Upload
trifan-ciprian
View
246
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
2004 – 2008 – 2010 Traian Băsescu + PDL “Să plătiţi bine!” Traian Băsescu + PDL “Să trăiţi bine!” (anul 2010) (oct.-dec. 2004) Cuprins III. Politica economică greşită a României 2005-2009 IV. Soluţii pentru ieşirea din criză 2 I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (1) 3
Citation preview
Victor Ponta, Preşedinte PSD
Evoluţii, prezent şi soluţii economice
în viziunea PSD
2004 – 2008 – 2010
Traian Băsescu + PDL “Să trăiţi bine!” (oct.-dec. 2004)
Traian Băsescu + PDL “Să plătiţi bine!” (anul 2010)
2
Cuprins
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004
II. Situaţia macroeconomică a României 2004-2011
IV. Soluţii pentru ieşirea din criză
III. Politica economică greşită a României 2005-2009
3
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (1)
PSD a lăsat economia reală, finanţele publice şi moneda naţională
într-o situaţie echilibrată cu perspective favorabile:
• Creşterea PIB din 2004 a atins 8,5% faţă de 2003 cea mai bună
performanţă după 1990
• Rata inflaţiei a coborât la 9,3% dec./dec. de la 14,1% în 2003
(scădere continuă din 2000)
• Deficitul bugetar a fost în an electoral de doar 1,5% din PIB (mai
mic cu 1pp faţă de 2003)
• Deficitul de cont curent (extern) a fost de 8,4% (5,1 mld euro)
• Rata şomajului a fost de 6,3% (în scădere de la 7,4% în 2003)
• Rezerva valutară oficială era de 10,8 mld euro (cu 69% mai mare
faţă de 2003 şi de 4 ori mai mare decât în anul 2000)
4
Ca urmare a acestor performanţe macroeconomice foarte bune au
fost posibile următoarele:
• În plan intern:
– Creşterea salariului mediu real cu aproximativ 10% faţă de anul anterior
(+23% în termeni nominali) şi cu aproximativ 35% faţă de anul 2000
– Puterea de cumpărare era mai echilibrat distribuită între grupurile
sociale
– Polarizarea socială era în scădere, comparabilă cu media europeană
(coeficient Gini de 31 comparativ cu aproximativ 30 media EU25, conform
EUROSTAT)
• În plan extern:
– România a dobândit statutul de economie de piaţă funcţională
– Decembrie 2004 a marcat finalizarea negocierilor pentru aderarea la UE
(guvernul PSD a încheiat negocierile pentru 28 din cele 31 de capitole)
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (2)
5
Nivelul în creştere al deficitului extern (de la 5,8% din PIB în 2003
la 8,4% din PIB în 2004) precum şi creşterea PIB de 8,5%, peste
potenţialul economiei româneşti de circa 5,5% în acea perioadă, erau
semnele unei uşoare supraîncălziri economice care necesită unele
mici corecţii (pentru a se ajunge la corelaţiile durabile din anul 2003
– cel mai echilibrat an sub toate aspectele).
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (3)
6
II. Situaţia macroeconomică a României 2004-2011
Iată evoluţiile din perioada 2004-2009 şi prognozele pentru 2010 şi
2011 (FMI):
Sursa datelor: INS, FMI
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
1 PIB - variatie reală % 8.5 4.2 7.9 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5
2Rata inflaţiei
dec/dec% 9.3 8.6 4.9 6.6 6.3 4.7 7.9 3.2
3Deficit bugetar /
PIB% 1.5 0.8 1.6 2.3 4.8 7.4 6.8 4.4
Deficit cont curent
/ PIB % 8.5 8.7 10.5 13.6 11.7 4.2 5.7 5.5
Deficit cont curentmld
euro5.1 6.9 10.2 16.7 16.2 4.9 6.9 7.2
5 Rata somajului % 6.3 5.9 5.2 4.1 4.4 7.8 8.5 8.0
4
7
În loc de echilibru şi simţ al măsurii dreapta politică a ales
promovarea haosului şi anarhiei economice turnând “mult gaz,
inclusiv pe datorie, peste foc”, deoarece:
1. Creşterea economică din guvernarea PSD 2001-2004 având ca
motoare exporturile, investiţiile productive şi consumul
preponderent din producţie internă
a fost înlocuită între 2006-2008 cu o sporire a PIB peste potenţialul
de 5,5%, cu motoare de creştere consumul şi investiţiile
neproductive (servicii financiare, sectorul imobiliar, comerţ şi
alimentaţie publică).
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (1)
8
Creşterea economică obţinută în perioada 2005-2008 a fost de 3,1
ori mai costisitoare sub aspectul datoriei externe comparativ cu
cea realizată între 2000-2004. Astfel, Dreapta a obţinut numai
8.500 euro echivalent PIB la 1.000 euro plus de datorie externă faţă
de 26.400 euro PIB obţinut între 2000-2004 tocmai datorită
modelului păgubos de creştere economică al dreptei: consum şi
investiţii imobiliare bazate pe importuri masive, plătite din datorie
externă în creştere foarte accelerată (altfel spus, am parcurs, spre
exemplu, distanţa Bucureşti-Sibiu ceva mai repede, dar cu de 3 ori mai
mult combustibil).
S-a degradat raportul investiţii străine directe în sectorul tradables
(bunuri comercializabile la extern) – non-tradables de la 50-50 la
sută în 2003 la 33-67 la sută în 2009.
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (2)
9
2. Au anulat unilateral acordul cu FMI de tip preventiv, încheiat
de PSD pentru intervalul iulie 2004 - iulie 2006 (pentru ca acum, după
cinci ani PDL să solicite aceluiaşi FMI acelaşi tip de acord, iar Traian
Băsescu să ceară, ieri, Parlamentului un Moratoriu pentru îndeplinirea
programului cu FMI, pe care îl alunga din România în 2005).
Dar, cu FMI pe post de “câine de pază” (watch-dog) al
macrostabilităţii, Dreapta nu putea promova politicile economice
aventuriste şi amatoriste,
– generatoare de mari dezechilibre economice şi grave
vulnerabilităţi interne şi externe cu care ne-a găsit criza
internaţională
– prin care s-au îmbogăţit “vârtos” cei deja bogaţi, pe seama
sărăcirii restului populaţiei.
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (3)
10
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (4)
-2,6
-1,4 -1,5
-2,5
-1,6
-3,1
-5,1
-6,9
-10,2
-16,7-16,2
-4,9
-6,9
-4,0-3,7
-5,5
-3,4
-5,9
-8,5-8,7
-10,5
-13,6
-11,7
-4,2
-16,0
-14,0
-12,0
-10,0
-8,0
-6,0
-4,0
-2,0
0,0
-18
-16
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
Soldul contului curent al balanţei de plăţi
sold cont curent (mld. euro) - scala din stânga sold cont curent (% PIB) - scala din dreapta
11
mld
. e
uro
11
Datoria externă pe scadenţe
11.8 14.1 15.4 16.3 18.6
24.928.7
38.7
51.8
65.7
0.81.1
1.22.0
3.2
6.3
12.6
19.9
20.6
14.6
12.615.2
16.618.3
21.8
31.1
41.3
58.6
72.4
80.3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
mld
. eu
ro
Datorie exterenă pe termen lung Datorie externă pe termen scurt
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (5)
Datorie externă 2008/2004 = +232% (+50,6 mld. €)
din care:
-Datorie externă
pe termen scurt 2008/2004 = +544% (+17,4 mld. €)
-4,0
-3,2
-2,6
-2,2
-1,3 -1,4
-3,1
-7,4
-4,7
-3,5
-2,0
-1,5-1,2
-8,3
-1,5
-2,9
-4,0
-8,5
-0,7
-4,8
-1,2
-2,2-2,5
-5,4
-7,5
-0,8
-1,6
-3,2
-4,1
-0,8
-10
-9
-8
-7
-6
-5
-4
-3
-2
-1
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
% din PIB-5
-3
-1
1
3
5
7
9
sold (metodologie naţională) sold (ESA 95)
sold structural exces de cerere (scala din dreapta)
impuls fiscal (scala din dreapta)
Deficit BGC efectiv şi deficit structural
% în PIB
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (6)
13
În perioada 2000-2003, şi în anul 2005, când economia a funcţionat
sub potenţial, deficitul structural a fost mai redus decât cel efectiv
Începând din 2004 şi până în 2008, cu excepţia anului 2005,
deficitul structural a fost mai mare decât cel efectiv, respectiv
atunci când economia a funcţionat peste potenţial, mai ales în
perioada 2006-2008, epuizându-se astfel spaţiul fiscal
În 2009, când economia funcţionează din nou sub potenţial,
deficitul structural se situează sub cel efectiv
Curbele cu traiectorie relativ similară ale excesului/deficitului de
cerere, respectiv ale impulsului fiscal, demonstrează caracterul
prociclic al politicii fiscale în perioada 2000-2009 când PIB-ul
efectiv se situa sub potenţial se proceda la consolidare fiscală, iar
când raportul era invers, politica fiscală se relaxa nejustificat
III. Deficitul BGC şi deficitul structural
14
3. Au introdus cota unică ca metodă de impozitare directă a
persoanelor fizice (şi PSD intenţiona reducerea impozitului pe profit
de la 25% la 19% pentru persoanele juridice) cei 750 de milioane
de euro pierdere la buget au mers în proporţie de 90% la 10% din
cetăţeni, conform principiului din campania prezidenţială “Să trăiţi
bine!” numai că nu s-au precizat destinatarii traiului mai bun.
Dacă ar fi cinstiţi, promotorii acelui slogan ar umple acum ţara cu
afişe având deviza: “Români, să plătiţi bine!”.
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (7)
15
În tabelul alăturat sunt salariile
nete, în milioane de lei vechi, pe
diferite funcţii, înainte şi după
aplicarea cotei unice.
Se observă cu uşurinţă că de cota
unică au beneficiat cu sume
substanţiale cei cu salarii deja
mari şi foarte mari (de peste 500
euro). Restul angajaţilor
(ultimele două categorii Y şi Z
reprezintă numărul cel mai mare
de salariaţi) au primit sume
modice de câteva sute de mii de
lei vechi.
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (8)
milioane lei vechi
Funcţia Salariu net decembrie
2004
Salariu net ianuarie
2005
variaţie (milioane lei
vechi)
variaţie (spor)
%
T 90
(2100 euro) 127 37 41
V 46
(1100 euro) 62 16 35
W 20,3
(480 euro) 25,0 4,7 23
Angajat "mediu" pe economie Y
8,2 (195 euro)
8,44 0,24 3
Z 5,6
(133 euro) 5,8 0,2 3,8
Preţuri pe diferite categorii de bunuri şi servicii (ian. 2004=100)
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
350,0
400,0
ian
20
04
ian
20
05
ian
20
06
ian
20
07
ian
20
08
ian
20
09
ian
20
10
Preţuri alimente, tutun şi administrate (65% din coş)
Indicele preţurilor de consum
Preţ tutun
Preţuri administrate
16
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (9)
+14,4%
+8,6%
+9,0% +14,2%
+87,0%
+41,8%
+34,1% +29,1%
17
4. Înţelegând pierderile de cca 6% în termeni reali (putere de
cumpărare) cauzate de cota unică celei mai mari părţi a populaţiei
în anul 2005, cetăţenii au solicitat creşteri de venituri substanţiale
începând cu 2006.
Băsescu și PDL, după principiul ceauşist “mai dă-le Nicule o sută” şi
motivaţi de dorinţa păstrării fotoliilor şi privilegiilor, au acordat
creşteri salariale mai mari decât productivitatea muncii erodând
astfel – în condiţiile aprecierii cursului de schimb de la 4,2 în nov.
2004 la 3,1 în aug. 2007 – competitivitatea exporturilor româneşti
şi stimulând importurile deficit extern în creştere.
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (10)
18
-10
0
10
20
30
40
50
60
2004 2005 2006 2007 2008 2009
productivitatea muncii pe ansamblul economiei
(PIB/populaţie ocupată)
câştigul salarial mediu net în economie
procente
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (11)
cota
unică
compensări şi pentru
perdanţii cotei unice pe
seama deteriorării
echilibrelor
macroeconomice
19
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (12)
8,8 8,9
8,3
8,98,6
7,98,3
8,6 8,5
8,3
9,6
11,8
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Cheltuieli ale BGC cu pensiile (% din PIB)
+1,3 pp
Rezultă că din creşterea anuală medie de 7% a
PIB, între 2005-2008, apare ca fiind justificată
economic şi social repartizarea unei părţi şi către
pensionari, la care nu se mai efectuaseră recorelări
de mulţi ani.
20
Concluzie:
Politicile prociclice fiscal-bugetară şi salarială au cauzat cele două
mari dezechilibre:
intern deficit bugetar (de la 1,5% în 2004 la 4,8% în 2008 şi
7,4% în 2009) şi inflaţie ridicată
extern deficit de cont curent (de la 8,4% din PIB în 2004,
echivalentul a 5,1 mld euro la 13,4% din PIB în 2007 şi 11,6% din
PIB în 2008, adică aproximativ 17 mld euro în fiecare din cei 2 ani)
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (13)
21
Finanţarea deficitului bugetar în anul 2008 s-a făcut total
netransparent, pe baza unei legi aprobate în 2006 de către PDL,
cheltuindu-se toţi banii, respectiv 2,2 miliarde de euro din Fondul
Naţional de Dezvoltare.
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (14)
22
Situaţia contului aferent Fondului Naţional de Dezvoltare2 2
11
469
0
540
136 187
15
217
908
63 100
0
500
1 000
1 500
2 000
2 500
oct.0
6
no
v.0
6
de
c.0
6
ian
.07
feb
.07
ma
r.0
7
ap
r.0
7
ma
i.0
7
iun
.07
iul.0
7
au
g.0
7
se
p.0
7
oct.0
7
no
v.0
7
de
c.0
7
ian
.08
feb
.08
ma
r.0
8
ap
r.0
8
ma
i.0
8
iun
.08
mil. EUR
intrări ieşiri sold
privatizare
BCR şi Distrigaz
AVAS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (15)
Criza economico-financiară internaţională a găsit România cu
mari vulnerabilităţi economice, care trebuiau corectate şi în lipsa
acesteia.
PSD spre deosebire de dreapta politică este adeptul măsurilor
corective localizate asupra factorilor care au cauzat dezechilibrele
respective, după principiul: “cine a luat prea mult să dea o parte
înapoi” şi nu să plătească cei care n-au luat nimic sau au primit
sume modice din creşterea PIB între 2005-2008, astfel:
23
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (1)
Cauzele vulnerabilităţilor interne
A.Finanţe publice
B. Economie reală
Creşterea mai rapidă a salariului mediu decât productivitatea muncii.
24
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (2)
Venituri Cheltuieli
Venituri fiscale Cheltuieli de personal
- impozite directe - număr de salariaţi ↑
↓ - salarii majorate
cotă unică (-)
Pensii ↑
BUGET
25
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (3)
România, cheltuieli de personal ale BGC (mld. euro, ESA 95)
3.23.8 4.1 4.3
7.0
9.1
11.712.6
14.3
5.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Soluţiile PDL
A. Finanţe publice
Sunt afectaţi cei cu venituri fixe şi mici:
– personalul bugetar, salariaţii din sectorul privat
– pensionarii, studenţii, beneficiarii de alocaţii sociale 26
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (4)
Venituri Cheltuieli
Venituri fiscale Tăieri
- impozite directe - număr de salariaţi
↓ - salarii
cotă unică (-)
RAMANE NEATINSA Reducerea pensiilor
- impozite indirecte
↓
BUGET
pentru compensarea
netăierii pensiilor
conform intenţiei
+5pp TVA
- schimbarea
metodologiei de calcul
(îngheţarea punctului de
pensie, ruperea corelaţiei
cu salariul mediu brut,
indexarea cu inflaţia din
2012) şi eliminarea
pensiilor speciale, în
afară de magistraţi
27
Cota unică nu a stimulat producţia (cum afirmau avocaţii săi) ci
consumul din import pe datorie şi nu a adus mai mulţi bani la
buget, ci mai puţini (România este pe unul din ultimele locuri în
Europa la impozite directe 6,6% din PIB, respectiv 23 din 27 şi
pe locul 7 din 10 în cadrul Noilor State Membre, conform
Consiliului fiscal din România).
Rezultatul politicii PDL de ajustare preponderentă prin reducerea
cheltuielilor bugetare este degradarea gravă a sistemului public de
sănătate (medicamentele, materialele sanitare şi hrana sunt aduse de
bolnavi sau rudele acestora de acasă), educaţie (abandonul şcolar a
atins istoric cele mai ridicate valori) şi a infrastructurii.
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (5)
28
Cei care au suportat odată şocul reformelor din tranziţie, acum
sunt din nou penalizaţi:
închideri de fabrici = pensii anticipate garantate
ieşiri din armată (pentru intrarea în NATO), justiţie, ordine
publică (pentru întinerirea aparatului de stat) = pensii
anticipate garantate
acum, după ce am intrat în NATO şi avem statutul de
economie funcţională de piaţă, PDL le spune pensionarilor
de mai sus că nu le mai poate asigura pensia promisă de
statul reformator, dar că vrea să conserve numai
câştigurile beneficiarilor de cotă unică dreapta din
România vrea “capitalism construit pe cadavre”
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (6)
29
După ce cota unică a polarizat grav societatea (coeficient Gini de
36 în 2008, de la 31 în 2004, locul 2 în Europa după Letonia), se
înregistrează o nouă adâncire a polarizării sociale TVA-ul
recent majorat fiind un impozit regresiv (cei care au venituri mici
îl resimt mai puternic decât cei cu venituri mari) – particularitate a
oricărui impozit indirect; coeficientul Gini urmând să atingă 38 în
2010, România depăşind astfel Letonia în “competiţia” pentru
primul loc la inegalitatea distribuirii veniturilor populaţiei în
Europa.
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (7)
30
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (8) 37,7
36
35,9
35,8
34
34
33,4
32
31,3
31
30,9
30,2
30
28,1
28
27,7
27,6
27,5
27
26,4
26,1
25,2
25,1
24,7
24
23,6
23,4
30,6
29,9
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
► L
V
RO
► B
G
PT
► L
T
UK
GR
► P
L
ES IT
► E
E
DE IE FR
CY
LU
NL
BE
MT FI
AT
► H
U
DK
► C
Z
SE
► S
K
► S
I
EU
27
EA
Coeficientul Gini (al inegalităţii distribuţiei veniturilor) în ţările UE în anul 2008 (2)
Sursa: Eurostat
31
PSD – 2001-2004 social-democraţie = dezvoltare echilibrată şi echitate socială
• coeziune socială, beneficiarii sunt grupuri largi de cetăţeni (Gini apropiat de media europeană)
• dezechilibre macroeconomice reduse, valori apropiate de echilibru
• cheltuieli de capital în folos public (30.000 de locuinţe pentru tineri prin ANL, 400 săli de sport, 150 km de autostradă)
Totul sub egida statului cu valenţe stimulativ-orientative
Băsescu – 2005-2008 creştere haotică şi păguboasă
• în folosul unor grupuri mici de cetăţeni, îndatorare împovărătoare a populaţiei la bănci pentru un trai ceva mai bun
• dezechilibre macroeconomice majore
• înrăutăţirea gravă a serviciilor de sănătate, educaţie învăţământ, a infrastructurii (numai 42 km de autostradă)
Totul sub deviza statului minimal (doctrină falimentară şi pe plan mondial – cauzatoare a crizei economice internaţionale)
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (9)
32
Soluţiile PSD
Trebuie întrerupt modelul de dreapta şi introdus modelul de
creştere economică durabilă care să pornească de la înţelegerea
faptului că în România nu s-au întâmplat miracole între 2005-
2008, ci, un trai nesănătos pe datorie, acordată cu profituri foarte
bune de ţările dezvoltate. Din contră, structura pe sectoare
economice s-a degradat din perspectiva potenţialului de export şi de
obţinere a PIB. Acum, ne-am întors din nou la nivelul din 2004
(consumăm mai mult decât producem cu numai 5 mld. euro) şi
trebuie să relansăm sănătos economia prin:
• atragerea integrală a fondurilor europene;
• stimularea economisirii interne (în lipsa celei externe,
venite până în 2008 prin credite derulate de băncile şi
întreprinderile străine din România) şi a investiţiilor
generatoare de valoare adăugată ridicată;
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (10)
33
• lansarea unui program amplu de investiţii publice cu efect
multiplicator ridicat;
• stimularea producţiei interne prin:
a) scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu 10% (3
puncte procentuale) si scutiri pentru noii angajati;
b) creşterea salariului minim la 750 lei;
c) program fiscal special pentru industria agro-alimentara
• consolidarea fiscală prin:
a) impozitarea progresivă mai accentuată a proprietăţii (pentru
un +50% la venituri din această categorie de impozite);
b) îmbunătăţirea colectării accizelor (+30% încasări accize);
c) reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii (utilităţi
şi medicamente la nivelul anului anterior şi tăierea restului
cheltuielilor cu 50%);
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (11)
34
d) generalizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice,
conform standardelor europene, pentru eliminarea risipei
banului public şi a corupţiei;
e) aducerea redevenţelor pentru activele concesionate de stat
la nivelul european (pentru cresterea veniturilor nefiscale)
f) introducerea din anul 2012 a sistemului de impozitare
diferenţiată globală cu deduceri fiscale pentru:
o stimularea economisirii, îndeosebi pe termen mediu şi
lung;
o încurajarea muncii, investiţiilor şi inovării;
o încurajarea dezvoltării fondurilor private de pensii şi
sănătate;
o îmbunătăţirea finanţării culturii, sportului, a cultelor
religioase, organizaţiilor având ca scop ajutorarea
persoanelor cu nevoi speciale etc., pe baza opţiunilor
individuale;
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (12)
35
– Reducerea evaziunii si sistem de retinere a accizelor la
producator
– Transparenta cheltuielilor bugetare (inclusiv prin control
parlamentar) si standarde de cost
– TVA redus pentru alimentele de baza si inghetarea
temporara a pretului la energie pentru populatie
– Pastrare impozit pe profit la 16%, cu scutire a profitului
reinvestit si pastrarea amortizarii accelerate
– Revenire la sistemul de impozitare a microintreprinderilor
– Management privat in locul privatizarilor la companiile de
stat
– Acces mai bun pentru companiile romanesti la licitatiile de
mare anvergura
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (13)
36
De subliniat că acest sistem fiscal, care înlocuieşte cota unică îi ajută pe toţi cetăţenii (cei bogaţi nu pierd din veniturile viitoare, fiind stimulaţi prin deduceri să-şi orienteze o parte din bani pentru acţiuni sociale în folos propriu, statul urmând să aibă posibilităţi mai limitate din acest punct de vedere în viitor), stimulând munca celor cu venituri modeste în prezent.
Totodată, cât timp celelalte politici (comercială, de achiziţii publice, monetară) sunt neutrale, potrivit normelor europene, singura politică aflată la dispoziţia statului pentru relansare economică şi restabilirea echilibrului social este politica fiscal-bugetară PSD o vede ca instrument major al redresării şi dezvoltării economice a ţării.
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (13)