PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 

  

Proiect    

SOLIDARITATE pentru DEZVOLTARE  

Soluții de relansare economică şi creare de locuri de muncă               

Bucureşti, Mai, 2010 

 

  1

Starea actuală 

România  se  confruntă  cu  o  serie  de  crize  suprapuse.  Criza  economică  se suprapune peste cea socială. Fiindcă Guvernul a  luat cele mai dure măsuri de austeritate  împotriva populației dintre toate  țările care au acord cu FMI, criza socială stă să explodeze. Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidentă pe  termen mediu,  din  cauza modelului  promovat  de  guvernările  de  dreapta care  s‐au  succedat  începând  cu  ianuarie  2005  –  creşterea  economică  pe datorie. 

De la începutul crizei şi până în prezent, zilnic circa 800 de români şi‐au pierdut locul de muncă. Avem un restanțier  la  fiecare cinci clienți care au  luat credite bancare.  In ultimul an,  in  fiecare  zi, 250 de  români nu  şi‐au mai putut achita rata la bancă. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economică (în fiecare zi, peste 1800 de firme au fost afectate de criza).  

Economia  românească  va  rămâne  în  recesiune  şi  în  anul  2010,  estimările  de scădere economică fiind cuprinse între ‐0,5% şi ‐2%. Datoria publică explodează urmând ca la sfârşitul anului 2012 să ajungă la peste 62% din PIB, peste criteriul de aderare  la  zona euro  (dacă nu  se  iau acum măsurile adecvate de ajustare economico‐financiară). 

Efectele  crizei  în  economia  românească  sunt  dramatice.  Investițiile  în infrastructură  s‐au  redus,  numărul  şomerilor  a  ajuns  la  765.285  (conform ultimului  buletin  statistic  al  INSSE,  din martie),  blocajul  financiar  tinde  să  se generalizeze, arieratele cresc. Statul are datorii  la  firme de peste 1,5 miliarde RON.  Deficitul  bugetar  va  depăşi  în  acest  an  6,8%  din  PIB  (potrivit angajamentelor  cu  FMI),  fiind  din  ce  în  ce mai  greu  de  finanțat.  Tăierile  de salarii, pensii, ajutoare de şomaj şi prestații sociale vor face ca rata sărăciei să crească cu circa 4 puncte procentuale  în acest an, ajungând  la 27%. Sprijinirea IMM are loc doar pe hârtie.  

Economia  se  ajustează  natural,  agenții  economici  privați  nefiind  ajutați  să‐şi găsească mecanisme de  imunizare  în fața crizei actuale sau a viitoarelor crize. Tactica de  tip  “loveşte  şi  fugi”  impusă prin adoptarea  cotei unice  s‐a dovedit falimentară.  Beneficiile  au mers  în mare măsură  la  cei  bogați,  costurile  sunt suportate acum cu precădere de cei săraci. Acum se discută despre soluții de ajustare forțată şi în domeniul public. 

  2

Măsurile de austeritate  sunt  luate haotic, afectând negativ mai mult  sau mai puțin  toate  categoriile  sociale.  Totuşi,  bugetarii,  pensionarii,  agricultorii  şi şomerii sunt cei care plătesc cu vârf şi îndesat costurile acestei crize.  

Puterea de cumpărare va scădea. Familia mediana este formata din bugetar si privat, iar din 10 lei venit al acestei familii, 6 lei merg în consum (rigiditate mare a  consumului  în  totalul  venitului  familiei)  pentru  familiile  cu  cel  putin  un angajat  la stat presupunand stagnarea salariului  la privat (ceea ce  inseamna o scadere a  consumului  cu 15%,  conform  scenariului  realist de mai  jos. Pentru pensionari,  rigiditatea  consumului  în  raport  cu  venitul  este  maximă,  deci anticipăm  tot  o  scadere  a  consumului  de  15%.  Familiile  cu  un  bugetar reprezinta  38%  din  totalul  consumului.  Calculul  de mai  jos  e  estimativ,  dar reflecta evident scaderea PIB in urmatoarele 7 luni cu intre 1% si 2,6% doar din cauza reducerii salariilor. Implicit, si veniturile bugetare vor scadea. 

  Evolutia consumului familiilor cu cel putin 1 angajat la stat 

Ponderea in consum total 

Efect asupra consumului anualizat 

Efect asupra PIB anualizat 

Efect asupra PIB pe 7 luni (1 iunie – 31 decembrie) 

Scenariul oprimist  ‐10% 30% ‐3,0% ‐1,8%  ‐1,05%

Scenariul realist  ‐15% 30% ‐4,5% ‐2,7%  ‐1,58%

Scenariul pesimist  ‐25% 30% ‐6,0% ‐4,5%  ‐2,63%

 

Luand  in  calcul  elasticitatea  de  100%  a  incasarilor  din  impozite  directe  si  de 15% a incasarilor din TVA (aferent consumului), rezulta ca economia realizata la buget  este  de  aprox.  0,45%  din  PIB  si  nu  peste  1,3%  din  PIB  cum  crede Ministerul  de  Finante  care  s‐a  uitat  doar  la  reducerea  de  chletuieli  nu  si  la reducerea de venituri. Blocajul administrației publice,  creşterea  corupției  şi a evaziunii  fiscale  sunt  efecte  care  vor  afecta  întreaga  societate.  Reducerea cererii interne va afecta şi mediul privat.  

Din nevoia disperată de  a  aduce  venituri  la buget, mediul de  afaceri  va  fi  în continuare  strivit  de  numărul  mare  de  impozite  şi  taxe,  incertitudinea legislativă şi controalele inutile. Firmelor private le este aproape imposibil să‐şi construiască un plan de afaceri pe termen mediu. IMM urile au mari dificultăți 

  3

în a pătrunde pe piața şi a se dezvolta. Lipsa de stimulente acordate sectorului privat  are  ca  rezultat  un  număr mic  de  firme  care  nu  pot  dezvolta  decât  o ofertă internă firavă.  

Se  insistă  peste  tot  cu  ideea  că  sectorul  privat  s‐a  restructurat. Dar  şi  acolo restructurarea s‐a produs doar din perspectiva  interesului patronilor, nu şi din perspectiva  consolidării  situației  celor  angajați.  Mulți  patroni  au  concediat oameni, chiar dacă nu era nevoie şi aveau comenzi noi, preferând să  îi țină pe angajații  rămaşi  cu  10‐12  ore  la muncă,  să  îi  cheme  în week‐end  fără  plata orelor suplimentare. Patronii au profitat de criză pentru a‐şi proteja profiturile. Rezultatul?  În 2009, an de criză, excedentul brut de exploatare din economia românească a fost de 56,1% din valoarea brută adăugată creată. Cifra e imensă pentru o țară europeană, fapt confirmat de statisticile europene. Un excedent brut de exploatare comparabil este doar  în Luxemburg, şi asta doar pe seama industriei financiar‐bancare. O țară care este paradis fiscal şi bancar îşi permite aşa ceva. Pentru România, aşa ceva înseamnă o presiune în plus pentru patronii respectabili, care vor să fie competitivi într‐o piață normală. Retragerea statului din aceste zone va  însemna că “legea  junglei” este cea care va prevala,  iar cei care vor suferi sunt angajații care vor fi tot mai exploatați.  

Nevoia  de  solidaritate  trebuie  să  se  manifeste  în  relația  dintre  patroni  şi angajați,  după  cum  trebuie  să  se  manifeste  şi  între  decidenți  şi  cei  expuşi deciziilor, nu între angajații bugetari şi cei din privat. Angajații, şi  la buget şi în mediul privat, au avut cu toții de suferit şi vor continua să aibă de suferit.  

 

E nevoie, clar, de un alt model de dezvoltare. Unul bazat pe solidaritate reală, nu mimată,  şi  care  să  se  vadă  în modul  în  care  povara  ieşirii  din  criză  este distribuită pe umerii cetățenilor români.  

  4

Planul alternativ al PES 

Socialiştii europeni  lucrează şi ei,  în acest moment,  la o alternativă europeană la politicile de dreapta care pot  fi definite doar prin  trei cuvinte:  tăieri,  tăieri, tăieri. Dreapta conservatoare  şi  liberală a propus Europei ca singură strategie politica tăierilor (de salarii, de bugete publice, de programe sociale). Singura lor grijă este consolidarea fiscală. Care este rezultatul acestor politici? Şi mai mult şomaj, şi mai multă cedere economică, şi mai mari datorii publice.  

 

Nu parcurgem o criză ciclică, ci una de sistem, produsă de politicile neoliberale. Aceste politici au dus  la 7 milioane de  şomeri  în UE  şi  la aproape 1 milion de şomeri  în  România.  S‐a  pierdut  cca  1000  de  miliarde  de  euro  din  PIB‐ul european, bugetele publice sunt golite,  iar  îndatorarea publică a crescut până la 3000 de miliarde euro.  

 

Socialiştii europeni propun o alternativă bazată pe o viziune progresistă, pe o viziune în care putem avea şi relansare economică, dar şi consolidare fiscală pe termen mediu şi lung. Programul PES propune patru tipuri de măsuri: 

1. Protejarea  finanțelor  statale  de  influena  speculatorilor,  prin mecanisme europene de control (un Fond Monetar European şi un Mecanism European pentru Stabilitate Financiară) 

2. Creşterea veniturilor publice prin identificarea unor căi fiscale noi, neexplorate,  care  să  nu  afecteze  oamenii  şi  afacerile  care  susțin locuri de muncă  (precum  taxe pe populare sau  taxa de 0,05% pe tranzacțiile financiare) 

3. Relansarea  economică  este  principalul  obiectiv  al  politicilor publice, ceea ce  înseamnă accent mai mare pe sprijinul politicilor care creează locuri de muncă. 

4. Creşterea coordonării între state, în UE, dar şi în zona Euro, pentru ca politicile comune să fie mai eficiente 

Socialiştii  au  explicat,  într‐un material  amplu,  că  viziunea  actuală,  în  care  se cere populației să accepte tăieri de venituri,  în care creşte şomajul, şn care se atentează  la  siguranța modelului  social european, nu  se vede o  cale  clară de 

  5

ieşire din criză. Toate datele  (după cum se vede şi mai  jos) arată că direcția e greşită.  

Graph 3 - Macroeconomic performances of the Euro-zone and Fiscal Policy

-7.0%

-5.0%

-3.0%

-1.0%

1.0%

3.0%

5.0%

7.0%2007 2008 2009 2010 2011

%G

DP

0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

%La

bour

For

ce

stimulus packages %GDP (left scale)public deficit %GDP (left scale)unemployment rate (right scale)GDP Growth (left scale)

?

Va  fi,  aşadar,  nevoie,  de  altceva.  In  fața  politicilor  de  dreapta  gândite  pe modelul  “fiecare  pe  cont  propriu”,  stânga  propune  un model  al  solidarității. Acest  model  are  ca  scop  salvarea  locurilor  de  muncă,  salvarea  bugetelor publice,  salvarea  politicilor  sociale  şi  chiar  salvarea  modelului  european.  E nevoie de relansarea economiei, de regândirea politicilor actuale pentru viitor (inclusiv privind un model de consum bazat pe o mai mare protecție a naturii şi a  resurselor  naturale),  e  nevoie  de  accent  mai  mare  pus  pe  cunoaştere, creativitate  şi  competențe,  după  cum  e  nevoie  şi  de  întărirea  modelului “welfare”, al bunăstării, pentru a lupta împotriva inechității.  

  6

Viziunea propusă  

Prin  crizele  financiare,  economice  şi  sociale  pe  care  le‐a  provocat, modelul economic al dreptei politice din România (susținut de PDL) şi‐a dovedit limitele. Este clar că avem nevoie de un nou model de dezvoltare în România. Un model care să stimuleze creşterea economică pentru bunăstarea  tuturor cetățenilor. Nu o  creştere economică bazată aproape exclusiv pe  consum  şi  importuri pe datorie, aşa cum am avut în perioada 2005‐2010.  

Ne propunem să creăm  locuri de muncă mai multe şi mai bune prin creşterea economică  alimentată  de  investiții  şi  export.  Stimulăm  parteneriatul  public privat  pentru  a  asigura  resurse  de  investiții,  îndeosebi  productive  şi  pentru export. 

Asigurăm  o  creştere  economică  susținută  şi  o  distribuire  echitabilă  a beneficiilor acesteia. Creăm bogăție care va fi regăsită în creşterea nivelului de trai al marii majorități a cetățenilor. Reîntoarcem economia cu fața spre social şi  minimizăm  economia  bazată  pe  speculație.  Deschidem  economia  spre oameni şi ne propunem reducerea polarizării sociale.    

Descătuşăm  spiritul  întreprinzător  al  sectorului  privat  pentru  a  asigura dezvoltare economică durabilă. Trebuie  să asigurăm o creştere a atractivității economiei  româneşti,  prin  reducerea  rigidităților  care  îngreunează inițierea/dezvoltarea afacerilor. 

Un ritm înalt de creştere economică, pe investiții şi export, reprezintă modelul de  creştere  economică  durabilă,  care  este  cea  mai  importantă  sursă  de combatere a sărăciei. Reducem astfel decalajele economice  şi sociale care ne despart  de  țările  Uniunii  Europene.  Prognozăm  că  procesul  de  dezvoltare economică va depinde substanțial de creşterea productivității  şi de adâncirea reformelor structurale (management performant, investiții mai mari în capitalul uman şi în tehnologie avansată şi o disciplină financiară riguroasă în economia reală, transparență, responsabilitate şi eficacitate în cheltuirea banului public). 

 

Vom asigura o continuitate şi o predictibilitate a măsurilor adoptate, bazându‐ne pe  reducerea deficitelor  şi pe sustenabilitatea pe  termen  lung a  finanțelor 

  7

publice. Orice deviere de la aceste obiective ar genera numai câştiguri false de bunăstare pe termen scurt, ceea ce ar afecta negativ nivelul de trai al indivizilor pe termen lung. 

Politica  fiscală  poate  fi  utilizată  inteligent  pentru  a  genera  efecte  asupra economiei pe termen lung şi nu pe termen scurt, prin stimularea mai degrabă a ofertei agregate şi a potențialului economiei, decât a cererii agregate. Astfel, se vor  putea  realiza  progrese  atât  în  procesul  de  convergență  nominală (reducerea  inflației,  reducerea  deficitului  bugetar  prin  creşterea  încasărilor bugetare), cât şi în cel de convergență reală (prin rate susstenabile de creştere economică).  

România  trebuie să  treacă de  la consum  şi  importuri  la producție,  investiții  şi exporturi  ca  principale  motoare  de  creştere.  Prin  politici  economice consistente,  consolidăm  stabilitatea  macroeconomică  şi  asigurăm predictibilitate  în mediul de afaceri. Suntem conştienți că o creştere  rapidă a potențialului de  convergență  cu UE poate  fi  realizată numai prin  continuarea procesului  dezinflaționist,  consolidarea  sănătoasă  a  sistemului  finanțelor publice şi menținerea în limite sustenabile a deficitului extern.  

Mărim  investițiile  publice  inteligente,  în  dezvoltarea  infrastructurii,  educație, sănătate, dezvoltare  rurală  şi protecția mediului,  în  IT  şi  tehnologie avansată. Cheltuielile bugetare trebuie să stimuleze  în primul rând oferta, şi nu cererea, pentru  a  nu  se  regăsi  în  dezechilibre  inflaționiste  şi  în  deprecierea monedei naționale. Deficitul bugetar trebuie menținut atâta timp cât acesta se reflectă în investiții calitative din partea statului. Echilibrul bugetar îl menținem printr‐o bună planificare multianuală şi urmarea unei strategii predeterminate.  

 

Propunem, ca soluție de fond, reformarea sistemului fiscal‐bugetar. Reforma veniturilor bugetare are ca obiectiv creşterea ponderii veniturilor bugetare  in PIB  la  nivelul mediei UE27,  pentru    a  se  putea  asigura  resurse  de  finanțare pentru  investiții  publice  cu  efect  propagat  favorabil  în  economia  privată. Considerăm că, la fel ca în tot Occidentul democratic, este corect ca bogații să plătească impozite mai mari decât cei săraci (nu doar în sumă absolută, dar şi relativ prin rate de  taxare diferențiate). Susținem astfel aplicarea  impozitului diferențiat,  în mai multe  trepte.  Iar  reforma cheltuielilor bugetare se bazează 

  8

pe  mărirea  eficienței  alocării  fondurilor  publice,  reducerea  cheltuielilor administrative  şi  un  management  performant  al  întreprinderilor  publice. România are astăzi nevoie de un sistem de impozitare menit să aducă beneficii pentru toți cetățenii şi nu doar pentru o categorie restrânsă şi privilegiată. 

  9

 

 

 

 

 

 

 

Partea I 

Scenariul pe termen scurt 

Ieşirea din criză

  10

A. Pachet măsuri  

(Termen scurt 6‐9 luni) 

 

Susținem  abordarea  echilibrată  a  refomei  sistemului  public.  Măsurile  de raționalizare a cheltuielilor  trebuie  să  fie completate de măsuri de creştere a veniturilor  la  buget.  În  fapt,  doar  tăierea  cheltuielilor  bugetare  presupune reducerea unei nevoi de finanțare, dar nu presupune un plus de bani la buget.  

 

PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost  beneficiu  bine  fundamentate,  iar  pe  de  altă  parte  creşterea  veniturilor bugetare să se realizeze prin introducerea unui sistem diferențiat al fiscalității, prin  îmbunătățirea  colectării  şi  prin  reducerea  evaziunii  fiscale,  astfel  încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime.  

 

Vom  urmări  stimularea  cererii  agregate  prin  creşterea  investițiilor guvernamentale, care să creeze puternice efecte de multiplicare şi să antreneze şi investiții ale agenților economici privați.  

 

De  asemenea,  urmărim  restabilirea  încrederii  în  economia  românească  prin măsuri  de  stabilizare macroeconomică  şi  crearea  unui  cadru  de  atragere  de investiții străine directe. Astfel, vom crea, prin măsuri ce pot fi luate pe termen scurt, cadrul pentru a putea menține / crea  locuri de muncă mai multe şi mai bune.  

 

 

 

  11

Scenariul fiscal‐bugetar alternativ  

a) Reducerea cheltuielilor bugetare 

 

→ Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile  la cel mult 75% față de anul trecut. (execuția bugetară la 3 luni arată o reducere de numai 0,4% a  cheltuielilor  cu  bunurile  şi  serviciile  față  de  anul  trecut;  în  plus cheltuielile cu bunuri  şi servicii sunt de 2 ori mai mari decât cheltuielile pentru investiții făcute din buget). Introducerea de normative de consum pentru  administrația  publică  centrală  şi  locală.  Estimăm  că  asta  va însemna o economie de 1,5% din PIB.  

→ Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziții publice) pentru  toate  achizițiile  publice  (efect:  reducerea  prețului  cu  10‐15%). Economie la buget de 0,8% din PIB. 

→ Trecerea controlului  financiar preventiv de  la ordonatorii principali de credite la Curtea de Conturi (economie de 20% la cheltuielile cu bunuri si servicii, adică 1,1% din PIB). 

→ Reducerea  la  jumătate  a  numărului  de  ministere,  agenții guvernamentale  şi  servicii  deconcentrate.  Reducerea  cu  50%  a numărului  de  secretari  de  stat  şi  consilieri  guvernamentali  si prezidentiali. 

→ Implementarea  în  regim  de  urgență  a  standardelor  de  cost  şi normativelor de personal în toate serviciile descentralizate. Introducerea organigramelor  şi  bugetelor  standard  pentru  toate  autoritățile  publice locale.  

→ Introducerea  de  criterii  de  performanță  pentru  fiecare  sector  de activitate finanțat din bugetul public, în vederea cuantificării eficienței, eficacității şi economicității 

→ Introducerea  de  criterii  de  performanta  pentru  managementul întreprinderilor publice. 

 

 

  12

 

b) Creşterea veniturilor bugetare 

→ Eliminarea  impozitului minim  pe  cifra  de  afaceri,  începând  cu  1  iulie 2010  şi  introducerea  impozitului  forfetar pe activități  (comercializarea produselor din alcool,  tutun, produse petroliere,  servicii de alimentație publică şi turism etc); 

→ Dublarea  redevențelor  încasate  de  stat  ca  urmare  a  concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile. Venituri  în plus  la buget de 0,6% din PIB 

→ Înăsprirea  controalelor  pentru  reducerea  fenomenului  de  muncă  la negru  (taxele  aplicate muncii  fiind  relativ  ridicate).  600.000  de  români lucrează fără forme legale, iar o treime dintre angajați primesc o parte a banilor la negru.  

→ Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010.  În primele 9  luni din 2009, ponderea economiei subterane a  fost estimată  la 24% din PIB. Munca  la negru a reprezentat 12% din PIB,  iar evaziunea  pe  TVA  aproximativ  5%  din  PIB,  restul  fiind  pierderi  din sectorul  informal.  Piața  neagră  şi  gri  a  reprezentat  50%  din  piața alimentelor  în  2009.  Evaziunea  din  neplata  accizelor  pentru  țigările  de contrabandă  reprezintă  aproximativ  1 miliard  de  euro  pe  an.  Conform companiei de Kearney (2009), bugetul României nu a încasat aproximativ 7% din PIB  în contul  impozitelor şi taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul înregistrat de către noile state membre ale UE.  

→ Îmbunătățirea  colectării.  Soluția  de  implementat  este  aprobarea  unui grant cu Banca Mondială pentru a  îmbunătăți  sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie  pentru  a  face  acest  lucru  şi  au  avut  în  câteva  luni  –  prin contribuția  preponderentă  a  acestui  program  ‐  o  creştere    de  300 milioane euro la bugetul de stat. 

  13

Măsuri de stimulare a economiei  

şi creare de locuri de muncă 

  Programe  de  creare/  menținere  de  locuri  de  muncă.  Scutirea  de  plata contribuțiilor  datorate  statului  pentru  angajatorii  de şomeri/absolvenți/persoane  cu  vârsta  de  peste  45  de  ani  etc.  până  la sfârşitul  anului  2010.  Creşterea  numărului  de  contribuabili  va  relaxa presiunile bugetare pe termen mediu. 

Înființarea de  locuri de muncă  în microîntreprinderi cu un  singur angajat prin scutirea de la plata contribuției sociale în limita salariului de 1000 lei. 

Sprijinirea  IMM‐urilor  aflate  in  dificultate  din  cauza  crizei  economice  prin instituirea  unei  scheme  de  ajutor  de  stat  care  să  includă  şi  folosirea fondurilor europene  

Reducerea  prețului  la  energie  electrică  şi  a  accizei  la motorină,  pentru irigații  

Utilizarea  scrisorii  de  garanție  bancară  ca  şi  garanție  de  bună  execuție pentru societățile din domeniul construcțiilor,  

Finalizarea Legii parteneriatului public‐privat care să permită atragerea de finanțări pentru marile proiecte de infrastructură 

Eşalonarea  obligațiilor  bugetare  restante  ale  IMM‐urilor  şi  amânarea penalităților aferente pe o perioadă de până la cinci ani, în care procedurile de  executare  silită  inițiate  pentru  recuperarea  acestor  sume  sunt suspendate. 

Accelerarea amortizării activelor fixe cumpărate în anii 2010‐2011 pentru a încuraja investițiile şi pentru a asigura recuperarea rapidă a acestora 

 

 

 

  14

Măsuri de creştere a gradului de absorbție a fondurilor europene 

 

→ Creşterea gradului de absorbție a fondurilor europene până  la 20%, de  la 12,7% în prezent. Prin: 

Depolitizarea  conducerii autorităților de management  şi a organelor intermediare şi publicitate obligatorii pentru firmele/entitățile juridice care câştigă programe europene.  

Un  parteneriat  între  administrațiile  publice  şi  firme  de  consultanță pentru ca primele să poată accesa fonduri europene.  

Crearea  de  parteneriate  public  privat  pentru  a  creşte  absorbția fondurilor europene. 

Rambursarea  TVA‐ului  pentru  proiectele  finanțate  din  fondurile europene  după  fiecare  cerere  de  rambursare  şi  nu  la  finalul proiectului; 

Operativizarea  activităților  derulate  prin  Trezoreria  Statului  pentru proiectele  finanțate  din  fonduri  europene  sau  selectarea  de  către MFP a uneia/mai multor bănci pentru derularea acestor activități; 

Înființarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiții care vizează accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzătorilor; 

Introducerea  posibilității  de  garantare  cu  bunurile  achiziționate, pentru  a  facilita  cofinanțarea  bancară  a  proiectelor  finanțate  prin fondurilor structurale; 

Condiționarea  finanțării  bugetare  a  instituțiilor  publice  implicate  în atragerea  fondurilor  structurale,  în  funcție  de  performanțele acestora. 

  15

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Partea a II‐a  

Un nou model de dezvoltare economică, pentru un nou model de societate 

 Creşterea competitivității economice 

  16

B. Pachet de măsuri  (Termen mediu şi lung: 10 luni – 5 ani) 

 

Scopul unui astfel de scenariu este crearea unei societăți mai echilibrate şi mai corecte,  aşezată  pe  baze  mai  solide.  Programul  pe  termen  mediu  şi  lung urmăreşte consolidarea unei creşteri economice sustenabile şi mărirea gradului de ocupare prin  investiții  în  capitalul uman  şi  stimularea mediului de afaceri, investiții în cunoaştere, inovare, infrastructură şi energie. Pe de altă parte, se va urgenta  creşterea  accesului  la  utilități  publice  de  calitate  şi  promovarea incluziunii  sociale.  Statul  va  interveni  în  economie  la  nivel  strategic.  Se  va înființa  Consiliul  de  Programare  şi  Prognoză  Economică  (prin  restructurarea CNP) care va stabili direcțiile strategice de dezvoltare ale României. 

 

I. Programarea economică orientativă 

Proiecte: 

→ CPPE  va  întocmi  o  strategie  de  dezvoltare  sectorială,  pe  baza analizelor  efectuate  de  institutele  de  cercetare  din  domeniu,  cu privire  la  avantajele  competitive  de  care  dispune  economia românească.  

→ Prin pârghiile de care dispune, guvernul va antrena agenții economici privați, societatea civilă şi sindicatele să participe  la acest nou model de dezvoltare. 

→ Statul  va  face  investiții masive  care  să  antreneze  economia.  Se  vor acorda  garanții  de  stat  şi  facilități  fiscale  pentru  investiții  în infrastructură,  cercetare‐dezvoltare,  capital  uman,  energie regenerabilă, IT, agricultură ecologică şi alte domenii de vârf. 

→ Prin  efectele  de multiplicare  ale  acestor  fonduri  publice,  se  vor  da comenzi firmelor private, care vor începe şi ele să investească. 

→ Subvențiile  şi ajutoarele de stat vor  fi condiționate  şi vor  fi acordate cu  prioritate  sectoarelor  cu  potențial  puternic  competitiv,  stabilite prin analizele CPPE. 

  17

→ CPPE  va  monitoriza  semestrial  eficienta  investirii  acestor  fonduri publice  catre  directiile  strategice  stabilite  pe  baza  sistemului  de indicatori structurali ai UE 

 

II. Modernizarea Infrastructurii 

Statul  va  face  investitii  masive  in  infrastructuri  fizice  si  virtuale,  creand puternice  efecte  de  multiplicare  in  economie  si  antrenand  astfel  si  firmele private sa investeasca, stimulate de comenzile certe. Se vor crea/mentine astfel sute  de mii  de  locuri  de munca,  printr‐o  creştere  economică  alimentată  de investiții.  

 

Proiecte: 

→ PSD  propune  implementarea  de  proiecte  finanțate  de  la  buget  pe baza  Abordării  Policentrice,  procedură  compatibilă  cu  tendința  UE (pentru oraşe) şi complementar, un Program de Modernizare a Satului Românesc. 

→ Dezvoltarea României se va face prin alocarea de resurse bugetare pe 3 niveluri: 

  

a. Program  pentru  Orase  mari  ‐  Dezvoltare  Poli  de  creştere  şi competitivitate   Fond de  investitii pentru  infrastructura si dezvoltare regionala. Înființarea  unui  Fond  de  Investiții  pentru  Infrastructură  si Dezvoltare  Regională,  din  care  să  fie  finanțate  multianual primele 100 proiecte considerate prioritare, pe baza analizelor Consiliului  de  Programare  şi  Prognoză  Economică complementar  cu  înființarea  unui  Mecanism  de  Evaluare  şi Monitorizare a cheltuirii banului public. 

Atragerea  investitiilor  in  vederea  realizarii  unor  lucrari  de infrastructura,  prin  concesionarea  lucrarilor  catre  companiile care dispun de fondurile necesare realizarii a cel putin 30% din valoarea lucrarii. 

Înființarea  Fondului  „Agenda  2020”  pentru  Creşterea Competitivității Economice, Cercetare si Inovare 

 

  18

 

b. Program de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici 

→ Asigurarea unui Fond de Prefinanțare a fondurilor structurale primite de la UE, care să asigure 40% din valoarea proiectelor propuse pentru finanțare nerambursabilă din  fonduri UE pentru  comunitățile  sărace (banii fiind decontați după demararea proiectului); 

→ Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătățirea serviciilor urbane  

c. Program de modernizare a satului românesc 

→ Programul  de    construire,  modernizare  şi  reabilitare  de  drumuri județene  şi  comunale,  în  lungime  de  3500  km  care  va  permite creşterea  siguranței  traficului  auto  şi  creşterea  accesibilității locuitorilor din zonele izolate. 

→ Programul  de  alimentare  cu  apă  la  sate,  înființare,  extindere, modernizare şi reparare a sistemelor de alimentare cu apă în lungime de 6500 km şi a rețelelor de canalizare la sate pe 550 km.    

→ Programul  de  reabilitare  şi  întreținere  a  căminelor,  dispensarelor  şi bibliotecilor comunale; 

→ Programul Biserica, centrul spiritual al comunității. → Sprijin  financiar  nerambursabil  de  15%  din  valoarea  totală  a 

tranzacției pentru  cumpărarea, de  către  tinerii  fermieri, de  terenuri agricole de până la 50 de hectare. 

→ Ajutor  de  instalare  pentru  tinerii  fermieri  printr‐un  grant  de  25.000 euro din partea UE 

→ Acordarea, gratuită, a unei suprafețe de 20 hectare, din patrimoniul ADS, pentru fiecare fermă nouă de 20 capete vaci de  lapte, ce a fost sau  va  fi  înființată  cu  subvenții  de  50%  din  investiții,  din mijloace financiare de la buget şi din programe externe; 

→ Planuri de afaceri gratuite prin consultanța agricolă, pentru înființarea fermelor  de  către  tinerii  fermieri  şi  restructurarea  fermelor  de subzistență;  

 

 

 

  19

III. Reindustrializarea României 

Noul model de dezvoltare va miza pe stimularea puternică a ofertei interne. Se vor acorda  garanții  de  stat  şi  subvenții  condiționate  industriilor  cu  avantaje competitive şi celor strategice. Se vor face investiții masive în industria alimentară. Vor  fi stimulate  firmele exportatoare prin diverse scheme de ajutor de  la stat  în condițiile respectării standardelor europene. Se va incuraja mediul de afaceri in a crea  cat mai multe  locuri  de munca  sigure  si  bine  platite,  prin  ameliorarea factorilor care influențează negativ inițierea/dezvoltarea afacerilor în România, precum   povara  reglementărilor  fiscale, accesul dificil  la  credite  şi  ineficiența  birocrației guvernamentale. 

  

Proiecte:  

a) O politică industrială ofensivă 

→ Crearea Fondului național de  locuințe care să permită construirea a 50 mii de  locuințe  complet  echipate  supuse  regimului  de  închiriere  cu  garanții acordate prin Fondul de garantare pentru  IMM‐uri (Legea aprobată deja  în Senat)  

→ Crearea  Fondului  de  Investiții  de  risc  care  să  aibă  în  vedere  promovarea investițiilor inovative în țară şi străinătate  

→ Folosirea  clauzelor  din  contractele  comerciale  de  tip  Off‐set  pentru realizarea  de  investiții  în  contrapartidă  pentru  stimularea  şi  dezvolatrea industriei  alimentare.  Crearea  în  acest  sens  a  unui  Program  Național  de dezvoltare a acestei industrii folosind şi garanțiile guvernamentale 

→ Reducerea  plafonului  investițiilor  care  pot  beneficia  de  facilități  de  la  50 milioane de euro la 10 milioane de euro 

→ Dezvoltarea parcurilor industriale si tehnologice. Încheierea de parteneriate public‐privat  pentru  înființarea  de  noi  parcuri  industriale.  Prin  facilitățile acordate firmelor care îşi desfăşoară activitatea în parcurile industriale deja existente  sau  în  cele  nou  create,  se  atenuează  efectele  crizei  economice asupra respectivelor societăți, se rețin în țară lucrătorii calificați şi se produc bunuri competitive, cu valoare adăugată ridicată. 

→ Stimularea dezvoltării clusterelor de competitivitate din România  

  20

→ Creşterea  flexibilității  legislației  cu  privire  la  parteneriatul  public  privat. Introducerea unui pachet  legislativ care  să  reducă barierele administrative care  împiedică  înființarea şi funcționarea parteneriatelor. Lărgirea sferei de aplicare  a  Parteneriatului  Public  Privat,  cu  precădere  în  domeniile infrastructurii, construcțiilor  şi sănătății, prin  introducerea posibilității de a utiliza fonduri europene pentru PPP. 

 

 

b) Îmbunătățirea mediului de afaceri şi stimularea IMM 

→ Crearea  unui  Cod  de  Guvernanță  Corporatistă  a  României,  pentru implementarea celor mai bune practici în domeniu  

→ Single  Control  Act.  Eliminarea  controalelor  repetate  nejustificat  la  acelaşi agent  economic.  În  absența  unor  situații  care  să  impună  efectuarea  unui control (cereri ale unor organe de stat, suspiciuni întemeiate de producere a unor  infracțiuni, cazuri  flagrante de  încălcare a  legii etc.), acelaşi organ de control  nu  va  controla  acelaşi  contribuabil  la  intervale mai mici  de  2  ani calendaristici; 

→ Elaborarea unui Plan de Acțiuni cu privire  la  implementarea Small Business Act 

→ Reducerea semnificativă a parafiscalității. → Extinderea  măsurilor  adoptate  prin  Legea  privind  comercializarea 

produselor alimentare, privind protecția împotriva înțelegerilor şi practicilor anticoncurențiale  şi  accelerarea  plăților  comercianților  către  toate  IMM urile furnizoare – din industria uşoară, mobilă, produse chimice etc, care ar stimula industria autohtonă şi ar reduce importurile. 

→ Sprijinirea  agenților  economici  prin  înființarea  de  centre  regionale  pentru acordarea  de  consultanță  gratuită  celor  care  doresc  să  acceseze  fonduri comunitare,  prin  plata  TVA  la  recepția  lucrărilor  în  cazul  proiectelor europene  şi  prin  reducerea  dobânzilor  la  creditele  acordate  pentru cofinanțarea acestui tip de proiecte (măsuri corelate cu recapitalizarea CEC); 

→ Acordarea  de  consultanță  gratuită  pentru  IMM  care  doresc  să  solicite credite din fondul de criză constituit de către BEI 

→ Legea holding‐urilor. Creşterea numărului de fuziuni şi/sau achiziții prin care IMM‐uri  autohtone  să  se  constituie  în  holding‐uri,  beneficiind  astfel  de creşterea  cifrei de afaceri, a puterii de negociere  în  relația  cu  furnizorii  şi creditorii sau de formare şi promovare a brandurilor proprii etc. 

  21

→ Înființarea  de  societăți  comerciale  de  tip  Starter  SRL  pentru  stimularea înființării  şi dezvoltării de microîntrerprinderi  aparținând  întreprinzătorilor tineri, debutanți în afaceri.  

→ Lege  privind  organizarea  activității  de  lobby  pentru  creşterea  gradului  de transparență  a  actului  decizional  şi  al  gradului  de  responsabilizare  a autorităților publice; 

→ Lege  privind modificarea  şi  completarea OUG  privind  procedura  aprobării tacite pentru a înlătura obstacolele administrative din mediul de afaceri şi a creşte  calitatea  serviciilor  publice  prin  simplificarea  procedurilor administrative; 

 

 

c) Stimularea producției în mediul rural  

→ Majorarea  capitalului  social  al  Fondului  de Garantare  a  Creditelor  pentru IMM  uri  în  vederea  garantării  unor  investiții  în  domeniul  industriei alimentare  şi  înființarea  unei  rețele  de  piețe  de  gros  pentru  preluarea legumelor şi fructelor. 

→ Piete de gros pentru colectare lapte si preluare legume si fructe → Susținerea  dezvoltării  şi  diversificării  activităților  economice,  care  să 

genereze activități multiple  şi venituri alternative, pentru 2000 de proiecte anuale  de  turismul  rural  şi  4.000  proiecte  anuale  pentru  activități meşteşugăreşti  şi  activități  neagricole.  Crearea  de  centre  de  colectare produse agricole de catre ADS 

→ Sprijinirea  producătorilor  agricoli  să  îşi  ia  certificate  europene  de producători BIO. Astfel,  lor  li se facilitează accesul la pe piața europeană (o piață  care  îi aşteaptă,  fără  să  fie nevoie  să  se promoveze prea mult)  şi  să vândă produsele pe care le fac pe mult mai mulți bani.  

→ Crearea  unui  proiect  național  în  domeniul  mediului  şi  anume  irigații, amenajări hidrotehnice şi amenajarea solului 

→ TVA zero pentru produse „verzi” (energie verde, alimente ecologice etc)   → Reducerea  cu  50%  a  impozitului  pe  profit  pentru  exportul de produse de 

origine certificate (produse traditionale romanesti)  

 

 

  22

d) Promovarea unei strategii de creştere a exporturilor româneşti 

→ Cresterea capitalizarii Fondului de Garantare pentru Intreprinderi Mici si  Mijlocii  pentru  a  acorda  garantii  firmelor  exportatoare  care participa la licitatiile internationale  

→ Crearea  unei  rețele  eficiente  de  Centre  de  Promovare  Comercială (CPC) care  să pună  la dispoziția  reprezentanților mediului de afaceri din  România  mijloace  eficiente  de  promovare  a  exporturilor româneşti 

→ Recâştigarea  piețelor  tradiționale  de  export  ale  României,  cu deosebire  cele  din  afara  Uniunii  Europene  (Asia,  Nordul  Africii  şi Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS ş.a.). 

→ Reorientarea producției din sectoarele afectate de criză, cu deosebire prin cresterea exporturilor (industria auto, producția de componente auto,  instrumente  financiar bancare  complexe,  lucrări de  construcții ş.a.)  spre  zone  cu  un  grad  de  absorbție  ridicat,  inclusiv  țările  BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P.Chineză). 

→ Proiect  “România  Internațională”  –  opt  regiuni  pentru  cinci continente  pentru  acordarea  de  sprijin  pentru  internaționalizarea întreprinderilor  prevăzute  în  POR  (Programele  Operaționale Regionale), crearea de planuri anuale de internaționalizare, înființarea de  echipe  –  task  force  –  pentru  implementarea  planurilor  anuale, crearea  de  programe  regionale  de  internaționalizare,  întocmirea  de proiecte  de  internaționalizare  pentru  anumite  țări,  elaborarea  de analize  pentru  stabilirea  unui  sistem  de  sprijin  pentru internaționalizarea  IMM‐urilor,  crearea  de  ghişee  regionale  de internaționalizare etc.; 

→ Reactualizarea Strategiei Naționale de Export a României, având drept obiectiv  central  definirea  unei  grile  de  eficiență  care  să  permită creşterea semnifictivă a exporturilor româneşti. 

→ Flexibilizarea  sistemului  de  promovare  a  exporturilor  prin  definirea unor  instrumente  eficiente,  cu  impact  major,  materializat  prin amplificarea volumului exporturilor României. Susținerea activităților promoționale  a  asociațiilor,  consorțiilor  şi  camerelor  de  comerț, inițierea  de  instrumente  specifice  de  susținere  a  internaționalizării întreprinderii româneşti, crearea de stimulente pentru deschiderea de societăți comerciale româneşti în străinătate, crearea de instrumente naționale  pentru  susținerea  cooperării  internaționale,  finanțarea realizării de studii de fezabilitate în străinătate, realizarea de acorduri 

  23

pentru  internaționalizarea sistemului de târguri şi expoziții româneşti etc. 

→ Elaborarea şi coordonarea de programe promoționale speciale cum ar fi  “Made  in  Romania”  pentru  sectoarele  competitive  pe  piețele externe  (confecții,  încălțăminte, mobilă,  sticlărie,  ceramică,  produse agro‐alimentare ş.a.m.d. de înaltă calitate),  

→ Constituirea Consiliilor de Export  regionale ca elemente de difuzare, reprezentare  şi  colectare  a  propunerilor  generate  de  mediul  de afaceri din teritoriu. Crearea de consorții de export,  în colaborare cu autorități  locale  (prefecturi)  şi  –  eventual  ‐  Camere  de  Comerț (inclusiv cele bilaterale) care să contribuie la creşterea exportului. 

→ Eficientizarea  Portalului  de  Comerț  Exterior,  cu  deosebire  prin fluidizarea circuitului ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă. 

→ Definirea unui plan complex de acțiune pentru a determina un grad sporit  de  implicare  a  operatorilor  economici  români  în  livrările  de echipamente  şi  instalații  complexe,  inclusiv prin obținerea  statutului de  subcontractor  în  condrul  unor  proiecte  complexe  finanțate  de organisme  şi  organizații  internaționale  sau  state  cu  posibilități economico – financiare deosebite. 

→ Colaborare  instituționalizata  cu  EXIMBANK pentru promovarea unor stimulente  la export  (asigurarea exportului, acordarea de  credite  cu dobândă bonificată etc.) 

→ Elaborarea  contribuției  româneşti  la  Politica  Agricolă  Comună  (sub aspectul  schimburilor  comerciale  cu  străinătatea,  crearea  de instrumente,  gestiunea  lor,  transpunerea  normativelor  aferente  pe plan  intern, eliberarea de certificate de  import  şi de export,  fixarea, restituirea  şi  gestionarea  cauțiunilor  aferente,  gestionarea contingentelor cantitative şi tarifare, participarea la negocierile UE cu țările terțe în sectorul agro‐alimentar etc). 

→ Preluarea de la MAE a activității de elaborare a contribuției româneşti la politica de  reglementare a exportului  şi  tranzitului de produse  cu dublă utilizare  

  

 

 

 

  24

IV. Dezvoltarea durabilă a agriculturii si mediului 

→ Se  va  elabora  un  set  de  stimulente  financiare  pentru  comasarea terenurilor  agricole,  care  să  prevadă majorarea  impozitelor  pentru terenurile  nelucrate,  reducerea  taxelor  cadastrale,  diminuarea fiscalității  în  cazul  asocierilor,  facilitarea  accesului  la  finanțarea activității  în  cazul asocierii, acordarea de  stimulente pentru  cei  care preiau terenuri necultivate anterior; 

→ Reabilitarea  a  1,5  milioane  de  ha  până  în  2014,  prin  investiții  în sistemele  de  irigare  prin  contractarea  unui  împrumut  de  la  Banca Mondială plus stoparea deşertificării printr‐un program de împădurire 

→ Incurajarea micilor producatori agricoli  sau a cooperativelor agricole prin  masuri  de  subventionare/creditare  a  productiei,  sprijinirea  si facilitarea accesului  la fonduri europene prin  infiintarea de centre de pregatire a documentatiilor necesare. 

→ Implementarea unor proiecte de tip “parcuri agricole”, prin facilitarea relației  dintre  furnizorii  de  utilități  şi  proprietarii  de  terenuri  cu destinație explicit agricolă 

→ Înființarea de birouri unice  la sate, pentru acordarea diferitelor avize şi autorizații; 

→ Dezvoltarea  retelelor  de  alimentare  cu  apa,  conservarea  resurselor  de apa,  regularizarea  râurilor  (pentru  evitarea  pagubelor  aduse  de inundații), reducerea poluării apelor, planuri strategice naționale şi locale pentru finanțarea proictelor naționale şi locale legate de apă. 

→ Acordarea  de  stimulente  societăților  din  sectorul  privat  pentru valorificarea deşeurilor şi reciclare  

→ Crearea unor sisteme de colectare separată/sortare a deşeurilor → Impunerea unei noi taxe de mediu pentru depozitele de deşeuri, pentru 

încurajarea  colectării  separate  a  deşeurilor  şi  reducerea  cantității  de deşeuri depozitate, dar care pot fi reciclate şi valorificate  

→ Înființarea în mediul rural a unor şcoli de meserii tradiționale, tinerii de la sate având astfel posibilitatea să se califice într‐un anumit domeniu; 

 

 

 

 

  25

V. Investiții masive în energie 

România  trebuie  să  devină  lider  regional  în  domeniul  energiei.  În  plus,  este prioritară fundamentarea unei strategii energetice care să asigure o mai mare independență  a  României.  Reducerea  puterii  căutătorilor  de  rentă  din domeniul energetic şi crearea unei piețe a energiei ar reprezenta primii paşi de luat în considerare. Dovadă  a  potențialului  ridicat  de  valorificare  a  resurselor  enrgetice regenerabile, România exploata  în anul 2008 numai 0,05% din capacitatea   de producere a energiei eoliene, estimată la aproximativ 14.000 MW; valorificarea acestui potențial este absolut necesară în contextul în care rezervele de petrol şi gaze mai ajung pentru o perioadă de maxim 15 ani (la consumul din 2008), iar 80% din termocentrale sunt uzate moral şi au un grad ridicat de poluare.  Obiectivul investițiilor masive în energie este de a decupla creşterea economică de degradarea mediului prin  inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adaugată.  

Proiecte:  

- Îmbunătățirea eficienței energetice prin introducerea de tehnologii eficiente şi modificarea  comportamentului  consumatorului;  creşterea  eficienței energetice  pe  întregul  lanț  resurse‐producție‐transport‐distribuție‐consum final  prin  reducerea  consumului  total  de  energie  primară  raportat  la valoarea produselor sau serviciilor;  

- Reducerea intensității energetice a economiei cu cel puțin 30% în următorii cinci ani; 

- Programul  National  de  Reabilitare  Termica  a  Locuintelor:  reabilitarea energetică a cel puțin 25% din fondul de clădiri; 

- Sustinerea  fiscală a activităților de cercetare‐dezvoltare‐inovare  în sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eco‐eficiență;  

- Mecanisme de suport şi garantarea unui sistem de stimulente pe 10 ani pentru încurajarea producerii de energie regenerabilă. 

- Crearea  unui  Birou  Unic  pentru  obținerea  tuturor  avizelor  şi  autorizațiilor necesare investițiilor în energia regenerabilă 

- Instalarea de microcentrale hidro pe râurile cu debit mic şi mediu - Initierea unui program de investitii in productia de energie curata: 

- Eolian – 2000 Mw – fonduri atrase. - Solar – 200 Mw – fonduri atrase. - Biomasă – 700 Mw termici – fonduri atrase. 

  26

- Inițierea  unui  program  național  de  cercetare  prin  foraje  pentru  energie geotermală pe două componente: 

- producere  de  energie  electrică  –  14  foraje  –  cu  un  total  de 25.000 Mwh/an – fonduri proprii şi atrase. 

- producere energie termică – 245000 Gcal. - Stimularea tehnologiilor „verzi” - Susținerea  unor  programe  de  creştere  a  ponderii  energiilor  nepoluante, 

obținute  din  energia  eoliană,  din  utilizarea  subproduselor  vegetale  pentru producerea  energiei  termice  şi  din  cultivarea  de  culturi  energetice,  prin acordarea,  în perioada 2009‐2012, a unor compensații reprezentând 50% din costuri; 

- Cofinanțarea  bugetară  sau  din  împrumuturi  contractate  de  către  stat  a investițiilor  care  asigură  interconectarea  cu  sistemele  de  transport  ale energiei electrice şi gazelor naturale din celelalte țări europene,  în vederea creşterii siguranței energetice; 

- Acordarea  de  garanții  guvernamentale  pentru  proiectele  de  investiții  de anvergură în energie regenerabilă; 

- Subvenționarea  dobânzii  la  creditele  care  finanțează  proiecte  de îmbunătățire a eficienței energetice  (la nivel de clădiri,  IMM)  şi pregătirea de  specialişti pentru aceste proiecte,  folosind  finanțarea nerambursabilă a FSE. 

 

 

 

VI. Respectarea obiectivelor Strategiei Lisabona, precum si ale Strategiei Europa 2020 în materie de cercetare, inovare, 

ocupare şi coeziune socială. 

 

Economiile caracterizate  în prezent prin rate ridicate de ocupare ale  forței de muncă, prin sprijinirea publică şi privată a sectorului de cercetare‐dezvoltare şi prin  sporirea  interdependențelor  dintre  educație‐cercetare‐inovare  sunt  cele mai competitive la nivel global. În plus, sporirea ratei de ocupare trebuie să fie o  țintă  în  paralel  cu  creşterea  inevitabilă  a  cheltuielilor  publice  cu  protecția socială constituie sursa asigurării pe  termen  lung a coeziunii sociale  la nivelul unei economii. 

  27

 

Proiecte: 

- Îmbunătățirea  calității  sistemului  educațional prin  efectuarea unor  analize ocupaționale  care  au  rolul  de  a  anticipa  nevoile mediului  de  afaceri  pe  o perioadă  de  trei‐cinci  ani  şi  de  a  asigura  monitorizarea  permanentă  a evoluției sistemului; 

- Scutirea  de  la  plata  impozitului  pe  profit  a  activităților  de  cercetare‐dezvoltare pe o perioadă de cinci ani; 

- Sporirea  cheltuielilor  private  de  cercetare‐dezvoltare  la  1,5%  din  PIB  în următorii cinci ani; 

- Dezvoltarea  parteneriatului  public‐privat  în  activitatea  de  cercetare  şi concentrarea  cheltuielilor  bugetare  de  cercetare  către  proiectele  de cercetare cofinanțate de firmele private; 

- Stimularea  activității  de  cercetare  ştiințifică  prin  oferirea  de  burse  de cercetare  şi  de  mobilități  internaționale  tinerilor  cercetători  în  cadrul programelor finanțate prin Fondul Social European; Asigurarea unui număr mediu anual de 2000 de burse doctorale;   

- Adoptarea unui model românesc de flexicuritate, care să prevadă: - creşterea  gradului  de  ocupare  (în  special  în  rândul  tinerilor, 

femeilor şi persoanelor de peste 55 de ani) şi reducerea şomajului pe  termen  lung,  prin  încurajarea  ocupării  temporare,  prin stimulente fiscale acordate angajatorilor şi prin stabilirea unor noi forme de organizare a muncii; 

- sporirea  securității  sociale,  prin  orientarea  cheltuielilor  cu protecția  socială  către  grupurile  defavorizate  şi  prin  încurajarea participării la programe de formare permanentă; 

- reducerea muncii  la negru, printr‐un  sistem  armonizat de premii fiscale şi de majorări ale amenzilor. 

- Stimularea  angajatorilor  care  acordă  burse  de  studii  la  nivelul  şcolilor  de meserii sau studenților, prin reducerea contribuțiilor  la fondul de şomaj cu minim 50% din valoarea sumelor acordate ca burse; 

- Stimularea financiară a companiilor care facilitează activitatea de practică a elevilor  sau  studenților  şi  care  acordă  acestora  salarii  la  nivelul  salariului minim pe economie pe durata perioadei de practică, prin deducerea acestor sume din contribuția la fondul de şomaj;  

- Realizarea de către AJOFM‐uri a unor planuri de carieră individuale, care să prevadă  necesarul  de  stagii  de  formare  ce  trebuie  să  fie  absolvite  de 

  28

persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; condiționarea ajutorului de şomaj de participarea la aceste stagii de formare şi suspendarea acestuia în condițiile refuzului (nejustificat) al unui loc de muncă;  

- Realizarea unui fond de siguranță pentru suplimentarea venitului disponibil în perioadele de căutare a unui  loc de muncă sau atunci când salariul este mai redus; la acest fond contribuie în mod obligatoriu angajatorii (max 0,5%) şi în mod voluntar angajații; 

- Creşterea  ratei  de  participare  la  programele  de  formare  permanentă  la  minim 15% în următorii cinci ani;  

- Reformarea  sistemelor  de  protecție  socială,  pentru  a  funcționaliza  relația dintre flexibilitatea pieței muncii şi securitatea socială: 

- programele  de  asigurări  sociale  trebuie  să  genereze  protecție socială, dar fără a afecta stimulentele economice; în caz contrar ar determina reducerea economisirii naționale, peristența unui şomaj ridicat pe termen lung şi pensionarea anticipată; 

- politicile sociale ar trebui să vizeze mai ales pe cei mai vulnerabili şi pe  cei    mai  săraci  indivizi,  în  cazul  cărora  ar  exista  o  creştere semnificativă a venitului disponibil prin transferurile sociale; 

- este  necesară  coordonarea  politicilor  sociale  cu mecanismele  de funcționare  ale  pieței  muncii,  deoarece  s‐ar  obține  creşterea gradului de ocupare şi reducerea numărul celor care ar fi finanțați de  la  bugetul  de  asigurări  sociale  (ar  scădea  rata  sărăciei  şi excluziunea socială); 

- politicile care vizează formarea/perfectionarea capitalului uman au o importanță deosebită în îmbunătățirea eficienței politicii sociale, deoarece  se  reduce  probabilitatea  indivizilor  să  beneficieze  de asistența statului. De asemenea, riscul sarăciei, şomajul pe termen lung  şi  incluziunea  socială  sunt  puternic  corelate  cu  nivelul educației şi al abilităților profesionale. În plus, aceste ultime două elemente  generează  atât  o  creştere  a  ocupării  cât  şi  a productivității indivizilor, determinând astfel creştere economică şi implicit reducerea presiunii pe bugetul public; 

- reformele sistemelor de pensii, a celor privind ajutorul de şomaj şi a celor referitoare la asistența socială ar trebui elaborate simultan şi  ar  trebui  să  prevadă  toate  acelaşi  principiu  al  nealtărării stimulentului de a avea un loc de muncă. 

  29

Obiectiv tactic 3  

Reforma fiscal bugetară 

Considerăm  că  este  nevoie  de  o  reformă  a  sistemului  finanțelor  publice  din România.  Aceasta  va  conduce  la  consolidarea  unui  mediu  macroeconomic stabil. În opinia noastră, respectarea prevederilor Programului de Convergență privind  aderarea  României  la  Zona  Euro  începând  cu  ianuarie  2015  ar reprezenta  o  “împăcare”  posibilă  între  atingerea  convergenței  nominale  şi  a celei reale.  

Adoptarea  monedei  Euro  trebuie  să  fie  rezultatul  armonizării  stabilității macroeconomice  cu progresele  înregistrate  în procesul  de  convergență  reală (sporirea  productivității,  creşterea  veniturilor,    modernizarea  infrastructurii, creşterea competitivității exporturilor, absorbția ridicată a fondurilor europene, consolidarea reformelor structurale).   

În acest  fel economia românească  îşi va crea propriile mecanisme de ajustare automată  la acțiunea şocurilor simetrice/asimetrice, care o vor  influența după aderarea  la  zona  Euro.  România  are  nevoie  de  o  politică  fiscal  bugetară consistentă,  care  să  conducă  la  echilibre  macroeconomice  şi  să  ajute  la consolidarea procesului de convergență reală. 

România are nevoie de o politică fiscal bugetară consistentă, care să conducă la echilibre macroeconomice şi să ajute la consolidarea procesului de convergență reală.   

Proiect principal: 

→ Impozitarea  diferențiată  a  veniturilor,  cu  trei  cote,  de  15,  25  şi  35%, aplicate  în  raport  cu  nivelul  salariului mediu  şi  structura  salariaților  pe tranşe  de  venit,  având  ca  scop  încurajarea muncii  şi  consolidarea  clasei mijlocii;  

o Colectarea pe 2009 a  fost de 18,5 miliarde RON pe cota unică. O cota  diferentiata  nu  poate  cobori  sub  15‐16%  pentru  cei  cu venituri mici pentru ca marea majoritate sunt cu venituri mici.  

  30

o O  cotă  diferențiată  în  aceste  trepte,  care  să  însemne  păstrarea nivelului actual pentru majoritatea celor cu venituri mici  şi medii (până în 4000 de RON) si cu o crestere diferentiata pentru nivelele superioare ar putea duce  la un castig suplimentar  la buget de cel putin 0.34% din PIB (respectiv, 1.5 miliarde RON) . 

Alte proiecte: 

→ Asigurarea  predictibilității  procesului  bugetar  prin  elaborarea  de  bugete multianuale care definesc prioritățile şi dinamica alocării fondurilor publice pe un orizont de 4 ani. 

→ Introducerea  sistemului  de  deduceri  pentru  asigurări  private  de  sănătate, educație, grădiniță, asigurarea locuinței, reabilitare termică etc. 

→ Reducerea cotei privind impozitul pe profit la 15%; 

→ Diferențierea cotelor TVA în scopul reduceri rezonabile la produsele de bază (pâine, lapte, carne, ouă, zahăr, făină, ulei) şi creşterea acesteia la produsele de lux; 

→ Reducerea CAS cu 3 puncte procentuale pentru angajatori; 

→ Stabilirea unui dialog permanent între BNR şi Ministerul Finanțelor în scopul fundamentării  unui  mix  consistent  de  politici macroeconomice  şi  pentru atingerea  țintelor  anuale  de  inflație  minimizând  volatilitatea  cursului  de schimb  leu/euro  şi  a menținerii deficitului extern  în  limite  sustenabile din punct de vedere al finanțării. 

→ Efectuarea  unui  audit  de  analiză  a  funcțiilor  guvernamentale,  pentru  a înlătura  activitățile  redundante  şi  a  mări  eficiența  utilizării  resurselor bugetare limitate. 

→ Subventii  conditionate.  Toate  subventiile  de  la  buget  catre  companiile publice vor  fi conditionate de programe de ajustare pe care  le vor adopta pentru a‐şi îmbunătăți performanța financiară, cu sancțiuni şi restructuări în cazul în care condițiile convenite nu sunt îndeplinite 

→ Optimizarea sistemului de  instituții publice  în scopul apropierii acestuia de cetățeni prin  reducerea numărului de ministere  şi agenții guvernamentale, asigurarea  unei mai  bune  organizări  în  interiorul  acestora,  fără  afectarea personalului de specialitate din cadrul acestora; 

→ Introducerea unor  normative  clare,  conforme  cu  standardele  europene  în ceea ce priveşte dotările din instituțiile publice centrale şi locale, precum şi a materialelor consumabile în funcție de profilul acestora; 

  31

→ Organizarea  şi  conducerea  unui  sistem  unic  de  achiziții  publice  la  nivelul instituțiilor publice centrale  şi  locale  în scopul  realizării achizițiilor din bani publici în condiții de eficiență sporită, eliminării birocrației şi a corupției; 

→ Introducerea de normative corect fundamentate pentru  lucrările suportate din  cheltuielile  de  capital  bugetare,  în  vederea  eliminării  suprapunerii acestora şi a sustragerii banilor publici în interes privat; 

→ Îmbunătățirea calității managementului datoriei publice interne şi externe în scopul minimizării cheltuielilor cu dobânzile; 

→ Fundamentarea unor norme transparente privind alocarea transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale în vederea stimulării inițiativelor locale şi dezvoltării echilibrate în profil regional; 

→ Îmbunătățirea disciplinei financiare a instituțiilor publice în raport cu agenții economici  furnizori  de  bunuri  şi  prestări  de  servicii  în  scopul  eliminării blocajului financiar şi a fluidizării decontărilor băneşti din economie; 

→ Introducerea  de  criterii  privind  performanța  exprimată  prin  eficiență, eficacitate şi economicitate specifice fiecărui sector al administrației publice centrale  şi  locale care vor  fi studiate anual de către  instituțiile abilitate ale statului,  în vederea determinării calității managementului  fiecărei  instituții publice,  cu  adoptarea  de măsuri  corespunzătoare  în  raport  cu  rezultatele evaluărilor respective; 

→ Instituirea  ca  prioritate  absolută  în  cadrul  tuturor  instituțiilor guvernamentale  a  acțiunilor  pentru  atragerea  fondurilor  europene  prin asumarea  unor  ținte  concrete  privind  sumele  ce  urmează  a  fi  obținute, termenele,  responsabilitățile  precise  pe  fiecare  instituție  în  parte  (şi departament din structura acesteia) cu atragerea răspunderii administrative a persoanelor care nu şi‐au  îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu  în acest domeniu; 

→ Încurajarea  companiilor  private  în  emiterea  de  facturi  electronice,  în confomitate cu Directiva UE112/2006  

→ Nu în ultimul rând, e nevoie ca România să îşi definească o strategie unitară, la  nivelul  întregii  societăți  (cu  un  dialog  tripartit  consolidat)  cu  privire  la obiectivele pe care trebuie să le susțină în privința viitorului cadru financiar european, care se va stabili  în anii următori  şi care va afecta,  începând cu 2013, orice strategie privind dezvoltarea României.  

  32

Specificul soluțiilor propuse  

de noul model de dezvoltare 

 

PSD  propune  un  plan  care  abordează  simetric măsurile  de  austeritate:  atât 

reducerea  cheltuielilor,  cât  şi  creşterea  veniturilor.  Avem  o  viziune  clară, 

diferită, pornită de la un alt model fiscal şi de la o altă logică a distribuirii avuției 

naționale, dar  şi a  răspunderilor  în  societate.  Statul este un actor  important, 

esențial  pentru  bunăstarea  românilor,  dar  şi  pentru  siguranța  socială  şi 

economică a milioane de români. Nu poate  fi acceptată o retragere a statului 

din  societate,  fiindcă  piața  nu  va  rezolva  probleme  fundamentale  precum 

ordinea publică, educația, sănătatea etc, decât pentru cei bogați.  

E  nevoie  de  un  nou  contract  social,  bazat  pe  încredere  şi  competență. 

Încredere din partea oamenilor  într‐un nou guvern  şi  într‐un plan cinstit care 

poate scoate  țara din criză. Şi competență din partea unui guvern care are ca 

scop modernizarea societății şi eficientizarea unui stat care, în ultimii ani, a fost 

deturnat de la scopul său social. 

 PSD pleacă, aşadar, în acest proiect, de la:  - O viziune integrată asupra dezvoltarii economiei - Măsurile  pe  termen  scurt  aruncă  ancore  pe  termen  mediu  şi  lung  în 

dezvoltarea României. - Crearea de  locuri de munca mai multe si mai bune se va face concomitent 

cu creşterea competitivității economice si creşterea exporturilor - Acordarea  de  subventii  conditionate  va  contribui  la  cresterea  eficientei 

cheltuirii banilor publici - Crearea Fondului de Prefinantare pentru comunitatile sarace va conduce  la 

o dezvoltare echilibrata, la reducerea decalajelor dintre regiuni - Viziunea respectă cerința de compatibilizare cu Programul de Convergenta, 

Planul Național  de  Reforme  propus  de  România  si  programele  de măsuri anticriză propuse de UE, Strategia Lisabona etc. 

 

  33

Rezultate aşteptate 

 

• Ieşirea din criză a economiei româneşti în trimestrul I al anului 2011 • Crearea a 500.000 locuri de muncă noi în 5 ani • Creşterea capacității de absorbție a fondurilor europene cu cate 15 puncte 

procentuale anual  • Reducerea decalajelor urban rural cu 30% până în 2014 • Cresterea ponderii exporturilor cu valoare adaugata ridicata la 50% din total 

exporturi • Reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie (conform metodologiei 

UE,  la 60% din mediana veniturilor) de  la 5 milioane  (estimat  în 2009)  la 3 milioane (la sfârşitul anului 2014) 

• Un ritm mediu anual de creştere economica de 3%  in perioada 2010‐2014, care să conducă la menținerea ratei şomajului sub 6%.  

• Un  nivel  mai  ridicat  al  convergenței  veniturilor  cu  UE  în  2015  –  un PIB/locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) de cel puțin 55% din media comunitară. 

• Reducerea  deficitului  bugetar  la  sub  3%  în  2013  şi menținerea  sub  acest prag până în 2015, pentru a îndeplini criteriul de la Maastricht; 

• Menținerea ponderii datoriei publice totale în PIB la sub 40% din PIB până în 2014 (de la 31% în mai 2010). 

  34