Spirit Liberal

durabilă pentru atragerea fondurilor europene. Tre-buie să strângem rându-rile, să ne mobilizăm, să credem cu toată puterea că vom reuşi să-i înlăturăm pe pedelişti de la cârma puterii, pentru ca apoi, împreună, să punem în practică soluţiile corecte de redre-sare economică, socială şi morală a României.

Aristotel Căncescu,Preşedintele PNL Braşov

“

SPIRITLIBERAL

NR. 1/aprilie 2011, Ziar gratuit, 16 pag. Filiala Judeţeană PNL-PC Braşov

CMYK

CMYK

ARISTOTEL CĂNCESCU

Stimaţi colegi,

Ne pregătim pentru anul electoral 2012 a cărui miză trebuie să fie pentru noi, toţi, înlăturarea mafiei PDL de la putere: mai întâi la nivel lo-cal, odată cu alegerile din vara viitoare, când sperăm să răsturnăm majorităţile portocalii din consiliile lo-cale şi primarii abuzivi ai acestui partid, apoi în toamnă, la alegerile par-lamentare, când dorim să ne întoarcem la guvernare alături de partenerii noştri şi să îndreptăm tot răul pe care pedeliştii l-au făcut ţării în aceşti ani. Sunt convins că la Braşov, Alianţa de Cen-tru Dreapta PNL – PC dis-pune de forţa, capacitatea şi resursele necesare, ast-fel încât să aibă câştig de cauză în lupta cu adversa-rii politici. Depinde de noi să reuşim! Stă în puterea noastră să ne mobilizăm, să-i chemăm alături de noi pe toţi cetăţenii care s-au săturat de ticăloşiile actua-lei puteri portocalii şi care cred, ca şi noi, că merită o soartă mai bună.

Avem nevoie de o construcţie economică

prosperă, care să înlăture efectele crizei economice şi ale măsurilor iresponsa-bile şi profund nocive pe care actuala putere le-a luat împotriva populaţiei. Gu-vernarea PDL care a venit la putere prin minciună, promiţând creşterea salari-ilor şi pensiilor, s-a războit cu toate categoriile soci-ale şi a dezlănţuit prigoa-na asupra profesorilor şi funcţionarilor, pension-arilor, mamelor şi micilor întreprinzători. Românii trebuie să tragă învăţăminte din această guvernare arogantă şi ticăloasă şi aici intervine rolul nostru: să le arătăm oamenilor că ac-tuala putere este sinonimă cu minciuna şi impostura, cu corupţia şi hoţia, cu cri-za. Criza politică şi morală, criza ideologică şi de valori, criza de sistem, toate poartă amprenta PDL!

Alianţa de Centru Dreap-ta PNL – PC propune braşovenilor candidaţi capa-bili să gestioneze cu profe-sionalism şi responsabilitate problemele comunităţilor locale, să răspundă nevoilor cetăţenilor, să asigure dez-voltarea locală, creşterea calităţii vieţii, a bunăstării şi a gradului de civilizaţie în

toate localităţile braşovene. Candidaţii noştri vor pune în aplicare programul de gu-vernare al Alianţei de Cen-tru Dreapta PNL - PC, luând măsuri pentru scăderea tax-elor şi impozitelor locale, rezolvarea problemelor cu încălzirea şi asigura-rea utilităţilor pentru toată populaţia, crearea de locuri de muncă, sprijinirea cat-egoriilor defavorizate (pen-sionari, copii provenind din familii modeste, şomeri etc.), modernizarea infra-structurii rutiere, a şcolilor şi spitalelor, elaborarea de proiecte de dezvoltare

“

Pentru Judeţul Braşov!Pentru Braşov!

”Trăiesc bine ... pe banii voştri!

Câştigăm împreună! 2

„Trei mandate la conducerea judeţului Braşov se traduc în mulţi ani de muncă, de eforturi susţinute, de satisfacţii şi împliniri. Ei înseamnă încununarea tuturor strădaniilor noastre de a face din Braşov un judeţ de care cu toţii să fim mândri. Am alături de mine o echipă liberală, competentă şi puternică, formată din oameni care au demonstrat că sunt în stare să gestioneze cu responsabilitate şi competenţă toate problemele judeţului. Am arătat în aceşti ani câte lucruri bune putem face împreună! Contăm în continuare pe sprijinul şi susţinerea dumneavoastră, pentru un viitor mai bun pentru judeţul nostru!”

Aristotel Căncescu,candidat la preşedinţia

Consiliului Judeţean Braşov

Susţinem o echipă câştigătoare

Candidaţii PNL pentru Consiliul Judeţean Braşov

Jaful din banii publici ai braşovenilor trebuie oprit!Starea jalnică în care a fost adusă

România în doar doi ani de către guver-narea portocalie nu a putut să nu afecteze şi situaţia judeţului Braşov. Zi de zi, apar prin presa neaservită puterii noi şi noi dovezi ale jafului pe care camarila PD-L-istă le săvârşeşte fără nicio sfială. Firmele „de casă” ale celor numiţi politic şi nicide-cum pe criterii de competenţă, în posturi de conducere câştigă licitaţie după licitaţie, la preţuri greu de imaginat ca fiind reale. Aşa s-a ajuns ca pentru un patinoar identic cu cele contruite în Europa cu 4 milioane de euro, la Braşov să se ridice cu un efort financiar de circa 12 milioane de euro. Tot aşa s-a ajuns ca asfaltul turnat de o altă firmă de casă a edilului-şef al municipiului Braşov să fie mai scump de câteva ori decât cel turnat de Consiliul Judeţean pe drumu-rile judeţului. Punga de bani publici, aşa secătuită de criza economico-financiară din anul trecut, se dovedeşte prea mică pentru foamea celor aflaţi pe scaune înalte în administraţia locală publică şi naţională.

La celălalt pol se află cetăţeanul, plătitor de taxe şi impozite, biruri care, în ciuda asigurărilor date de autorităţi, cresc într-un ritm ameţitor de la un la altul. Tot foamea de bani publici ai acoliţilor portocalii a determinat creşterea nivelului taxelor şi

impozitelor, a eliminat gratuităţile oferite pen-

sionarilor pe mijloacele de transport în comun, a forţat imobile întregi de locuiţe să se angajeze la plata unor sume imense pentru izolarea blocurilor, lucrări mult su-praevaluate.

Tot cetăţeanul Braşovului este cel ne-voit să plătească iarnă de iarnă cel mai mare preţ din ţară pentru gigacaloria din calorifer, autorităţile municipale dovedin-du-se (pentru a câta oară?) incapabile să găsească o soluţie economică de asigurare a agentului termic pentru populaţie la un preţ rezonabil.

Proiectul echipei PNL-PC este axat pe crearea condiţiilor unei relaxări fiscale centrată pe creşterea nivelului de bunăstare a cetăţeanului. Astfel, Alianţa de Centru Dreapta (ACD) îşi propune implementarea unor măsuri clare, ferme şi concrete: • Reducerea taxelor şi impozitelor pe clădiri şi terenuri, pentru persoane fizice, cu 25%; • Reducerea taxelor şi impozitelor pe clădiri şi terenuri, pentru persoane ju-ridice, cu 15%; • Stabilirea de facilităţi fiscale pen-tru persoanele juridice prin creşterea graduală a taxelor şi a impozitelor pe clădiri până la nivelul taxelor stabilite, pentru o perioadă de până la maximum 15 ani de la finalizarea investitiilor; se vor lua în calcul nivelul investiţiilor,

locurile de muncă generate prin aceste investiţii, gradul de dezvoltare a zonei; • Acordarea de bonificaţii pentru plata la termen a taxelor şi impozitelor locale; • Reintroducerea gratuităţii pe mijlo-acele de transport în comun pentru pen-sionari şi studenţi; • Reluarea, în condiţii mult mai avan-tajoase pentru cetăţean, a programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe

De scurt timp, autorităţile judeţene au primit sarcina de a administra unităţile spitaliceşti din judeţul Braşov. Starea deplorabilă în care se află majoritatea aces-tor instituţii de sănătate este încă o dovadă a incompetenţei celor ce conduc siste-mul sanitar românesc, reţeaua spitalelor braşovene necesitând ample lucrări de re-abilitare, dotare şi modernizare. ACD îşi propune prin programul electoral: • Realizarea de investiţii ample în renovarea, dotarea şi modernizarea unităţilor spitaliceşti din întreg judeţul, fără a pune presiune pe buget, fondurile putând fi asigurate din granturi euro-pene sau guvernamentale; • Crearea unui mediu de lucru stimula-tiv pentru toate cadrele medicale compe-tente pentru a stopa exodul specialiştilor în străinătate.

În ciuda asigurărilor date de mai-marii

turismului, numărul cetăţenilor străini care au ales să ne viziteze ţara este în continuă scădere, şi doar eforturile susţinute în-treprinse de echipa liberală din Consiliul Judeţean au făcut ca Braşovul să nu se în-scrie pe acest trend. În acest sens, ACD îşi popune: • Eliminarea taxei hoteliere, în vederea susţinerii activităţilor de turism; • Continuarea, într-un ritm mai alert, a renovării Centrului Istoric al Braşovului şi a tuturor obiectivelor turistice din judeţ; • Alocarea unor bugete îndestulătoare pentru asigurarea lucrărilor de modern-izare a infrastructurii din judeţ, fapt ce ar conduce, implicit şi la o dezvoltare accentuată a turismului, fapt ce ar gen-era venituri consistente bugetelor locale.

Aşa cum a demonstrat şi în Guvernarea Tăriceanu, PNL nu vinde iluzii. În manda-tul liberal s-au dublat pensiile şi salariile, iar România a avut cea mai mare creştere economică din toate statele Uniunii Euro-pene. Tot echipa liberală a avut curajul de a se opune unor proiecte de propagandă electorală precum cea a dublării salariilor profesorilor, chiar dacă acest lucru a con-dus la pierderea puterii. De aceea, seriozi-tatea şi transparenţa sunt argumentele care recomandă o reuşită în alegerile ce încep anul viitor.

1 Bucur Ciprian2 Coman Claudiu3 Cornea Claudiu4 Crăciun Dragoș5 Crețu Viorel6 Drăghici Cristian7 Geman Marian8 Gheorghe Simona Diana9 Grapă Sebastian10 Greavu Nicolae

11 Grosu Constantin12 Hârşovescu Silviu13 Iancu Boeriu14 Ispas Radu Petru15 Marian Dorin16 Matei Gavril17 Maxim Adrian18 Mălinaș Ciprian Dumitru19 Muntean Cătălin20 Neag Adrian Sabin

21 Paler Sorin22 Pop Horia23 Pușcariu Radu24 Rusu Ovidiu25 Sârghie Ovidiu26 Ticușan Adrian27 Toth Marius28 Ungar Arnold29 Ungureanu Vasiel30 Veștea Adrian Ioan



“Partidul Conservator împărtășește și promovează valorile și principiile democratice validate in timp; pe de o parte, libertatea, proprietatea, toleranța, responsabilitatea, egalitatea de șanse, solidaritatea, ce definesc omul în rapor-turile sale cu sine, cu semenii săi, dar și cu comunitatea din care face parte, iar pe de altă parte, suveranitatea, separația puterilor, piața liberă, Statul de drept, ce definesc raporturile dintre cetățeni și Stat, principiile pe care se fondează orice societate politică democratică.

Am găsit în partenerii noștri lib-erali, reprezentați de președintele Crin Antonescu oamenii alături de care să putem duce România pe calea acestor deziderate. Călăuziți de astfel de repere, conservatorii și liberalii își propun să construiască atent pentru viitor, schim-bând doar acolo unde este nevoie și îmbunătățind ceea ce este de ameliorat. Partidul Conservator este cel dintâi care susține eliminarea lucrurilor greșite, a disfuncționalităților, a mentalităților învechite, a oamenilor incompetenți sau rău-intentionați, dar în acelasi timp și primul care sprijină modelele pozitive, lucrurile care au funcționat și functionează bine, oamenii de valoare.

Declar cu toată convigerea că, împreună, nu ne vom cantona în clișee ideologice care de multe ori contrazic realitatea și care oferă soluții greșite.

Parte a Alianței de Centru Dreapta, Par-tidul Conservator dorește să dovedească faptul că este un partid modern de centru-dreapta, care asociază experienţa neocon-servatoare occidentală cu cea a conservato-rismului clasic, fără să înceteze nicio clipă să fie atent la realităţile concrete ale ţării.

Conform Statutului său, conservatorii se simt datori să reclădească un sistem de valori ce ar putea să ne călăuzească într-un veac XXI plin de noi provocări.

Partidul Conservator îşi exprimă re-spectul şi gratitudinea pentru cei care au ed-ificat România modernă acum mai bine de un secol şi jumătate, pentru oamenii politici

în general, cu deosebire, pentru conservatorii de

Istoria ne-a arătat în numeroase rânduri că marile experimente tragice s-au pro-dus cu predilecție atunci când oamenii au căutat să reproducă în realitate vreo schema ideologică.

Îmi arăt toată încrederea în viitorul acestei Alianțe, într-o bună și fructuoasă colaborare dintre conservatori și libera-li fapt ce se va materialize, într-o primă fază prin obținerea unor rezultate foarte bune în cadrul alegerilor din 2012.”

“Pentru prima dată, în mod ofi-cial, conservatorii și liberalii și-au dat mâna în interesul tuturor românilor. La Brașov, numeroasele colaborări anterio-are semnării acordului dintre cele două formațiuni politice mă fac să sper că această Alianță va însemna pentru toți cetățenii județului speranța într-un trai mai bun. Avem multe proiecte comune, atât la nivelul administrației județene, cât și în multe localități, un motiv în plus ca această conlucrare dintre con-servatori și liberali să fie una strict în intereseul cetățeanului.

Similitudinile doctrinelor noastre, proiectele comune de dezvoltare locală și zonală sunt doar câteva din argu-mentele care mă fac să cred în succesul Alianței de Centru Dreapta. Brașovenii trebui să scape de teroarea portocalie și de efectele acestei guvernări neferic-ite pentru România pentru ca, în cel mai scurt timp, în baza unei strategii elaborate de noi, situația economico-financiară a județului să se redreseze, iar cetățenii să nu mai trăiască cu grija zilei de mâine cu o fac acum.

Rămânem fideli ideologiei noastre și principiilor care ne conduc: armonia socială, concurența liberă, o economie

sănătoasă și puternică, precum și re-spectarea ordinii și legalității. Urez suc-ces reprezentanților Aliaței de Centru Dreapta în cadrul alegerilor din 2012, cu speranța că acest nou proiect politic va fi apreciat de brașoveni.”

Daniel Constantin, președintelePartidului Conservator

Ion Diniță, președinte PC BrașovCandidat la preşedinţia Consiliului Judeţean

atunci. Conservatorii de azi se plasează însă pe un drum propriu, care nu-şi arogă iden-titatea, filiaţia, meritele unor înaintaşi ce au purtat odinioară numele de conservatori; se aseamănă ca viziune asupra acţiunii politice, dar nu sunt şi nu pot fi continuatorii proiect-ului, pierdut demult în vâltoarea vremurilor.

La nivelul județului Brașov, PC își exprimă îngrijorarea față de situația dificilă în care actuala guvernare a târât populația. În acest sens, alături de aliații liberali ne propunem, ca urmare a numeroaselor consultări avute cu reprezentanții diferitelor structuri și asociații cetățenești: • O mai mare implicare în identificarea problemelor cu care se confruntă brașovenii și o participare asiduă la găsirea de soluții pentru rezolvarea lor

• Creșterea volumului investițiilor, ca prin-cipal motor al dezvoltării economice a înt-regului județ pe termen lung • Spijinirea demersurilor de realizare a Aeroportului Brașov Ghimbav, acesta fiind un catalizator al dezvoltării municipiului și a unei bune părți din județ • Dezvoltarea sectorului reprezentat de turism și serviciile conexe, ca o variantă importantă de venituri la bugetele locale • Efectuarea tuturor demersurilor în ve-derea realizării autostrăzii București-Brașov și continuarea ei spre vestul țăriiÎn plan social, grupurile de lucru ale PC Brașov au identificat alte câteva direcții de implicare și de canalizare a eforturilor. • Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă, în condițiile în care baza ar

fi constituită de încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii prin reducerea fiscalității • Susținerea pensionarilor, atât în ceea ce priveștea valoarea veniturilor lunare, cât și în sensul reintroducerii facilităților de care s-au bucurat: gratuități pe mijloacele de transport în comun, creșterea gradului de compensare și mărirea plafonului de gratuități aplicat la rețetele medicale, redu-cerea și chiar scutirea de la plata unor taxe și impozite locale • Eliminarea corupției din instituțiile pub-lice prin favorizarea accesului la funcțiile de conducere a unor oameni competenți profe-sional și nu numiți pe criterii politice • Transparența decizională la nivelul administrației publice printr-o mai bună comincare cu cetățeanul

Priorităţile noastre pentru Judeţul Braşov

Echipa PC pentru Judeţul Braşov

Constantin DuguleanăCandidat Primăria Braşov

• Doctor în economie, conferențiar la Fac-ultatea de Științe Economice și Administra-rea Afacerilor, Universitatea Transilvania din Brașov• Prorector Universitatea Transilvania din Brașov• Vicepreședinte al Partidului Conservator - Municipiul Brașov“Fiți alături de noi în efortul de a asigura copiilor noștri un viitor în România! Să refacem împreună demnitatea națională și să simțim, din nou, mândria de a fi români!”

Câştigăm împreună!

Vom institui un climat de linişte şi pace, dreptate şi securitate a familiei prin cinste, corectitudine, optimism şi încredere în oameni!


OFERTA ELECTORALĂ A ALIANŢEI DE CENTRU DREAPTA PNL-PC PENTRU JUDEŢUL BRAŞOV

4

• Modernizarea şi dezvoltarea infrastruc-turii de transporturi judeţene şi comunale; • Finalizarea ocolitoarei Braşovului pen-tru a facilita accesul către aeroportul de la Ghimbav; • Investiţii pentru construirea autostrăzii Comarnic – Braşov; • Reabilitarea drumurilor judeţene şi co-

• Creşterea notorietăţii agroturismului, cu ac-cent pe produsele alimentare tradiţionale şi eco-logice; • Promovarea internaţională a produselor cu specific local precum: drob de miel pre-parat la Rupea, cozonaci şi pâine de casă de la Drăguş, brânză de burduf de la Bran, mezeluri de casă de la Codlea şi produse de carmangerie tradiţională de la Şercaia; • Realizarea unor campanii internaţionale care să pună accent pe prezentarea agri-culturii ecologice practicate în judeţul Braşov, pe cultivarea pro-duselor organice/ ecologice şi pe practicile, ceremoniile şi reţetele tradiţionale autentice utilizate în zonă; • Editarea de broşuri şi mono-grafii locale, pentru informarea detaliată atât a „agenţilor de tur-ism”, administratorilor de pensi-uni (gazdelor) cât şi a turiştilor; • Continuarea campaniilor ante-rioare de promovare turistică, dar cu accent mai puternic pe turism cultural şi itinerarii tematice cu caracter naţional şi internaţional • Integrarea obiectivelor turistice din judeţ în reţele turistice temati-ce, mai ample, cu caracter educa-tiv, precum: Cetăţi fortificate din Transilvania, Cetăţi medievale din România, Biserici în stil gotic din România;

munale prin programul naţional „10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi comu-nale”; • Îmbunătăţirea siguranţei traficului rutier pentru reducerea numărului de accidente; • Transformarea Braşovului în cel mai im-portant nod logistic feroviar din Europa de Sud-Est

• Susţinerea unor festivaluri şi manifestări culturale tematice, cu invitaţi şi promovare internaţională (Festivalul Medieval, Turnirul Cetăţilor, Festivalul de film istoric); • Realizarea documentaţiei şi demersurilor pentru integrarea mai multor obiective turis-tice din judeţul Braşov în Patrimoniul cultural UNESCO; • Continuarea acţiunilor de reabilitare a monu-mentelor istorice din judeţul Braşov.

Mai aproape de Europa prin „drumuri ca în palmă”, mai puţine accidente rutiere şi călătorii cu trenul la standarde europene

Plasarea Judeţului Braşov pe harta Europeiprin dezvoltarea turismului cultural şi agroturismului

DJ112B CRISTIAN-VULCAN

Festivalul Medieval Braşov

Turnul Alb reabilitat

• Aeroportul va facilita dezvoltarea economică a Braşovului şi a întregii regiuni, accesul rapid al investitorilor şi al turiştilor în zonă, crearea unui centru de afaceri prosper în zona Ghim-bav, mutarea sediului unor firme importante

în regiunea Braşovului, crearea de noi locuri de muncă pentru braşoveni, creşterea calităţii vieţii, a bunăstării, a standardelor de viaţă şi a gradului de civilizaţie în judeţul Braşov prin schimburi interculturale cu ţările UE.

Mai aproape de Europa prin construireaunui aeroport internaţional ultramodern la Ghimbav

Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav

• Creşterea numărului IMM-urilor prin mobili-zarea iniţiativei private; • Crearea cadrului legislativ şi economic care să susţină şi să promoveze IMM-urile (redu-cerea gradului de fiscalitate, stabilitate pe par-cursul anului fiscal, cote reduse de impozitare a profitului din export); • Diversificarea ofertei de credite pentru IMM-uri; • Sprijinirea IMM-urilor din sectorul produc-

tiv, precum şi stimularea ac-cesului acestora pe noi pieţe

• Proiecte de corelare a ofertei educaţionale cu nevoile de pe piaţa muncii; • Sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii prin proiecte de calificare şi recalificare în acord cu cerinţele şi tendinţele de pe piaţa muncii (având prioritate proiectele din mediul

• Dezvoltarea instrumentelor şi mecanismelor pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie pen-tru toate categoriile sociale, pentru reducerea analfabetismului şi a absenteismului şcolar; • Dezvoltarea de programe de educaţie de tip „a doua şansă” pentru reintegrarea în educaţie a celor care au părăsit timpuriu şcoala; • Reabilitarea sau construirea de şcoli, grădiniţe, creşe în judeţ, conform necesităţilor

si internaţionalizarea; • Sprijinirea antreprenorilor în găsirea de parteneri interni şi externi • Încurajarea concurenţei şi a liberei iniţiative în mediul de afaceri (simplificarea proceduri-lor administrative pentru activităţi economice, excluderea monopolului, diminuarea ponderii „economiei subterane”, dezvoltarea dialogului între antreprenori). • Crearea infrastructurii pentru activităţi eco-nomice si comerciale (parcuri industriale şi de afaceri, centre logistice etc.);

rural care vizează reducerea agriculturii de subzistenţă); Organizarea de cursuri de formare pentru integrarea pe piaţa muncii a grupurilor defa-vorizate, a persoanelor cu dizabilităţiti şi a persoanelor slab calificate

(numărului de elevi) şi standardelor de funcţionare eficientă impuse de legislaţia în vigoare (aviz sanitar de funcţionare). Sunt vizate în special unităţile cu potenţial de risc din: Cincu, satul Toarcla, Teliu şi Teliu Vale, Vama Buzăului, Acriş şi Buzăiel, Holbav, Caţa, Mândra, Ormeniş, Viscri, Rotbav, Drăuşeni sau Ioneşti. Modernizarea acestora cu echipamente performante.

Dezvoltare economicăprin susţinerea şi crearea unui mediu sănătos de afaceri

Reducerea şomajului

Mai aproape de Europainvestind în tineri prin educaţie şi învăţământ la standarde europene



• Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean (reabilitare termică, moderniza-rea secţiei de cardiologie, retenţia cadrelor medicale profesioniste); • Construirea spitalului clinic de urgenţă de la Hărman; • Rezolvarea problemei spitalelor do-

tate necorespunzător standardelor de funcţionare; • Formularea unor strategii de oprire a migraţiei a medicilor rezidenţi din judeţ, care să le ofere specialiştilor şansa de a se afirma şi de avea satisfacţii profesionale şi materiale la ei „acasă”.

Standarde de viaţă la nivel europeanprintr-un sistem sanitar modern şi performant

Unitate primire urgenţe Spitalul Judeţean Braşov

• Extinderea reţelelor de canalizare, ali-mentare cu apă potabilă, gaz şi electrici-tate în toate localităţile judeţului; • Stimularea construcţiei unui număr mai

• Curăţenie în toate localităţile şi gestionarea deşeurilor la standarde europene; • Organizarea unor campanii de promovare la nivelul opiniei publice a unei conduite re-sponsabile bazate pe: păstrarea curăţeniei în spaţiul public şi în natură, nearuncarea guno-aielor în zone neamenajate (zone cu potenţial de risc fiind: râul Olt şi pâraiele Ghimbăşel, Zizin, Breaza, Teliu, Tălung, Şercăiţa şi Bâr-

• Dezvoltarea unor programe de conserva-re a integrităţii şi diversităţii naturii, dar şi asigurării utilizării resurselor naturale într-un mod echitabil şi durabil pentru 10 arii protejate din judeţul Braşov: „Aninişurile de pe Târlung”, „Muntele Tâmpa”, „Co-loanele de bazalt de la Piatra Cioplită”, „Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod”, „Microcanionul de bazalt de la Hoghiz”, „Peştera Bârlogul Ursului”, „Stejărişul Mare”, „Stânca bazaltică de la Rupea”,

• Dezvoltarea unor programe de încurajare a participării civice a pensionarilor (acţiuni de voluntariat, organizare de festivaluri, centre culturale), de creştere a gradului de socializare (cluburi, asociaţii, ONG-uri) şi de informare cu privire la propriile drepturi; • Reabilitarea şi/sau crearea infrastructurii so-ciale: centre de îngrijire a copiilor, centre pentru bătrâni, centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe, centre pentru tineret, persoane aflate în dificultate şi dotarea cu echipamente speci-fice; renovarea locuinţelor sociale multifamil-iale;

• Reducerea gradului de infracţionalitate punând accent pe infracţiunile de natură economico-financiară şi pe tâlharii, furturi din locuinţe, tentative de omor, reţea de trafic de droguri, alcool, tutun, grupuri infracţionale or-ganizate, prin înfiinţarea unor birouri speciale şi dotarea acestora cu echipamente şi specialişti; • Elaborarea unei hărţi a infracţionalităţii din judeţul Braşov în percepţia cetăţenilor, cu ac-

• Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, punând accentul pe procesul de descentralizare; • Dezvoltarea unei baze de date la nivel judeţean pentru colectarea, raportarea, analiza şi publicarea datelor statistice relevante cu pri-vire la performanţele administraţiei publice lo-cale; • Implementarea unui sistem de management

al performanţelor resurselor umane în administraţia locală

mare de locuinţe pentru tineri; • Amenajarea mai multor parcuri, spaţii verzi, locaţii de agrement şi centre spor-tive

sa). • Colectarea selectivă a deşeurilor; • Implementarea de proiecte, în parteneriat public-privat, pentru managementul eficient al deşeurilor prin construirea unor staţii pentru transformarea acestora în energie termică; • Reducere a poluării aerului şi a apei; • Valorificarea resurselor regenerabile de ener-gie;

„Rezervaţia naturală Cheile Dopca” şi „Holbav”; • Dezvoltarea unor proiecte de valorificare eco-turistică a acestor zone în conformitate cu prevederile europene cu privire la situ-rile Natura 2000; • Promovarea potenţialului ecoturis-tic al acestor zone prin campanii care să evidenţieze valenţele estetice, recreative, educaţionale şi ştiinţifice ale zonelor; • Încurajarea agriculturii ecologice.

• Dezvoltarea de programe de integrare în soci-etate a persoanelor cu dizabilităţi; Programe de consolidarea capacităţii ONG-uri-lor de cooperare cu autorităţile publice centrale şi locale, în vederea promovării iniţiativelor comune pentru incluziune socială, inclusiv dez-voltarea serviciilor de voluntariat şi caritate; • Dezvoltarea programelor de formare pentru specialiştii implicaţi în sistemul serviciilor so-ciale (lucrători sociali, asistenţi personali, asis-tente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenţi maternali, îngrijitori, personal din instituţii rezidenţiale).

cent pe zone, tipuri de infracţionalitate, evalu-area eficienţei Poliţiei în rezolvarea cazurilor; • Iniţierea unor campanii de îmbunătăţire a relaţiei Instituţiei Poliţiei cu cetăţenii, a imaginii şi autorităţii poliţiştilor în percepţia cetăţenilor; • Formarea unui parteneriat solid între Poliţie şi autorităţile locale ca un factor de protecţie eficient pentru prevenirea unor situaţii care ar avea drept consecinţe săvârşirea de infracţiuni.

(pentru dezvoltarea unui serviciu public meri-tocratic, format din funcţionari publici selectaţi, evaluaţi şi promovaţi în baza calităţilor profe-sionale şi performanţei în îndeplinirea sarcini-lor de serviciu); • Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (simil-are programului declaraţiei unice, care include toate contribuţiile sociale datorate şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, precum şi impozitul pe venitul din salarii).

Condiţii de viaţă civilizată şi bunăstareprin reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice

Respect pentru natură prin: localităţi curate, aer curat,energii regenerabile, ecoturism şi agricultură ecologică

Protecţia naturii şi peisajului şi ecoturism

Creşterea calităţii vieţii prin grija pentru bătrâni şi pentru grupurile defavorizate, asigurarea protecţiei sociale

Creşterea calităţii vieţii prin siguranţă şi linişte pe străzi

Mai aproape de Europa luptând cu corupţia,birocraţia şi administraţia ineficientă

Muntele Tâmpa Braşov

Vulcanii noroioşi - Băile Homorod


6

Echipa PNL pentru Municipiul BraşovEu cred în mine şi în oamenii, care ca şi mine, au speranţa că, în România, clasa politică actuală poate fi înlocuită, cu o nouă generaţie, care să guverne-ze şi să admin-istreze această ţară după cel mai simplu şi

normal lucru cu putinţă, şi anume BUNA - CREDINŢĂ!Eu cred că avem nevoie de mai mult curaj, iar eu am curajul să vă spun că se poate mai mult. Eu cred că avem nevoie de mai mult, iar noi, tinerii, putem face mai mult!Eu îmi doresc o altfel de Românie şi un altfel de Braşov.În zadar avem străzi asfaltate şi fluidizate, dacă avem mulţi şomeri.În zadar avem sensuri giratorii cu flori şi iarbă verde, dacă nu avem cu ce plăti facturile la întreţinere si nu ajung banii pentru pâine.În zadar avem un oraş curat, dacă tinerii nu mai au nicio perspectivă iar pensionarii aşteaptă cu înfrigurare pensia redusă din care nu ştiu exact

• Vom reduce taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri pentru persoane fizice cu 25% • Vom reduce taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri pentru persoane juridice cu 15% • Vom acorda bonificaţii pentru plata la termen a taxelor şi im-pozitelor locale • Vom elimina taxele hoteliere pentru susţinerea activităţilor de turism • Vom reintroduce gratuităţi pe mijloacele de transport în co-mun pentru pensionari şi studenţi • Vom transforma Municipiul Braşov într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal • Vom construi un aeroport internaţional • Vom finaliza ocolitoarea Braşovului • Vom stimula construcţia unui număr mare de locuinţe • Vom rezolva problema parcărilor rezidenţiale • Vom rezolva problema câinilor comunitari • Vom reabilita infrastructura utilităţilor publice • Vom amenaja mai multe parcuri, spaţii verzi, locaţii de agre-ment şi centre sportive • Vom sprijini dezvoltarea agriculturii ecologice

Bran Vasile

Candidat Camera

Deputaţilor

Marin Ligia

Candidat Camera

Deputaţilor

Ghişe Ioan

Candidat Senat

”Am mândria de a fi lib-eral, de a avea încredere în doctrina liberală şi în oameni. Braşovenii merită să aibă un reprezentant care sa fie mereu alături de ei. ”

”Amploarea crizei eco-nomice din România, care nu poate fi explicată doar prin consecinţele crizei mon-diale, arată că societatea românească se află la un mo-ment de răscruce. Electoratul vrea reconstruirea Statului din temelii, pe principiile statului liberal!”

”Bolnăviciunea ce a cu-prins clasa politică arată faptul că este benoie de un medic bun. Sper ca toți cetățenii să fie de acord cu mine și să se gândească la sănătatea Parlamentu-lui și a tuturor instituțiilor Statului”

”E timpul ca în Româ-nia să vină la putere un alt fel de a face politică.Veniţi alături de mine, alături de noi, de Par-tidul Naţional Liberal, să pornim Revoluţia Bunului Simţ!”

”Mi-aţi acordat în-crederea dumneavoastră mandatul trecut şi sper că nu v-am dezamăgit. Contez din nou pe braşoveni. Tot împreună vom învinge!”

Candidaţii PNL pentru Consiliul Local Braşov1 Abagiu Sorin2 Angelo Elena3 Atomei Adrian4 Blejdea Liviu5 Bran Vasile6 Bucur Ciprian7 Budu Tiberiu8 Câju Mariana9 Cojocaru Ion10 Curecheriu Ioan11 Faina Daniel

12 Fătu Ioan13 Gogotă Adrian14 Iacob Ciprian Sever15 Kirițescu Patrick16 Macedonschi Cristian17 Mara Iulian18 Matei Florin19 Mocan Vlad20 Mogan Petre21 Munteanu Octavian Călin22 Onu Liliana23 Paraschiv Ioan

24 Petcu George25 Radu Marinela Crina26 Roman Gheorghe27 Sârghie Ovidiu28 Stoica Costică29 Ticușan Adrian30 Trancă Vasile31 Varga Sorin32 Vijoli Victor33 Zamfir Anca Georgeta34 Zara Adriana

cum o vor mai “întinde” o lună de zile.În zadar construim vile şi blocuri cu apar-tamente de lux, dacă nu ne permitem să le cumpărăm sau nici măcar să le închiriem.Braşovul are nevoie de mai mult! Braşovul are nevoie de o nouă viziune administrativă! Braşovul nu mai are nevoie doar de asfalt, be-curi, curăţenie şi sensuri giratorii, Braşovul are nevoie de investiţii, iar investitorii au nevoie de facilităţi. Investitorii nu trebuie să se mai gândească cum vor acoperi cheltuielile pentru comisioanele oferite în stânga şi în dreapta, ei trebuie să se gândească la dezvoltare.Braşovul are nevoie de taxe şi impozite mai mici! Braşovul are nevoie de locuri de muncă bine plătite şi de oameni care să muncească şi să-şi dorească să rămână în acest oraş. Braşovul are nevoie de oameni care să-l administreze cu bună-credinţă şi nu cu interese.Pentru toate acestea mai e nevoie de un lucru, e nevoie să iubeşti Braşovul!Eu vreau mai mult pentru Braşov, eu cred că putem oferi mai mult Braşovului şi noi putem face acest lucru numai împreună!

Atomei Adrian

Candidat Camera DeputaţilorCandidat Primăria Braşov

Câştigăm împreună!

Puşcariu Radu

Candidat Camera

Deputaţilor

Neculoiu Marius

Candidat Camera

Deputaţilor



1. Oferte de locuri de muncă de talie europeană prin dezvoltare economică, investiţii şi modernizare (creşterea numărului IMM-urilor prin mobiliza-rea iniţiativei private; stimularea finanţării IMM în mediul rural; înfiinţarea unui Oficiu pentru Protecţia Întreprinzătorilor; atragerea de investitori prin dezvoltarea tur-ismului de afaceri; promovarea industriilor creative; stimularea ponderii proiectelor cu finanţare internă sau comunitară pe axa dezvoltării regionale; sprijinirea industriilor intensive în tehnologie şi a firmelor inova-tive; reducerea şomajului). Transformarea Municipiului Braşov într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal şi al prosperităţii în UE.

2. Reabilitarea stării drumuri-lor din municipiu şi finalizarea ocolitoarei Braşovului, prin construirea tronsonului trei, pentru a facilita accesul către aeropor-tul de la Ghimbav.

3. Construirea unui aeroport internaţional ultramodern la Ghimbav care va facilita: dezvoltarea economică a Braşovului, dar şi a întregii regiuni; calea de ieşire din criza economică; accesul rapid al investitorilor şi al turiştilor în zonă; crear-ea unui centru de afaceri prosper în zona Ghimbav; mutarea sediului pentru firme importante în regiunea Braşovului; crearea de noi locuri de muncă pentru braşoveni; creşterea calităţii vieţii, a bunăstării, a stan-dardelor de viaţă şi a gradului de civilizaţie în Braşov prin schimburi interculturale cu ţările UE; sporirea pregătirii educaţionale şi profesionale a forţei de muncă prin ac-cesul mai rapid la resurse de educaţie şi formare internaţională; ofertă mai variată şi mai plăcută pentru braşoveni de petrecere a timpului liber în străinătate; o mai strânsă legătură a braşovenilor cu rudele plecate la muncă în străinătate; transformarea muni-cipiului Braşov într-un oraş modern, euro-pean, civilizat.

4. Un oraş mai curat prin servicii de salubrizare şi gestionare a deşeurilor la standarde europene. Rezolvarea proble-mei persoanelor fără adăpost care locuiesc ilegal în vilele braşovene şi a cerşetorilor din spaţiul public, prin consilierea şi instituţionalizarea acestora, precum şi prin deschiderea mai multor locuinţe sociale.

5. Transformarea Municipi-ului Braşov în primul oraş turistic al României pe baza dezvoltării conceptului de „zona de interes turistic”; dezvoltarea turismului prin continuarea campaniilor anterioare de promovare turistică, dar cu accent mai puternic pe turism cultural şi itinerarii tematice cu caracter naţional şi internaţional; restaurarea faţadelor din centrul istoric al Braşovului şi depunerea documentaţiei pentru acreditarea acestuia în patrimoniul UNESCO; reabilitarea clădirii instituţiei Arhivelor Naţionale din Braşov, una dintre cele mai vechi instituţii din oraş şi a patra ca mărime din ţară; cooperarea cu

organizaţiile abilitate pen-

OFERTA ELECTORALĂ A ALIANŢEI DE CENTRU DREAPTA PNL – PC PENTRU MUNICIPIUL BRAŞOV

tru conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural al Braşovului; deschiderea parcului arheologic la Cetatea Braşovia; investirea într-un centru de promovare şi administrare a evenimentelor culturale; sporirea contro-lului la unităţile de cazare din Poiana Braşov pentru creşterea calităţii serviciilor turistice şi evitarea situaţiilor de nerespectare a stan-dardelor europene pentru structurile de ca-zare şi a utilităţilor aferente.

6. Reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice prin: rezolvarea problemei abonaţilor la sistemul centralizat de încălzire prin construirea unei centrale eficiente pe biomasă (în prelungirea proi-ectului de gestionare eficientă a deşeurilor); modernizarea instalaţiilor de distribuţie a agentului termic pentru evitarea pierderilor pe reţea; furnizarea de energie termică la un preţ concurenţial, mult mai mic şi evitarea situaţiilor anterioare de sistare a furnizării. O altă soluţie este implementarea prin fon-duri europene a unui program de subvenţii în urma căruia toţi braşovenii să-şi monteze centrale termice pe gaz sau electrice; pro-movarea Cartei Consumatorului în scopul consolidării drepturilor consumatorilor pri-vind furnizarea gazelor, energiei termice şi a energiei electrice, inclusiv contractele, informarea, preţurile, soluţionarea litigiilor şi protecţia împotriva practicilor comerciale neloiale. Scopul este acela ca toţi consuma-torii să poată lua decizii avizate în alegerea furnizorilor atunci când îşi vor exercita drepturile pe pieţele deschise competiţiei în sectorul gazelor şi al electricităţii.

7. Standarde de viaţă la nivel eu-ropean printr-un sistem sanitar modern, performant şi descentralizat: reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean (reabilita-re termică, modernizarea secţiei de cardiol-ogie, retenţia cadrelor medicale profesion-iste, gestionarea eficientă a personalului); modernizarea Spitalului de Pneumoftizi-ologie şi suplimentarea cu cadre medicale de specialitate; rezolvarea problemelor cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (plata datoriilor către spitalele braşovene); rezolvarea problemei spitalelor şi secţiilor dotate necorespunzător standardelor de funcţionare.

8. Stimularea construcţiei unui număr mai mare de locuinţe pentru tineri precum şi implementarea unor strate-gii de consiliere a tinerilor în legătură cu modalităţile disponibile de a accesa aceste locuinţe. Sporirea controlului la nivelul construcţiilor şi modernizărilor de locuinţe pentru a evita situaţiile de neconformitate ale imobilelor cu legislaţia în vigoare (vezi cazul mansardărilor fără autorizaţie).

9. Grijă pentru pensionari prin: dezvoltarea de programe de încurajare a participării civice, de creştere a gradului de socializare şi de informare cu privire la propriile drepturi (de exemplu pentru ac-cesul la biletele de tratament); reabilitarea şi/sau crearea infrastructurii sociale: centre pentru bătrâni, persoane aflate în dificul-

tate; dezvoltarea instrumentelor şi metode-lor adecvate pentru furnizarea serviciilor sociale flexibile şi alternative pentru mem-brii familiei aflaţi în îngrijire; dezvoltarea programelor de formare pentru specialiştii implicaţi în sistemul serviciilor sociale; grijă pentru persoane cu dizabilităţi şi pentru cat-egoriile defavorizate cu risc de excluziune socială; organizarea de cursuri de formare profesională; consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă; construirea mai multor locuinţe sociale şi centre de asistenţă; dez-voltarea de programe de integrarea în soci-etate bazate pe sprijinirea manifestărilor ar-tistice şi sportive (spectacole de teatru, dans, festivaluri, competiţii sportive).

10. Amenajarea mai multor par-curi, spaţii verzi, locaţii de agrement şi centre sportive; încurajarea sportului prin construirea celui mai mare şi dotat campus sportiv (sport center) din regiune; promovarea echipelor sportive braşovene şi facilitarea găsirii unui finanţator puternic pentru echipa de fotbal a Braşovului.

11. Rezolvarea problemei parcărilor rezidenţiale cu abonament prin eficientizarea sistemului spre evitarea parcării altui autoturism decât cel al titularu-lui (prin înlocuirea dispozitivelor de blocare cu afişarea la loc vizibil al unui ecuson cu numărul maşinii şi al locului de parcare) şi a problemei parcărilor de pe marile bulevarde unde exista sedii de firme si bănci; constru-irea unor parcări subterane sau supraterane de capacitate mare pentru preluarea excesu-lui de autovehicule din centrul oraşului.

12. Creşterea calităţii vieţii, a siguranţei şi liniştii pe străzi prin: programe de prevenire şi combatere a criminalităţii şi infracţionalităţii; consilii antiinfracţionale în instituţiile de învăţământ şi preveni-rea delicvenţei juvenile prin programe educaţionale; elaborarea unei hărţi a infracţionalităţii din judeţul Braşov; cam-panii de îmbunătăţire a relaţiei Poliţiei cu cetăţenii; formarea unui parteneriat solid între Poliţie şi autorităţile locale.

13. Respect pentru mediu prin val-orificarea surselor de energie regenerabilă; acreditarea imobilelor prin certificate de eficienţă energetică; promovarea surselor de energie regenerabilă la toate clădirile administraţiei locale din Municipiu; dez-voltarea parcului şi liniilor de transport cu troleibuze şi identificarea zonelor pretabile la circulaţia cu tramvaie silenţioase; dotarea parcului de mijloace de transport în comun cu autobuze electrice.

14. Sprijinirea dezvoltării agri-culturii ecologice prin: implementarea de tehnologii ecologice de cultivare a plante-lor; creşterea gradului de informare a antre-prenorilor cu privire la agricultura ecologică şi la strategiile de obţinere de sprijin pentru finanţarea producţiei; sprijin pentru agricul-tura ecologică şi produsele tradiţionale din zona limitrofă ;

mediatizarea şi utilizarea soiurilor omologate precum şi a altor rezultate din

cercetările obţinute la Institutul Cartofului.15. Rezolvarea problemei câinilor

comunitari, trataţi necorespunzător prin amplificarea controlului eutanasierilor (cu precădere în cartierul Stupini).

16. Transformarea Braşovului în cel mai important nod logistic ferov-iar din Europa de Sud-Est.

17. Promovarea şi stimularea dezvoltării societăţii civile prin măsuri de coagulare a ONG-urilor, antrenarea lor în cunoaşterea politicilor publice şi stimu-larea atitudinii lor active, reactive si proac-tive.

Măsuri imediate• Se vor deschide birouri de con-

siliere şi informare pentru cetăţeni în cartiere, cu privire la problematica municipalităţii.

• Va fi îmbogăţit conţinutul portalului municipiului Braşov prin introducerea de secţiuni dedicate studenţilor.

• Se va urmări respectarea termenelor de răspuns la solicitările cetăţenilor prin îmbunătăţirea siste-mului informatic, achiziţionarea de echipamente performante şi elaborar-ea unor noi proceduri şi reglementări în vederea reducerii timpilor de aşteptare.

• Vor continua acţiunile de în-curajare a democraţiei participative prin organizarea de dezbateri publice asupra problemelor de interes major ale comunităţii.

• Se vor înfiinţa Consilii Consul-tative de Cartier şi vor fi iniţiate noi proiecte de colaborare cu acestea.

• Se va iniţia colaborarea cu alte oraşe europene în cadrul unor proi-ecte cu finanţare europeană.

• Se va încuraja cooperarea cu alte oraşe europene pentru participa-rea în parteneriat la proiecte iniţiate în vederea atragerii de fonduri de la instituţiile financiare europene/internaţionale.

• Reţeaua de infochioşcuri va fi lărgită şi modernizată şi vor fi ampla-sate infochioşcuri şi în zonele cu trafic intens.

• Se vor iniţia acţiuni de consul-tare a populaţiei asupra problemelor de interes major ale comunităţii prin organizarea de dezbateri publice, de întâlniri în cartiere cu reprezentanţii Consiliilor Consultative de Cartier, participarea la emisiuni radio şi TV, sondaje de opinie telefonice etc.

• Va fi extinsă organizarea de serbări în toate cartierele Braşovului, împreună cu Consiliile Consultative de Cartier din acele zone.



Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale liberalului Aristotel Căncescu, a fost refacerea zidurilor vechii Cetăţi a Braşovului, atât a celor de sub Tâmpa (latura de sud-est), cât şi a celor din zona Graft (latura nord-vestică a fortificaţiilor). După şapte ani de restaurări, conservări, reabilitări şi chiar reconstrucţii ale unor porţiuni dărâmate, se poate spune acum că zidurile care apărau oraşul medieval şi-au recăpătat măreţia de odinioară.

Monumente scoase de sub praful uitării

Cea mai mare provocare a fost consoli-darea şi refacerea zidurilor din zona aleii de sub Tâmpa, deoarece starea lor de degradare era avansată. Existau porţiuni de zid şi turnuri prăbuşite care trebuiau reconstruite pentru ca zona să-şi recapete măreţia medievală.

Acest amplu proiect a fost finanţat din fonduri externe nerambursabile şi din bugetul propriu al Consiliului Judeţean. Lucrările au început în anul 2002, când cu bani alocaţi prin

Programul PHARE s-a reabilitat zidul din-tre Bastionul Ţesătorilor şi Suişul Castelului. Atunci au fost refăcute Bastionul Frânghierilor şi turnurile Pulberăriei.

Pentru continuarea lucrărilor la zidul de sub Tâmpa, Consiliul Judeţean a câştigat un proi-ect pe Programul Naţiunilor Unite „O Românie frumoasă”. Cea mai spectaculoară realizare este amenajarea unei promenade pe zidurile refăcute.

Zidurile Cetăţii

Poarta Ecaterinei

Zidurile Cetăţii

În aceeaşi perioadă au intrat în reparaţii obi-ectivele de pe latura opusă. Primul a fost Turnul Negru – redat circuitului muzeal şi turistic în 2004.

Turnul Negru a căpătat această denumire după ce în două rânduri a fost lovit de trăznet. El datează din secolul al XIV-lea.

Sute de ani acest monument a suferit o de-gradare continuă, până la reparaţia capitală realizată în primul mandat al liberalului

Aristotel Căncescu la conducerea Consiliului Judeţean.

În prezent, el adăposteşte exponate ale Muzeului Judeţean de Istorie. Din iniţiativa preşedintelui Aristotel Căncescu au mai fost refăcute scara de legătură între Turnul Alb şi Bastionul Graft, vechea promenadă regală de pe dealul Warthe şi spaţiul de „belvedere” de mai sus de Turnul Negru, unde a fost ridicat pe catarg steagul Braşovului de la 1600.

Turnul Negru

Situat la mijlocul incintei fortificate din-spre Dealul Straja (Warthe) şi edificat în pri-ma jumătate a secolului al XIV-lea, bastionul prezintă particularitatea construirii „în arcadă”, cu o latură sprijinită pe zidul de apărare şi cu cealaltă situată pe un pinten stâncos. Construit în plan dreptunghiular, cu două nivele, a fost prevăzut cu guri de tragere şi de aruncare a ma-

Lucrările iniţiate de liberali n-au ocolit nici Bastionul Ţesătorilor, care a fost şi el reabili-tat. Bastionul Ţesătorilor a fost construit între 1421-1573 şi este cel mai bine păstrat dintre bastioanele Cetăţii. Incinta sa, cu numero-ase galerii pe două nivele, masiv construite din bârne de stejar, înconjoară o curte interioară ce

putea adăposti câteva sute de breslaşi şi bunurile acestora

Turnul Alb ţine de fortificaţiile exterioare ale Braşovului medieval, fiind situat pe dealul Warthe. Potrivit cronicilor, Turnul Alb s-a con-struit în anul 1494 sau chiar 1460. În 1689 focul marelui incendiu dus de vântul puternic a cu-prins şi Turnul Alb care a ars, fiind renovat abia

Poarta Ecaterinei, obiectiv istoric sem-nificativ pentru Braşovul medieval, a fost reabilitată în anul 2007, fiind repusă în valoare, redată circuitului turistic şi astfel salvată de la distrugere. Iniţiativa derulării acestor lucrări i-a aparţinut conducerii liberale a Consiliului Judeţean. Şantierul a durat mai bine de un an pentru că a fost necesară refacerea turnului şi

Ultimul punct al Cetăţii Braşovului care a intrat în reparaţii a fost Bastionul Postăvarilor, situat în vecinătatea magazinului Star. Odată cu finalizarea acestui bastion, latura de sud-est a Cetăţii Braşovului a fost refăcută în întregime. Situat în colţul de est al Cetăţii, Bastionul Postăvarilor a fost unul dintre cele mai puter-

Centrul Cultural „Reduta” funcţionează de 50 de ani într-unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cultură din Braşov.

Vechea clădire a „Redutei” a fost ridicată în secolul al XVIII-lea şi a servit iniţial ca teat-ru, sală de concerte şi baluri. A fost demolată în 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 după planurile inginerului oraşului, Christian Kertsch, în stil baroc, cu elemente rococo.

A purtat numele „Reduta” după o vestită sală de spectacole de la Viena şi a funcţionat ca teatru, cinematograf, sală de concerte şi ba-

Casa Medievală din Piaţa Sfatului, monu-ment arhitectonic din secolele XIII-XIV reno-vat pe parcursul mai multor ani la iniţiativa liberalilor, şi-a deschis porţile în toamna anului 2009.

terialelor fierbinţi. Prin ieşirea din aliniamentul zidului de incintă, controla şi apăra întreaga porţiune plasată între Bastionul Fierarilor şi Bastionul Curelarilor.

Între anii 2003-2004 Bastionul Graft a suf-erit lucrări ample de restaurare cu sprijinul lib-eralilor din Consiliul Judeţean, în prezent fiind amenajat ca muzeu.

în vreme de restrişte. În anul 1701 construcţia s-a prăbuşit parţial.

A fost reclădită abia peste o jumătate de secol, în anul 1750, pentru ca apoi să sufere o masivă restaurare în 1910. Astăzi adăposteşte colecţii de arheologie, hărţi ale siturilor dacice, romane, teutone şi săseşti. În sala armelor se găseşte o machetă a Cetăţii Braşovului din sec-olul al XV-lea.

în anul 1723. Alte restaurări a suferit în anii 1902 şi 1974. Turnul Alb a fost repus în valoare şi deschis vizitării în anul 2007.

Actualmente, întreaga zonă din jurul său este renovată, fiind un punct de atracţie pentru turişti.

a porţii propriu-zise, dar şi a zonei învecinate. Edificiul ajunsese să se piardă în spatele unor construcţii parazitare, care au fost în parte de-molate. Aici s-a amenajat un parc care permite accesul mai uşor la monument. Acum, Poarta Ecaterinei este pusă în valoare pe ambele laturi. Monumentul este deschis vizitării, fiind intro-dus în circuitul turistic.

nice puncte de apărare ale Braşovului medieval. El a fost construit şi apărat de breasla aurarilor, între anii 1450 şi 1455. În 1640, punctul de apărare a fost preluat de către postăvari. Bas-tionul Postăvarilor s-a păstrat relativ bine până în zilele noastre, fiind consolidat în anii 1961 - 1962 şi renovat pe exterior în anul 2005.

luri. În prima jumătate a veacului al XIX-lea,

aici au fost prezentate primele spectacole de teatru în limba română, iar în vara anului 1865 şi în primăvara lui 1868, au dat spectacole tru-pele Tardini şi Pascaly, turnee la care a partici-pat şi poetul Mihai Eminescu.

Imobilul a fost declarat monument istoric şi a fost restaurat şi reparat din temelii între anii 1997-2004, de către autorităţile judeţene. În momentul de faţă, este una dintre cele mai elegante, atractive şi moderne locaţii din ţară.

Edificiul aparţine Muzeului de Etnografie adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Urbane. În urma lucrărilor de restaurare, Casa Medievală păstrează în interior cea mai mare suprafaţă cu frescă din întreaga Transilvanie.

Bastionul Graft

Bastionul Ţesătorilor

Turnul Alb

Poarta Ecaterinei

Bastionul Postăvarilor

„Reduta”

Casa Medievală



Investiţiile liberale în centrul istoric al Braşovului

Terenul şi arena Liceului cu Program Sportiv din Braşov au fost modernizate prin implicarea preşedintelui PNL Braşov, Aristo-tel Căncescu. El a dorit ca elevii din această instituţie şcolară să aibă la dispoziţie o bază

sportivă care să le permită o pregătire la cele mai înalte standarde.

Nu întâmplător, aceasta poartă numele lui Ion Ţiriac, cel mai celebru sportiv pe care l-a dat Braşovul.

Arenă modernă la Liceul Sportiv

Complexul “Agrement”

Autobuzul turistic

Din decembrie 2009, complexul „Agre-ment” situat pe aleea de sub Tîmpa este de-schis publicului. După ce ani de-a rândul a fost unul dintre locurile preferate de distracţie ale braşovenilor şi după o perioadă în care a fost lăsat în părăsire, această clădire este din nou pusă în valoare ca o locaţie deosebită în care oamenii să-şi poată petrece timpul liber. Com-plexul include o piscină cu saună, o sală de fit-

ness, un bar şi un teren sintetic unde pot fi prac-ticate diverse sporturi – fotbal, baschet, volei, tenis.

În viitor, sub teren va funcţiona o popicărie ultramodernă. „Agrementul” este un complex modern, perfect integrat în arhitectonica zonei care pe lângă facilităţile de care dispune, le oferă clienţilor posibilitatea să admire din inte-rior o panoramă superbă a oraşului vechi.

Complexul „Agrement”

Autorităţile judeţene au susţinut financiar realizarea mai multor investiţii la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”. Astfel, cea mai prestigioasă şcoală braşoveană a ajuns să aibă o bază sportivă performantă.

La iniţiativa preşedintelui PNL Braşov, terenul de sport din faţa liceului a fost repa-rat, reamenajat şi modernizat. Suprafaţa a fost asfaltată şi reorganizată în cinci terenuri: unul de handbal şi minifotbal, unul de tenis, unul de volei şi două de baschet. Alte lucrări au vizat înlocuirea bordurii, curăţarea şi ierbi-

cidarea pistei, refacerea ei şi construirea unei tribune. De

Din 2004, Tâmpa este „inscripţionată” cu numele oraşului nostru, după model hollywoo-dian. Noaptea, muntele este luminat feeric cu lămpi şi cu un reflector puternic, de tip laser. Pe Tâmpa a fost înălţat şi un catarg cu steagul

Din primăvara anului 2008, turiştii care vizitează Braşovul au la dispoziţie un autobuz ultramodern, supraetajat şi descoperit, cu care pot face turul oraşului. Este primul de acest fel care circulă pe străzile Braşovului.

După modelul existent la Paris, Londra sau Budapesta, Aristotel Căncescu, preşedintele liberal al Consiliului Judeţean, s-a gândit că

În anul 2007, baza sportivă „Olimpia” a fost modernizată din iniţiativa liberalului Ar-istotel Căncescu, cu fonduri puse la dispoziţie de administraţia judeţeană. Au fost construite terenul central de tenis, o tribună cu peste o mie de locuri şi noi vestiare. În prezent, aici sunt disponibile cinci terenuri de tenis de cea mai bună calitate.

Dacă vara se joacă tenis la „Olimpia”, iar-

asemenea, în baza unei finanţări din bugetul judeţului a fost realizat un album multimedia şi un film dedicat liceului. În anii trecuţi, con-ducerea liberală a Consiliului Judeţean a mai alocat fonduri pentru construirea unui soclu destinat statuii lui Andrei Şaguna şi amplasar-ea sa în faţa liceului, dar şi pentru realizarea bustului care îl înfăţişează pe protopopul Ioan Popazu, întemeietorul acestui aşezământ de învăţământ.

Cea mai recentă investiţie, inaugurată pe 30 noiembrie 2010, a fost o sală de clasă expoziţională care poartă numele mitropolitu-lui Andrei Şaguna.

României. Toate aceste iniţiative au purtat semnătura preşedintelui PNL Braşov, Aristotel Căncescu, şi au fost gândite în ideea creşterii atractivităţii Braşovului şi individualizării lui faţă de celelalte oraşe ale ţării.

punerea în funcţiune a unui astfel de autove-hicul va contribui la atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori şi va spori atractivitatea oraşului nostru. Previziunile sale s-au adeverit, autobuzul devenind din ce în ce mai căutat de oameni de toate vârstele. Până în prezent, mii se persoane, între care şi numeroşi străini, au participat la aceste tururi.

na se patinează aşa cum se întâmpla şi în anul 1895, când a fost inugurat aici primul patinoar natural al Braşovului.

Acum condiţiile sunt altele, amatorii aces-tui sport având la dispoziţie un patinoar artifi-cial de dimensiuni olimpice. Din păcate, aceste investiţii sunt în momentul de faţă puse în peri-col de acţiunile iresponsabile ale conducerii ba-zei sportive.

Investiţii la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”

Inscripţia de pe Tâmpa

Autobuzul turistic supraetajat

Tenis şi patinaj la Baza „Olimpia”

Baza Sportivă “Olimpia”

Complexul Sportiv Ion Ţiriac

Ambiţia liberalilor: Braşovul, primul judeţ turistic al României



Cele mai importante investiţii ale liberalilor din Consiliul JudeţeanAeroportul internaţional

Braşov – Ghimbav „Iosif Şilimon”

Lucrările pentru viabilizarea celor 260 de hectare ale terenului aeroportului de la Ghimbav au început. Până în prezent, Consiliul Judeţean a cheltuit 800.000 de euro pentru legarea comunei Hălchiu la reţeaua de apă a Braşovului, lucrare abso-lut necesară în vederea degajării terenului pe care va fi construit aeroportul. Urmează lansarea licitaţiei internaţionale în vederea desemnării firmei care va executa proiect-area, construirea şi operarea aeroportului şi va asigura finanţarea.

Aeroportul va avea toate componen-tele care să-l facă funcţional: pistă, sistem de protecţie navigaţie aeriană, terminal, remiză pentru pompieri şi utilaje. Pista va fi dimensionată astfel încât să primească avioane mediu curier din anumite serii ale clasei Boeing 737 şi Airbus 320. Lungimea minimă a pistei va fi de 2.500 – 2.600 de metri, terenul permiţând construcţia unei piste de până la 3.060 de metri.

DrumurileDrumurile judeţene au fost reabilitate şi

modernizate cu fonduri de zeci de milioane de euro asigurate la iniţiativa liberalilor din Consiliul Judeţean. În momentul de faţă, cei peste o mie de kilometri de drumuri aflaţi în grija CJ sunt într-o stare foarte bună.

Domeniul sanitarAripa mică a Spitalului Judeţean

de Urgenţă Braşov a fost renovată şi modernizată în totalitate, printr-un proiect iniţiat şi finanţat de administraţia liberală a judeţului Braşov între anii 2007-2008.

Întreaga clădire a fost consolidată, reţelele de utilităţi au fost înnoite, saloanele au fost modernizate şi dotate la standarde occidentale, iar pentru accesul în spital s-a construit o intrare nouă.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov urmează să fie reabilitat termic prin intermediul unui proiect elaborat de Consiliul Judeţean şi derulat de Minis-terul Dezvoltării Regionale. Administraţia judeţeană a aprobat cofinanţarea de 10% din valoarea totală a investiţiei care se ridică la 206.500 de euro. Şi celelalte instituţii spitaliceşti aflate sub autoritatea CJ au primit fonduri importante pentru reparaţii şi reabilitări. Totodată, condu-cerea liberală continuă demersurile pentru construirea unui spital clinic universitar la Hărman.

Reţelele de apăCea mai mare investiţie care se va real-

iza în judeţul Braşov ajunge la 185 de mil-ioane de euro. Banii sunt nerambursabili şi vin de la Uniunea Europeană, urmând să fie destinaţi extinderii şi modernizării reţelelor de apă şi canalizare din judeţ. Proiectul a

fost accesat graţie eforturilor depuse de-liberalii din Consiliul Judeţean. Din totalul fondurilor, 77,7% reprezintă sume neram-bursabile de la Uniunea Europeană, 11,9% înseamnă subvenţia de la bugetul de stat, 1,8% este contribuţia autorităţilor locale şi 8,6% reprezintă un împrumut pe care îl va contracta Compania Apa ca operator re-gional.

BisericileSprijinirea bisericilor aparţinând tu-

turor cultelor religioase a fost o preocupare constantă a conducerii liberale a judeţului nostru. În ultimii ani au fost alocate fon-duri importante pentru lucrări de reparaţii, restaurări, realizare de picturi interioare şi exterioare, precum şi pentru continuarea sau finalizarea lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult.

Programe pentru pensionariAristotel Căncescu a fost aproape de o

categorie socială defavorizată – pension-arii braşoveni. Pentru ei au fost iniţiate programe de socializare prin intermediul excursiilor şi întâlnirilor festive. De aseme-nea, a fost deschis un club al pensionarilor, la Centrul Cultural „Reduta”.

Locuri de muncăLiberalii au sprijinit realizarea unor

investiţii industriale care să genereze locuri de muncă în judeţ. Printre ele se numără

parcul industrial Graells&Llonch de la Prejmer, fabrica Ina Schaeffler de la Cris-tian sau fabrica de tractoare Hoyo de la Râşnov.

Sistem integrat de management al deşeurilor

Judeţul Braşov va avea un sistem integrat de management al deşeurilor. El va permite valorificarea eficientă şi ecologică a resturilor menajere din toate localităţile judeţului. Acest plan prevede realizarea mai multor investiţii pe ter-men lung, precum construirea unui de-pozit ecologic pentru zona Făgăraş şi închiderea tuturor gropilor de gunoaie neconforme cu normele europene.

Pentru eliminarea deşeurilor se pro-pune construirea unei instalaţii de valo-rificare energetică a acestora, care va fi amplasată la Tărlungeni. Este vorba despre o soluţie novatoare ce va per-mite producerea de energie termică şi electrică în urma arderii deşeurilor, aceasta urmând să fie preluată în siste-mul centralizat de alimentare cu căldură şi curent electric al municipiului Braşov.

Toate aceste investiţii totalizează 179 de milioane de euro, autorităţile dorind ca finanţarea să fie asigurată prin atragerea fondurilor structurale neram-bursabile disponibile prin programul POS Mediu, Axa 2.

Tren de epocă pe ruta Braşov - Zărneşti

Aristotel Căncescu a demarat o se-rie de acţiuni vizând creşterea numărului atracţiilor turistice din judeţul nostru. O astfel de atracţie a fost punerea în funcţiune a unui tren de epocă. Sute de braşoveni şi turişti au fost încântaţi să călătorească cu această garnitură formată din vagoane care nu mai sunt funcţionale nicăieri în Europa.

Investiţii la Cetatea RâşnovCetatea Râşnov este iluminată feeric.

Pe partea vestică a dealului Cetăţii au fost montate literele care formează numele localităţii. Totodată, s-au realizat investiţii de un milion de euro pentru refacerea drumului şi modernizarea reţelelor de utilităţi. Toate au fost posibile graţie efor-

turilor liberalilor.

Serbările medievale ale Braşovului

Evul Mediu a fost reînviat în Cetatea Braşovului printr-un festival. Prima ediţie a Serbărilor Medievale a fost în 2007 şi a avut o asistenţă de peste 20 de mii de oameni. Ediţia din 2008 s-a bucurat de acelaşi succes. Din program nu au lipsit muzica, teatrul, concursurile pentru pub-lic, demonstraţiile de luptă, cavalerii şi domniţele, jocurile de flăcări şi turnirurile.

Cetatea Râşnov

Braşovul, primul judeţ turistic al României! Este mai mult decât un slogan sau un ideal al unui om devotat acestor locuri. Este un proiect realist lansat de liberalul Aristotel Căncescu, o promisiune făcută braşovenilor care are toate şansele să se îndeplinească. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, în administraţia Căncescu s-au făcut paşi importanţi, concretizaţi în proiecte care se bucură de aprecierea braşovenilor.

„Porţile” judeţuluiJudeţul Braşov iese în evidenţă chiar de la graniţele sale. De câţiva ani, intrările ru-tiere în judeţul nostru sunt semnalate prin indicatoare tip portal, deosebite faţă de cele existente în alte părţi ale ţării. Ideea i-a aparţinut conducerii liberale a Consiliului Judeţean.

Rezervaţie de zimbrila Vama Buzăului

În 2008, la iniţiativa liberalilor din Con-siliul Judeţean şi a Agenţiei de Dez-voltare Durabilă a Judeţului Braşov a fost

inaugurată o rezervaţie de zimbri la Vama Buzăului. Ea se întinde pe o suprafaţă de 80 de hectare şi reprezintă cea mai importantă atracţie a zonei.

“Porţile” judeţului



Tradiţii reînviate cu sprijinul liberalilor

Consiliul Judeţean acordă o deosebită importanţă păstrării tradiţiilor specifice Braşovului, la loc de cinste fiind cele promo-vate de Juni. Preşedintele liberal al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a fost dintotdeau-na receptiv la problemele ridicate de membrii

celor şapte grupuri de Juni, sprijinindu-i în demersul lor

de refacere a steagurilor specifice. Ele au fost refăcute cu fonduri asigurate din bugetul Con-siliului Judeţean. Fiind foarte vechi, imaginile pictate pe steaguri n-au putut fi restaurate, ast-fel că a fost nevoie de refacerea lor pe calcula-tor. Toate grupurile de Juni au intrat în posesia steagurilor noi, ele fiind etalate pentru prima dată în 2008, la sărbătoarea Floriilor.

Steagurile Junilor, înnoite de Consiliul Judeţean

Muzica de promenadă răsună din nou, din primăvară până în toamnă, pe aleea de sub Tâmpa, în foişorul din vecinătatea apeductului Kertsch. Tradiţia a fost reluată în anul 2007, din iniţiativa preşedintelui liberal al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, şi spre bucuria

braşovenilor de toate vârstele, care se pot de-lecta ascultând muzică de promenadă. Concer-tele de fanfară, o emblemă a comunităţii multi-culturale a oraşului, exprimă bucuria şi dorinţa locuitorilor de a sărbători împreună momentele importante ale vieţii individuale şi sociale.

Concertele de fanfară, o tradiţie renăscută

Simbolul Şcheiului sunt troiţele ridicate de oamenii locului ca semn al păstrării credinţei strămoşeşti. De aceea, păstrarea, conservarea şi valorificarea acestor mărturii care fac parte din zestrea istorică a Şcheilor, devine astăzi mai mult decât o datorie civică. Primii care au înţeles acest lucru au fost reprezentanţii PNL-

Clopotul din Casa Sfatului bate din nou, după zeci de ani de tăcere. Duminică, 28 martie 2010, vechiul clopot a vestit iarăşi ora 12.00, clinchetul său deosebit fiind primit cu bucu-rie de sute de braşoveni care au fost prezenţi în Piaţa Sfatului special pentru acest moment. Imediat după ce clopotul a vestit miezul zilei, pe balconul din turnul Casei Sfatului şi-au făcut apariţia trei trompeţi – instrumentişti

Tradiţiile militare ale Braşovului au renăscut în primăvara anului 2010, când mii de braşoveni şi turişti au avut ocazia să-i de-scopere pe cavalerii teutoni, pe ostaşii din ep-oca judelui primar Michael Weiss şi pe mili-tarii care formau garnizoana habsburgică la începutul secolului al XIX-lea. La iniţiativa liberalilor, în Piaţa Sfatului a avut loc eve-

La un an de când comunitatea germană cu sprijinul liberalilor din Consiliul Judeţean Braşov a avut iniţiativa de a restaura şi a repune în funcţiune clopotul din Casa Sfatului, a fost inaugurat noul mecanism al ceasului din turn,

işti ai administraţiei judeţene. Din iniţiativa preşedintelui, Aristotel Căncescu, opt troiţe ajunse într-un stadiu avansat de degradare au fost refăcute. Lucrările de restaurare şi conser-vare a acestor monumente au început la sfârşitul anului 2007, derulându-se până în primăvara anului 2008.

costumaţi în veşminte medievale, care au in-terpretat trei piese muzicale reprezentative pentru etniile ce locuiesc în Braşov – maghia-rii, saşii şi românii. Inaugurarea clopotului şi reluarea obiceiului trompeţilor, alături de celelalte tradiţii reînviate, sunt evenimente care pe lângă faptul că au o valoare de sim-bol, atrag turiştii”, a spus Aristotel Căncescu, preşedintele PNL Braşov.

nimentul intitulat „Tradiţiile militare ale Braşovului”, care a inclus prezentarea gru-purilor de reconstituire istorică a perioade-lor care au marcat tradiţia militară a oraşului nostru.

În paralel, de la Turnul Alb au fost execu-tate trageri cu un tun medieval, achiziţionat tot din iniţiativa liberalului Aristotel Căncescu.

legat de clopot. Astfel, începând 16 octombrie 2010, ora

fixă, jumătatea şi sfertul de oră sunt marcate de sunetul celui mai vechi clopot din Braşov, care datează din 1690.

Troiţele Şcheiului, comori repuse în valoare

Trompeţii, o tradiţie reînviată de liberali

Tradiţiile militare ale Braşovului, aduse în prezent

Ceasul şi clopotul din Casa Sfatului dau din nou ora exactă

CRIN ANTONESCU


Dragii mei,

PNL este un partid cu viziune, un partid care are proiecte pentru un viitor mai bun. Măsurile liberale, pe care le-am adoptat în timpul guvernării Tăriceanu, au condus la cea mai mare creştere economică din istoria României moderne.

Aplicarea cotei unice a dus la scăderea impozitelor plătite de către agenţii economici şi de către populaţie şi a contribuit la sporirea veniturilor românilor.

Investiţiile record au produs un efect în lanţ: noi locuri de muncă, salarii mai mari, un trai mai decent pentru pensionari. Este de la sine înțeles faptul că, în acest moment, de asemenea măsuri are nevoie România pentru a ieși la suprafață.

Criza economică care afectează extrem de puternic România, nu a întâmpinat din partea guvernului niciun obstacol care să o domolească, nicio măsură legislativă care să-i sprijine pe cetăţeni sau care să încurajeze mediul de afaceri pentru păstrarea şi crearea de locuri de muncă. Mai mult decât atât, Guvernul populist Emil Boc a demonstrat că numai la nivelul discursurilor politicianiste cetăţeanul este prioritatea sa numărul 1, în realitate toate măsurile fiind luate împotriva acestuia.

este cum facem cât mai repede ca această putere să fie înlăturată şi să facem ca victoria noastră electorală să fie cât mai categorică

De aceea, un prim pas în venirea noastră la guvernare este reprezentat de câștigarea a cât mai multe posturi de primari, consilieri locali și județeni și de președinți de Consilii Județene. Acest lucru necesită determinare din partea tuturora, implicare maximă în identificarea și rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitățile

“ Avem principii clare pentru viitoarea guvernare liberală, cum ar fi depolitizarea, cum ar fi profesionalizarea actului de guvernare și de administrație în România, cum ar fi sfârşitul clientelelor politice de orice culoare, nu doar de culoare portocalie.

Ceea ce vedem, astăzi, în România, este capătul unui sistem, este capătul unei cangrene care a crescut de la un an la altul, de la un guvern la altul, de la o administrație la alta, și, trebuie să punem capăt unui întreg sistem și pentru a merge mai departe, împreună, către viitor, cu idei noi, cu practici noi și, desigur, în măsura în care va fi posibil, sper în cât mai mare măsură, cu oameni noi.

De la crearea Uniunii Social-Liberale, cei care guvernează astăzi nu se mai ocupă nici cât o făceau până atunci de guvernarea ţării, ci se ocupă de Uniunea noastră. Nici armatele de propagandişti de ieri şi de azi ai regimului Băsescu nu şomează, ci şi-au găsit un nou câmp de lucru şi se ocupă de Uniunea noastră.

Cred că interesul pentru această polemică ar trebui să fie minim pentru noi. Grija noastră nu trebuie să fie această propagandă, această campanie, aceste lozinci. Oamenii nu-i mai cred pe ei. Grija noastră

locale și, nu în ultimul rând o strânsă colaborare între toți membrii atât ai Alianței de Centru-Dreapta, cât și ai Uniunii Social-Liberale.

Crin Antonescu,Preşedinte PNL

“

Documents

Spirit Liberal