Spectrometria Raman

8/20/2019 Spectrometria Raman

1/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Spectrometria Raman

Spectrometria Raman permite analiza chimică rapidă şi non-

distructivă a solidelor, pulberilor, lichidelor şi gazelor, fiind astăzi utilizată îndomenii variate, de la cercetare fundamentală până la soluii aplicate!

Spectrometria Raman se bazează pe efectul Raman, a cărui denumireeste dată după descoperitorul acestuia, omul de ştiină indian "! #! Raman şicare constă în schimbarea frecvenei unei mici pări din lumina reflectată desuprafaa unui material, ca urmare a vibraiilor atomice din moleculele aceluimaterial!

$stfel, spectrometria Raman implică iradierea unei mostre de materialcu o rază de lumină intensă, monocromatică %e&! diodă laser, '()*+ nm,urmată de colectarea fasciculului Raman reflectat, prin lentilele obiectivuluiunui microscop şi analizarea acestuia în spectrometru pentru stabilireaspectrului Raman!

Spectrul Raman obinut va prezenta vârfuri proeminente ale căror deplasări Raman sunt caracteristice frecvenelor vibraionale ale atomilor dinmoleculele în care se găsesc! e aceea, compoziia moleculară diferită a

două probe de material poate fi pusă în evidenă prin compararea directă adeplasărilor Raman ale acestora!

.a interacia moleculelor cu un fascicul de radiaii pot să aibă loc maimulte fenomene dintre care se pot pune in discu ie următoarele/ț

0$bsorbia radiaiei21misia radiaiei3ifuzia radiaiei şi difuzia combinată a radiaiei %efectul Raman

Absorbţia radiaţiei

n urma absorbiei de energie se poate modifica direcia sau mărimeamomentului de dipol electric al moleculei care interacionează! #or avea loctranziii între stări energetice de rotaie, vibraie sau electronice, al căror studiu constituie baza spectrometriei moleculare!


2/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Emisia radiaţiei

in stările e&citate apărute în urma interaciei moleculelor cu radiaiielectromagnetice, o parte dintre acestea pot reveni la stări cu energie maimică prin emisie de energie! $cesta constituie fenomenul de fluorescenă şifosforescenă!

Difuzia radiaţiei, efectul Raman

Spre deosebire de absorbie şi emisie, difuzia radiaiei nu implicătranziii între stări cu energie cuantificată ale unei particule! acă un fasciculde radiaii electromagnetice vine în contact cu o particulă %atom, ion saumoleculă care este mică în comparaie cu lungimea de undă a radiaiei,aceasta va fi supusă unei perturbaii puternice, determinată de câmpurile

oscilante, magnetic şi electric ale radiaiei! n timp ce radiaia trece, particulase va găsi într-un câmp puternic a cărui polaritate alternează cu frecvenaoscilaiei! acă particula este polarizabilă, sarcina indusă va oscila deasemenea!

ipolul oscilant indus în particulă va produce un câmp propriu careoscilează cu aceeaşi frecvenă cu cea a radiaiei incidente! $cest câmpacionează el însuşi ca o sursă de radiaii, astfel că o radiaie de aceeaşilungime de undă ca a celei incidente este emisă într-o direcie aleatoare%radiaiile difuzate fiind emise în toate direciile posibile! $cest tip de

împrăştiere se numeşte difuzie %împrăştiere Raleigh şi este caracteristică pentru particule de dimensiuni mici, ca de e&emplu atomi şi molecule!4entru ca o radiaie să fie difuzată prin efect Raleigh este necesar ca

polarizabilitatea particulei să rămână constantă! acă polarizabilitatea particulei variază în timpul difuziei radiaiei frecvena radiaiei difuzate seva modifica! Să presupunem că o moleculă suferă o schimbare de

polarizabilitate în timpul unei vibraii normale! 5n asemenea mod devibraie constituie baza pentru efectul Raman, iar vibraia respectivă esteRaman activă!

e e&emplu, la vibraia simetrică de întindere a legăturilor în

molecula de "62 nu va fi nici o variaie a momentului de dipol, decimolecula nu va putea absorbi radiaii în domeniul 7R! 8otuşi, norul deelectroni din 9urul moleculei se întinde şi contractă alternativ ceea cedetermină o variaie a polarizabilităii! acă radiaia incidentă estemonocromatică radiaia împrăştiată prin efect Raman îşi pierde acestcaracter, apărând în plus o serie de linii %linii Raman de o parte şi de alta aliniei corespunzătoare lungimii de undă a radiaiei incidente! 1fectul Raman


3/24

2 3

Spectrometria RAMAN

este aplicat pentru elucidarea structurii unor molecule, pentru identificareaunor grupări funcionale sau legături chimice şi pentru analizacantitativă aunor amestecuri comple&e!

Reprezentarea nivelurilor energetice ale unei molecule şi

a tranziţiilor corespunzătoare la difuzia radiaţiei prin efect Raman.

7nteracionând cu radiaia incidentă, energia ei creşte cu valoarea 1:,egală cu h;:! acă molecula revine la nivelul de vibraie fundamental,energia pierdută va fi 1R< ( 1: = 1;! >recvena ;R< a acestei radiaii difuzateva fi egală cu suma frecvenelor radiaiei incidente ;: şi a vibraieimoleculare ;v!

.iniile Raman cu frecvenă mai mică ;: ? ;v, sunt deci mai intense@ele se numesc linii stoAesiene, iar liniile Raman ;: = ;v, cu frecvena maimare, se numesc antistoAesiene, aceasta în conformitate cu regula lui StoAes!1fectul Raman este aplicabil nu numai tranziiilor de vibraie ci şi altor tranziii care implică o schimbare în polarizabilitate, ca de e&emplu tranziiide rotaie sau electronice! eplasarea Raman a liniilor spectrale esteindependentă de frecvena radiaiei incidente folosite! 7ntensitatea radiaieiîmprăştiate variază însă cu puterea a patra a frecvenei radiaiei incidente!Spectrul Raman este, în general, asemănător cu spectrul în 7R pentru

moleculele comple&e!Spectrul Raman apare în urma unor tranziii între stări energetice de

vibraie ale moleculelor, însă într-un mod cu totul diferit faă de spectrul în7R! $ceasta face ca spectrometria Raman şi spectrometria de absorbie în 7R să fie tehnici complementare!


4/24

2 3

Spectrometria RAMAN

.a înregistrarea unui spectru Raman este important ca radiaiadifuzată prin efect Raleigh să fie îndepărtată în cât mai mare măsură!Radiaiile obinute prin efect Raman fiind foarte slabe, acestea sunt măsuratela un unghi de B:o faă de radiaia e&citatoare! n acest fel, radiaia

e&citatoare nu a9unge direct la detector şi perturbă determinările!

Schema unui spectrometru Raman

4entru studierea efectului Raman se folosesc surse de radiaii intense,de e&emplu lămpi cu vapori de mercur! 4roba de analizat este coninută într -un tub de sticlă prevăzut cu o fereastră transparentă! ntre tubul ce conine

proba şi lampa de mercur se găseşte un filtru ce permite trecerea radiaiilor de o anumită lungime de undă, de e&emplu C3+,* nm!

Rezultate mult mai bune se obin utilizând drept sursă de e&citare unfascicul laser %de e&emplu un laser De- Ee care furnizează o radiaiemonocromatică foarte intensă!

rept detector de radiaii poate fi utilizată o placă fotografică, însă înspectrometrele moderne ea a fost aproape total înlocuită cu detectorifotoelectrici! Spectrul Raman se obine cel mai bine pentru probe lichide!5tilizarea laserului ca sursă de e&citare permite însă obinerea spectrului

Raman pentru aproape orice stare a probei/ lichidă, soluie, solid transparent, pulbere, gaz etc! Fi cu un volum foarte mic, de domeniul microlitrilor sauchiar nanolitrilor! 5tilizarea lămpii cu vapori de mercur drept sursă dee&citare necesită volume mult mai mari de probă, de ordinul mililitrilor!

"ele mai intense linii în spectrul Raman corespund vibraiei unor atomi legai prin legături relativ nepolare, cu o distribuie simetrică asarcinii!


5/24

2 3

Spectrometria RAMAN

n aceste cazuri, se produc cele mai mari variaii de polarizabilitate încursul vibraiei!$stfel de grupări sunt/

4entru moleculele care au un centru de simetrie, benzile de absorbie permise în 7R sunt interzise în spectrul Raman şi invers! 4entru moleculelecu elemente de simetrie altele decât centrul de simetrie, anumite benzi pot fiactive în Raman, în 7R, în ambele sau în nici unul! 4entru moleculelecomple&e care nu prezintă simetrie, toate modurile normale de vibraie suntactive atât în spectrul Raman cât şi în 7R! n fig! 3! se prezintă comparativ

spectrele de absorbie în 7R şi Ramanale acidului butiric@ spectrul Raman afost obinut folosind pentru e&citare radiaia de la )32,* nm a unui laser De- Ee!

Spectrele de absorbţie în IR şi Raman ale acidului butiric


6/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Spectrometria Raman are multe avanta9e faă de spectrometria deabsorbie în 7R! n primul rând, spectrometria Raman poate fi utilizată pentrua identifica şi analiza molecule care nu absorb în 7R ca de e&emplu moleculediatomice homonucleare!

5n alt avanta9 îl constituie faptul că spectrele Raman pot fi obinute pentru soluii apoase, spectrul Raman al apei fiind puin intens! n 7R însăapa absoarbe puternic mascând numeroase benzi de absorbie ale compuşilor studiai! Spectrometria Raman poate fi astfel aplicată la studiul unor compuşi biologici, apa însoind foarte frecvent aceşti compuşi!

4e lângă efectul Raman obişnuit, în care nu au loc tranziii între stărienergetice electronice ale moleculelor, în anumite condiii e&perimentale,

poate apărea efectul Raman de rezonanţă.

$cest efect constă în trecerea unui electron din starea fundamentală peun nivel e&citat de vibraie al unei stări electronice e&citate, fenomen urmatde o tranziie pe un nivel de vibraie al stării electronice fundamentale!

n cazul efectului Raman de rezonană nu are loc o rela&are preliminară pe cel mai coborât nivel de vibraie al stării electronice e&citate,aşa cum se întâmplă în cazul fluorescenei! 1misia radiaiei este instantaneeiar spectrul obinut este sub forma unor benzi înguste! 4entru a obinespectrul Raman de rezonană se foloseşte o radiaie laser acărei frecvenă

este egală sau apropiată de frecvena corespunzătoare unei tranziiielectronice!

$vanta9ul efectului Raman de rezonană constă în marea sensibilitateşi selectivitate cu care poate fi studiată tructura cromoforilor! .iniile Ramande rezonană pot avea intensităi de 0:2-0:) ori mai mari decât liniileRaman obişnuite, iar spectrul obinut este mai simplu, deoarece suntintensificate numai liniile corespunzătoare vibraiilor cromoforilor! Se potobine astfel informaii detaliate privind modurile de vibraie alecromoforilor ce au benzi de absorbie în apropierea lungimii de undă aradiaiei e&citatoare! $ceastă selectivitate apare, de e&emplu, în cazul

proteinelor hemului, unde benzile Raman de rezonană se datorează numaivibraiilor cromoforului tetrapirolic!


7/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Spectrometria Raman Rota ionalăț

4entru ca o moleculă să aibă spectru Raman rota ional pur trebuie caț polarizabilitatea moleculei să fie anizotropică %trebuie sa depinda deorientarea moleculei! Goleculele liniare simetrice care nu au moment dedipol permanent %"62, 62, E2 au spectru Raman rota ional % dar nu auțspectru rota ional pur! Goleculele cu simetrieț sferică %"DC, S>) nu auspectru Raman rota ionalț deoarece nu au polarizabilitate anizotropică!

Golecula cu polarizabilitate anizotropică/4olarizabilitatea este diferita daca câmpul electric aplicat este/%a paralel%b perpendicular, cu a&a moleculara sau în directii diferite fata de molecula!"u toate acestea, pentru 1 mic, polarizabilitatea este aceeasi pentru câmpurice au aceeasi directie dar sensuri opuse/

HI%-1 ( - HI%1istorsia indusa într-o molecula prin aplicarea unui cîmp electric

e&terior revine la valoarea initiala dupa o rotatie de 0*:o %deci de doua ori întimpul unei perioade!

4entru spectrometria Raman rotatională regula de selec ie esteț HJ ( :,K2! 8ranzitiile cu HJ ( K0 sunt de asemenea permise în cazul moleculelor nesferice %Lnonspherical topsL!


8/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Goleculele cu simetrie sferica "DC sau S>) %rotatori sferici au polarizabilitate izotropica ?indiferent de directie, polarizabilitatea esteaceeasi! Golecule de tipul D2 au polarizabilitate anizotropica ? distributiaelectronica este distorsionata mai tare daca câmpul electric e&tern este

paralel cu legatura, decât daca este perpendicular pe legatura!4olarizabilitatea depinde de orientarea moleculei în raport cu câmpul electricaplicat!

Eumai moleculele cu polarizabilitate anizotropica dau spectru Ramande rotatie!

4olarizabilitatea este diferita în functie de orientarea moleculei!


9/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Spectrometria Raman de rotatie - molecule liniare

1nergia nivelelor rotationale ale moleculelor liniare este/1J ( h MNJ%J = 0 ? J2%J = 02O %J ( :, 0, 2,Pn spectrometria Raman, precizia masuratorilor nu 9ustifica luarea în

considerare a constantei de distorsie centrifugala %Q:, deci e&presiadevine/

1J ( h MNJ%J = 0On spectrometria Raman rotationala, regula de selectie pentru molecule

liniare este HJ ( :, K 2!

1: ( :10 ( 2Nh

12 ( )Nh13 ( 02Nh1C ( 2:Nh1+ ( 3:Nh1) ( C2Nh1 ( +)Nh

Regula de selectie HJ ( K2 permite calcularea numarului de unda atranzitiilor ce apar în spectrul Raman pur al unei molecule liniare!

1fectul Raman este un Lproces de 2 fotoniL@ pentru fiecare foton avem oschimbare de paritate %a functiei de unda ce caracterizeaza nivelul pe care seafla molecula!

4entru un foton/HJ ( K0 si = - %paritatea se schimba

4entru 2 fotoni/HJ ( :, K2 si = = sau -- %paritatea se conserva

aca o molecula primeste energie rotationala de la un foton, apar

liniile din ramura S %la numere de unda mai mici decât linia e&citatoare,numite in acest caz linii StoAes! aca molecula pierde energie rotationala inurma coliziunii cu un foton, liniile ce apar sunt numitelinii $nti-StoAes %la numere de unda mai mici decât linia e&citatoare, iar ramura ce se formeaza e numita ramura 6!


10/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Spectrul Raman rotational pur pentru CO

Spectre Raman roto-vibrationale

!olecule diatomice liniare

Regula de selectie/ HJ ( K2HJ ( : ramura frecventa vibr HJ ( -2 ramura 6 %StoAes si anti-StoAesHJ ( 2 ramura S %StoAes si anti-StoAes


11/24

2 3

Spectrometria RAMAN


12/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Comparatorul spectral Raman FORAM !"-#

1ste un sistem alcătuit dintr-un calculator %personal computer - 4"care găzduieşte partea softTare a spectrometrului Raman, respectiv

programul sub care rulează comparatorul spectral Raman şi unitatea principală >6R$G care este destinată, în principal, analizei vopselelor şi acernelurilor!

$nitatea principal% FORAM&

$re ca producător firma Ufoster=freemanV din $nglia, conine o sursăde e&citaie laser cu diodă %λ()*+nm, un microscop optic şi unspectrometru cu grilă de difracie! .a această unitate se disting următoarele

elemente funcionale %v! foto nr! 0/- controlul intensităii laserului %poziiile/ 6>>, 0:W, 2+W şi 0::W,- turela cu obiectivele optice %&+, &0: şi &2:,- stativul pentru fi&area documentului de e&aminat,- controlul deplasării stativului pe a&a X %stânga-dreapta,- controlul deplasării stativului pe a&a Y %înainte-înapoi,- controlul deplasării stativului pe a&a Z %sus-9os, focus!

Spectrometrul "OR#! $%&'.


13/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Soft'are-ul FORAM ( fereastra principal%

atele obinute de la spectrometru sunt e&puse în fereastra principală programului Uforam )*+-2V sub formă unui grafic, unde spectrul Raman estestabilit ca un set de valori de intensitate pe un domeniu de numere de undăcuprins între C:: şi 2::: cm-0!

n această fereastră de lucru a programului se disting o serie dezone funcionale, respectiv/

- bara meniu şi de instrumente %0,- zonă de afişare a spectrelor %2,- panoul afişa9ului cu valorile scalelor graficului şi parametrii

de achiziie %3,- bara de stare, unde sunt arătate coordonatele punctului

selectat de pe grafic %C,- zona cu detalii ale spectrului selectat %+,- zona instrumentelor de control pentru spectrul selectat %),- lista spectrelor afişate pe ecran %!

"ereastra principală a programului "OR#!


14/24

2 3

Spectrometria RAMAN

$ceastă descriere succintă nu este decât o scurtă prezentare a ceea ceînseamnă comparatorul spectral Raman >6R$G )*+-2 din punct de vedereconstructiv, scopul lucrării nefiind acela de a se constitui într-un rezumat alghidului de utilizare editat de fabricant, ci să prezinte, situaiile care se potîntâlni în timpul utilizării acestui spectrometru şi care trebuie avute în vedere

pentru a se a9unge la rezultate optime şi a se evita apariia unor erori!

Analiza spectral% Raman cu a)utorul spectrometrului FORAM

!"-#

upă cum orice aparat îşi are limitele sale, date în special de parametrii constructivi ai fiecăruia, aşa şi comparatorul spectral Raman aflatîn discuie îşi are limitele sale în domeniul de aplicabilitate, iar ca la orice

aparat de analiză şi măsură, calitatea rezultatelor este în strânsă legătură cuacurateea modului în care se realizează achiziia datelor! $ceastă corelaieeste influenată, în cazul spectrometrului >6R$G, de o serie de factori, cumsunt/ focalizarea pe materialul analizat, intensitatea fasciculului laser,

parametrii achiziiei şi sursele de lumină parazită!

6 altă cauză pentru care am luat în discuie acest factor %focalizareaeste cea a fiabilităii scăzute a sistemului de translaie pe cele trei a&e de lastativul pentru fi&area documentelor de e&aminat! Soluia constructivăaleasă de fabricant, cu arcuri de presiune şi şine de ghidare, face ca sistemulde translaie pe a&ele X şi Y să se deregleze nu de puine ori, având dreptconsecină creşterea dificultăii de realizare a focalizării!


15/24

2 3

Spectrometria RAMAN

*ntensitatea fasciculului laser

$ceastă caracteristică are o influenă directă asupra puterii dee&citaie a atomilor din proba analizată şi deci, implicit, asupra emisieiRaman! $stfel, funcie de compoziia fiecărui material analizat, estenecesară creşterea sau reducerea intensităii fasciculului laser alspectrometrului >6R$G )*+-2!

"eea ce trebuie să se ină seama, este că, în situaia în care pentru unanumit material analizat valoarea selectată a intensităii fasciulului laser este

prea mare, pot apare două fenomene!

5nul din ele se manifestă prin obinerea unei curbe de saturaie pegraficul spectrului, constând într-o linie dreaptă orizontală şi are ca remediufie trecerea pe o treaptă inferioară a intensităii fasciculului laser, fie, dacăeste posibil, micşorarea timpului de achiziie %7ntegration 8ime!


16/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Curbă de saturaţie pe graficul spectrului Raman

+arametrii aciziţiei

4entru achiziia unui spectru Raman cu spectrometrul >6R$G )*+-2,avem la dispoziie doi parametrii care, prin valorile selectate pentru aceştiafuncie şi de materialul supus analizei, conduc la obinerea unor rezultateoptime! 1ste vorba de durata achiziiei %7ntegration 8ime şi numărul deachiziii-medieri %$verage "ount!

n ceea ce priveşte durata achiziiei, trebuie să remarcăm situaiilee&treme, care sunt de evitat!

n primul rand este situaia în care, datorită unei durate foarte scurte,semnalul obinut este prea slab, necesitând creşterea valorii pentru acest

parametru!


17/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Curbă de semnal slab pe graficul unui spectru Raman

"ea de-a doua situaie de evitat este cea în care, datorită unei valori prea mari a duratei de achiziie, se obine pe grafic un semnal de saturaie

%parială sau totală!

Curbă de saturaţie parţială pe graficul unui spectru Raman

Sursele de lumin% parazit%

upă cum am menionat în capitolul de introducere, pentru obinereaspectrului Raman al unui material, acesta trebuie iradiat cu o rază de lumină

intensă, monocromatică %e&! '()*+ nm! $stfel, orice lumină suplimentară,care se interpune în calea optică, reprezintă o sursă parazită, ce are dreptefect ridicarea liniei de bază a oricărui spectrului Raman cu reducereaînălimii relative a vârfurilor caracteristice, care poate a9unge până lamascarea lor &


18/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Spectrul Raman al unei granule de polistiren( fără lumină parazită )sus* şi

acelaşi spectru afectat de lumina parazită )+os*.

4entru eliminarea luminii parazite provenită din mediul ambiant,fabricantul oferă o rezolvare simplă şi uşor de utilizat, care constă încoborârea cilindrului, ce reprezintă garda obiectivului optic, până lacontactul cu suportul de hârtie al documentului analizat, sau până la

contactul cu platforma stativului, în situaia analizei unor fragmente mici dematerial! $stfel se crează un paravan în calea luminii din mediulîncon9urător!

e asemenea, pentru materialele care sub iradierea laser prezintă ofluorescenă puternică, situaie în care spectrele acestora conin o marecontribuie din partea acestei fluorescene, făcând dificilă observarea


19/24

2 3

Spectrometria RAMAN

vârfurilor Raman, fabricantul a pus la dispoziia utilizatorului o tehnicănumită prescurtat S1RRS % S urface E nhanced Resonance Raman

S cattering , care îmbunătăeşte spectrul Raman prin reducerea fluorescenei!$ceastă tehnică implică aplicarea peste probă, în punctul de analiză a unuistrat subire de coloid de argint %recent s-a trecut la utilizarea coloidului deaur!

e menionat este faptul că această tehnică nu deteriorează proba,astfel că analiza spectroscopică îşi menine caracterul nedistructiv!

+recizia i valoarea rezultatelor

n manualul de utilizare al spectrometrului >6R$G )*+-2, producătorul %firma [foster=freemanV, $nglia menionează compararea

cernelurilor, a peliculelor de vopsea şi a fibrelor ca aplicaii alespectroscopiei Raman în ştiinele legale, această metodă fiind potrivită pentru situaia în care sunt disponibile, ca mostre, mici urme de material, iar analizele chimice convenionale %n!n! metode distructive nu pot fi

practicate!

e asemenea, se mai precizează faptul că, în special, comparareadirectă a spectrelor Raman poate furniza o cale rapidă de a determina dacădouă mostre de cerneală se deosebesc una de cealaltă şi, de aici, dacă ele

provin de la aceeaşi sursă!

"u toate aceste rezultate, analiza spectrală Raman efectuată cucomparatorul spectral >6R$G )*+-2 reprezinta, în comparaie cu celelaltemetode de individualizare care se pot aplica, una dintre cele mai bune soluiide analiză nedistructivă!


20/24

2 3

Spectrometria RAMAN

,rafic reprezent-nd ierarhia metodelor in funcţie de gradul de precizie şi de

natura metodei

n concluzie, comparatorul spectral >6R$G )*+-2 este un instrumentde analiză nedistructivă, care îşi are locul său în domeniu, fiindcomplementar altor instrumente, cu performane destul de bune în categoriasa, cea a analizelor nedistructive!

Alte e.emple de spectrometre Raman

SE/0ERRA ( Spectrometru-Microscop Raman dispersiv


21/24

2 3

Spectrometria RAMAN

Senterra este un spectrometru?microscop Raman de inalta performanta, conceput pentru cele mai e&igente aplicatii analitice si decercetare! "ea mai importanta inovatie este cu siguranta functia sa decalibrare interna continua, deoarece asigura cea mai mare acuratete anumarului de unda fara a fi nevoie de calibrarea sistemului cu standardee&terne!

Senterra combina mai multe caracteristici tehnice brevetate:

\ "alibrare automata continua cu Sure"al@\ esign compact cu spectrograf inclus in miroscop@\ .aseri de e&citatie/ 0:)C nm, *3:nm, *+nm, )33nm, +32nm and C**nm@\ 4rofil de adancime de inalta performanta cu >le&>ocus@\ 1liminare automata a fluorescentei cu S1RS@\ 4osibilitate de e&aminare a probelor de dimensiuni mari neorientabile si

netransportabile %de e&!/ in arta cu rezolutie laterala superioara@\ "onfigurare intr-un microscop Raman inversat pentru investigarea

celulelor vii@\ "uplare cu microscop de forta atomica %$>G

Spectrometru RAMA/ dispersiv


22/24

2 3

Spectrometria RAMAN

$tilizare1

- analiza structurii chimice a compusilor organici si materialelor polimerice prinindentificarea grupele nepolare!

Caracteristici generale1

- 7nclude microscop optic cu posibilitatea alegerii ilumin]rii câmpului/ câmp str]lucitcâmp str]lucitor^câmp întunecat

- $pertura confocal] este controlat] de computer pentru a controla rezolutia spatial] spectral]

- Rezolutie spatial] pân] la 0 micron- Rezolutie confocal] în profilul de adâncime pân] la 2 microni- Rezolutie spectral] standard de C cm_-0

- omeniul spectral de înregistrare +:-3+:: cm_-0- 8oate stagiile de înregistrare si achizitie spectral] controlate de computer - etectorul de tip "" nu implic] m]suri suplimentare de racier

Spectrometru Raman portabil

Avanta)e in utilizare1

- screening rapid %analiza dureaza 2-3s cu posibilitatea de analiza prin foliade polietilena a ambala9ului, prin peretele de sticla al flaconului sau princontact direct cu proba


23/24

2 3

Spectrometria RAMAN

- spectrometru cu operare rapida Lpoint and shootL - nu necesita pregatirea probelor, fara consum de reactivi chimici, metode transferabile, etc!- cu schimbari minime de configuratie spectrometrul R$G$E model8ruScan poate trece rapid de la analiza probelor solide, la cea a pulberilor, a

probelor lichide sau a foliilor


24/24

Spectrometria RAMAN

2iblio3rafie

• >6R$G )*+-2, Raman Spectral "omparator - 7nstruction Ganual `5ser uide,

• Jacues N$RN7..$8, aniel N651$R, u N5E87EX, Gichel1.D$Y1, 4aul D$G1.7E"65R8, >ranois >7..$5X -Spectromtrie Raman

• $vram E! - 7ntroducere în Spectroscopia Raman

• http/^^TTT!total-spectrum!ro

• http/^^TTT!aparatura!ro
http://www.total-spectrum.ro/http://www.total-spectrum.ro/

Documents

Spectrometria Raman