Sondaje de Opinie Publica

8/13/2019 Sondaje de Opinie Publica

1/143


2/143

SP

Sinteze.lsoct o logLceColecjie ingrijiti de Prof. dr. docent Const' Nicugi JEAN STOETZEL O ALAIN GIRARD

SONDAJELEDE OPINIE PUBLICA

L

|ph't4

EDITURA STIINTIFICA $I ENCICLOPEDICAgucuRrsTt, rszs

LlOTflria


3/143

TRADUCERE: I. PECHER

JEAN STOETZEL ET ALAIN GIRARDLes sond.ages d'opinion pwbliqwePresses universitaires de France.PARIS, 1973

CUVINT INAINTE

In anwl 1948 apdrea in editura ,,Scarabte" ocflrte, reped.e epaizatA, intitulatd Sondajele de opi-nie publici de Jean Stoetzel. Relwind astdzi acesttitlu, se poate aprecia dlwmwl parcurs de dowdzeciSi cinci de ani incoace: pe atunci, dsr,tprd acestuiswbiect na apd,rase aproape nimic in Fran;a; astdziinsd ar t'i grew de intocrnit o bibliogralie exbausti-vA asupra metod,elor, aplicasiilor Si rezultatelor inacest d,onxenitt.Prin concepSia Si prin realizarea lor, sondajeled,e opinie publicd Sin de mai mwlte discipline Sirecwrg la tehnici numeroase Si variate. O tratareaprot'and,atd a acestui swbiect ar necesita mai mul-te lwcrdri, redactate de mai mulSi autori, care sdabord,eze deopotrivd teoria Si evaluarea atitwd.ini-lor, calcwlul probabilitdsilor, stiinsa politicd, cit sitebnicile psihologice ale conztorbirii si lwncpionareacalculatoarelor electronice. Cei mai buni speciali;tid,in aceste d.omenii aa scris tratate Si nwzneroase ar-ticole care ld,mwresc teoria ji practica sondajelorde opinie publicd.

Prezentarea enci.clopedicd, a temelor nu este inspirital lwcrdrii de t'aSd. In paginile care ur?nedzAse wrmdreSte d.oar sd. se rdspandE la ctteva intre-5

__a-- _


4/143

bdri precise ce se pun studentalui saa cititorulaiunai ziar tn care apar rezultatele anei anchete: ceeste un sond'ai de opinie pablicd, cum, d,e cdtre cinesi in ce scop sint practicate sondaiele, care e Q4-Ioarea lor stiinSit'icd Si utilitatea lor practicd?Sondajele de opinie prblicd au devenit efectio. oadevdraid institwpie, a'cdrei funcSionare este strinslegatd ile viapa societdPilor contemporane. Este im-posibit sd ignordm ndturd lor ad'esdratd Si nici' ser-oiciile pe care le aduc astLzi. 1. INFORMATIILE

PRIVIND OPINIA PUBLICAPopularitatea pregedintelui Statelor lJnite"sau

" ;.;ilt I n.p"utiiii france"l este in cre$tere sauffi;;i ta'"i; aiai oii.t"al- Acqiunile cancela-ttriti^ C.""J"i.i f"a"i"t. s"t' -ctle ale primului mi-nistru iaponez sint larg aprobate- sau' dlmpotnva'sint deiaprobate de citre germ-ani sau cle^ catre la-;;"tt? F;;ttigi"t paniduiui la putere. in Mareail;ilie t"" i"" Uruguay, ori a pirtidului Congre-sului din India, scade sau creqte?"*i;.,t. i;;lii; po"i. "fi" zilni . fiecare' des-.fti"itJ "i"-f t""pit*t de radio' Fiecare -e $nutil;;;';;;;ai'f ei miqcirile de opitie din larar; ;rui; t-.r,nr. pt.ti, tttL; sa' vorbitS' relatetzdinti-adevir despre evenimentele nalronale sau ln-ffi-iT;;;t,-i-n'.onio*itate cu principala ei mi-;il;lT;;p"tt** Jtspre deciziile p.ersoaneloriil"sti*liii"t' itt'tt.ttit. cu rispunde.ri politice' Dar:;';.I#;,-aL "t.-L"t', prii" piri qiovenind dininstitute specializate, despre risunetul .pe care ac-li,irii.' ti"ii.ililT.-ii "''i" masa pubiicului' des-ire iudicata cetigenilor' despre opgiuntle pe carei..qr'i" le spriiini sau le resPing'-l;ri.l, i'n in,r."g" 1.'-ti tt"l putr.l iq lXrile de-mocratice, actele organelor Pttent slnt supuseaprecierii- tuturor. OrganisTe din. ce in ce mal

,rl*.ro"r., chiar qi in lXrile subde.zvoltate' careffi;;;;'. b"". itii"tifice, au. menir9.a. de a cer-;;;-"'i*. ."itotllii- opi"i" public5 fasi deconlunctura.

INT RODUCERE

AATORII


5/143

Tot . astfel, ln a junul _. fieclrui scrutin impor_11n10 $e#torii ei oamenii politici ;;;Jr" cunog_trnta cte starea de spirit.a. corpului electoral fagide^ diferitele parride^participani.. V;.r"i;" sau in_trlngerea unora sau. a altora dintre ele e_ste dejaprefigur-at5_ ln rezultatel" obgi""i"- J"- .*rr. or_ganismele de studiere a opiniei'puUi;"..-Dar acesre informagii -"rupr". st5rii de spirit 9ia tendingelor. publicurur nu prlvesc numai eveni_menrere polrrlce .propriu_zise. Starutul femeii, re_Fliy,l marrrmonral, numi.rul de copii dorit peramrlre, gcolarizarea, pensiile, forga de muncX'sigomajul, costul. viegii iau.,.gi.**;i"r.- crlriiUJia.ytg,,. qode ahmentare gi vestimentare, ocroti;easXn5t5lii, folosirea timpuiui t;U.r, airii*riil.,-;;;:ggsr.ea qi sexualitatea., ior ..." ". alcltriJqt"'rri"1"zilnic"a a. fieclruia 9i " .oi."i;"ir;* f"..'"Ui..iijrntormagiilo^r privind. opini_a. Gusturile, preferin_fele, constringe-rile, idealurile, sint scrutaie zilnicrn toare.,sensurile, qi.toat; lumea, de la omul celmar.umrl pind .la..c.e.l mai eminenr, poate lua cu_no$rlnqa cte mrgcanle.. cele mai aparente Ei celemar ascunse care stribat qi anim5 conqriinla co_lectivX.

Publicul este obignuit cu acele informalii carese exprrmd sub form.5 . de. procente, arXttnd pro_n_orgiile de .rlspunsuri la inireb;.; ii*pi.. El'ltieca ele provrn drn anchete, din ,,sondaje.., in cursulcarora un anumlt numd,r de persoane au fost in_terog,are. El nu .ignorl cI, in legiturl .u fi*."r.problema evocare, o propo4ie mai mult sau maipujin imporranrl de -peisoane n-au dat nici unraspu-ns, din ignorangX, lipsX de inrcres sau refuz.Informagiile privind oiinia, difuzate i" "it.f.oastre prin presa scrisX sau vorbiti, fac partedin^ peisijul fimiliar. Ele nu ". ;# mai multdecrt buletinele serviciilor meteorologice, cursu_rile bursei sau indicele cosrului"i.in-'Zi*i*;ie- urm5resc cu avidirate, ca gi publicul Ei lide_rii politici. EJ.e au clp5tat caracterul unei ade_varate lnstltutll.

2. SONDAJELE $I LUPTA POLITICA. Informagii de acesr fel nu satisfac numai cu_rrozrtarea. Ca orice alr5 informagie _ fie cI evorba de desflqurarea rizboiului din Vietnam, deo., grevi minieri sau df declaralia unui condu_citor sindical - ele relateazi".ri f"pf ii .o"rti_tuie ele. insele fapte. Exprimind .pi"i;, Jcesre in_rormatrl reprezinti in acelagi timp un dat obiec_tlv fr. se rnscuu in imensa regea de date de oricenatur; care astlzi constiruie actualitatea, iar mti-ne - istoria.- Nu esre indiferenr de a se gti cI francezii sintfoarte interesaqi de securitat." 'uo.iuli- li- r;;ri;;;p_opulalrer lngrozeqre .pe majoritatea dintre ei qica drnrre roate misurile destinate sX atenueze in_convenienrele tmbXtrinirii, o prelungire oUtig"i;_rie--a vieqii acrive ar fi'cea mai ,rEpopularS. OpoliticX demografic5 sau social5 "u poiJ i;;";lcelte. tendinge, in mlsura in care ..h;l;brui .o_tecrrvrtetri depinde, in cele din urm5, de com_qortamentul fiecirui individ. Faptul cI in con_fliotul din Orientul miilociu fr"n..iii -F ."gGiau manifestat mai multX simpatie pentru I"sraeldecit pentru statele arabe, r"., fuprui g f"i; a.45.olo d,e pirere c-onrrar5, numai 1'go/o "u "pi"U"itrtudinea. generalului de Gaulle in timpul viziteisale in Canada in august 1967, sint indicagii acXror. importangl nu p6are fi .ont.rtut; d"c5'ert"adevlrat. cX liderii politici 1in seama, in acgiuneaIor, de ideea p-e-care gi-o fac despre spriiinul pecare poporul..li-l acordX. _intr-o iarl ca 'Anglia,in care stabilirea datei alegerilor'general, ^i^r_ine.guvermrlui, .fluctuaqiite irestigiuiui ..1o, douXmarl parttde retlne in mod necesar atentia.Aceasta nu pentru cI asemenea drre ar modifi_ca circumsranjele gi ar acfiona direct asupra con_juncturii. Nu aceasra este funclia lor. dste insiposibil ca orienrarea unei politici ,I fie d."i"i5,acceleratX sau contrariarS, in urma r5sun.tului p.care fl au aceste date in cercurile conducltoare.

9


6/143

Printre elementele pe care se spriiinX o persoanicu rlspundere in -momentul luXrii unei decizii,i.ruliai.l. sondaielor sint acelea care intervin fi-rX lndoialX din ce in ce mai mult 9i multe expu-n.ri de motive ale deciziilor qin seamX de ele'ln plus - si fiindcX ele constituie un elemental sitriatiilor - datele privind opinia publici audevenit'in lupta politicX o arm5 de care se ser-vesc partidele care se infrunti sau oamenii caredegin puterea.britttre numeroasele exemple ce ar putea fi in-,ro."t., un articol mai veihi din marea revist;engl"zi The Economist ne oferi o ilustrare sem-niiicativi. Revista isi intitulase editorialul din 24-*"rti" 1951. Sond.aiele ile opinie si -patlamentul(iittt and Parliamenr\. Guvernul laburist Attlee;;;-t; pui.t. din 1950 9i sondaiele repetate arX-ttr'r n't"t" scXd"te a nrestiqiului sXu' Revist"U* g ,.-int*l."si preferintele ei oentru oardd'rl.o"t.*"tot si cerea ca guvernul tX nrt rXmini laDutere imootriva vointei maioritXtii' F'a se refe-rea la ,,un nou fact.tt care existX ?n 3itr121l"o'"-to"l; . .'. Cu sau flrX voia politicienilor' acestnou fact.,. p"'o 56ndxi,rl de ooinie oshlicX". Nrreste posibil sX se continue o cornnortarp cate n'r',ir',. ,.r-" de existente an.h"telor de oninie' "F1"istX. acesta este rln fapt: cu toate ci nu stntexlsla. acesi'rfailibile. in ansamblrr. renrtratia preciziei lor esto

tntr-un domeniu rezetvat care n-ar apargine decitoamenilor politici sau ziarigtilor care comenteazievenimentele si cauti sX exercite Ei ei o actiune.Astfel, in timprrl alegerilor din 1959 in MareaBritanie, un ziar francez, care publicX adeseori re-zultate ale anchetelor sau analize exrrase din date"e provin din sondaie, scria: ,.Pronosticurile aufost rXsturnate: sondaiele de opinie care inreeis-'raserX pe nedrept o reintirire a ,.,opularitXtii la-huristilor..." sau: .,RXsturnind oronosticurileinstitutelor de sondai, conservatorii isi sDoresc.imtit",r maioritatea in Camera Comrrnelor" (,,Lel\ufonde" din 9 .ctombrie 1959). Aooi. dupX o zide reflecqie: ,,FIrX sondaiele mai mult sau maipudn fanteziste ale diferitelo" institure de spe-cialitate. oricine ar fi putut sX pr"vadX succesrrlnrimrrlui ministru", la care se adausl o norX inti-trrlari ."Sondo,cratieo, in care se ironizeazX son-daiele (ibidem, lO octombrie 7959\. Aceste titlrrrisi comentarii au ceva derutant. drci ne referimla acelasi ziar carc cu douX zile inainte publicao coresoondentX din Londra. redactat5 astfel:.,Ultimele sondaie ind;cX "n mic arrant?i pentruconservatori , - . So..{aiul Galluo ouhlicat azi ,7i-min"atrX de Nevss Cbroni"le anti, c5. in cele dinlrm5, rrartidul Tory ar fi marcat un usor avanssr ar Dutea conta ne 40,50/0 din voturi. contranumai 3907ir nentru laburisti. TJn alt sondai orsa-nizat de Da;lu Mail merqe si mai departe, atri-huind partidului dJui Macmillan un avantai de3.60/o, ,.ceea ce ar urma sX-i asizure in CameraComunelor intre 70 pi"X Ia 120 de locuri maimult decit rivalilor s5i" (ibid.em, 8 octombrie1959). Aceast5 informade orefigura rezultatulscrutinului, si e de crezut cX diferenta, normalStotu$i, lntre avansul in voturi si avansul in lo-curi al conservatorilor a putur infela pe comen-ta,torii ziarului.S-ar putea cita exemple mai recenre. In MareaBritanie, unde sondajele preelectorale ating un re-

11

f.im "t"bilirX, "i est" inevitabil ca tactica noliticX";--i."hrt;,r".i sX tinX seama de ceea ce ele scotla luminX". Nu intereseazi aici faptul cX suver-""f Atif.. a mai rXmas la putere un timp si cXla urmitoarele aleeeri a fost tnfrtnt si ?nlocuit cuun guvern conservaror. 6xuzele schimbirii depX-sesc*sub toate asoectele sondaiele, dar lln aseme-n." o.rt, printre multe altele, aratX ptnX la ceo"*t ri"t utilizate ele tn luptele dintre partide'^ Acesta este firl indoialX motivul pentru carecriticile sondaielor nu inceteazi d sint reluate cufio"t. ocazie', ca gi cum sondaiele ar interveni


7/143

marcabil grad de precizie' publicarea .lor in aiu-"J "t"g.t"nor era ie cale si fie ittterzis5' Aceasta;-i;;,'i;;r-adevii, recomandarea votat; cu 11;.;;i'oo"tt" 6 in mai t967 de cltre Comisiac;;;;"i C";unelor, insircinati cu reforma elec-.;i#.-D.;[f.], a..att" nu era vreo inova-1ie -qi;;-;;;J* cX astfel de sugestii fuseserX emise inSt"i.f" U;i;., inci de la Inceputurile sondaielorde opinie.inir-un alt context, in Frania, tn timpul eveni--*i.loi din mai 1968, o ancheti realizatX lail"iir- li publicatX tn presl -a fost contestati de;i;;; L"'grup de ,,sociologi" cirora. organismuli"rp""i"Uii "i l.t.t5iii a trebuit sX le rispundXpubliC.' R"rultat.le sondaielor, oricare ar fi ele, nu pot'pri"- a.fi"ilie, si satisfacX in acelaqi timp qe togiiror"gonigtii. o perfectl ilustrare a acestui f-apt;;i#t a fost oieriti cu ocazia campaniei elec-ioi"i. p"ttttu alegerile prezidenqialt..dit. 1969, inFfanta, cind s-au ridicat contestalll clln parteai"."ttt candidatilor interesali in rezultatul ime-diat al luptei.Drr."t.i nu crede in sondaie. lntr-adev5r, aces-tea ii atribuie |olo din voturi - ceea ce va oblinede fapt - pe cind el personal apteciazd pentrusine un rezultat de 20olo.' La inceputul campaniei, cind. partidul comunisttocmai .tt,tog"t. -candidatura lui Duclos, acestanu se emotloneaza. Sondaiele ii acordX 16070 dinvoturi gi in zilele urmitoare aceastd Propo4re nu"" i*.t" si creasci: nu sondaiele fac alegerile- considerl el - ci alegitorii. Orice responsabil"f ""ui oiganism de sonJai ar subscrie .la aceastdJ..lut:"1i., "fiindcX aici nu 'este vorba de a inde-ofi"i un

'act politic, ci numai de a cunoaqte larr, *orn.ttt dal intentriile alegXtorilor.r Vezi ,,Le Monde' din 20'mai 1967'2 Vezi ,,Sondages", nr. 2' 1968.

Anchetele preelectorale inregistreazi, intr-ade-vir, intenqiile alegitorilor pe misuri ce se des-figoarl campania gi se precizeazd situagia in careva trebui si intervini optiunea lor. Ele 1in sea-ma de ipotezele ce pot -fi- formulate la. un mo-ment anumit asupra rezultatului scrutinelor ti,datorit5 lor, istoricii dispun de documente auten-tice pe care vor trebui si le foloseasci. Acesteanticiplri sint insl discutate, iar Pompidou dXpublicitigii urmXtoarea declaralie: ,,Pe_ cit de nor-mal mi se pare ca institutele de sondaje sX puniintreblri in funcAie de o situaiie dati (primulscrutin), pe atit gXsesc de anormal, puqin probant9i supiriior ca ele s6" se bazeze pe o situagie ipo-tetici (al doilea scrutin)".Efectele campaniei, conjunctura politicl li ho-tirirea Panidului Comunist de a re,comanda ale-gXtorilor sXi abginerea, la al doilea srutin, aumodificat situagia. Atunci ,,Asociatia pentru sus-linerea candidaturii d-lui Alain Poher" a ridicatun protest lmpotriva sondaielor publicate, careau inregistrat o scXdere a voturilor ce urmau si-ifie date acestuia. Ziarul ,,France-Soir", in care eleap;ruser;, a replicat printr-o punere la puncts.

Dupi ce s-a lXsat cortina asupra alegerii dJuiPompidou, cotidianul ,,Le Figaro", care reapXreadupi cincisprezece zile de grev5, a luat poziliein favoarea public5rii rezultatelor anchetei inain-te de alegeri, deoarece aceasta ,,constituie o ga-rangie esengialX pentru desfXEurarea democraticXa campaniei. Ziarul conchidea: ,,Ca gi televiziu-nea, sondajele existi. Va trebui sI ne obiEnuimcu ele"4.Dezbaterea nu este inchis5 gi s-a intimplat chiarca in 1970, un senator evoctnd ultimele alegeribritanice, sI cear5, aqa cum mai f5cuse in 1967,3 Vezi ,,Le Journal du Dimanche*, 1 iunie 1969.a ,,Le Figaro', 27 mai 1969: articolul Sondaielc - lactoriimportangi in rnomentwl ludrii botZririi, semnat de M i c h e IBassi.

131)


8/143

cel putin o regiementare a sondaielor in timpulperioadelor electoralc5'Nu s-a p.rt.rt ,otogi demonstra deloc cX sonda-i.l. "r-*o'difica iocui politic tradilfnal' dar eleiu. o".t. din el ln a;a misurd, incit sttrnesc -." "ii.. iri'I";; ;" orice alt argument. al adver-sarilor - discuqii vii, care iau adeseort o turnu-ri atit de pasionantX, inclt se aiunge lapunerea rn.;r;'"";";i."ii i"; 'd. a fi ri a iemeiniciei lor'3. OPOZITIA FATA DE SONDAJE

Informagiile asupra opiniei pgbl^ice. tllT,ilt^;nu mai provoacl mirare,^susc.iti insd reaclrr.os-tile, in cir. s. stfecoari- ingrijo.rarf $r.stceDtlclsm'Renasc mereu ,o, ,oiof d. ciitici, deaitfel ideseori;;;;;il;i ti .u'" pireau a fi fost spulberate'"-c;';;ilt--atiiudi.te i.tpinge metoda in bloc ai.on-t.iA--1"siii t."lit"t." f*o*ettelor -observate:;;#;;fil[ i "i ri prin ,,natura" ei labili' in-fhre.tg"bili, versatilS. E de aiuns :"1 *f-t- mrc eve-niment ca s-o impresioneze Ei g intotdeauna gatasi distrusX ceea C. a adorat' Oscilaiiile in starea; il;i;, -ti* i*pttvizibile .ei sX pretinzi a osesiza este un act .ro numai lipsit de sen-s' . dar.iti"i o.ti.tlos' A presupune. ci bpinia publicl aror.tt.a ii captat;' nu inseamnl oare a da o lmpor-i;ii ;;.;til; unot fluctuafi trecitoare? Nu ris-;#-";;; si imprimim vietii politice. o miqcare.o"itut; unei bune conduceri a treburilor? E pre-i.t"fii si nu riscolim nigte adtncuri obscure'ln plus. punindu-se publicului, in fiece moment'intrebiri referitoare la deciziile adoPtate sau care"i"^iA si fie luate, qi ficindu-l arbitrul lor' nu;;^-;;t;*ite oare' fundamentul tnsugi al auto-iit;iii J"" al puterii, printr-un fel de punere tn

5 Vezi .,Le Monde" din 21 octombrie 19lO (articolui:Lo Sriit," d. Bonnefous cere o reglementare d sondalelorelectorale).

cauzi permanent;? $i dacX ar fi vorba cel puginde o iudecatX calificati, a unor oameni care, inorice problemi, au competenla de a se pronunta;sondajele se adreseazi ins5, dimpotrivi, tuturora,adicX prin definigie unei maioritili de persoanecare nu dispun de elementele de apreciere consi-derate ca necesare.Practicienii cercet;rii in materie de opinie -pollsters in terminologia anglo-saxoni - fXurescei ingigi armele de care se servesc acer care seopun sondaielor, observind, de exemplu, graduldi informare a publicului. Sintetizind rezultateleunui mare numir de anchete, un istoric americannumegte ,,necunosc;tori", wnAware, pe acei caredeclarX a nu fi auzit niciodati vorbindu-se deproblemele importante ale politicii exteme gi a nuii "itit nimic^ in legiturXt cu ele. Ei reprezinti39070. Acei care cunosc vag citeva puncte, a'aeare,reprezintX 45070. A5adar numai un sfert au cu-nogtinge acceptabile despre aceste probleme, cei,,i"foi*"qi" , 'int'ormed,,ii totugi rru^ trebuie scor-monit mult pentru a descoperi lipsa de preciziea informXrii lo16.In aceastl chestiune, situagia din Europa se pre-zintd" la fel in toate privinlele. Numai 2go7o dinfrancezi au cunoscut in 1954 caracterul suprana-lional al Comwnitdsii europene a Cdrbwnelni si aOSelwlwi, iar in Belgia jumitate din public declarlcategoric ci nu_$tie nimic cu privire la ea?. IatIcui i se cere sa se pronunte asupra institugiiloreuropene sau a politicii externe a Statelor Unite$i pe rispunsurile lor responsabilii acestor insti-tugii 9i conducitori ai partidelor igi fundamentea-zi argumentele Cu asemenea metode nu exist5cumvi riscul ca aceast; opinie, atit de precari

6 Lester Ma rkel, Pablic opinion and Foreign Policy,\ew York, 1949.? Vezi ,,Sondages", nr. 2, 1955: La Commwauti earop6-enne du Charbon et d,e I'Acier, precumqiG.Jacquemyns,Ce que les Belges sa,uent et pensent d.e la CECA, Bruxelles,INSOC, nr.2, 1957.

t4 15


9/143

si care de fapt nici nu existS, si fie creati pe de-a-n-lt.*t. in mod artificial 9i sX i se confere ast-fel"o'fals5 realitate qi un rol nemeritat? Iar inaiunul unui scrutin, atunci ctnd sint anunlate' pr.lnii"i" -iit"rcele de informare colectivi, intenqiileoi.t,r-"i. ale corpului electoral, nu se actioneazai"i. "tuptu rezuliatelor votului tnsuqi' exercitin-a;-;";;;ii.rn. "r*pt" masei flotante a alelgitori-lor ".hJtitiqi sau a'pensoan'elor care consideri ciproblema nu-i privegte?'-o;;;t iu itittitui;a sint suspectaii 9i oamenii.ur"-o ""itn5. Cine'sint ei? Acliunea -lor neputindfi eratuitX. care sint aqadar interesele,, comercla-i. 3"" ia.,itogice, care ii conduc? Iar dacX ei lu-;";t." a.p"n.i buni credinl5, in spatele lor nur.-"i.ond o,"r. g*poti financiare sau altele,. mai;i;-;*"i pfi1iti oculte? intr-un cuvint, indX-;i;;i ;;;,t.i *odu nti a sondaielor nu se ascunde;;;; ; f;tmX insidioasX de acqiune saq de per-suasiune, clandestine? Prestigiul gtiinlei de care ear.;p*"lt*"X, pt..u* gi m"agia cifrelor, o fac.9irn"i "*."t"*X'. Prin lircul zubCl al fenomenelorJ. ;tiit"ti., libertatea fiec5ruia n-ar fi oare astfel.o*ptot"iU printr-un fel de condi{ionare colec-tlva iLa aceste obieclii de principiu se adaugi altele,deduse chiar din metodele care prezideazi sonda-jele de opinie publici. Ce valoreazX aceastX in-ductie tu.t ".."tti extrapolare care pretinde a cu-no"tt. totul pornind de la o parte' sau a trageconcluzii desir. gindirea tuturor pornind de ladeclaragiile cilorvi? Este greu de admis cI t ooosau 2 ObO de persoane, qi chiar 3 000 sau 5 000'expriml opinii a 50 sau a 2AO de milioane delocuitori. 5i d. .tt.*e ce eu insumi n-am fostsolicitat - se aude repetindu-se adeseori - culnDuteti pretinde cX vorbili in numele meu?' Ri;tuti de indoielile cu privire la noiiunile deprobabilitate sau de reprezentativitate., se mani-IestX suspiciuni falX de procedeele de tnvestrgafle'

Persoanele interogate, chiar dac5 nu caut; cu bu-ni qtiingl si ingile pe anchetator, nu sint intr-adevlr si.tcere sau dau primul rXspuns care le treceorin minte, fXrX leslturi necesarX cu atirudineaior profundX. ln rJst, caracterul simplist in ceamai -mare parte al intrebirilor puse descuraieazdexprimarea. Cum si nu tr5dezi, printr-un da sauut ttu, care nu este provocat prin ins59i redac-tarea intrebirii, toate nuangele li bogitia de con-linut a unei gindiri care line mai intii sI tngeleagXinainte de a se pronunla?Poate cX astTel de itudii au un sens in StateleUnite - s-au gindit europenii cind primele son-daje au trecut Atlanticul. Dar cind,- ceva mai tir-ziu, europenii au condus anchete la latino-ame-ricani, aceqtia au pus la lndoial5 cX ele ar fi va-labile in America- latinX gi argumente analoge seregisesc astizi in gXrile. subdezvoltate' pe mXsurice sondalele patruncl alcl.Rezistinga^ fa.gX de sondaiele de .opinie public.Xar merrta ea smguri o lungi analizd,,.legad. deinsigi conceplia gi istoria lor. Frapeazd revenrreagi persistenga aceloragi argumente, ceea ce nu este'Hr; i"aoiil5, lipsit. de semnificalie. Prin multedin aspectele lor, sondaiele gocheaz5 anumite mo-duri de a gindi, sau at;ng valori pe care par-e s.{se bazeze respectul faii- de individ. Specialiqtiiinjeleg adeseoii bine criticile ce le sint adresate qip.' ."i" adeseori gi le-au flcut ei inqiqi. Datoriti,i.r parte, opoziliei inttmpinate, reugesc ei pulincite' pu1in, cu sprii.inul. teoriei gi al -experi-engei,sa-gr ratrneze tehnlclle $I sa-gl lmbunataqeasca me-todele de investigagie.Nu p.rintr-o simplS respingere, ,fIrI argumenta.-re, a obiecgiilor, ci printr-o analizd aprofundatia faptelor se poate aprecia validitatea sondaielorde opinie pubiicl gi gradul de incredere ce tre-buie sX li se acorde.Este important in primul rind sI se ingeleagicI ele au apXrut la un mom,ent dat, moment carecorespunde el insugi unei anumite st;ri a societX-

I

t6 L7


10/143

jii gi a structurilor sociale, precum gi unui anumitnivel de dezvoltare a gtiinlelor qi tehnicilor. Elestnt profund implantate in istorie, iar miqcareaEtiinjei nu poate fi opritS.In afarl de aceasta, este necesar si discernemliniile mari ale metodelor pe care ele se bazeazS.Hazardul, in sens matem,a;ic, nu esle ceea ce bu-nul simg lngelege de. obicei prin acest cuvint. Nuse poate spune mai mult despre natura opinieipublice decit despre virtutea dormitivl a somnu-lui. Regeaua probabilitSlilor care cuprinde pe fie-care individ nu impiedici exerciliul libertigii in-dividuale.ln sfirEit, trebuie evitatl o confuzie care const;in identificarea opiniei publice cu viaga politic5in sens strict, gi mai mult, a sondajelor de opiniecu sondajele preelectorale. Aga cum domeniul pre-sei se intinde mult dincolo de activitatea politici,tot astfel opinia publici gi studiul ei depiqesc intoate sensurile cadrul limitat al luptei ideologicesau politice.

Stadiwl sriinpifical opiniei pwblicePARTEA I


11/143

IOPINIA PUBLICA

1. OPINIA PUBLICA CA FORTA POI,ITICAStudiul qtiingific al opiniei publice a apXrut gis-a dezvoltat in societatea contemporanX, fiindcXse afla realizat un ansamblu de conditii care ilficeau posibil gi, s-ar purea spune, aproape ne-cesar.Aceasta nu inseamnX ci opinia publicX s-ar fiprezentat deodatl ca un fenomen nou. Dimpo-rriv5, de-a lungul tradijiei noasrre cukurale, eaa fost recunoscut;, implicir sau explicit, de gindi-tori gi de oamenii politici. Aristotel 9i autorii la-tini evocX adeseori rolul ei, fie ca sprijin, fie ca

ferment de distrugere a puterii. La fel gtndesc au-torii epocii moderne, iar in epoca in care, odaticu Renaqterea italiani se constituie o veritabilX;tiintr5 a Statului, Machiavelli afirml in Princi-pele: ,,lmportant este de a merita afecgiunea po-porului, clci el esre cel mai rare gi cel mai pu-ternic".DupX Hobbes, lumea esre condusX de opinie,iar Pascal vede tn ea ,,o reginX a lumii" in timpce ,,forga este tiranul ei". Villiam Temple schi-1eaz5, o teorie a opiniei publice ca sursl a pure-rii: ,,Opinia - scria el in 167 I - formeazi baza5i temeiurile oricirei guvernXri . . . De fapr, sepoate considera cX orice guvem se lntXreqte sauslSbegte in misura in care favoarea de care sebucurl in ochii opiniei generale cei care guvernea-z; cre$te sau scade".

21,


12/143

I-a revenit lui Rousseau rolul de a rezuma gin-direa secularl gi de a anunta viitorul, intr-o for-muli celebrd a Contractwlni social, care riminedeviza nagiunilor democratice:,,Singuri voinlageneralX poate diriia fo4ele Statului potrivit sco-nului insiitutiei sale". De vreme ce fundamentulputerii rczidl in opinia popularX, ea este aceeaiare trebuie cercetat; qi cunoscuti. Regula maio-ritXdi n-are o altX raliune de a fi. Rousseau con-tinuX: ,,Cind in adunarea poporului se propuneo lege, intrebarea ce se pune oamenilor nu estedacX ei aprobX propunerea sau o resping, ci dacXea esle sau nu conformi vointei generale. careeste vointa lor; fiecare dindu-$i sufragiul, iqi dXaviz.ul s5u la aceast; lese, si din calculul voturilorse deduce declaraqia voinqei qeneraleo.Revoluda american5 si tevolutia francezitransformX aceste nogiuni in fapte si le inscriu ?ndreot. Toate constitutiile vor nune la baza autori-t5tii dublul nrincipiu al esalitXtii si al asentimen-tului maioritXqii. De aici fnainte, ideea recursuluila verdictul ponular nu va mai pirXsi avanscena.Chiar cei mai ?ndrXzneti denigratori ai democra-tiei fac apel la el" Cit desore acei care din voca-tie studiazl cursul evenimentelor, ei carrt5 din cein ce mai mult sX evalueze rolul c'oiniei in inlXn-nrirea acestora. ."?ncepind din orima ium5tate asecolului al XIX-lea. un istoric demn de acestnume nu mai poate iqnora in opera sa - fie cXo aprob5 sau o deplinge - ideea cX exist5 o for-jX ooliticl al cirei nume este opinia public;'r.AstXzi, importanta acestei opinii si a oric5reimetode suscepdb;l; de a o face cunoscut; maibine n-ar putea fi inqeleasX, fdrl a aminti schim-bXrile de structur; care au carrzat-o, ca $i conse-cintele psihologice care decurg din ea. Situatia in-diviziloi, relaqiile lor reciproce qi raporturile lor

1J. B. Duroselle, De Putilkation des sondages enbistoire et en science politique, Bruxelles, ,,INSOC', nr. 3,1957, p. 16.22

cu orsanele puterii, factori de care depind vialari .onfud;t. ie existengi ale fieciruia, au fost, in-ir-adevir. profund modificate'i; ";;iit vechi, distanla sociali intre cetileniri a.tiri;ttiii puteiii era mult mai rnare decit inirrr.rrt. Cei bosati si cei puternici erau atunci re-iativ cu mult irai bogati- 9i mai puternici' Masat"io" "oto"pe in lntregime rivalitXlitor ce se mani-fesiau intre^ei. OpiniJ ei nu conta deloc; ea supor-ta sau accepta evenimentele, {a1, supusX unei enor-me Dresrunr a putrll, nu pafticipa li ele decit doarrevoltindu-se uneori tn mod brutal ca urmare aeractiunilor care o apXsau'Viala cotidianX era reglementatX odati pentrutotdeaurra, de la na$ter. pini la moarte. Institu-1iile, deqi itttt-o lentX evoluqie, rXmineau mult maiitabile. 'Nu era nevoie sX 'se legifereze in oricemoment, pentru a organiza relafi noi ca urrnarea unor situaqii inedite.Revolulia industrialX gi revoluqia demograficX,inmullirea oamenilor gi clegterea olagelgr, instau-rarea'burgheziei, dezvoltarea acceleratX a tehni-cii Ei divi-ziunea muncii. toate ace,ste fapte, preacunoscute penrru ca sX fie n'evoie sX insistXm asu-pra lor. au modificat vechiul echilibru qi au re-dus in cele din urmX distanp intre oameni li pu-tere. A revendica egalitatea cu cei mari n-aveai"r,s, "tnttci cind tolti lumea sau aproape toatXera leeati de glie. ln lumea modernX, dimpotrivX,sarcinile diveisificindu-se si complicindu-se, sintnecesare cuno$tinte din ce ?n ce mai avansate ca-re presupun competente incercate. Ierarhia s-a in-sinuat pretutindeni, la birou ca Ei in atelier sauin uzin5, prin tot felul de trepte intermediare.Fiecare lucieazX cot la cot c-tt suoeriorul sXu ime'diat, se simte capabil sX-i ocupe locul si este qatasX revendice aceleaqi avantaie ca gi el. DacX nule poate obtine, va proceda tn aqa fel incit fiullui^si le poatl cuceri, pregXtinduJ sX treacX totfelul de probe, ucenicie, eiamen., diplome, cares5-i permitl sX ridice pretentii la o situaqie mai


13/143

inalti. Cu toat5 influenta persistenti a mediuluide origine gi cu toat5 distanga care rXmine intreele, diferitele statute sociale se apropie pe m5surIce nivelul general de trai se ridic5.ln afar5 de aceasta, miiloacele de informagiecolectivl, presa sub toate formele sale, scrisi sauvorbit5 -- a clror dezvoltare insolegie pe aceeaa societXgii de masl in aga fel incit constituieunul dintre atributele ei - pun pe tod indivizii,fXrX distincgie de loc sau de grup social, in con-tact cu evenimentele lumii. Oricit de modest arrXmine nivelul lor de participare socialX, viziunealor. asupra evenimentelor nu^sufer5 totusi compa-rafie cu aceea a oamenilor de alt5datS. ln d,efini-tiv, fiecare dispune de o parcelS de putere, pe di-mensiunile iniliativelor sale, iar puterea nu maieste situatl la o asemenea iniltime incit vedereaei sX nu poat; fi tnduratS. Ea nu se mai noatesustrage ciiticii. Mai apropiat5 de fiecare, ea esresupus5 iudecXqii tuturor, formeazi" obiectul unoropinii, iar deginXtorii ei, desacruliza:.,i, sint, ca $iea, supuqi criticii fiecXrui individ gi criticii mul-qimilor. Ei nu pot obline putetea, sau cel pulinnu o pot pXstra, decit cu aprobarea taciti, dacXnu chiar manifestX, a acestei forge invizibile ginenum5ralbile a opiniei.Locul pe care il deline publicitatea sau propa-ganda ideologicX, cu roate miiloacele pe caie i leconferX progresul tehnic, atest; in mod vizibilimportanga opiniei. Prosperitatea unei intreprin-deri, c'a gi pacea socialX sau posibilitatea de apromova o politici determinatX, depind, intr-ade-vXr, de decizia unor indivizi tot mai numerosi.Acel care n-are decit o clientelX prea restrinilsau nu este capabil si ralieze la cauza sa decitun numXr insuficient de sufragii nu dispune derealitatea puterii. A avut loC astfel o 'evolulieparalelX in sinul masei indivizilor, congtienti dea avea un rol de iucat, qi in rindul conducltori-lor care qtiu in ce mdsur5 trebuie si tini seamide opinia oarnenilor. De relafile care ie smbilesc

24

lntre-unii gi ceilalgi depinde atit mersul unei in-treprinderi, clt gi activiratea unui guvern.. O-gini-a .unuia are aceeagr pondere" ca gi a altu_ia, fiindcX acrele care, in cele din urmX, il-;;_priml pe fiecare individ, au penrru "o"iuUto;importanlS egal5. Un cumplrito, p.,.jui.9t" ciiun alt curnparator,- tot a$a cum un alegitor fa_vorabil esre Ia fel de prelios ca gi un alt" alesXtorfavorabil. Togi indivizii dispun aL o ii*;i; ;.'i;i_liativi. Oricit de restrins ai fi bu^getul unora, gos_qo{lqiite se aflS in frece momenr rn rata uo"i',fiui-tiplicitltj de alegere; ce ,produs si cumpere sauce marci de. produs_, -ce locuinj5 sI alejgX, cumr3-li pjSg1ci timpul. liber, unde sX mear[X-9i cesa faci.l Ci1.i copii sX aib5, ce instrucgie si'le 'dea,in ce direclie si-i orienteze? ln sfirpit, ce ziar sjcu-mpere, c5rui om sau cXrui partid ,;-i d"" "o-uI, ce p.r.ogr.?m sI sprijine p.nir,r ci esie mai con-torm.polrticri pe care o crede cea mai bunX, adiciin cele din urmX pe aceea care ii asigurl cel maibrne bunistarea gi indeplinirea aspiratiilor? Dis_culia, schimbul de .opinii cu sine insuqi' qi cu alliipitrund in viaga de toate zilele, iar'opinia des-pre cutare bun determinX hot5rlrea t; vedereaachiziqionirii lui, ara cum opinia asupra oameni-lor politici gi a acgiunii lor determini sensul vo-rului.DacX aceastd analizi este intr-adev5r exactX.flrnoa$terea opiniilor nu este oare unul dintre ele-mentele susceptibile de a favoriza o buni folosirea responsabilitijilor colective? Cercetarea acesteicuno.agteri - legitim_eazX anchetele in rindul publi-cului, varierarea lor, reperitia lor si curiozitateafirI margini fagX de problemele pe care ele le ex-tloteazi..2. CARACTERUL PSIHOSOCIAL AL OPINIEI

. Chiar daci forla politi,cX a opiniei esre intr-a-iev[1 lsqrtoscut;, mai este totu$i necesar si in_;ercim a risipi obscuritatea care'persistl in iurul25


14/143

nogiunii insXgi de opinie publicS. Cu toati imensaliteraturX privitoare la acest concept' nu este si-gur ci bunul sim1, filosofii sau oamenii politiciie ingeleg intre ei asupra semnifi,cagiei lui.Nogiunea oscileaz5 intre doui concepgii dife-rite: una e acea a unei unanimitXli, a unei in-gelegeri complete intre oameni, pe care ne putemsprijini cu certitudine, cici ea nu e ascunsS, ceea.l i*pli.; sensul adiectivului ,,publicX*; cealalt5evoci confuzie, fragilitate gi disculie, opliune pen-tru o tendinqi gi, in consecingX, respingerea ce-leilalte.Important este insi inainte de toate si risipimconfuzia gi indeterminarea acestei noliuni, inge-leas5 intr-un sens vulgar 9i neqtiingific. Unii autoriau relevat utiliziri ilegitime ale termenului de opi-nie publicX, a c5ror prezentare rezumativl a fostdati de Childs'z.Acaepliile ilegitime constau anume in personi-ficareaf fie a opiniei publice, fie a publicului, caremai este denumit popor sau mase, ori in reificareacomplexelor de emoqii, dorinqe, voinle, consideratea reorezenta spiritul public li deduse din eveni-*.ttt. ce s. e*pli.X, dup5 cum se pretinde, tocmaiprin aceasti prbsupusX opinie publicS. O altX eroa-t., p. car" F. H. Allport a numit-o ,,confuzieiuinalisticX", const; tn identificarea opiniei publi-le cu pozigiile adoptate de editorialiqtii 9i comen-tatorii'informaqiei lolective, in numele unui publicinaccesibil.Unele analize, propuse de diferigi autori, au me-ritul de a clarifica citeva din caracteristicile princi-pale ale nogiunii. DupX Dicey, ,,in orice momentixistl un corp de credinle, convingeri, sentimente,princi,pii recunoscute $i pu'ternic inridXicinate, careluate laolalt5 constituie opinia publici a unei epocideterminate, ceea ce ar putea fi desemnat drept

2 H. L. C h i 1 d s, Pablic opinion, Princeton, 1965.

curentul de opinie predominant..B. Aici accenruleste pus pe existenqa, intr_o comunitate, b "" _o_ment dat, a unui sistem general de vaiori care u_negte pe togi membrii- lntie ei gi firl de care co_muniratea ins55i s-ar dezasreea.'Pentru Albiga, opinia Iste" ,,exprimarea asupraunur punct c,ontroversat.., ceea ce adaugi o trfsl_rurI in plus, gi anume cI-opinia "u .*;iU decit-i.,masura in care poate si existe gi o altX opinie, adi_ca rn masura r'n care,.existi un conflict. Tot dupl-llPis,,,opinia.public5 inseamnX p;.-ii'i;*pfr-"ii:nrrle lndrvrduale care rezu.ltX dir,.r interacgiunea pii_vind. o p_robleml anulniti, i" ,i";i ;;;;.grup'd._terminar". Aceasrl definilie are meritul d;; ;.t;"cI opinia. publicl nu .rtu d;d od;tt-ol.,rru ,or_deauna, dar cI ea se formeaz5 intr_un cadru socialdeterminat.Op.inia_public5, scrie--in aceeasi epocl Doobr, econstrruitd, ,,de atitudinile oamenilor'reunitri in giu_puri in jurul unui subiect central.. --)i ;ir", -1 E,un, asemenea fenomen cu caracter psihosocial nutrebuie- confundat cu fenomen"l" d*'-uiqi*., ,ri.ichiar de mas5. Dobb adaugX .i*; pi."id.;.O..pinia. e-yternf se expririi in afari, in conrrer_safile publice, fXrX rencenta, g1 se oDune opinieiytr:nt,,pe care un ansamblu de indivizi o adoptX:n roruI lor lnterlor sr pe cafe n_o exteriorizeazxd.:ctt cu_precautie, "tun.i clnd se ,;rriilt.ri li-i"5lguranfa.O.opinie actaald. se exprimX in circumstante de_:ennrnate, ea atrage c-gl mai adesea o adeziune=alorrtard, dar poate.,fi in conrradicgie cu opinia:i:entA, mai puternic5. exprimat5 uneori, la un=onrenr dat, de minoritXqi, dar capabild", dacd, ire-..te- minoritXgi sfnt active, sX inlocliascX in viitor.r:nia dominanti actual5. Ea poate fi momenta_,orrt'

D i .. t, Laro and Opinion in England, Londra,,_Ultbig, Pablic opinion, 1939; Modern public Opinion,: D o o b, Public Opinion and propaganda, 194g.

276


15/143

na, ca ufinare a unor reaclii zubite 9i mai multsau mai puiin efemere' sau d'wrabild, op.rnra anwzgr;p"';;": di*pot.i"5, propriu-zis publicX' adic5aceea a uner vaste .oi..linit;9i, com,pusX. dintr-unnumir considerabil de grupuri- sau de subgrupun'Opinia publici se spriiini adesea pe stereotzpilrtsi "J."rt5'trXsXruri a- format obiectul unei abun-b;; li;;t"ioti, d. cind a fost scoasX in relief deV;tr"; Lippmano. Aceste stereotipuri,sau cligee, acXror expresie verbalS este foarte slmpla, tepre,zrnta-"i.t. l,propiate .gar.e. Permit fiec5ruia si clasezecu usurlnta oamentl 9i lucrurile, ca 9i evenimentele'si le adapteze Ia propria sa Personahtate' rnte.-erindu-le -intr-un sistem general de reprezentart'3;';; rptt. .; gennanii iit't gregari sau chine.ziiimpenetiabili, gi se va raporta. I.a 1ce^asta lmagrne;i;'"H ;;;;if;cat;a unui ait politic sivireit de auto-ritiiile responsabile ale acestor pPpoare'^'"S;;t;;;i;trile crulX un efort de reflectie sau de.o-pi.tt.titiune, prin economia d.e energie pe caret-iiitii.X gi din "c.asrd cauzd li se atribuie ade-r""-u"-t."t peiorativ. Cu toate acestea' eJe nu po.gfi-;;t- ;.t'r;d;.i.,"t. qi ofer5 o pradi ugoarlpropagandei, care se serve$te de ele ca de o tram-6;ifu";;;;* -" pt.r.nta o . interpretare a. f a'p.telor';;;';.';;*i.it. DacX relagiile interna.lionale' deexemolu. sint afectate de aceste stereot-lpurl' son-J"l.tJ oi,t-ii tocmai identificarea lor 9i evaluareaioii.i iot, studiind, de exemplu, reprezentarea Pe."ii'aii.i;*t"- popo"t. 9i-o -fac unele despre al-tele7.- lr**..,.u refleclii, oriclt de fine qi de sug-estive"t-fi'tt'p.*it si'se ingeleagi c-um se.po.ate formasi misca opinia publici. Ele ne tac sa lnsrstam asu-;;;'fi;#""Fi',,riitt"titi" tn mecanismele de for-mare a oplnrel.6 \f alter Lippma n, Public opinion, New York' ed'

a 4-a. l9J4 (ed. l,1922)'' t\i;'i"i"';;.fi"i lri11i "." Bu ch an an qi H a dle.vC".r't-ii t, tt'ow not;oii see each other, a studv in pablicopinion, Urbana, 1951.

I$

'l]il

Opinia publici nu este un lucru, qi nu este nicisuma ooiniilor individuale. Prezentarea sub formIde curbe sau de procente a rezultatelor observagieinu trebuie sX dea loc la echivoc. Un individ nueste un obiect separat care se poate adiuga unui altobiect. Nici unul nu este nediferengiat, dar fiecarese sirueazl intr-o reqea de relagii sociale, legatede virsta, de sexul lui 9i de diferitele sale grupuride apartenenqi, rezidengiale, profesionale, religi-oase sau altele. Opinia pe care el o manifestX lnfala evenimentului nu este formulati tn vid, ple-cind de la cine stie ce neant, ci rezulti in largXmisuri din trlsXturile particulare ale personalitXgiisale sociale, care il determinl sX reactrioneze de om,arrierX sau alta.La originea conduirelor concrete sau a compor-tamentelor individuale, luate izolat sau in masX,observalia d,escoperl efectiv anumite forme de pre-gltire pentru acfiune, ,,atitudini" a cXror expre-sie verbali nu este alrceva decit opinia. fjn ansam-blu de valori, o reprezentare generali a lumii qia lucrurilor, insugite in sinul unui mediu definit 9iacceptate sau respinse, pred,ispune pe fiecare sireactioneze_in faga evenimentelor intr-un mod de-terminat, si emiti cu privire la ele o opinie con-formX atitudinii sale proprii. Poji avea convingerireligioase o.ri sI fii ateu, sau..poJi prefera o economieliberalS ori o economie diriiatl, poli fi de ,,dreap-ta" sau de,,stinga", pentru a folosi un cliqeu curent.Ca urmare,.reaciia opiniei in faqa o.ric{Ju] eveni-menc se resrmte tn urma acestor atltudlnr opuse'intr-un mod cu totul spontan, fXrI nici un apel larationarnent. O persoani e definitl prin atitudi-nile sale. Nimic nu este deci mai inridicinat inconqciingi ca ele, ceea ce lasl si se tntrevadX plnXla ce punc't modificarea opiniitror este dificili.Aga cum individul este situat in social, tot astfelevenimentele, ca qi problemele pe care ele le ri-dici, nu sint izolate. Opinia pe care o poate for-mula un individ referitor la un eveniment este Ie-gatl de aceea pe care o afirml sau ar putea-o2'8


16/143

afirma cu privire la un altul. Ea esre situatl ininteriorul unui ansamblu coerent de atirudini. Ca-racterul verbal al opiniei nu rrebuie sI ne inqele.Chiar daci acesr caracf,er poarc evoca inconsis-teng5 sau fugacitate, este voiba de fapt de expri-maxea unei gindiri ancorate profund ln realirareapsihosocialS gi care se dezviluie cu ocazia uneiintrebXri.Atitudinile relativ durabile qi insusite de indi-vizi cuprinEi intr-o relea complexl de influenqe,sint gi ele ,,polarizate". Ele sint intotdeauna pentrusau contra, favorabile sau defavorabile obiectuluilor. Ele jin de universul valorilor, ca gi de dome-niul .afectivit5jii. Polaritarea lor se suprapgne a-proxirnativ conceptului de orientare subliniat deSmith, Bruner qi \flhite8, orientare care poate fipozitiv5, negativ; sau neutrX. Acegti aurori adaugXinsl o distinclie foarte imporrantl inrre orienrare9i 'atitudine, care inseamni ,,exprimarea orient5riiprin acliune sociali concrer5". In politicX, 9i inmod specific cu ocazia unui scrutin, alegitorii sepot afla in faga unor opqiuni care nu corespundneapXrat orientlrii lor. Un caz tipic este roamaiacela al unui al doilea tur de scruiin, atunci clndcadrul instituqional al momentului impune alegereanumai tntre doi candidati.in sfirgit, degi colective, fenomenele de opiniepublicX n-ar putea fi sesizate experimenral decitprin intermediul indivizilor. Aceast5 observatrie estefundamentali qi aratl intr-adevlr ci opinia pu-blici, departe de a rprezenta vreo entitite supra-individualX, rezultX din procesele inrerpersonalecomplexe care se produc in congtiinge, in leg5turXcu srructurile sociale gi cu funcAionarea insritugiilor.Aceste analize nu au nimic subiectiv sau abstract.Ele rezultX din observagii anume efecrr"rare asupraunor indivizi aparqinind unor grupuri specifice,sau egantionagi din ansamblul populaliei. Speci-

8 M. B. Smith, J.S.Bruner, R. \f. $f hite, Opi-nions and Personality, New York, 1956,JtJ

ficul so.ndajelor de opinie esr.e dc a c,bserva opiniilerndrvrzrlor in asemenea condi;ii, incit toate eGmen_tele situagiilor in care ei se afil si ir,t.rrrinl "tita suporr,,cit gi ca explicagie posibil5 a opiniilortor gr torodata si garanteze consisrenla qi fidelirateaacestora.Acea^sti observagie este singurul miiloc de a cu_noa$re rn mod obiectiv dac5, in faga unei evenrua_fit?li g"X:"re, exisri sau nu un curenr -d;"p#"uDllca. (Jbservarea.experimenrali a opiniilor-per_mite ca oricXrei definijii formale, i"toiJ."""" "U_ttractg: arupra opiniei, sI i se substituie o definigieoperalronala:.opinia publicl esre o chestiune beI-apt:_ ea exlste sau nu existi. Forma pe care o iadistribugia opiniilor exprimate de un l.rsamblu derndrvrzr ne informeazi, asapra acestui fapt gi, incazul cind tn acesr ansamblu ,. *""ii.rij'o opini"publicS, permite sI i se ."rro"r.;-,.rrJli-,;'i ,.aprecleze lntensrtateau.

_Studiul distribugiei opiniilor scoare la iveall do_ua tlpurr care se 9pun, ca dou5 srructuri diferite.htr-unul dintre ripuri opiniile sint reparrizare ingrup o_arecum la intimplare, fiecare individ reac_EioLi."d in mod indep.ende_nt; aici nu ..ir* opi*.p.ublic5. In celilalt iip, ai-pori1"8,- "p;*;1";;;-liculare se acordi intie ele i; ,. *;;;;d sub ._fectul unui principiu comun d. -;";i;i;li^r". Mo_dul in care se trece de la_o structurl la alm, saude la absenga organi1i,rii l" org""ir";.,*i. l" ,r"-rga oe oprnu,panlculare la srarea de opinie publi-ca, pune in lumini mecanism,ele psihoiociale careprezideazd la formarea opiniei publice.Opinia publicX nu esd niciodati unaniml. Ali-turi de curenrul cel mai puternic subzisiX irrrotd.a_una, din nenumIra,te mbtive ugor de irrtrevlzut,cigiva facmri de dezacord, la care unii indivizisint sensibili. Opinia publici nu grerge ofi*;t. a;_

u La acest subiect v. J. Stoetzel, Th1orieoris, Pres,ses Universitaires-de France, pjrir. iSa3-Distriburion des opinions, p, gt-1.76.31

des opini-2e parde.


17/143

verqente. Cele doui stiri de opinie publici 9i de;;Eii-;;tti.ul"t. coexisti, ceea ce^permite in spe-.i"I ptip-tgandei s5-si exercite influenga' Aceastase sprr1rna p; o^grnrr existente, Utili?:17i,"{qY1:li:care pe untl 11 lmpresioneazi' Arunct rntervlnei.pltiii" p."*"^" .i$tgq ctiiva partizani, apoi-altiiii'n.titi" a crea ,.rn "tlan'care aclioneazd" de laslne.--A.ti.rn." propagandei 9i a miiloacelor de infor-matie'colectivi nu este insi atit de slmpla cum s-a;;;;;-t;i;i ;;.. studiile lui Lazaisfeld ei ale."irU"t"i"iltor sXi10, verificate de atunci tn nume-i""t"lfi. L"perienge, au atdrat cI nu toli indivizii;tr" -.;;;$i r'n u..i"qi fel mesaielor- difuzarc' Ar-;;ilt t.'- qi --.o"it"itgumentele, informaliile .t1ui.-."i"ii;t" ating in e]send pe acei care sint deia;;;;i'"i'i;dti"8 potigiile ei moralul .partizanilor';i';;;i;;.;-*"i'p,rgitt asupra .masei' in fiecaresruD'se intilnesc indivizi care, prin sltuatla pe care6 o.upi sau prin caracterul lor specitrc, exercrtao ".ti^*" as,tpra celorlalli' Aceste persoane lnflu-enre pot fi ele insele supuse. un^or^lnittlente per-rJt-"rJ"b".*it"tiit" cu bcazia intilnirilor in in-i.iil*i ;;;;;;it; acgioneazX ca niete catalizatoriri';"aii,iii; i. -tt"i;.;t'. de cele mai -m91rc ori sub;.ti;;;;*t"iutu;. Astfel, procesul de.ansamblu;;;;;;"i; ,,'t"i'.o*pl.* deiii s crzuse la inceput;i;"1;'il i;;.''.t;;;" interacaiunilor personale incaie sint pringi toli indivizii''-no*"1."t.t. t. suprapun, iar grupurile' ca- 9iiJi;;i, ;;'iint t.p"i"te uttele. de altele' Are loc,rn a"-t -rrirro p.r*"t.nt de schimburi de la uniil"'"frii- ti ioti'sint stribXtuqi de aceea;i difuzarc."r..Ji"J-a. ititi ti informaqii' Astfel se explicX;;;;;^;; ilp; i; observalie curenti in rezultatelesondaielor, gi anume ci migcS.rile d.e optlte apar sr-multan in- ioate grupurile' Atunci cind populari-

t0 P. Lazarsf e1d, B. Berelsqn, H 93"de\ The,roelr'i.lritt, N.* York, 1944; E'^K-atz Ei P' L azars-'f-i[,1, Prrsonil infln"n", Glencoe, 1955'

ttatea unui lider cregte sau scade, nu inseamni cIel cigtigi penrru cauza lui sau, dimpotrivi, dez-amigegte curare grup din public care ii-esre deosebitde favorabil sau diosebii de ostil, ci cI in toatefamiliile ideologice gi,toate grupurile sociale. acAi-unea sa este mar aprobatd, sau mai contestatS.. Indivizii gi grupurile reacEioneaz5 in funcgie desituajia proprie fiecXruia, precum gi de situagia incare sint implicaji togi. Curentele de opinie- carese formeazi gi se desfac consrituie la rindul lor u-nul din elementele situagiei generale.Se inlelege, in orice caz,-pinl. la ce puncr ar fi,,zadarnic sI se caute definirea opiniei oublice.Opinia publicl nu este un obiecr, ia .ste un ca-pitol de cerce.tare"11.

3. FUNCTTA SONDAJELORPrin urmare, ce mijloc mai bun de a cunoa.qteopinia tuturor, decit a o afla de la fiecare? Numi-ritoarea voturilor di expresia cea mai sigur5 a vo-ingei generale. Ea apare, in orice caz, ca un mij-loc de a o cunoape. ,,fn grupurile primare - s-aobservat - contactele p.ersJ'nale permit o expri-mare directl a opinier rlecarura, care, prrn lnter-acgiune, se transformi in opinie publicXf in grupulsecundar, care pentru a se cunoagte trebuie fntot-deauna si recurgi la statisticl, trebuie pusl lap{nct o tehnicl de statisticl a opiniei publice. Vo-tul individual este caracterisdc acesror democra-qii secundare, intr-atit de caracteristic incit acolounde nu existl consultare electorali liberX se ad-rnite in general cX nu sinr tentative de introdu-cere a,democraqiei''r2.tt J. S toetzel, La connaissance des opinions et desattitudes, va aplrea in Trait| de psycbologie ippliqute, Prcs-ses Universitaires de France, Paris, r. IX, sub direclia luiM. Reuchlin.'l J".ques Lamberl Snucture sociale et opinionpwbliqwe, 6iude d.e sociologie comparie, in L'opinion pabl;qar,Paris, 1957, p. 85.

3332


18/143

Firi a discuta aici despre formele posibile dedemocratrie intr-o soci:tare primari, aceast; obser-vaqie insisd pe bun5 dreptate ?luprl ideii nece-sitijii de a se r.ec.urg la o tehnicX sratistic; pentrucunoafterea oprnlel intr-o societate de masX. Scru-tinele electoral., ." ,si voturile in adunXrile repre-zentative stnr o manifestare tangibilS a opiniei,dovedind cX ea nu $e poate sustrage de la mvasu-ritoare gi ci realitatea ei nu se poate exprima maibine prin altceva decit prin numere. Intr-un fel,se poite spune cX posibilitatea de a fi m5suratXprin vot .ite ceea ce conferi opiniei publice veri-iabiia ei consistenli, fXcind-o sX devini conqtientXde sine. Votul o manifestX in afar5, in circumstanqedeterminate gi cu un scoir instituiional foarte pre-cis.Ancheta de opinie este gi ea o rehnicX statistic;care permite de^a sesiza opinia lntr-o societate demasS^ si de a determina sinsul gi intensitatea cu-rentelor ma joritare. Dar operaqia pe care ea oreprezintd", attt prin miiloacele, cit qi prin obiectulei, este cu totnl diferitS. Finalitatea unui sondajnu este aceea$i ca a unui scnrtin. Deosebirda estefundamentali si inl5rurX multe netnqelegeri'Funclia votului nu const; in exprimarea opini-ilor. in primul rind, aqa cum a amintit Dupr6ei13,votul are menirea sZ" furnizeze guvernului autori-tliea -necesarf pentru aplicarea forlei statului, E,l-este fundamentul autoritiqii. In plus, in regimurileiepie2eiratiVe, el are'Ca scop sX desemneze pe oa-nTenii inslrcinagi si conduci treburile in numelecolectivit5tii. Frin votul 1or, alegXtorii igi manifestd

qi este efectuat in vederea actiunii. El tinde sIschirnbe lumea, modificind cursul evenimentelor.Cu totul alta este funcgia unui sondaj. Ne pu-tem convinge de aceasta comparind situaqia unuialeg5tor presat din toare pX4ile de propagandacandidaqiior qi a partidelor, cu situalia aceluiagialegXtor, interogat de un anchetator in cursul uneianchete de opinie. in primul caz, dacd ar fi sX deacrezare proclamaiiilor sau profesiunilor de cre-dingX, de buletinul lui depinde soarra muncitorilorgi aceea a bXtrinilor, construirea de gcoli gi pro-ducgia industrialX, rizboiul pi pacea. Actul lui an-gajeaz6" destinele jlrii qi el agteapt5 rczultateleacestui act) gata fiind la reacdi de triumf sau Iareluarea luptei in caz de infrtngere. in al doileacaz, iatd-l destins, deschis, doritor de a formula citmai bine un rispuns la intreb5rile puse, datoritIinformaliilor de iare dispune. Fie cI se recunoa$-te sau nu competent, el exprimX, mai mult saumai pugin fXri a-qi da seama, atitudini profunde inla1a viejii gi a problemelor politice. El nu cautlsi acqioneze, nu crede cI ludecata lui va modificaevenimentele, el o exprimi, dacl poate, din strS-fundul fiinlei sale, firi teami dJ consecinqele eipractice.Inseamnl oare aceasta cX iudecata formularX inasemenea ccndigii nu influentreazi mersul lucruri-ior?-Curentul, mai muit sau mai pugin imporranr,Ia formarea clruia ea contribuie.' supoitl sauimpiedicX hot5ririle iiderilor politici. Succesul oriegecul lor depinde, intr-adev5r, de aprobarea pecere o intilnesc sau de rezisrenta cate- partlizea-deforturile 1or. DacX publicul nu este un-insrrumenrin miinile degrnitorilor puterii, atunci reactriile iuide fiecare moment conditioneazX continuarea poli-ticii. Opinia publici existi ca forqi nu nr-"i i.tmomentele clnd chemarea ia urne o inviri sI sepronun:e. Acjiunea ei nu este discontinuS. Unconduc5tor nu poare, in cele din urm5, sI mear-gi intr-o direcaie in care publicul nu 'este deciss5-l urmeze. Exemple celebre confirmX aceasra

35

increderea in anumitri oameni, pentru ace$tiasX poati vorbi gi acliona in numele lor, cu risculde a-i dezavta ulterior, dacl apreciazd cd agtep-tlrile lor au fost dezamdgite. Votul este o acfiune

ca,cuo:

1rr Euolne Dupr6el, Le pluralisme sociologique. Fon-dements scientifiques d'wne rtvision des institations, Bruxelles,Office de Publicit6 SLC, 1945.


19/143

S/ilson, dezaprobat de Congres ln Statele Unite,sau Clernenceau q;i Churchill consrinqi si se re-tragl tocmai atunci ctnd se aflau tn culmea popu-laritXlii lor - au flcut aceast; experiengS.Aceasta nu inseamni ci opinia publicl este in-grat5 sau versatilS, dar nu i se diduse nici o oca-zie sX se manifeste. Modificirile sale insensibile sauaspiragiile sale noi trecuser; neobservate. Func-gii sondajelor este tocmai de a o face cunoscutlin afara scrut;nelor 9i de a da liderilor politicio ocazie de a line seami de ea. Nu fiindcl de elear depinde conduita lor. Ei sint absolut liberi siaclionlze dupi propriul lor sent;ment, privind in-teresul general. Rezuitatele unui sondai nu con-feri nimlnui un mandat.Din acesre finalitlti distincte rezultd. qi alte deo-sebiri intre sondaie qi scrutinele electorale. Votulpopular, prin el insugi, este inapt de a face cunos-c,ti5 opinio publici in toati bog5ria sa. Partideier"u candidalii care soliciti sufragiile sint constrinlisi recurgX la vaste simplificXri. Alegltorii se pro-nunta asupra unet orientlri gcnerale qi pot alegeuna, pe cire o preferi alteia, din cauza unui anu-mit-punct de program, fdrl ca prin aceasta siratifice ansamblul, iar ukerior sI aprecieze in moddiferit deciziile luate.Votul simplificX la extrem qi intr-un alt mod.El tinde sI identifice opinia publici cu un singuraspect al vielii politice, acela care se exprimX printendinq. ideologice adverse. Con;tiinqa colectivdse hrXneEte insf, cu altceva decit cu luptele dintreDar11oe.- L,a refiect5 preocupirile imediate ale vietrii coti-diene. E,a este deschisi incidentelor mXrunte, cit gievenimentelor extraordinarc. Guvernul, pe de aItd.parte, nu este un fel de organ fabulos destinat si iafn fiecare moment hotiriri spectaculare. Administra-rea sau guvernarea, lntocmal ca $1 conoucereaunei afaceri, nu const; in a angaia tn fiece momentviaja il'rtreprinderii si.u a natiunii, ci in- a lua hoti-riri de am5nunt de cel mai variat ordin. Ziua de

lucru a unui director de inrreprindere sau a unuiministru consrX in treburi mliunte, iar lumea arputea avea temeri qi ar formula r.ezet.ve fatX de celcare n-ar vrea si indeplineasc5 decit acte-istorice.De.as^em-enea, opinia publici reactioneaz; la pre-gul m5rfurilor ca gi la Constructria unui stadion-sauI u-nui pod. Ea se face gi se desface in orice clipl,in funcgie de circumstanjele cele mai anodine, c" gide cele mai vitale. Din rot acesr continut multi-form gi .infinit, vorul nu poate da decii o imaginefoarte globall qi foarte vis5. Nu prerinsele r.ii..electorale, sau schimbXrile care ie manifesti intimpul alegerilor, sau deplaslrile voturilor flotan-te, sint cele care sint resimgite, ci urmirile uneilente gi uneori pugin sensibile evolutii. Ele sint inaparenl; neprevizute penrru cI nu au'fost observatela timp sag pentru ci simptomele n-au fost inter-pretate cu buni-credinq5. Dificultatea, dar Ei imen-sul interes al unei analize exacte gi continue, alunui fel de diagnosric permanent al stirii 9i almipcirii opiniei publice, ^reies de aici cu atir maiev1clente.Va trebui, desigur, vlzur ln ce fel dezvoltareagtiingei gi a tehnicii a permis si se recurgi la obser-varea numai a unui numlr limitat de in"divizi, pen-tru a cunoalrc cu suficientX precizie opiniile unuiilltqg-popor. Era insl indispensabil ca in preala-bil si insistlm asupra specificirlqii sondaieloi. Con-trar operaliilor electorale, ele nu dau nimlnui odeleg.agie d-e putgre qi nici nu impun celor investiEicu rlspunderi nici un fel de linie de conduitX. Eleau fost concepute gi sint organizate in vedereaaducerii de informaqii tuturor. Functia lor esrede cunoagtere pi de observatie. in m5sura in careaplicaEiile lor privesc "ctu"iitat.a 9i fgi dezvXluieIor insele gi tutu.ror unul din factorii prezengi injocul forgelor politice, ele pot inrerveni in deiizii,ca un element printre altele, pentru a aduce clari-tate ln actlune.37


20/143

1. GENEZA SoNDAJELoR DE oPINIEinainte de a descrie geneza, dezvoltarea 9i carac-teristicile sondaielor de opinie-publica' se lmpuneo observade prealabili. Sondaiele nu constltule nlct-decum utt milloc exclusiv de observare a oplnlerpublice.t*i.-*"lrX vreme, ziarigti, istorici,. politologi' so-ciolosi. Iideri politici se striduiesc sa cunoasca opl-"i" p""6tiU 9i iX elucideze influenia p care o poateayea ea asupra mersului evenimentelor sau a me-.""ir*rt,ii l-Utii a..itiilor. Ei pqn in mipare mii-i"*. ii f"r"sesc metode care le- sint prop-rii 9i care;;;";- fi .*put. in lucrarea de fag5'.Munca acc-lora care orginizeazi sondaie n-are deloc pretenpasi se substiruie muncii unora sau altora' cr se sl-tueazd. intr-un ".tt"*bl"-de cercetiri apirute dinffi;'.i"iiiil. -"t;;Li t societatea mbderni demasl, a$a cum am atatat'^^'3""Ji|et - ie deosebesc totu$i de orice alti me-tJi;;;-;";;;;'i lor specific ei^prin miiloaceleil;;;i-;ii. o. .u.. le iolosesc' circetarea date-il' ;t;;t?'opiniei publice nu constituie pentruiltx"";'.;;* I;;;;i. sau pentru etlinqa-. politici de-cit un aspect toarte ii*iiut al aitivit5qii lor, qi de"iif.i't"tfi.t., a. .t"a sint practicats au devenit;;;il^;;;1.i.'a;" lu.. t* aiimenteazX aceste dis-

cipline.''Di*potti"i, .funcaia,principali- a. sondaielor-, ^estecunoa$terea opln:el publice,-ur.mirir.ea er zL de zr;^;;;ti;ri-r,'J.r.u cimpului sXu, difuzarea infor-

IIISTORICLI L $I DEZVOLT ARE ASONDAJELOR

magiilor obginute, precum gi dezvoltarea unei ref-lectii rcoretice as,tora fenomenelor observate. Deaceea s-au dezvoltat institugii specifice desoinate sXasume acest rol qi a clror organizare se explicXprin aceasti functie fundamentalX.^ Odati preci?.at locul sondaielor..in migcarea qti-lnlel 91 a vretlr socrale, putem gxsi antecedenteleformelor pe care le imbraci ele astXzi.A. Rapoarte administrativeqi voturi de paie

ln primul rind, guvernele au ciutat intotdeaunasi fie informate aiupra stXrii de spirit a poporu-lui. pe care il consider5 ca supus sau ca suveran'recrutind eventual informatori din afara antura-iului lor imediat.' E,ste cazul sX evocim amintirea califului Harunal-Ragid pe care il vedem, in O mie Si una denopfi, iegind uneori deghizat din palatul -s5u spreo ritibui" pieqele din Bagdad gi a se informa destarea de spirit a poporului de ios - ca un pre-cursor al anchetatorilor noqtri de azi.Saint-Simon rclateazl ci Ludovic al XIV-lea,in ajun de a se decide - impotriva avizului maimultor minigtri gi in pofida tratatelor - sE ac-cepte tronul Spaniei oferit nepotului sXu, ,,s-a dis-trat intr-o seari cerind pXrerea prinpselor. Elerispunseri ci ducele de Aniou trebuie trimis ur-gent in Spania gi ci, d,upi cele ce auziserX eleie toatX ln*.u spunind, acesta era sentimentulgeneral". ConsultaJia era restrinsd, iat aprobareaf. .ut. Ludovic al XIV-lea a putut-o descoperii.r u.urt fel nu emana desigur de la totalitateapopulajiei, dar ea ne dovedegte griia acestui monarhibiolut de a cunoaqte cel pulin pXrerea cu4ii.Au fost intreprinse qi eforturi mai sistematice.Din corespondenja lui Daniel Defoe, Etim ci auto-rul lui Robinson Crwsoe fusese insXrcinat de guver-nul englez si organizeze o refea de corespondengi

3t 39


21/143

locali care siJ fni la curenr cu starea de spirit apublicului. Memorialwl de la Sfinta Elena dd invileag faptul ci Napoleon ar fi incredingat o mi-siune analogl contelui de Lavelette: ,,DouXsprezecepersoane distinse, avind opinii diferite: iacobini,regaligti, republicani, palrizani al Imperiului, pl5-tigi cu o rnie de franci lunar, ii aduceau in fiecareluni rapoarte asupra stXrii opiniei publice relativla actele guvernului, la starea de lucruri din Fran-qa. Lavalerrc primea aceste rapoarte sigilare gi miIe aducea. Qypi .. le citeam, le ardeam. Minigtriimel' prtelenll mel nil ;r1i?tl Ca prlmeam aCeste co-munic5ri atit de importante pentnr mine".Firi a mai aminti pe ,,spionii poliliei" care sea,mestecau in mulgime in anumite epoci, in gri-dinile de la Palais-Royal, att fosr introduse trep-tat mi jloace institugionale. in Franja, de pildd,guvernul dispune de rapoarte periodice intocmitede prefecli, care se sprijinX in special pe serviciilelor de informaqii generale.Un istoric, Lynn Case, a descris metodele folo-site sub cel de-al doilea Imperiu penrru obginereade date asupra opiniei publice pe clile admi-nistrative obiqnuitel. Era vorba de a se gti cumreaclionau diferitele grupXri sociale fag5 de poli-tica lui Napoleon al III-lea. ln momentele decriz5, rapoartele parveneau cel pugin slpdminal.Case di o descriere aminungiti a acestor rapoarregi arati efecde lor asupra politicii externe, citindminutele gedingelor cabinerului la care acesre ra-poarte erau discutate qi serveau participanlilor caargumente. in 1865, impXratul dorea si intervinlin conflictul ausrro-prusian, cu scopul de a zddir-nici viatoria Prusiei. Dar rapoartele privind opi-nia publici arXtau o doringl de pace atlt de vie qiun risc atlt de mare al izbucnirii unei revoluqiiin caz de rizboi, incit adversarii inrervenEiei au

t L y n n M. C a se, French opinion in usar and diplo-macy during tbc Sccond Ernpire, Filadelfia, 1954.40

avur cigtig de cauzd. Ceea ce a urmat se cunoafre.Patru ani mai tirziu, prusia s-a simlit desrul depyternicS. pentru a. araca -Franga. Ea -a repurratvrctorra, rar regrmul imperial a fost rXsturnat. A_cest.exemplu este pentru Case o ilustrare a perico_Iglul pe care-l poate prezenra fundarea unei poli_rrcr externe onentindu-se numai dupX starea opinieipublice.FirX a pune in discugie valoarea reprezenrariv;3 .rapoartelor primite de serviciile lui Napoleon alrlr-lea gr admrgind cj ele erau pe deplin reprezen-Tatlve, ca gr son.daielc, nimeni nu pretinde ci oculoa$rere cit mai exacl5 cu putingl a opinieipublice trebuie si du,ci la asc.ritar.a ei in ttoateprivinqele. Acqiunea guvernamentalX poare avea caluncgie deosebitl modificarea unei siiri de opiniecare pare contrari intereselor qirii. Dar si in acesrcaz..starea opiniei trebuie cunoscur5 gi iat5 cI neregisim ln faga aceleeagi probleme.O a doua sursl a ancherelor de opinie publicdo gisim in pres5.. ^il A1.tica, cu ocazia {S.rii prezidengiale dinL8.24, ,ziarele ,,FIarrisburg pennsyivanian., 9i ,,Ra-leigh Star" au publi,cat, p=entru pri*" oari se pare,rezultatele a- doul ,,votuii de piie.., a ciror istoriia scris-o.Ro_binson2 gi care arr."u ,j inr,egisrreze unsucces arir de mare in- Sratele Unite gi in lhe pir1..intreprinse ln general ln perioada .i""*i"U'd inagteptarea rezultatelor -scrutinului, voturile de paieincearc5 sI confrunte forgele respecrive ale rendin-gelor polirice aflate in iupri. Voturiie sinr cercc_tate prin procedeele cele mai variare: buletine ri-p.irite in.ztar, care se decupeaz5 gi se restituie curispunsul, cirji pogtaie rrimise prin pogti la adresescoase din anuare, cutii pentru scrisori sau chiarbirouri de vot instalare in cartierei. arri*ate uleoragelor, reporteri care solicitX rXspunsuri de la2 Claude E. Robins on, Straw zores, New york,19)2.

4l


22/143

trec;tori. De la un procedeu la altul, cdutareaunei perfecqionXri tehnice este evidentX qi moda',rorurilo, de paie a dispirut greu. Cu tot eqeculrisunitor al ^acestui procedeu in -cursul alege,riiorlria.niirte din r9i6, o revisti ilustrati din'S.U.A. s-a lansat, in 1940, fXrI mult mai. mult no-roc, in preziceri bazate tot Pe lln v-ot d.e Pate'.Pentru cel ce scrie istoria anchetelor de optnre,""i*ii.- a. paie sint un simptom .interesant'

Elei^rri" td tirziea interesului- presei la ideea ,,;ti-rifor oii";"a opinia public5". Aqa se explici faptul.;lpi;ti" voiurilor^de paie organizate-in t942 inMexic de cXtre revista ,,Tiempo" 9i la.Heng.YangiCtii""t in acelasi an, de i5rre cotidianul ,,Tak"r,g i"o", a fost salutatX la timpul sXu in Sta-tele Unite. Cu toate acestea' trebule recunoscut ca'".g.ii"a niciodati prea bine daci ceea ce ei in-treprrnsesera era un concurs' un artificiu -publici-tar pentru cre$terea tiraielor, o- propagandX desti-"uti tX ridice' moralul -cititorilor lor qi si intS-r."rd tendinia politici pe care.o sus. in' ziariqtii,r., - o,t,."o .orrdu.. anchetele de opinie publicidecii pini in pragul stiintei'Apariqia sondaielor qtiiniifice d9. o.pinie publici,. oo"t. situa cu exactitate la sfirqitul perioadei.ur. s.p"ri cele doul rizboaie mondiale' Ea afori d.i.t*inati de trei circumstante aproape si-multane gi reciproc independente.

B. Metoda rePrezentativlPrima din aceste circumstange a fost admitereadefinitivi ln rlndul tehnicilor gtiinlifice cltre sfir-gitul secolului al XIX-lea, 1 ,,q.-t-od..i reprezen-tative", gi marea extindere a folosirii ei cu inceperedin anul 1920. Desisur, aceast; metodi teprezen-

tativ; este o nootut. foarte veche. In viaga cotidi-anX, ca gi in gtiing5, induciia, adici generalizarca,, bur^ unor exemple mai mult sau mai pulin nu-il..o"r.. mai mult'sau mai puiin selectate, a fost

intotdeauna procedeul de dobindire a cunogtingeiorprea pugin bazat pe reflecgie.S-a amintit adeseori oi studiile demografice, s-conomice, sociale ale unui Vauban, Moheau, La-place, erau bazarc prin anricipagie - cu stirigiciepentru unii, cu buni gtiingi 9i in mod delibemt ince-l privegre pe ultim,ul - pe descoperirile calcu-lului probabilitigilor.Dar abia la sfirgitul secolului al XIX-lea, da-toriua indeosebi clarviziunii gi reaacitigii sratisti-cianului norvegian A. N. Kiaer, metoda repre-zentativi qi-a cucerit dreptul de cetate in gtiingi.Uupa lungi dezbateri in cursul mai multor sesiuni.rn IE95, L897, L901, Institutul internalional deStqttstrcA decide in sfirgit, in 1903, si recomandcaceasti metodi, ,rcu condifa ca in expunerea re-zultatelor, sa se specrfice completamente in cecondigii s-a ficut alegerea unitigilor observare".Kiaer aritase, 9i lucrul fusese admis, ci observa-rea unui numir redus de egantioane convenabilalese, poate lnlocui, tn mod legitim gi avantajos,numaratori Ioarte laborioase gr costisitoare, ra0uneori imposibile. La sfirgitul primului rizboimondial, cind necesitarea unei rapide publiciri ainformaliilor numerice se ficuse simgiii in maitoate domeniile 9i cind finangele sratelor interzi-ceau orice cheltuieli nechibzuire, au apirur aproa-pe premtindeni, dar mai ales in Europa, sume-denie de sttrdii pe care asr;zi le-am numi sondajc.In 1,925, Institwtul internapional d,e Statisticaadopd un raporr al dan'ezului A. Jensen, careamintegte rezolulia din 1903 gi ,,avantajul consi-derabil" ce poate fi obginut prin ,,metoda repre-zentativi,", definiti ca o desemnare colectivl pen-tru cele doui metode: a ,,alegerii la intimplire"(random selection) gi a ,,alegerii semnificative*(pwrposive selection). Vom regisi aceasti distinc-gie-in capitolul urmitor, evocind cele doui me-tode de e$antionare ,,la intimplare" (randorn

42 43


23/143

sampling) 9i de egantionare pe cote (quota sam'pling)3.' Uiierior, metoda a fost generalizati in lumeaintreasi. Cu titlu de exemplu se poate arXta cX,sratie a doui sondaie prealabile, realizate in ci-ieva siptXmlni, o misiune aliatX a reuqit sX con-troleze operatiile electorale ale referendumului cea avut loc iri Grecia la 1 septembrie 1946, -pen-tru a hotXri regimul politic p- care il vor-adoptaereciia. Aceste iondaii au adus in plus informagii' ".i demografice a 1irii, zdrun-.recl:e asupra sltuatlcinatl de sase ani de rizboi.Astizi aceast; metodi este folositi curent pen-tru sftdierea datelor privind populalia, in maimulte scopuri:1. Exploatarea rapidi a recensimintelor prindesouieria unei fraciiuni limitate din tomlul bu-letinelor; in Franga,- de exemplu, a douXzeceaP"Itv.rifi.area calititii unui recensXmint, sonda-iul permitind observarea mult mai temeinicl abopilafiei din arii geografice limitate.' 3. Anchete prin sondai in liri ln care- recensa-

rninele sint piactic imposibile (India, Africa nea-grl etc.).Pe lingi aceasta, serviciile statisdce din lXriledezvoltati procedeazi astizi in mod curent la

"n.h.r. prin sondal, limitate, Peltr-u a studia ie-nomenele privind populaiia, folosirea .fo4ei demunci, produciia industriali sau agricolX etc'3 Bulletin de I'Institut international dc Statistiquc, vol'XXII, ed, I, R'oma, 1926, cuprinde rapoartele lui A' J e n-r. n -ii ..t. ale altor speciali$ti, precum $i textul rezoluliilor"i"prlr. arpx discutie, pp. 'sd-zo. Ei.355-a51. o biblio-;r-J;.' o. 4i6-439,' di - list" principalelor lucriri ale pre-.lr"Jir,ir, ei in rp.ii a lui A.-N. Kiaer, A. Jensen eia anglezului A. L. BowleY.-;:i;;;;o, stvthe, Kimpthorne qi De-ming, orr" oo"ritiiion'so-il, fo7 Grecce, ln ,,Journal of rhe Amc-riean' Statistical Association', 1947, pp. 157-)81'

Teoria gi practica sondajelor profiti astfel deeforturile statisticienilor, iar recurgera constantiia acest procedeu de investigalie in domuriul sta-tistic conduce la doul reflecgii.in primul rind, fie ci e vorba de numirul deo"me.rii, de parcul de autovehicule sau de geptelulbovin, nici un recensimint exhaustiv nu aduce ocunoagtere 1000/o exac'd. Prin insigi natura lucru-rilor, subzistX intotdeauna o- marii- de eroar.e, ade-seori greu de misurat. Sondajul, d,impotrivS, per-eorl greu oe masuraf,. Joncralur, olmPotfiva, pgf-mite in principiu calcularea acestei marie de erorre, sau i acelui ,,interval de lncredere', in inte-riorul c5ruia se situeazX adeviratele valori pi inplus permite, in multe cazuri, obginerea unor re-zultaie mai riguroase decit prin recensimint.-Apro-ximafa obgin"uti satisface -de cele mai multe orinevolle,in plus, datoritX sondaielor, observagia .se poa-te indfepta spre domenii foarte variate in care,in lipsa'lor, ir domni ignoranla sau confuzia.PrectXrile pe garg sondaple le adu,c perm'it ocunoastere a Drtnctpalelor date materiale care sus-ii" "ili" sociall. qi " *.."ttismelor economice giiociale care conditri oneazd" progresul.De cele mai multe ori publiculaceste lucruri, dar nimeni nu seconteste valoarea.C. Misurarea atitudinilor

ignorigindegte toatesi le

Pentru funqionarii statisticieni, folosirea me-todei reprezentative riminea limitatX la dome-niul demografic qi economic, cu unele incursiuniin domeniul social. Dar cam in aceeagi epocl din-tre cele doui rizboaie, lumea universitari a psi-hologilor qi a sociologilor se punea in migtare, cudeosebire in Statele Unite. Dincolo de Atlantic,unii se gindesc sX studieze comportamentele indi-viduale, luate izolat sau in masi. Ei descoperlla orisinea unor comportiri concrete anumite for-me dJ pregltire pentru acgiune, pe care ei le de-41 45


24/143

numesc ,,atitudini", gi a ciror expresie verbaiinu este altceva decit opinia. Incepind din 1918,Thomas qi Znaniecki defineau psihologia socialSdrept studiul gtiinjific al atitudinilor5.Noliunea d,e aritudine, ca gi cea de opinie, nueste simplX, iar pentru evitarea confuziei mulgiautori moderni au r5mas indiferenEi tn ce privegtedefinirea ei precisS, gi este preferabil sX insistirnasuDra caracterului ei operator si asupra utiliza-rii fi in psiholosia social56. Este vorba-aici efectivde misuiarea aiirudinilor, sau a opiniilor a cirorbazX sint, ca gi de misurarea aptitudinilor. Atuncicind Binet gi Simon au pus la punct, pentru primaoari, o scarX metrici a inteligenqei, gi cind con-tinuatorii 1or concep gi folosesc teste, ei nu pre-tind sX dea o definilie a inteligengei, nici si spundcare este natura ei.'Ei dispun doar de un instru-ment care le permite sX clisifice indivizii, pe uniiin raport cu -altii, si sX indice in consecinlS, cclrnult 'si atit pe' cit este posibil, in baza perfor-*"nt.ior rcafrzar'" la diferitele incerc5ri' activi-tigile pentru care sint destinagi gi pe acelea carenu li se potrivesc.Toate-tehnicile d,e evaluare a atirudinilor por-nesc de la ideea cX atitudinea este o variabili ia-tent5, aqa cum pentru psiholog inteligenga este ovariabili latenti. firi ca-pentrulceasta si fie nevoiea se cXuta o definiqie substinlialS, fie a inteligenlei,fie a atitudinii. Astfel,.,psihologii sociali au. pro-cedat intocmai ca gi psihologii experimentali, pu-nind la nunct tehnici de evaluare a atitudinilor,care se bazeazd pe intreblri privitoare la opinie,adresate unor atts"mbluri de indivizi. Putrin citeputin aceste tehnici s-au perfecfonat qi stau laoricinea sondaielor de opinie, a$a cum le cunoa$'teni ast5zi. TotodatX, esie suficient sX arit5m ca

5\(/. I. Thomas andF.Znaniecki,The PolkbPeasant in Europe and. America, Boston, Bodger,.-vo1. I'- 1918'6 Vezi I. Sfoetzel, La conceptiorz actuelle de la no-tion d,'attiiude en psychologie sociale, in ,,Sondages', XXV,nr. 2, 1963, pp. 3-20.46

aceste sondaje nu sinr u procedeu oarecare pen-tiu devansarea rezultateloi scrutinelor electoiale.ci in:iinte de toate un instrument de cercetare sti-;lgifici, urilizabil ln cele mai variate domenii.Aceiagi oameni care s-au preocupat de misur.r-rea atitudinilor au fosr adeseori si pionieri ln ma-terie de sondaie de opinie qi dinir-un mare numirlrcic lucrarr teoretice 5i experimentale. consacrareacestor probleme, unele marcheazi ialoane. Cu in-c:pere din 1927, L. L. Thursrone procedeazX lacercetiri foarte intinse asupra metodelor de misr-r-rare a atitudinilor?. Likerr, chemat mai tirziu siconduci un serviciu de sondai de opinii la minis-terul amcric;n al agriculturii, imagineazl o mjto-d,i sirnplificarSs. Hirdley Cantril,- viitor dire,ctoral Oficiuiui de CercetXrli al Opiniei publice dinPrinceton, prectzeazd, caracterul^de eeneralitate alatitudin;lore. Daniel Katzl0, ."re spi. sfirqitul ce-iui de-al doilea rizboi va participa^la cercetiri gu-vernamentale asupra moralului populaqiei civlle,Samuel Stoufferll care va diriia inchetele de opi-nie in arrnata american;, S. A. Ricelz de la BirouiBugetului, qi o pleiadX de algi cercetltor;, nu maipugin activi, se strXduiau, cam in aceeagi epocX, inlaboratoarele gi la catedrele lor respective, si des-geleneasc5 acesr domeniu dificil al opiniilor. in7 L. L. Thurstone gi E. J. Chave, The medsure-ry: 9J__attitudes, Chicago, University of Chicago press,1929, Xil - 97 p.^ u l._Likert,- A tecbnique lor measurement of attitad.es,in ^,,Ar;hives of -P,ycholoqy", XXII. nr. 140, 1rb2, p. 55'.-, ' H..Cantril i.u., Gauging Public Apiniorz, pri:c,:tonUniversity Press, 1944 (XVI - 318 p.)._. 'Y D*,5 a t z gi R. L. S c h an ck', Social psltchology,NewYo;k. Wilsy, 1938 (XIV,7OO p.); D. Katz-si H. Can-t ri l, _ Public Opinion polls, in ' Sociometry, ieV, y pp.155-t79." S- ,l u f f e r (S. A.) E. a., The American Soldier, prin-cetol

^lJniversityPress, 1949, 2 vol., pp. 599-675.. " l. A. R-i c e, SrereotyDes, d, souiie ot' error in jud-ging_buman character, in Journal of personal research", nr.5' .1,927, -pp. 267-276; I d e m, Quantitatiz.,e methods in' po-litics. 1928.

47


25/143

1935, Gordon V. Allport, publicind un magistr:rlbilang al cercetlrilor asupra atitudinilor, reugea sifacl injeleasi amploarea unor cuceriri gtiinlifice,rcalizate in aproximativ zece ani de muncl indir-iiti13.Impulsu,l, odatl dat, s-a propagat mai departeEi noi tehnici de analizX au fost inventate: deexemplu, ,,analiza ierarhicS" de c5tre Louis Gutt-man1i, apoi cea a ,,structurii latente" de cXtre PaulF. Lazarifeldls. Asistlm astfel la o resorbgie pro-gresivi a concepgiilor substangialiste asupra atitu-dinii 9i la dezvoltarea corelativX a concepgiiloroperationaliste. Generalizind, qi qinind seami de trmiscare comun5 diferitelor ramuri ale gtiinqei, numai intereseazd" sd gtim ce este o atitudine sau ceeste opinia public5; in schimb, devine posibil pen-tro noi sX leqim prin calcule diversele fenomene deatitudine sau de opinie, observate in condilii de-terminalte.Dezvoltarea metodei experimentale in sociologieqi ln psihologia socialX ln Statele Unite s-a extinsde la sfirgitul rXzboiului 9i in Europa. FIrX a re-nega nimic din tradigiile lor filosofice, care ii PT-dispun la edificarea unei sociologii ,,a evoluqiei",mai curind decit a unei sociologii ,,a aciiunii" --pentru a relua o d,istincgie a lui Lazarsfeldlo --iociologii europeni se indreapti, de preferinlS, spreobservarea realitXjii concrete qi infiingeazl labora-

ts G. \fl. Allport, Attitwdes, in C. Murchison,Handbooh oJ Social Psychology, 'Vorcester, Mass. ClarkUniversitv Press. 1935. cap. XVil. pp.798-844.r" Expunerea-metodei se aflla in'The American Soldier deS. A. Siouf f er, op.cit.tb Vezi in speciai P. F, Lazarsf el d, Mathematicalthinleins in the social sciences, Free Press, I95a, pp. 349-187; li R. D a v a I, Traitl de psychologie sociale, Paris, Pres'ses Universitaires de France, 1'963, t. I, pp. 258-342'16 Paul F. L azar sfeId, Tendaniei actuelles de lasociologie des commurzications et co/nportetnent da publicde Ia "radiotil?aision amtricaine in ,,Cahiers d'6tudes de 1aradiot6l6vision", Paris, nr. 23, septembrie 1959, pp. 241-256.

toare gi institute.de cercerare empiricS. Noile efor-turi se angaieazd. pe o cale deiltfel deia trasatide Durkheim. Examinind personal dosarele Minis-terului Justigiei penrru sr;bilirea datelor pe carese bazeazd, carrea sa Le Suicid,e (Sinuciderea).Durkheim revela griia de a supune ipotez.le teore-tice probei faprelor. De arurici, socioloeii resimrdin ce in ce mai viu nevoia de a iegi di-n cabine-tele lor pentru a observa realitatea asupra cireiase exercit5 reflecfa 1or 9i de a crea ei ingigi instru-mentele acestei observagii. In domeniul care le estepropriu, crearea organismelor specifice pentru stu-dierea opiniei publice rXspunde acesrei ievoi.

D. Studiul pieleiLa sfirgitul perioadei interbelice, atunci cindsondajele erau ibia la inceputul lor, nu plrea ro-tu_gi ci ele derivi direct din punerile la punct aletehnicilor de cercerare realizite de statiiticieni p^ide.psihologii sociali. De la un timp, intreprind,eriieindustriale qi com'erciale din diferite tiri si-au datseama c5, in loc de a impune clientelei produselc

pe c_are hot5riserX sX i le ofere, ar fi fosr po"r. pr.-ferabil si cerrcereze mai intli ce doregte gl o" po"r.cumplra clientela. Aceasti idee, in care un aurorintrezdrea o ,,noui psihologie a publicirlqii Ei av.?nzdrii"17, diduse na$rere unei noi activitiqi: stu-diul piejei. Aceste studii ale piegei reprezenralr, cllanticip-a1ie_, adevXrate sondaje de opinie asupraobignuinpelor, preferingelor, pirerilor, in materiede consum. Ele procedau deia prin chestionarc, in-terviuri,-e-ganrionare a subiecgilor interogagi. Singu-ra deosebire.importantX fagi de sonday*ele de Jp;-nie este ci el_e plstrau secrere rezultateie lor gi ur-mireau un efect comercial, iar nu informarea pu_blicului.,,,i1"# *.t; ?.,if ' J :^fX'S; :t o gv o t' a d'v er t h ing and

49


26/143

intre studiile pielei qi cele ale opiniei legXtu-raeste evid,ent;. N; numai ci qi unele qi altele profi-ti reciptoc de progresele lor, ci mai ales prin fap-ml ci. chiar daci obiectul acestor stu'dii e dife-rit, natura lor este in multe privinge foarte apr-o-piad. A sti de ce un individ sau un grup de indi-vizi preferi un produs alruia, pune in realitate in-tr.biri de un ordin analog cu -acela de a gti de ceun individ se hot5risre si voteze pentru un can-didat mai curind decit pentru altul, sau de c'e estehotirit si spriiine o anume politici 9i nu alta. Deasemenea, exisii relagii strinse gi numeroase intrepublicitaie 9i propagandi care,.atit una cit qi ce.a-ialt5, cauti'# convlngi, si acgioneze asupra jude-c5lilor, d modifice conduitele intr-un sens deter-minat.-To$ cei care se adreseazi publicului pentrua-i vinde ceva, pentru a-l face si citeasci un ziarsau si vadi un film, precum gi cei care au nevoicde concursul siu, care-nu pot acgiona fdrl adeziu-nea sa, sau care trebuie si vegheze asupra moralu-lui siu, gefi po,litici Ei militari, au de cigtiglt dlt.ur,o"si.." aspiradilor publicului qi a modului incare se diversiiici ele tn diferitele grupuri, din pu-nerea la incercare a argumentelor prezentate qi dincontrolul efectelor politicii preconizate.DacI astXzi publicul este sensibilizat la sonda-iele de lninie- publicS, cirora miilo?fele de infor'mare colectivi le asigurl intreaga difuzare pe careo cunoagtem, poate ca el nu este con$tlent ca oactiune analogi, 6i mai intens5, condud cu aceleag,metode de anchetl, se desfiqoarX zilnic la cerereacelor mai mari firme industriale qi comerciale. Da-cX acestea n-ar fi convinse de valoarea Ei efica,ci-tatea acestor procedee, putem fi siguri cX ele n-archeltui p.nttu asemenei studii sumele pe care le.o.rr*..X^ in acest scop, relativ importante sau rela-tiv minime, dupi punctul de ved,ere din care sintconsiderate. ln- rest, astd.zi, acolo unde instituliaeste bine ancorat;, adeseori aceleaqi organisme pro-cedeazd.la sondaie de opinie publici 9i la srudiulpiegei.50

IIIt

2. DEZVOT:IAREA SONDAJELORIN STATELE UNITERolul preponderent pe care anchetele piegei l-aujucat la originea sondajelor de opinie este atestatde primul srudiu preelectoral prin sondai, in aiunulunei al,egeri.7n 1936, cu ocazia primei realegeri a pregedinte-lui Roosevelt, observatorii politici impirtXgeau toqipXrerea ci egecul pregedintelui era foarte probabil.

O mare revist5, ,,Literary Digest", a publicat, cade obicei, rezultatele unui vot de paie, dupl cedespuiase r5spunsurile a 2400 000 de persoane pia anuntat infringerea sa. In acelagi timp, ArchibaldCrossley qi Elmo Roper au ficut un sondai de opi-nie publicl, folosindu-se de serviciul lor de studiual pielei. La fel a procedat George Gallup, a criru"ileg5turX cu acelagi domeniu comercial, deqi mai pu-qin vizibili, nu era mai pugin realX. Cei trei oa-meni au interogat fiecare numai cite 4 000 - 5 00Cde persoane qi au prevXzut corect orientarea ale-gerii. Proporlia de sufragii objinute de Roosevelts-a incadrat intre valorile apropiate acelora pe ca-re. ei le gXsiserS. Sondajele de opinie publicl aupnns vra9a.Cauzele eqecului lui ,,Literary Digest" nu au ni-mic obssur. NumXrul de rispunsuri nu aduce lnsine nici o garanfie, dacl egantionul pe care leconstituie ele nu este reprezentativ. ln realitate, re-vista folosise adresele abonatrilor la telefon si aleproprietarilor de automobile gi nu cuprinsese decitpartea cea mai instiriti a populagiei, iar aceastiparte era defavorabil5 lui Roosevelt.Incepind din 1936, datorit5 acestui suc,ces, gi da-toritl publiclrii repetate a rezultarelor ancheteiorlor, Roper gi mai ales Gallup au reugir sI atragispre pr-oblema opiniei publici interesul specialigii-lor din cele mai diverse dornenii.

Universit5gile care lucrau de cele mai multe oriinchise in incinta campus-ului lor, s-au aritat re-ceptive la noua metodi. UniversitXtile din Prin-51


27/143

ceton ti Denver creeazl foarte curind o organiza-qie de sondaje care acoperX reritoriul american giiqi concentreazi eforturile asupra probiemelor me-todologice gi psihosociologice.Statisticienii, care la inceput verificaserX reztrl-tatele anchetelor tntr-un mod critic si intrucitva_ezervat, cSurind lacunele metodei, au sfirgit -I,rd, a ceda nimic din spiritul lor critic - prin aacorda concursul cel mai loial si mai eficace noiitehnici. Este neindoios d stimularea cercet;rii,qleqti prin practica sondajelor a fost la fel de pro-fitabilS- statilticii insiEi, ca qi procedeelor de cer-cetare clrora ea le aduce colaborarea sa. IncX ir1946, Thionet a descris ,,merodele statisrice moder-ne ale administratiilor federale in Statele Unite".adici utilizarea sondajelor pentru studierea feno-meneior referitoare la populagie, folosirea forgeide munci, producjia agricolX etc.Ziarele care, cu excepgia lui ,,Vashington Post",se arXtaserl inigial reticente, au ingeles limitele vo-turilor de paie gi au deschis coloanele lor rezul-tatelor sondajelor, iar uneori iqi constiruie llroprielor organizafe de sondaj, limitatX, de exemplu, laaria ior de circulaqie.La rindul lor, oamenii politici au prorstar lainceput, iar unul dintre membrii Congresului ame-rican, senatorul \Talter M. Pierce, a incercat chiarsX obgini interdicjia, daci nu a sondajelor, cel pu-gin a publicXrii anticipate a rezultarclor lor, pen-tru ci aceasta - pretindea el - ar falsifica jo-cul normal al alegerilor.Aceste tentative au avortat 1ns5, qi Administra-gia insXgi, fXrX a renunta sX urmireascl curenrc .ede opinie prin vechea metodi administrativd, a ra-poartelor, a inceput sI rezerve foarte curtnd unloc noului procedeu. lnsl la sfirgitul anului 1936,la ministerul american al agriculturii, un sociologa fost insircinat si caute, pe o bazd. mai qriinlifi-c5, o mai bun5 inlelegere a problemelor agricultu-rii 9i ale agricultorilor. in 1.939 a fost creat; ln

52

acest minister o Divizie a ancbetelor sociale, laconducerea c5reia a fost numit Rensis Likerr.In tot cursul rizboiului, Roosevelt, impresionatde succesul metodei, a ciutat sd. :utilizeze cit maibine indicagiile furnizate de sondaje. -,,Se simtreamai sigur cind simqea publicul in spatele s5u", anotat Roper, evocind c,ererile urgente pe care i leadresau consilierii presedintelui privind rezultateleanchetelor in curslb. lnrr-adevXr, in I94I, pe lin-gX biroul pregedintelui fusese creati in acest scopo Divizie speciali, sub direcgia lui Elmo Vilson,fost colaborator al lui Roper. Tn 1942, aceast; Di-vizie a fost anexati la Oficiul informatiilor derlzboi, care a iucat un rol considerabil in timpulostilitXtilor.Acesta a fost cadrul in care s-au desfXzurar, dinpartea autorit5lilor militare, intense eforturi pen-tru studierea atitudinii soldatului, atit in luptl, citqi in viatra cotidianX. Ele au adus comandamentuluiindicagii cu privire la ,,ceea ce einde$te soldatul"- titlul unui buletin periodic publicat in plin rXzboi- gi la moralul trupelor. Tot ele au permis elabora-rea, incX din 1943, a programelor de ieconversitrne aoamenilor, prev5zfndu-se ce cheltuieli trebuie anga-jate in conformitate cu legea privind spriiinireademobilizalilor dupl r5zboi. ln' plus. elJ au ofe-rit o ocazie de a dezvolta tehnicile de investigareqi de interpretare; metoda de analid" ierarhici aopiniilor a putut fi astfel pusX la punct de Gutt-man. LucrXrile publicate sub directria lui SamuelStouffer atestl bogXqia anchetelor intreprinse inacest domeniule.Astfel, ciile dispersate pe care $tiinta opinieicXun sX se formeze s-au intilnit, in cele din urm5,cu rapiditate. Aportul tehnic al statisticienilor gial psihosociologilor, comprehensiunea presei gi in-teresul publicului, nevoile administragiei de stat18 Elmo Roper, You and your leaders, New York,1957. o.71.N'Studies in social psycbology in \Vorld lVar II, Prin-ce1on, 4 vol., 1949-1950.

53


28/143

au constituit gi continui si constituie climatul celmai favorabil pentru dezvoltarea unor cercetXripe cit de utile in practicX, pe atit de fecunde pen-tru gtiinqa dezinteresatS.Se va spune, poaite, cX sondajele n-au repurtatnumai succese. DacX sucesul din 1936 semneazdintr-un fel actul lor de nagtere ,,egecul" din 1948,in circumstanle analoge, cu ocazia realegerii prrgedintelui Truman, vXdegte fragilitatea lor. Vomvedea ce trebuie sX credem despre acest ,,e$ec", in-sX rXsunetul lui dovedeqte poate, inainte de toate.o lncredere lipsiti de raliune din partea publicrrluid o greritX ingelegere a bazelor acestei rnetode. Darin afarX de aceasta, existi oare o qtiinqX a cXrei is-torie sX nu fie ialonatl de egecuri? IJn avion carese pdbuqeEte nu condamn5 aviatia. Mai mult, dificultXtile gi insuccesele stimrrleazl spiritul de cercetare si contribuie adeseori la perfecdonarea tehni-cilor 'si Ia progresul teoriei. Departe de a sund cea-sul din urmX- al sondaielor, experienla din 1948n-a impiedicat avintul lor tn Statele fJnite, ca giin intreaga lume.Nu vom o5r5si Statele Unite fXrX a aduce ci-titorului citeva orccizdri cu privire la caricra luiGeorge Gallup, intrucit numetre sXu a devenit maimult decit sinonimul sondaiului de opinie. Orien-tat la inceput spre invitrXmintul ziaristic, Galluodebuteazd, in 1928 printr-o tezd de doctorat in psi-hologie, intitulati: O metod.d obiectivd pentrw de-terminarea intereswlui cititorilor fa;d de texteleunwi ziar. Dind Ia o Darte toate metodele indirecte folosite pentru studierea valorii interesului dife-rirelor rubrici, el enunqX dou5 principii: trebuie sXDunem intrebiri direct publicului de cititori: esteiuficientX studierea unui qruo reprezentativ de ci-titori. TotodatX el formuleazi id,eea dupi care ca-racterul reprezentativ al unui grup poate fi obti-nut printr-o alegere convenabilS a subiecqilor. dupXapartenenfa lor la diferite categorii profesionale,9i cI numXrul subiectilor

Documents

Sondaje de Opinie Publica