SibiuSibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în latină Cibinium) este re edin a de jude i cel mai mare ș ț ț șmunicipiu al jude ului Sibiuț , România. Sibiu este un important centru cultural i economic din sudulș Transilvaniei, cu o popula ie de țaproximativ 155.000 locuitori[3].

Sta iunea de iarnăț Păltiniș se află la 37 km distan ă de centrul municipiului, iarț lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km

distan ă de ora .ț ș

Municipiul Sibiu a reprezentat i reprezintă unul dintre cele mai importante i înfloritoare ora e din Transilvania, fiind unul dintre ș ș șprincipalele centre ale coloni tilor sa i stabili i în zonă. A cunoscut în ultimii ani o rena tere economică i culturală semnificativă, ș ș ț ș șfiind astăzi unul dintre ora ele cu cel mai mare nivel de investi ii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007ș ț Capitala Culturală

Europeană, împreună cu Luxemburg.

SibiuHermannstadt

— Municipiu —

Stemă

SibiuLocalizarea ora ului pe hartaș României

SibiuLocalizarea ora ului pe hartaș jude ului Sibiuț

Coordonate: Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E45°47′45″N 24°9′8″E

arăȚ RomâniaJudeț Sibiu

Localită i componenteț Păltiniș

Guvernare

- PrimarKlaus Johannis (FDGR [1] , ales 2000, reales 2004, 2008, 2012)

Altitudine 415 m.d.m.

Popula ieț (2009)[2] - Total 154.548 locuitori - Densitate 1.273 loc./km²

Site: Pagina oficială a municipiului Sibiu

Localizarea în cadrul jude uluiț

Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.

Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Localizare

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante ora e din Transilvania cu un remarcabil poten ial de dezvoltare economică, ș țavantajat i de pozi ionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Interna ional. Localitatea se ș ț ș țsituează la 45°47' latitudine nordică i 24°05' longitudine estică. Altitudinea fa a de nivelul mării variază între 415 m în Ora ul de ș ț șJos i 431 m în Ora ul de Sus. Ora ul se află în zona temperat-continentală, cu influen e termice datorate zonei depresionare i a ș ș ș ț șmun ilor care îl înconjoară la sud i sud-vest. Media anuală a precipita iilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7ț ș țmm) i maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 155.000 de locuitori permanen i i ș ț ș25000 de locuitori temporari, în special studen i, Sibiul este cel mai mare ora din jude . Comunitatea locală este alcătuită din ț ș țgrupuri etnice diverse. Marea majoritate a popula iei este reprezentată de români (94%) care convie uiesc cu germanii, ț țdescenden i ai coloni tilor saxoni care au emigrat în sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi i oț ș șfoarte pu in numeroasă comunitate evreiască, cu to ii contribuind prin influen e culturale specifice la via a ora ului. Aceea i ț ț ț ț ș șdiversitate caracterizează i via a religioasă. Alături de ortodoc i, la Sibiu î i practică liber credin a reforma i, romano-catolici, ș ț ș ș ț țgreco-catolici i evanghelici-lutherani. Structura socială a ora ului este bazată pe o experien a de via a istorică i multiculturală, ș ș ț ț șdiversitatea locuitorilor săi, apar inand diferitelor grupuri etnice, genera ii i stiluri de via ă, dând ora ului o aură specială.ț ț ș ț ș

Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influen e termice datorate mun ilor din vecinătate, însă ferită de excese. ț țMedia anuală a precipita iilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) i maxime în iunie (113 mm).ț ș

Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Precipita iiț

Clima, relieful i structura solului sibian creează condi ii prielnice pentru o floră i o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă ș ț șcu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direc ia vântului la sol, influen ată atât de factorii de ț țrelief, cât i de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt șurmătoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 ºC • Temperatura maximă absolută: 37,4 ºC • Temperatura minimă absolută:

-31 ºC • Nebulozitatea – media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipita iilor: 662 mm cu valori minime în februarie i ț șmaxime în iunie, iar numărul zilelor de înghe de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie țmultianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase i toamnele târzii. Recordurile de temperatură șînregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888).

Curen i de aerț

Zona Transilvaniei, din care face parte i Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece i umed, venit din nordul i nord-vestul ș ș șEuropei, din vecinătatea insulelor Islanda ișGroenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă i ger.ș

Vânturile dominante, cu frecven a cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspreț Mureș se nume te local ș„Mure an”. Vânturile locale sunt brizele de munte i Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, ș șîn special în depresiunile de la poalele mun ilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, tope te zăpezile, având importan ă pentru ț ș țactivită ile agricole.ț

Caracteristici geografice specifice

Ca o consecin ă a corela iilor dintre componentele climatice i caracteristicile geomorfologice ale spa iului geografic sibian, în ț ț ș țzonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci i calme ale șanului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar por iunea mediană a țversantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Sta ia Meteo Sibiu, în ultimii zece aniț [Când?] s-au înregistrat

inversiuni de origine termică, dinamică i frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecven a cea mai mare revenind ș țcelor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice men ionate, în zonele țmontane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă i nefavorabilă deplasărilor.ș

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt

revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în mun i chiar lapovi ă i ninsoare. ț ț șUneori mai bate vara i Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mi care aș șaerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful i structura solului sibian creează condi ii prielnice pentru o floră i o faună bogată. Prin pozi ia sa, localitatea se află ș ț ș țîn zona pădurilor de stejar i gorun care urcă de la por ile ora ului i până pe dealurile i versan ii mun ilor din apropiere.ș ț ș ș ș ț ț

Istorie

„Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Sibiul pe harta francisco-iosefină, 1911

Articol principal: Istoria Sibiului.

În zona actualului cartier Gu teri aș ț se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi a ezări, probabil slave, imediat după mijloculș secolului al XII-leade coloni tiș sa iș din

teritoriul Rin-Mosela. Prima men iune a cetă ii a fost făcută în data deț ț 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document

ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existen a unei prepozituri a țSibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdic iaț Episcopiei Transilvaniei.[4] Prima atestare documentară în

formaHermannstadt datează din anul 1223, dar există i men iuni ale numeluiș ț Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit i șpar ial distrus înț marea invazie tătară.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comer i timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din ț șTransilvania. Me te ugarii din ora erau organiza i înș ș ș ț bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "ora ".ș

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu cre terea influen ei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a ș țora ului, cea mai importantă construc ie din această perioadă fiindș ț Palatul Brukenthal i Biserica Romano-Catolicăș

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.[5]

În 1872 se construie te prima linie de cale ferată, iar înș 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul

asocia iei ASTRA i un ora important al comunită ii române ti.ț ș ș ț ș

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial i a perioadei comuniste popula ia săsească s-a diminuat considerabil prin deportăriș țînSiberia i mai târziu prin emigrarea masivă înș Germania.

Evenimente importante în istoria Sibiului•1191 - A fost confirmată prepozitura Sf. Ladislau, care a asigurat jurisdic ia ecleziastică proprie a sa ilor transilvăneni.ț ș

•1292 - A fost atestat primul spital de pe teritoriul actual al României.

•1300 - Într-un document se aminte te existen a Bisericii Sf. Elisabeta.ș ț

•1324 - Vizita regelui Carol Robert de Anjou.

•1350 - La Sibiu se înfiin ează prima monetărie din Transilvania.ț

•1380 - A fost documentată prima coală de pe teritoriul actual al României.ș•1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României.

•1494 - Primul orologiu instalat în turn pe teritoriul actual al României.[6]

•1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României.

•1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română.

•1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas.

•1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.

•1692 - Sibiu (Hermannstadt) a devenit capitala Transilvaniei (până în 1791).

•1782 - Franz-Joseph Müller von Reichenstein a descoperit elementul chimic teluriu.

•1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României.

•1795 - Primul paratrăsnet din sud-estul Europei este instalat în Cisnădie.

•1797 - Samuel Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.

•1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Na ional Brukenthalț este deschis la Sibiu.

•1861 - Se înfiin ează societateaț ASTRA.

•1872 - Este data in exploatare linia ferată Sibiu - Copsa Mică

•1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.

•1904 - Al doilea ora din Europa i al treilea din lume în care este utilizatș ș omnibuzul - un precursor al troleibuzului.

•1905 - Introducerea tramvaiului electric

•1928 - Prima grădină zoologică din România.

•1989 - Al doilea ora participant laș Revolu ia din 1989ț .

•2007 - Capitală Culturală Europeană 2007

Stema

În scut, pe fond ro u, un trichet de aur, răsturnat, având col urile terminate în formă de inimă de acela i metal i străpuns de două ș ț ș șspade încruci ate cu vârful în jos, cu mânerul i garda de aur i cu lamele de argint. Cele două săbii sus in o coroană de aur i ș ș ș ț șsimbolizează lupta pentru apărare a ora ului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu apte turnuri, simbolizând statutul de ș șmunicipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al ora ului. A fost utilizat i pentru a desemnaș ș Transilvania, într-un sigiliu din

1550.

Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a ora ului i extinderea acestuia, a crescut i popula ia sa. Acestea sunt ș ș ș țdatele pentru ultimii 150 de ani:

•1850: || 12.765 locuitori

•1900: |||| 21.465 locuitori

•1930: |||||||||| 49.345 locuitori

•1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori

•1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori

•1956: ||||||||||||||||||| 90.475 locuitori

•1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori

•1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori

•1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori

•2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori

•2009: ||||||||||||||||||||||||||||||| 154.548 locuitori (estimativ)[3]

Popula ia istoricăț

Muzeul Brukenthal i Primăria dinș Pia a Mareț

Recensământul[7]

Structura etnică

AnulPopula iațSibiului

Români Maghiari Germani

1850 12.765 2.089 (16%) 977 (8%)8.790 (69%)

1880 19.446 2.810 (14%)2.065 (11%)

14.327 (74%)

1890 21.465 4.581 (21%)3.199 (15%)

13.148 (61%)

1900 29.577 7.106 (24%)5.747 (19%)

16.141 (55%)

1910 33.489 8.824 (26%)7.252 (22%)

16.832 (50%)

1920 32.748 8.553 (26%)4.291 (13%)

18.218 (56%)

1930 49.34519.006 (39%)

6.782 (14%)

22.045 (45%)

1941 63.76533.829 (53%)

4.262 (7%)23.574 (37%)

1948 60.60237.371 (62%)

5.060 (8%)16.359 (27%)

1956 90.47560.526 (67%)

4.772 (5%)24.636 (27%)

1966 109.51578.548 (72%)

5.124 (5%)25.387 (23%)

1977 151.005119.507 (79%)

5.111 (3,4%)

25.403 (17%)

1992 169.610158.863 (94%)

4.163 (2,6%)

5.605 (3,5%)

2002 154.892148.269 (95,7%)

3.135 (2%)2.508 (1,6%)

2011 137.026132.288 (96,5%)

1.966 (1,4%)

1.440 (1%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910,

reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) i maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, șrespectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai pu in de 1% din popula ia urbană.ț ț Limba idiș era vorbită de

minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Astăzi

Bulevardul Vasile Milea din Sibiu

În anul 2002, Sibiul avea o popula ie de cca. 155.000 locuitori.ț [2] Dintre ace tia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o șinstitu ie de învă ământ superior.ț ț

Din punct de vedere etnic, structura popula iei este după cum urmează:ț [2]

•95,72%: Români

•2,02%: Maghiari

•1,61%: Germani (Sa iș )

•0,65%: al iițStructura confesionalăSub aspect confesional popula ia Sibiului este alcătuită[ț Când?] din:

•ortodoc iș (91,0%)[necesită citare]

•romano-catolici (2%)[necesită citare]

•luterani (1%)[necesită citare]

•reforma iț (1%)[necesită citare]

•mozaici (0,1%)[necesită citare]

•greco-catolici (1,5%)[necesită citare]

•unitarieni (0,5%) .a.ș [necesită citare]

La recensământul din 2002, alte religii, printre care iș atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Cartiere

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

•Centru

•Lupeni

•Trei Stejari

•Sub Arini

•Vasile Aaron

•Hipodrom I, II, III, IV

•Valea Aurie

•Tili caș• trand I, IIȘ•Turni orș•Pia a Clujț• iglariȚ•Terezian

•Re i aș ț•Lazaret

•Gu teri aș ț•Broscărie (Blocuri Independen a)ț•Tineretului

•Viile Sibiului

De asemenea, există două zone industriale:

•Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Bra ovș iș Râmnicu Vâlcea, la ie irea spreș Agnita

•Zona Industrială Vest, la ie irea spreș Sebeș, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul ora ului, la ie irea spreș ș Ră inariș apar ine tot țde Municipiul Sibiu.

Administra ie i politicăț șPrimarul Sibiului este Klaus Iohannis, pre edinteleș Forumului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în

anul 2000, reales în 2004 cu 88,7%, în 2008 cu 83,2%, iar în 2012 cu 77,9% din voturi.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor ora ului i demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de ș șsemaforizare al ora ului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea popula iei prin promovarea i dezvoltarea ș ț șserviciilor Poli iei Comunitare.ț

Componen a Consiliului Local ales în 2012 este următoarea:ț

Partid Locuri Componen a Consiliuluiț

Forumul Democrat al Germanilor din România

15

USL 6

Partidul Democrat-Liberal 2

Rela ii externeț

Consulatul General al Republicii Austria din Sibiu

Consulate

• Consulatul General al Republicii Federale Germane

• Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg

• Consulatul General al Republicii Austria

Ora e înfră iteș ț• Bauru, Brazilia din 1995

• Columbia, Statele Unite din 1994

• Klagenfurt, Austria din 1996

• Landshut, Germania din 2002

• Mechelen, Belgia din 1996

• Marburg, Germania din 24 octombrie 2005

• Rennes, Fran aț din 1999

• Valencia, Venezuela din 1993

• Wirall, Regatul Unit din 1994

• Takayama, Gifu, Japonia din 2012 [8]

EconomieSibiul este unul din cele mai prospere ora e din România i prime te una din cele mai mari rate de investi ii străine.ș ș ș ț [necesită citare]

Industriile clasice ale ora ului sunt industria constructoare de ma ini (ș ș Bilstein Compa), industria confec iilor (Mondex, Mondostar), țindustria produselor alimentare (Scandia) i industria de rechizite colare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de ș școmponente electrice i electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), deș rulmen iț (SNR Rulmen i), de air bag-uri (Takata țPetri) i de curele de transmisie (investi ie a companiei germane Siemens).ș ț

În Sibiu î i au sediul centralș Banca Comercială Carpatica i societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu î i are sediulș ș Bursa

Monetar Financiară i de Mărfuriș , institu ie emblematică pentru mediul economic i de afaceri românesc. Toate companiile bancare ț și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în ora .ș ș

•

Sucursala Judet BCR

•

Vama Sibiului

•

Direcţia Finanţelor Publice

•

Centru de afaceri Sibiu

Angaja i pe sector industrialț•Industrie - 49%

•Comer - 15%ț•Construc ii - 7,5%ț•Sănătate - 7,5%

•Educa ie - 7%ț•Transport - 6,5%

Transport

Aeroportul International Sibiu

Transporturi externeSibiu are un aeroport interna ionalț de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie iș Italia, o

parte cu escala la Timi oaraș . Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse

directe există către:

•München (Tarom), (Lufthansa)

•Viena (Austrian)

•Bucure tiș , Târgu Mureș (Tarom)

•Timi oaraș (Carpatair)

•Stuttgart (Blue Air)

Gara Sibiu

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare,

Gara Mică, Sibiu Triaj, Turni or, precum i un important depou pentru locomotive diesel.ș ș

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

•Tronsonul Sibiu - Bra ovș - Bucure tiș

•Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighi oaraș•Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova

•Tronsonul Sibiu - Vin u de Josț - Deva - Arad

•Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro", fiind asigurate legături cu Bucure tiș , Râmnicu

Vâlcea,Mediaș, Sighi oaraș , Bra ovș , Alba Iulia, Târgu Mureș, Timi oaraș , iar în sezonul estival i cuș Constan aț . Deasemenea,

operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia,Blaj, Mediaș, Podu Olt, Sighi oaraș iș Odorheiu Secuiesc.

Tramvai istoric circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul na ional DN1). Prin municipiu trec următoarele țcăi rutiere:

• osele interna ionale:Ș ț1.E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Bra ovș2.E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pite tiș –

Bucure tiș – Constan aț•Drumuri na ionale:ț1.DN 1 Bucure tiș – Ploie tiș – Bra ovș – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borș –> Ungaria

2.DN 7 Bucure tiș – Găe tiș – Pite tiș – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria

3.DN 14 Sighi oaraș – Dumbrăveni – Mediaș – Cop a Micăș – Sibiu

Centura rutieră a ora ului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungireaș Autostrăzii A1,

care va trece prin Sibiu, este în lucru. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfă urat în estul Uniunii Europene. În șpreajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - elimbărȘ - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - ura MicăȘ - Apoldu de

Jos.

Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare i microbuze care fac legătura cu aproape toată ara i cu spa iul Uniunii Europene.ș ț ș ț

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destina ii. Principala țcompanie care operează din Sibiu este Atlassib, care de ine i una din autogările ora ului (Autogara Turni or).ț ș ș ș

Transporturi interneSibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construc ia unor noi cartiere de case i ț șblocuri cre te mărimea suprafe ei ora ului în fiecare an. Re eaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, ș ț ș țsemaforizarea intersec iilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. În acest domeniu s-au ț șrealizat numeroase investi ii, în special asfaltări i construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o re ea vastă de ț ș țtransport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul

Mediului, i în contrazicere cu politica i evolu ia majorită ii ora elor dinș ș ț ț ș Europa,troleibuzele au fost scoase total din transportul

public local începând cu 15 noiembrie 2009,în favoarea transportului consumator de carburan i, iar re eaua de alimentare a ț țacestora a fost dezafectată.

Dn1(Intrarea in Sibiu)

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport

în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Ră inariș .

În Sibiu există i companii de taximetrie:ș

•Taxi Comis - (0269)964

•Taxi Negoiu - (0269)966

•Taxi Pronto - 0269.222222

•Taxi 942 - (0269)942

•Taxi 953 - (0269)953

•Taxi 948 - (0269)948

•Taxi 924 - (0269)924

•Taxi 963 - 0740-000-963

Centura de ocolire

Autostrada A1(Centura ocolitoare a Sibiului)

Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construi i în regim de autostradăț [9]. Centura a fost

inaugurată la data de 1 decembrie 2010,[10]. Lucrările au avut ca termen de finalizare data de 30 august 2011[10].

Centura ocolitoare a Sibiului este un proiect a cărui execu ie a fost licitată înț 2002 [10] . Semnarea contractului de execu ie cu țcompania italiană Todini a avut loc pe 12 septembrie 2003, iar lucrările au început în primăvara lui 2004 [10] . Costurile prevăzute în

contract erau de 52,5 de milioane de euro, din care 75% asigurate prin fondurile nerambursabile ISPA [10] . Înseptembrie 2006,

lucrările au fost oprite în urma neîn elegerilor dintre constructorii italieni iț ș CNADNR [10] . În 2008, centura a fost scurtată i împăr ităș țîn două sec iuniț [10]. Pe prima sec iune, în lungime de 14,8 km cu profil de autostradă, lucrările au fost atribuite consor iuluiț ț Max

Boegl – Geiger, pentru peste 48,8 milioane de euro, fără TVA[10]. La sec iunea a doua lucrările au fost realizate de compania țbra oveanăș Vectra Service, între martie i 1 decembrie 2010, costurile fiind de 9,6 milioane de euro fără TVA, pentru construc ia ș ț

celor 2,4 km de autostradă i reabilitarea celor 3,6 km de drum jude ean inclu i în centurăș ț ș [10]. Lucrările au o garan ie de doi țani[10].

Turism

Zona centrală

Strada Nicolae Bălcescu, fostă Cisnădiei, îngermană Heltauergasse, principala zonă pietonală din centrul Sibiului

În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cuora ul Luxemburgș .

Sibiul i împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate șloca ii istorice din ară. Multe din zidurile i sistemele de fortifica ii sunt men inute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în ț ț ș ț țproces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO.[necesită citare] În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colec ii de artă, țpictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei i tiin e naturale.ș ș ț

Ora ul se află aproape deș Mun ii Făgăra uluiț ș – o destina ie importantă pentru drume ii – i de sta iuneaț ț ș ț Păltiniș – o destina ie țpentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloni tii sa i.ș ș

Hoteluri

Hoteluri în Sibiu

Sunt peste 35 de hoteluri i pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada i Împăratul Romanilor, aflate în centrul ora ului. ș ș șLan ul Continental de ine 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.ț ț

•Hotel Hilton *****

•Hotel Ramada Sibiu ****

•Hotel Casa Luxemburg ***

•Hotel Libra ****

•Hotel Continental Forum ****

•Hotel Casa Moraru ****

•Hotel Ibis Sibiu ****

•Hotel Împăratul Romanilor ***

•Hotel Parc ***

•Hotel Silva***

•Hotel Am Ring***

•Hotel Ana ***

•Hotel Roberts ****

•Hotel Golden Tulip Ana Tower ****

•Casa Ivan***

•Hotel Class***

•Hotel Center (în construc ie)țObiective turisticeMuzee

•

Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder

•

Muzeul de Istorie Sibiu

•

Muzeul „Astra” din Sibiu

•

Muzeul de Istorie Naturală Sibiu

•

Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu

•

Muzeul de Etnografie i Artă Populară Săsească Emil Sigerusș

•Muzeul de Arme i Trofee de Vânătoareș•Muzeul de locomotive cu aburi.

Lăca uri de cultș

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (vedere laterală)

Vedere din turnul Bisericii Evanghelice

În centrul ora ului se găsesc o serie de lăca uri istorice de cult:ș ș

•Biserica Evanghelică Parohială (luterană) sec. XIV

•Catedrala Ortodoxă 1906

•Biserica i Complexul Ursulinelorș (romano-catolică, în utilizarea par ială aț greco-catolicilor) sec. XV

•Biserica Romano-Catolică din Pia a Mareț 1726-1733

•Biserica Franciscanilor de pe Strada elarilor (romano-catolică)Ș•Biserica reformată (calvină) 1786

•Biserica evanghelică "Johanniskirche" 1883

•Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789

•Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu

•Capela "Sf. Cruce" din Pia a Gării (romano-catolică)ț

•Sinagoga cultului mozaic 1888

În cele două sate de la por ile vechiului ora , azi cartierele Turni or i Gusteri a, se află două biserici fortificate:ț ș ș ș ț

•Biserica evanghelică din Turni or (luterană) sec. XIIIș

•Biserica evanghelică din Gu teri a (luterană) sec. XIIIș țAlte clădiri i locuriș

•

Pasajul Scărilor

•

Pia a Mareț

•

Piata Mica

•

Piata Albert Huet

•

Turnul Sfatului

•

Turnul Scariilor

•

Podul Minciunilor

•

Palatul Brukenthal

•

Casa Albastrǎ

•

Filarmonica - Sala Thalia

•

Zidul cetatii Sibiu

•

Catedrala Evanghelica Sibiu

În împrejurimi

•

Lacul Bâlea

•

Cascada Bâlea

•

Păltini , Sibiuș

•

Ocna Sibiului

•

Gura Râului, Sibiu

•

Ră inari, Sibiuș

•

Piscină la Ocna Sibiului

•

Biserica Sf. Mihail din Cisnădioara

•

Transfăgără anș

•

Poiana Sibiului, Sibiu

•

Fântânele, Sibiu

Cultură

Sibiu - Capitală Culturală 2007

Filarmonica de Stat din Sibiu - Sala Thalia

În Sibiu î i au sediul: Teatrul Na ional „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii i tineret „Gong” i Teatrul de ș ț ș șBalet Sibiu.

În fiecare primăvară în localitate are loc Festivalul Interna ional de Teatru de la Sibiuț (F.I.T.), considerat cel mai mare festival de

teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconven ionalăț„La Strada”, Festivalul Interna ional de Muzică Electronică i Artă Contemporană Transylvania Calling iț ș ș Festivalul Interna ional de țJazz Sibiu.

În afară de aceste festivaluri, au loc i alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Forma ia de (hard)ș țrock Riff, înfiin ată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigora , este originară din Sibiu i, prin urmare, o parte dintre spectacolele ț ș ștrupei se desfă oară pe scenele din acest ora . Cu o activitate de peste 40 de ani,ș ș Riff este a doua forma ie rock ca longevitate țdin România, după Phoenix din Timi oaraș .

În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Jude ean, Centrul Cultural Studen esc, Centrul ț țCultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine,

Centrul European de Poezie i Dialog Est-Vest), Asocia ia Scriitorilor i Asocia ia Arti tilor.ș ț ș ț ș

Statutul de Capitala Culturală Europeană în anul 2007 a fost oferit ora ului transilvănean mai degrabă ca ansă decât ca răsplată. ș șAcest lucru a reu it să stârnească u oare controverse la nivel na ional, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ș ș țca pe o prezumptivă răsplată. [2]

Educa iețÎn Sibiu se găsesc o serie de universită i, institu ii de nivel superior, având un număr de 28.000 studen i, cele mai importante fiind:ț ț ț

•

Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" Sibiu

•

Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu

•

Universitatea Alma Mater Sibiu

•2009 07 09 0 1 o-alternativa-la-invatamantul-superior-de-stat 45198.jpg

Universitatea Dimitrie Cantemir Sibiu

•

Universitatea Romano-Germana Sibiu

•

Rectoratul Universita i Lucian Blagaț

Colegiu National "Samuel von Brukenthal"Sibiu

La nivel mediu, colegii, licee i grupuri colare, cele mai prestigioase institu ii din ora sunt:ș ș ț ș

Colegiul „Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor

•Colegiul Na ional „Gheorghe Lazăr"ț•Colegiul Na ional "Samuel von Brukenthal"ț (liceu cu predare în limba germană) [3]

•Colegiul Na ional Pedagogic „Andrei aguna"ț Ș•Colegiul Na ional „Octavian Goga"ț•Colegiul Agricol „D. P. Barcianu"

•Colegiul Economic „George Bari iu"ț•Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum"

•Liceul de Artă

•Colegiul Tehnic "Independen a"ț [4]

•Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu"

•Liceul Teoretic „Constantin Noica"

•Liceul Teologic Baptist „Betania"

•Grupul colar Industrial EnergeticȘ•Grupul colar de Construc ii i Arhitectură „Carol I"Ș ț ș•Grupul colar Industrial de Transport CFRȘ•Grupul Scolar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu"

Via a religioasăț

Statuia lui Ioan Nepomuk, odinioară în Pia a Mare, depozitată din anii 1950 în curtea interioară a Bisericii Catoliceț

Via a religioasă cunoa te o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici î i au sediul următoarele institu ii ecleziastice:ț ș ș ț

•Mitropolia Ortodoxă a Ardealului i Arhiepiscopia Sibiului.ș•Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

•

Mitropolia Ardealului

•

Facultatea de Teologie Sibiu

Lăca uri de cultșÎn Sibiu se găsesc o serie de lăca uri de cult reprezentative, majoritatea fiind i obiective turistice:ș ș

•

Catedrala Evanghelică din Sibiu

•

Catedrala Ortodoxă din Sibiu

•

Biserica reformată din Sibiu(calvină)

•

Sinagoga din Sibiu

•

Biserica dintre Brazi(construită în stil baroc de greco-catolici, folosită din anul1948 de o parohie ortodoxă)

•

Biserica din Groapă

•

Capela Sfânta Cruce din Sibiu

•

Biserica ursulinelor din Sibiu

•

Biserica evanghelica Turnisor Sibiu

•

Biserica Sf. Johannis Sibiu

Mass-mediaZiareParte esen ială a democra iei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local i unul din cele ț ț șmai venerabile la nivel na ional esteț Tribuna Sibiului, cotidian înfiin at i condus deț ș Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu

cea mai îndelungată apari ie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un țmozaic de cotidiene i săptămânale. Printre ele se pot men ionaș ț Sibiu Standard[11], Rondul de Sibiu[12], Monitorul de Sibiu, Ora

de Sibiu[13], Ziarul de Sibiu, dar iș Hermannstädter Zeitung iș Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau

săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publica ii de cultură suntț Euphorion iș Revista Transilvania a cărei prim număr a

fost tipărit la 1868. Via a economică a jude ului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de ț țafaceri,Sibiu Business. Primăria Sibiu î i face cunoscute tirile, dar i hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi ș ș șnume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru to iț iș Oferta de la A la Z.

Posturi TVPosturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 iș TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro

TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzează atât programe de tiri i divertisment local, cât i preluări ale posturilor ș ș șcentrale.

Posturi de radioDiversitatea i numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât i faptul că Sibiul trăie te prin tinerii săi. ș ș șUnele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale

posturilor centrale.

În benzile de frecventă recep ionate în Sibiu se regăsesc:ț

•Na ional FMț 87,8

•Radio Vocea Evangheliei 89,4

•Rock FM 89,9

•Radio 21 105,4

•Kiss FM 91,8

•Magic FM 93,8

•Pro FM 94,9

•InfoPro 92,4

•Europa FM 106,2

•Radio ZU 96,6

•Eveniment FM 103,2

•Romania Actualitati FM 101,8

•Guerrilla FM 89,0

•Radio Antena Sibiului 95,4 FM

•Realitatea FM 90,4 FM

•Radio Itsy Bitsy 97,5 FM

•Radio România Cultural 103,7 FM

•Radio Sibiu 91,1 FM

i la Sibiu a fost fondat primul radio online din acest jude care emite un program de 24/24 cu informa ii locale i na ionale. GoFm ș ț ț ș țeste un radio realizat de oamenii de presă din jude ul Sibiu, iar programele radioului refiind transmise i în ară.ț ș ț

Sănătate

•

Spitalul Polisano 2 (in constructie)

•

Spitalul CFR Sibiu

•

Spitalul de Neurologie

•

Clinica Polisano Sibiu

•

Spitalul Judetean Sibiu

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al jude ului i un important centru regional, aici găsindu-se:ț ș

•Spitalul Clinic Jude ean de Urgen ă;ț ț•Spitalul Clinic de Pediatrie;

•Spitalul Militar de Urgen ă;ț•Spitalul CFR;

•alte spitale i clinici importante de stat sau privateș

Sport

Stadionul Munincipal Sibiu

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale

Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor i a interesului.ș

Echipele locale de fotbal sunt:

•Atletic Sibiu (Divizia C)

•FC Sibiu

•Voin a Sibiuț (Liga II)

•Partidele de acasă se desfă oară din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în șdivizia A

Orientarea sportivă are vechi tradi ii în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus ora ului ț șfaima de a de ine, chiar i în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participan i, in anul ț ș ț1980.[necesită citare]

Personalită ițArticol principal: Listă de sibieni.

•Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat i regent alș Ungariei

•Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei

•David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia, pre edinte al "ș Fondului colasticș "

al Regimentului I de Grani ă de la Orlatț în perioada 1871 -1897.

•George Bari iuț (1812-1893), nascut la Brasov, istoric i publicist, întemeietorul presei române ti în Transilvaniaș ș

•Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în

guvernele Auersperg, Stremayr iș Taaffe)

•Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877,

primar al Sibiului între 1877-1884

•Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comer ului înț Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)

•Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic

•Emil Sigerus (1854-1947),fotograf?

•Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor i grafician român.ș

•Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic

•Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor

•Ionel Cheregi, publicist, pseudonim Doina Sălăjan, refugiat din Cluj în 1940,(n.19 ianuarie 1910, imleu Silvaniei - d.12 decembrie Ș1980, Sibiu).

•Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof

•Ioan Popa (1920-2005), doctor în economie, fost director economic la firma Siemens AG din ora ulș Erlangen din Germania.

•Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane

•Oskar Pastior (1928-2006), scriitor

•Nicolae Manolescu, scriitor, pre edintele Uniunii Scriitorilor din Româniaș

•Dieter Acker (n. 1940), compozitor

•Mircea Păcurariu, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române

•Paul Niedermaier, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române

•Alexandru Lupaș, (1942-2007) profesor univ. dr., matematician

•Lucian Vin anț , profesor univ. dr., membru al Academiei de tiinte Tehnice din RomâniaȘ•Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al României între 1998 i 1999.ș

•Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor

•Dan Dănilă (n. 1954), scriitor i artist plastic.ș

•Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor i jurnalist.ș•Mircea Ivănescu (1931-2011), poet

•Zeno Popovici, profesor univ. dr., membru al Academiei de tiinte Medicale din RomâniaȘ•Dinu Giurgiu, compozitor

•Toma Dordea, profesor univ. dr., membru al Academiei Române.

•Sabina Cojocar, gimnastă.

•Klaus Iohannis (n. 1959), profesor de fizică, actualul primar.

•Laura Codru a Kövesiț , procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.ț ș ț

•Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier.

•Iosif Dan (1950-2007), fost politician.

•Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor.

•Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician i poet român de avangardă.ș

•Nicolae Lupu (1921 - 2001), a fost un istoric iș arheolog român, director al Muzeului Brukenthal.

•Cornel Irimie (1919-1983) creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pădurea Dumbrava.

•Conrad Haas (1509-1576) inventatorul principiului rachetei in trepte.

Imagini

•

Sibiu - sec. al XIX-lea

•

Biserica reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distan ă, ceea ce face ca mun ii să pară mai aproape de ț ț

ora .)ș

•

Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică

•

Timbru po tal românesc din 1967ș

•

1826 - Danga pentru vitele din Sibiu