01_Pagini de garda si cuprins.fmIeromonahul Theologos
Simonopetritul
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Tiprit cu binecuvântarea Înaltpreasfinitului
DOXOLOGIA Ia[i, 2015
Icoan portabil a Sfintei Maria Magdalena i a Sfântului Simon,
ctitorii Mnstirii Simonos Petras (1730).
CUPRINS
Introducere
.....................................................................................
11
1. Originea [i cre[terea Sfintei
.................................................... 15
2. Sfânta Maria Magdalena, ucenica lui Hristos
..................... 26
3. Sfânta Maria Magdalena la Rstignirea lui Hristos
.............................................................
29
4. Sfânta Maria Magdalena la Învierea lui Hristos .................
38
5. Activitatea apostoleasc a Sfintei Maria Magdalena la Roma
............................................................................................
59
6. Întoarcerea în Iudeea. Caznele [i izbvirea
Sfintei..........................................................
66
7. Activitatea apostolic a Sfintei Maria Magdalena în Marsilia
Galiei
..........................................................................
66
8. Întoarcerea la Ierusalim [i plecarea la Efes. Adormirea Sfintei
.........................................................................
68
II Con[tiin]a Bisericii cu privire la Sfânta Maria Magdalena
1. Adevrul [i rtcirile din jurul persoanei Sfintei Maria Magdalena
.............................................................
73
2. Sfânta Maria Magdalena la Sfin]ii Prin]i ai Bisericii
.......................................................................................
80
3. Sfânta Maria Magdalena în imnologie
................................. 86
4. Sfânta Maria Magdalena în Sinaxare
.................................... 95
III Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena
1. Cinstirea acordat Sfintei în Sfântul Munte [i în Mnstirea
Simonos Petras ..............................................
101
2. Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena în Metocurile
Mnstirii Simonos Petras ............................... 105
3. Cinstirea [i minunile în spa]iul elen
................................... 106
4. Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena în pelerinajele
din Rusia în anii 1888 [i 2006 ........................ 114
5. Loca[uri de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena (Mormântul –
Sfinte Mnstiri – Sfinte Biserici) ................. 118
6. Istoricul Sfintelor Moa[te ale Sfintei Maria Magdalena
..................................................... 124
Epilog
.............................................................................................
139
ANEXE
Sfânta Maria Magdalena Via]a [i petrecerea Sfintei [i întocmai cu
Apostolii Maria Magdalena
................................................. 145
1. Prolog
....................................................................................
145
4. Maria îl denun] pe Pilat la Împrat
................................ 148
5. Interogatoriul lui Pilat
........................................................ 148
6. Urmarea
................................................................................
149
8. Cltorie minunat la Marsilia
.......................................... 151
9. Învinuiri aduse stpânului locului
................................... 152
10. Conductorul [i femeia sa însrcinat pleac la Roma
.........................................................................
153
11. Moartea mamei. Întâlnirea cu Sfântul Petru .................
154
12. Gse[te pe mam [i pe fiu vii
.......................................... 155
13. Moartea [i mutarea moa[telor Sfintei Maria Magdalena
........................................................ 156
Sfânta Maria Magdalena în Sinaxare
...................................... 159
Sinaxar Latyšev, Luna iulie, ziua 22 Pomenirea Sfintei Maria
Magdalena .................................... 159
Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, Luna iulie, ziua 22
...................................................................
161
Sfântul Modest Arhiepiscopul Ierusalimului La femeile mironosi]e
.................................................................
162
Sfântul Fotie al Constantinopolului Întrebarea 218 ctre Amfilohie
.............................................. 163
Icoana portabil a Sfintei Maria Magdalena
din Sfânta Mnstire Dionisiou, sec. al XVIIIlea.
Prolog
9
Prolog
lena, constituie o binecuvântare pentru mnstirea noas
tr i o sfânt laud, bogie i
renume pentru Sfântul
Munte, dar i un odor multcinstit al Bisericii lui Hristos.
Srbtoarea Sfintei se prznuiete în mod strlucit în
sfânta noastr mnstire pe data de 22 iulie. Sfânta Maria
Magdalena împreun cu Sfântul Cuvios
Simon Izvo
râtorul de Mir constituie cei doi stâlpi i ctitori ai mnstirii
Simonos Petras. Necesitatea editrii
unei cri care s
cuprind viaa, petrecerea i locul
Sfintei Magdalena
printre ucenicii lui Hristos,
atitudinea ei vitejeasc la
Rstignirea i Învierea lui Hristos
i, în general, activi
tatea ei apostoleasc, precum i cele privitoare la confuzia
care sa fcut cu privire la
curia ei feciorelnic, neau
preocupat adeseori.
De aceea, am hotrât s încredinm o asemenea oper
Ieromonahului Theologos, care a considerat ca pe o bine
cuvântare faptul de a se ocupa
tiinific de un astfel de
studiu, cercetând izvoare vrednice de
crezare. Desigur,
încercarea în discuie impunea multe dificulti, dat fiind
faptul c mrturiile autentice din Scripturi despre viaa
i activitatea misionar a Sfintei sunt limitate i informa
iile corespunztoare puteau fi extrase numai din operele
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
i cele mai noi.
Mnstirii Simonos Petras (termenul odor fiind luat de la Slava
Litiei din slujba Sfintei), credem c prezint complet ima
ginea personalitii Sfintei Maria Magdalena.
De aceea se i editeaz acum pentru luminarea i zi
direa sufleteasc a credincioilor evlavioi care o cinstesc
pe Maria Magdalena. Ea ocup un loc de seam printre
femeile la care face referire Noul Testament.
Pe de alt parte, mâna fctoare
de minuni i
izvorâtoare de mir a Sfintei noastre care sa atins de Cel
Neatins, Domnul cel Înviat
i Dumnezeul nostru, este
pus la închinarea pelerinilor evlavioi
înluntrul sfintei
noastre Mnstiri, în fiecare zi, dar i afar din mnstire,
când se scot spre închinare i binecuvântare pentru sfinirea
poporului dreptcredincios al lui Dumnezeu.
Fr îndoial, înmiit au a se folosi închintorii care imit,
atât cât le este cu putin, sfânta i dumnezeiasca ei vieuire,
vrednic de imitare i, mai ales, credina, adâncimea dra
gostei i devotamentul ei pentru Cel ce a ptimit pentru noi
i Sa îngropat i a înviat, Hristos, Domnul i Dumnezeul
nostru.
Introducere
11
Introducere
În aceast carte se depune efortul de a aduce sub ochii
credincioilor evlavioi, cât mai autentic posibil, acele ele
mente pstrate care înfieaz chipul mre al Mironosiei,
al celei întocmai cu Apostolii, Sfânta Maria Magdalena.
Mai concret, în primul capitol se prezint viaa i petre
cerea Sfintei Maria Magdalena, cu referire special la ori
ginea i educaia ei, i îndeosebi la prezena ei energic,
în calitate de uceni a lui Hristos, la chinuitorul drum al
Dumnezeuluiom ctre Rstignire. Dragostea ei
fa de
Învtorul Hristos a învrednicito s devin prima uce
ni a Învierii. În continuare, vor urma activitatea ei apos
toleasc, urmat de caznele din Ierusalim i adormirea ei
în Efes.
În capitolul al doilea, interesul se concentreaz asupra
temei rstlmcirii i defimrii persoanei Sfintei Maria
Magdalena, mai cu seam în Apus, i asupra restabilirii
adevrului istoric în privina acestui lucru. În acest scop
se va da cuvântul Prinilor Bisericii, Imnografiei i tra
diiei sinaxarelor.
În capitolul al treilea sunt înregistrate informaiile is
torice referitoare la cinstea i
la minunile Sfintei Maria Magdalena dea
lungul timpului în Muntele Athos, la
metocurile Mnstirii Simonos Petras i în alte pri. Se face
referire special i la „ieirile” cinstitelor moate ale Sfintei
Maria Magdalena în Rusia în anii 18881892 i în 2006, dar i
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
12
la ieirile, mai dese,
în spaiul elen. De asemenea, sunt
înscrise locurile de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena,
precum mormântul Sfintei, Sfintele Mnstiri i Biserici,
paraclisele, precum i moatele pstrate, care se afl îm
prtiate în întreaga Biseric Ortodox. Dar în mod special,
va fi vorba despre istoria plin de peripeii a sfintelor moate
a cinstitei mâini i se va pecetlui acest capitol cu referirea
la prezena vie a acestor moate de har izvorâtoare i ne
striccioase, a acestei mari comori a Mnstirii Simonos
Petras i a Bisericii noastre.
În acest mod, se ofer o informaie general cu privire
la acest chip al Bisericii noastre care constituie modelul
vieii duhovniceti i apostolice, al unei credine înflc
rate i unei iubiri jertfelnice fa de Domnul.
Prin toate cele câte sau scris pe larg suntem datori s
mrturisim c cercetarea noastr nu a epuizat subiectul,
din pricina chipului pluridimensional al Sfintei care, dup
Preasfânta Maic a lui Dumnezeu i mama Maicii lui Dum
nezeu, Sfânta Ana, este cinstit în mod special în Sfântul
Munte. Astfel, fr îndoial, se impune un studiu înc i
mai tiinific decât acesta. Lucrarea de fa are în vedere mai
înainte de toate prezentarea icoanei marii noastre Sfinte
i apoi folosul duhovnicesc al credincioilor din expunerea
înlimii vieii i petrecerii ei.
Pentru o prezentare mai complet a acestei biografii
i a acestui studiu am preluat informaii din bibliografia
existent. Din aceast poziie exprimm, dup cum se cu
vine, clduroase mulumiri i felicitrile noastre autorilor
preioaselor cri care sau scris despre Sfânta Magdalena.
În mod concret, aducem mulumiri
îneleptului monah
Patapie pentru studiul lui desvârit scris în general despre
Sfânta, i în mod cu totul special pentru cercetarea care are
legtur cu literatura
imnologic despre ea; domnului
Introducere
13
Evanghelos Karadimos pentru studiul lui tiinific minu
ios care le precede mai ales cronologic pe toate celelalte
pe care leam amintit aici; domnului Constantin Garitsis
pentru importanta cercetare i studiere atent în principal
a Evangheliilor apocrife, a textelor omiletice, a prinilor
Bisericii i a tradiiei sinaxare. În final, Domnului Manouil
Tasoula, pentru cercetarea lui cu privire la tradiiile exis
tente despre Sfânta Maria Magdalena în Apus, precum i
la peripeiile sfintelor ei moate. Acestuia, precum i prin
telui Patapie îi datorm clduroase mulumiri pentru tri
miterea preiosului material fotografic
i arhivistic care
avea legtur cu Sfânta i care nea ajutat semnificativ în
alctuirea prezentului studiu. În cele din urm, datorm
mulumiri Domnului Th. Giancu, care sa oferit cu noblee
si asume îngrijirea ediiei prezentei cri, în calitate de
profesor la Universitatea Aristotel din Tesalonic.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Sfântul Simon, Sfânta Maria Magdalena i ÎnainteMergtorul.
Icoana ctitorilor de la Chilia lui Donta din Simonos Petras (1857).
I. Via]a Sfintei Maria Magdalena
15
I
1. Originea [i cre[terea Sfintei
Începând istorisirea vieii i
petrecerii Sfintei Maria
Magdalena, chemm mai întâi ajutorul ei, pentru ai reda
corect viaa, pe baza istorisirilor evanghelice, pe baza tex
telor patristice i hagiografice, precum i a tradiiilor care
sau pstrat.
Maria Magdalena, cum mrturisete i numele ei, sa
nscut în Magdala Galileei. Numele
ebraic „Magdala”
înseamn turnul lui Dumnezeu. Probabil de la acest fapt
pornind, Însui Hristos a cutat pretext pentru ai atribui
supranumele acesta, aa cum a fcut cu ceilali ucenici ai Lui.
Se spune c „lea pus lor nume”1. Astfel, pe fiii lui Zevedeu,
Iacob i Ioan, ia numit „Boanerghes”, care înseamn „fiii
tunetului”2. Pe Simon la numit Chefa, care se va numi Petru3.
Pe vameul Levi la numit Matei, care se tâlcuiete „darul
lui Dumnezeu”4. Pe Iuda Levveul la numit Taddeu5. Pe Toma
la numit „Geamnul”, ca s arate, potrivit lui Theofanes
1 Mc. 3, 1619.
2 Mc. 3, 17. 3 In 1, 42.
4 Mt. 9, 9; Mc. 2, 14.
5 Mt. 10, 3.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
16
Kerameus (sec. XII)6, dispoziia
ostenitoare fa de uce
nicii Lui; i aa mai departe.
O informaie unic despre patria Sfintei neo d Sfântul
Evanghelist Matei, în Noul Testament7, când spune c Iisus
dup minunea hrnirii celor patru mii de brbai, dup
ce a slobozit mulimile, Sa urcat în corabie i a venit în i
nutul Magdalei. Evanghelistul Marcu8 înainteaz cu un pas,
zicând c Iisus, împreun cu ucenicii lui, a venit cu corabia
în prile Dalmanouthei9 care era un
inut pescresc pe
malul lacului Ghenizaret aproape de Magdala. Din aceast
regiune provenea i Sfânta Maria Magdalena.
Satul Magdala este la o distan de patru kilometri NV
de oraul Tiberiada i se afl pe coasta apusean a rmului,
în regiunea satului arab de astzi ElMegdel10. Sa observat
de ctre cercettori c numirile oraelor i satelor de pe rm
sunt legate direct de pescuit. Astfel, Bethsaida se traduce
„locul cu pete”. Magdala era numit de ctre rabini „Turnul
petilor” (Migdal Nounaïá)11 sau „Petii uscai”. Dar Maria
Magdalena din Magdala sa artat cu adevrat turn întrupat
al lui Dumnezeu, ca una care provenea din Magdala, dar
în primul rând fiindc în întreaga ei via ia pzit locul
de cinste, pe care i la încredinat Dumnezeu, s fie deopo
triv cu apostolii.
6 Omilia la Evanghelia a 7a de diminea, PG 132, 660 [se refer la
Evanghelia a 7a din cele 11 care se citesc la Utrenie].
7 Mt. 15, 39.
8 Mc. 8, 10.
9 Dalmanoutha, patria Sfintei Maria Magdalena, se afla la 5 km
la sud de Marea Tiberiadei pe coasta de apus a rmului. Dalmanoutha
i Magdala nu e nevoie s fie identificate. Erau zone apropiate [ΘΗΕ
(Η Θρησκευτικ και Ηθικ Σγκυκλοκαδεια), 4, col. 895]; de
asemenea varianta aramaic a Magdalei, Dictionnaire Encyclopédique
de la Bible, Brepols, 2002, p. 328.
10 „Magdala”, ΘΗΕ, 8, coll. 439440.
11 Giuseppi Ricciotti, Viaa lui Iisus Hristos, Atena, f.a., p. 358.
Fotografie cu oraul Tiberiada astzi.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Care îns a linitit furtuna numai prin Cuvântul Lui17. Dea
supra acestei ape a pit i Petru18. Domnul a plutit de multe
ori cu corabia pe acest lac, i în oraele care se aflau în jurul
lui au avut loc
cele mai multe minuni ale Lui. Oraul
Capernaum a fost centrul i punctul de pornire al activi
tii Lui. În acest lac pescuiau
i ucenicii lui Iisus chiar
mai înainte de a fi chemai la vrednicia apostoliei. Dup În
vierea lui Iisus, la acest lac sau întors i ucenicii, acolo unde
Lau i vzut pe Domnul Înviat i unde li Sa i artat19.
Frumuseea lui este ludat printre alii i de Frederic
Farrar în inegalabila limb literar a traductorului Alexandru
Papadiamanti: „Lacul cu apele lui sclipitoare de cristal zace
pe fundul unui cu uria i se afl cu 212 metri mai jos de
suprafaa Mediteranei. De aceea pstreaz acolo cldura
sufocant. Lacul st neclintit ca o piatr de opal cu sclipiri
de smarald (ca o piatr preioas fulgerând verde închis)
în interiorul dealurilor verzi. Apele sunt înc atât de fru
moase în limpezimea lor, ca atunci când Petru a aruncat
mrejele în ele i Iisus vedea
în adâncurile lor cristaline.
Lumina soarelui lumineaz înc locul de jur împrejur, vz
duhul se înmiresmeaz de la miresmele naturale, iar tur
tureaua ciripete în vi i pelicanul pescuiete prin ape.
Mult mai uimitoare i mai minunate erau lacul i locurile
acelea în vremea venirii Lui. Flavius Josephus, când descrie
cu uimire frumuseile lui, ajunge la concluzia c anotim
purile anului par s se fi certat între ele pentru a deine
acest loc i c întreaga fire la plsmuit ca pe un model i
ca pe un exemplu. Iar Talmuditii au un proverb, cum c
Dumnezeu a plsmuit apte mri în pmântul Canaanului,
17 Mt. 8, 23 et passim.
18 Mt. 14, 22.
19 In 21, 1 et passim.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
24
legii mozaice, copiii erau mare binecuvântare (Ps. 127,
Ps. 128), desigur, cu o preferin special pentru biei. Le
gea era categoric în privina faptului c fiecare copil de
parte brbteasc trebuia s fie tiat împrejur. În timpul
lui Hristos circumcizia trebuia s fie fcut la opt zile de la
natere. Pentru fetie existau ritualuri cu caracter religios
asemntoare ca s se însemneze prin aceasta i aparte
nena lor la poporul ales.
În legtur cu numele pe care îl puneau copilului era
credina c acesta reprezenta un element constitutiv al per
sonalitii sale i c influena i caracterul lui. Din acest
motiv, dreptul alegerii numelui aparinea capului familiei,
tatl25. Totui de cele mai multe ori alegerea se fcea dup
aceea din acordul ambilor prini. Prinii au dat aadar
micii lor fetie numele de Maria, un nume de femeie obi
nuit i lau însemnat cu pecetea lui Dumnezeu26. Primii ani
Maria a rmas dependent de maica ei, de vreme ce br
baii iudei nu preau s aib vreun amestec în grija copiilor
zi de zi. Este îns adevrat c femeile iudaice erau mame
minunate, atente i dedicate. Biblia este plin de exemple
de iubire matern. Ceea ce israeliii considerau lucrul cel
mai important era educaia moral. i fiindc legea mo
ral se întâlnea cumva cu legea religioas, cea dintâi datorie
moral a tatlui era si învee pe copii poruncile lui Dum
nezeu. De asemenea, prinii istoriseau micuilor lor toate
minunile pe care le fcuse Iahve poporului su.
Funcia de învtor o aveau la mare cinste. Spuneau c
învtorul de coal este îngerul purttor al Celui Venic!
25 Cf. Lc. 1, 63, „Ioan este numele lui”.
26 Numele Mariam este o alterare a numelui surorii
lui Moise,