Sistem integrat de gestionare a deş țelhetojovo.ro/.../2017/02/Studiu-de-fezabilitate_RO.pdf · 2017-02-23 · 1 Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în județul Harghita

1

Sistem integrat de gestionare

a deşeurilor

în județul Harghita

Volumul I:

Studiu de fezabilitate și Plan de achiziții

Mai 2013

SC Enviro Quality SRL

Str. Frunzișului nr. 75, Et. 4

Cluj Napoca, România

Tel: +40 264 480 351

Fax: +40 264 480 350

2

Nume proiect Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în

județul Harghita

Titlu document Studiu de fezabilitate și Plan de achiziții

Stadiu Document final

Dată: Mai 2013

Client Consiliul Județean Harghita

Elaborat de Zoltán JAMNICZKY , Gergely KIS , Krisztián

BENKŐ, Árpád CSÓKA, Róbert BŐKE, Balázs

NISZLER, Szilárd BÍRÓ, László SAGYEBÓ

Verificat și aprobat de Dr. Róbert RADICS

3

CONȚINUT

1. REZUMAT ............................................................................................. 15

1.1 Obiectivul Proiectului .................................................................................................................... 15

1.2 Date identificare proiect ............................................................................................................... 15

1.3 Analiza necesarului ....................................................................................................................... 17

1.4 Analiza opțiunilor .......................................................................................................................... 19

1.5 Sistem recomandat de gestionare a deșeurilor .............................................................................. 19

1.6 Cadrul instituțional ....................................................................................................................... 24

1.7 Planul de implementare ................................................................................................................ 25

1.8 Evaluarea impactului asupra mediului ........................................................................................... 26

1.9 Analiza financiară .......................................................................................................................... 27

1.10 Diferența de finanțat și finanțarea ................................................................................................ 28

1.11 Tarif și suportabilitate ................................................................................................................... 29

1.12 Analiza economică ........................................................................................................................ 30

1.13 Analiza de senzitivitate şi analiza de risc ........................................................................................ 31

2. REFERINȚA LA ASISTENȚĂ TEHNICĂ ....................................................... 35

2.1 Cadru general ............................................................................................................................... 35

2.1.1 Cadrul și istoricul proiectului ..................................................................................................... 35

2.1.2 Informații furnizate de MMP .................................................................................................... 37

2.1.3 Studii și documente relevante anterioare.................................................................................. 38

2.1.4 Acordarea contractului ............................................................................................................. 39

2.1.5 Alte referințe relevante ............................................................................................................ 40

2.2 Părțile interesate .......................................................................................................................... 40

2.3 Obiectivele proiectului AT ............................................................................................................. 41

2.3.1 Obiectiv general ....................................................................................................................... 41

2.3.2 Obiective specifice .................................................................................................................... 41

4

2.3.3 Scop ......................................................................................................................................... 42

2.3.4 Rezultate .................................................................................................................................. 42

2.4 Scopul proiectului AT .................................................................................................................... 42

2.5 Obiectivul și abordarea generală privind elaborarea Studiului de Fezabilitate ................................ 43

2.6 Alte programe relevante ............................................................................................................... 43

2.7 Structura raportului ...................................................................................................................... 44

2.7.1 Livrabile în cadrul proiectului și distribuția acestora .................................................................. 45

2.7.2 O listă de documente ce formează SF ........................................................................................ 45

3. DATE GENERALE ................................................................................... 47

3.1 Titlul proiectului ............................................................................................................................ 47

3.2 Aria proiectului ............................................................................................................................. 47

3.3 Cadrul natural ............................................................................................................................... 51

3.3.1 Caracteristici naturale generale ale zonei de proiect ................................................................. 51

3.3.2 Mediul natural din imediata vecinătate a măsurilor implementate în cadrul proiectului ............ 59

4. CONTEXTUL PROIECTULUI ..................................................................... 62

4.1 Rezultatele Master Planului .......................................................................................................... 62

4.1.1 Aspecte principale privind aria proiectului ................................................................................ 62

4.1.2 Strategia generală de dezvoltare a județului ............................................................................. 63

4.1.3 Program de investițiile prioritare .............................................................................................. 65

4.2 Referință la Tratatul de Aderare .................................................................................................... 66

4.3 Obiective și ținte ........................................................................................................................... 68

4.3.1 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și POS

Mediu 68

4.3.2 Planurile regional și județean de gestionare a deșeurilor ........................................................... 69

4.4 Evaluări din punct de vedere socio‐economic ................................................................................ 71

4.4.1 Evoluţia populaţiei ................................................................................................................... 72

4.4.2 Principalele activităţi economice şi industriale .......................................................................... 74

5

4.4.3 Venitul ..................................................................................................................................... 75

4.4.4 Cadru legislativ general ............................................................................................................. 77

4.4.5 Cadru administrativ general ...................................................................................................... 79

5. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI A PROIECȚIILOR .................................... 83

5.1 Cantităţi de deşeuri ....................................................................................................................... 83

5.1.1 Metodologie și ipoteze ............................................................................................................. 83

5.1.2 General .................................................................................................................................... 85

5.1.3 Total deşeuri municipale solide ................................................................................................. 87

5.1.4 Deșeuri biodegradabile ............................................................................................................. 94

5.1.5 Deşeuri de ambalaje ................................................................................................................. 98

5.1.6 Deşeuri municipale periculoase .............................................................................................. 102

5.1.7 Deşeuri din construcţii şi demolări .......................................................................................... 104

5.1.8 Deşeuri voluminoase .............................................................................................................. 105

5.1.9 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice ...................................................................... 106

5.1.10 Vehicule scoase din uz (VSU) ................................................................................................... 108

5.2 Compoziţia deşeurilor ................................................................................................................. 109

5.2.1 Situaţia existentă .................................................................................................................... 109

5.2.2 Proiecţia ................................................................................................................................. 109

5.3 Instalaţii şi operare ..................................................................................................................... 112

5.3.1 Colectare și transport ............................................................................................................. 112

5.3.2 Tratarea biologică a deşeurilor ................................................................................................ 117

5.3.3 Reciclare şi valorificare ........................................................................................................... 118

5.3.4 Depozite neconforme existente .............................................................................................. 122

5.3.5 Tarife şi costuri privind gestionarea deşeurilor ........................................................................ 128

5.4 Concluzii ..................................................................................................................................... 129

6. GESTIONAREA NĂMOLULUI .................................................................132

6.1 Gestionarea nămolului în zona de servicii aparținând SC HARVIZ SA ............................................ 132

6.1.1 Utilizare în agricultură ............................................................................................................ 133

6

6.1.2 Reabilitare teren ..................................................................................................................... 134

6.1.3 Depozitarea nămolului ........................................................................................................... 134

7. ANALIZA OPȚIUNILOR ȘI ALTERNATIVELOR TEHNICE ............................137

7.1 Metodologie și ipoteze ................................................................................................................ 137

7.2 Prevenirea generării deșeurilor ................................................................................................... 138

7.3 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reziduale ............................................................................ 138

7.3.1 Situația existentă .................................................................................................................... 138

7.3.2 Obiectivele proiectului ............................................................................................................ 139

7.3.3 Opțiuni tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor ..................................................................... 139

7.3.4 Opţiunea propusă ................................................................................................................... 140

7.4 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reciclabile .......................................................................... 140



7.4.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor ......................................................................... 141


7.5 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor biodegradabile ................................................................... 144



7.5.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivului ......................................................................... 144


7.6 Opțiuni pentru transportul și transferul deșeurilor ...................................................................... 147


7.6.2 Opțiuni tehnice ....................................................................................................................... 147


7.7 Opțiuni pentru sortarea deșeurilor colectate separat .................................................................. 152



7.7.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor ......................................................................... 152

7


7.8 Opțiuni pentru tratarea deșeurilor biodegradabile ...................................................................... 153



7.8.3 Compostarea şi tratarea anaerobă .......................................................................................... 154

7.8.4 Compostarea individuală ........................................................................................................ 157

7.8.5 Tratarea mecano‐biologică ..................................................................................................... 159

7.8.6 Incinerare ............................................................................................................................... 162

7.8.7 Optiunea tehnică propusă ...................................................................................................... 163

7.9 Opțiuni tehnice pentru construcția depozitului conform .............................................................. 166

7.9.1 Tratarea levigatului ................................................................................................................ 168

7.10 Opțiuni tehnice pentru închiderea depozitelor neconforme ......................................................... 174

7.10.1 Opţiune tehnică propusă ........................................................................................................ 176

7.11 Alternative privind genstionarea deșeurilor în județul Harghita ................................................... 176

7.11.1 Metodologie și ipoteze pentru stabilirea alternativelor ........................................................... 176

7.11.2 Prezentarea alternativelor ...................................................................................................... 177

7.11.3 Analiza alternativelor și alternativa selectată .......................................................................... 191

7.12 Concluzii ..................................................................................................................................... 194

8. PARAMETRI DE PROIECTARE ................................................................199

8.1 Creşterea populaţiei .................................................................................................................... 199

8.1.1 Motodologia și ipotezele utilizate pentru proiecția demografică ............................................. 199

8.1.2 Proiecția populației ................................................................................................................ 199

8.2 Colectare și transport .................................................................................................................. 203

8.2.1 Colectarea separată a deșeurilor ............................................................................................. 206

8.2.2 Centre de colectare prin aport voluntar .................................................................................. 207

8.2.3 Vehicule de colectare și transport ........................................................................................... 209

8.2.4 Staţii de transfer ..................................................................................................................... 210

8.3 Proiectarea depozitului ............................................................................................................... 212

8

8.3.1 Legislație privind proiectarea depozitelor ............................................................................... 212

8.3.2 Dimensiunea depozitului de deşeuri ....................................................................................... 213

8.3.3 Impermeabilizarea bazei depozitului ....................................................................................... 213

8.3.4 Tratarea gazului de depozit ..................................................................................................... 214

8.3.5 Tratarea levigatului ................................................................................................................ 216

8.3.6 Operarea depozitului .............................................................................................................. 217

8.4 Închiderea depozitelor neconforme ............................................................................................. 219

8.4.1 Sistemul de impermeabilizare a suprafeţei superioare a depozitului ....................................... 219

8.4.2 Colectare levigat ..................................................................................................................... 221

8.4.3 Puț de aerare .......................................................................................................................... 222

8.5 Tratarea biologică ....................................................................................................................... 222

8.5.1 Compostare ............................................................................................................................ 222

8.6 Stație de sortare ......................................................................................................................... 228

8.7 Tratarea şi eliminarea nămolului ................................................................................................. 230

8.8 Concluzii ..................................................................................................................................... 230

9. PREZENTAREA PROIECTULUI / DESCRIEREA SOLUŢIEI RECOMANDATE ..232

9.1 Prezentarea generală a Proiectului .............................................................................................. 232

9.1.1 Colectarea și transportul deșeurilor ........................................................................................ 235

9.1.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje ........................................................................... 240

9.1.3 Tratarea biologică ................................................................................................................... 242

9.1.4 Construcția depozitului conform ............................................................................................. 243

9.1.5 Închiderea depozitelor neconforme ........................................................................................ 244

9.2 Măsuri de investiții prioritare ...................................................................................................... 244

9.2.1 Colectarea și transportul deșeurilor ........................................................................................ 244

9.2.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje ........................................................................... 248

9.2.3 Tratarea biologică ................................................................................................................... 253

9.2.4 Construcția depozitului conform ............................................................................................. 255

9.2.5 Închiderea depozitelor neconforme ........................................................................................ 259

9

9.3 Asistența Tehnică ........................................................................................................................ 264

9.3.1 Asistență Tehnică pentru implementarea Proiectului .............................................................. 264

9.3.2 Asistență Tehnică pentru supervizarea construcției ................................................................. 267

9.4 Publicitate și conștientizarea publicului ....................................................................................... 267

9.5 Costuri investiţionale .................................................................................................................. 269

9.6 Costuri de operare şi întreţinere .................................................................................................. 271

9.6.1 Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport ................................................ 271

9.6.2 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer ....................................................... 271

9.6.3 Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit ...................................................................... 272

9.6.4 Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică ........................................................ 272

9.6.5 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare ........................................................ 273

9.6.6 Costuri de operare şi întreţinere pentru amplasamentele existente ........................................ 273

9.6.7 Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere ....................................................................... 273

9.7 Costuri unitare agregate .............................................................................................................. 274

10. REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICE ............................276

10.1 Metodologia aplicată: ................................................................................................................. 276

10.2 ANALIZA FINANCIARĂ ................................................................................................................. 276

10.3 Diferența de finanțat și finanțarea .............................................................................................. 278

10.4 Tarife și suportabilitate ............................................................................................................... 279

10.5 Analiza economică ...................................................................................................................... 280

10.6 Analiza de senzitivitate și analiza de risc ...................................................................................... 281

11. REZULTATELE ANALIZEI INSTITUŢIONALE .............................................285

11.1 Cadrul legal și principalele instituții cu roului și respeonsabilități în sectorul de gestionare deșeuri

.................................................................................................................................................. 285

11.2 Situația existentă ........................................................................................................................ 286

11.3 Componentele proiectului ........................................................................................................... 289

11.4 Viitorul sistem de gestionare a deșeurilor .................................................................................... 290

10

11.5 Organizarea din punct de vedere instituțional ............................................................................. 292

11.6 Prevederi contractuale ................................................................................................................ 297

11.7 Strategie de tarifare și mecanism de plată ................................................................................... 299

11.8 Plan de acțiune instituțional, conștientizarea publicului și costuri de administrare proiect ........... 301

11.9 Concluzii ..................................................................................................................................... 302

12. REZULTATELE ANALIZEI IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .....................303

13. STRATEGIA DE ACHIZIŢII ŞI PLANUL DE IMPLEMENATARE .....................307

13.1 Strategia de Achiziții ................................................................................................................... 307

13.1.1 Criterii pentru gruparea licitațiilor .......................................................................................... 307

13.2 Licitații propuse .......................................................................................................................... 308

13.3 Plan de achiziții și de implementare propuse ............................................................................... 311

13.4 Documente necesare pentru implementarea proiectului ............................................................. 313

13.5 Ipoteze și riscuri .......................................................................................................................... 313

13.5.1 Metodologia aplicată .............................................................................................................. 313

14. LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ................................................324

11

LISTĂ TABELE Tabel 1: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului .................................................................... 20 Tabel 2: Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor ............................................................................... 22 Tabel 3: Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate ............................................................................................ 22 Tabel 4: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile .......................................................................... 23 Tabel 5: Puncte de referință ............................................................................................................................... 25 Tabel 6: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară ................................................... 29 Tabel 7: Tarife cu TVA ......................................................................................................................................... 29 Tabel 8: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice ..................................................................... 30 Tabel 9: Analiza de senzitivitate .......................................................................................................................... 31 Tabel 10: Valori modificate ................................................................................................................................ 32 Tabel 11: Parametri analiză de risc ..................................................................................................................... 32 Tabel 12: Rezultate analiza de risc ...................................................................................................................... 33 Tabel 13: Conținut .............................................................................................................................................. 44 Tabel 14: Depozite municipale existente în județul Harghita, suprafață și an încetare activitate ........................ 50 Tabel 15: Condiții geologice pe amplasamente ................................................................................................... 53 Tabel 16: Principalele lacuri naturale în județul Harghia ..................................................................................... 54 Tabel 17: Clasificarea din punct de vedere seismic al județului Harghita ............................................................ 57 Tabel 18: Utilizarea terenurilor în regiune și județul Harghita ............................................................................ 57 Tabel 19: Utilizare teren depozit de deșeuri ce urmează a fi recultivat în cadrul proiectului .............................. 58 Tabel 20: Locația depozitelor neconforme ......................................................................................................... 61 Tabel 21: Ținte privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje ........................................................... 67 Tabel 22: Ținte județene ..................................................................................................................................... 69 Tabel 23: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile municipale biodegradabile pentru județul Harghita .............. 70 Tabel 24: Ținte anuale privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje ............................................... 70 Tabel 25: Numărul și densitatea populației, pondere populație din mediul urban (100%‐rural) ......................... 72 Tabel 26: Numărul de locuitori în mediul urban și rural în județul Harghita, 1948‐2009 ..................................... 72 Tabel 27: Tendințe de evoluție a populației, 2002‐2008 ..................................................................................... 73 Tabel 28: Așezări umane, 2007 ........................................................................................................................... 73 Tabel 29: Evoluția numărului de locuințe în județul Harghita ............................................................................. 74 Tabel 30: Evoluția și ponderea principalelor activități economice în județul Harghita, 2005‐2008 ..................... 74 Tabel 31: Distribuția forței de muncă pe diferite sectoare .................................................................................. 74 Tabel 32: Număr șomeri și rată șomaj, 2000‐2009 .............................................................................................. 75 Tabel 33: Evoluția PIB în România, 2004‐2007 .................................................................................................... 75 Tabel 34: Salariul net lunar mediu în principalele sectoare ale economiei pe persoană în județul Harghita ....... 76 Tabel 35: Metodologie și ipoteze privind calculul proiecțiilor generării deșeurilor ............................................. 83 Tabel 36: Cantităţi de deşeuri municipale colectate, 2009 .................................................................................. 88 Tabel 37: Indicatori generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010 ..................................................................... 89 Tabel 38: Cantități de deșeuri generate și colectate în zona de proiect în t/an, 2010 ......................................... 89 Tabel 39: Indicator generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010...................................................................... 89 Tabel 40: Proiecția generării deșeurilor municipale la nivelul zonei de proiect ................................................... 91 Tabel 41: Deșeuri municipale biodegradabile generate în anul 2010 .................................................................. 94 Tabel 42: Proiecția generării deșeurilor municipale biodegradabile, total zonă de proiect ................................. 96 Tabel 43: Cuantificarea țintelor privind deșeurile municipale biodegradabile pentru zona de proiect................ 97 Tabel 44: Cantitate și compoziți deşeuri de ambalaje generată în județ în anul 2007 ......................................... 99 Tabel 45: Proiecția generării deșeurilor de ambalaje, total zonă de proiect ..................................................... 101 Tabel 46: Ținte naționale de reciclare/valorificare deșeuri de ambalaje ........................................................... 102 Tabel 47: Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje pentru zona de proiect .................................... 102 Tabel 48: Tipuri de deşeuri municipale periculoase .......................................................................................... 103 Tabel 49: Proiecţia deşeurilor municipale periculoase ...................................................................................... 104 Tabel 50: Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate .................................................................. 105 Tabel 51: Proiecţia privind deşeurile voluminoase ............................................................................................ 106 Tabel 52: Cantități colectate de DEEE, 2009 ..................................................................................................... 107 Tabel 53: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare DEEE ........................................... 107 Tabel 54: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare VSU ............................................ 108

12

Tabel 55: Compoziție estimată a deșeurilor menajere în amestec .................................................................... 109 Tabel 56: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul urban ............................................................................ 111 Tabel 57: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul rural .............................................................................. 111 Tabel 58 Evoluția gradului de deservire cu servicii de colectare ....................................................................... 112 Tabel 59: Principalele companii de colectare și transport în 2010 .................................................................... 112 Tabel 60: Echipamentele agenților de salubrizare pentru transportul deșeurilor menajere ............................. 115 Tabel 61: Containere pentru colectare separată în Microregiunea ALCSIK ....................................................... 116 Tabel 62: Capacități de reciclare în județul Harghita în anul 2007 .................................................................... 118 Tabel 63: Zona de deservire a SC ECO‐CSIK SRL, decembrie 2010 ..................................................................... 119 Tabel 64: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ECO‐CSIK SRL ........................................................... 120 Tabel 65: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ZOLD SRL ................................................................. 121 Tabel 66: Depozite municipale neconforme existente în județul Harghita ........................................................ 122 Tabel 67: Condiții existente pe depozitele ce urmează a fi recultivate în cadrul proiectului ............................. 125 Tabel 68: Evoluția tarifelor privind deșeurile în județul Harghita ...................................................................... 128 Tabel 69: Nivele de taxe sau tarife privind deșeurile pentru principalii operatori în 2010 ................................ 129 Tabel 70: Proiecția cantităților de nămol generat în SEAU ................................................................................ 132 Tabel 71: Proiecția cantităților de nămol generate în STA ................................................................................ 133 Tabel 72: Metode eliminare nămol ................................................................................................................... 135 Tabel 73 : Evaluarea opțiunilor pentru colectarea deșeurilor reziduale ............................................................ 139 Tabel 74: Evaluarea opțiunilor pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile .......................................... 141 Tabel 75: Analiza opţiunilor privind colectarea separată a tuturor tipurilor de deşeuri municipale biodegradabile

................................................................................................................................................................ 144 Tabel 76: Comparaţie între criteriile principale ale celor două tipuri de staţie de transfer ............................... 148 Tabel 77 : Localități arondate zonei de colectare nord ..................................................................................... 150 Tabel 78 : Localități arondate zonei de colectare sud ....................................................................................... 151 Tabel 79 : Localități arondate zonei de colectare vest ...................................................................................... 151 Tabel 80: Costuri investiționale aferente instalațiilor de incinerare în funcție de capacitate ............................ 163 Tabel 81 : Prezentare comparativă a tehnicilor de tratare a deșeurilor municipale biodegradabile .............. 164 Tabel 82 : Comparaţia proceselor de tratare a levigatului ................................................................................ 171 Tabel 83 : Comparație costuri tehnologii de tratare levigat .............................................................................. 173 Tabel 84: Date privind amplasamentele propuse pentru centrele de colectare prin aport voluntar ................. 179 Tabel 85: Determinarea numărului de centre de colectare prin aport voluntar ................................................ 180 Tabel 86: Distanța până la utilități de la centrele de colectare cu aport voluntar ............................................. 181 Tabel 87: Verificarea locațiilor stațiilor de transfer în funcție de distanțe ......................................................... 182 Tabel 88: Opțiuni tehnice privind închiderea .................................................................................................... 184 Tabel 89: Prezentarea celor trei alternative propuse pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în

județul Harghita ....................................................................................................................................... 189 Tabel 90: Costuri investiționale – alternativa A ................................................................................................ 191 Tabel 91: Costuri investiționale – alternativa B ................................................................................................. 191 Tabel 92: Costuri investiționale – alternativa C ................................................................................................. 192 Tabel 93: Costuri investiționale – alternativa D ................................................................................................ 192 Tabel 94 : Fluxuri deșeuri ‐ zone de colectare .................................................................................................. 194 Tabel 95 : Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor .......................................................................... 195 Tabel 96 : Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate ....................................................................................... 196 Tabel 97: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativele A, B și C .................................. 197 Tabel 98 : Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativa D .............................................. 198 Tabel 99: Proiecția populației județului Harghita pentru perioada 2009‐2032 conform diferitelor modele ...... 200 Tabel 100: Proiecția populației pe 5 regiuni și microregiuni în județul Harghita realizată de Csata‐Kiss, anii 2022

și 2032 ..................................................................................................................................................... 202 Tabel 101: Colectare separată deșeuri menajere .............................................................................................. 205 Tabel 102: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile ........................................................ 206 Tabel 103: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile ................................................. 207 Tabel 104: Consum estimat de carburanți pentru vehiculele de colectare și transport ..................................... 209 Tabel 105: Estimare privind lungimea drumurilor interioare ale localităților .................................................... 209 Tabel 106: Parametri de proiectare utilizați pentru dimensionarea stațiilor de transfer ................................... 210 Tabel 107: Caracteristicile depozitului .............................................................................................................. 213 Tabel 108: Criterii de proiectare principale utilizate pentru dimensionarea primei celule a depozitului ........... 213

13

Tabel 109: Determinarea suprafeței stratului de impermeabilizare a bazei ...................................................... 214 Tabel 110: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013 ............................... 222 Tabel 111: Parametri de proiectare – zonă pretratare deșeuri ......................................................................... 224 Tabel 112: Parametrii de proiectare – zonă compostare intensivă ................................................................... 225 Tabel 113: Parametri de proiectare – platformă de maturare .......................................................................... 226 Tabel 114: Determinarea numărului de unități de compostare individuală, 2013 ............................................ 227 Tabel 115: Parametri dimensionare ................................................................................................................ 228 Tabel 116: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului .............................................................. 234 Tabel 117: Pubele și containere deșeuri ........................................................................................................... 236 Tabel 118: Vehicule pentru deșeuri biodegradabile .......................................................................................... 237 Tabel 119: Vehicule pentru colectarea din ușă‐în‐ușă a deșeurilor reciclabile uscate ....................................... 237 Tabel 120: Vehicule pentru colectarea deșeurilor din insulele pentru colectare separată ................................ 238 Tabel 121: Vehicule pentru transportul containerelor de 5‐24 m3 de la centrele de colectare prin aport voluntar

................................................................................................................................................................ 238 Tabel 122: Capacitate proiectată a stațiilor de transfer .................................................................................... 239 Tabel 123: Determinarea numărului de camioane cu remorcă ......................................................................... 239 Tabel 124: Indicatorii de performanţă privind colectarea şi transportul deşeurilor .......................................... 239 Tabel 125: Deșeuri intrate în centrele de colectare separată prin aport voluntar ............................................. 240 Tabel 126: Cantități deșeuri intrate în stațiile de sortare .................................................................................. 241 Tabel 127: Capacitatea proiectată a staţiilor de sortare ................................................................................... 241 Tabel 128: Rezultat stații de sortare, 2013 ....................................................................................................... 241 Tabel 129: Indicatori de performanţă privind reciclarea deşeurilor (inclusiv deşeurile de ambalaje) ................ 242 Tabel 130: Cantități intrate în stația de compostare, 2013 ............................................................................... 242 Tabel 131: Capacitate proiectată a stației de compostare, 2013 ...................................................................... 242 Tabel 132: Cantități rezultate stația de compostare (45 % din materia intrată), 2013 ...................................... 243 Tabel 133: Posibili indicatori de performanţă privind tratarea biologică .......................................................... 243 Tabel 134: Cantități deșeuri intrate pe depozit ................................................................................................. 243 Tabel 135: Estimare privind capacitatea depozitului de realizat, prima celulă .................................................. 243 Tabel 136: Estimare suprafață depozit, prima celulă ........................................................................................ 244 Tabel 137: Indicatori de performanţă privind noul depozit ............................................................................... 244 Tabel 138: Indicatori de performanţă privind închiderea depozitelor neconforme ........................................... 244 Tabel 139: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013 ............................... 255 Tabel 140: Cost investițional în prețuri constante ........................................................................................... 269 Tabel 141: Cost investițional în prețuri curente .............................................................................................. 269 Tabel 142: Costuri investiționale în prețuri constante cu ajustare de preț ..................................................... 270 Tabel 143: Dezvoltarea fluxului de numerar în prețuri curente cu ajustare de preț ....................................... 270 Tabel 144: Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport ....................................................... 271 Tabel 145: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer .............................................................. 271 Tabel 146: Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit ............................................................................. 272 Tabel 147: Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică (compostare) ......................................... 272 Tabel 148: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare ............................................................... 273 Tabel 149: Operare şi întreţinere pentru amplasamente existente .................................................................. 273 Tabel 150: Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere ............................................................................... 273 Tabel 151: Costuri unitare investiţionale .......................................................................................................... 274 Tabel 152: Costuri unitare operare şi întreţinere (O&Î) .................................................................................... 275 Tabel 153: Plan de finanțare – detaliat ............................................................................................................. 277 Tabel 154: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară ............................................. 278 Tabel 155: Tarife cu TVA ................................................................................................................................... 279 Tabel 156: Prag criteriu de suportabilitate........................................................................................................ 279 Tabel 157: Tarife fără TVA ................................................................................................................................ 279 Tabel 158: Tarife pe persoană/lună .................................................................................................................. 280 Tabel 159: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice ............................................................... 281 Tabel 160: Analiza de senzitivitate .................................................................................................................... 282 Tabel 161: Valori modificate ............................................................................................................................. 283 Tabel 162: Parametri analiză de risc ................................................................................................................. 283 Tabel 163: Rezultate analiza de risc .................................................................................................................. 284 Tabel 164: Licitații propuse în cadrul proiectului .............................................................................................. 308

14

Tabel 165: Plan de achiziții ............................................................................................................................... 311 Tabel 166: Plan de implementare (Grafic Gantt)............................................................................................... 312 Tabel 167: Clasificarea riscurilor ....................................................................................................................... 314 Tabel 168: Evaluarea și gestionarea riscului pe durata implementării .............................................................. 315

LISTĂ FIGURI

Figura 1 Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita ........................................................... 21 Figura 2 Valori distribuție ................................................................................................................................... 33 Figura 3: Locația județului Harghita în România ................................................................................................. 47 Figura 4: Harta județului Harghita ...................................................................................................................... 48 Figura 5: Evoluția salariului net lunar mediu pe medii* ...................................................................................... 76 Figura 6: Instituții de mediu în România relevante pentru sectorul de deșeuri ................................................... 79 Figura 7: Deșeuri municipale generate în anul 2010 ........................................................................................... 86 Figura 8: Instalații deșeuri existente ................................................................................................................... 87 Figura 9: Zone de deservire depozite ................................................................................................................ 114 Figura 10: Centrul de colectare separată ALCSIK .............................................................................................. 121 Figura 11: Echipamente ale centrului de colectare separată ALCSIK ................................................................. 121 Figure 12 : Zone de colectare propuse .............................................................................................................. 150 Figura 13: Compostarea în grămezi .................................................................................................................. 155 Figura 14: Compostarea în grămezi statice aerate (GSA) .................................................................................. 156 Figura 15: Unitate de compostare individuală cu plasă de sârmă din oțel galvanizat ........................................ 158 Figura 16: Unități de compostare cu cadru de lemn ......................................................................................... 159 Figura 17: Schemă tratare mecano‐biologică simplă ....................................................................................... 160 Figura 18 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu uscare biologică ..................................................... 161 Figura 19 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu valorificare energetică ........................................... 162 Figura 20: Rute de transport la Remetea .......................................................................................................... 183 Figure 21 : Bring Centre – Centru de colectare prin aport voluntar Recultivation of non‐compliant landfill –

Recultivare depozit neconform ............................................................................................................... 194 Figura 22: Proiecția populației calculată cu ajutorul a diferite metode până în anul 2039 ................................ 202 Figura 23: Stație de compostare – diagramă de proces ................................................................................... 224 Figura 24: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita......................................................... 231 Figura 25: Rezumat fluxuri de deșeuri în 2013 .................................................................................................. 234 Figura 26: Funcționare centru de colectare prin aport voluntar ....................................................................... 249 Figura 27: Sistem de impermeabilizare a suprafeței depozitului ..................................................................... 263 Figura 28: Analiza MER ..................................................................................................................................... 313

15

1. REZUMAT

1.1 Obiectivul Proiectului

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unui sistem durabil, la standarde europene, de

gestionare a deșeurilor solide în județul Harghita prin îmbunătățirea serviciilor de gestionare a

deșeurilor și reducerea numărului existent de depozite neconforme în județ, în conformitate cu

practicile și politicile UE în cadrul Axei Prioritare 2 a POS Mediu. Sistemul integrat de gestionare a

deșeurilor va duce la creșterea calității mediului și a condițiilor de viață în județul Harghita.

Obiectivele principale în domeniul gestionării deșeurilor în județul Harghita sunt următoarele:

Implementarea colectării separate a deșeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât și rural;

Atingerea nivelului cel mai mare de valorificare deșeuri municipale și asigurarea îndeplinirii

țintelor privind deșeurile de ambalaje;

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate prin compostare și alte metode de

tratare în vederea asigurării atingerii țintelor legislative;

Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor specifice de deșeuri (deșeuri menajere periculoase,

DEEE, nămol de la stațiile de epurare orășenești);

Colectarea deșeurilor din construcții și demolări și valorificarea potențialului util al acestui tip

de deșeuri;

Închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme;

Realizarea unui depozit zonal pentru deșeuri nepericuloase.

1.2 Date identificare proiect

Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor propus este proiectat pentru județul Harghita din

România. Județul Harghita se află în Regiunea Centrală a României, cu reședința de județ la

Miercurea Ciuc.

Județul Harghita este înconjurat la nord de județul Suceava, de județele Neamț și Bacău în est,

Covasna și Brașov la sud și Mureș în vest. Suprafața judeșului este de 6.639 km2, reprezentând 2,78 %

din suprafața totală a României.

La mijlocul anului 2009, populația județului era de 325.345 locuitori, din care 143.234 (44,1 %)

locuiau în mediu urban și 182.111 (55,9 %) în mediul rural (sursă: INS). Per ansamblu, populația are o

tendință de descreștere pe de o parte din cauza tendinței negative a natalității și, pe de altă parte,

din cauza migrării semnificative în străinătate. Numărul de populație din mediul rural a înregistrat o

creștere mică în ultimii zece ani, ceea ce este opusul tendințelor internaționale și atrage atenția

asupra sub‐urbanizării.

Potrivit scrisorii nr. 24792/22.07.2011, Odorheiu Secuiesc nu se va alătura proiectului. Așadar,

populația aferentă zonei acoperite de SIGD este de 287.791 locuitori (2010).

16

Relieful județului include o mare parte din grupul central al Carpaților Orientali, o mică parte din zona

de câmpie a Carpaților de Curbură, precum și extremitatea de sud‐vest a Subcarpaților Transilvaniei.

Astfel, relieful este dominat de cele două lanțuri muntoase orientate spre nord‐est – sud‐vest, între

care se intercalează câteva depresii intramontane. În partea de sud‐vest se găsesc podișurile

Subcarpaților, intens fragmentate de rețeaua de apă a celor două Târnave.

Zona de munte ocupă peste 60 % din teritoriul județului și este formată din munții Căliman, Gurghiu,

Hăşmaş și Ciuc. Înălțimea acestor munți descrește de la nord la sud. Munții Călimani atinge înălțimi

mai mari, de 2.000 m, în alte masive înălțimile atingând 1.800 m.

Din punct de vedere administrativ, județul Harghita este constituit din 4 municipii (Miercurea‐Ciuc,

Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Topliţa), 5 orașe (Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc și

Vlăhiţa) și 58 comune și 235 sate. Reședința de județ se află la Miercurea‐Ciuc care are o populație de

42.140.

În mediul urban și rural din județul Harghita, activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de

companii desemnate. În principiu, collectarea se efectuează zilnic pentru zonele de blocuri și

săptămânal pentru zonele de case individuale. Cu toate acestea, frecvența de colectare variază de la

oraș la oraș și, și în funcție de sezon. Pe timp de vară, colectarea deșeurilor din piețe și cantine poate

fi realizată zilnic din cauza temperaturilor ridicate și a cantităților de deșeuri organice generate.

În prezent, există 10 agenți de salubrizare în județul Harghita din care 6 sunt companii cu capital

privat, 2 sunt structuri în cadrul primăriilor (Bălan, Toplița), 1 companie de interes public local (SC GO

SA Gheorgheni) și 1 companie 100 % în proprietatea unei asociații municipale (SC ECO‐CSIK SRL).

Acești operatori deservesc județul Harghita în proporție de 100 % cu servicii de colectare și transport.

Din cei 10 operatori, 9 operatori dețin licență ANRSC: SC AVE HURON SRL,

SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc, SC ECO‐CSIK SRL Sânsimion, SC KVG

ROMANIA SRL Bălan, SC GO SA Gheorgheni, SC SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara, SC F&G ECO SRL

Târgu Mureş, Primăria Bălan și SC Neval SRL Zetea. Primăria Toplița este operatorul care nu deține

licență.

În județul Harghita nu se desfășoară activități de transfer a deșeurilor. Colectarea, valorificarea și

eliminarea deșeurilor reciclabile sunt limitate la municipiul Odorheiu Secuiesc și o parte din regiunea

Ciuc. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje (hârtie și carton și/sau plastic și/sau

metal), pe teritoriul județului există 2 agenți economici autorizați în acest sens (SC Solaris Trade SRLși

SC Zöld et Comp SRL).

În anul 2009, în cadrul unui proiect PHARE CES 2003, pe teritoriul microregiunii ALCSIK a fost

implementat un sistem de colectare separată, zonă care este și ea înclusă în acest proiect.

Principalele componente: stația de sortare din Sânsimion, vehiculele și recipienții de colectare. Stația

de sortare existentă și bunurile au fost avute în vedere când s‐a realizat planificarea sistemului

integrat.

Până la mijlocul anului 2012, eliminarea deșeurilor reziduale în județul Harghita se realiza pe 4

depozite. Trei depozite neconforme proprietate publică – Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița – au

încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un depozit conform potrivit standardelor UE

pe Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc

17

,construit de partenerul privat de concesiune SCAVE Harghita Salubritate SRL în 2007‐2008. Cu toate

că depozitul Țechend face obiectul unor probleme de ordin legal, a fost avută în vedere integrarea

acestuia, fiind o instalație amplasată în zona de proiect.

Trei localități exportă deșeurile în afara zonei de proiect la depozitul Sighișoara, iar o localitate la

depozitul de la Câmpia Turzii.

De la aderarea la Uniunea Europeană din 1 ianuarie 2007, România trebuie să respecte noi standarde

de mediu. În ceea ce privește infrastructura de gestionare a mediului, aceste provocări includ ținte

specifice de valorificare și reciclare, precum și cerințe mai stricte în ceea ce privește depozitarea

deșeurilor. Ca punct de plecare în vederea atingerii acestor ținte, în anul 2004 au fost aprobate

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

(PNGD), iar în anul 2006 au fost aprobate Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor de către

Minister.

Proiectul propus are scopul de a stabili un sistem integrat de gestionare a deșeurilor (SIGD) în județul

Harghita, conform cu directivele CE și legislația românească. Acest proiect va aduce o contribuție

semnificativă la atingerea obiectivelor Programului Operațional Sectorial (POS) pentru Mediu

(aprobat în iulie 2007) și a angajamentelor privind gestionarea deșeurilor prezentate în Tratatul de

Aderare. În plus, acesta este un proiect prioritar în PRGD și va avea un impact pozitiv semnificativ

asupra mediului și sănătății populației.

1.3 Analiza necesarului

În ceea ce privește gestionarea deșeurilor în județul Harghita, sistemul existent nu este în totalitate

conform cu cerințele legale și nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor

legislative, precum și a celor stabilite prin Tratatul de Aderare. Tabelul de mai jos prezintă

principalele deficiențe ale actualului sistem de gestionare a deșeurilor.

Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat de

gestionare a deşeurilor

Colectarea şi transportul

deşeurilor menajere

Unele contracte cu

operatorii de servicii

de salubrizare pentru

colectarea și

transportul deșeurilor

expiră curând sau sunt

încheiate pe o

perioadă

nedeterminată;

În prezent, nu există

nicio stație de transfer.

Întreaga populație (urbană și rurală) este conectată la

serviciul de salubrizare

Furnizarea de vehicule și mijloace de transport pentru

colectarea deșeurilor reziduale în localitățile unde

serviciul de colectare și transport va fi delegat;

Realizarea de staţii de transfer

Colectarea separată a

deşeurilor reciclabile

În prezent, sistemul de

colectare separată a

deşeurilor reciclabile nu

este încă extins la nivel de

Implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor

reciclabile în vederea asigurării reciclării/valorificării

următoarelor cantități minime de deșeuri de ambalaje atât

de la populație, cât și din comerț, industrie și de la instituții în

18



judeţ. 2013:

‐ 3.237 tone de deșeuri de hârtie și carton;

‐ 1.313 tone de deșeuri de plastic;

‐ 1.547 tone de deșeuri de sticlă;

‐ 454 tone de deșeuri de metal;

‐ 405 tone de deșeuri de lemn;

‐ 9.595 tone – total reciclare deșeuri de ambalaje;

‐ 10.468 tone – total valorificare deșeuri de ambalaje.

Dotarea cu recipienţi şi mijloace de transport pentru

colectarea separată a deşeurilor reciclabile

Asigurarea de capacităţi de sortare pentru deşeurile

reciclabile colectate separat

Asigurarea de capacități de

tratare a deșeurilor

municipale biodegradabile

În prezent, în județ nu

există capacități de tratare

a deșeurilor municipale

biodegradabile

Cantităţi care urmează să fie tratare:

‐ 28.904 tone în 2013.

‐ 39.203 tone în 2016.

Asigurarea unei capacități de tratare pentru compostare

Gestionarea fluxurilor

specifice de deşeuri (deşeuri

periculoase menajere,

deşeuri voluminoase, deşeuri

din construcţii şi demolări,

DEEE)



fluxurilor speciale de

deșeuri nu este

implementat și nu există

nici un sistem pentru

gestionarea lor.

Achiziţionarea de echipamente de colectare şi transport

pentru fluxurile speciale de deşeuri;

Realizarea de instalaţii pentru tratarea fluxurilor

speciale de deşeuri

Eliminare prin depozitare În prezent, în județ există

un singur depozit conform

funcțional la Țechend și 9

depozite neconforme

Realizarea depozitului zonal de deşeuri

Închiderea depozitelor neconforme (depozitul

neconform de la Odorheiu Secuiesc nu va fi închis în

cadrul acestui proiect)

Finanţare/Recuperare

costuri

Capacitate de finanţare

insuficientă

Nu există recuperare de

costuri

Nu se aplică principiul

„poluatorul plătește”

Asigurarea finanţării necesare achiziţionării

echipamentelor

Dezvoltarea unei politici eficiente de recuperare a

costurilor, în limitele suportabilității populației,

permițând finanțarea înlocuirii echipamentelor depășite

19



Informarea şi conştientizarea

publicului

Lipsa informațiilor și a unui

grad de conștientizare a

publicului în ceea ce

privește prioritățile și

cerințele unui sistem

integrat de gestionare a

deșeurilor

Campanii de informare şi conştientizare a publicului

1.4 Analiza opțiunilor

Singurul loc potrivit pentru un depozit în județul Harghita este Remetea. Nu a fost propus nici un alt

amplasament, de aceea nu s‐au putut efectua alte analize ale opțiunilor.

Similar, pentru stațiile de transfer au fost propuse doar două amplasamente: terenul adiacent

depozitului actual de la Miercurea‐Ciuc și zona fostului târg de animale de la Corund. Din punct de

vedere geografic, ambele sunt considerate corespunzătoare și pot fi cele mai soluții pentru

implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor (SIGD).

Au fost identificate patru alternative tehnice realiste și demne de analize mai aprofundate. Acestea

sunt:

Opțiunea A: sistem de colectare cu o pubelă (doar deșeuri în amestec), cu tratare mecano‐

biologică în vederea depozitării și o stație de sortare centrală;

Opțiunea B: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec și reciclabile), cu tratare

mecano‐biologică în vederea valorificării energetice și cu două stații de sortare;

Opțiunea C: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec și reciclabile), cu tratare

mecano‐biologică în vederea depozitării și cu două stații de sortare;

Opțiunea D: Sistem cu trei pubele (deșeuri în amestec, reciclabile, biodegradabile) cu stație

de compostare centrală de mare capacitate și două stații de sortare.

Toate aceste opțiuni respectă cu maximă siguranță rigorile legii în vigoare în sectorul deșeurilor și

sunt fezabile din punct de vedere tehnic.

Pe baza comparației tehnice și economico‐financiare de mai sus, se recomandă opțiunea D.

1.5 Sistem recomandat de gestionare a deșeurilor

Alternativa propusă pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita este

prezentată în figura de mai jos, iar măsurile investiționale sunt prezentate în tabelul de mai jos.

20

Tabel 1: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului

Instalație, echipament Bucăți Capacitate Unitate Locație

Unități de compostare individuală

20.000 – buc Case individuale în mediul urban și zonele suburbane

Pubele maro și containere pentru colectarea

deșeurilor biodegradabile 16.980*. 120, 1.100 litri Case și blocuri din mediul urban

Containere pentru deșeuri reziduale cu

mecanisme de protecție împotriva urșilor

20 1,1 mc Băile Tușnad

Centre de colectare prin aport voluntar

8 – locații Miercurea Ciuc, Topliţa, Bălan, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Corund, Sânsimion

Insule pentru colectare separată

116 insule noi cu 3

containere;

170 containere pentru

deșeuri de sticlă

– buc Toate localitățile

Staţii de sortare 1 15200 t/an

Remetea

Staţie de compostare 1 23.600 t/an Remetea

Staţii de transfer 1 40.000 t/an Miercurea Ciuc

1 17.000 t/an Corund

Depozit 1 450.000 m3 Remetea

Vehicule de colectare pentru colectare separată

21 – buc Remetea, Miercurea Ciuc,

Corund

Camioane cu remorcă pentru stații de transfer

10

Pentru ridicarea containerelor mobile

buc Miercurea Ciuc, Corund

„Centre mobile de colectare prin aport voluntar” – camioane închise cu containere pentru colectarea deșeurilor menajere

periculoase

1 – buc ‐

* La cererea autorităților de mediu, pentru localitatea Băile Tușnad vor fi achiziționate containere cu

mecanisme de protecție împitriva urșilor. 20 de containere (pentru colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile din zonele de blocuri în orașul Băile Tușnad) vor fi echipate cu mecanisme de protecție

împotriva urșilor.

21

Figura 1 Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita

Puncte de colectare

Deșeuri reziduale

Deșeuri biodegradabile

Deșeuri reziduale


Deșeuri de hârtie și carton

Deșeuri de plastic și metal

Deșeuri de sticlă

Deșeuri de sticlă

Deșeuri reziduale

Deșeuri reciclabile

Compostare individuală

compostreciclare

Deșeuri stradale și alte tipuri de deșeuri reziduale

Deșeuri din parcuri și

grădini și piețenămol

Investiții noiInvestiții finanțate din alte surse

Deșeuri menajere - mediul urban

Blocuri - Puncte de colectare

Sânsimion (existentă) - 5.700 t/anRemetea (nouă) - 15.200 t/an

Stații de transfer

Case - din ușă în ușăBlocuri și case - insule de

colectare

Colectarea separată a tuturor

tipurilor de deșeuri reciclabile

Miercurea Ciuc (nouă) - 40.000 t/anCorund (nouă) - 17.000 t/an

Deșeuri asimilabile

37.340 tone 28.330 tone

Case - din ușă în ușă

Centre de colectare separată

Deșeuri menajere - mediul rural

Depozit Remetea - prima celulă 450.000 m3 (53.810 t în 2013)

Stații de sortareStație de compostareRemetea (nouă) - 23.600 t/an

4.50

0

8.00

0

30.0

00

3.00

0

950

860

6.50

0

11.9

0010.2

00

2.30

0

7.90

0

16.60373

0

1.030

9.330

12.6

40

8.600

195

1.13

0

1.501

3.81

0

4.84

1 12.050

16.990

3.10

0

22

Verificarea îndeplinirii țintelor privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje

Tabelele de mai jos prezintă ţintele care trebuie atinse în conformitate cu proiecţia, precum şi

cantităţile care trebuie valorificate / reciclate potrivit opţiunilor tehnice din această alternativă.

Tabel 2: Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor

Material Cantitate deșeuri de ambalaje (tone)

2011 2012 2013

Hârtie și carton 2.675 2.942 3.237

Plastic 772 955 1.313

Sticlă 1.023 1.266 1.547

Metale 375 412 454

Lemn 335 369 405

Total reciclare 6.632 7.930 9.595

Total valorificare 7.642 9.040 10.468

Tabel 3: Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate

Material

Cantităţi de deşeuri de ambalaje (tone/an)

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Hârtie și carton

Stație de

sortare 2.786 2.878 3.081 3.354 3.435 3.517

Hârtie și carton

ICI direct la

valorificare 728 757 780 796 804 812

Hârtie și carton Total 3.514 3.635 3.862 4.149 4.239 4.329

Plastic

Stație de

sortare 2.856 2.955 3.015 3.069 3.117 3.165

Plastic

ICI direct la

valorificare 728 757 780 796 804 812

Plastic Total 3.584 3.712 3.795 3.865 3.921 3.977

Sticlă

Stație de

sortare 1.940 1.938 2.068 2.192 2.170 2.148

Sticlă

ICI direct la

valorificare 290 302 311 317 320 323

Sticlă Total 2.231 2.240 2.379 2.509 2.490 2.471

Metale

Stație de

sortare 736 744 784 824 826 827

Metale ICI direct la

82 85 87 89 90 91

23

Material


2013 2014 2015 2016 2017 2018

valorificare

Metale Total 818 828 871 913 916 918

Lemn

ICI direct la

valorificare 486 506 521 531 537 542

Lemn Total 486 506 521 531 537 542

TOTAL reciclare 10.634 10.922 11.428 11.968 12.102 12.238

Valorificare

energetică lemn 1.702 1.771 1.824 1.860 1.879 1.898

TOTAL valorificare 12.336 12.693 13.251 13.828 13.981 14.135

Din cele două tabele se poate observa că în cazul implementării sistemelor de colectare propuse și

realizarea stației de sortare, pentru fiecare, în perioada 2011 – 2013 vor fi atinse atât țintele de

reciclare pe materiale, cât și ținta globală.

Verificarea îndeplinirii țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri municipale

biodegradabile

Potrivit datelor prezentate în capitolele anterioare, cantitatea de deșeuri biodegradabile ce trebuie

redusă la depozitare este de:

28.904 tone în anul 2013;

39.203 tone în anul 2016.

În cazul alternativei selectate, reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile se

realizează prin:

compostare individuală;

compostare în stația de compostare Remetea;

reciclare și valorificare deșeuri de hârtie, carton și lemn.

Tabel 4: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile

Cantitate (tone/an)

2013 2014 2015 2016

compostare individuală 4.592 4.580 4.590 9.199

Compostare în stația de compostare 22.351 22.195 22.138 22.084

24

Cantitate (tone/an)

2013 2014 2015 2016

Remetea

reciclare deșeuri de hârtie și carton în stațiile de sortare (ambalaje și non‐ambalaje)

4.644 4.797 5.136 5.590

Reciclare deșeuri de hârtie și carton direct de către generatori

728 757 780 796

valorificare lemn 2.189 2.276 2.345 2.392

TOTAL REDUCERE BIODEGRADABILE 34.504 34.605 34.989 40.061

1.6 Cadrul instituțional

Principalele cerințe privind regionalizarea în sectorul de deșeuri au fost îndeplinite:

ADI a fost înființat legal prin asocierea Consiliului Județean și a tuturor Consiliilor Locale din județul Harghita;

Documentul de Poziție privind implementarea proiectului e în plin proces de a fi semnat de toate unitățile administrativ‐teritoriale;

A fost efectuată o analiză detaliată a contractelor de salubrizare existente;

Dispozițiile contractuale privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor au fost stabilite de autoritățile locale și sunt reflectate corect în Documentul de Poziție.

Autoritățile locale din județul Harghita au decis următoarele privind contractele de salubrizare și mecanismul de plată:

În ceea ce privește serviciile de colectare și transport deșeuri (la stațiile de transfer/centrele de colectare/instalațiile de deșeuri) s‐a decis acordarea unui (1) contract pentru fiecare zonă de colectare; gestiunea serviciului va fi atribuită conform procedurii de delegare organizată de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară, în numele și pe seama autorităților locale implicate;

În ceea ce privește transportul deșeurilor de la stațiile de transfer/sortare la depozitul ecologic, s‐a decis ca operatorii care asigură operarea acestor instalații, să asigure și serviciul de transport;

În ceea ce privește operarea instalațiilor de deșeuri, vor fi acordate 2 contracte, după cum urmează:

o 1 contract pentru operarea stației de transfer Miercurea Ciuc și a stației de transfer Corund;

o 1 contract pentru operarea centrului integrat de gestionare a deșeurilor Remetea – stație de sortare, stație de compostare și depozit ecologic.

În ceea ce privește ultimele două activități (transport și operarea instalațiilor), procedura de delegare va fi organizată de Consiliul Județean Harghita. Contractele vor fi semnate de Consiliul Județean, în calitate de autoritate contractantă. În ceea ce privește mecanismul de plată pentru serviciile de salubrizare, s‐a decis că la nivelul județului Harghita, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, ar trebui menținut sistemul de taxe.

25

Concluzia finală este că structura instituțională propusă pentru județul Harghita va asigura fiabilitatea și succesul implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita.

1.7 Planul de implementare

Etapa de pregătire a proiectului a începu în iunie 2010 cu pregătirea acestei aplicații pentru asistență.

Această activitate a fost realizată de o echipă de consultanți pre‐finanțată de CJ Harghita. În cazul

unei aplicații cu succes (i.e. contract de sprijin semnat), Consultantul va pregăti și proiectarea în

detaliu și documentele de licitație și va asigura o contribuție în ceea ce privește supervizarea

șantierului pe durata construcției.

Punctele de referință în implementarea proiectului sunt următoarele:

Tabel 5: Puncte de referință

Contract / Nume activitate Dată începere Dată încheiere

I. AT pentru pregătire proiect (documentație aplicație POS Mediu, proiectare tehnică, contribuția proiectantului la faza de implementare, dosare de licitație)

Septembrie 2010 Noiembrie 2015

II. Verificare proiect depozit Remetea Mai 2013 Iunie 2013

III. Asistență Tehnică și supervizarea lucrărilor de construcție – sistem integrat de gestionare a deșeurilor județul Harghita (project management, supervizare, expert achiziții)

Septembrie 2013 Noiembrie 2015

IV. Contract de publicitate și conștientizare a publicului

Septembrie 2013 Decembrie 2014

V. Contract de lucrări:

V.1 Proiectare și lucrări de construcție Centru tratare deșeuri Remetea (FIDIC Cartea Roșie pentru depozit și FIDIC Cartea Galbenă pentru stație de compostare și stație de sortare)

Octombrie 2013 Noiembrie 2015

V.2 Proiectare și lucrări de construcție pentru stațiile de transfer Miercurea‐Ciuc și Corund și centrele de colectare prin aport voluntar

Septembrie 2013 Septembrie 2015

V.3 Proiectare și lucrări de construcție pentru închiderea sau ecologizarea depozitelor neconforme existente

Septembrie 2013 Octombrie 2015

26

Contract / Nume activitate Dată începere Dată încheiere

V.4 Proiectare și construcție drumuri de acces pentru Centru tratare deșeuri Remetea, stații de transfer, centre de colectare prin aport voluntar în Bălan, Toplița, Cristuru Secuiesc și Vlăhița și ecologizarea a două depozite neconforme (Băile Tușnad și Vlăhița)

Octombrie 2013 Noiembrie 2015

VI. Furnizare echipamente Septembrie 2013 Octombrie 2014

VII. Contract audit (audit anual al proiectului) Ianuarie 2014 Octombrie 2015

1.8 Evaluarea impactului asupra mediului

Sistemul integrat de gesionare a deșeurilor în județul Harghita include următoarele investiții care

aparțin unei categorii de dezvoltare ce intră sub incidența anexei II a Directivei EIM (11. Alte proiecte:

(b) instalații pentru eliminarea deșeurilor (proiecte care nu sunt incluse în Anexa I)):

Depozitul pentru deșeuri nepericuloase, stația de compostare și stația de sortare de la

Remetea;

Stațiile de transfer de la Miercurea Ciuc și Corund;

8 centre de colectare prin aport voluntar.

Coordonarea procedurii EIM pentru proiectul „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul

Harghita” este în competența Agenției pentru Protecția Mediului Harghita – Gestionare Deșeuri.

Procedura EIM a fost demarată în data de 19.11.2010, când Agenția pentru Protecția Mediului (APM)

Harghita a fost notificată de către Consultant în seama Consiliului Județean Harghita cu privire la

acest proiect.

În data de 31.08.2011, a fost depus Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului la APM și la

Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM) Sibiu, fiind publicat și pe paginile de interne ale

ambelor agenții.

A fost nevoie de revizuirea și completarea Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului, astfel încât, în data de 23.11.2012 Consiliul Județean Harghita a depus versiunea revizuită a Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului.

În data de 28.11.2012, CAT a organizat o întâlnire pentru a decide asupra emiterii avizului de mediu. Publicul a fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale Informația Harghitei în data de 22.12.2012 și Hargita Nepe în data de 20.12.2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 19.12.2012 și la sediul următoarelor primării: Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc și Vlăhiţa; De asemenea, tot pentru informarea publicului, APM Harghita a publicat pe pagina sa de internet

anunțul privind emiterea avizului de mediu și a versiunii de lucru a acestuia;

27

Documentele însoțitoare au fost disponibile publicului de‐a lungul duratei întregii proceduri la sediul

APM Harghita și al deținătorului proiectului.

În data de 28.12.2012 a fost emis Acordul de Mediu nr. 3.

1.9 Analiza financiară

Analiza include un număr de etape succesive (deși posibil recurente). Pentru că fiecare etapă include

propria sa abordare metodologică, metodologia în detaliu este prezentată în aceste subsecțiuni. Cu

toate acestea, mai jos sunt prezentate câteva aspecte generale adoptate în cadrul abordării.

Metodologia adoptată este conformă cu metodologia recomandată de următoarele documente de

îndrumare:

Documentul de Lucru nr. 4: Ghid privind metodologia pentru elaborarea de analize cost – beneficiu; 5 Comisia Europeană, august 2006 (numit în continuare DL4).

Ghid privind analiza cost – beneficiu pentru proiecte de investiții: Fonduri Structurale, Fond de Coeziune și Instrument de Pre‐aderare, iulie 2008.

Ghid privind analiza cost – beneficiu pentru proiecte de deșeuri solide ce urmează a fi sprijinite prin Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2007 – 2013. Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Mediului au elaborat, sub coordonarea Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale și cu sprijinul JASPERS, versiunea finală martie 2009 (numită în continuare Ghid ACB).

Mai exact, activitatea a urmat îndeaproape procedurile specificate în Ghidul ACB.

Diferitele analize implică manipularea și calculul unui volum impresionant de date, fiind astfel

necesară utilizarea unui model în format electronic. A fost folosit un model de fișier dezvoltat de

JASPERS care este disponibil în Anexa I a Ghidului ACB. Acest model a fost modificat pentru a fi

conform cu circumstanțele specifice județului Harghita.

Rezultatul arată dacă schema îndeplinește sau nu criteriile necesare:

tarifele sunt suportabile în conformitate cu criteriile aplicate în fiecare an; tarifele dau dovadă de o creștere acceptabilă de‐a lungul timpului; proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar (potrivit criteriilor acordate), tarifele nu

sunt exagerate (nu generează un profit exagerat); rata diferenței de finanțat (DF) se regăsește în intervalul adecvat: o DF > 100 % înseamnă că

proiectul nu este sustenabil din punct de vedere financiar pentru tarifele precizate și o DF <0 înseamnă că proiectul nu are nevoie de finanțare UE.Ipoteze generale folosite în analiză:

Ipotezele generale folosite în analizã:

Orizontul de timp: Perioada de referință a scenariului este de 30 ani, din care 2 ani sunt considerați

perioada de implementare a proiectului și 28 de ani perioada de referință, durata de viață economică

a proiectului. În ACB se vor prezenta tabele mai scurte, doar pentru câțiva ani, tabelele complete ce

conțin toți anii proiecției fiind prezentate ca anexă la această documentație, precum și fișierele ce

conțin calculele. Se vor prezenta următorii ani: 2012, 2013 ca ani ai investiției, 2014 ca primul an

28

după ce s‐a realizat investiția, anii 2021 și 2031 ca ani intermediari și anul 2041 ca anul final al

perioadei de implementare.

Moneda locală este RON și în fișierul excel toate calculele sunt realizate în unități de mii RON.

În ceea ce priveşte durata de viaţă tehnică a echipamentului, care are un impact asupra costurilor de

înlocuire care necesită să fie luate în considerare în perioada de referinţă, este recomandată

separarea investiţiilor în trei categorii principale:

‐ Lucrări civile (inclusiv clădiri, bazine, drumuri de acces etc.) – 40 ani;

‐ Camioane și containere – 8‐10 ani;

‐ Echipamente și instalaţii – 12 ani.

Rata de actualizare financiară: Rata de actualizare financiară (în termenii reali) ce urmează să fie

folosită este de 5%, aşa cum este recomandat de Comisia Europeană în DL4.

Ipoteze macroeconomice: datele statistice vor fi surse pentru intrările macroeconomice.

Cursul valutar pentru costurile de investiţii este 1€= 4,31 lei, folosit în Devizul Studiului de

Fezabilitate.

Indicatorii de Performanţă Financiară a Proiectului

FRR/C fără asistenţă din partea Comunităţii şi FRR/K cu asistenţă din partea Comunităţii indică

profitul proiectului.

Pentru proiectul de faţă, valoarea RRF/C fără asistenţă din partea Comunităţii este ‐12,549%.

VANF/C fără asistenţă din partea Comunităţii este ‐29.908.795 Euro. Aceasta justifică nevoia pentru

cofinanţarea prin fondurile UE (FRR este negativ).

RRF/K cu asistenţă din partea Comunităţii pentru județul Harghita este ‐1.31%. VANF/K cu asistenţă

din partea Comunităţii este ‐2.008.162 Euro. Această valoare nu este mai mare decât rambursul

necesar privind capitalul pentru companiile din sector. Aceasta înseamnă că, încă există nevoia

Consiliului Judeţean Harghita de a contracta un împrumut pentru costurile neeligibile şi cofinanţate.

1.10 Diferența de finanțat și finanțarea

După stabilirea fluxurilor de numerar a investiției, se poate calcula diferența de finanțat și se poate

determina cuantumul adcvat de finanțare.

Calculul finanțării UE este realizat în concordanță cu prevederile Art.

Veniturile proiectului trebuie avute corect în vedere, astfel încât contribuția Fondului este

considerată în funcție de marja brută de auto‐finanțare a proiectului și nu are loc o suprafinanțare.

Pentru proiectele generatoare de venituri, metodologia utilizată pentru determinarea finanțării din

partea UE este cea a diferenței de finanțat.

29

Tabel 6: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară

Principalele elemente și parametri Valoareneactualizată Valoareactualizată (VAN)

1 Perioadă de referinţă (ani) 28

2 Rată de actualizare financiară (%) reală 5,0%

3 Total costuri investiţionale (în Euro curente, neactualizate) 34.481.350

4 Total costuri investiţionale (în Euro, actualizate) 31.901.113

5 Valoare reziduală (în Euro, neactualizată) 5.257.392

6 Valoare reziduală (în Euro, actualizată) 1.216.442

7 Venituri (în Euro, actualizate) 31.231.815

8 Costuri de operare (în Euro, actualizate) 30.455.940

9 Venit net (în Euro, actualizat) = (7) ‐ (8) + (6) 1.992.317

10 Chetuieli eligibile [Art 55(2)] (în Euro, actualizat) = (4) ‐ (9) 29.908.795

11 Rata diferenţei de finanţat (%) = (10) / (4) 93,75%

1.11 Tarif și suportabilitate

Consultantul a determinat prin analiza detaliată un tarif pe tonă pentru populaţie şi un tarif diferit

pentru unităţile economice, care includ toate serviciile (colectare şi transport). Tabelul de mai jos

prezintă proiecţia tarifului pentru populaţie.

Tabel 7: Tarife cu TVA

2012 2013 2014 2021 2031 2041

Tarif utilizatori casnici mediul urban

(incl. TVA) RON/t 198,13 201,54 205,00 233,10 280,13 330,28

Tarif utilizatori casnici mediul rural

(incl. TVA) RON/t 198,13 201,54 205,00 233,10 280,13 330,28

Costuri minime utilizatori casnici

mediul urban, incl. TVA RON/gosp/an 190,74 195,59 200,54 241,10 313,78 397,46

Costuri minime utilizatori casnici

mediul rural, incl. TVA RON/gosp/an 103,16 105,78 108,46 130,40 169,71 214,97

Costuri medii utilizatori casnici, incl.

TVA RON/gosp/an 144,33 147,83 151,42 180,78 232,88 292,49

Sistemul de facturare dezvoltat în cadrul analizei pornește de la tariful pe tonă, numărul de persoane

și indicatorul de generare. Pentru populație se va utiliza un tarif calculat ca o taxă fixă pe persoană,

bazată pe indicatorul de generare.

Analiza de suportabilitate (inclusă în fișierul Financial WM) prezintă următoarea situație:

În timpul anilor de implementare, nivelul de suportabilitate este de 1,8% (decila cu venitul

cel mai mic pe gospodărie).

30

1.12 Analiza economică

Scopul analizei economice este de a asigura că proiectul are o contribuţie netă pozitivă pentru

societate şi valoarea urmează să fie cofinanţată din fonduri UE. În timpul analizei economice, se

identifică beneficiile sociale, precum și alte beneficii la care contribuie proiectul și se încearcă

monetizarea efectelor acestor beneficii pentru a putea calcula rata de rentabilitate economică (RRE)

a alternativei. De asemenea, se determină dacă rata cost – beneficiu este mai mare de 1. Dacă rata

B/C este mai mare de 1 înseamnă că beneficiile proiectului depășesc costurile proiectului, așadar

proiectul merită finanțare pentru că generează profituri mai mari decât costuri. RRE ar trebui să fie

mai mare decât rata de actualizare socială utilizată, care în cazul nostru este de 5,5 %. De asemenea,

și valoarea actualizată netă ar trebui să fie pozitivă.

Pașii includ:

conversia prețurilor de piață în prețuri economice;

evaluarea beneficiilor, i.e. (a) economie cu cheltuielile cu resurse; (b) reducerea neplăcerilor

vizuale, a mirosurilor și a riscurilor directe asupra sănătății și (c) reducerea emisiilor cu efect

de seră;

calculul indicatorilor de performanță ai proiectului: VANE (valoarea actualizată netă

economică), raport B/C (beneficiu/cost) și RRE (rata de rentabilitate economică).

Cu ajutorul beneficiilor economice și a costurilor actualizate, se calculează RRE, valoarea actualizată

netă economică și raport B/C. Acestea sunt prezentate în tabelul următor, iar calculul detaliat poate

fi găsit în modelul de calcul CBA haghita_d.xls, anexat acestui document.

Tabel 8: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice

E.2.3 Principalii indicatori utilizați în cadrul analizei economice

Parametri şi indicatori principali Valori

1 Rata de actualizare socială (%) 5,5%

2 Rata de rentabilitate economică (RRE) (%) 20,3%

3 Valoare actualizată netă economică (VANE) (în Euro) 44.152.026

4 Raport cost – beneficiu 2,09

Proiectul și‐a demonstrat valoarea economică pentru că RRE este mai mare decât rata de actualizare

socială, VANE este pozitiv și raportul B/C este mai mare de 1, ceea ce înseamnă că proiectul

depășește costurile, așadar, acesta este un proiect fezabil din punct de vedere financiar, economic și

social.

31

1.13 Analiza de senzitivitate şi analiza de risc

Pentru a identifica valorile critice, trebuie realizat un test de senzitivitate a proiectului planificat.

Primul pas este definirea variabilelor care ar putea avea un efect major asupra realizării proiectului

din punct de vedere financiar.

Pasul 1: Identificarea variabilelor cheie

Aceasta implică calcularea valorii indicatorilor de profit cu variţii de +/‐ 1% în următoarele variabile:

(i) cost investițional al proiectului, (ii) costuri de operare şi întreţinere, (iii) venituri, (iv) beneficii

economice, (v) costuri economice – investiţii și (vi) costuri economice – operare şi întreţinere.

Tabelul următor prezintă rezultatul analizei.

Tabel 9: Analiza de senzitivitate

E.3.2 Analiza de senzitivitate – variabile testate

Variabile testate

Rata de rentabilitate financiară

(RRF/K)(cazul de bază: ‐

02%)

Variaţia valorii actualizate

nete financiare (VANF/K)

Rata de rentabilitate economică

(RRE)(cazul de bază: 20%)


nete economice (VANE)

1 Costurile investiţionale ale proiectului‐ creştere de 1%

‐0,30% 14,55%

2 Costurile investiţionale ale proiectului‐ descreştere de 1%

0,91% ‐28,74%

3 Venituri – creştere de 1% 0,84% ‐12,44%

4 Venituri – descreştere de 1% #NUM! 12,44%

5 Costuri O&Î – creştere de 1% #DIV/0! 12,06%

6 Costuri O&Î – descreştere de 1% 0,92% ‐12,06%

7 Beneficii economice – creştere de 1%

2,37% ‐0,55%

8 Beneficii economice – descreştere de 1%

1,77% ‐4,23%

9 Costuri economice (Investiţii) – creştere de 1%

1,81% ‐2,87%

10 Costuri economice (Investiţii) – descreştere de 1%

2,33% ‐1,91%

11 Costuri economice (O&Î) – creştere de 1%

2,03% ‐2,78%

12 Costuri economice (O&Î) – descreştere de 1%

2,10% ‐2,01%

Orice variabilă cu o variație de 1 % în cazul RRF/K sau RRE și chiar și o variație de mai mult de 5 în

valoarea VANF/K sau VANE este considerată o variabilă cheie.

32

În cazul nostru, veniturile și costurile de O&Î ale proiectului sunt considerate variabile cheie. După

identificarea variabilelor cheie, se trece la pasul următor, calculul modificării valorilor variabilelor

cheie.

Pasul 2: Calculul variației valorilor variabilelor semnificative

În acest caz, trebuie să se calculeze variația maximă admisibilă înainte ca VANF sau VANE să devină

negative.

Rezultatele acestor calculele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 10: Valori modificate

Variabile semnificative Modificarea valorii

1 Costuri investiţionale ale proiectului Creştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ (%)

(deja negativ)

2 Venituri Descreştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ (%)

(deja negativ)

3 Costuri O&Î Creştere maximă înainte ca VFNA/K să devină negativ (%)

(deja negativ)

4 Beneficii economice Descreştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%)

(Nesemnificativ)

5 Costuri economice (Investiţii) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%)

(Nesemnificativ)

6 Costuri economice (O&Î) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%)

(Nesemnificativ)

Pentru analiza de risc se va realiza o simulare Monte‐Carlo, însă întâi trebuie identificate nivele

maxim și minim ale variabilelor cheie. După alocarea acestor valori, acestor variabile cheie li se vor

aloca simultan valori aleatorii, cu un număr de repetiții suficient de mare (în cazul nostru 25.000

iterații) și se va calcula distribuția probabilității pe fiecare din indicatorii de profitabilitate.

Nivelele maxim și minim ale variabilelor:

Tabel 11: Parametri analiză de risc

E.3.3 ANALIZĂ DE RISC – PARAMETRI AVUȚI ÎN VEDERE

Variabile Seria variaţiei de la cazul de bază

Inferioară Superioară

1 Costuri investiţionale ale proiectului ‐5,00% 10,00%

2 Venituri ‐5,00% 2,00%

3 Costuri O&Î ‐2,00% 5,00%

4 Beneficii economice ‐10,00% 2,00%

5 Costuri economice (Investiţii) ‐5,00% 10,00%

33




6 Costuri economice (O&Î) ‐5,00% 10,00%

Cu ajutorul acestor valori și a modelului de calcul, rezultatele simulării Monte Carlo sunt

următoarele:

Tabel 12: Rezultate analiza de risc

Variabile VANF/K VANE

1 Valoare estimată ‐3.542.830 39.757.271,36

2 Deviaţia standard 876.840 1.838.107.17

Distribuția probabilității și valorile sunt prezentate în figurile următoare.

Figura 2 Valori distribuție

34

Distribution of FNPV/K values

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

-7.6

56.4

34

-6.7

84.3

88

-5.9

12.3

42

-5.0

40.2

96

-4.1

68.2

49

-3.2

96.2

03

-2.4

24.1

57

-1.5

52.1

10

- 680

.064

Euros

Frequency

‐ Există o probabilitate de 95% ca VANF/K să se afle între ‐5261436,5 și ‐1824223,9, cu probabilitatea de 00% ca VANF/K >0.

‐ Există o probabilitate de 95% ca VANE să se afle între 36154581,3 și 43359961,4, cu probabilitatea de 100% ca VANE >0.

Distribution of ENPV/K values

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

32.3

02.1

79

34.0

95.8

52

35.8

89.5

25

37.6

83.1

99

39.4

76.8

72

41.2

70.5

45

43.0

64.2

19

44.8

57.8

92

4665

156

5

Euros

Frequency

35

2. REFERINȚA LA ASISTENȚĂ TEHNICĂ

Acest capitol prezintă cadrul proiectului de Asistență Tehnică (AT), obiectivele proiectului, precum și

scopul acestuia definite de Termenii de Referință (TR) ai proiectului AT în cauză. În plus, face

referință la alte proiecte relevante și, în final, prezintă pe scurt structura SF.

2.1 Cadru general

2.1.1 Cadrul și istoricul proiectului

Anul 2005

Au început căutările în județ pentru locații pentru depozit. În prima etapă, 13 localități au

oferit terenuri: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Atid, Ciumani,

Corbu, Lueta, Mihăileni, Remetea, Sântimbru, Sânsimion.

S‐a semnat un acord de parteneriat între administrațiile județelor Harghita și Covasna în

vederea realizării unui proiect în comun. Din partea Harghita, acordul a fost semnat de

Consiliul Județean (CC) și 66 consilii locale (CL, orașe și comune).

Anul 2006

Contractul AT pentru planificarea sistemului de gestionare a deșeurilor în județele Harghita și

Covasna a fost acordat consorțiului Royal Haskoning Nederland BV, E.R.M. și Intergroup

Engineering Kft.

Harghita a demarat procedura pentru achiziționarea de teren adecvat pentru realizarea

centrului de gestionare deșeuri.

În urma unei evaluări realizate de consorțiul de asistență bazată pe un sistem complex de

criterii, din totalul de 13 posibile locații au rămas doar 5: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc,

Gheorgheni, Sântimbru, Sânsimion.

În urma măsurătorilor efectuate pe amplasament au rămas în cursă doar 2 locații: Miercurea

Ciuc și Odorheiu Secuiesc. Din cauza faptului că municipiul Odorheiu Secuiesc nu a dorit să

participe în proiect, terenul oferit de oraș nu a mai putut fi avut în vedere. Așadar, a rămas

un singur amplasament pentru construcția centrului de gestionare deșeuri, acesta fiind

terenului oferit de municipiul Miercurea Ciuc.

Anul 2007

A fost elaborată prima versiune a Studiului de Fezabilitate (SF) cu centrul de gestionare

deșeuri (CGD) și depozit la Miercurea Ciuc.

Au fost lansate procedurile de autorizare din punct de vedere al mediului și alimentării cu apă

pentru CGD Miercurea Ciuc.

A avut loc o întâlnire pentru înființarea Asociației Municipale.

Publicul și ONG‐urile s‐au opus realizării centrului de gestionare deșeuri la Miercurea Ciuc

pentru că amplasamentul propus era prea aproape de zonele rezidențiale. La sfatul

Consultantului AT, județul Harghita a început căutările pentru o nouă locație.

36

Dănești a oferit teren pentru CGD.

Anul 2008

CJ Harghita a transferat 250.000 RON către Dănești pentru achiziționarea terenului identificat

și potrivit pentru construcția CGD.

CJ Harghita a semnat un acord cu reprezentanții comunei Dănești privind închirierea

terenului. Cu toate acestea, din cauza unor presiuni exercitate de locuitorii din Dănești,

oferta a fost retrasă.

Municipiul Odorheiu Secuiesc și‐a anunțat intenția de a face parte din proiectul județului de

gestionare a deșeurilor, cu anumite condiții.

A urmat o serie de negocieri cu municipiul Odorheiu Secuiesc, precum și reevaluarea

amplasamentului propus, cel al depozitului de la Țechend, fiind în proprietatea publică a

Odorheiului Secuiesc.

CJ Harghita a demarat lucrările pentru construcția drumului (cu o lungime de 4,5km) care să

ducă la amplasamentului de pe Platoul Țechend.

A început cooperarea dintre CJ Harghita și SC AVE Harghita Salubritate SRL. Aspecte

principale specificate în contractul de concesiune: cooperarea ar trebui să ducă în 4 ani la

realizarea unui CGD în județul Harghita conform standardelor naționale și UE, la închiderea

sau ecologizarea depozitelor neconforme și toate acestea nu ar trebui să genereze costuri

indirecte inacceptabile pentru administrațiile locale și cetățeni. Depozitul de la Țechend

trebuia integrat în SIGD pentru a deservi întregul județ.

A început căutarea de locații pentru stațiile de transfer, parte integrantă a proiectului. Au

fost alocate Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Borsec, Cristuru Secuiesc, Zetea și Corund.

Anul 2009

Tribunalul Miercurea Ciuc a înființat Asociația Municipală pentru implementarea și operarea

SIGD.

În martie, la întâlnirea organizată de Mininsterul Mediului, părțile (reprezentanții

Ministerului Mediului, Consultantul AT, CJ Harghita și CJ Covasna), în urma sfatului

Ministerului au decis ca cele două județe (Harghita și Covasna) să realizeze aplicații separate

pentru realizarea sistemelor lor de gestionare a deșeurilor ‐ astfel, ambele județe ar avansa

mai repede. Acest fapt a dus la destrămarea Asociației Municipale Harghita ‐ Covasna (12mai

2009).

CJ Harghita a continuat căutările în vederea stabilirii unei locații potrivite. Investigații

terenuri: Mihăileni, Mădăraş, Tomeşti, Sândominic, Dăneşti și Topliţa, fără niciun rezultat. În

Mihăileni, terenul era un sit Natura 2000, în Mădăraș și Tomești s‐au întâmpinat proteste din

partea localnicilor, terenul din Dănești nu avea o situație clară în ceea ce privește

proprietatea, terenul de la Sândominic nu era adecvat din punct de vedere tehnic, iar terenul

de la Toplița se află la marginea județului.

CJ Harghita nu a găsit, în timp util, o locație potrivită pentru realizarea CGD, expirând astfel

validitatea AT.

37

CJ Harghita a publicat o licitație deschisă pentru planificarea și proiectarea SIGD propriu.

Costurile privind pregătirea proiectului sunt pre‐finanțate de CJ Harghita.

Administrația locală Remetea (după consultarea publicului) a oferit un teren de 20 ha pentru

realizarea CGD, contribuind astfel la implementarea cu succes a proiectului. Potrivit studiilor

geotehnice, locația este potrivită pentru realizarea CGD.

2.1.2 Informații furnizate de MMP

De‐a lungul etapelor proiectului, Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP) a furnizat CJ Harghita, și

indirect echipei AT, prin intermediul de adrese și întâlniri de consultare, informații semnificative și

specifice. Acestea sunt rezumate în cele ce urmează:

1.) Concluziile întâlnirii de consultare organizate la București, iulie 2010:

Colectarea, transportul și tratarea deșeurilor din construcții și demolări nu sunt eligibile în

cadrul POS Mediu.

Achizționarea de vehicule de colectare și transport pentru deșeurile municipale solide în

amestec nu este eligibilă în cadrul POS Mediu.

În județul Harghita va primi finanțare o singură stație de compostare.

2.) Prin adresa nr. 94596/DF/09.09.2010 MMP a informat CJ Harghita că ar fi de dorit ca municipiul

Odorheiu Secuiesc să participe la înființarea ADI și să fie parte din proiect, însă investițiile care fac

obiectul contractului său de concesiune nu pot fi considerate ca și cheltuieli eligibile în cadrul

proiectului. Pentru mai multe detalii privind participarea Odorheiului Secuiesc, vă rugăm să consultați

Capitolul 2.6.

3.) Prin adresa nr. 3268/LB/23.06.2011 MMP a adus la cunoștința CJ Harghita următoarele:

Închiderea depozitului neconform, abandonat de la Odorheiu Secuiesc poate fi integrată în proiect

dacă sunt întrunite următoarele condiții:

Costurile cu închiderea depozitului în procedură simplă, precum și sumele colectate din

momentul creării fondului de închidere vor fi deduse din valoarea investiției specificată în

cadrul acestui proiect ca fiind alocată închiderii obiectivului;

Contractul este modificat în așa fel încât să fie exclusă finanțarea acestei componente din

contract;

Trebuie date explicații detaliate de ce acest obiectiv nu a fost închis în anul 2006, așa cum era

planificat.

Este posibilă integrarea în proiect a depozitului de la Țechend pentru a deservi doar municipiul

Odorheiu Secuiesc în următoarele condiții:

Decizia este aprobată de către APM, din punct de vedere al legislației în vigoare;

Se asigură faptul că populația beneficiară își permite să achite tarifele;

Este asigurată sustenabilitatea financiară a SIGD pentru întreaga perioadă de planificare (30

ani).

Prin adresa nr. 24792/20.07.2011, Primăria Municipiului Odorheiu a informat Consiliul Județean

Harghita că “ei nu se vor alătura proiectului județean”.

38

2.1.3 Studii și documente relevante anterioare

2.1.3.1 Studii anterioare

Bilanțuri de mediupentru 7 depozite municipale neconforme:

- Miercurea Ciuc Întocmit de: Universitatea Babeş‐Bolyai, Centrul Regional Pentru

Prevenirea Accidentelor Industriale Majore (CRAIM), 2004

- Gheorgheni (Joseni). Întocmit de: SC Total Proiect SRL, 2005

- Topliţa. Întocmit de: Universitatea Babeş‐Bolyai, Centrul Regional Pentru Prevenirea

Accidentelor Industriale Majore (CRAIM), 2005

- Bălan. Întocmit de: SC Total Proiect SRL, 2005

- Borsec. Întocmit de: SC Green Tera Consult International SRL, 2006

- Băile Tuşnad. Întocmit de: SC Lumea Mea SRL, 2005

Teză de doctorat pe depozitul Bălan. Titlu original: Cercetări privind reabilitarea ecologică a

perimetrului minier Bălan. Autor: Róbert SZÉP.

Document de lucru pentru Studiul de Fezabilitate pentru județul Harghita, 30 aprilie 2007.

Întocmit de Consorțiul Royal Haskoning (Olanda), Environmental Resources Management

(Germania) și Intergroup Engineering (România). Finanțare: Asistență Tehnică pentru

pregătire de proiecte în sectorul de deșeuri în România, ISPA 2003/RO/16/P/PA/013‐6

Concep privind realizarea unui depozit la Remetea. Titlu original: Települési szilárd

hulladéklerakó létesítése Gyergyóremete határában. Întocmit de: SC KVG Romania SRL, 10

august 2009

Studiu geotehnic privind amplasamentul depozitului de la Remetea. Întocmit de:

SC ARHITECTURA SRL, Architecți ALBERT Martin și GRANCSA László, ianuarie 2010

2.1.3.2 Documente relevante

Tratatul de Aderare al României la UE. Angajamentele asumate de România privind sectorul

de deșeuri sunt prezentate în detaliu pentru fiecare județ în planurile de implementare ale

Directivelor CE.

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2003‐2004 (SNGD) aprobată prin Hotărâre de

Guvern (HG) nr. 1470/2004 esteinstrumentul de bază ce asigură implementarea politicii

privind deșeurile a Uniunii Europene în România. SNGD a fost elaborată de Ministerul

Mediului și Gospodării Apelor. Responsabilitățile ce revin acestei instituții sunt cele privind

prevederile legale europene în domeniul gestionării deșeurilor (Directiva Cadru 75/442/EEC

privind deșeurile, modificată de Directiva Consiliului 91/156/EEC, Directiva Consiliului

91/689/EEC privind deșeurile periculoase) transpuse în legislația românească prin Ordonanța

de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 426/2001.

39

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), aprobat prin HGnr. 1470/2004 (MO nr.

954/18.10.2004), are scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea și implementarea

unui sistem de gestionare a deșeurilor solide adecvat din punct de vedere economic, cât și al

mediului. PNGD face referire la următoarele categorii de deșeuri lichide și solide: o deșeuri municipale solide (deșeuri menajere și asimilabile deșeurilor menajere); o deșeuri municipale solide (deșeuri menajere și asimilabile deșeurilor menajere); o deșeuri din construcțiii și demolări; o deșeuri de producție nepericuloase și periculoase.

Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 7 Centru (PRGD) din data 15

noiembrie 2006, aprobat prin Ordin MMGA nr. 1364/1499/2006, transpune la nivel regional

obiectivele specificate în PNGD și identifică soluții specifice pentru Regiunea 7 Centru.

Obligația de a elabora un PRGD a fost stipulată în OUG nr. 61/2006 (ce modifică OUG

78/2000) care transpune Directiva Cadru privind Deșeurile (2006/12/Directiva CE). PRGD a

fost realizat (doar pentru deșeuri municipale) în cadrul unui Proiect Phare 2004/016‐

772.03.03/04.01 „Asistență Tehnică pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a

deșeurilor”.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Harghita (PJGD). În conformitate

cu prevederile legale (OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor cu modificările ulterioare

și HG 1076/2004), CJ Harghita împreună cu APM au avut responsabilitatea de a realiza Planul

Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru perioada 2008‐2013. A fost desemnată o echipă

de experți (prin adresa nr. 17101/2007 și 114/2008 transmisă de CJ Harghita) și în noiembrie

2007 a început elaborarea documentului. PJGD a fost aprobat prin Decizia CJ nr. 40/2009 din

data de 27 martie 2009, în conformitate cu prevederile OM 951/2007. Acesta prezintă

fluxurile de deșeuri și opțiunile de gestionare a acestora la nivelul județului Harghita.

Master Plan pentru județul Harghita (MP Harghita), ultima dată actualizat în 12 august 2010.

Documentul a fost elaborat în limba română de către Royal Haskoning (Olanda),

Environmental Resources Management (Germania) și Intergroup Engineering (România) în

conformitate cu cerințele POS Mediu („Ghid privind elaborarea de master planuri pentru

proiecte în sectorul gestionării deșeurilor solide” emis de MMDD în data de 5 octombrie

2007).

Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007‐2013, versiune oficială revizuită, mai 2007.

POS Mediu este în strânsă legătură cu SNGD și PNGD și are în vedere obiectivele, principiile și

practicile de bază ale Uniunii Europene.

o POS Mediu Axa Prioritară 2 ‐ „Dezvoltarea de sisteme integrate de gestionare a

deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”

Zona de intervenții cheie 1 ‐ „Dezvoltarea de sisteme integrate de gestionare

a deșeurilor și extinderea infrastructurii de gestionare a deșeurilor”.

2.1.4 Acordarea contractului

Titlu contract: Elaborarea documentației tehnico‐economice necesare pentru depunerea unei

aplicații privind obținerea de asistență pentru proiectul intitulat „Sistem integrat de gestionare a

deșeurilor în județul Harghita”. Descriere: Servicii de proiectare pentru realizarea de construcții civile.

Anunțul de intenție (2009/S 241‐341100) a fost publicat în data de 10 decembrie 2009, Anunțul de

40

participare (2009/S 241‐345029) a fost publicat în data de 15 decembrie 2009. Valoarea inițială totală

estimată a contractului a fost de 3.193.278 RON + TVA, adică 760.304 EUR + TVA. Contractul a fost

semnat în data de 26 iunie 2010. Număr contract: 12046. Valoarea totală finală a contractului este

2.984.830 RON + TVA, adică 710.674 EUR + TVA. Anunțul de atribuire (2010/S 187‐285260) a fost

publicat în data de 25 septembrie 2010.

2.1.5 Alte referințe relevante

În cadrul analizei, precum și elaborarea SF au fost utilizate diferite reportări statistice privind situaţia

existentă şi prognoza socio‐economică atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Harghita emise

de Institutul Național de Statistică.

2.2 Părțile interesate

Prezintă toate părțile implicate în realizarea proiectului:

Beneficiarul final: Asociația Municipală a județului Harghita, prin CJ Harghita, cu sediul

social în Piața Libertății nr. 5, Miercurea Ciuc, cod poștal 530140,

telefon/fax: 0266‐207700, cod de identificare fiscală 4245763,

reprezentată de BORBOLY Csaba, președinte.

Autoritatea de Management Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP), Autoritate de Management

(AM) pentru Programul Operațional Sectorial (POS)

Administratorul principal de credite: Ministerul Finanțelor Publice, România. Adresa: Str. Apolodor

nr. 17, București, cod poștal 050741.

Organism Intermediar: Organism Intermediar POS Mediu ‐ Regiunea 7 Centru, Str. Cristian nr.

21, Sibiu, cod poștal 550073, tel: +40269‐211512, fax: +402692‐11512

Autoritatea Contractantă: Județul Harghita, România

Autori:

Membri consorțiu: SC Enviro Quality SRL, leader de consorțiu, cu sediul social în Str.

Frunzișului nr. 75, Et. 4, Cluj Napoca, cod poștal 400664, tel: +40264‐

480351, fax: +40264‐480350, Număr Registrul Comerțului

J12/609/2008, cod unic de înregistrare 23285357, reprezentată de

Imola CSOTI, Director.

GEOHIDROTERV Geological Engineering, Environmental Care and

Water Management Ltd, cu sediul social în Str. Máriássy nr. 7,

Budapesta, cod poștal 1095, Ungaria, telefon: +36 1/ 204 7768, fax:

+36 1/ 204 7767, Număr Registrul Comerțului 01‐09‐071926,

reprezentată de László BERHARDT, Director General.

Sub‐contractori: SC OTP Consulting SRL cu sediul social în Str. Petőfi Sándor nr. 38,

Miercurea Ciuc, Număr Registrul Comerțului J40/16664/2007, tel:

41

+40266‐206200, fax: +40266‐206201, reprezentată de Ágoston OLTI,

Director.

SC Consinvest SRL cu sediul social în Str. Republicii nr. 109, Et. 4, Cluj

Napoca, Număr Registrul Comerțului J12/2733/2007, tel/fax: +40264‐

530060, reprezentată de Szabolcs NAGY, Administrator.

Alte părți interesate Agenția Regională de Protecția Mediului Sibiu, Str. Hipodromului nr. 2A

Sibiu, tel.: +40269.232806, fax: +40269.444145, reprezentată de

Daniela STOICA, Director Executiv.

Agenția de Protecția Mediului Harghita, Str. Márton Áron nr. 43,

Miercurea Ciuc, 530211, tel.: +40266.371313, fax: +40266.310041,

reprezentată de Zelma Bernádt, Director Executiv

Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor din județul

Harghita

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare

de Utilități Publice (ANRSCUP), Str. Stavropoleos nr. 6 Sector 3,

București, CUI RO14935787, tel.: +4021.3179751, fax. +4021.3179752,

reprezentată de Mircea MATEI, Președinte

2.3 Obiectivele proiectului AT

După cum reiese din TdR ai contractului AT, obiectivul general, scopul și rezultatele ce trebuie atinse

de către Consultant sunt următoarele:

2.3.1 Obiectiv general

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unui sistem durabil, la standarde europene, de

gestionare a deșeurilor solide în județul Harghita prin îmbunătățirea serviciilor de gestionare a

deșeurilor și reducerea numărului existent de depozite neconforme în județ, în conformitate cu

practicile și politicile UE în cadrul Axei Prioritare 2 a POS Mediu. Într‐un final, SIGD va duce la

creșterea calității mediului și standardelor de viață în județul Harghita.

2.3.2 Obiective specifice

Obiectivele principale în domeniul gestionării deșeurilor în județul Harghita sunt următoarele:


Atingerea nivelului cel mai mare de valorificare deșeuri municipale și asigurarea îndeplinirii

țintelor privind deșeurile de ambalaje;

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate prin compostare și alte metode de

tratare în vederea asigurării atingerii țintelor legislative;

Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor specifice de deșeuri (deșeuri menajere periculoase,

DEEE, nămol de la stațiile de epurare orășenești);

42

Colectarea deșeurilor din construcții și demolări și valorificarea potențialului util al acestui tip

de deșeuri;

Închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme;

Realizarea unui depozit zonal pentru deșeuri nepericuloase.

2.3.3 Scop

Scopurile acestui contract AT sunt după cum urmează:

Scop 1: Actualizarea master planului sectorial pentru județul Harghita;

Scop 2: Pregătirea unui proiect astfel încât să se îndeplinească cerințele naționale și ale UE în

domeniul gestionării deșeurilor;

Scop 3: Acordarea de sprijin pentru CJ Harghita în vederea realizării unei aplicații cu succes

pentru obținerea de co‐finanțare;

Scop 4: Gestionarea procedurilor de obținere a autorizațiilor și avizelor (de gospodărire a

apelor, EIM, de construcție);

Scop 5: Acordarea de sprijin pentru UIP privind procedura de licitație;

Scop 6: Proiectarea instalațiilor în cadrul proiectului de costrucții și contribuție în calitate de

proiectant la dirigenția de șantier.

2.3.4 Rezultate

În ordine lor cronologică, rezultatele ce trebuie atinse de către Consultant sunt după cum urmează:

Rezultat 1: Emiterea versiunii revizuite a Master Planului;

Rezultat 2: Obținerea acordului JASPERS în ceea ce privește proiectul de construcție;

Rezultat 3: Contract de asistență pentru co‐finanțarea proiectului de construcție semnat;

Rezultat 4: Obținerea tuturor autorizațiilor;

Rezultat 5: Semnarea tuturor contractelor aferente perioadei de implementare;

Rezultat 6: As‐built design prepared.

2.4 Scopul proiectului AT

Scopul proiectului derivă din cele prezentate mai sus. Mai jos sunt prezentate pe scurt, sub forma

unui program de lucru, sarcinile din cadrul proiectului AT:

Faza 1:

Efectuarea de studii de teren, adunare date, măsurători;

Actualizarea MP Harghita;

Pregătirea de aplicații (Formulare de Aplicație, SF, ACB, EIM, AI și anexe) în vederea depunerii

acestora în cadrul POS Mediu Axa Prioritară 2 Zona de intervenție cheie 1 ‐ „Dezvoltarea de

sisteme integrate de gestionare a deșeurilor și extinderea infrastructurii de gestionare a

deșeurilor”;

Pregătirea planșelor pentru proiectarea inițială;

Răspuns la cerințe adiționale (legate de formă sau conținut), răspuns la întrebările de

clarificare până la aprobare.

Faza 2: (opțional, în funcție de aprobarea proiectului POS Mediu)

43

Pregătirea documentațiilor pentru aprobarea proiectului;

Pregătirea caietelor de sarcini (conform FIDIC Cartea Roșie);

Autorizare (apă, mediu, construcție);

Contribuția proiectantului la supervizarea amplasamentului în timpul construcției.

Nu există modificări în ceea ce privește Scopul, AT nu a recomandat nicio modificare. Proiectul se

confruntă cu întârzieri încă de la început, în principal, din cauza situație legale a depozitului de la

Țechend.

2.5 Obiectivul și abordarea generală privind elaborarea Studiului de

Fezabilitate

Obiectivul principal al acestui Studiu de Fezabilitate este de a analiza în amănunţime şi de a decide în

ceea ce priveşte cele mai bune soluţii pentru programul de investiţii pentru judeţul Harghita, ajutând

astfel România să asigure atingerea tuturor ţintelor prevăzute în Directiva cadru privind deșeurile nr.

75/442/EEC și Directiva privind deșeurile periculoase 91/689/EEC. În cadrul celei de‐a doua etape a

proiectului va fi identificat un set de investiţii prioritare pentru a fi incluse în Aplicaţia pentru

Asistență.

Abordarea noastră se bazează pe următoarele principii:

Principala cerinţă este ca România să fie capabilă să respecte angajamentele legale privind

Tratatul de Aderare la UE. Investiţiile propuse vor contribui la conformarea cu Tratatul de

Aderare în ceea ce priveşte directivele UE în domeniul deşeurilor.

Procesul de analiză şi de selecţie acordă prioritate acelor proiecte care un succes mai mare în

implementare conform termenului limită, pentru a permite o absorbţie mai eficientă şi mai

rapidă de fonduri.

Obiectivele de investiţii vor fi bine integrate în programul de investiţii pe termen lung stabilit

în Master Plan şi vor fi structurate în asa fel încat să permită României conformarea cu toate

obligaţiile asumate prin Tratatul de Aderare în conformitate cu directivele UE în domeniul

deşeurilor.

De asemenea, procesul de planificare a avut în vedere nevoia judeţului de a dezvolta un

sistem integrat de gestionare a deşeurilor, precum şi gradul de suportabilitate al populaţiei.

2.6 Alte programe relevante

Este în curs de implementare un proiect pentru reabilitarea unei SEAU co‐finanțat din Fondul de

Coeziune, proiect ce este relevant pentru cel de gestionare a deșeurilor solide din punct de vedere al

gestionării nămolului. Titlul proiectului: „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de alimenare cu apă

și canalizare din județul Harghita”. A fost consultat Beneficiarul proiectului, precum și operatorul

SC HARVIZ S.A., strategia lor aprobată privind gestionarea nămolului de epurare fiind prezentată în

Capitolul 6.

44

2.7 Structura raportului

Conţinutul Studiului de Fezabilitate este prezentat pe scurt în tabelul de mai jos.

Tabel 13: Conținut

Număr

capitol Titlu Conținut

1. Rezumat Acest capitol reprezintă Rezumatul care prezintă la începutul SF cele

mai importante date şi concluziile fiecărui capitol într‐un format

condensat.

2. Referinţa la Asistenţa

Tehnică

Acest capitol prezintă principalele aspecte ale activităţii echipei de AT

potrivit cerinţelor TdR, reflectate în graficul de timp şi activităţi şi

livrabile.

3. Date generale Acest capitol prezintă datele de identificare privind proiectul (titlul

proiectului, aria proiectului şi caracteristicile naturale).

4. Contextul proiectului Acest capitol prezintă anumite date generale privind aspectele care

nu privesc deşeurile, privind stadiul social şi economic al zonei de

desfăşurare a proiectului, obiectivele şi ţintele prevăzute de legislaţia

europeană şi Tratatul de Aderare privind sistemul de gestionare a

deşeurilor.

5. Analiza situaţiei actuale

şi a Proiecțiilor

Acest capitol prezintă datele de intrare privind deşeurile şi evoluţia

estimată a acestora.

6. Gestionarea nămolului Acest capitol prezintă o propunere de strategie pentru

implementarea manipulării / tratării și eliminării nămolului provenit

de la staţii de epurare la nivelul județului Harghita.

7. Parametri de proiectare Acest capitol prezintă parametri de proiectare privind sistemul de

gestionare a deşeurilor (colectarea şi transportul deşeurilor),

instalaţiile și recultivarea depozitelor vechi; unele cerinţe de

proiectare derivă din acte legislative.

8. Analiza opțiunilor Acest capitol enumeră toate opţiunile şi alternativele tehnice pentru

o gestionare modernă a deşeurilor, precum şi metodologia şi criteriile

utilizate pentru identificarea celui mai potrivit sistem.

9. Prezentarea proiectului /

Descrierea soluţiei

recomandate

Acest capitol prezintă alternativa selectată pentru sistemul integrat

de gestionare a deşeurilor în judet, precum şi investiţia prioritară,

costurile unitare de exploatare şi agregate precum şi necesităţile

privind viitoare asistenţe tehnice.

10. Rezultatele analizei

financiare şi economice

Acest capitol prezintă concluziile analizei financiare şi economice.


instituţionale

Acest capitol prezintă concluziile analizei instituționale.


impactului asupra

mediului

Acest capitol prezintă concluziile procedurii EIA.

13. Strategia de Achiziţii şi

Planul de Implemenatare

Acest capitol prezintă planificarea acţiunilor viitoare privind achiziţia

de lucrări şi bunuri menţionate ca investiţii prioritare necesare pentru

sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivel de judeţ.

45

Structura Studiului de Fezabilitate este în concordanță cu HG 28/2008 privind aprobarea conținutului

cadru al documentațiilor tehnice și economice pentru investiții publice și structura și metodologia

privind devizele pentru lucrări de investiții și de intervenție

2.7.1 Livrabile în cadrul proiectului și distribuția acestora

Livrabilele în cadrul etapei de Studiu de Fezabilitate vor fi:

a) Descrierea tehnică şi proiectarea iniţială a componentelor de investiţii ale proiectului;

b) Studii geologice/geo‐tehnice/hidrogeologice realizate pe amplasamentele pentru diferite

instalaţii de gestionare a deşeurilor incluse în Lista de investiţii prioritare;

c) O analiză financiară şi economică care include o analiză a tarifului şi o evaluare a

suportabilităţii populaţiei;

d) O analiză instituțională;

e) Raport de evaluare a impactului asupra mediului.

Trebuie ţinut minte faptul că primele două livrabile vor fi incluse în Raportul Tehnic elaborat pentru

fiecare din obiectele de investiţii fixe din Lista de investiţii prioritare. Aceste rapoarte vor fi trimise

UIP a Beneficiarului Direct ca sprijin în obţinerea certificatului de urbanism. Rapoartele vor fi ataşate,

ca anexe, Studiului de Fezabilitate.

Livrabilele c) şi d) vor fi ataşate, ca anexe, Studiului de Fezabilitate, rezumatul lor fiind prezentat și în

corpul SF‐ului.

Livrabila e) va fi trimisă UIP a Beneficiarului Direct ca sprijin în cadrul procedurii EIA. Acest document,

împreună cu alte documente rezultate din procedura EIA vor fi ataşate, ca anexă, Studiului de

Fezabilitate.

2.7.2 O listă de documente ce formează SF

Următoarele documente fac parte din SF:

Volumele principale:

Volumul I: Formular de Aplicație și Anexe

Volumul II: Studiu de fezabilitate și Plan de Achiziții (documentul actual) și Anexe

Volumul III: Planșe (proiectarea inițială a componentelor investiției)

Volumul IV: Analiza cost ‐ beneficiu

Volumul V: Analiza instituțională

Volumul VI: Evaluarea impactului asupra mediului

Volumul II: Anexe ‐ detaliere

Anexa 01 ‐ Certificat de urbanism

Anexa 02 ‐ Bază de date

Anexa 03 ‐ Proiecția privind deșeurile

Anexa 04 ‐ Colectare și transport

Anexa 05 ‐ Rapoarte tehnice

Anexa 06 ‐ Asistența tehnică

Anexa 07 ‐ Devize estimative detaliate

46

Anexa 08 ‐ Indicatori fizici

Anexa 09 ‐ Indicatori de performanță

Anexa 10 ‐ Strategie privind eliminarea nămolului

Anexa 11 ‐ Plan de achiziții

47

3. DATE GENERALE

3.1 Titlul proiectului

Titlul proiectului este: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita

3.2 Aria proiectului

Figura 3: Locația județului Harghita în România

Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor solide (SIGD) propus este proiectat pentru județul

Harghita din România. Județul Harghita este situat în Regiunea 7 Centru a României, înconjurat de

județele Suceava în nord, neamț și Bacău în est, Covasna și Brașov în sud și Mureș în vest.

La data de 1 iulie 2009, populația județului Harghita era de 325.345 locuitori din care 143.234

(44,1%) în mediul urban și 182.111 (55,9%) în mediul rural. Potrivit scrisorii nr. 24792/22.07.2011,

Odorheiu Secuiesc nu se va alătura proiectului. Așadar, populația aferentă zonei acoperite de SIGD

este de 287.791 locuitori (2010).

48

Figura 4: Harta județului Harghita

Suprafața județeului este de 6.639 km, reprezentând 2,78 % din suprafața totală a României.

Densitatea populației este de 49,0 locuitori pe km2.

Din punct de vedere administrativ, județul Harghita este constituit din 4 municipii (Miercurea‐Ciuc,

Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Topliţa), 5 orașe (Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc și

Vlăhiţa) și 58 comune și 235 sate. Reședința de județ se află la Miercurea‐Ciuc care are o populație de

42.140. (Toate așezările umane, împreună cu numărul de populație și gospodării sunt prezentate în

Anexa 02 Date de bază ‐ Anexa 2 Așezări umane în județul Harghita)



49







Activitățile economice principale din județ sunt vânzarea en gro și en detail, reparațiile de vehicule și

motociclete (896 milioane Euro), confecționare (809 milioane Euro), construcțiile (283 milioane Euro)

și transportul, depozitarea și comunicațiile (161 milioane Euro) (date INS 2008).

PIB total în județul Harghita a fost de 5.248 milioane lei (date INS 2007).

Salariul lunar mediu net a fost de 998 lei/lună (2008).

Nu există consumatori de deșeuri reciclate în județ (de exemplu, fabrică de hârtie).

Principalele caracteristici ale sistemului de gestionare a deșeurilor

Conform estimărilor Consultantului, în prezent, în judeţ se generează o cantitate de aproximativ

90.600 tone de deşeuri municipale (361 kg/locuitor x an), din care aproximativ 64.600 tone de

deşeuri menajere, 21.200 tone deşeuri asimilabile celor menajere şi aproximativ 4.800 tone deşeuri

din parcuri şi grădini, precum şi deşeuri stradale. Se colectează întreaga cantitate de deșeuri

generată.

În prezent, în județul Harghita există 10 operatori de salubrizare, din care 6 companii cu capital privat

(SC AVE HURON SRL, SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc, SC KVG ROMANIA SRL,

SC SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara, SC F&G ECO SRL Târgu Mureş și SC Neval SRL Zetea), 2

companii de interes public local (SC GO SA Gheorgheni și SC ECO‐CSIK SRL) și 2 sunt structuri în cadrul

primăriilor (Bălan și Topliţa). Acești operatori deservesc județul Harghita în proporție de 100 % cu

servicii de colectare și transport. Din cei 10 operatori, 9 operatori dețin licență ANRSC. Primăria

Toplița este operatorul care nu deține licență.

În mediul urban, colectarea deșeurilor se desfășoară în sistem din ușă‐în‐ușă în cazul zonelor de case

și prin puncte de colectare în cazul zonelor de blocuri. Frecvența de colectare este de 2 ori pe

săptămână în cazul zonelor de blocuri și de o dată pe săptămână în cazul zonelor de case.

În mediul rural, colectarea deșeurilor în amestec se realizează în sistem din ușă‐în‐ușă cu o frecvență

de colectare de o dată pe săptămână.

În județul Harghita, datorită sistemului descentralizat de colectare și transport, nu există stații de

transfer.

Gradul de acoperire cu servicii de colectare este de 100 % atât în mediul urban, cât și cel rural. Cu

toate că întreaga populație a județului este deservită de servicii de salubrizare, serviciile efectuate nu

sunt în totalitate conforme cu legislația specifică în domeniu, în prezent, în majoritatea județului fiind

efectuată doar colectarea în amestec a deșeurilor menajere.

50

În 2010, SCAVE Harghita Salubritate SRL a introdus sistemul de colectarea separată în Odorheiu

Secuiesc realizând 30 de insule de colectare. Nu există date privind sistemul de colectare

implementat.

În cazul Microregiunii ALCSIK, la mijlocul anului 2009, în cadrul unui proiect Phare CES 2003, au fost

furnizate insule pentru colectare separată. Proiectul a inclus realizarea unei stații de sortare la

Sânsimion și furnizarea de echipamente. Au fost achiziționate și distribuite 9.128 pubele (80, 120 și

660 l) și 218 containere (1,1 m3) pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Stația de sortare

(cu o capacitate de 2.000 tone/an/schimb) este operată de o companie cu capital public (SC ECO‐Csik

SRL). Numărul total de populație deservită de serviciul de colectare separată este de 23.000 locuitori.



încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un singur depozit conform potrivit

standardelor UE amplasat pe Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc.Acesta a fost

realizat de o companie privată (SCAVE Harghita Salubritate SRL) în 2007‐2008 și este operat de către

aceeași companie. Terenul pe care a fost realizat acest depozit este în proprietatea orașului Odorheiu

Secuiesc. Din cauza unor probleme legal și parțial, lipsei de capacitate pe suprafața construită,

depozitul de pe Platoul Țechend nu a putut fi integrat în acest proiect.



Spațiile de depozitare din mediul rural în județul Harghita au fost deja recultivate utilizând procedura

simplificată. În județul Harghita au rămas nouă depozite municipale care trebuie închise până în anul

2012.

Tabel 14: Depozite municipale existente în județul Harghita, suprafață și an încetare activitate

Nr.

Depozite municipal în cadrul

proiectului

(în ordine alfabetică)

Suprafață [m2]

Data de

încetare a

activității

1. Băile Tuşnad 10.154 2009

2. Bălan 11.931 2009

3. Borsec 12.764 2009

4. Cristuru Secuiesc* 21.907 2009

5. Gheorgheni (Joseni) 25.754 16 iulie 2012

6. Miercurea Ciuc 39.179 16 iulie 2012

7. Odorheiu Secuiesc 59.025 2008

8. Topliţa 13.695 16 iulie 2012

9. Vlăhiţa 16.814 2009

51

*Depozitul de la Cristuru Secuiesc nu apare pe lista depozitelor

municipale neconforme specificată în HG nr. 349/2009, cu toate că ar fi

trebuit închis și ecologizat până la data de 16 iulie 2009.

În anul 2005, Asociația Municipală a Microregiunii ALCSIK (partea de sud a județului Harghita) a

aplicat cu succes pentru obținerea unei finanțări în cadrul programului Phare CES 2003 cu proiectul

intitulat „Gestionarea separată a deșeurilor în Microregiunea ALCSIK”. Proiectul a inclus realizarea

unei stații de sortare la Sânsimion și furnizarea de echipamente. Total cost eligibil: 1.025.645 EUR.

3.3 Cadrul natural

3.3.1 Caracteristici naturale generale ale zonei de proiect

3.3.1.1 Clima

Temperatura

Climatul în Regiunea 7 Centru este unul de tip temperat continental și variază în funcție de altitudine.

Fenomenul de schimbare al temperaturii deseori afectează depresiunile din partea de est a regiunii,

aerul rece persistând aici pentru o perioadă mai îndelungată.

Datorită amplasării geografice, teritoriul județului Harghita aparține în proporție de 15% sectorului

de climat temperat continental (climat podișuri) și 85% climatului montan. Climatul în zona de

podișuri este descris de veri calde, cu precipitații relativ bogate și ierni reci, cu viscole rare și perioade

de căldură ce întrerup continuitatea stratului de zăpadă. În zona montană, verile sunt răcoroase, cu

precipitații din abundență, iar iernile sunt foarte reci, cu perioade lungi cu strat continuu de zăpadă.

În depresiunile intramontane Giurgeu și Ciuc există un topoclimat special, descris de inversiuni

termice dese și de durată. Datorită acestor fenomene, depresiunile menționate mai sus se află

printre cele mai reci regiuni din România, atât pe timpul semestrului cald din cauza inversiunilor

termice pe durata nopții, cât și pe timpul celui rece din cauza inversiunilor termice ce persistă mai

multe zile la rând. Satul Joseni (în apropiere de orașul Gheorgheni, la 15 km de amplasamentul

propus pentru depozitul de la Remetea) este cunoscut sub numele de „Polul Rece” al României.

Temperatura cea mai scăzută înregistrată în România (înregistrată în Regiunea 7 Centr, Bod): ‐38,5°C

Temparatura minimă absolută înregistrată în județul Harghita (înregistrată în Miercurea Ciuc, 1985): ‐

38,4°C

Temparatura maximă absolută înregistrată în județul Harghita (înregistrată în Odorheiu Secuiesc,

1952): +35,0°C

Temperatura medie anuală în județul Harghita: +5,6°C

Potrivit STAS 6054‐77, adâncimea maximă de îngheț este 1,00‐1,10 m.

52

Precipitațiile

În Regiunea 7 Centru, nivelul de precipitații înregistrează creșteri considerabile cu cât crește

altitudinea și descrește datorită „efectului Föhn” care are loc la coborârea maselor de aer în

depresiunile intramontane. Cantitatea anuală de precipitații poate atinge o maximă de 1200 l/m2 pe

culmile Carpaților și o minimă de 550 l/m2 în zonele de depresiune din partea de vest a Regiunii. Cea

mai mare cantitate de precipitații este înregistrată, de regulă, în lunile iunie și mai.

Condiții de vânt

Relieful influențează puternic atât direcția, cât și de viteza vântului. Frecvențele medii anuale

înregistrate la Odorheiu Secuiesc arată o predominanță a vânturilor dinspre noerd‐est, nord‐vest și

vest. La Miercurea Ciuc predomină vânturile dinspre nord‐vest și nord iar la Toplița cele dinspre nord‐

vest și vest. Vitezele medii anuale pentru cele opt direcții cardinale și intercardinale oscilează între

2,4 și 4,2 m/s la Odorheiu Secuiesc, 1,9 și 3,7 m/s la Miercurea Ciuc, 1,4 și 3,2 m/s la Toplița și între 5

și 10 m/s pe culmile cele mai înalte.

3.3.1.2 Relieful şi topografia









3.3.1.3 Geologie şi hidrologie

Geologie

Bazinul Transilvaniei este împărțit în trei mesoregiuni și Podișurile Târnavelor aparțin de județul

Harghita. Majoritatea bazinului este umplut cu sedimente terțiare. Mările vechi s‐au retras continuu

spre sud, depozitele din bazin fiind mai tinere dinspre nord spre sud. Aceste alternări variabile de

straturi constă în argilă, marnă, nisip, depozite volcanoclastice și calcar. Marginea segmentată a

rocilor clastice din gama vulcanică din Pliocen‐Pleistocen se regăsește la limita estică nemarcată a

microregiunii. Inițial, a fost un platou de depozite de sedimente topite. Altitudinea medie a Podișului

Târnavelor este de 500‐600 m, fiind partea cea mai tânără a Bazinului Transilvaniei, constând, în

general, în sedimente din Pannonian.

Tipurile de sol variază de la tipul cernoziom la cel podzoic brun. Pentru văi sunt caracteristice solurile

aluviale și roșii.

53

Caracteristici geologice în zonele adiacente depozitelor

Doar pentru șapte din cele nouă depozite în cauză au fost realizate studii de mediu detaliate. Cu

toate acestea, din cauza deficiențelor acestor studii, este greu de creat o imagine clară a trăsăturilor

geologice ce se regăsesc sub majoritatea amplasamentelor. Pentru a îngreuna și mai mult evaluarea,

zonele afectate sunt amplasate sporadic. După cum s‐a specificat în cadrul secțiunii care descrie

mediul natural, zona județului Harghita este foarte complexă din punct de vedere geologic,

neputându‐se aplica generalități. În unele cazuri, amplasamentul este localizat într‐unul din bazine,

însă depozitul în sine este localizat într‐una din zonele montane din apropriere care se încadrează la

alte adâncimi sau pedimente.

Având în vedere cele de mai sus, descrierea caracteristicilor geologice este prezentată în baza

studiilor disponibile la nivel local sau situației spațiilor de depozitare luând în considerare trăsăturile

mesoregionale. Caracteristicile geologice ale depozitelor municipale ce urmează a fi recultivate sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 15: Condiții geologice pe amplasamente

Nr. Amplasamentul

depozitului Medii geologice ce se găsesc sub amplasamentul depozitului

1. Băile Tuşnad roci vulcanice și sedimentare

2. Bălan Reziduuri de la mina de cupru, formațiuni verticale de gneis, micașist și filit,

precum și regolit la suprafață

3. Borsec Formațiuni verticale de gneis, micașist și filit, precum și regolit la suprafață

4. Cristuru Secuiesc argilă, silt argilă, silt, nisip (depozite aluviale)

5. Gheorgheni

(Joseni) Pietriș cu nisip, pietriș (alternanțe de straturi de depozite aluviale și limnice)

6. Miercurea Ciuc Pietriș cu nisip, pietriș (alternanțe de straturi de depozite aluviale și limnice)

7. Odorheiu Secuiesc argilă, silt argilă, silt, nisip (depozite aluviale)

8. Topliţa argilă, silt argilă, depozite vulcanice

9. Vlăhiţa Reziduuri rezultate în urma prelucrării fierului (bazin nămol), roci vulcanice și

Râuri

Mare parte a Bazinului Transilvaniei face parte din bazinul de recepție al râului Tisza. Podișurile

Târnavelor sunt tăiate în mijloc de văile paralele ale Târnavei Mici și Târnavei Mari, izvoarele lor fiind

amplasate pe terenurile clastice din fața Munților Gurghiu și Harghita. Freaticul continuu se formează

doar pe podeaua văilor largi, terenul aluvionar al bazinelor și în secțiuni mai mari pe pedimentele mai

puțin segmentate ale marginilor. Terenurile mai înalte sunt zone de infiltrare. De‐a lungul văilor

râurilor mai mari se regăsesc resurse seminificative de apă filtrate.

În județul Harghita izvorăsc râurile Olt, Mureș, Târnava Mică, Târnave Mare, Trotuş și Bistricioara.

Cele mai importante sunt văile râurilor Olt, Mureș și Siret.

Izvoarele râurilor Mureș și Olt, în apropiere de Izvoru Mureșului și Sândominic se află doar la distanță

de câteva mile, cu toate acestea, râul Mureș curge la vest de Tisza, iar Oltul curge la sud de Dunăre.

54

În partea de vest a județului, cele două râuri Târnave (Târnava Mare și Târnava Mică) curg pe Podișul

Târnava, parte a Podișului Transnsilvaniei.

Râul Olt izvorăște din masivul Hășmașu Mare, la o altitudine de 1280 m și traversează Depresiunea

Ciucului pe o distanță de 80 km. Este alimentat de pârâurile Homorodul Mic, Homorodul Mare,

Vărghiş, Casin, Racoş, Fişag, Mădăraş și Madicia.

Râul Mureș izvorăște din apropiere de localitatea Izvorul Mureș, la o altitudine de 840 m și adună

apele pârâurilor Căliman, Târnava Mică și Târnava Mare. Afluenții Siretului din județul Harghita sunt:

Bistricioara, Trotuş și Uz.

Lacuri

Tabel 16: Principalele lacuri naturale în județul Harghia

Lac Formațiune genetică Suprafață [ha] Volum [mil. m3]

Lacul Sfânta Ana crater vulcanic la o altitudine de 950 m 22,0 0,6

Lacul Roșu

maraj natural pe râul Bicaz format în

anul 1837 12,6

0,7

(adâncime de 10,5

m)

Sursă: INS România

Ape subterane

Straturile freatice s‐au dezvoltat, în principal, în complexul de formațiuni cuarternare recente din

zonă, constând în alunecări recente de lunci, conuri aluvionare, diluvii și depozite de tip terasă.

Sistemul acvifer este constituit din unul sau mai multe straturi, cu legături hidrodinamice între ele.

Există mai multe bazine cu caracteristici diferite: Giurgeu, Mureș, Ciuc Superior și Ciuc Inferior.

Caracteristici hidrogeologice și hidrologice în zonele adiacente depozitelor

În perioada de colectare a datelor a devenit evident faptul că niciunul dintre cele nouă depozite nu

au strat de etanșare la baza depozitului. Unele depozite sunt caracterizate de proprietăți

nefavorabile, fiind proiectate / realizate în zone extrem de expuse la contaminare sau pe luncile

inundabile ale râurilor din apropiere. Au fost realizate studii de mediu doar pentru șapte din cele

nouă depozite, demonstrând doar parțial vulnerabilitatea straturilor de apă. Așadar, aceste depozite

trebuie considerate ca posibile surse de risc în ceea ce privește rezervele de apă subterană.

De‐a lungul văilor râurilor mai mari sunt prezervate resurse considerabile de apă, obținute prin

procedeul de filtrare prin mal, rezerve ce joacă un rol important în alimentarea cu apă a localităților.

Astfel, amplasamentele depozitelor din zonele adiacente acestor văi (zone de infiltrare, suprafețe în

pantă) prezintă un pericol pentru rezervele de apă subterană. Depozitele de la Cristuru Secuiesc și

Odorheiu Secuiesc sunt amplasate chiar în lunca inundabilă a râului Târnava Mare. Datorită prezenței

unor straturi de adâncime cu o permeabilitate scăzută, amplasamentul depozitului de la Toplița este

inundat în perioadele cu ploi torențiale.

55

3.3.1.4 Ecologie şi zone sensibile

Din punct de vedere biologic, vegetația naturală a Regiunii este diversă și variază în funcție de

altitudine. În zonele mai joase se regăsesc păduri de diverse foioase, în timp ce la înălțimi de 2000 m

se găsesc pășuni subalpine și alpine, zonele intermediare fiind dominate de păduri mixte de foioase și

conifere sau doar păduri de conifere. Vegetația în Câmpia Transilvaniei este o vegetație de tip

silvostepă.

Resurse

Resurse naturale de suprafață

Pădurile acoperă o suprafață de 228.614 ha, ceea ce reprezintă 34 % din suprafața județului, aflat pe

locul 14 dintre județele din țară. Pădurile de stejar constituiau vegetația naturală a depresiunii,

împreună cu pășunile. Acestea au fost transformate în terenuri arabile cu mici zone împădurite. În

prezent, specia cea mai răspândită este cea a rășinoaselor, reprezentând 73 % din suprafața totală de

păduri, urmată de fag 19 %și stejar 2 %.

Resurse minerale

Resursele minerale reprezintă capitalul natural, o componentă esențială a bogățiilor județului.

Evoluția acestei resurse, prin exploatarea materiilor prime și prelucrarea acestora, cunoscându‐se

limitele utilizabile ale acestui capital, determină în mare parte șansele de dezvoltare teritorială,

economică și socială, precum și a condițiilor de mediu.

Acestea sunt resursele ale căror tehnologii de exploatare și prelucrare au dus la poluarea factorilor

de mediu în multe zone din județ.

Rezervele de combustibil sunt reprezentate de lignit regăsit sub formă de depozite sedimentare în

depresiunile Bilbor și Borsec. Aceste rezerve sunt limitate și singura exploatare de la Borsec are o

importanță la nivel local; gazele naturale se găsesc în structurile geologice din Depresiunea

Transilvaniei, în zona de sud‐vest a județului. Punctele de exploatare sunt racordate la rețeaua

națională de transpot și distribuție.

În județ, gazele naturale sunt utilizate pentru generarea de energie termică pentru un număr de 7

orașe și 14 comune, număr care este în creștere. Această resursă valoroasă nu este utilizată la nivel

industrial în județul Harghita.

Depozitele de turbă ce se găsesc în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Borsec și Bilbor reprezintă resurse

importante neexploatate. Având în vedere calitatea depozitelor de cărbuni, acesta ar putea fi utilizat

în stațiuni balneare și horticultură. Ca urmare a lucrărilor de drenaj, depozitele de turbă sunt afectate

în fiecare an pe suprafețe însemnate în depresiunile Ciuc (70 ha) și Giurgeu (100 ha), contribuind la

poluarea aerului în aceste zone.

Depozitele de cărbune se regăsesc sub formă de formațiuni cristaline epimetamorfice. Din depozitele

de la Bălan se extrage minereu de cupru cu conținut redus de cupru. Având în vedere ritmul actual de

extracție, rezervele sunt limitate. În multe cazuri, tehnologiile de extracție și prelucrare rezultă în

deteriorarea condițiilor de mediu.

56

Rezervele de substante neferoase (sare, dolomită, roci și argile caolinitice, sienit) și de roci utilizabile

(andezite) sunt disponibile pe termen lung, reprezentând un potențial valoros pentru dezvoltare

economică.

Rezerve de apă

Cu toate că județul Harghita are o rețea hidrografică bogată, fiind amplasat în zona de început a

marilor cursuri inferioare de apă, potențialele resurse de apă utilizabile nu au fost încă evaluate.

Potențialul de ape de suprafață este utilizat mai des pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a

unor localități din mediul urban (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni,

Topliţa, Bălan și Vlăhiţa) și mediul rural (Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni etc.) și necesarul de apă

pentru unitățile industriale.

Numărul semnificativ de izvoare de munte cu ape curate, rapide și oxidate oferă condiții favorabile

pentru specii de pește ca Salmonidae (păstrăvi), zglăvoacă (Cottus globio) și crăiete.

În prezent, resursele de apă nu sunt folosite pentru pentru irigații nici în zonele de deal, nici în cele

de luncă. Județul Harghita are resurse de apă subterană potabilă în depresiunile intramontane,

utilizate în prezent pentru alimentarea cu apă a populației (Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec,

Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad) și unele unități din industria alimentară (Remetea, Miercurea Ciuc,

Sânsimion).

Județul Harghita este renumit pentru stațiunile balneare și apele minerale. Din categoria apelor

subterane, datorită numărului mare de surse, a rezervelor importante, a diversității hidrochimice, a

sustenabilității pentru îmbuteliere, tratament balnear sau recreere, apele minerale au o importanță

specială pentru județul Harghita. Rezerve importante de ape minerale se găsesc în depresiunile

Ciucului, Giurgeului, Borsecului, Bilborului și Casinului, în văile Vârghiş, Homoroade și Târnave.

Apele minerale carbogazoase au constituit bazele industriei de îmbuteliere (Borsec, Sâncrăieni,

Tuşnad, Iacobeni). În prezent, SC Romaqua Group S.A. Borsec este cea mai importantă societate

comercială în acest domeniu, în județ.

Apele minerale şi emanaţiile de CO2 şi H2S (gaze mofetice şi sulfatariene), ca surse terapeutice

naturale au fost valorificate în cadrul unui număr mare de staţiuni balneare de importanţă naţională

(Băile Tuşnad, Borsec) şi locală. Staţiunile balneare, dar mai ales băile de interes local sunt slab

amenajate (Topliţa, Băile Szejke, Baia Sărată, Jigodin) sau părăsite (Băile Nadas, Modicia etc.).

Majoritatea surselor neutilizate în prezent, datorită captărilor necorespunzătoare, a lipsei zonei de

protecţie şi a poluării apelor subterane sunt supuse unui proces intens de degradare sau chiar de

dispariţie.

Riscuri naturale

Potrivit studiului elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București (1992)

privind „Evoluția calității solului”, o suprafață de circa 106.400 ha de teren agricol din județ arată

semne de degradare naturală datorată umidității excesive. Degradarea prin eroziune afectează o

suprafață de 108.821 ha. Ritmul mediu de eroziune este de 13,3 t/ha x an. Suprafața totală unde au

loc acțiuni de control al eroziunii este de 32.315 ha (informație preluată din PATJ Harghita ‐ Plan

57

Național de Dezvoltare Teritorială). De asemenea, se specifică faptul că suprafețele împădurite suferă

de un grad de de degradare al solului între 0‐10 %.

Din punct de vedere seismic, potrivit zonării teritoriului României, amplasamentele din cadrul

proiectului aparțin zonei E cu un coeficient seismic Ks = 0,12 și un coeficient perioadă de colț1 Tc = 0,7

s, conform normativului tehnic P100‐92. Potrivit noii reglementări P100/1‐2006, în vigoare de la data

de 1 ianuarie 2007, amplasamentele fac parte din zona descrisă de o valoare de vârf a accelerației

terenului de2 ag= 0,16 g și o perioadă de colț de Tc = 0.7.

Aceste valori trebuie avute în vedere când se va realiza proiectarea tuturor structurilor din cadrul

proiectului.

Tabel 17: Clasificarea din punct de vedere seismic al județului Harghita

TC [sec]

ag

IMR=100 ani

Miercurea Ciuc 0,7 0,16g

Odorheiu Secuiesc 0,7 0,12g

Detaliile privind activitatea seismică sunt prezentate în Anexa 2 Date de bază ‐ Anexa 2 Clasificare din

punct de vedere seismic.

Utilizare teren

Tabel 18: Utilizarea terenurilor în regiune și județul Harghita

Regiunea 7 Centru Județul Harghita

[km2] [%] [km2] [%]

Suprafață totală 34.100 100% 6.639 100%

Zone agricole 19.411 57% 4.064 61%

Păduri și alte zone cu vegetație forestieră 12.208 36% 2.326 35%

Râuri și lacuri 331 1% 43 1%

altele 2.150 6% 207 3%

Sursă: PRGD Regiunea 7 Centru, pag. 14

Din suprafața totală de 6.638,90 km2 ai județului, suprafața agricolă este de 4.064,43 km2 ,

însemnând 61,2 %. Cea mai importantă proprietate a solului este fertilitatea. Județul are suprafețe

limitate de teren arabil (clasă II de calitate). Suprafața maximă cultivată în acest deceniu a fost de

927,29 km2 (INS Harghita, 2003).

1 Perioada de colț Tc este perioada spectrului de răspuns. 2 Valoare de vârf a accelerației terenului ag este valoarea ce corespunde cutremurelor cu o perioadă de recurență de 100 ani.

58

Tabel 19: Utilizare teren depozit de deșeuri ce urmează a fi recultivat în cadrul proiectului

Nr. Depozit de

deșeuri

Utilizare teren în

prezent

Depozit de

deșeuri

amplasat la

periferie

Depozit de

deșeuri

amplasat la o

distanță de

până la 500 m

de zonele

populate

Utilizare teren în

prezent în zonele din

vecinătate

1. Băile Tuşnad Amplasament

eliminare deșeuri da nr. Pădure, izlaz, pășune

2. Bălan Amplasament

eliminare deșeuri da nr.

Zonă industrială,

pădure, pășune

3. Borsec Amplasament


4. Cristuru Secuiesc Amplasament


Suprafață agricolă,

teren cultivat, pășune

5. Gheorgheni Amplasament


Suprafață agricolă,

teren cultivat

6. Miercurea Ciuc

Amplasament

eliminare

deșeuri,

balastieră

da nr. Suprafață agricolă,

teren cultivat

7. Odorheiu

Secuiesc

Amplasament


Suprafață industrială și

agricolă, teren cultivat,

pășune

8. Topliţa Amplasament


9. Vlăhiţa Amplasament


Zonă industrială,

pădure, pășune

Rezervații și monumente ale naturii

Evoluția din punct de vedere geologic și paleogeografic a teritoriului a dus apariția unor fenomene

geologice, forme de relief, fitogenoze specifice cu specii‐relicve care s‐au considerat că au dreptul de

a fi protejate datorită frumuseții și valorii lor științifice. CJ Harghita, prin Hotărârea nr. 162/2005,

modificată de Hotărârea nr. 142/2006, a declarat 35 de rezervații și monumente ale naturii (9

geologice, 1 speologic. 1 zoologic, 4 mixte și 19 botanice) din care 34 sunt înregistrate ca zone

naturale protejate de interes național în Anexa 1 a Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național ‐ Secțiunea III ‐ Zone protejate.

În zonele protejate din județul Harghita se regăsesc aproape toate tipurile principale de habitate: ape

dulci / zone umede, mlaștini / cărbune, forme de iarbă / pajiști, arbuști, păduri, peșteri unde se

regăsesc mlaștini / cărbuni și regiuni carstice bogate din punct de vedere geologic, al florei și al

peisajului.

Zonele protejate ocupă o suprafață de 6.318,82 ha, circa 0,95 % din suprafața totală a județului.

59

Mai multe detalii privind condițiile de mediu în zonele protejate sunt prezentate în Anexa 02 Date de

bază ‐ Anexa 2 Mediul natural din zonele protejate.

3.3.2 Mediul natural din imediata vecinătate a măsurilor implementate în cadrul proiectului

3.3.2.1 Remetea

Remetea este amplasat în partea centrală a depresiunii Giurgeului, învecinat cu Munții Harghita și

Giurgeu, aparținând crestelor cristaline și de calcar ale Munților Carpați, precum și Munții Gurghiului,

aparținând crestei vulcanice interioare. Depresiunea Giurgeu este amplasată cel mai la nord și este

cea mai înaltă dintre depresiuni (depășind 800 m), inclusiv depresiunea de unde izvorăște râul

Mureș. Dezvoltarea depresiunii poate fi direct conectată cu natura vulcanică a acesteia, precum și

cea a zonei depresionare ce ii urmează. Din această cauză, depozitele vulcanogen‐sedimentare au

avut un rol important în formarea acesteia. Straturile din depresiune sunt formate fie prin

metamorfozare, fie prin sedimentarea depozitelor de fliș. Stratul de depozite sedimentare constă, în

principal, în pietriș, nisip‐pietriș și nisip. Caracteristicile de mediu ale depozitului planificat a fi realizat

la nord de Remetea sunt determinate de caracteristicile acestui strat de depozite sedimentare.

Depresiunea este traversată longitudinal de râul Mureș, ce curge la o distanță de aproximativ 850 m

de amplasamentul planificat a fi utilizat pentru realizarea depozitului. Râul Mureș curge în punctul cel

mai jos al depresiunii, acest fapt influențând direcția de curgere a apelor subterane. Apele subterane

se găsesc aproape de suprafață, având în vedere suprafețele din jurul râului Mureș. Apele subterane

se mișcă înspre albia râului datorită alunecării terenului. La proiectarea depozitului, trebuie acordată

atenție menținerii grosimii stratului nesaturat de sub depozit, strat care are o grosime de cel puțin 1

m, între nivelul maxim al stratului de apă subterană și partea inferioară (stratul de etanșare) a

depozitului.

Datorită caracteristicilor depresiunii, crestele N‐S blocând precipitațiile dinspre vest, în depresiunea

Giurgeului intră o cantitate mult mai mică de precipitații (500‐600 mm).

3.3.2.2 Miercurea Ciuc

Miercurea Ciuc este amplasat în depresiunea Ciucului, învecinat cu crestele cristaline și de calcar din

nord aparținând Carpaților Orientali, cu Munții Ciucului, aparținând crestei de fliș a Carpaților

Orientali și Munții Harghita, aparținând crestei vulcanice interioare. Depresiunea se întinde de‐a

lungul cursului superior al Oltului și dezvoltarea acesteia poate fi direct conectată cu natura vulcanică

a acesteia, precum și cea a zonei depresionare ce ii urmează. Din această cauză, depozitele

vulcanogen‐sedimentare au avut un rol important în formarea acesteia. Depresiunea de la N la S are

o lungime de 60 km, o lățime de 10 km, cu Oltul curgând exact prin mijlocul acesteia. Aceasta poate fi

împărțită în trei regiuni: Ciucul de Sus, Ciucul de Mijloc și Ciucul de Jos. Miercurea Ciuc se află în

regiunea Ciucul de Mijloc ce reprezintă o zonă de tranziție între Ciucul de Sus și Ciucul de Jos,

straturile din depresiune fiind formate fie prin metamorfozare, fie prin sedimentarea depozitelor de

fliș. Caracteristicile geologice din zona înconjurătoare a amplasamentului stației de transfer

planificată a fi realizată sunt determinate de caracteristicile acestui strat de depozite sedimentare ce

constă, în principal, în pietriș, nisip‐pietriș și nisip. Amplasamentul stației de transfer planificată a fi

realizată se află la circa 3,5 km distanță de râul Olt. Râul Olt curge în direcția depresiunii, în partea sa

60

inferioară, de la N la S. Ape subterane aproape de suprafață pot fi găsite doar în zonele de vale mai

largă, în conul aluvionar al bazinului, precum și în zone mai puțin articulate ale flancurilor montane.

Direcția de mișcare a apei subterane este probabil influențată în bazin de către râul Olt. Datorită

caracteristicilor depresiunii, crestele N‐S blocând precipitațiile dinspre vest, în depresiunea

Giurgeului intră o cantitate mult mai mică de precipitații (500‐600 mm).

3.3.2.3 Corund

Corund este amplasat în zona numită Sovidek, în partea de sud‐vest a Munților Gurghiu, aparținând

crestei vulcanice interioare a Carpaților Orientali, precum și Munților Harghita. Suprafața acestuia

poate fi împărțită în două părți, fiind format la limita a două regiuni. Zonele din est se regăsesc pe

platoul aparținând Carpaților Orientali, în timp ce, zonele din vest, împreună cu depresiunea Corund,

se regăsesc pe suprafața Podișului Târnavelor. Dealurile ce înconjoară depresiunea nu sunt foarte

abrupte, cu excepția flancului de est, acolo unde întâlnește podișul vulcanic și se rupe într‐o pantă

abruptă înspre bazin. În această zonă, reziduurile de tip vulcanic ies la suprafață în multe locuri.

Podișul este preponderent neted, înălțimea medie fiind de 900‐950 m. Văile nu se scufundă în podiș.

Dealurile ce înconjoară depresiunea se ridică unul deasupra celuilalt, formând terase. Depresiunea

Corund este formată din argilă, nisip, marnă și conglomerate din era Pannonian. Depresiunea este

înconjurată de dealuri cu o înălțime de 800‐1.000 m, pe partea lor vestică aflându‐se râurile Târnava

Mare și Târnava Mică. Depresiunea Corund este străbătută de pârâul Corund pe direcția SE‐NV,

revărsându‐se apoi în Târnava Mică. Ape subterane aproape de suprafață pot fi găsite doar în zonele

de vale mai largă, în conul aluvionar al depresiunii, în apropiere de pârâu. Avân în vedere poziția

geografică a depresiunii, aceasta este descrisă de un climat montan. Datorită crestelor N‐S ce

blochează precipitațiile dinspre vest, cantitatea de precipitații atinge valori de 1.000‐1.200 mm pe an.

61

3.3.2.4 Depozite neconforme existente

Tabel 20: Locația depozitelor neconforme

Nr. Localitate Macroregiune Mezoregiune Geomorfologie

1. Bălan

Carpații

Orientali

Munții Ciuc Poalele muntelui din partea de

nord‐est

2. Borsec Munții Gurghiu Pantele depresiunii Borsec

3. Cristuru Secuiesc Dealurile Târnavei Târnava Mare

4. Gheorgheni (Joseni) Depresiunea

Giurgeu Exploatare minieră în zonă plană

5. Miercurea Ciuc Bazinul Ciuc Exploatare minieră în zonă plană

6. Odorheiu Secuiesc* Harghita Partea în pantă a văii Târnavei

7. Topliţa Depresiuna Giurgeu

Suprafața tip terasă din

apropierea văii pârâului

Măgheruș

8. Băile Tuşnad Podișul

Transilvaniei

Munții Ciuc

Poalele muntelui în pantă din

partea de nord‐est a Ciomatului

Mare

9. Vlăhiţa Podișul

Homoroadelor

Partea în pantă a văii

Homorodului Mic

*Depozitul neconform de la Odorheiu Secuiesc nu este amplasat în zona de proiect datorită faptului că

municipiul Odorheiu Secuiesc nu face parte din proiect.

62

4. CONTEXTUL PROIECTULUI

4.1 Rezultatele Master Planului

În cadrul Master Planului, ca rezultat al unei analize, au fost determinate principalele investiții ce

trebuie realizate în perioada 2011 – 2013 în vederea asigurării conformării cu prevederile legislative

și cu cele prevăzute în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor. Investiţiile care fac obiectul

proiectului POS Mediu au fost selectate din aceste investiţii, responsabilitatea privind o parte din

investiţiile prioritare rămânând în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale şi a operatorilor

de salubrizare.

4.1.1 Aspecte principale privind aria proiectului


conform cu cerințele legale și nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor

legislative, precum și a celor stabilite prin Tratatul de Aderare. Principalele deficiențe ale sistemului

existent de gestionare a deșeurilor sunt:

În prezent, nu există nicio stație de transfer.

Sistemul de colectare separată a deșeurilor reciclabile nu a fost încă extins la nivelul

întregului județ.

În județ nu există capacități de tratare pentru deșeuri municipale biodegradabile.

Nu există un sistem de colectare a fluxurilor speciale de deșeuri, precum niciun sistem pentru

gestionarea acestora.

În prezent, în județ, funcționeză un singur depozit conform de o capacitate mică la Țechend

și există 8 depozite neconforme (doar 3 sunt funcțioale). În iulie 2012, aceste 3 depozite

(Miercurea Ciuc, Toplița și Gheorgheni) vor înceta activitatea.

Capacitate insuficientă de finanțare. Nu există recuperare de costuri.

Lipsa informațiilor și a unui grad de conștientizare a publicului în ceea ce privește prioritățile

și cerințele unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.

În prezent, în județul Harghita, toate municipiile, orașele și comunele sunt deservite de operatori de

salubrizare. În cazul majorității contractelor, la secțiunea de clauze de terminare, acestea specifică

denunțarea unilaterală de către concedent cu plata unei juste și preliminare.

Taxa de colectare a deșeurilor este, în general, colectată de către primărie sub forma unei taxe.

În vederea evaluării datelor istorice privind deșeurile s‐au analizat taxele aplicate în perioada 2004 –

2010. Datele primite de la localități includ următoarele:

taxă deșeuri plătită de primărie, RON

taxă deșeuri per capita colectată de primărie, RON/locuitor

taxă de deșeuri pe gospodărie colectată de primărie, RON/gospodărie

Cunoscând tendința de dezvoltare a populației și a gospodăriilor pentru fiecare locailitate în perioada

analizată, s‐a încercat estimarea valorilor RON/gospodărie. Cu toate acestea, rezultatele au relevat

diferențe mari care ar putea fi justificate de utilizarea unor unități de măsură greșite.

63

4.1.2 Strategia generală de dezvoltare a județului

Strategia județului Harghita privind gestionarea deșeurilor este stabilită pornind de la situația actuală

în județ și având în vedere următoarele:

legislația românească și europeană privind gestionarea deșeurilor;

prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană;

prevederile Strategiei și Planului Național de Gestionare a Deșeurilor;

prevederile Programului Operațional Sectorial de Mediu;

prevederile Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 7 Centru;

prevederile Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Harghita.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) constituie principalul document de planificare la

nivel județean. PJDG pentru județul Harghita a fost elaborat în anul 2008 de către Consiliul Județean

Harghita împreună cu Agenția de Protecția Mediului din Miercurea‐Ciuc, cu consultarea instituțiilor

implicate în gestionarea deșeurilor. În perioada septembrie 2008 – februarie 2009, PJDG a fost supus

procedurii de evaluare strategică a mediului (SEA). După finalizarea tuturor etapelor procesului a fost

obținut avizul de mediu nr. PJGD a fost aprobat prin Decizia CJ nr. 40/2009 din data de 27 martie

2009, în conformitate cu prevederile OM 951/2007. Acesta prezintă fluxurile de deșeuri și opțiunile

de gestionare a acestora la nivelul județului Harghita.

Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al principalelor obiective tehnice care constituie Strategia

generală a județului Harghita.

Strategia generală a județului Harghita

OBIECTIV TERMEN LIMITĂ OBSERVAȚII

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii

la consumator

permanent Prevedere a Strategiei Naționale de

Gestionare a Deșeurilor

Asigurarea unui grad de deservire cu servicii

de salubrizare de 100 % în mediul urban

2009 Prevedere a PRGD, PJGD

Asigurarea unui grad de deservire cu servicii

de salubrizare de 100 % în mediul rural

2009 Prevedere a PRGD și PJGD coroborat

cu faptul că în 2009 vor fi închise și

reabilitate toate spațiile de depozitare

din mediul rural

Finalizarea şi realizarea de noi staţii de

transfer

2009 ‐ 2013 Corelat cu proiectele existente și

datele limită privind sistarea activității

depozitelor neconforme

Implementarea sistemului de colectare

separată atât a deşeurilor reciclabile, cât şi a

deşeurilor biodegradabile din deşeurile

menajere

permanent Prevedere a PRGD, PJGD

Finalizarea şi realizarea de noi staţii de

sortare pentru deşeurile reciclabile colectate

2009‐2010 Prevedere a PRGD

64

OBIECTIV TERMEN LIMITĂ OBSERVAȚII

separat

Implementarea colectării separate a fluxurilor

speciale de deşeuri (DEEE, deşeuri menajere

periculoase, deşeuri voluminoase)

Permanent Prevedere a PRGD, PJGD

Pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea

deşeurilor menajere şi asimilabile (hârtie,

metal, plastic şi sticlă) la un nivel minim de 50

% din masa totală

2020 Prevedere a noii Directive Cadru

privind deșeurile 2008/98/CE

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din

construcţii şi demolări astfel încât să se

asigure un grad minim de valorificare de 70 %

din cantitatea totală a deşeurilor din C&D

nepericuloase cu excepţia codului 17 05 04

2020 Prevedere a noii Directive Cadru

privind deșeurile 2008/98/CE

Promovarea tratării nămolului rezultat de la

epurarea apelor uzate orăşeneşti în vederea

valorificării

permanent Prevedere a PRGD, PJGD

Asigurarea de capacităţi de tratare a

deşeurilor biodegradabile municipale

(compostare, fermentare, tratare mecano‐

biologică etc.) astfel încat să se asigure

atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii

de deşeuri biodegradabile depozitate

2010‐2013‐2016 Prevedere a PRGD, PJGD

Promovarea valorificării energetice în

instalaţii cu randament energetic ridicat în

cazul în care valorificarea materială nu este

fezabilă din punct de vedere tehnico‐

economic, beneficiul energetic rezultat în

urma incinerării este pozitiv şi există

posibilitatea utilizării eficiente a energiei

rezultate, iar costurile pot fi suportate de

către populaţie

permanent Prevedere a SNGD, PRGD

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele

de deşeuri municipale neconforme

Etapizat până la 16

iulie 2012

Prevedere PRGD şi PJGD

Închiderea depozitelor neconforme conform

prevederilor avizelor de închidere emise de

APM Harghita

Corelat cu calendarul

privind activitățile de

închidere

Prevedere PRGD şi PJGD

Realizarea noului depozitului zonal de deşeuri

municipale

2012 Prevedere a PRGD

65

4.1.3 Program de investițiile prioritare

Măsurile prioritare identificate în cadrul Master Planului sunt următoarele:


Implementarea colectării separate a deșeurilor menajere biodegradabile la 85 % din populația

din mediul urban;

Implementarea compostării individuale la 30 % din gospodăriile din mediul rural încapând cu

2013; în anul 2016 procentul va crește la 60%;

Realizarea a 116 insule de colectare;

Realizarea a 8 centre de colectare cu aport voluntar în Miercurea Ciuc, Toplița, Bălan,

Gheorgheni, Cristuru Secuiec, Vlăhița, Corund și Sânsimion;

Realizarea a 2 stații de transfer, una la Miecurea Ciuc pentru zona de colectare sud și una la

Corund pentru zona de colectare vest;

Realizarea la Remetea a unei stații de sortare și a unei stații de compostare care să deservească

întreaga zonă de proiect;

Realizarea unui depozit zonal la Remetea;

Închiderea de depozite neconforme: Miercurea Ciuc, Gherogheni, Toplița, Borsec, Bălan și

Cristuru Secuiesc (pentru Băile Tușnad și Vlăhița costul este neeligibil);

Achiziționarea a 21 de vehicule de transport pentru deșeuri reciclabile și 10 autogunoiere;

Asistență tehnică, supervizare și campanii de informare și conștientizare.

În cadrul proiectului vor fi realizate doar măsurile prioritare aferente perioadei 2009‐2013 privind

sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita. Măsurile din cadrul sistemului care

vor fi realizate în viitorul apropiat de către autoritățile publice locale și operatorii de salubrizare sunt:

Înființarea de puncte / centre de colectare DEEE în fiecare localitate din județ (cu excepția celor 8

localități unde vor fi realizate centre de colectare cu aport voluntar);

Achiziționarea unui concasor pentru zdrobirea deșeurilor din construcții și demolări în vederea

valorificării – măsură ce poate fi îndeplinită de autoritățile publice locale dar și de companii de

construcții sau alți operatori economici.

Ansamblul de investiții propus pentru perioada 2009 – 2013 reprezintă un sistem integrat de

gestionare a deșeurilor în județul Harghita a cărui operare trebuie să asigure atingerea tuturor

obiectivelor ți țintelor prevăzute de Tratatul de Aderare și legislația în vigoare. De asemenea, acest

sistem de gestionare a deșeurilor va urma principiile Strategiei Europene privind reciclarea

deșeurilor, precum și prevederile noii Directive europene privind deșeurile. Odată ce aceste măsuri

sunt implementate, impactul gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului va fi

redus semnificativ. Așadar, în 2013, în județul Harghita, întreaga populație va fi deservită de servicii

de salubrizare adecvate și deșeurile menajere vor fi colectate separat.

66

O mare parte a deșeurilor municipale vor fi valorificate (în jur de 30 % din cantitatea de deșeuri

menajere vor fi reciclate și aproximativ 320% din cantitatea de deșeuri menajere vor fi compostate

fie in stația de compostare, fie în unități de compostare individuală).

Începând cu 2013, depozitarea deșeurilor se va realiza numai pe depozite conforme (noul depozit de

la Remetea și depozitul existent de la Țechend). Depozitul nou va accepta la depozitare și nămol

rezultat de la stațiile de epurare care nu poate fi valorificat, precum și deșeuri nepericuloase din

construcții și demolări și deșeuri industriale nepericuloase care nu pot fi valorificate.

Beneficiarul acestui sistem va fi întreaga populație a județului Harghita.

4.2 Referință la Tratatul de Aderare

Analiza SWOT realizată de către MMDD cu sprijin din exterior a relevat faptul că practicile de

gestionare a deșeurilor municipale au fost identificate ca punctul cel mai critic și se și regăsesc sub

această formă în Tratatul de Aderare. Obligațiile de mediu asumate prin Tratatul de Aderare care

reflectă aceste ținte sunt așadar foarte stricte. Cea mai lungă perioadă de tranziție obținută pentru

sectorul de deșeuri durează până în anul 2017.

Mai just sunt prezentate obligațiile relevante privind gestionarea deșeurilor la care se face referire în

Articolul 20 al Tratatului de Aderare: măsuri de tranziție, România [Anexa VII la Tratat, (9) Mediu (B)

Gestionare Deșeuri]:

1. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul

1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai

mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor

prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.

În Planul de implementare al Directivei 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor este

menționat faptul că România nu a solicitat perioade de tranziție pentru atingerea țintei de

reducere a cantității de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. În vederea

atingerii țintelor specificate în art. 5(2) (a) și (b) din Directivă, România va aplica prevederile

paragrafului 3 al art. 5(2) privind opțiunea de a amâna atingerea țintelor prin acordarea unei

perioade de grații de 4 ani:

16 iulie 2010 – reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale

depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în

anul 1995;



anul 1995;



anul 1995.

2. România a obținut derogare de la prevederile articolului 6 a Directivei 94/62/EC privind

ambalajele și deșeurile de ambalaje pentru rata generală de valorificare sau incinerare, ținta

67

de reciclare deșeuri din plastic, ținta generală de reciclare, ținta de reciclare deșeuri de sticlă

și ținta de reciclare deșeuri de lemn. (România nu a solicitat nicio derogare privind țintele de

reciclare deșeuri de hârtie și carton și metale).

31 decembrie 2008 – atingerea țintelor de reciclare pentru deșeuri de

ambalaje de hârtie/carton și metale;

31 decembrie 2011 – atingerea țintelor de reciclare pentru deșeuri de

ambalaje de lemn;

31 decembrie 2013 – atingerea țintei globale de reciclare, a obiectivului

global de reciclare și a obiectivelor de reciclare pentru deșeuri de ambalaje

de plastic și sticlă.

Țintele pentru deșeurile de ambalaje sunt raportate la cantitatea totală de deșeuri de

ambalaje generate în anul respectiv.

Tabel 21: Ținte privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje

Ținte reciclare și valorificare [%]

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie + carton 60

Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5

Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60

Metale 50

Lemn 4 5 7 9 12 15

Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55

Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Sursă: Anexa VII la Tratatul de Aderare

3. Prin derogare de la Directiva 1999/31/EC, cerințele privind controlul apei și gestionarea

deșeurilor, protecția solului și a apei, controlul gazului și stabilitatea nu se vor aplica pentru

101 depozite municipale existente în România până la data de 16 iulie 2017. România va

asigura o reducere graduală a cantității de deșeuri depozitate pe aceste 101 depozite

municipale neconforme existente (până la 31 decembrie 2016 va fi atinsă o cantitate de

maxim 1.210.000 t).

4. Prin derogare de la prevederile articolelor 5(5) și 7(2) Directivei 2002/96/EC privind deșeurile

de echipamente electrice și electronice (DEEE), România va atinge o rată de colectare

separată de cel puțin 4kg de DEEE în medie pe locuitor pe an de la gospodăriile individuale, o

rată de valorificare, precum și o rată de reutilizare și reciclare a componentelor, a

materialelor și substanțelor până la 31 decembrie 2008.

68

4.3 Obiective și ținte

4.3.1 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

și POS Mediu

SNGD prezintă o listă detaliată a obiectivelor generale și specifice:

obiective strategice privind gestionarea deşeurilor;

obiective strategice privind gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri;

obiective strategice privind gestionarea deşeurilor periculoase;

obiective strategice privind gestionarea fluxurilor de deșeuri periculoae;

Printre obiectivele generale privind gestionarea deșeurilor se regăsesc:

„10. Tratare deșeuri

10.1. Promovarea tratării deșeurilor în vederea asigurării unui management ecologic rațional

10.1.1 Încurajarea tratării deșeurilor în vederea: valorificării, facilitării manipulării, reducerea

naturii periculoase, reducerea cantității de deșeuri eliminate în condiții de siguranță

pentru sănătatea populației și mediu

11. Depozitare

11.1. Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor

11.1.1 Promovarea, în regim prioritar, a instalațiilor de eliminare deșeuri la nivel local, de

regiune, urmând ca stabilirea obiectivelor să se realizeze în baza unei analize ce va

avea în vedere densitatea populației, distanțe etc.).”

De asemenea, se specifică pășii de urmat și instrumentele de dezvoltat și de aplicat în vederea

realizării tuturor obiectivelor stabilite în strategie.

PNGD furnizează o analiză detaliată a gestionării deșeurilor în România, măsuri privind prevenirea

generării și reducerea cantităților de deșeuri, metode de reciclare, precum și o listă de indicatori de

monitorizare. PNGD include și acțiuni și măsuri în vederea conformării cu acquis‐ul comunitar în

domeniul gestionării deșeurilor.

În plus față de aceste obiective stabilite în SNGD, PNGD include și ținte privind gestionarea tuturor

categoriilor de deșeuri, precum și măsuri pentru atingerea acestora.

Principala măsură operațională pentru dezvoltarea și implementarea obiectivelor strategice definite

în SNGD și PNGD este POS Mediu.

Strategia generală a POS Mediu este realizată în așa fel încât să se asigure conformarea cu

următoarele trei direcții strategice principale:

Îmbunătățirea accesului la utilitățile publice în România și acordarea de sprijin în vederea

dezvoltării economice a regiunilor

Îmbunătățirea protecției mediului, condiție obligatorie în vederea unei dezvoltări durabile

Întărirea capacității instituționale și administrative.

Obiectivele specifice ale POS Mediu Axa Prioritară 2 ‐ „Dezvoltarea de sisteme integrate de

gestionare a deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” sunt:

69

Creşterea gradului de acoperire a populației care beneficiază de colectarea deşeurilor

municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife

acceptabile;

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;

Creșterea cantității de deșeuri reciclate și reutilizate;

Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor;

Reducerea numărului de situri contaminate istoric.

POS Mediu Axa Prioritară 2 prevede următoarele activități ca o abordare în vederea atingerii

obiectivelor:

Achiziția și instalarea de sisteme de colectare separată (containere);

Achiziția de vehicule de transport pentru colectare separată;

Construcția de instalații de sortare, reciclare și compostare;

Construcția de instalații pentru eliminarea deșeurilor municipale și stații de transfer;

Valorificarea gazului de pe depozite, acolo unde este cazul;

Construcția de instalații adecvate pentru deșeuri municipale periculoase (deșeuri medicale,

deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.) și alte fluxuri speciale de deșeuri

municipale;

Închiderea de depozite neconforme;

Asistență tehnică pentru pregătire de proiecte, management și supervizare, campanii de

informare și conștientizare (privind colectarea separată, sortarea, reciclarea, compostarea

deșeurilor), îmbunătățirea administrării din punct de vedere instituțional, proceduri de

licitație și selecție operatori servicii privind deșeurile.

4.3.2 Planurile regional și județean de gestionare a deșeurilor

Toate cele 8 PRGD sunt conforme cu cerințele privind sistemele integrate de gestionare a deșeurilor

din România și Uniunea Europeană. Planul urmărește îndeaproape cerințele acquis‐ului privind

mediul ce include o serie de directive ce stau la baza gestionării deșeurilor în Uniunea Europeană.

Unul dintre obiectivele principale ale PRGD este implementarea de acțiuni, proceduri și investiții

eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și încurajarea participării publicului care să ducă la

o tratare integrată a deșeurilor, eficientă din punct de vedere al mediului, sustenabilă și acceptabilă

din punct de vedere financiar.

Scopul PJGD este asigurarea creării unui SIGD la nivel județean care să asigure atingerea obiectivelor

și țintelor legislative prevăzute în planurile menționate anterior (național și regional).

Printre cele mai importante obiective și ținte stabilite de PJGD trebuie menționate următoarele:

Tabel 22: Ținte județene

Obiectiv specific Valoare fără proiect Valoare estimată după proiect

1. Creșterea gradului de acoperire

cu servicii de gestionare a

deșeurilor

100% în mediul urban și 95% în

mediul rural și depozitarea nu se

realizează în conformitate cu

directivele CE relevante.

100% atât în mediul urban cât și

rural cu depozitarea realizată în

conformitate cu directivele CE

relevante.

2. Reducerea cantității de deșeuri

depozitate, în special cele

98% din totalul de deșeuri

colectate ajunge pe depozit.

61% din totalul de deșeuri

colectate ajunge pe depozit.

70

Obiectiv specific Valoare fără proiect Valoare estimată după proiect

biodegradabile

3. Creșterea cantității de deșeuri

reciclate și valorificate

1,39% din cantitatea totală de

deșeuri generate este valorificată

ca și deșeuri de ambalaje

13,45 % din cantitatea totală

generată valorificată prin reciclare.

4. Înființarea de structuri eficiente

de gestionare a deșeurilor

Nu vor fi realizate pe domeniul

public.

Se va creea și va fi operațional un

SIGD complet.

5. Reducerea numărului de situri

contaminate istoric.

9 depozite neconforme din zona

de proiect.

Toate depozitele neconforme

închise și recultivate până la 16

iulie 2012.

4.3.2.1 Deșeuri biodegradabile

În tabelul următor sunt prezentate cantitățile de deșeuri biodegradabile ce trebuie reduse la

depozitare în județul Harghita. Din cauza faptului că datele prezentate în PJGD sunt incorecte,

Consultantul prezintă estimările proprii.

Tabel 23: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile municipale biodegradabile pentru județul Harghita

2010 2013 2016

Cantitate de deleuri municipale

biodegradabile generate [tone] 61.030 61.371 61.929

Cantitate maximă de deșeuri

municipale biodegradabile ce

ajunge pe depozit [tone] 48.700 32.467 22.727

Cantitate de deșeuri municipale

biodegradabile ce trebuie reduse

la depozitare [tone] 12.330 28.904 39.203

Sursă: Estimarea Consultantului

4.3.2.2 Deșeuri de ambalaje

Țintele județene în procente, așa cum sunt ele definite în PJGD sunt aceleași ca și cele prezentate în

tabelul de mai jos. Mai jos descriem din punct de vedere cantitativ cifrele relevante în valori

absolute.

Tabel 24: Ținte anuale privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje

Cantitate anuală reciclată și valorificată [tone/an]

2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie și carton 3.790 4.010 4.210 4.421 4.642

plastic 810 960 1.120 1.696 2.580

sticlă 1.834 2.498 3.158 3.304 4.627

metale 1.620 2.150 2.250 2.360 2.430

lemn 810 880 900 920 970

Total reciclare 9.640 11.611 13.102 13.491 19.800

Total

valorificare 11.102 12.267 14.810 14.132 21.890

Sursă: PJGD, Tabel 4‐14

71

4.3.2.3 Obiective privind depozitele neconforme

1. Recultivarea celor 9 depozite neconforme pentru deșeuri municipale solide care constituie o

continuă amenințare asupra mediului și populației în conformitate cu legislația în vigoare,

precum și alte prevederi de mediu și tehnice:

a. Pe durata proiectului, recultivarea a 9 depozite, până la data de 16 iulie 2012, în

conformitate cu actele normative și prevederile legale în vigoare,

b. prevenirea contaminării aerului, colului și apelor de suprafață datorită îndepărtării

deșeurilor (de exemplu, din cauza vântului, a apei) de pe suprafețe răvășite,

neacoperite;

c. reducerea emisiilor de CH4 și CO2 ce produc efectul de seră prin tratarea gazului de

depozit generat pe depozitele mai mari.

2. Reducerea gradului de utilizare a terenurilor prin recultivarea amplasamentelor depozitelor:

a. Reducerea suprafețelor acoperite cu deșeuri prin redepozitarea și împrumutarea de

cantități de deșeuri și formarea și compactarea corpului de deșeuri.

3. Reducerea și eliminarea solicitării produse asupra mediului, prevenirea de contaminări

viitoare a apelor subterane și de suprafață, precum și a solului. În acest timp:

a. Curățarea depozitelor de mărime mai mică ce intră în contact direct cu apale

subterane și/sau apele de suprafață,

b. în vederea asigurării prevenirii pătrunderii poluanților în apele de suprafață și cele

subterane în timpul procesului de recultivare și perioada următoare,

c. Aplicarea unei structuri stratificate în timpul recultivării amplasamentului care

împiedică infiltrarea precipitațiilor în depozit și a poluanților în sol, apele de

suprafață și cele subterane.

4. Prin implementarea proiectului, să se aducă o contribuție la buna stare și prezervare a apelor

de suprafață și/sau subterane.

În plus față de aspectele de mediu, eliminarea „dealurilor de deșeuri” antropogene ‐ niște „marțieni” în

peisaj ‐ și implementarea procesului de recultivare sunt indispensabile pentru utilizarea în scopuri

turistice a județului.

4.4 Evaluări din punct de vedere socio‐economic

Evaluarea socio‐economică din PJGD a fost realizat în anul 2006. Datele nu mai sunt de actualitate. În

plus, din punct de vedere al structurii și conținutului, PJGD este similar cu PRGD Regiunea 7 Centru și

nu a fost elaborat conform documentului POS Mediu „Ghid privind elaborarea de master planuri

pentru proiecte de gestionare a deșeurilor solide” emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

în data de 5 octombrie 2007. Așadar, în vederea conformării cu documentul POS Mediu „Ghid privind

72

elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte de gestionare a deșeurilor”, care are la bază

ghidului privind elaborarea MP, a trebuit realizată o nouă evaluare din punct de devedere socio‐

economic.

4.4.1 Evoluţia populaţiei

Tabel 25: Numărul și densitatea populației, pondere populație din mediul urban (100%‐rural)

2004 2006 2008

România Regiunea 7

Centru

Județul

HarghitaRomânia

Regiunea 7

Centru

Județul

HarghitaRomânia

Regiunea 7

Centru

Județul

Harghita

Populație stabilă

la data de 1 iulie,

loc 21.673.328 2.539.160 328.547 21.584.365 2.530.818 326.347 21.504.442 2.523.510 325.089

Densitatea

populației la

data de 1

iulie, loc/km2 90,9 74,5 49,5 90,5 74,2 49,2 90,2 74,0 49,0

Populație mediul

urban la data de

1 iulie, % 54,90 60,00 44,30 55,20 59,80 44,20 55,00 59,40 43,80

Sursă: INS Harghita

Numărul de populație în județul Harghita la data de 1 iulie 2009 a fost de 325.345, reprezentând 12,9

% din populația Regiunii 7 Centru, repectiv 1,51 % din populația totală a României.

Județul Harghita este unul dintre județele din România în care o mai mare parte din populație

locuiește în mediul rural. Tabelul de mai jos prezintă evoluția structurii populației din mediul urban‐

rural în județul Harghita.

Tabel 26: Numărul de locuitori în mediul urban și rural în județul Harghita, 1948‐2009

Urban [%] Rural [%] Urban [loc] Rural [loc]

1948 10,3 89,7 26.540 231.955

1956 22,9 77,1 62.868 211.096

1966 31,7 68,3 89.534 192.858

1977 37,4 62,6 121.913 204.397

1992 45,7 54,3 159.090 189.245

2001 45,6 54,4 155.656 185.779

2002 44,5 55,5 147.266 183.650

2003 44,2 55,2 146.799 183.118

2004 44,0 55,4 146.310 183.880

2005 44,1 55,3 145.263 182.034

2006 44,0 55,4 144.680 181.970

2007 44,0 55,4 144.421 181.576

73

Urban [%] Rural [%] Urban [loc] Rural [loc]

2008 44,1 55,9 143.598 182.084

2009 44,0 56,0 143.234 182.111

Sursă: Anuarul Statistic al județului Harghita, 2010

Tabelul de mai sus demonstrează faptul că politicile de industrializare și urbanizare din timpul

regimului comunist au avut un impact semnificativ asupra creșterii populației în mediul urban. Drept

rezultat, numărul a crescut de la 10 % în anul 1948 la 46 % în anul 1992.

În cea de‐a doua jumătate a secolului al XX‐lea, numărul populației a crescut în mediul urban, în timp

ce a înregistrat o scădere în mediul rural. În perioada 1948 ‐ 2009, numărul locuitorilor din orașe a

crescut de patru ori spre deosebire de numărul locuitorilor din comune și sate care a scăzut cu un

procent de 21 % în aceeași perioadă. Evoluția populației din mediul urban atinge apogeul în anul

1992, anul în care s‐a realizat recensământul, precum și punctul de întoarcere al acestei tendințe.

Comparativ cu orașele, descreșterea numărului de populație din comune și sate a fost mai lentă în

ultimul deceniu al secolului al XX‐lea. Creșterea numărului de populație din mediul urban a

înregistrat o tendință descrescătoare în perioada 2005‐2008, în ciuda faptului că aceste procente se

încadrează în intervalul de 280‐400 capete/an, în timp ce numărul de populație din mediul rural

descrește considerabil. La începutul perioadei menționate anterior (2005), descreșterea a scăzut de

la 400 la 200 capete/an în 2008. Din procentele de migrație putem concluziona că fluxurile de

migrație din ultimii patru ani au fost pozitive în mediul rural, în timp ce creșterea migrației a fost

negativă în mediul urban.

Tabel 27: Tendințe de evoluție a populației, 2002‐2008

Tendință de evoluție [%]

Total Urban Rural

România ‐0,205% 0,345% ‐0,824%

Regiunea 7 Centru ‐0,152% 0,016% ‐0,388%

Județul Harghita ‐0,248% ‐0,442% ‐0,094%

Detalii cu privire la populația județului Harghita pot fi găsite și în Anexa 02 ‐ Date de bază.

4.4.1.1 Așezări umane

Tabel 28: Așezări umane, 2007

Județe Municipii Orașe Comune Sate Număr

locuințe

Număr

mediu de

persoane /

gospodărie

România 41 103 217 2.854 12.951 8.231.295 2,62

Regiunea 7 Centru 6 20 37 357 1.788 968.146 2,61

Județul Harghita 1 4 5 58 235 130.398 2,50

Sursă: INS România

74

Tabel 29: Evoluția numărului de locuințe în județul Harghita

Județul Harghita 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Număr locuințe 128.982 129.271 129.544 129.748 130.065 130.398 130.932

Creștere anuală [%] 0,16% 0,22% 0,21% 0,16% 0,24% 0,26% 0,41%

4.4.2 Principalele activităţi economice şi industriale

Tabel 30: Evoluția și ponderea principalelor activități economice în județul Harghita, 2005‐2008

Activități economice (NACE) Cifră de afaceri

2005 2006 2007 2008

Total economie 1445 1718 2161 2403

Minerit și exploatare în carieră 19 12 14 21

Industrie 552 647 796 809

Energie electrică și aer condiționat, alimentare cu gaz și

apă 59 55 51 77

Construcţii 61 121 208 283

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor si motocicletelor 589 675 803 896

Hoteluri și restaurante 23 25 34 36

Transport, depozitare şi comunicaţii 83 95 136 161

Activități imobiliare 39 59 92 92

Învaţământ 2 5 6 7

Sănătate şi asistenţă socială 2 2 5 5

Alte activităţi de servicii 17 22 16 17


Tabel 31: Distribuția forței de muncă pe diferite sectoare

Activități economice (NACE) Număr angajați [mii persoane]

2005 2006 2007 2008

Total economie 126,1 129,5 133,1 134

Agricultură, vânătoare și silvicultură 46,1 43,3 42,4 41,6

Pescuit și acvacultură – 0,1 – –

Minerit și exploatare în carieră 1,4 0,6 0,7 0,6

Industrie 30,7 33,5 32,9 33,7

Energie electrică și aer condiționat, alimentare cu gaz și

apă 1,5 1,3 1,3 1,2

Construcţii 3,6 4,5 5,6 6,7

Comerţ 14,7 16,7 18 16,8

Hoteluri și restaurante 1,7 1,8 2,1 2,4

Transport, depozitare şi comunicaţii 4,6 5,3 6,3 6

Intermedieri financiare şi asigurări 1 1 1 1

Activități imobiliare 2,9 3,3 3,8 4,7

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii suport 2,7 2,8 3,2 3,3

75

Activități economice (NACE) Număr angajați [mii persoane]

2005 2006 2007 2008

Învaţământ 7,5 7,5 7,7 7,7

Sănătate şi asistenţă socială 5,4 5,5 5,6 5,7

Alte activităţi de servicii 2,3 2,3 2,5 2,6


Tabel 32: Număr șomeri și rată șomaj, 2000‐2009

An

Șomeri

[mii persoane]

Rată șomaj

[%]

Regiunea 7 Centru Județul Harghita Regiunea 7 Centru Județul Harghita

2000 122.426 16.102 10,3 9,9

2001 98.343 12.995 8,6 8,5

2002 103.282 10.944 9,0 7,7

2003 92.572 10.859 8,3 7,8

2004 85.184 9.511 7,8 7,2

2005 79.063 11.783 7,3 8,5

2006 66.988 10.069 6,1 7,2

2007 53.425 7.163 4,8 5,1

2008 56.949 9.280 5,2 6,5

2009 NAD 15.125 NAD 10,6

Sursă: INS, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

În anii 2007 și 2008, ratele șomajului au fost mult mai mari în județul Harghita decât media la nivel

național. În anul 2007, a fost de 5,1 % comparativ cu media națională de 4%, iar în anul 2008 a fost de

6,5 % comparativ cu 4,4 % media națională.

Tabel 33: Evoluția PIB în România, 2004‐2007

2004 2005 2006 2007

PIB România/EU‐27 34% 35% 38% 42%

Total PIB [milioane RON] România 247.368 288.955 344.651 416.007

Total PIB [milioane €] România 61.063 79.822 97.912 124.927

PIB per capita [€] România 2.817 3.691 4.536 5.793

Total PIB [milioane RON] Regiunea 7 Centru 29.096 33.143 40.291 49.417

Total PIB [milioane €] Regiunea 7 Centru 7.182 9.156 11.446 14.840

PIB per capita [€] Regiunea 7 Centru 2.829 3.618 4.523 5.880

Total PIB [milioane RON] județul Harghita 3.124 3.580 4.465 5.248

Total PIB [milioane €] județul Harghita 771 989 1.268 1.576

PIB per capita [€] județul Harghita 2.347 3.028 3.883 4.834

Sursă: INS România, INS Regiunea 7 Centru, INS Harghita, EUROSTAT – PIB per capita în PPP; calcule proprii

4.4.3 Venitul

76

Tabel 34: Salariul net lunar mediu în principalele sectoare ale economiei pe persoană în județul Harghita

lei/angajat

Activitate 2008 2009 2010

Total 998 1099 1025

Agricultură, silvicultură și pescuit 858 949 889

Industrie 863 968 967

Industrie extractivă 1666 1661 1860

Industrie prelucrătoare 819 906 897

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

1695 1849 2076

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

911 1173 1068

Construcţii 758 835 893

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

748 984 715

Transport şi depozitare 1111 1039 1133

Hoteluri şi restaurante 605 612 668

Hoteluri şi restaurante 1076 1038 1159

Intermedieri financiare şi asigurări 2387 2079 2090

Tranzacții imobiliare 962 870 882

Activităţi profesionale, ştiintifice şi tehnice 1268 1216 1104

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

761 793 952

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

2122 1960 1669

Învaţământ 1211 1396 1254

Sănatate şi asistenţă socială 1260 1367 1159

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

826 893 798

Alte activităţi de servicii 776 779 778

Sursă: INSSE Harghita

Figura 5: Evoluția salariului net lunar mediu pe medii*

0 RON

200 RON

400 RON

600 RON

800 RON

1 000 RON

1 200 RON

1 400 RON

1 600 RON

1 800 RON

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total Romania

Total Region 7 Centre

Total Harghita County

77

Sursă: INS; *Nu au fost încă disponibile date la nivel național pentru anul 2008.

4.4.4 Cadru legislativ general

Cadru legislativ privind deșeurile

Directiva nr. 2008/98/EC privind deșeurile ce abrogă

anumite directive

Legea 211/2011

Legislaţia cadru

Directiva nr. 2006/12/CE privind deşeurile

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile

periculoase

Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor;

HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei

Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a

Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu

modificările ulterioare;

OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a

planurilor regionale de gestionare a deşeurilor;

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării

durabile nr. 951/2007 privind aprobarea

Metodologiei pentru elaborarea planurilor

regionale și județene de gestionare a deșeurilor.

Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificările

ulterioare) de stabilire a unei liste de deşeuri

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor

şi aprobarea listei cuprinzând deşerile, inclusiv

deşeurile periculoase, cu completările și modificările

ulterioare

Legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor

Depozitarea deșeurilor

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea

criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea

deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 şi anexei II

la Directiva 1999/31/CE

OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de

acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a

deşeurilor la depozitare şi lista naţionala de deşeuri

acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

Incinerarea deşeurilor

Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea

deşeurilor

HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor

Transportul deşeurilor

Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind

transferul de deşeuri (aplicabil din data 11 Iulie 2007)

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri

pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006

privind transferul de deşeuri

HG 1061/2008 privind transferul de deșeuri

periculoase și nepericuloase pe teritoriul României

78

Legislația privind fluxurile specifice de deşeuri

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile

de ambalaje (cu modificările ulterioare)

HG nr. 621/2005 privind gestionarea

ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată

de HG nr.1872/2006 și HG nr. 247/2011 Decizia Decizia 97/129/CE privind sistemul de

identificare şi marcare a materialelor de ambalaj

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice (cu modificările

ulterioare)

HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente

electrice şi electronice

Directiva 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii

anumitor substanţe periculoase în echipamentele

electrice şi electronice (cu modificările ulterioare)

HG nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii anumitor

substanţe periculoase în EEE, modificată de HG nr.

816/2006, anexele modificate de OM

nr.1226/1771/2007 șiOM nr. 1771/2007, completate

de OM nr.344/2009 șiOM nr. 732/2009

Utilizarea în agricultura a nămolurilor din epurare

Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi în

particular, a solului, atunci când nămolul provenit de

la staţiile de epurare este folosit în agricultură

OM nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind protecţia mediului, în special a

solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în

agricultură

Deşeuri de baterii şi acumulatori

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile

șiacumulatorii care conțin anumite substanțe

periculoase. Directiva 2006/66/EC privind bateriile şi

acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatorii (cu

modificările ulterioare)

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi

acumulatori, legislația europeană a fost transpusă în

totalitate.

OM nr. 669/1304/30.06.2009 privind înregistrarea

producătorilor de baterii și acumulatori

79

4.4.5 Cadru administrativ general

Figura 6: Instituții de mediu în România relevante pentru sectorul de deșeuri

4.4.5.1 Instituții la nivel național

Ministerul Mediului și Pădurilor

Elaborează Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor;

Inițiază și propune spre adoptare proiecte de acte normative privind gestionarea deșeurilor;

Autorizează reglementări specifice în domeniul gestionării deșeurilor emise de alte autorități

publice;

Monitorizează impactul activităților de generare și gestionare deșeuri asupra factorilor de

mediu;

Controlează și reglementează activitățile de gestionare deșeuri în conformitate cu sarcinile și

competențele stabilite de legislație;

Prezintă anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deșeurilor;

Organizează, împreună cu autoritățile publice centrale și locale și organizații non‐

guvernamentale, programe privind instruirea și educarea populației în domeniul gestionării

deșeurilor;

Impune sancțiuni pentru neconformarea cu legislația din domeniul gestionării deșeurilor,

precum și cu condițiile impuse prin actele de reglementare.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Implementează politicile naţionale de mediu elaborate de către Minister;

Identifică şi selectează proiectele prioritare în domeniul protecţiei mediului la nivel naţional;

Coordonează activitatea laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot şi

radioactivitate;

80

Monitorizează implementarea legislaţiei de mediu şi a costurilor anuale privind protecţia

mediului;

Gestionează sistemul naţional de gestionare a datelor de mediu și studiile de mediu;

Coordonează realizarea planurilor de acţiune sectoriale;

Asigură suportul tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor şi

politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis‐ul comunitar în concordanță cu

conceptul de dezvoltare durabilă.

Garda Naţională de Mediu

Controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică sancţiuni contravenţionale

prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului;

Controlează respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;

Exercită controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact

semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de

poluare;

Controlează investiţiile în domeniul mediului în toate fazele de execuţie şi are acces la

întreaga documentaţie;

Controlează realizarea exportului şi tranzitului de deşeuri periculoase în conformitate cu

prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi importul unor

categorii de deşeuri permise la import conform legii;

Verifică la obiectivele controlate stadiul achitării obligaţiilor financiare la Administraţia

Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;

Pune la dispoziţia publicului date privind starea mediului în conformitate cu legislaţia privind

accesul publicului la informaţia de mediu.

Administraţia Fondului pentru Mediu

Răspunde pentru gestionarea Fondului pentru Mediu

și realizarea proiectelor de protecția mediului;

Finanțează proiecte care au ca obiectiv protecția mediului; Colectează veniturile Fondului

(taxe și contribuții).

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

Monitorizează delegarea operării serviciilor de utilitate publică; Emite și retrage licențe

pentru operatorii de salubrizare;

Elaborează metodologii şi regulamente‐cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice

din sfera sa de reglementare;

Monitorizează modul de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii;

Autorizează indicatorii de performanță ai serviciului; Aprobă tarifele și modificarea acestora.

81

4.4.5.2 Instituții la nivel regional

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Autorizează activităţile cu impact asupra mediului, în conformitate cu competenţele stabilite

de legislaţia în vigoare şi coordonează acest proces la nivel regional şi local;

Monitorizează stadiul îndeplinirii angajamentelor în domeniul protecţiei mediului, asumate

prin planurile de implementare negociate cu Comisia Europeană, la nivel regional;

Elaborează rapoarte de sinteză privind starea mediului la nivel regional şi monitorizează

procesul de conformare a operatorilor economici la cerinţele legislaţiei de mediu;

Colaborează cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare

pentru elaborarea rapoartelor de sinteză şi constituirea bazelor de date de mediu la nivel

regional;

Gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaţia de mediu la nivel

regional;

Verifică Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor în vederea respectării principiilor,

obiectivelor şi priorităţilor stabilite prin Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a

Deşeurilor;

Participă la şi furnizează date pentru elaborarea şi revizuirea Planurilor Regionale şi Judeţene

de Gestionare a Deşeurilor;

Monitorizează implementarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.

Organisme Intermediare POS Mediu

Coordonează prioritățile POS Mediu cu alte programe de investiții la nivel regional;

Promovează parteneriatul la nivel regional;

Colectează datele necesare pentru evaluarea POS Mediu;

Informează posibilii beneficiari cu privire la metoda de pregătire a aplicațiilor ce urmează a fi

finanțate prin POS Mediu;

Monitorizează implementarea proiectelor la nivel regional;

Diseminează informația privind oportunitățile de finanațare prin POS Mediu existente la nivel

regional;

Are rol de interfață între Autoritatea de Management (AM) și beneficiarii proiectelor, având

rolul principal de a implementa POS Mediu la nivelul fiecărei regiuni.

4.4.5.3 Instituții la nivel județean și local

Prefectura

Dispozițiile primarului, deciziile CL și ale CJ fac obiectul verificării de către prefect potrivit legislației

care îi reglementează activitatea.

Consiliul Judeţean

Coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes

județean;

Constituie, în structura proprie, Unitatea de implementare a Proiectului;

Elaborează și revizuiește Planul Județean pentru Gestionarea Deșeurilor împreună cu

autoritățile locale implicate și ia parte la monitorizarea realizării proiectului;

82

Participă, alături de celelalte consilii judeţene din regiune, la elaborarea şi revizuirea Planului

Regional pentru Gestionarea Deşeurilor;

Coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes

judeţean privind gestionarea deşeurilor;

Acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea planurilor judeţene şi

regionale de gestionare a deşeurilor;

Hotărăște asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice judeţene pentru realizarea

unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor.

Consiliul Local

Asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de

România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană;

Monitorizează şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţene de

gestionare a deşeurilor;

Elaborează strategii și programe adecvate pentru gestionarea deșeurilor;

Hotărăște asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale pentru realizarea unor

lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;

Asigură transportul deșeurilor colectatate separat, neutralizarea, valorificarea și eliminarea

finală a deșeurilor, inclusiv deșeurile municipale periculoase, în concordanță cu prevederile

legislative;

Asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu

containere specifice fiecărui tip de deșeu, precum şi funcţionalitatea acestora;

Asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a

deşeurilor din cadrul localităţilor;

Acționează în vederea îmbunătățirii și protecției mediului;

Sprijină Consiliul Judeţean în procesul de planificare în domeniul gestionării deşeurilor;

Conform Ordonanței 21/2002 este responsabil cu administrația publică la nivel local.

Departamanetul local de sănătate publică

Elaborează programe legate de sănătatea publică;

Supervizează şi monitorizează impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra

sănătăţii populaţiei.

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Participă la elaborarea PJGD și a PRGD;

Monitorizează implementarea PJGD;

Eliberează avize în vederea utilizării nămolului de epurare în agricultură.

Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu

Controlul şi impunerea cerinţelor legale de mediu la nivel local;

Aplică penalităţi operatorilor locali pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul protecţiei

mediului.

83

5. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI A PROIECȚIILOR

5.1 Cantităţi de deşeuri

5.1.1 Metodologie și ipoteze

Stabilirea cantității de deșeuri generate, precum și a proiecției privind generarea deșeurilor sunt

elemente cheie în cadrul procesului de planificare. În ceea ce privește proiecția privind generarea

deșeurilor municipale se cuantifică țintele stabilite la nivel local și implicit, se determină capacitatea

instalațiilor de gestionare a deșeurilor ce urmează a fi realizate.

Generarea și gestionarea deșeurilor municipale sunt influențate de o serie de factori socio‐

economici. Așadar, pentru realizarea proiecției pentru un sistem durabil de gestionare a deșeurilor la

nivel județean sunt necesare datele privind proiecția populației, proiecția activităților economice la

nivel județean, proiecția veniturilor populației etc.

Proiecția socio‐economică, precum și proiecția generării deșeurilor municipale și a fluxurilor speciale

de deșeuri sunt realizate pentru perioada 2010 ‐ 2040.

Anul 2010 este anul de referință pentru calculul proiecției generării deșeurilor.

Tabelul de mai jos prezintă metodologiile, precum și ipotezele utilizate pentru calculul proiecției

generării deșeurilor municipale și a fluxurilor speciale de deșeuri. Din cauza faptului că pentru anul

2010 datele statistice privind generarea deșeurilor nu au fost încă validate și că depozitarea

deșeurilor s‐a realizat nu numai pe depozitul conform de la Țechend (Odorheiu Secuiesc) ci și pe

depozitele neconforme care nu sunt echipate cu cântare, pentru anul 2010, s‐a estimat cantitatea de

deșeuri municipale generate luându‐se în considerare următoarele:

Indicatorii de generare deșeuri menajere prevăzuți în PRGD și PJGD care au fost verificați de

Consultant în baza datelor furnizate de operatori;

Datele și informațiile deținute de Consultant din alte proiecte similare din România.

Indicatorii de creștere utilizați în calculul proiecției sunt cei prezentați și utilizați în cadrul PRGD

Regiunea 7 și PJGD.

Tabel 35: Metodologie și ipoteze privind calculul proiecțiilor generării deșeurilor

Categorii deșeuri Metodologie utilizată Ipoteze

Deşeuri menajere Metodologia pentru elaborarea

planurilor regionale și județene


Indicator generare în 2010: 0,96

kg/loc x zi în mediul urban și 0,42

kg/loc x zi în mediul rural.

Indicator anual de creștere 0,8 %

Deşeuri asimilabile din

comerţ, industrie și

instituţii

Metodologia pentru elaborarea



Cantitatea generată în anul 2010 este

de 50 % din cantitatea de deșeuri

menajere din mediul urban și 10 % din

84


Estimările Consultantului privind

datele statistice la nivel regional

cantitatea de deșeuri menajere în

mediul rural


Deșeuri din grădini și

parcuri






Indicator generare în anul 2010 în

mediul urban: 5 kg/loc x an;


Deşeuri din pieţe Metodologia pentru elaborarea






mediul urban: 10 kg/loc x an;


Deşeuri stradale Metodologia pentru elaborarea




datele statistice la nivel regional și

experiența acestuia din alte

proiecte similare


mediul urban de 30 kg/loc x an. În

mediul rural, dacă se va începe

colectarea în anul 2016, când

indicatorul de generare va fi de 5

kg/loc x an;


Deşeuri menajere

periculoase




Începând cu anul 2013, când va începe

colectarea deșeurilor menajere

periculoase, indicatorul de generare va

fi de 2,5 kg/loc x an în mediul urban și

de 1,5 kg/loc x an în mediul rural

Deşeuri voluminoase Metodologia pentru elaborarea



În mediul urban, indicatorul de

generare va fi de 5 kg/loc x an până în

anul 2015, apoi va crește la 7 kg/loc x

an până în anul 2020, după care va

ajunge la 10 kg/loc x an;

În mediul rural, indicatorul de generare

va fi de 1 kg/loc x an până în anul 2015,

apoi va crește la 2 kg/loc x an până în

anul 2020, după care va ajunge la 4

85


kg/loc x an;

Deşeuri municipale

biodegradabile




În ceea ce privește ponderea de

deșeuri biodegradabile în deșeurile

menajere au fost considerate datele

din PRGD Regiunea 7. Proiecția

generării deșeurilor biodegradabile a

fost realizată în funcție de proiecția

compoziției deșeurilor menajere și s‐a

considerat că, de‐a lungul perioadei de

planificare, compoziția celorlalte tipuri

de deșeuri rămâne constantă

Deșeuri de ambalaje Metodologia pentru elaborarea



Pentru perioada 2010‐2013 s‐a

considerat o creșetere de 10 % a

indicatorilor de generare deșeuri de

ambalaje, urmând ca începând cu anul

2017 să se considere o creștere mai

mică, adică de 1 %

Nămol de epurare Potrivit strategiei de gestionare a

deșeurilor

Deşeuri din construcţii şi

demolări

Potrivit estimărilor Consultantului

5.1.2 General

În mediul urban și rural din județul Harghita, activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de

companii desemnate. În principiu, collectarea se efectuează zilnic pentru zonele de blocuri și

săptămânal pentru zonele de case individuale. Cu toate acestea, frecvența de colectare variază de la

oraș la oraș și, și în funcție de sezon. Pe timp de vară, colectarea deșeurilor din piețe și cantine poate

fi realizată zilnic din cauza temperaturilor ridicate și a cantităților de deșeuri organice generate.

În prezent, există 10 agenți de salubrizare în județul Harghita din care 6 sunt companii cu capital

privat, 2 sunt structuri în cadrul primăriilor (Bălan, Toplița), 1 companie de interes public local (SC GO

SA Gheorgheni) și 1 companie 100% în proprietatea unei asociații municipale (SC ECO‐CSIK SRL).

Acești operatori deservesc județul Harghita în proporție de 100 % cu servicii de colectare și transport.

SC AVE HURON SRL, SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc, SC ECO‐CSIK SRL

Sânsimion, SC KVG ROMANIA SRL Balan, SC GO SA Gheorgheni, SC SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara,

SC F&G ECO SRL Târgu Mureş, Primăria Bălan și SC Neval SRL Zetea. Primăria Toplița este operatorul

care nu deține licență.

86

În ceea ce priveşte cantitatea estimată de deşeuri municipale generate în anul 2010, conform

estimărilor realizate de consultant aceasta a fost de circa 90.000 tone. Structura deşeurilor

municipale generate în anul 2010 este prezentată în figura de mai jos.

Figura 7: Deșeuri municipale generate în anul 2010

Market waste;

1.060 t; 1%

Street waste;

3.181 t; 4%

Uncol lected waste;

0; 0%

Waste from parks

and garden;

530 t; 1%

Household waste;

64.600 t; 71%

Simi lar waste;

21.245 t; 23%

În județul Harghita nu se desfășoară activități de transfer a deșeurilor. Colectarea, valorificarea și

eliminarea deșeurilor reciclabile sunt limitate la municipiul Odorheiu Secuiesc și o parte din regiunea

Ciuc. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje (hârtie și carton și/sau plastic și/sau

metal), pe teritoriul județului există 2 agenți economici autorizați în acest sens (SC Solaris Trade SRLși

SC Zöld et Comp SRL).

În anul 2009, în cadrul unui proiect PHARE CES 2003, pe teritoriul microregiunii ALCSIK a fost

implementat un sistem de colectare separată, zonă care este și ea înclusă în acest proiect.

Principalele componente: stația de sortare din Sânsimion, vehiculele și recipienții de colectare. Stația

de sortare existentă și bunurile au fost avute în vedere când s‐a realizat planificarea sistemului

integrat.



încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un depozit conform standardelor UE pe

Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc, realizat în perioada 2007‐2008 de partenerul

privat de concesiune al orașului SC AVE Harghita Salubritate SRL.



Figura de mai jos prezintă locația instalațiilor de gestionare a deșeurilor existente.

87

În judeţul Harghita nu există localităţi izolate, în sensul definiţiei din Anexa 1 litera p0 a HG 349/2005.

Figura 8: Instalații deșeuri existente

5.1.3 Total deşeuri municipale solide

5.1.3.1 Situația existentă

În vederea determinării cantității de deșeuri generate în prezent în județul Harghita s‐au cerut date

de la principalii operatori de salubrizare: SC AVE HARGHITA Salubritate SRL, SC AVE HURON SRL,

SC KVG România SRL și SC ECO‐CSIK SRL.

Tabelul de mai jos prezintă cantitățile de deșeuri municipale generate în fiecare localitate, conform

raportării operatorilor de salubrizare.

88

Tabel 36: Cantităţi de deşeuri municipale colectate, 2009

Localitate

Cantitatea anuală

de DMS colectate

[t, 2009]

Număr populație [loc,

la data de 1 iulie 2009]

Cantitate de DMS

colectată

[kg/capita x an, 2009]

Odorheiu Secuiesc 11.010 36.792 299

Cristuru Secuiesc 2371 10.352 229

Bălan 872 7.602 115

Vlăhiţa 916 7.005 131

Total mediul urban 15.169 61.751 246

Praid 993 6.667 149

Remetea 1.282 6.233 206

Ditrău 1204 5751 209

Joseni 1156 5676 204

Lupeni 543 4518 120

Ciumani 366 4437 82

Simoneşti 214 3823 56

Mugeni 377 3722 101

Feliceni 510 3283 155

Mărtiniş 268 3156 85

Secuieni 198 2802 71

Avrămeşti 186 2598 72

Căpâlniţa 326 2015 162

Satu Mare 473 1961 241

Porumbeni 431 1785 241

Brădeşti 324 1710 189

Ulieş 494 1257 393

Dârjiu 78 1071 73

Total comune 9.423 62.465 151

* Sursă: operatori de salubrizare

Analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus arată că indicatprii de generare deșeuri municipale

variază semnificativ de la o localitate la alta, din mediul urban în mediul rural. În mediul urban variază

de la 155 kg/capita x an la 299 kg/capita x an. În mediul rural, variația indicatorului de generare

deșeuri municipale este mult mai mare, adică de la 56 kg/capita x an la 393 kg/capita x an. Analiza

arată că datele furnizate de operatorii de salubrizare au un grad scăzut de încredere și nu pot fi

utilizate ca bază pentru proiectarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor.

Motivele pentru care aceste date arată astfel de variații semnificative de la o localitate la alta sunt

următoarele:

În majoritatea cazurilor deșeurile colectate sunt depozitate pe depozite care nu sunt echipate cu

cântare;

89

Cantitățile de deșeuri raportate nu fac întotdeauna referire la deșeuri municipale, uneori fiind

incluse și deșeuri industriale și deșeuri din construcții și demolări.

Având în vedere aceste aspecte, pentru a estima cât mai realist cantitatea de deșeuri, care să nu

ducă la supradimensionarea sau subdimensionarea capacităților instalațiilor de gestionare deșeuri,

Consultantul a estimat cantitatea de deșeuri municipale generată în zona de proiect (cu excepția

municipiului Odorheiu Secuiesc) în conformitate cu metodologia pentru elaborarea planurilor

regionale și județene de gestionare a deșeurilor. Ipotezele utilizate pentru estimarea cantității de

deșeuri generate în zona de proiect în anul 2010 sunt prezentate în subcapitolul 5.1.1.

Pentru calculul cantităților existente de DMS s‐au utilizat următoarele valori specifice pentru mediul

urban, respectiv rural:

Tabel 37: Indicatori generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010

Tip deşeu Urban Rural

Deşeuri menajere colectate în amestec 0,96 0,42

Deşeuri asimilabile colectate în amestec din

comerţ, industrie, instituţii 0,48 0,04

Deşeuri din parcuri şi grădini 0,01 ‐

Deşeuri din pieţe 0,03 ‐

Deşeuri stradale 0,08 ‐

Deşeuri voluminoase ‐ ‐

Deşeuri periculoase ‐ ‐

TOTAL 1,56 0,46

Tabel 38: Cantități de deșeuri generate și colectate în zona de proiect în t/an, 2010

Tip deșeu Cod deşeu 2010

Deşeuri municipale solide generate

din care: 20 15 01 90.616

Deşeuri menajere 20 03 01, 20 01,

15 01 64.600


comerţ, industrie, instituţii

20 03 01, 20 01,

15 01 21.245

Deşeuri din parcuri şi grădini 20 02 530

Deşeuri din pieţe 20 03 02 1.060

Deşeuri stradale 20 03 03 3.181

Deşeuri generate şi necolectate 20 03 01 0

Tabel 39: Indicator generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010

Tip deșeu Cod deşeu 2010

Deşeuri municipale solide generate

din care: 20 15 01 315

Deşeuri menajere 20 03 01, 20

01, 15 01 224

90


comerţ, industrie, instituţii

20 03 01, 20

01, 15 01 74

Deşeuri din parcuri şi grădini 20 02 2

Deşeuri din pieţe 20 03 02 4

Deşeuri stradale 20 03 03 11

Deşeuri generate şi necolectate 20 03 01 0

Din cauza faptului că deșeurile din construcții și demolări și nămolul de epurare nu fac parte din

categoria deșeurilor municipale, informațiile privind aceste tipuri de deșeuri (cantități generate în

prezent și date privind proiecția) sunt prezentate în capitolele aferente (capitolul 5.1.7, respectiv

capitolul 6) și nu în cadrul acestui capitol.

5.1.3.2 Proiecţia

Calculul proiecției generării deșeurilor municipale se bazează pe cantitatea estimată a fi generată în

anul 2010 și conform ipotezei prezentate în capitolul 5.1.1.

Potrivit Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor,

pentru calculul proiecției generării deșeurilor s‐a utilizat proiecția populației pentru perioada de

planificare în scenariul mediu.

În ceea ce privește gradul de deservire cu servicii de salubrizare, după cum s‐a prezentat mai sus, în

prezent, în județul Harghita acesta este de 100 % atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

Conform prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Regional de Gestionare

a Deşeurilor Regiunea 6, precum şi a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de

gestionare a deşeurilor, indicatorul de generare a deşeurilor municipale va creşte anual cu 0,8 %.

Această creştere se aplică tuturor tipurilor de deşeuri municipale.

În funcție de datele estimate cu privire la ceea ce s‐a generat în 2010 în județul Harghita, atât în

mediul urban, cât și în cel rural, precum și indicatorii menționați anterior, s‐a determinat proiecția

generării deșeurilor municipale pentru întreaga perioadă de planificare.

Tabelul de mai jos prezintă proiecția generării deșeurilor municipale la nivelul zonei de proiect, iar

Anexa 03 Proiecția DMS prezintă proiecția distribuită pe medii ‐ urban, respectiv rural.

91

Tabel 40: Proiecția generării deșeurilor municipale la nivelul zonei de proiect

An

Cantitate deșeuri [tone/an]

Deşeuri

menajere

Deșeuri

asimilabile

Deșeuri din

parcuri și

grădini

Deşeuri din

pieţe

Deşeuri

stradale

Deşeuri

municipale

periculoase

Deşeuri

voluminoase

Cantitatea

totală de

deşeuri

municipale

generate

Cod deşeu 20 03 01, 20

01, 15 01

20 03 01, 20

01, 15 01 20 02 20 03 02 20 03 03 20 03 07 20 15 01

2010 64.600 21.245 530 1,060 3,181 0 0 90,616

2011 64,964 21,333 528 1,056 3,167 0 0 91,047

2012 65,331 21,425 526 1,051 3,153 0 0 91,486

2013 65,669 21,500 523 1,046 3,137 534 705 93,114

2014 65,920 21,553 520 1,039 3,117 532 701 93,383

2015 66,176 21,606 516 1,033 3,098 530 698 93,656

2016 66,449 21,669 513 1,027 3,986 529 695 94,868

2017 66,722 21,732 510 1,021 3,974 527 691 95,177

2018 66,983 21,789 507 1,014 3,961 525 1,072 95,850

2019 67,162 21,821 503 1,007 3,944 522 1,065 96,025

2020 67,339 21,853 500 999 3,926 520 1,059 96,195

92

An


Deşeuri

menajere

Deșeuri

asimilabile

Deșeuri din

parcuri și

grădini

Deşeuri din

pieţe

Deşeuri

stradale

Deşeuri

municipale

periculoase

Deşeuri

voluminoase

Cantitatea

totală de

deşeuri

municipale

generate

Cod deşeu 20 03 01, 20

01, 15 01

20 03 01, 20

01, 15 01 20 02 20 03 02 20 03 03 20 03 07 20 15 01

2021 67,518 21,886 496 992 3,909 517 1,053 96,370

2022 67,698 21,919 492 984 3,891 515 1,047 96,546

2023 67,878 21,952 488 977 3,874 512 1,691 97,372

2024 67,978 21,962 484 968 3,853 509 1,680 97,434

2025 68,074 21,971 480 960 3,832 506 1,669 97,491

2026 68,168 21,979 476 951 3,810 503 1,658 97,545

2027 68,261 21,987 472 943 3,789 500 1,646 97,597

2028 68,351 21,994 467 935 3,768 496 1,635 97,647

2029 68,380 21,984 463 925 3,743 493 1,623 97,612

2030 68,405 21,974 458 916 3,719 489 1,610 97,572

2031 68,428 21,962 454 907 3,695 486 1,598 97,529

2032 68,446 21,949 449 898 3,671 482 1,586 97,481

2033 68,462 21,935 445 889 3,646 479 1,573 97,430

93

An


Deşeuri

menajere

Deșeuri

asimilabile

Deșeuri din

parcuri și

grădini

Deşeuri din

pieţe

Deşeuri

stradale

Deşeuri

municipale

periculoase

Deşeuri

voluminoase

Cantitatea

totală de

deşeuri

municipale

generate

Cod deşeu 20 03 01, 20

01, 15 01

20 03 01, 20

01, 15 01 20 02 20 03 02 20 03 03 20 03 07 20 15 01

2034 68,433 21,910 440 880 3,620 475 1,560 97,318

2035 68,401 21,883 435 870 3,594 471 1,547 97,201

2036 68,365 21,855 430 861 3,568 467 1,533 97,080

2037 68,325 21,827 426 851 3,542 464 1,520 96,954

2038 68,280 21,797 421 842 3,516 460 1,507 96,823

2039 68,232 21,766 416 833 3,490 456 1,494 96,687

2040 68,778 21,940 416 833 3,498 456 1,494 97,415

94

5.1.4 Deșeuri biodegradabile


În prezent, în județul Harghita, nu este implementată colectarea separată a deșeurilor municipale

biodegradabile și nu s‐au realizat măsurători cu privire la compoziția deșeurilor municipale. Astfel,

cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile generată în prezent (în 2010) este estimată pe baza

estimărilor cantității totale de deșeuri municipale generate în județ și având în vedere ponderea

deșeurilor biodegradabile prezentată în PRGD Regiunea 7.

Tabel 41: Deșeuri municipale biodegradabile generate în anul 2010

2010

Cantitate

Indicator (kg/locuitor x an) (t/an)

TOTAL DEŞEURI BIODEGRADABILE 61.030 212

Deşeuri menajere colectate în amestec şi

separat 46.322 161

deşeuri alimentare și de grădină 38.107 132

hârtie + carton + lemn 8.215 29

Deşeuri asimilabile din comerț, industrie,

instituţii colectate în amestec şi separat 12.747 44

Deşeuri din grădini şi parcuri 477 2

Deşeuri din pieţe 848 3

Deşeuri stradale 636 2

5.1.4.2 Proiecţia

Proiecţia de generare a deşeurilor biodegradabile municipale se realizează pe baza proiecţiei de

generare a deşeurilor municipale şi a ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.

Datele privind ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile menajere în mediul urban, respectiv

rural reprezintă datele privind compoziția, iar pentru celelalte tipuri de deșeuri (deșeuri asimilabile,

deșeuri din grădini și parcuri și deșeuri din piețe) s‐a considerat că valorile prezentate în PRGD Regiunea

7 rămân constante de‐a lungul întregii perioade de planificare, în conformitate cu prevederile

Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor. Singura excepție

o reprezintă deșeurile stradale pentru care s‐a considerat o pondere mai mică față de cea dată de

ipoteza prezentată în PRGD, adică 20 %.

Anexa 03 Ponderea deșeurilor biodegradabile în DMS prezintă ponderea deșeurilor biodegradabile în

fiecare tip de deșeuri municipale, atât în mediul urban, cât și rural pentru întreaga perioadă de

planificare.

95

Tabelul de mai jos prezintă proiecția generării deșeurilor biodegradabile la nivelul zonei de proiect, iar

Anexa 03 Proiecția DMB prezintă proiecția deșeurilor municipale biodegradabile distribuită pe medii ‐

urban, respectiv rural.

Din analiza datelor privind proiecția deșeurilor municipale și a deșeurilor municipale biodegradabile

reiese faptul că ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale este de circa 67 %, valoare

ce se încadrează în media europeană. Studiu realizat de Agenţia Europeană de Mediu în septembrie

2008 (Diverting waste from landfill Effectiveness of national waste policies in selected countries related

to the Landfill Directive) menţionează că în cele mai multe state europene ponderea deşeurilor

biodegradabile în deşeurile municipale este de de 60 – 70 %.

96

Tabel 42: Proiecția generării deșeurilor municipale biodegradabile, total zonă de proiect

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040TOTAL BIODEGRADABLE WASTE 61.030 61.153 61.278 61.371 61.383 61.556 61.929 62.121 62.301 62.407 62.511 62.616 62.776 62.945 62.984 63.020 63.054 63.083 63.111 63.083 63.064 63.042 63.017 62.991 62.925 62.857 62.787 62.825 62.860 62.893 63.384Household waste 46322 46.400 46.479 46.536 46.529 46.682 46.847 47.012 47.168 47.267 47.365 47.464 47.616 47.778 47.826 47.871 47.915 47.954 47.992 47.987 47.990 47.992 47.991 47.989 47.956 47.921 47.884 47.956 48.026 48.095 48.480

food and garden waste 38107 37.854 37.588 37.292 37.042 36.998 36.958 36.914 36.859 36.756 36.647 36.536 36.504 36.485 36.328 36.165 35.999 35.822 35.641 35.424 35.220 35.011 34.798 34.582 34.340 34.095 33.845 33.670 33.491 33.306 33.573

paper and carboard, wood 8215 8.546 8.891 9.244 9.486 9.684 9.889 10.098 10.309 10.512 10.717 10.927 11.112 11.293 11.498 11.706 11.916 12.132 12.352 12.563 12.771 12.980 13.193 13.407 13.616 13.826 14.039 14.286 14.536 14.789 14.907Similar waste 12747 12.800 12.855 12.900 12.932 12.963 13.002 13.039 13.073 13.093 13.112 13.131 13.151 13.171 13.177 13.183 13.188 13.192 13.197 13.191 13.184 13.177 13.169 13.161 13.146 13.130 13.113 13.096 13.078 13.060 13.164

Garden and park waste 477 475 473 471 468 465 462 459 456 453 450 446 443 440 436 432 428 424 421 416 412 408 404 400 396 392 387 383 379 375 375

Waste from markets 848 844 841 837 831 826 821 816 811 805 799 793 787 782 775 768 761 754 748 740 733 726 719 711 704 696 689 681 674 666 666

Street waste 636 633 631 627 623 620 797 795 792 789 785 782 778 775 771 766 762 758 754 749 744 739 734 729 724 719 714 708 703 698 700

Quantity (t/year)

97

Cuantificarea țintelor

Directiva 1999/31/CE și HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind

deşeurile municipale biodegradabile:

reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate la 75 % din cantitatea

totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în cel mult 5 ani de la data de 16 iulie 2001;





Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori

un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din

cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a),

(b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.

În Planul de implementare al Directivei 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor este menționat

faptul că România nu a solicitat perioade de tranziție pentru atingerea țintei de reducere a cantității

de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. În vederea atingerii țintelor prevăzute la art.

5(2) litera a și b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea

amânării atingerii țintelor prin acordarea unei perioade de grații de 4 ani, până la data de 16 iulie

2010, respectiv 16 iulie 2013. Cea de‐a treia țintă va fi atinsă în termenul prevăzut în Directivă,

respectiv 16 iulie 2016.

Potrivit Planului de implementare pentru directiva privind depozitarea deșeurilor, cantitatea totală

de deșeuri municipale biodegradabile generate în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone,

din care se consideră că 64.933 tone au fost generate în județul Harghita (fără Odorheiu Secuiesc).

În tabelul de mai jos se prezintă cuantificarea deșeurilor municipale biodegradabile pentru zona de

proiect.

Tabel 43: Cuantificarea țintelor privind deșeurile municipale biodegradabile pentru zona de proiect

Cantitate [tone/an]

2010 2013 2016

Cantitate deșeuri municipale

biodegradabile generate (tone) 61.030 61.371 61.929

Cantitate maximă de deşeuri municipale

biodegradabile ce pot fi depozitate (tone) 48.700 32.467 22.727

Cantitate de deșeuri municipale

biodegradabile ce trebuie redusă la

depozitare (tone)

12.330 28.904 39.203

5.1.4.3 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe

În prezent, cu excepția colectării separate și a valorificării unei cantități mici de deșeuri de hârtie,

carton și lemn, în județul Harghita nu este implementată nicio metodă ce ar duce la reducerea la

98

depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile. Astfel, pentru atingerea țintelor privind reducerea

la depozitare a cantității de deșeuri municipale biodegradabile pentru anii 2013 și 2016, pe lângă

creșterea gradului de deservire cu servicii de colectare separată și valorificarea deșeurilor de hârtie,

carton și lemn este nevoie și de implementarea de măsuri pentru colectarea separată și valorificarea

deșeurilor verzi, precum și a altor tipuri de deșeuri municipale (în principal, resturi alimentare).

5.1.5 Deşeuri de ambalaje


Datorită faptului că până în prezent nu s‐a realizat determinarea cantității de deșeuri de ambalaje

generată în județul Harghita, singura modalitate de a determina cantitatea la nivel județean este în

baza cantității de deșeuri de ambalaje estimate a se fi generat la nivel național.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului gestionează baza de date privind ambalajele și deșeurile

de ambalaje în ceea ce privește raportările anuale efectuate de operatorii economici și consiliile

locale. Datele privind cantitățile de ambalaje introduse pe piață (date cu grad ridicat de încredere)

raportate de către producători și importatori, precum și de operatorii econonomici autorizați să își

asume astfel de responsabilități sunt relevante doar la nivel național. Potrivit prevederilor legislației

europene, se poate considera o cantitate de deșeuri de ambalaje introdusă pe piață de‐a lungul unui

an egală cu cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în acel an.

Astfel, cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în județ va fi estimată în funcție de cantitatea de

ambalaje generată în acel an la nivel național, potrivit Metodologiei de elaborarea a planurilor

regionale și județene de gestionare a deșeurilor (aprobat prin Ordin al ministrului mediului și

dezvoltării durabile nr. 951/06.06.2007), și anume:

primul pas îl constituie determinarea cantității de deșeuri de ambalaje generată în regiune ‐ din

cantitatea generată la nivel național în funcție de cheltuielile populației în regiune pentru

achiziționarea de alimente și băuturi, bunuri nealimentare și servicii;

cantitatea de deșeuri generată în județ este determinată din cantitatea de deșeuri de ambakale

generată în regiune în funcție de totalul veniturilor din salarii. Totalul veniturilor din salariu

reprezintă produsul dintre câștigul salarial nominal net lunar și numărul mediu de angajați.

Așadar, pentru calculul cantității de deșeuri de ambalaje generate la nivel județean sunt necesare

următoarele date statistice:

populația pe regiuni ‐ sursă: Direcția de Statistică a României;

total cheltuieli/persoană (lei, lună pe persoană) pentru toate regiunile ‐ sursă: Direcția de

Statistică a României, Tabel 4.26;

ponderea cheltuielilor bănești pentru achiziționarea de alimente și băuturi de consum, produse

nealimentare și plata serviciilor în totalul de cheltuieli (%) ‐ sursă: Direcția de Statistică a

României, Tabel 4.26;

99

câștigul salarial nominal mediu net lunar (RON) la nivel de regiune și județ ‐ sursă: Direcția

Regională de Statistică, respectiv Direcția Județeană de Statistică;

numărul mediu de angajați ‐ sursă: Direcția Regională de Statistică, respectiv Direcția Județeană

de Statistică.

Cele mai noi date disponibile privind ambalajele și deșeurile de ambalaje datează din anul 2009.

Potrivit ANPM, în anul 2009, în România s‐a introdus pe piață o cantitatea de 998.687 tone de

ambalaje.

După cum s‐a menționat anterior, cantitatea de deșeuri de ambalaje generată de‐a lungul unui an

poate fi considerată ca egală cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piață în anul respectiv. Însă, în

realitate, cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje este contaminată fie cu resturile de produse

pe care le conțineau, fie datorită contactului cu alte deșeuri de ambalaje. În cadrul studiului realizat

de ARGUS Germania împreună cu ICIM București în anul 2001 s‐a determinat un coeficient mediu de

contaminare pentru fiecare tip de material. Acești coeficienți de contaminare au fost utilizați și la

elaborarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor în vederea determinării cantității reale de

deșeuri de ambalaje generate în anul 2002.

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de ambalaje curate și contaminate, atât per total, cât

și per tip de material generat în România în anul 2010. Aceste date vor fi folosite ca date de referință

pentru realizarea proiecției generării deșeurilor de ambalaje.

Tabel 44: Cantitate și compoziți deşeuri de ambalaje generată în județ în anul 2007

Tip deșeuri de

ambalaje

Cantități deșeuri de

ambalaje curate

(tone)*

Coeficient de

contaminare**

Cantități

deșeuri de

ambalaje

contaminate

(total)

Compoziția

deșeurilor de

ambalaje la nivel

național (%)

Sticlă 179.727 0,1 199.696,67 14,78

Plastic 293.801 0,35 452.001,54 33,45

Hârtie și carton 271,557 0,35 417.780,00 30,92

Metal 63.378 0,1 70.420,00 5,21

Lemn 188.352 0,1 209.280,00 15,49

Altele 1.872 0,1 2.080,00 0,15

Total 998.687 1.351.258,21 100,00

*Sursă: Raportare ANPM pentru anul 2009

**Sursă: Studiu ARGUS/ICIM, 2001

Plecând de la această cantitate estimată la nivel național și luând în considerare metodologia

prezentată mai sus s‐a determinat cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în județul Harghita în

anul 2010 ca fiind de 11.960 t.

Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare

100

Deșeurile de ambalaje au două surse de generare, și anume: populația și industria, comerțul și

instituțiile. În vederea dimensionării sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile de la

populație, ceea ce ar putea asigura atingerea țintelor, trebuie cunoscute cantitățile generate de către

populație.

Din moment ce, în prezent, la nivel de județ, nu există măsurători cu privire la compoziția deșeurilor

menajere comparativ cu deșeurile de ambalaje, cantitățile de deșeuri de ambalaje generate de

populație, pe tip de material s‐au estimat în funcție de ponderea la nivel național a deșeurilor de

ambalaje în funcție de sursa de generare. Această pondere este determinată în funcție de rezultatele

studiului ARGUS/ICIM 2001 și datele deținute de Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu.

Astfel, cantitatea de deșeuri de ambalaje de la populație este de circa 60 % din cantitatea totală de

deșeuri de ambalaje generată.

5.1.5.2 Proiecţia

Proiecția cantităților generate de deșeuri de ambalaje este realizată în funcție de cantitatea actuală

generată și luând în considerare:

compoziția deșeurilor de ambalaje;

ponderea deșeurilor de ambalaje pe surse de generare (de la populație sau industrie, comerț și

instituții);

creşterea anuală a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate;

În continuare, este prezentată în detaliu metodologia de calcul a proiecției deșeurilor de ambalaje,

precum și ipotezele avute în vedere.

Creșterea anuală a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate

Pentru perioada 2010 – 2013 s‐a considerat o creştere anuală de 10 %. S‐a considerat acest

indicator de creștere, mai mare decât cel prezentat în PRGD Regiunea 7 pentru că indicatorul de

generare deșeuri de ambalaje pentru anul 2009 de circa 45 kg/cap x an (calculat în baza cantității

estimate la nivel național) este mult mai mare decât media la nivel european. Potrivit datelor

furnizate de Agenția Europeană de Mediu, în 2007, indicatorul mediu de generare deșeuri de

ambalaje la nivel european (EU 27) a fost de 164 kg/capita. Mai mult, subestimarea cantității

actuale de deșeuri de ambalaje poate fi observată și prin comparație cu estimarea cantităților de

deșeuri menajere.

Pentru perioadele următoare s‐a considerat o creștere mai mică, și anume:

pentru anul 2014 – creştere 4 %,



începând cu anul 2017 – creştere anuală de 1 %.

Având în vedere cele de mai sus s‐a calculat proiecția generării deșeurilor de ambalaje per total în

zona de proiect (tabelul de mai jos), precum și în funcție de sursa de generare, de la populație și

industrie, comerț și instituții (Anexa 03 Proiecția deșeurilor de ambalaje).

101

Tabel 45: Proiecția generării deșeurilor de ambalaje, total zonă de proiect

An

Cantitate [tone/an]

Total Hârtie și

carton Plastic Sticlă Metale Lemn

2009 11.916 3.684 3,986 1,761 620 1,846

2010 13,107 4,053 4,384 1,937 682 2,030

2011 14,418 4,458 4,823 2,131 750 2,233

2012 15,860 4,904 5,305 2,344 825 2,457

2013 17,446 5,394 5,836 2,579 907 2,702

2014 18,144 5,610 6,069 2,682 943 2,810

2015 18,688 5,778 6,251 2,762 972 2,895

2016 19,062 5,894 6,376 2,817 991 2,953

2017 19,252 5,953 6,440 2,846 1,001 2,982

2018 19,445 6,012 6,504 2,874 1,011 3,012

2019 19,639 6,073 6,569 2,903 1,021 3,042

2020 19,836 6,133 6,635 2,932 1,031 3,073

2021 20,034 6,195 6,701 2,961 1,042 3,103

2022 20,234 6,257 6,768 2,991 1,052 3,134

2023 20,437 6,319 6,836 3,021 1,063 3,166

2024 20,641 6,382 6,904 3,051 1,073 3,197

2025 20,848 6,446 6,974 3,081 1,084 3,229

2026 21,056 6,511 7,043 3,112 1,095 3,262

2027 21,267 6,576 7,114 3,143 1,106 3,294

2028 21,479 6,641 7,185 3,175 1,117 3,327

2029 21,694 6,708 7,257 3,206 1,128 3,360

2030 21,911 6,775 7,329 3,238 1,139 3,394

2031 22,130 6,843 7,403 3,271 1,151 3,428

2032 22,351 6,911 7,477 3,304 1,162 3,462

2033 22,575 6,980 7,551 3,337 1,174 3,497

2034 22,801 7,050 7,627 3,370 1,186 3,532

2035 23,029 7,120 7,703 3,404 1,197 3,567

2036 23,259 7,192 7,780 3,438 1,209 3,603

2037 23,492 7,264 7,858 3,472 1,222 3,639

2038 23,727 7,336 7,937 3,507 1,234 3,675

2039 23,964 7,410 8,016 3,542 1,246 3,712

2040 24,203 7,484 8,096 3,577 1,259 3,749

Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje

Termenele în care România trebuie să atingă țintele prevîzute la articolul 6 parag. (1) al Directivei

94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificată de Directiva 2004/12/EC sunt

prevăzute în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce privește obiectivele de reciclare

pentru hârtie și carton și metale, România nu a cerut derogări.

Hotărârea Guvernului nr. 247/2011 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu

modificările și completările ulterioare, prevede aceste ținte anuale ce trebuie atinse de operatorii

economici cu competențe în domeniul gestionării deșeurilor de ambalaje. În tabelul de mai jos sunt

102

prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu

valorificare energetică conform Tratatului de Aderare al României.

Țintele pentru deșeurile de ambalaje sunt raportate la cantitatea totală de deșeuri de ambalaje

generate în anul respectiv.

Tabel 46: Ținte naționale de reciclare/valorificare deșeuri de ambalaje

Ținte reciclare/valorificare (%)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie și carton 60 60 60 60 60 60

Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5

Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60

Metale 50 50 50 50 50 50

Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15

Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55

Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Având în vedere că implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, înclusiv a

deșeurilor de ambalaje se află la început, se apreciază că în perioada 2006‐2009 nu au fost atinse

ținte privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje.

Cuantificarea țintelor de reciclare și valorificare ce trebuie atinse, la nivel de județ, până în anul 2013

s‐a realizat în funcție de cantitățile de deșeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se fi

generat în județul Harghita. După anul 2013 se estimează o creștere a țintelor de

reciclare/valorificare ca urmare a modificării Directivei europene.

Tabel 47: Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje pentru zona de proiect

Cantitate deșeuri de ambalaje (tone)

2010 2011 2012 2013

Hârtie și carton 2.432 2.675 2.942 3,237

Plastic 614 772 955 1,313

Sticlă 852 1,023 1,266 1,547

Metale 341 375 412 454

Lemn 244 335 369 405

Total reciclare 5,505 6,632 7,930 9,595

Total valorificare 6,292 7,642 9,040 10,468


În zona acoperită de SIGD trebuie introdusă colectarea separată a deșeurilor de ambalaje presortate

de către populație. Trebuie create mijloace de sortare. În vederea atingerii țintelor cuantificate de

reciclare și valorificare pentru anul 2013 este nevoie de o capacitate totală de sortare de 20.000 t/an

deșeuri de ambalaje. Există deja o stație de sortare la Sânsimion cu o capacitate de 5.700 t/an.

5.1.6 Deşeuri municipale periculoase

103

Conform Listei europene a deşeurilor şi a HG 856/202 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, din cele 40 tipuri de deşeuri

municipale, 14 sunt încadrate ca deşeuri periculoase. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de

deşeuri municipale periculoase.

Tabel 48: Tipuri de deşeuri municipale periculoase

Cod deşeu Tip deşeu

20 01 13* Solvenţi

20 01 14* Acizi

20 01 15* Alcali

20 01 17* Fotochimice

20 01 19* Pesticide

20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur

20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi

20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase

20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20

01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

Conform prevederilor articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările

şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale la nivel de comune, oraşe şi

municipii au obligaţia să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi

eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, în conformitate cu prevederile legale

în vigoare.


Până în prezent, în judeţul Harghita nu a fost încă implementată colectarea separată a deşeurilor

municipale periculoase.

Prin urmare, cantitatea de deşeuri periculoase municipale generată an de an este necunoscută.

Potrivit Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor

aprobată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 951 din data de 6 iulie 2007,

estimarea cantității de deșeuri municipale generate se poate realiza în baza indicatorilor statistici de

generare din alte țări Europene, și anume:

2,5 kg/persoană x an în mediu urban;

1,5 kg/persoană x an în mediul rural.

104

Ţinând seama de aceşti indicatori, cantitatea estimată de deşeuri municipale periculoase care se

generează în prezent în judeţul Harghita este de circa:

265 tone în mediul urban;

272 tone în mediul rural.

5.1.6.2 Proiecţia

Proiectia de generare a deşeurilor municipale periculoase se calculează pe baza proiecţiei populaţiei

şi a indicatorilor de generare de 2,5 kg/locuitor x an în mediul urban şi 1,5 kg locuitor x an în mediul

rural.

Tabel 49: Proiecţia deşeurilor municipale periculoase

Cantitate (tone/an)

2010 2011 2012 2013 2014 2016 2020 2025 2030 2040

Mediu urban 265 264 263 261 260 257 250 240 229 208

Mediu rural 273 273 273 273 273 272 270 266 260 248

Total judeţ 538 537 536 534 532 529 520 506 489 456

5.1.7 Deşeuri din construcţii şi demolări

Deşeurile din constructii şi demolări reprezintă categoria 17 din Lista Europeană de Deşeuri.

Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi atât deşeuri periculoase, cât şi deşeuri nepericuloase. Prin

urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate separat şi

tratate sau valorificate corespunzător.


Atât la nivel național, cât şi în judeţul Harghita nu se realizează o gestionare corespunzătoare a

acestor tipuri de deşeuri. În plus, în prezent nu se cunoaște cantitatea totală de deşeuri din

construcţii şi demolări generată anual, pe de o parte din cauza faptului că la majoritatea depozitelor

nu se realizează cântărirea deşeurilor, iar pe de altă parte pentru că o mare parte a deşeurilor din

construcţii şi demolări sunt depozitate pe depozite neconforme.

Nu există date disponibile privind cantitățile actuale de deșeuri din construcții și demolări, după cum

este specificat și în PRGD la pagina 71: „În prezent, nu există date relevante privind cantitățile de

deșeuri din construcții și demolări generate la nivel regional. Nici PLGD nu conține informații cu

privire la generarea de deșeuri din construcții și demolări.

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri de construcţii şi demolări colectate în

judeţ în anul 2009, conform chestionarului statistic.

105

Tabel 50: Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate

Tip deşeu Cantitate

(tone/an)

Deşeuri din construcţii şi demolări,

din care:

5.086

‐ de la populație 655

‐ de la operatori economici 4.430

Sursă: ARPM Sibiu, Chestionar statistic privind deșeurile pentru anul 2009

Din cantitatea totală:

2.600 tone au fost colectate de SC Gospodăria Orășenească SA;

1.555 tone au fost colectate de SC AVE Harghita Salubritate SA;

579 tone au fost colectate de Primăria Toplița;

328 tone au fost colectate de SC AVE HURON SRL;

24 tone au fost colectate de Primăria Bălan;

Ţinând seama de populaţia deservită de operatorii menționați, indicatorul de generare a deşeurilor

de construcţii şi demolări este de circa 43 kg/locuitor x an.

5.1.7.2 Proiecţia

Având în vedere experiența Consultantului, situația din celălalt județ referitoare la cantitatea

generată și indicatorul mediu utilizat de țările UE‐153, indicatorul de generare propus în cazul

județului Harghita este de 300 kg/locuitor/an.

Pornind de la acest indicator şi considerând că cea mai mare parte a deşeurilor din construcţii şi

demolări se generează în zona urbană se poate estima o cantitate anuală totală generată la nivelul

zonei de proiect de circa 40.000 tone.

Până la implementarea colectării separate a deşeurilor din constructii şi demolări nu se poate estima

cantitatea generată pe fiecare tip de deşeuri din această categorie.

5.1.8 Deşeuri voluminoase


La nivelul judeţului Harghita nu există date referitoare la generarea deşeurilor voluminoase.

3 Conform Studiului Comisiei Europene „Practici de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări şi

impactul lui economic” realizat în anul 1999, indicatorul mediu pentru EU‐15 era de 481 kg/locuitor x an.

106

5.1.8.2 Proiecţia

În ceea ce priveşte deşeurile voluminoase, în prezent în România nu există date referitoare la

indicatorii de generare. Astfel, pe baza experienţei din ţarile europene se consideră următoarele:

pentru mediul urban:

- în prezent cantitatea generată este foarte scăzută, astfel că pentru 2011‐2012 se consideră

un indicator de generare de 1 kg/locuitor x an;

- pentru anul 2016 – indicator de generare de 2 kg/locuitor x an;

- până în anul 2030 indicatorul de generare creşte progresiv cu un procent anual, astfel că în

2021 valoarea va fi de 15 kg/locuitor x an;

- după anul 2030 indicatorul de generare va rămâne constant de 15 kg/locuitor x an.

pentru mediul rural:

- se consideră că până în anul 2013 nu vor fi generate şi colectate deşeurile voluminoase;

- începând cu 2013, odată cu punerea în funcţiune a sistemului integrat de gestionare a

deşeurilor, va începe colectarea şi în mediul rural a deşeurilor voluminoase, indicatorul de

generare fiind considerat pentru perioada 2013‐2016 de 1 kg/locuitor x an;

- în perioada 2017‐2030 indicatorul de generare se consideră a fi de 2 kg/locuitor x an;

- începând cu anul 2030 indicatorul va rămâne constant şi va fi de 3 kg/locuitor x an. Ţinând seama de aceste ipoteze şi pe baza proiecţiei populaţiei se calculează proiecţia de generare a deşeurilor voluminoase, rezultate care sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 51: Proiecţia privind deşeurile voluminoase

Cantitate (tone/an)

2011 2012 2013 2014 2016 2018 2019 2020 2025 2030 2040

Mediu urban 106 105 105 104 205 406 503 599 1.056 1.388 1.249

Mediu rural 0 0 182 182 181 362 361 360 354 349 496

Total judeţ 106 105 286 286 387 767 864 959 1.410 1.737 1.745

5.1.9 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Așa cum se specifică în HG 1037/2010, articolul 3 (b), deșeurile de echipamente electrice și

electronice sunt echipamente ce ar putea fi incluse în categoriile de deșeuri specificate în OUG nr.

78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată de Legea 426/2001, inclusiv toate componentele,

subansamblurile și piesele ce fac parte din echipementele electrice și eclectronice atunci când

acestea devin deșeuri.

Deşeurile de echipamente electrice și electronice pot fi atât deşeuri periculoase, cât şi deşeuri

nepericuloase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie

colectate separat şi tratate sau valorificate corespunzător.

107

În conformitate cu noua HG 1037/noiembrie 2010, autoritățile locale au următoarele

responsabilități:

să organizeze și să coordoneze colectarea DEEE;

să stabilească și comunice APM‐urilor modalitatea și frecvența de colectarea a DEEE de la

gospodării prin intermediul unui operator specializat sau de salubrizare licențiat;

să livreze DEEE colectate la operatorul de reciclare;

să organizeze puncte de colectare a DEEE de la gospodării la fiecare 50.000 de locuitori și cel

puțin un punct în fiecare localitate;

să asigure colectarea/transferul DEEE la operatorul de reciclare, precum și înregistrarea

cantităților.

DEEE care prezintă riscuri de contaminare pentru sănătatea și securitatea operatorilor/reciclatorilor

pot fi refuzate de la colectare. Rata medie de colectare este de cel puțin 4 kg/persoană/an.

Potrivit datelor prezentate în PLGD, la nivelul județului Harghita, există 5 puncte de colectare,

respectiv 2 puncte de colectare în Miercurea Ciuc, 1 punct de colectare în Odorheiu Secuiesc, 1 punct

de colectare în Toplița și 1 punct de colectare în Gheorgheni.

Cantitatea totală colectată în 2010 a fost de 345 tone.

Tabel 52: Cantități colectate de DEEE, 2009

Operator economic

Cantități colectate (tone)

Total 2010, din

care: Populaţie

Persoane

juridice

SC COMPUTER TRADE SRL 124,3 39,4 84,9

SC E‐RECYCLING SRL 180,5 72,8 107,7

SC AVE HARGHITA

SALUBRITATE SRL 2,9 2,9 0

SC GO SA 10,8 10,8 0

S.C.AVE HURON IMPORT

EXPORT S.R.L. 10,5 10,5 0

S.C. SOLARIS TRADE S.R.L. 16,3 16,3 0

TOTAL 345,5 152,7 192,6

Sursă: Date furnizate de ARPM Sibiu

De asemenea, există 3 operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare DEEE.

Tabel 53: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare DEEE

Locație Operator

economic Adresă Autorizație de mediu

Miercurea Ciuc SC COMPUTER

TRADE SRL

Strada Revoluția din Decembrie nr. 3

Telefon 0266/312356, 0744842913

Persoană de contact: Zoltan Lorinczy

Autorizație de mediu

nr. 255/13.12.2007

108

Odorheiu

Secuiesc

SC E‐RECYCLING

SRL Strada Albinelor nr. 2


nr. 113/20.06.2008

Odorheiu

Secuiesc

SC V&V COMPANY

SRL Strada Albinelor nr. 2


nr. 184/09.11.2009


5.1.10 Vehicule scoase din uz (VSU)

Așa cum se specifică în HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată, un

VSU devine deșeu în conformitate cu prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor,

aprobată de Legea 426/2001, modificată.

În baza Directivei UE 2000/53/CE a fost introdusă responsabilitatea producătorului privind reciclarea

VSU. Municipalitatea are ultima sarcină de a curăţa orice spaţii ilegale de depozitare unde au fost

aruncate vehicule scoase din uz.

Numărul de VSU colectate în anul 2010 este de 3.133, din care 2.960 VSU au fost colectate prin

programul „RABLA” (potrivit datelor ARPM Sibiu).

Tabel 54: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare VSU

Operator economic Autorizații (nr./dată/valabilitate)

Activitate

realizată Sediu Punct de lucru Poliță RAR* Mediul

SC REMAT HARGHITA SA, CUI 520690

20214/

31.01.2006

3567/

03.05.2006

169/

9.09.2010

valabilă până

la data de

09.09.2020

colectare şi

tratare

Miercurea Ciuc

Strada Băilor nr.

72, telefon

0266/371046

Levente Miklos

Miercurea Ciuc

Strada Băilor nr. 72

Odorheiu Secuiesc,

Strada Lemnarilor

nr. 1

nu este

cazul

nu este

cazul

61R/

9.03.2010

valabilă până

la data de

30.03.2011

colectare

Gheorgheni,

Strada Kossuth Lajos

nr. 220

nu este

cazul

nu este

cazul

67/

17.03.2010

valabilă până

la data de

17.03.2020

Colectare

SC DEMACO SRL, CUI 524447 21370/ 718/ 83/ colectare şi

109

Operator economic Autorizații (nr./dată/valabilitate)

Activitate

realizată Sediu Punct de lucru Poliță RAR* Mediul

Odorheiu Secuiesc,

Strada Lemnarilor

nr. 14/A

Telefon

0266/218350

Csaba Csula

Odorheiu Secuiesc,

Strada Lemnarilor

nr. 14/A

13.09.2005 06.06.2001 09.06.2009

valabilă până

la data de

09.06.2014

tratare

SC B‐Peto SRL, CUI 15831636

21370/

30.06.2006

4171/

25.09.2006

232/

01.11.2006

valabilă până

la data de

01.11.2011

colectare şi

tratare

Ditrău,

Strada Dealul

Frumos

telefon

0744766139

Ferenc Bajko

Ditrău,

Strada Dealul

Frumos telefon

0744766139, Ferenc

Bajko


5.2 Compoziţia deşeurilor

5.2.1 Situaţia existentă

În tabelul de mai jos este prezentată compoziția medie a deșeurilor menejere în amestec, distribuite

pe mediu urban și rural, după cum este prezentată și în PJGD în anul 2006. Această compoziție este

aceeași cu estimarea din PRGD Regiunea 7 Centru. Ambele compoziții sunt estimări care au la bază

informații furnizate de agenții de salubrizare.

Tabel 55: Compoziție estimată a deșeurilor menajere în amestec

Material Procent [%]

Urban Rural

Hârtie și carton 11 7

Sticlă 6 4

Plastic 8 8

Metale 3 2

Lemn 3 4

Organice 53 67

Alte tipuri de deşeuri 16 8

Sursă: PJGD, 2006

5.2.2 Proiecţia

În ceea ce privește compoziția DMS ‐ conform tendințelor naționale și internaționale ‐ s‐a proiectat o

creștere a ratei de hârtie și carton, precum și o scădere a celorlalte componente. La realizarea

110

estimărilor cuantitative am presupus că aceste tendințe generale rămân constante de‐a lungul

perioadei de planificare (30 ani).

Pentru perioada de planificare prognozăm o continuă modificare a compoziției deșeurilor menajere

în amestec. Deșeurile menajere în amestec sunt influențate de modificările ce au loc în economie

(venituri), precum și prevederile privind producția de deșeuri de ambalaje. Din cauza mult așteptatei

creșteri economice și a modificărilor obiceiurilor de consum, se estimează că va descrește ponderea

deșeurilor organice, în timp ce ponderea deșeurilor de ambalaje altele decât deșeurile de sticlă în

deșeurile menajere în amestec crește.

Concluzionăm următoarele tendințe și modificări ale compoziției deșeurilor în amestec după cum

urmează:

Cantitatea de deșeuri organice descrește cu 1 % m/m anual.

Cantitatea de deșeuri de hârtie și carton crește cu 5 % m/m anual până în 2013, apoi

continuă creșterea într‐o manieră descrescătoare.

Cantitatea de deșeuri de plastic crește cu 4% m/m anual până în 2013, apoi continuă

creșterea într‐o manieră descrescătoare.

Estimăm o descreștere anuală de 1 % m/m a cantității de deșeuri de sticlă.

Nu se înregistrează o modificare semnificativă a ponderii de deșeuri de metal.

Am considerat compoziția deșeurilor asimilabile colectate în amestec de la unitățile economice ca

fiind constantă.

Ca urmare a dezvoltării economice, estimăm o creștere generală a ponderii de deșeuri de ambalaje:

din anul 2010 până în 2013, estimăm o creștere de 5 % (conform PRGD), din anul 2013 până în anul

2016, estimăm o creștere de 0,8 %, după care, până la sfârșitul perioadei de planificare s‐a considerat

o rată descrecătoare.

Aproximativ 60 % din deșeurile de ambalaje provine de la fospodării, iar 40 % provine de la unitățile

economice. În baza experienței noastre anterioare, cantitatea de deșeuri de ambalaje specifice este

de 40‐60 kg/locuitor x an în țările UE. În zona de proiect, am estimat o cantitate de 52 kg/capita/an

pentru anul 2010, cantitate ce va crește la 71 kg/locuitor x an până la sfârșitul perioadei de

planificare.

Aceste modificări ale compoziției vor duce la descreșterea graduală a volumului masic al DMS de la

200 kg/m3 la aproximativ 140 kg/m3.

111

Tabel 56: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul urban

Composition in urban area 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

‐ organic 53% 52% 51% 51% 50% 50% 49% 49% 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 46% 46% 46% 45% 45% 45% 44% 44% 44% 43% 43% 43% 42% 42% 42%

‐ paper and cardboard 11% 11% 12% 13% 13% 13% 13% 14% 14% 14% 15% 15% 15% 16% 16% 16% 17% 17% 17% 18% 18% 18% 19% 19% 20% 20% 20% 21% 21% 22% 22%

‐ wood 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

‐ textil 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

‐ plastic 8% 8% 9% 9% 9% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 12% 11% 11% 11% 11%

‐ glass 6% 6% 6% 6% 6% 6% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%

‐ metal 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

‐ mineral 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

‐ other 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16%

Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Tabel 57: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul rural

Composition in rural area 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

‐ organic 67% 66% 66% 65% 64% 64% 64% 63% 63% 63% 62% 62% 62% 62% 61% 61% 61% 60% 60% 60% 59% 59% 59% 58% 58% 58% 57% 57% 57% 57% 57%

‐ paper and cardboard 7% 7% 8% 8% 8% 9% 9% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 11% 11% 11% 11% 12% 12% 12% 13% 13% 13% 13% 14% 14% 14% 15% 15%

‐ wood 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%

‐ textil 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

‐ plastic 8% 8% 9% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12%

‐ glass 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

‐ metal 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

‐ mineral 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

‐ other 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8%

Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

112

5.3 Instalaţii şi operare

5.3.1 Colectare și transport


Datele privind gradul de deservire cu servicii de salubrizare prezentate pe o perioadă de 5 ani, atât la

nivel județean, cât și regional:

Tabel 58 Evoluția gradului de deservire cu servicii de colectare

Județul

Harghita

Grad de deservire cu servicii de salubrizare [%]

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total 69 74 848 89 91 92 97

urban 88 93 96 99 99 99 99

rural 51 56 74 81 84 84 97

Sursă: Agenția pentru Protecția Mediului Harghita, ARPM Sibiu

În cadrul proiectului se consideră că gradul de acoperire cu servicii de colectare a atins 100 % atât în

mediul urban, cât și rural până în anul 2010.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele companii de colectare și transport din județul

Harghita, separat pe mediul urban, respectiv rural.

Tabel 59: Principalele companii de colectare și transport în 2010

Companie Localități deservite în decembrie 2010

Contacte Urban Rural

SC AVE Huron SRL Băile Tușnad,

Borsec

Cârţa, Ciceu, Corbu, Danesti,

Frumoasa, Lăzarea, Lunca de Jos,

Lunca de Sus, Mădăraş, Meresti,

Miercurea Ciuc, Mihăileni, Ocland,

Păuleni‐Ciuc, Plăieşii De Jos**,

Racu, Sandominic, Sântimbru**,

Siculeni, Subcetate, Suseni,

Tomeşti, Tulgheş, Voşlăbeni

Miercurea Ciuc,

Str. Braşovului nr. 37,

tel/fax. +40266‐372718

SC AVE HARGHITA

Salubritate SRL

Odorheiu

Secuiesc,

Cristuru

Secuiesc, Vlăhiţa

Avrămeşti, Brădeşti* (doar de la

persoane juridice), Corund, Dârjiu,

Dealu, Feliceni*, Galautas, Lupeni,

Mărtiniş, Mugeni, Praid, Secuieni,

Simoneşti, Varsag

Odorheiu Secuiesc,

Str. Recoltei nr. 1

tel/fax. +40266‐

218045, László TÓTH

SC KVG ROMANIA SRL

Căpâlniţa, Ciumani, Brădeşti* (doar

de la persoane fizice), Ditrău,

Joseni, Remetea, Satu Mare*,

Ulieş*

Bixad 136,

tel: +40267‐36990

113

Companie Localități deservite în decembrie 2010

Contacte Urban Rural

SC GO SA Gheorgheni

Gheorgheni,

Str. Gábor Áron nr. 34,

tel. +40266‐361420,

Attila NAGY

Primăria Topliţa Topliţa

Str. N. Bălcescu nr. 55‐

57, Toplița,

tel: +40266‐341772,

Stelu Platon

Primăria Bălan Bălan

Str. 1 Decembrie nr.

25, Bălan Str.

tel: +40266‐330335

SC ECO‐CSIK SRL

Ciucsângeorgiu, Cozmeni, Leliceni,

Lueta, Sâncrăieni, Sânmartin,

Sânsimion, Tuşnad

Sânsimion, 711/B

Nagymező tel. +40366‐501000,

Gábor MIHÁLYFALVI

SC F&G ECO SRL Sarmas, Bilbor

Târgu Mureş, Str. Ion

Buteanu nr. 25

tel: +40748‐126213

SC NEVAL SRL Zetea

Str. Principală nr. 1106,

Zetea

tel: +40266‐241278,

Laszlo NAGY

SC SCHUSTER

ECOSAL SRL Atid, Porumbenii Mari, Săcel

Sighişoara, Str. Viilor

82/B

Sursă: APM, ianuarie 2011

*Localități deservite în prezent de două companii.

**Localitatea este acționară la SC ECO‐CSIK SRL și va fi deservită de acea companie după ce expiră contractul

de salubrizare existent (în 2012).

114

Figura 9: Zone de deservire depozite

Sursă: Agenția pentru Protecția Mediului județul Harghita, ianuarie 2011

Notă: Depozitele de la Sighișoara și Câmpia Turzii sunt în afara zonei de proiect.

În cele ce urmează sunt analizate echipamentele de colectare și transport ale furnizorilor de servicii

actuali. Tabelul de mai jos se bazează pe datele prezentate în PJGD, completat cu noul furnizor de

servicii SC ECO‐CSIK SRL.

115

Tabel 60: Echipamentele agenților de salubrizare pentru transportul deșeurilor menajere

Agent de salubrizare

Mijloace de transport Durata

de viață

[an] Tip Număr

Capacitate

[m³]

SC AVE HARGHITA Salubritate SRL tip camion 2 54 2015

vehicule

colectare deșeuri

5 30 2014

container

transport

4 20 2011

SC AVE HURON SRL vehicule

colectare deșeuri

5 68 2009‐

2015

altele 8 65 2009‐

2014

SC ECO‐CSIK SRL vehicule

colectare deșeuri

cu presă

pneumatică de

compactare

3 28 2019

SC SALUBRISERV SRL NAD

(Echipamente închiriate de la SC KVG România SRL)

SC NEVAL SRL tractor 2 10

SC GO SA vehicule

colectare deșeuri

2 18

container

transport

2 7

Primăria Topliţa tractor

vehicule

colectare

deșeuri

autogunoieră

1

1

1

5,5 t

7,7 t

2,7 t

Sursă: APM, raportări statistice ale agenților de salubrizare și ale administrației locale;

conducerea SC ECO‐CSIK SRL.

În prezent, gospodăriile din zona de proiect sunt echipate cu o singură pubelă ‐ pentru colectarea

deșeurilor în amestec.

În 2010, SCAVE Harghita Salubritate SRL a introdus sistemul de colectarea separată în Odorheiu

Secuiesc realizând 30 de insule de colectare. Am contactat operatorul în iulie 2010 în legătură datele

privind colectarea separatăînsă nu au dorit să facă publice aceste date pentru că ele sunt considerate

ca fiind „informații confidențiale”.


furnizate insule pentru colectare separată. (Mai multe informații legate de acest proiect Phare se

găsesc în Capitolul 5.3.3.1.) Aceste containere de diferite mărimi au fost distribuite membrilor

Asociației în următoarea ordine:

116

Tabel 61: Containere pentru colectare separată în Microregiunea ALCSIK

Consiliul Local

Populație

(proiecție

pentru 2013)

Pubelă

colectare, 80

l [buc]

Pubelă

colectare,

120 l [buc]

Pubelă

colectare,

660 l [buc]

Pubelă

colectare,

1.100 l [buc]

Ciucsângeorgiu 4 845 557 1050 26 26

Sânsimion 3 522 376 220 50 50

Plăieşii de Jos 2 893 610 1150 20 20

Sâncrăieni 2 691 281 540 14 14

Sânmartin 2 356 226 510 10 10

Tuşnad 2 143 260 500 16 16

Cozmeni 2 176 245 470 12 12

Sântimbru 2 110 250 480 16 24

Leliceni 1 954 226 440 14 14

Băile Tuşnad 1 547 189 370 0 32

TOTAL: 26 237 3220 5730 178 218

Sursă: ECO‐CSIK SRL.


Principala deficiență a sistemului actual este legată de colectarea separată a deșeurilor reciclabile

care încă nu este implementată la nivelul întregului județ.

Principalele necesități din punct de vedere al colectării și transportului:

Acjiziționarea de echipamente (pubele, containere, vehicule) pentru colectarea separată a

deșeurilor în vederea deservirii întregii zonei de proiec;

Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar.

Datorită mărimii sale (6.639 km²), zona de proiect trebuie împărțită în zone separate de colectare. Se

recomandă împărțirea acesteia în 3 zone de colectare în funcție de cele 3 formațiuni geologice

(bazine) din județul Harghita:

zona de colectare nord (bazinul Giurgeu);

zona de colectare sud (bazinul Ciuc);

zona de colectare vest (bazinul Odorheiu).

În două din aceste zone trebuie realizate stații de transfer.

Echipamentele de colectare și transport necesare sunt prezentate în Capitolul 8.

117

5.3.2 Tratarea biologică a deşeurilor


În prezent, în afara locorilor sporadice unde se realizează compostare individuală, în zona de proiect

nu se implementează activitatea de compostare. Nu este implementat un sistem de colectare

separată a deşeurilor din parcuri și grădini.

A fost realizat un mic experiment în zona Miercurea Ciuc legat de colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile în saci de plastic de la gospodării, însă practica nu a fost menținută și nu au putut fi

adunate date privind rezultatele (disponibilitatea de a coopera, cantități colectate etc.).

După consultări cu directorul SC HARVIZ SA cu privire la practicile actuale de evacuare a nămolului

fermentat și uscat, am concluzionat că există o cerere ‐ deși încă nu există un potențial de piață ‐ din

partea fermierilor în ceea ce privește compostul. Explicația pentru aceasta este calitatea medie a

terenurilor arabile și costul ridicat al îngrășămintelor.

Conținutul biodegradabil al fluxurilor de deșeuri în amestec nu este tratat sub nicio formă (stabilizare

biologică, fermentare, utilizare termică).


Prevenirea generării deșeurilor. Rutina compostării individuale trebuie introdusă și încurajată prin

creșterea gradului de conștientizare al publicului cu privire la importanța prevenirii generării

deșeurilor (de exemplu, prin pliante) și, în al doilea rând, prin distribuirea de recipienți de

compostare individuală cu obligația utilizării regulate a acestora, precum și efectuarea de raportări

asemenea. Prevenirea generării și reducerii la depozitare a deșeurilor biodegradabile ar trebui să

constituie obiectivul principal al zonelor rural cu case izolate.

Colectarea separată:

Prin înființarea de centre de colectare prin aport voluntar, chiar și locuitorilor din zonele din

mediul urban și rural dens populate (cei care nu au grădini) li s‐ar putea oferi posibilitatea de

a elimina deșeurile verzi și deșeurile de lemn (de exemplu, mobilă veche) în containere.

Trebuie înființate puncte verzi (i.e. amplasamente pentru stocarea temporară a deșeurilor

verzi) unde companiile de gestionare a deșeurilor municipale pot elimina cantități mari de

deșeuri din parcuri și grădini.

Deșeurile verzi de la centrele de colectare prin aport voluntar și punctele verzi trebuie compostate în

stații de compostare.

La selectarea și dimensionarea tehnologiei adecvate de compostare, nu trebuie exclusă posibilitatea

compostării deșeurilor verzi împreună cu deșeurile alimentare/din cantine și/sau nămolul de epurare

ca opțiune de dezvoltare în viitor, cu excepția cazului în care există alte prevederi legislațive.

118

5.3.3 Reciclare şi valorificare


Capacitățile de reciclare identificate la nivel de județ sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 62: Capacități de reciclare în județul Harghita în anul 2007

Denumire Proprietar Locație Echipamente*

Autorizație

de mediu

(da/nu)

Capacitate

proiectată[t/an]

Tip

deșeuri

procesate

SC REMATSA Privat

Str. Băilor

nr. 72,

Miercurea

Ciuc

1; 3;4; 5

6 camioane

8 camioane

6 altele

da

15.000

hârtie,

plastic,

metale

SC SOLARIS TRADE SRL Privat

Miercurea

Ciuc, Str.

Bolyai nr.

13lA

utilaje de

trasport, presă

de ambalat da

600

hârtie,

plastic

SC ZÖLD ET. COMP. SRL Privat

Miercurea

Ciuc, Str.

Patinoarului

nr. 12/B/9.

utilaje de

trasport, presă

de ambalat da

600

hârtie,

plastic

SC ECO‐CSIK SRL Public

Sânsimion,

Str.

Nagymező

711/B

linie de

sortare

manuală,

utilaje de

transport

presă de

ambalat,

cântar baloți

da

4000

hârtie,

plastic,

metale

Sursă: APM, raportări statistice din partea agenților de salubrizare și a administrației locale

Mai jos este prezentată o scurta descriere a celor două companii ale căror directori generali și‐au

exprimat disponibilitatea și interesul de a coopera cu viitorul SIGD.

1. SC ECO‐CSIK SRL

În anul 2005, Asociația Municipală a Microregiunii ALCSIK (partea de sud a județului Harghita) a

aplicat cu succes pentru obținerea unei finanțări în cadrul programului Phare CES 2003 cu proiectul

intitulat „Gestionarea separată a deșeurilor în Microregiunea ALCSIK”. Proiectul a inclus realizarea

unei stații de sortare la Sânsimion și furnizarea de echipamente. Total cost eligibil: 1.025.645 EUR.

Stația a fost dată în folosință în anul 2009 și este operată la standardele înalte de o companie publică

(SC ECO‐Csik SRL).

Formă de proprietate: 100 % proprietate publică, Asociația Municipală a Microregiunii ALCSIK (11

localități)

119

Acționari: Miercurea Ciuc 47,062 %, Leliceni 5,882 %, Sâncrăieni 5,882 %, Sântimbru 5,882 %,

Sânsimion 5,882 %, Sânmartin 5,882 %, Tuşnad 5,882 %, Cozmeni 5,882 %,

Ciucsângeorgiu 5,882 %, Plăieşii De Jos 5,882 %, Private 0,00 %.

În plus față de cele prezentate mai sus, Lueta a aderat la asociație în martie 2010.

Din cei 11 acționari, 3 localități (Plăieşii De Jos, Sântimbru) au contracte valabile cu SC AVE Huron SRL

și pot fi deservite numai de SC ECO‐CSIK SRL după ce vor expira contractele existente (i.e. din anul

2012).

În decembrie 2010, zona de deservire a SC ECO‐CSIK SRL includea 8 comune, prezentate cu numărul

de populație aferentă, în tabelul de mai jos.

Tabel 63: Zona de deservire a SC ECO‐CSIK SRL, decembrie 2010

Localitate

Număr populație

(la data de 1 iulie

2009)

Ciucsângeorgiu 4848

Cozmeni 2100

Leliceni 1857

Lueta 3568

Sâncrăieni 2617

Sânmartin 2360

Sânsimion 3518

Tuşnad 2132

Total 23.000

În 3 din cele 8 comune (Lueta, Tușnad, Cozmeni) din zonă, SC ECO‐CSIK SRL colectează doar deșeurile

în amestec din următoarele motive:

În Cozmeni, containerele pentru colectare separată au fost amplasate pe stradă, în public,

însă publicul nu prea dă dovadă de dorință de cooperare și nu există niciun pic de disciplină

în ceea ce privește sortarea. Cantitatea de deșeuri sortate colectată este irelevantă.

Containerele pentru colectarea separată au fost livrate în comuna Tușnad însă nu au fost

amplasate pe stradă. Acestea sunt păstrate în grămezi la Primărie, ECO‐CSIK așteptând

decizia CL.

Contractul cu comuna Lueta este nou și încă nu a fost extins la colectare separată.

În ceea ce privește zona celorlalte 5 localități (15.200 locuitori), cantitățile de deșeuri reciclabile

sortate colectate în perioada august 2009 ‐ august 2010 sunt prezentate mai jos.

120

Tabel 64: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ECO‐CSIK SRL

Tip deşeu

Cantitate colectată în perioada

august 2009 ‐ august 2010

[t/an]

hârtie 2,65

carton 18,5

PET transparent 1,25

PET albastru 0,3

PET verde 0,3

PET maro 0,3

HDPE+PP 0,5

PE colorat 0,6

PE transparent 0,45

metale (doze aluminiu) 0,5

Din experiență, pierderile la sortare (reziduurile) constituie 5 % m/m sau mai puțin. Cu toate acestea,

în prezent, ECO‐CSIK colectează o mare parte din deșeurile provenite din comerț ceea ce ar explica

ponderea relativ ridicată de carton. Se estimează că o dată cu creșeterea cantității de deșeuri

municipale sortate va crește și procentul de pierdere la sortare.

ECO‐CSIK nu colectează și nu stochează în prezent deșeuri de sticlă pentru că nu există o piațaă

pentru aceasta. În lipsa unui separator magnetic, nu pot fi separate nici metalele feroase.

O posibilă destinație pentru exportul deșeurilor reciclabile ar putea fi SC Pheonix Recycling SRL în

județul Mureș.

Până în vara anului 2010, instalația a funcționat la mai puțin de 25 % din capacitatea sa totală

planificată pentru 1 schimb. În septembrie 2010, SC ECO‐CSIK SRL a introdus în zona deservită de

aceasta sistemul de colectare separată din ușă‐în‐ușă. A distribuit saci de plastic transparenți

(galbeni) care se colectează la sfârșitul fiecărei luni. Prima experiență arată că publicul este dispus să

coopereze. Cantitățile de deșeuri colectate separat au crescut semnificativ.

Capacitatea stație de sortare (precizată de operator) este de circa 1 t/h, i.e. circa 2.000 t/an/schimb.

În prezent, această capacitate este utilizată în proporție de 25 %, doar într‐un singur schimb.

Date privind incinta:

Total suprafață împrejmuită: 3.400 m2

Suprafață spațiu de sortare (inclusiv zonă stocare baloți): 300m2

Clădire administrativă și birou: 78m2

Dată dare în operare: august 2009

121

Figura 10: Centrul de colectare separată ALCSIK

Figura 11: Echipamente ale centrului de colectare separată ALCSIK

2. SC Zöld SRL

Formă de proprietate: 100 % privat

Tabel 65: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ZOLD SRL

Tip deşeu

Cantitate colectată în perioada

august 2009 ‐ august 2010

[t/an]

carton 330

PET 140

folie PE 6‐7

HDPE+PP 5

Nu procesează hârtie de când piața lor a fost preluată, prin competiție, de către SC AVE Huron SRL.

Sortarea este de tip vizual, în funcție de culoare. Nu există date exacte privind echipamentele

deținute de companie, însă pe amplasament au fost văzute un stivuitor și camioane pentru

transportul baloților.

Date privind incinta:

Trei hale închise de stocare. Suprafață totală a pardoselii: 550 m2.

Capacitatea totală de stocare: 500 t.

Platformă 1.000 m2.

122


În județ trebuie mărită capacitatea de sortare a deșeurilor colectate separat. Centrul de colectare

separată ALCSIK trebuie dezvoltat în continuare (necesar: cântar, separator magnetic suspendat, hală

pentru stocarea baloților) însă nu poate fi extins la nivelul întregii zone de proiect. Nici locația, nici

capacitatea maximă proiectată nu îl fac să fie potrivit pentru a deservi întreg județul. Așadar, nu

poate fi evitată construcția unei a doua stații de sortare.

5.3.4 Depozite neconforme existente


Toate spațiile de depozitare din mediul rural din județul Harghita au fost recultivate prin procedura

simplificată în perioada 2008‐2009.



încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un depozit conform potrivit standardelor UE

pe Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc Este proprietate privată

(SC AVE HARGHITA Salubritate SRL). Locație: Platoul Țechend. Capacitate autorizată: 900.000 m3.

Capacitate construită: 230.000 m3.

În total, pe raza județului harghita există 9 depozite municipale neconforme, enumerate în cele ce

urmează:

Tabel 66: Depozite municipale neconforme existente în județul Harghita

Nr. Depozit/proprietar

Deschidere

depozit

[an]

Încetare

activitate

[an]

Comunicare

obligații de

mediu

[nr/an]

Suprafaț

ă [m2]*

Volum deșeuri

înainte de

proiect [m3]**

1. Băile Tuşnad (proprietar Primăria Băile

Tușnad) 1975 2009

3187

/19.11.201010.154 15.570

2. Bălan (proprietar Primăria Bălan) 1980 20093141

/19.11.201011.931 31.910

3. Borsec (proprietar Primăria Borsec) 1960 20093208

/18.11.201012.764 24.251

4. Cristuru Secuiesc (proprietar Primăria

Cristuru Secuiesc) NAD 2009 ‐ 21.907 32.130

5.

Gheorgheni / Joseni (proprietar Statul

Român, drept de administrare S.C.

Gospodărie Orășenească Gheorghieni

S.A.)

1978 2012*.Depozitele

erau operate

în baza unor

autorizații de

mediu în

vigoare.

Graficele de

conformare

includ măsuri

în

25.754 124.370

6. Miercurea Ciuc (proprietar Primăria

Miercurea Ciuc) 1963 2012*. 39.179 509.327

123

Nr. Depozit/proprietar

Deschidere

depozit

[an]

Încetare

activitate

[an]

Comunicare

obligații de

mediu

[nr/an]

Suprafaț

ă [m2]*

Volum deșeuri

înainte de

proiect [m3]**

concordanță

cu legislația

privind

închiderea

după

încetarea

activității.

7. Odorheiu Secuiesc (proprietar Primăria

Odorheiu Secuiesc) 1994 2008 ‐ 59.025 318.500

8. Topliţa (proprietar Primăria Toplița) 1984 2012*.

Depozitul

neconform era

în procedură

de autorizare.

Similar,

autorizația de

mediu include

măsuri privind

închiderea

după

încetarea

activității.

16.814 75.317

9. Vlăhiţa (proprietar Primăria Vlăhița) NAD 20097784

/27.04.201011.755 26.320

*Corelare cu implementarea proiectului

**Determinare prin studiu geodezic și săpături realizate în august 2010

Datorită faptului că Municipiul Odorheiu Secuiesc a optat să nu facă parte din ADI, închiderea

depozitului Odorheiu Secuiesc nu face parte din proiect.

Obligațiile de mediu în ceea ce privește închiderea depozitelor neconforme care au încetat

activitatea de depozitare, stabilite și comunicate autorităților publice locale sunt prezentate în Anexa

05.

Depozitul neconform Cristuru Secuiesc nu este inclus anexa HG 349/2005 privind depozitarea

deșeurilor. Potrivit informațiilor furnizate de APM harghita, acest depozit exista în anul 2005 și a fost

omis când a fost realizată lista cu depozitele neconforme. Depozitul neconforma încetat activitatea în

anul 2009, însă nu a fost închis. Prin nota de informare emisă de Garda Națională de Mediu ‐

Comisariatul Județean harghita în data de 04.10.2011 se certifică existența depozitului neconform,

precum și încetarea activității a acestuia. Mai mult, se sepcifică falptul că depozitul neconform se află

pe lista amplasamentelor contaminate (conform prevederilor HG 1408/2007), fapt ce a fost adus la

cunoștința Primăriei Cristuru Secuiesc prin adresa nr. 1575/23.03.2009. În nota de informare se

specifică faptul că închiderea depozitului neconform Cristuru Secuiesc este inclusă în evaluarea

impactului asupra mediului realizată pentru gestionarea integrată a deșeurilor în județul Harghita.

Măsurile stabilite prin nota de informare includ ecologizarea amplasamentului în conformitate cu

124

proiectul Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Hargita, autoritatea responsabilă fiind

Primăria Cristuru Secuiesc, iar termenul de începere 05.10.2011.

De asemenea, Directoratul Gestionare Deșeuri și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului

mediului și Pădurilor consideră ca fiind necesară începerea procedurii de închidere a depozitului

neconform Cristuru Secuiesc după emiterea acordului de mediu.

Având în vedere cele menționate mai sus, precum și faptul că unul dintre obiectivele Axei Prioritare 2

POS Mediu este reducerea numărului de situri contaminate istoric, închiderea depozitului neconform

Cristuru Secuiesc este inclusă în activitățile proiectului.

Tabelul următor prezintă pe scurt condițiile tehnice existente pe depozitele neconforme:

125

Tabel 67: Condiții existente pe depozitele ce urmează a fi recultivate în cadrul proiectului

Nr.

Numele depozitului

ce urmează a fi

recultivat în cadrul

proiectului

Amplasamentul

depozitului

Condiții tehnice

Tehnologie de gestionare depozit Condiții tehnice existente pe

depozit Amplasament

ul depozitului

Șanț de

captare Gard, poartă Drumuri

Recepție /

container

Sistem de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

Altele (puțuri de

monitorizare,

cântar)

1.

Băile Tuşnad

depozit deșeuri

municipale solide

Băile Tuşnad Pediment – –

Drum de

acces

(pământ)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–

Construit sub formă de deal. Depozitul a fost

realizat pe pediment, pe relieful în pantă a văii

cursului de apă, a avansat sub formă de terasă

spre pantă. Corpul de deșeuri devine mai gros

înspre pantă. Suprafața este nivelaltă. În unele

locuri s‐a găsit vegetație.

Depozitul a fost închis. Nu au loc

transporturi de deșeuri. Suprafața

este nivelată și are aspectul unui

depozit recultivat. Există deșeuri

inerte pe suprafață. Vegetația

este din ce în ce mai dezvoltată

pe materialul de etanșare.

2.

Bălan

depozit deșeuri

municipale solide

Bălan Pediment – –

Drum de

acces

(pământ)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–

Construit sub formă de deal. Depozitul s‐a

format în fața muntelui, pe pediment, în

direcția pantei și a înaintat sub forma unei

terase, pe halda de steril a fostei mine de

cupru. Deșeurile au fost nivelat ocazional. Nu

au fost acoperite cu pământ.


transporturi de deșeuri. În mai

multe locuri a fost acoperit de

vegetație secundară.

3.

Borsec

depozit deșeuri

municipale solide

Borsec Vale curs de

apă – –

Drum de

acces

(pământ)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–


realizat pe relieful în pantă a văii cursului de

apă, a avansat sub formă de terasă spre pantă.

Corpul de deșeuri devine mai gros înspre pantă.

Deșeurile nu au fost nivelate și acoperite cu

pământ.




vegetație secundară. Există

semne de depozitare ilegală de

deșeuri.

4.

Depozitul de deșeuri

municipale solide

Cristuru Secuiesc

Cristuru Secuiesc Vale râu –

Poartă trecere

de nivel la

intrare

Drum de

acces

(pământ)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–


format pe relieful în pantă al luncii inundabile a

râului. În trecut deșeurile erau nivelate cu

ajutorul unui tractor pe șenile și nu a fost

acoperit cu pământ. Deșeurile au fost

incinerate des.




vegetație secundară. Există

semne că au fost incinerate

deșeurile.

5.

Gheorgheni

depozit deșeuri

municipale solide

Joseni Groapă –

Poartă, gard,

plasă prins

deșeuri

Drum de

acces

(pământ)

Clădire

abandonată,

container uzat.

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–

Umplerea terenului în adâncime, care a

continuat până la formarea de grămezi după ce

s‐a ajuns la nivelul terenului. Groapa fostei

cariere de pietriș a fost umplută în totalitate.

Un tractor pe șenile nivelează deșeurile

împingându‐le spre gard. Nu există strat de

acoperire de suprafață.

Depozitul funcționează în

continuare; continuă transportul

deșeurilor. Suprafața depozitului

fărăr strat de etanșare este

acoperită de vegetație. Locuitorii

din zonă sortează deșeurile

manual.

6.

Miercurea Ciuc

depozit deșeuri

municipale solide

Miercurea Ciuc Groapă –

Poartă trecere

de nivel la

drumul de

intrare, gard

Drum de

acces

(pământ)

Funcțional

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

–

Umplerea terenului în adâncime. Fosta groapă

de împrumut este umplută până la nivelul

terenului. Funcționează și o parte a carierei de

pietriș. Un tractor pe șenile nivelează deșeurile



deșeurilor. Suprafețe acoperite

de pământ sunt acoperite de

126

depozitului și uneori, depozitul este acoperit cu un strat de

pământ.

vegetație. Locuitorii din zonă

sortează deșeurile manual.

7.

Odorheiu Secuiesc

depozit deșeuri

municipale solide

Odorheiu Secuiesc Vale râu –

Proprietățile

din jur sunt

împrejmuite

cu gard, însă

amplasamentu

l depozitului

nu.

Drum de

acces

(pământ)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–


format pe relieful în pantă al luncii inundabile a

râului. Deșeurile au fost aruncate aleatoriu,

suprafața nu este nivelată. Corpul de deșeuri nu

a fost acoperit cu pământ.


transporturi de deșeuri. Este

acoperit în mare parte de

vegetație secundară.

8.

Topliţa

depozit deșeuri

municipale solide

Topliţa

Suprafața

plană, vale

curs de apă

– Gard din lemn,

poartă

Drum de

acces

(pământ)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–

Construit sub formă de deal. Depozitul se află

pe o suprafață plană. Limita zonei se afundă

spre valea cursului de apă. Un tractor pe șenile

nivelează deșeurile. Cu toate acestea, zona și

suprafața depozitului sunt nearanjate.

Deșeurile nu sunt acoperite cu pământ.



deșeurilor. Suprafața depozitului

fărăr strat de etanșare este

acoperită de vegetație. În zona

depozitului apare apă în exces.

9.

Vlăhiţa

depozit deșeuri

municipale solide

Vlăhiţa Platou

Șanț de

captare în

partea de

lângă

intrare

Barieră la

intrare, Poartă

trecere nivel

Drum de

acces

(pavat)

–

Nu are sistem

de

impermeabiliz

are a bazei

depozitului

–


creat pe uprafața fostei halde de steril (rezervor

nămol) a uzinei siderurgice. Zonele abandonate

au fost acoperite cu pământ și a apărut

vegetație. Doar o parte a depozitului a fost

nivelată.


transporturi de deșeuri. Un

antreprenor local întoarce

grămezile de deșeuri cu ajutorul

unui utilaj de întors. Deșeurile

sunt depozitate într‐o parte și

sunt parțial amestecate cu gangă.

În mai multe locuri a fost acoperit

de vegetație secundară.

127


În urma investigațiilor se poate preciza faptul că depozitele nu duc la o contaminare semnificativă a solului

și apei subterane. Concentrațiile de poluanți ‐ ce depășesc ușor, în unele cazuri, valoarea limită ‐ specificate

în studii pot fi demonstrate cu ușurință în vecinătatea depozitelor dezorganizate. Nu generează o poluare

semnificativă a aerului sau un impact semnificativ din punct de vedere al zgomotelor. Mai mult, influența

acestora asupra mediului de viață ar putea deveni favorabilă după implementarea recultivării.

Depozitele ce urmează a fi recultivate nu sunt echipate cu sistem de impermeabilizare a bazei depozitului.

Astfel, există un risc semnificativ ca materialele periculoase să ajungă în sol, influențând apele de suprafață

și subterane din zona depozitelor în cauză.

Pe de altă parte, imaginea depozitelor care nu sunt recultivate prezintă o expriență mai neplăcută din

punct de vedere peisagistic atât pentru cei care locuiesc în zonă, cât și pentru turiști.

Alte aspecte relevante

Menținerea stării actuale implică un risc semnificativ, analizat din punct de vedere al perspectivelor de

mediu și social, prezentat în cele ce urmează.

Riscuri de mediu în cazul în care nu se va realiza proiectul:

În cazul în care proiectul nu va fi implementat, depozitele constituie un risc în ceea ce privește suprafața

actuală și viitoare, precum și apele subterane. Din cauza absenței unui strat de căptușeală din argilă,

poluanții scurși și spălați de precipitații se pot infiltra în straturile mai adânci. Prin pătrunderea în stratul de

ape subterane, materialele periculoase se pot extinde pe distanțe mai mari, contaminând astfel zonele din

jurul depozitelor.

Alte posibile riscuri de mediu:

Mirosuri, praf, alergeni și materiale cu agenți patogeni din deșeurile neacoperite pot ajunge în aer din

cauza vântului, împreună cu gazele cu efect de seră (metan, C02) ca urmare a descompunerii

deșeurilor.

Din cauza arderii deșeurilor, diverse produse ajung în aer.

Riscuri sociale în cazul în care nu se va realiza proiectul:

Locuitorii din zona de proiect solicită un mediu de viață mai adecvat și cer închiderea și recultivarea

depozitelor vechi. Potrivit legislației, fiecare locuitor are dreptul la un mediu sănătos.

În cazul în care nu va fi implementat proiectul, depozitele abandonate, care încă nu au fost recultivate sunt

și probabil vor reprezenta un focar pentru depozitarea ilegală a deșeurilor. Așadar, populația va continua să

folosească aceste depozite deja închise, crescând riscurile cauzate de eliminarea deșeurilor.

Fără implementarea proiectului. aceste depozite vor rămâne în starea și sub forma lor actuală. CL care fac

parte din acest proiect nu dețin mijloacele financiare pentru a realiza recultivarea depozitelor din resurse

proprii. În lipsa suportului necesar în vederea recultivării depozitelor, aceasta ar putea să nu aibă loc sau sa

aibă loc într‐un timp destul de îndelungat.

128

5.3.5 Tarife şi costuri privind gestionarea deşeurilor


Taxa de colectare a deșeurilor este, în general, colectată de către primărie sub forma unei taxe.

În vederea evaluării datelor istorice privind deșeurile s‐au analizat taxele aplicate în perioada 2004 – 2010.

Datele primite de la localități includ următoarele:

taxă deșeuri plătită de primărie, RON

taxă deșeuri per capita colectată de primărie, RON/locuitor

taxă de deșeuri pe gospodărie colectată de primărie, RON/gospodărie

Cunoscând tendința de dezvoltare a populației și a gospodăriilor pentru fiecare locailitate în perioada

analizată, s‐a încercat estimarea valorilor RON/gospodărie. Cu toate acestea, rezultatele au relevat

diferențe mari care ar putea fi justificate de utilizarea unor unități de măsură greșite. Astfel, vă prezentăm

mai jos doar datele de încredere privind tarifele RON/gospodărie x lună:

Tabel 68: Evoluția tarifelor privind deșeurile în județul Harghita

Localitate Tarif sau taxă deșeuri [RON/gospodărie x lună]

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Dăneşti 2,0

Frumoasa 3,75

Lueta 1,25 2,73

Lunca de Jos 4,84

Lunca de Sus 1,95

Mereşti 0,55

Mihăileni 0,74

Mugeni 2,26

Ocland 1,67

Păuleni Ciuc 1,66

Plăieşii de Jos 4,5

Racu 4,5

Sărmaş 1,5 1,3

Siculeni 2,78

Sândominic 5,64

Suseni 3,42

Tomeşti 2,78

Tulgheş 3,64

Voşlobeni 3,55

Zetea 4,67

129

Tabel 69: Nivele de taxe sau tarife privind deșeurile pentru principalii operatori în 2010

Agent de salubrizare Taxă sau tarif în 2010

[RON/locuitor x lună]

De la unități economice

[RON/m3]

SC AVE HURON SRL (în comune) 2,5 ‐ 2,9

SC AVE HURON SRL (în Miercurea Ciuc) 3,55

SC ECO‐CSIK SRL 2,50

SC AVE HARGHITA Salubritate SRL 3,57 ‐ 5,36

SC GO SA 2,9 45,43


Politica de tarifare trebuie unificată, cu un nivel tarifar asemănător în fiecare localitate.

Trebuie aplicat „principiul poluatorul plătește”, adică tariful ar trebui să depindă de mărimea

pubelei (containerului) sau de numărul de goliri.

Sistemul tarifar ar trebui să încurajeze colectarea separată a deșeurilor (de exemplu, prin nivele

mai mari de tarife pentru containerele în amestec).

În unele localități, gradul de colectare al tarifului este insuficient (de exemplu, în prezent în Tușnad)

și trebuie îmbunătățit.

5.4 Concluzii


conform cu cerințele legale și nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor legislative,

precum și a celor stabilite prin Tratatul de Aderare. Tabelul de mai jos prezintă principalele deficiențe ale

actualului sistem de gestionare a deșeurilor.

Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat

de gestionare a deşeurilor

Colectarea şi transportul

deşeurilor menajere

Unele contracte cu

operatorii de servicii

de salubrizare pentru

colectarea și

transportul

deșeurilor expiră

curând sau sunt

încheiate pe o

perioadă

nedeterminată;

În prezent, nu există

nicio stație de

Întreaga populație (urbană și rurală) este conectată

la serviciul de salubrizare

Furnizarea de vehicule și mijloace de transport

pentru colectarea deșeurilor reziduale în localitățile

unde serviciul de colectare și transport va fi delegat;

Realizarea de staţii de transfer

130

Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat

de gestionare a deşeurilor

transfer.

Colectarea separată a

deşeurilor reciclabile



deşeurilor reciclabile nu

este încă extins la nivel

de judeţ.

Dotarea cu recipienţi şi mijloace de transport pentru

colectarea separată a deşeurilor reciclabile

Asigurarea de capacităţi de sortare pentru deşeurile

reciclabile colectate separat

Asigurarea de capacități

de tratare a deșeurilor

municipale biodegradabile

În prezent, în județ nu

există capacități de

tratare a deșeurilor

municipale

biodegradabile

Asigurarea unei capacități de tratare pentru

compostare

Gestionarea fluxurilor

specifice de deşeuri

(deşeuri periculoase

menajere, deşeuri

voluminoase, deşeuri din

construcţii şi demolări,

DEEE)



fluxurilor speciale de

deșeuri nu este

implementat și nu există

nici un sistem pentru

gestionarea lor.

Achiziţionarea de echipamente de colectare şi

transport pentru fluxurile speciale de deşeuri;

Realizarea de instalaţii pentru tratarea fluxurilor

speciale de deşeuri

Eliminare prin depozitare În prezent, în județ există

un singur depozit

conform funcțional la

Țechend și 9 depozite

neconforme

Realizarea depozitului zonal de deşeuri

Închiderea depozitelor neconforme (depozitul

neconform de la Odorheiu Secuiesc nu va fi închis în

cadrul acestui proiect)

Finanţare/Recuperare

costuri

Capacitate de finanţare

insuficientă

Nu există recuperare de

costuri

Nu se aplică principiul

„poluatorul plătește”

Asigurarea finanţării necesare achiziţionării

echipamentelor

Dezvoltarea unei politici eficiente de recuperare a

costurilor, în limitele suportabilității populației,

permițând finanțarea înlocuirii echipamentelor

depășite

Informarea şi

conştientizarea publicului

Lipsa informațiilor și a

unui grad de

conștientizare a

publicului în ceea ce

privește prioritățile și

cerințele unui sistem


deșeurilor

Campanii de informare şi conştientizare a publicului

Necesarul cuantificat în toate sectoarele relevante de gestionare a deșeurilor

Țintă Termen limită

Necesar cuantificat

131

Țintă Termen limită

Necesar cuantificat

100 % grad de deservire cu servicii de salubrizare în mediul urban și rural

2013 286.493 locuitori în mediul urban ar trebui să fie deserviți de servicii de salubrizare

Colectare separată în întreaga zonă de proiect 2013 286.493 locuitori vor beneficia de colectare separată

Ținte reciclare/valorificare deșeuri de ambalaje: - Reciclare deșeuri de hârtie și carton –

60 %; - Reciclare deșeuri de ambalaje din

plastic – 22,5 %; - Reciclare deșeuri de ambalaje din sticlă

– 60 %; - Reciclare deșeuri de ambalaje din

metal – 50 %; - Recciclare deșeuri de ambalaje din

lemn – 15 %; - Total țintă reciclare – 55 %; - Total țintă valorificare – 60 %.

2013

Implementarea sistemului de colectare

separată a deșeurilor reciclabile în vederea

asigurării reciclării/valorificării

următoarelor cantități minime de deșeuri

de ambalaje atât de la populație, cât și din

comerț, industrie și de la instituții în 2013:

‐ 3.237 tone de deșeuri de hârtie și carton;

‐ 1.313 tone de deșeuri de plastic;

‐ 1.547 tone de deșeuri de sticlă;

‐ 454 tone de deșeuri de metal;

‐ 405 tone de deșeuri de lemn;

‐ 9.595 tone – total reciclare deșeuri de

ambalaje;

‐ 10.468 tone – total valorificare deșeuri de ambalaje.

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare Asigurarea de capacitate (în instalații de fermentare anaerobă și aerobă, de tratare mecano‐biologică) în vederea tratării de cantități de deșeuri biodegradabile reduse la depozitare:

- până la 50% - până la 65%

- 2013 - 2016

Cantităţi care urmează să fie tratare:

- 228.904 tone în anul 2013. - 39.203 tone în anul 2016.

Închidere depozite 2013 Închiderea a 8 depozite neconforme existente în zona de proiect

Realizarea unui depozit zonal 2013 Realizarea unui depozit zonal care să deservească întreaga zonă de proiect

132

6. GESTIONAREA NĂMOLULUI

Buna gestionare a nămolului constituie o parte importantă din gestionarea deșeurilor municipale. Din

cauza creșterii capacității stațiilor de epurare, cantitatea de nămol de epurare va crește și poate ajunge să

însemne un procent semnificativ în totalul de deșeuri municipale. Aceste cantități, în special conținutul său

biodegradabil ‐ dacă nu este pretratat ‐ reprezintă un potențial mare de emisii (gaz și levigat).

Cadru legislativ:

Directiva UE 86/278 EEC și OM 344/2004

Revizuirea Directivei UE 86/278 și viitoare aspecte (rezultate noi recente în ceea ce privește

substanțele periculoase din nămol și măsuri de prevenire

6.1 Gestionarea nămolului în zona de servicii aparținând SC HARVIZ SA

În conformitate cu articolele din SF privind proiectul de investiții „Extinderea și reabilitarea infrastructurii

de alimentare cu apă și canalizare în județul Harghita” (SF AU) cofinanțat din Fondul de Coeziune,

prezentăm pe scurt strategia de gestionare a deșeurilor a SC HARVIZ SA.

SF AU a fost elaborat în cadrul obiectivului principal pentru măsura de investiții în vederea îmbunătățirii

infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în (parte) județul Harghita, pentru îndeplinirea obligațiilor

privind apa specificate în Tratatul de Aderare al României la UE și obiectivele POS Mediu Axa Prioritară 1 ‐

„Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare”. În cadrul lucrărilor, au fost

stabilite 5 aglomerări, pentru patru dintre ele fiind propusă reabilitarea SEAU (din fonduri SOP Mediu și

alte fonduri), cu următorul program de începere a activității.

SEAU Miercurea Ciuc: 2013 ‐ alte fonduri

SEAU Vlăhița: 2013 ‐ POS Mediu

SEAU Mădăras: 2013 ‐ POS Mediu

SEAU Siculeni, Ciceu: 2013 ‐ alte fonduri

Cerințele privind calitatea și gestionarea mediului pentru stații de epurare ape uzate (SEAU) presupun

realizarea unei strategii de gestionare a nămolului, fiind obligatorie luarea în considerare a cantității de

nămol de epurare generată de SEAU care sunt incluse în zona de servicii aparținând SC HARVIZ SA (și

Miercurea Ciuc și Siculeni+Ciceu).

Având în vedere evaluarea realizată în cadrul SF (Volumul 1 ‐ Capitolul 6), cantitățile de nămol uscat

rezultate în urma procesului de uscare vor fi următoarele:

Tabel 70: Proiecția cantităților de nămol generat în SEAU

SEAU Unitate 2013 2015 2018 2023 2028 2033 2038

Miercurea Ciuc t SU/an 1 370 1 330 1 330 1 290 1 290 1 330 1 390

m3/a (30% SU) 4 570 4 430 4 430 4 300 4 300 4 430 4 630

Bălan t SU/an 230 230 225 215 215 225 240

m3/a (30% SU) 780 770 750 720 720 750 800

133

Vlăhiţa t SU/an 200 200 190 180 200 210 225

m3/a (30% SU) 660 650 640 600 670 710 740

Mădăraş t SU/an 380 410 410 320 340 360 370

m3/a (30% SU) 1 270 1 370 1 360 1 080 1 130 1 190 1 250

Siculeni t SU/an 90 100 90 90 90 90 90

m3/a (30% SU) 300 330 300 300 300 300 300

TOTAL t SU/an 2 270 2 270 2 245 2 095 2 135 2 215 2 315

m3/a (30% SU) 7 580 7 550 7 480 7 000 7 120 7 250 7 720

De asemenea, Consultantul a avut în vedere și nămolul produs în STA (stație tratare apă) din Miercurea

Ciuc (STA Frumoasa), Vlăhița și Bălan.

Tabel 71: Proiecția cantităților de nămol generate în STA

Nămol STA Unitate 2013 2015 2018 2023 2028 2033 2038

Miercurea Ciuc m3/a (30% SU) 30 32 30 30 30 30 30

Bălan m3/a (30% SU) 20 22 20 20 20 20 20

Vlăhița m3/a (30% SU) 360 370 360 350 350 370 380

Cantitățile specifice de nămol au fost calculate în baza proiecției cantităților de ape uzate și ipotezelor 60 g

SU/PE x zi și concentrația de solide uscate de 30%.

În vederea eliminării acestor cantități de nămol, au fost evaluate următoarele opțiuni de eliminare:

depozitare

compostare

reutilizare în agricultură

reutilizare pentru împădurit (suprafață de pădure adecvată pentru utilizarea nămolului)

reabilitare teren

descompunere termică (incinerare / coincinerare) și depozitare cenușă.

Strategia a fost realizată cu contribuția și sprijinul Operatorului și a autorităților interesate. La nivel

județean au fost identificate următoarele opțiuni de eliminare a nămolului:

Agricultură, reîmpădurit;

Reabilitare teren;

Depozitare.

6.1.1 Utilizare în agricultură

Condiția necesară Un pas important spre reutilizarea nămolului în agricultură este obținerea de acorduri cu

Direcțiile de Agricultură și Dezvoltare Rurală și Direcțiile Silvice. Aceste acorduri vor stabili cadrul general

pentru utilizarea nămolului ca îngrășământ pe terenuri arabile în județul Harghita.

134

6.1.2 Reabilitare teren

Nu există o reglementare națională care să definească parametri de calitate pentru acest tip de utilizare a

nămolului. Cu toate acestea, standardele privind calitatea ar trebui să se axeze, pe lângă concentrațiile de

nutrienți, pe următoarele:

prezența posibililor poluanți, ca de exemplu, metalele grele;

prezența unor patogeni (de exemplu, bacterii, viruși, paraziți).

În ceea ce privește grămezile de reziduuri rezultate în urma prelucrării cărbunelui, ar putea fi asimilate

valorile limită privind nivelul de contaminare al terenurilor industriale prevăzute în OM nr. 756/1997. Aici

am selectat doar compușii anorganici pentru că limitele pentru ceilalți compuși enumerați în listă sunt prea

mari pentru a fi atinse de compoziția nămolului.

În cazul în care există posibilitatea de a realibita terenul, înainte de orice acțiune trebuie contactată

autoritatea competentă.

6.1.3 Depozitarea nămolului

Eliminarea nămolului de la stații de epurare împreună cu deșeurile solide este un demers legal în

conformitate cu Directiva nr. 1999/31/EC, respectiv HG nr. 365/2005 privind depozitarea deșeurilor. Există

în continuare puncte de vedere controversate privind aceste practici. Din punct de vedere ecologic, este

mai bine să fie îndepărtată materia organică, inclusiv nutrienții și să fie refolosită de‐a lungul ciclului

biologic. Datorită faptului că mai există și alte opțiuni în ceea ce privește nămolul, aceasta a fost

considerată nesigură și inadecvată.

Instalațiile de eliminare disponibile în județul Harghita acoperă sau depășesc capacitățile necesare în ceea

ce privește nămolul de epurare generat pe suprafața de exploatare a SC HARVIZ SA:

Acoperă 100% din necesarul privind nămolul existent.

Acoperă 100% din necesarul privind faza de construcție.

Acoperă 100% din necesarul privind faza de operare.

Operatorul, SC HARVIZ SA, împreună cu Consultantul său au optat pentru cea mai bună soluție, i. e.

utilizarea nămolului, în principal, pentru recultivare terenuri (grămezi reziduuri). Din cauza cerințelor stricte

în ceea ce privește drenarea terenurilor arabile și a unui grad ridicat de eroziune a solului, utilizarea

nămolului în agricultură va fi pe cât posibil evitată.

Așadar, această metodă se recomandă ca o strategie pe termen lung privind eliminarea deșeurilor, mai ales

că zona de acoperire va cuprinde și sistemele de alimentare cu apă și canalizare din județul Harghita.

În acest sens, SC HARVIZ SA a contactat deja proprietarii minelor, precum și asociațiile de agricultori (sau

proprietari), Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și Direcția de Silvicultură a județului

Harghita, în vederea utilizării nămolului generat în urma procesului de tratare a apei uzate în agricultură și

pentru împădurit. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Harghita, câțiva agenți economici și

autorități relevante au emis contracte în acest sens. La sfârșitul lucrărilor de construcții pentru poriectul CF

și începerea lucrărilor la stațiile de epurare se vor semna contracte ferme cu părțile implicate.

135

În baza rezultatelor investigațiilor intreprinse în timpul elaborării strategiei de eliminare a deșeurilor, SC

HARVIZ SA a semnat un Acord de Finanțare cu „Întreprinderea Minieră Bălan” în vederea utilizării

cantităților de nămol rezultate de la stațiile de epurare pentru reabilitare de terenuri. Așadar, nămolul ce

nu va fi utilizat ca îngrășământ va fi utilizat în vederea reabilitării de terenuri (halde de zgură) din fosta zonă

minieră aflată lângă localitatea Bălan, respectiv (atașat contractul principal între ROC și companie) pentru

nămolul provenit de la SEAU Miercurea‐Ciuc, Bălan și Mădăras și Siculeni Ciceu, precum și pentru nămolul

provenit de la STAP Miercurea‐Ciuc, Vlăhița și Bălan. În ceea ce privește nămolul provenit de la SEAU

Vlăhița a fost semnat un contract cu compania minieră Metalurgica SA Vlăhița.

Având în vedere că nămolul poate fi utilizat în agricultură numai în anumite perioade ale anului, pentru

situații de urgență, stații de epurare vor fi echipate cu bazine de stocare (de retenție în sezonul de iarnă).

S‐a luat o decizie privind calea de eliminare ținându‐se cont de costuri, trăsăturile naturale ale zonei,

precum și pericolele naturale (sensibilitate), acestea fiind include la aspectele de mediu. Pentru etapa de

operare a SEAU, prin alternativa recomandată s‐a stabilit utilizarea mixtă a stațiilor, după cum urmează:

Tabel 72: Metode eliminare nămol

Miercurea Ciuc

2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038

Nămol SEAU utilizat

pentru împădurit 20% 20% 20% 20% 20% 20%

Nămol SEAU folosit

pentru reabilitare

terenuri în Bălan 80% 80% 80% 80% 80% 80%

Nămol STAP pentru

reabilitare terenuri în

Bălan 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Bălan

2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038



Nămol SEAU folosit

pentru reabilitare


Nămol STAP pentru

reabilitare terenuri în

Bălan 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Vlăhiţa

2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038



Nămol SEAU folosit

pentru reabilitare

terenuri în Vlăhița 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Nămol STAP pentru

reabilitare terenuri în 100% 100% 100% 100% 100% 100%

136

Bălan

Mădăraş

2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038



Nămol SEAU folosit în

agricultură 4,85% 4,98% 5,10% 5,24% 5,38% 5,53%

Nămol SEAU folosit

pentru reabilitare

terenuri în Bălan 95,15% 95,02% 94,90% 94,76% 94,70% 94,47%

Siculeni Ciceu

2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038



Nămol SEAU folosit în

agricultură 0% 0% 0% 0% 0% 0%

Nămol SEAU folosit

pentru reabilitare


După cum se poate vedea, strategia de nămol elaborată în cadrul proiectului de apă nu prevede eliminarea

nămolului prin depozitare. De fapt,potrivit strategiei, se estimează că după tratarea în stațiile de epurare,

nămolul va avea un conținut de substanță uscată de doar 30 %.

Cu toate acestea, când s‐a calculat capacitatea depozitului ce va fi realizat în cadrul proiectului, s‐a

considerat că pe depozit va fi eliminat și nămol de la stațiile de epurare orășenești. Nămolul poate fi

acceptat pe depozit doar dacă îndeplinește anumite cerințe de calitate prevăzute prin legislație, inclusiv

conținutul de substanță uscată de minim 35 %. Nămolul este depozitat împreună cu deșeurile municipale

colectate în amestec, proporția fiind de 1:10.

137

7. ANALIZA OPȚIUNILOR ȘI ALTERNATIVELOR TEHNICE

7.1 Metodologie și ipoteze

Potrivit prevederilor Ghidului privind elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte privind sisteme

integrate de gestionare a deșeurilor, Consultantul a realizat analiza opțiunilor în două etape, respectiv:

În prima etapă, se realizează analiza opțiunilor tehnice pentru fiecare fază de gestionare a deșeurilor (colectare, transfer, sortare, tratare deșeuri biodegradabile și eliminare);

În a doua etapă, în baza opțiunilor tehnice selectate în prima etapă, se propun alternativele tehnice privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ, care sunt apoi evaluate și se selectează alternativa potrivită.

Analiza opțiunilor tehnice a fost realizată din punct de vedere calitativ, având la bază situația existentă în

județ, obiectivele și țintele care trebuie atinse, planurile regional și județean, luând în considerare

documentele tehnice existente la nivel european, precum și în baza experienței Consultantului pe proiecte

similare. Analiza din punct de vedere calitativ a opțiunilor tehnice privind colectarea (în amestec și separat)

s‐a realizat prin cuantificarea performanțelor fiecărei opțiuni considerând următoarele criterii:

financiar;

protecția mediului;

gradul de acceptare al societății;

conformarea cu legislația în vigoare.

Performanța s‐a considerat ca putând fiind: redusă (‐), medie (+) sau crescută (++).

Așadar, analiza opțiunilor tehnice pentru fiecare fază de gestionare a deșeurilor este prezentată în sub‐

capitolele 7.3 – 7.10.

Sub‐capitolul 7.11 prezintă alternativele tehnice propuse pentru sistemul integrat de gestionare a

deșeurilor în județul Harghita. Evaluarea alternativelor stabilite se realizează în baza a patru categorii de

criterii, respectiv:

Criterii economice;

Criterii tehnice;

Criterii de mediu;

Criterii sociale/de acceptare a publicului şi instituţionale.

Fiecare sub‐criteriu are la rândul său mai multe sub‐criterii. Ponderea fiecărei categorii de criterii este

următoarea: criterii economice 50 %, criterii tehnice și criterii de mediu fiecare câte 20 % iar criteriile

sociale/de acceptare a publicului şi instituţionale 10 % fiecare.

De asemenea, fiecare sub‐criteriu are o pondere în cadrul criteriului de bază. Pentru fiecare alternativă,

fiecare sub‐criteriu primește un punctaj care reprezintă o compoziție a ponderii sub‐criteriului și

modalitatea în care acest sub‐criteriu este îndeplinit de către alternativă (ierarhizarea alternativelor în

funcție de fiecare sub‐criteriu). Alternativa care arată cel mai ridicat grad de conformitate primește 3

puncte, în timp ce alternativa caare arată cel mai scăzut grad de conformitate primește 1 punct.

Descrierea detaliată a modalității de evaluare a alternativelor este prezentată în sub‐capitolul 7.11.

138

7.2 Prevenirea generării deșeurilor

Potrivit prevederilor Directivei 2008/98/EC privind deșeurile, Statele Membre vor stabili, până la sfârșitul

anului 2013, programe de prevenire a gestionării deșeurilor care vor fi integrate în planurile de gestionare

a deșeurilor sau vor funcționa ca și programe separate.

Potrivit ierarhiei deșeurilor, prevenirea generării deșeurilor este prima acțiune avută în vedere la

elaborarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.

Având în vedere situația existentă în România și obiectivele Programului Operațional Sectorial de Mediu –

Axa Deșeuri, prioritatea pentru județul Harghita, precum și pentru restul județelor, constă în asigurarea

accesului tuturor locuitorilor la servicii de salubrizare corespunzătoare, închiderea și reabilitarea

depozitelor neconforme pentru deșeuri municipale și implementarea unui sistem de gestionare a

deșeurilor capabil să asigure respectarea obligațiilor asumate.

Totuși, pot fi precizate o serie de acțiuni care duc la prevenirea generării deșeurilor:

implementarea de campanii de informare și conștientizare a publicului privind prevenirea gestionării deșeurilor, promovarea reutilizării deșeurilor (în special a deșeurilor de ambalaje din sticlă) dar și promovarea compostării individuale;

implementarea unei politici de tarife bazată pe cantitatea sau volumul de deșeuri generate.

7.3 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reziduale

7.3.1 Situația existentă

Situația existentă privind serviciul de salubrizare în cele 66 unități administrativ‐teritoriale din zona de

proiect (3 municipii, 5 orașe și 58 comune) este următoarea:

serviciul de salubrizare a fost implementat în toate localitățile;

65 unități administrativ‐teritoriale au încheiat contracte cu operatori de salubrizare;

într‐o localitate (Toplița), serviciul de salubrizare este efectuat de către serviciul organizat în cadrul primăriei.

În județ, există un număr de 10 operatori care efectuează servicii de salubrizare, din care 1 operator nu deține licență emisă de către ANRSCUP (Primăria Toplița).

Potrivit datelor colectate de Consultant, gradul de deservire cu servicii de salubrizare la nivelul județului a

fost de 100 % la sfârșitul anului 2010, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

În prezent, colectarea deșeurilor reziduale se realizează, în principal, prin sistemul de colectare din ușă‐în‐

ușă, atât în zonele de case individuale din mediul urban, cât și în mediul rural. În zona de blocuri din mediul

urban, colectarea deșeurilor reziduale se realizează prin intermediul containerelor de 1,1 m3.

139

7.3.2 Obiectivele proiectului

Strategia detaliată de gestionare a deșeurilor propusă pentru județul Harghita stipulează atingerea

următoarelor ținte privind colectarea deșeurilor reziduale:

Începând cu 2013, odată cu implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, colectarea deșeurilor va fi realizată doar de operatori autorizați în acest sens care vor fi selectați pentru fiecare zonă de colectare prin intermediul unei proceduri de achiziție publică;

Modernizarea sistemelor de colectare și transport a deșeurilor.

7.3.3 Opțiuni tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor

În ceea ce privește opțiunile tehnice pentru colectarea deșeurilor reziduale au fost considerate și analizate

trei opțiuni, aceste opțiuni fiind deja implementate în România, după cum urmează:

Opțiunea 1 – Colectarea deșeurilor din ușă‐în‐ușă, cu saci

Deşeurile sunt pre‐colectate în saci de plastic (50 sau 80 l) şi sunt amplasate în stradă în faţa clădirilor în

jurul orei de colectare. Sacii sunt colectaţi manual de către operatori şi aruncaţi în bena camionului de

colectare.

Opțiunea 2 – Colectarea deșeurilor din ușă‐în‐ușă, cu pubele și containere individuale la fiecare generator

În cazul acestui sistem, fiecare gospodărie individuală primeşte pubele şi containere (pubele de 60, 80, 120,

240 litri pe roţi). Pubelele şi containerele pot fi proprietate a municipalităţii sau a proprietarului casei,

indiferent dacă această gospodărie este o proprietate individuală sau un imobil în proprietate comună.

Opțiunea 3 – Aport voluntar (bring system), prin puncte de colectare stradale

În fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe containere şi cetăţenii vor aduce deşeurile la

containerele de colectare. Numărul şi mărimea containerelor trebuie să fie adaptate cerinţelor sistemului

de colectare, volumului disponibil şi necesarului de capacitate pentru deşeurile colectate.

Proprietarul acestor containere este de obicei organismul administrativ al autorității publice locale.

Tabel 73 : Evaluarea opțiunilor pentru colectarea deșeurilor reziduale

Criterii de evaluare

Financiare Protecția mediului Sociale Conformitate cu

legislația

Opțiunea 1

Colectarea

deșeurilor din ușă‐

în‐ușă cu saci de

plastic

Eforturi

investiționale

minime dar

repetitive (CAPEX

minim și OPEX

mediu)

Performanță: ++

Există riscul

împrăștierii

deșeurilor în timpul

manipulării sacilor.

Se elimină materiale

non‐biodegradabile.

Emisii de agenți de

poluare.

Performanță: ‐

Grad redus de

acceptare din cauza

caracterului

perisabil al

conținutului sacilor.

Performanță: ‐

Este o metodă de

colectare care nu

este agreată din

punct de vedere

igienic și sanitar. Nu

este standard.

Performanță: ‐

Opțiunea 2 Efort investițional Riscuri minime Grad foarte ridicat Sistem care este in

140



legislația

Colectarea

deșeurilor din ușă‐

în‐ușă cu pubele și

containere

individuale la

fiecare generator

maxim și costuri

ridicate pentru

înlocuire.

Performanță: +

asociate colectării și

manipulării.


poluare.

Performanță: +

de acceptare.

Performanță: ++

conformitate cu

legislația.

Performanță: ++

Opțiunea 3

Aport voluntar

(bring sistem), prin

puncte de

colectare stradale

Efort investițional

maxim și costuri

medii pentru

înlocuire.

Performanță: ++

Riscuri minime


manipulării.

Emisii mai mici de

agenți de poluare.

Performanță: ++

Grad ridicat de

acceptare.

Dificultăți mari

întâmpinate la

agrearea locațiilor în

care să fie

amplasate punctele

de colectare.

Performanță: +

Sistem care este in

conformitate cu

legislația.

Performanță: ++

7.3.4 Opţiunea propusă

După cum se vede din tabelul de mai sus, cele mai bune opțiuni pentru colectarea deșeurilor reziduale sunt

sistemul de colectare din ușă‐în‐ușă și sistemul de colectare prin aport voluntar (insule de colectare).

Având în vedere situația existentă în județ, opțiunea propusă constă în:

Colectare prin intermediul sistemului din ușă‐în‐ușă pentru casele individuale din mediul urban și mediul rural, unde acest sistem este deja implementat,

Colectare prin aport voluntar pentru zona de blocuri din mediul urban.

Containerele vor amplasate în așa fel încât un container să fie utilizat de aproximativ 100 locuitori.

Toate investițiile în ceea ce privește recipienții de colectare a deșeurilor reziduale vor fi realizate de

beneficiar din alte surse, cel mai probabil, vor fi lăsate în responsabilitatea operatorilor de salubrizare.

La cererea autorităților de mediu, pentru Băile Tușnad vor fi achiziționate containere cu mecanisme de

protecție împotriva urșilor. În prezent, există foarte multe probleme cauzate de urșii care coboară în orașe

și caută mâncare în recipienții de colectare.

7.4 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reciclabile


În 2010, SCAVE Harghita Salubritate SRL a introdus în municipiul Odorheiu Secuiesc sistemul de colectare

separată a deșeurilor prin instalarea a 30 de insule de colectare deșeuri. Nu există date privind sistemul

de colectare implementat.

141


furnizate insule pentru colectare separată. Proiectul a inclus realizarea unei stații de sortare la Sânsimion și

furnizarea de echipamente. Au fost achiziționate și distribuite 9.128 pubele (80, 120 și 660 l) și 218

containere (1,1 m3) pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Numărul total de populație

deservită de serviciul de colectare separată este de 23.000 locuitori.


În cazul colectării separate a deșeurilor reciclabile, obiectivele constă în implementarea sistemului la

nivelul întregului județ în vederea atingerii țintelor privind reciclarea deșeurilor de ambalaje.

Așadar, în 2013, trebuie asigurată colectarea și reciclarea următoarelor cantități minime de deșeuri de

ambalaje atât de la populație, câ și de la instituții, din industrie și comerț:

deșeuri de hârtie și carton – 3.237 tone;

deșeuri de plastic – 1.313 tone;

deșeuri de sticlă – 1.547 tone;

deșeuri de metal – 454 tone;

deșeuri de lemn – 405 tone.

7.4.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor

În ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile, există două opțiuni tehnice:

Opțiunea 1 – Colectarea deșeurilor din ușă‐în‐ușă, în containere separate pentru fiecare gospodărie

În cazul acestui sistem, fiecare gospodărie individuală primește unul sau mai multe containere pentru

colectarea separată a deșeurilor reciclabile.

Opțiunea 2 – Colectarea deșeurilor prin aport voluntar (bring sistem), puncte de colectare stradale sau/și

centru de colectare prin aport voluntar

Unul sau mai multe containere sunt amplasate în fiecare punct/centru de colectare prin aport voluntar (în

funcție de numărul de fracții care vor fi colectate separat) și cetățenii vor aduce deșeurile la containerele

de colectare. Numărul şi mărimea containerelor trebuie să fie adaptate cerinţelor sistemului de colectare,

volumului disponibil şi necesarului de capacitate pentru deşeurile colectate.

Proprietarul acestor containere este de obicei organismul administrativ al autorității publice locale.

Tabel 74: Evaluarea opțiunilor pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile



legislația

Opțiunea 1

Bazată pe un

sistem de

colectare din ușă‐

în‐ușă, în

containere

Eforturi

investiționale

maxime (CAPEX

maximum și OPEX

mediu)

Riscuri minime


manipulării.


poluare.

Grad ridicat de

acceptare.

Sistem care este in

conformitate cu

legislația.

142



legislația

separate pentru

fiecare gospodărie

Performanță: +

Performanță: +

Performanță: ++

Performanță: ++

Opțiunea 2

Sistem de

colectare prin

aport voluntar –

puncte de

colectare

stradale/centre de

colectare prin

aport voluntar

Efort investițional

maxim și costuri

minime pentru

înlocuire.

Performanță: ++

Riscuri minime


manipulării.

Emisii mai mici de

agenți de poluare.

Performanță: ++

Grad redus de

acceptare în cazul

unei densități

scăzute a punctelor

de colectare/a

centrelor de

colectare prin aport

voluntar și succes

limitat al colectării

separate.

Dificultăți mari

întâmpinate la

agrearea locațiilor în

care să fie

amplasate punctele

de

colectare/centrele

de colectare prin

aport voluntar.

.

Performanță: +

Sistem care este in

conformitate cu

legislația.

Performanță: ++

După cum se poate vedea, cea mai bună opțiune o reprezintă colectarea prin aport voluntar prin puncte de

colectare stradale/centre de colectare prin aport voluntar, în principal datorită avantajelor economice.

În ceea privește numărul de fracții pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile, există următoarele

opțiuni:

Colectare pe patru sau mai multe fracții: deșeuri de sticlă – separat pe culori sau în amestec, deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri de metal;

Colectare pe trei fracții: deșeuri de sticlă, deșeuri de hârtie și carton și deșeuri de plastic împreună cu deșeuri de metal;

Colectare pe trei fracții: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de sticlă împreună cu deșeuri de plastic și deșeuri de metal;

Colectarea deșeurilor reciclabile într‐un singur container (o fracție).

Este clar că din punct de vedere economic, ultima opțiune este cea mai bună, în cadrul căreia toate

deșeurile reciclabile sunt colectate într‐un singur container. Cu toate acestea, această opțiune nu asigură

cerințele tehnice de calitate pentru materialele ce urmează a fi reciclate, astfel, neputând asigura atingerea

țintelor, în special, cele pentru deșeurile de hârtie și carton. De asemenea, colectarea în amestec a

deșeurilor de sticlă împreună cu alte tipuri de deșeuri poate cauza probleme în stațiile de sortare, atât din

punct de vedere al protecției muncii ci și a duratei de viață a bandei transportoare. De altfel, Planul de

implementare pentru directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje propune ca deșeurile de hârtie

și carton, precum și cele de sticlă să fie colectate separat de celelalte fracții reciclabile.

143


Opțiunea propusă pentru colectarea deșeurilor reciclabile în județ, în localitățile unde sistemul de colectare

separată încă nu a fost implementat, este diferită pentru mediul urban, respectiv pentru mediul rural.

În mediul urban constă în colectarea deșeurilor prin puncte de colectare și centre de colectare prin aport

voluntar, iar în mediul rural constă în colectarea deșeurilor prin intermediul sistemului din ușă‐în‐ușă, cu

saci (cu excepția deșeurilor de sticlă ce vor fi colectate în container).

Atât în mediul urban, cât și în cel rural, colectarea se va realiza pe trei fracții:

deșeuri de hârtie și carton;

deșeuri de plastic și deșeuri de metal;

deșeuri de sticlă.

Se propun două tipuri diferite de puncte de colectare separată a deșeurilor:

În mediul urban, în zonele dens populate sunt planificate puncte dotate cu 3 containere fără roți pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie și carton (2,5 m3), a deșeurilor de plastic și a deșeurilor de metal (2,5 m3) și a deșeurilor de sticlă (1,5 m3).

În mediul rural și în zonele suburbane, unde este funcțional sistemul de colectare din ușă‐în‐ușă cu saci de plastic, se planifică amplasarea de containere de colectare pe roți pentru deșeurile de sticlă (1,5 m3) pentru a preveni rănirile cauzate de cioburile de sticlă.

Containerele propuse de 2,5 m3 și 1,5 m3 vor fi de tipul iglu. Numărul optim de puncte de colectare separată este de 1 punct la 1.000 persoane. Realizarea punctelor de colectare a deșeurilor va fi responsabilitatea operatorilor de salubrizare. Locațiile necesare în acest sens vor fi indentificate în cadrul fazei de implementare a proiectului.

Două din cele 116 insule din mediul urban, cele aferente orașului Băile Tușnad vor fi echipate cu containere

dotate cu mecanisme de protecție împotriva urșilor (vezi și 7.3.4).

În mediul urban vor fi realizate 8 centre de colectare separată a deșeurilor reciclabile (printre altele) prin

aport voluntar în Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Vlăhița, Sânsimion.

Următoarele categorii de deșeuri reciclabile vor fi colectate și stocate separat în centrele de colectare

separată prin aport voluntar:

Plastic – un container de 12 m3

Sticlă – un container de 6 m3

Metal – un container de 6 m3

Hârtie și carton – un container de 5 m3.

După introducerea sistemului de colectare din ușă‐în‐ușă în mediul rural și în zonele suburbane, sacii

galbeni pentru colectarea separată a deșeurilor pot fi ridicați de la gospodării o dată la două săptămâni. În

plus, în zonele cu sistemul cu saci galbeni, vor fi amplasate eurocontainere pe roți (170 buc) pentru

colectarea separată a deșeurilor de sticlă. În zonele dens populate, vor rămâne ca dotare insulele de

colectare echipate cu 3 containere (116 x 3buc, fără roți).

144

7.5 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor biodegradabile


Nu există sistem de colectare separată nici pentru deșeurile biodegradabile menajere, nici pentru deșeurile

din parcuri și grădini.

A fost realizat un mic experiment în zona Miercurea Ciuc legat de colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile în saci de plastic de la gospodării, însă practica nu a fost menținută și nu au putut fi adunate

date privind rezultatele (disponibilitatea de a coopera, cantități colectate etc.).

Proiectul Phare CES implementat nu are ca scop colectarea separată a deșeurilor municipale

biodegradabile în vederea compostării. S‐a propus doar colectarea separată a deșeurilor reciclabile.


Obiectivul principal al proiectului constă în atingerea țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de

de deșeuri municipale biodegradabile. În vederea atingerii acestui obiectiv, colectarea separată a

deșeurilor biodegradabile în vederea compostării este una din acțiunile întreprinse.

7.5.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivului

În funcţie de amplasarea pubelelor şi containerelor, pentru colectarea deşeurilor menajere biodegradabile

se au în vedere următoarele opţiuni tehnice:

Opţiunea 1 – Din poartă în poartă/la rigolă: Sistem de colectare din zona de case (pubele şi containere

individuale);

Opţiunea 2 – Aport voluntar (bring‐sistem): Puncte de colectare stradale.

Evaluarea celor două opțiuni este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 75: Analiza opţiunilor privind colectarea separată a tuturor tipurilor de deşeuri municipale biodegradabile

Opţiunea 1: Sistem de ridicare a

deşeurilor (la rigolă, din poartă în poartă)

Opţiunea 2: Aport voluntar

Aspecte tehnice

Capacitate

disponibilă

Sunt disponibile pubele de 120 l, 240 l şi

360 l din plastic şi în diferite culori şi există

Sunt disponibile euro containere de 1,1 m³ din

plastic sau metal. De obicei însă, pentru

145




pubele metalice de 110 l.

Sunt disponibile euro containere de 1,1 m³

din plastic sau metal.

colectare stradală se utilizează containere de

metal pentru a preveni deteriorarea acestora

atunci când este aruncată cenușă fierbinte sau

alte obiecte fierbinţi.

Colectare Flexibilitate mare în ceea ce priveşte

frecvenţa de colectare

Efort fizic redus pentru încărcători

Probleme în ceea ce priveşte spaţiul

necesar pentru stocarea pubelelor /

containerelor în case sau grădini

Flexibilitate mare în ceea ce priveşte

frecvenţa de colectare

Efort fizic redus pentru încărcători

Probleme în ceea ce priveşte spaţiul

necesar pentru stocarea

pubelelor/containerelor în stradă

Rata de colectare

şi calitatea

materialelor

reciclabile

colectate

Sistemul de colectare la rigolă duce la

atingerea unei rate de colectare mai

ridicate în comparaţie cu sistemele bazate

pe aport voluntar însă implică costuri mai

ridicate. Trebuie luat de asemenea în

considerare faptul că materialele colectate

sunt de o calitate mai bună.

Sistemul bazat pe aport voluntar duce la rate

de colectare mai scăzute, însă este mai puţin

costisitor. Calitatea materialelor colectate este

mai scăzută decât în cazul opţiunii 1, iar

cantitatea de reziduuri obţinute după sortare

este mai mică.

Aspecte sociale şi de acceptare

Confortul pentru

utilizator şi

participarea la

sistem

Confort ridicat în ceea ce priveşte

colectarea separată din cauza faptului că

deşeurile sunt colectate direct de la

casele individuale.

Confort redus în ceea ce priveşte spaţiul

necesar.

Confort redus, pentru ca sistemele cu aport

voluntar necesită un efort mai mare din partea

cetăţenilor, deplasarea până la containere şi

aruncarea deşeurilor în containere în funcţie

de fracţie. Este foarte important în acest caz

faptul că persoana care aruncă deşeurile este

anonimă şi se estimează că va exista un

conţinut ridicat de impurităţi şi chiar de

reziduuri. Aceasta se transpune în practică sub

formă de participare scazută a publicului în

cazul sistemului la rigolă, obtinerea unor

cantităţi mai mici de deşeuri colectate şi

obţinerea unei cantităţi mai mari de deşeuri

refuzate la sortare.

Probleme (de mediu) care ar putea să apară

Probleme

previzibile

Pot apărea dispute între responsabil şi

locatari în ceea ce priveşte plasarea

corectă a deşeurilor municipale solide

Roţi rupte şi containere ruginite după o

anumită perioadă de timp.

Acoperite, deseori închise.

Deşeuri amplasate lângă container.

Costul

Investiţii vehicule

de colectare

Mai mari decât în cazul opţiunii 2 datorită

numărului mai mare de puncte de

încărcare, rezultând astfel un numai mare

Mai mici decât în cazul opţiunii 1 datorită

numărului mai mic de puncte de încărcare.

146




mare de vehicule necesare.

Investiţii pubele /

containere Investiţie�36‐60 €/pubelă;�120

€/container de plastic (1100l) şi 500

€/container de metal (1100l)

Costurile vor fi suportate de sistemul de

colectare.

Ambele opţiuni sunt la fel.

Investiţie�120 €/ container de plastic

(1100l) şi 500 €/ container de metal

(1100l).

Costurile vor fi suportate de sistemul de

colectare.

Ambele opţiuni sunt la fel.

Costuri de

exploatare,

costuri sortare

Prima opţiune, care asigură pubele pentru

fiecare fracţie de deşeuri are avantajul că

micşorează costurile ulterioare ale sortării

într‐o instalaţie specializată, cu toate

acestea sistemul necesită multe pubele sau

recipienţi şi vehicule de colectare din ce în

ce mai specializate. Drept dovadă,

colectarea implică costuri relativ ridicate.

Cu toate acestea, este uşurată sortarea

ulterioară, însă aceste fracţii nu se pot

revinde fără o sortare sau separare

adiţională.

Aceasta opţiune are avantajul că implică

costuri mai mici de colectare, însă costurile de

sortare sunt mai ridicate.

Opțiunea tehnică adecvată pentru colectarea separată a deșeurilor menajere biodegradabile în vederea

compostării aplicată în prezent în țările din Europa constă în colectarea deșeurilor prin intermediul unui

sistem de colectare din ușă‐în‐ușă. Chiar dacă sunt mai mari costurile investiționale și de operare, aceasta

este singura posibilitate de a colecta deșeurile biodegradabile cu un grad scăzut de impurități (5 – 10%),

ceea ce va asigura parametrii de calitate necesari în vederea valorificării compostului.

În ceea ce privește mediul rural, cea mai bună metodă privind deșeurile biodegradabile constă în

compostarea individuală.


Opțiunea propusă pentru județ constă în colectarea separată prin intermediul unui sistem de colectare din

ușă‐în‐ușă atât pentru zonele de case individuale și cât și cele de blocuri. În mediul rural, va fi încurajată

compostarea individuală cu unități de compostare. Unitățile vor fi distribuite pe bază de voluntariat la 30 %

din gospodării (se va extinde la 60 % începând cu 2016).

Pentru zona de blocuri din orașul Băile Tușnad vor fi achiziționate containere speciale cu mecanims de

protecție împotriva urșilor (vezi și 7.3.4).

În incinta împrejmuită a stațiilor de transfer (la Miercurea Ciuc și Corund) sunt planificate câte două puncte verzi de colectare sub formă de locuri de depunere. Acestea servesc pentru stocarea temporară a deșeurilor din parcuri și grădini livrate, în principal, de companiile orășenești. Odată ce se acumulează cantități mari de deșeuri verzi, acestea sunt transferate la stația centrală de compostare de la Remetea. Între timp, deșeurile verzi trec printr‐o compostare pasivă.

147

7.6 Opțiuni pentru transportul și transferul deșeurilor


În prezent, în județ nu există nicio stație de transfer.

7.6.2 Opțiuni tehnice

Stații de transfer deșeuri sunt indispensabile pentru zonele deservite de un sistem integrat de gestionarea

deșeurilor în care există distanțe de parcurs mai mari de 30 km.

Stațiile de transfer permit:

utilizarea rațională a echipamentelor și a personalului;

concentrarea masei de deșeuri spre centrele de tratare a deșeurilor, rezultând reducerea costurilor de transport;

reducerea neplăcerilor cauzate de transport datorită creșterii traficului;

optimizarea operării centrelor de tratare deșeuri prin reducerea distanțelor de transport;

posibilitatea găsirii de diverse soluții privind transportul (pe șosea, feroviar) pentru întreaga rută sau o porțiune a acesteia‐ de la stația de transfer la centrul de tratare deșeuri.

Principalele aspecte legate de includerea acestora în fluxul de colectare și transport deșeuri sunt

următoarele:

amplasarea lângă zona de colectare deșeuri și lângă o cale de acces;

zonă de parcare pentru vehiculele de colectare deșeuri;

aspecte legate de proprietatea asupra terenurilor, întreținerea terenurilor.

Directiva Cadru privind deșeurile 2008/98/EC, recomandă aplicare principiului proximității care constă în

organizarea transportului deșeurilor și limitarea acestuia în funcție de distanțele de transport și volumul de

deșeuri.

Tipuri de stații de transfer:

stații de transfer deșeuri cu descărcarea gravitațională a deșeurilor – cel mai simplu tip de stație de transfer; nu necesită condiții speciale de operare. Containerele în care se descarcă deșeurile sunt folosite și pentru transportul acestora la depozit și pot fi de diferite mărimi și capacități, cu sisteme diferite de tracțiune, precum și deschise sau închise. Există o gamă mare de stații de transfer, cu capacități de la 10 tone/zi la 300 tone/zi.

stații de transfer deșeuri cu prescontainere – acest tip de stație de transfer implică utilizarea unui container închis în care sunt descărcate și compactate deșeurile. Acest tip de stație de transfer este utilizat pentru cantități de 30 – 300 tone/zi și pentru distanțe mari de transport.

stații de transfer deșeuri cu compactare, cu presă fixă – acest tip de stație de transfer se recomandă pentru transferul unor cantități mari de deșeuri și în cazul unor distanțe foarte mari de transport.

Tabelul următor prezintă o comparaţie a principalelor criterii ale celor două tipuri de staţie de transfer

menţionate mai sus.

148

Tabel 76: Comparaţie între criteriile principale ale celor două tipuri de staţie de transfer

Criterii OPŢIUNEA 1: Transfer cu container

deschis

OPŢIUNEA 2: Transfer prin staţie de compactare

I. ASPECTE TEHNICE

Densitatea

deşeurilor

transportate

150 până la 300 kg/m³, în medie 200

kg/m³

Până la 800 kg/m³

Încărcătura

medie

transportată de

un vehicul de

transfer

În cazul în care se utilizează tractoare cu o

remorcă de 40 m³ eficienţa de încarcare

este de 10 t /container

În cazul în care se utilizează container de 30 m³,

eficienţa de încărcare este de 20 t/container

Construcţii Uşor de construit;

Mai complicat de construit datorită

echipamentelor de compactare.

Stocarea

containerelor

pe timp de

noapte

Nu este posibilă stocarea pe timp de

noapte a containerelor (doar dacă aceste

containere sunt acoperite)

Este posibilă stocarea pe timp de noapte pentru

că aceste containere sunt de tip închis.

Flexibilitate în

ceea ce priveşte

creşterea

cantităţilor

Din când în când, proiectarea staţiei de

transfer poate fi uşor ajustată la

cantităţile primite prin adaugarea de

spaţii pentru golirea containerelor.

În cazul în care se utilizează containere cu

compactare, capacitatea staţiei de transfer

poate fi mărită prin adaugarea de containere.

Avarii Nu se întâmpină probleme în caz de avarie Dacă întreaga staţie este avariată, de exemplu

din cauza unei pane de curent, nu este posibil

transferul.

II COSTUL

Costuri

investionale şi

de exploatare

Pentru o capacitate de 10.000 t – 21

EUR/t

Pentru o capacitate de 45.000 t – 17,5

EUR/t

Această opţiune este mai eficientă decât

opţiunea 2 pentru capacităţi mai mici

Pentru o capacitate de 10.000 t/an – 22.5 EUR/t

Pentru o capacitate de 45.000 t – 16 EUR/t

Această opţiune este mai eficientă decât

opţiunea 1 pentru capacităţi mai mari

III ASPECTE DE MEDIU

Emisii de

mirosuri

Emisii de mirosuri în timpul transfefului

Emisii de mirosuri în timpul transportului.

Mai puţine emisii de mirosuri în timpul

transportului în comparaţie cu opţiunea 1 pentru

că aceste containere sunt de tip închis.

Nu există emisii de mirosuri în timpul

transportului.

În ceea ce privește selecția tipului de stație de transfer utilizată (cu prescontainer sau cu presă fixă), au fost luate în considerare următoarele aspecte:

149

Containerul fără presă are o capacitate utilă mai mare decât prescontainerul pentru că presa ocupă

o parte din volumul containerului;

Costurile legate de prescontainer sunt semnificativ mai ridicate decât cele legate de containerele

simple, în caz de defecțiune fiind necesare costuri mai ridicate de înlocuire;

Distanțele mari dintre stația de transfer și depozitul unde vor fi depuse deșeurile utilizează întreaga

capacitate a containerelor.

Datorită mărimii sale (6.639 km²), zona de proiect trebuie împărțită în zone separate de colectare. Se

recomandă împărțirea acesteia în 3 zone de colectare în funcție de cele 3 formațiuni geologice (bazine) din

județul Harghita:

zona de colectare nord (bazinul Giurgeu);

zona de colectare sud (bazinul Ciuc);

zona de colectare vest (bazinul Odorheiu).

În două din aceste zone trebuie realizate stații de transfer.

Această analiză s‐a realizat la nivelul Master Planului. Stabilirea zonelor s‐a realizat ținând seama de relief și

de rețeaua de drumuri. De asemenea, un rol deosebit de important în stabilirea amplasamentelor stațiilor

de transfer l‐a avut disponibilitatea terenurilor aflate în proprietate publică atât pentru stații de transfer,

cât și pentru amplasamentul noului depozit. Dat fiind faptul că amplasamentul ales pentru depozitul de

deșeuri este la Remetea (zona de nord), stațiile de transfer trebuie realizate în zonele de sud și vest.

Amplasamentele stațiilor de transfer în cele două zone au fost alese în funcție de centrul de greutate în

ceea ce privește generarea deșeurilor, distanța față de depozit, cât și de disponibilitatea terenurilor. Astfel,

stațiile de transfer se propun a fi amplasate la Miercurea Ciuc și Corund.

Stațiile de transfer ce urmează a fi realizate în județul Harghita sunt amplasate la următoarele distanțe de

depozit:

stația de transfer Miercurea Ciuc – 72 km;

stația de Corund – 72 km.

Având în vedere că fiecare stație de transfer va avea o capacitate de peste 10.000 tone/an și distanțele

până la depozit sunt mari, pentru județul Harghita, cea mai bună opțiune sunt stațiile de transfer cu presă

fixă.

Atât deșeurile reziduale, cât și deșeurile reciclabile și deșeurile biodegradabile care urmează a fi sortate,

respectiv compostate în instalațiile de la Remetea vor fi transportate prin stațiile de transfer.

Rapoartele tehnice care conțin detaliile privind stațiile de transfer proiectate sunt prezentate în Volumul II

– Anexa 5.


Se propune împărțirea județului în 3 regiuni de colectare, 2 zone corespunzând celor 2 stații de transfer și o

zonă depozitului de la Remetea. Stații de transfer ce vor fi realizate în cadrul proiectului vor deservi zona

de colectare vest și zona de colectare sud.

Figura de mai jos prezintă cele 3 zone de colectare cu localitățile arondate.

150

Figure 12 : Zone de colectare propuse

Tabelele de mai jos prezintă cele 3 zone de colectare cu localitățile arondate.

Tabel 77 : Localități arondate zonei de colectare nord

Tip Localitate Populaţie

M Toplița 15.549

M Gheorgheni 19.721

T Borsec 2.758

T Bălan 7.602

C Bilbor 2.702

C Corbu 1.562

C Sarmas 4.101

C Galautas 2.719

C Subcetate 2.000

C Remetea 6.233

C Ditrau 5.751

C Tulghes 3.245

151


C Joseni 5.676

C Lazarea 3.546

C Varsag 1.510

C Ciumani 4.437

C Suseni 5.094

C Voslobeni 1.981

C Sandominic 6.408

Total 102.595

Tabel 78 : Localități arondate zonei de colectare sud


M Miercurea Ciuc 41.820

T Vlăhița 7.005

T Băile Tușnad 1.635

C Carta 2.709

C Tomesti 2.615

C Danesti 2.398

C Madaras 2.236

C Mihaileni 2.666

C Lunca de Sus 3.461

C Lunca de Jos 5.323

C Racu 1.559

C Siculeni 2.840

C Ciceu 2.740

C Frumoasa 3.599

C Pauleni‐Ciuc 1.786

C Lueta 3.568

C Leliceni 1.857

C Meresti 1.327

C Martinis 3.156

C Ocland 1.247

C Sancraieni 2.617

C Santimbru 2.069

C Sânsimion 3.518

C Tusnad 2.132

C Cozmeni 2.100

C Sanmartin 2.360

C Plaiesii de Jos 2.932

C Ciucsangeorgiu 4.848

Total 118.123

Tabel 79 : Localități arondate zonei de colectare vest


T Cristuru Secuiesc 1,0352

C Praid 6.667

C Corund 6.326

C Lupeni 4.518

152


C Atid 2.807

C Simonesti 3.823

C Avramesti 2.598

C Sacel 1.333

C Secuieni 2.802

C Mugeni 3.722

C Porumbeni 1.785

C Darjiu 1.071

C Ulies 1.257

C Feliceni 3.283

C Satu Mare 1.961

C Bradesti 1.710

C Dealu 3.951

C Zetea 5.854

C Capalnita 2.015

Total 67.835

7.7 Opțiuni pentru sortarea deșeurilor colectate separat


La data la care a fost elaborat Studiul de Fezabilitate, la nivelul județului Harghita a fost implementat un

proiect care, printre altele, prevede și realizarea unei stații de sortare pentru deșeurile reciclabile colectate

separat, cu o capacitate de 5.700 tone/an (la Sânsimion).

Stația de sortare este operată de o companie cu capital public (SC ECO‐Csik SRL). Populația totală deservită

de serviciul de colectare separată este de 23.000 locuitori.


În vederea atingerii țintelor privind reciclarea, respectiv valorificarea deșeurilor reciclabile, este necesară

realizarea unei noi stații de sortare cu o capacitate totală care să asigure sortarea întregii cantități de

deșeuri reciclabile colectate separat.

7.7.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor

Există două categorii principale de opțiuni în ceea ce privește sortarea:

Sortarea mecanică;

Sortarea automată.

Stații de sortare cu sortare automată sunt stații automate care realizează sortarea mecanică a materialelor

în funcție de diferite proprietăți ale acestora. Acest tip de stații prezintă avantajul că separarea mecanică

este mult mai performantă și în cazul unor anumite tipuri de materiale se obține un grad foarte bun de

sortare.

Cu toate acestea, din cauza costurilor investiționale și de operare mari, această soluție de sortare automată

nu este o soluție fezabilă pentru județul Harghita. Astfel, se propune ca soluție tehnică sortarea mecanică.

153

Analiza opțiunilor a fost realizată în cadrul etapei de Master Plan atât din punct de vedere al opțiunilor

tehnice prezentate, cât și al amplasării stației de sortare. Datorită faptului că județul are o populație mică și

implict, cantitatea de deșeuri reciclabile generate nu este foarte mare, alternativa optimă fiind realizarea

unei noi stații de sortare (în plus față de stația de sortare existentă de la Sânsimion) pentru a asigura

sortarea deșeurilor în zona de proiect.


În plus față de stația de sortare existentă, prin intermediul proiectului, se va realiza o nouă stație de

sortare, amplasată pe același amplasament ca și noul depozit și noua stație de compostare.

Potrivit datelor estimate, cantitatea de deșeuri reciclabile colectate separat (cu excepția deșeurilor de sticlă

colectate separat) ce trebuie sortată în anul 2013 este de circa 15.200 tone/an.

Raportul tehnic ce conține detalii privind proiectarea stației de sortare este prezentat în Volumul II – Anexa

5.

7.8 Opțiuni pentru tratarea deșeurilor biodegradabile

Principalele tehnici pentru tratarea deșeurilor municipale biodegradabile sunt următoarele:

Compostarea/fermentarea anaerobă,

Compostarea individuală,

Tratarea mecano‐biologică TMB,

Tratarea termică

În cele ce urmează sunt prezentate pentru fiecare tehnică opţiunile existente, care sunt apoi analizate şi în

final este prezentată opţiunea tehnică propusă. De asemenea, în finalul capitolului, este prezentată o

analiză comparativă a tehnicilor de compostare, tratare mecano‐biologic și incinerare.


În prezent, nu se realizează colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în vederea compostării.

Deșeurile municipale colectate în amestec, ce conțin și deșeuri biodegradabile, sunt depozitate fără nicio

tratare prealabilă.

Proiectul PHARE CES implementat nu a promovat nicio investiție privind tratarea deșeurilor biodegradabile.

Obiectivele proiectului


Obiectivele sistemului integrat de gestionare a deșeurilor privind deșeurile municipale biodegradabile

constă în reducerea la depozitare a acestui tip de deșeuri la 75 % în 2010, la 50 % în 2013 și la 35 % în 2016

cantitate depozitată față de cantitatea de deșeuri biodegradabile generate în anul 1995.

154

Potrivit Planului de implementare pentru directiva privind depozitarea deșeurilor, cantitatea totală de

deșeuri municipale biodegradabile generate în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care

se consideră că 64.933 tone au fost generate în județul Harghita (fără Odorheiu Secuiesc).

Cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile estimată a fi generată este de 61.370 tone în 2013,

respectiv 61.930 tone în 2016.

Așadar, cantitățile de deșeuri municipale biodegradabile care trebuie reduse la depozitare sunt după cum

urmează:

2013 – 28.904 tone

2016 – 39.203 tone.

7.8.3 Compostarea şi tratarea anaerobă

Deșeurile municipale biodegradabile colectate separat pot fi tratate fie prin sisteme de tratare aerobă, fie

anaerobă.

În cadrul sistemelor de tratare aerobă, fracția organică este descompusă și mineralizată în prezența

oxigenului cu generare de căldură. Acest proces poartă denumirea de compostare.

Principalele tipuri de tehnici de compostare sunt după cum urmează:

Procedee închise:

o Static: în tunele sau containere;

o Dinamic: în tunele;

În hale:

o Static sau dinamic: în grămezi;

În aer liber sau în șopron:

o Static sau dinamic: în grămezi deschise;

o Static: în grămezi acoperite cu o membrană permeabilă.

Selecția unei anumite tehnici este determinată de cantitatea și tipul deșeurilor de compostat și de condiții

de amplasare. Opțiunile cel mai des folosite aparțin ultimei categorii, adică tehnicii de compostare în aer

liber sau în șopron.

În cadrul sistemelor de tratare anaerobă, denumite și fermentare anaerobă sau fermentare, fracția

organică este descompusă și parțial mineralizată într‐un mediu fără oxigen, cu generare de metan. Metanul

astfel generat poate fi utilizat pentru producerea de energie sau căldură. Rezultatul procesului de

descompunere anaerobă este un produs fermentat care poate fi utilizat direct pentru îmbunătățirea

calității solului, dar în cele mai multe cazuri este compostat și apoi valorificat. Deși fermentarea anaerobă

oferă beneficii prin valorificarea energetică și necesită un spațiu redus comparativ cu compostarea, este un

proces tehnic complex și mult mai costisitor decât compostarea.

Următoarele tehnologii de compostare au fost analizate în vederea identificării celei mai potrivite pentru

zona de proiect:

155

Tehnologie veche Compostare pasivă

Compostare în grămezi cu mutare

Tehnologie medie Compostare în grămezi statice aerate (GSA)

În sisteme semi‐închise

Tehnologie avansată

Sisteme închise cu structuri staționare (compostare în

recipienți)

• Compostare în grămezi

• Compostare în containere

• Compostare în turnuri

Opinia generală este că pe măsură ce tehnologia este mai avansată cu atât costurile de capital cresc, în

timp ce costurile de operare (cu mâna de lucru) și suprafața de lucru necesară descresc pe măsură ce

tehnologia este mai veche. În cazul județului Harghita, unde se găsesc din plin mână de lucru ieftină și

suprafețe de lucru – și contrar – există un grad limitat de suportabilitate a populației – investigațiile ar

trebui să se concentreze, în principal, asupra tehnologiilor vechi și medii.

În cele ce urmează sunt prezentate în detaliu o tehnologie veche și o tehnologie medie:

1.) Compostarea în grămezi

Compostarea în aer liber în grămezi se bazează pe mișcarea naturală, pasivă a aerului, în general,

mișcare indusă cu ajutorul unui turner de grămezi, pentru a optimiza procesul de compostare.

Compostarea în grămezi și compostarea în grămezi statice aerate sunt văzute ca și cele mai simple și

puțin costisitoare abordări în ceea ce privește procesarea deșeurilor municipale biodegradabile. Timp

de compostare: 3‐6 luni. Echipamente necesare: tocător, tractor sau încărcător cu cupă frontală, turner

grămezi (tras de tractor sau autopropulsat), sită cernere compost.

Avantajele compostării în grămezi:

- Costuri investiționale reduse.

Dezavantajele compostării în grămezi:

- Costurile cu mâna de lucru care efectuează lucru manual sunt extrem de mari fărăr echipamente.

Figura 13: Compostarea în grămezi

156

2.) Compostarea în grămezi statice aerate (GSA)

În cadrul compostării GSA, procesul de descompunere este menținut prin insuflarea de aer în grămadă.

Grămezile sunt realizate în formă trapezoidală și deșeurile sunt întoarse mecanic doar puțin sau chiar

deloc. (Pot fi adăugați în grămadă agenți de umflare, în general, talaș sau ziare tocate pentru a înlesni

circulația aerului și a crește coeficientul de porozitate al grămezii). Utilizarea suflantelor și a

ventilatoarelor permite crearea de grămezi mai mari, reducând astfel necesarul de suprafață

comparativ cu compostarea în grămezi. Datorită faptului că nu prea se realizează agitarea mecanică a

grămezii, este nevoie de particule de aceeași mărime.

Avantajele compostării GSA:

‐ Durata de compostare poate fi redusă la 3‐5 săptămâni (urmată de o perioadă de 30 zile de

maturare);

‐ Suprafață necesară mai mică decât în cazul grămezilor.

Dezavantajele compostării GSA:

‐ S‐ar putea să nu fie potrivită pentru compostarea deșeurilor care necesită amestecare în timpul

procesului, de exemplu deșeurile alimentare;

‐ Este dificilă ajustarea nivelului de umiditate în timpul compostării, dacă este cazul;

‐ Este dificilă menșinerea sub control a emisiilor de mirosuri în cazul aerării pozitive;

‐ Necesită multă forță de muncă.

Figura 14: Compostarea în grămezi statice aerate (GSA)

Acum mai mult de un deceniu, în UE a fost introdus un nou sistem de compostare închisă ASG. Acesta

constă în utilizarea unei membrane brevetate permeabilă pentru substanțele gazoase, însă reține emisiile

de mirosuri (GSA închisă cu membrană semi‐permeabilă, mobilă sau staționară). Grămezile sunt construite

pe o suprafață de beton cu canale de aerare. Un mecanism automat de înfășurare trage membrana peste

grămezi; membrana este fixată etanș la baza grămezilor pentru a evita ieșirea aerului. Aerul este insuflat în

grămezi de jos în sus. Mirosurile din condensatul apărut în punctul unde suprafața grămezii atinge

membrana sunt reținute și precipitate înapoi în grămadă, care joacă rolul de biofiltru, descompunând

mirosurile. Odată ce sunt întrunite cerințele privind durata, temperatura și reducerea atracției spre vector,

se poate finaliza compostarea în grămezi deschise. În Europa Centrală, mai multe stații de compostare care

procesează deșeuri alimentare și nămol de epurare au început să utilizeze tehnologia cu membrană. Este

eficientă din punct de vedere al tratării mirosurilor și asigură reținerea acestora, primind astfel aprobarea

157

autorităților locale de reglementare a calității aerului și din partea celor aflați în apropierea

amplasamentului.

În cadrul proiectului, s‐a proiectat realizarea unui sistem de compostare GSA cu membrană semi‐

permeabilă și tehnologie de aerare staționară. Am selectat acest sistem datorită costurilor investiționale

relativ mici combinate cu o eficiență mare. Temperaturile ambientale locale necesită o tehnologie închisă

cu menținerea aerării, ciclurile fiind astfel destul de scurte. Mai mult, faptul că în apropiere se află o stație

de epurare oferă, în viitor, o posibilitate de a composta și nămolul de epurare.

7.8.3.1 Opţiune tehnică propusă

Majoritatea staţiilor sunt construite ca staţii de compostare, însă din punctul de vedere al protecţiei

mediului ar trebui folosită fermentarea anaerobă având în vedere că utilizează, de asemenea, şi conţinutul

de energie al deşeurilor biodegradabile. Motivul pentru care se preferă compostarea este sensibilitatea

mare la schimbări a condiţiilor de procesare în cazul fermentării anaerobe care încă nu pot fi controlate în

totalitate când se operează cu deşeuri biodegradabile sau deşeuri în amestec.

Dacă unul dintre bazinele de fermentare pentru fermentarea anaerobă este defect, acesta trebuie de

obicei golit şi reînceput procesul. Din moment ce sunt implicate microorganisme, este nevoie de 1 – 2

săptămâni pentru a recrea condițiile normale de operare.

Fermentarea anaerobă, o posibilă alternativă la tratarea biologică a deșeurilor în amestec, în continuare nu

este un procedeu suficient de stabil în operare și pot apărea des probleme în timpul operării. Așadar, nu se

recomandă ca fermentarea anaerobă să fie considerată una din componentele esențiale ale gestionării

deșeurilor în acest județ. De asemenea, costurile de investiție și de operare sunt mai ridicate în ceea ce

privește fermentarea anaerobă comparativ cu compostarea.

Astfel, se recomandă compostarea în aer liber. Doar în cazul în care amplasamentul staţiei de compost este

foarte aproape de zone locuite trebuie realizată compostarea în spaţiu închis.

Așadar, opțiunea tehnică ce poate fi utilizată pe termen scurt și mediu pentru tratarea deșeurilor

municipale biodegradabile colectate separat constă în compostarea în grămezi în aer liber sau în șopron.

În vederea atingerii țintei privind deșeurile biodegradabile pentru anii 2013 și 2016, prin proiect se propune

realizarea unei stații de compostare (pe același amplasament caa și noul depozit Remetea) cu o capacitate

totală de 23.600 tone/an. Sursele de materie primă sunt:

deșeurile biodegradabile colectate separat de la gospodării 16.900 tone/an

deșeuri biodegradabile din parcuri și grădini 1.400 tone/an

deșeuri biodegradabile din cantine și restaurante 5.300 tone/an.

Raportul tehnic ce conține detalii privind proiectarea stației de compostare este prezentat în Volumul II –

Anexa 5.

7.8.4 Compostarea individuală

Compostarea individuală este opţiunea recomandată pentru zonele de case cu grădini din mediul rural.

158

Compostarea individuală nu poate reduce întreaga cantitate de deşeuri alimentare şi de deşeuri verzi

pentru că nu toate deşeurile din grădini sau alimentare pot şi trebuie compostate individual:

deșeurile rezultate în urma tăierii de copaci și arbuști trebuie tocate pentru a putea fi compostate,

dar puțini oameni au tocător;

mâncarea gătită și carnea nu trebuie puse în unitățile de compostare individuală pentru că pot

atrage șobolani și alte animale dăunătoare. Într‐o stație de compostare deșeuri verzi, materialul

este încălzit la o temperatură de peste 55°C, neatrăgându‐se astfel șobolanii. În unitățile de

compostare individuală nu se ajunge la astfel de temperaturi.

Însă, odată cu creșterea nivelului de trai, de obicei scade numărul celor care cresc animale domestice și

astfel, deșeurile alimentare și verzi care erau folosite ca hrană pentru animale, vor trebui tratate utilizând

alte metode.

7.8.4.1 Optiunea tehnică propusă

Se recomandă ca, pe termen scurt, să fie promovată compostarea individuală în mediul rural. Va fi decizia

generatorului de deșeuri dacă va face sau nu parte din acest sistem.

De asemenea, compostarea individuală trebuie promovată în mod continuu pentru a menține interesul și

participarea publicului.

Unitățile de compostare individuală sunt modalitățile de reducere la depozitare a cantității de deșeuri

biodegradabile. Se estimează că durata lor de viață va fi suficient de lungă încât să deservească populația

de‐a lungul întregii perioade planificate a proiectului. Așadar, propunem cel mai durabil model de unități

de compostare disponibile pe piață: unitate de compostare cu plasă din oțel zincat. Unitatea de

compostare cu plasă poate fi utilizată pentru deșeuri verzi, precum și deșeuri alimentare (prin inserarea

unei folii PE perforate). Sunt ușoare de instalat și de golit; diametrul este ajustabil la necesarul de volum.

Figura 15: Unitate de compostare individuală cu plasă de sârmă din oțel galvanizat

Având în vedere industria lemnului bine dezvoltată în județul Harghita, nu pot fi excluse unitățile de

compostare cu cadru de lemn atunci când se va face procurarea echipamentului. Cu toate acestea, cadrele

de lemn rezistă doar 5‐8 ani; acest dezavantaj clar trebuie specificat în documentația de licitație (de

exemplu, definind modalitatea de absorbire).

159

Figura 16: Unități de compostare cu cadru de lemn

7.8.5 Tratarea mecano‐biologică

Tratarea mecano‐biologică înseamnă că deşeurile municipale sunt tratate utilizând opţiuni de tratare

mecanică de exemplu mărunţire, sortare, separare şi unele opțiuni de tratare biologică.

Există trei categorii principale de tehnici:

Tratare mecano‐biologică simplă când deșeurile cu conținut biodegradabil sunt inertizate în vederea eliminării;

Tratare mecano‐biologică ce implică uscarea biologică (stabilizarea) prin care deșeurile cu conținut organic sunt uscate cu ajutorul căldurii generate de procesul de descompunere anaerobă, obținându‐se astfel un material cu putere calorifică ridicată care poate fi supus unui proces de valorificare energetică sau co‐incinerare;

Tratare mecano‐biologică în vederea valorificării energetice, cu deșeurile rezultate după tratare fie co‐incinerate (cele cu putere calorifică ridicată) ori incinerate în instalații de incinerare cu valorificare energetică.

În cadrul componentei de tratare biologică într‐o stație TMB pot fi aplicate atât procedee de tratare

aerobă, cât și anaerobă, în general, cu scopul de a reduce partea biodegradabilă din deșeurile municipale

solide. Potrivit rezultatelor comparației dintre compostare și fermentarea anaerobă, pentru tratarea

biodeșeurilor într‐o instalație TMB, pentru procesul de tratare biologică se recoamndă procedeul de tratare

aerobă.

Figura de mai jos prezintă schematic fluxul tehnologic a trei tipuri de tratare mecano‐biologică.

160

Figura 17: Schemă tratare mecano‐biologică simplă

Deșeuri reziduale

(1 tonă)

Tratare�mecanică

I


(50 ‐ 100 kg)

Stabilizare

biologică

Tratare�mecanică

II

Fracțiestabilizată(

400 ‐ 450 kg)

CO2, H2O

(200 – 250 kg)

La depozit

200 – 300 kg

161

Figura 18 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu uscare biologică

Deșeuri reziduale

(1 tonă)

Tratare�mecanică

I

Deșeuri�reciclabil

e

Uscare�biologică

Tratare�mecanică

II

La incinerare

Fracție cu putere

calorifică ridicată

Deșeuri�reciclabil

e Fracție stabilizată

La co‐incinerare

162

Figura 19 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu valorificare energetică

7.8.6 Incinerare

Argumente în favoarea unei stații de incinerare:

Potrivit experienței europene, cel mai mic număr de populație pentru care este fezabilă din punct de

vedere economic realizarea unei stații de incinerare este de 200.000 persoane. Această cerință este

îndeplinită, populația din zona de proiect fiind mai mare de 200.000 locuitori.

Valoarea calorifică minimă necesară pentru o instalație de incinerare este de 6500 kJ/kg. Valoarea

calorifică medie a deșeurilor în amestec este între 7500‐9000 kJ/kg.

Deșeuri reziduale

(1 tonă)

Pretrataremecani

că

Uscare�biologică


200 ‐ 300 kg)


400 ‐ 500 kg)

Peletizare

Fracție cu putere

calorifică ridicată

(400 – 500 kg)

Separare

Metale

(30 – 50 kg)

Separare

CO2, H2O

(200 – 300 kg)


(150 ‐ 250 kg)

La depozit La co‐incinerare

163

Prin intermediul unei stații de tratare mecano‐biologică, din deșeurile menajere cu valoare calorifică de

12.000‐14.000 kJ/kg se pot obține 14.000 t/an de combustibil alternativ (RDF).

În județul Harghita industria de prelucrare a lemnului este foarte bine dezvoltată, deșeurile rezultate

fiind depozitate până de curând.

Având în vedere cele de mai sus, se poate spune că este justificată – pe termen lung – realizarea unei

instalații de tratare termică în județul Harghita.

Argumente pentru eliminare în ceea ce privește proiectul:

„Prevenire”, „minimizare”, „reutilizare”, „reciclare” sunt potrivit ierarhiei de gestionare a

deșeurilor mai bine cotate, fiind preferate „valorificării energetice”. Obiectivul principal al

județului Harghita este conformarea întâi cu aceste cerințe.

Costurile investiționale aferente unei instalații de tratare termică a deșeurilor sunt destul de

ridicate; costurile de operare depășesc posibilitățile financiare ale populației.

Tabel 80: Costuri investiționale aferente instalațiilor de incinerare în funcție de capacitate

Capacitate incinerare

[t/an]

Număr și performanță

cuptoare [No x t/h]

Cost investițional

net, din 2005

[milioane €]

75.000 1x10 44‐56

112.500 1x15 52‐64

150.000 1x20 60‐72

187.500 1x25 68‐80

225.000 2x15 88‐100

Sursă: “Valori specifice pentru diferite instalații de tratare deșeuri”, Asociația de

Sănătate Publică din Ungaria, 2006

Este dificilă obținerea acceptării publicului în ceea ce privește o instalație de incinerare din

cauza gradului crescut de conștientizare legat de aspecte de mediu și din cauza existenței unor

alte interese (lobby pentru depozite). Trebuie menționat faptul că a durat 4 ani identificarea

unui amplasament potrivit pentru realizarea depozitului regional din județul Harghita.

Obținerea avizelor și permiselor poate dura 3‐4 ani.

În ciuda celor menționate mai sus, nu se poate elimina posibilitatea ca înviitorul apropiat să fie realizate în

România instalații de incinerare cu finanțare privată. (Au fost deja realizate instalații de peletizare în funcție

de cererea de piață).

7.8.7 Optiunea tehnică propusă

Tabelul de mai jos prezintă o analiză comparativă a principalelor opțiuni de tratare a deșeurilor

biodegradabile, respectiv: compostare, tratare mecano ‐ biologică și incinerare.

164

Tabel 81 : Prezentare comparativă a tehnicilor de tratare a deșeurilor municipale biodegradabile

Parametri Compostare TMB Incinerare

Descriere Timpul de compostare depinde

de procesul utilizat, condiţiile

climatice şi frecvenţa întoarcerii

grămezilor.

Separarea şi sortarea

mecanică a deşeurilor

municipale, tratarea mecano‐

biologică a deşeurilor

municipale biodegradabile în

vederea pretratării în

concordanţă cu Directiva UE

privind depozitarea.

Incinerarea reprezintă oxidarea

deşeurilor în vederea distrugerii

conţinutului organic, a mineralizării

deşeurilor, a reducerii volumului

acestora şi pentru utilizarea energiei

rezultate din aceste procese.

Tipuri de deşeuri

acceptate

Orice deşeu biodegradabil solid

(resturi alimentare, deşeuri din

pieţe şi grădini)

Deşeuri municipal în

amestec.

Deşeuri municipal în amestec.

Timp de

descompunere

Proces deschis:

4‐6 luni în funcţie de condiţiile de

climă, structura grămezii şi

frecvenţa de întoarcere.

Proces închis:

12 – 16 săptămâni, în funcţie de

tipul de compost necesar

2 – 8 săptămâni, în funcţie de

produsul necesar a fi obţinut.

Câteva ore.

Produse Compost: ‐450 – 500 kg/t deşeu

compostat

Deşeu tratat Electricitate: 600‐650 MWh/t net la

deșeuri LHV 10.000 kJ/kg

Căldură şi abur: în funcţie de

localizare.

Cenuşă de ardere: 180‐200 kg/t

Poate fi utilizată la construcţia

drumurilor, digurilor şi a depozitelor,

în conformitate cu legislaţia la nivel

local.

În prezent, se cercetează modalităţile

de utilizare a cenuşii ca aditiv în

procesul de fabricare a cimentului.

Metale: 25 – 30 kg/t

Utilizate în industria de reciclare.

Balanţă

energetică�(necesar

/producţie/net)

40 ‐ 60/0/40 ‐60 kWh/t input 40 ‐ 60/0/40 ‐60 kWh/t input Electricitate: 600‐650 MWh/t net la

deșeuri LHV 10.000 kJ/kg

Căldură şi abur: în funcţie de

localizare.

Apa uzată În funcţie de materialele

compostate. De obicei, este

necesară adăugarea de apă.

Depinde în mare măsură de

gradul de umiditate al

deșeurilor, în general 100 la

300 l. Apele uzate trebuie

tratate în conformitate cu

Nu este generată apa uzată.

165

Parametri Compostare TMB Incinerare

standardele existente și apoi

descărcate.

Emisii în aer Emisii reduse de poluanţi, sub

nivelul necesar pentru

compostarea în spaţii închise.

În jur de 500 kg emisii de

vapori şi CO2 la tona de produs

final.

Emisiile de la staţiile de

sortare și cele rezultate în

urma fermentării aerobe

sunt filtrate cu ajutorul bio‐

filtrelor în vederea atingerii

standardelor europene

referitoare la emisiile de

poluanţi în aer.

5.000 m³/t, filtrate în vederea atingerii

standardelor europene referitoare la

emisiile de poluanţi în aer.

Reziduuri 50 – 150 kg reziduu la tona de

produs final; reziduul conţine

materiale care nu se

compostează, precum pungi de

plastic, obiecte metalice, lemn.

Reziduurile sunt transportate la o

instalaţie de tratare sau

eliminare.

Deşeuri tratate – în funcţie

de cantităţile de deşeuri

sortate.

Cenuşă de ardere: 180‐200 kg/t.

După tratare, poate fi eliminată pe

depozitele de deşeuri nepericuloase.

Cenuşa de ardere netratată este

considerată deşeu periculos.

Reziduuri rezultate din îndepărtarea

gazului de ardere, inclusiv a cenulei

zburătoare: 35‐45 kg/t.

Eliminarea pe depozite de deşeuri

periculoase.

Cerinţe amplasament 0,8 – 0,9 m²/t, minim 500 m² ‐ 2 săptămâni de tratare

biologică: min 1 ha + 0,7

ha/100.000 t/a

‐ 12 săptămâni de tratare

biologică: min 1 ha + 1,3

ha/100.000 t/a

Minim 3 ha

Costuri tratare 25 €/t 45 €/t, la o capacitate de

150.000 t/an

120‐140 €/t, la o capacitate de

150.000 t/an

Importanța metodei

de tratare din punctul

de vedere al ierarhiei

de gestionare a

deșeurilor

Metodă de valorificare (reciclare)

– metodă recomandată aflată în

partea superioară a ierarhiei de

gestionare a deșeurilor

Tratarea mecano‐biologică

simplă este metoda de

eliminare aflată în partea

inferioară a ierarhiei de

gestionare a deșeurilor.

Tratarea mecano‐biologică

cu valorificare energetică,

metodă recomandată, însă se

află pe un loc inferior, după

compostare în ierarhia de

gestionare a deșeurilor.

Metoda de valorificare energetică –

metodă recomandată, însă se află pe

un loc inferior, după compostare în

ierarhia de gestionare a deșeurilor.

Analiza informațiilor prezentate mai sus relevă următoarele concluzii:

TMB constituie o opțiune atunci când compostarea și‐a ajuns limitele, fie datorită faptului că

nu există piață pentru compost, fie că nu pot fi colectate deșeuri biodegradabile de o calitate

suficientă; experiența demonstrând că se estimează că vor fi colectate deșeuri biodegradabile

contaminate în mare măsură. Astfel, după generarea unei cantități maxime de compost, care

166

poate fi comercializat local, există în continuare nevoia de a reduce fracția de deșeuri

biodegradabile din deșeurile reziduale, fiind apoi nevoie și de pretratarea deșeurilor înainte de

eliminare;

Instalația de tratare mecano‐biologică cu valorificare energetică este cea mai bună soluție

tehnică ce asigură valorificarea întregii cantități de deșeuri. În prezent, în România există

posibilitatea valorificării energetice a deșeurilor stabilizate în fabrici de ciment. În același timp,

este și cea mai costisitoare soluție atât din punct de vedere al costurilor investiționale, cât și a

costurilor de operare.

Tratarea mecano‐biologică simplă este cea mai puțin costisitoare opțiune; aceasta asigură

atingerea țintei privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile, însă

deșeurile stabilizate vor fi eliminate prin depozitare.

Incinerarea este o metodă ce nu poate fi aplicată pe termen scurt în județul Harghita;

Compostarea este cea mai bună metodă din punctul de vedere al ierarhiei de gestionare a

deșeurilor. Un argument în plus este faptul că județul Harghita este un județ de munte unde

cantitățile de deșeuri verzi sunt mai mari decât în alte județe.

Ținând seama de aspectele menționate, metoda de tratare a deșeurilor biodegradabile recomandată

pentru județul Harghita este compostarea. Menționăm faptul că în conformitate cu prevederile noii legi

a deșeurilor (Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor) autoritățile publice locale au responsabilitatea

colectării separate a biodeșeurilor (deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile

alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering

ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deșeurile provenite din unitățile de prelucrare

a produselor alimentare) în vederea compostării și fermentării acestora (art. 31). Prin urmare, colectarea

separată a biodeșeurilor și compostarea acestora fiind o obligativitate legislativă, nu ar fi justificată

implementarea în prima etapă a tratării mecano‐biologice.

În vederea atingerii obiectivelor este necesară o campaniei de informare și conștientizare susținută

privind colectarea separată a biodeșeurilor. Se apreciază faptul că este posibilă obținerea de rezultate

bune într‐un timp scurt ținând seama de faptul că este un județ mic și, în plus, situat în zona montană.

7.9 Opțiuni tehnice pentru construcția depozitului conform

La proiectarea unui depozit de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele:

cantitatea şi natura deşeurilor ce urmează a fi depozitate – se estimează în funcţie de prognoza

şi modul de consum al populaţiei;

caracteristicile amplasamentului – dimenisiuni, durata de funcţionare, distanţa pe care vor fi

transportate deşeurile;

protecţia factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei;

posibilităţile de reabilitare şi utilizare ulterioară a terenului.

167

Alegerea amplasamentului depozitului se face pe baza unei analize multicriteriale care cuprinde:

criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice – caracteristicile şi modul de dispunere a

straturilor geologice, caracteristicile pânzei de apă subterană, distanţa faţă de cursurile de apă,

starea de inundabilitate a zonei, folosinţa terenului, clasa de seismicitate etc.;

criterii climaterice – direcţia dominantă a vânturilor în raport cu aşezările umane din zonă,

cantitatea de precipitaţii;

criteriie economice: capacitatea depozitului şi durata de exploatare, distanţa medie de

transport a deşeurilor eliminate, necesitatea racordării la utilităţi;

alte criterii: vizibilitatea amplasamentului şi modul de încadrare în peisaj, existenţa unor arii

protejate în zonă etc.

Proiectul unui depozit de deşeuri trebuie să cuprindă următoarele instalaţii şi echipamente principale:

drum şi poartă de acces, sistem de pază şi supravaghere;

utilităţi precum alimentare cu apă, alimentare curent electric, descărcare ape uzate epurate;

echipament de cântărire şi înregistrare;

laborator pentru verificarea deşeurilor;

drumuri interioare;

zona pentru depozitare deşeuri – pentru care se asigură impermeabilizarea prin utilizarea

membranelor artificiale (geomembrana şi geotextil);

un sistem de monitorizare a calităţii apei subterane, care poate să includă monitorizarea stării

sistemului de impermeabilizare a bazei depozitului;

instalaţii pentru tratarea levigatului şi pentru colectarea şi (eventual) valorificarea gazului de

depozit;

garaje, ateliere şi spaţii de parcare pentru utilajele utilizate;

birouri administrative şi construcţii civile.

Aceste instalaţii trebuie amplasate, în funcţie de rolul pe care îl au şi caracteristicile specifice fiecărui

depozit astfel încât să asigure o exploatare optimă.

Modul de exploatare poate fi diferit de la un depozit la altul şi depinde de natura deşeurilor acceptate şi de

condiţiile impuse de autorizaţia de mediu, putând depinde de: tipul de deșeuri acceptate, condițiile meteo

din zona amplasamentului etc.

În cazul exploatării depozitelor de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele:

compactarea continuă a stratului de deşeuri;

păstrarea grosimii maxime a stratului de deşeuri de 0,5 m;

168

acoperirea zilnică a stratului pentru a evita împrăştierea de mirosuri şi atragerea speciilor

oportuniste;

colectarea şi tratarea levigatului;

colectarea şi tratarea gazului de depozit;

optimizarea suprafeţei celulelor depozitului de deşeuri.

Pentru proiectarea depozitului nou trebuie avute în vedere următoarele documente legislative:

Directiva UE privind depozitarea (1999/31/EC)

Directiva stabileşte în Anexa I (Cerinţe Generale pentru toate clasele de depozite) cerinţele pentru

depozitele de deşeuri nepericuloase. Sunt specificate pe scurt aspecte privind amplasamentul,

controlul apei şi gestionarea levigatului, protecţia solului şi a apei, controlul gazului, ai poluanţilor şi

pericolele, stabilitatea şi protecţiile.

Hotărârea Guvernului 349/2005

De fapt, această hotărâre de guvern transpune Directiva UE privind depozitarea (1999/31/EC).

Normative tehnice privind depozitarea (26 noiembrie 2004). Acest normativ tehnic include cerinţe

operaţionale şi tehnice, precum şi măsurile privind depozitarea deşeurilor, în vederea prevenirii sau

reducerii pe cât posibil a efectelor adverse asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, efecte generate de

depozitarea deşeurilor, pe întreaga durată de funcţionare a depozitului. Emterea acestui regulament

duce la conformarea cu cerinţele europene privind construcţia de depozite de deşeuri.

Mai jos este prezentată o analiză comparativă a opţiunilor tehnice privind tratarea levigatului, precum şi

opţiunea propusă. Restul opţiunilor tehnice, în ceea ce priveşte construcţia unui depozit nou, trebuie să fie

în concordanţă cu prevederile în vigoare.

7.9.1 Tratarea levigatului

Levigatul este pretratat înainte de a fi deversat în rețeaua de canalizare. Tratarea poate avea loc pe

amplasament sau în afara acestuia, însă în ambele cazuri, componentele reziduale trebuie eliminate în

afara amplasamentului. În conformitatea cu legislația română, reciclarea și reinjectarea nu sunt permise.

Evacuarea levigatului pretratat este reglementată de HG nr. 188/2002 pentru aprobarea standardelor

NTPA‐001, NTPA‐002 și NTPA‐011 privind cerințele pentru descărcarea apelor uzate în mediul acvatic,

modificată și completată de HG nr. 352/2005.

În România, standardele de calitate variază în funcție de receptorul natural:

NTPA‐001/2002 normativ tehnic privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate

industriale și orășenești la descărcarea în receptorii naurali.

NTPA‐002/2002 normativ tehnic privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de

canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.

NTPA‐002/2002 include standarde de calitate privind descărcarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale

localităţilor şi direct în staţiile de epurare. Acesta include o listă de parametri chimici și biochimici privind

apele uzate care nu trebuie depășiți la descărcarea în rețelele de colectare apeu uzate orășenești. De

169

asemenea, sunt prezentate și alte substanțe care nu trebuie evacuate în rețelele orășenești de canalizare,

independent de parametri chimici și biochimici, ca de exemplu, uleiuri, grăsimi etc.

Articolele 10 și 11, definesc cadrul pentru contractul dintre utilizatorul de apă și operatorul sistemului de

apă uzată, ca de exemplu, se stipulează încărcările și concentrațiile maxime, punctele de verificare a

calității apelor uzate și frecvența de realizare a analizelor.

În principiu, există 2 tehnologii de tratare pentru tratarea levigatului:

Osmoza inversă şi

Tratarea biologică (cu nămol activat).

În acest caz, în vederea identificării celei mai bune opțiuni pentru tratarea levigatului, s‐a comparat metoda

osmozei inverse cu procedeul cu reactor cu funcționare secvențială (RFS), o metodă specifică de tratare

biologică.

Descrierea procesului de osmoză inversă

Procesul de osmoză inversă este un proces de separare fizică şi operează cu membrane artificiale. În ultimii

ani, au fost dezvoltate diferite tipuri de membrane cu caracteristici speciale, în special pentru procesul de

filtrare.

Datorită caracteristicilor excelente ale membranelor utilizate în osmoza inversă, pot fi reţinute mai mult de

98 % din moleculele mai mari.

Osmoza inversă funcţionează pe baza unei separări fizice printr‐o membrană semipermeabilă.

Dacă concentraţia de substanţe dizolvate pe una dintre părţile membranei este diferită de cea de pe

cealaltă parte, sistemul nu va mai avea echilibru termodinamic şi va încerca să atingă echilibrul de

concentraţie prin compensarea concentraţiei. Diferenţa de concentraţie este forţa motoare care împinge

solventul din partea cu mai puţină concentraţie a membranei în cealaltă parte. Ca urmare, creşte volumul

pe partea cu concentraţia mai mare de substanţe dizolvate.

Acest proces continuă până se egalează gradul de concentraţie pe ambele părţi ale membranei. Atunci

sistemul va avea echilibru dinamic, pe de o parte, între efortul de diluare şi – în consecinţă de mărire a

volumului pe partea cu concentraţie mai mare de soluţie – o suprapresiune hidrostatică pe de altă parte.

Această suprapresiune hidrostatică corespunde diferenţei de presiune osmotică a lichidelor cu nivele

diferite de concentraţie.

Aplicarea de presiune externă pe lichidul de concentraţie mai mare ar putea inversa procesul natural de

osmoză. Solventul – numit „permeat” – trece de membrană, lăsând în urmă „concentratul”.

În comparaţie cu filtrarea obişnuită, formularea conceptuală a osmozei inverse este diferită. În timp ce

filtrarea separă solidele de un lichid, osmoza inversă separă soluţiile dizolvate de un solvent. Aceasta

demonstrează o configurare diferită de mişcare.

170

Filtrarea înseamnă că lichidul trece complet printr‐un filtru, în timp ce solidele se sedimentează pe

suprafaţa filtrului sub formă de turtă de filtru. În cazul osmozei inverse, lichidul este direcţionat tangenţial

spre o membrană cu o presiune şi viteză ridicată. Mare parte din lichid – „permeatul” – trece prin

membrană. Restul de lichid – „concentratul” – conţinând o concentraţie mare de substanţe dizolvate şi

trebuie eliminat.

Concentratul şi permeatul sunt rezultatele tratării levigatului. Se prevede (potrivit solicitării Autorităţii de

Apă) că permeatul va fi eliminat printr‐o conductă sub presiune în mediul receptor.

Descrierea procedeului cu reactor cu funcționare secvențială (RFS) care utilizează nămol activat

Reactorul cu funcționare secvențială (RFS) este un rezervor industrial de prelucrare pentru tratarea

biologică a apelor uzate. Reactoarele RFS tratează apele uzate rezultate de pe depozit, din bazine de fermentare anaerobă sau instalații de tratare mecano-biologică în serie. Oxigenul este amestecat în apa

uzată pentru a reduce necesarul biochimic de oxigen (NBO) și necesarul chimic de oxigen (NCO) pentru a

fi adecvat spre deversare în rețeaua de canalizare.

Cu toate că există mai multe configurații de RFS, procesul de bază este similar. Instalația constă în cel puțin

două bazine echipate identic cu o supapă de admisie comună care poate fi schimbată între ele. În bazine

există un sistem de curgere, apele uzate brute (influentul) intrând pe o parte și apa tratată (efluentul)

ieșind pe partea cealaltă. În timp ce un bazin funcționează ca bazin de decantare/filtrare, celălalt are rolul

de a aera și filtra. În partea de admisie a bazinului se găsește o secțiune de bazin numită selector biologic.

Aceasta constă într‐o serie de pereți sau deflectoare care direcționează aerul dintr‐o parte a bazinului în

cealaltă sau sub sau peste deflectoare consecutive. Aceasta ajută la amestecarea influentului cu nămolul

activat, începând procesul de fermentare biologică înainte ca soluția să intre în partea principală a

bazinului.

Există cinci etape de tratare: umplere, reacție, stabilizare, decantare și inertizare.

Aerarea soluției mixte se realizează în primele două etape prin intermediul unor pompe mecanice fixe sau

plutitoare sau prin transferul de aer îndistribuitoarele de bule finefixate în podeaua bazinului. În acest

timp, supapa de admisie a bazinului este deschisă și o pompă pentru nămol activat ia lichidul mix și solidele

(soluție amestecată) din zona de supapă de ieșire a bazinului și le mută în zona de admisie a bazinului.

Astfel, apele uzate ce intră sunt „însămânțate” cu bacterii vii.

Timpii de aerare variază în funcție de mărimea stației și compoziția/cantitatea de soluție admisă, însă

durează, în general, între 60 – 90 minute. Adăugarea de oxigen în soluție încurajează multiplicarea

bacteriilor aerobe care consumă nutrienții. Acest proces încurajează transformarea azotului din forma sa de amoniac în nitrit și nitrat oxidat, proces cunoscut sub denumirea de nitrifiere.

În vederea îndepărtării compușilor de fosfor din soluție, deseori, în această perioadă, se adaugă sulfat de aluminiu (alaun). Acesta reacționează și formează compuși nesolubili care se decantează în nămol în

cadrul etapei următoare.

171

Etapa de decantare are de obicei aceeași durată ca și cea de aerare. În cadrul acestei etape, nămolul

format de bacterii se așează în partea inferioară a bazinului. Bacteriile aerobe continuă să se multiplice

până ce oxigenul dizolvat este utilizat în totalitate. Condițiile din bazin, în special aproape de partea

inferioară a bazinului sunt acum mai potrivite pentru înflorirea bacteriilor anaerobe. Multe dintre acestea,

precum și unele dintre bacterii care preferă un mediu cu oxigen, încep acum să folosească azotul oxidat în

loc de oxigen (ca alternativă acceptorul final de electroni) și transformă azotul în stare gazoasă, sub formă

de oxizi de azot sau, ideal, în oxid de azot . Acest proces este cunoscut sub denumirea dedenitrificare.

Pe parcurs ce bacteriile se multiplică și mor, nămolul din bazin crește în volum și în timpul etapei de

decantare, o pompă de nămol activat direcționează o parte din nămol într‐un bazin de fermentare pentru

tratare ulterioară. Cantitatea sau „vârsta” nămolului din bazin sunt monitorizate îndeaproape, putând avea

influențe asupra procesului de tratare.

Nămolul este lăsat să se așeze până ce apă curată se va găsi în partea superioară a bazinului, 20 % ‐ 30 %

din conținutul bazinului.

Etapa de decantare implică, în cele mai multe cazuri, scufundarea unei lingure sau „jgheab” în bazin. Acesta

are conectată o conductă la o lagună unde este stocat efluentul final în vederea evacuării în zone umede,

unde se cresc copaci, guri de vărsare în ocean sau în vederea unei tratări ulterioare spre a fi folosit pentru

stropirea parcurilor, a terenurilor de golf etc.

Cele două tehnologii sunt comparate în tabelul următor.

Tabel 82 : Comparaţia proceselor de tratare a levigatului

Osmoza inversă�(Filtrare mecanică a membranei în două etape)

Nămol activat�(Tratare biologică în două etape)

Argumente

pro

Suprafaţă mică ocupată (container de 40'' cu

un filtru de pietriş suplimentar)

Flexibilitate ridicată în ceea ce priveşte

modificarea cantităţii şi calităţii nămolului:

o Structură modulară; o instalaţie de

osmoză inversă este formată din mai

multe module;

o În cazul în care este nevoie, atât

instalaţia cât şi fiecare modul pot fi

oprite sau pornite cu uşurinţă şi sunt

adecvate pentru o gamă largă de

agenţi contaminatori;

o Având o durată de exploatare destul

de scurtă, aceasta necesită să fie

înlocuită la fiecare 5‐10 ani, făcând

astfel posibilă adaptarea instalaţiei la

noua generaţie de Osmoză Inversă, în

concordanţă cu BAT (cea mai bună

tehnologie disponibilă).

Tehnica ce utilizează membrana este o

Cost investițional scăzut.

Cost de operare scăzut.

Tehnocă relativ simplă.

Construcție standard pereți pentru bazine

dreptunghiulare.

Extindere ușoară modul.

Tratarea biologică este o tehnologie consacrată

pentru tratarea nămolului. Tehnica este

conform BAT (cea mai bună tehnică

disponibilă).

Flexibilitatea mare în ceea ce privește condițiile

de operare permite optimizarea diferitelor

obiective de tratare. Această flexibilitate a

permis tratarea cu succes a unei game largi

de ape uzate, de la tipul foarte concentrat la

cel foarte diluat.

172

Osmoza inversă�(Filtrare mecanică a membranei în două etape)

Nămol activat�(Tratare biologică în două etape)

tehnologie „black box”, adică o tehnică

foarte automatizată. Operarea instalaţiei

este foarte simplă.

Procesul de osmoză inversă depinde doar de

legi chimico‐fizice. În timpul procesului

apa poluată este presată de o membrană

permeabilă care permite trecerea apei

pure de partea cealaltă a membranei în

timp ce contaminarea (moleculele mai

mari) este concentrată pe partea cealaltă,

aşa numitul „concentrat”.

Eficienţa depinde de compoziţia levigatului.

Astfel sunt minimizate variaţiile în

calitatea efluentului.

Efluentul poate fi tratat uşor la standarde

foarte ridicate. În funcţie de numărul de etape, pot fi filtrate până la 95% ‐ 99% din poluanţi.

Osmoza inversă se desfăşoară de obicei în două

etape. Debitul de apă tratată este după

cum urmează: Prima etapă: aprox. 50 ‐

80%, a doua etapă până la 90%.

Tehnica funcţionează pe baza principiului

„switch on – switch off”. Spre deosebire

de procesele biologice nu este necesară o

operare continuă.

Pentru că în procesul de tratare nu sunt

implicate microorganisme, conţinutul

periculos din levigat nu are efecte adverse

asupra procesului.

Argumente

contra

Costurile de operare sunt relativ mari. Cu toate

acestea, în trecut, costurile de înlocuire

ale membranelor (aprox. 30% din totalul

de costuri variabile de operare) au scăzut

semnificativ în trecut.

Întreţinerea instalaţiei trebuie realizată de

companii specializate cu personal instruit.

Deocamdată există doar câţiva producători de

membrană utilizată în tratarea levigatului.

Durata de utilizare scurtă a membranelor.

Concentratul rezultat este deșeur periculos și

pot apărea probleme în ceea ce priveșște

eliminarea. Eliminarea este costisitoare,

rezultând în costuri de operare mari.

Nămolul activat poate fi afectat de componentele

periculoase din levigat.

Este nevoie de o monitorizare și operare specifică

pentru a gestiona reactorul în așa fel încât să

se atingă rezultatele de tratare dorite.

Posibil să fie nevoie de mai mult de o unitate de

tratate pentru a asigura programele de

curățare.

173

Tabel 83 : Comparație costuri tehnologii de tratare levigat

Tehnologie RFS Tehnologie OI

Costuri investiționale (EURO) 457.377 757.315

Cheltuieli cu operarea pe an (EURO) 44.889 176.407

Cheltuieli întreținere / reabilitare pe an

(EURO)

9.333 55.000

7.9.1.1 Optiunea tehnică propusă

Opțiunile de tratare levigat sunt opțiuni care pot fi realizate numai in situ. Deși există un curs de apă

(Mureș) care curge în apropierea amplasamentului propus pentru depozit, evacuarea directă a efluenților

în mediu se consideră o alternativă ce implică riscuri mari de mediu, de asemenea, necesitând o investiție

mai mare în tehnologia de tratare. Astfel, s‐a planificat o evacuare indirectă prin SEAU Remetea. Avizul

pentru racordul la rețeaua de canalizare a localității Remetea nr. 23/21.01.2010 emis de SC REDISZA SA

este prezentat în Volumul VI – EIM.

La evacuarea în canalizare trebuie respectate anumite standarde de calitate stabilite de normativul tehnic

românesc NTPA‐002/2002 (după cum s‐a discutat deja).

Metoda de tratare levigat aleasă este cea cu reactor cu funcționare secvențială (SBR) descrisă mai jos cu

mixer hiperboloid. Acest tip de mixer îmbunătățește procesul tehnologic (formarea de fulgi mari ușor de

separat), reduce costurile cu energia (până la 80 comparativ cu tehnologia cu mixeri orizontali cu palete) și

este mai ușor de întreținut.

Nămolul rezultat în urma tratării levigatului va fi gestionat ca și deșeu periculos.

Principalul avantaj avut în vedere la selectarea metodei de tratare sunt costurile de operare semnificativ

mai mici ale tehnologiei SBR comparativ cu osmoza inversă, cu atât mai mult cu cât efluentul trebuie să

îndeplinească anumite condiții impuse de NTPA002. Operarea unei instalații de osmoză inversă înseamnă

costuri extrem de ridicate datorită concentrației mare de levigat (costuri cu energia pentru operarea

pompei și costuri cu curățarea/înlocuirea membranelor). Potrivit experienței la nivel european, costurile de

operare a unei instalații de osmoză inversă descresc la un nivel suportabil dacă levigatul trece întâi printr‐o

tratare biologică în vederea scăderii nivelului de poluanți. Cu cât nivelul de poluanți este mai mic, cu atât

costul este mai suportabil.

Rapoartele tehnice care conțin detalii privind proiectarea depozitului conform sunt prezentate în Volumul

II – Anexa 5.

174

7.10 Opțiuni tehnice pentru închiderea depozitelor neconforme

Depozitele neconforme existente în județ sunt considerate, în conformitate cu prevederile HG nr.

349/2005 privind depozitarea deșeurilor, depozite neconforme clasa „b”. Aceste depozite neconforme

trebuie să înceteze activitatea etapizat conform termenelor limită stipulate în Tratatul de Aderare a

României la Uniunea Europeană și Anexa 5 a HG nr.

Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme clasa „b”, care au sistat sau sistează activitatea de

depozitare după 31 decembrie 2006 se realizează conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor şi a Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea

Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Normativul tehnie privind depozitele de deșeuri prevede că imediat după umplerea și nivelarea unei celule

a unui depozit, trebuie aplicat un sistem de etanșare. Mai jos sunt prezentate trei alternative tehnice

pentru sistemul de etanșare, care constă în succesiunea următoarelor straturi:

Alternativa a):

o Corp depozit;

o Strat de susținere d ≥ 50 cm

o Strat de drenaj gaz, d ≥ 30 cm, elasticitate ≥ 45MN/m2, conținut carbonat de calciu ≤ 10 % din masă;

o Strat impermeabilizare d ≥ 50 cm (2 straturi ≥ 25 cm fiecare), kf ≤ 1.10‐9 m/s, porozitate < 5 %, Dpf

≥ 92 %;

o Geotextil de protecție ≥ 400 gr/m2;

o Strat de drenaj d ≥ 30 cm, kf ≥ 1.10‐3 m/s din nisip grosier sau pietriș. Alternativ, o saltea de drenaj

cu filtru pe ambele părți și folie de protecție;

o Geosintetic permeabil;

o Strat de reținere apă, d ≥ 85 cm, sol necompactat;

o Strat vegetal d ≥ 15 cm;

o Gazon, vegetație rezistentă la eroziune;

Alternativa b):

o Corp depozit;


o Strat de drenaj gaz kf ≥ 1.10‐4 m/s, d ≥ 30 cm, nisip, material rezultat din concasarea deșeurilor din construcții, conținut de carbonat de calciu ≤ 1 % din masă;

o Strat sintetic de impermeabilizare, PEHD ≥ 2.0 mm;

o Geotextil de protecție ≥ 1000 gr/m2 (nu este necesar dacă se utilizează o saltea de drenaj cu 2 straturi de protecție);

o Strat de drenaj d ≥ 30 cm, din nisip grosier sau pietriș. Alternativ, o saltea de drenaj cu filtru pe ambele părți;

o Geotextil permeabil;

175



o Gazon, vegetație rezistentă la eroziune;

Alternativa c):

o Corp depozit;


o Strat de drenaj gaz, d ≥ 30 cm, nisip cu granulație mare, deșeuri in construcții concasate, conținut de carbonat de calciu ≤ 10 % din masă;

o Impermeabilizare cu compozit, greutate ≥ 6000 gr/m2;

o Saltea de drenaj cu filtru pe ambele părți și folie de protecție;



o Gazon, vegetație rezistentă la eroziune.

Conform Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, sistemul de impermeabilizare trebuie să

îndeplinească următoarele cerinţe:

să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit;

să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii;

să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie;

să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni;

să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate);

să împiedice înmulţirea animalelor;

să fie circulabil;

să fie uşor de întreţinut.

Aşezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaţă se realizează numai atunci când

tasările corpului depozitului sunt într‐un stadiu la care nu mai pot determina deteriorarea acestui sistem. În

perioada principală de tasare se poate realiza o acoperire temporară.

La proiectarea sistemului de impermeabilizare a suprafeţei depozitelor neconforme trebuie să se respecte

cerinţele minime prevăzute în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, etapele pentru aprobarea închideroo depozitelor

sunt următoarele:

autoritatea competentă de protecția mediului evaluează rapoartele prezentate de operator și efectuează inspecția finală;

autoritatea competentă de protecția mediului stabilește operațiile pentru închiderea depozitului, această decizie neafectând responsabilitatea operatoruluo depozitului stipulată în avizul de mediu;

autoritatea competentă de protecția mediului comunică operatorului decizia de închidere.

176

7.10.1 Opţiune tehnică propusă

Opțiunea tehnică selectată este alternativa c), impermeabilizare cu geocompozit (saltea bentonitică) în

cazul depozitelor neconforme de la Borsec, Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Topliţa.

În cadrul prezentului proiect, pe lângă depozitele ce vor fi închise, există 4 depozite ce vor fi ecologizate –

Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, și Băile Tuşnad. Deșeurile vor transportate de la aceste depozite

neconforme la depozitul neconform Miercurea Ciuc.

Rapoartele tehnice ce conțin detalii privind închiderea depozitelor neconforme sunt prezentate în Volumul

II – Anexa 5.

7.11 Alternative privind genstionarea deșeurilor în județul Harghita

7.11.1 Metodologie și ipoteze pentru stabilirea alternativelor

Stabilirea alternativelor pentru sistemul integrat de gestionarea deșeurilor se realizează având la bază cele

mai bune opțiuni tehnice care pot fi implementate în județ și care au fost prezentate în capitolele

anterioare. Mai jos sunt prezentate atât ipotezele pentru stabilirea alternativelor, cât și ipotezele utilizate

pentru calculul capacităților instalațiilor de gestionare a deșeurilor.

Colectarea și transportul deșeurilor:

Colectarea și transportul deșeurilor se va realiza pe zone de colectare (3 zone de colectare);

Colectarea deșeurilor reziduale se va realiza atât prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă (pentru casele din mediul urban și mediul rural unde acest sistem este deja implementat), cât și prin puncte de colectare;

Colectarea deșeurilor reciclabile în mediul urban se va realiza prin puncte de colectare stradale (1 insulă pentru 1.000 locuitori) și 8 centre de colectare prin aport voluntar (1 centru de colectare prin aport voluntar pentru în medie 35.000 locuitori);

Colectarea deșeurilor reciclabile în mediul rural se va realiza prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă (cu saci de plastic), cu excepția deșeurilor de sticlă pentru care se vor furniza eurocontainere (un container de 1,5 m3 pentru aproximativ 1.000 locuitori);

Colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza pe trei fracții: un container pentru deșeuri de hârtie și carton, un container pentru deșeuri de plastic și metal și un container pentru deșeuri de sticlă.

Colectarea separată a deșeurilor menajere biodegradabile din mediul urban se va realiza prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă, la 85% din locuitori;

Următoarele ipoteze au fost avute în vedere în ceea ce privește colectarea separată:

o în containerele pentru deșeurile de hârtie și carton se va regăsi un procent de 60 % din cantitatea generată de deșeuri de hârtie și carton și 5 % din cantitatea totală de deșeuri non‐reciclabile generată (deșeuri reziduale și deșeuri biodegradabile);

o în containerele pentru deșeuri de plastic, lemn și sticlă se va regăsi un procent de 60 % din cantitatea generată de deșeuri de plastic, lemn și sticlă și 15 % din cantitatea totală de deșeuri non‐reciclabile generată (deșeuri reziduale și deșeuri biodegradabile);

o în cazul colectării separate a deșeurilor biodegradabile, în pubele, pe lângă deșeurile biodegradabile, se vor regăsi și alte tipuri de deșeuri, reprezentând 5 % din cantitatea de deșeuri biodegradabile colectate;

177

În mediul rural, compostarea individuală va fi implementată la 20.000 de gospodării, ceea ce reprezintă aproximativ 25 % din cantitatea generată;

Deșeurile din parcuri și grădini și deșeurile provenite de la cantine și restaurante din mediul urban vor fi compostate in situ și în cadrul proiectului vor fi achiziționate tocătoare mobile;

Pentru colectarea deșeurilor periculoase menajere, în cadrul proiectului, se vor achiziționa vehicule speciale pentru colectarea acestor tipuri de deșeuri (centre mobile de colectare prin aport voluntar);

Colectarea și stoarea temporară a fluxurilor speciale de deșeuri (inclusiv deșeurile reciclabile și deșeurile biodegradabile) se vor realiza prin intermediul a 8 centre de colectare prin aport voluntar care vor fi amplasate în localitățile Miercurea Ciuc, Vlăhița, Toplița, Sânsimion, Bălan, Corund, Cristuru Secuiesc și Gheorgheni. În centrele de colectare se va asigura colectarea următoarelor fluxuri speciale de deșeuri: DEEE, baterii uzate, deșeuri menajere periculoase, deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri textile, deșeuri din parcuri și grpdini, deșeuri reciclabile etc.

Sortarea deșeurilor colectate separat:

În stațiile de sortare se vor sorta deșeurile de hârtie, carton, plastic și sticlă ce au fost colectate separat atât de la populație, cât și de la industrie, din comerț și de la instituții. Trebuie avut în vedere faptul că la stațiile de sortare sosește doar un procent de 50 % din cantitatea de deșeuri reciclabile (în special deșeuri de ambalaje) provenită din industrie, comerț și de la instituții. Restul cantității de deșeuri de ambalaje provenită din industrie, comerț și instituții se consideră a fi transportată direct la companii de reciclare;

Ratele de valorificare a deșeurilor reciclabile în stațiile de sortare sunt următoarele:

o Deșeuri de hârtie și carton 85 %;

o Deșeuri de sticlă 60 %;

o Deșeuri de metal 90 %;

o Deșeuri de plastic 75 %.

Compostarea deșeurilor:

Pentru stația de compostare Remetea s‐a considerat că 1.400 tone/an sunt deșeuri verzi colectate din parcuri și grădini, 5.300 tone/an sunt deșeuri provenite de la cantine și restaurante și 16.900 tone/an sunt deșeuri menajere biodegradabile colectate separat de la populația din mediul urban;

Cantitatea anuală de compost reprezintă 45 % din cantitatea de deșeuri care intră în stația de compostare.

Pe baza ipotezelor prezentate și a datelor privind estimarea cantității de deșeuri municipale generate s‐au

determinat cantitățile de deșeuri municipale generate în fiecare regiune, cantitățile de deșeuri menajere

colectate separat și capacitățile stațiilor de transfer, a stației de sortare și a stației de compostare.

7.11.2 Prezentarea alternativelor

La stabilirea alternativelor propuse pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita

s‐au avut în vedere următoarele:

Analiza opțiunilor tehnice și opțiunea propusă pentru fiecare operație de gestionare a deșeurilor care au fost prezentate în capitolele anterioare;

Situația existentă în județ și proiectele existente;

Propunerile Consiliului Județean și ale autorităților locale din județ.

178

Astfel, au fost stabilite trei alternative care sunt prezentate în cele ce urmează.

În plus față de alternativa 0, au fost identificate 4 alternative privind SIGD care sunt realiste și adecvate

spre a fi analizate în continuare. Aceste opțiuni sunt următoarele:

ALTERNATIVA A: sistem de colectare cu o pubelă (deșeuri în amestec), cu tratare mecano‐biologică

în vederea depozitării și cu două stații de sortare

ALTERNATIVA B: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec), cu tratare mecano‐

biologică în vederea valorificării energetice și cu două stații de sortare

ALTERNATIVA C: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec, reciclabile), cu tratare

mecano‐biologică în vederea depozitării și cu două stații de sortare

ALTERNATIVA D: Sistem de colectare (în amestec, reciclabile, biodegradabile) cu 3 pubele cu stație

de compostare de mare capacitate și 2 stații de sortare

Mai jos sunt prezentate în detaliu caracteristicile principale ale alternativelor propuse.

7.11.2.1 Alternativa 0

Alternativa „zero” ar trebui să fie prima alternativă analizată, i.e. cazul cu proiect, cu menținerea nivelului

actual de servicii. Cu toate acestea, în prezent, în județul Harghita nu există un sistem integrat de

gestionare a deșeurilor solide. Fiecare autoritate publică din zona de proiect are propriul sistem de

gestionare a deșeurilor. Așadar, se poate spune că investiția planificată în cadrul proiectului poate fi

considerată ca o investiție nouă din punctul de vedere al județului Harghita.

Continuarea furnizării de servicii comunale la nivelul actual va duce la sancționarea consiliilor locale. Deși,

într‐un final, locuitorii ar duce povara amenzii, plata nu ar scuti localitățile de respectarea obligațiilor în

ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Așadar, chiar și fără proiect, este nevoie de realizarea unei investiții în gestionarea deșeurilor. Cu toate

acestea, în cazul de față, acesta poate fi realizat doar printr‐un împrumut (cu dobândă mare) ale cărui

dobânzi și costuri secundare, într‐un final, ar duce la creșterea necontrolată a taxelor pentru populație.

7.11.2.2 Alternativa A

Colectare și transport

Colectarea deșeurilor reziduale se va realiza prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă în mediul urban și rural unde acest sistem a fost deja implementat și în containere amplasate în punctele de colectare stradale din zonele de blocuri din mediul urban.

Colectarea deșeurilor reciclabile va fi implementată prin insule de colectare (316 insule) și centre de colectare prin aport voluntar (8 centre). Deșeurile biodegradabile nu vor fi colectate separat de la populație.

179

Deșeurile periculoase vor fi colectate prin intermediul unui vehicul de colectare și transport proiectat special pentru acest tip de deșeuri (în mediul rural) și prin centre de colectare prin aport voluntar în mediul urban.

În Județul Harghita vor fi realizate 8 centre de colectare prin aport voluntar pentru fluxurile de deșeuri speciale, unde vor fi colectate prin aport voluntar deșeuri menajere periculoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), (în containere furnizate de producători), deșeuri din construcții și demolări, deșeuri de ambalaje voluminoase.


Ar fi de dorit să se realizeze un centru de colectare cu aport voluntar pentru fiecare 10.000 – 15.000

persoane, însumând un total de 23 centre de colectare prin aport voluntar. Cu toate acestea, din cauza

costurilor investiționale și de operare rificate și având în vedere numărul limitat de parcele asigurate în

acest scop de consiliile locale, numărul de centre de colectare prin aport voluntar a trebuit redus.

În mediul rural, centrele de colectare prin aport voluntar sunt înlocuite cu centre mobile de colectare

(camioane) care pot fi chiar mai eficiente în ceea ce privește colectarea deșeurilor menajere periculoase.

Aceste camioane se vor regăsi în locuri desemnate (de exemplu, parcări) în anumite zile, stabilite de

consiliile locale.

În total, au fost examinate 10 amplasamente posibile pentru centrele de colectare prin aport voluntar, mai

exact, cele propuse de CJ Harghita.

Tabel 84: Date privind amplasamentele propuse pentru centrele de colectare prin aport voluntar

Nr. Locația centrului de colectare prin aport voluntar

Categorie de

localitate

Număr populație

deservită (la 1 iulie 2009)

Locație Număr decizie de alocare

Mărime parcelă [m2]

1. Miercurea Ciuc municipiu

41820

În vecinătatea fostului depozit municipal, lângă stația de transfer

planificată

190/2008 (XI.28.)

1000

2. Gheorgheni municipiu 19721

Parcelă nr. 8681/2010 (X.26.)

15800

3. Topliţa municipiu 15549

Parcelă nr. 16316

4. Cristuru Secuiesc oraș 10352

Parcele nr. 3000

5. Bălan oraș 7602

În zona de nord a orașului, pe suprafața fostei fabrici de oțel

334/2000 (XI.01.)

1000

6. Vlăhiţa oraș 7005

Str. József Attila 6A 1000(40m x

25m)

7. Borsec oraș 2758

1000

8. Băile Tuşnad oraș 1635

1000

180

Nr. Locația centrului de colectare prin aport voluntar

Categorie de

localitate

Număr populație

deservită (la 1 iulie 2009)

Locație Număr decizie de alocare

Mărime parcelă [m2]

9. Corund comună 632617511

Zona fostului târg de animale, lângă stația de transfer planificată

1000

10. Sânsimion comună 3518(10726)

Lângă centrul de colectare separată

ALCSIK 1400

Posibilele amplasamente se găsesc, în principal, în vecinătatea municipiilor și orașelor. Două excepții sunt

Corund și Sânsimion, a căror verificare este explicată în cele ce urmează:

Corund (6326) se află la jumătatea is distanței dintre Praid (6667) și Lupeni (4518), centrul de

colectare cu aport voluntar fiind ușor accesibil pentru mai mult de 17.000 persoane. În plus,

utilitățile publice pot fi asigurate de la stația de transfer din vecinătate (→ cost inves țional mai

scăzut), la fel ca și personalul de supraveghere (sau înlocuitul aceluiași) pentru centrul de colectare

cu aport voluntar (→ cost de operare mai scăzut).

Centrul de colectare separată ALCSIK este amplasat la jumătatea distanței dintre Sânsimion (3518),

Sânmartin (2360) și Ciucsângeorgiu (4848), în apropiere de DN 12. Așadar, centrul de colectare prin

aport voluntar planificat, adiacent acestuia, va fi ușor accesibil pentru mai mult de 10 mii de

oameni. Nu este nevoie de clădire administrativă pentru centrul de la Sânsimion, utilitățile publice

și drumul de acces sunt asigurate. Cu toate acestea, pentru centrul de colectare separată ALCSIK se

vor realiza o platformă de cântar și o zonă de stocare a baloților (180 m2) pentru ca centrul să

funcționeze la standarde UE și la o capacitate mai mare (2 schimburi).

Mai jos este prezentat numărul minim de centre de colectare prin aport voluntar necesare a fi realizate în

zona proiectului de SIGD, separat pentru fiecare zonă de colectare.

Tabel 85: Determinarea numărului de centre de colectare prin aport voluntar

Zonă Populaţie Număr de centre de colectare prin aport voluntar planificate

Număr de persoane pe centru de colectare prin aport voluntar

Sud 117850 3 39283

Nord 106587 3 35529

Vest 62505 2 31253

După cum se observă, cu cele 8 centre de colectare prin aport voluntar, numărul de populație deservit de

un centru este destul de echilibrat, rezultând o medie de 35.000 locuitori pe centru.

În baza tabelului de mai sus, considerăm ca necesară realizarea unui centru de colectare prin aport

voluntar în Borsec din cauza densității scăzute a populației ți accesibilitatea orașului Toplița (26 km).

Similar, nu recomandăm realizarea unui centru de colectare prin aport voluntar în Băile Tușnad din cauza

densității scăzute a populației și accesului ușor (drum național 12) la centrul de colectare separată ALCSIK

(16 km).

181

Sunt prevăzute 2 seturi de containere de înlocuit pentru perioada de golire și spălare a containerelor. Un

set de containere de înlocuit se va regăsi în permanență la reședința de județ, Miercurea Ciuc, fiind singura

zonă dens populată din județ.

Loturile de teren alocate pentru centrele de colectare prin aport voluntar su o suprafață de cel puțin 1.000

m2, existând posibilitatea unei extinderi în viitor.

Și pentru Odorheiu Secuiesc este nevoie de un centru de colectare prin aport voluntar dar această

investiție ar trebui finanțată din alte surse (→ contract de concesiune). În orice caz, merită luat în

considerare terenul pe care se află depozitul închis al orașului. Locația este bine cunoscută publicului, se

află la 1 km de zonele locuite și DJ 137 asigură un acces ușor.

Terenurile au fost alocate prin decizii ale consiliilor locale pentru scopul menționat. Singura excepție este

centrul de la Gheorgheni unde continuă căutările pentru un amplasament corespunzător.

Pentru operarea acestor centre este nevoie de drum de acces, alimentare cu electricitate și cu apă și rețea

de canalizare. Este proiectat un sistem electric de răcire.

Tabel 86: Distanța până la utilități de la centrele de colectare cu aport voluntar

Nr. Locația centrului de colectare prin aport

voluntar Distanța până la utilitate

1. Bălan 30m (s‐a proiectat drum de acces

pietruit)

2. Corund Lângă stația de transfer

3. Cristuru Secuiesc 620 m (s‐a proiectat drum de acces

pietruit)

4. Gheorgheni Deja conectat

5. Miercurea Ciuc Lângă stația de transfer

6. Sânsimion 30m (s‐a proiectat drum de acces

pietruit)

7. Topliţa 1600m (s‐a proiectat drum de acces

pietruit)

8. Vlăhiţa 100 m (s‐a proiectat drum de acces

pietruit)

Realizarea infrastructurii exterioare este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect.

Transportul și transferul deșeurilor

Județul va fi împărțit în 3 zone de colectare alocate celor 2 stații de transfer și respectiv depozitului conform de la Remetea. Cele 2 stații de transfer sunt următoarele:

o Stația de transfer de la Miercurea Ciuc (40.000 tone/an) – va fi realizată în cadrul proiectului și va comporta o platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor provenind din parcuri si grădini;

182

o Stația de transfer de la Corund (17.000 tone/an) – va fi realizată în cadrul proiectului și va comporta o platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor provenind din parcuri și grădini.

Datorită amplasării non‐centrale a depozitului de deșeuri în cadrul zonei de proiect, după colectare

deșeurile trebuie transportate pe distanțe lungi. Transportul unor cantități mari de deșeuri se realizează cu

ajutorul tractoarelor cu remorci pentru a reduce costurile de transport (costuri cu combustibil și forța de

muncă). În ceea ce privește stațiile de transfer, județul Harghita a propus doar două amplasamente pe care

Consultantul le‐a analizat: terenul adiacent depozitului actual de la Miercurea‐Ciuc și zona fostului târg de

animale de la Corund. Din punct de vedere tehnic, ambele amplasamente sunt adecvate și sunt considerate

soluții optime pentru implementarea SIGD. Nu au putut fi analizate alte amplasamente.

Tabel 87: Verificarea locațiilor stațiilor de transfer în funcție de distanțe

Plecare Sosire

Distanță

transport

pe drum

public

Se justifică

transferul?

Stație transfer Miercurea Ciuc Depozit Remetea 72 km da

Stație transfer Corund Depozit Remetea 72 km da

Borsec Depozit Remetea 44 km

cantitatea

redusă nu

justifică

transferul

Cristuru Secuiesc Stație transfer Corund 39 km marginal

Tuşnad Stație transfer Miercurea

Ciuc 26 km nr.

Sursă: www.maps.google.com

183

Figura 20: Rute de transport la Remetea

Sortarea deșeurilor reciclabile

Pentru atingerea țintelor privind reciclarea deșeurilor de ambalaje în județ trebuie să existe capacitate

suficientă pentru sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat de la populație, dar și o parte din

deșeurile reciclabile colectate de la industrie, comerț și instituții. Astfel, pe lângă stația de sortare existentă

realizată în cadrul unui proiect PHARE CES la Sânsimion (5.700 t/an), în cadrul acestui proiect se va realiza

încă o stație de sortare (Remetea) cu o capacitate de 15.200 t/an.

Tratarea deșeurilor biodegradabile

În vederea atingerii țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile se

propune realizarea unei instalații de tratare mecano‐biologică în 2013, cu o capacitate de 72.000 tone/an,

instalație care ar putea fi realizată pe același amplasament can și depozitul de deșeuri (Remetea).

Din fluxul de deșeuri în amestec, în primul rând se separă, cu ajutorul unor utilaje (tocător, ciur rotativ) așa‐

numita fracție subdimensionată. Acest procedeu are loc în hala TMB (1.200 m2). Fracția subdimensionată

este adusă direct spre stabilizare biologică (compostare în grămezi statice aerate, închise, sub membrană

semi‐permeabilă). Din materia stabilizată, prin cernere, poate rezulta un material asemănător compostului

care poate fi utilizat pentru acoperirea zilnică a depozitului.

184

Metalele reciclate sunt obținute din fracția supradimensionată prin separare magnetică (730 tone/an), iar

părțile mai ușoare sunt depozitate. În viitor, se va instala un separator de aer pentru a separa materialele

cu putere calorifică mai mare. Acest combustibil alternativ (FRD) va fi ambalat în hala TMB și va fi folosit ca

și combustibil.

Colectarea separată a deșeurilor menajere verzi nu este prevăzută în cadrul acestei opțiuni, însă în mediul

rural, se va încuraja compostarea individuală prin distribuirea de unități de compostare la 30% din

gospodării (20.000 buc). Astfel, 4.600 tone/an de deșeuri biodegradabile vor fi reduse la depozitare

începând cu anul 2013.

Pentru compostarea deșeurilor din parcuri și grădini, precum și a unor cantități mai mici de deșeuri verzi

colectate în centrele de colectare prin aport voluntar se propune realizarea unei stații de compostare

(Remetea) cu o capacitate de 500 tone/an.


Deșeurile reziduale nepericuloase (49.000 tone/an) și o parte din nămolul de epurare deshidratat (4.500

tone/an) vor fi depozitate pe depozitul conform Remetea. Capacitatea proiectată a acestui depozit este de

450.000 m3 pentru perioada 2013‐2018. Suprafața primei celule este de 5 ha.

Singurul amplasament disponibil pentru realizarea noului CGD în județul Harghita este la Remetea. Nu au fost propuse sau oferite alte amplasamente, astfel încât nu a putut fi realizată o analiză în acest sens.

Amplasamentul se află în afara localității Remetea, în partea de nord‐vest, de‐a lungul DJ 153D. Suprafața este de 200.000 m2 ceea ce o face potrivită pentru acomodarea tuturor instalațiilor de tratare specifice unui centru de gestionare a deșeurilor. Loturile din jur sunt proprietate privată, fără construcții, permițând o posibilă extindere în viitor. Terenul propus pentru CGD de la Remetea face parte din domeniul public al comunei Remetea.

În prezent, terenul nu este conectat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct de racord la rețeaua de

electricitate, alimentare cu apă sau canalizare este SEAU Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m. Gaz PB

poate fi achiziționat în cisterne. Ampalsamentul poate fi accesat printr‐un drum de pământ; se va construi

un drum pietruit cu 2 sensuri pentru a permite accesul camioanelor. Realizarea infrastructurii exterioare

este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect.

Amplasarea CIGD la Remetea este considerată o soluție potrivită în vederea furnizării pe termen lung de servicii de salubrizare în județul Harghita în sistem centralizat.

Depozite neconforme

În cadrul acestui proiect, toate depozitele neconforme vor fi închise.

Tabel 88: Opțiuni tehnice privind închiderea

Nr. Depozit municipal

neconform în cadrul proiectului

Opțiune tehnică respinsă

Opțiune tehnică acceptată

1. Băile Tuşnad

(costuri neeligible)

Închidere finală cu structură completă,

realizare strat natural de impermeabilizare,

Final closure with complete layer structure și

aerare gaz de depozit

Relocare deșeuri fără cernere și sortare

185

Nr. Depozit municipal

neconform în cadrul proiectului

Opțiune tehnică respinsă

Opțiune tehnică acceptată

2. Bălan Relocare deșeuri cu cernere și sortare


3. Borsec





Închidere finală cu structură completă

4. Cristuru Secuiesc Relocare deșeuri cu cernere și sortare


5. Gheorgheni (Joseni)






6. Miercurea Ciuc






7. Topliţa






8. Vlăhiţa

(costuri neeligible)

Relocare deșeuri cu cernere și sortareRelocare deșeuri fără cernere și sortare

7.11.2.3 Alternativa B


Colectarea deșeurilor reziduale – identic cu alternativa A.

Colectarea deșeurilor reciclabile – nu vor fi colectate doar prin insulele de colectare și centrele de

colectare prin aport voluntar (bring system), ci și de către populație. După introducerea sistemului de

colectare din ușă în ușă în zonele rurale și suburbane, sacii galbeni pentru deșeuri colectate separat vor

putea fi ridicate din gospodării la fiecare două săptămâni. În plus, în zonele în care se va regăsi sistemul

cu saci galbeni, vor fi amplasate și euro‐containere pe roți (170 buc) pentru colectarea separată a

deșeurilor de sticlă. În zonele dens populate, vor rămâne insulele de colectare cu 3 containere (fără

roți). Astfel, vor fi construite doar 116 insule.

Nu există colectare separată a deșeurilor biodegradabile de la populație;

Colectarea deșeurilor periculoase – identic cu alternativa A.

Construirea de centre de colectare prin aport voluntar – identic cu alternativa A.


Identic cu alternativa A.


186



Caracteristica principală a acestui sistem este tratarea deșeurilor colectate în amestec (69.000 t) în stația

de tratare mecano‐biologică de la Remetea. Prin tratare poate fi micșorat conținutul biodegradabil din

deșeurile colectate.

Din fluxul de deșeuri în amestec, este mai întâi separată cu ajutorul utilajelor (tocător, ciur rotativ) așa‐zisa

fracție subdimensionată. Acest procedeu are loc în hala TMB (1.000 m2). Fracția subdimensionată este

adusă direct spre stabilizare biologică (compostare în grămezi statice aerate, închise, sub membrană semi‐

permeabilă).

Din materia stabilizată, prin cernere, poate rezulta un material asemănător compostului care poate fi

utilizat pentru acoperirea zilnică a depozitului.

Metalele reciclate sunt obținute din fracția supradimensionată prin separare magnetică (730 tone/an), iar

parțile mai ușoare sunt depozitate. În viitor, se va instala un separator de aer pentru a separa materialele

cu putere calorifică mai mare. Acest combustibil alternativ (FRD) va fi ambalat în hala TMB și va fi folosit ca

și combustibil.



(Remetea) cu o capacitate de 500 tone/an, la fel ca în cazul alternativei A.



7.11.2.4 Alternativa C



Colectarea deșeurilor reciclabile – nu vor fi colectate doar prin insulele de colectare și centrele de

colectare prin aport voluntar (bring system), ci și de către populație. După introducerea sistemului de

colectare din ușă în ușă în zonele rurale și suburbane, sacii galbeni pentru deșeuri colectate separat vor

putea fi ridicate din gospodării la fiecare două săptămâni. În plus, în zonele în care se va regăsi sistemul

cu saci galbeni, vor fi amplasate și euro‐containere pe roți (170 buc) pentru colectarea separată a

deșeurilor de sticlă. În zonele dens populate, vor rămâne insulele de colectare cu 3 containere (fără

roți). Astfel, vor fi construite doar 116 insule.

Nu există colectare separată a deșeurilor biodegradabile de la populație;

Colectarea deșeurilor periculoase – identic cu alternativa A.


187






Caracteristica principală a acestui sistem este tratarea deșeurilor colectate în amestec (69.000 t) în stația

de tratare mecano‐biologică de la Remetea. Prin tratare poate fi micșorat conținutul biodegradabil din

deșeurile colectate.

Din fluxul de deșeuri în amestec, este mai întâi separată cu ajutorul utilajelor (tocător, ciur rotativ) așa‐zisa

fracție subdimensionată. Acest procedeu are loc în hala TMB (1.000 m2). Fracția subdimensionată este

adusă direct spre stabilizare biologică (compostare în grămezi statice aerate, închise, sub membrană semi‐

permeabilă).

Diferența importantă dintre această opțiune și precedentele este că, în cazul opțiunii C, nu se prevede

extragerea RDF din fracția supradimensionată (nu se furnizează separator de aer, iar o hală TMB mică este

suficientă), deoarece nu există piață pentru RDF, iar costurile de stocare sunt mari. Doar metalele reciclate

sunt obținute din fracția supradimensionată. Astfel, scopul principal al TMB în cadrul opțiunii B este de a

reduce conținutul biodegradabil înainte de depozitare.

Din materia stabilizată, prin cernere, poate rezulta un material asemănător compostului care poate fi

utilizat pentru acoperirea zilnică a depozitului.



(Remetea) cu o capacitate de 500 tone/an, la fel ca în cazul alternativei A.



7.11.2.5 Alternativa D



Colectarea deșeurilor reciclabile – la fel ca în cazul alternativei C.

Colectarea separată a deșeurilor biodegradabile de la populație – această alternativă include

colectarea separată a deșeurilor biodegradabile de la populație. Colectarea separată a deșeurilor

menajere biodegradabile se introduce printr‐o a treia pubelă în mediul urban (91.000 pucăți pubele

maro). Prin reducerea la depozitare a deșeurilor menajere biodegradabile (23.600 tone/an) și ducerea

188

acestora la stația de compostare, conținutul biodegradabil pe depozit poate fi menținut la un nivel

relativ scăzut.








Toate deșeurile biodegradabile (deșeuri menajere, deșeuri din bucătării/cantine, deșeuri din parcuri și

grădini) vor fi compostate în stația de compostare Remetea, cu o capacitate de 23.600 tone/an. Datorită

cantității mari de deșeuri compostate, în cadrul acestei opțiuni este nevoie de achiziționarea unui utilaj de

afânare, în plus față de tocător și ciurul rotativ.

Pentru a produce un compost de o calitate bună care să poată fi comercializat, deșeurile verzi – cu mai

puține impurități decât deșeurile menajere biodegradabile – sunt planificate a fi compostate separat. Apele

de suprafață din această zonă pavată sunt colectate în bazinul de „apă curată” aflat în apropierea

grămezilor, putând fi folosite pentru umezirea grămezilor.

La fel ca în cazul alternativelor anterioare, în mediul rural, compostarea individuală va fi încurajată prin

distribuirea de unități de compostare (20.000 buc).



Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al celor 4 alternative.

189

Tabel 89: Prezentarea celor trei alternative propuse pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita

Alternativa A Alternativele B și C Alternativa D

Colectarea deşeurilor menajere

Case din mediul urban prin pubele individuale:1. Pubelă individuală pentru colectarea

deșeurilor. Case din mediul urban prin insule de colectare:

Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton;

Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și metal;

Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.

Blocuri din mediul urban prin puncte și insule de colectare:

Container pentru colectarea deșeurilor;




Zona urbană case prin pubele individuale: Pubelă individuală pentru colectarea

deșeurilor. Zonă de case în mediul urban prin insule de

colectare stradală: Container de 2,5 m3 pentru colectarea

deșeurilor de hârtie și carton; Container de 2,5 m3 pentru colectarea

deșeurilor de plastic și metal; Container de 1,5 m3 pentru colectarea

deșeurilor de sticlă. Zonă de blocuri în mediul urban prin puncte de

colectare și insule de colectare: container pentru deșeuri reziduale;




Zona urbană case prin pubele individuale: Pubelă individuală pentru colectarea

deșeurilor.

Pubelă ndividuală pentru colectarea deșeurilor biodegradabile (120 l și 1.100 l);

Zonă de case în mediul urban prin insule de

colectare stradală: Container de 2,5 m3 pentru colectarea

deșeurilor de hârtie și carton; Container de 2,5 m3 pentru colectarea

deșeurilor de plastic și metal; Container de 1,5 m3 pentru colectarea

deșeurilor de sticlă. Zonă de blocuri în mediul urban prin puncte de

colectare și insule de colectare: container pentru deșeuri biodegradabile;

container pentru deșeuri reziduale;




Mediu urban – centre de colectare prin aport voluntar:

1 buc container metalic simetric de exterior pentru deșeuri din parcuri și grădini (24 m3); 1 buc container acoperit pentru deșeuri din plastic (12 m3); 1 buc container acoperit pentru deșeuri menajere și mobilă (24 m3); 1 buc container standard acoperit din oțel cu roți pentru deșeuri de echipamente electrice voluminoase (12 m3); 1 buc container standard acoperit pentru sticlă albă și colorată cu un orificiu sub formă de sticlă (6 m3); 1 buc container de 6 m3 din oțel pentru deșeuri din construcții și demolări; 1 buc container din oțel pentru metale cu orificiu adecvat (6 m3);

190

Alternativa A Alternativele B și C Alternativa D

1 buc container acoperit pentru hârtie cu orificiu adecvat (5 m3); 1 buc container acoperit pentru textile cu orificiu adecvat (5 m3); 1 bucată de container deschis de exterior pentru anvelope (6 m3).

Mediul rural:

Pubelă separată pentru colectarea deșeurilor reziduale;

Insule de colectare cu 3 containere pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie/carton, metal și plastic și sticlă

Mediul rural:


Saci de plastic individuali pentru colectarea deșeurilor reciclabile

Puncte de colectare cu un container de 1,5 m3 pentru colectarea separată a deșeurilor de sticlă (170 containere)

Staţii de transfer Stații existente ‐ Staţii necesare:

Miercurea Ciuc 40.000 tone/an

Corund 17.000 tone/an

Staţii de sortare Staţii existente: (prevăzute de alte proiecte)

Sânsimion 5.700 tone/an

Stație necesară:

o stație de sortare (Remetea) 15.200 tone/an

Instalații tratare deșeuri biodegradabile

Staţii existente: ‐

Stație necesară (Remetea):

TMB simplă 72.000 tone/an

stație de compostare 500 tone/an

compostare individuală 4.600 tone/an


TMB cu valorificare RDF în alternativa B și fără valorificare RDF în alternativa C 69.000 tone/an

stație de compostare 500 tone/an



stație de compostare 23.600 tone/an


Depozitare deșeuri Instalație existentă: ‐

Instalație necesară: un depozit conform cu o capacitate totală de 1.800.000 m3, din care capacitatea primei celule să fie de 450.000 m3 (Remetea) Închiderea depozitelor neconforme

Depozitele neconforme existente ce vor fi închise – Miercurea Ciuc, Borsec, Toplița, Gheorgheni, Vlăhița, Tușnad, Bălan și Cristuru Secuiesc

191

7.11.3 Analiza alternativelor și alternativa selectată

Toate cele patru alternative sunt analizate din punct de vedere economic‐financiar în Capitolul 3 al

Analizei cost – beneficiu.

Costurile investiționale pentru cele patru alternative sunt următoarele:

Tabel 90: Costuri investiționale – alternativa A

TOTAL

Cost proiect în timpul implementării

Onorariu planificare/proiectare EUR 703.430

Achiziționare terenuri EUR 0

Construcție EUR 22.068.948

Instalație și utilaje EUR 10.720.457

Cheltuieli neprevăzute EUR 1.750.767

Ajustare preț EUR 1.475.446

Asistență tehnică EUR 1.000.773

Publicitate EUR 500.000

Supervizare pe timpul implementării EUR 895.789

Sub‐TOTAL EUR 39.115.611

Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 9.199.422

TOTAL EUR 48.315.033

Tabel 91: Costuri investiționale – alternativa B

TOTAL




Clădiri și construcții EUR 22.661.570





192






Tabel 92: Costuri investiționale – alternativa C

TOTAL




Construcție EUR 19.370.570










Tabel 93: Costuri investiționale – alternativa D

Euro Costuri totale proiect�(A)

1. Onorariu planificare/proiectare 796.102

2. Achiziționare terenuri 0

3. Clădiri și construcții 17.524.642

4. Instalație și utilaje 13.827.055

5. Cheltuieli neprevăzute 2.055.027

6. Ajustare preț 1.278.478

7. Asistență tehnică 632.101

8. Publicitate 500.000

9. Supervizare pe timpul implementării 913.746

193

10. Sub‐TOTAL 37.527.150

11. TVA, comisioane și taxe 8.985.910

12. TOTAL 46.513.060

Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al analizei economico‐financiare a celor patru alternative.

Alternativă A B C D

VANE 24.913.249 26.603.699 27.832.886 44.152.026

După cum se poate observa, alternativa D este cea mai bună alternativă din punct de vedere

economic.

Alternativa D include, în plus față de colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a fluxurilor

speciale de deșeuri la nivelul întregului județ, și următoarele investiții:

2 stații de transfer noi la Miercurea Ciuc și Corund;

1 stație de sortare nouă la Remetea;

1 stație de compostare nouă la Remetea;

compostare individuală pentru 20.000 de gospodării în mediul rural;

8 centre de colectare prin aport voluntar și 116 insule de colectare;

Închiderea tuturor depozitelor neconforme.

Alternativa a fost selectată pentru a asigura îndeplinirea tuturor țintelor propuse prin Strategia

județului, în principal, cele privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje și reducerea la

depozitare a cantității de deșeur biodegradabile. Demonstrarea metodei prin care această alternativă

asigură îndeplinirea acestor ținte este prezentată în capitolul de mai jos.

Pe lângă faptul că alternativa D este cea mai bună alternativă din punct de vedere economic (cea mai

mare valoare a VANE) și asigură atingerea obiectivelor și țintelor legislative este și singura alternativă

care este conformă cu ierarhia de gestionare a deșeurilor, promovând valorificarea deșeurilor

municipale biodegradabile. De asemenea, această alternativă asigură conformarea cu prevederile

Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile. Articolul 31 prevede că autoritățile administrației publice locale sunt responsabile cu

colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în vederea compostării și fermentării.

194

7.12 Concluzii

În baza analizei tehnice și economico‐financiare de mai sus, se recomandă pentru implementare

alternativa D.

Figure 21 : Bring Centre – Centru de colectare prin aport voluntar Recultivation of non‐compliant

landfill – Recultivare depozit neconform

Tabelul de mai jos prezintă fluxurile de deșeuri din zonele de colectare.

Tabel 94 : Fluxuri deșeuri ‐ zone de colectare

195

Deșeuri generate* 91.875

Zona de colectare nord 35.775

Zona de colectare sud 40.360

Zona de colectare vest 15.740

Materie intrată stația de sortare 20.877

Din zona de colectare nord 11.545

Din zona de colectare surd 5.365

Din zona de colectare vest 3.967

Materie intrată stația de compostare 23.528



Din zona de colectare vest 4.470

Compostare individuală 4.592

Zona de colectare nord 1.437

Zona de colectare sud 1.706


ICI direct la operatorii de servicii reciclare 3.459



Din zona de colectare vest 813

Sticlă – în stația de sortare 2.156

Din zona de colectare nord 837

Din zona de colectare surd 945

Din zona de colectare vest 374

Deșeuri reziduale rezultate în urma sortării 11.101

Deșeuri reziduale rezultate în urma compostării 947

Deșeuri depozitate 49.310

* fără deșeuri municipale periculoase și deșeuri voluminoase

Verificarea îndeplinirii țintelor privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje

Această secțiune prezintă modalitatea de atingere a țintelor privind colectarea separată / reciclarea /

valorificarea deșeurilor de ambalaje, precum și privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri

biodegradabile.

Tabelele de mai jos prezintă ţintele care trebuie atinse în conformitate cu proiecţia, precum şi

cantităţile care trebuie valorificate / reciclate potrivit opţiunilor tehnice din această alternativă.

În ceea ce privește deșeurile reciclabile, toate cele 4 alternative analizate propun aproape aceeași

opțiune pentru colectarea separată și sortarea deșeurilor reciclabile, opțiune prezentată în secțiunile

anterioare.

Tabel 95 : Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor

Material Cantitate deșeuri de ambalaje (tone)

2011 2012 2013

Hârtie și carton 2.675 2.942 3.237

196

Plastic 772 955 1.313

Sticlă 1.023 1.266 1.547

Metale 375 412 454

Lemn 335 369 405

Total reciclare 6.632 7.930 9.595

Total valorificare 7.642 9.040 10.468

Tabel 96 : Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate

Material


2013 2014 2015 2016 2017 2018

Hârtie și carton

Stație de

sortare 2.786 2.878 3.081 3.354 3.435 3.517

Hârtie și carton

ICI direct la

valorificare 728 757 780 796 804 812

Hârtie și carton Total 3.514 3.635 3.862 4.149 4.239 4.329

Plastic

Stație de

sortare 2.856 2.955 3.015 3.069 3.117 3.165

Plastic

ICI direct la

valorificare 728 757 780 796 804 812

Plastic Total 3.584 3.712 3.795 3.865 3.921 3.977

Sticlă

Stație de

sortare 1.940 1.938 2.068 2.192 2.170 2.148

Sticlă

ICI direct la

valorificare 290 302 311 317 320 323

Sticlă Total 2.231 2.240 2.379 2.509 2.490 2.471

Metale

Stație de

sortare 736 744 784 824 826 827

Metale

ICI direct la

valorificare 82 85 87 89 90 91

Metale Total 818 828 871 913 916 918

Lemn

ICI direct la

valorificare 486 506 521 531 537 542

Lemn Total 486 506 521 531 537 542

TOTAL reciclare 10.634 10.922 11.428 11.968 12.102 12.238

Valorificare

energetică deșeuri

de lemn 1.702 1.771 1.824 1.860 1.879 1.898

TOTAL valorificare 12.336 12.693 13.251 13.828 13.981 14.135

Din cele două tabele se poate observa că în cazul implementării sistemelor de colectare propuse și

realizarea stației de sortare, pentru fiecare, în perioada 2011 – 2013 vor fi atinse atât țintele de

reciclare pe materiale, cât și ținta globală.

197

Verificarea îndeplinirii țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri municipale

biodegradabile

Potrivit datelor prezentate în capitolele anterioare, cantitatea de deșeuri biodegradabile ce trebuie

redusă la depozitare este de:

28.904 tone în anul 2013;

39.203 tone în anul 2016.

În cazul alternativelor A, B și C, reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile se

realizează prin:


tratare în stația TMB Remetea (tratare mecano‐biologică simplă în cazul alternativei A și C și

cu generare de combustibil alternativ (RDF) în cazul alternativei B);

compostare în stație mică de compostare (Remetea) – doar deșeurile verzi din parcuri și

grădini;


Tabel 97: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativele A, B și C

Cantitate (tone/an)

Alternativa A Alternativa C

2013 2014 2015 2016 2013 2014 2015 2016

compostare individuală 4.592 4.580 4.590 4.590 4.592 4.580 4.590 4.590

Tratare în stația TMB Remetea 16.500 16.500 16.500 25.500 16.500 16.500 16.500 25.500

Compostare în stația de

compostare Remetea

500 500 500 500 500 500 500 500

Valorificare deșeuri de hârtie și carton în stațiile de sortare (deșeuri de ambalaje și non‐ambalaje)

4.644 4.797 5.136 5.590 4.644 4.797 5.136 5.590

Valorificare deșeuri de hârtie și carton direct de către generatori

728 757 780 796 728 757 780 796

valorificare lemn 2.189 2.276 2.345 2.392 2.189 2.276 2.345 2.392

TOTAL REDUCERE

BIODEGRADABILE 29.153 29.410 29.851 39.368 29.153 29.410 29.851 39.368

Trebuie specificat faptul că, în cazul alternativelor A, B și C, nu este necesară extinderea compostării

individuale în 2016 pentru că stația de tratare mecano‐biologică aduce o contribuție semnificativă în

ceea ce privește reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile, fiind asigurată

atingerea țintei pentru 2016.

198

În cazul alternativel alese (alternativa D), reducerea cantității de deșeuri biodegradabile se realizează

prin:


compostare în stația de compostare Remetea;


Tabel 98 : Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativa D

Cantitate (tone/an)

2013 2014 2015 2016

compostare individuală 4.592 4.580 4.590 9.199

Compostare în stația de compostare

Remetea 22.351 22.195 22.138 22.084

Valorificare deșeuri de hârtie și carton în stațiile de sortare (deșeuri de ambalaje și non‐ambalaje)

4.644 4.797 5.136 5.590

Valorificare deșeuri de hârtie și carton direct de către generatori

728 757 780 796

Valorificare deșeuri din lemn2.189 2.276 2.345 2.392

TOTAL REDUCERE BIODEGRADABILE 34.504 34.605 34.989 40.061

Se observă că se poate atinge ținta pentru 2013 dacă sunt atinse obiectivele și țintele privind

reciclarea/valorificarea deșeurilor de hârtie, carton și de lemn, cu compostarea individuală deja în

curs de impementare și depozitul Remetea deja în operare.

Ținta pentru 2016 va fi atinsă doar prin extinderea compostării individuale la 60% din totalul de

gospodării din zona rurală.

199

8. PARAMETRI DE PROIECTARE

8.1 Creşterea populaţiei

8.1.1 Motodologia și ipotezele utilizate pentru proiecția demografică

În cadrul analizei au fost utilizate următoarele date statistice primare:

Recensământ 1992 ‐ date referitoare la județul Harghita

Recensământ 2002 ‐ date referitoare la județul Harghita

Anuarul Demografic al Romnâniei 2006, INS



Anuarul Statistic al județului Harghita 2010, INS

Analiza are limitele sale pentru că s‐a bazat pe datele statistice disponibile pentru zonă în perioada

dată. De asemenea, au fost utilizate și date secundare, indicaate în text. De exemplu: analiza socio‐

demografică a zonei de proiect.

Am realizat un studiu privind dinamica naturală a populației umane și migrația acesteia pe baza

natalității, mortalității și a datelor privind migrația (se regăsește în Anexa 02). Proiecția demografică

pentru perioada 2009‐2039 a avut la bază aceste date. Numărul de populație și modificările

prevăzute în ceea ce privește populația sunt prezentate pe localități. Proiecția demografică este

realizată pe baza datelor de recensământ disponibile și calculele furnizare de către INS. Mai mult, am

utilizat datele și calculele realizate de alți sociologi.

8.1.2 Proiecția populației

Potrivit teoriei proiecției populației, proiecții precise cu privire la tendințele viitoare ale evoluției

populației pot fi calculate doar în ceea ce privește dinamica naturală a populației și migrația. Cea mai

populară metodă este Modelul Kohorsz care a fost utilizat de István CSATA și Tamás KISS în lucrarea

lor din anul 20074. Pe de o parte, această metodă ia în considerare regulile ciclului biologic uman și,

pe de altă parte, ia în considerare acele aspecte socio‐culturale care au un impact asupra mortalității

și natalității (Csata‐Kiss 2007:7). Autorii presupun că dinamica naturală a populației și impactul

acesteia asupra evoluției populației pot fi prevăzute. În ciuda acestui fapt, prevederea tendințelor

populației este un proces mai dificil și mai complex din cauza impactului migrației asupra

modificărilor ratelor populației într‐o perioadăfoarte scurtă de timp. Fluxurile migraționale pot fi

afectate de factori externi care pot duce la creșterea sau descreșterea volumului de fluxuri, așa cum

4 CSATA I., KISS T. (2007): Perspective privind populația. Prognoză privind diviziunea regională a populației de etnice maghiară din Transilvania pentru următorii douăzeci până la treizeci de ani. (Titlu original: Népesedési perspektívák. Az erdélyi magyar népesség regionálisan tagolt előreszámítása húsz és harminc éves időtávra.) Societatea din Transilvania 2 (Erdélyi Társadalom Könyvek 2), Editura Kriterion (Kriterion Kiadó), Cluj‐Napoca

200

s‐a întâmplat în contextul crizei economice internaționale. Un alt avantaj al Modelului Kohorsz este

acela că face posibilă prevederea structurii populației.

În cele ce urmează, vom lua în considerare doar impactul dinamicii naturale a populației din punctul

de vedere al evoluției populației. Caracteristici ale migrației nu sunt incluse în analiză, în principal, din

cauza lipsei de date relevante și faptului că aceasta poate suferi mari schimbări. După cum putem

vedea, proiecția care ia în considerare dinamica migrației arată rate semnificativ mai mici și rezultă o

descreștere mult mai emfatică a populației decât în cazul celei care ia în considerare doar natalitatea

și mortalitatea.

Pentru proiecția demografică determinată pentru 30 de ani s‐au utilizat următoarele date:

Populația globală: populația României calculată la data de 1 iulie pe sexe, ani și județe

(date de la INS pentru anii 2007‐2008)

Ratele mortalității și natalității în anii 2007 și 2008 sunt considerate ca permanente

pentru calculul pentru perioada 2008‐2038 și au fost utilizate doar datele privind județul

Harghita.

Din moment ce nu a fost avută în vedere dinamica migrației, populația analizată a fost

considerată ca și închisă.

Analiza de mai jos introduce trei modele de proiecție demografică ce utilizează date și metode de

calcul diferite. Scopul este de a prezenta o imagine de ansamblu mai mare a posibilelor scenarii

privind evoluția populației în județul Harghita.

Primul model (A) este bazat strict pe prognozele autorilor Csata‐Kiss. Acest model consideră

dinamica naturală a populației (natalitatea, mortalitatea) ca și coeficienți de migrare și are la bază

Modelul Kohorsz. Cu toate acestea, proiecția realizată în cadrul modelului furnizează date doar

pentru anii 2022 și 2032.

Cea de‐a doua proiecție (B) poate fi numită lineară pentru că prognozează numărul de populație așa

cum s‐a întâmplat în ultimii 20 de ani. Acest model este unul mecanic și exclude factorii socio‐

culturali. Acesta pornește de la prezumția că tendințele din trecut vor continua invariabil și în viitor.

Cel de‐al treilea model (C) ia în considerare doar dinamica naturală a populației și calculează

tendințele doar din 5 în 5 ani. Acesta prognozează evoluția populației pentru anii 2013, 2018, 2023,

2028, 2033 și 2038 și ia în considerare doar ratele natalității și mortalității aferente anilor 2007 și

2008.

Datele aferente fiecărui model sunt prezentate în tabelul de mao jos.

Tabel 99: Proiecția populației județului Harghita pentru perioada 2009‐2032 conform diferitelor modele

Modelul A

(bazat pe dinamica

naturală a populației și

datele privind migrația

date de către Csata‐

Kiss)

Modelul B

(model linear)

Modelul C

(proiecție bazată pe


naturală)

Modelul C+

(proiecție ce are la

bază datele privind

dinamica naturală a

populației pe fiecare

an)

1990 361.856 361.856 361.856

201

Modelul A

(bazat pe dinamica

naturală a populației și


date de către Csata‐

Kiss)

Modelul B

(model linear)

Modelul C

(proiecție bazată pe


naturală)

Modelul C+

(proiecție ce are la

bază datele privind

dinamica naturală a

populației pe fiecare

an)

1992 348.335 348.335 348.335

2002 326.222 326.222 326.222 326.222

2003 326.300 326.300 326.300

2004 326.350 326.350 326.350

2005 326.500 326.500 326.500

2006 326.650 326.650 326.650

2007 325.997 325.997 325.997

2008 325.089 325.089 325.089

2009 325.345 325.345

2010 324.910 324.486

2011 324.548 324.143

2012 324.170 323.747

2013 323.778 322.980 323.527

2014 323.400 322.671

2015 323.018 321.824

2016 322.634 321.006

2017 322.253 320.192

2018 321.870 318.357 319.360

2019 321.488 318.148

2020 321.106 316.943

2021 320.723 315.726

2022 294.300 320.341 314.511

2023 319.958 311.814 313.299

2024 319.576 311.730

2025 319.194 310.158

2026 318.811 308.586

2027 318.429 307.014

2028 318.047 303.500 305.440

2029 317.664 303.599

2030 317.282 301.757

2031 316.900 299.914

2032 277.800 316.517 298.070

2033 316.135 293.862 296.225

2034 315.753 294.202

2035 315.370 292.178

2036 314.988 290.152

2037 314.606 288.126

2038 314.223 283.347 286.098

2039 313.841 284.069

Sursă: Anuarul Statistic al județului Harghita 2010; Anuarul Demografic al României 2007 și 2008

202

Pentru o înțelegere mai ușoară și o prezentare vizuală mai convingătoare, datele sunt prezentate sub

formă de grafic.

Figura 22: Proiecția populației calculată cu ajutorul a diferite metode până în anul 2039

Sursă: Anuarul Statistic al județului Harghita 2010;Anuarul Demografic al României, 2007 și

2008

După cum se vede în tabel și grafic, modelul de prognoză cel mai pesimist este cel realizat de Csata‐

Kiss care prognozează cel mai dramatic declin al numărului populației în regiune care nu ajunge la

278.000 în anul 2032.

Cu toate acestea, rezultatele nu sunt surprinzătoare pentru că acest calcul a stat la baza determinării

dinamicii naturale a populației și ia în considerare și datele privind migrația. Proiecția populației

realizată de autori a fost calculată pe regiuni și miroregiuni în județul Harghita. Mai jos se poate

vedea proiecția realizată pe cinci unități:

Tabel 100: Proiecția populației pe 5 regiuni și microregiuni în județul Harghita realizată de Csata‐Kiss, anii

2022 și 2032

Regiuni și microregiuni în județul

Harghita 2002 2022 2032

Ciuc Region 120.952 110.200 104.400

Giurgeu Region 88.999 79.900 75.100

Odorheiu Region 90.055 81.100 76.800

Microregiunea Cristuru Secuiesc 19.006 16.600 15.600

Microregiunea Vlăhița 12.550 11.000 10.300

Sursă: Csata‐Kiss, 2007: p. 123‐132.

Model C (migrația naturală)

Model B (model linear)

Model C+ (migrația naturală calculată pentru toți anii)

Model A (Csata‐Kiss)

203

Potrivit proiecției Csata‐Kiss, se estimează că în perioada proiectată de 20 ani, cel mai important

declin de 18 % se va înregistra în două microregiuni (Cristuru Secuiesc și Vlăhița). Zona cea mai

urbană, i.e. singura regiune urbană dens populată este Ciuc unde se estimează o descreștere a

populației de doar 13,7 % în acești 20 ani.

Rezultatul proiecției lineare arată că populația va înregistra o descreștere de doar 3,4 % în 30 ani,

astfel, prognozându‐se că populația județului se va stabiliza la în jur de 314.000 locuitori în anul

2039. Trebuie să menționăm că rata de descreștere a fost de 10 % în primii 20 ani după modificarea

regimului comunist.

În final, proiecția care ia în considerare doar dinamica naturală a populației prognozează o

descreștere de aproximativ 13 % a numărului de rezidenți și, potrivit calculelor, va ajunge la doar

283.000 rezidenți în anul 2032.

Din punct de vedere metodologic și teoretic, prognoza cea mai de încredere de aplicat în viitor și

utilizat în planul de gestionare a deșeurilor în județul Harghita este Modelul C+.

Acest model demografic are la bază date privind dinamica naturală a populației și poate fi aplicată cu

succes în ceea ce privește planul de gestionare a deșeurilor din următoarele motive:

În primul rând, este singurul model dintre cele prezentate care s‐a bazat exclusiv pe date

oficiale care sunt toate adevărate pentru întreaga perioadă,

În al doilea rând, perioada analizată 2009‐2039, comparativ cu Modelul C, ne furnizează date

pentru fiecare an,

Și în cele din urmă, pentru că nu este nevoie să se aplice datele privind migrația pentru acest

tip de model ale cărui date ar prezenta doar așa‐numitele date „oficiale” ale fenomenului,

fiind astfel doar date parțiale.

În ceea ce privește tendințele viitoare ale evoluției structurii populației (urban‐rural), Modelul C+ ne

poate ajuta să definim cum va arăta structura urbană‐rurală a județului Harghita în următorii 30 ani.

Prognoza potrivit acestui model prezintă modificări importante: dacă populația în mediul rural

constituie 55 % din populația din prezent a județului, se presupune că va crește la 58 % până în anul

2039.

8.2 Colectare și transport

Sunt avute în vedere obiectivele și țintele legislative, precum și cele stabilite prin Tratatul de Aderare

și obiectivele POS Mediu, urmând ca SIGD să includă colectarea separată a deșeurilor menajere.

Sistemul de colectare separată a deșeurilor menajere include colectarea deșeurilor reciclabile, unde

e fezabil, a deșeurilor biodegradabile și colectarea deșeurilor menajere.

În general, capacităţile volumetrice ale containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale,

colectarea separată a materialelor reciclabile, colectarea separată a deşeurilor municipale

biodegradabile etc. care vor fi puse la dispoziţie depind de:

numărul de persoane deservite de un container;

204

canitatea de deşeuri reziduale/reciclabile sau biodegradabile generate pe persoană;

frecvenţa de colectare – zilnic, de 2/3 ori pe săptămână, săptămânal, o dată la două

săptămâni etc.

Containerele trebuie să fie compatibile cu vehiculele de colectare. Pentru ca sistemul de colectare,

per ansamblu, să fie flexibil și eficient din punct de vedere al costurilor, trebuie să fie posibilă

alocarea vehiculelor de colectare pe diferite runde de colectare.

Sistemul de colectare în cadrul alternativei selectate constă în următoarele:

în mediul urban:

o colectarea separată a deșeurilor reciclabile se realizează prin insule de colectare

(echipate cu containere pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie și carton,

deșeuri de plastic și deșeuri de metal și deșeuri de sticlă). În plus față de insulele de

colectare, deșeurile reciclabile vor fi colectate și prin intermediul unui sistem de

colectare prin aport voluntar în cadrul a 8 centre de colectare prin aport voluntar

care vor fi realizate în cadrul proiectului;

o colectarea deșeurilor biodegradabile este realizată prin intermediul sistemului de

colectare din ușă‐în‐ușă de la întreaga populație din mediul urban. Casele cu

gospodării individuale și cele multifamiliale vor fi dotate cu pubele de 120 l și iar în

zonele de blocuri vor fi amplasați recipienți de 1.100 l;

o în zonele de case, colectarea deșeurilor reziduale se va realiza prin intermediul

sistemului de colectare din ușă‐în‐ușă, iar în zonele de blocuri prin intermdiul

punctelor de colectare;

în mediul rural:

o colectarea deșeurilor reciclabile, cu excepția deșeurilor de sticlă, va fi realizată cu

ajutorul sacilor de plastic ce vor fi asigurați de operatorii de salubrizare;

o colectarea deșeurilor de sticlă se va realiza cu ajutorul containerelor tip iglu de 1,5

m3 amplasate la punctele de colectare;

o în primă fază, compostarea individuală va fi implementată doar la 30 % din

gospodării (prin achiziționarea în cadrul proiectului a 20.000 de unități de

compostare individuală), în anul 2016 compostarea individuală fiind extinsă la 60 %

din gospodării;

o deșeurile reziduale vor fi colectate în pubele de 120 l prin intermediul sistemului de

colectare din ușă‐în‐ușă.

Anexa 04 ‐ Colectare și transport prezintă calculele privind cantitățile de deșeuri proiectate a fi

colectate, pe tip de vehicul de colectare. Pentru calcul au fost folosite următoarele ipoteze:

205

70 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de hârtie și carton în

mediul urban începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 80 % în anul 2016. Gradul

de deservire face referire atât la colectarea prin insule de colectare, cât și prin sistemul de

colectare prin aport voluntar. În containere, pe lângă deșeuri de hârtie și carton, se vor regăsi și

impurități, estimându‐se un procent de aproximativ 5 % de deșeuri reziduale;

60 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de plastic și metal în

mediul urban începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 70 % în anul 2016. Gradul

de deservire face referire atât la colectarea prin insule de colectare, cât și prin sistemul de

colectare prin aport voluntar. În containere, pe lângă deșeuri de plastic și metal, se vor regăsi și

impurități, estimându‐se un procent de aproximativ 15 % de deșeuri reziduale;

60 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de sticlă în mediul urban

începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 70 % în anul 2016.

85 % din cantitatea generată se va regăsi în recipienții pentru colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile în mediul urban. Pe lângă deșeurile biodegradabile, în recipienți se vor regăsi și

impurități (5 %);

60 % din cantitatea generată de deșeuri de hârtie, carton, plastic și metal va fi colectată cu

ajutorul sacilor de plastic în anul 2013, iar în anul 2016 gradul de deservire va crește la 65 %.

Impuritățile găsite vor fi între 5 și 15 %;

50 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de sticlă în mediul rural

începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 60 % în anul 2016.

compostarea individuală în mediul rural va duce la descreșterea cantității generate cu 25 % în

anul 2013 și cu aproximativ 50 % în anul 2016. Se presupune că în anul 2013, 30 % din populație

va composta individual aproximativ 80 % din cantitatea de deșeuri biodegradabile compostabile.

În anul 2016, 60 % din populație va composta 80 % din cantitatea generată.

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de deșeuri biodegradabile colectate separat, în

mediul urban și rural, pe tipuri de deșeuri.

Tabel 101: Colectare separată deșeuri menajere

2013 2016

MEDIU URBAN

Hârtie și carton 4.584 5.339

Plastic şi metal 6.571 7.112

Sticlă 1,286 1,439

Deșeuri biodegradabile 16,891 16,564

Deșeuri reziduale 8,007 7,087

MEDIU RURAL

Hârtie și carton 2,465 2,741

Plastic şi metal 5,144 5,466

Sticlă 548 645

Deșeuri biodegradabile 4,592 9,199

Deșeuri reziduale 14,844 10,065

206

8.2.1 Colectarea separată a deșeurilor

Numărul optim de puncte de colectare separată este de 1 punct la 1.000 persoane. Dacă publicul

este dispus să coopereze, se poate estima că se va colectata o cantitatea de 10.000 t/an de deșeuri

de ambalaje pe o insulă de colectare cu 3 containere (hârtie+carton, plastic+metal, sticlă).

Containerele utilizate în cadrul insulelor sunt de tip fără roți, cu golire în partea inferioară, de culori și

cu orificii standard. Durata minimă de viață a acestor containere este de 10 ani. Dacă sunt acestea

sunt de plastic, plasticul trebuie îmbibat într‐o anumită substanță și stabilizat UV.

În cazul containerelor de olastic, 3 % din costurile de capital trebuie adăugate la costurile de O&Î

(înlocuire în caz de stricăciuni cauzate de furturi, foc etc.

Având în vedere aceste ipoteze, precum și pe cele prezentate mai sus, au fost determinați recipienții

necesari pentru colectarea separată a deșeurilor.

Astfel, se estimează că în mediul urban sunt necesare 116 insule, fiecare insulă echipată cu 3

containere tip iglu (1 container de 1,5 m3 pentru deșeuri de sticlă și 2 containere de 2,5 m3 pentru

deșeuri de hârtie și carton, respectiv plastic și metal). În mediul rural este necesară achiziționarea de

170 containere tip iglu de 1,5 m3 pentru colectarea separată a deșeurilor de sticlă.

Pentru Băile Tușnad sunt prevăzute 2 insule ce vor fi echipate cu containere speciale cu un sistem de

protecție împotriva urșilor.

Nu există nicio practică UE cu privire la utilziarea de containere cu sistem de protecție împotriva

urșilor. (Nu prea mai există țări în care urșii să fie liberi). Din acest motiv nu există soluții

standardizate pentru recipienți de colectare cu sistem de protecție împotriva urșilor.

Sistemul de protecție împotriva urșilor propus constă într‐o cutie metalică, confecționată din tablă de

oțel, prevăzută cu un sistem special care permite deschiderea trapei prin care sunt aruncate

deșeurile numai de către oameni, urșii neavând posibilitatea de activare a dispozitivului de

deschidere.

Cutia metalică practic acoperă containerul în care se realizează colectarea deșeurilor, fiind fixată de

suprafața de beton cu un sistem de prindere special care să asigure rezistență la tentativele de

împingere sau răsturnare din partea urșilor care caută mâncare în containere.

Înființarea insulelor de colectare este responsabilitatea operatorilor de salubrizare. Identificarea

amplasamentelor pentru insule se va realiza în cadrul etapei de implementarea a proiectului.

Lista de puncte de colectare în fiecare docalitate din județ este prezentată în Anexa 04.

Tabelul de mai jos prezintă recipienții necesari pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile.

Tabel 102: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile

Tip recipient Număr (buc)

207

Container insulă de colectare deșeuri (tip iglu) ‐ 1.5 m3 284

Container insulă de colectare deșeuri (tip iglu) ‐ 2.5 m3 228

containere pentru insulele de colectare deșeuri din

orașul Băile Tușnad ‐ cu sistem de protecție împotriva

urșilor ‐ 1.1 m3

6

Atunci când s‐a determinat necesarul de recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile, au fost luate în considerare următoarele ipoteze, având în vedere structura existentă

a locuințelor:

Casele cu o familie vor fi dotate cu o pubelă de 120 l;

Casele multifamiliale vor fi dotate cu câte o pubelă de 120 l;

Populația din zona de blocuri va realiza colectarea în containere de 1,1 m3.

Tabelul de mai jos prezintă recipienții necesari pentru colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile.

Tabel 103: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile

Tip recipient Număr (buc)

Pubelă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile pentru casele individuale (120 l, maro)

15.750

Pubelă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile pentru casele cu 2‐4 apartamente (120 l, maro)

80

Pubelă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile pentru blocurile mari (1.100 l, maro)

1.150*.

unități de compostare individuală 20,000

* 20 containere (pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în zona de blocuri din orașul

Băile Tușnad) vor fi echipate cu sisteme de protecție împotriva urșilor.

Mai mult, pentru orașul Băile Tușnad s‐a prevăzut achiziționarea a 20 containere cu sisteme de

protecție împotriva urșilor pentru colectarea deșeurilor reziduale din zona de blocuri.

8.2.2 Centre de colectare prin aport voluntar

Mai jos vă prezentăm criteriile principale de proiectare (mărime, capacitate, sistem) utilizate pentru

dimensionarea centrelor de colectare prin aport voluntar.

Amplasarea ideală pentru un centru de colectare prin aport voluntar este într‐un loc des frecventat,

cu cel puțin 7.000‐15.000 persoane ce locuiesc în zonă.

Suprafața minimă a terenului unui centru de colectare prin aport voluntar este de 10 ori suprafața

acoperită de un container, însă cel puțin 400 m2.

208

Containerele de la centrele de colectare sunt containere din oțel, de diverse mărimi (5‐24m3), cu

excepția containerele pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase care pot fi diferite (ex. cu

perete dublu de plastic cu capac). Tipurile de containere sunt descrise în detaliu în Capitolul 9.2.2.1.

Se recomandă un șopron deschis sau o structură cu acoperiș pentru acoperirea containerelor și

pentru a proteja conținutul acestora de precipitații.

Trebuie asigurat un acces facil și infrastructura. În vederea asigurării sănătății și securității umane și a

mediului, centrul de colectare prin aport volunatr trebuie încercuit cu un gard înalt și trebuie realizat

pe un teren solid (asfalt). Centrul de colectare prin aport voluntar este dotat cu luminat exterior.

Semne de mărime mare trebuie să asiste publicul în găsirea containerului corect.

Un centru de colectare prin aport voluntar trebuie să fie accesibil pentru mașini cu remorică sau chiar

camioane cu o greutate mai mică de 3,5 t și, bineînțeles, pe jos. Traficul de export nu este unul

semnificativ, fiind vorba, în medie, de 1‐2 camioane pe zi.

Ar fi de dorit să se realizeze un centru de colectare cu aport voluntar pentru fiecare 10.000 – 15.000

persoane, însumând un total de 23 centre de colectare prin aport voluntar. Cu toate acestea, din

cauza costurilor investiționale și de operare rificate și având în vedere numărul limitat de parcele

asigurate în acest scop de consiliile locale, numărul de centre de colectare prin aport voluntar a

trebuit redus.

Pentru fiecare tip de deșeu a fost furnizat un container; containerele cele mai mari pentru tipurile

cele mai frecvente de deșeuri.

În cadrul proiectului se propune realizarea a 8 centre de colectare prin aport voluntar, după cum

urmează:

Miercurea Ciuc;

Toplița;

Bălan;

Gheorghieni;

Cristuru Secuiesc;

Corund;

Sânsimion;

Vlăhița.

Tipurile de deșeuri ce urmează a fi colectate în cadrul centrelor de colectare prin aport voluntar sunt

după cum urmează:

Deșeuri biodegradabile - container metalic de 24 m3; Deșeuri de plastic - container închis de 12 m3; Deșeuri de hârtie - container închis de 5 m3 cu fantă; Textile uzate - container închis de 5 m3 cu un orificiu standard; Deșeuri inerte și voluminoase rezultate din lucrări de construcții și demolări -

container de 6 m3; Deșeuri de metal - container de oțel de 6 m3 cu fantă; Deșeuri de sticlă albă și colorată - container de 6 m3;

209

Deșeuri voluminoase (ex. mobilă, saltele etc.) - container de 24 m3; Anvelope uzate - container deschis de 6 m3; Deșeuri de echipamente electrice și electronice - container închis de oțel de 12 m3;

Centrele de colectare Miercurea Ciuc și Corund se află pe aceleași amplasamente ca și stațiile de

transfer Miercurea Ciuc, respectiv Corund ce urmează a fi realizate în cadrul proiectului.

Centrul de colectare Sânsimion va fi realizat pe același amplasament cu stația de sortare existentă, în

cadrul proiectului fiind achiziționate doar containerele menționate anterior.

Centrele de colectare prin aport voluntar de la Toplița, Bălan, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc și Vlăhița

vor fi realizate în cadrul proiectului. Anexa 05 include rapoartele Tehnice pentru cele cinci centre de

colectare (Componentele 04 ‐ 08). Detaliile tehnice privind centrele de colectare e la Miercurea Ciuc

și Corund sunt prezentate în rapoartele tehnice aferente stațiilor de transfer, de asemenea

prezentate în Anexa 05 (Componentele 02 și 03).

Consiliul Județean harghita a emis un certificat de urbanism pentru toate investițiile din cadrul

proiectului (CU nr. 232 din data de 05.10.2012). Certificatul de urbanism include și cele 8 centre de

colectare prin aport voluntar.

8.2.3 Vehicule de colectare și transport

Sarcina utilă medie a vehiculelor de colectare (atât cu presă pneumatică de compactare, cât și cu

presă rotativă de compactare) s‐a calculat ca fiind de 4,5 t/vehicul. Consumul de carburanți este

prezentat mai jos.

Tabel 104: Consum estimat de carburanți pentru vehiculele de colectare și transport

Tip vehicul

Consum mediu de

carburanți [litru de

benzină/100 km]

Vehicul colectare deșeuri (sarcină utilă 6 t), utilizat pe drumuri publice de

diferite suprafețe, cu opriri frecvente în zone locuite 50

Camion cu remorcă dotat cu 1 container mobil (sarcină utilă 10 t), utilizat pe

drumuri publice din zone de munte 50

Camion cu remorcă pentru transportul baloților (sarcină utilă 24 t), utilizat pe

drumuri publice de diferite suprafețe 50

Tabel 105: Estimare privind lungimea drumurilor interioare ale localităților

Lungime totală drumuri din mediul urban în județul Harghita [km] ‐

Sursă: INS 471

Număr rezidenți în mediul urban în județul Harghita [persoană] ‐ Sursă:

INS 141.369

Lungime medie drumuri per capita [m/loc] 3

210

Costurile de întreținere ale vehiculelor sunt destul de ridicate în primii ani din cauza raparațiilor ce

trebuie să aibă loc în cadrul garanției. Ulterior, costurile pot crește din cauza reparațiilor. În medie,

am calculat în plus la costurile anuale de O&Î 5 % costuri capitale per vehicul.

8.2.4 Staţii de transfer

Anexa 04 ‐ Colectare și transport prezintă estimările privind cantitățile de deșeuri colectate per tip de

vehicul, precum și estimările privind capacitățile. Așadar, capacitățile celor două stații de transfer ce

urmează a fi realizate în cadrul proiectului sunt estimate după cum urmează:

Stația de transfer Miercurea Ciuc cu o capacitate de aproximativ 40.000 t/an (aproximativ

21.834 t/an deșeuri reziduale, 5.365 t/an deșeuri reciclabile și 12.470 t/an deșeuri

biodegradabile). O cantitate de 5.700 t/an de deșeuri reciclabile colectate separat din zonă este

sortată în stația de sortare Sânsimion;

Stația de transfer Corund cu o capacitate de aproximativ 17.000 t/an (aproximativ 8.069 t/an

deșeuri reziduale, 3.967 t/an deșeuri reciclabile și 4.470 t/an deșeuri biodegradabile).

Stațiile de transfer vor fi dotate cu prese staționare orizontale care vor presa deșeurile (în special

deșeurile reziduale) în containere de 16 ‐ 24 m3.

Tabel 106: Parametri de proiectare utilizați pentru dimensionarea stațiilor de transfer

Parametru Miercurea Ciuc Corund

Număr total de zile de funcționare

pe an 254 zile 254 zile

Ore funcționare pe zi 8 ore 8 ore

Ore funcționare pe săptămână 40 ore 40 ore

Nivel mediu de încărcare stație 90% 90%

Capacitate medie de funcționare a

stației

40.000 t/an, din care:

21.834 t/ an deșeuri

reziduale;


reciclabile


biodegradabile.

17.000 t/an, din care:


reziduale;


reciclabile


biodegradabile.

Capacitate zilnică 157,5 t/zi 67 t/zi

Densitate estimată a deșeurilor ce

intră în stație

Medie 0,4 t / m3

Densitate estimată a deșeurilor Medie 0,8 to /m3

211

încărcate în container

Capacitate teoretică container 19 t 13 t

Capacitate încărcare container 90% 90%

Capacitate container 17 t 12 t

Tipuri container Containere 24 m3 Containere 16 m3

Număr containere 10 (inclusiv 1 container de

rezervă)

7 (inclusiv 1 container de

rezervă)

Timp mediu până la depozit,

inclusiv timpi de operare

74 km ~ 4 ore 72 km ~ 4 ore

Număr curse per camion 2 2

Număr total camioane 6 (5+1) 4 (3+1)

Greutate netă a vehiculului aprox. 16 t aprox. 16 t

Număr angajați 11 angajați, 1 schimb 9 angajați, 1 schimb

Operarea staţiilor de transfer

Principalul parametru funcțional ce trebuie atins, asigurat și menținut la darea în folosință a stațiilor de

transfer este descărcarea și mutarea spre CIGD Remetea a cantității zilnice necesare de deșeuri într‐un interval

de 8 ore de continuă operare.

Operațiile de transport deșeuri menajere vor fi realizate de un operator autorizat.

Vehiculul de transport încărcat cu deșeuri urcă ‘’marche‐arriere’’ pe rampa platformei de descărcare și se

mișcă până atinge cu axul roților din spate limita de mișcare. Doar după aceea este permisă descărcarea

deșeurilor din vehicul în silozul presei de compactare.

Containerul plin se află pe platforma de schimbare container de unde, cu ajutorul unui mecanism de ridicare și

rulmenți cu role conice este ridicat/așezat pe platforma vehiculului de transport.

Platforma de operare are o suprafață suficientă pentru a permite ca vehicului de transport și containerul

metalic să se afle pe platformă în același timp și mai rămâne și o zonă tampon pentru prinderea/ridicarea

containerului. După ce containerul metali este pus și fixat pe platforma vehiculului de transport, ansamblul

poate părăsi zona și să pornească spre depozitul zonal. Fiecare vehicul va transporta 1 container.

Având în vedere distanța de aproximativ 70 km de la ST1 Miercurea Ciuc și ST2 Corund la CIGD Remetea,

precum și un drum dus‐întors de 4 ore (inclusiv timpul de descărcare) și pentru a putea respecta timpul de

lucru de 8 ore al stațiilor de transfer este necesară ce?

Deșeurile colectate separat vor fi transferate în containere separate, după cum urmează:

Deșeuri reziduale ‐ 5 containere în cazul stației de transfer Miercurea Ciuc și 3 containere în

cazul stației de transfer Corund;

212

Deșeuri reciclabile ‐ 1 container în cazul stației de transfer Miercurea Ciuc și 1 container în cazul

stației de transfer Corund;

Deșeuri biodegradabile ‐ 3 containere în cazul stației de transfer Miercurea Ciuc și 2 containere

în cazul stației de transfer Corund.

Rapoartele tehnice care conțin detaliile privind stațiile de transfer proiectate sunt prezentate în

Volumul II – Anexa 5. Mai multe detalii vor fi prezentate în cadrul proiectării în detaliu.

8.3 Proiectarea depozitului

Proiectarea inițială a noului depozit regional în județul Harghita trebuie să aibă la bază următoarele

principii:

dispersia minimă și reținerea contaminanților;

generare cantitate minimă levigat;

impacte reduse asupra mediului;

preservarea și protecția mediului natural pe amplasament și în jurul acestuia;

limitarea costurilor.

Pe amplasamentul noului depozit regional se regăsește o combinație de servicii și instalații care dau

naștere așa‐numitului„W”. Acestea sunt: acceptarea și stocarea temporară a deșeurilor, sortarea

deșeurilor, compostarea deșeurilor organice, servicii de întreținere, activități de monitorizare și

control a noului depozit și instalațiile suport.

În vederea schimbării categoriei de folosință a terenului de la Remetea, s‐a realizat un Plan Urbanistic Zonal

care a fost supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Procedura s‐a finalizat prin emiterea

Deciziei de Încadrare nr. 6200/31.03.2010.

8.3.1 Legislație privind proiectarea depozitelor

Deșeurile municipale sunt considerate deșeuri neperciuloase în conformitate cu HG nr. 349/2005

privind depozitele de deșeuri și HG nr. 856/16.08.2002 privind gestionarea deșeurilor.

Proiectarea depozitului trebuie realizată în conformitate cu legislația de mediu a Uniunii

Europene,inclusiv Directiva 99/31/CE. Pe de altă parte, proiectarea de depozite în Romțnia trebuie să

se desfășoare și în conformitate cu legislația românească Ordinul MAPM nr. 867/30.09.2002 (criterii

de acceptare privind deșeurile pentru fiecare clasă de depozit). Aceste clase sunt definite de Legea

nr. 137/1995 privind protecția mediului (OUG nr. 91/20.06.2002) și regimul deșeurilor (OUG nr.

78/2000 modificată și aprobată de Legea nr. 426/2001).

Din decembrie 2002, proiectarea depozitelor trebuie realizată în conformitate cu „Normativul tehnic

privind stocarea deșeurilor, construcția, exploatarea, monitorizarea și închiderea depozitelor de

deșeuri” aprobat prin Ordin MAPM nr. 757/2004 și HG 349/2005.

213

8.3.2 Dimensiunea depozitului de deşeuri

Depozitul este proiectat cu 3 celule, prima celulă cu o capacitate de aproximativ 330.000 t și un

volum de 450.000 m3. Capacitatea totală a depozitului va fi de 1.350.000 t și un volum total de

1.800.000 m3. Durata de viață a depozitului este estimată a fi de 25,15 ani.

În cadrul acestui proiect va fi finanțată doar realizarea primei celule pentru care sunt prezentanți

parametrii de proiectare în tabelul de mai jos.

Tabel 107: Caracteristicile depozitului

Numărul celulei

depozitului

Capacitate

(m3) Suprafață

utilă (m2)

Capacitate

depozit (t)

Durata de viață

a celulei (ani)

Sursă de finanțare

Celula 1 450.000 40.314 337.500 6,25 Finanțare prin

proiectul POS

Celula 2 750.000 38.111 562.500 10,4 Finanțare din fonduri

proprii

Celula 3 600.000 36.141 450.000 8,5 Finanțare din fonduri

proprii

Total 1 800 000 114.566 1 350 000 25,15 ‐

Anexa 04 prezintă cantitățile anuale estimate a fi depozitate de‐a lungul întregii perioade de

planificare.

Tabel 108: Criterii de proiectare principale utilizate pentru dimensionarea primei celule a depozitului

durata de viață proiectată a primei celule 6,25 an

cantitate anuală de DMS ce urmează a fi depozitată în această perioadă 49.000 t / an

cantitate anuală de DMS ce urmează a fi depozitată în 2018 306.250 t

cantitate totală nămol epurare (SU 35%) permisă a fi eliminată până în 2018 30.625 t

rată medie de compactare 0,9 t/m3

capacitate utilă depozit necesară 374.305 m3

Capacitate totală depozit, inclusiv acoperire zilnică, umpleri, diguri și acoperire finală (+20% v/v) 449.160 m3

total planned landfill capacity 450.000 m3

În cazul în care nu sunt alte prevederi în autorizația de mediu, noi recomandăm realizarea a 6 puțuri

subterane de monitorizare cu o adâncime de 12‐15m.

8.3.3 Impermeabilizarea bazei depozitului

Conform normativelor tehnice în vigoare privind proiectarea depozitelor, stratul geologic natural de

protecție pentru baza și pantele depozitului de deșeuri nepericuloase trebuie să conste într‐un strat

mineral, conform cu următoarele: grosime 1m, k110‐9 m/s.

214

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite în mod natural, se va realiza un strat hidrogeologic artificial

de protecție. Acest stratul poate fi din argilă sau alt material cu proprietăți echivalente și va avea o

grosime de cel puțin 1 m conform regulamentului românesc (Normativ tehnic privind depozitele de

deșeuri din data de 26 noiembrie 2004, art. 3.1.6.2).

Dacă nu se găsește o argilă de o calitate adecvată în gropile de împrumut aflate la o distanță

rezonabilă de depozit și/sau argila este mai puțin fezabilă din punct de vedere economic decât alte

alternative care asigură un standard asemănător, este posibilă realizarea barierei geologice în stratul

de impermeabilizare a bazei depozitului. Potrivit reglementării românești, este permisă aplicarea

alternativelor doar dacă s‐a dovedit că asigură aceeași calitate ca și stratul de argilă de 1 m.

Tabel 109: Determinarea suprafeței stratului de impermeabilizare a bazei

Dimensiunea depozitului

de deşeuri 400.000 m3 800.000 m3 1.200.000 m3

Parte

structură

Tip

depozit Suprafață impermeabilizare [m2]

Bază

umplere teren

jos 15.000 25.000 35.000

construit sub

formă de deal 30.000 50.000 70.000

Pantă

umplere teren

jos 45.000 75.000 100.000

construit sub

formă de deal 2.000 3.000 4.250

Sursă: “Valori specifice pentru diferite instalații de tratare deșeuri”, Asociația de Sănătate

Publică din Ungaria, 2006

8.3.4 Tratarea gazului de depozit

Degradarea materiei organice duce la formarea de gaz de depozit. Acest proces are mai multe faze cu

o tranziție ușoară între ele. În funcție de vârsta deșeurilor și condițiile de mediu de pe depozit, aceste

faze au loc în momente diferite pe fiecare depozit. Componentele principale ale gazului de depozit

sunt metanul (circa 60%) și bioxidul de carbon (circa 40%).

Sistem de extracție a gazului de depozit

Puțurile pentru extracția gazului de depozit vor fi de tipul vertical cu diamteru de 60‐80 cm, în care

vor fi instalate conducte perforate HDPE. Se propune ca aceste puțuri să fie de tipul prefabricat și să

fie amplasate direct pe stratul de drenaj a levigatului, înainte de începerea perioadei de operare a

depozitului. Rețeaua de puțuri va fi conectată la o suflantă. Puțurile sunt grupate și conectate la

substații (stații) care sunt conectate la suflantă printr‐o conductă de colectare perimetrală în jurul

celulelor depozitului. Sistemul de extracție a gazului de depozit constă în:

puțuri extracție gaz de depozit (puțuri prefabricate extensibile);

stații de colectare gaz de depozit;

rețea de conducte de colectare și transport gaz de depozit;

215

separatoare de condens.

Gazul de depozit extras poate fi tratat în mai multe feluri. Exemple de metode de tratare utilizate

frecvent:

Îmbunătățirea calității gazului: prin tratarea gazului colectat în vederea reținerii impurităților

și a reduce semnificativ conținutul de CO2 astfel încât concentrația de metan să fie de 80‐

90%. În aceste condiții, gazul poate fi injectat în rețeaua locală de furnizare a gazelor

naturale. Această soluție nu este fezabilă din cauza costurilor ridicate de investiție și nu

există nicio rețea de gaz în apropiere;

Generarea de energie într‐un cazan de abur: prin arderea gazului colectat într‐un cazan de

abur cu generare de energie. Această soluție nu este fezabilă din cauza costurilor ridicate de

investiție;

Generarea de energie termică: prin arderea gazului colectat în cazane de apă caldă cu

generarea de energie termică. Se recomandă această soluție dacă în apropiere se pot găsi

consumatori care să accepte acest tip de energie. Pe de altă parte, poate fi folosit pentru

încălzirea clădirilor de pe amplasament;

Generarea de energie electrică în motoare cu gaz: prin utilizarea gazului pe post de

combustibil într‐un motor în timpi, o practică des întâlnită pe multe depozite, în special

pentru uz intern; fezabilitatea depinde de prețul obținut pentru energia electrică produsă;

Arderea gazului de depozit: prin arderea gazului colectat cu flacără ceea ce duce la

detoxifierea completă a gazelor (hidrocarburi și mirosuri). Instalația este simplă, fiabilă și

convenabilă ca și preț. Dezavantajul este faptul că nu se valorifică potențialul energetic al

gazului de depozit.

Orice soluție va fi selectată, trebuie totuși amplasată o instalație de ardere cu flacără pentru a

garanta că independent de situție, nu vor avea loc emisii de gaze netratate.

În problema utilizării gazelor de depozit prin proiect se propune doar un sistem de colectare şi

incinerare a gazelor rezultat din depozit, urmând să se caute o utilizare eficientă a energiei gazelor,

imediat ce cantitatea şi calitatea gazului de depozit produs este destul de constantă şi de bună. În

funcţie de cantitatea reală, de calitate, şi de potenţialii beneficiari, poate fi luată o decizie finală cu

privire la utilizarea gazelor de deposit.

Sistemul de gestionare a gazelor va include un dispozitiv staţionar de măsurare a debitului de gaz

pentru monitorizarea producţiei de gaze. De asemenea, vor fi disponibile și echipamentele mobile

pentru monitorizarea temperaturii gazelor de ardere cât şi a compoziţiei acestuia la puţurile de gaze.

216

8.3.5 Tratarea levigatului

Levigatul este pretratat înainte de a fi devărsat în canalizare. Tratarea poate avea loc pe

amplasament sau în afara acestuia, însă în ambele cazuri, componentele reziduale trebuie eliminate

în afara amplasamentului. În conformitatea cu legislația română, reciclarea și reinjectarea nu sunt

permise.

Evacuarea levigatului pretratat este reglementată de HG nr. 188/2002 pentru aprobarea

standardelor NTPA‐001, NTPA‐002 și NTPA‐011 privind cerințele pentru descărcarea apelor uzate în

mediul acvatic, modificată și completată de HG nr. 352/2005.

În România, standardele de calitate variază în funcție de receptorul natural:

NTPA‐001/2002 normativ tehnic privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor

uzate industriale și orășenești la descărcarea în receptorii naurali.

NTPA‐002/2002 normativ tehnic privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de

canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.

NTPA‐002/2002 include standarde de calitate privind descărcarea apelor uzate în reţelele de

canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare. Acesta include o listă de parametri chimici și

biochimici privind apele uzate care nu trebuie depășiți la descărcarea în rețelele de colectare ape

uzate orășenești. De asemenea, sunt prezentate și alte substanțe care nu trebuie evacuate în rețelele

orășenești de canalizare, independent de parametri chimici și biochimici, ca de exemplu, uleiuri,

grăsimi etc.

Articolele 10 și 11, definesc cadrul pentru contractul dintre utilizatorul de apă și operatorul

sistemului de apă uzată, ca de exemplu, se stipulează încărcările și concentrațiile maxime, punctele

de verificare a calității apelor uzate și frecvența de realizare a analizelor.

În general, componentele anorganice sunt îndepărtate întâi din levigat, înaintea celor organice.

Astfel se protejează procesele biologice, de absorbție și de curățare de problemele cauzate de

toxicitatea, coroziunea și curățarea metalului.

Din cauza fluctuațiilor semnificative în ceea ce privește compoziția levigatului, procesul de tratare

începe întotdeauna cu egalizarea. Egalizarea implică amestecarea levigatului intrat într‐un rezervor

mare pentru a crea un produs uniform care este apoi descărcat cu o viteză constantă în stația de

tratere levigat. După agalizarea levigatului, pot fi aplicate diverse metode pentru tratarea părții

anorganice. Aceste metode includ:

Neutralizarea;

Precipitarea/Flocularea/Sedimentarea;

Oxidarea/Reducerea;

Osmoza inversă;

Schimb de ioni.

O stație obișnuită de tratare levigat utilizează aceste procese în ordinea următoare: egalizare,

oxidare/reducere, precipitare/floculare/sedimentare, neutralizare, filtrare granulară.

217

Alternativele privind metodele de tratare a levigatului sunt prezentate în capitolul 7. Alternativa

propusă de tratare a levigatului este cea cu reactor cu functionare secventiala (SBR) cu malaxor

hiperboloid.

Nămolul rezultat din tratarea levigatului va fi considerat deșeu periculos și va fi gestionat în

conformitate cu prevederile autorizația integrată de mediu.

8.3.6 Operarea depozitului

Se estimează că pe depozit va ajunge anual o cantitate de aproximativ 49.340 t de deșeuri care va

avea o greutate volumetrică de 0,9 t/m3 după compactarea cu utilajele de compactare. Închiderea

Celulii nr. 1 va începe când pe depozit se va ajunge la o cantitate de deșeuri stocate de circa 375.000

m3 (450.000 m3 inclusiv volumul de acoperire). Pe întregul depozit se va putea stoca un volum de

deșeuri de 1,8 milioane m3.

În vederea asigurării unei stabilități a grămezii de deșeuri și a sistemului de etanșare, la fiecare 10 m

înălțime se vor construi berme de 5 m lățime.

Deșeurile municipale reziduale și deșeurile nepericuloase de orice natură vor fi acceptate la

depozitare, conform criteriilor de acceptare pe depozitele de deșeuri nepericuloase specificate în

Ordinul ministrului mediului nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare, a procedurilor

preliminare privind acceptarea la depozitare a deșeurilor și a listei de deșeuri acceptate pe fiecare

clasă de depozite. Pe depozit nu vor fi acceptate deșeuri periculoase stabilizate, non‐reactive,

solidificate, vitrificate care atunci când sunt levigate se comportă ca și deșeurile nepericuloase și care

sunt conforme cu criteriile de acceptare pentru că depozitul nu este dotat cu o celulă separată

pentru aceste tipuri de deșeuri.

De asemenea, nu vor fi acceptate la depozitare următoarele tipuri de deșeuri:

deșeurile lichide;

deșeurile explozive, corozive, ușor inflamabile sau inflamabile;

toate tipurile de anvelope uzate.

Autorizația de mediu conține lista de deșeuri ce vor fi acceptate spre depozitare.

Pe depozit, la punctul de recepție deșeuri se efectuează un control. Controlul la recepție poate fi

efectuat numai de persoane calificate în acest sens și constă în:

verificarea documentelor privind transportul de deșeuri: cantitatea, caracteristicile, sursa și

natura deșeurilor, conformitatea cu analiza declarației, date privind trasportorul;

inspecția vizuală în vederea constatării stării de agregare a deșeurilor (nămolul de la stațiile

de epurare poate avea oun grad de umiditate de cel mult 65 %) și verificării conformității

deșeurilor transportate cu documentele însoțitoare;

cântărirea deșeurilor;

luare de mostre, dacă este necesar și efectuarea unei noi analize de control.

Toate rezultatele controalelor sunt înregistrate în jurnalul de operare (în format electronic sau în

scris).

218

Dacă în urma inspecției se constată că sunt respectate toate cerințele de acceptare, operatorul

dirijează transportul de deșeuri spre zona de depozit. Controlul vizual este repetat și la descărcarea

deșeurilor.

Dacă deșeurile nu sunt acceptate la depozitare, operatorul depozitului informează imediat

generatorul de deșeuri și autoritatea competentă, urmând a se decide ce măsuri trebuie luate. Până

la aplicarea măsurilor decise, deșeurile vor rămâne în zona de sigranță. Toate aceste evenimente

sunt înregistrate în jurnalul de operare.

Deșeurile descărcate și compactate în celulă sunt acoperite periodic în funcție de condițiile de

operare și de prevederile avizului de mediu pentru a evita emisiile de mirosuri, împrăștierea

deșeurilor de către vânt și apariția de insecte și păsări.

Utilizarea a diferite materiale de acoperire, precum foliile de plastic sau împletiturile din fibre trebuie

aprobată de fiecare dată de către autoritatea competentă de protecție a mediului. Aceste tipuri de

acoperiri sunt îndepărtate înainte de continuarea depunerii deșeurilor pe depozit și pot fi reutilizate.

Operațiunea de compactare a deșeurilor de‐a lungul canalelor de drenaj se va realiza numai după ce

stratul de deșeuri atinge cel puțin 1 m grosime. După umplerea în totalitate și nivelarea celulei 1 sub

forma unei piramide, se va așeza un strat prozivoriu de pământ cu o grosime de 30 cm pe o perioadă

de 2 ani pentru a permite tasarea naturală a masivului de deșeuri.

Pentru a opri accesul persoanelor neautorizate pe depozit, amplasamentul întregului CIGD, inclusiv

depozitul de deșeuri va fi împrejmuit de un gard cu stâlpi de metal și panouri de plasă de sârmă.

În vederea prevenirii dispersării de către vânt a deșeurilor ușoare, precum și pentru a îmbunătăți

aspectul vizual, împrejurul depozitului se va planta o curea de protecție din copaci lată de 30 m.

Se vor achiziționa următoarele utilaje pentru gestionarea și operarea depozitului:

1 cilindru compactor;

1 încărcător frontal;

1 buldozer;

1 sistem de monitorizare a activității și de comunicare.

Depozitul va opera 254 zile lucrătoare/an, 8 ore/zi. Utilajele (cilindrul de compactare, încărcătorul

frontal și buldozerul) vor funcționa aproximativ 7 ore/zi.

Pentru depozit este necesar un număr de 4 angajți, din care 1 supervizor și 3 mecanici și șoferi pentru utilajele

și vehiculele de manipulare și compactare deșeuri.

219

8.4 Închiderea depozitelor neconforme

În cazul depozitelor neconforme care sunt amplasate în extravilanul localităților, Beneficiarul a decis

că nu mai este nevoie să fie incluse în intravilan, fiind emisă o autorizație de construcție în acest caz.

8.4.1 Sistemul de impermeabilizare a suprafeţei superioare a depozitului

Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și legislației europene privind închiderea

depozitelor de deșeuri nepericuloase, trebuie asigurate următoarele condiții și elemente de

construcție în vederea acoperirii deșeurilor:

strat de susținere cu o grosime de 0,5 m cu k>1x10‐4m/s;

strat de drenaj gaz cu o grosime de cel puțin 0,30 m realizat din materiale artificiale sau

granulare;

strat de argilă compactată cu o grosime de cel puțin 0,50 m, cu k<5x10‐9m/s sau alt strat

echivalent;

strat de drenaj ape pluviale cu o grosime de cel puțin 0,30 m din materiale artificiale sau

granulare;

geotextil de protecție;

strat de sol cu o grosime de cel puțin 1 m, din care 0,15 m din partea superioară trebuie să fie

strat vegetal îmbogățit.

Acolo unde este cazul, este planificată instalarea de puțuri de extracție gaz cu conducte verticale,

precum și sistemul și echipamentele aferente (instalație ardere cu flacără și biofiltru) capabile să

trateze biogazul extras.

Pe ambele părți ale depozitului vor fi instalate puțuri de aerare. (Secțiunea transversală a unui puț de

aerare se poate vedea în documetele de proiectare prezentate în Volumul III ‐ Planșe).

De la simple verificări ale amplasamentului la reparații complexe sau chiar înlocuiri (deteriorare,

furt), calculăm 2 % din valoarea de furnizare a echipamentelor de ardere/container și echipamente

biofiltru (sistem ventilare automată, sistem de control și încălzire electrică).

În ceea ce privește stratul de protecție echivalent cu stratul de argilă compactată, recomandăm

straturi de protecție din geocompozit bentonitic din motivele prezentate în Capitolul 8.4.1.1.

8.4.1.1 Straturi de protecție din geocompozit bentonitic

Din cauza gradului ridicat de umflare și a capacității de absorbire apă a bentonitei, saltelele

bentonitice ca tip de izolație constând în material natural a apărut la sfârșitul anilor 80. De atunci,

straturile geosintetice cu argilă au fost folosite din ce în ce mai des ca material de izolare.

Straturile de transportoare și de acoperire din straturile de bentonită sunt geotextile întrețesute cu

un strat uniform de bentonită sodică. Cele trei straturi sunt întrețesute, straturile fiind inseparabile.

Fibrele încadrează bentonita pentru ca bentonita hidratată să nu se poată mișca în lateral între

geotextile. Geotextilele sunt fabricate din polipropilenă (PP) sau din polietilenă de înaltă densitate

(HDPE). Bentonita sodică naturală dintre straturile de bază și cel de acoperire poate conține mai mult

de 75 % montmorillonit. Pentru a crește capacitatea de etanșare și a îmbunătăți calitatea de

220

suprapunere, bentonita se regăsește și în stratul de acoperire ale unor straturi geosintetice cu argilă.

Pudra de bentonită presărată pe suprafața geotextilului penetrează în structura de fibre.

Principalele proprietăți benefice ale saltelelor bentonitice

Straturile de bentonită dau dovadă de o etanșare foarte mare și au proprietăți mecanice excelente,

precum și rezistență chimică:

Bentonita este prezentă într‐o structură închisă, rezistentă la eroziune.

Datorită unui număr de de aproximativ 2,5 milioane de fibre pe centrimetri pătrați, aceste

saltele sunt rezistente pe termen lung la forfecare.

Datorită structurii întrețesute este un material de construcție extrem de puternic și durabil.

Are un grad extrem de scăzut de conductivitate hidraulică: k≤3×10‐11m/s.

Conductivitatea hidraulică nu crește nici în cazul unei întinderi de mai mult de 20 %.

Își păstrează grosimea și se umflă uniform atunci când este hidratată.

Este extrem de rezistentă la impacte chimice.

Are și o capacitate de autoregenerare (de exemplu, în cazul unor deteriorări ușoare, găuri

sau încărcare locală).

Este ușor de instalat, nu este nevoie de echipament specializat.

Oferă o soluție ușoară în cazul izolării construcțiilor și conuctelor.

Instalarea nu depinde foarte mult de vreme.

Datorită unei lățimi maxime de 5 m este nevoie de suprapunerea unei suprafețe mici din

saltea în cazul izolării unor suprafețe mari.

Are referințe internaționale excelente de mai mult de 10 ani.

Producția și calitatea acesteia este reglementată și controlată.

Principalele caracteristici tehnice ale saltelelor bentonitice

Elementele de bază care constituie salteaua bentonitică de izolare sunt:

Oglinda: Pe stratul de nivelare, după aranjarea la suprafață a corpului de deșeuri se formează

o suprafață lină asemănătoare unei oglinzi. După compactare și rulare, gradul de denivelare

al suprafeței este mai mic de 3 cm. Aceasta asigură o bază potrivită pentru stratul de

etanșare.

Căptușeală bentonitică Instalată în conformitate cu legislația.

Strat de acoperire: Pe suprafața stratului de etanșare se așează un strat de bază consolidat,

ușor de compactat ce constă într‐un amestec de deșeuri din construcții și sol tocate și

calibrate. Are rolul de a proteja stratul de etanșare de impactele externe.

Conductivitatea hidraulică a saltelelor bentonitice:

Conductivitatea extrem de scăzută a straturilor de bentonită a fost demonstrată de diverse

studii și programe experimentale. Echivalentul hidraulic al straturilor de impermeabilizare

minerală cu argilă de o anumită grosime trebuie fundamentat cu calcule reale.

Rezistența la eroziune a saltelelor bentonitice:

Datorită structurii întreșesute, bentonita prinsă între straturile de acoperire și transportoare

este menținută fixă. Pentru a asigura această proprietate fundamentală, în producerea

saltelelor bentonitice se folosește un strat de nețesut de acoperire de 200 g/m2. Stratul de

221

bentonită este ascuns de aproximativ 2,5 milioane fibre ce previn deplasarea în lateral a

bentonitei și asigură dispunerea uniformă a acestuia.

Rezistența chimică a saltelelor bentonitice:

Geotextilele utilizate pentru producerea saltelelor bentonitice sunt realizate din materie

primă din polipropilenă (PP) de calitate înaltă. Această materie primă are o rezistență pe

termen lung la materialele prezente în sol și apele subterane, precum și substanțele chimice

antropogene. Acestea îndeplinesc cenrințele stricte privind rezistența chimică. Bentonita

este un mineral mic și de obicei, nu este expus descompunerii chimice.

Impactul așezării neuniforme a straturilor:

Experiența din ultimii ani a demonstrat că o posibilă adâncitură în structura de bază nu duce

la scăderea capacității de impermeabilizare a straturilor de bentonită. Expusă la o întindere

unidimensională de 40 % și bidimensională de 20 %, permeabilitatea bentonitei nu scade

vizibil. Experimentele ce simulează dispunerea inegală demonstrează, de asemenea, că

proprietățile mecanice ale straturilor întrețesute sunt mult mai favorabile comparativ cu alte

materiale de impermeabilizare minerală.

Instalarea materialelor de impermeabilizare pe suprafețele în pantă:

Experimentele privind forfecarea demonstrează că întinderea structurii întrețesute poate

transfera forța de forfecare între stratul de acoperire nețesut și geotextilul transportor.

Straturile bentonitice pot fi instalate pe pante adânci astfel încât planul de forfecare să fie în

afara straturilor de impermeabilizare.

Rezistența la îngheț a straturilor bentonitice și impactul ciclurilor umede și uscate:

Rezultatele experimentelor cu cicluri de îngheț și dezgheț pe straturile bentonitice arată că

stratul de impermeabilizare nu este afectat de aceste cicluri, în consecință nu sunt sensibile

la îngheț. Experimentele in‐situ și în laborator cu straturi bentonitice demonstrează faptul că

modificările ciclurilor umede și uscate nu afectează permeabilitatea acestor straturi.

8.4.2 Colectare levigat

Levigatul poate rezulta din 4 surse:

1. Precipitații căzute pe corpul de deșeuri,

2. Conținutul de apă al deșeurilor depozitate (ex. apă îmbibată),

3. Levigat generat în urma descompunerii organice a materiei,

4. Levigat generat în urma contactului direct cu apele de suprafață sau subterane.

După instalarea stratului de acoperirem stratul de argilă împiedică apele din precipitații să penetreze

în corpul de deșeuri; aceste ape sunt direcționate ca și ape ape tehnologice curate în canale.

Cantitățile mai mici de levigat generate ca urmare a conținutului de apă și procesul de descompunere

al deșeurilor sunt consumate gradual în cadrul procesului de generare haz. Astfel, dacă poate fi

exclus contactul cu apele de suprafață sau subterane, se estimează că nu se va genera levigat din

moment ce majoritatea depozitelor au un bilanț negativ de apă.

222

Dacă se estimează că va avea loc contactul cu apele de suprafață sau subterane, colectarea

levigatului tot nu constituie o opțiune, însă trebuie avute în vedere instalarea de pereți diafragmă,

curățarea sau alocarea deșeurior.

8.4.3 Puț de aerare

În cazul depozitelor unde se va realiza închiderea in‐situ, unde nu sunt proiectate biofiltre/instalații

de ardere gaz, trebuie totuși avut în vedere faptul că totuși se vor genera cantități mici de gaz de

depozit. Pentru a proteja structura de acoperire de orice deteriorări (ex. formarea de pungi de gaz și

umflături pe suprafață), gazul generat este evacuat în atmosferă prin puțuri de aerare.

8.5 Tratarea biologică

8.5.1 Compostare

Deșeurile municipale biodegradabile vor fi tratate în cadrul stației de compostare Remetea, mai exact: deșeuri

menajere biodegradabile colectate separat, deșeuri verzi din parcuri și grădini, deșeuri verzi din piețe, de la

cantine, restaurante și alte tipuri de deșeuri asimilabile celor menajere biodegradabile.

Potrivit calculelor prezentate în Anexa 04, capacitatea stație de compostare va fi de aproximativ

23.600 t/an, cantitatea de deșeuri intrate fiind asigurată de:

Aproximativ 16.891 t/an de deșeuri biodegradabile colectate separat de la populație în mediul

urban;

Aproximativ 1.325 t/an de deșeuri din parcuri și grădini și din piețe;

Aproximativ 5.311 t/an de deșeuri provenite de la cantine și restaurante.

În tabelul de mai jos este prezentat inputul stației de compostare distribuit pe zone de colectare.

Tabel 110: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013

Parametri Cantitate estimată [t/an]

Cantitate estimată deșeuri colectate [t/an] 23.443

Suprafață [m2] 19.351

Deșeuri din parcuri și grădini și deșeuri

biodegradabile colectate separat trimise la stația

de compostare [t/an]

Colectare din zona SUD 12.470

Colectare din zona NORD 6.503

Colectare din zona VEST 4.470

Capacitate proiectată a stație de compostare 23.600

Conform estimărilor noastre, toate materiile compostabile includ aproximativ 6 % impurități

necompostabile în comparație cu inputul stației de compostare. Cantitatea de compost maturat (i.e.

223

produsul finit) este estimată ca reprezentând 45 % m/m din masa de deșeuri intrată în stație. Restul

se transformă în căldură sau se evaporă.

Se estimează că în urma procesului de compostare va rezulta o cantitatea de 10.000 t/an de compost

și aproximativ 1.000 t/an deșeuri reziduale ce urmează a fi depozitate.

Tehnologia de compostare este de tip activ și cuprinde două faze:

faza de compostare instensivă, cu insuflare de aer în stoguri acoperite cu membrană

semipermeabilă având o durată de aproximativ 4 săptămâni;

faza de maturare a compostului rezultat din prima fază având o durată de aproximativ 12

săptămâni.

Principalele procese de implementat:

recepția deșeurilor și îndepărtarea deșeurilor neconforme înainte de pre‐sortare;

sortarea deșeurilor biodegradabile (tip negativ);

sortarea deșeurilor de lemn;

tocarea deșeurilor biodegradabile sortate;

tocarea deșeurilor de lemn de mărime mai mare;

amestec adecvat de deșeuri biodegradabile pentru a obține o combinație bună din punct de

vedere al raportului C/N;

amenajarea grămezilor pentru compostarea intensivă;

acoperirea grămezilor pentru compostarea intensivă;

compostare intensivă (cu aerare controlată, umezirea compostului, controlul, monitorizarea și

înregistrarea parametrilor de proces);

amenajarea grămezilor de maturare și aerarea acestora (întoarcere periodică);

maturare;

sortarea compostului în vederea livrării și compostării ulterioare a reziduurilor;

ambalarea și livrarea compostului finit;

manipulare și transport la intrarea în stație, precum și intermediare, între faze și operații;

manipularea și descărcarea reziduurilor rezultate în urma pre‐sortării, sortării compostului finit;

spălarea și curățarea utilajelor și instalațiilor;

Figura de mai jos prezintă o diagramă de proces privind compostarea deșeurilor.

224

Figura 23: Stație de compostare – diagramă de proces

23.600 t/an

93 t/zi

13,9 m3/zi 5,6 t/zi 87,3 t/zi

containere 1.416 t/an 22.184 t/an

43,6 t/zi 43,7 t/zi

11.075 t/an 11.109 t/an

3,7 t/an 40,0 t/zi

946 t/an 10.162 t/anDepozit ecologic Rest cernere

Stocare Compost (produs finit) 10.162 t/an

Cernere compost

Material intrat

Pretratare mecanică

Materiale

reciclabile

Tratare biologică

(Compostare intensă / Maturare)

Pierderi prin

descompunere

Perioada de funcţionare

Zile lucrătoare pe an 254 zile/an

Schimburi pe zi 1

Ore de lucru pe schimb 8 h

Zonele operaționale în cadrul stației de compostare și șantiere pentru care sunt indicate și suprafețele sunt

următoarele:

Zonă pretratare deșeuri ce include:

o Zona de recepție deșeuri biodegradabile este înconjurată pe ambele părți de pereți de sprijin

și protecție cu o înălțime de 1,5 m unde vor fi stocate deșeurile din grădini și parcuri și

deșeurile mari din lemn (bușteni, crengi mari, paleți) S = 343 m2

Tabel 111: Parametri de proiectare – zonă pretratare deșeuri

Durată depozitare în caz de defecțiune zi 2,00

Volum depozitat m³ 464,57

Înălțime grămadă depozitată m 1,50

225

Zonă de stocare necesară m² 309,71

Zonă stocare temporară stabilită m² 343,00

o Stație pretratare deșeuri (șopron) cu înălțime la streașină de h = 5,6 m, s = 350 m2

În această etapă, deșeurile biodegradabile colectate separat (deșeuri biodegradabile menajere colectate

separat, deşeuri verzi, deşeuri organice din industria alimentară, deșeuri din piețe şi lemn tăiat) sunt pregătite în

mod specific pentru compostare intensivă.

Echipamentele care completează stația de pretratare a deșeurilor mai sus menționate sunt:

- Desfăcător de saci;

- Bandă transportoare cu racleți;

- Bandă transportoare sortare+cabină de sortare;

- Separator magnetic;

- Tocător;

- Bandă transportoare (de la tocător la zona de depozitare temporară în vederea

compostării).

o Zonă pentru stocarea temporară a deșeurilor în vederea compostării, înconjurată de trei

pereți de sprijin și protecție cu o înălțime de 1.5 m. Deșeurile stocate vor fi dispuse în stoguri S

= 227 m2

Toate aceste suprafețe sunt evidențiate pe planșa 1.03 „Plan CIGD remetea” numărul 28 ‐ Zonă pretratare

deșeuri.

Platforme compostare intensivă

Materialul rezultat în urma procesului de pretratare și stocat în zona de stocare temporară deșeuri tocate va fi

încărcat cu ajutorul încărcătorului frontal și transportat în zona de compostare intensivă și aranjat in stoguri.

Calculul capacității zonei de compostare intensivă este prezentat mai jos.

Tabel 112: Parametrii de proiectare – zonă compostare intensivă

Lățime bază brazdă m 6,00

Lățime vârf brazdă m 1,00

Înălțime brazdă m 2,50

Secțiune brazdă m² 8,75

Volum brazdă m3 350

Nr. brazde pc 13

226

Lungime totală brazdă m 40,00

Durată minim necesară pentru compostare intensivă săptămâni 4,00

Capacitate zonă compostare intensivă săptămâni 4,20

Aerarea grămezilor se va realiza prin conducte instalate în structura platformei de compostare, conectate la

ventilatoare de aerare.

Volumul de aer necesar este de circa 22 m3/tonă/oră, ceea ce reprezintă 2.541 m3/oră pentru o

grămadă. Consumul de energie al instalației de aerare (suflanta) este de aproximativ 4 kw/oră. Valorile

prezentate sunt orientative pentru că sunt direct dependente de tipul de instalație.

Stogurile de compost vor fi acoperite cu membrane semipermeabile care asigură un schimb optim de apă și

gaze între deșeurile din stoguri și mediul exterior.

Platforme de maturare

După încheierea procesului de compostare intensivă, deșeurile sunt dirijate spre faza de maturare, proces care

se desfășoară pe parcursul a 12 săptămâni.

Deșeurile rezultate în urma procesului de compostare intensivă sunt transportate din zona de compostare

intensivă în zona de maturare a stației cu ajutorul unui camion cu benă basculabilă, care va efectua transportul

între zona de compostare intensivă și zona de maturare și depunerea în grămezi. Încărcarea camionului se va

face cu încărcătorul frontal din dotare.

Tabel 113: Parametri de proiectare – platformă de maturare

Lățime bază brazdă m 12

Lățime vârf brazdă m 4

Înălțime brazdă m 4

Secțiune brazdă m² 32

Volum brazdă m3 1.280

Nr. brazde pc 7

Lungime totală brazdă m 40

Durată minim necesară pentru compostare intensivă săptămâni 12

Capacitate zonă compostare intensivă săptămâni 14,89

Șopron pentru compostarea deșeurilor și stocarea lor în vederea livrării, încărcare și livrare s =

922 m2

Următorul proces în cadrul fluxului de material în stația de compostare este cernerea compostului după

maturare. Materialul tratat în stația de pretratare, apoi în cadrul compostării intensive timp de 4 saptamani și

maturare timp de 12 săptămâni este, în final, cernut. Un ciur rotativ mobil va separa compostul finit de

227

impurităţi. Șopronul de separare și stocare compost va fi o structură metalică realizată din cadre metalice, pe

fundații izolate, cu șarpantă metalică.

Având în vedere datele prezentate, suprafața totală este de 19.351 m2.

În plus, o suprafață de 5.077 m2 (platforme de manipulare din jurul zonelor de lucru).

În ceea ce privește calitatea compostului, s‐a considerat că în urma compostării deșeurilor

biodegradabile menajere (colectate în pubela maro) nu poate rezulta un compost de înaltă calitate,

cel puțin, cu siguranță nu în perioada de acomodare (datorită prezenței unor impurități care nu pot fi

izolate). Așadar, se propune separarea stogurilor, inclusiv sistemele aferente de colectare și tratare

levigat pentru deșeurile verzi și deșeurile biodegradabile menajere. În cazul deșeurilor verzi, va fi

realizat un bazin pentru colectarea scurgerilor de apă; utilizarea acestei ape pentru stropirea

stogurilor este o practică des întâlnită. În ceea ce privește stogurile de deșeuri biodegradabile

menajere, levigatul este direcționat spre bazinul de levigat de pe depozit.

În vederea obținerii unui compost de o calitate bună va fi nevoie de un număr de 15 angajați.

1 supervizor ce supervizează procesul;

2 muncitori calificați;

2 munictori necalificați;

8 muncitori necalificați pentru operațiile de sortare în zona de pretratare (4 posturi sortare);

2 mecanici pentru utilajele aferente stației de compostare.

Mai jos sunt prezentați parametri principali utilizați pentru dimensionarea sistemului de compostare

individuală.

Tabel 114: Determinarea numărului de unități de compostare individuală, 2013

Parametru principal Valori

Număr gospodării în mediul rural 67.376

Procent gospodării care realizează compostare

individuală

2013 – 30%

2016 – 60%

Număr persoane într‐o gospodărie 2,7

Rată generare deșeuri per capita aproximativ 157 kg/locuitor/an

Procent deșeuri biodegradabile în cantitatea

totală de deșeuri generate

65%

Procent deșeuri biodegradabile colectate separat 80%

228

Parametru principal Valori

și compostate

Cantitate estimată de deșeuri biodegradabile ce

va ajunge în unitățile de compostare individuală

2013 – approx. 4.600 tone

2016 – approx. 9.200 tone

Număr unități de compostare individuală 20.000 bucăți

Volumul maxim al unităților de compostare

individuală

1 m3

Cantitatea exactă de deșeuri municpale menajere ce va fi compostată individual este prezentată în Anexa_04.

8.6 Stație de sortare

Stația de sortare SS1 Remetea va avea o capacitate proiectată de 15.200 t/an.

Sortarea manuală a deșeurilor colectate separat (plastic, hârtie/carton) va avea loc în cadrul stației de sortare.

Sortarea se va realiza cu ajutorul unei linii de sortare în două schimburi, în conformitate cu cantitatea de deșeuri

colectate ce asigură un flux de materie intrată de 15.177 t/an de deșeuri reciclabile.

Potrivit calculelor prezentate în Anexa 04, capacitatea stație de sortare va fi de aproximativ 15.200

t/an, cantitatea de deșeuri intrate fiind asigurată de:

5.772 t/an de deșeuri de hârtie și carton colectate separat de la populație și instituții (inclusiv

reziduuri);

7.054 t/an de deșeuri de plastic colectate separat de la populație și instituții (inclusiv reziduuri);

2.351 t/an de deșeuri de metal colectate separat de la populație și instituții (inclusiv reziduuri).

Tabel 115: Parametri dimensionare

Materials per categories Paper Plastic Metal Capacity Sorting Plant

Sorting type manual sorting magnetic

separator

Quantities 5,772 7,054 2,351 15,200 t/y

23 28 9 60 t/d

Sorting capacity person 0.32 t/h 51 9 60 t/d

No. sorting stations 10

No. shifts 2

Hours / Shift 8

229

Procesul de sortare

Procesul de sortare este împărțit în următoarele etape, pornind de la recepția deșeurilor și încheind cu

valorificarea acestora.

I. Recepția deșeurilor (cântar)

Vehiculele ce asigură transportul deșeurilor colectate separat sunt monitorizate la intrarea și ieșirea de pe

amplasament.

Echipamente specifice: Cântar electronic, inclusiv sistem de gestionare și raportare date 1 buc (pentru întregul

CIGD)

II. Zonă pentru stocarea temporară a deșeurilor (hală de sortare)

După cântărire, vehiculele descarcă deșeurile în zona de descărcare temporară, direct pe platforma halei.

III. Sortarea deșeurilor (hală de sortare)

În cadrul instalației se regăsesc următoarele echipamente specifice:

Linia de sortare cu comandă centralizată va conține un sistem de benzi destinat încărcării, sortării și

descărcării deșeurilor sortate, precum și a refuzului. Ea va conține un separator magnetic pentru extragerea

deșeurilor metalice feroase. Banda de sortare va fi amplasată în interiorul unei cabine de sortare, dotată cu

sistem de încălzire purificare și condiționare a aerului.

Presă de balotat, hidraulică automată, incluzând sitemul propriu de alimentare și un perforator pentru

deșeurile de tip corp cav, cu sistem de comandă centralizată ‐ 1 buc

Boxe despărțite pentru colectarea deșeurilor reciclabile sortate pe bandă, într‐ un număr determinat de

fracțiile sortate propuse

Utilaj pentru manevrarea și încărcarea baloților – 1 buc

Utilaj pentru manevrarea și încărcarea pe bandă a amestecului de deșeuri supuse sortării – 1 buc

Sistem de transport din boxele de colectare a deșeurilor reciclabile separate pe bandă la mașina de balotat

Sistem de acumulare și manevrare a reziduurilor rezultate de pe banda de sortare

Sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor metalice feroase separate pe banda de sortare

Sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor mari separate la intrarea pe banda de sortare

Echipamente auxiliare independente, de igienizare a suprafeţelor, utilajelor și containerelor din hala de

sortare şi de semnalizare și stingere a incendiilor, de comunicație etc.

IV. Stocarea baloților în hală

Deșeurile sortate și baloții vor fi stocați în zona de stocare și livrare baloți în vederea valorificării.

230

Tipul instalației de sortare ce urmează a fi folosit în cadrul proiectului este sortarea pozitivă cu extracția manuală

a componentelor reciclabile din flux, în afară de fracția de deșeuri de metal feros care va fi extras mecanic.

Stația de sortare va fi echipată cu o linie completă de sortare pentru sortarea a minim 6 ‐ 7 fracții pentru care

este nevoie de 5 angajați pe schimb, 1 operator utilaj ambalare pe schimb, 1 operator pe schimb pentru

încărcarea bandei și manipularea baloților, 1 dispecer și un supervizor pe schimb. Numărul total de angajați în

stația de sortare este de 27 persoane.

Sortarea manuală pe bandă orizontală se realizează de către 2x5 muncitori, în cabină izolată fața de restul halei

ceea ce asigură condiții de muncă (temperatură, aer, umiditate) corespunzătoare normelor de igienă și siguranță

a muncii și sănătății.

În medie, se estimează un cost de întreținere de 4 % pentru utilajul staționar (montat), iar 5 % pentru

utilajele mobile.

8.7 Tratarea şi eliminarea nămolului

Capitolul 6 prezintă datele privind cantitățile generate, precum și strategia de gestionare a nămolului

rezultat de la stațiile de epurare. Cu toate că strategia de gestionare a deșeurilor realizată în cadrul

proiectului de apă prevede doar metode de valorificare pe termen lung și scurt, la calculul capacității

depozitului, a fost avută în vedere depozitarea anuală a unei cantități de nămol de aproximativ 4.500

t (ceea ce reprezintă aproximativ 10 % din cantitatea de deșeuri municipale depozitate). Această

cantitate de nămol a fost avută în vedere și în cadrul ACB pentru că se consideră că Strategia de

gestionare a nămolului este extrem de optimistă, existând o mare posibilitate ca o parte din nămolul

generat să fie depozitat.

8.8 Concluzii

Figura de mai jos prezintă pe scurt sistemul integrat de gestionare a deșeurilor propus pentru județul

Harghita.

231

Figura 24: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita

Puncte de colectare

Deșeuri reziduale


Deșeuri reziduale


Deșeuri de hârtie și carton

Deșeuri de plastic și metal

Deșeuri de sticlă

Deșeuri de sticlă

Deșeuri reziduale


Compostare individuală

compostreciclare

Deșeuri stradale și alte tipuri de deșeuri reziduale

Deșeuri din parcuri și

grădini și piețenămol

Investiții noiInvestiții finanțate din alte surse

Deșeuri menajere - mediul urban

Blocuri - Puncte de colectare

Sânsimion (existentă) - 5.700 t/anRemetea (nouă) - 15.200 t/an

Stații de transfer

Case - din ușă în ușăBlocuri și case - insule de

colectare

Colectarea separată a tuturor

tipurilor de deșeuri reciclabile

Miercurea Ciuc (nouă) - 40.000 t/anCorund (nouă) - 17.000 t/an

Deșeuri asimilabile

37.340 tone 28.330 tone

Case - din ușă în ușă

Centre de colectare separată

Deșeuri menajere - mediul rural

Depozit Remetea - prima celulă 450.000 m3 (53.810 t în 2013)

Stații de sortareStație de compostareRemetea (nouă) - 23.600 t/an

4.50

0

8.00

0

30.0

00

3.00

0

950

860

6.50

0

11.9

0010.2

00

2.30

0

7.90

0

16.603

730

1.030

9.330

12.6

40

8.600

195

1.13

0

1.501

3.81

0

4.84

1 12.050

16.990

3.10

0

232

9. PREZENTAREA PROIECTULUI / DESCRIEREA SOLUŢIEI RECOMANDATE

9.1 Prezentarea generală a Proiectului

În urma analizei opțiunilor tehnice și a alternativelor, s‐a selectat cea mai bună alternativă pentru

sistemul integrat de gestionare a deșeurilor ce urmează a fi implementat în județul Harghita. Alternativa

propusă este prezentată mai jos.

Colectarea deşeurilor menajere

Zona urbană case prin pubele individuale:

Pubelă individuală pentru colectarea deșeurilor.

Pubelă ndividuală pentru colectarea deșeurilor biodegradabile (120 l și 1.100 l);

Zonă de case în mediul urban prin insule de colectare stradală: Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și

carton; Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și

metal; Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.

Zonă de blocuri în mediul urban prin puncte de colectare și insule de

colectare: container pentru deșeuri biodegradabile;

container pentru deșeuri reziduale;




Mediu urban – centre de colectare prin aport voluntar:

1 buc container metalic simetric de exterior pentru deșeuri din

parcuri și grădini (24 m3);

1 buc container acoperit pentru deșeuri din plastic (12 m3);

1 buc container acoperit pentru deșeuri menajere și mobilă (24

m3);

1 buc container standard acoperit din oțel cu roți pentru deșeuri

de echipamente electrice voluminoase (12 m3);

1 buc container standard acoperit pentru sticlă albă și colorată

cu un orificiu sub formă de sticlă (6 m3);

1 buc container de 6 m3 din oțel pentru deșeuri din construcții și

demolări;

1 buc container din oțel pentru metale cu orificiu adecvat (6

m3);

1 buc container acoperit pentru hârtie cu orificiu adecvat (5 m3);

1 buc container acoperit pentru textile cu orificiu adecvat (5

233

m3);

1 bucată de container deschis de exterior pentru anvelope (6 m3).

Mediul rural:


Saci de plastic individuali pentru colectarea deșeurilor reciclabile

Puncte de colectare cu un container de 1,5 m3 pentru colectarea

separată a deșeurilor de sticlă (170 containere)

Staţii de transfer Staţii necesare:

Miercurea Ciuc 40.000 tone/an

Corund 17.000 tone/an

Staţii de sortare Staţii existente: (prevăzute de alte proiecte)

Sânsimion 5.700 tone/an

Stație necesară:

o stație de sortare (Remetea) 15.200 tone/an

Instalații tratare deșeuri

biodegradabile


stație de compostare 23.600 tone/an


Depozitare deșeuri Instalație necesară: un depozit conform cu o capacitate totală de

1.800.000 m3, din care capacitatea primei celule să fie de 450.000 m3

(Remetea)

Închiderea depozitelor

neconforme

Depozitele neconforme existente ce vor fi închise – Miercurea Ciuc, Borsec,

Toplița, Gheorgheni, Vlăhița (cost neeligibil), Tușnad (cost neeligibil), Bălan și

Cristuru Secuiesc

Figura de mai jos prezintă fluxul de deșeuri pentru anul 2013.

234

Figura 25: Rezumat fluxuri de deșeuri în 2013

Tabel 116: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului


Unități de compostare individuală

20.000 – buc Case individuale în mediul urban și zonele suburbane

Pubelă maro 16.980 120 l, 1.100 l

litri Case indivduale fără unități de compostare individuală, case

cu 2‐10 apartamente

Container pentru deșeuri reziduale

20 1,1 mc Băile Tușnad


8 – locații Miercurea Ciuc, Topliţa, Bălan, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Corund, Sânsimion

Insule pentru colectare separată

116 noi + 51 insule

– buc Toate localitățile

COLLECTED MSW93 114 t/yr

Collected mixed waste37 273 t/yr

2 sorting plants23 033* t/yr

Landfilled MSW49 310 t/yr

Waste

colle

ction isle

s

Recycled waste11 932* t/yr

Central composting plant

23 528 t/yr

Brin

g centre

Door‐to

‐door

biowaste

colle

ction

Residual waste37 273 t/yr

11 932 t/yr

Compost10 162 t/yr

Vap

or, gases, h

eat

Separately collected51 153 t/yr

Gree

n disp

osal p

oints

Can

teen

, restau

rant,

kitchen w

aste

Door‐to

‐door

recyab

le co

llectio

n

11 101t/yr Im

purity 5

%

936 t/yr

Pac

kaging from IC

I –direc

t to

the rec

ycling operators

4688t/yr

Home

composting

4 592t/yr

COLLECTED MSW93 114 t/yr

Collected mixed waste37 273 t/yr

2 sorting plants23 033* t/yr

Landfilled MSW49 310 t/yr

Waste

colle

ction isle

s

Recycled waste11 932* t/yr

Central composting plant

23 528 t/yr

Brin

g centre

Door‐to

‐door

biowaste

colle

ction

Residual waste37 273 t/yr

11 932 t/yr

Compost10 162 t/yr

Vap

or, gases, h

eat

Separately collected51 153 t/yr

Gree

n disp

osal p

oints

Can

teen

, restau

rant,

kitchen w

aste

Door‐to

‐door

recyab

le co

llectio

n

11 101t/yr Im

purity 5

%

936 t/yr

Pac

kaging from IC

I –direc

t to

the rec

ycling operators

4688t/yr

Home

composting

4 592t/yr

235


existente cu 3

containere170

containere pentru

deșeuri de sticlă

Staţii de sortare 1 15.200 t/an Remetea

1 5700 t/an Sânsimion

(stație existentă ce urmează a fie extinsă)

Staţie de compostare 1 23.600 t/an Remetea

Staţie TMB 0 0 t/an Remetea

Staţii de transfer 1 40.000 t/an Miercurea Ciuc

1 17.000 t/an Corund

Depozit 1 450.000 m3 Remetea

Vehicule de colectare pentru colectare separată

21 – – Remetea, Miercurea Ciuc,

Corund

„Centre mobile de colectare prin aport voluntar” – camioane închise cu containere pentru colectarea deșeurilor menajere

periculoase

1 – –

9.1.1 Colectarea și transportul deșeurilor

9.1.1.1 Strategia de investiții

Strategia privind colectarea și transportul deșeurilor a fost selectată în așa fel încât să asigure

îndeplinirea tuturor obligațiilor legale atât în ceea ce privește sistemul de colectare (prevederile Noii

Directive Cadru, precum și ale HG 247/2011 privind modificarea și completarea HG 621/2005 privind

gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje), cât și atingerea țintelor privind valorificarea

deșeurilor de ambalaje și reducerea la depozitare a cantității de dșeuri biodegradabile. Așadar, în întregul

județ, în mediul urban și rural, colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza pe trei fracții: deșeuri de

hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal și deșeuri de sticlă.

În vederea atingerii țintei privind reducerea la depozitare a deșeurilor municipale biodegradabile se

propune implementarea colectării separate a deșeurilor municipale biodegradabile atât în mediul urban

cât și rural. Deșeurile biodegradabile colectate separat în mediul urban vor fi compostate în mod

centralizat, în timp ce în mediul rural va fi promovată compostarea individuală.

236

9.1.1.2 Pubele și containere deșeuri

Tabel 117: Pubele și containere deșeuri

Item Dimensiuni Cantitate

pubelă pentru

colectarea

deșeurilor

biodegradabile

pentru casele

individuale 120 l 15.750

pubelă pentru

colectarea

deșeurilor

biodegradabile

pentru case cu 2‐4

apartamente 120 l 80

container tip iglu

pentru colectarea

deșeurilor

biodegradabile

pentru case cu 4‐10

apartamente 1.100 l 1.150*

unități de

compostare

individuală 0,8 ‐ 1 m3 20.000

container tip iglu

pentru insulă

deșeuri 1,5 m3 284**

container tip iglu

pentru insulă

deșeuri 2,5 m3 228**

containere pentru

insulele de

colectare deșeuri

din orașul Băile

Tușnad ‐ cu sistem

de protecție

împotriva urșilor 1,1 m3 6**

* 20 containere (pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în zona de blocuri din orașul

Băile Tușnad) vor fi echipate cu sisteme de protecție împotriva urșilor.

237

**Pentru orașul Băile Tușnad sunt prevăzute 2 insule (2 containere de 1,1 m3, respectiv 4 containere de

1,1 m3) care vor fi echipate cu containere speciale cu sistem de protecție împotriva urșilor. Din cauza

particularităților tehnice ale acestui sistem, pentru o bună operare, containerele de 1,5 m3 și de 2,5 m3

au fost înlocuite cu containere de 1,1 m3.

În cadrul proiectului nu vor fi achiziționați recipienți pentru colectarea deșeurilor reziduale, aceasta

rămânând responsabilitatea operatorilor de salubrizare. Singura excepție o constituie orașul Băile Tușnad

unde este nevoie de achiziționarea unor recipienți speciali cu protecție împotriva urșilor și pentru

colectarea deșeurilor reziduale. Așadar, vor fi achiziționate 20 containere de 1,1 m3 pentru

colectarea deșeurilor reziduale în zonele de blocuri.

Numărul de unități de compostare individuală furnizat (20.000) reflectă scopul nostru de a convinge 30 %

din gospodăriile din casele individuale să composteze deșeuri în curtea proprie pe bază de voluntariat.

Potrivit recensământului din 18 martie 2002, există în total 65.173 gospodării care trăiesc în 78.160 case

individuale în județul Harghita.

9.1.1.3 Vehicule de colectare

Tabel 118: Vehicule pentru deșeuri biodegradabile

Deșeuri biodegradabile t/an vehicul/zi lucrătoare

Zona de colectare sud 12.566 4,12

Zona de colectare nord 6503 2,13

Zona de colectare vest 4523 1,48

TOTAL vehicule pentru colectarea deșeurilor biodegradabile

7,74

Număr necesar de vehicule 8*.

* un vehicul va fi prevăzut cu sistem de apă rece la mare presiune pentru spălarea pubelelor

Tabel 119: Vehicule pentru colectarea din ușă‐în‐ușă a deșeurilor reciclabile uscate

Colectarea din ușă‐în‐ușă de

deșeurilor reciclabile uscate t/an

vehicul/zi

lucrătoare

Zona de colectare sud 2597 1,14



TOTAL vehicule pentru colectarea

separată în sistem ușă‐în‐ușă

2,13

Număr necesar de vehicule 3

238

Tabel 120: Vehicule pentru colectarea deșeurilor din insulele pentru colectare separată

Colectarea deșeurilor din insulele

pentru colectare separată t/an

vehicul/zi

lucrătoare




TOTAL vehicule pentru Colectarea

deșeurilor din insulele pentru

colectare separată 3,44


Tabel 121: Vehicule pentru transportul containerelor de 5‐24 m3 de la centrele de colectare prin aport voluntar

Colectarea din ușă‐în‐ușă a

deșeurilor colectate separat t/an

vehicul/zi

lucrătoare




TOTAL vehicule pentru

transportul containerelor de 5‐

24 m3 la centrele de colectare

prin aport voluntar 5,20


În cadrul proiectului va fi achiziționat un vehicul special „centru mobil de colectare prin aport voluntar”

de tip camion închis cu containere pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase.

În incinta împrejmuită a stațiilor de transfer (la Miercurea Ciuc și Corund) sunt planificate câte două

puncte verzi de colectare sub formă de locuri de depunere. Acestea servesc pentru stocarea temporară a

deșeurilor din parcuri și grădini livrate, în principal, de companiile orășenești. Odată ce se acumulează

cantități mari de deșeuri verzi, acestea sunt transferate la stația centrală de compostare de la Remetea.

Între timp, deșeurile verzi trec printr‐o compostare pasivă.

Justificarea platformei este că apele pot fi colectate mai ușor din zonă. De asemenea, și manipularea

grămezilor de deșeuri verzi devine mai ușoară datorită suprafeței dure (descărcare, încărcare).

239

9.1.1.4 Staţii de transfer

Tabel 122: Capacitate proiectată a stațiilor de transfer

Staţie de transfer

Estimare bazată

pe fluxul de

deșeuri (t/an/1

schimb)*

Capacitate

proiectată

la Miercurea Ciuc 39.669 40.000

la Corund 16.506 17.000

*Pentru transferul deșeurilor colectate în amestec, separat și pentru fluxul de deșeuri de grădină.

9.1.1.5 Camioane cu remorcă

Tabel 123: Determinarea numărului de camioane cu remorcă

Camioane cu remorcă Cantitate maximă de deșeuri în

perioada de amortizare [t/an] Număr vehicule/zi lucrătoare

Zona de colectare sud 40,000

4,55

(calculat cu 2 drumuri/vehicul

în medie pe zi)

Zona de colectare nord Fără transfer


2,90

(calculat cu 2 drumuri/vehicul

în medie pe zi)

TOTAL camioane pentru stații

de transfer 8 (5+3)

Camion pentru transportul

echipamentelor și exportul

baloților 1

Camion de înlocuire în timpul

perioadei de întreținere și de

rezervă în perioadele cu trafic

intens

2

(1 pentru Miercurea Ciuc, 1

pentru Corund)

Număr necesar de camioane cu remorcă 10

9.1.1.6 Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă

Tabel 124: Indicatorii de performanţă privind colectarea şi transportul deşeurilor

Indicator Unitate Înainte de

proiect

După

proiect

1 Populaţia totală din aşezările umane de interes capita*1000 288 287

2,1 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate t/an 90.616 93.114

240


proiect

După

proiect

2,2 Cantitatea totală de deşeuri municipale colectate t/an 90.616 93.114

2,3 Cantitatea totală de deşeuri menajere colectate t/an 64.600 65.669

2,4 Cantitatea totală de deşeuri asimilabile deşeurilor

menajere colectate

t/an

21.245 21.500

2,5 Cantitatea totală de deşeuri stradale colectate t/an 3.181 3.173

2,6 Deşeuri din parcuri şi grădini colectate separat t/an 0 523

2,7 Deşeuri din pieţe colectate separat t/an 0 1.046

2,8 Deşeuri reciclabile colectate separat t/an 1.118 21.902

2,9 Alte deșeuri colectate separat (deșeuri periculoase,

deșeuri voluminoase)

t/an

0 1.239

2,10 Generare deșeuri municipale (menajere + asimilabile

menajere + de la instituții)

kg/loc x a

298 304

2,11 Colectare deșeuri menajere kg/loc x a 224 229

3,1 Procent populaţie conectată la serviciile de colectare în

total şi în mediul urban, rural

% din 1

100% 100%

3,2 Procent populaţie conectată la serviciile de colectare

separată în total şi în mediul urban, rural

% din 1 8,0%

1,1%

13,4% 100%

3,3 Volumul containerului furnizat pentru colectarea

deşeurilor

m3 / loc x an

NAD NAD

3,4 Număr şi volum containere pentru colectarea deşeurilor

în amestec

Nr. și m3

NAD NAD

3,5 Număr şi volum containere pentru colectarea separată a

deşeurilor

Nr. și m3

396 / 240

1199 /

1677

3,6 Număr şi capacitate vehicule de colectare Nr. și t 5 15 / 90

3,7 Număr stații de transfer nr. 0 2

3,8 Număr și capacitate vehicule cu remorcă Nr. și t 0 10 / 220

3,9 Număr și capacitate centre de colectare prin aport

voluntar

Nr. și t/an 0 / 0 8 / 5.500

9.1.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje

9.1.2.1 Centre de colectare prin aport voluntar

Tabel 125: Deșeuri intrate în centrele de colectare separată prin aport voluntar

Centru de colectare

separată prin aport

voluntar

valoare proiectată

(perioadă maximă de

amortizare)

După proiect

Sfârșitul

perioadei de

planificare

Deșeuri colectate separat

din zona de colectare sud t/an

3 515 3 210 3 538

Deșeuri colectate separat t/an 1 819 1 661 1 831

241

Centru de colectare

separată prin aport

voluntar

valoare proiectată

(perioadă maximă de

amortizare)

După proiect

Sfârșitul

perioadei de

planificare

din zona de colectare nord

Deșeuri colectate separat

din zona de colectare vest t/an

1 265 1 155 1 273

TOTAL t/an 6 598 6 026 6 642

9.1.2.2 Staţii de sortare

Tabel 126: Cantități deșeuri intrate în stațiile de sortare

Stație de sortare

valoare

proiectată

(perioadă

maximă de

amortizare)

După proiect

Sfârșitul

perioadei de

planificare

stație sortare Remetea t/an 15 200 15 177 15 200

stație sortare existentă

Sânsimion t/an 5 650 5 333 5 788

Tabel 127: Capacitatea proiectată a staţiilor de sortare

Instalație Input estimat pe baza fluxului de

deșeuri

Capacitate proiectată

stație sortare Remetea t/an 15.177

15.200 (în 2 schimburi)

stație sortare existentă Sânsimion t/an 5 650

5 700 (în 2 schimburi)

Tabel 128: Rezultat stații de sortare, 2013

Deșeuri de ambalaje în vederea reciclării (după sortare)

Tone/an

Hârtie și carton 4.644

plastic 4.080

sticlă 2.156

metal 1.052

TOTAL 11.932

242

Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă

Tabel 129: Indicatori de performanţă privind reciclarea deşeurilor (inclusiv deşeurile de ambalaje)


proiect

După

proiect


2 Total cantitate deșeuri de hârtie reciclate tone/an 252 4.644

3 Total cantitate deșeuri de ambalaje de hârtie reciclate tone/an nedeterminat 3.237

4 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de hârtie % nedeterminat 72

5 Total canitate deșeuri de plastic reciclate tone/an 285 4.080

6 Total cantitate deșeuri de ambalaje de hârtie reciclate tone/an nedeterminat 1.313

7 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de hârtie % nedeterminat 22,5

8 Total cantitate deșeuri de sticlă reciclate tone/an 248 2.156

9 Total cantitate deșeuri de ambalaje de sticlă reciclate tone/an nedeterminat 1.547

10 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de sticlă % nedeterminat 60

11 Total cantitate deșeuri de metal reciclate tone/an 146 1.052

12 Total cantitate deșeuri de ambalaje de metal reciclate tone/an nedeterminat 454

13 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de metal % nedeterminat 50

14 Număr și capacitate stații de sortare Nr. şi t/an 1 / 5.700 2 / 20.900

9.1.3 Tratarea biologică

9.1.3.1 Staţie de compostare

Tabel 130: Cantități intrate în stația de compostare, 2013

Cantități intrate în stația de compostare

tone/an

Deşeuri din parcuri şi grădini 1.400

Deșeuri de la cantine și restaurante 5.300

Colectare separată deșeuri biodegradabile de la gospodării 16.900

TOTAL 23.600

Tabel 131: Capacitate proiectată a stației de compostare, 2013

Instalație Input estimat pe baza fluxului de

deșeuri

Capacitate proiectată

Stație de compostare Remetea t/an 23 528 23.600

243

Tabel 132: Cantități rezultate stația de compostare (45 % din materia intrată), 2013

Rezultat stație de compostare tone/an

compost de calitate bună 10.162


Tabel 133: Posibili indicatori de performanţă privind tratarea biologică

Indicator Unitate

Fără

Proiect

(2011)

Cu

Proiect

(2013)


5,1 Rată totală de reducere a deşeurilor biodegradabile care nu sunt

eliminate prin depozitare

% și t/an 0 / 0 63 /

39.650

5,2 Număr şi capacitate staţii de compostare Nr. și t/an 0 / 0 1 /

23.600

5,3 Cantitate de compost produs t/an 0 10.162

5,4 Cantitate deşeuri biodegradabile redusă prin compostare

individuală

% și t/an 0 / 0 7,3 /

4.600

9.1.4 Construcția depozitului conform

Tabel 134: Cantități deșeuri intrate pe depozit

Cantități deșeuri intrate pe

depozit

Valoare

proiectată

(media

perioadei 2013‐

2020)

După proiect

Sfârșitul

perioadei de

planificare

Deșeuri reziduale t/an 51 960 55 668 42 984

Tabel 135: Estimare privind capacitatea depozitului de realizat, prima celulă

durata de viață proiectată a primei celule 6,25 ani

cantitate medie anuală de deșeuri depozitată în această perioadă 49.000 t/an

total deșeuri de eliminat până în 2018 306 250 t

total nămol epurare (SU 35%) de eliminat până în 2018 30 625 t

rată de compactare 0,9 t/m3

capacitate utilă depozit necesară 374 305 m3

Capacitate totală depozit, inclusiv acoperire zilnică, umpleri, diguri și acoperire finală (+20% v/v) 449 160 m3

244

total planned landfill capacity 450.000 m3

Tabel 136: Estimare suprafață depozit, prima celulă

Capacitate depozit 400.000 m3

Lucrări de terasament 400.000 m3

Impermeabilizare bază depozit 48.750 m2

Impermeabilizare taluze 3250 m2

Suprafață totală depozit cu

diguri 5,0ha


Tabel 137: Indicatori de performanţă privind noul depozit


proiect

După

proiect


2 Cantitate de deșeuri eliminată pe depozite conforme t / an 0 49.000

3 Nr. și capacitate depozite conforme cu standardele UE Nr. și m3

0 / 0

1/

450.000*

*Aici nu luăm în considerare depozitul de la Țechend pentru că nu sunt sigure nici capacitatea, nici statutul său

legal.

9.1.5 Închiderea depozitelor neconforme


Tabel 138: Indicatori de performanţă privind închiderea depozitelor neconforme


proiect

După

proiect


2 Număr şi volum depozite municipale curăţate Nr. și m3 0 / 0 4 / 67.760

3 Număr şi volum depozite municipale reabilitate Nr. și m3 0 / 0 5 / NAD*

*Această valoare ar trebui să includă cantitățile curățate și deșeurile depozitate până în iulie 2012, ca urmare a

operării regulate a depozitelor. Cu toate acestea, nu există data disponibile privind volumele existente pe

depozitele cele mai mari (Miercurea Ciuc, Gheorgheni), așadar nu pot fi estimați m3.

9.2 Măsuri de investiții prioritare

9.2.1 Colectarea și transportul deșeurilor

245

Pentru colectarea deșeurilor biodegradabile sunt prevăzute vehicule cu presă pneumatică de

compactare cu 2 axe. Volum util total: 10 cm. Un vehicul va fi prevăzut cu sistem de apă rece la mare

presiune pentru spălarea pubelelor.

Pentru colectarea separată prin intermediul sistemului de colectare din ușă‐în‐ușă în mediul rural sunt

prevăzute vehicule cu presă pneumatică, cu 2 axe, cu sistem mic de încărcare spate. Volum util total: 10

cm.

În vederea golirii insulelor de colectare pentru deșeurile colectate separat se vor utiliza vehicule

pneumatice de compactare cu 2 axe cu macara. Volum util total: 10 cm.

„Centrele mobile de colectare prin aport voluntar” sunt camioane cu cabina montată cu 2 axe, echipate

cu un set de containere cu capac cu pereți dublii pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase (de

exemplu, uleiuri uzate, baterii uscate, acumulatori, medicamente expirate etc.).

În vederea deservirii centrelor de colectare cu aport voluntar și a unităților economice sunt prevăzute

vehicule de colectare cu încărcare hidraulică pe spate a containerelor:

vehicule cu 2 axe cu greutate netă a încărcăturii de cel puțin 8 tone pentru containerele de 5‐6

m3;

vehicule cu 2 axe cu greutate netă a încărcăturii de cel puțin 12 tone pentru containerele de 12‐

24 m3.

În vederea transportării de la stația de transfer a deșeurilor și pentru exportul baloților sunt

necesare camioane cu remorcă. Camioanele cu remorcă sunt vehicule cu 3 axe echipate cu

sisteme de ridicare (de tipul „multilift”) în vederea ridicării containerelor mobile de 16‐24 m3.

Din cauza drumurilor șerpuite unde camioanele cu mai multe remorci ar putea provoca blocaje în trafic

(de exemplu, DJ 13B între Praid și Bucin) și zonele rezidențiale traversate, recomandăm abandonarea

introducerii de camioane cu mai multe remorci, chiar dacă duce la scăderea eficienței stațiilor de

transfer.

9.2.1.1 Pubele și containere deșeuri

Pentru colectarea deșeurilor reciclabile, în mediul urban se vor realiza 116 insule de colectare echipate

cu 3 containere (pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton, deșeurilor de plastic și metal și

deșeurilor de sticlă) iar în mediul rural, se vor realiza 170 insule de colectare echipate fieare cu câte un

container pentru colectarea deșeurilor de sticlă. Două dintre insulele din mediul urban (cele în Băile

Tușnad) vor fi echipate cu containere speciale cu protecție împotriva urșilor.

Pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile se vor achiziționa următoarele:

15.750 pubele de 120 l pentru casele unifamiliale;

80 pubele de 120 l pentru casele multifamiliale;

246

1.130 containere de 1,1 m3 pentru zonele de blocuri;

20 containere de 1,1 m3 prevăzute cu protecție împotriva urșilor pentru zona de blocuri din Băile

Tușnad.

În plus, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 20 containere de 1,1 m3 prevăzute cu sistem de protecție

împotriva urșilor pentru colectarea deșeurilor reziduale în zona de blocuri din Băile Tușnad.

Numărul de unități de compostare individuală furnizat (20.000) reflectă scopul nostru de a convinge 30 %

din gospodăriile din casele individuale să composteze deșeuri în curtea proprie pe bază de voluntariat.

Potrivit recensământului din 18 martie 2002, există în total 65.173 gospodării care trăiesc în 78.160 case

individuale în județul Harghita, i.e. cu câteva mii mai puțini în zona mai mică de proiect.

Punctele de colectare vor fi înființate de agenții de salubrizare și în cadrul etapei de implementare a

proiectului aceste amplasamente vor fi identificate și aprobate.

9.2.1.2 Stații de transfer și puncte verzi de eliminare

În vederea optimizării costurilor de transport a deșeurilor, în cadrul proiectului vor fi realizate două stații

de transfer la Miercurea Ciuc, respectiv Corund.

Terenul de la Miercurea Ciuc se află în proprietatea orașului Miercurea Ciuc. În data de 28 noiembrie

2008, CL a adoptat hotărârea nr. 3/2012 (modificată de hotărârea nr. 92/2012) prin care se dădea undă

verde pentru realizarea stației de transfer. Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în

Volumul V ‐ Analiza Instituțională.

Terenul pe care se planifică realizarea stației de transfer de la Corund este în prezent în proprietatea

publică a comunei Corund. Terenul a fost achiziționat de CL în aprilie 2001. Inițial, a fost achiziționat ca

teren pentru târg de animale. În prezent, nu este folosit și este disponibil. Există HCL nr. 87/2011 privind

planificarea stației de transfer.

În Volumul V sunt prezentate documentele privind proprietatea.

În prezent, terenul de la Miercurea Ciuc nu este conectat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct

de racord la rețeaua de electricitate, alimentare cu apă sau canalizare se află la o distanță de 1.000 m.

Amplasamentul este localizat lângăDN 12 și este accesibil printr‐un drum de pământ. Pentru a permite

traficul de camioane se va realiza un drum pietruit cu două sensuri pe o lungime de 50 m.

Nici terenul de la Corund nu este racordat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct de racord la

rețeaua de electricitate, alimentare cu apă și canalizare se află la o distanță de 425 m. Ampalsamentul

poate fi accesat doar printr‐un drum de pământ; se va construi un drum pietruit cu 2 sensuri pentru a

permite accesul camioanelor.

Realizarea infrastructurii exterioare este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect

(Volum II ‐ Annexa 07). Aceasta se va realiza sub supervizarea Consiliului Județean Harghita, în cadrul

247

unor contracte separate, în conformitate cu Planul de Achiziții prezentat în secțiunea 13.2 „Licitații

propuse”.

Principalele componente ale centrelor zonelor de colectare Miercurea Ciuc și Corund:

instalație transfer deșeuri (rampă, utilaje);

punct verde de eliminare (platformă);

recepție, clădire administrativă și grup social;

parcare automobile;

parcare camioane.

Lângă cele două stații de transfer s‐a planificat înființarea câte unui centru de colectare separată prin

aport voluntar, cu intrare separată pentru public. Centrele de colectare separată prin aport voluntar

sunt prezentate în Capitolul 9.2.2.1.

Prezentarea generală a datelor tehnice privind amplasamentul, precum prezentarea detaliată a

caracteristiclor tehnice ale stației de transfer va fi realizată în cele ce urmează.

Rolul unei stații de transfer este acela de a pregăti deșeurile spre a fi transportate mai departe în

cantități mari. Autocamioanele de colectare deşeuri urcă pe rampă și golesc deșeurile colectate în

amestec sau pre‐separate în buncărul de descărcare amplasat într‐o incintă sau echipat cu

apărătoare. Buncărul este destinat pentru dirijarea deșeurilor în presă. (Trebuie avută în vedere

organizarea colectării apelor pluviale sau a apelor pluviale posibil contaminate – în buncăr cu

minimizarea posibilităților de poluare).

Presa este obiectul principal al stației de transfer. Presa încarcă și presează deșeurile într‐un

container închis. Placa presei este o structură din oțel masiv dintr‐o lamă plană acționată hidraulic.

Aceasta din urmă este alimentată de un motor electric.

Legătura între presă și container este asigurată printr‐un doc hydraulic. Cârligele de andocare sunt

localizate pe părțile laterale ale îmbinării.

Deșeurilor se acumulează în containere închise pe roți, de obicei din oțel, mărimi între 16 – 24 m3.

Presa este staționară și containerul se rulează pe sine în direcția laterală. Containerele sunt legate

între ele. Așadar, după umplere, următorul container gol este rulat în fața presei.

9.2.1.3 Echipamente și instalații în stația de transfer și punctul verde de eliminare

Drum de acces (neeligibl): drum pietruit pentru accesul pe amplasament, lungime de 50 m la Miercurea Ciuc, 425 m la Corund.

Gard: gard de sârmă, înălțime 2,5 m

Poartă acces: în general, o poartă de oțel cu două plăci glisante, acces pentru pietoni și piloane.

Groapă colectare levigat

Ape de suprafață / bazin colectare levigat

Proiectat pentru colectarea și stocarea temporară a apelor tehnologice de suprafață și a

levigatului rezultate de pe secțiunile pavate.

Bazin apă protecție împotriva incendiilor

Canale pentru drenarea apelor de suprafață

248

Iluminat exterior

Altele

Vegetație

Plante ușor de întreținut (specii care se extind ușor), plantare ierburi perene de umiditate

ridicată în zona nepavată dintre canalul de scurgere levigat și gard.

Pietruit amplasament Trebuie asigurată circulația camioanelor cu remorcă pe amplasament.

Clădiri servicii

Clădire birouri

Clădire servicii pentru personalul fizic, inclusiv încăperi pentru echipamentele de control

amplasament. Va fi construită în așa fel încât să răspundă necesităților personalului de serviciu

dar și ale șoferilor de vehicule de colectare și asistenții acestora în zona de colectare și va include

lavabou, o toaletă, un vestiar și o încăpere pentru stocatul îmbrăcămintei de protecție.

Cântar

La intrare va fi construit un cântar cu o lungime de 18 m și o limită de greutate de siguranță

(capacitate) de 60 t.

Utilaje transfer deșeuri

Dotare cu o presă de compactare și șine pentru trei containere.

Alte echipamente

Amplasament stocare temporară deșeuri verzi (teren deschis, platformă).

Șopron reparații‐stocare (deschis)

Parcare automobile și vehicule transport

Sub‐centrele de la Miercurea Ciuc și Corund vor fi utilizate pentru stocarea pe timpul nopții a

vehiculelor de colectare deșeuri ce operează în zona respectivă de colectare.

9.2.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje

9.2.2.1 Centre de colectare prin aport voluntar

În cadrul proiectului, în județul Harghita se vor realiza 8 centre de colectare prin aport voluntar în

următoarele locații: Miercurea Ciuc, Bălan, Corund, Cristuru Secuiesc, Gheorgeni, Sânsimion, Toplița și

Vlăhița. La Sânsimion, containerele pentru colectarea separată a deșeurilor vor fi amplasate pe platforma

stației de sortare existente.

Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.

Scopul principal al înființării acestor centre de colectare prin aport voluntar este de a asigura predarea

deșeurilor care nu pot fi depuse într‐o pubelă (din cauza mărimii sau conținutului).

249

Tipuri de deșeuri colectate prin intermediul centrelor de colectare prin aport voluntar:

Materie primă secundară (hârtie și carton, sticlă, plastic, metale, lemn, textile, deșeuri verzi),

deșeuri voluminoase (mobilă, anvelope, DEEE),

deșeuri menajere periculoase (baterii uscate, acumulatori, medicamente expirate, vopsele,

uleiuri uzate, resturi de pesticide, becuri etc.),

deșeuri din construcții și demolări de origine menajeră în cantități mai mici.

Ce nu poate fi predat:

materiale explozive, infecțioase, radioactive,

deșeuri chimice provenite din laboratoare,

deșeuri menajere în amestec,

orice tip de deșeu care nu este menționat în avizul de mediu al centrului de colectare separată

prin aport voluntar.

Figura 26: Funcționare centru de colectare prin aport voluntar

Funcționarea unui centru de colectare separată prin aport voluntar:

recepția deșeurilor colectate separat de la populație;

stocarea separată a deșeurilor recepționate până la data planificată la care vor fi transportate de

la centrul de colectare separată prin aport voluntar;

preluarea deșeurilor livrate de instituții potrivit cererii locale și considerentelor economice;

transferul deșeurilor colectate în vederea tratării;

înregistrarea cantităților de deșeuri colectate și transportate.

Rezervoarele (containerele) vor fi amplasate în centrele de colectare prin aport voluntar și va fi asigurat

și spațiu pentru întoarcerea camioanelor cu remorcă. În plus, trebuie organizat și sistemul de scurgere

ape pluviale.

250

Podeaua de beton a spațiilor este separată în mijloc de o fantă, iar apele pluviale din zona respectivă

curg în acest canal de scurgere.

Amplasamentele sunt înconjurate de coloane de beton armat, pe care se montează plasa care în partea

superioară are două rânduri de sârmă ghimpată. La intrarea se găsește o poartă de 5,50 m cu plăci

glisante.

Instalații și echipamente:

Poartă și birou – container:

O persoană este responsabilă cu preluarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor periculoase. Vor fi

realizate o poartă și un birou tip container pentru acomodarea nevoilor sociale ale personalului. Poarta

tip container poate servi și ca spațiu pentru îndeplinirea unor mici sarcini administrative dar nu va fi

potrivită pentru petrecerea unui timp îndelungat în acel spațiu. Pentru containerul birou se poate asigura

sistem de încălzire și de aer condiționat; pereții sunt proiectați ca lavabili și ușor de întreținut.

Containere pentru colectarea deșeurilor:

1 Container pentru deșeuri din

parcuri și grădini

1 buc container metalic simetric de exterior pentru deșeuri din

parcuri și grădini (24 m3);

2 Container pentru deșeuri de

plastic

1 buc container acoperit pentru deșeuri din plastic (12 m3);

3 Container pentru deșeuri de lemn

și mobilă

1 buc container acoperit pentru deșeuri menajere‐mobilă și alte

deșeuri de lemn (24 m3);

4 Container pentru DEEE 1 buc container standard acoperit din oțel cu roți pentru deșeuri

de echipamente electrice voluminoase (12 m3);

5 Container pentru deșeuri de sticlă 1 buc container standard acoperit pentru sticlă albă și colorată

cu un orificiu sub formă de sticlă (6 m3);

6 Container pentru deșeuri din

construcții și demolări

1 buc container din oțel pentru deșeuri din construcții și

demolări (6 m3, înălțime 1.400 mm)

7 Container pentru deșeuri de metal 1 buc container din oțel pentru metale cu orificiu adecvat (6 m3)

8 Container pentru deșeuri de hârtie 1 buc container acoperit pentru hârtie cu orificiu adecvat (5 m3);

9 Container pentru deșeuri textile 1 buc container acoperit pentru textile cu orificiu adecvat (5 m3)

10 Container pentru anvelope uzate 1 bucată container deschis de exterior pentru anvelope (6 m3).

Deșeurile periculoase aduse de locuitori vor fi stoate în containere pentru deșeuri periculoase alocate

pentru deșeurile menajere periculoase generate în gospodării. În containerele pentru stocarea deșeurilor

periculoase sunt stocate separat mai multe tipuri de deșeuri periculoase, fiecare în containere metalice

închise de 500 l sau în containere metalice de 200 l. Containerul pentru colectarea deșeurilor periculoase

este un container standard de douăzeci picioare (2,44 m x 6,06 m) cu un capac trapezoidal și un rezervor

levigat. Deșeurile periculoase colectate sunt stocate pe etajere instalate pe peretele containerului care

permite colectarea și stocarea separată a diferitelor fracții.

251

Cântar

Cântarul cu o limită de 200kg are rolul de a cântări deșeurile periculoase și nepericuloase aduse la centrul

de colectare separată cu aport voluntar. Tabel nr.

Pentru următoarele centre de colectare prin aport voluntar sunt prevăzute cheltuieli neeligibile pentru

realizarea drumurilor de acces și asigurarea utilităților la marginea amplasamentului: Bălan, Toplița,

Cristuru Secuiesc și Vlăhița.

9.2.2.2 Staţie de sortare

Stația de sortare va fi realizată pe același amplasament ca și depozitul conform și stația de compostare

Remetea. Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.

Stația de sortare va fi localizată în incinta centrului integrat de gestionare a deșeurilor Remetea. În acest fel, o parte

din obiectivele realizate deservesc în comun atât depozitul conform de deșeuri, cât şi SS+SC, cum ar fi lucrările în

zona de intrare (poartă, pod‐bascul electronic, gard, drum interior, iluminat exterior, lucrări de protecție împotriva

incendiilor etc.). Stația de sortare se amenajează intr‐o clădire metalica cu podea din beton tip industrial, având

portanta determinată de tipul și parametrii utilajelor alese pentru punerea în opera.

Stația de sortare SS1 Remetea va avea o capacitate proiectată de 15.200 t/an. Sortarea se va realiza cu ajutorul unei

linii de sortare în două schimburi, în conformitate cu cantitatea de deșeuri colectate ce asigură un flux de materie

intrată de 15.177 t/an de deșeuri reciclabile.

Clădiri:

Caracteristici constructive ale staţiei de sortare Remetea:

Hala de sortare împreună cu spațiile administrative și grupurile sociale vor avea o suprafaţă construită de

S=1.817 m2, cu înălțime la cornișă de h=7,65 m.

Hală pentru depozitarea și livrarea baloților: Sc=612,00 m2, înălțime la cornișă h=7,65 m.

Platforma de manipulare cu utilaje și vehicule 4.400 m2.

Clădirile sunt dotate cu instalații de apa şi canalizare, precum şi instalaţii electrice racordate la infrastructura comună

a CIGD.

252

Dotarea cu echipamente şi utilaje de sortare ale staţiei de sortare:

Stația de sortare Remetea este proiectată pentru o capacitate de prelucrare anuală a 15.200 t/an la intrarea în stație.

Lucrul va fi organizat în două schimburi de lucru. Stația de sortare va conține hala de sortare propriu‐zisă, spații

administrative, spații destinate pregătirii deșeurilor pentru sortare și grupuri sociale.

Echipamente specifice din dotarea stației de sortare vor fi:

Pod basculă electronic incluzând sistem de gestiune și raportare – 1 buc

Linie de sortare completă – 1 linie completă

Linia de sortare cu comandă centralizată va conține un sistem de benzi destinat încărcării, sortării și descărcării

deșeurilor sortate, precum și a refuzului. Ea va conține un separator magnetic pentru extragerea deșeurilor

metalice feroase. Banda de sortare va fi amplasată în interiorul unei cabine de sortare, dotată cu sistem de

încălzire purificare și condiționare a aerului.

Presă de balotat, hidraulică automată, incluzând sitsemul propriu de alimentare și sistem de comandă

centralizată – 1 buc

Boxe despărțite pentru colectarea deșeurilor reciclabile sortate pe bandă, într‐ un număr determinat de fracțiile

sortate propuse

Un utilaj pentru manevrarea și încărcarea baloților – 1 buc

Un utilaj pentru manevrarea și încărcarea pe bandă a amestecului de deșeuri supuse sortării – 1 buc

Un sistem de transport din boxele de acumulare a deșeurilor reciclabile separate pe bandă la mașina de balotat

Un sistem de acumulare și manevrare a refuzului benzii de sortare

Un sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor metalice feroase separate pe banda de sortare

Un sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor mari separate la intrarea pe banda de sortare

Echipamente auxiliare independente, de igienizare a suprafeţelor, utilajelor și containerelor din hala de

sortare şi de semnalizare și stingere a incendiilor, de comunicație etc.

Tehnologia de sortare

Tipul instalației de sortare ce urmează a fi folosit în cadrul proiectului este sortarea pozitivă cu extracția manuală a

componentelor reciclabile din flux, în afară de fracția de deșeuri de metal feros care va fi extras mecanic.

Stația de sortare va fi prevăzută cu o linie de sortare completă pentru sortarea a minimum 6‐7 fracții. Numărul total

de angajați în stația de sortare este de 27 persoane în 2 schimburi.

Sortarea manuală pe bandă orizontală se realizează de către 2x5 muncitori, în cabină izolată fața de restul halei ceea

ce asigură condiții de muncă (temperatură, aer, umiditate) corespunzătoare normelor de igienă și siguranță a muncii

și sănătății.

253

9.2.3 Tratarea biologică

9.2.3.1 Compostare individuală

Unitățile de compostare individuală sunt modalitățile de reducere la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile. Având în vedere industria lemnului bine dezvoltată în județul Harghita, nu pot fi excluse unitățile de compostare cu cadru de lemn atunci când se va face procurarea echipamentului.

9.2.3.2 Compostare centralizată

Stația de compostare va fi realizată pe același amplasament ca și depozitul conform și stația de compostare

Remetea. Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.

Staţie de compostare cu capacitatea de 23.600 tone/an (93 tone/zi cu 254 zile lucrătoare/an)

SC – staţia de compostare, este amplasată în incinta CMID Remetea cu acces de pe drumul judeţean DJ 153C, urmat

de DJ153D, conform planul de situaţie şi de încadrare în zonă. Tipurile de investiţii şi operaţiunile prevăzute în cadrul

obiectivului sunt:

Lucrările de construcții pentru care sunt indicate și suprafețele sunt următoarele:

Zonă pretratare deșeuri ce include:

o Zona de recepție deșeuri biodegradabile este înconjurată pe ambele părți de pereți de sprijin și protecție cu o înălțime de 1,5 m unde vor fi stocate deșeurile din grădini și parcuri și deșeurile mari din lemn (bușteni, crengi mari, paleți) S = 343 m2

o Stație pretratare deșeuri cu înălțime la streașină de h = 5,6 m, s = 350 m2

o Zonă pentru stocarea temporară a deșeurilor în vederea compostării, înconjurată de trei pereți de sprijin și protecție cu o înălțime de 1,5 m. Deșeurile stocate vor fi dispuse în stoguri S = 227 m2

Platformă compostare intensivă S = 5.748 m2

Platforme maturare S = 5.487 m2

Șopron pentru compostarea deșeurilor și stocarea lor în vederea livrării, încărcare și livrare s = 922 m2

Suprafața totală e de 19.351 m2.

În plus, se consideră o suprafață de 5.077 m2 aferentă bazinului levigat.

A fost considerat un număr de 13 stoguri de compostare de următoarele dimensiuni: lungime 40,0 m,

lățime 6,0 m, înălțime 2,5 m.

A fost considerat un număr de 7 stoguri de maturare de următoarele dimensiuni: lungime 40,0 m, lățime

12,0 m, înălțime 4,0 m.

Alte lucrări aferente stației de compostare:

Montarea instalațiilor de aerare pentru compostarea intensivă;

254

Montarea echipamentelor din zona de sortare, tocare deșeuri biodegradabile menajere și în amestec în

vederea realizării rețetei de compostare;

Montarea altor echipamente, utilaje și auxiliare ce se pun în operă (utilaj de tocare deșeuri lemnoase mari,

sită pentru sortare finală compost, mașină de ambalare compost sortat);

Construcția instalațiilor de colectare și evacuare a apelor uzate incluzând racordarea acestora la

infrastructura comună a CIGD.

Construcția instalațiilor aferente utilajelor și echipamentelor ce se pun în operă (de apă, de colectare apă

uzată, termice, de ventilație, de condiționare, de filtrare a aerului, instalații electrice de iluminat, de forță

și de prize, instalații de comandă și control, instalații de comunicație).

Echipamente specifice din dotarea stației de compostare:

linie de sortare pentru îndepărtarea deșeurilor non‐biodegradabile, care nu pot fi compostate sau dificil de

compostat, de exemplu plastic;

echipamente pentru pregătirea deşeurilor înainte de compostare (tocare, amestecare);

echipamente și materiale specifice destinate compostării intensive și maturării;

mijloace specifice de transport destinate transportării și manevrării deşeurilor biodegradabile colectate

separat în vederea compostării;

alte echipamente / utilaje;

cântar electronic cu sistem de gestiune integrat pentru recepţia deşeurilor biodegradabile şi pentru

livrarea compostului. Acest cântar va deservi întreg centrul de la Remetea.

Sistem de comandă, control și monitorizare/înregistrare a procesului de compostare intensivă;

Alte sisteme de control, comandă și comunicație destinate funcționării echipamentelor, comunicației,

protecție împotriva incendiilor etc.

Tehnologia de compostare este de tip activ și cuprinde două faze:

faza de compostare instensivă, cu insuflare de aer în stoguri acoperite cu membrană semipermeabilă

având o durată de aproximativ 4 săptămâni;

faza de maturare a compostului rezultat din prima fază având o durată de aproximativ 12 săptămâni.

Principalele procese de implementat:

recepția deșeurilor și îndepărtarea deșeurilor neconforme înainte de pre‐sortare;

sortarea deșeurilor biodegradabile (tip negativ);

sortarea deșeurilor de lemn;

tocarea deșeurilor biodegradabile sortate;

tocarea deșeurilor de lemn de mărime mai mare;

amestec adecvat de deșeuri biodegradabile pentru a obține o combinație bună din punct de vedere al

raportului C/N;

amenajarea grămezilor pentru compostarea intensivă;

acoperirea grămezilor pentru compostarea intensivă;

compostare intensivă (cu aerare controlată, umezirea compostului, controlul, monitorizarea și înregistrarea

parametrilor de proces);

amenajarea grămezilor de maturare și aerarea acestora (întoarcere periodică);

maturare;

sortarea compostului în vederea livrării și compostării ulterioare a reziduurilor;

ambalarea și livrarea compostului finit;

255

manipulare și transport la intrarea în stație, precum și intermediare, între faze și operații;

manipularea și descărcarea reziduurilor rezultate în urma pre‐sortării, sortării compostului finit;

spălarea și curățarea utilajelor și instalațiilor;

Produsul finit stabilizat trebuie să fie de un compost comercilizabil, de o calitate superioară. Obținerea unei cantități

de 10.152 tone/an de compost ambalat mecanic, cu ajutorul unei instalații semi‐automate și stocare realizată în

șopronul pentru stocare compost, ar fi o performanță importantă.

Reziduurile solide ce rezultă de la stația de compostare, aproximativ 950 t/an, vor fi depozitate.

Tabel 139: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013

Parametri Cantitate estimată [t/an]

Cantitate estimată deșeuri colectate [t/an] 23.443

Suprafață [m2] 19.351

Deșeuri din parcuri și grădini și deșeuri

biodegradabile colectate separat trimise la stația de

compostare [t/an]

Colectare din zona SUD 12.470

Colectare din zona NORD 6.503

Colectare din zona VEST 4.470

Capacitate proiectată a stație de compostare 23.600

9.2.3.3 Tratarea levigatului

În funcție de conținutul de metale grele al nămolului de epurare deshidratat, nămolul rezultat de la

stațiile de epurare poate fi ori compostat or depozitat direct. Mai multe detalii cu privire la cantitățile și

posibilitățile de utilizare a nămolului de epurare se regăsesc în Capitolul 6.

9.2.4 Construcția depozitului conform

Amplasamentul se află în afara localității Remetea, în partea de nord‐vest, de‐a lungul DJ 153D.

Suprafața este de 200.000 m2 ceea ce o face potrivită pentru acomodarea tuturor instalațiilor de tratare specifice unui centru de gestionare a deșeurilor. Loturile din jur sunt proprietate privată, fără construcții, permițând o posibilă extindere în viitor.

Terenul propus pentru CGD de la Remetea face parte din domeniul public al comunei Remetea. În data

de 30 septembrie 2009, CL a adoptat decizia cu nr. 54/2009 în care s‐a decis ca acesta să găzduiască CGD.

Anexa II a decizie include o hartă cu explicații detaliate privind locația și mărimea terenului alocat pentru

CGD. În data de 19 octombrie 2009, prin decizia cu nr. 55/2009, CL Remetea a aprobat închirierea acestui

teren județului Harghita pe o perioadă de 49 ani în vederea înființării unui CGD. Documentele ce

dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.

256

În vederea schimbării categoriei de folosință a terenului de la Remetea, s‐a realizat un Plan Urbanistic

Zonal care a fost supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Procedura s‐a finalizat prin

emiterea Deciziei de Încadrare nr.

În prezent, terenul nu este conectat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct de racord la rețeaua

de electricitate, alimentare cu apă sau canalizare este SEAU Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m. Gaz

PB poate fi achiziționat în cisterne. Ampalsamentul poate fi accesat printr‐un drum de pământ; se va

construi un drum pietruit cu 2 sensuri pentru a permite accesul camioanelor. Realizarea infrastructurii

exterioare este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect.

Construcția drumului de acces și asigurarea tuturor utilităților la „intrarea” pe amplasament sunt incluse

în bugetul proiectului ca și cheltuieli neeligibile (Volumul II ‐ Anexa 7). Aceasta se va realiza sub

supervizarea Consiliului Județean Harghita, în cadrul unor contracte separate, în conformitate cu Planul

de Achiziții prezentat în secțiunea 13.2 „Licitații propuse”.

Certificatul de urbanism și informațiile cu privire la PUZ sunt prezentate în Volumul II ‐ Anexa 01

(Certificat urbanism).

9.2.4.1 Lucrări de terasament

Depozitul este amplasat parțial într‐o excavație minieră și parțial pe o umplutură. Dimensiunile

depozitului modificat (prima celulă) de formă dreptunghiulară sunt:

volum: 450.000 m3

suprafață: suprafață utilă depozit 40.314 m2; 5,0 ha cu diguri

suprafață pentru extindere: suprafață utilă depozit 74.252 m

9.2.4.2 Sistem de impermeabilizare a bazei depozitului

Structura proiectată a bazei depozitului de la bază în sus este după cum urmează:

Bariera naturală peste care se realizează stratul de impermeabilizare minerală va avea k ≤ 1x10‐7

m/s, Dpr ≥ 95% şi o grosime de 50 cm la o distanţă între punctul cel mai jos al bazei depozitului şi

freatic ≥ 1.00 m; va avea o înclinație finală de cel puţin 3%.

La baza depozitului va fi așezată o folie de geocompozit bentonitic cu un coeficient de

permeabilitate K = 2 x 10 ‐11 m/s;

Pe toată suprafața depozitului va fi așezată o memberană HDPE de 2,5 mm cu sudură continuă.

Un geotextil de protecție folie va asigura protecția membranei HDPE împotriva penetrării

mecanice ce ar putea avea loc în timpul așezării stratului de drenaj sau datorită echipamentelor

de transport sau compactare deșeuri. Având în vedere că înălțimea maximă a stratului de deșeuri

trebuie să fie de 10 m este nevoie de aplicarea unui geotextil de protecție folie cu grosimea de

cel puțin 1000 g/m2.

257

Stratul de drenaj este constituit din pietriş spălat 16/32 cu conţinut de carbonat de calciu < 10%.

Trebuie montat potrivit principiului filterelor inverse pentru a preveni colmatare cu particule din

masa de deșeuri. Grosimea stratului mineral nu trebuie să fie mai mică de 50 cm și

permeabilitatea > 10^‐3m/s. Grosimea stratului de drenaj instalat deasupra conductelor de

drenaj trebuie să fie de egală cu cel puțin două diametre de conducte nominale dar nu mai mică

de 50 cm.

Conform prevederilor producătorilor, folia HDPE va fi așezată peste marginile taluzelor și instalată pe

rigola de pământ de secțiune adecvată. Odată cu umplerea va fi realizată și protecția împotriva

încărcărilor și penetrărilor mecanice a taluzurilor căptușite.

9.2.4.3 Realizarea infrastructurii

Alimentare gaz

Alimentarea cu gaz este disponibilă doar pentru containerul poartă și clădirea de birouri unde

pierderea de căldură (din cauza transmisiei și filtrării) este compensată și se montează centrala

apă caldă ce funcționează pe gaz. Conducta de acces are o capacitate de 5 m3/h.

Alimentare apă potabilă

Necesarul de apă potabilă este de 96 l/zi/capita. Este posibilă realizarea racordului la SEAU

Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m.

Conducte canalizare și stocare nămol

Apele uzate sunt direcționate către SEAU Remetea.

Bazin apă protecție împotriva incendiilor

Bazin de stocare subteran din beton armat (96 m2), capacitate utilă în conformitate cu cele stipulate de autoritatea locală în ceea ce privește protecția împotriva incendiilor.

Alimentare cu energie electrică în afara incintei

Cel mai apropiat punct de racord este SEAU Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m.

Alimentare cu energie electrică de incintă

Iluminatul de incintă și cel exterior va fi realizat conform standardelor și cerințelor.

Clădire administrativă și grup social

Două atribuții de bază: (1) spațiu social pentru personalul care efectuează muncă fizică, i.e.

vestiar, sală de mese, toalete (sistem negru și alb) și (2) spațiu birouri, sală conferințe și depozit.

Se recomandă alimentare separată cu apă și spațiu de luat masa pentru zona de birouri. Pentru

un confort mai mare, se pot furniza spații separate (femei și bărbați) pentru muncitorii care

efectuează muncă fizică.

Estimarea capacității s‐a realizat în baza unei săptămâni de lucru de 5 zile, într‐un singur schimb.

Suprafața totală: 600 m2

258

Cântar, cabină cântar

Va fi instalat un cântar fără șanț cu o capacitate de 60 t și o lungime de 18 m pentru măsurarea și

înregistrarea greutății vehiculelor care intră și ies de pe depozit.

Șopron utilaje, depozit, clădire stocare deșeuri periculoase

Cu o suprafață a pardoselii de de circa 400 m2 pentru instalarea și stocarea instalațiilor de

operare, precum și pentru stocarea temporară a deșeurilor periculoase.

Etanșarea zonei pentru stocarea deșeurilor periculoase: pentru a evita scurgerile în sol și

contaminarea acestuia va fi instalată o membrană HDPE de 2,5 mm la baza depozitului. Așadar,

membrana HDPE previne contaminarea chiar dacă fundația de beton sau stratul de protecție

sunt compromise. În podea sunt instalate canale de drenaj din HDPE (ø100 mm) care sunt direct

conectate la puțurile de monitorizare. În plus, sub fundație se va instala un strat de drenaj de 20‐

30 cm din pietriș.

Șopron stocare compactor - suprafață utilă 300 m2

Pentru stocarea compactorului Sistemul de spălare a roților

Sistem spălare roți

Pentru a steriliza roțile vehiculelor care ies de pe amplasament și pentru a proteja drumurile

publice de orice alte daune, va fi realizat un bazin deschis pentru spălarea roților. Dimensiuni:

16,20 m × 3,20 m.

Spălarea vehiculelor

O unitate permanentă pentru spălarea echipamentelor de colectare, a containerelor sau a

oricăror altor utilaje folosite pe amplasament în regim temporar. Suprafață: 1.425m2

Coloană și bazin stocare combustibil

Pe amplasament se stochează combustibil care este utilizat pentru operarea utilajelor și a

vehiculelor de colectare. Capacitatea bazinului subteran de stocare este de 30 m3, acesta fiind

conform cu cerințele de mediu. Se va instala și o coloană de combustibil în scopul de pompare și

realizarea de măsurători. Suprafață: 108 m2

Sistemul de tratare a gazului de depozit:

Sistemul de colectare a gazului de depozit poate fi operator doar atunci când se depozitează o

cantitate optimă de deșeuri.

Sistemul de drenare a apelor de suprafaţă

Apele necontaminate care nu provin de pe depozit (apă de pe acoperiș, terenuri pentru viitoare

extinderi, drumuri etc.) sunt colectate separat în canale și jgheaburi și descărcate în canale

pietruite de‐a lungul drumurilor de serviciu.

Sistem de colectare și tratare levigat

259

Pe depozit, levigatul este generat în urma infiltrării precipitațiilor a căror pătrundere în sol este

împiedicată de stratul de impermeabilizare a bazei depozitului. Levigatul colectat la baza

depozitului este dus printr‐un sistem de drenaj corespunzător la stația de pompare. Aceasta

pompează levigatul în bazinul de colectare levigat, care la rândul său are baza etanșă. Se

realizează măsurători de cantitate în mod regulat.

Dimensiunile aproximative ale batalului de levigat plabificat: capacitate 12.000 m, suprafață 5.075 m

Levigatul este pretratat înainte de a fi devărsat în canalizare. Metoda de tratare levigat aleasă

este cea cu reactor cu funcționare secvențială (SBR) descrisă mai jos cu mixer hiperboloid.

Nămolul rezultat din tratarea levigatului va fi considerat deșeu periculos și va fi gestionat în

conformitate cu prevederile autorizația integrată de mediu.

În ceea ce privește levigatul rezultat din stogurile de compostare a deșeurilor verzi este prevăzut

un bazin separat. Acest bazin pentru colectarea levigatului „curat” este amplasat lângă stația de

compostare. Adâncime utilă: 1,25 m, suprafață utilă: 290 m2 Această apă poate fi utilizată pentru

umezirea stogurilor de compostare a deșeurilor verzi.

Sistem de monitorizare a apelor subterane

Vor fi realizate 6 puțuri de monitorizare a apei subterane.

Drumuri de serviciu

Toate drumurile de serviciu sunt pietruite. Lățimea medie este de 7,0 m. Este necesară drenarea

apelor de suprafață și pentru aceasta trebuie instalate canale de‐a lungul drumurilor. Drumul

pentru compactor este cu pietriș și duce la depozit. Există și un drum cu pietriș pentru situații de

protecție în caz de incendiu. Suprafața totală a drumurilor de incintă: 5.080 m2

Parcare, zonă stocare

Suprafață parcare: 1.220 m2

Împrejmuire și poartă

În jurul întregii suprafețe a instalației se va construi un gard. În vederea evitării accesului

neautorizat pe amplasament, se vor instala coloane din beton armat cu sârmă ghimpată.

Perdea de protecție

Se va planta o perdea verde de protecție cu o lățime totală de 10 m din mai multe rânduri.

9.2.5 Închiderea depozitelor neconforme

De‐a lungul perioadei de tranziție, de la încetarea activității tuturor depozitelor neconforme până la

darea în folosință a primei celule a depozitului conform Remetea, deșeurile colectate în amestec în zona

de proiect vor fi depozitate pe depozitul existent la Odorheiu Secuiesc.

260

Tabelul de mai jos prezintă informații cu privire la statutul terenului pe care se găsește depozitul

neconform ce va fi închis în cadrul proiectului.

În cazul depozitelor neconforme care sunt amplasate în extravilanul localităților, Beneficiarul a decis că

nu mai este nevoie să fie incluse în intravilan, fiind emisă o autorizație de construcție în acest caz.

9.2.5.1 Închiderea depozitelor neconforme

Depozitele neconforme ce urmează a fi închise prin relocarea deșeurilorsunt Băile Tușnad și Vlăhița

(costuri neeligibile) și Cristuru Seuiesc și Bălan (costuri eligibile).

Încărcarea și transportul deșeurilor

Deșeurile existente vor fi încărcate mecanic, utilizând excavatoare și încărcătoare frontale în vehicule

speciale de transport care pot fi basculante sau cu containere metalice de 30 – 40 m3.

Vehiculele utilizate pentru transportul deșeurilor vor fi echipate cu o prelată sau alte echipamente

pentru siguranță în timpul transportului.

Deșeurile împrăștiate de vânt vor fi coelctate manual în saci și apoi încărcate în mijloacele de transport.

Toate aceste deșeuri vor fi transportate la și vor fi depozitate pe depozitul existent de la Miercurea Ciuc

care va fi închis în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Ecologizarea amplasamentului

Zona de unde au fost îndepărtate deșeurile va face obiectul unui proces de ecologizare care constă în

următoarele:

îndepărtarea solului contaminat unde s‐au aflat deșeurile. Acest sol va fi încărcat în vehiculele de

transport și va fi transportat la depozitul Miercurea Ciuc.

nivelarea suprafeței unde s‐au aflat deșeurile, utilizând echipamente specializate pentru lucrări

de terasament pentru a asigura o înclinație generală a suprafeței în vederea prevenirii acumulării

de ape pluviale.

acoperirea fostului amplasament al depozitului cu un strat de col vegetal curat cu o grosime de

cel puțin 30 cm. Posibilele gropi rezultate în urma excavării solului contaminat se vor umple și

acoperi cu sol vegetal curat.

după așezarea stratului de sol vegetal, acesta va fi înierbat cu ierburi perene. Vor fi luate toate

măsurile (mobilizare sol, stropire) pentru asigurarea dezvoltării uniforme a covorului de iarbă.

261

9.2.5.2 Închiderea in‐situ

Închiderea in‐situ este relevantă în cazul depozitelor unde deșeurile nu sunt mutate și sunt acoperite cu

un strat final de acoperire. În cadrul acestui proiect, această soluție va fi utilizată în cazul a 4

amplasamente ‐ Miercurea Ciuc, Borsec,Gheorgheni și Toplița.

Închiderea depozitului neconform Miercurea Ciuc

Având în vedere condițiile de amplasament (poluarea acviferului în aval de rețeaua de captare apă a

municipiului Miercurea Ciuc), în cadrul procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului s‐a decis să

se selecteze soluția care implică etanșarea suprafeței pe care va fi mutat deșeul existent. Deșeurile de la

cele patru depozite neconforme vor fi transportate la aceeași locație, depozitele neconforme fiind

închise prin relocare de deșeuri. După compactare și suprafașa va fi etanșată, în conformitate cu

prevderile legale.

Stabilirea sistemului de etanșare a depozitului s‐a realizat conform reglementărilor stabilite de

următoarele acte de reglementare:

HG 349 din data de 21.04.2005 privind depozitarea deșeurilor;

Ordin privind aprobarea Regulamentului Tehnic „Ghid privind proiectarea depozitelor cu

utilizarea de materiale geosintetice”, code GP 107‐04, publicat în Monitorul Oficial în data de

23.02.2005.

Normativ tehnic privind depozitarea deșeurilor din data de 26.11.2004.

Bariera de impermeabilizare are o suprafață de 37.144 m2 și constă în următoarele straturi de jos în

sus:

Bariera naturală peste care se realizează stratul de impermeabilizare minerală va avea k ≤ 1x10‐7

m/s, Dpr ≥ 95% şi grosimea de 50 cm la o distanţă între cel mai de jos punct al bazei depozitului

şi freatic ≥ 1,00 m, aceasta va avea o înclinație finală de cel puţin 3%.

Peste baza depozitului se va așterne o folie de geocompozit bentonitic cu coeficientul de

permeabilitate K = 2 x 10 ‐11 m/s;

Membrana PEID ≥ 2 mm cu sudură continuă pe toată suprafaţa depozitului.

Un geotextil de protecție folie va asigura protecția membranei HDPE împotriva penetrării

mecanice ce ar putea avea loc în timpul așezării stratului de drenaj sau datorită echipamentelor

de transport sau compactare deșeuri. Având în vedere că înălțimea maximă a stratului de deșeuri

trebuie să fie de 10 m este nevoie de aplicarea unui geotextil de protecție folie cu grosimea de

cel puțin 1000 g/m2.

Stratul de drenaj este constituit din pietriş spălat 16/32 cu conţinut de carbonat de calciu < 10%.

Trebuie montat potrivit principiului filterelor inverse pentru a preveni colmatare cu particule din

masa de deșeuri. Grosimea stratului mineral nu trebuie să fie mai mică de 50 cm și

262

permeabilitatea > 10^‐3m/s. Grosimea stratului de drenaj instalat deasupra conductelor de

drenaj trebuie să fie de egală cu cel puțin două diametre de conducte nominale dar nu mai mică

de 50 cm.

Deșeuri relocate.

Thnologia de relocare deșeuri

Transportul de deșeuri menajere se realizează prin intermediul unui sistem logistic cu vehicule speciale.

Relocarea deșeurilor se va realiza în baza unui plan secvențial eficient, asigurându‐se astfel o utilizarea

eficientă și la maxim a suprafeței depozitului. Primul strat, de deasupra stratului de drenaj, care are o

grosime de 1 m este așezat cu mare grijă, fără compactare și cu evitarea unui trafic greu pe această

suprafață.

Compactarea deșeurilor începe doar după ce stratul de deșeuri depășește grosimea de 1 m. Primul strat

de deșeuri depozitate trebuie să conste în deșeuri menajere de granulozitate medie. Deșeurile mari,

voluminoase, semi‐lichide, deșeurile mâloase, nisipurile fine sau orice alte tipuri de deșeuri ce ar putea

penetra și apoi colmata stratul de drenaj sunt interzise a fi incluse în primul metru de deșeuri așezat

deasupra stratului de drenaj.

După descărcarea deșeurilor, acestea vor fi imediat nivelate și compactate. Din direcția rampei,

compactorul împinge cu grijă deșeurile spre celula depozitului. În timpul umplerii primei celule, trebuie

avută în vedere și greutatea utilajului folosit. Umplerea celulei are loc în straturi de câte 25 cm și fâșii de

compactare de câte 2 m. Comparatic cu situația inițială, se atinge o rată de compactare mai mare de

aproximativ 90 %.

Lucrări de închidere depozit

Nivelarea suprafeței depozitului

La o adâncime de 1 m sub stratul de susținere nu este permisă depozitarea nămolului, a deșeurilor

voluminoase sau a materialelor tari (lemn, fier, pietre cu diametrul mai mare de 10 cm).

Panta minimă a suprafeței nivelate va fi de minim 5 % și maxim 33 %.

După sistematizarea depozitului și așezarea stratului de susținere, se realizează impermeabilizarea

suprafeței depozitului.

Sistemul de impermeabilizare a suprafeței depozitului de la Miercurea Ciuc este prezentat în figura de

mai jos.

263

Figura 27: Sistem de impermeabilizare a suprafeței depozitului

Stratul de susţinere;

Pe suprafața nou creată a depozitului (părțile laterale și capacul depozitului) nivelată și compactată, se va

aplica un strat de susținere pentru sistemul de impermeabilizare a depozitului. Acesta va avea o grosime

de 50 cm după compactare și va suporta încărcările statice și dinamice din timpul și de după apliarea

straturilor de închidere. Stratul de susținere trebuie sa permită pătrunderea gazului, valoarea

coeficientului de permeabilitate trebuind să fie mai mare de 1x10‐4m/s.

Ca material pentru stratul de susținere se pot utiliza deșeurile din construcții și demolări, pământ

excavat, cenuși industriale, deșeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Dimensiunea maximă a

granulelor materialului nu trebuie să depășească 0,10 m. Conținutul de carbonat de calciu nu poate

depăși 20 % (masa stratului depus). Stratul de susținere nu are voie să conțină componente organice

(lemn), materiale plastice, asfalt cu conținut de gudron, fier/oțel și/sau alte metale, trebuie sa fie

omogen și rezistent la eforturi în mod uniform și va prezenta o suprafață plană și nivelată. Mărimea

maximă a granulelor materialului nu poate depăși 10 cm. Stratul de susținere trebuie să fie omogen,

suprafața trebuie să fie plană și nivelată. Nu se poate utiliza material coeziv.

Stratul de drenare a gazului

Peste stratul de susținere se va construi un sistem de impermeabilizare a depozitului cu rolul de a asigura

o interacțiune controlată între depozit și mediul înconjurator care să anuleze efectele negative ale

deșeurilor asupra mediului.

Stratul de drenaj al biogazului va fi alcătuit din pietriș cu granulozitatea 8‐32 mm, va avea grosimea de 30

cm și va trebui să asigure un coeficient de permeabilitate de 1 x 10‐4 m/s și să aibă un conținut de

carbonat de calciu mai mic de 10 % din masă.

264

Strat de impermeabilizare

Peste stratul de drenare a gazului se va așterne un strat de geocompozit bentonitic cu greutatea specifică

mai mare sau egală cu 6.000 g/m2 care va asigura izolarea completă a corpului depozitului de mediul

înconjurător.

Strat de drenaj ape pluviale

Drenarea apelor de suprafață provenite din precipitații se va face prin intermediul unei saltele drenante

cu filtru pe ambele părți, poziționată peste geocompozitul bentonitic.

Stratul de recultivare

Stratul de recultivare va avea o grosime totală de ≥ 1.00 m. Când se realizează stratul de recultivare,

utilajul poate folosi doar căile desemnate special în acest scop. Stratul de recultivare nu trebuie

compactat.

Stratul de recultivare constă dintr‐un strat de retenție apă de d= 85 cm, un strat vegetal de d=15 cm și

vegetația.

Închiderea depozitelor neconforme Borsec, Gheorgheni și Toplița

Închiderea acestor trei depozite va fi realizată în același mod ca și cea a depozitului Miercurea Ciuc,

prezentată în capitolul anterior. Rapoartele tehnice aferente închiderii fiecărui depozit neconform sunt

prezentate în Volumul II ‐ Anexa 5.

9.3 Asistența Tehnică

AT ar trebui să ajute la implementarea proiectului prin implementarea unui sistem de încredere și

eficient în vederea îmbunătățirii sistemului de gestionare a deșeurilor. AT va fi asigurată de personal

profesionist în conformitate cu prevederile contractului.

AT se va axa pe:

Implementarea proiectului: sprijin acordat Beneficiarului în ceea ce privește managementul

proiectului și achizițiile publice;

Supervizarea lucrărilor: sprijinirea Beneficiarului în ceea ce privește sarcinile FIDIC.

În timpul perioadei de implementare a proiectului va fi contractat un consultant separat pentru fiecare

pachet de AT.

9.3.1 Asistență Tehnică pentru implementarea Proiectului

265

9.3.1.1 Sprijinirea întăririi capacităţii manageriale, administrative şi comerciale a companiei de operare;

Sprijin instruire cu privire la tehnologii, echipamente și instrumente noi

În plus față de instruirea la locul de muncă asigurată de‐a lungul perioadei de execuție a acestui proiect,

personalul UIP/AM din partea Beneficiarului va fi instruit în vederea asistării implementării eficiente a

proiectului. Se va acorda sprijin și sub formă de instruire privind procedurile de licitație și evaluare.

Domeniile tratate în timpul instruirii sunt următoarele:

Managementul ciclului de proiect:

Managementul ciclului de proiect este o terminologie utilizată pentru a descrie activitățile de

management și procedurile de luare a deciziei de‐a lungul ciclului de viață al unui proiect (inclusiv

sarcini cheie, roluri și responsabilități, documente cheie și opțiuni luare decizii). Arată

modalitatea de a dezvolta un cadru logic.

Ciclul subliniază trei principii generale:

1 Criteriile și procedurile de luare a deciziilor sunt definite pentru fiecare fază (inclusiv cerințele

privind informațiile cheie și criteriile de evaluare a calității);

2 Fazele ciclului se dezvoltă treptat – fiecare fază trebuie încheiat pentru ca faza următoare să

fie abordată cu succes, și

3 Noua programare, precum și identificarea proiectului are la bază rezultatele monitorizării și

evaluării, ca parte a unui proces structurat de feedback și învățare instituțională.

Managementul ciclului de proiect asigură că:

Proiectul vine în sprijinul obiectivelor politicii globale a CE și a partenerilor de dezvoltare;

Proiectul este relevant în cadrul unei strategii agreate și pentru problemele reale ale

grupului țintă/beneficiarilor;

Proiectul este fezabil însemnând că realist vorbind, obiectivul poate fi îndeplinit din toate

punctele de vedere;

Beneficiile generate de proiect sunt sustenabile.

Instruirea poate trata următoarele aspecte:

Identificare și evaluare – analiza clară și concisă a cadrului, problemelor și riscurilor din

punct de vedere instituțional;

Analiza contextului de dezvoltare și evaluarea diferitelor opțiuni de intervenție,

realizarea de analize de risc și sustenabilitate în ceea ce privește opțiunile de intervenție,

furnizarea de planuri detaliate de implementare și identificarea de cerințe privind

resursele și costul;

Servicii de management în vederea implementării;

Monitorizare și evaluare – feedback cu privire la continua relevanță a intervențiilor,

impactul dezvoltării și asimilarea lecțiilor și recomandărilor pentru contribuții viitoare.

266

Managementul contractului (servicii și de tip FIDIC);

Scopul instruirii cu subiectul „Managementul Contractului” este acela de a îmbunătăți

cunoștințele personalului UIP/AM cu privire la practicile și procesul de management al

contractelor existente.

Instruirea „Managementul Contractului” furnizează sugestii și bune practici legate de practicile

de contractare, având în vedere că fiecare contract are cerințe specifice, informația trebuind să

fie aplicată într‐un mod flexibil, nu mecanic.

De asemena, această instruire asigurăși un cadru privind deciziile contractuale care sunt în

interesul județului. Instruirea va prezenta sarcinile unui manager de contract, inclusiv cum să se

elaboreze și negocieze un contract, selecția contractorului și monitorizarea performanțelor

acestuia.

Nu se dorește axarea instruirii pe partea de legislație sau de a oferi consiliere legală. Vor fi

discutate principiile generale ale legislației, cu accent pe:

Informații generale privind aspecte de contractare în cadrul procesului de management al

contractului:

Informații cu privire la modele de prevederi contractuale pentru a face diferența între

prevederile fundamentale, recomandate și opționale.

Recomandare privind cadrul temporal pentru solicitarea, evaluarea, negocierea și

acordarea unui contract major.

Cum să se gestioneze disputele contractuale și să se negocieze modificările contractuale

dacă este cazul.

Povești de succes în organizarea operării sistemelor de gestionare a deșeurilor.

Exemple de proiecte similare încheiate cu succes trebuie furnizate personalului UIP pentru a‐l asista în

vederea unei mai bune organizări și coordonări a activităților proiectului și pentru a implementa cele mai

bune soluții pentru operarea sistemului regional propus.

Actualizarea strategiei și planurilor de gestionare a deșeurilor

Odată cu avansarea implementării proiectului vor apărea diferite priorități strategice și vor fi respectate

obligațiile legale. Strategia de gestionare a deșeurilor și master planul trebuie actualizate cu trecerea

timpului pentru a reflecta prioritățile cheie. Strategia de gestionare a deșeurilor și master planul trebuie

actualizate treptat pentru a asigura îndeplinirea cerințelor pe termen lung a sistemului de gestionare a

deșeurilor la nivel județean, precum și conformarea cu legislația în vigoare.

Dezvoltarea unei planificări pentru îmbunătățirea sistemului de operare și a instalațiilor:

- Sisteme de monitorizare a mediului;

- Strategie de colectare separată;

- Protecția muncii.

Sprijin în timpul procedurii de licitație

267

În momentul în care se organizează o procedură de licitație este nevoie de analiza obiectivă,

independentă și specializată din punct de vedere tehnic a ofertelor depuse. Selectarea celei mai bune

oferte este dificilă din cauza varietății de oferte depuse. Acesta este motivul pentru care trebuie furnizat

personalului UIP/AM un sfat clar și independent legat de utilitatea din punct de vedere tehnic a

tehnologiei pentru sistemul de deșeuri.

Personalul UIP trebuie sprijinit și informat cu privire la:

Companii de gestionare a deșeurilor ce depun oferte pentru furnizarea de tehnologie;

Ofertanți care răspund la documentele de licitație emise de autoritatea locală.

9.3.2 Asistență Tehnică pentru supervizarea construcției

Supervizarea construcției va fi asigurată de o companie care va furniza diriginți de șantier ce se vor

conforma cu prevederile Legii 10/1995 prinvind calitatea în construcții. Consultantul responsabil cu

Supervizarea Construcției va fi responsabil cu managementul și supervizarea contractelor de lucrări, și în

general va îndeplini îndatoririle Inginerului, așa cum sunt acestea definite în FIDIC Cartea Roșie Condiții

Contractuale pentru Contracte de Lucrări.

Măsurile propuse vor include următoarele:

Revizuirea planșelor și specificațiilor proiectului, evaluarea proiectării;

Verificarea planșelor de construcții privind lucrările civile; revizuirea diferitelor revizii privind

lucrările în curs de desfășurare în timpul etapei de construcție și conformarea cu standardele.

Dezvoltarea de sisteme adecvate pentru colectarea datelor statistice; înregistrarea cantităților de

materiale folosite și lucrările realizate; elaborarea de rapoarte privind itemi adiționali de lucru și

plățile eșalonate.

Pregătirea unor serii de înregistrări și rapoarte privind activitatea; păstrarea de note de

construcție pentru fiecare set de planșe.

9.4 Publicitate și conștientizarea publicului

În cadrul fazei de implementare a proiectului, activităţile proiectului vor fi mult vizibile în comunitate.

Este esenţial un plan de comunicare bine elaborat şi implementat pentru informarea publicului cu privire

la Asistenţa din partea Comunităţii şi pentru a creşte gradul de conştientizare al publicului.

Măsurile de publicitate din cadrul proiectului, conforme cu prevederile UE privind vizibilitatea sunt după

cum urmează:

Declaraţii pentru presă şi prezentări frecvente

Distribuirea de fluturaşi şi pliante (preferabil din hârtie reciclată)

268

Crearea unei pagini de internet;

Realizarea de panouri publicitare/postere cu privire la proiect și contractele acordate;

Organizarea de panouri publicitare/postere privind proiectul și contractele acordate, dup

cum urmează: instalarea de panouri publicitare potrivit standardelor stabilite (conform §

6.1 al Regulamentului UE nr. 1159/2000 și Ghidului de Identitate Vizuală/2009);

panourile publicitare vor fi instalate pe amplasamentele din cadrul proiectului; panourile

publicitare vor fi îndepărtate în cel mult 6 luni de la finalizarea lucrărilor și vor fi înlocuite

cu plăci comemorative permanente în cazul infrastructurii accesibile publicului larg;

Organizarea de întâlniri cu publicul cu scopul de a informa populația.

Utilizarea mass‐mediei locale (ziare, canale TV şi radio locale)

Acest buget este inclus în costul total al proiectului. Costurile totale de publicitate pentru întreaga

perioadă de proiect sunt în valoare de 500.000 EUR.

O componentă importantă a Asistenței Tehnice incluse în proiect o constituie acțiunile de Conștientizare

a Publicului privind gestionarea deșeurilor. Astfel, în vederea creşterii gradului de conştientizare a

publicului, strategia aferentă va fi realizată în conformitate cu următoarele aspecte:

reducerea cantității de deșeuri la depozitare;

separarea la sursă a deșeurilor;

reducerea cantității de deșeuri, urmată de reutilizare și reciclare;

utilizarea compostului în agricultură/grădini particulare;

daune aduse mediului din cauza gestionării neconforme a deșeurilor.

Strategia va fi implementată prin:

declaraţii pentru presă şi prezentări frecvente;

distribuirea de fluturaşi şi pliante (preferabil din hârtie reciclată);

crearea unei pagini de internet;

realizarea de panouri publicitare/postere cu privire la proiect și contractele acordate;

organizarea de întâlniri cu publicul cu scopul de a informa populația;

utilizarea mass‐mediei locale (ziare, canale TV şi radio locale);

269

9.5 Costuri investiţionale

Tabel 140: Cost investițional în prețuri constante

TOTAL


Onorariu planificare/proiectare EUR 796,102


Clădiri și construcții, inclusiv închidere depozite neconforme și unități de compostare individuală

EUR

17.524.642

Instalație și utilaje EUR

13.827.055


Ajustare preț EUR 0

Asistență tehnică EUR 632,101

Publicitate EUR 500,000

Supervizare pe timpul implementării EUR 913,746

Sub‐TOTAL EUR

36.248.672


TOTAL EUR

45.234.582

Tabel 141: Cost investițional în prețuri curente

TOTAL




Clădiri și construcții, inclusiv închidere depozite neconforme și unități de compostare individuală EUR

18.022.342


3


Ajustare preț EUR 0

270




Sub‐TOTAL EUR

37.278.135


TOTAL EUR

46.513.060

Tabel 142: Costuri investiționale în prețuri constante cu ajustare de preț

TOTAL




Clădiri și construcții EUR 17.524.642








Comisioane și taxe EUR 8.985.910


Tabel 143: Dezvoltarea fluxului de numerar în prețuri curente cu ajustare de preț

EligibIl Neeligibil

Cost proiect în timpul implementării 2013 2014 2013 2014

Onorariu planificare/proiectare EUR 796,102 276,193 414,290 42,248 63,371

Achiziționare terenuri EUR 0 0 0 0 0

Clădiri și construcții, inclusiv închidere Spații de depozitare și unități de compostare individuală EUR 17.524.642 5.928.610 8.892.915 1.081.247 1.621.870

Instalație și utilaje EUR 13.827.055 5.530.822 8.296.233 0 0

Cheltuieli neprevăzute EUR 2.055.027 761,875 1.142.813 60,136 90,203

Ajustare preț EUR 1.278.478 381,439 572,156 129,953 194,930

Asistență tehnică EUR 632,101 252,840 379,261 0 0

Publicitate EUR 500,000 200,000 300,000 0 0

Supervizare pe timpul implementării EUR 913,746 365,498 548,247 0 0

Sub‐TOTAL EUR 37.527.150 13.697.278 20.545.915 1.313.583 1.970.374

Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 8.985.910 115,082 172,623 3.479.282 5.218.923

271

EligibIl Neeligibil

Cost proiect în timpul implementării 2013 2014 2013 2014

TOTAL EUR 46.513.060 13.812.360 20.718.537 4.792.865 7.189.298

9.6 Costuri de operare şi întreţinere

9.6.1 Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport

Tabel 144: Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport

Cost articol Înainte de proiect* După proiect Observaţii

€/a €/tonă colectată €/a €/tonă colectată

Combustibil 499,584 5,67 729,463 8,70

Pentru toate

vehiculele de

colectare și transport.

Personal 29,191 0,33 35,355 0,42

Material 37,808 0,43 311,585 3,71

Întreţinere 195,100 2,22 346,466 4,13

TOTAL 761,683 8,65 1.422.869 16,96

Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier

pentru opțiunea D, parte a ACB.

9.6.2 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer

Tabel 145: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer


€/a €/tonă transferată €/a €/tonă transferată

Energie 0 0 794 0,01 Calcul doar cu tonele

transferate.

Personal 0 0 1,612 0,02

Material 0 0 0 0,00

Întreţinere 0 0 21,600 0,31

TOTAL 0 0 24,006 0,35



272

9.6.3 Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit

Tabel 146: Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit


€/a €/tonă depozitată €/a €/tonă depozitată

Combustibil 0

0

76,810

1,56

Compactor și tractor pe șenile.

Personal

0 0 1,233 0,03

Șofer compactor și tractor pe șenile, supervizor depozit.

Material 0 0 3,600 0,07

Ustensile luare mostre.

Asistență 0

0 5,400 0,11

Luare mostre puț de monitorizare.

Întreţinere 0

0 31,658 0,64

Compactor și tractor pe șenile.

TOTAL 0 0 118,701 2,41



9.6.4 Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică

Tabel 147: Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică (compostare)

Cost articol Înainte de proiect* După proiect

€/a €/tonă compostată €/a €/tonă compostată

Energie / combustibil

0 0

120,9885,39

Personal 0 0 3,177 0,14

Material 0 0 0 0,00

Întreţinere 0 0 84,001 3,75

TOTAL 0 0 208,167 9,28



273

9.6.5 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare

Tabel 148: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare


€/a €/tonă sortată €/a €/tonă sortată

Energie / combustibil

4,801 4,37

69,1405,65

Personal 7,824 7,12 14,794 1,21

Material 375 0,34 750 0,06

frânghie balot

Întreţinere 5,374 4,89 35,936 2,94

TOTAL 18,374 16,73 120,620 9,86



9.6.6 Costuri de operare şi întreţinere pentru amplasamentele existente

Tabel 149: Operare şi întreţinere pentru amplasamente existente


€/a €/tonă deșeuri generate €/a €/tonă deșeuri generate

Energie / combustibil 0 0 7,132 0.081

Supervizarea amplasamentelor

reabilitate durează 30 ani. Am calculat pe tonă total deșeuri generate.

Personal 0 0 474 0.005

Material 0 0 471 0.005

Întreţinere 0

0 110,497 1.248

TOTAL 0,00 0 118,575 1,34



9.6.7 Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere

Tabel 150: Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere

Înainte de proiect După proiect

Costuri de operare şi întreţinere % €/a €/tonă % €/a €/tonă

Colectare şi transport 98% 761,683 8,65 71% 1.422.869 16,96

Staţii de transfer 0% 0 0,00 1% 24,006 0,35

Depozit nou 0% 0 0,00 6% 118,701 2,41

274

Înainte de proiect După proiect

Costuri de operare şi întreţinere % €/a €/tonă % €/a €/tonă

Instalații de tratare biologică (stație de compostare și TMB)

0% 0 0,00 10% 208,167 9,28

Staţie de sortare 2% 18,374 16,73 6% 120,620 9,86

Amplasamente existente 0% 0 0,00 5,89% 118,575 1,25

TOTAL 100% 780,057 25,38 100% 2.012.937 40,11

Costuri de operare şi întreţinere

Energie / combustibil 65% 504,384 10,04 51% 1.004.327 21,39

Personal 5% 37,015 7,45 3% 56,646 1,83

Material 5% 38,183 0,77 16% 316,407 3,85

altele 26% 200,474 7,11 30% 603,900 12,48

TOTAL 100% 780,057 25,38 100% 1.981.279 39,56

9.7 Costuri unitare agregate

Tabel 151: Costuri unitare investiţionale

Item Indicator Unitate de

măsură Costuri unitare

1. Costuri unitare investiţii colectare şi

transport

1.1 Costuri investiţii totale pe cap de locuitor € / capita 20.7

1.2 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri

colectată € / t

70.4

2 Costuri unitare investiţii staţii de transfer

2.1 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri

transportată la depozit € / t

57,95

3 Costuri unitare investiţii construcţie depozit

3.1 Costuri investiţii totale pe cap de locuitor € / capita 29,8

3,2 Costuri investiţii pe tonă eliminată pe

depozit € / t

172,6

4 Costuri unitare investiţii tratare biologică


4,2 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri intrată € / t 121

5 Costuri unitare investiţii staţia de sortare


5,2 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri intrată € / t 129,5

6 Cost unitar investiții închidere depozite

275

existente

6.1 Costuri per capita curățare depozite € / capita 25,3

Tabel 152: Costuri unitare operare şi întreţinere (O&Î)

Item Indicator Unitate de măsură Costuri unitare

1. Costuri de operare şi întreţinere (O&Î) pentru colectare şi transport

1.1 O&Î pe tonă de deşeuri colectată

€ / capita 16,69

2 Operare şi întreţinere (O&Î) pentru staţii de transfer

2.1 O&Î pe tonă de deşeuri transportată la depozit

€ / t 0,39

3 Operare şi întreţinere (O&Î) construcţie depozit

3.1 O&Î pe tonă de deşeuri depozitate

€ / t 2,41

4 Operare şi întreţinere (O&Î) pentru tratare biologică

4.1 O&Î pe tonă de material intrat

€ / t 9,28

5 Operare şi întreţinere (O&Î) pentru staţii de sortare

5.1 O&Î pe tonă de material intrat

€ / t 9,86

*Prin acoperirea depozitelor se evită generarea de levigat. Astfel, nu este prevăzută colectarea levigatului.

276

10. REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICE

10.1 Metodologia aplicată:

Abordarea adoptată se bazează în mare parte pe ghidurile naționale și UE privind realizarea unor astfel

de analize, în principal, pe Ghidul privind analiza cost – beneficiu pentru proiecte de deșeuri solide ce

urmează a fi sprijinite prin Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada

2007 – 2013 („Ghidul ACB”). S‐a utilizat un fișier model realizat de JASPERS, însă acest model a fost

adaptat la circumstanțele particulare din județul Harghita, pentru a fi interdependent cu baza de date a

proiectului etc.

10.2 ANALIZA FINANCIARĂ

Planul de finanțare pentru proiect este realizat după cum urmează:

Euro Costuri totale

proiect�(A)

Costuri

neeligibile�(B)

Costuri

eligibile�(C)=(A)‐

(B)

TOTAL 46.513.060 11.982.163 34.530.897

Pe baza diferenței de finanțat, costurile eligibile sunt împărțite între diferența de finanțat și „diferența nefinanțabilă”

Rata de finanțare externă pentru diferența de finanțat în ceea ce privește proiectele de deșeuri solide sub POS Mediu este de 98%, din care 82,44% de la FEDR și 16,56% de la Bugetul de Stat.

Contribuția din partea beneficiarului (județul Harghita) la diferența de finanțat este de 1 % din costurile eligibile.

Diferența nefinanțabilă va fi finanțată de județ din surse proprii. Costurile neeligibile vor fi finanțate în același mod.

Potrivit prevederilor OUG 64/2009, doar TVA‐ul referitor la costurile cu diferența de finanțat este rambursabil.

Planul de finanțare este prezentat în schema următoare. Prețurile sunt în prețuri curente.

277

Tabel 153: Plan de finanțare – detaliat

1.1 Cost eligibil 1.1.1 Diferență de finanțat Finanțare UE

26.689.408

82,44% din 1.1.1

34.530.897 32.374.342 Contribuție de la Bugetul de Stat 16,56%

5.361.191 din 1.1.1

93,75% Contribuție județ 1%

of 1.1 323.743

1.1.2 Diferență nefinanțabilă (Consiliul Județean)

1. Costul total al proiectului 2.156.555

(costuri eligibile + neeligibile) 6,25% din 1.1

1.2 Cost neeligibil 1.2.1 Consiliul Județean TVA recuperat

46.513.060 7.460.023

11.982.163 11.982.163 8.673.150

nerecuperat

1.213.127

Altele

(cost neeligibil)

3.309.013

278

10.3 Diferența de finanțat și finanțarea

După stabilirea fluxurilor de numerar a investiției, se poate calcula diferența de finanțat și se poate

determina cuantumul adcvat de finanțare.

Calculul finanțării UE este realizat în concordanță cu prevederile Art.

Veniturile proiectului trebuie avute corect în vedere, astfel încât contribuția Fondului este considerată în

funcție de marja brută de auto‐finanțare a proiectului și nu are loc o suprafinanțare. Pentru proiectele

generatoare de venituri, metodologia utilizată pentru determinarea finanțării din partea UE este cea a

diferenței de finanțat.

Tabel 154: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară

E.1.2. Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară

Principalele elemente și parametri Valoareneactua

lizată Valoareactualizată (VAN)

1 Perioadă de referinţă (ani) 28

2 Rată de actualizare financiară (%) reală 5,0%

3

Total costuri investiţionale (în Euro curente, neactualizate) 34.481.350

4 Total costuri investiţionale (în Euro, actualizate) 31.901.113 5 Valoare reziduală (în Euro, neactualizată) 5.257.392 6 Valoare reziduală (în Euro, actualizată) 1.216.442 7 Venituri (în Euro, actualizate) 31.231.815 8 Costuri de operare (în Euro, actualizate) 30.455.940 9 Venit net (în Euro, actualizat) = (7) - (8) + (6) 1.992.317

10 Chetuieli eligibile [Art 55(2)] (în Euro, actualizat) = (4) - (9) 29.908.795

11 Rata diferenţei de finanţat (%) = (10) / (4) 93,75%

Notă: toate valorile monetare sunt în euro constant cu excepţia celor indicate (exclusiv cheltuielile neprevăzute)

E.1.3 Principalele rezultate ale analizei financiare

Principalele elemente și

parametri Fără asistenţă din partea

Comunităţii�FRR/C Cu asistenţă din partea Comunităţii�FRR/K

1 Rata rentabilităţii financiare (%) -12.549% (RRF/C) -1,31%(RRF/K)

2 Valoare actualizată netă (euro) -29.908.795 (VANF/C) -2.008.162(VANF/K)

279

10.4 Tarife și suportabilitate

Tarifele propuse pentru clienții necomerciali și comerciale sunt următoarele:

Tabel 155: Tarife cu TVA

2012 2013 2014 2021 2031 2041

Tarif utilizatori casnici mediul urban (incl. TVA) RON/t 189,3

9

192,6

5

195,9

6

222,8

2

267,7

8

323,8

1

Tarif utilizatori casnici mediul rural (incl. TVA) RON/t 189,3

9

192,6

5

195,9

6

222,8

2

267,7

8

323,8

1

Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, incl.

TVA

RON/gosp/a

n

182,3

3

186,9

6

191,6

9

230,4

6

299,9

4

392,7

9

Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, incl.

TVA

RON/gosp/a

n

98,61 101,1

2

103,6

8

124,6

5

162,2

2

212,4

4

Costuri medii utilizatori casnici, incl. TVA RON/gosp/a

n

137,9

6

141,3

1

144,7

4

172,8

1

222,6

0

286,7

5

În tabelul de mai jos sunt prezentate procentajele pentru tarifele în mediul urban și rural, precum și

tariful mediu pe gospodărie.

Tabel 156: Prag criteriu de suportabilitate

2012 2013 2014 2021 2031 2041

Criteriu de suportabilitate gospodării mediu urban 2,24% 2,24% 2,25% 2,26% 2,28% 2,32%

Criteriu de suportabilitate gospodării mediu rural 1,35% 1,36% 1,36% 1,37% 1,38% 1,40%

Criteriu de suportabilitate gospodărie medie 1,80% 1,80% 1,80% 1,80% 1,80% 1,80%

Criteriile de suportabilitate sunt calculate cu valori cu TVA. În tabelul următor prezentăm valorile tarifelor

privind deșeurile fără TVA și calculăm tarifele și pe RON/persoană/lună.

Tabel 157: Tarife fără TVA

2013 2014 2015 2022 2032 2042

Tarif utilizatori casnici mediul urban (fără TVA) 152,73 155,36 158,03 179,69 215,95 261,14

Tarif utilizatori casnici mediul rural (fărăr TVA) 152,73 155,36 158,03 179,69 215,95 261,14

Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, fără TVA 147,04 150,77 154,59 185,86 241,88 316,76

280

Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, fără TVA 79,53 81,55 83,61 100,52 130,82 171,32

Costuri medii utilizatori casnici, fără TVA 111,26 113,96 116,72 139,36 179,52 231,25

După calcularea tarifelor fără TVA, vă prezentăm tabelul ce conține tarifele pe persoană/lună.

Tabel 158: Tarife pe persoană/lună

2013 2014 2015 2022 2032 2042

Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, fără TVA RON/gosp/an 147,04 150,77 154,59 185,86 241,88 316,76

Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, fără TVA RON/gosp/an 79,53 81,55 83,61 100,52 130,82 171,32

Costuri medii utilizatori casnici, fără TVA RON/gosp/an 111,26 113,96 116,72 139,36 179,52 231,25

Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, fără TVA RON/gosp/lună 12,25 12,56 12,88 15,49 20,16 26,40

Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, fără TVA RON/gosp/lună 6,63 6,80 6,97 8,38 10,90 14,28

Costuri medii utilizatori casnici, fără TVA RON/gosp/lună 9,27 9,50 9,73 11,61 14,96 19,27

Persoană/lună/urban RON/pers/lună 4,08 4,19 4,29 5,16 6,72 8,80

Persoană/lună/rural RON/pers/lună 2,21 2,27 2,32 2,79 3,63 4,76

Persoană/lună/medie RON/pers/lună 3,09 3,17 3,24 3,87 4,99 6,42

10.5 Analiza economică

Scopul analizei economice este de a asigura că proiectul are o contribuţie netă pozitivă pentru societate

şi valoarea urmează să fie cofinanţată din fonduri UE. În timpul analizei economice, se identifică

beneficiile sociale, precum și alte beneficii la care contribuie proiectul și se încearcă monetizarea

efectelor acestor beneficii pentru a putea calcula rata de rentabilitate economică (RRE) a alternativei. De

asemenea, se determină dacă rata cost – beneficiu este mai mare de 1. Dacă rata B/C este mai mare de 1

înseamnă că beneficiile proiectului depășesc costurile proiectului, așadar proiectul merită finanțare

pentru că generează profituri mai mari decât costuri. RRE ar trebui să fie mai mare decât rata de

actualizare socială utilizată, care în cazul nostru este de 5,5 %. De asemenea, și valoarea actualizată netă

ar trebui să fie pozitivă.

281

Pașii includ:

1. conversia prețurilor de piață în prețuri economice;

2. evaluarea beneficiilor, i.e. (a) economie cu cheltuielile cu resurse; (b) reducerea neplăcerilor

vizuale, a mirosurilor și a riscurilor directe asupra sănătății și (c) reducerea emisiilor cu efect de

seră;

3. calculul indicatorilor de performanță ai proiectului: VANE (valoarea actualizată netă economică),

raport B/C (beneficiu/cost) și RRE (rata de rentabilitate economică).

Cu ajutorul beneficiilor economice și a costurilor actualizate, se calculează RRE, valoarea actualizată netă

economică și raport B/C. Acestea sunt prezentate în tabelul următor, iar calculul detaliat poate fi găsit în

modelul de calcul CBA haghita_d.xls, anexat acestui document.

Tabel 159: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice

E.2.3 Principalii indicatori utilizați în cadrul analizei economice

Parametri şi indicatori principali Valori

1 Rata de actualizare socială (%) 5,5%

2 Rata de rentabilitate economică (RRE) (%) 20,3%

3 Valoare actualizată netă economică (VANE) (în Euro) 44.152.026

4 Raport cost – beneficiu 2,09

Proiectul și‐a demonstrat valoarea economică pentru că RRE este mai mare decât rata de actualizare

socială, VANE este pozitiv și raportul B/C este mai mare de 1, ceea ce înseamnă că proiectul depășește

costurile, așadar, acesta este un proiect fezabil din punct de vedere financiar, economic și social.

10.6 Analiza de senzitivitate și analiza de risc

Pentru a identifica valorile critice, trebuie realizat un test de senzitivitate a proiectului planificat. Primul

pas este definirea variabilelor care ar putea avea un efect major asupra realizării proiectului din punct de

vedere financiar.

Pasul 1: Identificarea variabilelor cheie

Aceasta implică calcularea valorii indicatorilor de profit cu variţii de +/‐ 1% în următoarele variabile: (i)

cost investițional al proiectului, (ii) costuri de operare şi întreţinere, (iii) venituri, (iv) beneficii economice,

(v) costuri economice – investiţii și (vi) costuri economice – operare şi întreţinere. Tabelul următor

prezintă rezultatul analizei.

282

Tabel 160: Analiza de senzitivitate

E.3.2 Analiza de senzitivitate – variabile testate

Variabile testate

Rata de rentabilitate financiară

(RRF/K)(cazul de bază: ‐02%)


nete financiare (VANF/K)

Rata de rentabilitate economică

(RRE)(cazul de bază: 20%)

Variaţia valorii actualizate nete

economice (VANE)

1 Costurile investiţionale ale proiectului‐ creştere de 1%

‐0,30% 14,55%

2 Costurile investiţionale ale proiectului‐ descreştere de 1%

0,91% ‐28,74%

3 Venituri – creştere de 1% 0,84% ‐12,44%

4 Venituri – descreştere de 1% #NUM! 12,44%

5 Costuri O&Î – creştere de 1% #DIV/0! 12,06%

6 Costuri O&Î – descreştere de 1% 0,92% ‐12,06%

7 Beneficii economice – creştere de 1%

2,37% ‐0,55%

8 Beneficii economice – descreştere de 1%

1,77% ‐4,23%

9 Costuri economice (Investiţii) – creştere de 1%

1,81% ‐2,87%

10 Costuri economice (Investiţii) – descreştere de 1%

2,33% ‐1,91%

11 Costuri economice (O&Î) – creştere de 1%

2,03% ‐2,78%

12 Costuri economice (O&Î) – descreştere de 1%

2,10% ‐2,01%

Orice variabilă cu o variație de 1 % în cazul RRF/K sau RRE și chiar și o variație de mai mult de 5 în

valoarea VANF/K sau VANE este considerată o variabilă cheie.

În cazul nostru, veniturile și costurile de O&Î ale proiectului sunt considerate variabile cheie. După

identificarea variabilelor cheie, se trece la pasul următor, calculul modificării valorilor variabilelor cheie.

Pasul 2: Calculul variației valorilor variabilelor semnificative

În acest caz, trebuie să se calculeze variația maximă admisibilă înainte ca VANF sau VANE să devină

negative. Rezultatele acestor calculele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

283

Tabel 161: Valori modificate

VARIABILE SEMNIFICATIVE MODIFICAREA VALORII

1 Costuri investiţionale ale

proiectului

Creştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ

(%) (deja negativ)

2 Venituri Descreştere maximă înainte ca VANF/K să devină

negativ (%) (deja negativ)

3 Costuri O&Î Creştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ

(%) (deja negativ)

4 Beneficii economice Descreştere maximă înainte ca VANE să devină negativ

(%) (Nesemnificativ)

5 Costuri economice (Investiţii) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%) (Nesemnificativ)

6 Costuri economice (O&Î) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%) (Nesemnificativ)

Pentru analiza de risc se va realiza o simulare Monte‐Carlo, însă întâi trebuie identificate nivele maxim și

minim ale variabilelor cheie. După alocarea acestor valori, acestor variabile cheie li se vor aloca simultan

valori aleatorii, cu un număr de repetiții suficient de mare (în cazul nostru 25.000 iterații) și se va calcula

distribuția probabilității pe fiecare din indicatorii de profitabilitate.

Nivelele maxim și minim ale variabilelor:

Tabel 162: Parametri analiză de risc




1 Costuri investiţionale ale proiectului ‐5,00% 10,00%

2 Venituri ‐5,00% 2,00%

3 Costuri O&Î ‐2,00% 5,00%

4 Beneficii economice ‐10,00% 2,00%

5 Costuri economice (Investiţii) ‐5,00% 10,00%

6 Costuri economice (O&Î) ‐5,00% 10,00%

284

Cu ajutorul acestor valori și a modelului de calcul, rezultatele simulării Monte Carlo sunt următoarele:

Tabel 163: Rezultate analiza de risc

E.3.3 Analiza de risc ‐ rezultatele analizei Monte Carlo

Variabile VANF/K VANE

1 Valoare estimată ‐3.542.830 39.757.271,36

2 Deviaţia standard 876,840 1.838.107.17

Distribuția probabilității și valorile sunt prezentate în figurile următoare:

Distribution of FNPV/K values

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

-7.6

56.4

34

-6.7

84.3

88

-5.9

12.3

42

-5.0

40.2

96

-4.1

68.2

49

-3.2

96.2

03

-2.4

24.1

57

-1.5

52.1

10

-680

.064

Euros

Frequency

Distribution of ENPV/K values

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

32.3

02.1

79

34.0

95.8

52

35.8

89.5

25

37.6

83.1

99

39.4

76.8

72

41.2

70.5

45

43.0

64.2

19

44.8

57.8

92

46.6

51.5

65

Euros

Frequency

‐ Există o probabilitate de 95% ca VANF/K să se afle între ‐5261436,5 și ‐1824223,9, cu probabilitatea de 00% ca VANF/K >0.

‐ Există o probabilitate de 95% ca VANE să se afle între 36154581,3 și 43359961,4, cu probabilitatea de 100% ca VANE >0.

285

11. REZULTATELE ANALIZEI INSTITUŢIONALE

11.1 Cadrul legal și principalele instituții cu roului și respeonsabilități în

sectorul de gestionare deșeuri

În România, protecția mediului a fost declarată ca un obiectiv major de interes public. Singura

posibilitate de a o realiza este aplicarea conceptelor și principiilor de dezvoltare durabilă existente.

România a ratificat reglementările importante internaționale și europene în ceea ce privește

protecția mediului.

Legea românească nr. 265/2006 privind aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului

definește deșeul ca orice substanță, perparat sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau trebuie să îl

arunce. Gestionarea deșeurilor se desfășoară cu respectarea condițiilor pentru protecția mediului și

sănătății populației. Valorificarea deșeurilor se realizează în instalații, prin procese sau activități

autorizate de autoritățile publice competente. Transportul (național sau internațional) și tranzitul

deșeurilor are loc conform acordurilor și convențiilor la care România este parte și în conformitate cu

legislația națională specifică. Procedura de reglementare a activităților cu un impact asupra mediului

este realizată de autoritățile competente pentru protecția mediului (agenții pentru protecția

mediului și autoritatea centrală). Implementarea și operarea sistemelor integrate de gestionare a

deșeurilor este responsabilitatea administrației publice locale. Din acest punct de vedere, este

relevantă legislația privind funcționarea administrației publice locale și a serviciilor de utilități

publice.

Instituţiile principale care au competenţe în domeniul protecţiei mediului şi implicit a gestionării

deşeurilor, la nivel naţional, regional şi local sunt:

286

11.2 Situația existentă

Județul Harghita (NUTS 3) ‐ unitarea administrativ‐teritorială vizată de acest proiect ‐ este situat în

partea centrală a României și are aproximativ 325. 000 locuitori. Județul Harghita face parte din

Regiunea de Dezvoltare Centru (NUTS 2), împreună cu județele Alba, Covasna, Mureș, Brașov și Sibiu.

Potrivit dezvoltării sale teritoriale, suprafața acestuia este de 6.639 m2 din suprafața totală de 34.100

m2 a regiunii. Județul Harghita este format dintr‐un număr de 164 localități care fac parte din 66

unități administrative independente, din care 4 municipii, 5 orașe și 57 comune. Există mai multe

depozite și spații de depozitare în județ care nu sunt conforme cu directivele UE și trebuie închise. În

plus, nu există niciun serviciu complet în zonă în ceea ce privește gestionarea deșeurilor; există un

rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor de ambalaje comparativ cu cantitatea de deșeuri

generată. Populația întregului județ este beneficiarul proiectului, cu excepția locuitorilor municipiului

Odorheiu Secuiesc, așadar, numărul beneficiarilor este de aproximativ 290.000 persoane. Situația

legală a sistemului de gestionare deșeuri în Odorheiu Secuiesc și a depozitului Țechend a fost

analizată de mai multe firme de avocatură (Firma de avocatură Cătălina Marcu, Biroul Regional de la

București al JASPERS) care au concluzionat că sistemul și depozitul existent nu pot fi incluse în

proiect. La momentul contractării serviciilor de salubrizare și construirea depozitului, nu s‐a respectat

nicio prevedere legală privind achizițiile publice, astfel, integrarea acestora în proiectul SIGD ar

reprezenta un risc major pentru succesul proiectului. Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor

poate funcționa eficient fără participarea municipiului Odorheiu Secuiesc pentru că zona de servicii a

acestuia este aproape unificată.

Spațiile de depozitare din mediul rural în județul Harghita au fost deja recultivate utilizând procedura

simplificată. În județul Harghita rămân nouă depozite municipale ce trebuie închise până în 2012, din

care 8 vor fi închise în cadrul proiectului, respectiv: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc,

Toplița, Vlăhița, Borsec, Bălan și Băile Tușnad.

După aderarea României la UE, în vederea conformării cu cerințele stricte în ceea ce privește

gestionarea deșeurilor, autoritățile locale au început să organizez sisteme de gestionare a deșeurilor

la nivel de regiune, județ sau local. În trecut au existat oportunități de a înființa sisteme generale de

gestionare a deșeurilor în județul harghita, sisteme care să fie conforme cu cerințele legale în

vigoare, însă acest fapt nu s‐a realizat, zona în chestiune rămânând și mai mult în urmă. Sistemele

existente de gestionare a deșeurilor au fost înființate prin atragerea de capital privat sau posibilitățile

de finanțare prin proiectele CE, sisteme ce vor fi integrate în proiectul nou, cu excepția Odorheiului

Secuiesc.

În județul Harghita există un singur proiect PHARE în localitatea Sânsimion, după cum urmează:

Investiție Scop Beneficiar Zonă deservită și

populație deservită / %

din total populație

Stadiu Total cost

eligibil

Gestionarea

separată a

deșeurilor în

Microregiune

Realizarea

unei stații de

sortare la

Sânsimion și

Consiliul

Local

Sânsimion

Partea de sud a

județului Harghita ‐

localități (din mediul

rural): Sânsimion,

Finalizat 1.025.645 EUR.

287

a Cicul de Jos

(ALCSIK)

furnizarea de

echipamente

Sâncrăieni,

Ciucsângeorgiu, Leliceni,

Cozmeni, Tușnad.

Populație: 19.432 / 5,9

%

Proprietarul stației de sortare Alcsik de la Sânsimion este o ADI formată din mai multe autorități

locale care vor participa și la acest proiect. De aceea, instalația de la Sânsimion a fost integrată în

prezentul proiect ca stație de sortare.

În prezent, în județul Harghita, gradul de deservire cu servicii de salubrizare este de 100 % atât în

mediul urban, cât și în mediul rural. Cu toate că întreaga populație a județului este deservită de

servicii de salubrizare, serviciile efectuate nu sunt în totalitate conforme cu legislația specifică în

domeniu, în prezent, în majoritatea județului fiind efectuată doar colectarea în amestec a deșeurilor

menajere. În prezent, în judeţ se generează o cantitate de aproximativ 90.600 tone de deşeuri

municipale (361 kg/locuitor x an), din care aproximativ 64.600 tone de deşeuri menajere, 21.200

tone deşeuri asimilabile celor menajere şi aproximativ 4.800 tone deşeuri din parcuri şi grădini,

precum şi deşeuri stradale. Se colectează întreaga cantitate de deșeuri generată.

Sistemul existent de gestionare a deșeurilor în județul Harghita constă în colectarea și eliminarea

deșeurilor pe depozite neconforme. Se realizează colectarea separată în câteva localități.

În județul Harghita există 10 operatori de salubrizare, din care 7 companii cu capital privat (SC AVE

HURON SRL Miercurea Harghita, SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc,

SALUBRISERV SRL Bixad, SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara, SC F&G ECO SRL Târgu Mureş și SC Neval

SRL Zetea), KVG Romania SRL (Baia Mare), 2 companii de interes public local (SC GO SA Gheorgheni și

SC ECO‐CSIK SRL Sânsimion) și 1 este structură în cadrul primăriei (Topliţa). Din cei 10 agenți de

salubrizare 9 dețin licență ANRSC emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile

Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) în conformitate cu prevederile Legii 51/2006, cu modificările

ulterioare. Primăria Toplița este operatorul care nu deține licență.

Ca urmare a evaluării sistemului actual de gestionare a deșeurilor au rezultat următoarele concluzii:

Sistemul existent de gestionare a deșeurilor în județul Harghita nu respectă obiectivele

strategiilor/planurilor naționale și europene, precum și reglementările în domeniul

gestionării deșeurilor;

Eliminarea deșeurilor pe depozitele neconforme cauzează impacte dăunătoare asupra

mediului (sol, apă și aer);

Netratarea deșeurilor biodegradabile, care sunt eliminate în mod necorespunzător pe

depozite, fără a fi tratate în prealabil, duce la apariția unor periculose severe asupra

mediului. Dacă se mențin practicile curente, țintele stabilite de legislație în ceea ce privește

tratarea deșeurilor biodegradabile în vederea reducerii acestora la depozitare nu pot fi

atinse;

288

Nivelul de reciclare este unul extrem de redus. Țintele specifice pentru

valorificarea/reciclarea deșeurilor de ambalaje și a materialelor reciclabile stabilite de

legislația națională și europeană nu pot fi atinse dacă nu se implementează un sistem

integrat de gestionare a deșeurilor, axat pe colectarea separată a deșeurilor;

Echipamentele utilizate pentru realizarea serviciilor de salubrizare sunt vechi și depășite.

În mediul urban situația este următoarea:

Miercurea Ciuc ‐ contractul existent a început în data de 1 aprilie 2012 pe o perioadă

nedeterminată. Operatorul este o companie publică. Contractul poate fi reziliat în orice

moment în scopul unui interes local sau național, fără nicio compensare.

Gheorgheni ‐ contractul de concesiune existent a fost semnat cu numărul 1495 în data de

25.06.2007 pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca, pe durata contractuală, singurul

acționar al operatorului să rămână municipalitatea Gheorgheni. Având în vedere acest lucru,

contractul poate fi reziliat în orice moment în scopul unui interes local sau național, fără nicio

compensare.

Toplița ‐ serviciile de salubrizare sunt organizate de către un serviciu propriu sub forma unei

structuri în cadrul Primăriei Toplița ‐ în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 60/2007 și a

Regulamentului adoptat prin HCL nr. 155/2008. Deșeurile colectate sunt depozitate pe

depozitul neconform de la Toplița.

Bălan ‐ colectarea și depozitarea deșeurilor este realizată de Primărie prin intermediul unei

structuri specializate. Având în vedere acest lucru, contractul poate fi reziliat în orice

moment în scopul unui interes local sau național, fără nicio compensare.

Cristuru Secuiesc ‐ contractul de concesiune existent a fost semnat cu numărul

261/17.01.2001 pe o perioadă de 20 , fiind valabil până în ianuarie 2021. Acest contract

include colectarea, trabsportul și depozitarea deșeurilor colectate. În cnformitate cu articolul

10‐12, contractul poate fi reziliat prin acordul scris al părților „doar când una dintre părți nu

își respectă obligațiile contractuale” sau dacă orașul răscumpără contractul în interes public,

cu plata unei compensații.

Vlăhița ‐ contractul de salubrizare existent a fost semnat în data de 07.04 2003 pentru o

perioadă de 20, fiind valabil până în 2023. Acest contract include colectarea, transportul și

depozitarea deșeurilor colectate. A fost modificat în anul 2010 în conformitate cu HCL nr.

32/2010, însă perioada contractuală nu a suferit modificări. În baza articolului 28 din actul

adițional semnat în 2010, contractul poate fi reziliat „cu acordul scris al părților” „când una

dintre părți nu își respectă obligațiile contractuale” sau dacă orașul răscumpără contractul în

interes public, cu plata unei compensații juste.

Băile Tușnad ‐ contractul de salubrizare existent a fost semnat în data de 03.08 2009 pentru

o perioadă de 49, fiind valabil până în 2058. Acest contract include colectarea, transportul și

289

depozitarea deșeurilor colectate. Contractul poate fi reziliat „cu acordul scris al părților” și în

cazul în care „una dintre părți nu își respectă obligațiile contractuale”.

Contractele existente în mediul rural sunt următoarele:

Contracte de servicii ‐ serviciul de salubrizare este furnizat ori de operatori privați. Multe

dintre aceste contracte au fost semnate recent pe o perioadă de 2‐4 ani, însă nu prevăd

colectarea separată, așadar vor fi reziliate;

Delegare prin concesiune ‐ contractele semnate în conformitate cu prevederile legale în

vigoare cu operatori autorizați și cele care includ prevderi privind colectarea separată vor fi

menținute până la data de expirare a contractului; toate celelalte contracte de concesiune

fără prevederi privind colectarea separată vor fi reziliate; cu toate acestea, în cazul în care

durata contractului nu este proporțională cu riscurile și investițiile suportate de operatori,

trebuie avută în vedere reducerea duratei acestuia (ex. contracte de colectare deșeuri

semnate pe perioade de 20‐45 ani). În zona proiectului Phare CES 2003 (Ciucsângeorgiu,

Cozmeni, Leliceni, Lueta, Sâncrăieni, Sânmartin, Sânsimion, Tușnad)contractele de

concesiune sunt încheiate pe perioade nedeterminate cu operatorul public ECO Csik SRL.

Contractele pot fi reziliate prin acordul părților.

Contracte de servicii de scurtă durată semnate cu operatori privați. Aceste contracte se vor

termina la data la care sistemul integrat de gestionare a deșeurilor va deveni funcțional,

pentru că multe contracte nu sunt conforme cu strategia de regionalizare. Autoritățile locale

vor semna contracte valabile cu operatori de salubrizare pe perioade determinate (până la

momentul în care noul sistem integrat de gestionare a deșeurilor devine funcțional).

Sintetizând analiza contractelor de salubrizare existente în județul Harghita, concluziile generale

sunt următoarele:

Unele contracte au fost semnate înainte de Tratatul de aderare;

Unele contracte au fost semnate recent, după finalizarea negocierilor din cadrul capitolului

22 Mediul (noiembrie 2004) și ratificarea Tratatului de aderare in primăvara anului 2005;

Unele contracte au fost semnate pe o perioadă nedeterminată;

Unele contracte, semnate după 2006, prevăd colectarea separată a deșeurilor, în timp ce

altele, semnate în aceeași perioadă, nu prevăd colectarea separată a deșeurilor;

11.3 Componentele proiectului

În vederea realizării sistemului propus de GID, acest proiect include următoarele componente:

a) crearea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ;

b) construcția unui centru integrat de gestionare a deșeurilor (CIGD) la Remetea, inclusiv un depozit

ecologic și instalațiile aferente, cu scopul de a deservi toate unitățile administrativ‐teritoriale din

290

județ;

c) operarea CIGD;

d) construcția a două stații de transfer la Miercurea Ciuc (cu o capacitate de 49.000 tone/an) și la

Corund (cu o capacitate de 20.000 tone/an) și a 8 centre de colectare prin aport voluntar la

Miercurea Ciuc, Corund, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Toplița, Vlăhița, Bălan și Sânsimion cu scopul

de a deservi o zonă bine definită (zone de colectare) ce corespunde mai multor unități administrativ‐

teritoriale;

e) integrarea în sistem a stației de sortare existentă la Sânsimion;

f) colectarea și transportul deșeurilor din zonele de colectare la stația de transfer;

g) transportul deșeurilor de la stația de transfer/centrele de colectare la CIGD;

h) identificarea și întreținerea bunurilor mobile și imobile din cadrul proiectului;

i) închiderea a 8 depozite neconforme de deșeuri la Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc,

Toplița, Vlăhița, Borsec, Bălan și Băile Tușnad. 4 depozite neconforme de deșeuri amplasate la

Vlăhița, Cristuru Secuiesc, Bălan și Băile Tușnad vor fi închise prin relocarea și curățarea deșeurilor. În

cazul acestor 4 depozite neconforme, deșeurile existente vor fi luate și duse la un depozit conform.

Închiderea depozitelor neconforme de la Băile Tușnad și Vlăhița sunt considerate cheltuieli

neeligibile.

11.4 Viitorul sistem de gestionare a deșeurilor

Viitorul sistem integrat de gestionare a deșeurilor va fi realizat luând în considerare documentele

strategice/de planificare existente la nivel național, regional și județean, după cum urmează:

• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), inclusiv Strategia Națională de Gestionare a

Deșeurilor (SNGD), instrumentul principal pentru implementarea politicilor UE în cadrul sectorului de

deșeuri în România;

• Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor (PRGD) pentru Regiunea de Dezvoltare Centru

urmărește îndeaproape cerințele acquis‐ului de mediu. Obiectivul său principal este implementarea

de acțiuni, proceduri și investiții eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și încurajarea

participării publicului, toate ducând o abordare integrată eficientă din punct de vedere al mediului,

durabilă și suportabilă din punct de vedere economic în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

• Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Harghita (PJGD) asigură crearea unui

sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ în vederea garantării îndeplinirii

obiectivelor și țintelor stabilite de legislație, precum și în planul regional, respectiv județean de

gestionare a deșeurilor;

• Programul Operațional Sectorial pentru Mediu.

291

Având în vedere toate cele menționate mai sus, concluzionăm că proiectul propus va asigura

respectarea tuturor angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare care sunt deja

incluse în principalele documente strategice ‐ PNGD, PRGD și PJGD.

Potrivit Master Planului privind colectarea deșeurilor, județul Harghita a fost împărțit în 3 zone de

colectare:

Zona de colectare 1 – acoperă zona de sud deservită de stația de transfer Miercurea Ciuc

Zona de colectare 2 – acoperă zona de nord deservită de CIGD Remetea

Zona de colectare 3 – acoperă zona de vest deservită de stația de transfer Corund

Zone de colectare în județul Harghita

În final, s‐a decis ca amplasamentul centrului regional de tratare deșeuri să se afle la Remetea.

Remetea este o comună situată în zona de nord a județului Harghita, cu o populație de 6.233

locuitori. Din cauza faptului că în județ distanțele de parcurs sunt mari este necesară realizarea de

sub‐centre, stații de transfer. Astfel, amplasamentele celor două stații de transfer se află la:

Miercurea Ciuc cu o capacitate de 40.000 tone/an

Corund cu o capacitate de 17.000 tone/an

Distanțe de transport

Plecare Sosire Distanță transport

pe drum public

Se justifică

transferul?

Miercurea Ciuc depozitul de la

Remetea 72 km da

Corund depozitate la Remetea 72 km da

Borsec depozitate la Remetea 44 km da

292

Cristuru Secuiesc reîncărcare la Corund 39 km da

Tuşnad reîncărcarea la

Miercurea Ciuc 26 km da

Rolul stației de transfer este de a presa deșeurile din vehiculele de colectare cu, în general, o

capacitate de 6 tone în containerele mobile de pe camioanele de transport, cu o greutate pe ax de 40

tone, cu o sarcină utilă de 18‐20, pentru ca distanța mai mare de transport (> ca. 30 km) să poată fi

parcursă cu costuri mai mici. În plus față de consumul redus de combustibil, se economisește

considerabil cu salariile angajaților, adică 1 șofer camion comparativ cu 1 șofer + 2 persoane

încărcare pentru vehiculul de colectare de o capacitate mai mică.

Având în vedere cele de mai sus, se justifică realizarea a 2 stații de transfer pe raza județului

Harghita.

Vor fi realizate și 8 centre de colectare prin aport voluntar, după cum urmează:

Miercurea‐Ciuc Bălan Toplița Gheorgheni Cristuru‐Secuiesc Vlăhița Corund Sânsimion.

În ceea ce privește stația de sortare existentă de la Sânsimion, realizată în cadrul unui proiect Phare,

autoritățile locale au decis că aceasta va fi integrată în sistem. Această instalație a fost construită cu

fonduri PHARE, iar proprietarul ei este o ADI formată din mai multe autorități locale care vor

participa și la acest proiect. De aceea, instalația de la Sânsimion a fost inclusă în prezentul proiect ca

stație de sortare.

11.5 Organizarea din punct de vedere instituțional

Cele trei entități din județul Harghita implicate în implementarea proiectului de gestionare deșeuri

sunt:

Consiliul Județean, în calitate de Beneficiar al Proiectului (CJ);

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP);

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);

Consiliul Județean Harghita (CJ) este membru al ADI și va participa cu drepturi egale în proiect,

împreună cu ceilalți membri ‐ municipiile și comunitățile ‐ conform prevederilor statutului ADI.

Luând în considerare prevederile referitoare la beneficiari aşa cum sunt prezentante în Programul

Operaţional Sectorial Mediu (POS), Consiliul Judeţean este răspunzător pentru:

elaborarea Aplicaţiei pentru asigurarea finanţării, inclusiv identificarea și evaluarea și

293

pregătirea proiectului, inclusiv planul financiar;

pregătirea documentelor de achiziţie ale proiectului;

atribuirea de servicii şi lucrări aprobate de POS Mediu conform legislaţiei naţionale privind

achiziţiile publice;

procedura privind achiziţiile publice şi semnarea (atribuirea) contractului corespunzător;

implementarea corespunzătoare a proiectului conform contractelor încheiate cu operatorii

selectaţi;

verificarea şi plata contractanţilor pe baza facturilor verificate şi aprobate;

operarea unui sistem separat de contabilitate a proiectului;

control financiar intern şi un audit anual independent;

păstrarea dosarelor proiectului pentru a furniza audit corespunzător orientat către urmărirea

fluxurilor financiare;

raportarea regulată şi ad‐hoc către Organismul Intermediar despre progresul proiectului;

elaborarea şi transmiterea datelor Organismului Intermediar pentru monitorizare;

publicitate regională şi locală şi buletine informative la locurile de construcţie în conformitate

cu regulamentele UE corespunzătoare şi cu Planul de Comunicare.

În general, Consiliul Judeţean va juca rolul principal în gestionarea şi implementarea investiţiilor în

cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor aprobate de POS Mediu. El va fi răspunzător pentru

organizarea şi contractarea de servicii şi lucrări legate de proiecte astfel:

Pentru construirea oricărui tip de instalaţie de deşeuri (staţie de

sortare/compostare/transfer/tratare mecano‐biologică, depozit conform), Consiliul Judeţean

va trebui să pună la dispoziţia constructorului, cu care va încheia contractul de lucrări,

terenurile pe care se vor construi aceste instalaţii. Aceste terenuri pot fi:

o Fie în proprietatea publică a Consiliului Judeţean,

o Fie date în administrare Consiliului Judeţean de către Consiliul Local în a cărui proprietate

publică se află terenul, printr‐o Hotărâre de Consiliu Local de dare în administrare a

terenului respectiv;

Consiliul Județean va demara și/sau organiza licitații pentru operarea instalațiilor de

gestionare a deșeurilor din cadrul proiectului (centre de colectare prin aport voluntar, stații

de transfer și CIGD) și pentru transportul deșeurilor colectate de la stațiile de transfer la

centrul integrat de gestionare deșeuri Remetea.

294

Consiliul Județean poate acorda Asociației de Dezvoltare Intercomunitară un mandat special

în numele și pe seama căruia ADI deleagă gestionarea serviciilor publice de salubrizare de

interes județean pentru colectarea deșeurilor de la gospodării și transportul acestora la

stațiile de transfer/centre de colectare/instalații deșeuri.

Consiliul Județean trebuie să înființeze, în structura sa, Unitatea de Implementare a

Proiectului.

Consiliul Judeţean va fi răspunzător pentru gestionarea şi administrarea proiectului şi a resurselor

sale. Consiliul Judeţean îşi va îndeplini responsabilităţile administrative şi de management prin

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) care va gestiona implementarea proiectului. Consiliul

Județean, prin intermediul UIP, va realiza în special următoarele:

Gestionarea şi implementarea proiectului;

Pregătirea documentelor, lansarea ofertelor şi organizarea evaluării atribuirii şi selectarea

contractanţilor;

Urmărirea îndeplinirii corecte a tuturor procedurilor de evaluare şi atribuire aplicabile, a

contractelor pentru bunuri, servicii şi echipamente necesare implementării proiectului;

Aranjarea supervizării contractului, inclusiv monitorizarea şi raportarea financiară şi tehnică;

Stabilirea contului(rilor) dedicate proiectului pentru primirea de contribuţii de la diverse părţi

interesate şi pentru a face plăţi către contractanţi, toate în conformitate cu legislaţia

referitoare la finanţarea publică;

Aranjarea raportării la timp a progreselor tehnice şi financiare, disponibile membrilor ADI şi

altor părţi interesate, după cerinţe;

Asigurarea ca terţii implicaţi în operarea proiectului să aibă dreptul de utilizare a bunurilor

proiectului;

Stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu organizaţiile de producători şi reciclatori în scopul

dezvoltării şi stimulării reciclării deşeurilor ce intră în răspunderea legală a acestui tip de

organizaţii.

Prin Hotărârea nr. 166/2013 a Președintelui Consiliului Județean Harghita a fost înființată UIP a proiectului. UIP pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita este intergată în organizagrama Consiliului Județean Harghita. Unitatea de Implementare a Proiectului pentru realizarea proiectului a fost înființată în cadrul Direcției de Investiții. UIP are următoarea structură și membri:

1. Manager Proiect ‐ Șef UIP – Béla ORBÁN;

2. Asistent Manager suport tehnic ‐ Carol PÁPAI;

3. Asistent manager aspecte economice și instituționale ‐ Levente PÉLI;

295

4. Expert tehnic (construcții) – Zita CSIPOR;

5. Expert tehnic (echipamente) – CSURKA Piroska;

6. Director tehnic (coordonator) – KARÁCSONY – ERDEI Laszló;

7. Expert legal – VÁGÁSSY Alpár;

8. Expert financiar – BERNÁD Boglárka;

9. Responsabil comunicare – MIHÁLYDEÁK Klára;

10. Responsabil achiziții publice – GYÖRGY Emilia.

În cadrul etapei de implementare a proiectului, în funcție de necesități, Consiliul Județean va angaja

personal nou (comunicare/publicitate/nereguli) sau va folosi structurile specializate din cadrul

Consiliului Județean (Direcția Investiții) din partea cărora UIP trebuie să primească tot sprijinul de

care are nevoie.

UIP are sediul la Consiliul Județean, care a oferit spațiul și dotările necesare pentru funcționarea

corespunzătoare a unității.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);

La nivelul județului Harghita a fost înființată o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (IDA) sub

denumirea de „Asociaţia de dezvoltare intercomunitară S.I.M.D. Harghita”. În prezent, toate

unitățile administrativ‐teritoriale din județul Harghita, cu excepeția Odorheiu Secuiesc sunt membre

ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară. ADI are statutul de persoană juridică română de

utilitate publică recunoscut prin lege. ADI a fost înființată în 2009 dar a fost modificată conform

cerințelor proiectului în 2012 prin Decizia nr. 1371/09.04.2012 a Judecătoriei Miercurea Ciuc. ADI a

fost înregistrată la Autoritatea Națională de Administrare Fiscală sub numărul 26134952 (Cod de

Înregistrare Fiscală) în data de 22.10.2009 și în registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor sub nr. 4

din data de 18.02.2009.

Organismul de management al Asociației este:

Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), partea de management a Asociaţiei, constituită din

reprezentanţi nominalizaţi de către toate părţile;

Consiliul Director, partea executivă a Asociaţiei, constituită din Preşedintele Asociaţiei şi din

alţi 7 membri nominalizaţi de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru o perioadă de 4

ani.

Controlul financiar intern în cadrul Asociației este asigurat de Comisia de Cenzori formată din

3 membri numiți de Adunarea Generală a Asociaților pe o perioadă de 3 ani.

Luarea de decizii în cadrul Adunării Generale a Asociaților are loc cu respectarea următoarelor reguli:

Fiecare asociat, prin reprezentantul său, are un vot egal în Adunarea Generală a Acţionarilor;

296

Pentru a lua decizii care privesc diverşi membrii ai Asociaţiei, doar reprezentanţii acelor

membrii implicaţi au dreptul să voteze şi să participe în AGA;

Dacă o decizie AGA ce priveşte direct serviciile furnizate de către unitatea teritorial‐

administrativă sau bunuri ce îi aparţin, aceasta nu poate fi luată fără votul favorabil al părţilor

reprezentante.

Responsabilităţile principale ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, în concordanţă cu Statutul

şi Actul Constitutiv sunt:

Coordonarea planificării locale şi judeţene prin pregătirea şi aprobarea strategiilor de

gestionare a deşeurilor, în particular a strategiei privind gestionarea integrată a deșeurilor în

zonele de proiect;

Monitorizarea implementării proiectelor de investiții în infrastructura tehnică publică urbană

aferentă serviciului;

Interfață pentru diverse discuții și partener activ al autorităților administrației publice locale

în ceea ce privește aspecte privind dezvoltarea și gestionarea serviciului, pentru coordonarea

politicilor și acțiunilor de interes general;

Elaborarea și aprobarea termenilor de referință și regulamentelor pentru servicii;

Monitorizarea execuției contractelor de delegare și informarea membrilor în vederea

supervizării îndeplinirii obligațiilor asumate de operatori prin aceste contracte și în

concordanță cu mandatul primit și obligațiile contractuale în vederea aplicării de penalizări

contractuale;

Creșterea șanselor ca județul să obțină fonduri;

Îmbunătățirea planificării investițiilor în infrastructura tehnică publică urbană aferentă

serviciului;

Îmbunătățirea dezvoltării planificării economice;

Semnarea pentru și în numele celorlalți membri contractele de delegare pentru operarea

infrastructurii noi.

Implementarea proiectului prin înființarea/extinderea, organizarea și gestionarea serviciilor

de interes comun, inclusiv delegarea gestionării acestora pe baza condițiilor contractului de

delegare, proceduri de achiziție publică diferiților operatori în concordanță cu legislația în

vigoare;

Promovarea/implementarea împreună a unor programe pentru înființarea, eficientizarea

și/sau dezvoltarea serviciilor comunitare de salubrizare publică în județul Harghita;

297

Asigurarea furnizării/efectuării eficiente și de calitate, pe raza unităților teritorial‐

administrative asociate, a serviciilor comunitare de salubrizare;

Promovarea, finanțarea și implementarea împreună a unor programe de investiții pentru

înființarea, reabilitarea, dezvoltarea și/sau, în funcție de caz, modernizarea și gestionarea

sistemelor de utilități publice aferente serviciilor comunitare de salubrizare publică (cu

asistență financiară nerambursabilă din partea UE prin programe sectoriale operaționale sau

PPP);

Dezvoltarea capacității instituționale și decizionale a autorităților administrației publice

locale a membrilor Asociației;

Coordonarea planificării la nivel local și județean (prin pregătirea și aprobarea de strategii de

gestionare a deșeurilor).

Semnarea prin membrii săi a contractelor de delegare pentru operarea infrastructurii noi.

Aplicarea unei strategii comune de tarife.

11.6 Prevederi contractuale

În ceea ce privește terminarea contractelor existente specificăm faptul că trebuie denunțate

contractele de gestionare a deșeurilor pentru că acest proiect va necesita o abordare complet nouă și

unitară cu un singur operator/alți operatori. Mare majoritate a acestor contracte va expira în anul

2015. Unele vor trebui denunțate unilateral, dar după cum a arătat analiza, acesta este un proces

care trebuie implementat în funcție de caz. În multe cazuri se poate ajunge la o înțelegere, iar în

altele probabil nu se va putea evita judecata în instanță. Este extrem de dificil a se estima în acest

moment care sunt mai potrivite din punct de vedere financiar, pe termen scurt pentru localități, dar

pe termen mediu și lung a fi parte din proiectul SIGD va asigura clare beneficii pentru orașe și primării

decât contractele actuale. Orice costuri sau rezultate financiare legate de terminarea sau denunțarea

contractelor de salubrizare existente vor fi suportate de către autoritățile locale în conformitate cu

art. 8 (2) al Documentului de Poziție.

Astfel, considerăm că pentru județul Harghita, soluția ar fi delegarea, prin licitație publică, prin ADI a

serviciilor de colectare deșeuri, în numele și pe seama unităților administrativ‐teritoriale, grupate pe

zone de colectare.

Dacă una sau mai multe unități administrativ‐teritoriale din zonă, la momentul delegării serviciului public de salubrizare, are în desfășurare un contract cu un operator, licitația pentru deșegarea serviciului va avea loc și pentru acea unitate, specificându‐se că operatorul selectat va începe operarea doar pentru colectarea deșeurilor până la încheierea contractului existent ‐ subliniindu‐se faptul că aceste nu poate fi extins.

298

Data de terminare a contractelor existente pe zone de colectare pot fi anticipate după cum urmează:

1. Zona de colectare sud ‐ Miercurea Ciuc

Localități

Contracte care pot fi închise când SIGD este finalizat

Miercurea Ciuc, Balan, Ciceu, Ciucsangeorgiu, Carta, Cozmeni, Danesti, Frumoasa, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Martinis, Mihaileni, Ocland, Pauleni Ciuc , Plaiesii de Jos, Siculeni, Sancraieni, Santimbru, Sansimion, Sanmartin,

Tomesti, Tusnad

Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de

expirare în 2015‐2020 Racu, Sandominic


expirare în 2020‐2025 Vlăhița


expirare în 2025 Baile Tusnad, Lunca de Sus, Madaras

2. Zona de colectare nord ‐ Remetea

Localități


Gheorgheni, Toplita, Bilbor, Ciumani, Galautas, Joseni, Lazarea, Remetea, Suseni, Varsag, Voslobeni


expirare în 2015‐2020 Borsec, Corbu, Subcetate, Tulghes


expirare în 2020‐2025 Ditrau


expirare în 2025

3. Zona de colectare vest ‐ Corund

Localități


Bradesti, Capalnita, Corund, Dealu, Darjiu, Feliceni, Mugeni, Porumbeni, Satu Mare, Sacel, Secuieni, Simonesti,

Ulies


expirare în 2015‐2020 Atid, Zetea


expirare în 2020‐2025 Cristuru Secuiesc, Lupeni, Praid


expirare în 2025 Avramesti

299

În perioada de tranziție, până când noul sistem de gestionare deșeuri devine funcțional, deșeurile vor

fi colectate de operatorii existenți și vor fi transportate și depozitate pe depozitul ecologic zonal de la

Brașov. În acest sens, Consiliul Județean Harghita și FIN‐ECO SA Brașov, în calitate de gestionar al

depozitului, au semnat un acord. Acest acord a fost avizat și de Agenția regională pentru Protecția

Mediului ‐ Sibiu.

11.7 Strategie de tarifare și mecanism de plată

Taxele/tarifele privind deșeurile în județul Harghita ar trebui să acopere costurile de operare și

întreținere, precum și costurile cu colectarea, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor.

Colectarea cotizațiilor privind deșeurile de la gospodării va fi realizată sub forma unei taxe sau a unui

tarif în funcție de decizia fiecărei autorități locale. Opțiunile disponibile autorităților locale sunt

prezentate în Anexa 1 a Documentului de Poziție, clasificate în funcție de zonele de colectare, după

cum urmează:

Zona de colectare 1 – acoperă zona de sud deservită de stația de transfer Miercurea Ciuc – din

totalul de 30 de localități, 28 localități au ales sistemul tarif și 2 sistemul taxă;

Zona de colectare 2 – acoperă zona de nord deservită de CIGD Remetea – din 17 localități, 11

localități au ales sistemul tarif și 6 localități sistemul taxă;

Zona de colectare 3 – acoperă zona de vest deservită de stația de transfer Corund – din totalul de 19

localități, 13 localități au ales sistemul tarif și 6 localități au ales sistemul taxă.

300

Mecanismul de plată propus este descris în figurile de mai jos:

Mecanism de plată (tarif)

În concluzie, autoritățile locale din județul Harghita au optat pentru un sistem mix (taxă și tarif) ce

constă în:

Pentru populația din localitățile în care s‐a optat pentru sistemul de plată în regim de taxă,

colectarea se va realiza prin intermediul unei taxe de către unitățile administrativ‐teritoriale, care va

plăti apoi operatorii de colectare deșeuri și prin Consiliul Județean, stațiile de transfer și operatorii

CIGD.

Pentru populația în mediul urban și în localitățile unde s‐a optat pentru sistemul de plată în

regim de tarif, colectarea se va realiza de către operatorii de salubrizare prin intermediul unui tarif,

colectat lunar, direct de către operatorii de colectare, care vor plăti apoi operatorii stațiilor de

transfer și a CIGD.

Tarif

pentru

Taxă

specială

Operatori colectare și transport

deșeuri

Consiliul Judeţean

Populaţie TAXĂ

Taxă colectată de administrația locală

TARIF TARIF

OPERATOR CIGD

REMETEA

OPERATORI STAȚII DE

TRANSFER

Populaţie TARIF

Tarif colectat de operatorii colectare deșeuri

OPERATOR CIGD

REMETEA

OPERATORI STAȚII DE

TRANSFER

301

11.8 Plan de acțiune instituțional, conștientizarea publicului și costuri de

administrare proiect

Tabelul de mai jos furnizează o privire de ansamblu asupra principalelor acțiuni din punct de vedere instituțional ce trebuie îndeplinite în vederea pregătirii aplicației de finanțare.

Activitate (2012/2013) iulie 2012

aug. 2012

sep. 2012

oct. 2012

noi. 2012

dec. 2012

ian. 2013

feb. 2013

mar. 2013

mai 2013

iunie 2013

1.Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)

Modificarea, aprobarea și semnarea Contractului de Asociere, înregistrarea

la Tribunal

2. UIP

Înființarea UIP

3. Documentul de Poziție

Aprobarea și semnarea acordului

4. EIM

Duce la finalizarea procedurii EIM și obținerea autorizației de mediu

5. Aplicație

Aprobarea Aplicației

După aprobarea aplicației, în etapa de implementare, delegarea serviciilor publice de operare a

instalațiilor de deșeuri poate fi realizată de:

fie Consiliul Județean Harghita, în numele său;

fie de ADI în numele și pentru unitățile administrativ‐teritoriale, în baza mandatului acordat

în acest scop.

Luând în considerare avantajele din punct de vedere contractual, de implementare și flux financiar,

autoritățile locale din județul Harghita au decis următoarele:

În ceea ce privește serviciile de colectare și transport deșeuri (la stațiile de transfer/centrele

de colectare/instalațiile de deșeuri) s‐a decis acordarea unui (1) contract pentru fiecare zonă

de colectare (în total 3 contracte); aceste contracte includ și operarea centrelor de colectare

prin aport voluntar și a stației de sortare în Sânsimion; gestiunea serviciului va fi atribuită

conform procedurii de delegare organizată de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară,

în numele și pe seama autorităților locale implicate;

În ceea ce privește operarea instalațiilor de deșeuri, vor fi acordate 3 contracte, după cum

urmează:

o 2 contracte: 1 contract pentru operarea stației de transfer Miercurea Ciuc și 1 contract

pentru stația de transfer Corund; Aceste contracte vor include și transportul deșeurilor de la

302

stațiile de transfer/sortare la depozitul ecologic, s‐a decis ca operatorii care asigură operarea

acestor instalații, să asigure și serviciul de transport;

o 1 contract pentru operarea centrului integrat de gestionare a deșeurilor din Remetea –

stație de sortare, stație de compostare și depozit ecologic.

În ceea ce privește ultimele două activități (transport și operarea instalațiilor), procedura de delegare

va fi organizată de Consiliul Județean Harghita.

Costul de administrare al proiectului,plățile efectuate înainte de începerea proiectuluivor fi asigurate de Consiliul Județean Harghita. Stabilirea bugetului pentru implementarea și operarea UIP se realizează în funcție de cele de mai jos: ∙ Echipamente inițiale; ∙ Echipamente permanente; ∙ Rezerve; ∙ Personal. Cheltuielile cu echipamentele inițiale includ chetuieli unice pentru achiziția de echipamente inițiale pentru UIP ca de exemplu, mașini, echipamente de birou și de teren, precum și costuri de instruire. Toate celelalte costuri reprezintă costuri anuale de operare. În scopuri bugetare, se consideră costurile permanente ca reprezentând 10 % din costurile cu echipamentele inițiale, care, în fapt, amortizează echipamentele într‐o perioadă de timp. Rezervele includ materialele de birou, utilitățile, combustibilul și întreținerea echipamentelor, uniformele și echipamentele de teren. Costurile de personal includ salariile și beneficiile, taxele și bonusurile anuale ale tuturor angajaților UIP. Costurile de personal vor însemna o parte majoră din bugetul total. UIP/UMP are sediul în cadrul Consiliului Județean, care a oferit spațiul și dotările necesare pentru funcționarea corespunzătoare a unității. Consiliul Județean acoperă costurile administrative ale UIP, precum și cheltuielile cu resursele umane și de funcționare.

11.9 Concluzii

Principalele cerințe privind regionalizarea în sectorul de deșeuri au fost îndeplinite:

ADI a fost legal înființată prin asocierea dintre Consiliul Județean și toate consiliile locale din

Județul Harghita, cu excepția municipiului Odorheiu Secuiesc;

Documentul de poziție pentru implementarea proiectului urmează să fie semnat de toate

unitățile administrative teritoriale;

A fost efectuată o analiză detaliată a contractelor de salubrizare existente;

Dispozițiile contractuale privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor au fost stabilite

de autoritățile locale și sunt reflectate corect în Documentul de Poziție.

Concluzia finală este că structura instituțională propusă pentru județul Harghita va asigura fiabilitatea

și succesul implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita.

303

12. REZULTATELE ANALIZEI IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Procedura legală pentru obținerea Acordului de Mediu a început în data de 19.11.2010 când Agenția

pentru Protecția Mediului (APM) Harghita a fost notificată de către Consultant, pe seama Consiliului

Județean Harghita, cu privire la „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Harghita”, i.e.

realizarea următoarelor obiective: un depozit ecologic zonal, o stație de compostare, o stație de

sortare, două stații de transfer, 8 centre de colectare prin aport voluntar și închiderea a 8 depozite

neconforme în județul Harghita.

În data de 27.12.2010, APM a emis Decizia etapei de evaluare inițială a impactului asupra mediului

care enumeră informațiile și rapoartele de proiect necesare pentru următoarea fază a procedurii, cea

de clasificare.

În data de 20.01.2011 a fost trimis APM Memoriul de Prezentare, iar în datele de 08.02.2011,

22.02.2011 și 28.02.2011 documentația suplimentară solicitată.

În data de 01.03.2011 a avut loc o întâlnire a Comitetului de Avizare Tehnică desemnat de APM,

Consiliul Județean și Consultant.

În data de 21.03.2011, APM a emis Decizia etapei de încadrare care clasifică proiectul în funcție de

HG 445/2009, iar în data de 31.03.2011 a emis Ghidul privind Raportul de Evaluare a Impactului

asupra Mediului.

În data de 31.08.2011 a fost depus Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului la APM și la

Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM) Sibiu, fiind publicat și pe paginile de interne ale

ambelor agenții.

În data de 22.09.2011 au fost publicate anunțurile privind dezbaterile publice care au avut loc după

cum urmează:

Remetea, la Primărie în data de 14.10.2011

Miercurea Ciuc, la Primărie în data de 17.10.2011

Corund, la Primărie în data de 18.10.2011

Cristuru Secuiesc, la Primărie în data de 19.10.2011

Vlăhița, la Primărie în data de 20.10.2011

Bălan, la Primărie în data de 21.10.2011

Băile Tușnad, la Primărie în data de 21.10.2011

Borsec, la Primărie în data de 24.11.2011

Toplița, la Primărie în data de 24.10.2011

Gheorgheni, la Primărie în data de 25.10.2011

Beneficiarul, Consultantul și evaluatorul EIM au stat la dispoziția publicului pentru întrebări și

observații de‐a lungul dezbaterilor. Din partea publicului prezent la dezbatere nu s‐a înregistrat

304

opoziție sau feedback negativ, mai mult, publicul a avut o reacție pozitivă referitoare la

implementarea proiectului.

Întânirea CAT a avut loc în data de 22.05.2012 și în cadrul acesteia s‐a decis emiterea avizului de

mediu. Publicul a fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale „Informația

Harghitei” în data de 8/9 iunie 2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 7 iunie 2012 și

la sediul următoarelor primării: Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec,

Cristuru Secuiesc și Vlăhiţa;

De asemenea, tot pentru informarea publicului, REPA Sibiu a publicat pe pagina sa de internet

anunțul privind emiterea avizului de mediu și a versiunii de lucru a acestuia.

Documentele suport au fost la dispoziția publicului de‐a lungul întregii proceduri la sediul ARPM

Sibiu, APM Harghita și a titularului de proiect.

Decizia de a emite avizul s‐a bazat pe analiza documentației depuse și a amplasamentului, ca urmare

a consultării publicului și a autorităților publice competente member ale Comitetului de Avizare

Tehnică, pe baza recomandărilor și concluziilor raportului de evaluare a impactului asupra mediului.

Decizia de a emite avizul de mediu are la bază conformarea cu prevederile legislative privind:

măsurile necesare pentru protecția aerului, apei și a solului, precum și pentru gestionarea

deșeurilor;

valorile limită pentru emisii comparativ cu prevederile documentelor de referință privind cele

mai bune practici;

conformarea cu cerințele comunității transpuse în legislația națională;

măsuri adecvate în ceea ce privește supervizarea emisiilor, inclusiv obligativitatea de a

raporta datele către autoritatea competentă de protecția mediului;

utilizarea eficientă a energiei;

măsuri specifice pentru prevenirea și/sau reducerea poluării oricând autoritatea competentă

pentru protecția mediului le consideră necesare;

În timpul procedurii au fost primite notificări și observații, după cum urmează:

1. Adresă primită de la Primăria Odorheiu Secuiesc nr. 5942/22.02.2011 înregistrată de APM Harghita

cu nr. 933/22.02.2011.

2. Observații transmise de SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL prin adresa nr. 949/30.03.2011

înregistrată de APM Harghita cu nr. 1507/30.03.2011.

Raportul de evaluare impactului asupra mediului a avut în vedere observațiile transmise de SC AVE

HARGHITA SALUBRITATE SRL, subliniind următoarele:

- Alternativele propuse prin adresa nr. 949/30.03.2011 au fost analizate, cu toate că municipiul

Odorheiu Secuiesc nu face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, înființată pentru

implementarea proiectului SIGD în județul Harghita în concordanță cu Contractul de Asociere nr.

4/18.02.2009 al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Utilități Publice pentru salubrizarea

305

localităților „S.I.G.D. Harghita și decizia civilă nr. 1371/09.04.2012 emisă de Tribunalul Miercurea Ciuc

pentru înregistrarea modificărilor statutului și contractului de asociere al Asociației de Dezvoltare

Intercomunitară de Utilități Publice pentru salubrizarea localităților „S.I.G.D. Harghita”

3. Observații transmise de S.C. AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L. prin adresa nr. 2116/12.06.2012,

înregistrată de ARPM Sibiu cu nr. 8246/12.06.2012, în conformitate cu hotărârea de a emite

autorizația de mediu pentru proiect.

Pe baza acestor observații, ARPM Sibiu a luat decizia de a realiza din nou evaluarea impactului asupra

mediului pentru proiect, pornind de la etapa de analiză a calității raportului de evaluare a impactului

asupra mediului.

Completările cerute au fost depuse la Consiliul Județean Harghita prin adresa nr. 13465/2012,

înregistrată de ARPM Sibiu cu nr. 9988/26.07.2012 și includ următoarele:

raport modificat de evaluare a impactului asupra mediului,

răspunsuri la observațiile transmise de S.C.AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L și

fundamentarea faptului că proiectul propus va fi conform cu Planul Județean de Gestionare a

Deșeurilor Harghita și Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 7 Centru (adresă

SC TOTAL PROIECT SRL nr. 613/20.07.2012),

analiza capacităților de tratare și gestionare întregii cantități de deșeuri generată în județ,

analiza costurilor de transport deșeuri de la depozitele ce urmează a fi închise, în vederea

redepozitării;

analiza locației noilor obiecte din cadrul SIGD comparativ cu ariile naturale protejate;

adresa din partea Primăriei Odorheiu Secuiesc nr. 19679/2012 adresată Consiliului Județean

Harghita ce justifică imposibilitatea de a adera la proiectul SIGD,

adresa din partea Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 35431/ED/16.07.2012, ca răspuns la

adresa transmisă de SC AVE Harghita Salubritate SRL nr. 119099/09.07.2012 privind

excluderea depozitului de la Țechend din proiectul SIGD Harghita, precizează că excluderea

aceasta se datorează aspectelor instituționale identificate în contractul dintre Primăria

Odorheiu Secuiesc și operatorul depozitului care sunt în contradicție cu legislația comunității

privind finanțarea proiectelor integrate de gestionare a deșeurilor, precum și faptului că

Primăria Odorheiu Secuiesc nu a aderat la Asociațiea de Dezvoltare Intercomunitară de

Utilități Publice pentru salubrizarea localităților „S.I.G.D. Harghita”.

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului revizuit 1 ‐ forma consolidată ‐ realizat de SC

TOTAL PROIECT SRL Odorheiu Secuiesc, depus la ARPM Sibiu prin adresa nr. 13465/2012, înregistrat

de ARPM Sibiu cu nr. 9988/26.07.2012, inclusiv autorizația de gospodărire a apelor emisă de ANAR.

În data de 21.08.2012 a avut loc o întâlnire a CAT pentru a demara din nou procedura de emitere a avizului de

mediu, au fost făcute completări, inclusiv Avizul de Gospodărire a Apelor emis de Administrația Națională

„Apele Române” București. În cadrul acestei întâlniri a CAT s‐a decis emiterea autorizății de mediu. Publicul a

fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale „Informația Harghitei” în data de 8/9

iunie 2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 7 iunie 2012 și la sediul următoarelor primării:

Miercurea Ciuc, Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa.

306

În data de 11.09.2012 a avut loc o întâlnire de lucru la sediul ARPM Sibiu pentru a clarifica anumite

aspecte legate de emiterea autorizației de mediu. Concluziile întâlnirii au fost înregistrate în minuta

întâlnirii nr. 11215/11.09.2012.

Versiunile consolidate ale Memoriului tehnic și a Raportului de evaluare a impactului asupra mediului

au fost depuse la sediul ARPM Sibiu în data de 10.10.2012, acestea incluzând atât modificările cerute

prin minuta întâlnirii nr. 11215/11.09.2012, precum și cele ce au avut loc din cauza modificării

soluției tehnice privind închiderea depozitelor neconforme de la Bălan, Tușnad, Vlăhița și Cristuru

Secuiesc.

În data de 23.11.2012, Consiliul Județean Harghita a depus Raportul privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (a fost necesară revizuirea raportului pentru că s‐au modificat soluțiile tehnice specificate în Studiul de Fezabilitate);

În data de 28.11.2012, CAT a organizat o întâlnire pentru a decide asupra emiterii avizului de mediu. Publicul a fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale Informația Harghitei în data de 22.12.2012 și Hargita Nepe în data de 20.12.2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 19.12.2012 și la sediul următoarelor primării: Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc și Vlăhiţa; De asemenea, tot pentru informarea publicului, APM Harghita a publicat pe pagina sa de internet

anunțul privind emiterea avizului de mediu și a versiunii de lucru a acestuia;

Documentele însoțitoare au fost disponibile publicului de‐a lungul duratei întregii proceduri la sediul

APM Harghita și al deținătorului proiectului.

În data de 28.12.2012 a fost emis Acordul de Mediu nr. 3.

307

13. STRATEGIA DE ACHIZIŢII ŞI PLANUL DE IMPLEMENATARE

13.1 Strategia de Achiziții

13.1.1 Criterii pentru gruparea licitațiilor

Gruparea dosarelor de licitație este prevăzută doar în cadrul contractului AT (AT pentru UIP și

achiziții) – Asistență Tehnică și Supervizarea Lucrărilor de Construcții – Sistem integrat de gestionare

a deșeurilor in județul Harghita. Celelalte dosare de licitație vor fi tratate indvidual. În ceea ce

privește natura achizițiilor, sunt prevăzute dosare de licitație pentru achiziția de servicii, lucrări și

bunuri. Licitațiile sunt toate licitații internaționale deschise, cu excepția „Verificării proiectului pentru

depozitul Remetea” care este o licitație cu „cerere de ofertă”

În ceea ce privește strategia de achiziții pentru lucrările de construcții, trebuie luate în considerare

ultimele modificări legislative, adică Ordinul ministerului mediului și pădurilor nr. 2266/2012 cu

modificările și completările ulterioare privind aprobarea modelelor de documente standardizate

aferente procedurilor privind contractele de achiziție de lucrări publice pentru proiecte de

„proiectare și execuție stații de tratare apă / stații de epurare”, „execuție rețele de canalizare și

alimentare cu apă potabilă”, „proiectare și execuție stații de sortare, compostare și tratare mecano‐

biologică deșeuri”, „execuție depozite conforme”. Astfel, în concordanță cu prevederile Ordinului,

depozitul conform de la Remetea va fi realizat în cadrul unui contract de tip „execuție”, în timp ce

celelalte investiții (stație de sortare, stație de compostare, stații de transfer, centre de colectare

deșeuri) vor fi realizate în cadrul unor contracte de tip „proiectare și execuție”. De asemenea,

închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme va fi realizată în cadrul unui contract de tip

„proiectare și execuție”. Contractele de tipul „proiectare și execuție” vor include atât verificarea

proiectului cât și asistență din partea proiectantului pe perioada de execuție a lucrărilor.

Perioada contractuală include 12 luni de notificare a defectelor, ca și în cazul contractelor de tipul

Proiectare și Supervizare.

Toți sub‐contractorii trebuie să aibă un Plan pentru egalitate de șanse și un Sistem de management al

calității. Există o cerință generală adresată contractorilor de lucrări, aceea de a utiliza, în principal,

specii indigene pentru crearea vegetației pe amplasamentele din cadrului proiectului.

308

13.2 Licitații propuse

Tabel 164: Licitații propuse în cadrul proiectului

Cod/nume contract Tip licitație

Valoare

contract

(€) –

Prețuri

curente

Descrierea sarcinilor

I. AT pentru pregătire

proiect (documentașie

aplicație POS Mediu,

proiectare tehnică,

contribuția

proiectantului la faza de

implementare, dosare

de licitație)

internațională 633.053

Elaborare (1) documentație de

proiectare și (2) dosar de licitație

lucrări. Autorizare (apă, mediu,

construcție). Contribuția proiectantului

la supervizarea amplasamentului în

timpul construcției depozitului Remetea

II. Verificare proiect

depozit Remetea cerere ofertă 3.000 Verificarea proiectului tehnic

III. Asistență Tehnică și

Supervizare a lucrărilor

de construcții – Sistem


deșeurilor în județul

Harghita (management

proiect, supervizare,

publicitate, expert

achiziții)

internațional 1.347.531

Asistența tehnică pentru proiect ar

trebui să (1) sprijine întărirea din punct

de vedere managerial și al capacității

administrative; (2) să ofere sprijin

Beneficiarului în ceea ce privește

implementarea proiectului; (4) să ofere

sprijin Beneficiarului în ceea ce privește

procedurile de achiziție; (5)

Consultantul responsabil cu

supervizarea construcției va fi

responsabil de gestionarea și

supervizarea contractelor de lucrări

eligibile și, în general îndatoririle

Inginerului așa cum acestea specificate

de FIDIC Cartea Roșie de Condiții

Contractuale pentru Contracte de

Lucrări.

309

Cod/nume contract Tip licitație Valoare

contract


IV. Servicii de publicitate

și campanii de informare

și conștientizare pentru

proiect

internațional 514.200

Evaluarea nivelului de informare;

Strategie de informare și conștientizare

a publiclui și Plan de acțiune; Planuri

anuale privind activitățile de informare

și conștientizare; Realizarea campaniei

de informare și conștientizare.

V. Contract de lucrări*:

V.1 Proiectare și lucrări

de construcție Centru

tratare deșeuri Remetea

(FIDIC Cartea Roșie

pentru depozit și FIDIC

Cartea Galbenă pentru

stație de compostare și

stație de sortare)

internațional

12.996.96

7 +

1.022.218

cheltuieli

neprevăzu

te

(FIDIC Cartea Roșie pentru depozit și

FIDIC Cartea Galbenă pentru stație de

compostare și stație de sortare)


de construcție pentru

stațiile de transfer

Miercurea‐Ciuc și Corund

și centrele de colectare

prin aport voluntar

internațional

5.220.244

+ 410.575

cheltuieli

neprevăzu

te

FIDIC Cartea Galbenă pentru stațiile de

transfer și centrele de colectare prin

aport voluntar


de construcție pentru

închiderea sau

ecologizarea depozitelor

neconforme existente

internațional

6.687.670

+ 525.988

cheltuieli

neprevăzu

te

FIDIC Cartea Galbenă pentru închiderea

sau ecologizarea depozitelor

neconforme existente (6 buc)

V.4 Proiectare și

construcție drumuri de

acces pentru Centru

tratare deșeuri Remetea,

stații de transfer, centre

de colectare prin aport

voluntar în Bălan, Toplița,

Cristuru Secuiesc și

internațional

2.914.271

+ 154.609

cheltuieli

neprevăzu

te

Studiu de fezabilitate, elaborare

proiectare în detaliu pentru costuri

neeligibile pentru Centru tratare

deșeuri Remetea, stații de transfer,

centre de colectare prin aport voluntar

în Bălan, Toplița, Cristuru Secuiesc și

Vlăhița și ecologizarea a două depozite

neconforme (Băile Tușnad și Vlăhița)

310

Cod/nume contract Tip licitație Valoare

contract


Vlăhița și ecologizarea a

două depozite

neconforme (Băile

Tușnad și Vlăhița)

VI. Furnizare

echipamente internațional 4.662.416

Furnizare de vehicule, instalații (inclusiv

instalare). Furnizare containere pentru

insulele de colectare deșeuri și unități

individuale de compostare.

LOT 1 – Containere și

unități compostare

individuală

internațional 1.650.027

Furnizare containere pentru insulele de

colectare deșeuri și unități individuale

de compostare.

LOT 2 – Vehicule internațional 2.884.662 Furnizare vehicule.

LOT 3 – Mecanisme

protecție împotriva

urșilor

internațional 127.727 Furnizare mecanisme protecție

împotriva urșilor pentru Băile Tușnad.

VII. Contract audit (audit

anual al proiectului) internațional 51.420 Audit anual al proiectului

VIII. Contract dotări IUP 10.000 Furnizare dotări UIP

311

13.3 Plan de achiziții și de implementare propuse

Tabel 165: Plan de achiziții

312

Tabel 166: Plan de implementare (Grafic Gantt)

Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec

Distribuirea dreptului de proprietate printre membri Asociației

Municipale, luare hotărâri de către AM, fond propriu pentru

implementare (credit bancar)

I. Pregătire proiect Consultant ‐ Contract servicii, Faza I: Aplicație CF

1. Procedură de achiziție publică, licitație deschisă

2. Contractare

3. Pregătire Aplicație POS Mediu

3.1 Inspecții amplasament, colectare date, studii, planuri conceptuale

3.2 Elaborare documentație completă pentru obținerea de asistență din

Fondul de Coeziune (Formular Aplicație de Finanțare, SF, ACB, EIM, analize

instituționale și anexe)

3.3 Furnizare cereri suplimentare (referitoare la formă și conținut),

răspunsuri la întrebări de clarificare.

Depunerea versiunii finale a Formularului de Aplicație de Finanțare

POS Mediu

Decizia OI cu privire la aplicație

Decizia națională

Elaborarea Contractului de Suport (60 zile)

Semnarea Contractului de Suport (implementarea trebuie să se

încheie în 5 ani de la această dată)

Decizia privind co‐finanțarea din partea CE (JASPERS, DG Regio) (min.

90 zile + clarificări suplimentare la cerere)

Decizia Comisiei Europene / Memorandum de Finanțare

I. Pregătire proiect Consultant ‐ Contract servicii, Faza II: Proiectare

4. Pregătire documente pentru obținerea de avize, autorizați i

4.1 Documentație pentru obținerea de avize, autorizații

4.2 Dosar de licitație lucrări

4.3 Obținere aviza, autorizații (de apă, mediu, construcție)

4.4 Contribuția proiectantului la supravegherea șantierului pe timpul

construcției

II. Verificarea proiectării

III. AT (Management proiect, sprijin achiziții, supervizare)

1. Dosar de licitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de

achiziție publică

2. Contractare

3. Activitate

IV. Servicii publicitate și campanii de informare și conștientizare

1. Dosar de licitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de

achiziție publică

2. Contractare

3. Activitate

V. Contract lucrări

V.1 Proiectare ș i lucări de construcție Centrul de tratare deșeuri

Remetea (FIDIC Cartea Roș ie pentru depozit și FIDIC Cartea Galbenă

pentru stația de compostare ș i stația de sortare)

1. Dosar de l icitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de

achiziție publică

2. Contractare3. Proiectare ș i execuția lucrărilor

V.2 Proiectare ș i lucrări de construcție stați ile de transfer ș i

centrele de colectare prin aport voluntar Miercurea‐Ciuc ș i Corund


achiziție publică


V.3 Proiectare ș i lucrări de construcție închidere sau curățare

depozite neconforme existente


achiziție publică


V.4 Proiectare ș i construcție drumuri de acces pentru Centrul de

gestionare a deșeurilor Remetea, stați i de transfer, centrele de

colectare prin aport voluntar Bălan, Toplița, Cristuru Secuiesc ș i

Vlăhița ș i curățarea a două depozite neconforme (Băile Tușnad ș i

Vlăhița)


achiziție publică


VI. Furnizare echipamente


achiziție publică

2. Contractare

3. Achiziționare, l ivrare și instalare echipamente (containere

pentru centrele de colectare prin aport voluntar, pubele, vehicule,

utilaje)

VII. Contract de audit (audit anual al proiectului)

P

R

E

G

Ă

T

I

R

E

Activitate

An 4 Implementare

2015

prima jumătate a doua jumătate

An 2 Implementare

2013

prima jumătate

An 3 Implementare

a doua jumătatea doua

jumătate

2012

An 1

Impleme

ntare

I

M

P

L

E

M

E

N

T

A

R

E

2014

prima jumătate a doua jumătate

313

13.4 Documente necesare pentru implementarea proiectului

Certificate de urbanism pentru toate amplasamentele

Aprobare NATURA 2000 pentru CGD

Acordul privind evaluarea impactului asupra mediului

Avize de gospodărire a apelor pentru toate amplasamentele

Documentele aferente procedurii EIM

Statutul AM

Contractul de asociere

Adresa de aprobare a aplicației pentru CJ

Decizia de cofinanțare a proiectului din partea CJ

Decizia Comitetului European / Memorandumul de Finanțare

Contract de sprijin cu MEF

13.5 Ipoteze și riscuri

13.5.1 Metodologia aplicată

În cadrul procedurii de evaluare a riscurilor am determinat factorii de risc și probabilitatea apariției

acestora și am estimat gravitatea posibilelor impacturi ca urmare a apariției acestora, sarcinile ce

trebuie îndeplinite în cazul apariției lor, mijloacele de utilizat și persoanele responsabile de realizarea

acestora. Procesul de gestionare a riscurilor include următoarele:

1. Identificarea riscului

2. Analiza de risc

3. Planificarea riscului, realizarea unei strategii de gestionare a riscului

4. Monitorizarea și evaluarea riscului pe durata implementării

Evaluarea riscurilor ‐ pe baza probabilității și impactului asupra proiectului ‐ a fost realizată prin

intermediul Matricei de evaluare a riscurilor (MER):

Figura 28: Analiza MER

Gravitate / Im

pact Ridicată M R R

medie S M R

Scăzută S S M

scăzută medie ridicată

Probabilitate

314

Riscurile identificate în partea de sus‐dreapta sunt cele mai mari, în timp ce riscurile din partea de

jos‐stânga sunt cele mai mici. Riscurile din partea de sus și mijloc stânga, precum și cele din stânga

sunt considerate ca fiind medii.

Componentele listei de riscuri au fost ajustate în funcție de MER, astfel, realizându‐se evaluarea

acestora.

Tabel 167: Clasificarea riscurilor

Gravitate / Im

pact

ridicată L.1, L.2, L.4, K.1, M.3 K.2, M.2 M.1,

medie P.2, I.3, E.1, E.3 K3, I.1, E.2, E.4 L.3, P.1,

scăzută L.5, J.1, J.2 I.2 –

scăzută medie ridicată

Probabilitate

În ceea ce privește gestionarea riscurilor pot fi aplicate următoarele strategii de bază:

Evitarea riscurilor

Prevenirea, gestionarea și reducerea riscurilor la un nivel acceptabil

Transferul de risc (comutare)

Realizarea unui plan de rezervă / plan de urgență (dacă apare riscul).

Pentru un risc pot fi aplicate mai multe strategii de gestionare a riscurilor. Obiectivul principal este

prevenirea și gestionarea (reducerea) riscurilor, cu toate acestea, trebuie planificată și gestionarea

posibilei sale apariții. Aceste strategii, adaptate la riscuri individuale, sunt prezentate în tabelul de

mai jos.

315

Tabel 168: Evaluarea și gestionarea riscului pe durata implementării

Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului

L. Riscuri publice/sociale

L.1. Opoziția publicului față de

introducerea noului sistem de

colectare

ridicată

Amenință realizarea obiectivelor proiectului.

scăzută

Investiția nu implică nicio componentă ce ar putea

provoca frica printre locuitori. Populația din localitățile

care fac parte din proiect este conștientă de beneficiile

aduse de servicii municipale de o calitate mai bună și de

impactul indirect asupra dezvoltării regiunii.

Comunicarea realizată cu ton și intonație

adecvate, precum și comunicarea preventivă

de la începutul proiectului.

Sublinierea beneficiilor aduse de noul sistem

pentru populație.

Realizarea unui plan de management in caz de

situații de urgență.

L.2. Eșec și eficiență redusă în ceea

ce privește introducerea noului

sistem de colectare

ridicată

Amenință realizarea obiectivelor proiectului.

scăzută

Publicul este deschis la măsuri luate în scopul protecției

mediului și așteaptă noul sistem. Se estimează apariția

unor dificultăți la începutul proiectului; totuși, pe termen

lung, poate fi operat eficient.




Realizarea unui plan de management in caz de

situații de urgență.

Creșterea gradului de responsabilitate socială

în timpul perioadei de informare a publicului

(evenimente și materiale de informare).

L.3. Nemulțumirea publicului

datorată creșterii prețului serviciului

medie

Creșterea nu amenință direct obiectivul

proiectului. Cu toate acestea, populația

săracă ar putea să opteze pentru depozitarea

ilegală din moment ce ipoteza potrivit căreia

100 % din populație își îndeplinește

ridicată

Având în vedere că sistemul ce urmează a fi implementat

va furniza un serviciu de o calitate mai bună decât cel

existent, va crește și cotizația publicului.

Creșterea cotizației la un nivel care are în

vedere gradul de suportabilitate al publicului

(lucru esențial și pentru propunere).

Informații cu privire la motivele pentru care a

crescut cotizația, extinderea elementelor

316


obligațiile nu este realistă. Pe de altă parte,

nu poate fi asigurată maniabilitatea fiecărei

gospodării.

Cu toate acestea, politica de cotizare face un

efort pentru a elimina acest dubiu.

Majoritatea societății cunosc bazele și

obligațiile serviciilor municipale.

sistemului și scopurile de atins.

Deșteptarea conștiinței sociale și principiul

„poluaoturl plătește”.

Deșteptarea conștiinței privind importanța

prevenirii, introducerii rezultatelor reciclării

(ex. material și energie economisite,

alternative la producția de noi produse)

L.4. Opoziția publicului cu privire la

amplasamentul depozitului, cereri

pentru găsirea unui amplasament

nou.

ridicată

În cazul căutării unui amplasament nou

pentru depozit, obiectivele proiectului ar fi

amenințate fundamental.

scăzută

Localitatea în care s‐ar construi depozitul a fost selectată

ca urmare a unor studii și investigații, precum și a

consultării publicului de‐a lungul implementării

proiectului. Pe baza experienței noastre, locația

planificată a fost primită deja bine primită în faza de

pregătire de către conducerea și locuitorii localității

selectate. Motivele sunt crearea de locuri de muncă,

servicii municipale de calitate înaltă și, indirect, impactul

asupra dezvoltării regiunii.




Plan de comunicare în caz de criză

Dacă riscul are loc chiar și cu implementarea

măsurilor de prevenire a riscurilor, renunțare

din partea proiectului.

L.5. Plângeri din partea publicului din

cauza impactelor temporare

neplăcute cauzate de lucrările de

construcție

scăzută

Nu pot influența considerabil progresul

lucrărilor. Plângeri din partea publicului (din

cauza impactelor temporare neplăcute

cauzate de lucrările de construcție) înlăturate

relativ repede.

scăzută

Investițiile și construcțiile la scară mare care durează mai

mult vor fi realizate cât mai departe de zonele

urbanizate, fără amenințarea clădirilor rezidențiale.




Alocarea de riscuri Contractorului pe baza

capacității de influență.

M. Riscuri tehnice

317


M.1. Amânarea autorizării

procedurilor din cauza

neconformității documentele cerute.

Procedură conform FIDIC Cartea

Galbenă.

ridicată

Acest risc ar putea limita implementarea

proiectului din punct de vedere al timpului.

Totuși, după un timp, prelungirea termenelor

limită nu este fezabilă.

ridicată

În baza practicii legale din Ungaria, s‐ar putea să fie

nevoie de depunerea documentelor lipsă în repetate

rânduri (chiar dacă selecția contractorilor a avut loc în

cele mai stricte condiții). Așadar, nu se poate preveni.

Menținerea și continuarea supervizării stricte

a graficului.

Înființarea unei structuri determinate și

puternice de gestionare a proiectului.



Compensarea termenlor limită și a perioadei

de disponibilitate adițională a contractorilor.

M.2. Cazuri de urgență ridicată

Evenimente neașteptate pot prelungi durata

proiectului. Anumite cazuri grave (ex.

explozii, incendii) pot periclita

implementarea proiectului.

medie

În timpul planificării și implementării se așteaptă

depunerea unei munci precise, avându‐se permanent în

vedere reglementările privind securitatea în muncă. Cu

toate acestea, nu pot fi excluse apariția de evenimente

neașteptate sau eșecuri.

Plan de urgență.

Plan de comunicare în caz de criză.

Crearea de rezerve de timp.

Comutarea riscurilor către contractori

(răspundere sub garanție, asigurare)

Ca urmare a unor evenimente grave, poate

avea loc chiar și o renunțare din partea

proiectului (în funcție de gravitatea și impactul

cazului de urgență ce are loc)

318


M.3. Consecințele unei planificări

sau execuții defectuoase. Procedură

conform FIDIC Cartea Galbenă.

ridicată

Implementarea proiectului este amenințată

de o planificare sau execuție defectuoasă.

Scopul fezabilității ar putea suferi modificări.

scăzută

Procesul de planificare este supervizat de mai multe

autorități. Execuția este realizată de contractorul

competent în conformitate cu prevederile de achiziție

publică, în cadrul mai multor supervizări tehnice.

Invitații și proceduri de achiziție publice

specifice și stricte.

Trebuie insistat asupra selecției Inginerului

FIDIC.

Control și raportare continuă între managerul

de proiect și contractori.


(răspundere sub garanție, asigurare).

Contractorul furnizează o garanție de bună

execuție și o garanție de restituire a

Riscuri legale

J.1. Modificarea prevederilor și

actelor normative relevante

scăzută

Impactul acestora depinde de gradul de

modificare. Cu toate că se cunoaște situația

proiectelor în desfășurare, se estimează că

acestea nu vor influențate considerabil. În

situația în care există o autorizație valabilă,

nu pot fi formulate cereri noi cu privire la

sistem în urma modificărilor legislative.

scăzută

Nu se cunosc modificări ale reglementărilor din Ungaria

sau UE care să influențeze proiectul.

Urmărirea continuă a legislației de mediu;

răspunsuri imediate și rezonabile la posibilele

modificări.

319


J.2. Modificarea standardelor

relevante

scăzută

În situația în care există o autorizație

valabilă, nu pot fi formulate cereri noi cu

privire la sistem în urma modificărilor

legislative.

scăzută

Nu se cunosc modificări ale reglementărilor din Ungaria

sau UE care să influențeze proiectul.

Urmărirea continuă a specificațiilor tehnice;

răspunsuri imediate și rezonabile la posibilele

modificări.


(răspundere sub garanție)

K. Riscuri de mediu/naturale

K.1. Amplificarea depozitării ilegale ridicată

În plus față de impactul dăunător pe care il

au asupra peisajului, depunerile ilegale de

deșeuri amenință calitatea apelor subterane

și a mediului geologic. Mia mult, eliminarea

deșeurilor în afara sistemului poate infleunța

scăzută

Cu toate că riscurile privind creșterea cotizației au fost

deja prezentate, se consideră nivelul de conștientizare al

mediului în regiune este cu mult peste media națională.

Astfel, e posibil ca depunerile ilegale să nu fie încadrate

la secțiunea corespunzătoare.

Prezentarea detaliată a obiectivelor

proiectului și o practică neadecvată de

gestionare a deșeurilor

Campanii puternice de informare a publicului

și de formare a atitudinii acestuia

K.2. Incendii, inundații sau alte

dezastre naturale

ridicată

Dezastrele naturale pot duce la întârzierea

proiectului. Unele cazuri grave pot amenința

chiar și implementarea proiectului.

medie

Până în acest moment, amplasamentele au fost

planificate în locații care nu au fost afectate de dezastre

naturale. În același timp, numărul de evenimente la

scară largă și neprevăzute a crescut și probabilitatea de a

avea loc a crescut în ultimul timp

Realizarea planului de urgență.

În funcție de impactul riscului ce a avut loc, în

cazul în care nu mai există alte soluții, poate

avea loc renunțarea din partea proiectului.

K.3. Amânarea anumitor lucrări din

cauza condițiilor meteo precare,

termene limită

medie

Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, s‐ar

putea să trebuiască oprite anumite lucrări de

execuție, acest fapt ducând la întârzierea

proiectului.

medie

A crescut numărul de evenimente la scară largă și

condițiile meteo neprevăzute care ne îngrijorează și în

ultima perioadă, a crescut probabilitatea ca acestea

săaibă loc.

Realizarea planului de urgență.

Comutarea riscurilr datorită asigurării.



P. Riscuri economico‐financiare

320


P.1. Problemele de lichidități dintre

contractorul principal și cel de bază,

precum și între cel de bază și

subcontractor

medie

Din cauza plăților întârziate, contractorii ar

putea deveni nefezabili sau s‐ar putea opri

investițiile.

ridicată

Pe baza experienței și a procedurilor de plată cunoscute,

riscul ar putea proveni de la schema de finanțare post

factum.

Atenție specială acordată procedurilor de

achiziții publice și selecția contractorilor. Sunt

selectați contractorii cu un istoric financiar

adecvat.

Realizarea de grafice financiare adecvate la

intrarea în contract.



P.2. Costuri investiționale mai

ridicate decât cele planificate;

situații și lucrări suplimentare pentru

care este nevoie de soluții tehnice

neplanificate

medie

Pot duce la amânarea proiectului, deși, nu

pot împiedica atingerea obiectivelor

proiectului.

scăzută

Ar putea să provină dintr‐o planificare neadecvată. Cu

toate acestea, deținătorul proiectului a acordat o atenție

specială eliminării acestora de‐a lungul perioadei de

pregătire a proiectului.

Selecția unor puncte și organizații de control

adecvate de‐a lungul implementării.





I. Riscuri din punct de vedere

321


I.1. Tensiuni în cadrul Asociației,

separarea membrilor Asociației

medie

Contractul de Asociere reglementează pașii,

așadar ar putea duce la soluționarea

tensiunilor.

medie

Există tensiuni într‐o organizație din care fac parte

conducători ai mai multor localități.

Întâlniri periodice ale membrilor și informarea

în detaliu a acestora.

Implicarea membrilor Asociației în pregătirea

proiectului.

Creșterea stricteții Contractului de Asociere,

revizuire continuă.

Elaborarea planului de comunicare în caz de

criză și actualizarea continuă a acestuia

I.2. Modificarea membrilor

managementului de proiect

scăzută

Documentația necesară și managementul

proiectului format din mai multe persoane

care facilitează un lucru lin, independent de

modificările de personal.

medie

Nu poate fi asigurată menținerea personalului pe un

proiect amânat mai mulți ani (pensii, aspecte de

sănătate, posibil incompetență. Și în timpul perioadei de

pregătire au loc modificări ale personalului.

Documentație și flux adecvat de informații.

Lucrul în echipă.

Dezvoltarea comunicării interne.

Verificarea periodică a conducerii

managementului de proiect.

I.3. Luarea de decizii greșite. medie

Acestea sunt legate de sarcini parțiale ale

proiectului,așadar au impact doar asupra

sub‐sarcinilor.

scăzută

Decizii cu privire la întreg proiectul și obiectivele acestuia

sunt luat la nivel de organism. Cu toate acestea, unele

decizii mai puțin importante referitoare la sub‐sarcini

pot fi luate și la nivele mai inferioare care ar duce la

decizii luate în baza unor informații incomplete sau

greșite sau pregătite într‐un mod necorespunzător.

Documentație și flux adecvat de informații.

Lucrul în echipă.


Verificări, asigurarea calității.

E. Alte riscuri

322


E.1. Pierderi materiale, de resurse

tehnice

medie

Utilizarea frauduloasăa uneltelor și utilajelor, degradarea amplasamentelor, daune aduse proprietăților de pe amplasament ar putea duce la întârzierea sub-sarcinilor din cadrul proiectului.

scăzută

Protecția adecvată a șantierului este în interesul

constructorilor.



Pază mărită a șantierelor.

E.2. Atacuri lansate de alte

organizații împotriva proiectului ce

cerază o reputație proastă.

medie

Nu influențează scopul final al proiectului,

deși ar putea să îngreuneze procesul. În plus,

s‐ar putea să fie nevoie de resurse

suplimentare pentru management și

prevenirea atacurilor.

medie

Din moment ce mai mulți furnizori de utilități își

desfășoară activitatea în zonă, s‐ar putea să facă anumiți

pași să își recapete piața de interes. Mai mult, nu poate

fi exclus nici riscul unor acțiuni intreprinse de ONG‐uri;

pot ridica probleme, în special, organizațiile civile de

mediu.

Elaborarea planului de comunicare în caz de

criză și actualizarea continuă a acestuia.

Acces continuu al fiecărui grup țintă la

publicitate și informări cu privire la progresul

proiectului.

Monitorizarea și managementul continuu al

situațiilor de criză din partea managementului

proiectului, disponibilitatea de a negocia cu

părțile implicate.

Implicarea continuă a civililor în cadrul etapei

de implementare a proiectului.

323


E.3. Riscuri rezultate din gestionarea

neadecvată a drepturilor de

proprietate.

ridicată

O precondiție a acestei propuneri este

regalarea drepturilor de proprietate. Acest

aspect trebuie finalizat înainte de semnarea

Contractului de Finanțare. Altfel, poate

influența întreaga propunere sau gradul de

sprijin acordat care se poate regăsi în

cotizațiile de operare/publice sau poate

amenința întregul proiect.

scăzută

O propunere încununată de succes este în interesul

Asociației și face tot posibilul în vederea respectării

responsabilităților Așadar, acest aspect nu va ridica

probleme în etapa de operare.


Plan de comunicare în caz de criză.

Consultări cu CL implicate.

Crește gradul de comutare al responsabilității

de pe bunurile proprii (dacă este relevant) pe

ale altora.

324

14. LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR

GSA Grămezi statice aerate

ACB Analiza cost ‐ beneficiu

NCO Necesar chimic de oxigen

PJGD Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Harghita

CE Comisia Europeană

EIM Evaluarea impactului asupra mediului

UE Uniunea Europeană

SF Studiu de fezabilitate

SGA Strat geosintetic argilă

HG Hotărâre de Gurven

PEHD Polietilenă de înaltă densitate

ADI Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, a se vedea și: AM

INS Institutul Național de Statistică

IPPC Prevenire și control integrat al populării

ISIC Clasificarea internațională a standardelor industriale

ISPA Instrument pentru politici structurale de preaderare

SIGD Sistem integrat de gestionare a deșeurilor

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului

AM Asociația Municipală, a se vedea și: ADI

TMB Tratare mecano‐biologică

MMP Ministerul Mediului și Pădurilor

OM Ordin de ministru

DMS Deşeuri municipale solide

NACE Nomenclatorul activităților economice din Comunitatea Europeană

(Nomenclature Générale des Activités Économiques dans les Communautés

Européennes)

NTPA Normativele Tehnice pentru Protecţia Apelor

PNGD Planul Național de Gestionare Deșeuri

O&Î Operare şi întreţinere

PE Polietilenă

PET Politereftalat

UIP Unitatea de implementare a proiectului

PP Polipropilenă

CA Combustibil alternativ

PRGD Plan Regional de Gestionare a Deșeurilor

POS Mediu Program Operaţional Sectorial de Mediu

DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

CGD Centru gestionare deșeuri

Documents

Sistem integrat de gestionare a deş țelhetojovo.ro/.../2017/02/Studiu-de-fezabilitate_RO.pdf · 2017-02-23 · 1 Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în județul Harghita