Sinteza obiecţiilor şi propunerilor - gov.md normative spre examinare... · Web viewÎn legătură cu proiectul dat de lege şi în conformitate cu cele expuse consider că un aspect

Sinteza obiecţiilor şi propunerilorla proiectul Legii cu privire la Comisia Principală de Etică, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 355 – XVI din 23

decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

№ Organul emitent Conţinutul obiecţiei, propunerii Opinia Ministerului Justiţiei1. Consiliul raional Donduşeni Lipsa de obiecţii2. Consiliul raional Orhei Avizează pozitiv proiectele3. Biroul Relaţii Interetnice Nu are obiecţii si propuneri4. Agenţia Relaţii Funciare şi

CadastruNu are obiecţii si propuneri

5. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale

Nu are obiecţii si propuneri

6. Judecătoria Ştefan-Vodă Susţine proiectele7. Curtea de Apel Comrat Susţine proiectele8. Consiliul raional Cahul Nu are obiecţii şi propuneri9. Consiliul raional Ocniţa Nu are obiecţii şi propuneri10. Consiliul raional Glodeni Susţine proiectele11. Agenţia Rezerve Materiale Susţine proiectele12. Ministerul Economiei 1. Proiectele urmează a fi însoţite de proiectul hotărîrii Guvernului prin

care se vor aproba proiectele de lege menţionate.Se acceptă

2. La Art. II şi la Art. III din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, urmează a fi indicat corect legislatura corectă.

Se acceptă

3. La Art. II din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative propune a fi revăzute prevederile stipulate în art. 10 alin. (4) şi prevederile art. 111 ce ţine de controlul declaraţiilor membrilor Comisiei Principale de Etică şi personalului acesteia, care în opinia acestuia se dublează.

Se acceptăRedacţia alin. (4) art. 10 a fost modificată pentru a evita dublarea normelor

4. La Art. V din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative înainte de sintagma „se completează” de completat cu sintagma „cu modificările ulterioare”.

Se acceptă

5. La Art. VI din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: - alin. (1) propunem după cuvîntul „vigoare” de completat cu sintagma „din momentul intrării în vigoare a legii cu privire la crearea” … mai departe după text. - alin. (3) de revăzut conţinutul acestuia prin prisma alin. (1) al prezentului articol.

Se acceptă

Se acceptă

13. Consiliul raional Ialoveni Legea cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia, în eventualitatea adoptării ei, nu este oportună din mai multe puncte de vedere. Primul. În condiţiile unei crize financiare profunde, cînd tot mai insistent se vorbeşte despre optimizarea cheltuielilor bugetare, nu ar trebui să ne permitem crearea unei noi structuri de stat, care ar „arde” din buget sume considerabile de mijloace băneşti. Al doilea. Cunoaşte, faptul că în republică actualmente este deja creat cadrul normativ şi legal pentru categoriile de funcţionari vizaţi în Regulamentul propus. E vorba de Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legea cu privire la conflictul de interese, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere …. Acestea, precum şi alte acte normative prevăd cu lux de amănunte obligaţiunile funcţionarilor, responsabilităţile lor, precum şi sancţiunile, care pot interveni în cazul abaterilor de le buchea legii.

Deşi, pentru implementarea acestor modificări sunt necesare resurse financiare considerabile, este necesar să se precizeze că, crearea Comisiei Principale de Etică deja nu mai poate fi discutată sub aspect de oportunitate a creării ei, din moment ce prin Legea cu privire la conflictul de interese adoptată de Parlament la 15 februarie 2008, deja s-a prevăzut obligativitatea creării acestui organ. În ce priveşte suficienţa mecanismului existent de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ţinem să precizăm că în observaţiile formulate în Rapoartele de conformitate a legislaţiei Repubşlicii Moldova adoptate de GRECO se precizează de fapt contrariul. Adică, se precizează că mecanismul existent este unul insufficient şi că examinînd funcţionalitatea Comisiei centrale de control se poate constata că ea exercită un rol pur formal, redus la simpla colectare a declaraţiilor, fără a verifica, după cum prevede legislaţia-cadrul.

14. Ministerul Tineretului şi Sportului 1. La Anexa nr. 1 de Legea „Regulamentul comisiei Principale de Etică” pct. 6, sintagma „Membrii Comisiei se numesc în funcţie de către Parlament. Trei membri ai Comisiei se numesc respectiv la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. Doi din membrii Comisiei se numesc în funcţie dintre candidaţii propuşi de fracţiunile parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară are dreptul să recomande cîte un candidat” a substitui cu textul „Membrii comisiei se numesc în funcţie de Parlament” cu condiţia stabilirii cvorumului necesar numirii în funcţie”.

Vezi noua structură organizatorică a Comisiei

2. La pct. 7 lit. c) sintagma „are studii juridice sau economice” a substitui cu textul „are studii superioare juridice”.

Nu se acceptă Deoarece activitatea Comisiei Principale de Etică implică analizarea unor informaţii nu doar cu caracter juridic, dar şi cu caracter economic ( informaţiile privind veniturile funcţionarilor publici), atît membrii cît şi personalul acesteia ar trebui să aibă fie studii economice fie studii juridice. Angajarea funcţionarilor sau numirea în calitate de membri doar a persoanelor care deţin studii juridice ar avea un impact negativ asupra funcţionalităţii Comisiei Principale de Etică.

3. La pct. 7 lit. d) sintagma „are o vechime în specialitatea juridică sau economică de cel puţin 10 ani” a substitui cu textul „are o vechime în specialitatea juridică de cel puţin 10 ani”.

Vezi comentariile de mai sus

4. La pct. 8 sintagma „Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 7 din prezentul Regulament se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere autentificată notarial” a substitui cu textul „Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 7 din prezentul Regulament se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere.”.

Se acceptă

5. La pct. 12 lit. b) sintagma „să-şi exprime votul afirmativ sau negativ la adoptarea deciziei Comisiei privind soluţionarea conflictului de interese, abţinerea de la vot nefiind permisă” a substitui cu textul „să-şi exprime votul „pro” sau „contra” la adoptarea deciziei Comisiei privind soluţionarea conflictului de interese, abţinerea de la vot nefiind permisă”

Vezi noua structură organizatorică a Comisiei şi procedura de funcţionare a acesteia

6. La pct. 12 lit. b) urmează a fi corelată cu litera f) la segmentul „abţinerii de la vot”.


7. La pct. 16 sintagma „Propunerea de retragere a încrederii poate fi înaintată de Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii sau de cel puţin 20 de deputaţi în Parlament” a substitui cu textul „Propunerea de retragere a încrederii poate fi înaintată de cel puţin 20 de deputaţi în Parlament”.


8. La pct. 21 sintagma „Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 20 din prezentul Regulament se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere autentificată notarial” a substitui cu textul „Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 20 din prezentul Regulament se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere.”.

Se acceptă în principiu

9. La art. 2 din Legea cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia sintagma „Se aprobă personalul-limită al Comisiei Principale de Etică, în număr de 26 unităţi” a substitui cu textul „Se aprobă personalul – limită al Comisiei Principale de Etică” în număr de 20 unităţi după cum urmează:Membrii Comisiei – 5Direcţia evidenţă şi control al declaraţiilor - 6 Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare - 5Serviciul administrativ şi contabil - 2Serviciul resurse umane şi secretariat - 2

Nu se acceptă Luînd în calcul volumul mare de lucru al Comisiei Principale de Etică, care urmează să examineze în medie cca 46 - 47 mii declaraţii pe an, plus sesizările ce vor fi depuse de persoanele fizice sau juridice, nu va fi suficient ca aceasta să fie perfect funcţională cu 20 unităţi. Mai mult ca atît, din aceste 20 unităţi cel puţin 5-6 persoane vor fi implicate în probleme mai mult de ordin administrativ, iar activitatea de investigaţie şi examinare a declaraţiilor va fi pusă pe umerii a 14-15 persoane. Neasigurarea Comisiei cu un număr de personal suficient va avea drept efect, crearea unui organ nefuncţional, iar activitatea acesteia va fi sortită eşecului din start. În acest context s-ar putea preciza cu titlu de exemplu că Agenţia Naţională de Integritate a României are un număr de personal de 200 de unităţi.

15. Ministerul apărării Lipsa de propuneri16. Judecătoria Glodeni Susţine proiectele17. Ministerul Mediului Susţine proiectele18. Consiliul raional Şoldăneşti Considera oportune proiectele19. Consiliul raional Leova Lipsa de propuneri

20. Ministerul Culturii Susţine proiectele21 Ministerul Agriculturii şi Industriei

alimentareSusţine proiectele fără obiecţii

22. Consiliul raional Străşeni Nu are obiecţii şi propuneri23. Ministerul Sănătăţii Nu are obiecţii şi propuneri24. Biroul Naţional de Statistică Nu are obiecţii şi propuneri25. Consiliul raional Ştefan - Vodă Susţine proiectele 26. Consiliul raional Sîngerei Nu are obiecţii şi propuneri27. Agenţia Moldsilva Nu are obiecţii şi propuneri28. Curtea de Conturi În conformitate cu art. 20 lit. d) din Legea nr. 780-XV din 27

decembrie 2001 „Privind actele legislative” prevede că, concomitent cu elaborarea proiectului de act legislativ, grupul de lucru întocmeşte o notă informativă care include fundamentarea economico-financiară care include fundamentarea cheltuielilor financiare şi de altă natură. Concomitent, conform prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern. Deoarece nu este clară sursa de acoperire a cheltuielilor bugetare, nu susţinem proiectele de lege cu privire la Comisia Permanentă de etică şi de completare a Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar”. În acest context, consideră inoportună crearea unei noi instituţii finanţate din bugetul de stat în condiţiile actuale, cu atît mai mult că sistemul de control existent al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate îl consideră destul de suficient.

Deşi, pentru implementarea acestor modificări sunt necesare resurse financiare considerabile, este necesar să se precizeze că, crearea Comisiei Principale de Etică deja nu mai poate fi discutată sub aspect de oportunitate a creării ei, din moment ce prin Legea cu privire la conflictul de interese adoptată de Parlament la 15 februarie 2008, deja s-a prevăzut obligativitatea creării acestui organ.

În ce priveşte suficienţa mecanismului existent de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ţinem să precizăm că în observaţiile formulate în Rapoartele de conformitate a legislaţiei Repubşlicii Moldova adoptate de GRECO se precizează de fapt contrariul. Adică, se precizează că mecanismul existent este unul insufficient şi că examinînd funcţionalitatea Comisiei centrale de control se poate constata că ea exercită un rol pur formal, redus la simpla colectare a declaraţiilor, fără a verifica, după cum prevede legislaţia-cadrul.

29. Curtea Supremă de Justiţie 1. La proiectul de Lege cu privire la Comisia principală de etică, conform art. 52 al capitolului VII din proiect Comisia, după luarea deciziei vizavi de soluţionarea conflictului de interese, trebuie să informeze nu numai Consiliul Superior al Magistraturii, dar toate autorităţile competente.


2. Ţinînd cont de finanţarea actuală a instituţiilor de menţinere a ordinii de drept şi în special instanţelor judecătoreşti, consideră că statele de personal ale Comisiei şi resursele financiare pentru întreţinerea ei sunt prea mari.

Deşi, pentru implementarea acestor modificări sunt necesare resurse financiare considerabile, este necesar să se precizeze că, crearea Comisiei Principale de Etică deja nu mai poate fi discutată sub aspect de oportunitate a creării ei, din moment ce prin Legea cu privire la conflictul de interese adoptată de Parlament la 15 februarie 2008, deja s-a prevăzut obligativitatea creării acestui organ. În ce priveşte cheltuielile pentru întreţinere, ţinem să precizăm că, luînd în calcul volumul mare de lucru al Comisiei Principale de Etică, care urmează să examineze în medie cca 46 - 47 mii declaraţii pe an, plus sesizările ce vor fi depuse de persoanele fizice sau juridice, nu va fi suficient ca aceasta să fie perfect funcţională cu 20 unităţi. Mai mult ca atît, din aceste 20 unităţi cel puţin 5-6 persoane vor fi implicate în probleme mai mult de ordin administrativ, iar activitatea de investigaţie şi examinare a declaraţiilor va fi pusă pe umerii a 14-15 persoane. Neasigurarea Comisiei cu un număr de personal suficient va avea drept efect, crearea unui organ nefuncţional, iar activitatea acesteia va fi sortită eşecului din start. În acest context s-ar putea preciza cu titlu de exemplu că Agenţia Naţională de Integritate a României are un număr de personal de 200 de unităţi. Suplimentar, este necesar să se precizeze că, statul investind în crearea unui mecanism eficient de control a declaraţiilor de venituri şi proprietate, şi intereselor personale, precum şi de soluţionare a conflictelor de interese, ar avea de cîştigat ulterior, prin identificarea şi

soluţionarea situaţiilor de conflict de interese, identificarea averilor dobîndite ilegal etc.

30. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

I. La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia, se consideră necesar a opera următoarele modificări: 1. Pct. 25 al proiectului Regulamentului prevede că, salarizarea personalului Comisiei va fi efectuat în conformitate cu Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Prin urmare, propoziţia „stabileşte personalul Comisiei în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, salariile funcţiei,” prevăzută la lit. d) pct. 10 urmează a fi exclusă, în continuare după text.

2. În vederea asigurării depline a dreptului la apărare, se consideră oportun de a completa lit. b) pct. 35 cu cuvintele „… ales, după caz avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat sau de un alt reprezentant”.


Se acceptă parţialÎn conformitate cu Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat este deja stabilit cercul persoanelor care beneficiază de asistenţă juridică garantată de stat, şi anume, persoanele care: a) au nevoie de asistenţă juridică pe cauze penale, şi interesele justiţiei o cer, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu; b) au nevoie de asistenţă juridică de urgenţă în cazul reţinerii în cadrul unui proces penal sau al unei proceduri contravenţionale; c) au dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art.69 alin.(1) pct.2)-12) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova; d) au dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art.304 şi 316 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova; e) au nevoie de asistenţă juridică în cauze contravenţionale, civile şi de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din

3. Reiterează că punctele 23, 49, 56, 57 şi 61 urmează a fi revizuite prin prisma obiecţiilor formulate anterior (scrisoarea MAEIE nr. DI-04/3-21192 din 9 septembrie 2009)

punct de vedere juridic sau procesual.

Vezi noua structură organizatorică a Comisiei şi procedura de funcţionare a acesteia

II. La proiectul de modificare şi completare a unor acte legislative în scopul elucidării tipurilor de declaraţii, propunem suplinirea listei noţiunilor prevăzute de art. 2 al Legii privind declararea şi controlul veniturilor …. cu definiţiile „declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate”, precum şi „declaraţiei cu privire la proprietate”, care sunt utilizate în proiectul de lege.

Nu se acceptă Noţiunea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate este implicit expusă în art. 6 şi 7 din Lege, astfel, nu mai este necesară expunerea noţiunii acesteia separat şi în art. 2 Declaraţia cu privire la proprietate a fost exclusă din proiect.

31. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

A. La proiectul de modificare şi completare a unor acte legislative: La Art. II: 1. Întru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem de expus art. 7 şi 8 în redacţia ce urmează: „Articolul 7. Conţinutul şi modul de depunere a declaraţiilor

(1) Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se face anual, în scris pe propria răspundere a declarantului şi cuprinde informaţii şi date despre veniturile şi bunurile proprii, veniturile şi bunurile familiei sale, inclusiv bunurile aflate în posesia acestora în bază de contract de mandat, comodat, locaţiune sau cele administrate în bază de procură.

(2) Declaraţia cu privire la proprietate va conţine informaţiile privind actele de înstrăinare a proprietăţii cu orice titlu (contra plată sau gratuit), făcute în timpul exercitării mandatului sau a atribuţiilor de serviciu.

(3) Declaraţia cu privire la proprietate se face în scris pe propria răspundere a declarantului în termen de 20 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie sau anterior validării mandatului, în cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului şi cuprinde informaţii şi date despre bunurile proprii, precum şi cele ale familiei sale, inclusiv bunurile aflate în posesia acestora în bază de contract de mandat, comodat, locaţiune sau cele administrate în bază de procură la momentul depunerii declaraţiei.

Articolul 7 a fost exclus din Lege.

(4) Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se perfectează conform modelului prezentat în Anexa nr. 1 la prezenta lege, iar declaraţia cu privire la proprietate se perfectează conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la prezenta lege şi se prezintă persoanei abilitate cu funcţia de colectare a declaraţiilor în termenul stabilit la art. 8 al prezentei legi.

(5) Declaraţiile pot fi însoţite de documente justificative.”. „Articolul 8. Termenele de depunere a declaraţiilor

(1) Declaraţia cu privire la proprietate se depune în termen de 20 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie. În cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului, depunerea se va face anterior validării.

(2) Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se depune anual pînă la data de 31 martie anul următor.

(3) La încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, persoanele menţionate la art. 3 sunt obligate să depună o nouă declaraţie cu privire la venituri şi proprietate pe care o deţin la acea dată.

(4) Nedepunerea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate în termen de 20 zile de la încetarea activităţii, din motive imputabile subiecţilor declarării veniturilor şi proprietăţii, conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control.

(5) Subiecţii declarării veniturilor şi proprietăţii sunt obligaţi să depună declaraţia cu privire la venituri şi proprietate după expirarea unui an de la încetarea activităţii pînă la data de 31 martie a anului următor.”.

2. La art. 9 alin. (1) cuvîntul „angajaţilor” se substituie cu cuvîntul „salariaţilor”.

3. La art. 14 alin. (1) cuvintele „sau Legea” de substituit cu cuvintele „şi ale Legii”.

La art. IV:1. La art. 16:Titlul articolului propunem de expus în următoarea redacţie:„Articolul 16. Conţinutul şi modul de depunere a declaraţiei de

interese personale”- în alin. (1) cuvintele „se depune” se substituit cu cuvintele „se

Redacţia art. 8 a fost modificată.


Redacţia alineatului a fost modificată.

Se acceptă parţial

Nu se acceptă

face”

2. La art. 251 :- în alin. (1) şi alin. (2) cuvintele „sau Legea” de substituit cu

cuvintele „şi ale Legii”.

- alin. (3) de exclus.Eliberarea persoanei din funcţie, în cazul în care s-a constatat că

aceasta este antrenată într-o activitate incompatibilă cu funcţia pe care o deţine, poate avea loc numai în condiţiile respectării procedurii expres stabilite de Lege (art. 25 alin. (6) al legii 158-XVI din 4 iulie 2008, art. 8 al Legii nr. 768-XVI din 2 februarie 2000 etc.);

- alin. (5) de exclus.

B. La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia La proiectul de Lege ţinînd cont de necesitatea optimizării nr. de salariaţi din instituţiile finanţate din buget, considerăm oportun ca efectivul limită al Comisiei Principale de Etică să fie aprobat în nr. de 15 persoane. Astfel, propunem de expus art. 2 din proiect în redacţia ce urmează „Art. 2 – se stabileşte efectivul limită al Comisiei Principale de Etică în număr de 15 unităţi”.

De fapt, articolul prevede forma în care se face declaraţia, adică în formă scrisă

Redacţia alineatului a fost modificată.

Se acceptă în principiu Proiectul prevede şi operarea modificărilor în Legea 158- XVI din 4 iulie 2008

Nu se acceptă din cauza lipsei argumentelor

Nu se acceptă În ce priveşte cheltuielile pentru întreţinere, ţinem să precizăm că, luînd în calcul volumul mare de lucru al Comisiei Principale de Etică, care urmează să examineze în medie cca 46 - 47 mii declaraţii pe an, plus sesizările ce vor fi depuse de persoanele fizice sau juridice, nu va fi suficient ca aceasta să fie perfect funcţională cu 15 unităţi. Mai mult ca atît, din aceste 15 unităţi cel puţin 5-6 persoane vor fi implicate în probleme mai mult de ordin administrativ, iar activitatea de investigaţie şi examinare a declaraţiilor va fi pusă pe umerii a 10 persoane. Neasigurarea Comisiei cu un număr de personal suficient va avea drept efect, crearea unui organ nefuncţional, iar activitatea acesteia va fi sortită eşecului din start. În acest context s-ar putea preciza cu titlu de exemplu că Agenţia Naţională de

- la proiectul Regulamentului:1. La Cap. III pct. 12 lit. g) după cuvintele „declaraţia cu privire la

venituri ţi proprietate” de completat cu cuvintele „declaraţia cu privire la proprietate.”

2. La Cap. IV pct. 23 lit. e) de expus în redacţia ce urmează: „e) depune în condiţiile legislaţiei în vigoare declaraţia cu privire

la venituri şi proprietate, declaraţia cu privire la proprietate şi declaraţia de interese personale.”.

C. La proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar 1. În denumirea proiectului cuvintele „sistemul bugetar” se vor substitui cu cuvintele „sectorul bugetar”.

2. La pct. 2 din proiect tabelul va avea următorul conţinut:

Şef direcţie 1500-2250Şef serviciu 1200-1800Consultant principal 1200-1800Consultant superior 1100-1650

Specialist principal 1000-1500Specialist coordonator 900-1400Specialist 800-1200

3. Proiectul de lege se propune a fi inclus în conţinutul proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Integritate a României are un număr de personal de 200 de unităţi. Noţiunea de declaraţie de proprietate a fost exclusă din proiect

Noţiunea de declaraţie de proprietate a fost exclusă din proiect

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

32. Serviciul Grăniceri Susţine proiectele fără obiecţii şi propuneri

33. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal

1. Cu referință la proiectul Legii pentru completarea Legii nr. 355 - XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, precum și la art.I din proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, obiecții nu sînt.

2. Cu referință, însă, la art.II din proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, urmează a menționa că respectarea vieţii private şi de familie este un drept fundamental, prevăzut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.12), Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art.8), Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, Constituţia Republicii Moldova (art.28) şi Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. În contextul obligaţiilor pozitive asumate de către Republica Moldova prin aderarea la aceste tratate internaţionale, inclusiv de a proteja datele cu caracter personal ale cetăţenilor şi de a respecta dreptul acestora la viaţă privată, este neînţeleasă iniţiativa de modificare a cadrului legislativ existent, prin impunerea funcţionarilor publici de a prezenta un volum excesiv de date cu caracter personal care vizează nemijlocit membrii familiei acestora. În acest sens „date cu caracter personal”, înseamnă orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. O persoană identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. În opinia Centrului, atît redacția actuală a art.7 alin.(1) al Legii nr.1264-XII din 19 iulie 2002, cît și formula propusă de colectare a unor date cu caracter personal ale membrilor familiei funcţionarului public1 şi a persoanelor aflate la întreţinerea ultimului, care conţin elemente proprii identităţii economice ale acestora, (art.7 al proiectului Legii privind modificarea Legii nr.1264-XII din 19 iulie 2002 și anexele la această Lege) este în contradicţie cu prevederile art. 5 din Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la

1 În textul scrisorii, prin sintagma “funcționar public” se subînțeleg subiecții declarării veniturilor și proprietății, indicați în redacția art.3 al proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prezentat pentru avizare.

prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Convenţia nr.108) şi art. 5 lit. a), c) şi d) din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, care statuează că datele cu caracter personal care constituie obiectul prelucrării trebuie să fie obţinute în mod legal, să fie adecvate, pertinente şi neexcesive în raport cu scopul pentru care au fost colectate, inclusiv să fie exacte şi, după caz, actualizate la timp. Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 7 al Directivei 95/46 CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice, (document care concretizează şi amplifică principiile enunţate în Convenţia nr.108), precum şi ale art. 6 şi 7 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal, în afara excepţiilor indicate exhaustiv, poate fi efectuată doar cu consimţămîntul subiectului acestor date. În acest sens, proiectul prezentat nu reglementează modul dării, de către membrii familiei funcționarului public ori de către persoanele aflate la întreținerea acestuia, a consimțămîntului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal care îi vizează nemijlocit și care se referă la veniturile și proprietățile obținute. Mai mult, proiectul nu reglementează modalitatea asigurării dreptului la informare a acestor subiecți în conformitate cu art.10 din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal și cu art.11 din Directiva 95/46 CE, reieșind din propunerea de a colecta aceste date nu de la persoanele vizate, dar de la funcționarul public. Instrumentele internaţionale şi avizele GRECO recomandă statelor să-şi creeze un mecanism propriu şi viabil de prevenire şi contracarare a faptelor de corupţie, în special în sistemul public. Totuşi, combaterea corupţiei nu trebuie să se transforme într-un mecanism de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Este clar că în momentul acceptării calităţii de funcţionar public, o persoană fizică renunţă benevol la anumite libertăţi. Funcţionarului i se impune un anumit regim de lucru, i se interzice practicarea anumitor activităţi, devine subiect al controlului veniturilor ş.a. Totuşi, aceste îngrădiri nu trebuie să se răsfrîngă asupra membrilor familiei funcţionarului public şi persoanelor aflate la întreţinerea sa. Informaţia despre venituri reprezintă date cu caracter personal și în conformitate cu art.92 alin.(4) din Codul fiscal se prezintă, pînă

la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, beneficiarului veniturilor achitate. Prin urmare, în cazul în care aceste date cu caracter personal nu sînt colectate nemijlocit de la persoana vizată, există pericolul ca ele să nu fie exacte. Propunerea creării Comisiei Principale de Etică (Comisiei) în calitate de autoritate publică autonomă şi independentă este bună, mai ales că aceasta, în conformitate cu atribuţiile consemnate în pct.33 din proiectul Regulamentului Comisiei Principale de Etică și în alin.(5) al art.11, cu care se propune a fi completată Legea nr.1264 - XII din 19 iulie 2002, va putea solicita tuturor instituțiilor și autorităților publice, precum și persoanelor fizice sau juridice documente şi informaţii necesare exercitării competențelor funcționale. Astfel, culegerea și prelucrarea datelor cu caracter personal ale membrilor familiei funcționarului public sau persoanelor aflate la întreținerea acestuia nemijlocit de către Comisie, nu ar necesita consimțămîntul acestor subiecți de date cu caracter personal, deoarece s-ar realiza în scopul exercitării atribuțiilor care sînt în sfera de competență a acestei autorități publice, în conformitate cu prevederile art.6 alin.(6) lit.a) din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Cunoscînd cine sînt membrii familiei funcţionarului public şi avînd acces la toate sistemele de evidenţă în care sînt stocate date cu caracter personal (ex. Registrul de stat al populaţiei, baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, baza de date a Camerei Înregistrării de Stat, baza de date a oficiilor cadastrale etc), Comisia va putea generaliza informaţia privind veniturile și proprietățile familiei funcţionarului public. Prin aceasta s-ar asigura caracterul exact, actualizat, veridic şi legal al datelor cu caracter personal prelucrate. Statul nu poate delega atribuţiile Comisiei, consemnate în pct.33 din proiectul Regulamentului Comisiei Principale de Etică și în alin.(5) al art.11, cu care se propune a fi completată Legea nr.1264-XII din 19 iulie 2002, unei persoane fizice - funcționar public, deoarece vor apărea cazuri cînd soțul - judecător va fi pus în situația de a solicita angajatorului soției sale care activează, spre exemplu în sistemul bancar, să-i prezinte la sfîrșitul anului informația privind veniturile acesteia. S-ar comite în acest caz un

abuz de serviciu, dar și s-ar încălca regimul de confidențialitate al datelor cu caracter personal a soției. Totodată apare întrebarea: Cum se va proceda în cazul în care soţul/soţia ori persoana aflată la întreținere, nu doreşte să-i pună la dispoziția soțului/soției - funcţionar public datele sale cu caracter personal cu privire la bunuri şi venituri ? În acest sens, în proiect urmează să se includă prevederi care ar pune în sarcina funcţionarului public obligația de a indica în declaraţie doar informația privind datele de identitate a membrilor familiei sale şi a persoanelor aflate la întreţinere, fapt care ar permite Comisiei să acceseze ulterior sistemele informaţionale menţionate supra pentru a colecta informaţia privind venitul şi proprietatea acestora. Prin această modalitate de colectare a datelor cu caracter personal a membrilor familiei funcţionarului public şi a persoanelor aflate la întreţinerea acestuia, s-ar evita situaţiile de conflict, de prezentare a informaţiilor inexacte, neveridice, neactualizate, şi în final, încălcarea principiilor stabilite în art.6 al Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Concomitent, considerăm că caracterul public al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi de interese, urmează să se realizeze doar în privinţa funcţionarului public şi nu ai membrilor familiei acestuia. Astfel, în alin.(2) al art.13 cu care se propune a fi completată Legea nr.1264-XII din 19 iulie 2002, după sintagma “numărul de identificare a declarantului”, urmează a fi inclusă sintagma “numele, prenumele, anul nașterii, adresa și numărul de identificare ale membrilor familiei declarantului sau ale persoanelor care se află la întreținerea acestuia”.

Totodată, alin.(1) al art.13 urmează a fi completat în final cu sintagma “, cu excepția informației prevăzută de alin.(2) al prezentului articol”.

3. Cu referință la proiectul Legii cu privire la Comisia Principală de Etică, structura și modul de funcționare a acesteia, urmează a menționa următoarele:

Pct.4 lit.k) al Regulamentului urmează a fi completat în final cu sintagma “cu excepția informației prevăzută de alin.(2) al art.13 din Legea nr.1264-XII din 19 iulie 2002”;

Pct.13 lit.d) al Regulamentului urmează a fi expus în

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă


următoarea redacție: “să divulge datele cu caracter personal sau informațiile la care a avut acces altfel, decît în condițiile legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal și al legii cu privire la accesul la informații”;

Din pct.21 al Regulamentului urmează a fi exclus textul “, autentificată notarial”, deoarece autentificarea notarială a declarației pe proprie răspundere este nemotivată și impune suportarea unor cheltuieli financiare neargumentate;

Pct.24 lit.d) al Regulamentului urmează a fi expus în următoarea redacție: “să divulge datele cu caracter personal sau informațiile la care a avut acces altfel, decît în condițiile legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal și al legii cu privire la accesul la informații”;

Pct.40 al Regulamentului urmează a fi expus în următoarea redacție: “Acțiunile, actele efectuate de Comisie în cadrul controlului și actul de constatare nu sunt publice”, deoarece actul de constatare cuprinde, în conformitate cu pct.39, un volum excesiv de mare de informații și date cu caracter personal. Nu este clar din ce motiv actul de constatare trebuie să fie făcut public în situația prezentă în pct.36 lit.a). Mai mult, caracterul public al actului de constatare, ar aduce atingeri principiului prezumției nevinovăției persoanei verificate, inclusiv datorită faptului că în situația în care se constată existența unor probe sau indicii temeinice privind săvîrșirea unor fapte penale verificarea este suspendată.

Textul pct.59 al Regulamentului urmează a fi concretizat. Din conținut reiese că doar în timpul controlului Comisia este obligată să păstreze secretul cu privire la actele și faptele care au devenit cunoscute în procesul efectuării controlului. Dar după efectuarea acestui control ?

Se acceptă


Nu se acceptăAltfel, îşi pierde sensul activităţii comisiei, atîta timp cît activitatea acesteia se va baya pe acte care vor fi secrete, iar cetăţenii îşi vor pierde încrederea în această instituţie.

Vezi redacţia modificată a acestui punct

34. Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia (traducere din limba rusă)

I. La proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative : - Conform pct. 9 Art. II controlul declaraţiilor membrilor Comisiei Principale de Etică se realizează de Parlamentul Republicii Moldova. Însă, acest mecanismul de control nu este dus pînă la capăt. Va apărea întrebarea ce se va întîmpla în cazul în care se constată încălcarea prevederilor Legii nr. 1264 de către membrii Comisiei Principale de Etică? Cine va face constatarea acestei încălcări?

La moment aceasta este unica soluţie, care ar permite asigurarea independenţei reale a Comisiei

- Propune să se excludă pct. 5 Art. II deoarece acest punct nu intră în sfera de reglementare şi în scopul Legii 1264.

- Mecanismul de depunere a declaraţiilor de către soţ şi soţie, copiii minori şi persoanele aflate la întreţinerea funcţionarului public nu este definitivat. Mai mult ca atît, conform art. 6 din Legea 1264 declaraţia cu privire la venituri şi proprietate – document personal, care este obligatoriu a fi depus doar de persoanele indicate în art. 1 din Legea amintită. În scopul înlăturării acestor contradicţii se propune elaborarea unui nou proiect de lege privind declararea veniturilor şi proprietăţii de către membrii familiei funcţionarilor publici.

- alin. 2 al pct. 8 Art. IV nu poate fi acceptat, deoarece este în contradicţie cu obiectul de reglementare a Legii cu privire la conflictul de interese. Conform art. 1 din Legea cu privire la conflictul de interese aceasta reglementează incompatibilităţile şi restricţiile doar a persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică.

II. La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică: - se propune completarea art. 5 din proiectul de lege să se completeze cu litera c) cu următorul cuprins: „c) asigură organizarea teritorială de evidenţă şi control a declaraţiilor funcţionarilor publici din UTA Găgăuzia cu sediul în Comrat”. - la pct. 6 Capitolul III de inclus o prevedere prin care „Şeful Direcţiei teritoriale de evidenţă şi control a declaraţiilor UTA

Redacţia acestui punct a fost modificată.

Nu se acceptă. În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea 1264-XV din 17 iulie 2002 scopul legii este de a instituit un măsurilor de prevenire şi combatere a îmbogăţirii fără justă cauză a demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Una din aceste măsuri este şi declararea veniturilor şi proprietăţii membrilor familiei acestora din urma. Astfel nu este necesară elaborarea şi adoptarea unei legi separate.

Nu se acceptă. Legea cu privire la conflictul de interese reglementează incompatibilităţile şi restricţiile impuse nu doar persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică, ci şi persoanelor care exercită funcţii publice sau alte funcţii care sunt prevăzute de lege. Legea în art. 3 stabileşte căror persoane se aplică legea.

Nu se acceptă Acest fapt ar contraveni principiului independenţei Comisiei


Găgăuzia este şi membru al Comisiei Principale de Etică”;

- pct. 10 Capitolul III de completat cu literele m) şi n) cu următorul cuprins: „m) numeşte şi eliberează din funcţie Şeful Direcţiei teritoriale de evidenţă şi control a declaraţiilor UTA Găgăuzia la propunerea Başcanului, coordonată cu Adunarea Generală a UTA Găgăuzia; n) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei teritoriale de evidenţă şi control a declaraţiilor UTA Găgăuzia.”

- în anexa nr. 2: :cifrele „7” la prima şi a doua poziţie urmează a fi înlocuite cu cifa „5”; se va completa cu poziţia a patra ca unde se va include în componenţa Comisiei Direcţia de control şi evidenţă a declaraţiilor UNA Găgăuzia cu un nr. de personal de 4 unităţi.

Nu se acceptă Acest fapt ar contraveni principiului independenţei Comisiei

Nu se acceptă în contextul neincluderii modificărilor propuse mai sus

35. Serviciul de Informaţii şi Securitate Referire generală asupra proiectelor: Potrivit prevederilor art. 64 din Legea nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate datele despre identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii constituie secret de stat. Respectiv, utilizarea şi difuzarea acestor date este supusă restricţiilor în conformitate cu Legea nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat. Instituirea acestui mecanism de protecţie a ofiţerilor de informaţii şi securitate rezultă din specificul activităţii desfăşurate de către aceştia. Astfel, divulgarea datelor cu privire la identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii duce la deconspirarea lui, implicînd iminent şi deconspirarea misiunii de serviciu. În acest sens, sporesc factorii de risc la adresa vieţii şi integrităţii corporale a ofiţerului şi a membrilor familiei sale. De asemenea, se creează o stare de vulnerabilitate în raport cu serviciile speciale străine, aspect în măsură să afecteze securitatea statului.

În contextul celor enunţate, art.64 alin. (5) din Legea nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 stabileşte că datele despre identitatea şi calitatea ofiţerului de informaţii nu pot fi incluse în resursele informaţionale, publice sau în resursele cu accesibilitate limitată ale autorităţilor publice, ale persoanelor fizice şi juridice.

Consemnăm că, la elaborarea proiectelor de acte legislative prezentate spre avizare nu s-a ţinut cont de particularităţile la care

Se acceptă în principiu Declaraţiile ofiţerilor de informaţie şi securitate ai Serviciului de Informaţii şi Securitate nu vor fi publice.

am făcut referinţă supra, de aceea este necesar a fi luate în consideraţie la definitivarea proiectelor.La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia:

1. La pct. 4 lit. k) al proiectului Regulamentului Comisiei Principale de Etică considerăm oportună excluderea cuvîntului „toate”. Această modificare se impune în contextul recomandărilor de la punctele 8, 10, 18-21 ale prezentului aviz.

2. La pct. 12 propunem completarea lit. b), în final, cu sintagma „cu excepţia situaţiei indicate la lit. f) a prezentului punct”.

3. În conformitate cu prevederile pct. 19 din proiectul Regulamentului Comisiei Principale de Etică, personalul Comisiei este format din funcţionari publici şi salariaţi, care efectuează deservirea tehnică. În acest context, propunem de a se revedea suplimentar oportunitatea instituirii restricţiei de la pct. 24 lit. a) pentru salariaţii care efectuează deservirea tehnică (interzicerea practicării oricărei alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţii ştiinţifice, pedagogice şi de creaţie).

4. La pct. 32, sintagma „neconcordanţe vădite” se va substitui cu sintagma „diferenţe vădite”, în scopul utilizării unei terminologii unice pe întreg parcursul proiectului, cu atît mai mult că termenul din urmă se propune a fi definit în Legea nr. 1264-XII din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

5. La pct. 41, pentru a acorda un spor de claritate prevederii, dar şi pentru asigurarea coerenţei logice, propunem de a indica expres subiectul abilitat cu dreptul de contestare în ordine de contencios administrativ. În cazul în care se doreşte de a evita asemenea specificări concrete, prevederea poate fi revizuită, utilizîndu-se o formulă cu caracter general (spre exemplu: „acest act poate fi contestat în ordine de contencios administrativ”).

6. Proiectul urmează a fi definitivat din punct de vedere redacţional în scopul eliminării erorilor de ordin sintactic şi gramatical (a se vedea, spre exemplu pct. 44 a doua propoziţie şi lit. b)).

Se acceptă

Se acceptă

Nu se acceptăAcest fapt va avea un impact negativ asupra independenţei Comisiei

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

La proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative:

- Legea nr. 1264-XII din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţi i demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere: 1. Reieşind din prevederile art. 64 al Legii nr. 170-XVI din 19 iulie 2007, redacţia propusă la art. 6 alin. (2) după sintagma „cu excepţia” se va completa cu sintagma „celor depuse de ofiţerii de informaţii şi securitate şi”. Această completare este necesară în vederea asigurării protecţiei secretului de stat (declaraţia conţine date privind numele, prenumele, numărul de identificare, funcţia, instituţia unde lucrează persoana, etc. - informaţii, care implică deconspirarea identităţii şi calităţii ofiţerului de informaţii şi securitate). 2. Redacţia propusă la art.9 alin. (3) lit. a) se va completa în final cu textul: „Registrul declaraţiilor depuse de către ofiţerii de informaţii şi securitate nu este public”. 3. De completat redacţia propusă la art. 10 după alin. (3) cu următoarea prevedere: „Declaraţiile ofiţerilor de informaţii şi securitate sunt transmise spre control Subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului, în condiţiile stabilite de art. 28 (271) din Regulamentul Parlamentului.”.

Stabilirea unor reglementări distincte în domeniul controlului declaraţiilor ofiţerilor de informaţii rezultă din statutul specific al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, activitatea căruia, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 753-XIV din 23 decembrie 1999 şi art. 28 (271) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996, este supusă controlului parlamentar.

4. În contextul celor expuse la pct. 10 din prezentul aviz, urmează a se exclude din redacţia art. 11 alin. (5) cuvîntul „tuturor”.

Se acceptă în principiu Declaraţiile ofiţerilor de informaţie şi securitate ai Serviciului de Informaţii şi Securitate nu vor fi publice.

Se acceptă

Nu se acceptă Dacă se va opta pentru soluţia ca control declaraţiilor ofiţerilor de informaţii şi securitate să fie exercitat de Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului, vom crea o inechitatea în comparaţie cu alte instituţii, ceea ce ar fi greşit. Din moment ce se creează un organ care va examina toate declaraţiile de interese personale şi de venituri a funcţionarilor publici, atunci aceasta le va examina pe toate fără careva excepţii. Totuşi, pentru a asigura nedivulgarea unor informaţii care constituie secret de stat se poate atribui acestora caracterul secret sau confidenţial.

Nu se acceptă

5. După art. 111, se va include un nou articol – art. 112 cu următorul cuprins:

„Articolul 112. Controlul declaraţiilor ofiţerilor de informaţii şi securitate

Activitatea de control a declaraţiilor ofiţerilor de informaţii şi securitate se realizează de Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului.”.

6. Redacţia propusă la art.12, după textul „la art. 9” se va completa cu textul „şi art. 112”.

- Legea nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 februarie cu privire la conflictul de interese: 7. Pct. 3 din proiect (completarea art. 4 lit. b) din Lege) se va completa suplimentar cu textul: „iar în final se completează cu sintagma «în condiţiile prezentei legi»”.

8. Pct. 5 alineatul al treilea din proiect (completarea art. 6 alin. (1) din Lege) se va completa suplimentar cu textul: „iar în final se completează cu sintagma «în condiţiile prezentei legi»”.

9. În redacţia înaintată la art. 15 alin. (3) propunem de a specifica expres că subordonarea directă faţă de conducătorul instituţiei ţine anume de atribuţiile exercitate în privinţa colectării declaraţiilor de

Vezi comentariile de mai sus.

Nu se acceptăVezi comentariile de mai sus.

Au fost operate modificări pentru asigurarea nedivulgării informaţiilor care constituie secret de stat în art. 12. În ce priveşte art. 112 vezi comentariile de mai sus.

Nu se acceptă Articolul 4 stabileşte nişte principii generale de tratare şi soluţionare a conflictului de interese, iar condiţiile de aplicare a acestor principii fiind ulterior reglementată de art. 5-7. Astfel, nu este necesară stabilirea în art. 4 a condiţiilor în care se realizează controlul activităţii.

Nu se acceptă Includerea sintagmei „în condiţiile prezentei legi” este de prisos deoarece transparenţa şi respectiv controlul asupra activităţii autorităţilor publice poate fi exercitat în condiţiile altor legi şi nu în condiţiile Legii cu privire la conflictul de interese

Nu se acceptă

interese personale, pe cînd în privinţa altor funcţii, se aplică regulile generale de subordonare.

10. La art. 15 alin. (3), lit. a) se va completa în final cu textul: „Registrul declaraţiilor depuse de către ofiţerii de informaţii şi securitate nu este public”.

11. Redacţia propusă la art. 15 se va completa cu alin. (5) cu următorul cuprins:

„(5) Declaraţiile ofiţerilor de informaţii şi securitate sunt transmise Subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului, în condiţiile stabilite de art. 28 (271) din Regulamentul Parlamentului.” 12. Redacţia pct. 11 din proiect (completarea art. 17 din Lege) urmează a fi completată suplimentar cu următoarea prevedere: „Controlul declaraţiilor de interese personale a ofiţerilor de informaţii şi securitate se efectuează de Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului”.

13. Pct. 12 din proiect (modificarea art. 18 din Lege) se va completa suplimentar cu propoziţia: „Se completează în final cu textul: «Declaraţiile de interese personale ale ofiţerilor de informaţii şi securitate nu au caracter public.»”.

14. În scopul asigurării coerenţei între reglementări, potrivit art. 4 din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, propunem de a completa proiectul cu următoarele prevederi:

„Articolul 9 alineatul (2) se completează în final cu textul: «Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova va anunţa despre conflictele de interese specificate la alin.(1) în care se află Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului.»;

Articolul 10 se completează cu alineatul (3), cu următorul

Nu este necesar să se facă o precizare în acest sens, deoarece este implicit clar acest lucru

Se acceptă





conţinut: «(3) Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al

Republicii Moldova va informa despre depistarea de încălcări ale prezentei legi Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate din cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a Parlamentului.».


Proiectul pentru completarea Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar: 1. Propunem includerea modificărilor la Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, deoarece sunt condiţionate de o finalitate comună (asigurarea cadrului legal necesar implementării politicii cu privire la conflictul de interese şi declarare a veniturilor şi proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere).

2. Nota informativă necesită a fi ajustată la conţinutul proiectului vizat, cît şi la conţinutul proiectului de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia. Spre exemplu, nota informativă se referă la anexa nr. 5 din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, pe cînd proiectul conţine amendamente la anexele nr.3 şi 4 din Legea nominalizată. De asemenea, se indică personalul-limită al Comisiei Principale de Etică în număr de 18 unităţi, pe cînd potrivit proiectului de Lege respectiv, personalul-limită se aprobă în număr de 26 de unităţi.

Se acceptă

Se acceptă

36. Procuratura Generală 1) La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică şi modul de funcţionare a acesteia a) Pct. 28 al proiectului prevede dreptul Comisiei de a se autosesiza în anumite cazuri presupuse de violări a normelor legale în cauză, dar conform dispoziţiilor pct. 32 şi pct. 44 s-ar părea că controalele se derulează doar în cazurile, cînd ea este sesizată asupra acestor încălcări. Propunem de a completa aceste articole indicînd că Comisia în temeiul sesizării sau autosesizării verifică, contrapune, documentele primite, transmise de organele competente cu cele declarate de persoanele care cad sun incidenţa acestor legi.

Vezi modificările operate la punctele respective

b) este necesar de verificat structura semantică a pct. 36 lit. a), deoarece conţinutul acestui alineat, se pare, vine în contradicţie cu sensul întregului articol. Dacă însă actul de constatare se întocmeşte indiferent de faptul dacă comisia a depistat sau nu încălcări ale legislaţiei, e necesar de concretizat acest moment. c) În pct. 41 urmează de precizat persoana care este în drept să conteste actul de constatare. d) Revenind la problema investirii Comisiei cu dreptul de a monitoriza punerea în aplicare a Legilor nr. 16-XVI şi nr. 1264-XV, constatăm că în punctele 51 şi 53 se pune în sarcina Comisiei de a cere autorităţilor competente de a tranşa conflictul de interese sau a aplica sancţiuni disciplinare pentru violarea normelor de etică. Aici, însă nu şi-a găsit reflectare dreptul Comisiei şi obligaţia autorităţilor de a informa Comisia despre punerea în aplicare, executarea deciziilor şi solicitărilor Comisiei, despre măsurile întreprinse în rezultatul sesizărilor Comisiei. Deci, propunem de a depăşi această lacună prin instituirea acestor obligaţiuni de raportare despre executarea cerinţelor Comisiei într-un anumit termen. e) În proiectul de Lege s-a omis reglementarea incompatibilităţii stipulate în art. 20 alin. (3) din Legea privind conflictul de interese şi modul de soluţionare a acesteia. Prin reglementarea menţionată, se obligă funcţionarul care demisionează de a declara viitorul loc de lucru, funcţia viitoare în scopul de a limita trecerea acestuia în sectorul de activitate controlat anterior (fenomen numit în literatura de specialitate „pantuflaj” sau „revolving doors”) pentru a se evita anume conflictul de interese şi utilizarea informaţiei confidenţiale, de serviciu în interesele unei persoane private, în detrimentul celor publice. În acest mod art. 20 alin. (3) din Legea menţionată, nu este decît o declaraţie şi poate deveni un real factor de risc de corupţie. Propunem de a elabora în acest proiect de lege un procedeu de impunere a declarării de către funcţionar de către funcţionar despre angajarea sa viitoare şi modalităţile de monitorizare şi tranşare a acestei situaţii generatoare de conflicte de interese. f) Cu toate că nici Legea nr. 25 privind Codul de conduită al

Redacţia punctului respectiv a fost modificată

Se acceptă

Se acceptă

Vezi noua procedură a Comisiei

Nu se acceptă.

funcţionarului public nici Legea nr. 158 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nu prevăd expres controlul de către Comisia Principală de Etică a normelor din aceste legi, îndeosebi cele în referire la incompatibilităţi, reastricţii şi interdicţii, am propune de a modifica legislaţia în cauză şi de a completa proiectul de lege propus sub aspectul investirii Comisiei cu obligaţia şi dreptul de a monitoriza , controla respectarea de către persoanele care cad sub incidenţa acestor legi a normelor de conduită, a interdicţiilor şi restricţiilor, incompatibilităţilor, cu dreptul de a examina contestările la sancţionarea disciplinară pentru încălcarea normelor deontologice, cu sancţionarea respectivă a violărilor acestora (în contextul controalelor de acum stipulate în Regulament).

2. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: a) La Art. II pct. 8:

Proiectul de Lege propus este elaborat în temeiul Legii cu privire la conflictul de interese, precum şi în vedere perfecţionării mecanismului actual de declarare a veniturilor şi proprietăţii funcţionarilor publici, iar stabilirea Comisiei Principale de Etică a unor competenţe ce ţin de implementarea Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public ar semnifica depăşirea cadrului stabilit de Legea cu privire la conflictul de interese, conform căreia Comisia este ca organ specializat menit să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese. Iar denumirea acestei instituţii nu este un argument consistent pentru ca aceasta să examineze conduita funcţionarilor publici. Conduita funcţionarilor publici va fi examinată de comisiile de disciplină create în cadrul fiecărei instituţii publice şi care respectă respectarea garanţiilor funcţionarului public în timpul examinării conduitei sale. Mai mult ca atît ar fi practic imposibil ca Comisia Principală de Etică să poată examina chestiunile legate de conduita a cel puţin 22 mii funcţionari publici. Mai mult ca atît includerea unui volum destul de mare a atribuţiilor comisiei ce urmează a fi create va duce, implicit la supraîncărcarea activităţii acesteia, iar în final lipsa unor rezultate.

Art. 11 alin. (3) de expus în următoarea redacţie: „(3) dacă în urma comparării datelor din declaraţii şi analizării diferenţelor suplimentare primite, Comisia Principală de Etică constată că există o diferenţă vădită între veniturile obţinute pe parcursul perioadei supuse controlului sau a perioadei exercitării funcţiei (la demisie) şi proprietatea dobîndită în această perioadă, aceasta:”. b) În titlul art. 12 de substituit cuvîntul „secretul” cu cuvîntul „confidenţialitatea”, deoarece informaţiile cu caracter personal nu constituie informaţii atribuite la secret, ci confidenţiale. c) Art. IV pct. 13 Se propune completarea Legii cu privire la conflictul de interese cu art. 251 „Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi”, reieşind din faptul că alin. (3) al acestuia prevede că „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate constituie temei pentru eliberarea din funcţie sau după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legislaţiei”, considerăm necesar de coordonat reglementarea dată cu prevederile Codului Muncii

alineatul (3) a fost exclus din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Se acceptă

Redacţia a fost modificată

37. Transparency International Moldova

A La proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind declararea veniturilor şi proprietăţii)

1. Art.II p.1 din proiectul de lege prevede completarea Legii nr.1264 din 19.07.2002 cu noţiunea de „diferenţă vădită – diferenţa dintre proprietatea dobîndită şi veniturile obţinute care depăşeşte de 6 ori salariul mediu lunar obţinut în perioada de declarare a subiectului declarării”.

Consider că noţiunea dată în redacţia prezentată nu poate fi acceptată din motivul că în cazul acceptării acesteia în calitate de normă, ea ar contravine art.16 alin.2 din Constituţie care stipulează că „toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”.

De exemplu, dacă un funcţionar primeşte un salariu de 1000 de lei lunar, venitul acestuia pe un an ar fi 12000 de lei. Deci, în cazul acestuia „diferenţa vădită” ar constitui mai mult de 72000

Nu se acceptă Redacţia propusă a fi preluată din Legea României deja a fost modificată. Mai mult ca atît, preluarea redacţiei propuse de asemenea va crearea aceleaşi probleme care au fost expuse în calitate de exemple la redacţia propusă în proiect. De fapt stabilirea oricărei sume poate să fie considerată inechitabilă, deoarece de fiecare data in comparaţie cu salariile pe care le are fiecare funcţionar se va considera ca unul dintre aceştia a fost nedreptăţit. Varianta stabilită de proiect a fost stabilită după exemplul Ungariei.

de lei. În cazul altui funcţionar, care are un salariu, de exemplu, de 8000 de lei lunar, venitul acestuia pe un an ar fi 96000 de lei, iar „diferenţa vădită” ar constitui mai mult de 576000 de lei. Adică în privinţa I funcţionar organele respective ar întreprinde măsurile de clarificare a legalităţii provenienţei patrimoniului dacă acestea diferă cu mai mult de 72000 de lei, iar în cazul al _II funcţionar doar dacă diferenţa este mai mare de 576000 de lei, ceea ce este cu peste jumătate de milion de lei mai mult decît faţă de I funcţionar, ceea ce este o discriminare.

Cu alte cuvinte, acceptarea noţiunii de „diferenţă vădită” în redacţia prezentată ar însemna că cu cît salariu este mai mare cu atît mai mică este probabilitatea ca acest funcţionar să fie deranjat de organele competente din motivul că limita stabilită a „diferenţei vădite” este mult mai mare.

Propun de a stabili în legislaţie o limită sau o mărime unică pentru toate categoriile de funcţionari, indiferent care este salariul mediu lunar. De exemplu, legislaţia României stipulează că „prin diferenta vadita ... se intelege o diferenta ce depaseste 10% intre averea existenta si veniturile realizate, dar nu mai putin decat echivalentul in lei a 20.000 de euro”.

2. Art.II p.8 din proiectul de lege prevede o nouă redacţie a art.11 (Controlul de fond al declaraţiilor). În conformitate cu alin.2 din acest articol „Comisia Principală de Etică realizează controlul prevăzut la alin. (1) al prezentului articol, din oficiu, inclusiv drept urmare a publicaţiilor din mass-media sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice, în conformitate cu Regulamentul Comisiei Principale de Etică aprobat de Parlament.”.

Consider că reglementarea efectuării controlului declaraţiilor „drept urmare a publicaţiilor din mass-media” obligă Comisia Principală de Etică de a examina toate tipurile şi sursele mass-media pentru a releva articole, informaţii sau cazuri legate de declararea patrimoniului, ceea ce creează condiţii pentru mărirea semnificativă şi neraţională a volumului de lucru a Comisiei Principale de Etică. Din acest motiv propun de a substitui textul „ , inclusiv drept urmare a publicaţiilor din mass-media sau” cu textul „precum şi”. De asemenea, propun de a exclude textul „ , în conformitate cu Regulamentul

Alineatul respectiv a fost exclus

Comisiei Principale de Etică aprobat de Parlament”. Aceasta ar însemna că Comisia Principală de Etică realizează controlul din oficiu sau la sesizarea persoanelor fizice şi juridice şi că sesizări ar putea fi inclusiv de la orice instituţie mass-media. Totodată, norma în redacţia propusă nu obligă Comisia Principală de Etică de a examina şi a depista în publicaţiile mass-media careva materiale ce ţin de declararea patrimoniului.

3. Art.II p.8 din proiectul de lege prevede o nouă redacţie a art.11 (Controlul de fond al declaraţiilor). Alin.5 din acest articol prevede că „Pe parcursul desfăşurării controlului Comisia Principală de Etică poate solicita tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice implicate, precum şi persoanelor fizice sau juridice documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea atribuţiilor sale”.

Norma precum că „Pe parcursul desfăşurării controlului Comisia Principală de Etică poate solicita tuturor ... persoanelor fizice sau juridice documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea atribuţiilor sale” nu este clară, poate fi interpretată diferit/contradictoriu, poate crea condiţii pentru abuzuri. Mai mult, nefiind clar reglementate, în continuare în alin.6 se stipulează prezentarea obligatorie a datelor, informaţiilor, înscrisurilor şi documentelor prevăzute la alin.5.

De aceea, propun ori normele date necesită a fi redactate/concretizate astfel încît să se stipuleze clar ce informaţii sau documente urmează să prezinte persoanele fizice sau juridice, ori textul „ , precum şi persoanelor fizice sau juridice” urmează a fi exclus.

4. Art.II p.11 din proiectul de lege la art.14 prevede răspunderea disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor prezentei legi.

Fiind pus accentul pe răspunderea administrativă şi/sau penală pentru asigurarea prezentării de către funcţionari la timp şi veridice a declaraţiilor de venituri şi proprietăţi, proiectul nu prevede incompatibilitatea deţinerii funcţiei publice de către un funcţionar/demnitar, dacă acesta nu a depus declaraţie (şi în acelaşi timp încălcarea admisă de funcţionar/demnitar nu este

Se acceptă Textul a fost revăzut

Nu se acceptă contravine drepturilor omului

de nimeni sancţionată).

Cred că ar fi necesar de a reglementa că nedepunerea în termenul stabilit a declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi este incompatibilă cu deţinerea de către funcţionar/demnitar a funcţiei publice.

5. Art.II p.6 din proiectul de lege (privind modificarea art.7) prevede prezentarea „declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate” (anexa 1) şi „declaraţiei cu privire la proprietate” (anexa 2). Astfel, declaraţia cu privire la proprietate este, în esenţă, aceeaşi, dar se prezintă în 2 tipuri de declaraţii. Consider că este necesar de simplificat pentru a nu dubla formele de declaraţii cu privire la proprietate.

6. Din proiectul dat de lege, precum şi din discuţiile anterioare ale grupului de lucru pe marginea proiectului în cauză rezultă că modificările şi completările în legislaţie se prezintă în pachet, adică se efectuează modificări şi completări în mai multe acte legislative, în special, Codul penal, Legea nr.1264 din 19.07.2002, Codul contravenţional.

În legătură cu proiectul dat de lege şi în conformitate cu cele expuse consider că un aspect important în activitatea de cercetare a cazurilor de obţinere ilicită a bunurilor ţine de sarcina probei privind provenienţa bunurilor.

Rezultînd din normele şi experienţa internaţională în acest domeniu, propun de a completa legislaţia cu normele care ar prevedea inversarea parţială a sarcinii probei privind provenienţa ilicită a bunurilor obţinute pe cazurile de îmbogăţire ilicită, adică de a prevedea că în cazul în care se constată neconcordanţe vădite dintre datele privind bunurile obţinute real şi cele declarate sau se constată neconcordanţe vădite dintre averea obţinută şi veniturile reale, persoanei în cauză să-i fie solicitate să prezente informaţii şi dovezi suplimentare care ar proba legalitatea averii obţinute.

Este de menţionat că asemenea prevederi în legislaţie, în cazul adoptării acestora, nu ar contrazice normelor din Constituţie privind prezumţia nevinovăţiei şi dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia, precum şi Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Se acceptăNoţiunea de declaraţie de proprietatea a fost exclusă


Totodată, asemenea norme privind inversarea parţială a sarcinii probei privind provenienţa ilicită a bunurilor obţinute ar putea şi urmează a fi prevăzute atît pe cazurile de corupţie, cît şi pe cazurile de crimă organizată.

Atît Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, cît şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale le cer statelor semnatare să asigure confiscarea instrumentelor, obiectelor şi bunurilor obţinute din comiterea oricăreia dintre infracţiunile prevăzute de Convenţie.

Totodată, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei le recomandă statelor semnatare (art.31 al.8) ca acestea „să poată avea în vedere să solicite ca autorul unei infracţiuni să stabilească originea licită a produsului prezumat al infracţiunii sau a altor bunuri care pot face obiectul unei confiscări, în măsura în care această exigenţă este conformă principiilor fundamentale ale dreptului lor intern şi naturii procedurilor judiciare şi altor proceduri”. Aceeaşi normă este stipulată şi în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale (art.12 alin.7).

Este de menţionat că Republica Moldova a ratificat atît Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, cît şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale.

7. De asemenea, propun de a completa Legea nr.1264 din 19.07.2002 cu reglementările privind sechestrarea şi confiscarea averii obţinute ilegal (în special prin fapte de corupţie sau crimă organizată), administrarea şi utilizarea de către autorităţile competente a bunurilor sechestrate sau confiscate, precum şi restituirea bunurilor obţinute prin fapte de corupţie. Aici este vorba nu numai de procedura penală de confiscare, dar şi de procedura civilă de confiscare.

8. Propun de a completa Legea nr.1264 din 19.07.2002 cu normele:

- privind contestarea acţiunilor şi deciziilor organului abilitat de verificare a declaraţiilor de avere şi a averii obţinute;

- care ar reglementa că orice persoană fizică sau juridică

Se acceptă

Se acceptă

interesată poate sesiza organul abilitat de control al declaraţiilor şi averii şi prezenta în acest scop informaţii şi probe ce confirmă obţinerea ilicită a bunurilor de către unii demnitari/funcţionari.

9. Rezultînd din experienţa unor state, forma declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate este incompletă. Consider că forma declaraţiei trebuie să prevadă, de asemenea, declararea:

- bunurilor sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5000 euro;

- bunurilor mobile, a căror valoare depăşeşte 1000 euro fiecare, şi bunurilor imobile înstrăinate în ultimele 12 luni;

- cadourilor, serviciilor sau avantajelor primite din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, companii, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, a căror valoare individuală depăşeşte 300 euro.

Proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică prevede de fapt, posibilitatea persoanelor fizice sau juridice de a sesiza Comisia Principală de Etică.

Nu se acceptă Problema în cauză a fost studiată în cadrul şedinţelor grupului de lucru, şi s-a decis că nu se vor include pe moment asemenea prevederi, deoarece persoanele care depun declaraţii vor fi de multe ori în imposibilitate de a preciza sursa provenienţei acestor bunuri şi respectiv de a determina valoarea lor. Din aceste considerente, problema ar putea fi pusă în discuţie ulterior, după ce se va putea crea şi un mecanism deal de evaluare a acestor bunuri, precum şi de evidenţă a acestora.

Conform modelului de declaraţie precum şi art. 4 al Legii urmează a fi supuse declarării orice bunuri mobile indiferent de valoarea acestora, respectiv, bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 1000 euro fiecare vor cădea sub incidenţa acestei Legi, nefiind necesară includerea loc în declaraţie sub un punct sau compartiment separat.

Nu se acceptă Bunurile primite cadou în principiu devin bunuri personale care o să-şi găsească reflectarea în declaraţiei, în cazul în care sunt bunuri care merită a fi declarate,. În acest din

10. Art.1 alin.2 din Legea nr.1264 din 19.07.2002 prevede că „prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a îmbogăţirii fără justă cauză a demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor,

urmă caz este vorba de bunurile care reprezintă o valoare semnificativă şi căreia fost inclusă în lista bunurilor ce urmează a fi declarate. De asemenea, în cazul în care se presupunea cadourile care sunt primite în conformitate cu protocolul sau normele de curtoazie internaţională, ţinem să precizăm că este interzisă primirea cadourilor , de acest gen, mărimea cărora depăşeşte mărimea unui salariu mediu pe ţară. Conform propunerii la proiect valoarea individuală a fiecărui cadou trebuie să depăşească 300 euro, iar în conformitatea cu prevederile legii cu privire la conflictul de interese asemenea cadouri sunt interzise, ceea ce duce la lipsa logicii includerii în calitate de obiect al declarării. În ce priveşte includerea serviciilor sau avantajelor primite din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale companii, de asemene se poate preciza aceiaşi lipsă de logică din moment ce art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la conflictul de interese interzice acceptarea serviciilor de orice tip, în cazul în care oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Cu privire la burse este necesar să se precizeze că acestea vor fi declarate la compartimentul venituri în secţiunea 9, iar garanţiile şi decontările de cheltuieli fi declarate la compartimentele IV sau Vi din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate.

Nu se acceptă Elementele îmbogăţirii fără justă cauză sunt

funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere”. Deci, depunerea declaraţiilor de avere şi controlul acestor declaraţii ar putea duce la depistarea unor cazuri de îmbogăţire ilicită, infracţiune prevăzută de art.20 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei. Cu toate acestea, legislaţia Republicii Moldova nu prevede răspunderea pentru actele de îmbogăţire ilicită, de aceea, propun de completa Codul penal cu articolul care ar reglementa răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită.

Conform art.20 (Îmbogăţirea ilicită) din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei se „atribuie caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvîrşite cu intenţie, îmbogăţirii ilicite, adică o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime”.

11. Propun în art.IV p.1 din proiectul de lege în noţiunea de „conflict de interese” de a substitui textul „exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute” cu textul „datoria faţă de public”.

12. Propun de a simplifica art.IV p.2 din proiectul de lege prin adoptarea noţiunii de „agent public” în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţiei penale cu privire la corupţie a Consiliului Europei, la care Republica Moldova este parte.

Conform Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei prin “agent public” se înţelege:

(i) orice persoană care deţine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numită ori aleasă, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerată ori neremunerată, şi oricare ar fi nivelul său ierarhic;

prevăzute în alte componenţe de infracţiuni din Codul Penal al Republicii Moldova şi nu este necesar să se prevadă o nouă infracţiune sub denumirea de „îmbogăţirea fără justă cauză.”

Nu se acceptă Sintagma „datoria faţă de public” este una mult prea ambiguă pentru a fi inclusă în noţiunea de conflict de interese, şi poate duce la interpretări eronate a noţiunii de conflict de interese. Implicit acest lucru ar duce şi la inaplicabilitatea ulterioară a Legii cu privire la conflictul de interese.

Nu se acceptă Ratificarea unei convenţii internaţionale, presupune într-adevăr aducerea legislaţiei naţionale în conformitate cu aceasta, pentru a asigura implementarea ulterioară a ei, precum şi executarea obligaţiilor internaţionale asumate prin ratificare. Însă fiecare stat este în drept să-şi modifice legislaţia naţională individual, ajustînd terminologia utilizată în convenţie internaţională la terminologia utilizată în

(ii) orice persoană care exercită o funcţie publică, inclusiv pentru un organism public sau o întreprindere publică, ori care prestează un serviciu public, aşa cum aceşti termeni sunt definiţi în dreptul intern al statului parte şi aplicaţi în domeniul pertinent al dreptului acestui stat;

(iii) orice persoană definită ca "agent public" în dreptul intern al unui stat parte.

Conform Convenţiei penale cu privire la corupţie:

1. expresia “agent public” este interpretată cu referire la definiţia de “funcţionar”, “funcţionar public”, “primar”, “ministru” sau “judecător” în dreptul naţional al Statului în care persoana în cauză exercită această funcţie şi acea care este folosită în dreptul său penal;

2. termenul “judecător” care figurează în alineatul sus-menţionat cuprinde membrii procuraturii şi persoanele care exercită funcţii judiciare.

13. Consider că normele privind expedierea declaraţiilor de interese personale Comisiei Principale de Etică prevăzute de art.IV p.9 din proiectul de lege nu ţin cont de faptul că depunerea declaraţiilor de interes personal este urmată de soluţionarea situaţiilor de conflict de interese şi că conducătorii instituţiilor sau organizaţiilor publice au (sau ar trebui să aibă) atribuţia de bază de a examina declaraţiile de interes personal ale funcţionarilor din subordinea acestora şi, după caz, de a soluţiona conflictele de interese apărute sau susceptibile să apară în privinţa acestora.

Din acest motiv consider că nu este nevoie de a expedia în adresa Comisiei Principale de Etică mulţimea de declaraţii de interese personale prezentate de către funcţionarii instituţiilor publice sau alte persoane care pretind la funcţiile publice.

legislaţia naţională. Acest fapt, ar duce la excluderea situaţiei în care includerea unui nou termen – neutilizat în legislaţia naţională ar deveni inaplicabil, deoarece ar fi ambiguu. Astfel, este important doar ca elementele caracteristice ale noţiunii în sine să fie transcrise în legislaţia naţională. În acest context, putem menţiona că în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în partea ce ţine de modificarea art. 3 din Legea privind declararea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere şi din Legea cu privire la conflictul de interese s-a ţinut cont de conţinutul noţiunii de „agent public”. Astfel, redacţia acestor articole se va referi la toate categoriile de funcţionari publici pe care le presupune această noţiune, nefiind necesară includerea în aceste legi a noţiunii de agenţi publici.

Nu se acceptă Conducătorul prin prisma art. art. 9 deja o sa facă un control prealabil, iar controlul veridicităţii deja urmează a fi realizat de Comisia de Etică Conceptul mecanismului de control al declaraţiilor de venituri şi proprietate şi de interese personale presupune publicarea declaraţiilor de interese personale integral doar pe pagina web a unei singure instituţii - Comisia Principală de Etică, fapt ce va exclude situaţiile în care declaraţiile nu vor fi

Declaraţiile funcţionarilor urmează a fi adresate conducătorilor instituţiilor/organizaţiilor publice, în care activează, pentru examinarea acestora şi tratarea conflictelor de interese.

În adresa Comisiei Principale de Etică urmează a fi expediate doar declaraţiile unor categorii de persoane, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare, şi anume ale: Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Curţii Constituţionale, Preşedintelui Curţii de Conturi, Procurorului General, Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Directorului Centrului pentru Drepturile Omului, Başcanului Găgăuziei, Preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei, preşedinţilor de raioane, preşedinţilor consiliilor locale, primarilor.

14. Propun în art.IV p.11 (la art.17 alin.4) de a substitui cuvîntul „membrii” cu cuvîntul „conducătorul”.

15. Propun în art.IV p.12 de a substitui textul „Comisiei Principale de Etică” cu textul „instituţiei publice”.

16. Art.IV p.13 prevede completarea Legii cu privire la conflictul de interese cu art.251 (răspunderea pentru încălcarea prezentei lei), care presupune răspunderea administrativă

publicate deoarece instituţia nu are pagina web.

Nu se acceptă Vezi noua structură organizatorică a Comisiei şi procedura de funcţionare a acesteia

Nu se acceptă Conceptul mecanismului de control al declaraţiilor de venituri şi proprietate şi de interese personale presupune publicarea declaraţiilor de interese personale integral doar pe pagina web a unei singure instituţii - Comisia Principală de Etică, fapt ce va exclude situaţiile în care declaraţiile nu vor fi publicate deoarece instituţia nu are pagina web.Nu se acceptă Răspunderea juridică este obligaţia ce

pentru fapta de nedepunere a declaraţiei de interese personale.

De asemenea, art.V p.1 din proiectul de lege prevede completarea Codului contravenţional cu art.3301, care presupune răspunderea administrativă pentru neprezentarea declaraţiei de interese personale.

În legătură cu aceasta este de menţionat următoarele.

Normele privind conflictul de interese sunt parte componentă a unui Cod de conduită. Acest lucru este prevăzut inclusiv de Legea nr.25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public. Totodată, art.57 din Legea nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public prevede că „încălcarea normelor de conduită a funcţionarului public” şi „încălcarea prevederilor referitoare la obligaţii, incompatibilităţi, conflict de interese şi restricţii stabilite prin lege” constituie abateri disciplinare. În conformitate cu art.58 din Legea nr.158 din 04.07.2008 în cazul admiterii de abateri disciplinare funcţionarului public îi pot fi aplicate doar sancţiuni disciplinare.

Prin urmare, în cazul în care Codul contravenţional ar fi completat cu norma ce ar prevedea răspunderea administrativă pentru “neprezentarea ... declaraţiei de interese personale ...”, norma dată ar fi în contradicţie cu norma din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care reglementează aplicarea în aşa cazuri doar a sancţiunii disciplinare.

Este necesar să mai ţinem cont că:

- conflictul de interese este în esenţă unul destul de divers şi complicat şi în realitate nu întotdeauna (sau nu în toate cazurile) ar putea fi declarat. Legislaţia prevede declararea doar a unor interese personale şi situaţii de conflict. În realitate funcţionarul se confruntă cu un spectru mult mai larg de situaţii, în care interesul său ar putea să-şi lase amprenta sa, iar asemenea situaţii, cel mai probabil, ar putea nici să nu fie declarate. De exemplu, situaţiile de conflict de interese apar nu numai în cazul în care în conflict cu datoria faţă de public se află doar interesele personale, ce rezultă din activităţi (în special economice), relaţiile private cu persoanele apropiate

revine unui subiect de drept de a suporta consecinţele faptei sale ilicite, prevăzute de legea în vigoare. Principiile generale ale răspunderii juridice nu exclude posibilitatea intervenţiei simultane a mai multor forme de răspundere juridică, pentru fapta ilicită a persoanei, cînd prin această faptă se încalcă o pluralitate de norme de natură juridică. Astfel, nu este o contradicţie sau mai bine zis o problemă să se prevadă pentru nedepunerea declaraţiei de interese personale sau declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate survenirea răspunderii disciplinare şi a răspunderii contravenţionale concomitent. Această regulă este valabilă, atîta timp cît multipla încălcare a ordinii de drept, vizează norme juridice de natură diferită şi nu are loc suprapunerea a două sau mai multe sancţiuni juridice de aceiaşi natură, care s-ar aplica aceleiaşi persoane pentru o singură faptă ilicită. Neincluderea acţiunii de „nedepunere a declaraţiei de interese personale sau declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate” în calitate de contravenţiei ar fi inechitabil în raport cu persoanele fizice, care nu depun declaraţiile de venit şi pentru care legea contravenţională prevede aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.

sau juridice, angajamente, dar şi în cazul în care în conflict se află şi alte interese personale care rezultă din necesităţi sau intenţii personale, preferinţe şi unele angajamente, care, de fapt, ar putea să nu fie declarate, de exemplu unele necesităţi familiale sau preferinţe religioase, profesionale, politice de partid, etnice, sau angajamente comunitare etc. Din acest motiv politica cu privire la conflictul de interese prevede cele patru principii de bază de tratare a conflictului de interese, care includ un şir de obligaţiuni şi responsabilităţi ale funcţionarului/demnitarului şi instituţiei publice. Printre aceste obligaţiuni principiile date prevăd, de asemenea, obligaţiunea funcţionarului/demnitarului de a renunţa sau de aşi restrânge interesul personal pentru a nu compromite deciziile oficiale.

- situaţia de conflict de interese poate apărea oricând şi este importantă atât identificarea acestora, cât şi rezolvarea lor corectă (soluţie adecvată, în beneficiul interesului public, în termenul stabilit, fără a afecta nejustificat eficienţa şi competenţa organizaţiilor publice), în mod transparent.

- situaţiile de conflict de interese nu reprezintă acte de corupţie, dar ele pot duce la săvârşirea actelor de corupţie, care se sancţionează administrativ şi/sau penal, după caz.

Consider că nerespectarea normelor privind conflictul de interese, inclusiv de „neprezentare a declaraţiei de interese personale ...”, urmează a fi sancţionate disciplinar, de aceea, propun de a exclude din proiectul de lege stipulaţiile respective ce prevăd răspunderea administrativă pentru neprezentarea declaraţiei de interese personale.

17. Suplimentar, propun de a completa proiectul de lege şi a modifica art.1 din Legea cu privire la conflictul de interese. Consider că acest articol este incomplet şi, de aceea, propun de a-l modifica şi a-l adopta în următoarea redacţie:

”Articolul 1. Domeniul de reglementare şi obiectivul legii

1. Prezenta lege reglementează politica cu privire la conflictul de interese în instituţia sau organizaţia publică.

2. Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de susţinere a legalităţii, imparţialităţii, integrităţii şi

Nu se acceptă Norme propuse au mai mult un caracter declarativ, şi care nu implică survenirea unor consecinţe juridice. Normele în cauză ar fi binevenite de a fi incluse într-o concepţie, strategie – care sunt nişte documente de politici. Legea cu privire la conflictul de interese este un act normativ unde nu îşi au loc normele de acest gen.

corectitudinii funcţionarilor publici, instituţiilor sau organizaţiilor publice, procesului de luare a deciziilor oficiale şi de administrare publică, precum şi de asigurare a încrederii cetăţenilor în instituţiile sau organizaţiile publice, excluderea intereselor private la exercitarea funcţiei publice, prevenirea abuzurilor şi altor acte de corupţie în serviciul public”.

18. Legea cu privire la conflictul de interese nu recunoaşte ca „persoane apropiate” cumetrii, nănaşii, finii, ceea ce nu permite identificarea, tratarea şi rezolvarea conflictelor de interese şi, în consecinţă, prevenirea unor posibile acte de corupţie, care au la bază relaţiile cu asemenea categorii de persoane apropiate. De aceea, propun de a completa proiectul de lege în scopul completării noţiunii de „persoane apropiate” prevăzută de art.2 din Legea cu privire la conflictul de interese şi a prevedea că cumetrii, nănaşii, finii sunt persoane apropiate.

19. Propun de completa Legea cu privire la conflictul de interese după art.2 cu un articol nou cu următorul conţinut:

„Articolul nr.21. Politica cu privire la conflictul de interese.

Politica cu privire la conflictul de interese constă în implementarea unui complex de măsuri care are drept scop atingerea unui echilibru între controlul strict al exercitării intereselor personale ale funcţionarului, care intră sau pot intra în conflict cu îndatoririle de funcţie, şi realizarea altor drepturi ale acestuia, echilibru menit să asigure corectitudinea instituţiei/organizaţiei publice, funcţionarilor şi procesului de luare a deciziilor şi de administrare publică, precum şi încrederea publicului în corectitudinea instituţiilor sau organizaţiilor publice, funcţionarilor şi procesului de luare a deciziilor oficiale şi de administrare publică.

Politica cu privire la conflictul de interese este realizată prin:

a) promovarea corectitudinii în instituţiile/organizaţiile publice, identificarea riscurilor legate de corectitudine a

Nu se acceptă Asemenea modificări vor crea probleme în procesul de aplicare a legii, deoarece va fi destul de dificil să se demonstreze existenţa legăturii de „cumetrism” sau „nănăşism”. Totodată, avînd în vedere că modalitatea de probare a relaţiilor de afinitate „nănaşi –fini, cumătri” este limitată, am putea prin includerea acestora în lista persoanelor apropiate genera abuzuri din partea persoanelor interesate în scopul tărăgănării luării anumitor decizii.

Vezi comentariile la pct. 17

instituţiilor sau organizaţiilor publice şi a funcţionarilor acestora;

b) interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese;c) tratarea corespunzătoare a situaţiilor de conflict de

interese;d) sporirea informării instituţiilor sau organizaţiilor publice şi

a persoanelor oficiale cu privire la apariţia formelor inacceptabile de conflict de interese;

e) asigurarea introducerii unor proceduri eficiente pentru identificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea soluţiei adecvate pentru situaţiile de conflict de interese;

f) implementarea metodelor de administrare, inclusiv sancţiuni, pentru asigurarea responsabilităţii personale ale funcţionarilor.”

20. Propun de a completa art.4 din Legea cu privire la conflictul de interese cu lit.d) cu următorul conţinut: „ d) promovarea intoleranţei faţă de conflictul de interese”.

21. După art.7 propun de a completa Legea cu privire la conflictul de interese cu un articol nou cu următorul conţinut:

„Articolul nr.71. Promovarea intoleranţei faţă de conflictul de interese.

Instituţiile sau organizaţiile publice vor promova intoleranţa faţă de conflictul de interese prin implementarea de politici, proceduri şi practici de conducere pentru:- a încuraja controlul şi rezolvarea eficientă a situaţiilor de conflict de interese;- a încuraja funcţionarii publici să declare şi să discute problemele legate de conflictele de interese cu întreprinderea măsurilor de protecţie a acestor informaţii pentru a nu fi incorect utilizate de alţii;



- a susţine cultura de comunicare şi dialogul deschis cu privire la corectitudine şi promovarea ei;- a promova înţelegerea şi evoluţia dinamică a regulamentelor şi practicilor recunoscute ale instituţiei sau organizaţiei publice şi aplicării acestora în mediul de activitate”.

22. În art.11 alin.5 din Legea cu privire la conflictul de interese propun a reglementa suplimentar următoarele opţiuni pentru soluţionarea pozitivă a conflictului de interese:

- atribuirea rezolvării situaţiei de conflict de interese printr-o procedură bazată pe încredere;

- demisia funcţionarului public din funcţia publică.

23. Propun de a reglementa în art.10 din Legea cu privire la conflictul de interese următoarele obligaţiuni:

- de a asigura implementarea şi aplicarea efectivă a politicii cu privire la conflictul de interese în cadrul instituţiei/organizaţiei publice, acordînd atenţie deosebită zonelor de risc;- de a fi pregătite şi de a lua deciziile conform legislaţiei pe marginea declaraţiilor de interes sau să adopte soluţiile pentru rezolvarea sau abordarea unei situaţii concrete de conflict de interese;- de a examina reclamaţiile sau sesizările privind conflictele de interese;- de a prezenta publicului informaţiile privind conflictele de interes reale, potenţiale şi aparente în corespundere cu cerinţele prezentei legi şi Legii privind accesul la informaţie.

24. Propun de a reglementa în art.25 din Legea cu privire la conflictul de interese atribuţiile sau responsabilităţile Comisiei Principale de Etică privind conflictul de interese:

- implementarea politicii cu privire la conflictul de interese şi asigurarea aplicării efective ale acesteia cu acordarea atenţiei deosebite zonelor de risc;- supravegherea/controlul instituţiilor sau organizaţiilor publice asupra implementării şi aplicării eficiente a legislaţiei cu privire la conflictul de interese;

Nu se acceptă din lipsa argumentelor necesare, precum şi modalitatea de implementarea a acestor soluţii. Mai mult ca atît, soluţiile expuse de lege sunt perfect aplicabile şi acoperă toate situaţiile.

Nu se acceptă din lipsa argumentelor necesare, precum şi modalitatea de implementarea a acestor soluţii

Nu se acceptăVezi noua redacţie a art. 25

- examinarea reclamaţiilor (sesizărilor) sau contestaţiilor privind conflictul de interese;- asistenţa instituţiilor sau organizaţiilor publice la identificarea şi rezolvarea situaţiilor de conflict de interese;- colectarea declaraţiilor de interes personal, tratarea şi rezolvarea situaţiilor de conflict de interese în privinţa unor categorii de funcţionari (în conformitate cu legea), precum şi în cazuri concrete ce necesită asistenţa Comisiei Principale de Etică.

De unele din obiecţiile şi propunerile menţionate mai sus urmează a se ţine cont în proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia.

Ca rezultat al examinării proiectului de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia, este necesar de menţionat că în proiectul dat de lege se constată că Ministerul Justiţiei nu a ţinut cont de mai multe din obiecţiile prezentate de către TI-Moldova în comentariile din decembrie 2009, în special:

- privind menirea Comisiei Principale de Etică de a supraveghea implementarea legislaţiei cu privire la Codul de conduita şi, în acest context, privind atribuţiile Comisiei privind implementarea şi respectarea normelor legislaţiei în acest domeniu;

- competenţa Comisiei Principale de Etică de examinare a declaraţiilor de interese personale şi tratarea conflictelor de interese a unor categorii de funcţionari/demnitari;

- examinarea şi soluţionarea conflictelor de interese ale judecătorilor;

- unele atribuţii ale Comisiei Principale de Etică ce ţin de implementarea legislaţiei cu privire la conflictul de interese;

- alte atribuţii menţionate ale Comisiei Principale de Etică.

Din acest motiv propun să fie examinate repetat propunerile înaintate în Avizul TI-66/09 din 1 decembrie 2009 al Transparency International – Moldova (avizul se anexează).

3. Anexa Avizul TI-66/09 din 1 decembrie 2009 al Transparency International – Moldova (După cum a fost arătat anterior) P.2 din proiectul prezentat de Regulament al Comisiei

Nu se acceptă Proiectul de Lege propus este elaborat în

Principale de Etică prevede că „Comisia are drept obiectiv implementarea politicii cu privire la conflictul de interese”. Aceasta ar însemna că proiectul dat de Regulament nu prevede obiectivul Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public, dar numai a legislaţiei cu privire la conflictul de interese. Adică prin proiectul dat de Regulament se întreprind măsuri în vederea implementării prevederilor doar a legislaţiei cu privire la conflictul de interese, dar nu şi celor privind conduita funcţionarului public. Concluzia dată se confirmă prin faptul că în continuare normele prevăzute în proiectul de Regulament (adică compartimentele privind „Funcţiile Comisiei”, „Procedura de examinare a declaraţiilor de interese personale”, „Procedura de examinare şi soluţionare a conflictelor de interese”, „Controlul asupra executării Legii cu privire la conflictul de interese”) se referă doar la activitatea Comisiei Principale de Etică ce ţine de conflictul de interese. În proiectul de Regulament lipsesc prevederile/aspectele privind activitatea Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării, aplicării şi respectării legislaţiei privind conduita funcţionarului public.

Consider, crearea Comisiei Principale de Etică şi aprobarea Regulamentului Comisiei Principale de Etică este dictată în special de necesitatea implementării legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public, dar şi a legislaţiei cu privire la conflictul de interese şi, deci, această Comisie trebuie să aibă competenţa de supraveghere a implementării, aplicării şi respectării legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public şi legislaţiei cu privire la conflictul de interese.

Ţinem cont că normele privind conflictul de interese reprezintă sau sunt parte componentă a Codului de conduită şi că Comisia Principală de Etică, care urmează a fi creată, trebuie să aibă menirea de a supraveghea implementarea de către instituţiile şi organizaţiile publice atît a normelor cu privire la conflictul de interese, cît şi a normelor privind conduita funcţionarului public. Însăşi denumirea Comisiei Principale de Etică denotă despre domeniul în care trebuie ea să activeze (etica sau conduita funcţionarului).

Pentru comparaţie propunem să fie examinate, de exemplu,

temeiul Legii cu privire la conflictul de interese, precum şi în vedere perfecţionării mecanismului actual de declarare a veniturilor şi proprietăţii funcţionarilo9r publici, iar stabilirea Comisiei Principale de Etică a unor competenţe ce ţin de implementarea Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public ar semnifica depăşirea cadrului stabilit de Legea cu privire la conflictul de interese, conform căreia Comisia este ca organ specializat menit să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese. Iar denumirea acestei instituţii nu este un argument consistent pentru ca aceasta să examineze conduita funcţionarilor publici. Conduita funcţionarilor publici va fi examinată de comisiile de disciplină create în cadrul fiecărei instituţii publice şi care respectă respectarea garanţiilor funcţionarului public în timpul examinării conduitei sale. Mai mult ca atît ar fi practic imposibil ca Comisia Principală de Etică să poată examina chestiunile legate de conduita a cel puţin 22 mii funcţionari publici. Mai mult ca atît includerea unui volum destul de mare a atribuţiilor comisiei ce urmează a fi create va duce, implicit la supraîncărcarea activităţii acesteia, iar în final lipsa unor rezultate.

normele ce reglementează activitatea Comisiei de Etică a statului Rhode Island, SUA (http://www.ethics.ri.gov/) (textul se anexează).

Mai mult, competenţa Comisiei de Etică a statului Rhode Island de asigurare a respectării Codului de Etică de către toate categoriile de funcţionari este reglementată de completările la Constituţia acestui stat.

La etapa elaborării şi adoptării Legii cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public a fost propus ca legea dată să reglementeze crearea şi activitatea Comisiei Principale de Etică ca organ de supraveghere a implementării şi respectării legislaţiei, însă propunerea dată nu a fost acceptată. S-a considerat că în acest scop este îndeajuns norma din Legea cu privire la conflictul de interese, că de la sine se subînţelege că Comisia Principală de Etică înfiinţată în conformitate cu Legea cu privire la conflictul de interese se va ocupa şi de problemele privind implementarea legislaţiei privind conduita funcţionarului public.

Discutînd cu reprezentantul Ministerului Justiţiei, s-a evidenţiat că obiecţiile şi propunerile ce ţin de competenţa Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării legislaţiei privind conduita funcţionarilor nu au fost acceptate din motivul că Legea cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia urmează a fi adoptată în scopul executării Legii cu privire la conflictul de interese şi că competenţa Comisiei Principale de Etică (rezultînd din această lege) se limitează doar la implementarea legislaţiei cu privire la conflictul de interese. Deci, refuzul de a accepta obiecţiile şi propunerile TI-Moldova se bazează pe golurile şi imperfecţiunile din legile adoptate anterior, inclusiv celor arătate în mesajul TI-Moldova adresat Parlamentului, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din 25 noiembrie 2009 (se anexează).

Pentru a repara eroarea admisă în legătură cu adoptarea Legii cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public (privind reglementarea organului de supraveghere, adică a Comisiei Principale de Etică) şi a exclude acest gol, propun:

http://www.ethics.ri.gov/

- de a completa p.2 din proiectul de Regulament cu norma, din care ar rezulta că Comisia Principală de Etică are drept obiectiv supravegherea implementării, aplicării şi respectării legislaţiei privind Codul de conduită a funcţionarului public şi legislaţiei privind conflictul de interese;

- de a elabora şi adopta în acelaşi pachet:

completări în Legea cu privire

Nu se acceptă. Proiectul de Lege propus este elaborat în temeiul Legii cu privire la conflictul de interese, precum şi în vedere perfecţionării mecanismului actual de declarare a veniturilor şi proprietăţii funcţionarilo9r publici, iar stabilirea Comisiei Principale de Etică a unor competenţe ce ţin de implementarea Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public ar semnifica depăşirea cadrului stabilit de Legea cu privire la conflictul de interese, conform căreia Comisia este ca organ specializat menit să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese. Iar denumirea acestei instituţii nu este un argument consistent pentru ca aceasta să examineze conduita funcţionarilor publici. Conduita funcţionarilor publici va fi examinată de comisiile de disciplină create în cadrul fiecărei instituţii publice şi care respectă respectarea garanţiilor funcţionarului public în timpul examinării conduitei sale. Mai mult ca atît ar fi practic imposibil ca Comisia Principală de Etică să poată examina chestiunile legate de conduita a cel puţin 22 mii funcţionari publici. Mai mult ca atît includerea unui volum destul de mare a atribuţiilor comisiei ce urmează a fi create va duce, implicit la supraîncărcarea activităţii acesteia, iar în final lipsa unor rezultate.


la Codul de conduită a funcţionarului public cu normele privind supravegherea implementării şi respectării legislaţiei privind conduita funcţionarului, precum şi cu normele privind organul independent de supraveghere a legislaţiei, adică Comisia Principală de Etică;

modificări şi completări în Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public cu noţiunea de „agent public” (sau „funcţionar public”) în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei pentru a asigura că legislaţia privind Codul de conduită se va răsfrînge nu numai asupra funcţionarilor publici în limitele stabilite de Legea în vigoare cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, dar şi asupra altor categorii de persoane ce deţin funcţii publice, inclusiv Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membri ai Guvernului, judecători, procurori, primari, consilieri şi alte categorii de persoane care deţin funcţii publice, dar care nu sunt reglementate de legislaţia în vigoare.

4. Ţinînd cont de obiecţiile şi propunerile prezentate în p.2 al avizului, necesită a fi completat Compartimentul II al proiectului Regulamentului Comisiei Principale de Etică, care reglementează atribuţiile Comisiei.

Propun de a completa p.4 al compartimentului II (Funcţiile Comisiei) din proiectul de Regulament cu atribuţiile ce ţin de supravegherea implementării, aplicării şi respectării legislaţiei privind Codul de conduită a funcţionarului public (vezi mai jos).

5. În legătură cu faptul că Comisia Principală de Etică are menirea de a implementa şi de a supraveghea implementarea de către instituţiile şi organizaţiile publice a normelor privind Codul de conduită a funcţionarului public şi conflictul de interese, propun de a completa p.4 (Atribuţiile Comisiei) din proiectul de Regulament cu următoarele atribuţii ale Comisiei Principale de Etică:

- asigură respectarea de către funcţionari a Codului de conduită (care se va răsfrînge asupra tuturor categoriilor de persoane ce




deţin funcţii publice; vezi p.2 din aviz);

- implementează măsuri de educaţie şi consultare a funcţionarilor privind normele de conduită prevăzute de Cod şi normele privind conflictul de interese; elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu;

- supraveghează respectarea normelor de conduită de către categoriile de funcţionari de rang înalt, în special de către funcţionarii care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare (vezi p.5 al avizului);

- informează instituţiile sau organizaţiile publice şi funcţionarii din cadrul acestora cu privire la situaţiile de conflict de interese;

- verifică implementarea şi funcţionarea în cadrul instituţiilor sau organizaţiilor publice a sistemului de reclamaţii/petiţii;

- recepţionează şi examinează reclamaţiile ce ţin de implementarea, aplicarea şi respectarea legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public şi conflictul de interese;

- dispune conducătorilor instituţiilor sau organizaţiilor publice examinarea cazurilor de incălcare a normelor de conduită în privinţa funcţionarilor publici din subordinea acestora;

- iniţiază şi cercetează (investighează) cazurile de violare a Codului de conduită de către funcţionari şi normelor privind conflictul de interese;

- colaborează cu instituţiile sau organizaţiile publice, în special cu comisiile de etică ale acestora, în problema implementării, aplicării şi respectării Codului de conduită a funcţionarului public şi legislaţiei cu privire la conflictul de interese;

- transmite instituţiilor sau organizaţiilor publice materialele privind încălcarea de către funcţionarii din subordine a Codului de conduită şi legislaţiei cu privire la conflictul de interese, inclusiv rezultatele examinării plîngerilor/reclamaţiilor, în scopul examinării acestora, întreprinderii măsurilor de excludere a neajunsurilor şi aplicarea de sancţiuni disciplinare;

- sesizează autorităţile ierarhic superioare privind nerespectarea legislaţiei în instituţiile sau organizaţiile publice din subordine

în vederea luării măsurilor şi aplicării sancţiunilor prevăzute de legislaţie;

- examinează contestaţiile cu privire la acţiunile şi deciziile conducătorilor instituţiilor sau organizaţiilor publice şi adoptă decizii privind legalitatea acestora;

- aplică sancţiuni disciplinare şi administrative pe cazurile de încălcare a legislaţiei privind conduita funcţionarului public şi conflictul de interese comise inclusiv de către categoriile de persoane susmenţionate, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare;

- colaborează cu organele de drept competente pe cazurile de încălcare a legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public şi conflictul de interese;

- sesizează/transmite organelor de urmărire penală materiale pe cazurile de încălcare a legislaţiei cu caracter penal admise inclusiv de către categoriile de persoane susmenţionate, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare;

- efectuează studii, analize ce ţin de implementarea, aplicarea şi respectarea legislaţiei cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public şi conflictul de interese;

- întocmeşte şi prezintă rapoarte periodice (anuale) în faţa Parlamentului privind implementarea şi respectarea legislaţiei cu privire la conduita funcţionarilor;

- asigură transparenţa în organizarea şi activitatea de supraveghere a respectării, inclusiv prin plasarea informaţiilor pe pagina electronică a Comisiei, informarea publicului despre planurile de activitate, măsurile implementate şi rezultatele obţinute, datele privind rezultatele controalelor efectuate şi hotărîrile adoptate, cazurile de încălcare examinate (investigate), rezultatele investigării şi sancţiunile aplicate, rapoartele periodice etc.

6. Propun de a completa compartimentul I (Dispoziţii generale) din proiectul de Regulament cu norma din care ar rezulta că Comisia Principală de Etică se conduce de prezenta lege, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la conflictul de interese, Legea cu privire la prevenirea şi


combaterea corupţiei, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, alte norme din legislaţie ce ţin de conduita funcţionarului public şi conflictul de interese, precum şi de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

7. În legătură cu prevederile din p.16 din proiectul de Regulament este de menţionat că, ţinînd cont că conducătorii instituţiilor sau organizaţiilor publice au atribuţia de a examina declaraţiile de interes personal ale funcţionarilor din subordinea acestora şi, după caz, de a soluţiona conflictele de interese apărute sau susceptibile să apară în privinţa acestora, propun de a reglementa că atribuţia Comisiei Principale de Etică este examinarea declaraţiilor de interes personal şi, după caz, soluţionarea conflictelor de interese doar în privinţa unor categorii de persoane, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare, şi anume în privinţa: Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Curţii Constituţionale, Preşedintelui Curţii de Conturi, Procurorului General, Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Directorului Centrului pentru Drepturile Omului, Başcanului Găgăuziei, Preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei, preşedinţilor de raioane, preşedinţilor consiliilor locale, primarilor.

Consider că nu este nevoie ca Comisia Principală de Etică să colecteze şi să examineze declaraţiile de interes personal ale tuturor categoriilor de funcţionari publici (cum s-ar subînţelege din p.16 din proiectul de Regulament), dar numai a categoriilor menţionate mai sus. Mai mult, în realitate aceasta nici nu este posibil, va necesita o cantitate mai mare de timp şi va impune cheltuirea ineficientă a resurselor umane şi materiale.

De asemenea, rezultînd din competenţa de bază a Comisiei principale de Etică (privind conflictul de interese), propun de a reglementa că atribuţia Comisiei Principale de Etică este şi examinarea declaraţiilor de interes personal şi, după caz, soluţionarea conflictelor de interese a altor categorii de funcţionari publici, în privinţa căror a fost depusă o contestaţie la Comisia Principală de Etică cînd se consideră sau se pune la

Vezi modificarea operată la art. 11

îndoială legalitatea acţiunilor şi deciziilor adoptate de către conducătorii instituţiilor sau organizaţiilor publice respective.

În acest context, propun de a modifica p.4 şi p.16 din proiectul de Regulament.

8. În conformitate cu p.4 lit.d) Comisia Principală de Etică „examinează şi soluţionează conflictele de interese în cazul judecătorilor, cu informarea ulterioară a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Consider că norma dată nu poate fi acceptată şi necesită a fi exclusă din proiectul de Regulament din motivul că conflictele de interese ale judecătorilor pot şi urmează a fi rezolvate de către conducătorii instanţelor de judecată în care activează judecătorii, iar în privinţa conducătorilor instanţelor de judecată conflictele de interese urmează a fi rezolvate de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare judecătorească.

Mai mult, implicarea (directă şi permanentă) a Comisiei Principale de Etică în rezolvarea situaţiilor de conflict de interese în cadrul sistemului judiciar la un moment dat ar putea fi interpretată ca o imixtiune în activitatea sistemului judiciar sau ca o limitare a independenţei judecătorului şi instanţei.

De exemplu, în cazul în care unui judecător i-a fost transmisă o cauză pentru judecare, iar persoanele pe această cauză sunt în relaţie de rudenie cu judecătorul, apare o situaţie de conflict de interese care urmează a fi rezolvată. Situaţia de conflict de interese se identifică prin declararea de către judecător a interesului personal (adică a relaţiei de rudenie). Rezolvarea conflictului de interese poate şi urmează a fi efectuată de către preşedintele instanţei de judecată prin aplicarea opţiunii stabilite de legislaţie – recuzarea. Astfel, nu se cere implicarea directă a Comisiei Principale de Etică.

Este o altă situaţie cînd în privinţa unui judecător apare un conflict de interese, care nu l-a identificat sau, fiind identificat, nu a fost rezolvat în modul stabilit de legislaţie. În baza unei reclamaţii sau a unei contestaţii Comisia Principală de Etică ar putea să se implice în examinarea cazului respectiv.

Regulamentul a fost modificat esenţial

Vezi modificarea operată la art. 11 din Legea cu privire la conflictul de interese

În acest context, urmează a fi exclusă şi norma prevăzută în p.26 din proiectul de Regulament.

9. Conform p.5 şi 6 din proiectul de Regulament Comisia Principală de Etică este compusă din 5 membri numiţi în funcţie de către Parlament „la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului. Doi din membrii Comisiei se vor numi în funcţie dintre candidaţii propuşi de fracţiunile parlamentare”. Din aceste norme se observă că numărul de membri în Comisia Principală de Etică ca reprezentanţi din partea legislativului, executivului şi judiciarului (sau propuşi de aceştia) este diferit, ceea ce nu este corect.

Cred că numărul reprezentanţilor din partea legislativului, executivului şi judiciarului ar trebui să fie egal, de aceea, propun de a reglementa ca Comisia să fie alcătuită din 9 membri, numiţi de către Parlament, şi ca în componenţa Comisiei să fie incluşi cîte 3 reprezentanţi, propuşi sau desemnaţi respectiv de către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii.

10. Propun de a exclude cuvîntul „exclusiv” din textul „deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova”.

11. Propun de a reglementa în p.9 al proiectului de Regulament că Preşedintele Comisiei Principale de Etică este ales din rîndurile membrilor Comisiei pe un termen de 1 an cu rotaţia acestuia şi ocuparea (alegerea) ulterioară în funcţia de Preşedinte a Comisiei de către alt membru, care nu a deţinut acest mandat.

12. În normele din p.4, 16, 17, 18, 19, 20 a proiectului de Regulament se pune accentul pe „controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale”, din care rezultă că scopul Comisiei este de a controla veridicitatea

Nu se acceptă Vezi noua structură organizatorică

Se acceptă

Nu se acceptă Schimbarea sau mai bine zis alegerea prin rotaţie a preşedintelui va avea efecte asupra organizării activităţii acesteia, deoarece fiecărui preşedinte numit la fiecare an îi va trebui ceva timp pentru a intra în esenţa atribuţiilor sale şi drept rezultat în această perioadă ar exista riscul unui haos în activitatea Comisiei Principale de Etică. Cel mai periculos ar fi ca acest haos să aibă loc la in fiecare an.

Nu este suficient de clar în ce sens urmează a fi revizuite articolele

informaţiilor din declaraţii. Mai mult, s-ar subînţelege că prin prezentarea declaraţiei de interes personal se relevă careva încălcări ale legislaţiei.

Este de menţionat că în normele menţionate nu se ţine cont că depunerea declaraţiilor de interes personal are scopul de a identifica interesele personale care intră sau pot intra în conflict cu datoria faţă de public şi că în cazul în care nu identifică situaţiile de conflict de interese funcţionarul respectiv poartă răspunderea în conformitate cu legislaţia.

De asemenea, este de menţionat că în foarte multe cazuri nu este posibil sau nu este atît de simplu de verificat „veridicitatea informaţiilor din declaraţiile de interes personal”. De exemplu, cum ar putea fi verificate veridicitatea intereselor personale care ţin de intenţiile funcţionarului, necesităţile acestuia, preferinţele, obligaţiunile, relaţiile cu unele categorii de persoane etc.

În conformitate cu cele expuse normele din p.4, 16, 17, 18, 19 şi 20 urmează a fi modificate, redactate.

13. Propun de a completa p.29 din proiectul de Regulament cu următoarele activităţi de control a instituţiilor sau organizaţiilor publice efectuate de către Comisia Principală de Etică şi care ţin de conflictul de interese:

- promovarea corectitudinii în instituţiile/organizaţiile publice;

- implementarea metodelor eficiente pentru identificarea riscurilor şi soluţionarea conflictelor apărute;

- identificarea riscurilor legate de corectitudinea instituţiilor/organizaţiilor publice şi funcţionarilor din cadrul acestora;

- interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese;

- informarea funcţionarilor din cadrul instituţiilor sau organizaţiilor publice cu privire la situatiile de conflict de interese;

- tratarea corespunzatoare a situaţiilor de conflict de interese, în special implementarea deplină a principiilor: slujirea interesului public, susţinerea transparenţei şi controlului exercitat de către public, promovarea responsabilităţii

Nu se acceptăAtribuţiile propuse, derivă din atribuţiile generale prevăzute la art. 4 din legea cu privire la Comisia Principală de Etică.

individuale şi a exemplului personal, promovarea unei culturi organizaţionale care să fie intolerantă faţă de conflictul de interese;

- asigurarea procedurilor efective pentru identificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea soluţiei adecvate pentru situaţiile de conflict de interese;

- implementarea metodelor de administrare, inclusiv a mecanismelor de răspundere şi sancţiuni, pentru asigurarea responsabilităţii personale ale funcţionarilor pentru respectarea legislaţiei.

14. Consider că norma prevăzută în p.30 a proiectului de Regulament nu poate fi acceptată din motivul că ea prevede transmiterea exercitării atribuţiei Comisiei Principale de Etică de efectuare a supravegherii (controlului) executării legii către instituţiile sau organizaţiile publice care urmează a fi supravegheate/controlate, adică instituţiile sau organizaţiile publice să se supravegheze pe sine însăşi, de aceea, norma dată necesită a fi exclusă din proiect.

15. Ţinînd cont de golurile relevate, propun de a completa proiectul de Regulament cu normele privind:

- organizarea de către legislativ, executiv şi judiciar a concursului pentru selectarea şi ocuparea funcţiei de membru a Comisiei Principale de Etică;

- măsurile de asigurare a independenţei şi imparţialităţii Comisiei Principale de Etică şi membrilor acesteia;

- drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici (inclusiv a conducătorilor instituţiilor/organizaţiilor publice) în legătură cu exercitarea atribuţiilor de către Comisia Principală de Etică;

- întocmirea şi prezentarea rapoartelor de activitate de către Comisia Principală de Etică;

Se acceptăVezi modificările operate la art. 25 alin. (1)

Nu se acceptă. Concursul pentru ocuparea funcţiei de membru urmează a organizat de către Parlament, deja celelalte instituţii urmează a propune candidaturile sale.

Se acceptă parţial în ce priveşte stabilirea unor obligaţii clare a membrilor Comisiei

Drepturile şi obligaţiile personalului Comisiei sunt prevăzute în pct. 13 şi 14 din Regulament.

Conform pct. 10 lit. a) din Regulament Preşedintele Comisiei este responsabil de organizarea şi respectiv planificarea

- responsabilităţile funcţionarilor publici şi conducătorilor instituţiilor sau organizaţiilor publice şi sancţiunile care pot fi aplicate acestora în cazul nerespectării legislaţiei, inclusiv sancţiunile care pot fi aplicate de către Comisia Principală de Etică;

- răspunderea membrilor Comisiei Principale de Etică şi sancţiunile care pot fi aplicate membrilor acesteia pentru exercitarea neconştiincioasă a atribuţiilor sale, activitate neobiectivă, neimparţială;

- contestarea acţiunilor şi deciziilor Comisiei Principale de Etică (este de menţionat că în proiectul de Regulament este prevăzută doar contestarea deciziei Comisiei Principale de Etică privind existenţa conflictului de interese, dar nu şi altor acţiuni, decizii ce ţin de conflictul de interese, precum şi celor legate de implementarea, aplicarea şi respectarea legislaţiei privind conduita funcţionarului public);

- informarea publicului privind planurile, măsurile implementate şi rapoartele de activitate ale Comisiei Principale de Etică, examinarea cazurilor de încălcare a legislaţiei depistate în cadrul instituţiilor/organizaţiilor publice şi rezultatele examinării acestora.

activităţii Comisiei

Conform pct. 10 lit. k) Preşedintele Comisiei prezintă în plenul Parlamentului raportul de activitate al Comisiei pentru anul calendaristic expirat.

Conform art. 9 alin. (4) pentru nedeclararea conflictelor de interese persoanele poartă răspundere disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

Nu se acceptă Proiectul de Lege propus este elaborat în temeiul Legii cu privire la conflictul de interese, stabilirea Comisiei Principale de Etică a unor competenţe ce ţin de implementarea Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public ar semnifica depăşirea cadrului stabilit de Legea cu privire la conflictul de interese, conform căreia Comisia este ca organ specializat menit să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese.

Pentru informarea publicului privind rapoartele de activitate ale Comisiei Preşedintele este cel care va asigura publicarea raportului anual de activitate al Comisiei pe pagina de internet a acesteia (pct. 10 lit. i)).

38. Consiliul raional Cimişlia Avizează pozitiv proiectele40. Ministerul Afacerilor Interne Susţine integral varianta proiectelor41. Cancelaria de Stat

Direcţia politica de cadreI. La proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative:

1. La art.II, ce ţine de modificarea şi completarea Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere:

1) la alineatul unu, urmează a fi indicată corect legislatura Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

De asemenea, se propune excluderea cuvintelor „şi completările”.

2) La pct.1, prin care se completează art.2 din Legea nr.1264-XII din 19 iulie 2002, definirea noţiunii de venit este nereuşită, ea fiind una tautologică. Astfel, prin „venit” se subînţelege orice venit. Totodată, cuvîntul „nematerial” ridică serioase semne de întrebare. Noţiunea de „venit” urmează a fi interpretată prin raportare la noţiunea de patrimoniu. Articolul 284 din Codul civil defineşte patrimoniul ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani) privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice sau juridice determinate. Prin urmare, venitul se exprimă sub forma drepturilor patrimoniale ale unei persoane care au intrat în patrimoniul său. Astfel, se consideră inutilă utilizarea cuvîntului „nematerial” în această definiţie, fiind propusă următoarea definiţie a noţiunii de venit:

„Venit – orice spor, adaos, sau mărire a patrimoniului declarantului exprimat sub forma drepturilor patrimoniale sau a oricărui alt folos patrimonial obţinut de subiectul declarării în perioada de referinţă atît în ţară, cît şi în străinătate, indiferent de sursa de provenienţă a acestuia.”

3) La pct.2, ce ţine de noua redacţie a art.3 alin.(1) al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002:

a) la lit.c), cuvintele „viceminiştrii de stat” se propun de a fi excluse, întrucît aceştea se încadrează în noţiunea „viceminiştrii” de la lit.l) al alin.(1) din art.3 al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002.

Se acceptă.

Se acceptă.

Se acceptă.

Se acceptă

b) la lit.e), cuvintele „şi locţiitorii acestora” urmează a fi excluse, deoarece potrivit Legii nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură o astfel de poziţie în organele procuraturii nu există.

De asemenea, se semnalează că la divizarea art.3 alin.(1) al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002 se foloseşte de 2 ori litera e).

c) la lit.f), se propune indicarea, de rînd cu membrii Curţii de Conturi, a preşedintelui şi vicepreşedinţilor acesteia.

d) la lit.h), se propune indicarea, de rînd cu Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, a vicepreşedinţilor şi secretarului acesteia, excluzîndu-se în acest sens cuvintele „adjuncţii lui”.

e) la lit.j), se propune specificarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la o litera separată a alineatului respectiv sau, după caz, stipularea obligaţiei depunerii declaraţiei şi de către preşedintele şi vicepreşedinţii Comisiei Naţionale, şi nu doar a membrilor acesteia. Or, spre deosebire de preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care este numit de Parlament în funcţia de membru al Consiliului şi ales în funcţia de preşedinte de către membrii Consiliului, preşedintele Comisiei Naţionale este numit în această funcţie de către forul legiuitor în mod direct, fără a avea şi statut de membru al Comisiei Naţionale.

f) la lit.k), se propune excluderea cuvintelor „aleşii locali”. În primul rînd, aceştea nu se încadrează logic în acelaşi element structural unde sunt specificate demnităţile din UTA Găgăuzia. În al doilea rînd, prin aleşi locali, în sensul prezentei litere, se au în vedere preşedinţii raioanelor şi primarii, deoarece restul aleşilor locali sunt specificaţi, în mod separat, la lit.m) şi l) al aceluiaşi alineat. În acest sens, lista tuturor aleşilor locali (primarul general şi viceprimarii municipiului Chişinău, municipiului, satului (comunei), sectorului, oraşului, preşedintele Consiliului municipal Chişinău, preşedintele şi vicepreşedinţii raionului, consilierii locali) urmează a fi consolidată într-o literă separată al alin.(1), cu excluderea lor din conţinutul lit.k)-m).

Totodată, la lit.k), se propune completarea cu funcţia de prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al Comitetului Executiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

g) conţinutul lit.l) urmează a fi reformulat, astfel încît să reflecte cu exactitate lista demnitarilor şi funcţionarilor publici care cad sub incidenţa acesteia. Or, textul propus operează cu noţiuni care vin în contradicţie cu cadrul normativ aferent administraţiei publice

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

centrale. Aceeaşi obiecţie se referă şi la lit.m) al alineatului în cauză.Totodată, obligativitatea depunerii declaraţiei cu privire la

venituri şi proprietate urmează a fi prevăzută şi pentru alte categorii de personal, neincluse în varianta propusă a art.3 alin.(1) al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002. Printre acestea se menţionează personalul din cabinetul demnitarilor (în special, directorii de cabinet şi consilierii personali ai demnitarilor), conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei (cu excepţia preşedintelui acesteia, care este membru din oficiu a Guvernului şi cade sub incidenţa obligaţiei respective prin prisma lit.c)) şi a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Agentul guvernamental.

4) La pct.2, ce ţine de redacţia art.3 alin.(2) al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002, textul „dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii” urmează a fi concretizat. Astfel, sub incidenţa acestuia ar putea să cadă nu doar persoanele care sunt angajate în cadrul autorităţilor publice, ci şi notarii, executorii privaţi, care sunt persoane private cărora statul le-a delegat atribuţii publice. Urmează de examinat suplimentar în ce măsură se justifică o asemenea reglementare, în condiţiile în care aceste profesii sunt unele libere, iar impozitarea are loc în condiţiile Codului fiscal.

5) La pct.3, ce ţine de amendamentele propuse pentru art.4 al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002:

a) Referitor la redacţia lit.b) al alin.(1), se propune ca după cuvîntul „proprietate” să fie introduse cuvintele „uzufruct, uz, abitaţie, superficie”, deoarece aceste drepturi reale conferă titularilor lor posibilitatea de a poseda, folosi, iar în cazul uzufructului, care include în componenţa sa şi bunuri consumptibile, precum şi în cazul dreptului de superficie, chiar şi dreptul de dispoziţie asupra bunurilor care formează obiectul material al dreptului respectiv. Mai mult ca atît, reieşind din prevederile art.397 alin.(1), art.427 şi art.444 alin.(2) din Codul civil, aceste drepturi se pot constitui viager (uzufruct, uz şi abitaţie) sau pe o perioadă de 99 ani. Astfel, persoana ar putea să-şi înregistreze asupra unui bun un drept real din rîndul celor nominalizate mai sus, pentru a ascunde de fapt dreptul de proprietate pe care-l deţine asupra unui bun şi s-ar crea posibilitatea de a ocoli prevederile legii.

De asemenea, la lit. b) se propune ca după cuvîntul „sale” să fie introduse cuvintele „în baza contractelor de mandat, comision,

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

administrare fiduciară, precum şi a contractelor translative de posesie şi folosinţă (locaţiune, arendă, leasing, comodat)”. O asemenea redacţie ar acoperi, pe de o parte, mai multe situaţii cînd persoana deţine un anumit bun în temeiul unor contracte, iar, pe de altă parte, ar evita dublarea reglementărilor juridice prin excluderea sintagmei „sau donaţie”. Or, donaţia este un contract translativ de proprietate, iar lit.b), chiar la început, face referire la faptul deţinerii în proprietate a bunurilor mobile şi imobile, fără a specifica natura titlului care stă la baza dobîndirii (cu titlu oneros sau cu titlu gratuit).

La lit.c), după cuvintele „plasamentele”, se propune introducerea cuvintelor „obligaţiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, precum şi orice documente financiare care incorporează drepturi patrimoniale ale declarantului sau a membrilor familiei sale”, iar cuvintele „deţinute de el şi familia sa” se propun a fi excluse.

Litera d) se propune de a avea următorul cuprins: „d) cota-parte în capitalul social al societăţilor comerciale a

declarantului şi a membrilor familiei sale;”Două argumente se invocă în favoarea acestei redacţii. În

primul rînd, reieşind din prevederile art.3 al Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare, unde se conţine noţiunea de „valori mobiliare”, raportat la prevederile art.11 din Legea privind societăţile pe acţiuni, sunt valori mobiliare doar acţiunile şi obligaţiunile. Este lesne de observat, deci, că formula „cota-parte a valorilor mobiliare”, pe lîngă faptul că este confuză, nu acoperă acele situaţii cînd o persoană deţine o cotă-parte în capitalul social al unor societăţi comerciale, altele decît societăţile pe acţiuni (societatea în nume colectiv, societatea în comandită, societatea cu răspundere limitată). Din aceste considerente, este necesară excluderea cuvintelor „a valorilor mobiliare”.

Introducerea cuvîntului „social” după cuvîntul „capital” este justificată prin utilizarea de legiuitor a noţiunii respective în art.112, art.113 şi art.114 din Codul civil, care reprezintă actul legislativ de drept comun în privinţa definirii conceptelor utilizate în alte acte legislative şi normative. Mai mult ca atît, excluderea cuvintelor „agenţi economici” şi substituirea acestora prin cuvintele „societăţi comerciale” are la bază tot Codului civil, care nu conţine o astfel de noţiune cum este cea de agent economic, ci operează cu noţiunea de societate comercială (art.106-170). În acest fel, proiectul de lege va

Se acceptă

Se acceptă

respecta cerinţele impuse de prevederile art.19 din Legea cu privire la actele legislative, care prevede că terminologia utilizată în actul elaborat trebuie să fie constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare, utilizîndu-se unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Se propune, de asemenea, completarea alin.(1) cu bunurile realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către ascendenţi, descendenţi, fraţi, surori şi afinii de acelaşi grad, precum şi cele transmise cu titlu gratuit către orice persoană.

b) la alin.(2) al art.4, se propune excluderea cuvîntului „la”.

6) La pct.6, ce ţine de amendamentele propuse pentru art.7 al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002:

a) Atît redacţia în vigoare, cît şi redacţia propusă a alin.(1) al art.7 sunt defectuoase. Întîi de toate, conţinutul alineatului nu se încadrează în obiectul de reglementare a articolului respectiv, aşa cum rezultă din titlul lui. În al doilea rînd, textul alin.(1), în partea referitoare la conţinutul declaraţiilor, repetă prevederile art.4 alin.(1) din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002. Or, în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în două elemente structurale ale aceluiaşi act normativ, iar în cazul existenţei unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.

b) Referitor la noua redacţie a alin.(3) şi (4), prin care se propune instituirea unei noi categorii de declaraţii, declaraţia cu privire la proprietate, se semnalează lipsa de argumente palpabile vizavi de această propunere, atît prin prisma prevederilor proiectului de lege respectiv, cît şi în nota de argumentare la acesta. În esenţă, diferenţa dintre declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia cu privire la proprietate se referă doar la momentul depunerii acestora, fără deosebiri semnificative la nivel de conţinut.

Totodată, nici în proiectul de lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia nu este reglementată procedura de control al declaraţiei cu privire la proprietate, ci doar a celei cu privire la venituri şi proprietate. Plus la aceasta, se relevă şi o asemănare semnificativă la capitolul terminologiei utilizate, ambele categorii de declaraţii operînd în titlu cu termenul de „proprietate”, ceea ce ar putea crea impedimente în procesul de aplicare a prevederilor legii. Prin urmare, se propune

Se acceptă

Se acceptă

În vederea excluderii repetărilor articolul 7 a fost exclus

Se acceptă

reconsiderarea instituirii declaraţiei cu privire la proprietate în forma propusă în varianta analizată a proiectului de lege.

7) La pct.9, alin.(2)-(4) al art.11 al Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002 urmează a fi excluse, întrucît dispoziţiile acestora ţin de obiectul de reglementare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Principale de Etică. Prin urmare, art.11 va avea următorul cuprins:

Articolul 11. Controlul de fond al declaraţiilor(1) Controlul veniturilor şi proprietăţii expuse în declaraţii se

efectuează de Comisia Principală de Etică, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia aprobat de Parlament.

(2) Pe parcursul desfăşurării controlului, Comisia Principală de Etică poate solicita tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice implicate, precum şi persoanelor fizice sau juridice documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea atribuţiilor sale.

(3) La solicitarea motivată a Comisiei Principale de Etică, conducătorii instituţiilor şi autorităţilor publice implicate, precum şi persoanelor juridice sunt obligaţi să comunice acesteia, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la alin.(2), indiferent de suportul acestora, precum şi datele, informaţiile şi documentele pe care le deţin şi care ar putea conduce la soluţionarea cauzei.”

8) La pct.11, referitor la noua redacţie a art.14 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002:

a) La alin.(1), textul „Codului muncii sau Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” urmează a fi substituit prin cuvintele „legislaţiei aplicabile persoanelor respective”. Această concretizare este necesară în contextul în care statutul persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor va fi diferit, în funcţie de entitatea de la care provin, iar aceasta ar putea duce la inaplicarea în privinţa unora dintre ei a dispoziţiilor Codului muncii sau a Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public la capitolul sancţionării disciplinare (de exemplu, procedura de sancţionare disciplinară a angajatului Serviciului vamal este reglementată de Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iulie 2000 şi ordinul directorului general al Serviciului cu privire la procedura disciplinară). În atare condiţii, norma propusă pentru art.14 alin.(1) din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 urmează a lua în

Se acceptă

Se acceptă

considerare tot spectrul de reglementare pe care îl comportă.b) art.14 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 urmează a

fi completat cu alin.(5) avînd următorul cuprins:„(5) Nerespectarea prevederilor art.11 alin.(3) constituie

contravenţie şi se sancţionează conform Codului contravenţional al Republicii Moldova.”

2. La art.IV (ce ţine de modificarea şi completarea Legii nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese):

1) La pct.2, referitor la redacţia propusă pentru art.3 al Legii nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, sunt valabile propunerile expuse pentru redacţia art.3 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 (cap.I, pct.1, subpct.1) din prezentul aviz).

2) La pct.13, ce ţine de redacţia art.251 al Legii nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese:

a) la alin.(1) şi (2), textul „Codului muncii sau Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” urmează a fi substituit prin cuvintele „legislaţiei aplicabile persoanelor respective” din considerentele expuse la cap.I, pct.1, subpct.6), lit.b) al prezentului aviz.

b) la alin.(3), cuvintele „eliberarea din funcţie” urmează a fi substituite prin cuvintele „încetarea mandatului, raporturilor de muncă sau de serviciu”. Totodată, alineatul respectiv se propune a fi completat cu o nouă propoziţie, avînd următorul cuprins:

„Neaplicarea sancţiunii disciplinare sau, după caz, neemiterea actului privind încetarea mandatului, raporturilor de muncă sau de serviciu sau neconstatarea încetării funcţiei publice, atunci cînd actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează conform Codului contravenţional al Republicii Moldova.”

c) alin.(4) se propune de a fi completat cu o nouă propoziţie, avînd următorul cuprins:

„Persoana al cărei mandat, raport de muncă sau de serviciu a încetat ca sancţiune disciplinară în conformitate cu prezentul alineat, este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie dintre cele prevăzute la art.3, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de pînă la 3 ani de la data încetării mandatului, raporturilor de muncă sau de serviciu. Interdicţia se dispune ca sancţiune complementară, prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă.”

3. La art.V (ce ţine de completarea Codului contravenţional

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

al Republicii Moldova):1) la alineatul unu, se propune ca după textul „(Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6, art.15),” să fie introduse cuvintele „cu modificările ulterioare,”.

2) Codul contravenţional al Republicii Moldova se propune de a fi completat următoarele contravenţii: (i) neaplicarea sancţiunii disciplinare sau, după caz, neemiterea actului privind încetarea mandatului, raporturilor de muncă sau de serviciu sau neconstatarea încetării funcţiei publice atunci cînd actul de constatare prin care s-a constatat că persoana a emis/adoptat un act administrativ sau a încheiat un act juridic, cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese, a rămas definitiv; (ii) nerespectarea prevederilor art.11 alin.(3) din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002; (iii) neaplicarea sancţiunii disciplinare sau, după caz, neemiterea actului privind încetarea mandatului, raporturilor de muncă sau de serviciu sau neconstatarea încetării funcţiei publice, în cazul confiscării unei părţi din averea dobîndită ilicit sau unui bun determinat dobîndit ilicit. Primele 2 contravenţii survin ca urmare a propunerilor înaintate în prezentul aviz la Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 şi Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, pe cînd a 3-a contravenţie urmează a fi introdusă ca urmare a propunerilor înaintate la proiectul de lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia.

În afară de amendamentele examinate la Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, se relevă necesitatea înlăturării neclarităţilor şi confuziilor de la art.25 alin.(3) din actul legislativ precizat. În acest sens, se propune examinarea suplimentară a oportunităţii instituirii comisiilor speciale de etică în cadrul autorităţilor publice, avîndu-se în vedere că nici rolul lor nu este clar, dar nici în legislaţia statelor care aplică o abordare similară Republicii Moldova în domeniu prevenirii corupţiei (România şi Lituania) astfel de comisii nu există. Astfel, art.25 alin.(3) din Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese se propune de a fi exclus.

II. La proiectul de lege pentru completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar:

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

1. În cuprinsul articolului unic, se propune excluderea cuvintelor „şi completările”.

2. La pct.1:1) Cuvîntul „Anexa” se propune de a fi substituit prin

cuvintele „În anexa”.2) Cuvintele „care va avea” se propune de a fi substituit prin

cuvîntul „cu”. Aceeaşi propunere este valabilă şi referitor la conţinutul pct.2 al proiectului de lege.

3. La pct.2 cuvintele „la compartimentul” urmează a fi excluse.

III. La proiectul de lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia

A. Sub aspect conceptual:Pentru organizarea în mod unitar şi instituţionalizat a

activităţii de control al averii dobîndite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor publice şi a verificării conflictelor de interese, precum şi de sesizare a incompatibilităţilor, urmează a fi soluţionate mai multe chestiuni ce ţin de conceptul prezentului proiect.

1. Dispoziţiile capitolului V din proiectul de regulament, care descriu procedura de examinare a declaraţiilor de venituri şi proprietate de către Comisia Principală de Etică, nu sunt în măsură să asigure o finalitate a activităţii Comisiei, odată ce, după întocmirea actului de constatare, materialele sunt înaintate organului de urmărire penală sau, după caz, organului fiscal. În cazul acceptării şi promovării proiectului în formatul actual, persistă riscul iminent de transformare a Comisiei Principale de Etică într-un „depozit” de declaraţii de venituri şi proprietate.

În acest sens, se propune ca, în cazul în care se constată o diferenţă vădită dintre veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobîndită în aceeaşi perioadă, Comisia să verifice dacă diferenţa este justificată. În cazul în care se constată că diferenţa nu este justificată, Comisia urmează să sesizeze instanţa de judecată competentă pentru stabilirea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit, paralel cu solicitarea de confiscare a acestora. Respectiv, dacă în urma comparării datelor se constată că între averea dobîndită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă nu există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată sau dacă această diferenţă vădită există,

Se acceptă

Se acceptăSe acceptă

Se acceptă

Nu se acceptă Prevederea dreăptului Comisiei de a solicita instanţei constatarea pentru stabilirea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit, paralel cu solicitarea de confiscare a acestora. Nu este suficientă pentru a agaranta aplicabilitatea acestor prevedri. În acest sens este necesară stabilirea unei proceduri în conformitatea cu care instanţa competentă urmează să examineze aceste sesizări. În prezent codul de procedură civilă şi penală nu ăprevede nimic în acest sens. Mai mult ca atît orice modificare legată de procedura în instanţă este necesară a fi coordonată nemijlocit cu instanţele judecătoreşti, deoarece acest lucru ar avea drept rezultat evitarea unor impedimente

însă aceasta poate fi justificată, Comisia urmează să dispună clasarea cauzei.

Se relevă că doar o astfel de abordare poate face funcţională activitatea Comisiei Principale de Etică. Mecanismul propus nu încalcă prezumţia de dobîndire licită a averii, consacrată prin art.46 alin.(4) din Constituţie, în condiţiile în care proiectul va prevedea că Comisia întocmeşte actul de constatare pe care îl trimite instanţei competente, pe baza probelor aflate la dosar, adică a datelor, înscrisurilor şi documentelor deţinute de autorităţile publice, de instituţiile sau de societăţile publice sau private cu privire la bunurile şi veniturile dobîndite, a expertizelor efectuate şi a declaraţiilor cu privire la proprietate controlate.

Din mecanismul propus, nu rezultă obligaţia persoanei a cărei avere este verificată de a face dovada caracterului licit al dobîndirii bunurilor, această obligaţie revenind în exclusivitate Comisiei Principale de Etică, prin probele administrate în condiţiile legii. În virtutea dreptului său constituţional la apărare, persoana în cauză are posibilitatea să combată aceste probe atît în faţa Comisiei Principale de Etică, cît şi în faţa instanţei de judecată, infirmînd astfel constatarea Comisiei.

În aceeaşi ordine de idei, luînd în considerare dispoziţiile art.46 alin.(4) din Constituţie, în conformitate cu care numai averea dobîndită licit nu poate fi confiscată, opinăm că legiuitorul este liber să instituie măsura confiscării în toate cazurile de dobîndire ilicită de bunuri.

2. Prevederile capitolul VI din proiectul de regulament, care descrie procedura de examinare a declaraţiilor de interese personale de către Comisia Principală de Etică, urmează, de asemenea, a fi revăzute, întrucît vin în contradicţie cu conceptul Legii nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese

Aşa cum rezultă din prevederile art.11 al Legii nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, tratarea conflictului de interese, la faza lui iniţială, se realizează de către persoana aflată în conflict de interese şi de conducătorul autorităţii publice. Rolul Comisiei Principale de Etică se referă, de regulă, la soluţionarea a posteriori a situaţiei de conflict de interese, în sensul că Comisia urmează să verifice respectarea prevederilor Legii cu privire la conflictul de interese în faza examinării legalităţii actelor juridice şi administrative adoptate, emise sau la care a participat persoana care se afla la acel moment în conflict de interese. Unica

ulterioare în procesul de aplicare a legii.

Se acceptă

situaţie în care Comisia se implică la faza iniţială a tratării conflictului de interese, aşa cum rezultă din prevederile art.9 alin.(2) în coroborare cu art.11 alin.(3) şi (4) din Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, se referă la situaţia Preşedintelui Republicii Moldova, deputaţilor în Parlament, membrilor Guvernului şi altor conducători ai organizaţiilor publice. În restul cazurilor, prezenţa Comisiei Principale de Etică în textul art.11 alin.(3) şi (4) din Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, urmează a fi aplicată doar în sensul conflictelor de interese a respectivilor demnitari sau funcţionari.

În acest sens, capitolul VI se propune de a fi comasat cu capitolul VIII din proiectul de regulament, urmînd a prevedea mecanismul de control al: (i) corectitudinii îndeplinirii declaraţiilor de interese personale, (ii) respectării termenului şi periodicităţii depunerii declaraţiei de interese personale, (iii) respectării obligaţiei de colectare a declaraţiilor de interese personale şi (iv) veridicităţii informaţiei din declaraţia de interese personale. Or, faptul că un demnitar nu îşi declară toate interesele personale sau îşi declară interesele cu încălcarea termenelor de depunere a acestora nu înseamnă că el a încălcat prevederile legale referitoare la conflictul de interese în sensul emiterii, adoptării, încheierii sau participării la emiterea, adoptarea sau încheierea de acte juridice sau administrative aflîndu-se în conflict de interese. Contrar acestui deziderat, din prevederile pct.44 al capitolul VI din proiectul de regulament rezultă că, urmare a controlului declaraţiei de interese personale, Comisia urmează să purceadă la controlul legalităţii actelor juridice sau administrative la adoptarea, emiterea sau încheierea cărora a participat persoana a cărei declaraţie de interese personale se verifică. Această abordare este inoportună şi greşită, venind, totodată, în contradicţie cu dispoziţiile specificate la capitolul VII al prezentului proiect de regulament, care determină inclusiv procedura de examinare şi soluţionare a conflictelor de interese ca atare de către Comisia Principală de Etică.

3. Cu referire la prevederile Capitolul VII, acesta urmează să prevadă exclusiv reglementarea situaţiei în care una dintre persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de interese a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Cu alte cuvinte, Comisia Principală de Etică urmează să verifice legalitatea actelor juridice

Se acceptă

sau administrative sub aspectul respectării normelor legale la încheierea, adoptarea sau emiterea acestora şi să acţioneze în vederea anulării actelor respective şi sancţionării persoanelor care au comis, admis sau contribuit la admiterea sau comiterea acţiunilor în cauză, indiferent că prin acţiune sau inacţiune.

4. În scopul evitării paralelismelor în procesul de legiferare şi respectării, în acest fel, a normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile capitolelor V, VI şi VII din proiectul de regulament ar putea fi comasate într-un singur capitol, care ar putea fi întitulat „Controlul veniturilor şi proprietăţii, conflictului de interese şi al incompatibilităţilor”. Or, în formatul actual al proiectului de regulament, sunt iminente repetările unor dispoziţii comune controlului tuturor aspectelor menţionate, cum ar fi modalitatea de sesizare a Comisiei, drepturile persoanelor cercetate, emiterea actelor de constatare, contestarea acestora, norme de trimitere referitoare la măsurile de sancţionare etc.

B. Propuneri şi comentarii pe textul proiectului:Avînd în vedere cele menţionate mai sus, precum şi alte

aspecte care urmează a fi elucidate şi soluţionate în procesul definitivării proiectului, înaintăm următoarele propuneri şi comentarii pe textul proiectului de lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia.

La proiectul de lege:1. La art.1, se propune ca sintagma „personalul-limită” să fie

substituită prin sintagma „efectivul-limită”.2. La art.5, se propune examinarea suplimentară a

concordanţei dintre prevederile articolului respectiv, sub aspectul obligaţiei Guvernului că din 1 marte 2011 să asigure Comisia Principală de Etică cu sediu şi să deschidă finanţarea acesteia, cu dispoziţiile art.4, care stipulează demararea procedurii de numire în funcţie a membrilor Comisiei începînd cu publicarea prezentului proiect de lege. În speţă, potrivit normelor menţionate, în cadrul Comisiei Principală de Etică ar putea deja activa conducerea acesteia, fără ca, la momentul respectiv, Comisia să fie finanţată şi asigurată cu sediu.

La anexa nr.1:1. În denumirea anexei nr.1, urmează a fi exclusă referinţa la

legea prin care anexa nr.1 se aprobă.2. La pct.4:

Se acceptă

Se acceptă

Articolul a fost modificat

Se acceptă

1) La lit.a), urmează a fi excluse cuvintele „din oficiu, inclusiv drept urmare a publicaţiilor din mass-media sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice”, deoarece acestea reprezintă forme ale controlului declaraţiilor de venituri şi proprietate şi nu constituie o atribuţie în sine. Mai mult decît atît, formele respective sunt reglementate la capitolul V al prezentului proiect de regulament, astfel că dispare necesitatea repetării lor la capitolul dedicat atribuţiilor Comisiei. Astfel, lit.a) se propune a avea următorul cuprins:

„a) efectuează controlul de fond al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate;”

2) După lit.a), se propune introducerea lit.b) avînd următorul cuprins:

„b) constată că între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobîndită în aceeaşi perioadă există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată şi sesizează instanţa competentă în vederea stabilirii şi confiscării părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit;”

3) La lit.c), corespunzător aserţiunilor de la litera a), se propune excluderea textului „din oficiu sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice”.

4) Redacţia propusă a lit.e) urmează a fi reconsiderată, aceasta urmînd a avea următorul cuprins:

„e) sesizează instanţa de judecată în cazul în care constată că una din persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de

Se acceptă

Nu se acceptă Prevederea dreăptului Comisiei de a solicita instanţei constatarea pentru stabilirea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit, paralel cu solicitarea de confiscare a acestora. Nu este suficientă pentru a agaranta aplicabilitatea acestor prevedri. În acest sens este necesară stabilirea unei proceduri în conformitatea cu care instanţa competentă urmează să examineze aceste sesizări. În prezent codul de procedură civilă şi penală nu ăprevede nimic în acest sens. Mai mult ca atît orice modificare legată de procedura în instanţă este necesară a fi coordonată nemijlocit cu instanţele judecătoreşti, deoarece acest lucru ar avea drept rezultat evitarea unor impedimente ulterioare în procesul de aplicare a legii.Se acceptă

Se acceptă

interese a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese, în vederea constatării nulităţii actului respectiv;”

5) Redacţia propusă pentru lit.h) urmează a fi reconsiderată, aceasta urmînd a avea următorul cuprins:

„h) sesizează organul cu competenţă legală de numire în funcţie în cazul în care constată că persoana s-a aflat sau se află în stare de incompatibilitate;”

3. Se propune ca pct.5 să prevadă că Comisia Principală de Etică este compusă din conducerea Comisiei şi aparatul acesteia. Conducerea Comisiei este realizată de către membrii Comisiei, iar suportul în desfăşurarea activităţii acesteia este asigurat de către aparatul Comisiei.

Totodată, se propune examinarea oportunităţii majorării numărului de mandate ai membrilor Comisiei de la unu la două, similar altor demnitari din ţară. După caz, ar putea fi instituită restricţia membrilor Comisiei de a deţine mai mult de două mandate consecutiv.

4. Prevederile pct.8 se propun a fi excluse, întrucît, la numirea membrilor Comisiei Principale de Etică în condiţiile pct.6 din prezentul proiect de regulament, Comisia sesizată în fond (în speţă fiind vorba de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova) urmează să verifice respectarea de către candidat a condiţiilor prevăzute la pct.7 din proiectul de regulament. Doar în cazul în care persoana întruneşte condiţiile respective, Parlamentul o poate numi în funcţia de membru al Comisiei Principale de Etică.

5. La pct.9, se propune stabilirea mecanismului de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Comisiei, în mod similar mecanismului de alegere a conducerii Comisiei Electorale Centrale, stabilit în art.17 alin.(1) şi (2) din Codul electoral.

6. După pct.9, urmează a fi introdus pct.10, care va prevedea că preşedintele Comisiei şi membrii acesteia deţin funcţii de demnitate publică.

7. La pct.10:1) La lit.b), se propune ca după cuvîntul „aprobă” să fie

introduse cuvintele „sau, după caz, modifică”.

Se acceptă

Vezi noua noua structura organizatorică a Comisiei


Vezi noua noua structura organizatorică a Comisiei şi a modalităţii de alegere a preşedintelui


Se acceptă

Se acceptă

2) Litera c) se propune a fi expusă în următoarea redacţie: „c) numeşte în funcţie, modifică, suspendă şi încetează, în

condiţiile legii, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici din aparatul Comisiei, angajează personalul contractual al aparatului Comisiei, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă ale acestora;”

O asemenea formulare este, pe de o parte, în conformitate cu terminologia referitoare la cariera funcţionarilor publici, utilizată în Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, iar, pe de altă parte, în corespundere cu dispoziţiile referitoare la contractul individual de muncă, specificate în Codul muncii, aplicabile personalului contractual din aparatul Comisiei Principale de Etică.

3) La lit.c), se propune ca după cuvîntul „aplică” să fie introduse cuvintele „, în condiţiile legii,”.

8. La pct.11 lit.c), este discutabil dreptul membrului Comisiei de a solicita organizaţiilor publice suport şi asistenţă în procesul activităţii de verificare din nume propriu. Acest drept urmează a fi realizat de către Preşedintele Comisiei, care, prin definiţie, poate să-şi exercite prerogativele fără un mandat special faţă de autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice de drept public sau privat, din ţară şi străinătate, inclusiv reprezentarea în instanţele judecătoreşti.

9. La pct.12:1) La lit.b), se propune substituirea cuvintelor „conflictului

de interese” prin „cauzei aflate pe rol”, deoarece atribuţiile Comisiei se referă nu doar la conflictul de interese, ci şi la verificarea averilor şi constatarea incompatibilităţilor.

2) La lit.c), se propune concretizarea dreptului membrului Comisiei de a semnala situaţia de incompatibilitate cu mandatul său pornind de la prevederile pct.13 din proiectul de regulament.

10. Titlul capitolului IV, în corespundere cu propunerile înaintate pentru pct.5 din proiectul de regulament (pct.3 din compartimentul „În textul legii” al capitolului II din prezentul aviz), se propune de a fi expus în următoarea redacţie:

„Capitolul IV Statutul personalului Aparatului Comisiei”11. Punctul 19 se propune de a fi expus în următoarea

redacţie:„19. Personalul Aparatului Comisiei este compus din

Se acceptă dar probabil este vorba de litera g)

Se acceptă

Se acceptă

Vezi noua noua structura organizatorică a Comisiei

Se acceptă

Se acceptă

funcţionari publici şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxialiare, care dispun de legitimaţii de serviciu.”

12. Prevederile pct.20 urmează a fi revăzute, întru asigurarea unei ierarhizări a sistemului actelor normative. Avînd în vedere că Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public reglementează, la art.27, condiţiile generale pentru a candida la o funcţie publică, prezentul regulament urmează să stipuleze doar cerinţe specifice pentru ocuparea de funcţii publice în cadrul aparatului Comisiei Principale de Etică. În caz contrar, ar exista o dublare de norme juridice în diferite acte normative, fapt ce contravine normelor de tehnică legislativă. De rînd cu aceasta, se menţionează că, în redacţia propusă, condiţiile de accedere la funcţia de membru al Comisiei sunt similare condiţiilor de accedere la o funcţie publică în cadrul aparatului Comisiei.

13. Punctul 21 este inutil, pe care motiv se propune de a fi exclus. Or, procedura de verificare a candidaţilor la funcţii publice sub aspectul corespunderii condiţiilor generale şi cerinţelor specifice este reglementată de Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.

14. Punctul 22 urmează a fi revăzut prin prisma acordării posibilităţii ocupării unei funcţii publice din cadrul Comisiei Principale de Etică şi prin promovare sau transfer, în conformitate cu prevederile art.28 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

15. Punctul 27 se propune a fi expus într-o nouă redacţie, avînd în vedere că controlul din oficiu presupune a priori existenţa unei obligaţii legale de control pentru Comisia Principală de Etică. Ce ţine de exercitarea controlului de fond ca urmare a publicaţiilor din mass-media, acest control nu poate fi considerat din oficiu, întrucît, sub aspectul caracterului juridic, este similar mai degrabă sesizării din partea unei persoane fizice sau juridice. De asemenea, se evidenţiază o neconcordanţă dintre prevederile punctului respectiv şi prevederile punctului 28, care stipulează despre posibilitatea autosesizării Comisiei, fără ca această modalitate să fie prevăzută expres ca fiind una separată la pct.27 din proiectul de regulament. În acest sens, se propune ca pct.27 să prezinte următoarele forme ale controlului de fond: (i) controlul din oficiu, (ii) controlul ca urmare a sesizării şi (iii) controlul ca urmare a

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă


autosesizării. 16. Întru respectarea consecutivităţii reglementărilor, se

propune ca pct.28 să conţină prevederi referitoare la exercitarea controlului din oficiu a declaraţiilor. Astfel, pct.29 din proiect urmează a fi transferat la pct.28.

17. Ce ţine de redacţia actuală a pct.29, se propune ca, în afară de exercitarea controlului asupra declaraţiilor persoanelor care nu au depus declaraţiile respective după 20 zile de la încetarea activităţii, controlul din oficiu să fie exercitat şi vizavi de declaraţiile celor mai înalţi demnitari sau funcţionari publici din ţară. Lista persoanelor respective, întru evitarea paralelismelor în procesul de legiferare, urmează a fi specificată printr-o referinţă la norma concretă a art.3 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (lista concretă urmează a fi dezbătută suplimentar).

18. La pct.28, se propune revizuirea prevederilor acestuia din lipsa logicii de reglementare. Or, dacă declaraţia unei persoane nu a fost supusă controlului de fond, nu este clară modalitatea de survenire a consecinţelor acestor controale inexistente (spre exemplu, reieşind din norma menţionată, rezultă că urmare a controlului pot rezulta probe sau indicii referitoare la încălcarea de către persoana respectivă a prevederilor legale în domeniu). Ca alternativă, se propune examinarea oportunităţii concretizării modului de control care se are în vedere, în speţă fiind vorba de control prealabil al declaraţiilor, şi nu de controlul de fond, concomitent cu enunţarea semnificaţiei acestei noţiuni.

Totodată, se propune ca temeiul de bază al autosesizării să-l constituie publicaţiile din mass-media referitoare la încălcarea de către anumiţi demnitari sau funcţionari publici a prevederilor legale în domeniu. De asemenea, întru respectarea consecutivităţii reglementărilor, se propune ca prevederile referitoare la autosesizarea Comisiei să fie statuate ulterior prevederilor referitoare la sesizarea Comisiei de către persoane fizice şi juridice.

19. Redacţia pct.30 se propune de a fi revăzută, întrucît nu doar nesemnarea şi nedatarea sesizării trebuie să conducă la neexaminarea sesizării, dar şi alte motive, cum ar fi lipsa argumentelor care îi permit persoanei care înaintează sesizarea să conchidă că demnitarul sau funcţionarul ar încălca prevederile



Vezi redacţia modificată

Se acceptă

legale, precum şi lipsa documentelor sau referinţelor la ele pe care s-ar baza. În caz contrar, există riscul examinării de către Comisie a multiplelor sesizări neargumentate şi nemotivate, ceea ce ar periclita activitatea eficientă a Comisiei.

20. La pct.36, se constată că redacţia lit.b) nu este în măsură să asigure o finalitate a activităţii Comisiei Principale de Etică, odată ce după întocmirea actului de constatare materialele sunt înaintate organului de urmărire penală sau, după caz, organului fiscal. Avînd în vedere acest fapt, se propune următoarea redacţie a lit.b):

„există o diferenţă vădită dintre veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobîndită în aceeaşi perioadă, sesizînd instanţa de judecată competentă pentru stabilirea şi confiscarea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit;”

21. Punctul 37 se propune de a avea următorul cuprins:„Comisia sesizează organul de urmărire penală sau organul

fiscal competent dacă există probe sau indicii temeinice privind săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Controlul efectuat de Comisie se suspendă pînă la soluţionarea cauzei de către organele competente, potrivit legii. În acest caz, termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pînă la reluarea controlului de către Comisie. Sesizarea organului fiscal competent se face în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale, potrivit legii.”

22. Avînd în vedere mecanismul propus, pct.41 din proiectul de regulament urmează a fi revăzut în sensul de a prevedea că atît litigiul referitor la stabilirea şi confiscarea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit, cît şi contestarea actului de constatare se soluţionează în instanţa de contencios administrativ competentă. Totodată, urmează a fi prevăzută şi obligativitatea sancţionării disciplinare, inclusiv cu încetarea mandatului, raportului de muncă sau de serviciu, a persoanei în privinţa căreia s-a dispus confiscarea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit, precum şi a sancţionării contravenţionale a persoanei care are competenţă în aplicarea sancţiunii disciplinare, însă nu dispune sancţionarea funcţionarului sau demnitarului.

23. Redacţia pct.43 se propune de a fi revizuită, avîndu-se în vedere comentariile şi propunerile înaintate la pct.27 al prezentului proiect de regulament (pct.15 din compartimentul „În textul legii” al capitolului II din prezentul aviz).





24. Avînd în vedere că tratarea conflictului de interese, la faza lui iniţială, se realizează de către persoana aflată în conflict de interese şi de conducătorul autorităţii publice, iar rolul Comisiei Principale de Etică se referă la soluţionarea a posteriori a situaţiei de conflict de interese, capitolul VI urmează să prevadă mecanismul de control al: (i) corectitudinii îndeplinirii declaraţiilor de interese personale, (ii) respectării termenului şi periodicităţii depunerii declaraţiei de interese personale, (iii) respectării obligaţiei de colectare a declaraţiilor de interese personale şi (iv) veridicităţii informaţiei din declaraţia de interese personale. Astfel, se propune ca pct.44 să fie revăzut prin reglementarea aspectelor menţionate, preluîndu-le de la capitolul VIII al proiectului de regulament.

25. După pct.45, urmează a fi introduse reglementări vizavi de procedura de sancţionare a persoanelor care au depus declaraţiile de interese personale incomplete, cu date eronate, cu încălcarea termenelor legale de depunere a acestora sau fără depunerea lor, deşi legea îi obligă să depună. După caz, aspectele respective pot fi specificate în legislaţia contravenţională sau penală, capitolul respectiv din proiectul de regulament în atare situaţie urmînd a fi omis, sau, după caz, să fie instituite norme de trimitere la legislaţia specială.

26. La pct.49, prima propoziţie urmează a fi omisă, întrucît aceasta reprezintă o repetare a art.11 alin.(5) din Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese. Plus la aceasta, prin esenţa sa, acţiunile incluse la pct.49 urmează a fi întreprinse de către persoana care se află în conflict de interese împreună cu conducătorul autorităţii în care acesta activează (a se vedea suplimentar pct.2 al capitolului I din prezentul aviz). Or, cum poate, de exemplu, Comisia soluţiona conflictul de interese apărut în cadrul şedinţei unei comisii de concurs pentru recrutarea unui specialist principal din cadrul primăriei în situaţia în care preşedintele comisiei este soţul candidatului la funcţia respectivă.

27. Punctele 50 şi 51 urmează a fi excluse. Pe de o parte, ele reprezintă repetări ale prevederilor alin.(5) şi (6) al art.11 din Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, iar, pe de altă parte, prevederile acestora sunt contradictorii, întrucît conform pct.50 subiectul competent în realizarea acţiunilor stipulate este Comisia Principală de Etică, iar conform pct.51 competenţa vizavi de realizarea aceloraşi acţiuni este a conducătorului organizaţiei.


Vezi noua procedură de examinare a Comisiei



Totodată, se propune ca pct.50 şi 51 să reflecte procedura de adoptare de către Comisie a actului de constatare prin care una dintre persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de interese a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese, precum şi procedura de contestare a legalităţii actelor juridice şi administrative respective în instanţa de contencios administrativ competentă, pentru declararea nulităţii acestora.

28. Cu referire la pct.53 şi 54, conform logicii proiectului prenotat, aspectele referitoare la procedura de lucru a Comisiei în cazul controlului stării de incompatibilitate urmează a fi concentrată în cadrul unui capitol separat.

Astfel, capitolul respectiv urmează, la început, să prevadă formele de control al stării de incompatibilitate, corespunzător comentariilor înaintate la pct.49 din prezentul proiect de regulament (pct.15 din compartimentul „În textul legii” al capitolului II din prezentul aviz). În punctele ulterioare ale capitolului în cauză, urmează a fi prevăzut mecanismul de adoptare de către Comisie a actului de constatare, momentul şi condiţiile rămînerii lui în vigoare (de exemplu, necontestarea acestuia în justiţie sau declararea lui ca fiind legal după supunerea acestuia controlului jurisdicţional de legalitate), precum şi acţiunile ulterioare ale acesteia. Acestea, de regulă, se referă la sesizarea autorităţilor competente în a lua decizii în privinţa persoanelor vinovate (de exemplu, în cazul funcţionarilor publici, Comisia urmează să sesizeze direct conducătorul autorităţii publice pentru ca funcţionarul aflat în stare de incompatibilitate să fie destituit din funcţie, aşa cum prevede art.64 lit.c) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public).

29. Avînd în vedere aserţiunile expuse la pct.2 al capitolului I, precum şi la pct.24 din compartimentul „În textul legii” al capitolului II din prezentul aviz, prevederile pct.56 urmează a fi încadrate în dispoziţiile capitolului VI al prezentului proiect de regulament. Aceeaşi propunere este aplicabilă şi vizavi de pct.58-62, care urmează a fi integrate în textul capitolului VI al prezentului proiect de regulament, cu respectarea consecutivităţii reglementărilor şi păstrarea conceptului propus.

30. Cu referire la prevederile pct.57, se relevă că acestea sunt neclare şi confuze, la fel ca şi prevederile art.25 alin.(3) al Legii



Se acceptă

nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, de unde acestea derivă. În acest sens, se propune examinarea suplimentară a oportunităţii instituirii comisiilor speciale de etică în cadrul autorităţilor publice, avîndu-se în vedere că nici rolul lor nu este clar, dar nici în legislaţia statelor care aplică o abordare similară Republicii Moldova în domeniu prevenirii corupţiei (România şi Lituania) astfel de comisii nu există. În cazul acceptării abordării respective, urmează a fi elaborate modificările şi completările de rigoare la Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, acestea putînd fi incluse în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, remis pentru avizare prin scrisoarea Ministerului Justiţiei nr.03/5191 din 7 iulie 2010.

42. Consiliul raional Drochia Avizează pozitiv proiectele de legi43. Centrul pentru Drepturile Omului La proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative: 1. Obligaţia de publicare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a declaraţiilor de interese personale pe pagina web a Comisiei Principale de Etică nesocoteşte dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private, consacrat prin art. 28 din Legea fundamentală, precum şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prin expunerea nejustificată pe pagina de internet a datelor referitoare la averea şi interesele, precum şi a membrilor familiilor acestora. Or, în jurisprudenţa CEDO, ingerinţele prevăzute de lege sunt în considerate ca fiind derogări acceptabile de la protecţia garantată de art. 8 (1) doar într-o societate democratică şi doar avînd unul sau mai multe scopuri legitime enumerate.

2. La Art. II pct. 1 sunt introduse completări cu noţiunile de „familie” şi „venit”. Legislaţia naţională nu prevede expres într-un act normativ termenul de „familie”. Codul familiei la art. 2 pct. 1 prevede că „familia şi relaţiile familiale în Republica Moldova sunt ocrotite de stat” şi în pct. 2 al articolului în cauză prevede principiile de reglementare a relaţiilor familiale, unul dintre care fiind inadmisibil a

Nu se acceptă Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în nenumărate rînduri a subliniat că viaţa privată a oamenilor politici se îmbina cu viaţa lor publică, astfel că, sub acest aspect ei se pot afla în centrul atenţiei şi sub controlul public. Astfel, luînd în calcul faptul că, funcţionarii publici sunt de fapt în exercitarea unei funcţii public şi urmează a deservi interesul public este corect a se acorda o atenţie specială declaraţiilor de venituri a acestor persoane, exceptîndu-le de la regula informaţiei confidenţiale şi asigurîndu-le un caracter public.

Se acceptă Noţiunea de venit a fost modificată. În ce priveşte noţiunea de familie, este necesar să se precizeze că noţiunea de familie se va aplica doar pentru Legea respectivă şi nu pentru alte legi

amestecului deliberat în relaţiile familiale. Ceea ce priveşte noţiunea de „venit” considerăm că ar fi binevenit de a concretiza această noţiune, deoarece nici în codul fiscal nu este prevăzută noţiunea unică de venit - se prevede venit impozabil, venit estimat, venit din investiţii, venit financiar. 3. În opinia avocaţilor parlamentari, modelul „Declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate”, indicînd datele soţiei şi copiilor constituie o imixiune în viaţa familială. Se propune că această declaraţie să fie declarată personal şi declaraţia datelor cu privire la soţ/soţie, copii, persoane aflate la întreţinere urmează a fi excluse urmînd a fi completate doar cu datele titularului declaraţiei.

La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică:1. Conform pct. 4 lit. m) din proiectul Regulamentului Comisiei, aceasta constată şi încheie procese+verbale cu privire la contravenţiile care vizează încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi declararea intereselor personale. Este de menţionat că în textul regulamentului nu sunt specificate cazurile în care se întocmesc aceste procese-verbale. Mai mult decît atît, conform prevederilor art. 442 din Codul Contravenţional procesul verbal se încheie de agentul constatator pe baza constatărilor personale şi a probelor acumulate. Comisia nu este inclusă în rîndul agenţilor constatatori. La momentul actual examinarea cauzelor contravenţionale cu privire la evaziunea fiscală a persoanelor fizice este pusă în seama organelor de control financiar şi fiscal ale Ministerului Finanţelor, Legea contravenţională nereglementând încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi proprietăţii şi declararea intereselor personale.


Urmează a se vedea redacţia Art. VI din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care operează modificări în vederea includerii Comisiei Principale de Etică în lista agenţilor constatatori.

Respectiv, se impune necesitatea aprecierii definitive asupra atribuţiei Comisiei de a constata şi încheia procesele-verbale cu privire la contravenţiile care vizează încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi, declararea intereselor personale ţînîndu-se cont de faptul, că pedeapsa pentru încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii de către demnitarii de stat, judecători, procurori, funcţionari publici şi unele persoane cu funcţie de conducere este prevăzută de art. 3301 din Codul Penal.

2. Conform prevederilor pct. 5 din proiectul Regulamentului, mandatul membrilor Comisiei este de 4 ani, care nu poate fi reînnoit. Pornind de la ideea că Comisia este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, persoane fizice şi juridice şi are drept obiectiv implementarea politicii cu privire la conflictul de interese şi de declarare a veniturilor şi proprietăţii demnitarilor de stat etc., şi care acţionează conform principiilor legalităţii, imparţialităţii, independenţei, celerităţii se impune necesitatea asigurării unui grad de independenţă sporit Comisiei faţă de legislativ şi executiv. În acest caz, se propune extinderea mandatului Comisiei pînă la 5 ani, pentru ca acesta să fie mai mare decît mandatul Parlamentului.

3. La pct. 7 lit. f) din proiectul Regulamentului, una din condiţiile numirii în calitate de membru al Comisiei, persoana urmează să nu facă şi nici nu a făcut parte, în ultimii 3 ani, din nici un partid politic sau organizaţie –politică. În opinia avocaţilor parlamentari, această prevedere ar fi bine de reformulat prin obligarea de a înceta orice activitate incompatibilă cu statutul său şi să suspende apartenenţa sa la orice partid sau altă organizaţie social-politică, indicînd un termen pentru aceasta, o dată cu numirea în funcţie.

4. Conform prevederilor pct..20 lit. c) în calitate de funcţionar al Comisiei poate fi selectată persoana care are studii superioare juridice sau economice şi o vechime în specialitatea juridică sau economică de cel puţin 5 ani. În opinia avocaţilor parlamentari reglementarea conţinută la pct. 20 lit. c) vine în contradicţie cu scopul şi prevederile

Se acceptă

Nu se acceptă Condiţia dată a fost inclusă din considerentul excluderii situaţiilor în care membrii Comisiei Principale de Etică vor fi numiţi pe linie de partid, precum şi a influenţei politice în activitatea Comisiei. O asemenea condiţie, de exemplu este pusă pentru funcţionarii Agenţiei Naţionale de integritate precum şi pentru preşedinte şi vicepreşedinte.

Se acceptă

Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Or, scopul acestei legi constă în asigurarea realizării serviciului public stabil, profesionist, imparţial, transparent şi eficient în interesul societăţii şi al statului, asigurându-se principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean. În acest context, reglementarea conform căreia în calitate de funcţionar al Comisiei poate fi selectată persoana care are studii superioare juridice sau economice şi o vechime în specialitatea juridică sau economică de cel puţin 5 ani vine în contradicţie cu art. 27 din Legea nr. 158 şi încalcă principiile legiferării. Este de menţionat că vechimea în specialitatea/profilul funcţiei publice respective este o cerinţă instituită exclusiv pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior, categoriile cărora expres prevăzute în art. 8 din Legea nr. 158. Funcţionarii publici de execuţie şi funcţionarii de conducere nu cad sub incidenţa acestei prevederi. Această reglementare instituie condiţii inechitabile pentru potenţialii candidaţi la ocuparea funcţiei vacante şi urmează a fi exclusă.

5. La pct. 20 lit. e) din proiectul Comisiei una dintre calităţile de selectare pe care urmează să le întrunească funcţionarii Comisiei este „nu face şi nici nu a făcut parte, în ultimii parte dintr-un partid politic sau organizaţie social-politică”, si la pct. 24 lit. b) la fel se stipulează că în exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul Comisiei nu au dreptul de a fi membri de partid. Prin aceste prevederi se restrînge dreptul de asociere al funcţionarilor Comisiei, care este garantat de art. 41 din Constituţia RM şi art. 11 din CEDO, deoarece conform normelor unanim recunoscute, restrîngerea unui drept trebuie să constituie o măsură necesară, într-o societate democratică şi să aibă un scop legitim. În opinia avocaţilor parlamentari, prevederile acestor puncte contrazic reglementările Legii RM cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care în art. 16 prevede unul din drepturile funcţionarului public de a avea calitate de membru al partidelor politice sau organizaţiilor social-politice constituite.

Nu se acceptă Condiţia dată a fost inclusă din considerentul excluderii situaţiilor în care membrii Comisiei Principale de Etică vor fi numiţi pe linie de partid, precum şi a influenţei politice în activitatea Comisiei. O asemenea condiţie, de exemplu este pusă pentru funcţionarii Agenţiei Naţionale de integritate precum şi pentru preşedinte şi vicepreşedinte.

44. Consiliul Raional Soroca 1. La proiectul de Lege cu privire la Comisia principală de etică - la capitolul III redacţia „ Doi din membrii Comisiei se numesc în funcţie dintre candidaţii propuşi de fracţiunile parlamentare, fiecare fracţiune parlamentară are dreptul să recomande cîte un candidat” este

Nu se acceptă Condiţia dată a fost inclusă din considerentul excluderii situaţiilor în care

în contradicţie cu pct. f) a aceleiaşi Legi „nu face şi nu a făcut parte în ultimii ani dintr-un partid politic sau organizaţie social-politică”

- la Capitolul IV art. 20 pct. c) se propune că ar putea fi corespunzător ales în calitate de funcţionar al Comisiei persoana care deţine nu numai studii juridice sau economice, dar şi alte studii în alte domenii.

2. La proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 se propune: - la anexa nr. 1 grila de salarizare să fie de la 1500-2000 lei, precum să fie mărit salariul specialiştilor ţinînd cont de salariul mediu pe economie din Aparatul Preşedintelui şi subdiviziunile subordonate Consiliului Raional. Salariul unui specialist de la Direcţia Generală Învăţămînt să fie la nivelul unui cadru didactic cu vechime în muncă şi grad didactic. Să fie mărit şi salariul la lucrătorii auxiliari din instituţiile de învăţămînt. Totodată, la art. 9 alin. (3) în condiţii de risc să fie introduşi procurorii, judecătorii şi la anexa nr. 1 reţeaua tarifară unică de salarizare din unităţile bugetare de modificat grila minimă cu o creştere de 200 lei

membrii Comisiei Principale de Etică vor fi numiţi pe linie de partid, precum şi a influenţei politice în activitatea Comisiei. O asemenea condiţie, de exemplu este pusă pentru funcţionarii Agenţiei Naţionale de integritate precum şi pentru preşedinte şi vicepreşedinte. Iar în acest context fracţiunile parlamentare vor propune candidaţi care nu fac parte din partid şi nu au făcut parte

Vezi modificarea operată la punctul respectiv

Nu se acceptă Propunerile menţionate nu se referă la mecanismul de declararea veniturilor şi proprietăţii funcţionarilor publici sau mecanismului de control al declaraţiilor de interese personale.

45. Comisia Naţională a Pieţei Financiare

La proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative 1. La art. 3301 alin. (1) din Codul Penal se propune următoarea redacţie: „(1)Eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate, indicarea intenţionată în declaraţia cu privire la venituri, declaraţia cu privire la proprietate sau declaraţia de interese personale, a datelor inexacte sau incomplete, de către persoanele care au obligaţia să o prezinte.”.

Alineatul (1) şi (2) din art. 3301 au fost excluse deoarece acestea dublează prevederile art. 3521

2. De revăzut expunerea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 1264-XIV, avînd în vedere că art. 13 alin. (2) din legea respectivă prevede informaţia şi datele din declaraţii care se publică şi nu constituie informaţie confidenţială.

3. Propune a se concretiza modalitatea de declarare a veniturilor şi al proprietăţii persoanelor respective în cazul în care ambele persoane, soţul/soţia sunt obligaţi să prezinte declaraţii separate la locurile lor de serviciu.

3. De asemenea, este necesar de concretizat care preţ al bunului (de piaţă, nominal) va fi reflectat în declaraţie şi documentul care va servi drept confirmare a acestuia (din contact de la Oficiul cadastral sau inspectoratul Fiscal de Stat), precum şi modalitatea declarării valorii imobilului a cărei construcţie nu este finisată.

De fapt art. 13 alin. (2) prevede informaţiile care nu sunt publice şi care constituie informaţie confidenţială. Astfel, conform redacţiei noi a art. 6 aceste informaţii nu vor fi publice, deoarece informaţiile prevăzute la articolul 13 a alin. (2) sunt prevăzute în calitate de excepţie de la regula publicităţii.

Vor depune ambii declaraţii

Se va lua în consieraţie valoarea cadastrală a bunurilor.

46. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

La proiectul de modificare şi completare a unor acte legislative

1. Proiectul de modificare şi completare a Codului Penal:

- la redacţia propusă a art.330¹Deşi prevederea propusă urmăreşte scopul excluderii unor

conflicte de reglementări, determinate în prezent de absenţa unei delimitări clare dintre răspunderea contravenţională şi penală ce survine pentru încălcarea prevederilor Legii nr.1264-XII din 19 iulie 2002, considerăm că dispoziţia de incriminare şi anume, „indicarea intenţionată de către făptuitor...” va genera dificultăţi în sensul probării intenţiei subiectului care, pînă la proba contrarie, beneficiază de prezumţia nevinovăţiei. Practica aplicării art.330¹ de către organele de urmărire penală demonstrează că de cele mai multe ori este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil de demonstrat intenţia funcţionarului public ca modalitate normativă de săvîrşire a infracţiunii. O soluţie în acest sens ar fi, ori excluderea cuvîntului „intenţionată”, şi în acest caz vom constata că componenta infracţională a art.330¹ este similară cu cea prevăzută la art.352¹ Cod

Alineatul (1) şi (2) din art. 3301 au fost excluse deoarece acestea dublează prevederile art. 3521

penal, fapt ce va induce confuzie la momentul interpretării normei, datorită caracterului diferit al sancţiunii, fie excluderea art.330¹ şi completarea sancţiunii din art.352¹ în sensul includerii unor pedepse penale suplimentare cum ar fi, “privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani”.

În acest context, sancţiunea prevăzută la art.3521. Falsul în declaraţii se va expune în următoarea redacţie:

“se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 600 unităţi convenţionale, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani sau cu închisoare de pînă la 1 an”.

Remarcăm că reglementările române din domeniul controlului declaraţiilor de venituri şi proprietate şi interese personale sunt mult mai rigide, acest fapt explicînd motivul realizării unor rezultate semnificative în domeniul prevenirii şi combaterii obţinerii veniturilor ilicite. Astfel, acţiunea persoanei de a prezenta declaraţii necorespunzătoare, inclusiv şi a declaraţiei de venituri şi proprietate, este calificată de legea penală română ca infracţiune „Fals în declaraţii” sancţionată cu amendă şi închisoare.

2. Proiectul de modificare şi completare a Legii nr.1264-XII din 19 iulie 2002

- art.2 se completează cu noţiuni noi, inclusiv şi cu noţiunea „diferenţă vădită” care presupune diferenţa dintre proprietatea dobîndită şi veniturile obţinute de către subiectul declarării. Deşi includerea noţiunii este absolut necesară pentru a realiza prevederile Legii, conchidem că în momentul depistării diferenţei vădite dintre proprietatea dobîndită şi veniturile obţinute, organele competente se vor afla în situaţia imposibilităţii calificării juridice a faptei, aspect determinat de absenţa unor reglementări în acest sens. Ţinem să remarcăm că Convenţia ONU împotriva Corupţiei, art.20 stipulează faptul necesităţii incriminării sub aspect penal a faptelor de îmbogăţire ilicită comise în sectorul public şi confiscarea bunurilor dobîndite ilicit. O soluţie în acest sens ar fi completarea Codului penal cu o nouă componentă de infracţiune ce va incrimina fapta îmbogăţirii ilicite a funcţionarului public. În acelaşi timp, remarcăm că această normă va veni în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova potrivit cărora caracterul licit al dobîndirii averii se prezumă. Prin urmare, chiar dacă a fost depistată o diferenţă

Se acceptă

Nu se acceptă Prevederea dreăptului Comisiei de a solicita instanţei constatarea pentru stabilirea părţii de avere dobîndită sau a bunului determinat dobîndit cu caracter ilicit, paralel cu solicitarea de confiscare a acestora. Nu este suficientă pentru a agaranta aplicabilitatea acestor prevedri. În acest sens este necesară stabilirea unei proceduri în conformitatea cu care instanţa competentă urmează să examineze aceste sesizări. În prezent codul de procedură civilă şi penală nu ăprevede nimic în acest sens. Mai mult ca atît orice modificare legată de procedura în instanţă este necesară a fi coordonată nemijlocit cu instanţele

vădită dintre veniturile obţinute şi proprietatea dobîndită şi aceasta nu poate fi justificată de către funcţionarul public, atragerea la răspundere este imposibilă din motivul prezumţiei dobîndirii licite.

Astfel, datorită absenţei unor instrumente adecvate care ar asigura implementarea Legii, situaţia practic va rămîne neschimbată, ceea ce în esenţă contravine finalităţilor urmărite de legiuitor. În acest context, propunem iniţierea unui proiect de modificare a Constituţiei, în sensul excluderii prevederilor menţionate şi ulterior completarea Codului penal, fapt ce va consolida capacităţile şi eforturile autorităţilor publice competente în lupta contra îmbogăţirii ilicite şi frauduloase a funcţionarilor publici şi totodată va degreva statul, în persoana procurorului, de obligaţia de a dovedi caracterul ilicit al averii persoanelor inculpate.- la redacţia propusă a art.4 lit.d) norma prevede expres că subiectul declarării veniturilor şi proprietăţii este obligat să declare „cota-parte a valorilor mobiliare în capitalul agenţilor economici”. Indicarea expresă a cotelor părţi a valorilor mobiliare, specifice pentru societăţile pe acţiuni potrivit Legii nr.1134-XII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni, va limita sfera de aplicare a prevederilor doar la societăţile pe acţiuni, fiind excluse, nejustificat de altfel, societăţile cu răspundere limitată, capitalul social al cărora este constituit din părţi sociale (Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14.06.2007).

Menţionăm că numărul funcţionarilor publici care eventual deţin cote-părţi în capitalul societăţilor pe acţiuni este foarte mic comparativ cu numărul persoanelor care deţin părţi sociale în capitalul societăţilor cu răspundere limitată.

În acest context, considerăm necesar de completat lit.d) după sintagma „valorilor mobiliare” cu sintagma ”partea socială” şi în continuare după text. Modificarea respectivă urmează a fi efectuată şi în modelul Declaraţiei din anexa nr.1.

- la redacţia propusă a art.10 alin.(2) considerăm necesar de prevăzut termenul acordat persoanei pentru rectificarea declaraţiei care nu trebuie să depăşească termenul limită pentru depunerea acesteia. Omisiunea stabilirii unui termen exact va crea premise pentru tergiversarea procesului de depunere şi rectificare a declaraţiei, aspect ce va majora volumul de lucru şi va constitui un impediment pentru buna desfăşurare a activităţii de colectare şi verificare a declaraţiilor.

- la redacţia propusă a art.11

judecătoreşti, deoarece acest lucru ar avea drept rezultat evitarea unor impedimente ulterioare în procesul de aplicare a legii.

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

alin.(6) prevede dreptul Comisiei Principale de Etică de a solicita conducătorilor instituţiilor şi autorităţilor publice implicate, persoanelor juridice, date, informaţii, înscrisuri care ar putea conduce la soluţionarea cauzei.

Potrivit art.20 din Legea privind accesul la informaţie pentru furnizarea informaţiei oficiale sunt percepute plăţi, mărimea cărora este stabilită de furnizorul de informaţie. În procesul verificării corectitudinii şi veridicităţii conţinutului declaraţiilor, Comisia va avea nevoie de un volum mare de informaţie, ceea ce presupune cheltuieli majore. În opinia noastră, în scopul asigurării unui mecanism eficient de realizare a prevederilor legii, este necesar de stipulat că acordarea informaţiei, înscrisurilor, documentelor solicitate de către Comisia Principală de Etică se va efectua gratis, ca derogare de la prevederile Legii privind accesul la informaţie.

la redacţia propusă a art.14 considerăm că stabilirea unei sancţiuni disciplinare pentru fapta de neîndeplinire a obligaţiilor prevăzute de Legea nr.1264/2002 de către persoanele responsabile este irelevantă în acest sens, datorită faptului că gravitatea sancţiunii disciplinare poate fi redusă (avertismentul sau mustrare) ceea ce nu constituie un motiv viabil de prevenire a încălcărilor legii. În acest sens, considerăm că fapta prevăzută la alin.(1) necesită a fi inclusă în Codul contravenţional şi sancţionată respectiv cu amendă şi cu (sau fără) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii.

II. La proiectul de lege cu privire la Comisia Principală de etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia

La Capitolul III Organizarea şi funcţionarea Comisiei, pct.5- cu referire la componenţa de 5 membri ai Comisiei Activităţile care urmează a fi desfăşurate de către Comisia

Principală de Etică se caracterizează printr-un volum de lucru destul de mare şi o activitate destul de extinsă şi complexă, care pe de o parte implică examinarea detaliată a declaraţiilor de interese, declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate a tuturor funcţionarilor publici, iar pe de altă parte examinarea, tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese potenţiale, precum şi efectuarea controlului implementării Legii cu privire la conflictul de interese. Potrivit structurii propuse, atribuţiile menţionate, adică examinarea aproximativ a 44 mii de declaraţii depuse anual pînă la 31 martie, vor fi exercitate de facto de către două direcţii în număr

Se acceptă Prevederea dată va fi inclusă în regulamentul Comisiei

Nu se acceptă Este vorba de fapt, de o încălcare a atribuţiei de serviciu, fapt ce exclude aplicarea unei sancţiuni contravenţionale, fapt inechitabil comparativ cu alte persoane angajate indiferent se sectorul în care activează public sau privat.

Se acceptă

de 14 persoane. În acelaşi timp în competenţa membrilor Comisie sunt prevăzute un şir de atribuţii, relevante fiind doar atribuţiile „de a-şi exprima votul” şi „de a păstra secretul de vot”.

În acest context, propunem de stabilit că Comisia urmează a fi condusă de un preşedinte, în lipsa acestuia activitatea Comisiei fiind asigurată de către vice-preşedinte în număr de o persoană sau două.

În cazul în care autorul va insista asupra componenţei de 5 membri, în scopul asigurării imparţialităţii şi obiectivităţii procedurii alegerii preşedintelui, considerăm necesar de modificat procedura în sensul alegerii preşedintelui din numărul membrilor de către Parlament. De asemenea, avînd în vedere complexitatea şi elementele novatorii ale domeniului reglementat de Legea nr.1264/2002 şi Legea nr.16/2008 propunem de stipulat faptul că mandatul membrilor va putea fi reînoit încă pentru 4 ani.

Vezi noua procedură de alegere a preşedintelui Comisiei

Se acceptă

47. Banca Naţională a Moldovei La proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia:1. La capitolul I, „Dispoziţii generale”

La pct. 1, după cuvintele “autoritate publică autonomă” de completat cu cuvintele „ , cu personalitate juridică”.

2. La capitolul II, „Atribuţiile Comisiei” La pct. 4 lit. a), după cuvintele „ venituri şi proprietate ” de

completat cu cuvintele „şi examinează declaraţiile de interese personale”. La pct. 4, de exclus lit. c), ca urmare a integrării prevederilor date în prevederile textului de la lit. a) din pct. 4.

La lit. d), sfîrşitul textului de completat cu cuvintele „şi a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate;”.

Se acceptă

Nu se acceptăStructura respectivă a fost selectată în vederea separării atribuţiilor în dependenţă de Legile de legile din care derivă. Astfel sunt enumerate separat atribuţiile ce derivă di Legea nr. 1264-XV din 19 iulie 2002, iar ulterior cele din Legea cu privirea la conflictul de interese

Nu se acceptă Mecanismul propus de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate implică verificarea de facto a datelor incluse în declaraţii de către Comisia Principală de Etică, astfel, nu ar fi corect ca Comisia să delege atribuţiile sale

La pct. 4, după lit. m) se propune de a fi stabilită o nouă atribuţie şi anume „n) comunică persoanei vizate informaţia obţinută despre aceasta ca urmare a controlului efectuat, precum şi informaţia obţinută de la autorităţile publice sau persoanele fizice şi juridice.”. Considerăm că persoanelor care sunt obligate de a-şi declara veniturile şi proprietatea şi interesele personale trebuie să li se aducă la cunoştinţă informaţia obţinută despre acestea. În acest sens, persoanelor declarante li se va respecta dreptului la apărare, garantat de prevederile constituţionale (art. 26 din Constituţia RM) şi stabilit ca principiu la pct. 2 al proiectului Regulamentului.

La lit. h), sfîrşitul enunţului se propune de completat cu textul „şi al Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere; ”.

La lit. i), cuvîntul „pregăteşte” se propune de substituit cu cuvîntul „întocmeşte”.

La lit. l), textul se propune de expus într-o formulare nouă şi anume „elaborează şi aprobă actele normative ale Comisiei”, deoarece de competenţa Comisiei va ţine nu doar elaborarea şi aprobarea a unei singure instrucţiuni, dar şi elaborarea şi aprobarea altor acte normative în domeniul ce ţine nemijlocit de competenţa sa, adică exercitarea funcţiei de implementare şi executare în concret a legii.

3. La capitolul III, „Organizarea şi funcţionarea Comisiei”La pct. 6, nu este specificat care ar fi numărul de voturi,

suficient, pentru numirea în funcţie a membrilor CPE, din care motiv propunem ca după cuvîntul „Parlament” să fie completat cu textul „ , cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.”.

La pct. 8, nu este clar care ar fi justificarea autentificării notarială a condiţiilor prevăzute la pct. 7 lit. a)-e), g), deoarece dovada îndeplinirii acestor condiţii se face prin actele corespunzătoare (buletinul de identitate, cazier judiciar, diploma de studii, certificatul medical, carnetul de muncă, etc.). Considerăm că după cuvintele „condiţiilor prevăzute la pct. 7” urmează a fi completat cu „lit. f)” şi în continuare după cum urmează, iar cuvintele „ , autentificată notarial” urmează a fi excluse, deoarece

altor autorităţi publice.

De fapt persoana va avea posibilitatea să ia cunoştinţă cu toate materialele pe care le deţine Comisia

Vezi modificările operate

Se acceptă

Nu se acceptă În cele din urmă, preşedintele Comisiei este cel care organizează activitatea Comisiei şi respecti, cel care va aproba toater actele de organizare a activităţii Comisiei.

Se acceptă

Se acceptă

dovada îndeplinirii condiţiei pct. 7 lit. f) se va face prin declaraţia pe propria răspundere şi sub semnătura personală.

La pct. 9, în vederea evitării apariţiei unor blocaje în cadrul activităţii Comisiei cum ar fi absenţa temporară (deplasarea de serviciu, concediul de odihnă anual, concediul medical, suspendarea din funcţie), vacanţa funcţiei - preşedintelui Comisiei, se propune de a fi instituită funcţia de vicepreşedinte a Comisiei şi modalitatea de alegere a acestuia. În acest sens, la pct. 9 după cuvîntul „dispoziţii” se propune de completat în continuare cu textul „şi vicepreşedintele Comisiei, care va exercita, în absenţa preşedintelui Comisiei, funcţiile prevăzute la pct. 10 din prezentul Regulament.”.

La pct. 10, se propune ca una din funcţiile preşedintelui CPE să fie „convoacă şedinţele Comisiei, le prezidează şi asigură îndeplinirea deciziilor adoptate;”.

Totodată, se propune de a exclude din funcţiile preşedintelui Comisiei prevăzute la lit. b), d), e) din motivul că conducerea Comisiei este exercitată de către un organ colegial - membrii Comisiei.

Prevederile lit. i) a punctului menţionat propunem de a fi excluse din funcţiile preşedintelui Comisiei, deoarece conform pct. 7 şi pct. 48 al hotărîrii Guvernului nr. 96 din 16.02.2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr. 239-XVI din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional întocmirea raportului anual privind asigurarea transparenţei în procesul decizional în cadrul CPE şi asigurarea transparenţei procesului decizional ţine de competenţa „coordonatorului procesului de consultare publică” atribuţiile căruia, precum şi întregul proces de transparenţă decizională urmează a fi reglementate prin reguli aparte.

Prevederile lit. l) de la pct. 10 de exclus, deoarece sunt dublate cu atribuţii ce ţin de competenţa Comisiei (vezi pct. 4 lit. l) al proiectului Regulamentului şi propunerea de modificare a acestuia).

Se propune de a include în proiectul Regulamentului prevederi privind modul şi periodicitatea minimă (de ex. cel puţin o dată în lună) de convocare a şedinţelor Comisiei Principale de Etică.

Deşi este stabilită modalitatea de luare a deciziilor, prin exprimarea votului afirmativ sau negativ, nu este definit numărul de

Se acceptă

Vezi modificările operate în structura organizatorică a Comisiei



Nu se acceptăAprobarea Instrucţiunii este una din atribuţiile Comisiei care se materializată prin ordinului aprobat de preşedintele Comisiei


Vezi modificările operate în structura

voturi, suficient, pentru adoptarea deciziei, în ce caz şedinţa membrilor Comisiei se consideră deliberativă, sunt şedinţele secrete sau nu, care va fi procedura în caz de paritate a voturilor. Din aceste considerente se propune la capitolul III să fie completat cu un nou punct cu următorul conţinut „Şedinţele Comisiei Principale de Etică sînt deliberative în cazul în care la ele participă cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedintele Comisiei sau după caz de vicepreşedinte. Deciziile Comisiei Principale de Etică se aprobă prin votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă şi se semnează de preşedintele şedinţei, sau în absenţa acestuia de vicepreşedinte şi sunt obligatorii. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui şedinţei este decisiv.”.

La p. 12 lit. b), se propune a fi completată la sfîrşitul enunţului cu specificaţia „cu excepţia cazului prevăzut la lit. f)”. Nu este clar care ar fi soluţia în situaţia, cînd un membru al Comisiei numit de Parlament se află într-un conflict de interese pe care l-a declarat. Pot fi aplicate în acest caz toate (de ex. transferul persoanei într-o funcţie neconflictuală etc.) sau doar unele din opţiunile de soluţionare pozitivă a conflictului, prevăzute de art. 11 alin. (5) a Legii cu privire la conflictul de interese?

La pct. 14 lit. c), textul „retragere a încrederii de către Parlament;” considerăm că este o formulare neutilizabilă şi se propune de substituit cu textul „destituire din funcţie de către Parlament;”. La fel, propunem ca pct. 14 să fie completat cu o literă nouă cu următorul conţinut „f) rămînere definitivă a sentinţei de condamnare.”. Considerăm că sentinţa definitivă de condamnare constituie o încetare de drept a mandatului membrului Comisiei (ca efect al sentinţei), nefiind necesară destituirea din funcţie prin Parlament.

La pct. 15, după cuvîntul „demisie,” se propune de a introduce cuvintele „rămînerea definitivă a sentinţei de condamnare,”.

La fel, nu este specificat dacă în caz de demisie, membrul Comisiei urmează să respecte un termen de preaviz sau va fi suficient cel stabilit de legislaţia muncii. Astfel, propunem ca în caz de demisie, membrul Comisiei să informeze în scris Parlamentul cu cel puţin două luni înainte, considerăm că va fi un termen suficient pentru pregătirea actelor necesare de demitere şi înaintare a unei noi candidaturi.

Nu este clar cine este în drept să înainteze o nouă

organizatorică a Comisiei


Vezi modificările operate în acest punct



Vezi modificările operate în structura

candidatură în caz de vacanţă a funcţiei. În acest sens, luînd în consideraţie faptul că candidaturile la funcţia de membri ai Comisiei sunt înaintate de CSM, Preşedintele RM, Guvern, şi fracţiunile parlamentare, se propune ca în caz de vacanţă a funcţiei, dreptul de a înainta candidatul să fie atribuit acelei instituţii al cărei reprezentant lipseşte, pentru a se asigura o reprezentare echitabilă în cadrul Comisiei.

La pct. 16, cuvintele „ de retragere a încrederii” se propune, de substituit cu cuvintele „de destituire din funcţie”, la lit. b) de exclus (vezi propunerea la pct. 14).

La lit. a) din pct. 16, după cuvintele „pct. 12” de completat cu „şi pct. 13 din prezentul Regulament, precum şi în caz de încălcare a obligaţiunilor prevăzute de Legea cu privire la conflictul de interese şi Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere;”, iar lit. b) de exclus ca urmare a reintegrării prevederilor acesteia în pct. 14 (vezi propunerea de la pct. 14).

La fel, nu este clar cum urmează de procedat în cazul cînd membrul Comisiei a fost limitat în capacitatea de exerciţiu sau declarat incapabil conform hotărîrii judecătoreşti. În acest caz, mandatul membrului Comisiei va înceta de drept ca urmare a imposibilităţii de a exercita mandatul din motiv de sănătate conform pct. 14 lit. b) sau acesta urmează a fi destituit din funcţie de către Parlament conform pct. 16-18, ca urmare a nerespectării cerinţelor stabilite la pct. 7 lit. b) din proiectul Regulamentului?

La pct. 18, cuvintele „retragerea încrederii” se propune de substituit cu cuvintele „destituirea din funcţie”, iar formularea „cu votul a două treimi din deputaţii aleşi” de substituit cu formularea „cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.”, prevederile textul „ cu excepţia cazului prevăzut la pct. 16 lit. b) din prezentul Regulament, în care hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. ” se propune de exclus deoarece după cum sa menţionat, sentinţa definitivă de condamnare, constituie o încetare de drept a mandatului membrului Comisiei, nefiind necesară în acest sens destituirea din funcţie prin Parlament.

4. La capitolul IV, „Statutul personalului Comisiei”La. pct. 19, considerăm că în categoria „personalul

Comisiei” trebuie să fie incluşi şi membrii Comisiei, astfel, propunem după cuvintele „format din” de completat cu cuvintele

organizatorică a Comisiei





„membrii Comisiei,”. La pct. 20, considerăm că dovada îndeplinirii condiţiilor

prevăzute la pct. 20 se poate face prin prezentarea actelor corespunzătoare, iar autentificarea notarială este o formalitate excesivă şi nejustificată care va comporta cheltuieli suplimentare la angajare (în acest sens, vezi propunerea înaintată la pct. 8).

5. La capitolul V, „Procedura de examinare a declaraţilor de

venituri şi proprietate” Propunem de a include în acest capitol prevederi ce vor

reglementa comunicarea imediată persoanei despre începerea procedurii de control a declaraţiei depuse în scopul asigurării posibilităţii exercitării drepturilor menţionate la p. 35.

La pct. 28, cuvîntul „sesizare” se propune de substituit cu cuvîntul „autosesizare”.

La pct. 32, textul „Comisia solicită informaţii şi dovezi suplimentare referitoare la legalitatea dobîndirii veniturilor şi proprietăţii persoanei care a depus declaraţia supusă verificării.”. Din prevederile menţionate mai sus ar rezulta, că sarcina de a proba legalitatea dobîndirii veniturilor şi a proprietăţii (adică obligaţia de a face dovada caracterului licit al dobîndirii bunurilor) este pusă pe seama persoanei care a depus declaraţia supusă verificării, fapt ce contravine în opinia noastră prevederilor art. 46 alin. (3) din Constituţia RM conform căruia caracterul licit al dobîndirii averii se prezumă. În acest sens, recomandăm următoarea formulare „Comisia solicită informaţii de la organele abilitate şi acumulează dovezi suplimentare pentru a constata faptul că anumite bunuri nu au fost declarate de către persoana obligată sau există o neconcordanţă vădită între veniturile şi proprietatea dobîndită şi cea declarată de persoana care a depus declaraţia supusă verificării.”.

6. La capitolul VII, „Procedura de examinare şi soluţionare a conflictelor de interese sau stări de incompatibilitate”

Punctele 50, 51 şi 52 din proiectul Regulamentului, reproduc prevederile stabilite în art. 11 alin. (4), (5), (6) din Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16-XVI din 15.02.2008. În acest sens, conform art. 18 alin. (3) a Legii privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 „în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde

Vezi noua redacţie a punctului respectiv

Se acceptă

Nu se acceptăRedacţia acestui punct a fost modificată

Vezi modificările operate în procedura Comisiei

Se acceptă în pricipiuProcedura a fost modificată

prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele”.

La proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative:

La art. II, pct. 6, prevederea propusă spre modificare la art. 7 alin. (3) privind termenul de declarare de 20 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie sau anterior validării mandatului, repetă prevederea existentă la art. 8 alin. (1) a Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

La art. II, pct. 12, Anexa nr. 1 „Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate”

La cap. I se propune de adăugat încă două componente şi anume:

- Venituri obţinute din înstrăinarea valorilor mobiliare şi a cotelor părţi în capitalul agenţilor economici;

- Venituri obţinute din despăgubiri încasate în baza contractelor de asigurări.

La cap. IV, pct. 2 „Plasamente, investiţii directe, împrumuturi şi donaţii acordate” (anexa 1), se propune de substituit cuvintele din coloana a patra „Valoarea totală la zi” cu cuvintele „Valoarea nominală totală la zi”, iar la coloana a cincia după substantivul „Dobînda” de completat cu cuvîntul „ / Dividend” şi de adăugat o coloană nouă cu denumirea „Titularul”. Totodată nu este clar de ce este inserată coloana „Dobînda”, se are în vedere suma dobînzii încasate sau de rata dobînzii, similar la cap. IV, pct. 1.

Articolul 7 a fost exclus din lege

Se acceptă

Nu se acceptă Sumele încasate în calitate de despăgubiri în baza contractelor de asigurări reprezintă despăgubirile pe care persoana asigurată le primeşte drept urmare a producerii riscului asigurat. Sumele respective reprezintă în sine nişte despăgubiri, şi nicidecum nu pot fi privite ca venituri. Mai mult ca atît, este posibil ca despăgubirile primite să fie mai mici decît prejudiciul cauzat o dată cu survenirea riscului asigurat. Se acceptă

La cap. V „Cota-parte a valorilor mobiliare în capitalul agenţilor economici” (anexa 1), se propune de adăugat două coloane noi cu denumirea „Titularul” şi „Cota de participare”.

La cap. VI „Datorii” (anexa 1) se propune, cuvîntul din coloana a patra „Valoarea” de substituit cu textul „Soldul la zi” , tot la acest capitol se propune de adăugat două coloane noi cu denumirea „Rata dobînzii” şi „Suma iniţială”.

Aceleaşi propuneri expuse mai sus, sunt înaintate pentru a completa şi Anexa nr. 2 „Declaraţia cu privire la proprietate”.

Considerăm că datoriile pentru ipoteci, bunuri achiziţionate în leasing pot fi iniţiate în valută cu achitarea în lei moldoveneşti, se propune la capitolul „Datorii” respectiv p. 12 Anexa nr.1 cap. VI şi la p. 13 Anexa nr.2 cap. V de inserat coloana „Valuta”, similar tabelului din p. 1 („Conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii...”) din capitolul „Active Financiare” din Anexele nr.1 şi 2.

Se acceptă

Se acceptă

Declaraţia de proprietate a fost exclusă din proiect

Se acceptă

48. Consiliul raional Cantemir Susţine proiectele de legi49. Consiliul raional Hînceşti Susţine proiectele de legi50. Ministerul Finanţelor 1. Art. II din proiectul Legii.

La punctul 3. Alin. (2) al art. 4 din Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere nr. 1264-XV din 19 iulie 2002, nu se susţine excluderea acestuia, deoarece urmează să fie declarate doar bunurile de la o anumită valoare. Considerăm că suma de 50 000 lei stabilită de Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002, este una reală, luînd în consideraţie situaţia de fapt.

Astfel susţinem poziţia de declararea bunurilor mobile de la un anumit plafon deoarece în caz contrar funcţionarii publici şi demnitarii vor fi obligaţi să declare fiecare bun mobil, inclusiv cel cu o valoare de 50 sau 150 lei.

Concomitent declararea tuturor bunurilor mobile va complica procesul de declarare cît şi procesul de verificare a proprietăţii.

La punctul 5. Se propune, ca alin. (1) al art. 6 să fie modificat, deoarece rectificarea declaraţiei trebuie să fie posibilă nu

Nu se acceptă La momentul actual stabilirea cuantumului de 50 mii de lei pentru bunurile care urmează a fi declarate a creat situaţia în care persoana care deţin bunuri mobile cu o valoare mai mare de 50 mii lei, declară o valoare mai mică a acestora şi în final aceste bunuri nu se regăsesc în declaraţiile lor cu privire la venituri şi proprietate. Astfel, pentru excluderea acestor situaţii pe viitor se prevede excluderea acestei condiţii pentru bunurile mobile.

Nu se acceptă Este un act irevocabil, pe care şi-l

doar în cazurile completării incorecte, la iniţiativa/sesizarea persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor, ci şi din iniţiativa proprie a declarantului. Prin urmare propunem completarea alineatului în cauză cu sintagma ,,sau din iniţiativa declarantului’’, cu excluderea cuvîntului ,,doar’’ din sintagma ,,doar în condiţiile prevăzute de art.10 alin.(2)…’’.

La punctul 8. Considerăm, că art.11 trebuie să fie completat cu un nou alineat prin care să fie stabilit expres termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor veniturilor şi proprietăţilor, care să nu depăşească 3 ani.

În partea ce ţine de publicarea informaţiei din Declaraţia cu privire la venit şi proprietate, considerăm că nu urmează să fie făcută publică informaţia despre creditorii sau debitorii persoanelor care au depus Declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate.

2. Art. IV din proiectul Legii.Prin derogare de la prevederile art. 20 al Legii privind actele

legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001, proiectul Legii nu este însoţit de nota informativă care urmează să includă finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări. În consecinţa acestui fapt, nu este clar necesitatea modificării art.5 alin. (2) al Legii cu privire la conflictul de interese nr. 16-XVI din 15 februarie 2008. Mai mult ca atît, considerăm că deciziile oficiale, luate cu participarea persoanelor la care se aplică prevederile legii în cauză, pot fi compromise de apartenenţa acestor persoane la anumite organizaţii. În baza celor expuse, se propune excluderea punctului 4 la art. IV al proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

II. La proiectul Legii cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia.

În Nota informativă la proiectul Legii în cauză este fixat, că pentru implementarea proiectului respectiv vor fi necesare resurse financiare considerabile. Concomitent se menţionează, că la moment este imposibil determinarea sumei fixe, care va fi necesară pentru crearea şi respectiv asigurarea funcţionării Comisiei Principale de Etică.

asuma funcţionarul în momentul în care îl semnează şi îl prezintă. Oferirea dreptului de rectificare a declaraţiei din propria iniţiativă a declarantului ar duce inevitabil la extinderea termenului de depunere a declaraţiilor, precum şi va crea posibilitatea acestora de a solicita rectificarea declaraţiei ori de cîte ori va doi să evite depunerea declaraţiei.Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă

Nu se acceptă Deşi, pentru implementarea acestor

modificări vor fi necesare resurse financiare considerabile, este necesar să se precizeze că, crearea Comisiei Principale de Etică deja

Atenţionăm, că conform prevederilor alin. (1) al art.13 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001, iniţierea procedurii de elaborare a unui act legislativ este precedată de analiza ştiinţifică a consecinţelor, inclusiv consecinţelor economice şi financiare. Concomitent lit. d) din art.20 al acestei Legi prevede că, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, la proiectul legii urmează a fi anexată fundamentarea economico-financiară. Nerespectarea prevederilor art.13 şi 20 în partea ce ţine de expertiza financiară, precum şi fundamentarea economico-financiară, face dificilă examinarea proiectului Legii din punct de vedere financiar, precum şi imposibilitatea realizării prevederilor art.5 al proiectului Legii în cauză.

Totodată, se propune de a introduce în proiectul Legii un punct nou, care va stabili definiţia la aşa noţiuni ca „,verificarea declaraţiilor din oficiu’’ sau ,,procedura de control din oficiu’’, ,,sesizarea depusă de persoana fizică sau juridică’’, ,,autosesizarea’’, ,,proces-verbal de sesizare’’, etc.

Prin art. II punctul 9 şi art. IV punctul 9 ale proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, se propune în cadrul autorităţilor publice şi altor autorităţi de reglementare independente, desemnarea persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor, în atribuţiile cărora este inclusă acordarea consultanţei referitor la completarea corectă şi prezentarea în termen a declaraţiilor, precum şi a actelor justificative ce pot fi prezentate, acordarea consultanţei referitor la aplicarea prevederilor legale privind declararea şi verificarea veniturilor şi proprietăţii, precum şi privind conflictele de interese.

În baza celor expuse şi ţinînd cont de angajamentele Guvernului faţă de partenerii de dezvoltare privind optimizarea numărului angajaţilor în sectorul bugetar, considerăm că personalul-limită al Comisiei Principale de Etică va fi suficient în număr de 15 unităţi şi nu de 26.

nu mai poate fi discutată sub aspect de oportunitate a creării ei, din moment ce prin Legea cu privire la conflictul de interese adoptată de Parlament la 15 februarie 2008, deja s-a prevăzut obligativitatea creării acestui organ.

Mai mult ca atît, cheltuielile financiare investite în crearea Comisiei Principale de Etică vor fi recuperate, ulterior drept urmare a prevenirii conflictelor de interese precum şi îmbogăţirii fără justă cauză a funcţionarilor publici.

Vezi noua procedură, care exclude necesitatea includerii unor noi definiţii

Nu se acceptă În ce priveşte cheltuielile pentru întreţinere, ţinem să precizăm că, luînd în calcul volumul mare de lucru al Comisiei Principale de Etică, care urmează să examineze în medie cca 46 - 47 mii declaraţii pe an, plus sesizările ce vor fi depuse de persoanele fizice sau juridice, nu va fi suficient ca aceasta să fie perfect funcţională cu 15 unităţi. Mai mult ca atît, din aceste 5 unităţi cel puţin 5-6 persoane vor fi implicate în probleme mai mult de ordin administrativ,

III. La proiectul Legii pentru completarea Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Dat fiind faptul că denumirea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 este ,,Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar’’ în denumirea proiectului Legii sintagma ,,sistemul bugetar’’ urmează de substituit cu sintagma ,,sectorul bugetar’’.

Suplimentar ţinem să informăm, că textele promovate cu titlu de iniţiativă legală prin care se propune sancţionarea diferenţiată a faptelor de nedepunere a declaraţiilor cu privire la venit şi avere şi a celor de declarare intenţionată a unor date inexacte şi incorecte sînt lipsite de logică şi coerenţă. Astfel, nu ar fi deloc raţional ca o faptă de nedepunere în termen a declaraţiilor cu privire la venit şi avere să fie sancţionată mai blînd decît depunerea intenţionată a unor date evident false. În acest context menţionăm că sancţiunea pentru neprezentarea declaraţiei în termen se aplică doar o singură dată şi că inacţiunile ulterioare nu pot fi sancţionate cu aceeaşi duritate ca şi în cazul celorlalte fapte. Mai mult, blîndeţea, sancţiunii aplicate cu ocazia contravenţiei de neprezentare în termen a Declaraţiei cu privire la venit şi proprietate poate constitui o posibilitate legală „indirectă” de a evita sancţiunile mai aspre aplicabile pentru alte fapte derivate din derularea procedurii de declarare a veniturilor şi proprietăţii.

iar activitatea de investigaţie şi examinare a declaraţiilor va fi pusă pe umerii a 10 persoane dintre care 5 membri. Neasigurarea Comisiei cu un număr de personal suficient va avea drept efect, crearea unui organ nefuncţional, iar activitatea acesteia va fi sortită eşecului din start. În acest context s-ar putea preciza cu titlu de exemplu că Agenţia Naţională de Integritate a României are un număr de personal de 200 de unităţi.

Se acceptă

Nu se acceptă Nedepunerea declaraţiei de interese personale sau cu privire la venituri şi proprietate după pericolul social nu poate fi comparată cu acţiunea de declarare intenţionată a unor date inexacte sau incorecte. Simpla nedepunere a declaraţiei poate fi realizată prin imprudenţă pe, cînd declararea unor date inexacte se realizează doar intenţionat. Această logică a fost urmată şi în momentul în care a fost inclusă în calitate de contravenţie nedepunerea declaraţiei de venituri de persoanele fizice.

51. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

I. La Regulamentul Comisiei Principale de Etică 1. pct. 6 urmează a fi reformulat deoarece nu este clară modalitatea numirii de parlament a membrilor Comisiei ţinînd cont

de faptul că fracţiuni parlamentare pot fi mai multe. 2. pct. 12 urmează a fi ajustat la prevederile literelor b) şi f) deoarece acestea se contrazic.

3. pct. 35 urmează a fi completat cu o literă care să stipuleze procedura de informare a persoanei, declaraţia căreia este verificată, deoarece conform acestui punct persoana respectivă are dreptul să ia cunoştinţă cu actele şi materialele dosarului, să fie asistată sau reprezentată de un avocat.

II. La proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative 1. La pct. 8 art. II în redacţia art. 11 alin. (6) urmează să se stabilească termenii de furnizare a informaţiei ţinînd cont de suportul, formatul şi modul de procesare a informaţiei.

2. La pct. 9 Art. II redacţia art. 13 alin. (2) este necesar de reformulat ţinînd cont de legislaţia naţională şi internaţională în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal şi accesului la informaţie, deoarece stipularea exhaustivă a informaţiei ce nu se publică în anumite situaţii nu va cuprinde toată informaţia care conform legislaţiei nu este publică.

3. La Art. IV alineatul (1) este necesar de reformulat indicînd clar momentul intrări în vigoare.

Redacţia acestor puncte a fost modificată

Se acceptăArticolul 11 alin. (3) prevede 15 zile lucrătoare a în calitate de termen pentru prezentarea informaţiilor


Se acceptă

Documents

Sinteza obiecţiilor şi propunerilor - gov.md normative spre examinare... · Web viewÎn legătură cu proiectul dat de lege şi în conformitate cu cele expuse consider că un aspect