SIBIU
SIBIU
Sibiu prezentareSibiueste reedina de jude i cel mai mare
municipiu aljudeului Sibiu,Romnia. Sibiul este un important centru
cultural i economic din sudulTransilvaniei, cu o populaie de
147.245 locuitori conformrecensmntului din 2011. Staiunea de
iarnPltinise afl la 37 km distan de centrul municipiului, iarlacul
glaciarBlease afl la aproximativ 100 km distan de ora. Municipiul
Sibiu a reprezentat i reprezint unul dintre cele mai importante i
nfloritoare orae din Transilvania, fiind unul dintre principalele
centre ale colonitilorsaistabilii n zon. Oraul a fost capital a
Transilvaniei ntre anii 1692-1791 i 1849-1865. A cunoscut n ultimii
ani o renatere economic i cultural semnificativ. Sibiul este n
prezent unul dintre oraele cu cel mai mare nivel de investiii
strine din Romnia. n anul 2007 a fostCapitala Cultural European,
mpreun cu oraulLuxemburg.Puine orae din Romnia se pot mndri cu o
istorie att de bogat.V prezentm mai jos o list cu principalele
evenimente care au constituit la vremea respectiv o premier
romneasc sau mondial:
1292 Este atestatprimul spitaldin Romnia;1330 Este menionatprima
bibliotecde pe actualul teritoriu al Romniei;1380 Prima atestare a
unei coli din Romnia;1494 Se deschideprima farmaciedin Romnia;1525
Este atestat prima tipografie din Transilvania i a doua ca vechime
de pe actualul teritoriu al Romniei;1534 Prima moar de hrtiedin
Romnia;1544 La Sibiu se tiprete prima carte n limba romn din
Ardeal;1551 Konrad Haas experimenteazprima rachet n trepte din
lume;1557 Este menionatprima librriede pe actualul teritoriu al
Romniei;1612 La Sibiu apareprimul calendarde pe actualul teritoriu
al Romniei;1671 n jurul Sibiului se descopergazul metan;1717 Se
inaugureaz prima fabric de bere din Romnia;1778 La Sibiu se public
primul ziar din Transilvania, "Teatrul Wochenblatt fr das Jahr
1778;1782 Chimistul Franz Joseph Mller descoper la Sibiu elementul
chimicTelurul;1788 Se inaugureazprima cldire de teatrude pe
actualul teritoriu al Romniei;1793 Prima carte de medicin romneasc
scoas la Sibiu de Ioan Piuariu Molnar;
1795 Cel mai vechi paratrznetdin sud-estul Europei se instaleaz
lnga Sibiu, la Cisndie;1817 Se deschide Muzeul Brukenthal,primul
muzeu din Romnia i din sud-estul Europei;1852 Apare Telegraful Romn
care de atunci are apariie nentrerupt,cel mai vechi ziar din
sud-estul Europei;1859 Podul Minciunilor esteprimul pod de fontdin
Romnia;1863 Se inaugureazprimul spital de boli nervoase, fiind
primul aezmnt de acest fel n Romnia i sud-estul Europei.1875 Prima
fabric de maini unelte din Transilvania;1882 Se inaugureaz Banca
Albina,prima banc cu capital integral romnescde pe actualul
teritoriu al Romniei;1886 Ia fiin fabrica Iosif Datky, prima fabric
de arcuri din Romnia;1894 Pltiniul devineprima staiune montandin
Romnia;1895 Se publicprima Enciclopedie din Romnia;1895 S-a deschis
muzeul de Istorie Natural care cuprindecel mai vechi ierbar din
Romnia;A fost prima cladire din Romnia ridicata cu destinatia de
muzeu!1896 La Sadu se inaugureaz prima hidrocentral din
Romnia;Sibiul devine primul ora din Transilvania iluminat cu curent
electric;1897 Se deschide prima fabric de cntare din Romnia;1904
Sibiul esteprimul oradin Transilvania care introduce un mijloc de
transport n comun electric fr ine(omnibusul), strmoul
troleibuzului;1921 Primul meci de handbal i prima echip de handbal
din Romnia;1923 Se inaugureaz cldirea Arhivelor, prima construcie
din ar pentru pstrarea i conservarea patrimoniului arhivistic;1929
S-a deschisprima grdin zoologicdin Romnia;1934 Se deschide grdina
cinema Thalia, primul cinematograf n aer liber din Romnia;1945 Se
nfiineaz "Junii Sibiului", primul ansamblu folcloric din
Romnia;1989 Sibiul este al doilea ora din Romnia care s-a ridicat
mpotriva comunismului;1994 Se deschideprimul muzeu de etnografie
universaldin Romnia;2007 Sibiul devine Capitala Cultural European,
primul ora din estul Europei care primete acest titlu.
TRANSPORT GALATI SIBIUautomobil
Traseu: GALATI ->Focsani ->Marasesti -> Targu Secuiesc
-> Sfantu Gheorghe -> Brasov -> Fagaras -> Avrig ->
SIBIUDistanta: 410 kmBenzina: 30, 7 l ( aproximativ 187 Ron )
TRANSPORT GALATI SIBIUMICROBUZ
Traseu: GALATI ->Brasov->SibiuDistanta: 410kmCost: 75
lei/persoanaTRANSPORT GALATI SIBIU TREN INTER REGIO
Traseu: Galati->Barbosi->Faurei->Buzau->Ploiesti
Sud->Predeal->Brasov
Brasov->Fagaras->Ucea->Avrig->Podu
Olt->Talmaciuc->Sibiu (REGIO) Distanta: 410 kmCost: 85
lei/persoana 5 LOCURI DE VIZITAT IN SIBIU Biserica Ursulinelor
Biserica a fost ridicata de catre calugarii dominicani in anul
1479. Dupa doua secole este transformata in constructie baroca dar
elementele gotice nu dispar in totalitate. Unul dintre cele mai
importante elemente gotice este portalul de pe fatada de vest.
Interiorul bisericii este in stil baroc, dar exista si elemente noi
cum ar fi trei altare care au origine recenta. Pe aceste trei
altare se afla picturi cu coroana Maicii Domnului, aparitia Sfintei
Mucenici Ursula in fata Sfintei (fondatoare Ordinului Ursulinelor)
Sfanta Angela Merici si Sfatna Angela instruind copii. O importanta
mare o are inscripita care se afla deasupra arcului de triumf,
aceasta amintind de imparateasa Maria Tereza, binefacatoare
bisericii. In 1969 are loc o prima restaurare a bisericii, iar mai
apoi inca una intre anii 1996-1998. Biserica acesata este una
dintre cele mai importante biserici din Sibiu.Muzeul civilizatiei
Traditionale ASTRA
Este unul dintre cele mai populare muzee in aer liber din
Romania. Este situat la 4 km de orasul Sibiu in Padurea Dumbrava.
Muzeul a fost infiintat in anul 1963 iar suprafata alocata muzeului
este de 96 de hectare. In muzeu se gasesc peste 300 de cladiri care
ilustreaza monumente reprezentative pentru sistemul de valori al
satului romanesc. In cadrul muzeului sunt descrise 5 sectoare in
functie de tematica. Sunt prezentate toate domeniile: cresterea
animalelor, agricultura, apicultura, pescuitul, vanatul. Deasemenea
muzeul ne prezinta si ateliere pentru prelucrarea pietrei si a
metalelor, pentru realizarea obiectelor de uz gospodaresc,
prelucrarea lemnului, etc. In fiecare an in cadrul muzeului sunt
organizate festivaluri mestesugaresti reunind in fiecare an cei mai
valorosi creatori ai centrelor de veche traditie mestesugareasca
reprezentand genurile artei populare: olarit, tesut, prelucrarea
sticlei, lemnului, etc.
Turnul Gros - Sala Thalia
In trecut de-a lungul timpului intre anii 1540-1552, pentru
apararea orasului Sibiu au fost construite rondele de artilerie. O
astfel de rondela care a rezistat peste vreme este Turnul Gros,
situat pe strada Cetatii care se intinde si pe Bld. Cornelui
Coposu. Turnul are ziduri din piatra si o platforma pe care erau
amplasate tunurile. In 1787 Martin Hochmeister primar al sibiului
reuseste sa obtina cedarea cladirii pentru construirea Salii
Thalia, primul teatru din Romania. in 1788 are loc primul
spectacol. Multe personalitati au urcat scena acestui teatru precum
Mihai eminescu, George Enescu. Teatrul este mistuit de un incendiu
in 1949, reconstructia cladirii dureaza 14 ani fiind schimbata si
destinatia salii, aceasta slujind muzicii si nu teatrului din anul
2004.
Casa cu cariatide
Este una dintre cele mai interesante cladiri din Sibiu situata
pe strada Mitropoliei. Cariatidele este statuia care reprezinta
doua femei stand in picioare si sunt menite sa indeplineasca
functia de coloane de sustinere. Cladirea are o curte interioara
generoasa, construita in stil baroc sub forma dreptunghiulara.
Mansarda cladirii a fost realizata in trei trepte iar fatada pe
inaltimea a doua etaje. Datorita ansambului arhitectural cladirea
are un aer de epoca.Pasajul Scarilor
Este cunsocut si sub denumirea de Zidul cu ace face legatura
intre Orasul de sus si Orasul de Jos. Cele doua ramificatii de
scari inconjoara zidurile Bisericii Evanghelice. Partea superioara
a pasajului este locul unde cele doua ziduri se intalnesc.
Arhitectura este aproximativ aceeasi cu cea din zilele noatre cu
singura schimabe care a loc in anul 1950 cand un arhitect a
amplasat acolo niste scari. De-a lungul timpului acest pasaj a fost
conservat, fiind considerat cel mai pitoresc loc caracteristic
sibiului vechi.
CAZARE IN SIBIU
Nivel minim: Pensiunea Podul Minciunilor 2 stelePret: 124 Ron
camera/ noapteDetalii: Pensiunea Podul Minciunilor este situat n
centrul oraului Sibiu, la doar 50 de metri de Piaa Mic i la 200 de
metri de Muzeul Brukenthal. Exist acces gratuit la internet Wi-Fi.
Camerele pensiunii au TV prin cablu, o zon de relaxare i o baie cu
du i articole de toalet gratuite. Pensiunea Podul Minciunilor
include o teras, unde putei petrece clipe relaxante pe perioada
lunilor calde. Pensiunea este la 100 de metri de Podul Minciunilor
i de cel mai apropiat restaurant i la 70 de metri de cel mai
apropiat supermarket. Aeroportul oraului Sibiu este la 6 km.
Camera singletarfif: 124 lei noapte/persoana
baie
Camera dublaTarif: 130 lei noapte/persoana
baie
Nivel mediu: Ibis Centru Sibiu Hermannstadt 3 stele
Detalii: Hotelul Ibis Centru este situat pe bulevardul
principal, la o distan de 2 minute de mers pe jos de Teatrul
Naional Radu Stanca. Hotelul ofer camere izolate fonic, cu aer
condiionat i acces gratuit la internet Wi-Fi. Hotelul Ibis Sibiu
ofer restaurantul La Table Rouge, cu mncruri din buctria
internaional. Putei savura o butur de la barul nonstop din hol,
Rendezvous, i v putei relaxa pe terasa de var. Hotelul se afl la 5
minute de mers pe jos de Muzeul Naional Brukenthal i de Piaa Mare.
Aeroportul este la 15 minute de mers cu maina. Se asigur gratuit un
numr limitat de spaii de parcare n aer liber. Aproape de hotelul
Ibis Centru Sibiu Hermannstadt exist o sal de sport i o grdin
zoologic. La recepie sunt disponibile bilete de teatru la pre
redus.
Camera standard
Cele 100 de camere standard din Ibis Sibiu se gasesc pe 13 etaje
si se impart in doua categorii: pentru fumatori si pentru
nefumatori, interiorul acestora fiind la fel in toate.Toate aceste
camere standard au baie proprie, cu vana sau cabina de dus, in
functie de preferinta clientului, cu pat matrimonial dublu, aer
conditionat, televizor LCD, frigider, telefon cu linie de acces
directa atat national, cat si international, au facilitati de
conectare la internet si radio si sunt prevazute cu inchidere prin
cartela securizata.
Camera standardtarif: 289 lei persoana/noapte
Camera twin (doua paturi separate)
In Ibis Sibiu se gasesc 84 de camere twin, raspandite pe cele 13
nivele ale cladirii. Accesul catre acestea se poate face cu unul
din cele patru lifturi, care functioneaza pe baza de cartela,
acceasi cu care este securizata si camera.Camerele twin au aceleasi
dotari ca si cele standard, cu exceptia faptului ca sunt prevazute
cu doua paturi duble. Aer conditionat, televizor LCD, frigider,
telefon cu linie de acces directa atat national, cat si
international, facilitati de conectare la internet si radio sunt
lucrurile principale care se gasesc in interiorul camerelor twin
din Ibis Sibiu.
Camera twintarif: 172,48 lei persoana/noapte
Apartament
Ibis Sibiu gazduieste 11 apartamente cu cate doua dormitoare,
ambele fiind prevazute cu pat matrimonial si cate o canapea
extensibila. Acestea se gasesc la etajele superioare, iar accesul
se face cu unul din cele patru lifturi care functioneaza pe baza
unei cartele, aceeasi cu care se securizeaza si usa de la
camera.Toate cele 16 apartamentesunt confortabile, linistite si
calduroase, vopsite in culori calde, care sa favorizeze un somn
odihnitor. Ambele camere sunt dotate cuaer conditionat, televizor
LCD, frigider, telefon cu linie de acces directa atat national, cat
si international si facilitati de conectare la internet si
radio.
Apartament tarif: 305 lei persoana/noapte
Nivel maxim: Hotel Casa Luxemburg 5 stele
Detalii: Casa Luxemburg este un hotel fermector situat n centrul
istoric al Sibiului, care ofer camere cu design personalizat,
ntr-un decor medieval unic. Hotelul a fost construit pe
fortificaiile oraului i este una dintre cele mai vechi cldiri, cu o
istorie bogat. Camerele de la acest hotel cu faad n stil baroc au
vedere pitoreasc la Podul Minciunilor, pe care orice turist trebuie
neaprat s-l vad. Acestea sunt dotate cu toate facilitile moderne,
iar Wi-Fi gratuit este disponibil. V putei ncepe ziua n lounge, cu
un mic dejun delicios gratuit. n Sibiu exist cafenele minunate,
unde putei savura buturi delicioase i asculta uneori muzic live
cntat la pian. n apropiere este disponibil o parcare.
Camere duble superioare Camera 11 Luxembourg dormitorul
living
baie
Camere duble superioareEste decorat n stil baroc, avnd o vedere
deosebit asupra Bisericii Evanghelice din Piaa Huet. Dormitorul
foarte spaios este completat de un birou propriu i o baie modern.
Este ideal pentru familiile cu copii mici sau pentru oamenii de
afaceri.Poate fi rezervata n regim single sau duble.DOTARIDotri
camereLenjerie de ce mai bun calitateAcces InternetTV cu
cabluTelefon directMinibarBrouri cu informaii pentru vizita dvs n
oraDotri baieCabin duToaletPapuci baieUsctor pr
Camera tripla standard
Este o camer tripl cu paturi separate cu vedere spre Piaa Huet
cu Biserica Evanghelic. Aceast camer este perfect pentru turitii
tineri sau pentru familii cu copii.Camera dubla standard
Este o camer dubl cu paturi separate decorat n stil ssesc.In
zona Transilvaniei, acest gen de mobilier ssesc s-a transmis din
generaie n generaie, iar Casa Luxemburg a ncercat s pstreze o parte
din aceste vechi obiceiuri. Aceast camer i va ncnta pe cei ce
iubesc acest gen de art.
DOTARIDotri camere singleLenjerie de ce mai bun calitateAcces
InternetTV cu cabluTelefon directMinibarBrouri cu informaii pentru
vizita dvs n oraDotri baieCabin duToaletPapuci baieUsctor
prPreurile includ micul dejun.
apartament
BAIE
Un apartament modern mobilat ce ofer spaiul necesar pentru
relaxare, oferind o vedere deosebit a centrului istoric-Piaa Mic cu
Podul Minciunilor, Turnul Sfatului i Casa Artelor. Acest apartament
cu dou camere are un pat matrimonial confortabil i o canapea
extensibil n cea de-a doua camer. Este ideal pentru familiile cu
copii i nu numai.
DOTARIDotri n apartamenteLenjerie de cea mai bun calitateAcces
InternetTV cu cabluTelefon directMinibarBrouri cu informaii pentru
vizita dvs n oraDotri baieCad sau cabin duToaletPapuci baieUsctor
prPreurile includ micul dejun.
Restaurant mediteranean
Restaurante Restaurantul: Fattoria del gustoSpecific:
mediteraneanLocalizare: Restaurantul Fattoria del Gusto se afla in
centrul orasului Sibiu fiind la doar 950 de metri de Piata Mare, la
900 de metri de Piata Mica si la 800 de metri de Podul
Minciunilor.Descriere: Restaurantul Fattoria del Gusto este situat
in incinta Exclusive Hotel & More de 4 stele din Sibiu, si va
ofera o gama larga de preparate gustoase pregatite de Chef Horatiu
Boca.
Restaurant traditional romanesc
Restaurantul: Casa WeidnerSpecific: Traditional romanesc
Localizare: Restaurantul Casa Weidner este situat n inima
oraului Sibiu, la doar civa pai de cele mai importante obiective
turistice (Piaa Mare, Muzeul Brukenthal, Turnul Sfatului sau Podul
Minciunilor).Descriere: Dac v facei puin rgaz pentru a savura
gustul i pentru a admira rafinamentul preparatelor noastre, elegana
ambienei, amabilitatea personalului, vei simi c totul a fost creat
special pentru dumneavoastr.
Restaurant specific international
Restaurantul: Pizza Ouattro StagioniSpecific: International
Localizare: Restaurantul este amplasata in centrul orasului, la
doar 5 minute de gara, si un pas de Piata Mare a orasului in
apropieria spitalului Polisano.Descriere: Restaurantul Quattro
Stagioni din Sibiu te asteapta in toate cele patru anotimpuri ale
anului cu peste 40 tipuri de pizza gustoasa, ce iti ofera o
experienta culinara deosebita. Pe langa pizza, la restaurantul
Quattro Stagioni, vei gasi alte preparate care cuprinde
specialitati atent gatite din ingrediente proaspete si bauturi pe
toate gusturile. Poti alege sa savurezi preparatele noastre in
restaurant sau in gradina de vara.
La Restaurantul Pizza Quattro Stagioni gasesti: acces wireless
la Internet, posibilitatea achitarii consumatiei cu cardul, iar
pentru cei mai mici dintre oaspetii nostri, un loc de joaca
amenajat in gradina de vara.
Bauturi specifice
Bauturi specifice
Bauturile alcoolice specifice zonei Sibiului sunt tuica de
Talmaciuc sau rachiul Sadu care sunt consumate ca
aperitive.Fructele stau la baza prepararii acestor bauturi tari.
Zmeurata, afinata sau visinata sunt bauturi savuroase cu arome
puternice si care, consumate cu moderatie, au proprietati curative
ce vindeca afectiuni ale intestinelor sau stomacului. Bauturile
non-alcoolice specifice zonei Sibiului Dealurile terasate si
insorite alaturi de solul bogat au permis cultivarea livezilor in
special de meri si pruni in mai multe zone din judet. Sucul natural
de mere de la Slimnic sau cel de Mlncrav sunt cunoascute pentru
valorile nutritive. Incercati si siropurile naturale din fructe de
padure, deliciosul sirop din muguri de brad sau socata indulcita cu
miere de albine, preparate dupa retete vechi. Localnicii consuma si
astazi diverse plante medicinale sub forma de infuzie. Daca veti
cere un ceai de plante, veti primi o infuzie revigoranta de
sunatoare,tei si menta, cu proprietati curative.
Ce se vinde cel mai bine?
CE SE VINDE CEL MAI BINE?
Straiele populare tesute in Marginimea Sibiului au ajuns celebre
in toate colturile lumii. In pitoreasca zona din inima Ardealului,
mestesugarii croiesc si astazi pieptare, camasi, palarii sau
costume prin aceleasi metode pe care le-au invatat de la stramosii
lor, cu zeci de ani in urma. Aproape jumatate din ce produc exporta
in Franta, Germania, Canada sau Japonia. Iar comenzile sunt mai
mari de la an la an.
Numele Klaus Iohannis vinde bine, asa spun proprietarii de
restaurante din Sibiu, care au inclus in meniu preparate cu numele
presedintelui. Unele sunt inspirate chiar din ce comanda acesta, pe
vremea cand era primar. Pizza lui Iohannis, turnedo Herr President,
piept de pui Iohannis sau prajitura Klaus, sunt doar cateva dintre
mancarurile care se cer tot mai mult in restaurante. Trendul eco
ctig tot mai mult teren n rndul consumatorilor de la ora, care
tnjesc dup gustul produselor autentice. Locuitorii unei comune din
judeul Sibiu au neles acest lucru i l-au transformat ntr-un
avantaj. Nicio oaie de aici nu mnnc altceva n afar de iarb de pe
puni nepoluate sau furaje din semine cu certificat ecologic. Comuna
este, acum, aproape 100% eco, iar produsele se vnd printr-o
asociaie, pe model vest-european.
Un salam cu renume... Cine nu a auzit de Salamul de Sibiu? A
fost apreciat de romani inca de la inceputul aparitiei acestuia,
fiecare roman si-l dorea sa-l aiba pe masa, macar de sarbatori. Din
pacate dupa anii 1870 produsul s0a gasit din ce in ce mai putin pe
piata romaneasca din cauza exportului masiv impus in regimul
comunist. Primele livrari peste hotare de Salam Sibiu s-au realizat
in anii 50. Pana in anul 1989 se ajunsese la un export de 40-50 de
tone lunar in Austria, RFG, Cehoslovacia, Polonia, Israel, Belgia,
Suedia si URSS. Datorita succesului sau, atat pe piata nationala,
cat si la export, productia salamului de Sibiu s-a extins in
diferite zone ale tarii. In perioada regimului comunist, in anii
1975-1976, s-au infiintat si alte fabrici care produceau salamul de
Sibiu. La Sinaia au venit muncitori din Salonta si Bacau pentru
specializare privind tehnica de producere a salamului crud-uscat cu
mucegai de Sibiu. In prezent exista producatori recunoscuti in
Romania. Toti acesti producatori mentin vechile specificatii si
reteta originala. Traditii
O bun parte din datinile i obiceiurile din btrni se mai pstreaz
i astzi n localiti din judeul Sibiu. Strns legate de anumite
srbtori religoase i ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se
transform n adevrate spectacole de muzic, dans, port tradiional,
buctrie local, ndemnare artistic, creativitate i joc.Srbtoarea
lovirii cocoului de la Scdate
Srbtoarea lovirii cocoului de la Scdate
Considerat un ritual pgn, obiceiul lovirii cocoului de la Scdate
este o srbtoare incitant.` Se petrece a doua zi de Patele catolic,
cnd feciorii se trezesc de diminea pentru a le putea uda cu ap de
izvor pe toate fecioarele satului, care i ateapt gtite n straiele
populare spectaculoase, n faa porii deschise. Ceata este nsoi de
orchestra alctuit din muzicienii comunitii, deoarece n timp ce se
mparte cozonacul, plinca i oule colorate fetele trebuie dansate.La
ora 12.00 satul se adun la biseric pentru a participa la liturghie,
dup care rmn n centrul satului unde, cu pene roii i ct mai anos,
apare vedeta evenimentului, cocoul, care va porni cu parada spre
locul ritualului pe cmp. Acolo este legat cu o sfoar de un ciot iar
tinerii ncep o hor la o sut de pai distan. Pe rnd fiecare fecior
prsete dansul pentru a aa cocoul cu un par, ca simbol de pedeaps
pentru trdarea comis cu muli ani n urm, cnd a dat de gol
comunitatea ascuns n faa nvlitorilor. La un moment dat cel mai n
vrst fecior doboar cocoul i arunc parul, moment n care bieii se
desprind din hor i alearg ctre salcmul prestabilit. Primul ajuns va
fi purtat pe sus i recunoscut drept primul fecior al satului pn la
urmtoarea srbtoare. Cocoul este gtit n tocan i mprit comunitii
adunate la festinul de sear. Manifestarea organizat an de an n
satul de pa malul Oltului de maghiarii evanghelici este una pestri
din punct de vedere cultural i etnic, rezultat al convieuirii i al
schimbului de valori, de tradiii i simboluri ntre comunitile
romneti, sseti i ungureti.
Ziua urilor i burduhoilor, Cra
Ziua urilor i burduhoilor, Cra
La Cra, 8 ianuarie esteZiua Nebunilor! Este ziua n care tinerii
se mpart n dou cete, n burduhoi i n uri i mzglesc oamenii cu untur
i funingine pentru a alunga spiritele rele. Burhuhoii simbolizeaz
spiritele rele i ncearc s in oamenii departe de spiritele bune
ntruchipate de uri. Urii i burduhoii pornesc pe uliele satului,
nsoii de muzicani. n fruntea alaiului merg burduhoii, iar apoi vin
urii. n drumul lor ei i mzglesc pe cei care le ies n cale. Oamenii
sunt considerai acum a fi curai i se altur alaiului. Ziua
Nebunilorse ncheie la lsatul ntunericului cu un foc mare aprins n
curtea gazdei cetei unde urii i ard costumele pentru a arde
rul.Buzduganul de seceri, Cra
Buzduganul de seceri, Cra
n fiecare iulie, la Cra, se srbtorete Buzduganul de la seceri.
Dimineaa, din centrul satului i pn la pmntul gazdei, alaiul merge
cntnd, iar aici, btrnii comunei nva tinerii s taie spice i s lege
snopi. La final, femeile leag snopii n form de cruce, iar apoi aaz
crucile n form de buzdugan. La ntoarcerea n sat, alaiul este condus
de dou fetie ce poart buzduganul. Pe uliele satului alaiul e
ntmpinat de femei care stropesc secertorii cu ap curat, ca semn al
prosperitii, belugului i sntii. Alaiul se oprete la casa gazdei
pentru a-i primi rsplata pentru ajutorul dat. Secertorii sunt
ateptai cu masa plin de bucate alese. Dup jocul Cntecului Grului,
buzduganul este dus la biseric unde localnicii se roag pentru o
toamn mbelugat.
Meteleaua, Avrig
Meteleaua, Avrig
In 28 decembrie, e zarv mare laAvrigvizitatori de peste tot se
adun n Piaa Gheorghe Lazr pentru a vedeameteleii.Ateptat de muli,
srbtoarea Meteleaua este unul din cele mai vechi obiceiuri care se
practic la Avrig. Este o srbtoare cu origine pgn care simbolizeaz
birunia binelui, a luminii, a renaterii. Costumaia i mai ales mtile
cetelor de juni devin veritabile tablouri alegorice cu subiecte din
cele mai diverse. Dup parada costumelor, la miezul nopii, feciorii
ard lemnele rmase din cele strnse de la gospodari n Ajunul
Crciunului lundu-i rmas bun de la srbtoare.Udatul Ionilor,
Tlmcel
Udatul Ionilor, Tlmcel
Udatul Ionilor este un obicei pstrat din strbuni laTlmceli care
se srbtorete n continuare an de an.n ziua Sf. Ioan Boteztorul, de
cum se ivesc zorile, ntregul sat vuiete a srbtoare. Dup slujba
religioas, pornete spre ru alaiul format din feciori clri ce poart
steaguri tricolore, copii i juni mbrcai tradiional, un car alegoric
tras de boi mpodobii cu esturi i mrgele i mai n urm, mgruii cu moul
i baba din paie. Ajuni la ru, pe versuri tradiionale, junii i ud
rnd pe rnd pe toi ce poart numele de Ion. i pentru a uita de gerul
de afar, Ionii udai sunt rspltii cu colaci, vin i uic. Srbtoarea
continu apoi pe uliele strmte ale satului cu dansuri i cntece
specifice locului. Udatul Ionilor a devenit o srbtoare cu adevrat
spectaculoas care transmite un strop din veselia i emoia ntregului
sat.
Fuga Lolelor, Agnita
Fuga Lolelor, Agnita
Legendele spun c acest obicei i are rdcinile n Evul Mediu. Pe
cnd nvlitorii turci au asediat cetateaAgnitei, o tnr curajoas pe
nume Ursula s-a deghizat ntr-un costum nfricotor, a ieit din cetate
i pocnind din bici fcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe
turcii speriai.n secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strns
legat de obiceiul nmnrii lzii de breasl noului staroste. Adunarea
era nsoit delole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja
lzile de vecintate. Astzi, obiceiul se desfoar sub forma unei
parade deschise de cpetenia breslei cizmarilor nsoit de doi
copilai, simbol al ngerilor pzitori. Urmeaz apoi breasla
croitorilor, breasla blnarilor i breasla dogarilor, fiecare dintre
aceste bresle prezentnd publicului meteugurile tradiionale,
elemente i personaje specifice. Defilarea se ncheie cu
intonareaImnului Transilvanieiapoi lolele alearg n grupuri pe strzi
pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri i zgomotul
tlngilor. Dac sunt recunoscute de trectori, acestea ofer drept
recompens cte o gogoa.
Cetele de Juni din Mrginimea Sibiului
Obiceiuri de iarn, Mrginimea Sibiului
Cetele de Juni din Mrginimea Sibiului Dac v aflai n Mrginimea
Sibiului n preajma srbtorilor de iarn, cu siguran vei avea ocazia
de a v ntlni pe uliele satelor cu Ceata Junilor. Ceata Junilor este
un obicei prezent n aproape toate localitile Mrginimii Sibiului,
mai puin n Poiana Sibiului. Aceasta se formeaz, conform tradiiei,
la Sf. Nicolae, iar organizarea lor difer de la o localitate la
alta. Cetele de Juni i ncep activitatea o dat cu colindul din
Ajunul Crciunului. Mai nti ei colind n gospodria primarului, apoi
preoii din sat dup care urmeaz s fie colindai localnicii. n 28
decembrie, are loc la Slite ntlnirea cetelor. Juni i junese din
ntregul jude, mbrcai n costume tradiionale cu migal esute i special
pregtite pentru aceast zi de srbtoare se ntlesc la Slite n pai de
dans i cntece vesele tradiionale. E o srbtoare a bucuriei, un
adevrat spectacol al portului popular att de diversificat. Timp de
patru sptmni Cetele de Juni rspndesc cu bucurie, joc i voie bun
vestea Naterii Domnului i trecerea la noul an.
Craii i Irozii
Craii i Irozii
Craii sau Irozii sunt copiii care colind interpretnd o scenet
religioas.Colinda lor este att de bogat n coninut pentru c ea
transmite mesajul printr-o scenet i nu prin colinde. mbrcai n
costume populare, cu coifuri, sbii, panglici Craii interpreteaz n
prima zi de Crciun, la biseric scena Naterii Domnului. Acetia aduc
bucurie i emoie tuturor celor prezeni prin mesajul plin de
nsemntate pe care l transmit. ngroparea anului, Jina
ngroparea anului, Jina
La miezul nopii, junii ies n centrul comunei i svresc un ntreg
ceremonial de ngropare a anului ce a trecut, dup care ntmpin anul
ce urmeaz s vin cu jocuri, cntece i focuri de artificii.
OBIECTIVE
MUZEEMuzeul National Brukenthal- Cel mai important complex
muzeal din Sibiu si cel mai vechi muzeu din Romania are la baza
colectia de arta a Baronului Samuel von Brukenthal.Complexul
National Muzeal Astra-Complexul este format din trei muzee : Muzeul
Civilizaiei Populare Tradiionale ASTRA, Muzeul Franz Binder i
Muzeul Emil SigerusMuzeul Bisericii Evanghelice C.A.- constituie un
important spaiu al rememorrii i al experienei acumulate de-a lungul
secolelor de existen a Bisericii Evanghelice de Confesiune
Augustan.
Muzeul National Brukenthal
Complexul National Muzeal Astra
Muzeul Bisericii Evanghelice C.A.
BISERICI ISTORICECatedrala OrtodoxaBiserica EvanghelicaBiserica
CatolicaBiserica UrsulineBiserica FranciscanaBiserica din
groapaBiserica Dintre braziBiserica ReformataBiserica Sf.
JohannisBiserica Sf. ElisabetaBiserica Sf. LucaBiserica
AziluluiCapela CruciiSinagoga
Catedrala Ortodoxa
Biserica Evanghelica
Biserica Catolica
Biserica Ursuline
Biserica Franciscana
Biserica din groapa
Biserica Dintre brazi
Biserica Reformata
Biserica Sf. Johannis
Biserica Sf. Elisabeta
Biserica Sf. Luca
Biserica Azilului
Capela Crucii
Sinagoga
CENTRUL ISTORIC
PIATA MARE- este centrul orasului Sibiu de peste 500 de ani, un
loc in care istoria se intalneste la orice pas.PIATA MICA-este
impartita in doua de strada Ocnei care face legatura intre Orasul
de Sus si Orasul de Jos.PIATA HUET- s-a format pe traseul primei
incinte de fortificatii, este dominata de Biserica
Evanghelica.TURNURI DE APARARE- Cetatea Sibiului dispunea in 1751
de 39 de turnuri de aparare; unele din acestea se pot vedea si
astazi.ZIDURILE CETATII- la sfarsitul secolului XV, Sibiul era cea
mai puternica cetate din aceasta parte a Europei.
PIATA MARE
PIATA MICA
PIATA HUET
TURNURI DE APARARE
ZIDURILE CETATII
ZONE DE AGREMENT
Parcul de sub Arini- este unul dintre cele mai vechi si mai
frumoase parcuri din Romania fiind amenajat in 1856.Parcul Astra-
este situata in inima orasului si afost amenajta in 1879 pe locul
vechilor ziduri ale orasuluiPadurea Dumbrava- se intinde pe 960 de
hectare si este situat la 4 km de centrul orasului.Gradina
zoologica- este prima gradina zoologica din Romania si se afla in
Padurea Dumbrava.Paltinis Statiunea Paltinis este cea mai veche
statiune montana din Romania fiind inaugurata in anul 1894
Parcul de sub Arini
Parcul Astra
Padurea Dumbrava
Gradina zoologica
Paltinis
Proiect realizat de: Cojocaru Lavinia si Nedelcu
DianaCoordonator: Prof. dr. Neculita Mihaela
