Sistemul Fiscal in Romania Fin

8/18/2019 Sistemul Fiscal in Romania Fin

1/47

SISTEMUL FISCAL ÎN ROMÂNIA

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................2

CAPITOLUL I

SISTEMUL FISCAL.......................................................................................4

1.1 Concepre privind sistemul

fiscal……………....................................4

1.2 Politicafiscală………........................................................................8

1.3 Sistemul fiscal în România…............................................................

CAPITOLUL II

VENITURILE BUGETULUI DE STAT.....................................................15

2.1 !nali"a #eniturilor $iscale în perioada 2%1% & 2%14......................1'2.2 !nali"a #eniturilor (efiscale în perioada 2%1% &

2%14....................21

2.3 !nali"a Contri)u*iilor de !si+urări în perioada 2%1% &

2%14...........23

CAPITOLUL IIIIMPOZITELE DIRECTE ŞI INDIRECTE. PREVIZIUNILE

VENITURILOR BUGETARE.....................................................................25

3.1 !nali"a ,mpo"itelor -irecte în perioada 2%1% &

2%14.....................2'

3.2 !nali"a ,mpo"itelor ,ndirecte în perioada 2%1% &

2%14....................2

1


2/47


3.3 stimările veniturilor )u+etare pentru perioada 2%1' &

2%1/...........33

CONCLUZII..................................................................................................41

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................44

,(0R-CR

ncă din perioada antică statele sau teritoriile administrative au contri)uit la crearea

unui sistem fiscal prin introducerea impo"itelor care să răspundă necesita*ilor acestora

dar care de asemenea să a5ute la creerea de resurse ce serveau unor scopuri specifice

anume cum ar fi men*inerea ordinii interne apărarea frontierelor sau anumite orientări

politice e6terne.

Până în pre"ent trecând prin perioada evului mediu când s7a trecut de la impo"itelede reparti*ie la cele de tip real dar i prin perioada marcată de principiile lui !dam Smitș

cu referire la impo"ite sistemul fiscal a a5uns să devină principalul element dintr7un stat

prin care cu a5utorul mecanismelor 9i instrumentelor sale să participe la formearea de

resurse )u+etare ale unui stat prin intermediul impo"itelor ta6elor 9i a altor o)li+a*ii cu

caracter fiscal necesare pentru acoperirea celtuielilor pe care un stat le are în +estiune cât

9i dorin*a de de"voltare a economiei de pia*ă.

n literatura de specialitate modernă se întâlnesc trei termeni ce se folosesc îndomeniul fiscalită*i 9i anume: fisc fiscalitate 9i sistemul fiscal. n timp ce primul face

referire la or+anul respectiv institu*ia statului ce este îndreptă*it de a a9e"a încasa 9i

urmări plata impo"itelor 9i ta6elor datorate statului de către persoanele fi"ice 9i 5uridice

celelalte două au în vi"or re+lementările măsurile 9i ac*iunile pe care un stat le are în

vedere având ca finalitate prelevarea o)li+a*iilor fiscale de la contri)ua)ili.

;ucrarea de diserta*ie a cărei teme este


3/47


în cadrul )u+etului de stat în perioada 2%1% & 2%14 dar i previ"ionarea veniturilor pentruș

perioada 2%1' & 2%1/.

n prima parte a primului capitol sunt pre"entate no*iunile teoretice privind sistemul

fiscal per asam)lu clasificarea acestuia în func*ie de diferite criterii dar i politica fiscalășca apoi în a doua parte să fie pre"entat sistemul fiscal din românia 9i elementele specifice

ale acestuia.

0recând la al doilea capitol se poate o)serva că principalul su)iect pe care acesta se

)a"ea"ă este anali"a structurii veniturilor din )u+etul de stat al României i anumeș

veniturile fiscale veniturile nefiscale contri)u*iile la asi+urările de stat din perioada 2%1%

& 2%14.

n ultimul capitol respectiv al treilea capitol am anali"at structura veniturilor fiscale

respectiv impo"itele directe indirecte i ta6ele evolu ia acestora în perioada 2%1% & 2%14ș ț

dar i previ"iunile veniturilor )u+etare în perioada 2%1' & 2%1/.ș

3


4/47


CAPITOLUL I

SISTEMUL FISCAL

1.1 Concepe p!"#"n$ %"%e&'( )"%c*(

Pentru a în*ele+e mai )ine no*iunea de rut de la persoanele fi"ice i celeș

5uridice la dispo"i*ia statului pentru acoperirea nevoilor de consum cu caracter pu)lic ce

implică intercondi*ionarea dintre procurarea i alocarea respectiv celtuirea acelor ș

resurse.1

n ceea ce prive9te sistemului fiscal e6istă două mari teorii de a)ordare a acestuia încadrul fiecăruia încadrându7se opiniile multor autori diver9i economi9ti sau 5uri9ti. ntr7o

vi"iune mai restrânsă sistemul fiscal poate fi perceput ca totalitatea impo"itelor ale unui

stat.

ntr7o vi"iune mai amplă sistemul fiscal repre"intă totalitatea conceptelor principilor

metodelor i proceselor în ceea ce prive te materiea impo"a)ilă cotele i su)iec ii fiscaliș ș ș ț

între care se manifestă rela ii ce apar în urma proiectării punerii in vi+oare i a e"ării iț ș ș ș

1 Filip Gh. – Finante Publice - Suport de curs, Ed. Secom Libris, Iai, 2!!"-2!!#, pa$ina%2

&


5/47


perceperii impo"itelor care apoi sunt +estionate conform le+islatiei fiscale în scopul

reali"ării o)iectivului sistemului.

Sistemul fiscal este unul descis pentru că în primul rând mediul socio7economic

ac*ionea"ă asupra sa scim)ându7l sau diri5ându7l iar în al doilea rând sistemul fiscal areun impact asupra mediului în mod direct sau indirect.

Pentru că un sistem fiscal să fie complet autonom din punct de vedere fiscal adică să

dispună de suveranitate fiscală acesta tre)uie să îndeplinească cumulativ două condi*ii 9i

anume:

7 E+c('%"#"*e* *p("c,!"" adică aplica)ilitatea într7un teritoriu +eo+rafic sta)ilit

fiind unicul aci"itor al resurselor fiscale pentru un )u+et sau sistem unitar de

)u+ete.

- A'ono&"* en"c, adică necesitatea sistemului fiscal de a fi complet con*inând

toate re+ulile de a9e"are licidare 9i încasare a impo"itelor astfel încât să poată fi

aplica)il.

-upă cel de7al doilea ră")oi mondial s7au delimitat treptat patru cate+orii de sisteme

fiscale:

• S"%e&e )"%c*(e *(e econo&""(o! %'/$e0#o(*e definite ca având o putere de

contri)u*ie redusă dominând impo"itele indirecte iar posi)ilită*i de administrare

sunt reduse?

• S"%e&e )"%c*(e *(e ,!"(o! $e0#o(*e unde e6istă e6tindere a contri)ua)ililor

mi5locii modul de formare a veniturilor fiind mai diversificat distri)u*ia sarcinilor

fiscale mai ecita)ila cu un aparat fiscal speciali"at 9i cre9terea relative a

impo"itului pe venit?

• S"%e&e )"%c*(e *(e econo&""(o! %'p!*$e0#o(*e ce au fost constituite după anii

18% având o contri)u*ie mai ridicată cu o personali"are mai accentuată a

impo"itelor 9i cu un randament fiscal crescut?

• S"%e&e )"%c*( *(e econo&""(o! n !*n0""e definite prin e6isten*a unor

constrân+eri interne 9i e6terne precum: venituri scă"ute eva"iunea fiscală

adoptarea unor măsuri repetitive de reformă fiscal.

Pentru a func iona cât mai eficient într7o economie de"voltată i sănătoasă oriceț ș

sistem fiscal tre)uie să îndeplinească mai multe func ii prin care să asi+ure prelevareaț

'


6/47


resurselor necesare pentru )u+etul de stat dar i redistri)uirea acestora în func ie deș ț

necesită ile mediului socio7economic.ț


7/47


Politica fiscală 5oacă un rol principal în cadrul politicilor aplicate de +uvern pentru

reali"area principalelor o)iective macroeconomice utili"ând instrumente specifice

inte+rate în sistemele fiscale la un moment dat.

Aăsurile de politică fiscală sunt însu ite de către stat având în vedere sta)ilireașcate+oriilor de impo"ite ce urmea"ă a fi folosite la po"i ia tuturor veniturilor în )u+et i laț ș

modalitatea în care le folose te drept pâr+ie în vederea stimulării de"voltării economice iș ș

re"olvarea pro)lemelor de ordin social 9i politic.

ntre politica economică i cea fiscală însă e6istă o rela ie de interdependen ă cea dinș ț ț

urmă fiind a)ro+ată în re"olvarea cerin elor economiei na ionale prin folosirea unor ț ț

anumite instrumente fiscale care să a5ute la încura5area sau prote5area anumitor sectoare

ale economiei na ionale.ț

politică fiscală modernă î i va demonstra necesitatea prin prisma faptului căș

Buvernul îl construie te i modelea"ă în raport cu o)iectivele i a9teptările sale prinș ș ș

atra+erea resurselor necesare pentru a acoperi celtuielile pu)lice pentru a orienta corect

mecanismele pie ei a realoca Produsul ,ntern >rut i a influen a comportamentul economicț ș ț

în direc ia dorită.ț

lementele principale ale construc iei fiscale sunt centrate pe:ț

7 Aen inerea unei politici fiscale stimulative i sta)ilă din punct de vedere fiscalț ș

7 Respectarea limitelor condi iilor din 0ratatul de la Aaastrict în special deficitulț

)u+etar de su) 3.

7 Reparti"area fondurilor de la )u+et pentru sectoarele prioritare 9i care respecta

cre terea eficien ei din fonduri pu)lice. De6: educa ie sănătate infrastructurăș ț ț

a+ricultură etcE

7 Consolidarea unor condi ii pentru func ionarea i a)sor ia instrumentelor ț ț ș ț

structurale.

n func ie de evolu ia economiei într7un stat se pot cunoa te două mari cate+orii deț ț ș

politică fiscală i anume politicaș fiscală restrictivă i politicaș fiscală e6pansionistă.

#


8/47


Politica fiscală restrictivă este modalitatea prin care o ară respectiv un stat se poateț

prote5a împotriva infla iei. Pentru a com)ate acest lucru instrumentele folosite în acest +enț

de politică fiscală sunt3:

7 Cre terea elementelor de control?ș7 -emontarea posi)ilelor deprecieri?

7 (eacordarea su)ven iilor?ț

7 Reducerea ordinelor pu)lice?

7 (eacordarea )eneficiilor de securitate socială.

Politica fiscală e6pansionistă caracteri"ată ca fiind implementată în special în perioada

de recesiune are ca drept scop redresiunea economiei dar care duce la cre terea infla iei.ș ț

n acest mod o asemenea politică fiscală î i produce efectul prin reducerea ta6elor iș ș

impo"itelor la nivel na ional ceea ce duce treptat la cre terea veniturilor popula iei urmatăț ș ț

apoi de o cre tere a consumului i de asemenea cre terea cererii a+re+ate în cele din urmăș ș ș

stimulând economia prin cre terea Produsului ,ntern >rut.ș

,nstrumentele politicii fiscale e6pansioniste sunt4:

7 Scăderea elementelor de control?

7 Permiterea unor posi)ile deprecieri deose)ite?

7 ,nvesti ii prime i su)ven ii?ț ș ț

7 Reparti"area ordinelor pu)lice?

7 -e"voltarea )eneficiilor de securitate socială?

7 Promovarea pro+ramelor ocupa ionale?ț

fectele politicii fiscale +enerea"ă scim)ări minore ce pot provoca efecte de mari

dimensiuni în situa ia economică prin celtuielile pu)lice. !cesta este diferen iată întreț ț

efectul multiplicator i un efect de accelerare.ș

!. fectul multiplicator prin care se pre"umă faptul că prin celtuielile pu)lice

cre te venitul na ional. n acest ca" resursele reparti"ate din )u+et fie mer+ directș ț

la +ospodăriile particulare fie indirect către întreprinderi. !stfel se +enerea"ă o

3 olt .G. – Politica 4scal5 – Instrument de reali6are a echilibrului economic i social,nalele /niersit5)ii +onstantin 7r8ncui din 9G :iu, Seria Economie, (r.3;2!!%,

pa$ina 311

& ibidem


9/47


cerere suplimentară mai mare în 5urul uneia multiple că valoarea reală a

celtuielilor pu)lice suplimentare.

>. fectul accelerator ce are în vedere trecerea de la cre terea venitului na ional laș ț

cre terea investi iilor prin cre terea cererii ce conduce la cre terea productivită iiș ț ș ș țo)li+ând astfel întreprinderile să facă investi ii.ț

Rolul politicii fiscale în economiile de"voltate este men inerea completă a ocupăriiț

for ei de muncă i sta)ili"area cre terii economice. ;a polul opus în ările în curs deț ș ș ț

de"voltare politica fiscală este folosită în vederea cre terii rapide a economiei. -iferen aș ț

între cele două au în vedere mo)ili"area resurselor accelerarea cre terii economiceș

diminuarea ine+alită ilor de venituri i )o+ă ie cre terea oportunită ilor de an+a5are iț ș ț ș ț ș

sta)ilitatea pre urilor.ș

1.3 S"%e&'( )"%c*( n Ro&n"*

Sistemul fiscal ca ansam)lu de principii re+uli 9i mod de or+ani"are se

materiali"ea"ă în le+i sau acte normative cu putere de le+e. n România sarcina creării

unui sistem fiscal 9i a unei strate+ii fiscale revine le+islativului DParlamentuluiE 9i

e6ecutivului DBuvernuluiE.

Sistemul fiscal este conceput pentru a corespunde cerin*elor impuse de reformă socială

9i economică aflate în plină desfă9urare. -e asemenea sistemul fiscal din România tre)uie

să ai)ă criterii precise 9i să e6iste o manifestare de voin*ă din am)ele păr*i inclusiv voin*a

politică.

Preci"area func*iilor sistemului fiscal românesc permite 9i punerea în eviden*ă a

principiilor care stau la )a"a aprecierii sistemului fiscal:

1. Principiul randamentului. ,mpo"itul este sta)ilit în func*ie de randamentul sau

)u+etar pentru un cost dat.

2. Principiul simplicită*ii. ,mpo"itul tre)uie să fie u9or de +estionat de în*eles de

către plătitori să fie prelevat potrivit unor re+uli simple 9i clare.

3. Principiul fle6i)ilită*ii adică adaptarea rapidă la scim)ările din economie.

4. Principiul sta)ilită*ii. Se urmăre9te asi+urarea contri)ua)ililor contra

ar)itrariului men*inerea încrederii în sistem creerea unui cadru cert pentru luarea

unor deci"ii cât mai )une.

'. Principiul ecivalentei. Presupune că sarcina fiscală suportată de contri)ua)il

să fie propor*ională cu accesul la )unurile 9i serviciile pu)lice.

%


10/47


F. Principiul neutralită*ii. ,mpo"itul nu tre)uie să contravină unei mai )une

administrări în economie ci tre)uie să incite la o +estiune mai )ună la nivelul

contri)ua)ilului.

/. Principiul ecita*ii. Contri)u*ia fiecărui plătitor tre)uie să se sta)ilească înfunc*ie de capacită*ile contri)utive.

8. Principiul le+alită*ii. ,mpo"itul tre)uie să ai)e mereu o )a"ă le+ală.

n literatura de specialitate structura sistemului fiscal este compus din:

1. 0otalitatea impo"itelor ta6elor 9i a altor venituri pe care statul le prelevă

2. Aecanismul fiscal

3. !paratul fiscal

nainte de toate tre)uie cunoscut faptul că totalitatea impo"itelor ta6elor 9i a altor

venituri pe care statul le preleva de la persoanele fi"ice i 5uridice ce se află pe teritoriuș

ării mai sunt cunoscute su) denumirea de #enituri $iscale i care de asemenea este oț ș

cate+orie principală i cea mai importantă având în vedere dimensiunea valorică pe care oș

poate atin+e în >u+etul de Stat.

>u+etul de stat repre"intă forma concretă de manifestare a finan*elor pu)lice 9i de

reali"are a politicii financiare a statului constituind principalul instrument de procurare a

resurselor )ăne9ti necesare 9i de asi+urare a unor servicii pu)lice +enerate de func*iile 9i

sarcinile ce îi revin statului la un moment dat.'

-in punct de vedere a clasificării impo"itelor se pot dinstin+e mai multe moduri de

clasificare inându7se seama de forma lor de o)iectul impunerii i de scopul urmărit.ț ș

,mpo"itele sunt datorate conform dispo"i*iilor le+ale potrivit principiului a$una ?.? – ?rept 4nanciar public, Editura +..7ec@, 7ucuresti, 2!12, pa$ina #"

1!


11/47


Ř ,mpo"ite directe

1. ,mpo"itul pe profit

2. ,mpo"itul pe salarii

3. !lte impo"ite directe Ddividende pe profitul o) inut din activită i iliciteț țnerespectarea le+ii etcE

Ř ,mpo"ite indirecte

1. !cci"ele

2. 0a6ele vamale

3. 0#!

4. !lte impo"ite indirecte

Ř

#enituri nefiscale

Aecanismul fiscal este format din metodele tenicile 9i instrumentele fiscale de pe

urma cărora se asi+ura dimensionarea a9e"area 9i prelevarea impo"itelor ta6elor

contri)u*iilor 9i a altor sume datorate )u+etului +eneral consolidat al statului.

n element important a sistemului fiscal este repre"entat de impunere ce presupune

un mecanism de măsuri 9i opera*iuni care au ca finalitate sta)ilirea sarcinii fiscale ce revine

tuturor persoanelor fi"ice 9i 5uridice. -in punct de vedere al modului de reparti*ie a

sarcinilor intre administra*ia fiscală 9i contri)ua)ili întâlnim două tipuri de impunere 9i

anume autoimpunerea 9i impunerea administrativă.

-iferen*a dintre cele două se referă la faptul că în ca"ul autoimpunerii persoanelor

5uridice le revine sarcina de a79i autoevalua )a"a de calcul determinarea cuantumului 9i

virarea la termen iar în ca"ul impunerii administrative or+anele fiscale au în vi"or aceste

atri)u*ii pentru o)li+a*iile fiscale datorate de contri)ua)ilii persoane fi"ice.

n func*ie de persoanele care reali"ea"ă venit 9i modul lor de or+ani"are impunerea

poate fi individuală 9i colectivă.

-in punct de vedere a elementelor ce fac parte din )a"a de calcul a impo"itului

impunerea poate fi +lo)ală sau par*ială.

Ginând seama de modul în care se evaluea"ă o)iectul impo"a)il impunerea poate fi:

7 ,mpunere directă prin o)*inerea de informa*ii necesare impunerii în mod direct de

către or+anele fiscale

7 ,mpunerea indirectă ce presupune o)*inerea de informa*ii în mod indirect de la

ter*e persoane

11


12/47


7 ,mpunerea forfetară prin care se atri)uie o valoare o)iectului impo"a)il pe )a"a

căruia se sta)ile9te impo"itul datorat.

Pentru consemnarea re"ultatelor procesului de impunere e6ista documente specificedenumite instrumente ale impunerii. !ceste documente se afla su) formă diferită în func*ie

de fiecare cate+orie de impo"ite luând în considerare metodele de impunere practicate dar

9i natura impo"itelor 9i cate+oria plătitorilor. !ceste instrumente sunt/:

7 declara*ia de impunere repre"intă actul prin care contri)ua)ilul în9tiin*ea"ă

or+anele fiscale în ceea ce prive9te materia impo"a)ilă cuantumul 9i celelalte

elemente esen*iale calculării impo"itului.

7 procesul ver)al documentul ce se întocme9te de către or+anele de inspec*ie fiscală

la finali"area controlului inopinant sau încruci9at

7 deci"ia de impunere & în9tiin*area de plată prin care contri)ua)ilul este în9tiin*at

în le+ătură cu sta)ilirea impunerii cuantumul 9i termenul de plată.

7 raportul de inspec*ie fiscală întocmit de or+anele fiscale prin controalele efectuate

prin deplasarea pe teren la persoanele fi"ice 9i 5uridice prin care se asi+ura modul

de îndeplinire a o)li+a*iilor fiscale din punct de vedere faptic 9i le+al.

!ctivitatea de urmărire a impo"itelor 9i ta6elor se desfă9oară de către aparatul fiscal

sau de alte or+ane cu atri)ute precise sta)ilite de le+e 9i are în vedere depistarea

contri)ua)ililor ce de*in o)iecte impo"a)ile suprave+erea 9i îndrumarea acestora pentru

a79i acita în între+ime 9i la termen o)li+a*iile fa*ă de )u+et.

Perceperea impo"itelor 9i ta6elor are drept rol încasarea efectivă a sumelor datorate de

plătitori 9i centrali"area acestora în conturile descise la tre"oreria pu)lică sau la )ănci

oca"ie cu care are loc 9i stin+erea o)li+a*iei fiscale.

Partea din produsul intern )rut prelevată la dispo"i*ia statului pe calea impo"itelor

indica nivelul +eneral al fiscalită*ii sau ra*a de presiune fiscală care diferă de la un stat la

altul de la apro6imativ 22 în Haponia până la peste '% în Suedia.8

# (e$rea . – Aetode si tehnici 4scale, editura EBPonto, +onstanta, 2!!%, pa$ina 3'


13/47


I-e9i în timp s7au practicat 9i alte sisteme de percepere a impo"itelor în pre"ent

sin+urul sistem func*ional este cel de încasare a impo"itelor prin aparatul fiscal al statului

prin utili"area circuitelor )ancare sau a unor circuite financiare speciali"ate. !cest +en de

sistem cunoa9te trei cai de prelevare a impo"itelor=

:aE încasarea impo"itelor direct de la contri)ua)ili care poate fi din intitiativa

acestuia sau din ini*iativă or+anului fiscal.

)E Stopa5ul la sursă prin care o ter*ă persoana în patrimoniul căreia s7a format

sursa de venit este determinat să calcule"e să perceapă 9i să vire"e impo"itul la

)u+etul pu)lic în numele contri)ua)ilului.

cE Perceperea prin anularea de tim)re fiscale mo)ile specifică tim)relor pentru

acte 9i ac*iuni administrative notariale 5udecătore9ti consulare.

n ceea ce prive9te aparatul fiscal acesta poate fi definit ca totalitatea or+anelor de stat

ce au atri)u*ii în aplicarea le+isla*iei fiscale acesta nefiind nimic altceva decât mi5locul

prin care statul î9i aplica le+ile cu caracter fiscal. Ca parte a sistemului fiscal acesta î9i

reali"ea"ă func*iile de diminuare a9e"are urmărire 9i încasare a impo"itelor 9i ta6elor prin

cotrolul fiscal.

Statul este repre"entat de Ainisterul $inan*elor Pu)lice DA.$.PE prin intermediul

!+en*iei (a*ionale de !dministrare $iscală D!.(.!.$E 9i prin unită*ile sale teritoriale. 1%

!lături de acestea fac parte 9i compartimentele de specialitate ale autorită*ilor

administrative pu)lice locale în limita atri)u*iilor dele+ate de autorită*ile administrative

pu)lice locale ce repre"intă unită*ile administrativ7teritoriale Dconform art. 1/ alin. 4 9i '

Cod proc.fiscalăE.11

r+anul central al puterii e6ecutive care aplica strate+ia 9i pro+ramul +uvernului în

domeniul finan*elor pu)lice este M"n"%e!'( F"n*ne(o!. !cesta prin -irec*ia Benerală a

Controlului $inanciar de Stat 9i Barda $inanciară î9i e6ercita dreptul de control 9i

% leBandru (, op. cit, pa$ina 3%

1! G nr.2%2;2!!& pentru modi4carea G 1'#&;2!!3 priind or$ani6area CiDuncionarea A.F.P. Ci a$eniei (aionale de dministrare Fiscal5, n A.*D. nr. 23< din1< martie 2!!&.

11 9udor F. – Fiscalitate.Aetode si tehnici 4scale, Editura Galati /niersit0 Press, 2!!%,pa$ina '%

13


14/47


suprave+ere asupra or+anelor 9i institu*iilor de stat a re+iilor autonome 9i societă*ilor

comerciale cât 9i a celorlal*i a+en*i economici. n urma controlului acesta poate lua

măsuri pentru respectarea le+ii 9i a eventualelor sanc*iuni.

D"!ec"* Con!o('('" F"n*nc"*! F"%c*( repre"intă or+anul de specialitate alAinisterului $inan*elor care e6ercita func*ia de control financiar7fiscal în )a"a le+ilor a

otărârilor 9i pro+ramelor Buvernului a atri)u*iilor Ainisterului $inan*elor 9i a limitelor

de competenta sta)ilite prin ordin al Ainisterului $inan*elor 9i propune acestuia măsuri

pentru îm)unătă*irea rela*iilor fiscale cu a+en*ii economici îm)unătă*irea le+isla*iei fiscale

9i a normelor de aplicare.

D"!ec"* Con!o('('" F"n*nc"*! $e S* are ca scop controlul de administrare 9i

utili"are a mi5loacelor financiare 9i verifică respectarea re+lementarilor financiar7conta)ile

în activitatea desfă9urată de a+en*ii economici.

A$&"n"%!*""(e )"n*nc"*!e func*ionea"ă potrivit JB nr./88@12 fiind unită*i de

specialitate teritoriale reali"ând în mod unitar strate+ia 9i pro+ramul +uvernului în ceea ce

prive9te finan*ele pu)lice 9i aplicarea politicii fiscale a statului.

G*!$* F"n*nc"*!, este un corp de control financiar militari"at neînca"armat 9i care

func*ionea"ă conform ;e+ii nr.3%@11 9i a Re+ulamentului privind or+ani"area 9i

func*ionarea Băr"ii $inanciare apro)at prin rdinul ministrului finan*elor pu)lice în

cadrul -irec*iilor +enerale a finan*elor pu)lice 9i controlului financiar de stat 5ude*ene 9i a

municipiului >ucure9ti.

Barda $inanciară e6rcita controlul operaiv 9i inopinat curent 9i ulterior în le+ătură cu :

aE aplicarea 9i e6ercirare le+ilor fiscale a re+lementărilor vamale 9i a celor privind

disciplina conta)ila 9i financiară asupra oricărui contri)ua)il sau asimila*iilor

acestora a normelor de or+ani"are 9i func*ionare a societă*ilor comerciale a

"onelor li)ere a or+ani"a*iilor 9i funda*iilor a clu)urilor urmărind com)aterea

ev"iunii fiscale 9i a contra)andei ?

)E respectarea normelor de comer* 9i a celor privind 5ocurile de noroc urmărind să

împiedice activitatiilede contra)andă 9i orice alte procedee inter"ise de le+e.

-eci sistemul fiscal ca ansam)lu institu*ional7administrativ este format din or+anele

cu competen*ă fiscală de la nivel central 9i din teritoriu ale Ainisterului conomiei 9i

1&


15/47


$inan*elor D!(!$E precum 9i din or+anele cu competen*ă fiscală ale autorită*ilor unită*ilor

administrativ7teritoriale.12

CAPITOLUL II

VENITURILE BUGETULUI DE STAT

2.1 An*("0* Ven"'!"(o! F"%c*(e n pe!"o*$* 2616 2614

#eniturile fiscale repre"intă una dintre cele mai importante su)cate+orii de venituri din

cadrul veniturilor curente parte a veniturilor totale pre"ente în )u+etul consolidat al

statului 9i care de*ine o pondere semnificativă în produsul intern )rut. Statul prin

intermediul or+anismelor sale 9i institu*iile pu)lice autori"ate pentru desfă9urarea

activită*ilor fiscale o)*ine venituri ce provin folosind instrumente de politică economică de

impo"itare 9i ta6are la care persoanele fi"ice persoanele 5uridice 9i a+en*ii economici suntsupu9i.

-intre principalele forme de impo"itare 9i ta6e se pot reaminti impo"itul pe profit

salariu 9i venit impo"itele 9i ta6ele pe proprietate )unuri 9i servicii impo"itul pe comer*ul

e6terior 9i tran"ac*iile interna*ionale Dta6e vamaleE 9i ta6a pe utili"area )unurilor

autori"area utili"ării )unurilor sau pe desfă9urarea de activită*i.

12 Stancu . – ?rept 4nanciar si 4scal, Editura Fundatiei omania de Aaine,7ucuresti, 2!!#, pa$. 1#3

1'


16/47


0a6a ca venit fiscal repre"intă plata )ănească facultativă individuală definitivă iș

neram)ursa)ilă cu o)li+a ia din partea institu iilor statului la o contrapresta*ie directă iț ț ș

imediată către persoana fi"ică sau 5uridica plătitoare.13

!cestea fiind spuse în acest capitol voi anali"a veniturile fiscale Dstructura principalăEveniturile nefiscale i contri)utiile de sănătateș având ca perioadă determinate perioada

cuprinsă între anii 2%1% & 2%14.

Tabel nr.2.1 PIB-ul, Veniturile Totale şi Veniturile Fiscale în perioada 2010 – 2014

Sursă: Prelucrare proprie )a"ată pe datele incluse în rapoartele Ainisterului $inantelor Pu)lice disponi)ile la

http://www.mfinante.ro/ee!"#$.htm%

-upă cum se poate o)serva în ta)elul nr.2.1 în perioada 2%1% & 2%14 atât Produsul

,ntern >rut cât 9i #eniturile 0otale 9i #eniturile fiscale au înre+istrat o cre9tere continuă.

!stfel cea mai mare cre9tere înre+istrata în P,>7ul României a fost în anul 2%13 când

acesta a fost cu '1.//2 milioane ;ei mai mult fa*ă de anul 2%12 urmând apoi ca în

perioada 2%1% & 2%11 cre9terea înre+istrată era de 4F.%'2 milioane ;ei apoi în anii 2%11

& 2%12 să fie de 3%.8%% milioane ;ei iar în cele din urmă în perioada 2%13 & 2%14

cre9terea P,>7ului a fost de 3'.%28 milioane ;ei.

#eniturile 0otale principala cate+orie din )u+etul de stat a cunoscut o evolu*ie

crescândă având cea mai mare cre9tere în anul 2%14 cu 13.4'3 milioane ;ei fa*ă de

2%13 a doua fiind înre+istrată în perioada 2%1% & 2%11 când #eniturile 0otale au crescut

cu 13.24'/ milioane ;ei urmând ca în anul 2%12 au fost cu 11.2283 milioane ;ei mai

mult ca apoi în anul 2%13 să se înre+istre"e cea mai mică cre9tere din ultimii cinci ani

respectiv /22F1 milioane lei fa*ă de anul precedent.

n ceea ce prive9te #eniturile fiscale situa*ia a fost diferită. -acă în anul 2%11 a fost

înre+istrată cea mai mare cre9tere din ultimii cinci ani respectiv 11.F1 milioane ;ei fa*ă

de anul 2%1% cea mai mică a fost în perioada 2%12 & 2%13 atunci când #eniturile fiscale

13 Aariana +ristina +. – Finan)e publice i teorie 4scal5, Editura Funda)iei omania demaine, 7ucureti, 2!!#

1"

In$"c*o!" 7&"(. Le"8An""

2616 2611 2612 2613 2614

PIB513.946:

;559.


17/47


au crescut cu '%F'2 milioane ;ei. ! doua cea mai mare cre9tere a fost în anul 2%12 atunci

când veniturile au fost mai mari cu 31// milioane ;ei fa*ă de 2%11 urmând apoi ca în

anul 2%14 să se înre+istre"e o cre9tere de '8F4%F milioane ;ei fa*ă de 2%13.

ra!ic nr.2.1 Ponderea Veniturilor Fiscale în PIB în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&!.!

1!!,!!!.!

2!!,!!!.!

3!!,!!!.!

&!!,!!!.!

'!!,!!!.!

"!!,!!!.!

#!!,!!!.!

'13,"&1''",#!! 'rut a cunoscut o evolutie sta)ilă. !9adar în anul

2%1% ponderea a fost de 181 urmând ca în anul 2%11 să fie de 188. Cea mai mare

pondere a fost înre+istrată în anul 2%12 cand a atins procentul de 14 urmând ca în anii2%13 9i 2%14 ponderea să fie de 184 respectiv 18'.

-in punct de vedere a ponderii #eniturilor $iscale în #eniturile 0otale se poate

desprinde din +raficul nr.2.2 faptul că acestea de*in o pondere foarte semnificativă 9i

importantă indicând astfel faptul că mai mult din 5umătatea #eniturilor 0otale sunt

constituite de cele fiscale. !stfel în anul 2%13 ponderea #eniturilor $iscale a fost cea mai

ridicată fiind de '4 iar cea mai mică înre+istrându7se în anul 2%1% fiind urmată în

anul 2%11 de o po"i*ie de '/' iar în anul 2%12 a atins pra+ul de '. n anul 2%14 dupa

cum se poate o)serva ponderea s7a mic9orat fiind de '84 din total.

1#

http://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.html


18/47


ra!ic nr.2.2 Ponderea Veniturilor Fiscale în Veniturile Totale în perioada 2010 – 2014

"#il lei$

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&-2',!!!.!

2',!!!.!

#',!!!.!

12',!!!.!

1#',!!!.!

22',!!!.!

1"


19/47


S#r&': (re%#!rare proprie "a)at' pe *ate%e in!%#&e +n rapoarte%e Mini&ter#%#i Finante%or (#"%i!e *i&poni"i%e %a


ra!ic nr.2.& Veniturile Fiscale în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&!.!!

1!,!!!.!!

2!,!!!.!!

3!,!!!.!!

&!,!!!.!!

'!,!!!.!!

"!,!!!.!!

#!,!!!.!!

%!,!!!.!!

IPS=++ I97S I9P I+E9I lte I9F



!9adar evolu*ia acestor elemente în perioada 2%1% & 2%14 au fost marcate de cre9teri

constante dar 9i descre9teri ca în ca"ul ta6elor vamale. !cestea se pre"intă astfel:

1%

Indicatori (mil.Lei)

Anii2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&

Venituri fscale %2.%%3 1!&."

Alte impozite sitaxe fscale

3%%," 3#1,% 3"",# 3


20/47


7 I&po0"'( pe p!o)": %*(*!"": #en" >" c>"?'!" $"n c*p"*(@ Cea mai mare cre9tere

a avut loc în anul 2%12 atunci când fa*ă de anul precedent s7au înre+istrat cu

2.F/F3 milioane ;ei mai mult fa*ă de 2%11 iar cea mai mică fiind în perioada

2%1% & 2%11 când valorile atinse au fost mai mari cu 1.18% milioane lei. n ceea ce prive9te veniturile +enerate de aceste impo"ite în anul 2%13 au crescut cu 2.1438

milioane ;ei fa*ă de 2%12 urmând ca în anul 2%14 să se înre+istre"e a doua cea

mai mare cre9tere din ultimii cinci ani cu 2.444 milioane ;ei fa*ă de 2%13.

7 I&po0"e >" *+e pe /'n'!" >" %e!#"c""@ n cadrul acestor cate+orii de impo"ite

anul 2%11 a fost perioada în care s7au înre+istrat cele mai mari cre9teri fiind cu

1%.2FFF milioane ;ei mai mult fa*ă de 2%1% urmând apoi ca în anul 2%12 valorile

atinse să fie cu F.'F milioane ;ei mai mari comparativ cu 2%11. n 2%13 aceste

impo"ite au crescut cu 2.F4/F milioane ;ei mai mult fa*ă de 2%12 urmând ca în

anul 2%14 să crească cu 1.'//2F milioane ;ei fiind cea mai mică cre9tere din

perioada anali"ată.

7 I&po0"e >" *+e pe p!op!"e*e@ n compara*ie cu primele două cate+orii de

impo"ite pre"entate mai sus anul în care aceste impo"ite 9i ta6e au atins cele mai

mari valori a fost în 2%14 când fa*ă de 2%13 atunci când au fost cu 3428 milioane

;ei mai mari fa*ă de 2%12 acestea au crescut cu 1./81 milioane ;ei. n anul

2%11 impo"itele 9i ta6ele pe proprietate au înre+istrat valori mai mari cu 1/4

miloane ;ei fa*ă de 2%1% urmând în anul 2%12 să ai)e loc o cre9tere de 84 de

milioane ;ei.

7 I&po0"'( pe co&e!'( e+e!"o! >" !*n0*c""(e "ne!n*"on*(e 7*+e #*&*(e8@

volu*ia acestor impo"ite a fost una interesantă având în vedere faptul că anul

2%12 a marcat cele mai mari venituri provenite din această "onă crescând cu 33F

milioane de ;ei din 2%11 9i fiind mai mari cu 8/3 milioane raportat la anul 2%13

atunci când a avut loc un declin a acestora. 0otu9i cea mai mare cre9tere raportată

la anul precedent a fost în anul 2%11 când s7au înre+istrat cre9teri de /

milioane ;ei fa*ă de 2%1%. ;a finele anului 2%14 tendin*a acestor impo"ite a

cunoscut o cre9tere u9oară fa*ă de 2%13 adică cu 23 milioane ;ei mai mult.

7 A(e "&po0"e >" *+e )"%c*(e@ Ca 9i în ca"ul precedent evolu*ia acestei cate+ori de

impo"ite 9i ta6e fiscale a fost una oscilatorie a5un+ând la cele mai mari valori în

anul 2%14 fiind mai mari cu 32' milioane ;ei fa*ă de 2%13 când veniturile s7au

redresat 9i au crescut cu 183 milioane ;ei comparativ cu 2%12. n scim) în

2!


21/47


perioada 2%1% & 2%12 aceste venituri au scă"ut cu 2// milioane ;ei în 2%11 fa*ă

de 2%1% 9i respectiv cu '2 milioane ;ei în 2%12 fa*ă de 2%11.

ra!ic nr.2.4 Ponderile i#po'itelor si ta(elor în Veniturile Fiscale 2010 – 2014 "#il lei$

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&!H

1!H

2!H

3!H

&!H

'!H

"!H

#!H

%!H

1!!H

IPS=++ I97S I9P I+E9I I9F



Conform +raficului nr.2.4 ponderile principalelor cate+orii de impo"ite 9i ta6e din

cadrul veniturilor fiscale în perioada 2%1% & 2%14 au cunoscut oscila*ii 9i modificăristructurale după cum urmea"ă:

7 n anul 2%1% ponderile au fost de 311 pentru cate+oria de ,mpo"it pe profit

salarii venit 9i câ9ti+uri din capital F38 a fost ocupat de ,mpo"ite 9i ta6e pe

)unuri 9i servicii 41 ocupat de ,mpo"ite 9i ta6e pe proprietate %F pentru

,mpo"itul pe comer*ul e6terior 9i tran"ac*iile interna*ionale Dta6e vamaleE 9i %4

revenit altor impo"ite 9i ta6e fiscale.

7 Structura veniturilor fiscale în 2%11 a fost: 288 pentru cate+oria de ,mpo"it pe profit salarii venit 9i câ9ti+uri din capital FF4 a revenit către ,mpo"ite 9i ta6e

pe )unuri 9i servicii 38 pentru ,mpo"ite 9i ta6e pe proprietate %F de*inut de

,mpo"itul pe comer*ul e6terior 9i tran"ac*iile interna*ionale Dta6e vamaleE iar %4

pentru alte impo"ite 9i ta6e fiscale.

7 n anul 2%12 ponderile au fost de 28/ pentru ,mpo"itul pe profit salarii venit

9i câ9ti+uri din capital FF/ de*inute de ,mpo"ite 9i ta6e pe )unuri 9i servicii

3/ pentru ,mpo"ite 9i ta6e pe proprietate %F ocupat de ,mpo"itul pe comer*ul

21

http://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.html


22/47


e6terior 9i tran"ac*iile interna*ionale Dta6e vamaleE 9i %3 pentru alte impo"ite 9i

ta6e fiscale.

7 n 2%13 po"i*iile pe care veniturile fiscale le7au ocupat în total au fost 232

ocupat de ,mpo"it pe profit salarii venit 9i câ9ti+uri din capital FF14 ,mpo"ite9i ta6e pe )unuri 9i servicii 3/ pentru ,mpo"ite 9i ta6e pe proprietate %'2

revenit pentru ,mpo"itul pe comer*ul e6terior 9i tran"ac*iile interna*ionale Dta6e

vamaleE 9i %32 pentru alte impo"ite 9i ta6e fiscale.

7 ;a sfâr9itul anului 2%14 ponderile au fost de 21 pentru ,mpo"itul pe profit

salarii venit 9i câ9ti+uri din capital F43 ocupat de ,mpo"ite 9i ta6e pe )unuri 9i

servicii 4' ,mpo"ite 9i ta6e pe proprietate %'1 revenit pentru ,mpo"itul pe

comer*ul e6terior 9i tran"ac*iile interna*ionale Dta6e vamaleE 9i %33 pentru alte

impo"ite 9i ta6e fiscale.

2.2 An*("0* Ven"'!"(o! Ne)"%c*(e n pe!"o*$* 2616 2614

#eniturile nefiscale repre"intă acea cate+orie de venituri o)*inute de autorită*ile

pu)lice din e6ploatarea întreprinderilor 9i )unurile de care acestea dispun ca proprietate ce

le oferă dreptul să participe la reparti*ia primară a )unului creat ori să valorifice diferite

)unuri. Prelevarea acestor resurse la )u+etul pu)lic nu are caracter fiscal semnificând doar

mi9carea valorii în limitele acelea9i proprietă*i. #eniturile nefiscale încasate sunt formate

din vărsămintele din profitul net al re+iilor autonome vărsăminte de la institu*iile pu)lice

9i diverse venituri.

#eniturile nefiscale mai pot fi întâlnite 9i su) denumirea de venituri secundare a căror

ra*iune în afară de scopul fiscal este scopul economic sau social.

$a*ă de veniturile fiscale al căror caracter este o)li+atoriu fiind o)*inute prin

impo"ite ta6e 9i contri)u*ii de la popula*ie 9i a+en*ii economici veniturile nefiscale au o

pondere mai mică în #eniturile 0otale ale >u+etului de Stat dar 9i în Produsul ,ntern >rut.

Tabel nr.2.& PIB-ul, Veniturile Totale şi Veniturile )e!iscale în perioada 2010 – 2014

In$"c*o! 7&"(.Le"8

An""

2%1% 2%11 2%12 2%13 2%14

PIB 513.946:; 559.


23/47



Potrivit ta)elului nr.2.3 se poate o)serva faptul că în perioada 2%1% & 2%14 veniturile

fiscale au cunoscut un trend descendent în ceea ce prive9te resursele provenite din acest

sector. !9adar dacă în anul 2%1% atunci când s7au raportat cele mai mari venituri din

perioada anali"ată în anul 2%11 acestea a scă"ut cu 1.2/8 milioane ;ei urmând apoi ca

în anul 2%12 veniturile să fie cu 2884 milioane ;ei comparativ cu anul 2%11. ;a finele

anului următor în 2%13 acestea au înre+istrat din nou o scădere )ruscă respectiv de

1.11F1 milioane ;ei fa*ă de 2%12 acela9i trend descendent fiind pre"ent 9i la sfâr9itul lui

2%14 atunci când veniturile nefiscale au suferit un declin u9or de 233 milioane ;ei

raportat cu anul precedent.

-upă cum s7a preci"at 9i la început 9i potrivit +raficului nr.2.' ponderea veniturilor

nefiscale în Produsul ,ntern >rut al României este una semnificativ de mică în raport cu

veniturile fiscale a căror pondere a fost pre"entată anterior. !9adar în perioada anali"ată

2%1% & 2%14 ponderea acestor venituri în structura P,>7ului au fost 38F în 2%1%

urmând ca la sfâr9itul anului 2%11 aceasta să fie de 333. n anul 2%12 acestea 9i7au

continuat acest trend descendent ocupând 312 ca apoi în 2%13 9i 2%14 să repre"inte

2F respectiv 2'' din P,>.

ra!ic nr.2.* Ponderea Veniturilor )e!iscale în PIB în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&!H

1!H

2!H

3!H

&!H

'!H

"!H

#!H

%!H

1!!H

PI7 =enituri (e4scale



23

http://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.html


24/47


n ceea ce prive9te ponderea #eniturilor (efiscale în #eniturile 0otale din )u+etele

consolidate ale statului în perioada 2%1% & 2%14 9i conform +raficului nr.2.F acestea a fost

de 11/ la sfâr9itul anului 2%1% ocupând apoi în anul 2%11 doar 1%18. n 2%12

#eniturile nefiscale au repre"entat 4 ca apoi în 2%13 să înre+istre"e 8' 9i la fineleanului 2%14 să o)*ină 8 din totalul veniturilor )u+etare.

ra!ic nr.2.+ Ponderea Veniturilor )e!iscale în Veniturile Totale

în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&!H

1!H

2!H

3!H&!H

'!H

"!H

#!H

%!H

1!!H

=enituri 9otale =enituri (e4scale



2.3 An*("0* Con!"/'""(o! $e A%"?'!,!" n pe!"o*$* 2616 2614

Contri)u*iile de asi+urări sociale DC!SE repre"intă cea mai mare contri)u*ie pe care

atât an+a5atul cât 9i an+a5atorul au o)li+a*ia să o plătească în anumite condi*ii.

!9adar după cum se poate o)serva în ta)elul nr 2.4 acestea atin+ valori ce tind mult

spre 5umătate din #eniturile 0otale a )u+etului de stat consolidat.

Tabel nr.2.4 ontribuii de asiur/ri în perioada 2010 – 2014In$"c*o! 7&"(.

Le"8An""

2%1% 2%11 2%12 2%13 2%14

PIB 513.946:; 559.


25/47


!nali"ând perioada 2%1% & 2%14 evolu*ia acestui indicator este una ce înre+istrea"ă

un trend ascendent încă din anul 2%11 când veniturile o)*inute sunt cu 4.33/ milioane

;ei comparativ cu 2%1%. ;a finele anului 2%12 acesta s7a mai apreciat cu încă 1.%2%8

milioane ;ei în raport cu 2%11 iar în anul 2%13 s7a ma5orat cu încă 2/24 milioane ;ei.Sfâr9itul anului 2%14 a adus cu acesta cre9teri de 3.228 milioane ;ei fa*ă de anul

precedent. volu*ia se poate o)serva 9i în +raficul nr.2./

ra!ic nr.2. ontribuii de asiur/ri în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

+ontribuii de asi$ur5ri!.!!

1!,!!!.!!

2!,!!!.!!

3!,!!!.!!

&!,!!!.!!

'!,!!!.!!

"!,!!!.!!

#!,!!!.!!

&',#!3.

'&,3rut 9i #eniturile 0otale au fost:

7 n Produsul ,ntern >rut: 8 au fost înre+istrate în anul 2%1% iar în 2%11 a

ocupat o po"i*ie de 1. n anul 2%12 valoarea în P,> a scă"ut la 88 urmând

ca în 2%13 să o)*ină doar 8'. ;a sfâr9itul anului 2%14 procentul contri)u*iilor

de asi+urări s7a men*inut în continuare la 8'

7 n #eniturile totale: 2/1 din totalul veniturilor au fost repre"entate de

contri)u*iile de sănătate în anul 2%1% apoi mărindu7 i pondereaș în 2%11 atunci

când a ocupat 2/83. -evalori"ându7se în fa*a celorlalte venituri în anul 2%12

acestea au acoperit 2F/4 crescând u9or către 2/1 în 2%13 9i scă"ând iar la

2F4 în 2%14.

2'

http://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.html


26/47


CAPITOLUL III

IMPOZITELE DIRECTE I INDIRECTE.Ș

PREVIZIUNILE VENITURILOR BUGETARE.

3.1 An*("0* I&po0"e(o! D"!ece n pe!"o*$* 2616 - 2614

,mpo"itele pe profit salarii venituri 9i câ9ti+uri din capital sunt cate+orii de venituri

ce provin în +eneral din urma unei activită*i economice întreprinsă de o persoană fi"ică

sau 5uridică.

,mpo"itele îndeplinesc un rol care se manifestă pe plan financiar economic i socialș

diferit de la o etapă la alta de de"voltare a economiei.14

,mpo"itul pe profit este de re+ulă colectat la sfâr9itul e6erci*iului financiar a unuia+ent economic persoana 5uridică său persoană fi"ică autori"ată prin folosirea unei cote

unice de impo"itare în timp ce impo"itul pe salariu 9i venituri este colectat direct de la

an+a5at sau orice persoană fi"ică 9i@sau 5uridică ce î9i desfă9oară activitatea întreprinsă pe

teritoriul unui stat tot printr7un instrument similar de impo"itare.

n ceea ce privesc impo"itele pe câ9ti+urile din capital acestea sunt destinate către

câ9ti+urile de capital +enerate de persoane fi"ice 9i persoane 5uridice. !cestea repre"intă

profitul pe care un investitor îl reali"ea"ă când vinde active de capital la un pre* mai maredecât cel al pie*ei. !cest impo"it î9i produce efectul numai în momentul în care tran"ac*ia a

luat sfâr9it ci nu în perioada în care investitorul de*ine activul.

n continuare voi aduce în vi"or evolu*ia acestor elemente din ultimii cinci ani

respectiv perioada 2%1% & 2%14.

Tabelul nr.&.1 I#po'itele irecte în perioada2010 – 2014

In$"c*o!" 7&"(. Le"8 An""

1& (e$rea . – Finante Publice II, Ed EBPonto, +onstanta, 2!!%, pa$ina #

2"


27/47


I&po0"'( pe p!o)": %*(*!"":#en" %" c*%"?'!" $"n c*p"*(

2;.=29:1 36.169:9 32.


28/47


#eniturile +enerate din impo"itul pe salarii 9i venit a a cum se poate o)serva înș

+raficul nr.3.2 au parcurs de asemenea o evolu*ie interesantă în perioada 2%1% & 2%14. n

anul 2%11 cre9terea acestor venituri a fost de 1.11F milioane ;ei comparativ cu anul

2%1% în timp ce în 2%12 acestea au crescut cu 1.88%3 milioane ;ei fa*ă de 2%11.rmărind acela9i trend ascendent în anul 2%13 veniturile înre+istrate au +enerat cu 1//2

milioane ;ei mai mult fa*ă de 2%12 iar în anul 2%14 înre+istrându7se valori cu ''

milioane ;ei mai mari comparativ cu anul 2%13.

ra!ic nr.&.2 I#po'itul pe salarii şi enit în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

Impo6itul pe salarii si enit!.!!

',!!!.!!

1!,!!!.!!

1',!!!.!!

2!,!!!.!!

2',!!!.!!

1#,%'".

Cate+oria ce în+lo)ea"ă alte impo"ite pe venit profit 9i câ9ti+uri din capital a

cunoscut o evolu*ie oscilantă în perioada anali"ată după cum se poate o)serva în +raficul

nr.3.3. n anul 2%11 veniturile s7au depreciat fa*ă de 2%1% fiind cu 1331 milioane ;ei mai

pu*ine. Cu toate acestea în anul 2%12 aceste venituri 9i7au reluat cursul ascendent

înre+istrându7se valori mai mari cu 2'%F milioane ;ei fa*ă de 2%11 urmând ca în anul2%13 veniturile să crească cu 1//2 milioane ;ei comparativ cu 2%12 iar în anul 2%14

acestea au crescut cu '' milioane ;ei raportat la anul 2%13.

ra!ic nr.&.& 3lte i#po'ite şi enituri din capital în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

2


29/47


lte impo6ite si enituri din capital!

2!!

&!!

"!!

1!!!

12!!

1&!!

1"!!

!9a cum se poate o)serva în +raficul nr.3.4 structura 9i ponderile elementelor din

cate+oria de ,mpo"ite pe profit salarii venit 9i câ9ti+uri din capital în perioada 2%1% &

2%14 a cunoscut oscilări 9i modificări astfel:

7 n anul 2%1% ,mpo"itul pe profit a avut o pondere de 3' în timp ce ,mpo"itul pe

salarii 9i venit a avut o pondere mai mare de F21. #eniturile din alte impo"ite

pe venit profit 9i câ9ti+uri din capital au ocupat doar 2 din total.

2%

http://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.html


30/47


7 n ceea ce prive9te anul 2%11 ponderile au fost de 3424 pentru ,mpo"itul pe

profit în timp ce ,mpo"itul pe salarii 9i venit a acoperit F33F din total în timp

ce cate+oria de alte impo"ite pe venit profit 9i câ9ti+uri din capital a ocupat doar

24.7 ;a sfâr9itul anului 2%12 po"i*iile ocupate au fost de 331 aferente pentru

,mpo"itul pe profit F4 pentru ,mpo"itul pe salarii 9i venit iar 2 pentru alte

impo"ite pe venit profit 9i câ9ti+uri din capital.

7 n anul 2%13 ponderile elementelor în total au fost de 313 ce7au revenit pentru

,mpo"itul pe profit F'1 ,mpo"itul pe salarii 9i venit iar alte impo"ite pe venit

profit 9i câ9ti+uri din capital doar 3F.

7 n 2%14 structură pe care aceste impo"ite au avut7o a fost 32/4 aferent pentru

,mpo"itul pe profit F33 ,mpo"itul pe salarii 9i venit iar pentru alte impo"ite

pe venit profit 9i câ9ti+uri de capital 38/

3.2 An*("0* I&po0"e(o! In$"!ece n pe!"o*$* 2616 2614

-upă cum 9i titlul ne spune impo"itele 9i ta6ele pe )unuri 9i servicii sunt acele

cate+orii de impo"ite care provin în urma impo"itării 9i@sau supunerea la ta6e a )unurilor 9i

serviciilor în circuitul economic 9i la care sunt supu9i to*i actorii ce fac parte din acest

cadru.

-intre cele mai populare se poate aminti 0a6a pe #aloare !dău+ată la care sunt

supu9i to*i producătorii de )unuri 9i@sau servicii comercian*ii ce livrea"ă acele )unuri

9i@sau servicii iar nu în ultimul rând consumatorul final la care 9i acesta este supus.

0ot la fel de importante sunt 9i acci"ele care repre"intă un impo"it indirect care se

percepe în unele *ări asupra unor )unuri de consum. Cele mai cele)re 9i cele mai des

întâlnite acci"e sunt cele pentru alcool produse din tutun 9i produse petroliere.

!9adar având în vedere aceste elemente 9i nu numai în continuare voi anali"a

structura impo"itelor 9i ta6elor pe )unuri 9i servicii în perioada 2%1% & 2%14.

-upă cum se poate o)serva în structura ta)elului nr.3.2 ,mpo"itele 9i ta6ele pe )unuri

9i servicii sunt împăr*ite în 4 cate+orii. Cele mai semnificative venituri în această cate+orie

de impo"ite provin de la 0a6a pe #aloarea !dău+ată a doua clasată fiind cele provenite din

acci"e. volu*ia acestora se poate vedea 9i în +raficul nr.2.F

3!


31/47


T*/e( n!.3.2 I&po0"e >" *+e pe /'n'!" >" %e!#"c"" n pe!"o*$* 2616 - 2614

In$"c*o!" 7&"(. Le"8 An""

2%1% 2%11 2%12 2%13 2%14

I&po0"e %" *+e pe /'n'!" %"

%e!#"c""

5=.2=1:; 9=.55;:4


32/47


n perioada 2%1% & 2%14 din punct de vedere a acci"elor D+rafic nr.3.FE evolu*ia a

cunoscut două cre9teri ma5ore a veniturilor provenite din acest impo"it respectiv o cre9tere

de 1./28 milioane în 2%11 fa*ă de 2%1% 9i una în 2%14 când acestea au fost cu 2.88 /

milioane ;ei mai mari fa*ă de 2%13. 0otu9i la sfâr9itul anului 2%12 acci"ele au crescut cu1.1''' milioane ;ei comparativ cu 2%11 9i cu 84'F milioane ;ei în 2%13 în raport cu

2%12.

ra!ic nr &.+ 3cci'ele în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

cci6e!.!!

',!!!.!!

1!,!!!.!!

1',!!!.!!

2!,!!!.!!

2',!!!.!!

3!,!!!.!!

1#,312.1!1%,1!&.%!2!,2"!.&!

21,1!"

2&,!%&.#%

2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&



ra!ic nr &. Ta(a pe utili'area bunurilor în perioada 2010 – 2014 "#il lei$

9aBa pe bunuri!.!

'!!.!

1,!!!.!

1,'!!.!

2,!!!.!

2,'!!.!

3,!!!.!

3,'!!.!

&,!!!.!

&,'!!.!

2,"2".'

2,233.#

3,2"%.&

&,32!."

2,#


33/47


n ceea ce prive9te 0a6a pe utili"area )unurilor autori"area utili"ării )unurilor sau pe

desfă9urarea de activită*i în perioada anali"ată conform +raficului nr.3./ evolu*ia acestor

venituri a fost una sinusoidală. -acă în anul 2%11 valoarea acestor ta6e au scă"ut cu 328

milioane ;ei fa*ă de 2%1% în 2%12 acestea au crescut e6ponen*ial cu 1.%3'/ milioane ;eicomparativ cu 2%11. !cela9i lucru se poate spune 9i la finele lui 2%13 atunci când acestea

s7au mărit cu 1.%'12 milioane ;ei în raport cu 2%12 dar cu toate acestea în anul 2%14

acestea au scă"ut din nou cu 1.'3%/ milioane ;ei fa*ă de anul 2%13.

ra!ic nr &.5 3lte i#po'ite şi ta(e pe bunuri şi sericii în perioada 2010 – 2014

"#il lei$

lte I97S!

'!!

1,!!!

1,'!!

2,!!!

2,'!!

3,!!!

1!#3!2.&!

2,!


34/47


2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1&!H

1!H

2!H

3!H

&!H

'!H

"!H

#!H

%!H

1!!H

9= cci6e

9aBe bunuri si sericii lte I. pe bunuri si sericii



Conform +raficului nr.3. în perioada 2%1% & 2%14 structura acestei cate+orii

)u+etare de venituri a cunoscut modificări din punct de vedere a ponderi elementelor ce fac

parte din aceasta după cum urmea"ă:

7 0a6a pe #aloare !dău+ată a ocupat în anul 2%1% FF2 din total în timp ce

!cci"ele au avut o pondere de 22 iar 0a6a pe )unuri 9i servici 9i !lte ,mpo"ite pe )unuri 9i servici au avut doar 44 respectiv %2.

7 n ceea ce prive9te anul 2%11 ponderile s7au modificat minor astfel F8 pentru

0#! 2/' !cci"e 0a6a pe )unuri 9i servicii a înre+istrat 32 pe când !lte

,mpo"ite pe )unuri 9i servici doar %4

7 !nul 2%12 a scim)at intens structura aceste cate+orii de impo"ite altfel FF3F

fiind 0#! 2FF1 pentru acci"e iar 0a6a pe )unuri 9i servicii acoperind 42

în timp ce !lte impo"ite pe )unuri 9i servici au ocupat 2/4.7 n structura ,mpo"ite 9i ta6e pe )unuri 9i servicii la finele anului 2%13 situa*ia a

stat în felul următor: F'8 0#! 2F8 !cci"e '' 0a6e pe )unuri 9i servicii

iar 1 pentru !lte impo"ite pe )unuri 9i servicii.

7 n anul 2%14 ponderile iar s7au modificat intens în sensul că F33 au fost către

0#! 3% pentru !cci"e 3' acoperit de 0a6e pe )unuri 9i servicii iar 32

pentru !lte impo"ite 9i )unuri pe servicii.

3.3 E%"&,!"(e #en"'!"(o! /'?e*!e pen!' pe!"o*$* 2615 261<

3&

http://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.htmlhttp://www.mfinante.ro/execbug.html


35/47


Previ"iunile veniturilor sunt ni9te estimări incerte 9i nedefinite pentru o perioadă

sta)ilită de timp în cadrul unui e6erci*iu )u+etar viitor. !ceste estimări sunt în scop

strate+ic ceea ce înseamnă că pe )a"a acestora se vor presta)ili cuantumul ce urmea"ă să

fie înre+istrat în func*ie de evolu*ia anterioară a acestora.n ceea ce prive9te veniturile fiscale 9i nefiscale conform ta)elului nr.3.3 perioada

estimată este între 2%1' 9i 2%1/.

Tabel nr.&.& Veniturile !iscale şi ne!iscale în perioada 201* – 201

In*i!atori ,mi%. Lei- !nii

2%1' 2%1F 2%1/Venituri Totale 22F.3F%' 243.8'1 2'1.'2

enit#ri Fi&!a%e 133.318 14%.FF'' 1''.834enit#ri Nefi&!a%e 18.%2' 2%.%4'' 2%.82/

Contri"#ii *e a&i$#r'ri ''.311 'F.%1 '.3FF1

A%te enit#ri 1.F282 2/.121 1'.44/S#r&': (re%#!rare proprie "a)at' pe *ate%e in!%#&e +n rapoart#% Mini&ter#%#i Finante%or (#"%i!e *i&poni"i% %a

http://*i&!#tii.mfinante.ro/&tati!/01/Mfp/proie!t2"#$et3104/Raport"#$et3104205033106.p*f

-in punct de vedere a veniturilor fiscale în anul 2%1F se estimea"ă că veniturile

fiscale vor cre9te cu /.2/3/ milioane ;ei în raport cu estimările anului 2%1'. n următorul

an în 2%1/ se a9teaptă o ma5orare a acestora cu 1'.1/3 milioane ;ei fa*ă de 2%1F.Previ"iunile pentru veniturile nefiscale arată că în anul 2%1F acestea va cunoa9te o

cre9tere de 2.%1F milioane ;ei comparativ cu finele anului 2%1' apoi încă o cre9tere de

84// milioane ;ei.

Se preconi"ea"ă că în anul 2%1F contri)u*iile de asi+urări sociale vor cre9te cu /%8

milioane ;ei fa*ă de anul 2%1' iar apoi la sfâr9itul lui 2%1/ acesta se vor aprecia cu

3.34/1 milioane ;ei comparativ cu 2%1F.

-e asemenea luând în considerare aceste estimări în anul 2%1F vor fi cu 1/.48Fmilioane ;ei mai multe #enituri 0otale decât în 2%1' iar la finele lui 2%1/ se preconi"ea"ă

că se vor mări cu /./338 milioane ;ei.

ra!ic nr.&.10 Veniturile în perioada 201* – 201 "#il lei$

3'

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdf


36/47


= e n i t u r i F i s c

a l e

= e n i t u r i ( e

4 s c a l e

+ o n t r i b

u t i i d e

a s i $ u r

a r i

3 l t e

, e n i t

u r i

!.!!2!,!!!.!!&!,!!!.!!"!,!!!.!!

1!!,!!!.!!12!,!!!.!!1&!,!!!.!!1"!,!!!.!!1

2!1' 2!1" 2!1#

S#r&': (re%#!rare proprie "a)at' pe *ate%e in!%#&e +n rapoart#% Mini&ter#%#i Finante%or (#"%i!e *i&poni"i% %a


ra!ic nr.&.11 %tructura eniturilor în anul 201*

=enituri Fiscale =enituri (e4scale

+ontribuii de asi$ur5ri lte =enituri



Conform +raficului nr.3.11 la finele anului 2%1' se estimea"ă că veniturile fiscale vor

ocupa '8 din total în timp ce veniturile nefiscale /F contri)u*iile de asi+urări

244 9i 8/' alte venituri.

;uând în considerare +raficul nr 3.12 în anul 2%1F veniturile fiscale estimate vor

acoperi '// veniturile nefiscale 82 23 vor fi acoperite de contri)u*iile de asi+urari

9i 111 pentru alte venituri.

3"



37/47


ra!ic nr.&.12 %tructura eniturilor în anul 201*

=enituri Fiscale

=enituri (e4scale

+ontribuii de asi$ur5rilte =enituri



n ceea ce prive9te anul 2%1/ privind +raficul nr.3.13 la finele acestuia se va a9tepta

ca veniturile fiscale să ocupe F1 83 pentru veniturile nefiscale 23F către

contri)u*iile de asi+urări iar pentru alte venituri un procent de F2.ra!ic nr.&.1& %tructura eniturilor în anul 201*

=enituri Fiscale =enituri (e4scale

+ontribuii de asi$ur5ri lte =enituri



-in pre"ent până în anul 2%1/ statul român împreună cu or+anismele financiare 9i

fiscale aflate su) conducerea să au făcut estimări în ceea ce prive9te încasările viitoare din

principalele cate+orii de impo"ite 9i ta6e care a5uta la formarea veniturilor fiscale.

3#

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdf


38/47


n cele ce urmea"ă voi pre"enta 9i anali"a estimările principalelor cate+orii de

impo"ite 9i ta6e din perioada 2%1' & 2%1/.

Tabel nr.&.& I#po'itele şi ta(ele în perioada 201* - 201 In$"c*o!" 7&"(. Le"8 An""

2%1' 2%1F 2%1/

To*( Ven"'!" F"%c*(e 133.3=1:; 146.995:5 155.;3=:4

,mpo"it pe profit 12.F/% 14.%48 14.8%2'

,mpo"it pe salarii si venit 2'.314/ 2F.8138 28.2'1

,mpo"ite si ta6e pe proprietate F.3'4 F./82 /.%''1

0#! ''.'3/2 '8.82F4 F1.8484

!cci"e 2'.'31 2F.%2 28.F23

,mpo"it pe comertul e6terior F/' F'1 /1/8

!lte venituri fiscale /.3% F.'F4 F.14



;uând în considerare ta)elul nr.3.3 se poate o)serva faptul că valorile previ"ionate în

următoarea perioadă urmăresc un trend ascendent mai pu*in cele din cate+oria altor

venituri fiscale influen*ând astfel 9i cre9terea veniturilor fiscale. -e asemenea se poate

o)serva faptul că cea mai mare cantitate de venituri fiscale sunt estimate din partea 0a6elor

pe #aloare !dău+ată.

!9adar în ceea ce prive9te impo"itul pe profit pre"ent i în +raficul nr.3.14 seș

estimea"ă că în anul 2%1F acesta va cre9te cu 1.3/8 milioane ;ei fa*ă de 2%1' iar odată

cu finele anului 2%1/ valorile înre+istrate vor fi cu /'2/ milioane ;ei mai mari fa*ă de

anul 2%1F.

,mpo"itul pe salarii 9i venit este estimat că va avea o cre9tere în 2%1F comparativ cu2%1' de 141 milioane ;ei iar în anul 2%1/ acesta va mai cre9te cu încă 14813

milioane ;ei în raport cu anul precedent.

ra!ic nr.&.14 I#po'itul pe pro!it, salarii şi enit în perioada 201* – 201 "#il lei$

3


39/47


Impo6it pe pro4t Impo6it pe salarii si enit!

',!!!

1!,!!!

1',!!!

2!,!!!

2',!!!

3!,!!!

2!1' 2!1" 2!1#



ra!ic nr.&.1* TV3-ul şi 3cci'ele în perioada 201* – 201 "#il lei$

9= cci6e!

1!,!!!

2!,!!!

3!,!!!

&!,!!!

'!,!!!

"!,!!!

#!,!!!

'','3#.2!

2','31.!!

'


40/47


,mpo"itul pe comer*ul e6terior întâlnit 9i su) formă de ta6ă vamală va pre"enta în

2%1F venituri cu 2%1 milioane ;ei mai multe decât în 2%1' iar în anul 2%1/ aceste

venituri vor cre9te cu încă 22/ milioane ;ei în raport cu finele anului 2%1F.

Cate+oria ce con*ine alte impo"ite fiscale va înre+istra valori depreciate în anul 2%1Fîn compara*ie cu anul 2%1' când acestea vor scădea cu /13' milioane ;ei însă în anul

2%1/ se vor redresa producând cu 318' milioane ;ei mai multe venituri.

ra!ic nr.&.1+ I#po'ite şi ta(e pe proprietate, pe co#er e(terior

şi alte enituri !iscale în perioada 201* – 201 "#il lei$

I m p o 6 i t e

s i t

a B e p e

p r o p r i e

t a t e

I m p o

6 i t p e c o

m e r t u l e

B t e r i o

r

3 l t e

, e n i t u

r i 4 s c a l e

!1,!!!2,!!!3,!!!&,!!!',!!!

",!!!#,!!!",%1&.%!

2!1' 2!1" 2!1#



-in punct de vedere a ponderilor ce vor fi previ"ionate în viitor privitor la impo"itele

9i ta6ele fiscale în perioada 2%1' & 2%1/ structura veniturilor fiscale va fi urmatoarea:

n anul 2%1' potrivit +raficului nr.3.1/ ,mpo"itul pe profit colectat va acoperi din

total în timp ce impo"itul pe salarii 9i venit doar 1. ,mpo"itele 9i ta6ele pe proprietate

vor ocupa ' iar cuantumul provenit din 0a6a pe #aloare !dău+ată va avea o pondere de

42. !cci"ele o)*inute vor fi de 1 din total în timp ce veniturile din ,mpo"itul pe

comer*ul e6terior vor acoperi 1 9i ' vor fi reparti"ate resurselor din !lte venituri

fiscale.

&!



41/47


ra!ic nr.&.1 Ponderile i#po'itelor în anul 201*

%H

1%H

'H

&2H

1%H

1H 'H

Impo6it pe pro4t Impo6it pe salarii si enit

Impo6ite si taBe pe proprietate 9=

cci6e Impo6it pe comertul eBterior

lte enituri 4scale



ra!ic nr.&.15 Ponderile i#po'itelor în anul 201+

1!H

1%H

'H

&2H

1%H

!H 'H

Impo6it pe pro4t Impo6it pe salarii s i enit



lte enituri 4scale



-upă cum se poate o)serva în +raficul nr.3.18 9i +raficul nr.3.1 în anul 2%1F este

estimată următoarea structură a impo"itelor: 1% pentru veniturile o)*inute din ,mpo"itul

pe profit 9i 1 alocate celor provenite din ,mpo"itul pe salarii 9i venit. ,mpo"itele 9i

ta6ele pe proprietate colectate vor acoperi ' în timp ce 42 vor fi sumele provenite din

0#!. !cci"ele estimate vor avea o pondere de 1 în timp ce sursele din ,mpo"itul pecomer*ul e6terior su) 1 iar cele ce în+lo)ea"ă alte venituri fiscale doar '.

&1

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Raportbuget2015_13122014.pdf


42/47


ra!ic nr.&.16 Ponderile i#po'itelor în anul 201

1!H

1%H

'H

&2H

1%H

!H'H

Impo6it pe pro4t Impo6it pe salarii si enit



lte enituri 4scale



&2



43/47


C(C;K,,

6istenta sistemului fiscal datea"ă încă din perioada antica atunci când între)uin areaț

sa nu era destinată e6clusiv economiei e6istente în acea ară respectiv teritoriu. n evolu iaț ț

sa în timp sistemul fiscal a cunoscut modificari ma5ore a5un+ând în pre"ent să fie unul

dintre pilonii unui stat care sus ine economia de pia ă i de"voltarea acesteia participândț ț ș

intens la formarea resurselor în >u+etul de Stat pentru acoperirea celtuielilor statului

prin or+anele de stat speciali"ate.

Structura sistemului fiscal cuprinde trei elemente de )a"ă cu a5utorul cărora statul

poate o) ine resursele financiare concreti"ate su) forma impo"itelor si ta6elor o) inute deț ț

la persoanele fi"ice i 5uridice re"idente i care participă la circuitul economiei din acelș ș

stat. !ceste elemente cuprind totalitatea impo"itelor i ta6elor mecanismul fiscal iș ș

aparatul fiscal.

Aecanismul fiscal are în vedere procesul de formare si percepere a impo"itelor iș

ta6elor pornind de la identificirea o)iectului impo"a)il până la perceperea propriu7"isa a

acestora de la contri)ua)ili.n România or+anele responsa)ile pentru creerea cadrului sistemului fiscal i a uneiș

strate+ii fiscale sunt Parlamentul cel care de ine puterea le+islativă dar i Buvernul celț ș

care de ine putere e6ecutivă. Pe lan+ă aceste or+anisme Ainisterul $inantelor Pu)lice prinț

or+anele aflate în su)ordine respectiv !(!$ Barda $inanciară !dministratile teritoriale

si cele două direc iiț de control financiar i fiscal formea"ă aparatul fiscal.ș

n perioada 2%1% & 2%14 în urma anali"ei veniturilor )u+etare respectiv veniturile

fiscale nefiscale i contri)u ia la asi+urările sociale de stat dar i proiec ia acestora înș ț ș ț perioada 2%1' & 2%1/ s7a putut constata o evolu ie destul de oscilantă.ț

!stfel în ceea ce prive te veniturile totale din )u+etul statului în anul 2%1% acestea auș

atins o valoare de 1F8.F/42 milioane lei urmând ca în anul 2%11 să crească cu /8'

atin+ând valoarea de 181.1 milioane ;ei. ;a sfâr itul lui 2%12 volumul înre+istrat deș

acestea a fost mai mare cu F1/ fa ă de anul precedent acestea fiind de 13.1482ț

milioane ;ei. n anul 2%13 veniturile totale au fost de 2%%.3/43 milioane ;ei mărindu7se

cu 3/4 fa ă de anul 2%12 ca apoi la finele anului 2%14 să se înre+istre"e cele mai marițvenituri din perioada anali"ată de 213.833F milioane lei cu F/1 fa ă de 2%13.ț

&3


44/47


!nali"ând ponderile veniturilor fiscale în veniturile totale în perioada 2%1% & 2%14 s7a

putut constata faptul că acestea ocupă mai mult de 5umătate din structura veniturilor totale

ponderea modificându7se odată cu trecerea anilor. ! adar în anul 2%1% veniturile fiscale auș

acoperit '' din total urmând ca la sfâr itul anului 2%11 să ocupe o po"i ie de '/'.ș țdată cu anul 2%12 acestea au atins un procent de ' din total ca apoi în 2%13 să atin+ă

cel mai mare procent de '4 descrescând apoi la '84 odată cu înceierea anului

2%14.

#eniturile nefiscale în perioada 2%1% & 2%14 au cunoscut o evolu ie descrescătoare înț

totalul veniturilor )u+etului de stat. !cestea au ocupat o po"i ie deț 11/4 la sfâr9itul

anului 2%1% ca apoi în anul 2%11 să de ină doar 1%18. n 2%12 veniturile nefiscale auț

repre"entat 4 urmând ca în 2%13 să ocupe 8' iar la finele anului 2%14 să

înre+istre"e un procent de 8 din totalul veniturilor )u+etare.

Contri)u iile de sănatate au cunoscut o evolu ie oscilatorie între anii 2%1% & 2%14 careț ț

s7a pre"entat astfel: 2/1 din totalul veniturilor au fost repre"entate de contri)u*iile de

sănătate în anul 2%1% acestea din urmă mărindu7 i ponderea în 2%11 atunci când a ocupatș

2/83. -evalori"ându7se în fa*a celorlalte venituri în anul 2%12 acestea au acoperit

2F/4 crescând u9or către 2/1 în 2%13 9i scă"ând iar la 2F4 în 2%14.

!vând în vedere că tema lucrării de diserta ie se )a"ea"ă în special pe structuraț

veniturilor fiscale pe parcursul lucrarii am anali"at impo"itele i ta6ele principale dinș

>u+etul Consolidat de Stat conclu"ionand în deose)i cele pe profit salarii i venit dar iș ș

0#!7ul i !cci"ele în perioada 2%1% & 2%14.ș

Pornind de la unul dintre cele mai cunoscute impo"ite i anume impo"itul pe profitș

evolu ia acestui indicator a cunoscut un ritm crescător în perioada anali"ată. ! adar laț ș

sfâr itul anului 2%1% acesta înre+istra o valoare de 1%.11'1 milioane ;ei urmând ca înș

anul 2%11 să crească cu 14 milioane ;ei a5un+ând la 1%.3%1 milioane ;ei. i în anulȘ

2%12 de asemenea acest indicator a atins valori mai mari cu '4'4 milioane ;ei fa ă deț

anul anterior a5un+ând la 1%.8'4' milioane ;ei. ,mpo"itul pe profit acumulat la finele

anului 2%13 a fost de 1%.2'/ milioane ;ei cu /12 milioane ;ei mai mare fa ă de anulț

2%12 a5un+ând în 2%14 să înre+istre"e cea mai mare cre tere de 1.312 milioane ;eiș

acumulând 12.23// milioane ;ei.

,mpo"itul pe salarii i venit repre"inta alt indicator semnificativ a cărui evolu ie aș ț

urmat acela i ritm crescător. -acă în anul 2%1% valoarea acestuia în+lo)a 1/.'F8ș

milioane ;ei în anul următor valoarea a atins 1.%/F4 milioane ;ei cu 1.11F milioane

&&


45/47


;ei mai mult. ;a sfâr itul anului 2%12 când indicatorul înre+istra 2%.'F/ milioane ;eiș

acesta de5a crescuse cu 1.88%3 milioane ;ei fa ă de 2%11 continuându7 i ritmul crescător ț ș

i în anul 2%13 când a atins pra+ul de 22./3' milioane ;ei cu 1.//2 milioane ;ei maiș

mult comparativ cu 2%12 a5un+ând în cele din urmă la un total de 23.F18 milioane ;ei în2%14 mai mare cu '' milioane ;ei fa ă de 2%13.ț

n ceea ce privesc principalele cate+orii de ta6e datorate către stat 0a6a pe #aloarea

!dău+ată i !cci"ele evolu ia acestora a cunoscut de asemenea un parcurs ascendent.ș ț

#eniturile +enerate din 0#! în anul 2%1% a fost de 3.24F milioane ;ei urmând să

crescă la 4/.1/4 milioane ;ei în 2%11 adică cu 8.F/14 milioane ;ei ma5orare masivă

datorată cre terii cotei de 0#! de la 1 la 24. n 2%12 veniturile +enerate au fost deș

'%.'1F milioane ;ei cu 2.'8F milioane ;ei mai mari raportat la 2%11 a5un+ând în anul

2%13 la '1.82/ milioane ;ei crescând cu încă 1.311 milioane ;ei. Cu toate acestea anul

2%14 a fost marcat de o descre tere de 48'3 milioane ;ei atin+ând o valoare deș

'%.8/84/ milioane lei.

n privinta !cci"elor s7a putut o)serva faptul că în anul 2%1% volumul acestora a

în+lo)at 1/.3121 milioane de ;ei ca apoi să se mărească cu 1./28 lei a5un+ând la un

total de 1.1%4 milioane ;ei în 2%11. !nul următor în 2%12 acesta s7a valori"at cu încă

1.1''' milioane ;ei înre+istrând 2%.2F%4 milioane ;ei. ;a sfâr it de 2%13 volumul s7aș

mărit cu 84'F milioane ;ei repre"entând 21.1%F milioane ;ei. Ce mai mare cre tere ca iș ș

in ca"ul 0#!7ului a avut loc în anul 2%14 când !cci"ele au a5uns la un total de 24.%4/

milioane ;ei fiind cu 2.88/ milioane ;ei fa ă de 2%13.ț

rmărind previ"iunile pentru intervalul aniilor 2%1' & 2%1/ ce au fost anali"ate la

sfâr itul capitolului ,,, se poate conclu"iona că statul dore te să î i men ină acela i ritmș ș ș ț ș

crescător în ceea ce privesc atât veniturile fiscale dar i veniturile nefiscale contri)u iilor ș ț

de asi+urări i celelalte cate+orii de venit ce intră în )u+etul de stat. Cu toate acestea încăș

nu se cunoa te ritmul economiei în viitor având în vedere scim)arile i riscurile Dinterneș ș

i e6terneE la care este supusă dar pentru a se men ine sănătoasă i sta)ilă statul prinș ț ș

or+anismele repre"entate de acesta tre)uie să dispună de toate instrumentele necesare

acestuia pentru a asi+ura un cadru cât mai si+ur i eficient pentru to i actorii din via aș ț ț

economică.

n pre"ent sistemul fiscal în România este unul eficient având în vedere veniturile

o) inute la >u+etul Consolidat de Stat prin impo"itele i ta6ele datorate de contri)ua)iliț ș

însă aflându7se încă în procesul de redresare post7recesiune tre)uie să se ină cont deț

&'


46/47


necesitatea i utilitatea unor veci sau posi)ile noi impo"ite i ta6e în măsura în careș ș

acestea să nu afecte"e via a contri)ua)ililor ce se află pe teritoriul acestei ări.ț ț

B"/("o?!*)"e@

C,! ": !e#"%e@ț

1. Cioponea !.A. & $inan e pu)lice i teorie fiscală ditura $unda iei România deț ș ț

mâine >ucure ti 2%%/ disponi)il laș ttps:@@LLL.scri)d.com@doc@F423'2FF@'//31/'87$inante7Pu)lice7Si70eorie7$iscala7Aariana7Cristina7Cioponea

2. $ilip B. & $inante Pu)lice 7 Suport de curs ditura Secom ;i)ris ,a i 2%%F7ș

2%%/ disponi)il la ttps:@@LLL.scri)d.com@doc@1%%'/'%4@3F/1F//7$inante7Pu)lice3. Jolt !.B. & Politica fiscală & ,nstrument de reali"are a ecili)rului economic iș

social !nalele niversită ii râncu i= din 0âr+u Hiu Seria conomieț ș

(r.3@2%% disponi)il la

ttp:@@LLL.ut+5iu.ro@revista@ec@pdf@2%% %3@2'M!;,(!MBRB,!(!MJ;0.pdf

4. (e+rea !. & $inante Pu)lice ,, ditura 6Ponto Constanta 2%% disponi)il lattps:@@onedrive.live.com@NcidO%1a%e/3a3a8Fc3fidO1!%/3!3!8FC3$Q14F

'. (e+rea !. 7 Aetode si tenici fiscale ditura 6Ponto Constanta 2%%

disponi)il la ttps:@@onedrive.live.com@NcidO%1a%e/3a3a8Fc3fidO1!%/3!3!8FC3$Q14F

F. (i u . & $inan e Caiet de studiu individual ditura


47/47


12. JB nr.22@2%%4 pentru modificarea JB 1'/4@2%%3 privind or+ani"area 9i

func*ionarea A.$.P. 9i a !+en*iei (a*ionale de !dministrare $iscală în A.f. nr.

238 din 18 martie 2%%4.

R*po*!e )"n*nc"*!e@13. Sinte"a >u+etului Consolidat de Stat 2%1372%14 disponi)il la

ttp:@@discutii.mfinante.ro@static@1%@Afp@)u+et@e6ecutii@!ne6a2M)+cdec2%14M%2%22%1'.pdf

14. Sinte"a >u+etului Consolidat de Stat 2%12 & 2%13 disponi)il lattp:@@discutii.mfinante.ro@static@1%@Afp@)u+et@e6ecutii@!ne6a2Mdec2%13.pdf

1'. Sinte"a >u+etului Consolidat de Stat 2%11 & 2%12 disponi)il lattp:@@discutii.mfinante.ro@static@1%@Afp@)u+et@e6ecutii@ane6a2M)+cMdec2%12.pdf

1F. Sinte"a >u+etului Consolidat de Stat 2%1% & 2%11 disponi)il lattp:@@discutii.mfinante.ro@static@1%@Afp@)u+et@e6ecutii@ane6a2Mdec2%11.pdf

1/. Previ"iuni ale >u+etului Consolidat de Stat 2%1' & 2%1/ disponi)il lattp:@@discutii.mfinante.ro@static@1%@Afp@transparenta@Strate+iafiscal)u+etara2%1'M2%1/.pdf

S'!%e e/@

18. ttp:@@LLL.mfinante.ro@

1. ttp:@@ro.scri)d.com@doc@'13/8284@Sistemul7fiscal7in7Romania

2%. ttp:@@LLL.scritu).com@economie@finante@$,SC!;,0!0!7-,RC0!7,(7RA!(,/423'.pp

21. ttp:@@ro.Liipedia.or+@Lii@SistemulMfiscalMromC3!2n

22. ttp:@@LLL.rasfoiesc.com@)usiness@economie@finante7)anci@S,S0A;7$,SC!;7S0RC0R!7

$(C31.pp

23. ttp:@@file.ucdc.ro@cursuri@$M2M(2/M$iscalitateM(oteMdeMcursM>ucurMCrina.pdf

24. ttp:@@ro.Liipedia.or+@Lii@PoliticC483MfiscalC483Me6pansionistC483

2'. ttp:@@LLL.)p7soroca.md@pdf@sistemul2%fiscal2%rm.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgcdec2014_02022015.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_dec2013.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/anexa2_bgc_dec2012.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/anexa2_bgc_dec2012.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/anexa2_dec2011.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara2015_2017.pdfhttp://www.mfinante.ro/http://www.mfinante.ro/http://ro.scribd.com/doc/51378284/Sistemul-fiscal-in-Romaniahttp://www.scritub.com/economie/finante/FISCALITATEA-DIRECTA-IN-ROMANI74235.phphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_rom%C3%A2nhttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/SISTEMUL-FISCAL-STRUCTURA-FUNC31.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/SISTEMUL-FISCAL-STRUCTURA-FUNC31.phphttp://file.ucdc.ro/cursuri/F_2_N27_Fiscalitate_Note_de_curs_Bucur_Crina.pdfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_fiscal%C4%83_expansionist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_fiscal%C4%83_expansionist%C4%83http://www.bp-soroca.md/pdf/sistemul%20fiscal%20rm.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgcdec2014_02022015.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_dec2013.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/anexa2_bgc_dec2012.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/anexa2_dec2011.pdfhttp://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara2015_2017.pdfhttp://www.mfinante.ro/http://ro.scribd.com/doc/51378284/Sistemul-fiscal-in-Romaniahttp://www.scritub.com/economie/finante/FISCALITATEA-DIRECTA-IN-ROMANI74235.phphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_rom%C3%A2nhttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/SISTEMUL-FISCAL-STRUCTURA-FUNC31.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/SISTEMUL-FISCAL-STRUCTURA-FUNC31.phphttp://file.ucdc.ro/cursuri/F_2_N27_Fiscalitate_Note_de_curs_Bucur_Crina.pdfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_fiscal%C4%83_expansionist%C4%83http://www.bp-soroca.md/pdf/sistemul%20fiscal%20rm.pdf

Documents

Sistemul Fiscal in Romania Fin