TEST(VOCABULAR)1.Explică modul în care s-au format următoarele cuvinte:

Româneşte –DEX-Moldovei de Sus-Deşi-pietricică-Zgârie-brânză

Înflorit-Ca să-Ion Creangă-Arhiplin- (0,2x10)-2p

2.Alcătuieşte enunţuri prin care să ilustrezi următoarele conversiuni:Dar- conjuncţie coordonatoare, substantivFrumos- substantiv, adjectiv şi adverbAcela- pronume demonstrativ, adjectivA citi- verb la supin, substantiv şi adjectiv provenit din verb la participiu (0,2x10)-2p

3. Găseşte câte un sinonim şi un antonim potrivit pentru cuvintele: a vorbi, a umbla, succes, limpede, înaintea. (0,1x10)- 1p

4. Alcătuiţi propoziţii cu omonimele/omofonele de mai jos precizând sensul acestora şi valoarea morfologică:parchet, toc, cer,mare,nouă 2p-(0,2x10)sar/s-ar, dune/du-ne. 1p-(0,25x4)

5. Despărţiţi în silabe cuvintele:inegal, punctuaţie,hidrocentrală, alcool,inadecvat. (0,2x5)-1pNOTĂ: SE ACORDĂ UN PUNCT DIN OFICIU.

TEST1.Scrie între paranteze sinonimele cuvintelor marcate:Un neguţător din cetatea Florenţei , din Italia, mergea în ţara lui cu multe lucruri

scumpe( ) şi cu o mare sumă de bani. El trebuia să treacă( ) prin Târgovişte , pentru că acolo era( ) scaunul domniei.Când ajunsese ( La Târgovişte,se duse drept la Ţepeş cu un dar ( ) bogat şi zise :(

-Măria Ta, ursita ( )m-a adus să trec cu avutul( ) prin ţara pe care o stăpâneşti ( ).1p

2.Transformă propoziţiile de mai jos utilizând antonime în locul cuvintelor marcate.Odaia vecinului era luminoasă şi caldă.Apa lacului era tulbure şi sărată.Mâncarea era fierbinte şi picantă.Ajungând acasă târziu , el tocmai adormise.Ochii străinului erau vii şi calzi. 1p

3.Explică cum s-au format cuvintele:OZN, rochiţa-rândunicii, copilandru,p ădurice, înnegrit, Satu Mare, paisprezece, hidrocentrală, niciodată, antirăzboinic 2p

4.Alcătuieşte enunţuri prin care să demonstrezi conversiunea cuvintelor de mai jos:Bine-substantiv, adjectiv, adverbEu-pronume,substantivScump-adverb, adjectiv,substantivIar-conjuncţie,adverb 2p

5.Alcătuiţi propoziţii cu omonimele/omofonele următoare:Duce, car/c-ar, lac, mai/m-ai,ce-ai/ceai,război,lin,par.2p

6.Despărţiţi în silabe:Analfabet, somptuos, antiglonţ,insucces. 1p

EVALUARE SECVENTÍALA

1. Includeţi în enunţuri omonimele următoare: regal, titan, franc, pol, arc. 1p2. Alcătuiţi enunţuri în care să demonstraţi polisemia cuvintelor: a lăsa, limbă, crud. 1p3. Identificaţi cuvintele care şi-au schimbat valorile gramaticale în enunţurile următoare, precizând ce sunt ca părţi de vorbire: a. Împotriva ta s-au îndreptat acuzaţiile noastre.b. Asemenea om să tot asculţi!c. Vino pe la noi seara!d. Bătrânul îngheţase tun din cauza gerului aspru.e. Suferindul îngrijit de medic se simţea acum mai puternic. 1 p4. Includeţi în cîte trei expresii( locuţiuni) cuvintele următoare: gură, lume, a duce. 1p5. Alcătuiţi enunţuri cu perechile de paronime date: gera-gira; geantă-jantă; anual-anuar; tapiserie-tapiţerie; a trata-a tracta. 2p6. Compuneţi un text gramatical ( 6-8 randuri), despre valoarea prieteniei, în care să includeţi două expresii( locuţiuni), două cuvinte derivate parasintetice şi două cuvinte compuse. 2p 7. Eliminaţi greşelile de exprimare din fraza următoare: Pentru a avansa înainte în carieră, inginerul a decis hotărâtor să candideze la funcţia de preşedinte al firmei la care lucra, colaborînd împreună cu asistenţii săi la marea majoritate a sarcinilor pe care le aveau de îndeplinit. 1p

Din oficiu se acordă 1p

TEST DE EVALUAREP ĂRŢI DE VORBIRE FLEXIBILE

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de lucru, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:“S-a defăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui.Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.” (Emil Gârleanu, Frunza) I. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, sau litera G, dacă o consideri greşită. (12 p.)1. A G Toate cuvintele din seria “se stinse, aţipind, venirea” sunt verbe.2. A G Verbele “să se zgribulească, să se vâre, să aştepte” sunt la timpul prezent.3. A G Predicatul din secvenţa “Ziua întâi i s-a părut scurtă” este nominal.4. A G Verbele “să se zgribulească, să se vâre, aţipind “sunt de conjugarea a IV-a.5. A G Verbele “mâhni, se stinse, făcu “sunt la modul indicativ.6. A G Verbele “mâhni, se stinse, făcu “ sunt la diateza activă.II. Transcrie, din textul citat mai sus: (26 de p.)1. trei substantive articulate cu articol hotărât:……………………………………………………...2. trei substantive însoţite de prepoziţii care cer cazul acuzativ:…………………………………....3. trei substantive în cazul nominativ:………………………………………………………………4.un substantiv defectiv de numărul plural:…………………………………………………………5. trei substantive articulate cu articol nehotărât:…………………………………………………...III. Încercuieşte litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect: (9 p.)1. Felul pronumelui “dânsa” este: a)personal; b)de politeţe; c)demonstrativ.2. În secvenţa “Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni.” se află:a)două pronume personale şi un pronume reflexiv; b)un pronume personal şi un pronume reflexiv; c)două pronume personale.3. În secvenţa “să se vâre între celelalte”, cuvântul subliniat este: a)adjectiv pronominal demonstrativ; b)pronume demonstrativ de depărtare; c)pronume demonstrativ de diferenţiere.IV. Scrie, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre, litera corespunzătoare răspunsului corect: (12 p)1. cea dintâi… A. pronume nehotărât2. toată… B. numeral ordinal cu valoare adjectivală3. caldă… C. adjectiv propriu-zis4. albastrul … D. substantiv provenit din adjectiv E. adjectiv pronominal nehotărâtV. Trece adjectivul “scurtă” la toate gradele de comparaţie învăţate. ( 21 de p.)VI. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următoarea secvenţă: “Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur” (10 p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

EVALUARE1. Scrieţi după dictare:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte şi notaţi dedesubt consoanele şi vocalele:

povestire respectăm munceşte

3. Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru cuvintele : a se da jos = ________________________ din pricina =

______________________ degrabă = ________________________ a aşeza =

________________________

4. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele : a deschide - _________________________ tăcut -

___________________________ a urca - _________________________ noapte -

__________________________

5. Alcătuieşte câte o propoziţie în care să apară : a) “s-a” ____________________________________________________________________b) “sa” _____________________________________________________________________

c) “sa” / “s-a” ________________________________________________________________d) “s-au” ____________________________________________________________________e) “sau” _____________________________________________________________________f) “s-au” / “sau”_______________________________________________________________

6. Alcătuieşte câte o propoziţie cu cele 2 sensuri ale următoarelor cuvinte :a) „bancă” ____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________b) „mină” _________________________________________________________________________________________________________________________________________________c) “carte” _________________________________________________________________________________________________________________________________________________

E. Găsiţi în textul dictării 2 cuvinte care au un singur înţeles şi un cuvânt care are mai multe înţelesuri. Daţi şi voi încă 3 exemple.

Cuvinte cu un singur înţeles

Cuvinte cu mai multe înţelesuri

Extemporal

Subliniaţi şi numiţi figurile de stil din următoarele texte:

„Biserica-n ruinăStă cuvioasă, tristă, pustie şi bătrână”

„Lângă lac, pe care noriiAu urzit o umbră fină,Ruptă de mişcări de valuriCa de bulgări de lumină”

„Împărat slăvit e codrul,Neamuri mii îi cresc sub poale,Toate înflorind din milaCodrului, Măriei Sale.”

„Din izvoare şi din gârleApa sună somnoroasă”

„Teiul vechi un ram întins-a”

„Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi;Din teiul sfânt şi dulce o ramură să frângi”

„Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte”

„Dar mai înainte de toate,noi suntem seminţele, noi suntemcei văzuţi din toate părţile deodată,ca şi cum am locui de-a dreptul într-un ochi”

„Din nou mă sprijin numai de cuvinteNu e nici o muzică să izbucneascăDin osul nimănui…”

„Armata glorioasă e frântă, risipită,Ca munţii de nisipuri în Africe pustii.Într-un vârtej de spaimă din urmă-I fugărităPrin văi, prin munţi, prin codri, prin râpi si pe câmpii.Iar craiu-n disperare, din dealul Catilinei,Priveşte printre lacrimi frumoasa lui armată,Ieri floarea vitejiei, azi, vai!, pradă ruşinii,Cum fuge ca un nour sub zare-mprăştiată.”

„Secera, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade”

„Sat din margine de codru,Revărsatt sfios în vale,Tot mai jalnic cade-amurgulPeste streaşinile tale!”

„Codrul cântăreţii-şi culcă,Doarme trestia bolnavă”

Test(Elemente de versificaţie şi figuri de stil)

1. (5p) Rima este………………………………………………………………………………………….2. (5p) Tipurile de rimă sunt:

3. (5p) Versul este………………………………………………………………………………………

4. (10p) Comparaţia este o figură de stil care constă în ……………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

5. (10p) Repetiţia este ………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………..

6. (15p) Numeşte figurile de stil subliniate în versurile următoare:a) „Toamna în grădini îşi acordă vioara /Plâng strunele jalnic, lung şi prelung…”

b) „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, / Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.”

c) „Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică / Şi, plutind deasupra luncii, pintre ramuri se despică.”

7. (10p) Alege o figură de stil de la exerciţiul 6 şi explică-i semnificaţia.

……………………………………………………………………………………………………………

…………………………..………………………………………………………………………………..

8. (20p) Identifică (rescrie şi numeşte) două figuri de stil diferite în textul:„Soarele rotund şi palid se prevede pintre nori

Ca un vis de tinereţe pintre anii trecători.”

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

9. (10p) Construieşte comparaţii combinând termenii din coloanele de mai jos. Alcătuieşte propoziţii cu acestea:soarele portocalămarea oglindă

Se acordă 10 puncte din oficiuTest

(Elemente de versificaţie şi figuri de stil)

1. (5p) Măsura este………………………………………………………………………………………..

2. (5p) Strofa este…………………………………………………………………………………………3. (5p) În funcţie de numărul versurilor, strofele sunt de mai multe feluri:

4. (10p) Epitetul este …………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………

5. (10p) Inversiunea este o figură de stil prin care ………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

6. (15p) Numeşte figurile de stil subliniate în versurile următoare:a) „Lacul codrilor albaştri / Nuferi galbeni îl încarcă.”

b) „Zâmbind printre-ale primăverii muguri, /În taină, liliacul timpuriu Întredeschide buzele din muguri.”

c) „Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaur/ Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.”

7. (10p) Alege o figură de stil de la exerciţiul 6 şi explică-i semnificaţia.

……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

8. (20p) Identifică (rescrie şi numeşte) două figuri de stil diferite în textul:„Ce liniştit surâde lacul / Sub caldul razelor de soare,

Când ceru-albastru se răsfrânge / În unda lui scânteietoare.”

……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

9. (10p) Construieşte comparaţii combinând termenii din coloanele de mai jos. Alcătuiţi propoziţii cu acestea:pajiştea covorploaia perdea

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare

Substantivul

1. Grupați următoarele substantive pe două coloane: înțelepciune, Vâlcele, șale, Constanța, lapte, tăiței, curaj, Alpi, secară, câlți, dreptate, unt.

Substantive defective de plural Substantive defective de singular

2. Indicați substantivele colective din următorul text:

Poporul român și-a păstrat obiceiurile. Astfel, în apropierea zilei sfinte a Crăciunului, mlădițele tăiate din brădet aduc în case mirosul proaspăt al desișului de munte.

3. Indicați cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate din enunțurile următoare:

Ion este harnic.

El este un elev conștiincios.

Prietena mea, Anca, este silitoare.

Am văzut-o pe Anca astăzi la film.

Vorbim despre substantiv.

Săptămâna viitoare merg la munte.

El citește cu plăcere.

A sosit acasă după tatăl său.

Blana de vulpe argintie este preferata mea.

Florile sunt pentru mama.

Caietul este al Mariei.

Sania Danei este mare.

I-am dăruit Ioanei un fular.

EVALUARE SUBSTANTIVUL SI ARTICOLUL

Se dă textul : Când primăvara se hotărăşte să-şi facă popasul în Bucureşti se opreşte în prima zi în grădina Cişmigiu. Pajiştile înverzite sunt smălţate cu violete şi ghiocei, ce zâmbesc şăgalnic şi parcă fac cu ochiul trecătorilor maturi sau copii, care de abia se abţin să nu-i culeagă. Primăvara înfăptuieşte minunea: în zori, la fiecare pas, te întimpină miresme de basm, încremenite de un vrăjitor poznaş – buchete uriaşe de zăpadă proaspătă îţi dăruiesc miresme suave şi de un farmec înfiorător de dulce. Îţi atrag atenţia bobocii mândri sau florile învolate ale trandafirilor de toate soiurile şi culorilor, sau te opresc din cale bucheţele măreţe de liliac alb sau mov, cu flori simple sau bogat bătute. Lacul albastru-verzui oglindeşte siluetele plopilor înalţi, ale stejarilor, arţarilor, brazilor şi molizilor, ulmilor şi platanilor uriaşi ce-l străjuiesc de pe maluri, întocmai unor santinele înfipte în pamânt pentru veşnicie. ( Grigore Băjenaru – Cişmigiu & Comp.)

I. ITEMI OBIECTIVIA. ITEMI CU ALEGERE DUALĂ

1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A. Dacă este falsă, încercuieşte litera F.a) A – F Cuvântul primăvară are valoare gramaticală de substantiv.b) A – F Substantivul zori are şi formă de singular.c) A – F Substantivul mireasmă are ca sinonime parfum, aromă.

2. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă, încercuieşte DA. Dacă este incorectă, încercuieşte NU.a) DA – NU În primul alineat sunt două substantive proprii.b) DA – NU În text toate substantivele sunt articulate cu articol hotarât.c) DA – NU Pluralul articulat al sintagmei boboci mândri este bobocii mândrii.

3. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă, încercuieşte CORECT. Dacă este incorectă, încercuieşte INCORECT.a) CORECT – INCORECT Substantivul pajişte aparţine familiei lexicale a cuvântului paj.b) CORECT – INCORECT Substantivul lacul este articulat cu articolul hotărât l.c) CORECT - INCORECT Substantivul bucheţele este format prin derivare cu sufix augmentativ.d) CORECT – INCORECT Forma de singular a substantivului santinele este santinea.

B. ITEMI DE TIP PERECHE

Scrie în spaţiul din stânga litera corespunzătoare funcţiei sintactice a substantivului respectiv din dreapta—

------------ popasul a) subiect------------ pajiştile b) complement indirect------------ trecătorilor c) complement de loc

------------ de basm d) complement direct------------ de pe maluri e) atribut substantival prepoziţional f) complement de mod

C. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect

1. În structura „ întocmai unor santinele înfipte în pământ pentru veşnicie ‚’’există: a) un substantiv b) patru substantive c) trei substantive2. Substantivul primăvară are forma de GD: a) primăvarei b) primăverei c) primăverii

3. În sintagma „ oglindeşte siluetele plopilor ”, cuvântul subliniat este în cazul: a) acuzativ b) dativ c) genitiv

4. În sintagma „ violete şi ghiocei”, există : a) raport de subordonare b) raport de coordonare copulativă c) raport de coordonare adversativă

5. În enunţul „ buchete uriaşe de zăpadă proaspătă „, există: a) epitet b) metaforă c) personificare

II. ITEMI SEMIOBIECTIVIA. ITEMI DE COMPLETARE

Completează spaţiile punctate cu informaţiile corecte:1. Sinonimul contextual al substantivului minune este---------------------2. Substantivul santinelă are la GD forma----------------------------------------3. Substantivul vrăjitor s-a format prin -------------------cu --------------------4. Primul subiect din text este --------------------------------------------------------5. Prima comparaţie din text este ---------------------------------------------------

B. ITEMI CU RĂSPUNS SCURT 1. Explică scrierea cu trei « i » a substantivului copiii. 2. Construieşte două propoziţii cu substantivul basm , să aibă funcţia de : a) nume predicativ, Ac, cu prepoziţie. b) atribut substantival genitival 3. Transcrie o enumeraţie din text. 4. Ilustrează în două enunţuri omonimia substantivului pas. 5. Construieşte un enunţ în care substantivul boboc să aibă sens figurat.

III. ITEMI SUBIECTIVI

Pornind de la textul dat , scrie o compunere de 8-10 rânduri cu titlul Primăvara, în care să exemplifici patru valori stilistice ale substantivului, la alegere ( epitet substantival, metaforă, comparaţie, personificare, hiperbolă, enumeraţie şi repetiţie ). Se acordă 1 punct din oficiu.BAREM:A. 1. 0,2x3 ……………………..0,6 p 2. 0,2x3……………………...0,6 p 3. 0,2x4……………………...0,8 pB. 0,2x5……………………...1,0 pC. 0,2x5……………………...1,0 pII.A. 0,2x5……………………...1,0 p

B. 0,4x5……………………...2,0 pIII. …………………………...2,0 p

TOTAL 9,0 p

Pronumele

1. Recunoaşte primele zece pronumele şi adjectivele pronominale, stabilind apoi cazul în care se află şi funcţia sintactică pentru fiecare termen recunoscut: „Când mi-l aduc aminte pe dânsul, mi se desfăşoară înaintea ochilor întreaga lume a tinereţelor, cu toate farmecele ei, acum perdute pentru totdeauna; şi niciunul dintre noi toţi, care împreună am trecut prin această lume, nu poate să se gândească la tinereţele sale fără ca să-i treacă , aşezat,retras şi întotdeauna înţelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu era numai al Taichii, ci şi al nostru.”

( I. Slavici- Budulea Taichii) 2. Completează propoziţiile acordând corect pronumele sau adjectivul relativ care: Am citit cartea …….recomandat-o.M-am întâlnit cu pictorul… tablouri le-am admirat.

3. Scrie forma corectă pentru pronumele sau adjectivul de întărire: Eu … am participat la joc.(masc.) Ea … are o notă bună.Noi … am ales liderul clasei (fem.)Lui … îi voi aduce o minge.

4. Realizează enunţuri în care să ai: Pronume demonstrativ cu funcţia de complement indirect în dativ

Pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal genitivalAdjectiv pronominal cu funcţia de atribut adjectival în cazul acuzativ

5. Stabileşte valorile morfologice ale lui a:Şcoala e frumoasă.A fată învaţă.A de acolo e mama mea.A învăţat cât a putut.

Test sumativPRONUMELE

I.(1.00p) Alege răspunsul corect: 1.În enunţul: „ Propunerea lor ne-a surprins ”, pronumele lor este:

a .personal, cu funcţie sintactică de atribut pronominal;b. personal, cu funcţie sintactică de complement indirect;c. posesiv, cu funcţie sintactică de atribut pronominal.

2.Pronumele personal -l (Aş vrea să-l întreb pe Dan dacă vine mâine la petrecere) are funcţia sintactică de:

a. complement direct;b. complement indirect;c. atribut pronominal.

3.Cuvântul ta (Soluţia ta este cea mai bună) este:a. pronume personal;b. pronume posesiv;c. adjectiv pronominal.

4.Cuvântul acei (I-am lăudat pe acei copii) este:a. pronume demonstrativ de depărtare;b. pronume demonstrativ de apropiere;c. adjectiv pronominal demonstrativ.

II.(1.00p) Citeşte fiecare dintre afirmaţiile următoare şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată sau litera G, dacă o consideri greşită:

A G În enunţul: „Moştenirea alor mei este substanţială”, pronumele alor mei îndeplineşte funcţia sintactică de atribut pronominal. A G Pronumele personal el( se ţineau după el) este în cazul acuzativ. A G Pronumele personal i- ( nu i-a dus dincolo) are funcţia sintactică de complement indirect. A G Cuvântul aceşti ( Prietenii mei sunt aceşti copii ) are funcţia sintactică de atribut adjectival. A G În enunţul: „Pe aceeaşi ulicioară te-am revăzut mereu”, cuvântul aceeaşi este pronume demonstrativ de identitate.

III.(1.00p) Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate: Ai mei lipsesc. Vina a fost a mea . Lupt contra celorlalţi . Vorbeşte asemenea alor săi.

IV.(1.00p)Completaţi punctele de suspensie cu răspunsurile potrivite:a) În enunţul:„A trăit toată viaţa în umbra celuilalt”,pronumele demonstrativ este în

cazul…………………b) Pronumele demonstrative şi posesive devin…………………………atunci când determină un

substantiv, acordându-se cu acesta în gen,număr şi caz.c) În versul: „De a vieţii lor enigmă îi vedem pe toţi munciţi” (Mihai Eminescu), pronumele lor

îndeplineşte funcţia sintactică de…………………………..d) În versurile: „Al meu e cântul ce-n pustie / neputincioasă jale-şi plânge” (O. Goga), cuvântul

subliniat are valoarea morfologică de………………şi funcţia de............................................

V.(2.00p) Alcătuieşte enunţuri în care pronumele demonstrativ acela să îndeplinească următoarele funcţii sintactice:

a. complement indirect în dativ; b. atribut pronominal genitival; c. complement circumstanţial de loc în genitiv. d. nume predicativ în acuzativ.

VI.(2.00p) Construieşte câte un enunţ în care al său, acesta , să fie pronume şi apoi adjective pronominale.

Test

I. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă, încercuieşte DA. Dacă tu crezi că este incorectă, încercuieşte NU. 1p

a) DA – NU Numeralul distributiv arată de câte ori se repetă acţiunea.b) DA – NU Numeralul „câteşicinci” este adverbial.c) DA – NU Numeralul adverbial se formează cu prepoziţia „de” şi cu substantivul „ori”.d) DA – NU Cuvântul „ultimul” este numeral ordinal.

II. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă, subliniază CORECT. Dacă tu crezi că este incorectă, subliniază INCORECT.

1p.a) CORECT – INCORECT Cuvântul „cvadrublu” este numeral multiplicativ.b) CORECT –INCORECT În enunţul „Ne aliniem trei câte trei”, numeralul distributiv are

valoare substantivală.c) CORECT – INCORECT Numeralul „cincisprezece” s-a format prin compunere.d) CORECT – INCORECT În enunţul „Jumătate dintre ei a plecat” numeralul fracţionar

are valoare adjectivală.

III. Alege răspunsul corect: 1p.1. În enunţul “Cinci la sută nu este impozabil.”, cuvântul marcat este:a. numeral fracţionar, CCMb. numeral fracţionar, Sb.c. numeral fracţionar, CI.

2. Partea de vorbire marcată în enunţul: “ Merg câte doi” este:a. numeral cardinal;b. numeral distributiv;c. numeral multiplicativ.

3. Numeralul din propoziţia: “Au venit prietenii amândurora” are:a. valoare adjectivală;b. valoare adverbială;c. valoare substantivală.

4. În enunţul „Zece la sută înseamnă o zecime” există:a. patru numerale;b. trei numerale;c. două numerale.

5. Pot avea valoare adverbială numeralele:a. adverbial, colectiv, cardinal;b. adverbial, multiplicativ, distributiv;c. adverbial, multiplicativ, ordinal.

IV. Indică felul numeralelor din textele următoare şi stabileşte valoarea lor şi funcţia sintactică: 2,80p

a. „ De trei ori s-au izbit din ce în ce mai îndârjite şi mai furioase cele două armate”.(Al. Vlahuţă)

b. „Călcau toţi...plescăind agale, erau supăraţi câteşitrei, tăcuţi, cu gândurile aiurea”.(M.Preda)

c. „ A opta zi s-a hotărât Negoiţă să se poruncească în urma lui...L-au căftănit şi i-au dăruit, Vodă şi doamna, câte trei pungi de ibrişin cu câte o mie de galbeni”.

(I.L:Caragiale) d. A citit jumătate din lucrare.

Numeralul Felul Valoarea Funcţia sintactică

V. Formează de la numeralul cardinal propriu-zis cinci următoarele feluri de numerale: 0,70p

a. ordinal .................../......................... d. multiplicativ.......................................b. colectiv .......................................... e. distributiv .........................................c. fracţionar ......................................... f. adverbial ...........................................

VI. Alcătuieşte enunţuri în care: 2,50pa. numeralul cardinal patru să aibă valoare adjectivală şi să fie în cazul acuzativ......................................................................................................................................b. numeralul colectiv ambii să aibă valoare substantivală şi să îndeplinească funcţia

sintactică de complement indirect.......................................................................................................................................c. numeralul fracţionar doime să aibă funcţia sintactică de complement direct........................................................................................................................................d. numeralul multiplicativ însutit să aibă valoare adverbială..........................................................................................................................................e. numeralul distributiv câte patru să aibă valoare substantivală şi să stea în cazul

nominativ...........................................................................................................................................f. numeralul adverbial de trei ori să îndeplinească funcţia sintactică de complement

circumstanţial de mod.

.........................................................................................................................................g. numeralul ordinal al şaselea să aibă valoare substantivală şi să îndeplinească funcţia

sintactică de nume predicativ...........................................................................................................................................

TEST

VERBUL

Citeşte cu atenţie următorul text:

“-Am uitat ceva,bunciule,a spus ea după o scurtă pauză.-Ce anume?întrebă acesta.” Johanna Spyri,Heidi

Încercuieşte afirmaţia corectă:1.A G Următoarea listă de cuvinte cuprinde numai verbe la timpul perfect compus:am uitat,a spus,întrebă.

2.A G Cuvintele subliniate am uitat şi a pus sunt forme ale verbului auxiliar a avea.

3.A G Forme de viitor ale verbului am uitat sunt vom uita,o să uităm.

4.Indică seria care cuprinde analiza corectă sintactică şi morofologică pentru verbul a spus:

a)PN,verb predicativ,indicativ,perfect compus,pers.a III-a,nr sing.,aspect pozitivb)PV,verb predicativ,conj.a III-a,indicativ,perfect compus,pers.a III-a,nr.sing,aspect pozitivc) PN,verb predicativ,conj.a III-a,indicativ,perfect compus,pers.a III-a,nr.sing,aspect pozitiv

5.Transformă următoarele enunţuri,punând verbele la modul imperativ:

Maria vine cu mine. ...............................................................Ionel deschide fereastra. ..........................................................Soarele ne încălzeşte cu razele lui. .................................................................Elena este atentă. ...................................................................

6.Scrie 5 propoziţii în care verbul să exprime acţiuni dorite de tine...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

7.Scrie,în spaţiul rezervat,modul verbelor subliniate:

Nu neg posibilitatea de a greşi. ....................................Ştiu conjuga orice verb. ..................................Plăcerea mea este de a patina. ...................................

El aude tunând. ...................................E uşor de analizat verbe. ....................................

TESTVERBUL

Citeşte cu atenţie următorul text:

“Eu nu socotesc astfel,dragii mei,şi voi trebuie să faceţi ce vă rog eu,răspunse boierul.Gheorghe Neagu o fi el un om de nimic,dar astăzi are un loc în sfatul ţării,iar locul acesta l-am ţinut şi eu,şi tu Sandule,şi bietul Pară [...] Emil Gârleanu,Boierul Iorgu Buhtea

1.Transcrie un verb la timpul perfect simplu. ........................................

2.În prima frază sunt:a)3 predicate b)4 predicate c )5 predicate

3.În structura o fi el un om există:a) PVb) PN

4.Scrie,în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre,litera care corespunde modului şi timpului fiecărui verb:

1.am striga............. A.conjunctiv,prezent2.să descoperim............. B.condiţional-optativ3.ar fi spălat .............. C.conjunctiv,perfect4.să fi creat................ D.condiţional-optativ,prezent E.indicativ,perfect compus

5.Corectează enunţurile:Fii cuminte! ...................................Nu fii rău! ...................................Puneţi şi tu lucrurile pe masă! .....................................Dute la culcare! .....................................

6.Scrie 4 enunţuri în care verbul la modul imperativ să exprime:

un îndemn-........................................un ordin-..........................................o rugăminte-.....................................o ameninţare-...................................

7.Scrie modul verbelor subliniate:A ieşit fără a saluta. ...................................Ai putea veni cu mine? .............................Au plecat trântind uşa. ...............................E greu de urcat dealul. ................................

Test – Adverbul . Interjectia. Prepozitia

1. Alcatuiti enunturi in care cuvantul noapte sa fie :a) Substantivb) Adverb

2. Alcatuiti enunturi cu ortogramele : a) de locb) deloc

3. Alcatuiti enunturi in care cuvantul si sa fie :a) Pronume reflexivb) Conjunctie coordonatoarec) Adverb

4. Alcatuiti enunturi in care o sa fie :a) Pronume personalb) Numeral cardinalc) Interjectied) Articol hotarat

5. Alcatuiti enunturi in care a sa fie:a) Articol demonstartivb) Verb auxiliarc) Interjectied) Articol posesiv

6. Subliniaza si precizeaza cazul fiecarui adverb din urm. fraza :

In zilele de lucru, bunica-i în casă, bunica-i afară, bunica-i pretutindeni. Ce-a făcut ieri şi alaltăieri face si azi, va face şi mâine, şi poimâine, până ce vor afla-o odată, în vreun ungher că nu mai suflă.