SINTEZA · Web viewși prin Ordinul nr.302 din 03.05.2012 Ordinul IFPS nr.302 din 03.05.2012 „Cu privire la circuitul electronic al documentelor ce țin de executarea silită a

Anexă la Hotărârea Curții de Conturi

nr.20 din 26 mai 2017

RAPORTUL

auditului privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016

1

Lista acronimelorAcronimul Termenul abreviat

APL Autoritățile publice locale

APP Agenția Proprietății Publice

BASS Bugetul asigurărilor sociale de stat

BPN Bugetul public național

BS Bugetul de stat

BUAT Bugetul unităților administrativ-teritoriale

BUMM Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei

BV Biroul Vamal

BVM Bursa de Valori a Moldovei

CCRM Curtea de Conturi a Republicii Moldova

CNPF Comisia Națională a Pieței Financiare

DAF Direcția de Administrare Fiscală

DAI Direcția audit intern

DGAMC Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

FAOAM Fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală

IFPS Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

IFST Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MF Ministerul Finanțelor

MJ Ministerul Justiției

SFS Serviciul Fiscal de Stat

SIA Sistem informațional automatizat

SV Serviciul Vamal

UNEJ Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

2

SINTEZAExecutarea silită constituie un ansamblu de măsuri/acțiuni întreprinse de

organele de stat abilitate (SFS, SV, executorii judecătorești etc.) pentru perceperea forțată a obligației fiscale/vamale, taxei de stat și altor plăți față de BPN.

Sistemul de gestiune a executării silite organizat de autoritățile cu atribuții legale în domeniu nu garantează conformitatea și eficacitatea procesului de executare silită a obligației fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în BPN. Mecanismele instituite pentru aplicarea măsurilor de executare silită în vederea încasării veniturilor în BPN urmează a fi revăzute și perfecționate, iar cadrul reglementărilor să fie actualizat. Astfel, Curtea de Conturi constată, pe lângă rezultatele obținute de autoritățile implicate în procesul de gestiune silită, o eficacitate limitată de funcționalitatea organizațională și incoerențe în acțiunile interinstituționale cu atribuții în acest domeniu.

Cele mai semnificative deficiențe constatate de audit în procesul de executare silită a obligației fiscale aferente responsabilităților ce revin Serviciului Fiscal de Stat:

- comparativ, cu anii precedenți, se atestă o descreștere a restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de BPN. Această descreștere reprezintă un fenomen determinat de înscrierea obligațiilor fiscale restante/datorate în evidență specială (de circa 2,1 ori mai mult în anul 2016 față de anul 2014). Astfel, ca urmare faptului că, potrivit cadrului legal, acestea nu se consideră restanțe pe perioada aflării la evidența fiscală specială, se creează impresia îmbunătățirii situației la capitolul restanța contribuabililor față de bugetul public național. În aceste circumstanțe, valoarea generală a obligațiilor fiscale datorate, inclusiv a celor înscrise în evidența specială, constituie 6543,8 mil.lei, dintre care raportate de SFS ca restanțe însumează 1826,0 mil.lei la situația din 31.12.2016;

- aplicarea celor 4 măsuri de executare silită, prevăzute legal1, de către SFS se rezumă, în cea mai mare parte, la încasările de pe conturile bancare ale contribuabililor restanțieri (79,0%), iar celelalte 3 măsuri, deși au fost aplicate, nu și-au atins scopul scontat (21,0%);

- deficiențele în procesul de aplicare a sechestrelor afectează rezultatele și eficacitatea încasării plăților restante față de BPN. Astfel, auditul a constatat, în special: (i) aplicarea măsurilor de executare silită în timp îndelungat (de la 1 lună la 3 ani) și aplicarea sechestrelor pe bunurile greu de a fi valorificate; (ii) sechestrarea, în unele cazuri, de către organele fiscale a bunurilor în valoare ce depășește considerabil restanțele obligațiilor fiscale ale contribuabililor; (iii) lipsa controlului privind respectarea prevederilor Codului fiscal a condiționat înstrăinarea bunurilor sechestrate de către contribuabili în perioada 2014-2016 în valoare de 5,4 mil.lei; (iv) aplicarea sechestrelor asupra roadei viitoare implică riscuri sporite de înstrăinare a producției agricole recoltate, de comercializare a acesteia fără eliberarea facturilor; (v) ridicarea sechestrelor cu întârziere în cazurile înstrăinării bunurilor. Aceste circumstanțe sporesc efectul apariției riscurilor de neonorare a obligațiilor față de stat, fapt ce diminuează încasările aferente BPN;

- caracterul limitat și formal al interesului SFS pentru comercializarea bunurilor sechestrate a cauzat un grad redus (de 0,4%) de încasare a obligațiilor 1 Art.194 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

3

fiscale, comparativ cu cele aferente valorii sechestrelor aplicate. Concomitent, auditul a identificat că: (i) IFST nu sunt preocupate de comercializarea bunurilor, fiind desfășurate doar 15,8% din licitațiile preconizate (338 din 2138 planificate); (ii) termenele de evaluare și comercializare a bunurilor sechestrate nu sunt suficient monitorizate, ca urmare acestea fiind tergiversate; (iii) sechestrele sunt aplicate pe bunuri cu risc sporit de necomercializare și/sau nesolicitate pe piață, iar necomercializarea bunurilor sechestrate, în valoare de 55,8 mil.lei la situația din 31.12.2016, este și o consecință a unei colaborări insuficiente între organele implicate în procesul de comercializare a bunurilor sechestrate; (iv) SFS dispune de valori mobiliare sechestrate, însă în condițiile neaprobării reglementărilor de rigoare, acestea nu pot fi comercializate în scopul stingerii obligațiilor fiscale restante;

- diminuarea controlului efectiv al SFS asupra procesului de executare a documentelor executorii în beneficiul statului de către executorii judecătorești a condiționat neîncasarea în termen a restanțelor față de BPN.

Prin prisma responsabilităților ce revin Serviciului Vamal în procesul de executare silită a obligației vamale, auditul denotă:

- volumul raportat al restanțelor administrate de SV nu include volumul deplin al penalităților aferente plăților de bază restante, această situație fiind generată de neactualizarea/necalcularea obligațiilor vamale restante în SIA al SV. În aceste circumstanțe, persistă riscurile de neîncasare în deplină măsură a obligațiilor vamale restante;

- obligațiile vamale restante față de bugetul de stat, administrate și raportate de SV la 31.12.2016, au însumat 319,5 mil.lei, acestea fiind înregistrate de 653 de plătitori vamali restanțieri. Se menționează că suma totală a restanței este în creștere cu 12,3 mil.lei, comparativ cu perioada similară a anului 2015, iar obligațiile vamale restante în anul 2015 s-au diminuat, față de 2014, cu 28,9 mil.lei, sau cu 8,6%;

- în perioada auditată, SV a recurs la suspendarea conturilor bancare ale plătitorilor vamali și la intentarea procesului de insolvabilitate. Totodată, pentru obligațiile vamale neachitate în termen, debitorilor restanțieri nu le-au fost aplicate alte proceduri de executare silită (ordine incaso, sechestre, ridicarea numerarului, urmărirea bunurilor plătitorului vamal). Pe de altă parte, în situațiile în care s-a procedat la aplicarea acestora, nu s-a realizat încasarea în totalitate a sumelor care reprezintă obligațiile vamale neachitate la bugetul statului de plătitorii vamali respectivi;

- de asemenea, în realizarea măsurilor de executare silită de către SV au fost identificate și alte probleme, precum: (i) organul vamal nu a asigurat în unele cazuri conformarea la prevederile legale cu privire la înaintarea ordinelor incaso și (ii) neaplicarea, în cazurile verificate, a sechestrelor asupra bunurilor debitorilor. Lipsa unor reglementări exhaustive privind comercializarea bunurilor sechestrate de către SV a omis oportunitatea aplicării sechestrelor de către organele vamale;

- aparatul central al SV nu a monitorizat și nu a coordonat procesul de organizare a activității de executare silită de către birourile vamale, nefiind asigurată nici raportarea acțiunilor de executare silită de către acestea. Concomitent, aplicarea insuficientă a măsurilor de executare silită și conlucrarea

4

neconstructivă între SV și executorii judecătorești condiționează formarea restanțelor nerecuperabile ca urmare a deschiderii procedurii de insolvabilitate.

Prin prisma responsabilităților ce revin Ministerului Justiției, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și executorilor judecătorești în procesul de executare silită a obligațiilor restante față de BPN, auditul a constatat următoarele:

- gestiunea silită a restanțelor față de BPN de către executorii judecătorești este defectuoasă și compromisă de mai multe încălcări. Astfel, informațiile prezentate de UNEJ nu asigură raportarea și, respectiv, cunoașterea de către Parlament, Guvern, MF, MJ, SFS, SV, Consiliul Concurenței, societatea civilă etc. a volumului real al restanței față de buget înaintat spre executare de către executorii judecătorești, a nivelului de încasare și transferare la buget;

- rezultatul executării silite de către executorii judecătorești indică un nivel redus al încasării mijloacelor bănești în beneficiul statului. Astfel, la situația din 31.12.2016, în gestiunea executorilor judecătorești erau înregistrate circa 113,9 mii de documente executorii de încasare în beneficiul statului, în valoare cumulativă de circa 781,0 mil.lei, constituite din: obligațiile fiscale și vamale neachitate în termen, taxe de stat aplicate de instanțele judecătorești, amenzi, penalități etc. Conform datelor sistematizate de audit, nivelul mediu pe anii 2014-2016 de executare a documentelor executorii aferente BPN indică 20,6% (sau 177,7 mil.lei);

- lipsa de supraveghere și control din partea organelor abilitate (MJ, UNEJ, SFS) a determinat neconformitatea activității executorilor judecătorești în procesul de executare silită. Astfel, 119 din 175 de executori judecătorești, sau 68%, nu au fost supuși controalelor din data învestirii în funcție (a. 2010) până în prezent;

- în baza riscurilor estimate de audit, Curtea de Conturi a solicitat Serviciului Fiscal de Stat efectuarea controalelor fiscale la 30 de executori judecătorești. Printre cele mai semnificative neconformități se semnalează: (i) depășirea termenului legal de distribuire a sumelor încasate în buget (de la 1 zi până la 5 ani) și menținerea mijloacelor încasate silit în conturile curente speciale ale acestora; (ii) netransferarea în termene legale în buget (în 1941 de cazuri) a mijloacelor încasate din obligațiile restante (taxa de stat, obligațiile fiscale/vamale, amenzi, penalități și alte plăți), în sumă totală de circa 2,2 mil.lei; (iii) dezafectarea mijloacelor bănești, în sumă de 30,5 mil.lei, rezultate din executarea silită, prin depunerea acestora în contul de depozit și obținerea dobânzii în conturile proprii de onorarii în sumă de 2,7 mil.lei.

În aceste circumstanțe, opinia auditului indică asupra examinării oportunității de încasare a mijloacelor bănești în beneficiul statului prin utilizarea conturilor trezoreriale la pozițiile Clasificației bugetare, ceea ce va exclude contul intermediar (contul curent special al executorului judecătoresc) care favorizează imoblizarea, dezafectarea pe termen nedeterminat și neasigurarea integrității acestora.

De menționat că, Consiliul Concurenței nu deține informații referitor la încasarea în buget de către executorii judecătorești a sumelor aferente amenzilor,

5

aplicate de Consiliu și transmise executorilor judecătorești spre încasare în buget, în sumă de 28,1 mil.lei.

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Eficacitatea sistemului de executare silită este de o importanță decisivă în eradicarea fenomenului neplăților către buget.

În Republica Moldova instituțiile cu atribuții în reglementarea și administrarea restanțelor în BPN, inclusiv prin executare silită, sunt: MF – cu atribuții de reglementare; SFS – cu atribuții de administrare și colectare a obligațiilor fiscale cu cele 36 de IFST; SV – cu atribuții de colectare a obligațiilor vamale; MJ și UNEJ – cu atribuții de supraveghere a activității executorului judecătoresc care exercită atribuții de executare a documentelor executorii. Cadrul instituțional privind administrarea obligațiilor fiscale/vamale și a altor plăți în BPN prin executare silită schematic se prezintă în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Responsabilitatea Serviciului Fiscal de Stat constă în organizarea și efectuarea administrării fiscale, în exercitarea competențelor atribuite în acest domeniu prin prisma Codului fiscal și altor acte legislative și normative. Concomitent, conducerea SFS este responsabilă de implementarea unui management instituțional și unui sistem de control intern conform cadrului legal2, orientat spre exercitarea atribuțiilor de administrare fiscală.

SFS organizează și efectuează executarea silită a obligațiilor fiscale, precum și verifică corectitudinea acțiunilor și procedurii de alăturare și raportare, realizate de către executorul judecătoresc3.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, executare silită a obligației fiscale4 sunt acțiunile întreprinse de organul fiscal pentru perceperea forțată a restanței.

Responsabilitatea Serviciului Vamal și a birourilor vamale este de a asigura conformitatea respectării prevederilor legale în activitatea de administrare a obligațiilor vamale, inclusiv prin executare silită, conformitatea gestionării fondurilor publice, prin implementarea unui sistem de management financiar și control intern eficient ce ar asigura buna guvernare, precum și ar preveni faptele de fraudă și eroare.

Organul vamal a fost învestit cu drepturi de a efectua executarea obligației vamale restante în temeiul Legii nr.324 din 23.12.20135, începând cu 01.01.2014.

Conform prevederilor Codului vamal, executare silită6 este întreprinderea de către organul vamal a acțiunilor pentru încasarea silită a obligației vamale ajunsă la scadență.

Astfel, atât SV, cât și SFS întreprind măsuri pentru încasarea silită a obligațiilor vamale/fiscale restante față de buget și conlucrează cu executorii judecătorești în vederea încasării acestora.

2 Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr. 229 din 23.09.2010).3 Art.133 alin.(1) lit.f) și alin.(2) lit.e) din Codul fiscal.4 Art.129 pct.14 din Codul fiscal.5 Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.6 Art.1 pct.58 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare – Codul vamal).

6

Supravegherea activității executorului judecătoresc este exercitată de Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești7.

Ministerul Justiției exercită conducerea, coordonarea și controlul în domeniile de competență, realizează politica statului în domeniul justiției și drepturilor omului, contribuie la menținerea stabilității și calității cadrului normativ, la armonizarea acestuia cu standardele internaționale, veghează asupra respectării principiului supremației legii. Activitatea MJ este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.736 din 03.10.20128.

În responsabilitatea Ministerului Justiției este supravegherea activității executorilor judecătorești, și anume: în domeniile reglementării, supravegherii și controlului activității executorilor judecătorești, precum și examinării documentelor și petițiilor privind executarea silită. În mod detaliat, competențele MJ sunt prezentate schematic în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

UNEJ este constituită și funcționează în temeiul Legii nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești și Statutului adoptat prin Hotărârea nr.1 a Congresului executorilor judecătorești din 21.09.2010. UNEJ acționează pentru asigurarea prestigiului și autorității profesiei de executor judecătoresc.

Conform Statutului, UNEJ este constituită din executorii judecătorești învestiți în funcție, calitatea de membru fiind obligatorie și apare din momentul învestirii în funcție.

Responsabilitatea UNEJ constă în organizarea și supravegherea serviciului statistic general al executorilor judecătorești; acordarea, în conformitate cu prevederile legislației, a asistenței de consultanță, analiză, evaluare, monitorizare în domeniul executării; elaborarea, implementarea/realizarea, evaluarea și monitorizarea diferitor proiecte la nivel ramural, în scopul dezvoltării activității de executare etc.

Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat și doar executorul judecătoresc licențiat poate efectua executarea silită9.

Cadrul legislativ în care își desfășoară activitatea executorii judecătorești este reprezentat de Codul de executare10, Legea cu privire la executorii judecătorești nr.113 din 17.06.2010, Hotărârea Guvernului nr.886 din 23.09.201011 și de alte acte normative în vigoare.

Executorii judecătorești sunt numiți prin Ordinul ministrului Justiției, cu eliberarea licenței în baza hotărârii Comisiei de licențiere. Astfel, la etapa de realizare a auditului sunt înregistrați 173 de executori judecătorești licențiați, care pot întreprinde acțiuni de executare silită doar în circumscripția camerei teritoriale a executorilor judecătorești în care biroul său își are sediul12.

7 Art.33 alin.(1) din Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (în continuare – Legea nr.113 din 17.06.2010).8 Hotărârea Guvernului nr.736 din 03.10.2012 „Cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Justiției”.9 Art.2 alin.(1) din Legea nr.113 din 17.06.2010.10 Codul de executare al Republicii Moldova nr.443 din 24.12.2004 (în continuare – Codul de executare).11 Hotărârea Guvernului nr.886 din 23.09.2010 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de determinare a mărimii taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc și a spezelor procedurii de executare”.12 Art.30 alin.(1) din Codul de executare.

7

Schematic, sistemul executorilor judecătorești în RM este prezentat în Figura nr.2.

8

Figura nr.2

Sursă: Schemă elaborată de echipa de audit în baza informației prezentate de UNEJ.

II. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit a fost planificată13 și inițiată de Curtea de Conturi la solicitarea Comisiei parlamentare permanente economie, buget și finanțe. Conform rigorilor și cerințelor actuale, au fost auditate metodele și instrumentele restanțelor aferente obligațiilor fiscale și vamale curente și istorice.

Auditul de conformitate asociat auditului de performanță privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016 a avut drept scop exprimarea unei concluzii generale cu privire la funcționalitatea sistemului de percepere a obligațiilor fiscale/vamale prin executare silită.

Prezenta misiune de audit a abordat activitățile implicate în colectarea obligațiilor cuvenite BPN, respectiv, procesul de formare, evidență și încasare a acestora în buget, accentul preponderent fiind pus pe măsurile de executare silită.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obținerea probelor de audit suficiente și adecvate pentru susținerea constatărilor și concluziilor de audit privind conformitatea și eficacitatea măsurilor de executare silită a obligației fiscale/vamale aplicate față de agenții economici restanțieri pe parcursul anilor 2014-2016, cu formularea concluziilor de audit. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă și eroare.

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că sistemul de management și control organizat de autoritățile cu atribuții de executare silită garantează conformitatea și eficacitatea procesului de executare silită a obligației fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în BPN.

13 În conformitate cu art.28 și art.31 alin.(1) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și cu Programul activității de audit pe anul 2016, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.12.2015 (cu modificările ulterioare).

9

MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI

UNIUNEA EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

supravegează activitatea executorilor judecătorești

UNIUNEA EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

175 executori judecătorești

Camera teritorială Nord


Camera teritorială Centru


Camera teritorială Sud


În cadrul acestei misiuni, auditul public extern și-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală: „Mecanismele instituite pentru aplicarea măsurilor de executare silită în vederea încasării veniturilor în BPN sunt funcționale și eficace?”.

Sfera auditului a cuprins evaluarea implementării cadrului normativ-legal privind modul de executare silită a obligațiilor fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în BPN, precum și a responsabilităților autorităților implicate în procesul de administrare a domeniului respectiv.

Abordarea de audit. Misiunea de audit realizată a fost una de conformitate asociată auditului de performanță. Astfel, obiectivele de audit au fost atât de conformitate, cât și de performanță, cu o abordare mixtă: pe sistem, stabilind dacă sistemele de management și control sunt funcționale și eficace; pe probleme, identificând carențele și punctele slabe ale domeniului de executare silită, precum și pe principalele rezultate stabilind discrepanțele majore între impactul așteptat și rezultatul obținut urmare a încasării veniturilor în BPN prin executare silită.

Domeniul de aplicare și metodologia auditului sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

3.1 GESTIUNEA SILITĂ A OBLIGAȚIEI FISCALE DE CĂTRE SERVICIUL FISCAL DE STAT

Nivelul actual al restanțelor administrate de către SFS reflectă, per ansamblu, o tendință de descreștere. În același timp, auditul a relevat că actuala modalitate de raportare a restanțelor nu oferă o imagine reală a volumului cumulativ, acestea fiind diminuate cu suma obligațiilor fiscale datorate înscrise, în condițiile legii, în evidența specială. În acest context, pe dimensiunea stingerii obligațiilor fiscale restante față de BPN, SFS înregistrează performanțe modeste, în special la compartimentul încasarea obligațiilor fiscale restante prin aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită.

Astfel, eficacitatea instrumentelor de gestiune silită este afectată de aplicarea insuficientă și de nefuncționalitatea măsurilor de executare silită. În special, se atestă probleme majore în cadrul procesului de aplicare a sechestrelor pe bunuri și în cel de comercializare a acestora în scopul stingerii obligațiilor fiscale restante.

Deși Codul fiscal prevede verificarea de către organele fiscale a executorilor judecătorești, SFS nu a efectuat asemenea controale din momentul reformei sistemului executorilor judecătorești (a. 2010). Astfel, doar în cadrul prezentului audit SFS a realizat, la solicitarea Curții de Conturi, mai multe controale tematice, rezultatele acestora adeverind riscurile estimate de către audit.

În aceste circumstanțe, unele măsuri de executare silită prevăzute de cadrul legal nu își ating scopul scontat.

10

3.1.1 Performanțele SFS pe dimensiunea stingerii obligațiilor fiscale restante față de BPN sunt modeste.

Potrivit Codului fiscal14, restanța este suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum și suma majorării de întârziere (penalității) și/sau amenzii.

Analiza auditului asupra informațiilor și datelor raportate de SFS în perioada 2014-2016 a relevat o tendință de descreștere continuă a volumului restanțelor administrate de acesta. Informațiile privind restanțele la plățile de bază, amenzile și penalitățile la BPN în anii 2014-2016 sunt prezentate în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

(mil.lei)

Anul 2014 Anul 2015 Anul 20160.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

2500.0

3000.0

1228.4 1129.5 1120.6

292.7 228.6 293.9

1000.1

426.7 361.550.1 59.9 49.9

2571.3

1844.71826.0

Evoluția restanței Serviciului Fiscal de Stat la BPN pe anii 2014-2016

BS BUAT BASS FAOAM BPN

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor privind restanțele la BPN pe anii 2014-2016 administrate de SFS.

Datele din diagramă relevă că restanțele față de BPN sunt în descreștere, înregistrând 1826,0 mil.lei la data de 31.12.2016, ceea ce este mai puțin cu 745,3 mil.lei față de situația prezentată la 31.12.2014 și cu 18,7 mil.lei – față de 31.12.2015, sau cu 29,0% mai puțin față de anul 2014 și, respectiv, cu 1,0% față de 2015.

Comparând anul 2016 cu 2014, se observă că cele mai semnificative diminuări ale restanțelor la plata obligațiilor fiscale față de BPN se înregistrează la BASS – cu (-63,8%), urmate de BS – cu (-8,8%), iar restanțele la BUAT au înregistrat o creștere cu 0,1%.

Examinările prezentului audit relevă că unul dintre cei mai semnificativi factori care influențează totalul restanțelor este înscrierea obligațiilor fiscale restante în categoria de evidență specială a obligației fiscale15, care este parte componentă a evidenței generale, dar, în condițiile legale, nu se consideră restanțe.

Astfel, auditul atestă că, în condițiile legale, nu sunt raportate ca restanță, la situația din 31.12.2016, obligațiile fiscale datorate în sumă totală de 4717,8 mil.lei, înscrise în evidența specială.

Situația cumulativă a obligațiilor fiscale restante și a obligațiilor fiscale înscrise în evidența specială se prezintă în Tabelul nr.1.

14Art.129 pct.13 din Codul fiscal.15 Art.174 alin.(5) din Codul fiscal.

11

Tabelul nr.1(mil.lei)

La situația din

Obligații fiscale restanteObligații fiscale

restante înscrise în evidența specială

Obligații fiscale restante generaletotal

inclusiv

la plăți de bază penalități amenzi

1 2=3+4+5 3 4 5 6 7=2+6

31.12.2014 2571,3 1674,5 525,8 371,0 2268,4 4839,7

31.12.2015 1844,6 1002,5 480,5 361,6 4567,1 6411,7

31.12.2016 1826,0 967,2 544,3 314,5 4717,8 6543,8

Sursă: Informații sistematizate de echipa de audit din: Dările de seamă privind restanța la BPN administrate de SFS; Informațiile privind sumele calculate, achitate și restante la amenzi și majorări de întârziere; Rapoartele privind sumele obligațiilor fiscale luate la evidență (pentru anii 2014-2016).

În aceste circumstanțe, volumul total al obligațiilor fiscale restante raportate regulamentar de către SFS și al obligațiilor fiscale restante, dar care, în condițiile legii, nu se raportează ca restanțe pe perioada înscrierii în categoria dată, însumează în total 6543,8 mil.lei la situația din 31.12.2016.

Și auditurile precedente ale Curții de Conturi au relevat că gestionarea de către SFS a restanțelor față de BPN rămâne o problemă majoră și continuă.

3.1.2 Obligațiile fiscale înscrise în evidența specială sunt parte componentă a evidenței generale fiscale, dar, în condițiile actualului cadru legal, nu sunt considerate restanțe pe perioada înscrierii.

Potrivit informațiilor prezentate de SFS, auditul constată că suma totală a obligațiilor fiscale restante (plăți de bază, penalități și amenzi) față de BPN la 31.12.2016 constituia 1826,0 mil.lei. În același timp, la data de 31.12.2016 înregistrarea obligațiilor fiscale în evidența specială în fișele a 2590 de contribuabili constituia 4717,8 mil.lei, fiind formată din: plăți de bază (2810,5 mil.lei), penalități (720,9 mil.lei) și amenzi (1186,4 mil.lei).

Analiza efectuată de audit constată că în anii 2014-2016 volumul obligațiilor fiscale restante înscrise în evidența specială înregistrează o creștere continuă, de la 1213,3 mil.lei (la 01.01.2014) până la 4717,8 mil.lei (la 31.12.2016), sau de 3,8 ori. Analiza situației în dinamică se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2(mil.lei)

Analiza în dinamică a volumului obligațiilor fiscale luate la evidență specială

Num

ărul

co

ntri

buab

ililo

r

Soldul inițial

Luate la

evidență specială

Scoase din evidența specială

Soldul la finele anului

num

ărul

co

ntri

buab

ililo

r suma, total

num

ărul

co

ntri

buab

ililo

r suma, total

num

ărul

co

ntri

buab

ililo

r suma, total

Anul 2014 1014 1213.3 567 1206.9 141 151.8 1440 2268.4

Anul 2015 1440 2268.4 1079 2799.7 541 500.9 1978 4567.1

Devieri 2015/2014

+426.0 +1055.1 +512.0 +1592.8 +400.0 +349.1 +538.0 +2298.7

12

Raportul 2015/2014(%)

+42.0 % +87.0 % +90.3 % +132.0 % +283.7 % +230.0 % +37.4% +101.3 %

Anul 2016 1980 4567.10 926 1754.70 315 1604.00 2590 4717.80

Devieri 2016/2015

+540.0 +2298.7 -153.0 -1045.0 -226.0 +1103.1 +612.0 +150.7

Raportul

2016/2015 (%)

+37.5% +101.3% -14.2% -37.3% -41.8% +220.2 % +30.9% +3.3%

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza Rapoartelor privind sumele obligațiilor fiscale luate la evidență specială pe parcursul anilor 2014, 2015 și 2016.

Astfel, cele mai semnificative înscrieri în evidența specială a sumelor obligației fiscale datorate au fost înregistrate de organele SFS în anul 2015 în volum de 2799,7 mil.lei la 1079 de contribuabili, datorită implementării noii metodologii ce ține de luarea la evidență specială a obligației fiscale.

Analiza auditului asupra datelor referitor la obligațiile fiscale datorate înscrise în evidența specială efectuată în aspectul componentelor BPN a atestat că acestea revin preponderent BS și însumează 3899,5 mil.lei, sau 82,7% din volumul total înscris în evidența specială. Acestea sunt urmate de componenta BUAT – cu 388,6 mil.lei, sau 8,2%, situația fiind prezentată în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2(mil.lei)

BS83%

BASS6%

FAOAM 3 %BUAT

8%

Sumele luate la evidență specială în anul 2016, în aspectul componentelor BPN

BS 3899,5 mil. lei

BASS 277,9 mil. lei

FAOAM 151,8 mil. lei

BUAT 388,6 mil. lei

Sursă: Diagrama elaborată de echipa de audit în baza datelor din Raportul privind sumele obligațiilor fiscale luate la evidență specială pe parcursul anului 2016.

Verificările efectuate de audit relevă că ponderea majoră a obligațiilor

fiscale datorate înscrise în evidența specială în anii 2014-2016 este înregistrată de IFS mun. Chișinău (76,4%), urmată de IFS mun. Bălți (2,5%), IFS UTA Găgăuzia (3,9%) și IFS Taraclia (2,1%). Auditul denotă că în anii 2014-2016, IFPS a asigurat întocmirea și prezentarea Ministerului Finanțelor a Rapoartelor trimestriale și anuale privind sumele obligației fiscale luate la evidența specială, în aspectul IFS teritoriale și componentelor BPN (BS; BUAT; BASS; FAOAM).

13

Se menționează că, potrivit cadrului legal16, obligațiile fiscale luate la evidență specială nu se consideră restanțe pe perioada aflării la evidența specială potrivit cadrului legal, cu excepția obligațiilor fiscale aferente contribuabililor aflați în procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.

În aceste circumstanțe, modalitatea respectivă de luare la evidență specială a obligației fiscale restante oferă o imagine neveridică a totalului obligațiilor fiscale datorate și creează doar impresia îmbunătățirii situației la compartimentul datorii.

3.1.3 Eficacitatea aplicării măsurilor de executare silită este afectată de mai multe carențe și dificultăți.

Analiza auditului referitor la gradul/rezultatele aplicării măsurilor de executare silită17 a obligației fiscale restante de către SFS în perioada 2014-2016, în raport cu totalul restanței la sfârșitul perioadei de gestiune, denotă o creștere permanentă a încasărilor. Situația este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3 (mil.lei)

Rezultatele aplicării măsurilor de executare silită de către SFS în perioada 2014-2016

Anul Total restanța de la sfârșitul

anului

Total executat

silit

Executat silit față

de restanță

Suma restanței încasate în aspectul măsurilor de executare silită

din conturile

plătitorilor

din conturile debitorilor plătitorului

ridicate din casieria

plătitorului

din comercializarea bunurilor sechestrate

bunuri sechestrate și restituite după

achitarea benevolă a restanței

1 23

=5+6+7+8+9

4=3/2*100% 5 6 7 8 9

2014 2591,3 481,9 18,6% 350,2 23,3 74,6 4,7 29,1

2015 1844,6 879,2 47,7% 678,9 31,2 83,4 3,2 82,5

2016 1826,0 974,2 53,4% 815,1 29,3 70,2 2,5 57,1

Total X 2335,4 X 1844,3 83,8 228,2 10,4 168,7

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit cu privire la rezultatele executării silite a obligației fiscale în anii 2014, 2015 și 2016 .

Datele din tabel atestă că pe parcursul anilor 2014-2016, urmare a executării silite a obligației fiscale, au fost încasate mijloace în buget în volum de 2335,4 mil.lei, înregistrând o creștere de la 481,9 mil.lei în anul 2014 până la 974,2 mil.lei în anul 2016. Totuși, raportul acestora față de restanța înregistrată nu depășește 18,0% în anul 2014, respectiv, 47,7% în 2015 și 53,4% în 2016. Astfel, dacă creșterea încasărilor sumelor restante din aplicarea măsurilor de executare silită în anul 2015, față de anul 2014, a constituit + 82,0%, atunci în 2016, față de 2015, acest indicator a înregistrat numai +10,8%.

În acest context se menționează că cel mai eficace rezultat este obținut din încasarea mijloacelor din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, care

16 Art.129 pct.13 din Codul fiscal.17 Art.194 din Codul fiscal.

14

însumează 1844,3 mil.lei, deținând o pondere de 78,9% din totalul sumelor încasate.

Acesta este urmat de volumul mijloacelor bănești ridicate din casieria plătitorului – 9,8%, sau 228,2 mil.lei, de valoarea bunurilor sechestrate și ulterior restituite după achitarea benevolă de către contribuabil a restanței – 7,2%, sau 168,7 mil.lei, și de mijloacele încasate din conturile debitorilor contribuabilului restanțier – 3,6%, sau 83,8 mil.lei. În același timp, suma încasată din comercializarea bunurilor sechestrate constituie doar 0,4%, sau 10,4 mil.lei, fiind la cel mai scăzut nivel de executare silită.

3.1.4 Încasările de pe conturile bancare ale contribuabililor restanțieri sunt afectate de imperfecțiunea cadrului legal.

În scopul executării prevederilor Codului fiscal în partea ce ține de aplicarea modalității de executare silită a obligației fiscale prin încasarea mijloacelor bănești de pe conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, IFPS, prin Ordinul nr.65 din 12.04.200618 și prin Ordinul nr.302 din 03.05.201219, a aprobat modalitatea suspendării operațiunilor la conturile bancare ale contribuabililor și modalitatea de executare silită a mijloacelor bănești din conturile bancare ale restanțierilor la BPN (ordine incaso). Se menționează că procedura încasării incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare este stabilită de Banca Națională a Moldovei20 în comun cu Ministerul Finanțelor.

Din analiza informațiilor prezentate de IFPS se atestă creșterea continuă a numărului ordinelor incaso înaintate de organele SFS la conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, de la 73544 în anul 2014 până la 144072 în 2016. Concomitent, au fost suspendate operațiunile la conturile bancare a 46936 de contribuabili restanțieri, prin înaintarea a 67018 dispoziții de suspendare.

Verificările auditului relevă că pe parcursul anilor 2014-2016 SFS a încasat mijloace bănești de pe conturile bancare ale contribuabililor în sumă de 1928,09 mil.lei, dintre care 1844,29 mil.lei – din conturile bancare ale plătitorilor, și 83,82 mil.lei – din conturile debitorilor plătitorilor.

În anul 2016, de pe conturile bancare ale agenților economici s-au încasat mijloace cu 134,3 mil.lei mai mult față de anul 2015, sau cu 18,9%, și, respectiv, mai mult față de anul 2014 cu 470,8 mil.lei, sau cu 126,0%. Totodată, de pe conturile debitorilor acestor plătitori în anul 2016 au fost încasate mijloace în sumă de 29,3 mil.lei, sau cu 1,9 mil.lei mai puțin față de anul 2015, și cu 5,9 mil.lei mai mult față de anul 2014.

Potrivit art.197 din Codul fiscal, încasarea mijloacelor bănești de către organele SFS de pe conturile bancare este asigurată prin înaintarea ordinelor incaso la instituțiile financiare în care se deservește contribuabilul restanțier, al cărui termen de valabilitate este limitat la 24 ore din momentul primirii.

18 Ordinul IFPS nr.65 din 12.04.2006, „Privind executarea art.227 alin.(1) și art.229 din titlul V al Codului fiscal, cu modificările ulterioare” (Titlul completat prin Ordinul nr.848 din 12.10.2015, în vigoare din 30.10.2015).19 Ordinul IFPS nr.302 din 03.05.2012 „Cu privire la circuitul electronic al documentelor ce țin de executarea silită a mijloacelor bănești din conturile bancare ale restanțierilor la bugetul public național”.20 Hotărârea BNM nr.375 din 15.12.2005 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea și perceperea în mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare” (cu modificările și completările ulterioare).

15

O altă problemă cu care se confruntă mai mulți ani la rând SFS în încasarea mijloacelor bănești de pe conturile bancare este lipsa prevederilor legale privind modul de prioritizare a executării de către instituțiile financiare a ordinelor incaso înaintate de diferite organe, în vederea încasării obligațiunii față de BPN.

În prezent, Codul de executare21 prevede alăturarea la urmărire de executorii judecătorești prin emiterea ordinelor incaso privind încasarea și urmărirea mijloacelor bănești de pe conturile debitorului restanțier.

La analiza în evoluție a numărului materialelor transmise de IFST pentru alăturarea la urmărirea privind executarea silită de executorii judecătorești se înregistrează o creștere a acestuia pe parcursul anilor 2014-2015, și anume cu 226 și, respectiv, cu 242. Ulterior, la situația din 01.01.2017 au fost remise 891 de ordine incaso, în sumă de 237,9 mil.lei, înregistrându-se o descreștere cu 128 de ordine în sumă de 219,2 mil.lei față de aceeași perioadă a anului 2015. Analiza situației vizând transmiterea materialelor de către SFS la executorii judecătorești și încasarea obligației fiscale prin intermediul acestora este prezentată în Diagrama nr.3.

Diagrama nr.3(mil.lei)

1/1/2014 1/1/2015 1/1/2016 1/1/20170

50100150200250300350400450500

125.2

215.5

457.1

237.9

7.9 15.3 14.7 20.9

Transmiterea materialelor de către SFS executorilor judecătorești și încasarea obligației fiscale prin intermediul lor

Suma transmisă executorilor judecătorești Suma obligațiilor fiscale încasate prin executorii judecătorești

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor prezentate de către organele fiscale privind volumul obligației fiscale restante în anii 2013-2016 executorilor judecătorești.

Datele din diagramă relevă că încasarea restanței urmare a alăturării ordinelor incaso la urmărirea de executorii judecătorești indică un nivel scăzut, care variază de la 6,3%, sau 7,9 mil.lei în anul 2014, până la 3,2%, sau 14,7 mil.lei din volumul total al restanțelor transmise spre încasare executorilor judecătorești în anul 2015.

Astfel, analiza încasărilor în BPN denotă că, pe parcursul a 4 ani, prin intermediul executorilor judecătorești, din totalul obligațiilor fiscale restante transmise spre alăturare prin ordine incaso în total de 1035,7 mil.lei, s-au încasat doar 58,8 mil.lei, sau în medie 5,7%.

21 Art.92 din Codul de executare.16

3.1.5. Procesul de aplicare a sechestrelor pe bunuri în scopul achitării obligației fiscale este afectat de mai multe neconformități.

Sechestrarea22 bunurilor contribuabililor restanțieri reprezintă una din modalitățile instituite de asigurare a executării silite a obligației fiscale restante față de BPN.

Analiza auditului atestă o descreștere continuă a volumului bunurilor sechestrate. Astfel, acestea, la 31.12.2016, au însumat 180,3 mil.lei, fiind cu 131,6 mil.lei mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2014, situațiile analizate fiind redate în Tabelul nr.4.

22 Art.200 alin.(1) și alin.(2) din Codul fiscal.

17

Tabelul nr.4(mii lei)

Nr. d/o Denumirea 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 Total

1. Soldul bunurilor sechestrate total 312040,5 210979,7 180386,0 x

2.. Valoarea bunurilor sechestrate anual 130915,5 205283,6 124460,9 460660,0

3. Valoarea bunurilor comercializate anual 4738,8 3151,1 2553,7 10443,6

4. Ponderea bunurilor comercializate în totalul bunurilor sechestrate (%) 1,1 0,8 0,8 x

5. Valoarea bunurilor sechestrate și ulterior restituite în legătură cu achitarea benevolă a obligației fiscale (restanței)

27077,2 98851,3 77714,8 203643,3

6. Ponderea bunurilor restituite în totalul bunurilor sechestrate (%) 6,1 23,7 25,5 x

7. Valoarea bunurilor sechestrate înstrăinate 475,0 553,0 4407,7 5435,0

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit cu privire la rezultatele comercializării bunurilor sechestrate în anii 2014, 2015 și 2016.

Datele analizate relevă că volumul bunurilor comercializate este în descreștere permanentă, de la 4738,8 mii lei în anul 2014 până la 2553,7 mii lei în 2016.

Se evidențiază o creștere continuă a valorii bunurilor sechestrate și ulterior restituite contribuabililor în legătură cu achitarea benevolă a obligației fiscale restante, aceasta majorându-se de circa 3 ori în anul 2016 (77,7 mil.lei), comparativ cu anul 2014 (27,1 mil.lei).

Totodată, se atestă creșterea ponderii bunurilor sechestrate și ulterior restituite, de la 6,1% în anul 2014 până la 25,5% în 2016. Însă, ponderea bunurilor comercializate în totalul bunurilor sechestrate evolutiv este în descreștere, de la 1,1% până la 0,8%.

Mai mult decât atât, auditul menționează și amploarea fenomenului de înstrăinare a bunurilor sechestrate în contul achitării obligațiilor fiscale restante. Astfel, volumul bunurilor sechestrate și înstrăinate în anii 2014-2016 a însumat 5435,0 mii lei, fiind în creștere continuă, de la 475,0 mii lei în anul 2014 până la 4407,7 mii lei în anul 2016. În circumstanțele în care de bunurile sechestrate sunt responsabili contribuabilii, SFS nu dispune de mecanisme pentru asigurarea păstrării și integrității bunurilor sechestrate.

În viziunea auditului, aplicarea sechestrului pe bunurile contribuabilului restanțier la achitarea obligațiilor fiscale poate fi rezultativă doar în cazurile în care sechestrele sunt aplicate pe bunurile necesare în activitatea agentului economic și/sau sunt mai ușor supuse comercializării/solicitate pentru comercializare.

Urmare a procedurilor de audit efectuate, auditul a constatat următoarele neconformități.

Instituirea neoperativă a sechestrelor și aplicarea acestora pe bunuri greu de a fi valorificate în scopul achitării obligației fiscale restante.

18

Verificările auditului au identificat că din 36 IFST, 15 IFST23, în scopul achitării restanței față de BPN, în sumă de 3938,8 mii lei, au aplicat sechestre pe terenuri agricole cu o suprafață totală de 52,4737 ha, valoarea cărora la finele anului 2016 a însumat 3331,2 mii lei. Se atestă că o mare parte a bunurilor asupra cărora este aplicat sechestrul constituie parcele de teren agricol cu suprafața de la 0,02 ha până la 5,93 ha amplasate în diferite locuri, ceea ce îngreunează sau, după caz, face imposibilă vânzarea acestora. Informațiile generalizate de audit privind sechestrele aplicate de organele fiscale sus-nominalizate se prezintă în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

Auditul a constatat întocmirea neregulamentară de către DGACM a Listei bunurilor sechestrate (din 18.11.2015) de la un contribuabil, fapt care a cauzat reflectarea neconformă a terenurilor agricole în ,,bucăți” a 816 terenuri agricole. În acest context, nu a fost reflectată suprafața terenurilor agricole în unitatea de măsură aplicabilă (ha), în care condiții organul fiscal nu dispune de informația reală privind suprafața bunului sechestrat pentru a fi propus spre comercializare.

O altă problemă identificată de audit la acest compartiment ține de aplicarea unui timp îndelungat a măsurilor de executare silită. Astfel, auditul a constatat aplicarea sechestrelor în termen de 1 lună, 1 an și 3 ani din data adoptării Hotărârii ,,Cu privire la asigurarea stingerii obligației fiscale restante”. Astfel de cazuri au fost constatate la IFS Cahul (13), IFS Cantemir (1), IFS Drochia (1), IFS Hâncești (1) și IFS Nisporeni (1). În asemenea circumstanțe, auditul consideră că rezultatul aplicării sechestrului ca măsură de executare silită este compromis.

În opinia auditului, situațiile menționate sunt cauzate de neasigurarea de către persoanele cu funcții de răspundere din cadrul organelor fiscale teritoriale a unui control intern funcțional asupra conformității aplicării sechestrului de către funcționarii fiscali, în scopul eficientizării acestei măsuri.

În unele cazuri, organele fiscale sechestrează bunuri în valori ce depășesc considerabil restanțele la obligațiile fiscale ale contribuabililor24.

Verificările efectuate atestă că restanța unui agent economic, conform Hotărârii de executare nr.0121907 din 01.10.2013, constituia 61,0 mii lei, iar IFS pe mun. Chișinău (DAF Buiucani) a sechestrat în contul acestei restanțe un bun în valoare de 300,0 mii lei, sau mai mult cu 239,0 mii lei.

Analogic, IFS pe mun. Chișinău (DAF Râșcani), în baza Hotărârii de executare silită nr.0138252 din 29.10.2014, în contul restanței contribuabilului în sumă de 862,4 mii lei a sechestrat bunuri în valoare de 1133,5 mii lei, sau cu 271,1 mii lei mai mult. Auditul denotă că, deși agentul economic dispunea și de alte bunuri în proprietate (construcție, teren), organul fiscal a sechestrat 32611 bucăți (grupate în 3209 poziții) piese de schimb. Ulterior, doar după atenționarea de către IFS pe mun. Chișinău despre executarea neconformă a atribuțiilor de serviciu, DAF Râșcani a aplicat sechestru potrivit actului nr.0011887 din 11.12.2014 pe bunurile imobile (oficii, teren etc.) ce aparțineau cu drept de proprietate contribuabilului, pe când măsuri de comercializare a acestora nu au fost întreprinse de către organul fiscal.

23 IFS Briceni, IFS Cahul, IFS Cantemir, IFS Criuleni, IFS Dondușeni, IFS Drochia, IFS Florești, IFS Leova, IFS Nisporeni, IFS Ocnița, IFS Orhei, IFS Sângerei, IFS Soroca, IFS Strășeni și DGACM.24 Art.200 alin.(7) din Codul fiscal.

19

Într-un alt caz, potrivit Hotărârii de executare silită nr.0141263 din 30.04.2015 a IFS pe mun. Chișinău (DAF Centru), restanța agentului economic constituia 426,9 mii lei, dar organul fiscal a sechestrat bunuri în sumă de 1659,70 mii lei, sau cu 1232,83 mii lei mai mult, deși agentul economic dispunea de alte bunuri cu valoare apropiată obligației fiscale restante (autoturism în valoarea de 610,54 mii lei). Totodată, organul fiscal nu a solicitat de la BUMM (din anul 2015) informații despre măsurile întreprinse ce țin de estimarea, evaluarea și comercializarea bunului sechestrat.

Controlul insuficient din partea organelor fiscale privind respectarea prevederilor Codului fiscal25 au favorizat unii contribuabili în înstrăinarea bunurilor sechestrate.

Verificările auditului denotă că în perioada 2014-2016 IFS pe mun. Chișinău, IFS Florești, IFS Cantemir, IFS Edineț, IFS UTA Găgăuzia și DGACM au raportat 13 cazuri de înstrăinare a bunurilor sechestrate, în valoare totală de 5435,0 mii lei, de către agenții economici restanțieri. Astfel, din volumul total al bunurilor sechestrate și ulterior înstrăinate, 652,1 mii lei, sau 12,0%, revin la 6 contribuabili administrați de către IFS pe mun. Chișinău; 69,1%, sau 3755,8 mii lei - la un agent economic administrat de către DGAMC, și 1345,7 mii lei, sau 24,8% - la 5 agenți economici administrați de către IFS Florești, IFS Cantemir, IFS Edineț și IFS UTA Găgăuzia.

Totodată, potrivit informațiilor selectate de audit din SIA al SFS, s-a constatat că restanțele agenților economici respectivi față de buget, la situația din 31.12.2016, însumau 4402,1 mii lei.

Analiza materialelor prezentate la solicitarea auditului de IFST referitor la cazurile sus-menționate a scos în evidență următoarele.

Înstrăinarea producției agricole nerecoltate (roadei viitoare).Deși, potrivit art.2011 alin.(1) din Codul fiscal, organul fiscal este în drept să

sechestreze producția agricolă nerecoltată, verificările auditului au constatat 5 cazuri de înstrăinare a bunurilor sechestrate (producția agricolă nerecoltată) în anii 2014-2016, în sumă totală de 1195,7 mii lei, de către IFS Florești, IFS Edineț, IFS Cantemir și IFS UTA Găgăuzia. Astfel, UTA Găgăuzia a întocmit 2 acte ce confirmă înstrăinarea bunurilor sechestrate, acestea nefiind raportate la IFPS.

Auditul atestă că una din cauzele de înstrăinare a producției agricole constă în neaplicarea de către organele fiscale a prevederilor art.2011 alin.(3), care prevăd remiterea, în aceeași zi sau în ziua următoare, a copiei actului de sechestru și hotărârii de executare silită a obligației fiscale autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea, pentru notarea aplicării sechestrului în Registrul producției agricole sechestrate. Anume din acest moment contribuabilului îi este interzis să efectueze fără acordul organului fiscal tranzacții de înstrăinare a producției agricole nerecoltate sechestrate, unul din cazuri fiind stabilit la IFS Florești.

Situațiile examinate de audit atestă că prevederile legale sus-menționate nu sunt respectate de contribuabilii restanțieri care înstrăinează roada recoltată aflată sub sechestru, iar organele fiscale nu dispun de instrumente eficiente de prevenire a acestor fenomene.25 Art.263 alin.(3) din Codul fiscal.

20

În aceste circumstanțe, SFS urmează să elaboreze și să implementeze unele pârghii adiționale care vor diminua cazurile de înstrăinare a bunurilor.

Materialele de constatare a înstrăinării bunurilor sechestrate nu sunt remise în toate cazurile organelor de urmărire penală sau sunt remise cu întârziere.

Conform art.204 alin.(5) din Codul fiscal, dacă se constată lipsa, substituirea sau degradarea calitativă a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate, organul fiscal este obligat să remită organelor de urmărire penală materialele de rigoare.

Verificările auditului au constatat într-un caz nesesizarea organelor de drept de către IFS UTA Găgăuzia, iar în 6 cazuri materialele au fost remise în termen de la 1 lună la 5 luni (IFS pe mun. Chișinău (3), IFS Cantemir (1), IFS Edineț (2)) de la data întocmirii actului constatator de înstrăinare a bunurilor sechestrate nefiind încasate obligațiile fiscale restante. Ridicarea sechestrelor cu întârziere în cazurile de înstrăinare a bunurilor.

Deși potrivit art.202 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul înstrăinării sau dispariției bunurilor, verificările auditului au constatat 4 cazuri (IFS pe mun. Chișinău) din cele verificate (13) că ridicarea acestora s-a efectuat în decurs de la 1 an la 6 ani de la constatarea înstrăinării bunurilor în valoare de 585,8 mii lei. Cauza a fost nespecificarea termenului de ridicare a sechestrului în actele normative interne ale SFS la constatarea înstrăinării bunurilor sechestrate.

În condițiile în care organele SFS nu dispun de încăperi pentru depozitarea bunurilor sechestrate, integritatea acestora nu este asigurată.

În baza Hotărârii IFPS ,,Cu privire la executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului”, pe data de 03.03.2015 a fost aplicat sechestru pe bunuri (zahăr tos fabricat în anul 2014) în cantitate de 440 tone în valoare totală de 4,2 mil.lei, în scopul stingerii restanțelor agentului economic față de BPN în sumă de 4,1 mil.lei. Urmare a transmiterii regulamentare pe data de 15.04.2015 de către DGACM a bunurilor sechestrate spre evaluare/comercializare la BUMM, au fost comercializate 2 tone de zahăr în sumă de 15,5 mii lei. Ulterior, la data de 17.07.2015, cumpărătorul a refuzat bunurile din cauza calității necorespunzătoare. Conform Contractului bursier nr.8206 din 23.09.2015, bunurile au fost vândute unui alt cumpărător, mijloacele în sumă de 2463,47 mii lei fiind transferate pe contul de decontare al BUMM. Însă, când cumpărătorul în prezența inspectorului fiscal a inițiat ridicarea zahărului procurat, accesul la depozitul contribuabilului i-a fost interzis.

Pe data de 18.12.2015 inspectorii DGACM, deplasându-se la fabrica de zahăr, au constatat că agentul economic a înstrăinat (comercializat) în octombrie 2015 zahărul sechestrat de DGACM în cantitate de 400 tone, încasând suma totală de 2,1 mil.lei pe care au transferat-o în contul datoriilor față de alt agent economic, fapt consemnat în Actul de control nr.3-551935. Totodată, se atestă că Decizia IFPS (nr.22 din 10.02.2016) asupra cazului de încălcare a legislației comis de agentul economic a fost emisă cu încălcarea termenului prevăzut de art.246 din Codul fiscal. Potrivit deciziei menționate, contribuabilului i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de amendă, în sumă totală de 3,75 mil.lei. Totodată, IFPS a

21

remis Direcției Generale Urmărire Penală a IGP materialele de probă acumulate doar la data de 19.05.2016.

În viziunea auditului, situația constatată putea fi prevenită de către organul fiscal prin aplicarea prevederilor art.146 alin.(1) din Codul fiscal, creând un post fiscal.

O altă situație identificată de audit relevă că, potrivit datelor IFPS la situația din 31.12.2016, DAF Centru a IFS pe mun. Chișinău a raportat 18 kg de aur în valoare de 8,8 mil.lei, sechestrate de la contribuabilul restanțier pe 28.12.2009 și lăsate la păstrare la acest contribuabil, contrar prevederilor art.200 alin.(12) din Codul fiscal: ,,bijuteriile și alte obiecte de aur, argint, platină și de metale din grupa platinei, pietre prețioase și perlele, precum și reziduurile din astfel de materiale sunt depuse spre păstrare la instituția financiară de către funcționarul fiscal”. Nerespectarea de către organul fiscal a prevederilor menționate, precum și nemonitorizarea pe parcursul a 2 ani a bunurilor (obiectelor de aur) sechestrate au favorizat înstrăinarea parțială a acestora, confirmată prin Actul nr.1-533082 din 16.12.2011.

Deși la 28.10.2011 IFS pe mun. Chișinău a fost sesizat de Procuratura Anticorupție despre încălcarea prevederilor Codului fiscal la aplicarea sechestrului pe bunurile (obiecte de aur) sechestrate de DAF Centru, solicitând lichidarea încălcărilor depistate și sancționarea disciplinară a funcționarilor fiscali care au admis încălcările menționate, aceste măsuri nu au fost întreprinse.

Astfel, lipsa controlului din partea persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul IFS pe mun. Chișinău (DAF Centru) asupra procesului de executare silită a obligației fiscale restante, precum și ignorarea sesizării Procuraturii Anticorupție au cauzat următoarele: i)bunurile sechestrate (obiectele de aur) rămân în continuare la contribuabil; ii)raportarea neveridică pe parcursul a 5 ani a 18 kg de obiecte de aur sechestrate în valoare de 8800,0 mii lei, pe când o parte din ele au fost deja înstrăinate. Potrivit motivației SFS, cauza neridicării bunurilor sechestrate și depunerii acestora spre păstrare la instituția financiară, conform prevederilor art.200 alin. (12) din Codul fiscal, este cauzată de neefectuarea expertizei asupra acestor bunuri care generează costuri mari pentru evaluarea/expertizarea lor.

Conform datelor din SIA al IFPS, restanța contribuabilului la 31.12.2016 a constituit 12,9 mil.lei, fiind în continuă creștere, la situația din 14.03.2017 însumând 13,1 mil.lei.

3.1.6 Procesul de comercializare a bunurilor sechestrate a devenit cea mai anevoioasă măsură de executare silită.

Sechestrarea și, respectiv, comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabililor restanțieri reprezintă modalități de executare silită a obligației fiscale restante față de buget.

Analiza auditului atestă descreșterea continuă a volumului de bunuri sechestrate, care la 31.12.2016 a însumat 180,3 mil.lei, fiind cu 131,6 mil.lei mai puțin, comparativ cu perioada similară a anului 2014. Situația respectivă este redată în Tabelul nr.5, iar informația în detaliu – în Anexa nr.5 la prezentul Raport.

Tabelul nr.5(mii lei)

Nr. Denumirea 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 Total general

22

d/o pe 3 ani

Soldul bunurilor sechestrate cu drept de comercializare 312040,5 210979,7 180386,0 X

Total încasat de la comercializarea bunurilor sechestrate: 4738,8 3151,1 2553,7 10443,6

1. bunuri comercializate prin intermediul Comisiei permanente 3048,1 3144,0 1475,5 6046,0

2. bunuri comercializate prin intermediul BUMM 229,5 6,6 1078,2 1314,3

3. bunuri comercializate prin intermediul APP și organelor administrației publice locale

308,7 0,0 0,0 308,7

4. bunuri comercializate cu valoarea mai mică de 10000 lei 1,8 0,5 0,6 2,9

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor prezentate de IFPS cu privire la rezultatele comercializării bunurilor sechestrate în anii 2014, 2015 și 2016.

Analiza datelor prezentate relevă volumul nesemnificativ, de 10443,6 mii lei, al restanței încasate ca rezultat al comercializării bunurilor sechestrate pe parcursul anilor 2014-2016, variind de la 1,5% (4738,8 mii lei din totalul bunurilor sechestrate) în anul 2014 până la 1,4% (2553,7 mii lei) în 2016.

Verificările datelor raportate au constatat divergențe între indicatorii raportați de IFST în „Informația privind rezultatele executării silite a obligației fiscale și altor atribuții stabilite prin lege” (Forma 8-SF)26 și prezentată IFPS pentru generalizare.

Astfel, potrivit explicației IFS pe mun. Bălți, 760,0 mii lei au fost încasate în urma licitației desfășurate în anul 2013, dar care nu au fost raportate în perioada respectivă. Totodată, mijloacele încasate din conturile bancare în sumă de 390,0 mii lei au fost raportate ca mijloace încasate din comercializarea bunurilor sechestrate.

Urmare a sistematizării de către IFPS a informațiilor prezentate de IFST, s-a constatat diminuarea cu 1,6 mil.lei a volumului bunurilor comercializate de către organele fiscale teritoriale. Situațiile constatate relevă neasigurarea raportării corecte și depline a rezultatelor comercializării bunurilor sechestrate la situația din 31.12.2014 de unele IFST, precum și de IFPS.

Potrivit cadrului legal27, pentru efectuarea evaluării bunurilor și comercializarea lor la licitație, IFS teritoriale/ IFS specializate, iar în cazul în care bunurile au fost sechestrate de către IFPS – subdiviziunea responsabilă, selectează persoanele care dispun de licență pentru activitatea respectivă, încheie cu ele contracte și le repartizează materialele pentru evaluare.

Astfel, auditul a selectat aleatoriu 8 IFST (mun. Chișinău, Fălești, Ialoveni, Taraclia, Soroca, Nisporeni, Criuleni și Drochia) pentru verificarea conformității desfășurării licitațiilor privind comercializarea bunurilor sechestrate. Concomitent, au fost solicitate documentele ce confirmă desfășurarea licitațiilor pe parcursul 26 Aprobată prin Circulara IFPS nr.17-11-06/282-4757 din 28.10.2002 (cu modificările ulterioare).27 Art.203 alin.(3) din Codul fiscal.

23

anilor 2014-2016. Analiza informațiilor prezentate de IFST la solicitarea echipei de audit, denotă următoarele aspecte.

Efectuarea evaluării bunurilor sechestrate nu se efectuează în toate cazurile cu respectarea prevederilor legale. Astfel,

întreprinderile evaluatoare selectate pentru evaluarea bunurilor sechestrate în anii 2014-2016 și contractate de SFS sunt prezentate de 6 agenți economici (SRL ,,Rilici Compani” – de 11 IFST; SC ,,Centrul de Expertiză Independentă” SRL – de 8 IFST; ,,Camera de Comerț și Industrie” – de 2 IFST; ,,Vibimobil” SRL – de 1 IFST; SRL ,,Geocad Expert” – de 1 IFST; SRL ,,Imobil Industrial Grup” – de 1 IFST). De menționat că, deși IFST au fost atenționate prin circulara IFPS28 că SC ,,Rilici Compani” SRL a prestat servicii de evaluare a bunurilor imobile cu eventuale derogări de la cadrul de reglementare în vigoare și urmează ca organele fiscale să se abțină de la colaborarea cu entitatea nominalizată, IFST pe parcursul anilor 2015-2016 au continuat contractarea serviciilor de la compania menționată;

doar 9 (25%) din numărul total al IFST (36) au selectat prin concurs întreprinderile evaluatoare, 5 IFST (14%) au încheiat contracte cu întreprinderile evaluatoare în baza conlucrării anterioare, iar 22 (60%) nu au prezentat documente confirmative în acest sens;

IFPS nu deține informații cu privire la soldul bunurilor sechestrate și transmise întreprinderilor evaluatoare spre evaluare. Astfel, potrivit informațiilor solicitate de echipa de audit și prezentate de IFST, soldul bunurilor transmise spre evaluare la situația din 31.12.2016 constituia 31079,7 mii lei.

Doar 2 (IFS Căușeni și IFS Rezina) din 36 de IFST dispun de acte de verificare a soldurilor bunurilor sechestrate și transmise spre evaluare întreprinderilor evaluatoare.

Comercializarea bunurilor sechestrate prin intermediul Comisiei permanente a organelor fiscale este defectuoasă. Verificările auditului la acest compartiment au constatat următoarele.

IFST nu sunt interesate de comercializarea bunurilor, nefiind desfășurate licitațiile preconizate. Informații detaliate în aspectul IFST se prezintă în Anexa nr.6 la prezentul Raport, iar informațiile generalizate se prezintă în Tabelul nr.6.

Astfel, analiza auditului denotă că, pe parcursul anilor 2014-2016, bunurile sechestrate au fost comercializate în cadrul a 338 de licitații din 2143 preconizate, ceea ce constituie doar 15,8%, sau 10,4 mil.lei din 113,1 mil.lei ce constituie valoarea bunurilor expuse spre comercializare.

Tabelul nr.6Nr. d/o Denumirea 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 Total

1. Numărul de licitații

preconizate 573 159 1406 2138

desfășurate 213 70 55 338

2. Suma bunurilor sechestrate

înaintate spre comercializare

70,3 19,4 23,4 113,1

28 Circulara IFPS nr.26-06-11-1020/2465 din 02.04.2015.24

(mil.lei) comercializate 4,7 3,1 2,5 10,4

3. Suma restituită

din cauza licitațiilor nule (mil.lei)2,0 8,9 9,3 20,3

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor prezentate de IFPS privind licitațiile planificate și desfășurate în anii 2014-2016.

Datele din tabel relevă că pe parcursul a 3 ani au fost expuse bunuri la licitații în valoare de 113,1 mil.lei, comercializate fiind doar în sumă de 10,4 mil.lei, sau 9,2%. Totodată, din cauza licitațiilor nule29, au fost restituite contribuabililor bunurile sechestrate în sumă de 20291,3 mii lei.

Verificările auditului constată că 22% (8 IFST) din numărul total de IFST (36), dispunând de bunuri sechestrate în perioada 2014-2016 în valoare totală de 71,0 mil.lei, care urmau a fi comercializate, inclusiv prin intermediul Comisiei permanente, nu au preconizat și, respectiv, desfășurat nicio licitație.

În alte cazuri identificate de audit, unele IFST (IFS Anenii Noi, IFS Cantemir, IFS Dondușeni, IFS Dubăsari, IFS Edineț etc.) au planificat licitații, însă acestea nu au fost desfășurate sau au fost desfășurate, dar în număr nesemnificativ (IFS pe mun. Chișinău, UTA Găgăuzia etc.), având în vedere că valoarea bunurilor sechestrate pentru comercializare în perioada 2014-2016 constituie circa 389,7 mil.lei.

Verificările asupra conformității desfășurării licitațiilor privind comercializarea bunurilor sechestrate, efectuate pe un eșantion selectat aleatoriu la 8 IFST (Chișinău, Ialoveni, Fălești, Taraclia, Soroca, Nisporeni, Criuleni și Drochia), denotă că:

pe parcursul anilor 2015-2016, IFS mun. Chișinău a desfășurat 4 licitații cu strigare, 4 licitații cu reducere și ulterior repetate, fiind supuse comercializării bunuri sechestrate în valoare de 1678,7 mii lei, pe când în 2014 nu a organizat nicio licitație. Toate licitațiile organizate au fost declarate nule. Potrivit motivațiilor persoanelor responsabile din cadrul IFS mun. Chișinău, cauza principală a fost neînregistrarea participanților la licitațiile anunțate;

deși Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de licitație din cadrul IFS pe mun. Chișinău prevede că se consideră deliberative ședințele Comisiei în cazul prezenței a cel puțin 2/3 din membri30, echipa de audit, analizând 9 procese-verbale ale licitațiilor nule, a constatat că 6 procese-verbale, contrar cerințelor menționate, au fost semnate de 3 membri ai Comisiei (reprezentanți ai SFS), ceea ce constituie mai puțin de 2/3, iar un proces-verbal – semnat de către un singur membru al Comisiei (reprezentatul SFS). Contrar prevederilor art.212 alin.(12) din Codul fiscal, IFS pe mun. Chișinău, din 9 cazuri de licitații declarate nule, a întocmit doar 3 procese-verbale pe formularul tipizat aprobat.

Potrivit art.203 alin.(3) din Codul fiscal, pentru efectuarea evaluării bunurilor și comercializarea lor la licitație, plata serviciilor prestate de persoanele care dispun de licență pentru activitatea respectivă nu poate depăși 10% din mijloacele bănești obținute din comercializarea bunurilor sechestrate. Analiza

29 Art.209 alin.(3) lit.c) din Codul fiscal.30 Art.210 alin.(2) din Codul fiscal.

25

auditului denotă că, potrivit clauzelor contractuale31, remunerarea evaluatorilor pentru efectuarea evaluării și comercializării bunurilor sechestrate de către IFS pe mun. Chișinău, în perioada auditată deviază de la 1,2% la 5% din valoarea tranzacției de comercializare.

Verificările auditului au constatat că, în cazul unui Contract de evaluare a bunurilor sechestrate de la contribuabil (restanțier) și organizarea comercializării lor32, IFS pe mun. Chișinău nu a monitorizat respectarea clauzelor contractuale de către evaluator. Situația este determinată de lipsa specificării în contract a termenului limită de prezentare a Raportului de evaluare a bunurilor sechestrate de către SFS. Astfel, contractul a fost valabil până la 31.12.2014 (cu prelungirea termenului pe încă un an). Totodată, clauzele contractuale prevăd că, în 30 de zile din data primirii materialelor de sechestru, se efectuează evaluarea bunurilor, dar nu este specificat termenul de prezentare a Raportului de evaluare a bunului sechestrat, ceea ce a determinat prezentarea rezultatelor evaluării la 25.06.2015.

Un caz analogic a fost constatat și la IFS Criuleni, fiind încheiat un contract în anul 201233 cu un evaluator, modificat în baza Acordului adițional nr.1 din 01.01.2013 de prelungire a termenului cu încă 2 ani. Deși contractul stipula prezentarea materialelor în termen de 30 de zile, Rapoartele de evaluare au fost prezentate peste 2 ani, respectiv, la 13.11.2014 și la 08.10.2014.

În perioada 2014-2016, IFS Fălești a desfășurat (în anul 2015) doar o singură licitație cu ,,strigare” referitor la 2 loturi a 2 agenți economici, cu valoarea bunurilor sechestrate în sumă de 3749,38 mii lei, fiind expuse spre comercializare după evaluare cu valoarea de 7907,27 mii lei, sau cu o diferență de 4,1 mil.lei. Contrar prevederilor art.203 alin.(4) din Codul fiscal, IFS Fălești nu a organizat o licitație cu reducere în termen de 30 zile din data expirării termenului de înscriere la licitația (nule) la care nu s-a înscris niciun participant. Pentru a participa la licitația menționată, IFS Fălești a stipulat ca condiție/cerință de participare prezentarea documentului de plată privind transferul acontului de 10% (790,73 mii lei) din prețul inițial al lotului și achitarea obligatorie a taxei de participant în mărime de 1,5 mii lei organizatorului licitației. În opinia auditului, înaintarea acestei condiții a respins potențialii participanți la licitație. Totodată, deși prevederile art.200 alin.(7) din Codul fiscal restricționează sechestrarea bunurilor numai în valoarea necesară și suficientă pentru stingerea obligației fiscale, IFS Fălești a admis pe parcursul anilor 2014-2015 în adresa unui agent economic întocmirea a 4 acte de sechestrare în valoare de 13544,66 mii lei, ceea ce depășește de 4 ori restanța agentului economic, care, conform Hotărârii de executare silită, însuma 3983,76 mii lei.

Limitarea acțiunilor de comercializare a bunurilor sechestrate de către IFS Fălești, precum și nerespectarea cadrului legal au cauzat necomercializarea bunurilor sechestrate și menținerea acestora în evidență ca bunuri sechestrate cu

31 Contractul nr.2 din 17.12.2015 cu privire la evaluarea bunului sechestrat de la contribuabil și organizarea comercializării acestuia; Contractul nr.1 din 20.11.2015; Contractul nr.89/3 din 09.04.2014; Contractul nr.1 din 08.06.2016.32 Contractul nr.89/3 din 09.04.2014 cu privire la evaluarea bunurilor sechestrate de la contribuabili și organizarea comercializării lor.33 Contractul nr.1 din 13.03.2012 cu privire la evaluarea bunului sechestrat de la contribuabil și organizarea comercializării acestuia.

26

drept de comercializare, în scopul stingerii obligației fiscale a contribuabililor față de buget.

În același context se atestă că, în 2014-2016, IFS Taraclia a desfășurat 3 licitații „cu strigare” care au avut loc în anul 2015, cu valoarea bunurilor înaintate spre comercializare în sumă de 1126,9 mii lei, rezultatele licitațiilor fiind declarate nule. Deși potrivit art.202 alin.(1) lit. e) din Codul fiscal, în caz de imposibilitate a comercializării bunurilor expuse la licitațiile declarate nule urma a fi ridicat sechestrul, în cazul unui agent economic, această prevedere nu a fost respectată. Unui alt agent economic i-a fost aplicat sechestru asupra unui teren cu plantație de viță-de-vie, în sumă de 440,00 mii lei în lipsa Hotărârii de executare silită și a fost expus spre comercializare doar la licitația ,,cu strigare”. Astfel, în temeiul prevederilor art.203 alin.(4) din Codul fiscal, IFS Taraclia urma să organizeze o licitație cu reducere în termen de 30 zile de la data expirării termenului de înscriere la licitația (nulă) la care nu s-a înscris niciun participant.

În perioada 2014-2016 IFS Criuleni a organizat regulamentar 6 licitații, fiind supuse comercializării bunuri sechestrate în sumă de 57,1 mii lei, însă toate licitațiile au fost declarate nule din cauza neînregistrării cumpărătorilor.

În contextul celor menționate, concluzionăm că, din 8 IFST analizate, doar un IFST (IFS Nisporeni) a comercializat un bun sechestrat prin intermediul Comisiei permanente. Respectiv, pe parcursul anilor 2014-2016 prin intermediul Comisiei permanente la 7 IFST nu au fost comercializate bunuri sechestrate din lipsa cumpărătorilor.

Comercializarea bunurilor sechestrate prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei este afectată de colaborarea instituțională insuficientă, neevaluarea sau evaluarea bunurilor cu mari întârzieri, precum și de aplicarea sechestrului pe bunuri cu risc sporit de necomercializare.

Potrivit art.203 alin.(9) din Codul fiscal, bunurile sechestrate calificate drept mărfuri bursiere se comercializează prin intermediul Bursei de mărfuri în modul stabilit de Guvern34. Astfel, organele cu atribuții de administrare fiscală expun bunurile spre vânzare la Bursă prin intermediul companiilor de brokeraj acreditate de Bursă. Companiile de brokeraj, care reprezintă organul fiscal în cadrul licitațiilor, sunt alese prin concurs organizat de Bursă.

Analiza efectuată de audit atestă că, din totalul (8041,7 mii lei) bunurilor sechestrate și comercializate pe parcursul anilor 2014-2016, bunurile comercializate prin BUMM reprezintă circa 19,7%, ceea ce denotă un nivel scăzut al comercializării bunurilor sechestrate prin intermediul BUUM. Astfel, potrivit datelor raportate de IFPS, în anul 2014 au fost comercializate prin BUMM bunuri în sumă de 489,4 mii lei, în anul 2015 – în sumă de 7,1 mii lei, și în anul 2016 – de 1089,4 mii lei.

Potrivit informațiilor IFST, oferite la solicitarea echipei de audit, la 31.12.2016 soldul bunurilor sechestrate și transmise la BUMM spre comercializare pe parcursul anilor 2014-2016 constituia 55767,79 mii lei. Urmare a examinărilor

34 Hotărârea Guvernului nr.332 din 02.04.2004 „Pentru aprobarea Regulilor de expunere spre vânzare la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei a bunurilor sechestrate în scopul stingerii obligațiilor fiscale, a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte și a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune”.

27

auditului, principalele cauze care au determinat un grad scăzut de comercializare a bunurilor sechestrate prin BUMM sunt următoarele.

Colaborarea insuficientă între organele implicate în comercializarea bunurilor sechestrate.

În perioada verificată, IFPS s-a adresat35 la BUMM doar în anul 2015 pentru luarea de atitudine vizavi de activitatea sa, cu asigurarea onorării atribuțiilor conform cadrului legal în vigoare și avertizarea sesizării organelor de drept competente. Astfel, potrivit motivației IFPS, ,,datorită tergiversării întreprinderii măsurilor reglementate de cadrul legal în vigoare de către BUMM, în vederea asigurării comercializării bunurilor sechestrate de la contribuabilii restanțieri în contul stingerii obligațiilor fiscale, organele fiscale întâmpină dificultăți în colectarea restanțelor, iar contribuabilii vizați admit majorarea restanțelor la BPN”.

Neevaluarea bunurilor sechestrate în vederea valorificării acestora sau evaluarea cu mare întârziere.

S-au constatat situații în care, după instituirea sechestrului, organele de executare silită nu au continuat executarea cu evaluarea bunurilor sechestrate sau au continuat cu întârziere evaluarea acestor bunuri. Din informațiile prezentate, se constată că organele fiscale adoptă decizii cu privire la expunerea spre evaluare/comercializare a bunurilor prin intermediul Bursei, dar nu primesc răspuns, expediind scrisori repetate.

Îndeplinirea defectuoasă a procedurilor de executare silită și valorificarea bunurilor un timp îndelungat nu asigură încasarea restanțelor în BPN.

În baza Hotărârii de executare silită nr.0126610 din 03.02.2014, emisă de DAF Botanica, mun. Chișinău, a fost întocmit Actul de sechestru din 03.02.2014 pe bunurile (două autoturisme) în valoare de 266,86 mii lei. Regulamentar, bunurile au fost transmise pentru comercializare la BUMM.

Unui alt agent economic restanțier față de BPN (cu suma de 1891,33 mii lei care este în creștere permanentă), deși i-a fost aplicată Hotărârea de executare silită nr.0101397 din 24.05.2011, DAF Botanica i-a întocmit actele de sechestrare a bunurilor în sumă de 910,67 mii lei peste unu și, respectiv, 3 ani mai târziu, cu valoarea bunurilor în sumă de 1107,5 mii lei.

Neținând cont de prevederile Codului fiscal și de Instrucțiunea IFPS nr.11 din 19.11.200536, DAF Botanica a transmis BUMM spre comercializare bunurile sechestrate, valoarea cărora, potrivit scrisorii BUMM, era sub 10,0 mii lei, fapt ce a servit temei pentru a le restitui organului fiscal. Urmare a neaplicării de către organul fiscal a prevederilor legale de comercializare a bunurilor menționate prin Decizia nr.5/16 din 21.03.2016, peste 4 ani a fost ridicat sechestrul aplicat, nefiind stinsă obligația fiscală.

Printr-un alt act de sechestru (nr.0001023 din 11.12.2014), aceluiași contribuabil i-au fost sechestrate bunuri37, fiind expuse spre comercializare la

35 Scrisoarea nr.26-06-10-1571/9879 din 26.11.2015. Regulile de expunere spre vânzare la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei a bunurilor sechestrate în scopul stingerii obligațiilor fiscale, a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte și a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune.36 Instrucțiunea IFPS nr.11 din 19.11.2005, abrogată prin Ordinul IFPS nr.167 din 20.02.2014.37 Cherestea R+63 o unitate în valoare de 635,00 mii lei și 1350 de curele industriale în sumă de 472,5 mii lei.

28

BUMM și ulterior, din cauza necomercializării, au fost propuse spre vânzare prin unitățile comerciale. Potrivit motivației IFS pe mun. Chișinău, au fost remise în acest sens 75 de scrisori agenților economici în urma cărora nu s-a adresat niciunul pentru a prelua bunurile sechestrate în scopul comercializării lor pe principii de consignație. Însă, DAF Botanica, neaplicând prevederile art.202 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal, menține sechestrul pe aceste bunuri până în prezent.

În opinia auditului, situația menționată este determinată de aplicarea sechestrului pe bunurile cu risc sporit de necomercializare din cauza nesolicitării pe piață.

Comercializarea bunurilor prin intermediul APP și organelor administrației publice locale este tergiversată de prezența litigiilor cu contribuabilii restanțieri.

Conform art.203 alin.(7) din Codul fiscal, expertiza, evaluarea și comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor și ale altor bunuri proprietate publică de stat supuse privatizării în care statul deține mai mult de o pătrime din capitalul social, se organizează de Agenția Proprietății Publice, subordonată Ministerului Economiei, în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public.

Comercializarea bunurilor prin intermediul APP și organelor administrației publice locale s-a efectuat doar în anul 2014, fiind încasată suma de 308,7 mii lei, ceea ce reprezintă 6,18% din volumul total înaintat spre comercializare în sumă de 4994,3 mii lei.

La situația din 31.12.2016, s-a înregistrat un sold de 4 bunuri sechestrate și transmise APP și APL în sumă totală de 4685,6 mii lei, dintre care 3 bunuri în sumă de 1541,2 mii lei la APP în anii 2005, 2014 și 2016 și un bun în sumă de 3144,4 mii lei din anul 2015 la APL. Potrivit informațiilor analizate, necomercializarea bunurilor este cauzată de aflarea unor dosare în litigiu.

Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate prin intermediul Bursei de Valori nu funcționează din cauza lipsei mecanismului de comercializare a valorilor mobiliare.

Potrivit art.203 alin.(8) din Codul fiscal, comercializarea valorilor mobiliare sechestrate de către SFS se efectuează în conformitate cu regulile pieței reglementate și cu actele normative ale CNPF.

În perioada 2014-2016, SFS (IFS pe mun. Chișinău (DAF Râșcani), IFS Criuleni, IFS Dondușeni, IFS Glodeni, IFS Strășeni, IFS Căușeni) au sechestrat 12302 valori mobiliare în sumă de 965,5 mii lei, iar restanța contribuabililor respectivi la situația din 31.12.2016 constituia 2085,2 mii lei, informațiile în detaliu fiind prezentate în Anexa nr.7 la prezentul Raport.

Verificările auditului au constatat că IFS Căușeni deține valori mobiliare sechestrate din anul 1997 de la un contribuabil restanțier (colhozul Coșcalia, c/f 18617, care se află în procedură de insolvabilitate din anul 2009), în sumă de 270,2 mii lei și care sunt transmise spre comercializare IFPS conform „Instrucțiunii privind organizarea și efectuarea tranzacțiilor la BVM cu valorile mobiliare

29

sechestrate de către organele fiscale”38, elaborată în conformitate cu reglementările în vigoare la etapa respectivă.

Notă: Pe parcursul auditului, IFS Căușeni, prin Hotărârea nr.1 din 02.02.2017, a ridicat sechestrul de pe averea colhozului Coșcalia, în sumă de 270,1 mii lei și sechestrată din 22.08.1997.

IFS Criuleni și IFS Glodeni au transmis BVM bunuri mobiliare în sumă totală de 5,7 mii lei, fiind sechestrate în anul 2009 și, respectiv, în anul 2008. Însă, potrivit motivației organelor fiscale, acestea nu pot fi comercializate din cauza necorelării Instrucțiunii cu modificările care au survenit în legislația fiscală în anul 2011 cu privire la înstrăinarea valorilor mobiliare sechestrate39.

Potrivit explicațiilor IFPS, proiectul Instrucțiunii privind modul de comercializare prin Bursa de Valori a valorilor mobiliare sechestrate de SFS, urmat de o corespondență interinstituțională din anul 2013 între CNPF și IFPS, până la etapa actuală nu este aprobat. În aceste circumstanțe, organele fiscale nu aplică sechestre pe valorile mobiliare și nici nu le-a comercializat pe cele sechestrate anterior.

3.1.7 Lipsa de coerență în acțiunile SFS și executorilor judecătorești referitor la aplicarea sechestrelor pe bunurile contribuabililor.

Verificările auditului au constatat că pe parcursul anilor 2014-2016 executorii judecătorești au prezentat 819 încheieri de distribuire a sumelor bănești, încasate la BPN în urma aplicării ordinelor incaso, în sumă de 72,2 mil.lei.

Astfel, în anul 2016 au fost prezentate 287 de încheieri de distribuire în sumă de 27,7 mil.lei, cu 33 de încheieri mai puține față de anul 2015, dar în BPN fiind încasate mai mult cu 1,9 mil.lei.

Auditul constată că, potrivit Hotărârii nr.0109373 din 30.07.2012 emisă de IFS pe mun. Bălți, a fost aplicat sechestrul pe un bun imobil al agentului economic restanțier, fiind înregistrat la Î.S. ,,Cadastru” la data de 16.08.2012 ca bun sechestrat. Ulterior, cu 3 luni mai târziu, pe același bun a fost aplicat sechestrul de către executorul judecătoresc.

Deși, potrivit art.101 din Codul de executare, bunurile imobile și mobile, sechestrate de alte organe pentru asigurarea încasării unei datorii, pot fi urmărite de executorul judecătoresc în baza documentului executoriu, în acest caz executorul judecătoresc urma să înștiințeze organul fiscal (IFS pe mun. Bălți) despre posibilitatea de a interveni, în decursul a 10 zile de la înștiințare, în procedura de executare, de alăturare la urmărire, prevedere însă nerespectată de executorul judecătoresc. Respectiv, executorul judecătoresc nu a solicitat de la IFS pe mun. Bălți informația despre mărimea sumei urmărite. Situația menționată a condiționat necomercializarea bunurilor sechestrate nici de către organul fiscal și nici de către executorul judecătoresc pe parcursul a 5 ani, iar restanța agentului economic față de buget la momentul efectuării auditului constituia 2,5 mil.lei. Totodată, prin scrisoarea nr.12-2/32020/8697 din 24.11.2014, IFS pe mun. Bălți a solicitat executorului judecătoresc ridicarea interdicției aplicate pentru a fi comercializate bunurile, dar, în pofida faptului că interdicția nu a fost ridicată, IFS pe mun. Bălți a

38 Aprobată de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și IFSP în decembrie 2003 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 19.03.2004).39 Art.203 alin.(8) din Legea nr.267 din 23.12.2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

30

continuat organizarea licitațiilor care au fost declarate nule. Totodată, la solicitarea auditului, IFS pe mun. Bălți a menționat că nu are înregistrate cazuri de aplicare a interdicțiilor de către executorii judecătorești pe bunurile sechestrate de către IFS pe mun. Bălți.

Verificările auditului denotă că, contrar prevederilor art.115 alin.(11) din Codul de executare, executorii judecătorești sechestrează bunuri în limitele valorii revendicărilor ce se conțin în documentul executoriu și ale cheltuielilor de executare, iar organele fiscale – în baza art.200 alin.(7) din Codul fiscal, fiind sechestrate bunuri în valoare mai mare decât suma restanței contribuabilului. Astfel, la data de 02.12.2015, agentul economic a depus un demers la organul fiscal precum că valoarea patrimoniului sechestrat și pus sub interdicție depășește considerabil suma procedurilor de executare, acest fapt cauzând prejudicii materiale mari contribuabilului.

Notă: Pe parcursul auditului, la data de 30.03.2017, IFS mun. Bălți, prin scrisoarea nr.12-2/3 418/2362, s-a alăturat la urmărirea oricăror active de către executorul judecătoresc.

3.1.8 Organele SFS nu au asigurat verificarea conformității distribuirii sumelor (obligațiilor fiscale) aferente bugetului încasate de executorii judecătorești.

Potrivit cadrului legal, executorul judecătoresc, după eliberarea sumelor realizate în faza de executare, urmează să prezinte organului fiscal, în termen de 3 zile, informații cu privire la sumele distribuite creditorilor în modul stabilit40.

Verificările auditului au constatat că SFS nu deține o evidență de prezentare în termen a informațiilor menționate. Mai mult decât atât, niciun IFST nu a supus verificării în anii 2014-2016 conformitatea distribuirii sumelor obligațiilor fiscale41

aferente bugetului încasate de executorii judecătorești și, respectiv, nu au fost aplicate amenzi42 pentru nerespectarea termenului de distribuire a mijloacelor. Acest fapt a fost confirmat auditului prin informațiile solicitate și prezentate de toate organele fiscale teritoriale și de DGAMC.

Astfel, pe parcursul anilor 2014-2016, a fost efectuat doar un singur control de către IFST Cahul, fiind aplicată o sancțiune față de un executor judecătoresc în sumă de 1,6 mii lei, pentru nedistribuirea sumelor conform categoriilor de creanțe în partea ce ține de obligația fiscală aferentă bugetului.

Analiza informațiilor prezentate de IFST la solicitarea echipei de audit relevă nerespectarea de către executorii judecătorești (în 22 de cazuri) a prevederilor art.92 din Codul de executare, de nesolicitare la alăturare la procedura de urmărire a mijloacelor bănești de pe conturile instituțiilor financiare (IFS mun. Chișinău (3 cazuri), IFS Ialoveni (14 cazuri), IFS Criuleni (5 cazuri)).

3.1.9 Auditul intern din cadrul SFS a evaluat în cadrul misiunilor sale procesul privind modul de executare silită, stabilind mai multe nefuncționalități.

În conformitate cu prevederile cadrului legal43, auditul intern al SFS are ca scop acordarea consultanței și asigurarea obiectivă privind eficacitatea sistemului

40 Art.41 alin.(3) din Codul de executare.41 Art.145 din Codul de executare.42 Art.229 alin.(22) din Codul fiscal.43 Art.17 și art.19 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

31

de management financiar și control, oferind recomandări pentru perfecționarea acestuia și contribuind la îmbunătățirea activității entității publice.

Pe parcursul anilor 2014-2016, Direcția audit intern a efectuat 11 misiuni de audit, din care în 4 au fost evaluate numai procesele privind executarea silită, iar în celelalte 7 au fost stabilite obiectivele de evaluare a modului de executare silită.

În urma efectuării misiunilor de audit, IFPS a întocmit Planurile de acțiuni privind implementarea recomandărilor de audit, care sunt monitorizate de Direcția respectivă.

În cadrul misiunilor de audit efectuate în anii 2014-2016 ce vizează executarea silită, au fost înaintate 43 de recomandări, gradul de implementare al cărora este de 83,7% (sau 36 de recomandări implementate). Pentru misiunile de audit în care au fost evaluate doar procesele de executare silită (în număr de 4), gradul de implementare constituie 89% (sau 24 de recomandări implementate din 27, iar 3 au fost parțial implementate).

În opinia auditului, pentru asigurarea bunei funcționări a sistemului, urmează ca cele mai esențiale probleme, constatări și concluzii privind sistemul de executare silită, identificate ca rezultat al misiunilor realizate de către auditorii interni (DAI) ai IFPS, să fie mediatizate/aduse la cunoștință tuturor IFST, pentru a exclude repetarea acestor situații de către funcționarii fiscali.

3.2 GESTIUNEA SILITĂ A OBLIGAȚIILOR VAMALE DE CĂTRE SERVICIUL VAMAL

Volumul raportat al restanțelor administrate de către SV nu include volumul deplin al penalităților aferente plăților de bază restante, această situație fiind condiționată de neactualizarea/necalcularea obligațiilor vamale restante în SIA al SV. Insuficiența controlului intern, precum și monitorizarea neadecvată din partea organului vamal asupra aplicării măsurilor de executare silită au condiționat nerespectarea cadrului legal/normativ în acest domeniu.

Analogic organelor fiscale, eficacitatea procesului de executare silită de către SV este compromis de neconformități, în special ce țin de aplicarea sechestrelor și încasarea mijloacelor bănești din conturile bancare ale plătitorilor vamali. De asemenea, nu este asigurată o conlucrare constructivă între SV și executorii judecătorești în vederea recuperării restanțelor față de BPN.

3.2.1 Restanța administrată de către Serviciul Vamal este semnificativă, iar volumul raportat al acesteia nu include volumul deplin al penalităților aferente plăților de bază restante.

Conform cadrului legal44 în domeniu, obligație vamală este obligația de plată a drepturilor de import și de export (inclusiv a amenzilor și penalităților) apărute conform legislației, precum și a celor constatate ulterior operațiunilor vamale.

Potrivit datelor raportate de SV, totalul restanțelor față de bugetul de stat la plățile administrate de către organele vamale la 31.12.2016 au însumat 319,5 mil.lei înregistrate după 653 de restanțieri. Se atestă că totalul restanței este în creștere cu 12,3 mil.lei, comparativ cu perioada similară a anului 2015. Totodată,

44 Art.1 pct.35 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare – Codul vamal).32

obligațiile vamale restante în anul 2015 s-au diminuat față de anul 2014 cu 28,9 mil.lei, sau cu 8,6%, situația fiind prezentată în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4 (mil.lei)

Anul 2014Anul 2015

Anul 2016

141.6132

135.74

194.5175.2

183.73

336.1307.2 319.47

Analiza restanței înregistrate de către SV în dinamică pe anii 2014-2016

Aparatul central al SV Total pe Birouri Vamale Total SV

Sursă: Rapoartele privind datoriile agenților economici față de Serviciul Vamal în divizarepe veniturile bugetului de stat pentru anii 2014-2016.

Analiza auditului denotă că, în totalul restanței administrate de SV, ponderea majoră revine restanței administrate de BV, de la 57,9%, sau 194,5 mil.lei în anul 2014, până la 57,5%, sau 183,7 mil.lei în anul 2016. Totodată, s-a identificat prezența fenomenului de creștere a restanței formate cu un termen mai mare de 6 ani, asemenea restanțe însumând 50,4 mil.lei la situația din 29.12.2016, care sunt cu 17,8 mil.lei mai mult față de anul 2014.

Deși, conform art.129 alin.(2) din Codul vamal, pentru fiecare zi de întârziere a plății drepturilor de import și de export se încasează o penalitate în mărimea stabilită de Codul fiscal, cu excepțiile prevăzute de lege, examinările auditului au constatat deficiențe la acest capitol. Astfel, restanțele raportate la MF pentru anii 2014-2016 includ doar penalitatea calculată la plata de bază de SIA al SV până la data de 07.05.2015. Potrivit motivației SV, pentru perioada ulterioară și până în prezent penalitatea calculată în sistem a fost efectuată manual de către persoanele responsabile din cadrul SV pentru cazurile în care plata de bază a plătitorului vamal ajunge la scadență sau se inițiază procedura de încasare silită.

Auditul a considerat oportun și a solicitat SV să efectueze recalcularea datelor privind penalitățile aferente plăților de bază restante, precum și corectarea ,,Raportului privind datoriile agenților economici și ale persoanelor fizice la data de 31.12.2016” cu sumele penalităților recalculate. Astfel, informațiile privind rezultatele procedurilor de audit aplicate se prezintă în Tabelul nr.7.

Tabelul nr.7

Situația la 29.12.2016

Analiza Raportului datoriilor agenților

economici și ale persoanelor fizice

Numărul plătitorilor vamali restanțieri pentru care au fost recalculate

penalitățile de către SV la solicitarea auditului

nr. suma

(mil lei)

ponderea din totalul restanțierilor (%)

nr. suma

(mil. lei)

penalitatea calculată

ponderea, în numărul total (%)

ponderea restanței (%)

33

Restanțierii, dintre care:

Agenți economici 361 309,34 96,8 16 120,4 20,9

dintre care:

restanțieri 303 225,46 70,6

insolvabili 58 82,89 26,0

Persoane fizice 292 10,12 3,2

Total 653 319,47 X 16 120,4 20,9 2,4 6,5

Sursă: Informațiile examinate/analizate de către echipa de audit în baza datelor SIA al SV la situația din 29.12.2016.

Se menționează că, în perioada auditului, SV a efectuat astfel de recalculări ale penalităților doar pentru 16 din 653 de plătitori vamali restanțieri, sau ceea ce constituie 2,4% din numărul acestora și 6,5% din totalul restanțelor. Astfel, la acești 16 plătitori vamali selectați de către SV, restanța la data de 31.12.2016, potrivit SIA al SV, constituia 120,4 mil.lei, iar restanța reală recalculată cu penalități – 141,3 mil.lei, sau cu 20,9 mil.lei mai mult decât a fost raportat MF. Situația respectivă este cauzată de nefuncționalitatea SIA al SV. Auditul relevă că, deși SV încă în anii 2012-2013 a contractat servicii în valoare de 36,8 mil.lei pentru modernizarea SIA45, până în prezent procesele sunt în fază de testare.

În viziunea auditului, necalcularea penalităților la plățile de bază ale plătitorilor vamali în SIA generează: (i) utilizarea ineficientă a resurselor umane și imposibilitatea acestora de a face față calculării manuale a penalităților; (ii) raportarea neveridică și necompletă la MF a obligației vamale restante, care este semnificativ inferioară celei reale; (iii) abordarea neunivocă și selectivă față de plătitorii vamali restanțieri; (iv) și, respectiv, pot prejudicia bugetul prin necalcularea și neîncasarea obligațiilor vamale restante.

3.2.2 Eficacitatea procesului de executare silită de către organele vamale este compromisă de neconformități.

Potrivit cadrului legal46, organele vamale aplică executarea silită a obligației vamale prin: i) încasarea mijloacelor bănești de pe conturile bancare ale plătitorului vamal; ii) ridicarea mijloacelor bănești în numerar; iii) urmărirea bunurilor plătitorului vamal; iv) urmărirea datoriilor debitoare ale plătitorului vamal. Urmărirea bunurilor se face prin aplicarea de interdicții și/sau prin sechestrare.

Verificările auditului la acest capitol denotă că în perioada auditată, în vederea încasării incontestabile a obligației vamale restante, organele vamale: au întreprins măsuri de suspendare a dreptului de efectuare a operațiunilor vamale; au remis decizii de suspendare a conturilor bancare; au remis decizii de regularizare în calitate de titluri executorii către executorii judecătorești.

Totodată, auditul constată că, potrivit datelor raportate la finele anului 2016, SV avea întocmite cumulativ 2299 decizii de regularizare a recalculării spre 45 Contractul nr.45 din 01.11.2012 pentru achiziționarea echipamentelor și serviciilor pentru modernizarea sistemului informațional vamal (Acord adițional nr.1 din 28.10.2013).46 Art.1302 din Codul vamal.

34

încasare suplimentară a drepturilor de import/export în sumă de 59,3 mil.lei. Din totalul acestei sume, au fost încasate obligații vamale recalculate în sumă de 28,6 mil.lei, sau 48,26% din totalul drepturilor de import/export recalculate, iar mijloacele neîncasate în sumă de 30,7 mil.lei au condiționat formarea/creșterea restanțelor agenților economici la achitarea obligațiilor vamale. Verificările auditului relevă că, în perioada 2014-2016, în temeiul deciziilor instanțelor judecătorești, au fost anulate decizii de regularizare în sumă de 4525,8 mii lei, recunoscute ca ilegale.

Auditul constată că, din 361 de agenți economici restanțieri, doar pentru 65, sau 18,0% din total, au fost aplicate următoarele măsuri de executare silită: pentru 6 agenți, cu restanțe în sumă de 12,3 mil.lei, au fost aplicate ordine incaso; pentru un agent economic, cu restanța în sumă de 35,0 mii lei, a fost aplicat sechestrul, iar pentru 58 la care au fost aplicate măsuri de executare silită, cu restanțe în sumă de 82,9 mil.lei, a fost intentat procesul de insolvabilitate. Astfel, pentru 296 de agenți economici restanțieri, ce reprezintă 82,0% din totalul contribuabililor restanțieri, nu a fost aplicată nicio măsură de executare silită menționată mai sus, dar potrivit motivației SV au fost doar suspendate operațiunile în conturile bancare .

Lipsa controlului intern bine determinat asupra aplicării măsurilor de executare silită și, ca urmare, ignorarea unor prevederi legale/regulamentare de către SV au generat iregularități care au afectat încasările obligațiilor vamale în buget.

3.2.3 Nerespectarea prevederilor legale în vigoare47 la aplicarea sechestrelor și valorificarea acestora.

Organele vamale, analogic executorilor judecătorești și organelor fiscale, sunt în drept să execute silit restanța la achitarea obligației vamale, inclusiv prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor48 restanțierilor.

Verificările auditului denotă că pe parcursul anilor 2014-2016, în temeiul deciziilor organelor vamal privind executarea silită a obligației vamale nr.11 din 24.07.2014 și nr.12 din 11.08.2016, SV a întocmit 2 acte de sechestre în sumă totală de 172,1 mii lei. Astfel, în baza Deciziilor de regularizare nr.172 din 10.05.2012 (299,6 mii lei) și nr.173 din 10.05.2012 (169,63 mii lei) în privința unui agent economic, a fost stabilită obligația vamală în sumă de 199,2 mii lei, inclusiv penalități de 211,08 mii lei. Deciziile de regularizare nominalizate au constituit obiectul unui litigiu examinat de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, ca urmare la 06.03.2013 recursul plătitorului vamal a fost respins.

Deși restanța plătitorului vamal a fost confirmată de instanță, aparatul central al SV după 7 luni a emis Decizia nr.11 din 24.07.2014 cu privire la executarea silită a obligației vamale a plătitorului vamal, respectiv, fiind sechestrate bunuri în sumă de 137,12 mii lei, sau cu 73,96 mii lei mai puțin față de restanța contestată. În această situație, nu au fost respectate prevederile art.1308 din Codul vamal, deoarece, conform documentelor plătitorului vamal, acesta deținea și alte bunuri49.

47 Art.1308, art.1309 și art.13010 din Codul vamal.48 Art.1302 alin.(2) din Codul vamal.49 Art.1308 alin.(7) din Codul vamal.

35

Ulterior, în cadrul procedurii de executare silită, la data de 29.07.2014, în baza art.13010 alin.(1) lit.g) din Codul vamal, a fost ridicat sechestrul de pe bunurile sechestrate și a fost încheiat un contract (nr.11/1) de modificare a termenului de stingere prin eșalonare a obligației vamale ajunse la scadență, pe perioada de la 29.07.2014 până la 29.12.2014. Auditul relevă că achitarea integrală a restanței în sumă de 213,76 mii lei și termenele stabilite de achitare au fost efectuate cu mici abateri.

Verificările auditului asupra unei alte situații, reflectate în Procesul-verbal nr.3 din 04.01.2011 cu privire la contravenție, constată aplicarea amenzii în valoare de 35,0 mii lei, fiind întocmit concomitent Procesul-verbal din 21.10.2011 de reținere a mărfurilor și obiectelor (un mijloc de transport) aflate sub control vamal. Cazul menționat a constituit obiectul unui litigiu examinat de instanțele judecătorești, ca urmare, prin Decizia din 17.04.2013 a Curții Supreme de Justiție, s-a decis de a da câștig de cauză Biroului Vamal Bender. Cu toate acestea, biroul vamal respectiv, după circa 3 ani, a emis Decizia nr.12 din 11.08.2016 cu privire la executarea silită a obligației vamale a plătitorului vamal și a aplicat sechestrul la 02.09.2016 pe un bun în valoare de 30,4 mii lei.

Pentru comercializarea bunului sechestrat, în baza Hotărârii Guvernului nr.972 din 11.09.200150, Biroul Vamal Bender s-a adresat (la 27.10.2016) IFST Căușeni, însă organul fiscal a refuzat preluarea în evidență a bunului, motivând că acesta (mijloc de transport) nu întrunește condițiile Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor. Examinarea de către audit a documentelor prezentate de organul vamal constată că, potrivit pct.2 din Hotărârea menționată, Regulamentul nu se extinde asupra mijloacelor de transport auto.

Actualmente, restanța plătitorului vamal constituie 35,0 mii lei, iar conform explicațiilor persoanelor responsabile, bunul sechestrat (mijlocul de transport) se află în custodia BV Bender.

Potrivit motivației SV, cauza principală de neaplicare a sechestrelor este întâmpinarea dificultăților la comercializarea bunurilor sechestrate, ceea ce dovedește interesul redus al organelor vamale în aplicarea sechestrelor.

Auditul, analizând informațiile prezentate de SV, precum și cadrul legal în vigoare, a constatat că, potrivit art.1307 alin.(5) din Codul vamal, organul vamal transmite bunurile sechestrate organului abilitat să le comercializeze. Totodată, conform art.1308 alin.(13) din Codul vamal, actul de sechestru conține somația că, dacă în termen de 30 de zile lucrătoare din data aplicării sechestrului plătitorul vamal nu va plăti obligația vamală, bunurile sechestrate se vor comercializa conform prevederilor Codului fiscal.

De menționat că SV s-a adresat IFPS printr-o scrisoare51 pentru a fi informat, în cadrul executării silite a obligației vamale, asupra mecanismului și procedurilor

50 Hotărârea Guvernului nr.972 din 11.09.2001 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 11.09.2001).51 Scrisoarea nr.28-11/4250 din 09.04.2015.

36

aplicabile, precum și asupra setului de documente necesare pentru transmiterea bunurilor sechestrate. Răspunsul IFPS cu privire la adresarea SV a fost următorul: ,,conform prevederilor cadrului legal, comercializarea bunurilor sechestrate de către organul vamal urmează a fi efectuată de către organul vamal, în corespundere cu normele reglementate de Codul fiscal”.Prin prisma celor relatate, neatribuirea competenței exprese organului abilitat de comercializarea bunurilor sechestrate a condiționat tratarea în mod diferit de către IFPS și SV a prevederilor legale sus-menționate, ca urmare nefiind comercializate bunurile sechestrate în scopul stingerii obligațiilor vamale restante de către SV. 3.2.4 Organul vamal, în unele cazuri, nu a asigurat conformarea la prevederile legale cu privire la înaintarea ordinelor incaso.

Potrivit art.1305 din Codul vamal, din momentul în care obligația vamală ajunge la scadență sau începând cu ziua următoare celei în care a apărut obligația vamală ori în care s-a aflat despre apariția ei, organul vamal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare. Totodată, conform art.127 alin.(7) din Codul vamal, Declarația vamală și decizia de regularizare sunt titluri executorii ce se onorează de către bancă fără accept, poprire și validare la simpla solicitare a organului vamal.

Verificările auditului constată că, pe parcursul anilor 2014-2016, SV a înaintat 21 de ordine incaso și a încasat mijloace bănești de pe conturile bancare ale plătitorilor vamali în sumă totală de 1072,9 mii lei. Suma încasată în anul 2016 din conturile bancare ale restanțierilor constituie 625,7 mii lei, fiind cu 178,5 mii lei mai mult față de suma încasată în anul 2015. Totodată, în anul 2014 nu a fost înaintat niciun ordin incaso, respectiv, nu au fost încasate mijloace bănești în buget.

Verificările auditului efectuate la 14 plătitori vamali denotă că, la situația din 29.12.2016, acestora le-au fost înaintate 21 de ordine incaso, care au fost executate parțial, restanța nestinsă potrivit SIA al SV constituind 12,3 mil.lei. Potrivit motivației SV, restanța achitată parțial a fost determinată de lipsa mijloacelor bănești în conturile bancare ale plătitorilor vamali restanțieri.

Auditul relevă că, din 21 de ordine incaso, 3 în sumă de 35,8 mii lei nu au fost executate. Potrivit explicațiilor persoanelor responsabile din cadrul SV, asupra contului unui agent economic sunt aplicate sechestre de către alte instituții de stat și de executori judecătorești. Totodată, pentru 2 plătitori vamali dintre cei menționați au fost intentate procese de insolvabilitate cu restanța înregistrată în sumă de 1,6 mil.lei.

Verificarea și analiza dosarelor a 5 plătitori vamali restanțieri au constatat următoarele probleme:

încasarea mijloacelor bănești se efectuează preponderent din conturile bancare, ceea ce a cauzat neinstituirea în unele cazuri a sechestrelor asupra bunurilor debitorilor. Deși, potrivit Deciziei nr.59 din 05.10.2015 cu privire la executarea silită a obligației vamale, restanța plătitorului vamal constituia 6,8 mil.lei, iar responsabilii organului vamal au indicat aplicarea măsurilor de executare silită, Decizia nu a fost executată precum se prevedea: sechestrarea bunurilor, ridicarea banilor și urmărirea datoriei debitoare. Organul vamal s-a limitat la suspendarea conturilor bancare. Ulterior, în anul 2015 au fost înaintate 4

37

ordine incaso și altele 2 – în anul 2016, fiind stinse datorii în sumă de 387,75 mii lei. Organul vamal, neținând cont de faptul că plătitorul vamal dispunea de mijloace de transport și de bunuri imobile amplasate pe teritoriul RM, nu a sechestrat bunurile menționate. Potrivit SIA al SV, restanța plătitorului vamal la finele anului 2016 constituia 6261,2 mii lei, iar conform calculelor efectuate manual de către persoanele responsabile din cadrul SV suma restanței constituie 7910,9 mii lei, fiind cu 1649,7 mii lei mai mare decât datele din SIA;

lipsa ordinelor incaso în unele dosare ale plătitorilor vamali cărora li s-a aplicat executarea silită a obligației vamale. Verificările auditului atestă lipsa ordinelor incaso în unele dosare ale plătitorilor vamali restanțieri, prezența cărora, contrar prevederilor art.13013 alin.(3) din Codul vamal, nu a fost asigurată de organul vamal;

contestațiile plătitorului vamal în instanțele de judecată stopează acțiunile de încasare silită a obligațiilor vamale restante. La situația din 29.12.2016, un plătitor vamal înregistra restanță în sumă de 1442,9 mii lei, formată urmare a întocmirii Deciziei de regularizare nr.01 din 04.01.2016 de către BV Cahul pentru încasarea drepturilor de export pentru mărfurile exportate de către alt plătitor vamal, la care primul avea calitatea de broker vamal și de garant financiar, inclusiv: plăți de bază – 976,3 mii lei, și penalitate – 466,9 mii lei. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Cahul din 25.02.2016, la solicitarea plătitorului vamal a fost suspendată executarea deciziei de regularizare menționată. Pe 28.03.2016, Curtea de Apel Cahul a respins recursul declarat de BV Cahul, menținând încheierea Judecătoriei Cahul din 25.02.2016.

3.2.4 Lipsa unei conlucrări constructive între SV și executorii judecătorești afectează încasarea integrală a obligațiilor vamale în buget.

Conform prevederilor art.11 lit. m) din Codul de executare, deciziile de regularizare întocmite de SV sunt documente executorii și pot fi remise spre încasare forțată executorilor judecătorești.

Astfel, verificările auditului denotă că în perioada 2014-2016 SV a remis 107 decizii de suspendare a conturilor bancare/deciziilor de regularizare în sumă de 11310,1 mii lei, în calitate de titluri executorii către executorii judecătorești, în vederea încasării incontestabile a obligației vamale prin intermediul acestora, încasate fiind mijloace în sumă de 1759,6 mii lei, sau 15,5%. Din totalul restanțelor remise spre executare în anii 2014-2016, în sumă de 11310,1 mii lei, au fost încasate în buget numai 1759,6 mii lei, sau 15,5%, informații detaliate fiind prezentate în Diagrama nr.5.

38

Diagrama nr.5(mii lei)

Anul 2014 Anul 2015 Anul 20160

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

80006956.08

2232.96 2121.06

53.89 244.16

1461.55

Dinamica încasărilor obligațiilor vamale prin intermediul executorilor judecătorești

Suma transmisă executorilor judecătorești

Suma obligațiilor vamale încasate prin intermediul executorilor judecătorești

Sursă: Informații generalizate de echipa de audit potrivit datelor prezentate de Serviciul Vamal.

Datele din diagramă denotă că încasările obligațiilor vamale prin intermediul executorilor judecătorești în perioada 2014-2015 indică un nivel scăzut, în anul 2014 înregistrând 53,9 mii lei, sau 0,7%, și 244,2 mii lei, sau 11%, în anul 2015. Totodată, în 2016 se atestă o îmbunătățire a încasărilor până la 1461,6 mii lei, sau 67% din volumul total al restanțelor transmise spre încasare incontestabilă executorilor judecătorești în acest an.

Deși, conform prevederilor art.1301-13014 din Codul vamal, organul vamal are competența încasării silite, echipa de audit a constatat că numărul materialelor remise executorilor judecătorești din an în an crește, în 2015 fiind transmise 41 de dosare de executare silită, sau cu 11 mai mult decât în 2014. În anul 2016 au fost transmise 36 de dosare de executare silită, în sumă de 2121,1 mii lei, sau cu 6 dosare mai mult față de anul 2014.

Verificările auditului au constatat că SV a transmis executorului judecătoresc spre executare Documentul executoriu nr.8 din 14.02.2011, întocmit unui agent economic. În 2015, peste 4 ani, executorul judecătoresc a restituit SV documentul menționat fără a fi executat, motivând inacțiunile sale prin modificările operate în Codul vamal, care prevăd că executarea silită a obligației vamale se efectuează de către organul vamal din 01.01.2014.

La rândul său, SV, doar peste un an de la primirea materialelor de la executorul judecătoresc, a emis Decizia nr.72 din 21.04.2016 cu privire la executarea silită a obligației vamale a plătitorului vamal. Însă Dispoziția de suspendare a operațiunilor la conturile bancare ale plătitorului a fost emisă la 23.08.2016 (cu nr.149), sau cu 4 luni mai târziu.

Astfel, conlucrarea neconstructivă între SV și executorul judecătoresc, implicit, tergiversarea termenului de aplicare a măsurilor de executare silită de către SV au condus la inițierea procesului de insolvabilitate, întreprinderea fiind declarată insolvabilă.

3.2.5 Aplicarea insuficientă de către SV a măsurilor de executare silită condiționează formarea restanțelor, iar în unele cazuri – a celor nerecuperabile.

39

Procedura de insolvabilitate se intentează și se desfășoară în conformitate cu Legea insolvabilității nr.149 din 29.06.2012, precum și cu Codul de procedură civilă. Potrivit art.1 din Legea insolvabilității, procesul de insolvabilitate se rezumă la asigurarea satisfacerii colective a creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin distribuirea produsului finit.

Potrivit art.13012 alin.(2) din Codul vamal, suma obligației vamale a cărei executare silită este imposibilă, precum și suma obligațiilor vamale stinse prin renunțarea la încasare, în cazul în care se constată că sunt nedatorate, sunt luate la o evidență separată, în modul stabilit de MF, până la expirarea termenului de prescripție. Executarea silită a obligațiilor vamale se consideră imposibilă dacă persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau în procedură de insolvabilitate52.

Astfel, la solicitarea auditului a documentelor confirmative de intentare a procesului de insolvabilitate pe parcursul anilor 2014-2016, s-a constatat că SV a intentat procesul de insolvabilitate pentru 66 de plătitori vamali, în sumă de 45,5 mil.lei. Respectiv, au fost înaintate în instanțele judecătorești 30 de cereri introductive de inițiere a procedurii de insolvabilitate pentru plătitorii vamali restanțieri, din care 16 au fost admise spre examinare, în sumă de 4,5 mil.lei, iar 14 au fost respinse. Drept urmare, la situația din 31.12.2016, unui număr de 36 de plătitori vamali le-au fost înaintate creanțe spre validare, în sumă de 31,7 mil.lei, fiind validate de către instanțele judecătorești creanțe în sumă de 944,43 mii lei la doar 3 plătitori vamali, ceea ce reprezintă 3% din totalul înaintat spre validare.

Potrivit informațiilor actualizate (completate cu anul 2017) de către persoanele responsabile din cadrul aparatului central al SV, la etapa executării auditului pentru 30 de plătitori vamali au fost admise creanțe în valoare de 40,4 mil.lei, fiind validate de către instanțele judecătorești creanțe în sumă de 27,5 mil.lei, sau 68%.

Conform art.1302 alin.(3) din Codul vamal, în cazul în care după ce au fost aplicate modalitățile de executare silită, obligația vamală a plătitorului vamal nu a fost stinsă în totalitate, iar aplicarea ulterioară a executării silite este imposibilă, organul vamal are dreptul să inițieze aplicarea modalităților de depășire a insolvabilității în conformitate cu legislația. Verificările auditului denotă că, contrar prevederilor legale, nu pentru toți plătitorii vamali cărora li s-au intentat procese de insolvabilitate, li s-au aplicat toate modalitățile de executare silită. Astfel, au fost suspendate conturile bancare a 4 plătitori vamali, alte măsuri de executare silită nefiind aplicate, doar într-un caz fiind aplicat sechestrul pe bunuri.

3.2.7 Organele vamale nu au asigurat funcționarea eficientă a mecanismelor de încasare silită a obligației vamale.

Drept acțiune prioritară pentru demararea de către SV a procesului de monitorizare a progresului indicatorilor de performanță a fost determinarea obiectivelor specifice consolidate în Planurile de acțiuni pentru anii 2014, 2015 și 2016. Astfel, organele responsabile din cadrul SV și-au propus obținerea indicatorilor de măsurare a rezultatelor aferente scopului identificat spre îndeplinire, și anume: asigurarea funcționării eficiente a mecanismului de încasare 52 Art.13012 alin.(1) lit.b) din Codul vamal.

40

silită a obligației vamale prin revizuirea și perfecționarea mecanismului de încasare silită a acesteia.

În acest context, auditul a analizat gradul de îndeplinire a acțiunilor planificate pe parcursul a ultimilor 3 ani și a evaluat eficacitatea măsurilor aplicate, în scopul obținerii rezultatelor de performanță aferente diminuării restanțelor înregistrate la buget. Rezultatele atestă că acțiunile planificate se repetă din an în an, fără a fi modificate și se îndeplinesc parțial. Astfel, SV nu a înregistrat performanțe urmare a aplicării mecanismului de încasare silită a obligației vamale și, respectiv, a majorării încasării obligațiilor vamale restante în buget.

Deși, prin Hotărârea Curții de Conturi nr.44 din 20.11.201553 SV i-a fost înaintată recomandarea ,,Să aprobe reglementări interne referitor la procesul și procedurile de executare silită a obligației vamale în vederea eficientizării acestora”, până în prezent a fost încheiat doar un contract cu Î.S. ,,Cadastru” în vederea furnizării, pe suport de hârtie, a informațiilor din Cadastrul bunurilor imobile. Examinările auditului relevă că informațiile nu sunt utilizate în aplicarea măsurilor de executare silită.

Potrivit art.13013 alin.(2) din Codul vamal, în ziua semnării sau, cel târziu, în ziua lucrătoare imediat următoare acesteia, actele ce confirmă acțiunile de executare silită a obligației vamale se înscriu la organul vamal în registre speciale de evidență, ținute manual sau electronic, de un model stabilit de SV. Conform Anexei nr.6 la Ordinul SV nr.30-O din 28.01.201454, ,,Registrul special de evidență a actelor ce confirmă acțiunile de executare silită a obligației vamale” este ținut manual de către SV. Verificările auditului constată neasigurarea conformității îndeplinirii Registrului menționat, care se exprimă prin necompletarea pe deplin cu datele acțiunilor de executare silită. De asemenea, auditul menționează lipsa reglementărilor și metodologiilor aprobate în modul stabilit privind raportarea, periodicitatea și sinteza rapoartelor asupra activităților de executare silită. În aceste circumstanțe, SV nu a asigurat raportarea acțiunilor de executare silită de către BV și, respectiv, nici aparatul central al SV nu raportează MF.

Conform cadrului normativ intern55, persoanele responsabile din cadrul aparatului central al SV coordonează și supraveghează măsurile întreprinse de BV pentru executarea încasării silite, totodată asigură controlul privind întreprinderea tuturor măsurilor în vederea încasării restanțelor la bugetul de stat.

Verificările auditului au constatat lipsa documentelor confirmative de supraveghere a măsurilor întreprinse de BV. Doar în anul 2016, printr-o circulară56, au fost solicitate informații privind acțiunile întreprinse de BV în vederea executării silite a obligației vamale pentru perioada 2014 - trimestrul II al anului 2015, dar care nu au fost prezentate auditului.

53 Hotărârea Curții de Conturi nr.44 din 20.11.2015 „Cu privire la Raportul auditului performanței sistemului administrării veniturilor publice”.54 Ordinul Serviciului Vamal nr.30-O din 28.01.2014 „Cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a obligației vamale și a contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligației vamale prin amânarea sau eșalonarea plăților”. 55 Regulamentul Secției supravegherea încasării obligației vamale a Direcției control al încasării obligației vamale și asistență juridică, aprobat prin Ordinul Directorului general al Serviciului Vamal nr.693-p din 27.07.2012. 56 Scrisoarea nr.345-C din 29.06.2015.

41

3.3 GESTIUNEA SILITĂ A RESTANȚEI FAȚĂ DE BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL DE CĂTRE EXECUTORII JUDECĂTOREȘTI

Gestiunea silită a restanțelor față de BPN de către executorii judecătorești este defectuoasă și compromisă de mai multe neconformități. Astfel, informațiile prezentate de UNEJ nu asigură raportarea și, respectiv, cunoașterea de către Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Guvern, Parlament, precum și de societatea civilă a volumului real al restanței față de buget înaintat spre executare de către executorii judecătorești, a nivelului de încasare și transferare la buget.

Executorii judecătorești nu distribuie în termen mijloacele încasate în scopul stingerii restanțelor depuse de către autoritățile statului, condiții în care mijloacele încasate nu sunt transferate în termen la buget, dar sunt menținute în conturile executorilor judecătorești în instituțiile financiare.

Mijloacele încasate urmare a executării silite sunt utilizate de către executorii judecătorești în scopuri improprii interesului statului.

O situație separată o constituie lipsa evidenței și raportării privind sumele taxei de stat calculate, încasate și restante. Nivelul încasării mijloacelor în beneficiul statului ca rezultat al executării silite este unul redus (20,5% în anul 2016), suma încasărilor constituind 74,0 mil.lei din totalul de 987,4 mil.lei.

Potrivit cadrului legal57, doar executorul judecătoresc licențiat poate efectua executarea silită. Licența pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează de MJ pe un termen nelimitat, la cererea persoanei, conform hotărârii Comisiei de licențiere, contra plată (450,0 lei), iar datele despre licență se includ în Registrul executorilor judecătorești58.

3.3.1. Se atestă raportarea incompletă de către executorii judecătorești a situațiilor privind executarea documentelor executorii în beneficiul statului

Deși una din activitățile desfășurate de UNEJ59 ține de organizarea și supravegherea serviciului statistic general al executorilor judecătorești, analiza și verificările efectuate de audit constată că rapoartele statistice cu privire la executarea silită a obligației fiscale/vamale și a altor plăți la bugetul de stat prezentate de UNEJ includ doar cantitativ numărul de documente executorii, fără specificarea volumului restanței de încasare în beneficiul statului. Astfel, potrivit informațiilor prezentate, numărul documentelor neexecutate la 01.01.2016 constituia 107,7 mii de documente, acesta fiind în creștere cu 14,1 mii comparativ cu perioada similară a anului 2014. Totodată, volumul dosarelor executate în 2015 constituie 42,4 mii, ceea ce reprezintă 26,8% din totalul dosarelor înregistrate spre executare. Analogic, în anul 2014 nivelul de executare a documentelor executorii a înregistrat 28,6%, fiind unul nesemnificativ.

Situația menționată, potrivit explicațiilor reprezentanților UNEJ, este determinată de faptul că prioritatea în activitatea executorilor judecătorești, cât și a UNEJ este de a contribui la înfăptuirea justiției prin executarea documentelor executorii și nicidecum în încasarea veniturilor în buget. Astfel, potrivit motivației

57 Art.2 din Legea nr.113 din 17.06.2010.58 Art.12 alin.(1) din Legea nr.113 din 17.06.2010.59 Pct.3.2 lit.d) din Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr.1 a Congresului executorilor judecătorești din 21.09.2010 (cu modificările ulterioare).

42

„UNEJ nu consideră oportun ca executorii judecătorești să raporteze executarea documentelor executorii de încasare a sumelor în beneficiul statului, pe tipuri de plăți în BPN, pe numărul documentelor executorii primite spre executare și sumele care urmează a fi încasate, precum și numărul documentelor neexecutate și volumul restanței neîncasate”.

Din aceste considerente, în cadrul auditului, prin scrisoarea Curții de Conturi nr.07-243 din 17.02.2017, s-a solicitat repetat MJ asigurarea prezentării de către toți executorii judecătorești a informației referitor la încasările efectuate în baza documentelor executorii în beneficiul statului. Astfel, din 175 de executori judecătorești învestiți în funcție, au prezentat informația solicitată 162 de executori judecătorești.

Potrivit informațiilor sistematizate de audit, la situația din 31.12.2016 în gestionarea executorilor judecătorești erau înregistrate circa 113,9 mii de documente executorii de încasare în beneficiul statului în valoare de circa 781,0 mil.lei, constituite din: obligațiile fiscale și vamale neachitate în termen, taxe de stat aplicate de instanțele judecătorești, amenzi, penalități etc. Datele generalizate de audit în aspectul detaliat, conform informațiilor prezentate de executorii judecătorești sunt parte componentă a documentelor de lucru ale auditului (incluzând datele cu caracter personal).

Rezultatele sistematizării și analizei informațiilor privind documentele executorii de încasare a sumelor în beneficiul statului în dinamica anilor 2014-2016 sunt prezentate în Diagrama nr.6.

Diagrama nr.6 (mil.lei)

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 20170.0

200.0

400.0

600.0

800.0

1000.0

1200.0

220 273.7 317.5

781

209.9 119.4

987.5

57.4 46.3 74

Analiza în dinamică a executării documentelor executorii de încasare a mijloacelor în beneficiul statului de către executorii judecătorești în perioada

2014-2016

Restanța la începutul anului Valoarea documentelor înregistrate Valoarea documentelor executate

Sursă: Informații generalizate de echipa de audit în baza datelor oferite de executorii judecătorești.

Se atestă o creștere continuă a numărului documentelor executorii restante, care la finele anului 2016 a crescut cu 15,6 mii în sumă de 463,4 mil.lei, comparativ cu anul 2015 și, respectiv, cu 31,6 mii de documente în sumă de 506,9 mil.lei, față de 2014.

Necesitatea asigurării evidenței și raportării de către executorii judecătorești a restanței față de BPN a fost solicitată prin pct.2.3.1. din Hotărârea Curții de Conturi nr.27 din 28.07.201160, potrivit căruia „ Ministerul Justiției în comun cu 60 Hotărârea Curții de Conturi nr.27 din 28.07.2011 „Cu privire la Raportul auditului regularității exercițiului bugetar 2010 la Ministerul Justiției și unele instituții din subordine, inclusiv Serviciul Stare Civilă” (în continuare – Hotărârea Curții de Conturi nr.27 din 28.07.2011).

43

Ministerul Finanțelor urma să examineze situația la compartimentul evidența și raportarea încasării mijloacelor bănești în beneficiul statului, precum și achitării datoriilor creditorilor-beneficiar din contul mijloacelor bugetare, în condițiile reformei sistemului de executare prin prisma eficienței acumulărilor la buget”. Verificările auditului relevă că această cerință nu a fost executată de către MJ, din care cauză în perioada 2011-2016 raportarea gradului de executare a documentelor executori cantitativ și valoric nu a fost asigurată.

3.3.2.Nu este transparentă situația reală privind sumele calculate, încasate și cele restante aferente taxei de stat.

Conform cadrului legal61, creanțele privind taxa de stat sunt atribuite la categoria a doua, însă actele normative interne ale MJ nu prevăd o modalitate de asigurare a unei evidențe transparente referitor la sumele taxei de stat calculate în baza titlurilor executorii eliberate de instanțele judecătorești de toate nivelurile și transmise spre executare silită către executorii judecătorești. Aceste circumstanțe exclud cunoașterea situației reale, depline și transparente privind înregistrarea și ținerea evidenței sumelor calculate la taxa de stat, care legal urmează a fi încasată de către executorii judecătorești, a volumului taxei de stat efectiv încasate și a restanței generate pe parcursul perioadelor de gestiune.

Analiza informației prezentate de executorii judecătorești, la solicitarea echipei de audit, constată că, la situația din 31.12.2016, numărul documentelor executorii restante la încasarea silită a taxei de stat constituie 19,1 mii în valoare de 39,6 mil.lei, acesta fiind în creștere cu 3,0 mii de documente executorii și în scădere cu 1,3 mil.lei față de anul 2014.

În contextul celor relatate, auditul atestă că cadrul legal62 prevede prezentarea informațiilor doar la solicitarea părților interesate, dar nu și prezentarea/raportarea anuală de către executorii judecătorești MF a situației referitor la sumele taxei de stat care urmează a fi încasate, taxei de stat real încasate și taxei de stat datorată la finele exercițiului bugetar.

3.3.3 Rezultatul executării silite aplicate de către executorii judecătorești în beneficiul statului este unul redus.

Urmare a analizei de către audit a situației privind nivelul încasării mijloacelor în beneficiul statului ca rezultat al executării silite, se atestă că deși, comparativ cu anul 2010 (perioada reformării sistemului executorilor judecătorești), nivelul de încasare a plăților în buget a crescut de 3 ori, de la 7,3%, sau 16,9 mil.lei, până la 22,8%, sau 57,4 mil.lei, în anul 2014, totuși față de volumul care urma a fi executat silit (331,1 mil.lei) acesta este redus. În anul 2015, gradul de încasare a constituit 18,6%, sau 46,3 mil.lei din volumul total al documentelor executorii (336,8 mil.lei) și, respectiv, 20,5% (74,1 mil.lei) în anul 2016 din totalul de 855,0 mil.lei, care urma a fi executat silit. Informațiile generalizate sunt redate în Tabelul nr.8.

Tabelul nr.8

Indicatori Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Numărul documentelor executorii restante la începutul anului 63969 81523 98433

61 Art.145 alin.(3) lit.b) din Codul de executare.62 Art.22 alin.(1) lit.k) din Codul de executare.

44

Valoarea documentelor executorii la începutul anului (mil. lei) 220,0 273,7 317,5

Numărul documentelor executorii înregistrate 64731 61871 65210

Valoarea documentelor executorii înregistrate (mil.lei) 210,0 119,4 987,4

Numărul documentelor executorii executate 36958 36708 38125

Suma încasării mijloacelor în beneficiul statului (mil.lei) 57,4 46,3 74,04

Nivelul de executare a documentelor executorii (%) 22,8 18,6 20,5

Sursă: Informații sistematizate de audit privind documentele executorii de încasare a sumelor în beneficiul statului

în perioada 2014-2016 întocmite și prezentate de către executorii judecătorești la solicitarea echipei de audit.Potrivit motivației persoanelor responsabile din cadrul UNEJ, una din

cauzele rezultatelor reduse ale executării silite în beneficiul statului este „lipsa accesului executorilor judecătorești în perioada auditată la SIA al Serviciului Fiscal de Stat”. Verificările auditului atestă că, la situația din 20.02.2017, dispun de acces la SIA al SFS, în baza acordurilor încheiate cu IFPS, circa 70,0%, sau 121 de executori judecătorești din numărul total învestiți în funcție. De asemenea, executorii judecătorești care au acces la SIA al SFS au menționat că se confruntă cu unele probleme la utilizarea bazei de date a IFPS, precum:

informația despre contribuabilul restanțier nu este relevantă în procesul de executare a documentelor executorii în care calitatea de creditor o deține statul;

în unele cazuri, informația indică că restanța nu este stinsă, pe când debitorii au prezentat documente care justifică achitarea restanței;

lipsa informațiilor despre existența datoriei; lipsa datelor despre documentul executoriu în temeiul căruia a fost

stabilită sancțiunea contravențională achitată de debitor; din cauza acordării accesului la SIA al SFS, organele fiscale teritoriale

refuză furnizarea informațiilor solicitate de executorii judecătorești, prin care fapt se afectează operativitatea și rezultatul executării documentelor executorii etc.

UNEJ a sesizat (în anul 2011) MJ referitor la necesitatea constituirii Registrului procedurilor de executare. Prin modificarea cadrului legal, Registrul electronic al procedurilor de executare (e-executare), care este o platformă unică de documentare a dosarelor procedurilor de executare, urmează a fi lansat la 01.10.2017.

Potrivit informațiilor prezentate de MJ la solicitarea auditului, pe data de 05.08.2014 a fost încheiat cu SC „GREENSOFT” SRL contractul nr.14/01310/1 privind achiziționarea SIA „Registrul procedurilor de executare” , în sumă de 381,6 mii lei. Actualmente, SIA „ Registrul procedurilor de executare”(e-executare) este în proces de testare.

Se atestă lipsa de monitorizare și evaluare a rezultatelor obținute de executorii judecătorești urmare a aplicării procedurilor de executare silită.

Potrivit art.33 din Legea nr.113 din 17.06.20104, supravegherea activității executorului judecătoresc este exercitată de MJ și UNEJ și constă în efectuarea controalelor asupra activității executorului judecătoresc prin verificarea dosarelor de executare, ținerea registrelor procedurilor de executare, modului de calculare a cheltuielilor de executare etc.

45

Conform aceluiași cadru legal, controlul activității executorului judecătoresc se efectuează de către MJ și UNEJ o dată la 2 ani, iar activitatea executorului judecătoresc nou-numit este supusă primului control la expirarea primului an de activitate.

Verificările auditului la acest capitol constată că:MJ în perioada 2014-2015 a efectuat controale la 56 de executori

judecătorești, ce reprezintă doar 32% din numărul total de 175 de executori judecătorești;

contrar prevederilor legale, controalele au fost efectuate doar o dată la 3-4 ani de la data numirii executorului judecătoresc, iar 68%, sau 119 executori judecătorești nu au fost supuși controalelor din data învestirii în funcție (anul 2010) până în prezent;

urmare a controlului efectuat de MJ în perioada 01.01.2014 – 01.04.2015 la 22 de executori judecătorești, s-a constatat: neasigurarea ținerii Registrului de evidență a măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu de către 12 executori judecătorești, ponderea documentelor executorii în beneficiul statului variază de la 65% la 83% din totalul documentelor executorii administrate de către executorii judecătorești;

pe parcursul anilor 2014-2016, MJ nu a efectuat controale privind activitățile executorilor judecătorești care vizează creanțele statului și urmează a fi încasate în BPN prin executare silită.

Netransferarea în termene legale în BPN a mijloacelor încasate (taxa de stat, obligațiile fiscale/vamale, amenzi, penalități și alte plăți) de către executorii judecătorești.

În conformitate cu prevederile art.28 din Legea nr.113 din 17.06.2010, „executorul judecătoresc este obligat să dispună de: a) cont curent special, pe care se depun cauțiunile și sumele rezultate din executarea silită și din alte activități procesuale, precum și spezele de executare și taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc și b) cont pentru încasarea onorariilor.

Potrivit art.41 alin.(3) din Codul de executare, sumele aflate în contul executorului judecătoresc se eliberează ori se transferă imediat sau în cel mult 3 zile lucrătoare. După eliberarea sumelor realizate în faza de executare, executorul judecătoresc urmează să prezinte organului fiscal, în termen de 3 zile, informații cu privire la sumele distribuite creditorilor în modul stabilit de Codul de executare63.

Urmare a verificărilor efectuate de către SFS la 29 de executori judecătorești, la solicitarea auditului, au fost constatate următoarele iregularități și probleme la acest capitol:

contrar prevederilor legale64, 18 executori judecătorești în 1941 de cazuri nu au transferat mijloacele încasate (restanța față de BPN, taxa de stat, amenzi, penalități, alte plăți) datorate BPN în termen de 3 zile lucrătoare, în sumă totală de circa 2151,4 mii lei;

depășirea termenului legal de distribuire a sumelor încasate în buget variază de la 1 zi până la 5 ani;

63 Art.41, alin. (3) din Codul de executare.64 Art.41 din Codul de executare.

46

transmiterea cu întârziere a bunurilor confiscate în baza hotărârilor instanțelor judecătorești în 23 cazuri, în sumă de 54,4 mii lei și 23,0 mii euro, încălcând astfel cerințele pct.5 din Hotărârea Guvernului nr.972 din 11.09.200165. Potrivit explicațiilor executorilor judecătorești, cauza netransmiterii în termen constă în refuzul IFS pe mun. Chișinău de preluare a corpurilor delicte fără rezultatele expertizei/evaluării bunurilor;

contrar prevederilor art.161 alin.(6) și alin.(8) din Codul fiscal, nu a fost prezentată la organul fiscal informația despre modificarea sediului executorului judecătoresc.

Notă: În perioada verificării de către SFS a executorilor judecătorești, au fost transferate în buget, de la conturile acestora, mijloace bănești încasate silit și care nu au fost transferate în termenul stabilit de cadrul legal în sumă de 10,3 mii lei.

Sumele încasate din executarea silită sunt dezafectate de către executorii judecătorești prin depunere la conturile proprii de depozit și obținere de dobânzi substanțiale.

Verificările auditului referitor la conformitatea respectării termenelor de achitare a sumelor încasate în conturile speciale aferente transferării în BPN au stabilit cazuri de dezafectare a mijloacelor bănești prin plasarea lor în conturile proprii de depozit. Urmare a controlului efectuat66 la un executor judecătoresc s-a constat că, prin Dispoziția de incaso nr.67 din 19.10.2015, acesta a încasat de la debitor datoria în sumă de 8,6 mil.lei în beneficiul unui creditor pentru gazele livrate. Contrar prevederilor legale67, executorul judecătoresc nu a transferat în termen de 3 zile restanța încasată la contul creditorului.

La rândul său, la data de 26.10.2015, debitorul a depus cerere de chemare în judecată împotriva creditorului și a executorului judecătoresc menționat, solicitând anularea încheierii executorului judecătoresc nr.005-04/13 din 20.10.2015.

Ulterior, executorul judecătoresc, în baza contractului de depozit bancar „La termen” nr.25/1 din 12.11.2015, a deschis pe numele său contul de depozit la o instituție financiară la care și au fost transferate mijloace bănești în sumă de 8,0 mil.lei, cu rata dobânzii de 12% anual pe un termen de 3 luni. În perioada menționată, executorul judecătoresc a încasat dobândă în sumă de 241,7 mii lei, care a fost transferată la contul de onorarii al acestuia.

Analogic, la data de 15.01.2016, același executor judecătoresc a încasat de la debitorul menționat, restanța pentru gazele livrate în beneficiul creditorului în sumă de 22,9 mil.lei. Similar primului caz menționat, executorul judecătoresc a ignorat prevederile legale68 netransferând în termen de 3 zile restanța încasată la contul creditorului, în sumă de 22,9 mil.lei.

La 26.01.2016 debitorul a contestat încheierea executorului judecătoresc de distribuire a sumei încasate. Urmare, la data de 03.02.2017, de către acest executor judecătoresc a fost deschis contul de depozit în aceiași instituție financiară, conform contractului de depozit bancar „La termen” nr.2/1 din 03.02.2016, la care

65Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 11.09.2001.66 Actul de control nr.5-681599 din 11.04.2017.67 Art.41 alin.(1) din Codul de executare.68 Art.41 alin.(1) din Codul de executare.

47

a depus mijloace bănești în sumă de 22,5 mil.lei, cu rata dobânzii de 12% anual pe un termen de 3 luni. Din ziua intrării mijloacelor bănești în contul de depozit, executorul judecătoresc a încasat dobândă în sumă de 663,9 mii lei, care la fel ca și în primul caz a fost transferată la contul curent de onorarii al executorului judecătoresc.

De asemenea, conform informației privind rulajul mijloacelor bănești în conturile bancare, inspectorii fiscali au constatat transferarea de pe contul curent special pe contul curent de onorarii a dobânzilor în sumă de 308,0 mii lei pe data de 13.02.2015, ceea ce constituie dobânzi încasate conform contractului de depozit nr.8/1 din 10.03.2014.

Este de menționat că debitorul este o întreprindere al cărei capital aparține integral statului.

Ținând cont de cele menționate, auditul concluzionează că executorul judecătoresc, prin dezafectarea mijloacelor bănești în sumă totală de 30,5 mil.lei încasate urmare a executării silite a restanței debitorului față de creditor pentru gazele livrate, a beneficiat de dobândă bancară în sumă totală de 1,2 mil.lei.

Prin încheierea nr.005-04/13 din 24.08.2016 executorului judecătoresc, s-a dispus transferarea tuturor documentelor executorii al debitorului la alt executor judecătoresc. Respectiv, la 26.08.2016 mijloacele bănești în sumă de 30,4 mil.lei (8,3 mil.lei+22,1 mil.lei) nu au fost transferate la creditor în vederea stingerii datoriei debitorului pentru gazele livrate, dar au fost transferate pe contul curent special al celui de-al doilea executor judecătoresc la care sunt și în prezent. De asemenea ca și în primul caz executorul judecătoresc, a depus mijloacele bănești la conturile personale de depozit. Conform informației privind rulajul mijloacelor bănești în conturile bancare, inspectorii fiscali au constatat transferarea de pe contul curent special pe contul curent de onorarii a dobânzilor încasate în sumă de 1,5 mil.lei.

Concomitent, examinările auditului asupra restanțelor înscrise în conturile contribuabililor aferente creditorului și debitorului față de BPN, la situația din 31.12.2016, constituie 5,0 mil.lei și, respectiv, 9,7 mil.lei.

Auditul atestă că situațiile menționate sunt condiționate de nerespectarea de către executorii judecătorești a termenelor legale de transfer a mijloacelor bănești încasate în folosul creditorilor, precum și lipsa controlului asupra activității executorilor judecătorești din partea MJ și UNEJ.

Nereglementarea termenului limită de păstrare a mijloacelor bănești încasate/executate silit în conturile bancare ale executorilor judecătorești menține nejustificat solduri considerabile în aceste conturi .

Rezultatele verificării soldurilor mijloacelor bănești înregistrate în conturile curente speciale, pe care se depun cauțiunile și sumele rezultate din executarea silită transferate de către debitori în scopul redistribuirii ulterioare creditorilor, atestă o valoare semnificativă, de 56,8 mil.lei înregistrate la situația din 01.04.2017 la 66 de executori judecătorești. Situația dată este cauzată de nereglementarea termenului limită de menținere a mijloacelor bănești în conturile bancare ale executorilor judecătorești, încasate urmare a executării silite și neachitate creditorului din diferite motive (persoane decedate, persoane plecate peste hotare, persoane imposibil de găsit).

48

Astfel, la situația din 01.01.2017, în contul special al unui executor judecătoresc soldul mijloacelor bănești era de3,4 mil.lei, incasate pe parcursul anilor 2003-2016, din care 1,5 mil.lei, sau 43,9%, - mijloacele încasate în perioada 2003-2010 de la debitori și nedistribuite creditorilor.

Auditul precedent69 a constatat că, la situația din 28.07.2011, în conturile de depozit ale oficiilor de executare au fost depuse mijloace în sumă de 1382,9 mii lei, constituite din compensația bănească a angajaților MAI în schimbul rației alimentare, transferată de Minister în baza titlurilor executorii, în sumă de 1062,6 mii lei, și de 132,9 mii lei, indexarea depunerilor bănești- de către Banca de Economii, parvenite în conturile bancare ale oficiilor de executare din anul 2003 și neachitate beneficiarilor din diferite motive (persoane decedate, persoane plecate peste hotare, persoane imposibil de găsit).

Verificările auditului denotă că la 01.02.2017, din volumul mijloacelor bănești constituite din compensația bănească a angajaților MAI în schimbul rației alimentare, pe parcursul anilor 2014-2016 au fost achitate mijloace în sumă totală de 481,1 mii lei la 81 de persoane. Totodată, potrivit informațiilor din „Registrul încasărilor și plăților la contul special” la situația din 01.02.2017, restanța neachitată creditorilor din mijloacele încasate de la debitorul MAI în perioada 2003-2006 constituie 595,5 mii lei.

Deși, prin Hotărârea Curții de Conturi nr.27 din 28.07.2011, s-a cerut MJ, în comun cu MF și MAI, determinarea referitor la mijloacele bugetului de stat destinate achitării datoriilor creditorilor-beneficiari din cadrul MAI, asigurând monitorizarea utilizării conforme sau returnării acestora la bugetul de stat în cazurile nestabilirii beneficiarilor, mijloacele în sumă de 595,9 mii lei nu au fost returnate în buget. Cauza principală, potrivit explicațiilor executorului judecătoresc, este lipsa prevederilor legale privind termenul de păstrare a mijloacelor bănești încasate silit de la debitor și depuse pe conturile curente speciale ale executorilor judecătorești, în cazurile de neachitare a mijloacelor menționate creditorilor din imposibilitatea depistării/neprezentării acestora din diferite motive (persoane decedate, plecate peste hotare sau imposibil de găsit etc.).

Conform legislației fiscale și procedurilor de judecare a cauzelor civile, bunurile fără stăpân urmează a fi supuse unui control din partea SFS, însă în perioada 2010-2016 un astfel de control nu a fost solicitat de către executorul judecătoresc menționat.

Auditul constată lipsa reglementării70 termenelor de menținere în contul curent special al executorului judecătoresc a mijloacelor încasate silit și neachitate creditorilor în cazurile de neidentificare a beneficiarilor.

De asemenea, în opinia auditului, este necesară examinarea oportunității de încasare a mijloacelor bănești în folosul statului, prin utilizarea conturilor trezoreriale la pozițiile Clasificației bugetare, ceea ce va exclude contul intermediar (contul curent special al executorului judecătoresc) care favorizează imoblizarea, dezafectarea pe termen nedeterminat și neasigurarea integrității acestora.

69 Hotărârea Curții de Conturi nr.27 din 28.07.2011.70 Spre comparare, în România, în caz de menținere a mijloacelor bănești încasate silit mai mult de 5 ani, acestea sunt transferate în mod obligatoriu în bugetul de stat.

49

Notă: Ministerul Justiției a inițiat modificarea cadrului legal privind reglementarea perioadei limită de păstrare a mijloacelor încasate de către executorii judecătorești și neachitate creditorilor din diferite motive, inclusiv elaborarea mecanismului de transferare a acestora în buget.

3.3.4 Consiliul Concurenței nu deține informații referitor la încasarea în buget de către executorii judecătorești a sumelor aferente amenzilor.

Potrivit prevederilor cadrului legal71, sumele ce reprezintă amenzi sau sancțiuni aplicate de Consiliul Concurenței se fac venit la bugetul de stat, în condițiile legii. Astfel, pe parcursul anilor 2014-2016, amenzile calculate conform deciziilor Consiliului Concurenței constituie 63,7 mil.lei, din care 0,3 mil.lei – suma amenzilor care au fost aplicate ca urmare a proceselor-verbale contravenționale.

Totodată, în instanțele judecătorești au fost contestate decizii potrivit cărora suma amenzilor transmise executorilor judecătorești spre încasare în buget constituie 28,1 mil.lei, iar rezultatele încasărilor nu pot fi identificate, deși cadrul legal72 prevede prezentarea actelor procedurale de către executorii judecătorești la solicitarea părților interesate.

Astfel, la solicitarea auditului, Consiliul Concurenței nu a prezentat informații privind suma amenzilor încasate în buget prin intermediul executorilor judecătorești, motivând că Consiliul nu deține calitatea de creditor în cadrul procedurii de executare.

IV. CONCLUZIA GENERALĂActualul sistem de gestiune a executării silite organizat de autoritățile cu

atribuții legale în domeniu nu garantează conformitatea și eficacitatea procesului de executare silită a obligației fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în BPN, performanța acestuia fiind afectată de prezența unor probleme majore, care persistă pe parcursul mai multor ani, având impact negativ asupra rezultatelor de asigurare a statului cu resurse necesare pentru exercitarea funcțiilor sale. Evaluarea funcționalității mecanismelor instituite pentru aplicarea măsurilor de executare silită în vederea încasării veniturilor în BPN denotă necesitatea de a fi revăzute și perfecționate, iar cadrul regulamentar de domeniu să fie actualizat. Astfel, Curtea de Conturi constată că eficacitatea rezultatelor obținute de autoritățile implicate în procesul de gestiune silită este limitată de funcționalitatea organizațională și de incoerențele în acțiunile interinstituționale cu atribuții în acest domeniu. În aceste circumstanțe, opinia auditului indică asupra necesității de sporire a capacităților manageriale aferente procesului de gestiune silită și de examinare a oportunității de încasare a mijloacelor bănești în beneficiul statului, prin utilizarea conturilor trezoreriale de venituri la pozițiile respective ale Clasificației bugetare. Astfel, se va exclude contul intermediar (contul curent special al executorului judecătoresc) și imoblizarea/dezafectarea pe termen nedeterminat a mijloacelor încasate silit și cuvenite BPN.

V. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

71 Art.36 alin.(5) din Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.72 Art.22 alin.(1) lit.k) din Codul de executare.

50

Recomandări conducerii Serviciului Fiscal de Stat1. Să dispună elaborarea și aprobarea unui plan de măsuri în vederea

îmbunătățirii rezultatelor acțiunilor de executare silită a obligațiilor fiscale restante.

2. Să intensifice procesul de monitorizare privind conformitatea aplicării sechestrelor asupra bunurilor contribuabililor restanțieri, cu examinarea sistematică a rapoartelor privind rezultatele aplicării acestei măsuri.

3. Să aprobe reglementări și să dispună responsabilități exhaustive părților implicate (funcționarul fiscal, contribuabilul restanțier, APL) în cazul aplicării sechestrelor asupra roadei anului viitor, pentru evitarea înstrăinării acesteia.

4. În comun cu părțile implicate (BUMM, CNPF, Bursa de Valori, APL), să reevalueze cadrul juridic referitor la comercializarea bunurilor și valorilor mobiliare sechestrate, determinând criterii clare și exhaustive aferente acestui proces.

5. Să se conformeze cerințelor legale și să efectueze controalele fiscale de rigoare la executorii judecătorești asupra respectării cadrului normativ aferent executării silite.

6. Să asigure revizuirea clauzelor contractuale cu entitățile de evaluare prin includerea expresă a termenului de prezentare a rapoartelor de evaluare asupra bunurilor sechestrate.

Recomandări conducerii Serviciului Vamal:1. Să dispună elaborarea și aprobarea unui plan de măsuri pentru

îmbunătățirea performanței rezultatelor din măsurile de executare silită a obligațiilor vamale restante.

2. Să asigure soluționarea problemei de calculare a penalităților la obligațiile vamale în SIA al Serviciului Vamal, efectuând înregistrarea, evidența și raportarea către Ministerul Finanțelor a restanței reale administrate în aspectul plăților de bază și penalităților.

3. Să examineze și să propună, în modul stabilit, prevederi vizând competențele instituționale și atribuțiile de comercializare a bunurilor sechestrate de către birourile vamale, fiind excluse incertitudinile aferente acestui proces.

4. Să intensifice procesul de monitorizare privind conformitatea aplicării măsurilor de executare silită asupra bunurilor plătitorilor vamali restanțieri, cu examinarea sistematică a rapoartelor privind rezultatele aplicării acestei măsuri de către birourile vamale.

Recomandări conducerii Ministerului Justiției, de comun cu Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

1. Să elaboreze un plan interdepartamental de măsuri pentru îmbunătățirea cadrului normativ-legal privind activitatea executorilor judecătorești în procesul de executare silită.

2. Să elaboreze și să aprobe reglementări privind evidența și raportarea de către executorii judecătorești a rezultatelor executării documentelor executorii în beneficiul statului.

51

3. Să intensifice supravegherea activității executorilor judecătorești, prin efectuarea controalelor asupra încasării și distribuirii mijloacelor încasate urmare a executării silite, cu periodicitatea în strictă conformitate cu prevederile legale.

4. Să examineze oportunitatea de reglementare a termenului limită de păstrare a mijloacelor bănești încasate silit în conturile curente speciale ale executorilor judecătorești.

5. Să examineze și să soluționeze problema privind asigurarea evidenței calculării, încasării și restanței aferente taxei de stat.

6. Să examineze și să întreprindă măsuri de responsabilizare a executorilor judecătorești vizavi de situațiile de dezafectare a mijloacelor încasate urmare a executării silite, cu plasarea în conturile de depozit și eludarea transferării în termen pe contul destinatarilor.

Semnăturile echipei de audit

Șeful echipei de audit, controlor de stat principal/auditor public Tatiana Carajeleascov

Controlor de stat superior Maia Savva

Controlor de stat Vera Borșevschi

Responsabil de audit:Șeful Direcției generale auditul finanțelor publice/ auditor public Natalia Trofim

52

VI. ANEXEAnexa nr.1

Cadrul instituțional privind administrarea obligațiilor fiscale/vamale și a altor plăți în BPN prin executarea silită

Sursă: Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997; Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000; Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (cu modificările și completările ulterioare).

53

MINISTERUL FINANȚELOR

Atribuții de reglementare

SERVICIUL FISCAL DE STATAtribuții de administrare și colectare a

obligațiilor fiscale(inclusiv prin executare silită)

SERVICIUL VAMALAtribuții de colectare a obligațiilor

vamale(inclusiv prin executare silită)

MINISTERUL JUSTIȚIEIAtribuții de supraveghere a activității

executorilor judecătorești

EXECUTORII JUDECĂTOREȘTI

Atribuții de executare a documentelor executorii

(Executarea silită se efectuează în baza unui document executoriu)

CONSILIUL CONCURENȚEI (CC)Amenzile aplicate prin Deciziile CC,

ulterior contestate în instanța de judecată, se încasează prin intermediul

executorilor judecătorești

ALTE INSTITUȚII PUBLICEPrezintă spre executare silită documente executorii (MAI, instanțele judecătorești

ș.a.)

UNIUNEA NAȚIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

Atribuții de supraveghere a activității executorilor judecătorești

Anexa nr.2

Competențele Ministerului Justiției în domeniile aferente activității executorilor judecătorești

Sursă: Regulamentul de organizare și funcționare a ,Direcției profesii și servicii juridice din cadrul Ministerului Justiției.

54

În domeniul reglementării

activității executorilor judecătorești

contribuie la elaborarea proiectelor actelor normative în domeniul executării silite;pregătește actele pentru eliberarea sau retragerea licenței pentru activitatea de executor judecătoresc;ține Registrul executorilor judecătorești și asigură actualizarea periodică a datelor acestuia; asigură lucrările de secretariat în cadrul Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești ș.a.

În domeniul supravegherii și

controlului activității executorilor judecătorești

elaborează graficul efectuării controlului activității executorilor judecătorești; asigură efectuarea controalelor privind activitatea executorilor judecătorești; întocmește și prezintă conducerii rapoarte ce reflectă rezultatele controlului activității executorilor judecătorești;efectuează controlul privind ținerea registrelor procedurilor de executare ș.a.

În domeniul examinării

documentelor și petițiilor privind executarea silită

întocmește note informative cu privire la omisiunile stabilite în activitatea executorilor judecătorești; elaborează recomandări metodologice privind aplicarea uniformă a legislației; acordă ajutor metodologic la identificarea soluțiilor în privința procedurilor executorii ș.a.

Anexa nr.3

Domeniul de aplicare și metodologia auditului

Domeniul de aplicare. Curtea de Conturi, în conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2016 și la solicitarea organului legislativ, a inițiat auditul de conformitate asociat auditului de performanță în scopul exprimării unei concluzii generale cu privire la funcționalitatea sistemului de gestiune silită.

În cadrul misiunii de audit efectuate au fost auditate activități, entități implicate direct sau indirect în sistemul de administrare a obligațiilor față de bugetul de stat. Astfel, probele de audit au fost colectate de la următoarele entități: Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, inclusiv au fost solicitate date/informații de la 36 de IFST, Serviciul Vamal, inclusiv 3 birouri vamale, Ministerul Justiției, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, inclusiv 175 de executori judecătorești, și Consiliul Concurenței.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităților aferente, echipa de audit s-a ghidat de: ISSAI 100 „Principii fundamentale ale auditului sectorului public”; ISSAI 300 „Principii fundamentale ale auditului de performanță”; ISSAI 3000 „Standarde şi linii directoare pentru auditul performanței în baza Standardelor de Audit ale INTOSAI și a experienței practice”; ISSAI 3100 ,,Ghidul auditului performanței – principii de bază”; ISSAI 400 ,,Principii fundamentale ale auditului de conformitate”; ISSAI 4000 ,,Ghidul auditului de conformitate. Introducere generală”; Manualul de audit al performanței; actele legislative și normative în vigoare aferente domeniului auditat; bunele practici internaționale. La elaborarea Raportului, echipa de audit s-a condus de Normele metodologice privind structura, conținutul și formatul rapoartelor de audit ale Curții de Conturi, aprobate prin Hotărârea nr.52 din 05.12.201673.

Metodologia auditului. Pentru obținerea unor probe relevante și rezonabile, care să susțină concluziile și credibilitatea constatărilor expuse în Raportul de audit, echipa de audit a utilizat mai multe proceduri, cum ar fi: examinarea documentelor și a rapoartelor, interviurile, chestionarele, calculele și comparațiile, precum și observațiile directe. Astfel, echipa de audit a exercitat:

examinarea documentelor privind aplicarea măsurilor de executare silită, prezentate de către entitățile auditate în baza a 27 de solicitări adresate SFS, a 4 adresate SV, a 6 adresate Ministerului Justiției, a 6 adresate UNEJ și 1 solicitare adresată Consiliului Concurenței;

analiza dosarelor contribuabililor, registrelor, documentelor aferente executării silite;

examinarea, selectarea, reconcilierea datelor din produsele informaționale de care dispune SFS (SIA CCDE, SIA „Contul curent al contribuabilului” etc.) aferente procesului de executare silită;

intervievarea unor persoane responsabile din cadrul SFS, SV, M J, UNEJ, în scopul înțelegerii funcționalității și gestionării sistemului de executare silită, fiind documentate 3 interviuri;

73 Hotărârea Curții de Conturi nr.52 din 05.12.2016 „Privind aprobarea Normelor metodologice privind structura, conținutul și formatul rapoartelor de audit ale Curții de Conturi”.

55

elaborarea chestionarelor în vederea determinării aspectelor problematice aferente procesului de executare silită în cadrul SFS, SV, M J, UNEJ, fiind documentate și utilizate răspunsurile a 6 chestionare returnate;

elaborarea tabelelor (model) referitor la prezentarea informațiilor de către executorii judecătorești privind documentele executorii luate la evidență în număr și valoare; remiterea acestora și solicitarea prin intermediul Ministerului Justiției a oferirii acestor date;

generalizarea și sistematizarea datelor prezentate de 175 de executori judecătorești pe 24 de indicatori statistici conform tabelului (model) privind volumul documentelor executate, sumele încasate și sumele restante față de BPN, în aspectul anilor 2014-2016;

solicitarea efectuării verificărilor de către SFS asupra respectării cadrului legal referitor la conformitatea distribuirii de către executorii judecătorești a sumelor bănești încasate în folosul statului, la 30 de executori judecătorești la care echipa de audit a identificat cele mai mari riscuri;

comunicarea permanentă cu entitățile auditate referitor la constatările preliminare de audit în scopul identificării cauzelor și problemelor;

elaborarea a 7 procese-verbale cu privire la comunicarea efectuată pe marginea dezbaterilor și constatărilor de audit etc.

Procedurile de audit aplicate au constat în identificarea, verificarea și analiza problemelor aferente aplicării măsurilor de executare silită prin: (i) înțelegerea proceselor de executare silită; (ii) analiza documentelor aferente executării silite; (iii) verificarea conformității aplicării prevederilor cadrului legal aferent executării silite; (iv) verificarea reflectării/raportării depline și conforme a măsurilor de executare silită; (v) identificarea problemelor ce țin de lipsa unor prevederi exhaustive în cadrul legal aferent procesului de executare silită.

56

Anexa nr.4Informații privind sechestrele aplicate asupra terenurilor agricole

Nr. d/o

IFST Bunul sechestrat Hotărârea nr. Actul de sechestru nr. Cantitatea Suma sechestrului

(mii lei)

Restanța la 31.12.2016

(mii lei)

1. IFS Briceni Cote echivalente de pământ

0148785 din 30.12.2015 0015666 din 31.12.2015 1,4678 ha

1,4678 ha

0,0903 ha

0,0903 ha

0,4038 ha

67,4 130,1

Cotă de pământ 0150334 din 30.06.2016 0015669 din 30.06.16 ½ ha 22,0 27,4

2. IFS Cahul Teren agricol 0137479 din 24.11.2014 0006633 din 22.12.2014 0,86 ha 6,07 5,12

Teren agricol 0137625 din 16.01.2015 0006638 din 16.01.2015 0,88 ha 1,50 1,94







0,70 ha 4,615





57




0,31 ha 1,871

0,34 ha 2,029

Teren pentru construcții

0150931 din 19.12.2016 0010897 din 29.12.2016 0,02 ha 19,005 700,92

3. IFS Cantemir Teren agricol 120470 din 29.05.2014 0008494 din 29.05.2014 0,5 ha 3,00 1,3


4. IFS Criuleni Teren agricol 0061324 din 23.06.2008 0002202 din 24.06.2008 1,1 ha 37,3

0002203 din 04.07.2008 1,1 ha 35,2

5. IFS Dondușeni Teren agricol 0139497 din 26.06.2015 0010471 din 26.06.2015 1,67 ha 100,00 274,9

6. IFS Drochia Teren 0095294 din 27.05.2013 0006111 din 12.06.2013 0,2996 ha 1,7 1,7

Teren 0155271 din 12.05.2016 0006109 din 13.12.2016 0,287 ha 37,6 182,1

7. IFS Florești Teren agricol 0136029 din 01.12.2014 0010497 din 01.12.2014 1,8165 ha 28,0 29,8









8. IFS raionul Hâncești Teren agricol 0116938 din 26.05.2014 0005278 din 12.06.2014 0,6665 ha 7,5 5,2

58

OF Leova











9. IFS Nisporeni Teren agricol 0143135 din 30.04.2015 00127077 din 23.06.2015 0,38 ha 3,80 0,30

10. IFS Ocnița Teren agricol 0096071 din 10.11.11 0017813 din 10.11.11 1,7 ha 30,0 181,0

11. IFS Orhei Teren agricol 0140018 din 14.12.2015 0007464 din 14.12.2015 2,8134 ha 15,5 16,0

12. IFS Sângerei Teren 0146218 din 30.11.2016 0007038 din 30.11.2016 0,1507 ha 6,1 3,3

13. IFS Soroca Cota de teren 0086939 din 19.11.09 0011512 din 19.11.09 1,5 1,3

14. IFS Strășeni Teren 0145261 0012465 2,72 ha 9,0 7,6

15. DGACM Terenuri 0149807 din 11.11.2015 0017165 din 18.11.2015 818 buc 2953,02 2213,7

Total X X X X 3567,69 3938,82

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor prezentate de IFPS cu privire la bunurile sechestrate de IFST și DGACM în anii 2014, 2015 și 2016.

59

Anexa nr.5 Analiza nivelului de comercializare a bunurilor de către IFST pe parcursul anilor 2014-2016

Soldul bunurilor

sechestrate la 01.01.2014

Valoarea bun. sechestrate în

2014

Valorea bunurilor

comercializate

Ponderea bunurilor

comercializate (%)

Soldul bunurilor


Valoarea bunurilor

sechestrate în 2015

Valorea bunurilor

comercializate

Ponderea bunurilor

comercializate (%)

Soldul bunurilor


Valoarea bunurilor

sechestrate în 2016

Valorea bunurilor

comercializate

Ponderea bunurilor

comercializate (%)1 2 3 4 5 6=5/(3+4)*100 7 8 9 10=9/(7+8)*100 11 12 13 14=13/(11+12)*100

1 mun. Chișinău 112725,40 27939,10 41,60 0,03% 118406,34 33842,60 0,00 0,00% 66790,23 20913,69 0,00 0,00%2 mun. Bălți 8339,10 965,40 313,10 3,37% 6405,40 16220,23 0,00 0,00% 10940,15 5231,90 0,00 0,00%3 Anenii-Noi 4681,10 1151,50 0,00 0,00% 2464,70 3535,20 0,00 0,00% 2421,90 408,00 0,00 0,00%4 Basarabeasca 940,20 1460,80 0,00 0,00% 832,80 81,20 0,00 0,00% 254,80 1314,60 826,50 52,66%5 Briceni 821,30 980,00 0,00 0,00% 695,50 1255,40 0,00 0,00% 431,00 1555,00 0,00 0,00%6 Cahul 3887,69 2388,45 0,00 0,00% 4176,44 5716,70 0,00 0,00% 2674,07 2655,61 0,00 0,00%7 Cantemir 838,20 396,50 12,60 1,02% 454,60 2452,4 0,00 0,00% 1534,1 1366,1 0,00 0,00%8 Călărași 676,90 850,10 0,00 0,00% 496,40 3393,00 0,00 0,00% 2146,10 766,90 0,00 0,00%9 Căușeni 2664,80 2317,50 68,20 1,37% 2136,50 1740,40 0,00 0,00% 2061,80 163,30 0,00 0,00%

10 UTA Găgăuzia 10818,40 16164,30 0,00 0,00% 14933,20 14906,80 0,00 0,00% 13697,90 9635,70 0,00 0,00%11 Cimișlia 612,70 730,00 0,00 0,00% 585,00 2401,00 0,00 0,00% 83,80 677,80 0,00 0,00%12 Criuleni 16952,80 2215,00 0,00 0,00% 17864,40 479,50 0,00 0,00% 18238,40 0,00 310,00 1,70%13 Dondușeni 203,70 1167,50 0,00 0,00% 801,20 1132,00 0,00 0,00% 992,50 972,90 0,00 0,00%14 Drochia 10215,80 323,30 0,00 0,00% 10369,20 3787,40 0,00 0,00% 3727,80 3770,20 0,00 0,00%15 Dubăsari 0,00 420,40 0,00 0,00% 382,40 0,00 0,00 0,00% 250,00 144,90 0,00 0,00%16 Edineț 9330,90 40,00 0,00 0,00% 8969,70 1355 0,00 0,00% 334,9 675,8 0,00 0,00%17 Fălești 6036,20 16348,40 0,00 0,00% 15642,60 12568,00 0,00 0,00% 8487,00 5840,30 0,00 0,00%18 Florești 3207,30 2396,80 32,20 0,57% 1704,50 10927,60 0,00 0,00% 2924,40 3973,00 0,00 0,00%19 Glodeni 2583,60 183,60 875,80 31,65% 1122,00 2120,00 0,00 0,00% 33,00 0,00 0,00 0,00%20 Hâncești 3185,40 660,80 0,00 0,00% 712,80 1405,40 0,00 0,00% 287,60 474,40 0,00 0,00%21 Ialoveni 147,90 7927,10 0,00 0,00% 3216,60 10137,10 0,00 0,00% 1841,20 8227,60 0,00 0,00%22 Leova 599,50 700,30 64,10 4,93% 707,50 990,10 0,00 0,00% 685,10 205,00 0,00 0,00%23 Nisporeni 1445,50 154,70 26,00 1,62% 574,30 8,30 0,00 0,00% 229,60 0,00 0,00 0,00%24 Ocnița 983,00 384,00 0,00 0,00% 897,00 70,00 0,00 0,00% 967,00 0,00 0,00 0,00%25 Orhei 6136,90 508,20 21,10 0,32% 6035,10 1278,30 0,00 0,00% 1488,10 1979,50 0,00 0,00%26 Rezina 2691,50 2068,40 0,00 0,00% 3484,60 4149,80 0,00 0,00% 4539,90 4306,50 0,00 0,00%27 Râșcani 1247,30 188,40 0,00 0,00% 280,80 1579,90 0,00 0,00% 267,80 1085,60 153,00 11,30%28 Sângerei 797,40 1257,80 196,80 9,58% 496,60 2174,60 0,00 0,00% 849,90 1078,20 0,00 0,00%29 Soroca 7572,10 2214,40 0,00 0,00% 8218,10 3843,90 0,00 0,00% 7855,90 6964,20 0,00 0,00%30 Strășeni 1437,50 1108,00 0,00 0,00% 1634,80 2463,30 0,00 0,00% 1399,00 1959,70 0,00 0,00%31 Șoldănești 3151,30 457,30 0,00 0,00% 3531,40 1457,20 0,00 0,00% 18,90 151,90 0,00 0,00%32 Ștefan-Vodă 6512,70 2518,20 207,70 2,30% 6838,10 5692,30 0,00 0,00% 1594,20 2759,60 474,00 10,89%33 Taraclia 47065,00 1601,01 16,20 0,03% 47253,93 6316,32 0,00 0,00% 7446,35 634,94 0,00 0,00%34 Telenești 10,00 77,50 0,00 0,00% 10,00 280,00 0,00 0,00% 0,00 217,00 0,00 0,00%35 Ungheni 0,00 664,50 0,00 0,00% 0,00 4412,20 0,00 0,00% 3224,80 70,30 0,00 0,00%36 DGACM 7663,40 29986,20 0,00 0,00% 16216,10 41110,00 0,00 0,00% 39701,90 34280,80 1164,70 1,57%

TOTAL 286182,49 130915,46 1875,40 0,45% 308550,61 205283,15 0,00 0,00% 210421,10 124460,94 2928,20 0,87%

Nr. d/o

Denumirea IFST

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor prezentate de IFPS cu privire la rezultatele comercializării bunurilor sechestrate în anii 2014, 2015

60

și 2016.

Anexa nr.6

Informații privind licitațiile planificate și desfășurate de către IFST pe parcursulanilor 2014-2016

(mii lei)Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Nr. d/o Denumirea IFST

Numărul de licitații Suma bunurilor sechestrate Numărul de

licitații Suma bunurilor sechestrate Numărul de licitații Suma bunurilor sechestrate

prec

oniz

ate

desf

ășur

ate

înai

ntat

e sp

re

com

erci

aliz

are

com

erci

aliz

ate

prec

oniz

ate

desf

ășur

ate

înai

ntat

e sp

re

com

erci

aliz

are

com

erci

aliz

ate

prec

oniz

ate

desf

ășur

ate

înai

ntat

e sp

re

com

erci

aliz

are

com

erci

aliz

ate

1 mun. Chișinău 5 1 1057,60 37,66 4 2 301,80 7,10 7 0 3275,20 0,002 mun. Bălți 5 5 2535,00 1459,60 1 1 995,40 925,70 1 1 810,00 0,003 Anenii Noi 1 0 286,40 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,004 Basarabeasca 3 0 616,00 0,00 5 4 805,00 1850,10 5 4 805,00 690,705 Briceni 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,006 Cahul 4 4 1465,80 353,80 7 4 957,63 63,69 0 0 0,00 0,007 Cantemir 3 0 136,20 0,00 1 0 43,80 0,00 0 0 0,00 0,008 Călărași 0 0 0,00 0,00 3 1 430,80 13,20 0 0 0,00 0,009 Căușeni 6 5 1293,20 379,80 2 2 228,80 0,00 2 0 417,40 0,00

10 UTA Găgăuzia 0 0 2332,30 0,00 4 1 23,50 8,70 0 0 0,00 0,0011 Cimișlia 0 0 0,00 0,00 3 1 399,00 127,00 0 0 0,00 0,0012 Criuleni 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0013 Dondușeni 0 0 0,00 0,00 6 0 1832,00 0,00 6 1 3265,00 279,0014 Drochia 0 0 0,00 0,00 9 1 158,00 0,00 0 0 0,00 0,00

61

15 Dubăsari 79 79 180,00 0,00 80 0 36,30 97,50 80 0 36,30 0,0016 Edineț 0 0 0,00 0,00 5 0 130,00 0,00 1 0 0,00 0,0017 Fălești 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0018 Florești 3 2 35,80 48,50 0 0 0,00 0,00 1 1 0,00 0,0019 Glodeni 4 4 981,00 957,00 1 1 0,60 0,00 0 0 0,00 0,0020 Hâncești 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0021 Ialoveni 311 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 1250 0 0,00 0,0022 Leova 80 80 196,60 58,90 0 0 0,00 55,20 0 0 0,00 0,0023 Nisporeni 1 1 22,90 23,40 1 0 0,00 0,00 1 0 0,00 0,0024 Ocnița 1 0 231,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0025 Orhei 3 3 69,80 13,60 3 1 157,40 2,90 0 0 0,00 0,0026 Rezina 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 5 1 0,00 0,0027 Râșcani 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 79,2028 Sângerei 2 2 196,00 178,10 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0029 Soroca 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0030 Strășeni 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0031 Șoldănești 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0032 Ștefan Vodă 3 3 899,80 1148,10 0 0 0,00 0,00 1 1 1069,00 426,6033 Taraclia 24 24 0,00 14,91 21 51 1126,90 0,00 43 43 1160,90 0,0034 Telenești 0 0 0,00 65,50 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0035 Ungheni 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0 0,00 0,0036 DGMC 35 0 57796,50 0,00 3 0 11803,70 0,00 3 3 12530,10 1078,20

TOTAL 573 213 70331,90 4738,87 159 70 19430,63 3151,09 1406 55 23368,90 2553,70

Sursă: Informații generalizate de către echipa de audit în baza datelor prezentate de IFPS privind licitațiile planificate și desfășurate în anii 2014-2016.

62

Anexa nr.7

Informații privind sechestrarea valorilor mobiliare de către Serviciul Fiscal de StatNr. d/o

IFST Hotărârea cu privire la executarea silită

Actul de sechestru Nr. valorilor mobiliare sechestrate, cantitatea

Suma (mii lei)

Restanța la 31.12.2016

(mii lei)

1. IFS pe mun. Chișinău DAF Râșcani

nr.0111904 din 08.06.2012 nr.0001266 din 08.08.2012 140(cota parte din capitalul social)

14,40 30,50

2. IFS pe mun. Chișinău DAF Râșcani

nr.0150533 din 02.11.2015 nr. 017376 din 02.11.2015 96(cota parte din capitalul social)

607,50 1824,60

3. IFS Criuleni nr.0061405 din 06.04.2009 nr.0002267 din 06.04.2009 209 0,70 6,004. IFS Dondușeni nr.006919 din 30.10.00 nr.008734 din 30.10.00 1035

(acțiuni în litigiu)51,70 216,30

5. IFS Glodeni nr.0055376 din 12.09.08 nr.0000554 din 12.09.08 25 5,00 2,60

6. IFS Strășeni nr.004119 din 12.12.97 nr.004119 din 12.12.97 1600 16,00 5,20

7. IFS Căușeni nr.20 din 22.08.97 nr.20 din 22.08.97 9197 270,20Total 12302 965,50 2085,20

Sursă: Informații cu privire la restanța totală, cu reflectarea sechestrelor aplicate până la încasarea sumelor la buget, la situația din 31.12.2016.

63

Documents

SINTEZA · Web viewși prin Ordinul nr.302 din 03.05.2012 Ordinul IFPS nr.302 din 03.05.2012 „Cu privire la circuitul electronic al documentelor ce țin de executarea silită a