Aparatul cardiovascular Aparatul cardiovascular sau circulator transporta sangele in tot corpul. Funciile aparatului circulator sunt multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen, substane nutritive, vitamine, hormoni i eliminarea bioxidului de carbon, ndeprtarea diverselor reziduuri metabolice spre ficat (detoxificare) sau rinichi(excreie). Aparatul cardiovascular este alcatuit din inima si vase de sange. Organul central este inima sau cordul de la care pleaca vase de sange mari (artere) care transporta sangele bogat in oxigen si vase care se intorc (vene), prin care se transporta sangele sarac in oxigen. Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa. - marea circulatie sau sistemica : conduce sangele oxigenat din ventriculul stang al inimii prin aorta in tot organismul iar de acolo preia sangele sarac in oxigen, pentru a-l transporta inapoi in atriul drept si apoi in ventriculul drept - mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din ventriculul drept al inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele oxigenat atriul stang si apoi in ventriculul stang. Activitatea aparatului cardiovascular se desfasoara pe baza proprietatilor morfofiziologice ale inimii si vaselor de sange. Inima (cordul) - organ muscular care are rolul de a pompa sangele in organism Artera carotida stanga si dreapta - sunt vasele de sange principale care transporta sangele bogat in oxigen spre cap si creier Aorta - cel mai mare vas care transporta sangele oxigenat din ventriculul stang catre artere Artera pulmonara - transporta sangele sarac in oxigen spre plamani Artera renala - transporta sangele oxigenat in rinichi Artera femurala - artera care transporta sangele bogat in oxigen catre coapse si gamba Artera iliaca - artera care transporta sangele bogat in oxigen catre pelvis si membrele inferioare Vena cava superioara (craniala) - vas care transporta sangele sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbon din zona superioara a corpului (cap, gat, membre superioare si torace) in inima si de aici in plamani, pentru reoxigenare Vena jugulara colecteaza sangele din craniu Vena subclaviculara colecteaza sangele din membrele superioare Vena cava inferioara (caudala) - vasul principal care transporta sangele sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbon din zona inferioara a corpului in inima si apoi in plamani, pentru reoxigenare Vena pulmonara - transporta sangele bogat in oxigen la inima Vena iliaca comuna este formata din vena iliaca interna si vena iliaca externa si colecteaza sangele sarac in oxigen de la nivelul bazinului si membrelor inferioare Vena renala - transporta sangele sarac in oxigen din rinichi Carotida (artera)

Artera a gatului si a capului. Artere pereche care participa la vascularizarea capului (inclusiv creier). Exista doua carotide primitive, una dreapta, alta stanga. Cele doua vase merg de o parte si de alta a traheei de la baza gatului pana la inaltimea larginelui, unde se divid fiecare in doua ramuri principale, carotida interna si carotida externa. Fiziologie - Carotidele au doua zone sensibile, de fiecare parte a gatului; sinusul carotidian, care intervine in reglarea tensiunii arteriale, si corpusculul carotidian, sau glomusul carotidian, care joaca un rol important in reglarea saturarii in oxigen a sangelui si in functionarea respiratiei. Intreruperea tranzitorie a circulatiei intr-o artera carotida poate provoca un accident ischemic tranzitoriu (AIT). Ocluzia uneia dintre aceste artere poate antrena un accident vascular cerebral (AVC). Aorta Alctuire Artera aorta este alctuit din 3 pri: - partea ascendent scurt, din care se desprind arterele coronare - crja aortic din care se desprind: - trunchiul brahio-cefalic ( artera carotid comun dreapt, artera subclavicular dreapt); - artera carotid comun stang; - artera subclavicular stang. - partea descendent - aorta toracic (din care se desprind artere bronice, esofagiene, intercostale si supradiafragmatice); - aorta abdominal [trunchiul celiac (artera hepatic, artera gastric stng, artera splenic), artera mezenteric superioar, artera mezenteric inferioar, artere renale, artere genitale]; terminal se bifurc n arterele iliace comune(interna - pentru organele pelviene - i externa - pentru membrele inferioare). Artera pulmonara-originea in atriul drept al inimii si pompeaza sangele neoxigenat catre plamani Artera renala-sunt in numar de doua,drepata si stangaarterele renale se desprind de pe laturile aortei si merg la cei doi rinichi pe care ii vascularizeaza.. Femurala (artera, vena) Vase situate in regiunea coapsei. Artera femurala obisnuita este artera coapsei care continua artera iliaca externa la nivelul arcadei crurale, in plica inghinala. Iliaca 1. Artera, vena iliaca - Vas de sange (artera sau vena) apropiat de partea superioara a osului bazinului. 2. Creasta iliaca - o portiune a oaselor bazinului. Vena cava:vena pereche ce conduce sangele neoxigenat de le celelalte vene la atriul drept.Vena cava superioara dreneaza sangele de la cap,gat,torace si membrul superior.Vena cava inferioara primeste sange din jumatatea inferioara a corpului.

Sistemul respirator Componentele sistemului respirator sunt cile respiratorii (cavitatea nazal, faringele, laringele, traheea, bronhia) i plmnii. Fosele nazale, care alctuiesc cavitatea nazal, se deschid la exterior prin nri, iar n faringe prin dou orificii. Interiorul foselor nazale este cptuit cu o mucoas ale crei secreii menin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizat, nclzete aerul inspirat. Mucusul, ct i firele de pr din fosele nazale opresc naintarea prafului i a altor impuriti care se pot afla n aerul inspirat. Faringele este organul n care se ncrucieaz calea respiratorie cu calea digestiv. Laringele este alctuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezint o proeminen, numit mrul lui Adam. La intrarea n laringe se afl un cpcel numit epiglot, care, la nevoie, astup cavitatea laringelui numit glot. Laringele este i organul vorbirii, deoarece n interiorul su se afl dou perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, meninut deschis datorit inelelor cartilaginoase din care este alctuit; spre esofag, esutul cartilaginos este nlocuit cu esut moale, ce uureaz trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este cptuit cu o mucoas umed, ale crei celule sunt ciliate. Cilii se mic de jos n sus, antrnnd astfel impuritile spre exterior. Bronhiile, n numr de dou, sunt ramificaii ale traheii care ptrund n plmni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conine, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramific n bronhii secundare: dou n plmnul stng, trei n plmnul drept. Plmnii sunt dou organe buretoase elastice, de culoare roz, aezate n cutia toracic, deasupra diafragmei. Plmnul drept este alctuit din trei lobi, iar plmnul stng are doar doi lobi, ntre cei doi plmni aflndu-se inima. n fiecare lob ptrunde cte o bronhie secundar, care se ramific n tuburi din ce n ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, cnd ajung s aib 1mm n diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termin cu saci pulmonari, alctuii din mici umflturi cu pereii foarte subiri, numite alveole pulmonare. Alveola pulmonar este unitatea structural i funcional a plmnului. ntre sacii pulmonari se afl un esut conjunctiv elastic. Plmnii nu au muchi. Suprafaa lor este acoperit de dou foie, numite pleure. Una este lipit de plmn, cealalt de peretele intern al cavitii toracice. ntre ele se afl o cavitate foarte subire, n care se gsete o pelicul de lichid. Plmnii sunt foarte bine vascularizai de arterele i venele pulmonare. Arterele pulmonare ptrund n plmni printrunloc numit hil, se ramific i nsoesc bronhiile pn la sacii pulmonari, unde se ramific n arteriole care se continu cu capilarele. Acestea se deschid n venule care nconjoar sacii, nsoesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc n venele pulmonare (cte dou de fiecare plmn) i ies din plmn tot prin hil. Ele se deschid n final, n atriul stng. Un plmn este, deci, alctuit dintr-un mare numr de saci pulmonari. Suprafaa acestora sete foarte mare datorit alveolelor, a cror suprafa total atinge 200 m ptrai. Astfel, sngele i aerul se gsesc n contactpe o mare suprafa. Ele sunt separate doar de pereii foarte subiri ai alveolelor i ai capilarelor. Fiziologia sistemului respirator Funcionarea sistemului respirator, prin care se asigur respiraia, cuprinde, n principal, respiraia pulmonar i respiraia celular. Respiraia pulmonar Aceast etap a respiraiei cuprinde dou faze: ptrunderea aerului n plmni (inspiraia); eliminarea aerului din plmni (expiraia), care dureaz mai mult dect inspiraia. Un om adult aflat n repaus execut 16 micri respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la femeie; el crete n timpul activitii musculare, al exerciiilor fizice etc. Respiraiile normale sunt acte reflexe involuntare. Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile cutiei toracice. n timpul inspiraiei, volumul cutiei toracice crete datorit contraciei muchilor respiratori: diafragma se contract i coboar, muchii intercostali trag coastele i le ridic. Micarea coastelor mpinge sternul nainte, iar plmnii se umplu cu aer. n momentul expiraiei, muchii se relaxeaz, iar plmnii i micoreaz volumul o dat cu cel al cutiei toracice, eliminnd aerul. Inspiraia este, deci, faza activ a respiraiei, iar expiraia este faza pasiv. Intrrile i ieirile de aer din sistemul respirator prezint ventilaia pulmonar, care depinde de frecvena i profunzimea micrilor respiratorii. Acestea pot crete prin antrenament, gimnastic etc.

Aerul este un amestec de gaze n urmtoarea proporie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon i alte alte gaze n cantiti foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat. Astfel n plmni, aerul pierde oxigen, se mbogete n dioxid de carbon i vapori de ap. Schimbrile de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sngele i aerul se gsesc n contact pe o mare suprafa. Dioxidul de carbon din snge traverseaz pereii capilarelor i pereii alveolelor, de unde va fi eliminat prin expiraie. Oxigenul din aerul ajuns n anveole n urma inspiraiei traverseaz pereii acestora, pereii capilarelor i ajunge n snge, care l transport la organe. Schimbul de gaze la nuvelul pulmonar are loc ntotdeauna n acest fel, datorit diferenelor de presiune a acestor gaze n plmni i snge.