Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, doctorul cel fără de plată, tămăduitorul trupurilor şi al sufletelor (†303)

7/31/2019 Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, doctorul cel fără de plată, tămăduitorul trupurilor şi al sufletelor (†303)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-mare-mucenic-pantelimon-doctorul-cel-fara-de-plata-tamaduitorul 1/217

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, doctorul cel fără de plată, tămăduitorultrupurilor şi al sufletelor (†303)

(27 iulie)

Sfântul Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon a trăit între anii 275 - 303 d. Hr. A pătimit şi a fomartiri!at în timpul marii perecu"ii a creştinilor# ordonată de împăratul $iocle"ian. SfânPantelimon ete unul dintre cei mai cunocu"i şi iu%i"i fin"i ai &iericii lui Hrito. Pomenit în dade 27 iulie# acet fânt ete adeea numit 'doctor fără de ar(in"i'# arătându-e prin aceata cum că





ia-a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon Sfântul 8ămăduitor, prieten al *olna!ilor!ideo&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+7+

8eodor analac#e Mănăstirea Sfântul Pantelimon Sfântul Munte $t#os +728eodor analac#e Mănăstirea Sfântul Pantelimon 9 Panac#rantos&&&&&&&&&&&&+6.coane&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+6/

!an"#elia şi $postolul %ilei

!an"#elia



!& oan +1, +727B +5, +2

Zis-a Domnul ucenicilor Săi:17. Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.18. Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai nainte !ec"t pe voi M-a ur"t.1#. Dacă aţi $i !in lume, lumea ar iubi ce este al său% !ar pentru că nu sunteţi !in lume, ci &u vam ales pe voi !in lume, !e aceea lumea vă urăşte.'(. A!uceţi-vă aminte !e cuv"ntul pe care vi l-am spus: )u este slu*a mai mare !ec"t stăp"nsău. Dacă M-au pri*onit pe Mine şi pe voi vă vor pri*oni% !acă au pă+it cuv"ntul Meu şi pe

vostru l vor pă+i.'1. ar toate acestea le vor $ace vouă !in cau+a numelui Meu, $iin!că ei nu cunosc pe el ce Mtrimis.''. De n-aş $i venit şi nu le-aş $i vorbit, păcat nu ar avea% !ar acum n-au cuv"nt !e !e+vinovăţipentru păcatul lor.'. el ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe /atăl Meu.'0. De nu aş $i $ăcut ntre ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a $ăcut păcat nu ar avea% !aacum M-au şi vă+ut şi M-au ur"t şi pe Mine şi pe /atăl Meu.'. Dar 2aceasta3, ca să se mplinească cuv"ntul cel scris n 4e*ea lor: 5M-au ur"t pe ne!rept5.'6. ar c"n! va veni M"n*"ietorul, pe are &u l voi trimite vouă !e la /atăl, Duul A!evăruluare !e la /atăl purce!e, Acela va mărturisi !espre Mine.'7. 9i voi mărturisiţi, pentru că !e la nceput sunteţi cu Mine.

1. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi.'. ă vor scoate pe voi !in sina*o*i% !ar vine ceasul c"n! tot cel ce vă va uci!e să crea!ă ca!uce ncinare lui Dumne+eu.

$postol



pistola către 8imotei a Sfântului $postol Pa!el

8imotei 2, ++0

;iule /imotei,

1. /u, !eci, $iul meu, ntăreşte-te n arul care e n <ristos isus,'. 9i cele ce ai au+it !e la mine, cu mulţi martori !e $aţă, acestea le ncre!inţea+ă la oamecre!incioşi, care vor $i !estoinici să nveţe şi pe alţii.. Su$eră mpreună cu mine, ca un bun ostaş al lui <ristos isus.0. )ici un ostaş nu se ncurcă cu treburile vieţii, ca să $ie pe plac celui care str"n*e oaste.. ar c"n! se luptă cineva, la =ocuri, nu ia cununa, !acă nu s-a luptat !upă re*ulile =ocului.6. uvine-se ca plu*arul ce se osteneşte să măn"nce el mai nt"i !in roa!e.7. nţele*e cele ce-ţi *răiesc, căci Domnul ţi va !a pricepere n toate.8. A!u-ţi aminte !e isus <ristos, are a nviat !in morţi, !in neamul lui Davi!, !upă &van*el

mea,#. >entru are su$ăr p"nă şi lanţuri ca un $ăcător !e rele, !ar cuv"ntul lui Dumne+eu nu lea*ă.1(. De aceea toate le rab!, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte !e m"ntuirea care este ntr<ristos isus şi !e slava veşnică.



Canon de ru"ăciune către Preasfânta 'ăscătoare de umne%eu şi pururea ecioara Maria lSăr*ătoarea Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon

Cântarea +

rmosul< +ntru adânc a aşternut de demult toată oatea lui ,araon puterea cea prea într-armată întrupându-Se u)ântul# a pierdut păcatul cel prea rău $omnul cel prea lă)it# căci cu la)ă Sprea mărit.

Sti#< >reas$"ntă )ăscătoare !e Dumne+eu, miluieşte-ne pe noi.

a pe o frumoaă# ca pe o împodo%ită toată# ca pe cea fără pri/ană între femei# $umne!eu pe tinale(ându-te# în pântecele tău cel fără pri/ană S-a ălăşluit. Pe Acela roa(ă-# ceea ce eşti cu tot

fără pri/ană# de tina (reşelilor ă mântuiacă pe to"i cei ce te laudă pe tine.


Precum !ice palmitul# urată# de-a dreapta# ca o +mpărăteaă a +mpăratului ce a răărit dpântecele tău# ai tat. Pe Acela roa(ă-# ceea ce eşti cu totul fără pri/ană# ca tătător de-a dreapta mă arate în !iua răplătirii# $umne!eiacă Mireaă.




1oată firea cea tricată a oamenilor# prin toate cele netre%nice# ai înnoit-o# ceea ce ai năcut ploacea cereacă. Pentru aceea# te ro( şi %ra!da ufletului meu cea ucată arat-o aducătoare de road$umne!eiacă Mireaă.

Cântarea a 3a

rmosul< +nflorit-a putiul ca şi crinul# $oamne# %ierica pă(ânilor cea tearpă prin )enirea 1a# înt

care -a întărit inima mea.Sti#< >reas$"ntă )ăscătoare !e Dumne+eu, miluieşte-ne pe noi.

+m%răcându-Se în mine# omul# din pântecul tău a ieşit ,ăcătorul# ceea ce eşti cu totul fără pri/an/aina netricăciunii dăruind celor ce -au (olit prin multe lucrări netre%nice.


Pe u)ântul lui $umne!eu cel prea cintit -ai năcut# Stăpână. Pe Acela cu oârdie roa(ă- ă S

miloti)eacă pre meritul meu uflet# cel mâ/nit pentru ocările dulce"ilor.


ănile ufletului meu tămăduieşte-le# Preacurată şi merită inima mea cea otră)ită cu )eninşarpelui )indec-o cu doctoria ta cea lucrătoare.

Cântarea a .a

rmosul< enit-ai din ,ecioară nu ol# nici în(er# ci 1u +nu"i# $omnul# 1e-ai +ntrupat şi m-mântuit pe mine# tot omul. Pentru aceata# cânt 4ie Sla)ă puterii 1ale# $oamne.


Picătură de umilin"ă rourea!ă-mi mie# Stăpână# înlăturând toată arderea inimii mele şi a întritămele şi adău(irile cele înşelătoare potoleşte-le.


Pe mine cel )ătămat cu arma defătării şi care !ac rănit# prea curată# nu mă trece cu )ederea# ci m)indecă cu uli"a şi cu ân(ele ,iului tău şi $umne!eului notru# el ce a fot ăti(nit.


eea ce te-ai îm%o(ă"it cu tăpânia a toată făptura# pe mine# cel rău ărăcit# în)redniceşte-mă ddumne!eiecul dar# ca ă te lă)ec pe tine ca pe foloitoarea mea cea %ună# ceea ce eşti cu totul făpri/ană.

Cântarea a 1a



rmosul<Mi*locitor 1e-ai făcut lui $umne!eu şi oamenilor# Hritoae $umne!eule. ă prin 1inStăpâne# am aflat coaterea din noaptea necunoştin"ei către Părintele 1ău# +ncepătorul luminii.


eea ce ai năcut alea ie"ii# prea curată# po)ă"uieşte-mă la calea cea dreaptă pe mine# cel urp

acum fără pricepere pre calea şi prăpatia cumplitelor căderi.Sti#< >reas$"ntă )ăscătoare !e Dumne+eu, miluieşte-ne pe noi.

+ntrăinându-mă ne%uneşte fără pricepere de la $umne!eu# ,ecioară# în defrânări am )ie"uit# latura patimilor cea depărtată rătăcind ci mă întoarce şi mă miluieşte cu mân(âierile tale.


u apele tale cele de )ia"ă cur(ătoare adapă pe ro%ul tău cel aprin cu )ăpaia păcatelor şi ar

nă)ălirile demonilor# ,ecioară Maică Preacurată.

Cântarea a 5a

rmosul< +n adâncul (reşelilor fiind încon*urat# c/em adâncul miloti)irii 1ale cel neurmat dtricăciune# $umne!ele# coate-mă.


Să nu mă ară"i demonilor pre %ucurie la *udecata ce )a ă fie# Stăpână. i# cu %ună)oin"ă ă caupre mine# ru(ând pe 6udecătorul şi ,iul tău.


u (ândurile 1e-am mâniat# $oamne şi cu faptele mele cele )iclene şi fărădele(e. ar acum adpre ru(ăciune pe Maica 1a îndură-1e şi mă mântuieşte.


$e oândă miluieşte-mă# Stăpână# pe mine cel ce pe mine înumi m-am oândit cu (reşelile mele# eea ce ai năcut pe 6udecătorul şi $umne!eul tuturor# cu totul lăudată.

Cântarea a 7a

rmosul< Porunca cea potri)nică lui $umne!eu# a tiranului celui călcător de le(e# înaltă )ăpaieridicat iar Hrito# el ce ete &inecu)ântat şi prea lă)it# a întin cintitorilor de $umne!eu tineroua $u/ului.




1ăria mea şi lauda şi mântuirea# foloitoare tare şi !id ne%iruit fiind# Stăpână# pe demonii ce oştec aupra mea %ate-i# că totdeauna caută ă mă omoare pe mine.


Pe $umne!eu +ntrupându- din feciorecul tău ân(e# ai îndumne!eit# ,ecioară# omenirea. Pent

aceata# mă ro( "ie pe mine# cel purcat cu patimile şi tricat cu meşteşu(urile )ră*maşului# mmiluieşte cu ru(ăciunile tale.


uptorul mai înainte a înc/ipuit naşterea ta# eea ce eşti cu totul fără pri/ană că pe tineri nu i-a aprecum nici pântecele tău ,ocul cel de neîndurat. Pentru aceata# mă ro( "ie de focul cel )eşni!%ă)eşte pe ro%ul tău.

Cântarea a 6a

rmosul< uptorul cel cu foc oarecând în &a%ilon# lucrările şi-a depăr"it cu dumne!eiaca poruncpe caldei ar!ând şi răcorind pe credincioşi# care cântau &inecu)ânta"i# toate lucrurile $omnului# $omnul.


â)neşte după cele %une# de la cele rele depărtându-te# prin purtarea de (ri*ă de dumne!eielucruri# uflete al meu. u(ătoare pentru tine a)ând pe Maica lui $umne!eu şi foloitoarea tutur

cea neînfricată# ca pe o miloti)ă şi de oameni iu%itoare.Sti#< >reas$"ntă )ăscătoare !e Dumne+eu, miluieşte-ne pe noi.

$e!le(at-ai de le(ătura oândirii cea de demult omenirea# de $umne!eu 8ăcătoare. Pentru aceamă ro( "ie de!lea(ă toată le(ătura răută"ii inimii mele# prea curată# le(ându-mă cu dumne!eiadra(ote a 9iditorului.


a!a Sla)ei 1atălui năcând-o# inima mea ceea ce e mâ/neşte pentru ocara (reşelilor# 8ăcătoade $umne!eu# luminea!-o şi Sla)ei celei pururea )eşnice mă arată părtaş# ca ă te lă)ec credin"ă.

Cântarea a /a

rmosul< ,iul Părintelui celui fără de început# $umne!eu şi $omnul# întrupându-Se din ,ecioară# a arătat nouă# ca ă lumine!e cele întunecate şi ă adune cele riipite. Pentru aceata# pe 8ăcătoarde $umne!eu# cea prea lăudată# o lă)im.




:utând mâncare necu)ioaă Adam# moarte din pom cu amărăciune a cule. ar ,iul tău# pe lempironindu-Se# dulcea"a nemuririi a i!)orât# Preacurată pentru aceata# pe tine te cintim.Sti#< >reas$"ntă )ăscătoare !e Dumne+eu, miluieşte-ne pe noi.

+mpărăteaă eşti a +mpăratului şi $omnului# în c/ip mai preu de cu)ânt năcând pe el ce a tric

împără"iile iadului. Pe Acela# ,ecioară# cu oârdie roa(ă- ă în)redniceacă de +mpără"ia cea de pe to"i cei ce te cintec pe tine.


+m%unătă"eşte# Stăpână# merită inima mea# cea înrăută"ită prin potopurile defătărilor. ;i ca <care ai năcut pe el %un şi %ună fiind toată# prin uşile cele %une ale pocăin"ei mă c/eamă.

Sedelna# (laul al =-lea. Podo*ie< Pe +n"elepciunea şi u)ântul în pântecele tău !ămilind# lumii năcut pe el ce "ine toate# Maica lui $umne!eu şi în %ra"e ai a)ut pe el ce cuprinde toate# p

$ătătorul de /rană al tuturor şi ,ăcătorul făpturii şi $omnul. Pentru aceata# te ro(# Preacura,ecioară şi cu credin"ă tri( către tine ca ă mă i!%ă)eşti de (reşeli când )a fi ă tau înaintea fe9iditorului meu. Stăpână ,ecioară curată# a*utorul tău atunci ă-mi dăruieşti# că toate le po"i# câte )oieşti.

Canon de ru"ăciune către Sfântul Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon



8roparul Sfântului Mare Mucenic şi 1ămăduitor Pantelimon# (laul al 3-lea Purtătorule de c/inuSfinte şi tămăduitorule Pantelimon# roa(ă pe Miloti)ul $umne!eu ă dea iertare de (reşufletelor noatre.

Cântarea +

rmosul< +ntru adânc a aşternut de demult toată oatea lui ,araon puterea cea prea într-armată iîntrupându-Se u)ântul# a pierdut păcatul cel prea rău $omnul cel prea lă)it# căci cu la)ă S-a prmărit.

Sti#< S$inte Mare Mucenice şi tămă!uitor >antelimon, roa*ă-te lui Dumne+eu pentru noi.

Apropiindu-te de Hrito de %ună)oie# mai înainte de fârşitul tău cel întru Hrito# ai în)iat un mooarecând şi acum# prea fericite şi pe mine cel omorât cu muşcarea păcatului# mă în)ia!ă ru(ăciunile tale# Sfinte Pantelimon.


ăărit-ai ca o tea purtând în tinere"e minte de %ătrân şi de $umne!eu (ânditoare iar prfrumue"ea trupului podoa%ă ufleteacă a(oniindu-"i# u)ântului celui prea lă)it te-ai arătat prfrumo.


>morându-te pentru lume şi întru Hrito îm%răcându-te# prea fericite# prin %aia &ote!ului# te-făcut or(an de $umne!eu purtător şi )a lucrării $u/ului# pe to"i )indecând şi %olile tuturtămăduind.



Slavă /atălui şi ;iului şi S$"ntului Du.

+n"elepciunea prietenă "ie câşti(ându-"i şi părtaş )ie"ii aducându-te# de la dâna te-ai cintit şi cununa darurilor te-ai împodo%it# cu luminarea dumne!eieştilor ra!e# fericite# trălucind.

9i acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin 2a )ăscătoarei3.

u %inecu)ântări# Preacurată cintită# ai încununat firea cea %letemată de ,ăcătorul pentneacultare# ceea ce ai năcut pe Hrito şi din tricăciune ai lo%o!it-o. Pentru aceata# %ucurândne# to"i credincioşii pe tine te fericim.

Cântarea a 3a

rmosul< +nflorit-a putiul ca şi crinul# $oamne# %ierica pă(ânilor cea tearpă prin )enirea 1a# întcare -a întărit inima mea.


u)intele $u/ului au!indu-le# te-ai făcut ca nişte pământ %un şi %ine roditor# primind ămân"ă mult pre" şi rodind# de trei ori fericite# mântuirea ufletelor.


>morât-ai măietria muşcăturii %alaurului şi ufletul "i-ai în)iat# cu dumne!eiacă înuflare a dooară năcându-te şi +mpăratului tuturor înainte tând.

Sti#< S$inte Mare Mucenice şi tămă!uitor >antelimon, roa*ă-te lui Dumne+eu pentru noi.uşinat-ai porunca cea fără de $umne!eu a tiranilor şi la Hrito ai aler(at# în locul tuturor pdânul câşti(ându- şi te-ai făcut# de $umne!eu în"elep"ite# mare ne(u"ător.


redin"a cea dreaptă a maicii tale ai iu%it-o# mărite şi ai urât necredin"a tatălui tău cea plină înşelăciune# ca un în"elept# lucrul cel mai %un ale(ând.


$omnul# cel ce poartă toată făptura cu dumne!eiaca )oin"ă# pe mâinile tale a fot purtat# ,ecioarPe Acela acum roa(ă- ă mântuiacă din prime*dii ufletele noatre.

Cântarea a .a

rmosul< enit-ai din ,ecioară nu ol# nici în(er# ci 1u +nu"i# $omnul# 1e-ai +ntrupat şi m-mântuit pe mine# tot omul. Pentru aceata# cânt 4ie Sla)ă puterii 1ale# $oamne.




ănindu-te cu dra(otea Stăpânului# "i-ai împăr"it a)u"ia la ăraci# pe tine înu"i (olindu-te pc/inuire# pe care ai îndurat-o# năde*dile cele )eşnice mai înainte )ă!ând.


6ertfa de laudă lui $umne!eu ai adu# câr%indu-te lămurit de c/ipurile idoleşti şi toată întărâtarcelor pă(âni ai călcat-o# purtătorule de c/inuri.


elor răni"i cu %ârfirea şi de pi!mă %irui"i# puterea ta cea ne%iruită le-ai pu înainte# mucenice şi înarmându-te# ai %iruit tirania cea pă(âneacă.


el ce a fot "inut în %ra"ele %ătrânului Simeon# cu cu)intele %ătrânului te-a )ânat pe tine# SfinPantelimon# pre dumne!eiaca cunoştin"ă şi pre mântuirea şi i!%ă)irea multora.


$oamne şi fecioare în urma ta au aler(at# )ă!ându-te pe tine ,ecioară# $oamnă şi Maică. ă numtu pe amândouă într-una le-ai adunat# ,ecioară# ceea ce eşti cu totul fără pri/ană.

Cântarea a 1a

rmosul< Mi*locitor 1e-ai făcut lui $umne!eu şi oamenilor# Hritoae $umne!eule. ă prin 1inStăpâne# am aflat coaterea din noaptea necunoştin"ei către Părintele 1ău# +ncepătorul luminii.


u %ucurie luptele muceniciei le-ai ă)ârşit# apărat fiind cu dumne!eiaca putere şi cu ră%dare tac/inurile uferind# %ucurându-te ai (răit pe alt $umne!eu afară de 1ine nu cunoaştem.


,iind pu în fa"ă la luptele cele de c/inuri# fericite# cu dumne!eiacă putere mai preu te-ai făcdecât tirania pă(ânilor celor fără de $umne!eu şi decât ne%unia cea rătăcitoare# îm%răcându-te întHrito puitorul de ne)oin"ă.


+n"elepciune îndră!nea"ă a)ând şi câşti(ându-"i îndemnare ufleteacă puternică# orice c/ipuri ră%dat cu )ite*ec (ând# fericite# prin darul dumne!eieştii ruci fiind întărit.




or%a cea întunecoaă a celor rătăci"i a defăimat-o# cu cereaca în)ă"ătură# purtătorul de c/inuri şia făcut multora pricinuitor de prea lă)ită mântuire# cu lucrarea 1a# Hritoae# fiind întărit.


9icerile în"elep"ilor şi )or%ele cele acune ale tuturor şi proorociile proorocilor# prea lă)ită# mînainte te-au înc/ipuit pe tine în c/ip lămurit# că a)eai ă fii în )remurile de pe urmă 8ăcătoare $umne!eu afară de tine pe alta curată nu cunoaştem.

Cântarea a 5a

rmosul< +n adâncul (reşelilor fiind încon*urat# c/em adâncul miloti)irii 1ale cel neurmat dtricăciune# $umne!ele# coate-mă.


ătăcirea !eilor ciopli"i ai cuipat-o şi înşelăciunea cea înaltă ai urpat-o# făcând minuni# cu)ioaeă)ârşind tămăduiri# de $umne!eu în"elep"ite.


Purtător de cunună te-ai arătat prea ale. ă tu prin foc şi prin apă ai trecut şi pe roată fiind întin# prea lă)ire ai pierdut pe cei fără de minte.

Slavă /atălui şi ;iului şi S$"ntului Du.Seme"ia tiranilor urpând# trupeşte cu ane)oie de uferit %ătăi ai primit în tăria ufletului ai ră%dcu darul# de $umne!eu (ânditorule.


el ce "ine încon*urarea pământului ca un $umne!eu# în %ra"ele tale a fot cuprin# urată# crierea împre*ur a trupului# el necuprin după $umne!eiecul /ip.

Condac# (laul al 5-lea <rmător fiind elui Miloti) şi dar de tămăduiri de la $ânul luânpurtătorule de c/inuri şi mucenice al lui Hrito $umne!eu# cu ru(ăciunile tale %olile noatre ceufleteşti )indecă-le# (onind pururea mintelile luptătorului# de la cei ce tri(ă cu credinmântuieşte-ne pe noi# $oamne.

Cântarea a 7a

rmosul< Porunca cea potri)nică lui $umne!eu# a tiranului celui călcător de le(e# înaltă )ăpaieridicat iar Hrito# el ce ete &inecu)ântat şi prea lă)it# a întin cintitorilor de $umne!eu tine

roua $u/ului.



Sti#< S$inte Mare Mucenice şi tămă!uitor >antelimon, roa*ă-te lui Dumne+eu pentru noi.$upă le(e pătimind şi %iruind pe )ră*maşul# liman cu totul lin celor ce unt în)ifora"i în mare te-făcut# prea mărite şi lumină celor ce unt întru întunericul )ie"ii pe care i-ai şi în)ă"at a cânt&inecu)ântat eşti# $umen!eul părin"ilor noştri.


,ericit eşti şi %ine ete "ie acum# prea fericite# cel ce "i-ai luat năde*dea ta cea de trei ori norocită fericită# cea (ătită celor ce cântă $omnului cu credin"ă &inecu)ântat eşti $umne!eul părin"ilnoştri.


Sufletele Sfin"ilor şi danurile drep"ilor şi ceata cea fără de trup a în(erilor te-a primit pe tinîmpreună dăn"uitor# fericite. ă# tăindu-"i-e (ruma*ii cu a%ia# cân"i# %ucurându-te &inecu)ânteşti# $umne!eul părin"ilor noştri.


Sa%ia# care ne depăr"ea pe noi de demult de pomul )ie"ii# acum întorcându-e# primeşte pe cînemna"i cu ân(ele cel ieşit din coata ,iului tău# cu totul fără pri/ană &inecu)ântată# eea ce năcut pe $umne!eu cu 1rup.

Cântarea a 6a

rmosul< uptorul cel cu foc oarecând în &a%ilon# lucrările şi-a depăr"it cu dumne!eiaca poruncpe caldei ar!ând şi răcorind pe credincioşi# care cântau &inecu)ânta"i# toate lucrurile $omnului# $omnul.


+ndreptarea firii tale celei %une a )indecat or%irea cea ufleteacă a părintelui tău# dând lumină# prfericite# celor ce alear(ă cu credin"ă şi la Mântuitorul Hrito îi îndreptea!ă.


Pentru Hrito în*un(/iat fiind# la )ia"a cea )eşnică te-ai mutat şi de $umne!eu c/emat te-ai arătu dumne!eiacă numire de la Hrito fiind cintit# de $umne!eu în"elep"ite# prea înal"i pe Hritîn )eci.

>inecu!ântăm pe 8atăl şi pe iul şi pe Sfântul u#, umne%eu&$efăimând %ârfirea cea ritoriceacă şi rea a celor în"elep"i# cu c/emarea lui Hrito tai rădăcinipatimilor celor cu durere# )indecând pe cei ce prea înal"ă pe Hrito în )eci.




Prea limpede i!)or de nemurire te ştim pe tine# de $umne!eu 8ăcătoare# ca pe ceea ce ai năcut pu)ântul 1atălui celui fără de moarte# are mântuieşte de moarte pe to"i cei ce- prea înal"ă pe ?l )eci.

Cântarea a /a

rmosul< ,iul Părintelui celui fără de început# $umne!eu şi $omnul# întrupându-Se din ,ecioara# a arătat nouă# ca ă lumine!e cele întunecate şi ă adune cele riipite. Pentru aceata# pe 8ăcătoarde $umne!eu# cea prea lăudată# o lă)im.


Mutatu-te-ai# %ucurându-te# la mar(inea doririlor# unde ălăşluindu-te# prea fericite# cu ade)ărat teîn)rednicit a lua prea fericit fârşit# împreună fiind cu Stăpânul tău în )eacul nefârşit.


$orul şi plinirea dra(otei tale "i-ai do%ândit# picurând încă fier%inte ân(ele tău cel ce a cur pentHrito şi pentru $ânul -a )ărat# prea fericite şi de la $ânul ai luat# %ucurându-te# cununne)oin"elor tale.


,ălcile leilor şi (urile fiarelor# ca şi $aniel de demult tu le-ai înfrânat# că ştie a e ruşina de fap%ună a mucenicilor şi firea cea necu)ântătoare. Pentru aceata# adunându-ne# pe tine te fericim.


&o(ată %unătate "i-a dăruit "ie Hrito# )itierie de tămăduiri nouă dăruindu-ne şi pe tine# SfinPantelimon# adică pe cel cu totul miloti) cu )oin"a# dându-te nouă tuturor# celor necă*i"i# liman lşi foloitor şi pri*initor.


a nişte lână# ploaia cea cereacă în pântece !ămilindu-o# ai năcut-> nouă# ceea ce eşti cu tot

fără pri/ană. Pentru aceea# dă-ne dulcea"ă nouă# celor ce- lăudăm pe $ânul ca pe un $umne!eupe tine 8ăcătoare de $umne!eu te )etim# prea lăudată.

Sedelna# (laul al =-lea. Podo*ie< Pe +n"elepciunea şi u)ântul în pântecele tău !ămilind# lumii năcut pe el ce "ine toate# Maica lui $umne!eu şi în %ra"e ai a)ut pe el ce cuprinde toate# p$ătătorul de /rană al tuturor şi ,ăcătorul făpturii şi $omnul. Pentru aceata# te ro(# Preacura,ecioară şi cu credin"ă tri( către tine ca ă mă i!%ă)eşti de (reşeli când )a fi ă tau înaintea fe"9iditorului meu. Stăpână ,ecioară curată# a*utorul tău atunci ă-mi dăruieşti# că toate le po"i# câte )oieşti.



Mărturiit-ai )ite*eşte pentru Hrito şi părintelui tău credin"ă )etindu-i# l-ai co din adâncpă(ânătă"ii# prea lăudate. ;i neînfricoşându-te de cu(etarea cea fără $umne!eu a tiranilor# ai ruşinîndră!neala cea neputincioaă a demonilor. Pentru aceata şi dar de la Hrito luând# tămăduie%olile ufletelor şi ale trupurilor noatre. Sfinte Pantelimon prea lăudate# roa(ă-te lui Hrit$umne!eu ă dăruiacă iertare de (reşeli celor ce pră!nuiec cu dra(ote fântă pomenirea ta.

Sedelna Preafintei 8ăcătoare de $umne!eu# (laul al =-lea. Podo*ie< Pe +n"elepciunea şi u)ân

în pântecele tău !ămilind# lumii ai năcut pe el ce "ine toate# Maica lui $umne!eu şi în %ra"e a)ut pe el ce cuprinde toate# pe $ătătorul de /rană al tuturor şi ,ăcătorul făpturii şi $omnuPentru aceata# te ro(# Preacurată ,ecioară şi cu credin"ă tri( către tine ca ă mă i!%ă)eşti de (reşcând )a fi ă tau înaintea fe"ei 9iditorului meu. Stăpână ,ecioară curată# a*utorul tău atunci ă-mdăruieşti# că toate le po"i# câte le )oieşti.

$catistul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon



u"ăciunile ncepătoare

n numele /atălui, şi al ;iului şi al S$"ntului Du. Amin.

Slavă ?ie, Dumne+eul nostru, Slavă ?ie @Slavă ?ie, Dumne+eul nostru, Slavă ?ie @Slavă ?ie, Dumne+eul nostru, Slavă ?ie @

mpărate ceresc, M"n*"ietorule, Duul A!evărului, care pretutin!enea eşti, şi toate le implineşistierul bunătăţilor şi Dătătorule !e viaţă, vino şi te sălăşluieşte ntru noi, şi ne curăţeşte pe n!e toată intinăciunea, şi m"ntuieşte, unule, su$letele noastre.

S$inte Dumne+eule, S$inte /are, S$inte $ără !e moarte, miluieşte-ne pe noi. S$inte Dumne+eule, S$inte /are, S$inte $ără !e moarte, miluieşte-ne pe noi. S$inte Dumne+eule, S$inte /are, S$inte $ără !e moarte, miluieşte-ne pe noi.

Slavă /atălui şi ;iului şi S$"ntului Du. 9i acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin.

>reas$"ntă /reime, miluieşte-ne pe noi%Doamne, curăţeşte păcatele noastre%Stăp"ne, iartă $ără!ele*ile noastre%S$inte, cercetea+ă şi vin!ecă neputinţele noastre, pentru numele /ău.

Doamne, miluieşte @ Doamne, miluieşte @ Doamne, miluieşte @




/atăl nostru, are eşti n ceruri, s$inţească-se numele /ău, vie mpărăţia /a, $acă-se voia /precum n cer aşa şi pe păm"nt. >"inea noastră cea spre $iinţă !ă-ne-o nouă astă+i. 9i ne iarnouă *reşalele noastre, precum şi noi iertăm *reşiţilor noştri. 9i nu ne !uce pe noi n ispită, ci ni+băveşte !e cel rău. ă a /a este mpărăţia şi puterea şi slava, a /atălui şi a ;iului şi a S$"ntulDu, acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin.

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricep"n!u-ne !e nici un răspunaceastă ru*ăciune a!ucem ?ie, ca unui Stăp"n, noi, păcătoşii robii /ăi, miluieşte-ne pe noi.


Doamne, miluieşte-ne pe noi, că ntru /ine am nă!ă=!uit% nu /e m"nia pe noi $oarte, nici pome$ără!ele*ile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne i+băveşte pe noi !e vră=maşii noştri, c/u eşti Dumne+eul nostru şi noi suntem poporul /ău, toţi lucrul m"inilor /ale şi numele /ăcemăm.

9i acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin.

Bşa milostivirii !esci!e-o nouă,binecuv"ntată )ăscătoare !e Dumne+eu, ca să nu pierim cei nă!ă=!uim ntru tine, ci să ne m"ntuim prin tine !in nevoi, că tu eşti m"ntuirea neamulcreştinesc.

re+ul re! ntr-Bnul Dumne+eu, /atăl Atoţiitorul, ;ăcătorul cerului şi al păm"ntului, al tuturor celvă+ute şi nevă+ute.

9i ntru Bnul Domn isus <ristos, ;iul lui Dumne+eu, Bnul-)ăscut, are !in /atăl S-a născumai nainte !e toţi vecii. 4umină !in 4umină, Dumne+eu a!evărat !in Dumne+eu a!evăra)ăscut, nu $ăcut, el !e o $iinţă cu /atăl, prin are toate s-au $ăcut.are pentru noi oamenii şi pentru a noastră m"ntuire.S-a po*or"t !in ceruri 9i S-a ntrupat !e Duul S$"nt şi !in Maria ;ecioara 9i S-a $ăcut om.9i S-a răsti*nit pentru noi n +ilele lui >ilat !in >ont, 9i a pătimit şi S-a n*ropat. 9i a nviattreia +i !upă Scripturi . 9i S-a suit la ceruri şi 9a!e !e-a !reapta /atălui. 9i iarăşi va să vină cu slavă, să =u!ece viii morţii, A cărui mpărăţie nu va avea s$"rşit.9i ntru Duul S$"nt, Domnul !e viaţă ;ăcătorul, are !in /atăl purce!e,

ela ce mpreună cu /atăl şi cu ;iul este ncinat şi slăvit, are a *răit prin prooroci.ntru-una S$"ntă Sobornicească şi apostolească iserică,Mărturisesc un bote+ ntru iertarea păcatelor,Aştept nvierea morţilor şi viaţa veacului ce va să $ie. Amin @

>salmul (Miluieşte-mă, Dumne+eule, !upă mare mila /a, şi !upă mulţimea n!urărilor /ale, şter*$ără!ele*ea mea. Mai v"rtos mă spală !e $ără!ele*ea mea, şi !e păcatul meu mă curăţeşte. $ără!ele*ea mea eu o cunosc, şi păcatul meu naintea mea este pururea. ?ie Bnuia am *reşit,

rău naintea /a am $ăcut, aşa nc"t !rept eşti /u ntru cuvintele /ale şi biruitor c"n! vei =u!ec



/u. ă iată ntru $ără!ele*i m-am +ămislit şi n păcate m-a născut maica mea. ă iată a!evăruai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale nţelepciunii /ale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cisop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai v"rtos !ec"t +ăpa!a mă voi albi. Au+ului meu vei !bucurie şi veselie% bucura-se-vor oasele mele cele smerite. ntoarce $aţa /a !e către păcatemele, şi toate $ără!ele*ile mele şter*e-le. nimă curată +i!eşte ntru mine, Dumne+eule, şi Du!rept nnoieşte ntru cele !inlăuntru ale mele. )u mă lepă!a !e la $aţa /a, şi Duul /au cel S$"nu-4 lua !e la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii /ale, şi cu Du stăp"nitor mă ntăreşt

nvăţa-voi pe cei $ără !e le*e căile /ale, şi cei necre!incioşi la /ine se vor ntoarce. +băveşte-m!e vărsarea !e s"n*e Dumne+eule, Dumne+eul m"ntuirii mele% bucura-se-va limba mea !!reptatea /a. Doamne, bu+ele mele vei !esci!e şi *ura mea va vesti lau!a /a. ă !e-ai $i vo=ert$ă, ?i-aş $i !at% ar!erile !e tot nu le vei binevoi. Cert$a lui Dumne+eu, !uul umilit% inimn$r"ntă şi smerită Dumne+eu nu o va ur*isi. ;ă bine, Doamne, ntru bunăvoirea /a, Sionului, să se +i!ească +i!urile erusalimului. Atunci vei binevoi =ert$a !reptăţii, prinosul şi ar!erile !tot% atunci vor pune pe altarul /ău viţei.Condacul ++naintea celui cu c/ip şi ne)ino)ă"ie în(ereacă# a )rednicei lu(i a $omnului notru# care prnetrămutată credin"ă -a în)rednicit a ta alături de caunul nemuritorului împărat# Pantelimo

ridicăm ru(ăciunile noatre şi cerem ă ne aculte durerile şi cu puterea ce-i ete dată de $umne!eu ca un doctor fără de ar(in"i# ă ne cercete!e de(ra% şi ă înlăture de la noi %olile ufleteşi trupeşti# ca i!%ă)i"i cu platoşa %unătă"ii ale# în treăltări de %ucurie# ă-i cântâm ucură-Mare Mucenice şi tămă!uitorule >antelimoane@

cosul +

$in pruncie "i-ai pătrat ufletul curat# mucenice# căci maica ta cu mare (ri*ă "i-a ădit în inim

credin"a în dulcele iu# pe care mai târ!iu %ătrânul ?rmolae# tropind-o cu apa cea )ie# pe care şio a)ea de la împăratul nemuritor# ai părăit pă(ânătatea şi "i-ai dec/i lar( ufletul ă primeşti Hrito pentru care î"i cântăm&ucură-te# finte cu adâncă *udecată

&ucură-te# că dreaptă "i-a fot credin"a urmată

&ucură-te# al pieritorilor !ei dipre"uitor

&ucură-te# al %lândului iu următor&ucură-te# că după $omnul ai înetat

&ucură-te# că dreaptă răplătire ai căpătat

&ucură-te# că n-ai "inut la %o(ă"ii pământeşti

ucură-te, cel ce ţi-ai a!unat comori cereşti%



&ucură-te# cel ce tai între cetele fin"ilor

&ucură-te# a*utătorul năpătui"ilor

&ucură-te# podoa%a creştinilor cea nepre"uită

&ucură-te# mân(âierea noatră mult dorită

ucură-te, Mare Mucenice şi tămă!uitorule >antelimoane@

Condacul al 2lea

$e mic răma fără mamă# finte# ai fot dat de tatăl tău la în)ă"ătură pă(âneacă şi la meşteşu()indecărilor cu puterea !eilor dar ca o tretie neînfrântă ai răma în mi*locul )ânturilor )ră*maşe nu ai (ăit alinare până ce n-ai aflat calea $umne!eului celui ade)ărat# ăruia îi cântăm Aliluia@

cosul al 2lea

Adânc fiind rănit de dra(otea în Hrito# când )eneai de la ?rmolae şi ai întâlnit pe copilul muşcde )iperă# atunci întâia oară te-ai ru(at în (enunc/i lui $umne!eu# de la care a şi )enit mântuirecăci copilul a în)iat# )ipera a murit# iar tu ai primit %ote!ul şi te-ai împărtăşit cu trupul şi cu ân(e$omnului pentru care te lăudăm aşa

&ucură-te# tinere"e înc/inată lui Hrito

&ucură-te# năde*dea %olna)ilor cea cu folo

&ucură-te# cel ce ştii ă înal"i la ceruri ru(ăciuni

&ucură-te# cel ce pete noi re)erşi minuni

&ucură-te# că $omnul putere "i-a dat

&ucură-te# cel ce copilul ai în)iat

&ucură-te# %ucuria multor îndurera"i

&ucură-te# uimirea multor în)ă"a"i

&ucură-te# otaş neîn)in al lui Hrito



&ucură-te# că ai aprin credin"a creştină în inimile multora

&ucură-te# întoarcerea multor rătăci"i

&ucură-te# mân(âierea celor amărâ"i


Condacul al 3lea

$eşi cu trup omenec pe pâmânt# ufletul "i l-ai înăl"at pre cer. Pentru aceata# cu dreptate te pri)ecredincioşii ca pe o tea cereacă# de unde )ine ra!a mântuirii în toate neca!urile drept caîmpreună cu tine cântăm lui $umne!eu Aliluia@

cosul al 3lea

â)nă multă ai pu# finte# ca ă întorci de la înc/inarea de idoli către $omnul c/iar pe tatăl tău# del tot pă(ân a răma# până ce a )ă!ut tămăduirea pe care ai dat-o# în numele lui Hrito# unui or%atunci împreună cu acela# a primit %ote!ul. Pentru aceata primeşte de la noi laudă ca aceata

&ucură-te# cercetător al durerilor

&ucură-te# )indecător al or%ilor

ucură-te, cel ce !ai lumină ocilor trupeşti şi celor su$leteşti%

&ucură-te# fărâmător al curelor dia)oleşti

&ucură-te# al ufletului tău )ânător

&ucură-te# al doctorilor doctor

&ucură-te# că lucre!i cu puterea lui $umne!eu

&ucură-te# că în tine nădă*duim şi noi

&ucură-te# tă)ilar al potri)nicilor

&ucură-te# lauda în(erilor

&ucură-te# a pă(ânilor mirare



&ucură-te# %ucuria mamei tale


Condacul al .lea

a norul ce um%rea pe e)rei în putie# atfel te-ai arătat 8icomidiei şi apoi între(ii lumi# căci oricialear(ă la tine cu credin"ă (ăeşte alinare# fiind împuternicitul şi aleul $omnului# ăruia pentdarul ce "i-a dat îi cântăm Aliluia@

cosul al .lea

a ful(erul -a răpândit )etea %unătă"ii şi a minunilor tale# finte# făcând ă e în(ri*oreîn)ă"ătorii pă(âni# care îndată au cerut împăratului pierderea ta# ca a unuia ce eşti părtaşul lHrito# iar tu nea%ătut ai răma în credin"ă pentru care î"i cântăm

&ucură-te# cel ce "i-ai împăr"it moştenirea ăracilor

&ucură-te# cel ce prin cae şi înc/iori milotenie şi tămăduiri aduci celor necă*i"i

&ucură-te# în(ro!irea pă(âneştilor conducători

&ucură-te# că deşertăciunea pă(âneacă )rei ă omori

&ucură-te# cel ce împăratului ai fot împotri)itor

&ucură-te# că Hrito în luptă "i-a fot întăritor

&ucură-te# că mul"ime de c/inuri "i-au pre(ătit

&ucură-te# cel ce cu ră%dare c/inurile ai uferit

&ucură-te# că mul"i# pri)indu-te# cu tine au cre!ut

&ucură-te# cel ce $omnului noi mucenici ai făcut

&ucură-te# cel ce im"i %ucurie în c/inuri

&ucură-te# cel de la care moştenim frumoae pomeniri




Condacul al 1lea

ele ce pentru pă*"ni erau !e preţ pentru tine erau $ără !e preţ şi cele $ără !e preţ la ei erau !mare preţ la tine, căci ai !ispreţuit !re*ătoriile şi bo*ăţiile vremelnice cu care erai ispitit, pentra c"şti*a bunătăţile nepieritoare !e la Dumne+eu# ăruia îi cântăm Aliluia@

cosul al 1lea

8eînduplecat )ă!ându-te# împăratul a poruncit ă fii pân!urat (ol pe lemn# cu fiare ă fii fâşiatcu făclii ar# dar nepieritorul împărat neatin te-a pătrat# pre uimirea tuturor de care lucru şi nminunându-ne# cântăm

&ucură-te# că ai do)edit împăratului puterea lui $umne!eu

&ucură-te# că un )ec/i lă%ăno( -a tămăduit prin darul tău

&ucură-te# că pă(ânătatea de ruşine a răma

&ucură-te# că )ră*maşii "i-au cerut noi torturi într-un (la

&ucură-te# finte# care "i-ai pu trupul pre c/inuri

&ucură-te# cel pătrun de credin"ă adâncă

&ucură-te# că# (ândindu-te la $omnul# te-ai mân(âiat

&ucură-te# că# Hrito în c/ipul lui ?rmolae "i -a arătat

&ucură-te# că fiarele cu care erai fâşiat ca ceara -au muiat

&ucură-te# că de pe lemnul c/inurilor ănăto ai fot lo%o!it

&ucură-te# că făcliile cu care erai ar -au tin

&ucură-te# că înfocată credin"ă în inimile multora ai aprin


Condacul al 5lea



Pe (ânduri ai pu pe cei ce te c/inuiau# finte# şi încrunta"i la fa"ă şi la uflet# e între%au de unde atâta putere şi de ce !eii nu te pierd@ Atunci au icodit noi c/inuri# pe care tu primindu-le încre!ătîn puterea lui $umne!eu# cântai Aliluia@

cosul al 5lea

Plum% mult într-un ca!an punând şi u% lim%ile focului topindu-l# ai fot aruncat în aceată )ăpa

cu năde*dea deşartă că acum e )a fârşi cu tine# dar tu# )itea!ule mucenic# iarăşi ne)ătămat răma# precum mai înainte $umne!eu pă!ie pe măritul apotol loan. Pentru aceata î"i cântăm

&ucură-te# floarea năde*dilor către $umne!eu

&ucură-te# în %oli şi în neca!uri i!%ă)itorul meu

&ucură-te# pentru noi# păcătoşii# al lui $umne!eu îm%lân!itor

&ucură-te# al ru(ăciunilor noatre către $omnul purtător

&ucură-te# tare pri*initor al copiilor noştri

&ucură-te# îndetularea cea %ună a caelor noatre

&ucură-te# rouă ce inimile răcoreşti

&ucură-te# cel ce de aupriri ne i!%ă)eşti

&ucură-te# )indecarea celor ce de la oameni nu-şi (ăec alinare

&ucură-te# că din )alurile de!năde*dilor prin tine aflăm i!%ă)ire

&ucură-te# cel ce )ăpaia plum%ului ai răcorit

&ucură-te# cel ce cunună ne)eşte*ită "i-ai pre(ătit


Condacul al 7lea

9ile de-a rândul ai fot c/inuit# finte# dar acetea mai multă răplătire "i-au adu şi mul"umirea mmult "i-a crecut# când cu c/inurile tale# dor mare ai aprin în inimile multora# ă părăeacă !eii ă treacă la Hrito# cântându- Aliluia@



cosul al 7lea

Piatră "i-au le(at de (ât# Pantelimoane# şi în mare ai fot aruncat# dar Stăpânul mărilor şi pe tine piatra a făcut-o uşoară şi plutitoare# căci ai mer pe luciul apei# ieşind la mal. $eci# %ucurându-neminunându-ne# î"i cântăm

&ucură-te# cel ce nu te înfricoşe!i de c/inuri# )itea!ule

&ucură-te# cel înarmat cu %ăr%ă"ie şi credin"ă# aleule

&ucură-te# al puterii firii înfrân(âtor

&ucură-te# al adâncului mării tăpânitor

&ucură-te# plutitor deaupra apelor

&ucură-te# )ie"uitor deaupra ipitelor

&ucură-te# tinere plin de mireamă du/o)niceacă

&ucură-te# do%ânditor de la)ă cereacă

&ucură-te# liman al celor în(reuia"i

&ucură-te# mul"umirea celor îndurera"i

&ucură-te# răpânditorule al credin"ei

&ucură-te# iu%itorule al umilin"ei


Condacul al 6lea

)ici tinereţea, nici nevinovăţia şi nici puterea minunilor tale, n-au scimbat inimicinuitorilor, ci mai rău sporin! n m"nie, ţi isco!eau alte pătimiri cre+"n! că pot pune luminsub obroc% iar tu $ăclie mai luminoasă te arătai, spre bucuria lui Dumne+eu c"nt"n!: Aliluia@

cosul al 6lea



8eîncetat ai fot ipitit cu %unătă"i şi cintiri lumeşti# dar ca pe nişte cure în calea către c*udecându-le# ai fot aruncat în mi*locul leilor şi nelinişti"i te-au pri)it# dorind ă-"i )adă trupfâşiat dar Stăpânul tuturor (urile fiarelor a înc/i pentru care î"i cântăm

&ucură-te# cel ce eşti cu ne)ino)ă"ie încununat

&ucură-te# că pentru ne)ino)ă"ie la c/inuri ai fot dat

&ucură-te# că lupta cea %ună ai luptat

&ucură-te# că $umne!eu minunat te-a arătat

&ucură-te# lumină ce u% o%roc nu -a putut pune

&ucură-te# )ie"uitor plin de fapte %une

&ucură-te# cel ce %unătă"ile lumeşti cure le ocoteşti

&ucură-te# că te-ai făcut aemenea oştilor cereşti

&ucură-te# noule $aniele# aruncat în mi*locul leilor

&ucură-te# că fiarele -au făcut aemenea mieilor

&ucură-te# că )ră*maşii doreau ă te piar!ă

&ucură-te# că Hrito ne)ătămat te-a pă!it


Condacul al /lea

ă!ând tăria ta# finte# mul"i din pă(âni au cre!ut în Hrito# pentru care lucru împăratul de mânie

fot cuprin# iar tu# Pantelimoane# te )eeleai pentru )ânări de noi uflete# cu care şi noi cântăm l$umne!eu Aliluia@

cosul al /lea

;i pe roată cu cuie ai fot c/inuit# dar roata -a fărâmat# lo)ind pe mul"i necredincioşi şi fermecătocotindu-te# ai mărit pe preotul ?rmolae# dacălul tău. Atunci cu trei otaşi te-au îno"it# finte# p



a-l aduce împăratului care şi lui îi dorea fârşitul. $eci pentru noua *ertfă ce prin tine e pre(ăteş(răim

&ucură-te# propo)ăduitorul dumne!eieştii credin"e

&ucură-te# cel ce înfrun"i mâniile aprine

&ucură-te# că pe roată ai fot trun*it

&ucură-te# că de creştinătate eşti preamărit

&ucură-te# cel ce ai fot ocotit fermecător

&ucură-te# căci cu Hrito te-ai arătat %iruitor

&ucură-te# al lui ?rmolae de mucenicie )etitor

&ucură-te# căci cu dacălul tău eşti pătimitor

&ucură-te# că ucenici ai lui ?rmolae# ?rimp şi ?rmocrat -au arătat

&ucură-te# că la moartea lor# pământul -a cutremurat

&ucură-te# cel ce 1reimii pe pământ ai lu*it

&ucură-te# că prin )indecări doctor al $omnului te-ai do)edit


Condacul al +0lea

9adarnice au fot c/inurile pă(ânilor# finte# căci drumul "i-a fot drept către Hrito pentru aceate-ai în)rednicit de darul tămăduirilor ce-l )erşi tuturor celor ce cu credin"ă )in la tine cu ru(ăciu

şi cu care cân"i lui $umne!eu Aliluia@ cosul al +0lea

ine nu te )a lăuda# )ă!ându-te cu oc/ii min"ii# că ai fot împin şi i!%it ca un răufăcător# pmar(inea 8icomidiei# unde "i e /otărâe tăierea capului şi tu mai liniştit şi mai )eel te-ai arătPentru aceata din nou primeşte aceată laudă&ucură-te# cel ce lo)iri ca $omnul ai primit

&ucură-te# că pentru iu toate ai uferit



&ucură-te# că în c/inuri $omnului la)ă dădeai

&ucură-te# că împără"ia cereacă cu dor o căutai

&ucură-te# că numele din Pandoleon "t-a fot c/im%at

&ucură-te# că (la din cer Pantelimon te-a c/emat

&ucură-te# că după nume eşti mult-miluitor

&ucură-te# că după fapte eşti mult-îndurâtor

&ucură-te# că fa"a ca de în(er "i -a făcut

&ucură-te# că c/inuitorii în lături -au a%ătut

&ucură-te# că pre lo)ire călăii ai îndemnat

&ucură-te# că a%ia îndră!nind capul "i-au tăiat


Condacul al ++lea

u durere dreptcredincioşii au pri)it fârşitul tău# Pantelimoane căci tu le-ai fot flacără netinădreptei credin"e# miluitor al celor lipi"i şi )indecător al celor %olna)i# dar ne mân(âiem că te-ai ula $umne!eu# de unde nu încete!i a pri)i pre mul"imea ce te c/eamă în ru(ăciuni şi# i!%ă)ind-o ddureri# cân"i lui $umne!eu Aliluia@

cosul al ++lea

Senin la uflet şi %lând la c/ip "i-ai primit fârşitul# trecând atfel în împără"ia cereacă# unde eîntâmpinat de Sfânta 1reime şi aşe!at de-a dreapta Sa# mărit de fin"i şi de puterile cereşti pentcare laudă ca aceata î"i aducem

&ucură-te# mireamă ce până la cer te-ai ridicat

&ucură-te# că du/ul tău 1reimii l-ai încredin"at

&ucură-te# mult-plânule de credincioşii pământului



&ucură-te# mult-lăudatule de puterile cereşti

&ucură-te# a lui ?rmolae# ?rimp şi ?rmocrat %ucurie

&ucură-te# cu înaintaşii mucenici împreună-)ie"uire

&ucură-te# că de pământ nicidecum nu te-ai depărtat

&ucură-te# că în ru(ăciuni pe orice credincio ai acultat

&ucură-te# al%ină ce te-ai îm%o(ă"it în fapte %une

&ucură-te# că ai fot încoronat cu nepieritoare cunune

&ucură-te# piatră la temelia creştinătă"ii

&ucură-te# înfrân(ător al pă(ânătă"ii


Condacul al +2lea

upta cea %ună ai luptat# credin"a ai pătrat# mul"umindu-"i ufletul# că ai urmat lui Hrito# ipentru noi ai răma )rednică pildă# ca# pri)ind la tine# ă-"i urmăm credin"a şi în ipite ă

înarmăm cu armele tale şi %iruitori ă mul"umim lui $umne!eu# cântând Aliluia@

cosul al +2lea

;i după moarte ai ă)ârşit minuni# Pantelimoane# căci în loc de ân(e lapte a cur din (ruma!ul tăşi mălinul de care ai fot le(at pre tăiere# în )ederea tuturor -a umplut de roade de aceea iarăau!i de la noi

&ucură-te# %ucuria 1atălui

&ucură-te# lauda ,iului

&ucură-te# defătarea $u/ului fânt

&ucură-te# miluirea celor de pe pământ

&ucură-te# i!)or neecat de tămăduiri



&ucură-te# i!%ă)itor de c/inuri

&ucură-te# doctor ufletec şi trupec

&ucură-te# aleule al 1atălui cerec

&ucură-te# cel ce linişteşti ufletele

&ucură-te# cel ce îm%lân!eşti cu(etele

&ucură-te# cel ce capi de ur(ia duşmanilor

&ucură-te# cel ce înlături norul upinelor

&ucură-te# cel ce primeşti (ândurile şi puterile


Condacul al +3lea e !ice de trei oriB

S$inte Mare Mucenice şi tămă!uitorule, >antelimoane, ţie ţi spunem !urerile noastre !e mul$eluri şi tu $ără nt"r+iere, cu puterea ce o ai !e la Dumne+eu, spre are ne eşti mi=locitor, au+insuspinuri năbuşite n noapte, n +i, n pat !e su$erinţă, n călătorii, $ii celor ce se roa*ă ţie, !upnevoile $iecăruia: celor neliniştiţi, liniştitor, celor asupriţi, apărător, celor n prime=!ii, i+băvito

celor nvăluiţi n păcate, scutitor, rătăciţilor n!rumător, bolnavilor !eplin vin!ecător, or$aniltată, vă!uvelor părinte, soţilor ntăritor n căsnicie, celor porniţi cu răutate, mbl"n+itor şi nntăreşte n $aţa neca+urilor, căci suntem slabi şi istoviţi, s$inte şi ast$el cu puterea ta, !escătuşa!e amărăciunile noastre, să petrecem n mulţumire, c"nt"n! lui Dumne+eu: Aliluia@

Apoi iarăşi e !ice

cosul ntâi

$in pruncie "i-ai pătrat ufletul curat# mucenice# căci maica ta cu mare (ri*ă "i-a ădit în inimcredin"a în dulcele iu# pe care mai târ!iu %ătrânul ?rmolae# tropind-o cu apa cea )ie# pe care şio a)ea de la împăratul nemuritor# ai părăit pă(ânătatea şi "i-ai dec/i lar( ufletul ă primeşti Hrito pentru care î"i cântăm&ucură-te# finte cu adâncă *udecată

&ucură-te# că dreaptă "i-a fot credin"a urmată



&ucură-te# al pieritorilor !ei dipre"uitor

&ucură-te# al %lândului iu următor

&ucură-te# că după $omnul ai înetat

&ucură-te# că dreaptă răplătire ai căpătat

&ucură-te# că n-ai "inut la %o(ă"ii pământeşti

ucură-te, cel ce ţi-ai a!unat comori cereşti%

&ucură-te# cel ce tai între cetele fin"ilor

&ucură-te# a*utătorul năpătui"ilor

&ucură-te# podoa%a creştinilor cea nepre"uită

&ucură-te# mân(âierea noatră mult dorită


Condacul ntâi

+naintea celui cu c/ip şi ne)ino)ă"ie în(ereacă# a )rednicei lu(i a $omnului notru# care prnetrămutată credin"ă -a în)rednicit a ta alături de caunul nemuritorului împărat# Pantelimoridicăm ru(ăciunile noatre şi cerem ă ne aculte durerile şi cu puterea ce-i ete dată de $umne!eu ca un doctor fără de ar(in"i# ă ne cercete!e de(ra% şi ă înlăture de la noi %olile ufleteşi trupeşti# ca i!%ă)i"i cu platoşa %unătă"ii ale# în treăltări de %ucurie# ă-i cântâm ucură-Mare Mucenice şi tămă!uitorule >antelimoane@



u"ăciunea Preasfin-itului remei (sc#imnicul) către Sfântul Mare Mucenic Pantelimon



># Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimon# roa(ă-te lui $umne!eu pentru noi şi nu lăa rămână în noi %olile trupeşti şi ufleteşti de care uferim. indecă %olile pricinuite de patimile păcatele noatre.

&olna)i untem noi de lene# de lă%iciune trupeacă şi ufleteacă C tămăduieşte-ne pe noi# SfinPantelimon.

&olna)i untem noi de dorin"e şi împătimire de lucrurile trecătoare pământeşti C tămăduieşte-ne noi# Sfinte Pantelimon.

&olna)i untem# o Sfinte Pantelimon ...

&olna)i untem noi de uitare pentru lucrarea mântuirii# pentru păcatele# neputin"ele şi pentdatoriile noatre C tămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon.

&olna)i untem noi de "inerea în mintea noatră a răului# de mânie# de ură# de tul%uraretămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon.

># tămăduitorule a Sfântului At/o şi a între(ii lumi# %olna)i untem noi de in)idie# mândriîn(âmfare# prea mărire# de rând cu nemernicia şi netre%nicia noatră C tămăduieşte-ne pe noi# SfinPantelimon.

&olna)i untem noi de multele şi feluritele căderi în poftele trupului în defrânare# în mâncarea cfără de a"# în nere"inere# în defătare C tămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon.

&olna)i untem noi de prea mult omn# de prea multă )or%ire# de )or%ire deşartă şi de cea ă)ârşicu *udecată C tămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon.

># Sfinte PantelimonD 8e dor oc/i noştri de pri)irile păcătoae ...

8e dor urec/ile noatre de au!ul cu)intelor deşarte# a cu)intelor rele# defăimătoare.

8e dor mâinile noatre neîntine pre ă)ârşirea ru(ăciunii şi pre fapta cea de milotenietămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon.

8e dor picioarele noatre nepornite (ra%nic pre &ierica $omnului# dar care uşor e îndreaptă pcăi rătăcite şi pre locuin"ele acetei lumi C tămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon.

$ar cel mai mult ne dor lim%a şi %u!ele noatre de rotirea cu)intelor !adarnice# deşarte# urâte# nerotirea cu)intelor de ru(ăciune# de laudă au de rotirea acetora cu nepăare# cu neluare aminşi fără de pricepereC tămăduieşte-ne# o# miloti)eD

1ot trupul notru ete %olna)

&olna)ă ete mintea noatră şi lipită de în"ele(ere# în"elepciune şi de cu(etare.



&olna)ă ete )oin"a noatră# care e întoarce de la lucrurile finte şi e îndreaptă pre lucru păcătoae# dăunătoare nouă şi neplăcute lui $umne!eu.

&olna)ă ete înc/ipuirea noatră# care nu doreşte şi nu ete în măură ă conştienti!e!e atmoartea şi uferin"a )eşnică a păcătoşilor# cât şi ,ericirile +mpără"iei ereşti# mân$omnului# patimile lui Hrito pe cruce# răti(nirea ui.

># Sfinte Pantelimon# tămăduieşte-ne.

8e doare totul în noi. +n neputin"ă ete ufletul notru cu toate puterile şi priceperile lui. +n neputinete trupul notru cu toate mădularele lui.

1ămăduieşte-ne pe noi# Sfinte Pantelimon# tămăduitorul cel fără de ar(in"i# doctorul cel mult iu%itşi lu(a Preafintei 8ăcătoare de $umne!eu. 8u ne lăa pe noi în ur(ia %olilor şi neputin"elor# tămăduieşte-ne cu puterea Harului tău şi )om lăuda Preafânta 1reime pe 1atăl# pe ,iul şi pSfântul $u/# pe Preafânta 8ăcătoare de $umne!eu care te trimite pre lu*ire %olna)ilor şi )omul"umi /arului tău purtător de )indecări în )eci. Amin.



u"ăciune către Sfântul Mare Mucenic Pantelimon

Sfinte Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon uită-te la noi în %unătatea ta şi acultă-ne pe npăcătoşii# care înăl"ăm ru(ăciuni incere în fa"a fintei tale icoane.

oa(ă-te pentru noi la $omnul $umne!eu# înaintea ăruia tau +n(erii în cer# pentru iertarpăcatelor şi (reşalelor noatre. indecă %olile trupurilor şi ufletelor lu*itorilor lui $umne!eu şi atuturor creştinilor ortodocşi care dorec a*utorul tău.

ăci noi# care din cau!a păcatelor noatre untem %olna)i nea)ând nici un alt a*utor au conolar

căutăm refu(iu la tine# cel care ai /ar de a te ru(a pentru noi şi de a )indeca orice %olna) şi ori%oală.

Prin ru(ăciunile tale finte# a*ută-ne ă ne întărim în credin"ă şi în de)otament şi în tot ce enecear pentru aceată )ia"ă temporală şi pentru mântuirea noatră.

Am

u"ăciune către Sfântul Pantelimon



Sfinte Pantelimon# te ru(ăm a*ută-neD >croteşte-i şi tămăduieşte-i pe to"i copiii# ă nu mai fie atâte%oli şi durere# dăruieşte-le medicilor multă în"elepciune şi putere de muncă# ănătate# au ne)oie deocrotirea ta ca ă ne ocroteacă pe noi.

$oamne a*u

Paraclisul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon



[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.]

ite"ul Amin. Sla)ă 4ie# $umne!eul notru# la)ă 4ieD

u*ăciunile ncepătoare:

mpărate ceresc, M"n*"ietorule, Duul A!evărului, care pretutin!enea eşti, şi toate le implineşistierul bunătăţilor şi Dătătorule !e viaţă, vino şi te sălăşluieşte ntru noi, şi ne curăţeşte pe n

!e toată intinăciunea, şi m"ntuieşte, unule, su$letele noastre.



>reas$"ntă /reime, miluieşte-ne pe noi% Doamne, curăţeşte păcatele noastre%Stăp"ne, iartă $ără!ele*ile noastre%S$inte, cercetea+ă şi vin!ecă neputinţele noastre, pentru numele /ău.



/atăl nostru, are eşti n ceruri, s$inţească-se numele /ău, vie mpărăţia /a, $acă-se voia /



precum n cer aşa şi pe păm"nt. >"inea noastră cea spre $iinţă !ă-ne-o nouă astă+i. 9i ne iarnouă *reşalele noastre, precum şi noi iertăm *reşiţilor noştri. 9i nu ne !uce pe noi n ispită, ci ni+băveşte !e cel rău. ă a /a este mpărăţia şi puterea şi slava, a /atălui şi a ;iului şi a S$"ntulDu, acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin.

Doamne, miluieşte @ de E2 oriBPsalmul +.2<

Doamne, au+i ru*ăciunea mea, ascultă cererea mea, ntru cre!incioşia /a, au+i-mă, nt!reptatea /a. Să nu intri la =u!ecată cu robul /ău, că nimeni !in cei vii nu-i !rept naint/a. ră=maşul pri*oneşte su$letul meu şi viaţa mea o calcă n picioare% $ăcutu-m-a să locuiesc ntuneric ca morţii cei !in veacuri. M"nit e !uul n mine şi inima mea ncremenită nlăuntrmeu. A!usu-mi-am aminte !e +ilele cele !e !emult% cu*etat-am la toate lucrurile /ale, la $aptem"inilor /ale m-am *"n!it. ntins-am către /ine m"inile mele, su$letul meu ca un păm"nsetoşat. De*rab au+i-mă, Doamne, că a slăbit !uul meu. )u-ţi ntoarce $aţa /a !e la mine, csă nu mă asemăn celor ce se coboară n morm"nt. ;ă să au! !imineaţa mila /a, că la /ine meste nă!e=!ea. Arată-mi calea pe care voi mer*e, că la /ine am ri!icat su$letul meu. Scapă-mă vră=maşii mei, că la /ine aler*, Doamne. nvaţă-mă să $ac voia /a, că /u eşti Dumne+eul me

Duul /ău cel bun să mă povăţuiască la păm"ntul !reptăţii. >entru numele /ău, Doamn!ăruieşte-mi viaţă. ntru !reptatea /a scoate !in neca+ su$letul meu. ;ă bunătate !e st"rpeşte pvră=maşii mei şi pier!e pe toţi cei ce necă=esc su$letul meu, că eu sunt robul /ău.

Dumne+eu este Domnul şi S-a arătat nouă. ine este cuv"ntat el ce vine ntru numeDomnului. 2!e ori3, apoi:

zicem troparele acestea, Glas .

8roparulPurtătorule de c/inuri# Sfinte şi tămăduitorule Pantelimoane# roa(ă pe Miloti)ul $umne!eu ca dea iertare de (reşeli ufletelor noatre.


8u )om tăcea# de $umne!eu 8ăcătoare# pururea a pune puterile tale# noi ne)rednicii# că de nufi tătut tu înainte ru(ându-te# cine ne-ar fi i!%ă)it dintru atâtea prime*dii# cine ne-ar fi pătrat pânacum lo%o!i@ 8u ne )om depărta de tine Stăpână# că pururea mântuieşti pre ro%ii tăi din toanăpata.

>salmul (Miluieşte-mă, Dumne+eule, !upă mare mila /a, şi !upă mulţimea n!urărilor /ale, şter*$ără!ele*ea mea. Mai v"rtos mă spală !e $ără!ele*ea mea, şi !e păcatul meu mă curăţeşte. $ără!ele*ea mea eu o cunosc, şi păcatul meu naintea mea este pururea. ?ie Bnuia am *reşit, rău naintea /a am $ăcut, aşa nc"t !rept eşti /u ntru cuvintele /ale şi biruitor c"n! vei =u!ec/u. ă iată ntru $ără!ele*i m-am +ămislit şi n păcate m-a născut maica mea. ă iată a!evăruai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale nţelepciunii /ale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cisop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai v"rtos !ec"t +ăpa!a mă voi albi. Au+ului meu vei !bucurie şi veselie% bucura-se-vor oasele mele cele smerite. ntoarce $aţa /a !e către păcate



mele, şi toate $ără!ele*ile mele şter*e-le. nimă curată +i!eşte ntru mine, Dumne+eule, şi Du!rept nnoieşte ntru cele !inlăuntru ale mele. )u mă lepă!a !e la $aţa /a, şi Duul /au cel S$"nu-4 lua !e la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii /ale, şi cu Du stăp"nitor mă ntăreştnvăţa-voi pe cei $ără !e le*e căile /ale, şi cei necre!incioşi la /ine se vor ntoarce. +băveşte-m!e vărsarea !e s"n*e Dumne+eule, Dumne+eul m"ntuirii mele% bucura-se-va limba mea !!reptatea /a. Doamne, bu+ele mele vei !esci!e şi *ura mea va vesti lau!a /a. ă !e-ai $i vo=ert$ă, ?i-aş $i !at% ar!erile !e tot nu le vei binevoi. Cert$a lui Dumne+eu, !uul umilit% inim

n$r"ntă şi smerită Dumne+eu nu o va ur*isi. ;ă bine, Doamne, ntru bunăvoirea /a, Sionului, să se +i!ească +i!urile erusalimului. Atunci vei binevoi =ert$a !reptăţii, prinosul şi ar!erile !tot% atunci vor pune pe altarul /ău viţei.

Canonul Sfântului Mucenic Pantelimon

Cântarea Pe ,araon# cel ce e purta în car# l-a cufundat toia(ul lui ##Moie# cel ce a făcut minuni oarecând# c/ipul rucii lo)ind şi depăr"ind marea şi pe rael fu(ăritul şi mer(ătorul pedetru la i!%ă)it cel ce cântă cântare lui $umne!euF.

Sti#< S$inte Mucenice >antelimon, roa*ă-te lui Dumne+eu pentru noi.



Purtătorule de c/inuri# cel ce în ceata doctorilor fără de ar(in"i trăluceşti cu la)ă# cercetânneputin"ele celor %olna)i# )ino şi în întâmpinarea noatră şi ne dăruieşte nouă (ra%nică tămăduiufleteacă şi trupeacă.


u %lânde"ea ca şi cu o platoşă te-ai pă!it de ă(e"ile celui rău şi cu merita cu(etare ai %iruit toa

uneltirile )ră*maşului# pe care îl alun(ă şi de la cei ce te cintec pe tine.

Slavă /atălui şi ;iului şi S$"ntului Du

u(ăciunile maicii tale au fot primite de $ătătorul a toată %una dăruire şi în ceata otaşilor lHrito ai fot c/emat# ca ă %iruieşti toată trufia celui rău.

9i acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin 2a )ăscătoarei !e Dumne+eu3

a <na e ai năcut nouă pe Pomul )ie"ii# cu roadele ru(ăciunilor 1ale ne /răneşte# întărindu-nîmpotri)a )icleniilor celui rău.

Cântarea a a

##1u eşti tăria mea# $oamne# 1u şi puterea mea# 1u# $umne!eul meu# 1u %ucuria mea# el e n-lăat ânurile părinteşti şi a noatră ărăcie ai cercetat-o. Pentru aceata# cu profetul A)acum# trcătre 1ine Slavă puterii /ale, iubitorule !e oameni .F


Prin (laul Sfântului ?rmolae# Hrito te-a c/emat de pe căile pă(ânătă"ii şi te-a numărat în ceaaleşilor ui# ca ă te ro(i şi pentru ufletele noatre.


8umai prin ru(ăciune ai în)iat pe copilul muşcat de )iperă şi te-ai %ote!at în numele 1reimii căt

are 1e şi roa(ă ă ne înnoiacă prin pocăin"ă /aina ufletului cea întinată de multe păcate.


>tenitu-te-ai a coate pe tatăl tău de pe căile rătăcirii şi $omnul minunat a lucrat )enirea lui credin"ă împreună cu a unui or% tămăduit de tine pe noi# cei or%i"i de multe păcate# ne coate lumina cunoştin"ei de $umne!eu.




Ploaia întritării o riipeşte din ufletul meu şi îmi dă a-4i aduce 4ie ploaie de laude dumne!eieşti.

Apoi acete sti#iri

a o tea trăluceşti pe cerul >rtodoGiei# cu ra!ele tămăduirilor tale alun(ând întunericul %olilorpicurând %ucurie în ufletele cele înetate de Hrito.

Maica uminii# dec/ide-mi uşa pocăin"ei mai înainte de a fi prin de lupul cel în"ele(ător.

Sedealna, "las 2, podo*ie< eea ce eşti ru(ătoare caldă şi !id ne%iruit# i!)or de milă şi lumcăpare# cu deadinul tri(ăm către tine# 8ăcătoare de $umne!eu# Stăpână ino de(ra% şi i!%ă)eşte pe noi din ne)oi# ceea ce eşti in(ură (ra%nic foloitoare.

a un otaş )itea! al lui Hrito ai tat împotri)a )iforului pă(ânilor şi cu a%ia ru(ăciunii ai tă

toate mre*ele celui rău# fiind numărat în ceata mucenicilor $omnului# care re)ară râuri de )indecătuturor.

Cântarea a a

## 8epă!ind poruncile 1ale Stăpâne# cu mintea mea intrând în patimile defătărilor# am fot (olit d/ar şi pentru răni !ac (ol ci mă ro( 4ie# Mântuitorule# mântuieşte-mă DF.


a un nor lumino te-ai i)it pe cerul &iericii şi trimi"i ploaia tămăduirilor celor îneta"i miloti)irea u)ântului care alear(ă la a ta ru(ăciune.


u ră%dare ai uferit c/inurile (ătite "ie de pă(âni şi ca un tâlp de foc te-ai înăl"at întru ru(ăciunluminând pe cei ce aler(au la acoperământul tămăduirilor tale.


$ipre"uit-ai măririle lumeşti cu care erai ipitit şi ai aler(at către la)a cea dumne!eiacă# râ)nindte uni cu Hrito mai ade)ărat în !iua cea nefârşită a +mpără"iei Sale .




Sufletul meu cel rănit de ă(eata păcatului îl în)ia!ă cu a 1a ru(ăciune# ca <na e ai năcut p+n)ierea noatră.

Cântarea a a

## ăutând cu oc/iul 1ău cel neadormit # miloti)eşte-1e pre mine# cel cuprin de dormitartrândă)iei# şi care lu*ec omnului defătărilor în patul patimilor el e "i-ai plecat capul pe ru

şi 1e-ai tre!it de %ună)oie# micşorând Hritoae# noaptea păcatului# el e eşti lumina dreptă"iiF.Sti#< S$inte Mucenice >antelimon, roa*ă-te lui Dumne+eu pentru noi.

Pe lemn ai fot pân!urat pentru el e pe ruce S-a răti(nit ca ă ridice pe Adam din căderea ccumplită şi are primeşte ru(ăciunile tale pentru i!%ă)irea noatră din răută"i.


u fiare ai fot fâşiat şi )ră*maşul a fot fâşiat de mânie )ă!ând ră%darea ta# întru care întăreşte

ufletele noatre lă%ăno(ite de păcat.


u făclii ai fot ar şi te-ai i!%ă)it de focul cel )eşnic# !%urând mai apoi cu îndră!neală către ,ocel )eşnic# pe are roa(ă- ă aprindă şi ufletele noatre cu dorirea celor cereşti.


!(oneşte din inima mea toată pofta cea lumeacă# care mă departe pe mine de dorirea Ade)ărulu

Cântarea a a

u(ăciunea mea )oi înăl"a către $omnul şi ui )oi pune mâ/nirile mele că ufletul meu umplut de răută"i şi )ia"a mea -a apropiat de iad. $ar ca ona mă ro( $umne!eule# din tricăciu

coate-mă.


u făclii ai fot ar# dar ai aprins n multe su$lete $lacăra cre!inţei # făcându-e ei propo)ăduitoriminunilor tale .




+n ca!anul cu plum% topit ai fot aruncat# dar Hrito te-a pă!it ne)ătămat pe tine# cel ce ai toptoată înşelăciunea )ră*maşului cu focul ru(ăciunii tale.


+n mare ai fot aruncat cu o piatră le(ată de (ât# dar el e a !idit adâncurile şi tăpâneşte cputerea Sa mările te-a pă!it ne)ătămat şi pentru ru(ăciunile tale ne coate şi pe noi din marneca!urilor.


Stin(e )ăpaia răută"ilor mele cu apa ru(ăciunilor 1ale# ca <na e ne-ai năcut nouă pe !)orul neecat al miloti)irii.

Apoi acete sti#iri

Prin focul multor c/inuri trecând# te-a pă!it Hrito ne)ătămat ca pe un mieluşel al Său fără pri/anşi te-a mutat întru la)ă în lăcaşurile cereşti ca ă te ro(i pentru cei ce te cintec pe tine.

Preacurată# care# prin cu)ânt# ne(răit ai năcut pe u)ântul în !ilele cele mai de apoi# roa(ă-te uca <na e ai îndră!nire de Maică.

Condacul<rmător fiind elui miloti)# şi dar de tămăduiri de la $ânul luând# purtătorule de c/inuri mucenice al lui Hrito $umne!eu# cu ru(ăciunile tale %olile noatre cele ufleteşti )indecă-(onind pururea mintelile luptătorului# de la cei ce tri(ă cu credin"ă Mântuieşte-ne pe no$oamne.

Proc#imenul# (la Minunat este Dumne+eu ntru S$inţii Săi.

Sti#< Prin Sfin"ii care unt pe pământul ui# lucruri minunate a făcut $omnul.

;i e citeşte !an"#elia de la @uca II# E2-EJ B

9i-a $omnul ucenicilor Săi1'. Dar, mai nainte !e toate acestea, şi vor pune m"inile pe voi şi vă vor pri*oni, !"n!u-vă sina*o*i şi n temniţe, !uc"n!u-vă la mpăraţi şi la !re*ători, pentru numele Meu.1. 9i va $i vouă spre mărturie.10. >uneţi !eci n inimile voastre să nu *"n!iţi !e mai nainte ce veţi răspun!e%1. ăci &u vă voi !a *ură şi nţelepciune, căreia nu-i vor putea sta mpotrivă, nici să-i răspun!toţi potrivnicii voştri.16. 9i veţi $i !aţi şi !e părinţi şi !e $raţi şi !e neamuri şi !e prieteni, şi vor uci!e !intre voi.



17. 9i veţi $i ur"ţi !e toţi pentru numele Meu.18. 9i păr !in capul vostru nu va pieri.1#. >rin răb!area voastră veţi !ob"n!i su$letele voastre.

Strana Slavă ?ie, Doamne, slavă ?ie@

Sti#< Miluieşte-mă Dumne+eule !upă mare milă /a şi, !upă mulţimea n!urărilor /ale, curăţeş

$ără!ele*ile noastre.


>entru ru*ăciunile Mucenicului /ău, Milostive, curăţeşte mulţimea *reşelilor noastre.


>entru ru*ăciunile )ăscătoarei !e Dumne+eu, Milostive, curăţeşte mulţimea *reşalelor noastre

Apoi sti#ira

Podo*ie< ' 1oată năde*dea mea pre tine o pun# Maica lui $umne!eu# pă!eşte-mă acoperământul tău.

Sti#< Miluieşte-ne, Dumne+eule, !upă mare mila /a şi !upă mulţimea in!urărilor /ale curăţeş$ără!ele*ile noastre.

u râ)nă ai de!rădăcinat pinii cu(etării pă(âneşti din pământul inimilor şi trupurile cele (âr%o)de %oală ai )indecat# ru(ându-te acum pentru tămăduirea noatră deă)ârşită.[Diaconul !iar în lipsa lui, preotul " rosteşte ru#$ciunea: %ântuieşte, Dumnezeule, poporul &$u binecuvânteaz$ moştenirea &a, cerceteaz$ lumea &a cu mil$ şi cu indur$ri, înal'$ fruntea creştinilortodocşi şi trimite peste noi milele &ale cele bo#ate( pentru ru#$ciunile Preacuratei )t$pânnoastre *$sc$toarei de Dumnezeu şi pururea +ecioarei %aria( cu puterea cinstitei şi de viaf$c$toarei ruci( cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri( pentru ru#$ciunile cinstitulu

m$ritului Prooroc, -naintemer#$torului şi Botez$torului oan( ale )fin'ilor, m$ri'ilor şi intru tl$uda'ilor /postoli( ale sfin'ilor sfin'i'ilor ierar0i( ale sfin'ilor, m$ri'ilor şi bunilor biruitomucenici( ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purt$torilor P$rin'ilor noştri, ale )fintei, mar%uceni'e 1ufimia din alcedon, ale )fin'ilor !*", a c$ror pomenire s$vârşim, ale sfin'ilor drep'ilor dumnezeieşti P$rin'i oac0im şi /na şi pentru ale tuturor sfin'ilor, ru#$mu2ne, %umilostive Doamne, auzi2ne pe noi p$c$toşii, care ne ru#$m 3ie, şi ne miluieşte pe noi.]

Strana $oamne# miluieşte de E2 oriB# cântat alternati) de cele două trane.



[Preotul rosteşte ecfonisul: u mila şi cu indur$rile şi cu iubirea de oameni ale 4nuia2*$sc+iului &$u, cu are eşti binecuvântat, împreun$ cu Preasfântul şi bunul şi de via'$ f$c$torul &$Du0, acum şi pururea şi în vecii vecilor.]

Strana Amin.

Cântarea a a

K/ipului celui de aur neînc/inându-e tinerii lui A)raam# -au lămurit ca aurul în topitoare că# cuptorul cel de foc# ca într-o cămară luminată# dăn"uiau# cântând inecuv"ntat eşti, Dumne+epărinţilor noştri @ F.


Pe roata cu cuie ai fot c/inuit# dar a fot călcat )ră*maşul mântuirii# pe care cu ful(erul ru(ăciuntale îl (oneşte de la cei ce e roa(ă "ie cu credin"ă.


Pentru dra(otea către Hrito şi a celor necă*i"i te-ai *ertfit# neocotind tinere"ile tale# dMântuitorul "i-a dăruit cununa )ie"ii celei )eşnice.


1ămăduiri mi*loceşti tuturor celor c/inui"i de %oli şi din )itieria miloti)irii tale re)erşi daruri celce alear(ă la tine cu credin"ă.


+n cora%ia ru(ăciunii tale mă po)ă"uieşte către limanurile cele %une ale mântuirii# ca ă mă i!%ă)ede alunecarea în adâncul răută"ii.

Cântarea a a

##ă!ându-1e oarele întin pe ruce# şi-a trân ra!ele şi tot pământul -a clătinat cu cutremu+mpărate al tuturor# )ă!ându-1e de )oie pătimind# el e eşti din fire nepătimitor. Pentru aceata# ro( Hritoae 1ămăduieşte ca un doctor patimile ufletului meu DF.


,ermecător ai fot ocotit de cei întuneca"i la minte# dar tu ai mărit pe dacălul tău ?rmolaîmpreună cu care te ro(i acum ă ne i!%ă)im de toată răutatea.




:la din cer "i-a )etit noul nume de Pantelimon# căci a)eai ă fii i!)or de miloti)ire pete )eacumân(âind multe uflete necă*ite de neputin"ele trupului.

inecuv"ntăm pe /atăl, pe ;iul şi pe S$"ntului Du, Dumne+eu

apul "i -a tăiat pentru el e ete ap al &iericii şi lapte a cur din (ruma!ul tău# minunând cei aduna"i la pri)eliştea mor"ii tale.


a <na e eşti andelă a +mpără"iei erurilor# luminea!ă şi ufletele noatre cele ce râ)nec a

împărtăşi de umina )ie"ii.

Cântarea a a

?)a adică# prin păcatul neacultării# %letem înăuntru a adu# iar 1u ,ecioară de $umne!8ăcătoare# prin odrala purtării în pântece# lumii %inecu)ântare ai înflorit pentru aceata to"i lă)im.Sti#< S$inte Mucenice >antelimon, roa*ă-te lui Dumne+eu pentru noi.

Pricinuitor de darul muceniciei te-ai făcut dacălului tău şi cununi de răplătire dăruieşti ru(ătoriltăi# mi*locindu-le lor de la Hrito iertare şi tămăduire de neputin"ele trupului şi ufletului.


<mplutu--a de roade mălinul de care ai fot le(at pre tăiere# iar acum prin ru(ăciunile tacule(em şi noi cu mul"umire roadele tămăduirilor.


8u ne lăa pe noi în marea prime*diilor# ci ne întinde mână de a*utor# călău!indu-ne către Adâncmiloti)irii .




Pomule al aiului# u% ramurile ru(ăciunii tale primeşte-ne pe noi# cei ce aler(ăm la mi*locirea ta Maică a $omnului.

uvine-se cu a!evărat să te $ericim pe tine )ăscătoare !e Dumne+eu, cea pururea $ericită şi prenevinovată şi Maica Dumne+eului nostru. eea ce eşti mai cinstită !ec"t <eruvimii şi mai slăvi$ără !e asemănare !ec"t Sera$imii, care $ără stricăciune pe Dumne+eu uv"ntul ai născut, ptine, cea cu a!evărat )ăscătoare !e Dumne+eu, te mărim.

[/poi aceste sti0iri, #las 5, podobie: 6eea ce eşti mai cinstit$..6, în timpul c$rora preotul c$deşaltarul şi poporul:]

&ucură-te# cununa mucenicilor lui Hrito# i!)orule neecat al miloti)irii# ploaia cea dulcemân(âierii $u/ului# doctorul cel icuit al $octorului elui Mare# cercetea!ă şi neputin"ele noatcu a ta ru(ăciune.

$in por"ile %olii mă ridică pe mine# cel ce am că!ut u% pinii durerilor# ca ă laud a*utorul tău cminunat.

rin fin"it al miloti)irii fiind# cu mireama darurilor tale în)ia!ă ufletele noatre că!ute în omnmor"ii mai înainte de moartea trupului.

Strică roiul cu(etelor mele celor rele şi cu florile ru(ăciunii împodo%eşte mintea mea# pre a %irtoate )icleşu(urile )ră*maşului.

âuri de tămăduiri re)ară celor ce poartă po)ara multor neputin"e trupeşti şi care nădă*duiec lata mi*locire.

a unul ce te-ai arătat o(lindă a ne)ino)ă"iei şi lumină a celor din întunericul păcatului# aprinde făclia inimii mele cu dorirea celor dumne!eieşti.

etele puterilor netrupeşti, cu ote+ătorul, cu Apostolii lui <ristos, cu ale S$"ntului MaMucenic >antelimon şi cu )ăscătoarea !e Dumne+eu Maria, $aceţi ru*ăciune ca să ne m"ntuim


Slavă /atălui şi ;iului şi S$"ntului Du. 9i acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin.>reas$"ntă /reime, miluieşte-ne pe noi% Doamne, curăţeşte păcatele noastre%Stăp"ne, iartă $ără!ele*ile noastre%S$inte, cercetea+ă şi vin!ecă neputinţele noastre, pentru numele /ău.





/atăl nostru, are eşti n ceruri, s$inţească-se numele /ău, vie mpărăţia /a, $acă-se voia /precum n cer aşa şi pe păm"nt. >"inea noastră cea spre $iinţă !ă-ne-o nouă astă+i. 9i ne iarnouă *reşalele noastre, precum şi noi iertăm *reşiţilor noştri. 9i nu ne !uce pe noi n ispită, ci ni+băveşte !e cel rău. ă a /a este mpărăţia şi puterea şi slava, a /atălui şi a ;iului şi a S$"ntul

Du, acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin.şi după ecfoni cântăm 1roparul# (la # podo*ie $e(ra% ne întâmpină pe noi mai înainte până nu ne ro%im# când )ră*maşii 1e /ulec pe 1ine şi ne în(ro!ec pe noi# Hritoae $umne!eul notrPierde cu rucea 1a pe cei ce e luptă cu noi# ca ă cunoacă cât poate credin"a dreptmăritorilcreştini# pentru ru(ăciunile 8ăcătoarei de $umne!eu# <nule# u%itorule de oameni.

ărările m"ntuirii mi luminea+ă cu ale tale ru*ăciuni şi mintea mea o ri!ică S$inte, spre ve!ermilostivirii !umne+eieşti ntru care se cu$un!ă toate !urerile noastre su$leteşti şi trupeşti.

[Preotul rosteşte ectenia, pomenind pe cei pentru care se face paraclisul şi 7tpustul mic.]

Apoi cântăm aceata ti/iră (la 2# podo*ie 'ând de pe lemn..'# )reme în care ne înc/inăicoanei fintei

a un otaş în"elept al lui Hrito ai %iruit toate uneltirile pă(ânătă"ii şi ufletul tău ca un porum%e!%urat către el e împodo%eşte pe to"i cu aripile credin"ei lucrătoare întru ră%dare.

Stăp"nă, primeşte ru*ăciunile robilor tăi şi ne i+băveşte pe noi !e toată nevoia şi neca+ul.

/oată nă!e=!ea mea spre tine o pun, Maica lui Dumne+eu, pă+eşte-mă sub acoperăm"ntul tău.



mno"rafie

8roparul Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon Purtătorule de c/inuri# Sfinte tămăduitorule Pantelimon# roa(ă pe Miloti)ul $umne!eu ă dea iertare de (reşeli ufletelnoatre.

Condacul Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon <rmător fiind elui Miloti) şi dar tămăduiri de la $ânul luând# purtătorule de c/inuri şi mucenice al lui Hrito $umne!eu# ru(ăciunile tale %olile noatre cele ufleteşti )indecă-le# (onind pururea mintelile luptătorului# decei ce tri(ă cu credin"ă mântuieşte-ne pe noi# $oamne.

ie-ile Sfin-ilor Pătimirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, doctorul fără de plată



Pe )remea împără"iei pă(ânului MaGimian# cumplitul muncitor al creştinilor# toată lumea eacoperită cu întunericul pă(ânătă"ii înc/inării la idoli. Atunci -a făcut mare pri(onire pretutindecelor ce credeau în Hrito. $eci# mul"i mărturiitori ai preafântului nume al lui iu Hrito fot ucişi.

ntre aceştia a pătimit pentru <ristos şi S$"ntul Mare Mucenic >antelimon, !in cetat)icomi!iei, care se a$lă n părţile itiniei. Acest slăvit ntre mucenici şi răb!ător !e cinuri al l<ristos, s-a născut n cetatea )icomi!iei, !in tată !e neam bun, cinstit şi bo*at, cu nume&vstro*ie şi !in maica sa, &uvula.

1atăl ău era cu credin"a pă(ân# âr(uindu-e cu căldură la înc/inarea idolilor# iar maica a ecreştină. ?a a în)ă"at de la trămoşii ăi Sfânta credin"ă# lu*ind cu oârdie lui Hrito. $eci# fiin



îno"i"i cu trupurile# erau înă depăr"i"i cu du/ul# el *ertfind mincinoşilor !ei# iar ea aducând *ertde laudă ade)ăratului $umne!eu.

8ăcând ea acet prunc# depre care ne ete cu)ântul# l-a numit pe el >antoleon# care se t"lcuieş5cu totul leu5, ca cel ce avea să $ie cu bărbăţia asemenea cu leul, nsă mai pe urmă a $ost num>antelimon, a!ică 5ntru tot milostiv5, pentru că tuturor s-a arătat că este milostiv. &l tămă!upe cei bolnavi $ără !e plată, iar pe cei săraci i miluia, mpărţin! averile părinteşti celor ce avea

trebuinţă.

,iind el înă copil# maica sa l creştea n cre!inţa creştină, nvăţ"n!u-l să cunoască pe Bnul a!evăratul Dumne+eu, are este n ceruri, pe Domnul nostru isus <ristos% să crea!ă ntr-nsu

să- placă 4ui cu lucruri bune şi să nu se abată la ncinarea i!olilor. $eci# copilul lua aminteîn)ă"ătura maicii ale şi cunoştea în parte# pe cât putea a în"ele(e în anii copilăreşti. $ar# ca pa(uşi lipire# maica lui cea %ună şi în)ă"ătoare# încă din tinere"e -a du către $omnul# lăând pe copne)enit în )ârtă şi în în"ele(erea cea deă)ârşită. $upă fârşitul ei# din neştiin"ă# copilul a merurma rătăcirii tatălui ău# fiind du adeeori de dânul la idoli şi în)ă"ând pă(ânătatea lor.

$eci# pruncul a fot dat mai întâi la în)ă"ătura (ramaticii şi după ce a porit în căr"ile elineşti#în)ă"at toată filoofia cea din afară. $upă aceea# tatăl ău l-a dat la meşteşu(ul doctoricec# la oarecare ?ufroin# doctor renumit# ca ă e deprindă cu acel meşteşu(. opilul# fiind ite" la minteîn)ă"at toate cu înlenire şi de(ra%ă a întrecut pe cei de o )ârtă cu el# aproape aemănându-e

în)ă"ătorul ău.

?l era %un la o%icei# %ine (răitor# frumo la fa"ă# iu%it de to"i şi cunocut împăratului MaGimiapentru că în acea )reme MaGimian locuia în 8icomidia# c/inuind pe creştini. ?l# la pra!nic8aşterii lui Hrito# a ar două!eci de mii de Sfin"i mucenici# iar pe Sfântul Antim epicopul şi mul"i al"ii i-a omorât cu diferite feluri de c/inuri.

?ufroin doctorul# adeeori e ducea cu doctorii la împărat şi la oamenii din palatele lui# pentru doctorul acela dădea leacuri la toată curtea împărăteacă. $ucându-e acela la palat# a luat cu dân



şi pe copilul Pantoleon şi to"i# )ă!ându-l# e mirau de frumue"ea şi în"ele(erea lui cea %ună. $e)ă!ându-l şi împăratul# l-a între%at de unde ete şi al cui fiu ete. Aflând cele depre dânuîmpăratul a poruncit în)ă"ătorului ă în)e"e %ine# pe copil# tot meşteşu(ul doctoricec# )rând întotdeauna ă-l ai%ă pe lân(ă dânul# ca pe un )rednic a ta înaintea împăratului şi a lu*i lui.

n vremea aceea, era n )icomi!ia un preot bătr"n, cu numele &rmolae. &l, cu puţini creştini, ascun!ea !e $rica pă*"nilor ntr-o casă oarecare mică şi neştiută, iar >antoleon, mer*"n! !e

casa sa către nvăţătorul său, i era calea pe l"n*ă casa aceea mică, n care se ascun!ea S$"nt&rmolae. Acesta, vă+"n! pe $erestruie pe t"năr trec"n! pe acolo a!eseori, cunoştea !e pe $aţă !in obiceiul lui cel bun, că va $i vas ales al lui Dumne+eu. Deci, o!ată, a ieşit !in casă naintet"nărului, care tocmai trecea pe acolo şi l-a ru*at ca să intre puţin n casa lui. /"nărul, $iinsmerit şi ascultător, a intrat n casa bătr"nului, iar el, pun"n!u-l aproape !e !"nsul, l-a ntreb!e neam, !e părinţi, !e cre!inţă şi !e ntrea*a lui viaţă.

S$inţii >antelimon şi &rmolae

1ânărul# po)etindu-i toate cu de-amănuntul# i-a pu că maica lui a fot creştină şi a murit# iar tatlui trăieşte după le(ile elineşti# înc/inându-e !eilor.

Atunci S$"ntul &rmolae l-a ntrebat pe !"nsul, +ic"n!u-i: 5Dar tu, $iule, !e ce parte şi cre!invoieşti să $iiE De cre!inţa tatălui tău sau a maicii taleE5

/"nărul a răspuns: 5Maica mea, pe c"n! trăia, mă nvăţa cre!inţa sa şi eu am iubit cre!inţa e

nsă tatăl meu, ca cel mai tare, mă sileşte la le*ile elineşti şi !oreşte să mă r"n!uiască n palatempărăteşti, a!ică n r"n!urile ostaşilor mpăratului5.

S$"ntul l-a ntrebat iarăşi: 5e $el !e nvăţătură te nvaţă pe tine !ascălul tăuE5

/"nărul a răspuns: 5nvăţătura lui Asclipie, a lui <ipocrate şi a lui Falen, pentru că aşa voieştatăl meu. ar !ascălul meu +ice că !e voi nvăţa acele nvăţături, voi putea, cu nlesnire, stămă!uiesc toate bolile oamenilor5.



S$"ntul &rmolae# (ăind prile* pre )or%a cea de folo# a început a emăna# ca într-un pământ %uîn inima tânărului# ămân"a cea %ună a cu)ântului lui $umne!eu. $eci i-a !i 5re!e-mă pe minbunule t"năr, că nvăţăturile şi meşteşu*urile lui Asclipie, <ipocrate şi Falen sunt mici şi puţpot să a=ute celor ce le ntrebuinţea+ă pe ele. Asemenea sunt şi +eii pe care mpăratul MaGimiatatăl tău şi ceilalţi elini i cinstesc. Sunt !eşerţi şi !e nimic.

Deci, Bnul este isus <ristos, a!evărat şi Atotputernic Dumne+eu, n are, !e vei cre!e, ap

numai cu cemarea >reacinstitului 4ui nume, vei putea tămă!ui toate bolile. >entru că Aceorbii a luminat, leproşii a curăţit şi morţilor viaţă le-a !ăruit. ar !iavolii, care se cinstesc !elini, i-a i+*onit !in oameni cu cuv"ntul.

Dar nu numai sin*ur <ristos, ci şi ainele 4ui erau !ătătoare !e tămă!uiri. >entru că o $emei$iin! bolnavă !e cur*erea s"n*elui !e 1' ani, numai c"t s-a atins !e mar*inea ainelor 4un!ată s-a tămă!uit. Dar cine poate să spună cu !e-amănuntul toate lucrurile 4ui cele minunatăci precum nu este cu putinţă a număra stelele cerului, nisipul mării şi picăturile !e ploaie, taşa nu putem număra nici minunile şi măririle 4ui.

&l este şi acum a=utător robilor Săi, că m"n*"ie pe cei m"niţi, tămă!uieşte pe cei bolnai+băveşte !e prime=!ii şi scoate !in toate răutăţile potrivnice, neaştept"n! să $ie ru*at !e cinevci, mai nainte !e ru*ăciune şi !e pornirea sin*ură a inimii, nt"mpină şi !ă unele ca acesteelor ce-4 iubesc pe &l, ncă şi mai mari $aceri !e minuni le !ăruieşte şi le !ă lor !esăv"rşit via$ără !e s$"rşit, ntru slava cea veşnică a mpărăţiei erurilor5.

8işte cu)inte ca acetea acultându-le Pantoleon# le credea ade)ărate. Deci, ascun+"n!u-le n inimsa, cu !ulceaţă se a!"ncea n ele cu mintea şi +icea S$"ntului bătr"n: 5&u pe acestea !e multe ole-am au+it !e la maica mea şi am vă+ut-o a!eseori ru*"n!u-se şi cem"n! pe acel Dumne+eu, !

care tu vorbeşti5. $eci# !in acea +i, >antoleon trecea pe la bătr"n şi se n!ulcea !e vorbele lui cele insu$late !Dumne+eu şi se povăţuia spre cunoştinţa a!evăratului Dumne+eu. Atfel# când e întorcea dedacălul ?ufroin# nu e ducea la caa a# până ce mai întâi nu cerceta pe %ătrânul ?rmolae# de care primea cu)inte foloitoare de uflet.

DDD

H!ată, i s-a nt"mplat lui că, plec"n! !e la !ascăl şi abăt"n!u-se puţin !in cale, a *ăsit pe !ruun prunc mort, muşcat !e o viperă mare. ar vipera aceea şe!ea aproape !e acel mort. ă+"naceasta >antoleon, la nceput s-a temut şi s-a !epărtat puţin, !ar mai pe urmă s-a *"n!it n sin+ic"n!: 5Acum mi se ca!e mie să ştiu !acă sunt a!evărate cele *răite !e bătr"nul &rmolae5.

9i, căut"n! spre cer a +is: 5Doamne, isuse <ristoase, măcar că nu sunt vre!nic a /e cema, n!e voieşti ca să $iu robul /ău, arată-?i puterea /a şi $ă ca ntru numele /ău, pruncul acesta snvie+e, iar vipera să moară5.

Atunci n!ată, pruncul, !eştept"n!u-se ca !in somn, s-a sculat, iar vipera a crăpat n !ouă şirămas moartă.



>antoleon, vă+"n! această minune, a cre+ut !esăv"rşit n <ristos, şi-a ri!icat ocii săi trupeşti su$leteşti spre cer şi a binecuv"ntat pe Dumne+eu cu bucurie şi cu lacrimi, mulţumin!u- că lscos pe el !in ntuneric şi l-a a!us la lumina cunoştinţei Sale.

Apoi îndată# aler*"n! la S$"ntul &rmolae preotul, a că+ut la cinstitele lui picioare, cer"n! S$"ntote+ şi spun"n!u-i cele ce i s-au nt"mplat # adică# cum a în)iat pe pruncul cel mort# cu puternumelui lui iu Hrito şi cum a murit )ipera cea purtătoare de moarte.

Sfântul ?rmolae# culându-e# -a du cu dânul ă )adă )ipera moartă şi )ă!ând-o# a mul"umit l$umne!eu pentru minunea ce o făcue şi prin care a adu pe Pantoleon la cunoştin"a Sa. Apoîntorcându-e acaă# a bote+at pe t"năr n numele /atălui, al ;iului şi al S$"ntului Du săv"rşin! S$"nta 4itur*ie n cămara cea mai !inlăuntru, l-a mpărtăşit cu !umne+eieştile /aincu /rupul şi S"n*ele lui <ristos.

$upă primirea Sfântului &ote!# Pantoleon# a petrecut lân(ă %ătrânul ?rmolae şapte !ile# acultâdumne!eieştile cu)inte care i e (răiau prin (ura %ătrânului şi adăpându-e ca dintr-un i!)or )iu a făcut ufletul ău pre îm%elşu(area roadelor du/o)niceşti# cu darul lui Hrito. A opta !i# când întor acaă# tatăl ău i-a !i lui 6+iule, unde ai z$bovit atâtea zile, c$ eu în #ri8$ mare am fopentru tine6.

S$"ntul a răspuns: 5Am $ost cu !ascălul n palatele mpărăteşti, !e am tămă!uit pe un boln

iubit mpăratului şi nu ne-am !epărtat !e la !"nsul şapte +ile, p"nă nu l-am $ăcut sănătos5.

Aceasta a +is-o S$"ntul, nu ca şi cum ar minţi, ci ca o pil!ă. ăci prin aceasta, i spunea n taina!evărul. n mintea sa numea !ascăl pe S$"ntul &rmolae preotul, palatele mpărăteşti numecămara cea mai !inlăuntru, n care s-au săv"rşit !umne+eieştile /aine% iar bolnav numea su$letsău cel iubit mpăratului ceresc, care s-a tămă!uit n şapte +ile prin !octorie !uovnicească.

A doua !i# mer(ând el la dacălul ?ufroin# a fot între%at 64nde ai stat atâtea zile96



&l i-a răspuns: 5/atăl meu, cumpăr"n! o moşie, m-a trimis acolo, $iin! cumpărată cu mapreţ5. Aceasta i-o spunea, nţele*"n! !espre S$"ntul ote+, pe care l primise şi pentnştiinţarea celorlalte taine ale cre!inţei creştineşti, care sunt comori nepreţuite, cov"rşin! toabo*ăţiile, căci s-a mbo*ăţit prin s"n*ele lui <ristos5. ?ufroin# au!ind aceata# nu a mîndră!nit a-l între%a mai mult.

;ericitul >antelimon era plin !e !arul lui Dumne+eu, purt"n! nlăuntru comoara S$int

cre!inţe. ?l e în(ri*ea foarte mult de tatăl ău# cum l-ar putea coate din întunericul înc/inăridoleşti şi ă-l aducă la lumina cunoştin"ei lui Hrito.

Pentru aceea# )or%ea cu dânul în toate !ilele pilde în"elepte şi îi punea între%ări# !icându-i 5/apentru ce +eii stau p"nă astă+i tot aşa precum au $ost puşi !e la nceput% iar cei $ăcuţi şe+"n! pscaun, stau tot aşa p"nă astă+i şi nu se scoală nicio!atăE5

1atăl i-a răpun 6+iule, îmi este #reu de socotit aceast$ întrebare şi nu pot s$ r$spund la ea6.

$eci# Sfântul Pantelimon totdeauna punea tatălui ău şi alte între%ări# aemenea aceteia# până l

făcut a e îndoi de !eii ăi şi a cunoaşte înşelarea şi rătăcirea înc/inării de idoli. $eci# tatăl ăuîncetat a mai cinti pe idoli# cum îi cintea mai înainte# când le aducea *ertfe şi li e înc/ina în toa!ilele şi a început a-i fărâma şi a-i necinti.

Pantelimon# )ă!ând aceata# e %ucura că cel pu"in a reuşit a-l face pe tatăl ău ă e îndoiacă !ei# deşi nu-l întoree deă)ârşit de la ei. ?l )oia de multe ori ă fărâme idolii tatălui ău# dar oprea. >e !e o parte, ca să nu m"nie pe tatăl său, pe care se cuvenea a-l cinsti !upă porunca lDumne+eu, iar pe !e alta, voia să aştepte p"nă ce sin*ur tatăl său va cunoaşte pe a!evăratDumne+eu şi el sin*ur i va s$ăr"ma cu m"inile sale.

DDDn acea vreme, au a!us la >antelimon pe un orb care cerea tămă!uire şi +icea: 5Mă ro* ţmiluieşte-mă pe mine, care nu vă! lumina cea !ulce% căci toţi !octorii !in această cetate m-acăutat şi nici un $olos nu mi-au a!us% ba ciar şi cea !in urmă +ărire ce o mai aveam, mi-au luao mpreună cu toată averea mea, căci am celtuit tot. Deci, am luat mai multă vătămare pa*ubă, !ec"t tămă!uire5.

ar S$"ntul i-a +is: 5Dacă toată averea ai !at-o acelor !octori !e la care n-ai avut $olos, apoi vei primi tămă!uire !e la mine şi !e vei ve!ea, ce-mi vei !a mieE5

Hrbul a răspuns: 5ea mai !e pe urmă rămăşiţă care o am, ţi-o voi !a cu os"r!ie5.

S$"ntul a +is: 5e!erea luminii ţi-o va !a /atăl luminilor, Dumne+eul cel a!evărat, prin minnevre!nicul robul Său. ar tu, ceea ce-mi $ă*ă!uieşti, să nu-mi !ai mie, ci s-o mparţi la săraci5

&vstor*ie, tatăl lui >antelimon, au+in! acestea, a +is către !"nsul: 5;iule, să nu n!ră+neşti a atin*e !e acel lucru pe care nu poţi să-l $aci, ca să nu te $aci şi tu !e r"s@ Hare tu poţi mai mu!ec"t !octorii cei mari, care l-au căutat pe el şi n-au putut să-l tămă!uiascăE5



S$"ntul a răspuns: 5)ici unul !intre acei !octori nu ştie să pună acestui om acel $el !e !octorica mine, căci este multă !eosebire ntre !"nşii şi ntre !ascălul meu, care m-a nvăţat aceasta5.

/atăl său, socotin! că vorbeşte !espre !ascălul &u$rosin, i-a +is: 5&u am au+it că şi !ascălul tăs-a n*ri=it !e acest orb, !ar nimic n-a sporit5.

>antelimon a răspuns: 5Aşteaptă puţin, tată şi vei ve!ea puterea !octoriei mele@5 Zic"n

aceasta, s-a atins cu !e*etul !e ocii orbului, +ic"n!: 5n numele Domnului meu isus <ristoare a luminat pe cei orbi, caută şi ve+i@5

Atunci n!ată s-au !escis ocii orbului şi a vă+ut. Din acel ceas, &vstor*ie, tatăl l>antelimon, a cre+ut n <ristos, mpreună cu omul care s-a tămă!uit şi a $ost bote+at !e S$"nt&rmolae, preotul. Din acel moment s-a umplut !e mare bucurie !uovnicească, pentru !arul puterea lui <ristos.

Atunci ?)tor(/ie a început a fărâma to"i idolii care erau în caa lui# iar la acel lucru îl a*uta şi fiău# Sfântul Pantelimon# care# făcându-i %ucă"i# i-a aruncat într-o (roapă adâncă şi i-a acoperit pământ. $upă aceea# ?)tor(/ie# mai trăind pu"ină )reme# -a mutat la $omnul.

Pantelimon# rămânând moştenitor al a)erii părinteşti# îndată a dăruit li%ertate ro%ilor şi roa%elor adându-le multe daruri. o*ăţia el a nceput a o mpărţi la cei ce aveau trebuinţă: săraciloscăpătaţilor, vă!uvelor şi sărmanilor.

+ncon*ura temni"ele# cercetând pe to"i cei ce pătimeau în le(ături şi pe care îi mân(âia cu doctoriişi cu dările cele de tre%uin"ă. &l era !octor nu numai !e răni, ci şi !e sărăciile omeneşti, căci toprimeau !e la !"nsul milostenie n!estulată şi cu n!urările lui, săracii se mbo*ăţeau.

4ui i a=uta !arul lui Dumne+eu ca !octorie, căci i se !ă!use !e sus !arul tămă!uirilor. 9i ntămă!uia toate bolile, at"t cu !octoriile cele cumpărate, pe c"t cu cemarea numelui lui is<ristos.



Atunci el s-a arătat că nu mai este >antoleon, ci >antelimon, a!ică 5ntru tot milostiv5, prnumire şi cu lucrul, arăt"n! la toţi mila, nelăs"n! pe nimeni să plece !e la !"nsul nem"n*"iaăci celor lipi"i le dădea daruri fără plată# iar pe %olna)i îi tămăduia. Atunci -a du la dânul toacetatea cu %olna)ii ei# lăând pe to"i doctorii# pentru că de la nimeni nu câşti(au atât de (ra%nice deă)ârşite tămăduiri# precum câşti(au de la Pantelimon# care tămăduia cu fapta şi nu lua plată denimeni. $eci# se slăvea n tot poporul numele !octorului cel milostiv şi $ără !e plată # iar ceiladoctori erau defăima"i şi lua"i în râ. $in aceată pricină# multă ură şi )ra*%ă -a ridicat de docto

împotri)a Sfântului şi mai ale în acea )reme când a fot tămăduit acel or% pomenit mai u. Aceaa început atfel.

DDD+ntr-una din !ile# um%lând prin cetate# or%ul cel tămăduit de Sfântul Pantelimon# l-au )ă!ut pe doctorii şi îşi !iceau fiecare în ine 67are nu este acesta care a fost orb şi cerea de la nt$m$duire şi n2am putut s$2i vindec$m oc0ii9 Deci, cum vede acum96 ;i îl între%au pe el# cum )ede.

$ar omul acela n-a tăinuit pe doctorul ău# pe Sfântul Pantelimon. Acei doctori# aflând depre el ete ucenic al lui ?ufroin# !iceau 6%are este ucenicul marelui dasc$l6. $ar ei nu ştiau puterea Hrito# care lucra prin Pantelimon. $eci# neştiind# au mărturiit ade)ărul# că marele Pantelimon eucenicul Marelui +n)ă"ător# iu Hrito. ?i# deşi lăudau cu fă"ărnicie pe Sfânt# înă# în inimile lodin !a)itie# e fătuiau pre rău şi îl pândeau# căutând pricină împotri)a lui# cum ar putea ăpiardă.

Apoi# )ă!ându-l că intră în temni"ă şi tămăduieşte rănile celor le(a"i# care pătimeau pentru Hrito-au apropiat de MaGimian i(/emonul şi i-au !i 6-mp$rate, tân$rul c$ruia i2ai poruncit s$ învemeşteşu#ul doctoricesc, voind s$2l ai în palatele tale, defaim$ mila ta c$tre dânsul şi cerceteaz

temni'ele, t$m$duind pe le#a'ii cei 0ulitori ai zeilor noştri, socotind, la fel cu dânşii, împotrivzeilor. Deci, el duce şi pe al'ii la acelaşi #ând r$u al lui şi de nu2l vei pierde de#rab$, apoi npu'in$ mâ0nire vei avea, pentru c$ pe mul'i îi vei vedea întorcându2se de la zei, prin înşel$toarlui înv$'$tur$( c$ meşteşu#ul doctoricesc pe care îl are şi t$m$duirile care le face, nu le socoteşca ale lui /sclipie sau ale vreunui alt zeu, ci ale unui oarecare ristos şi astfel to'i, care sut$m$dui'i, cred în 1l6.

le)etitorii !icând aceata# au ru(at pe împăratul# ca ă porunceacă ă c/eme pe or%ul cel tămădude Pantelimon. +mpăratul a poruncit# ă caute îndată pe or%ul cel )indecat.

;iin! a!us acela naintea mpăratului, a $ost ntrebat: 5Hmule, spune cum ţi-a tămă!u>antelimon ociiE5

&l a răspuns: 5A cemat numele lui <ristos, s-a atins !e ocii mei şi am vă+ut n!ată@5

mpăratul a +is către !"nsul: 5/u cum socoteştiE <ristos te-a tămă!uit sau +eiiE5

&l a răspuns: 5mpărate, !octorii aceştia, pe care i ve+i că stau naintea ta, au celtuit muls"r*uinţă şi multă vreme pentru tămă!uirea mea. &i mi-au luat toată averea şi nu mi-au a!unici un $olos. Dimpotrivă şi puţina ve!ere c"tă aveam, mi-au luat-o% ast$el că m-au orbit c



!esăv"rşire. ar >antelimon, numai cu cemarea numelui lui <ristos, m-a $ăcut să vă!. Hmpărate, socoteşte tu sin*ur şi ve+i, care !octor este mai bun şi mai a!evăratE Asclipie cu ceila+eiE Sau <ristos, are, $iin! cemat !e >antelimon, n!ată m-a tămă!uitE5

mpăratul, neştiin! ce să răspun!ă la aceasta, a nceput a-l sili la pă*"nătate, !upă obiceipă*"nesc, +ic"n!u-i: 5Hmule, nu te lăsa nşelat, nici nu pomeni pe <ristos, pentru că este !ove!că +eii ţi-au !at ve!erea ocilor@5

Dar cel tămă!uit, neav"n! nici o teamă !e puterea mpărătească, nici n$ricoş"n!u-se n*ro+irea i*emonilor, a răspuns lui MaGimian, mai cu n!ră+neală !ec"t orbul !in &van*elicare $usese pus la ntrebare naintea $ariseilor: 5H, mpărate, se ve!e că eşti nebun, !e numeşpe +eii cei orbi, !ătători !e ve!ere ai luminii, căci şi tu, $iin! ca ei, nu voieşti să ve+i a!evărul@5

mpăratul, umpl"n!u-se !e m"nie, a poruncit să-l taie n!ată cu sabia. Deci, $iin! tăiat capbunului mărturisitor al numelui lui isus <ristos, s-a !us să va!ă pe Acela, n care a cre+ut, nenserată lumină cerească $aţă către $aţă. S$"ntul >antelimon, răscumpăr"n! trupul lui !e uci*aşi, l-a n*ropat l"n*ă tatăl său.

$upă aceata# împăratul a poruncit ă c/eme la dânul pe Pantelimon. "n! ostaşii !uceau pS$"ntul >antelimon la mpărat, el c"nta cuvintele lui Davi!: Dumne+eule, lau!a mea să n-o trecu ve!erea, că *ura păcătosului şi *ura vicleanului s-a !escis asupra mea... $eci# a tat cu trupînaintea împăratului pământec# iar cu mintea tătea înaintea +mpăratului cerec.

+mpăratul MaGimian# pri)ind pre dânul fără mânie# a început a-i )or%i cu %lânde"e# !icând 6Pantoleoane, nu sunt bune cele ce am auzit de tine. )pun unii c$ 0uleşti şi defaimi foarte mult p/sclipie şi pe ceilal'i zei, iar pe ristos el r$sti#nit, are a pierit r$u, -l sl$veşti, te n$d$8duieş

spre Dânsul şi -l numeşti Dumnezeu. ;tii c$ de multe ori am trecut cu vederea cele ce auzeam tine şi mila 'i2am ar$tat2o, când te2am primit în palatele mele. 1u am poruncit şi dasc$lului t$1ufrosin, s$ te înve'e meşteşu#ul doctoricesc, ca totdeauna s$ fii lân#$ mine( iar tu, def$imântoate acestea, te2ai ab$tut la cele potrivnice. -ns$ eu nu cred cele #r$ite despre tine, pentru oamenii s2au obişnuit a spune multe lucruri nedrepte. De aceea te2am c0emat ca sin#ur s$ spadev$rul şi s$ ar$'i mincinoas$ clevetirea zavistnicilor asupra ta. Pentru aceea se cade s$ aduînaintea tuturor 8ertfe zeilor celor mari6.

S$"ntul a răspuns: 5H, mpărate, se ca!e a cre!e $aptele mai mult !ec"t cuvintele, pentru că nat"t !in cuvinte, pe c"t !in lucruri se cunoaşte a!evărul. Să cre+i cuvintele care le au+i !e

mine, că mă lepă! !e Asclipie şi !e ceilalţi +ei ai voştri, iar pe <ristos l preamăresc% pentru c!in $aptele 4ui am cunoscut, că este sin*urul şi a!evăratul Dumne+eu.

Dar ascultă măcar pe scurt $aptele lui <ristos. A $ăcut cerul, a ntărit păm"ntul, a nviat morţii,luminat orbii, a curăţit leproşii, pe cei slăbăno*i i-a ri!icat !e pe pat cu cuv"ntul.

Dar +eii care se cinstesc !e voi, ce lucru au $ăcut !e $elul acestaE >ot ei oare să $acă cevaE Dec!e vei voi să cunoşti puterea lui isus <ristos, n!ată vei ve!ea aceasta cu $apta. >orunceşte a!ucă aici un bolnav pe moarte, care +ace n pat !e+nă!ă=!uit !e !octori. Aici să vină şi slu=itor



voştri şi să ceme pe +eii lor, iar eu voi cema pe Dumne+eul meu şi care Dumne+eu va tămă!upe cel bolnav, acela să $ie mărturisit, că este Dumne+eu a!evărat, iar ceilalţi să se lepe!e5.

+mpăratului i-a plăcut acet fat al Sfântului. $eci# a poruncit ca îndată ă caute un %olna) oarecar,iind adu acolo pe pat un om lă%ăno( de mul"i ani# care era întocmai ca un lemn neim"itor# )enit şi lu*itorii idoleşti# icui"i la meşteşu(ul doctoricec şi au !i Sfântului ă c/eme el mai înpe Hrito al ău.

S$"ntul le-a +is: 5&u, !e voi cema pe Dumne+eu şi !e va tămă!ui pe acest slăbăno*, atunci +evoştri pe cine vor tămă!uiE emaţi voi mai nt"i pe +eii voştri şi !e vor tămă!ui pe cel bolnaapoi nu va mai $i nevoie ca eu să cem pe Dumne+eul meu@5

$eci# popii au început a c/ema pe !eii lor# unul pe Aclipie# altul pe $ie# altul pe Artemida# al"ii pal"i dia)oli. $ar nu era nici (la# nici acultare. $eci# otenindu-e ei în ru(ăciunile lor cele urâte $umne!eu# nimic n-au porit. S$"ntul, vă+"n! osteneala lor n !eşert, a r"s.

ar împăratul# )ă!ându-l pe el râ!ând# a !i 6Pantelimon, f$ s$n$tos pe omul acesta, dac$ po'i, pr

c0emarea Dumnezeului t$u6.

S$"ntul a *răit: 5Să se !epărte+e !e aici popii voştri@5

$epărtându-e popii# S$"ntul s-a apropiat !e pat şi ri!ic"n!u-şi ocii spre cer, a nceput a se ru*+ic"n!: 5Doamne, au+i ru*ăciunea mea, c"n! stri* către /ine şi să nu ntorci $aţa /a !e la rob/ău. Hri n ce +i mă necă=esc, pleacă către mine urecea /a şi ori n ce +i /e voi cema, au+i-mpe mine. Deci, arată tăria /a cea atotputernică, celor ce nu ştiu !e /ine, pentru că toate ţi sucu putinţă@5

Atfel ru(ându-e Afântul# a luat de mână pe cel lă%ăno(# !icându-i 5n numele Domnului nostisus <ristos, scoală-te şi $ii sănătos@5 Atunci# culându-e îndată# lă%ăno(ul -a făcut ănăto tot trupul şi um%la %ucurându-e apoi# luându-şi patul ău# -a du la caa a.

Aceată minune )ă!ând-o mul"i din cei ce tăteau de fa"ă# au cre!ut în Hrito# iar lu*itorii idolecrâşneau din din"i împotri)a ro%ului lui Hrito şi !iceau către împărat ' Dac$ acesta va mai fi vi8ertfele zeilor vor fi zadarnice şi vom fi de râs creştinilor< Deci, împ$rate, pierde2l pe el îndat$'.

+mpăratul a !i către Sfânt 6Pantelimoane, 8ertfeşte zeilor, ca s$ nu pieri în deşert< *u ştii oare câ

au pierit neascultând porunca noastr$ şi lep$dându2se de zeii noştri9 /u doar nu ai aflat cât dcumplit a fost muncit b$trânul /ntim96

ăspuns-a S$"ntul: 5/oţi cei ce au murit pentru <ristos, n-au pierit, ci se a$lă n viaţa ceveşnică. Deci, !acă bătr"nul Antim, $iin! neputincios cu trupul, a putut su$eri muncile cecumplite pentru Domnul nostru, cu at"t mai mult eu, care sunt mai t"năr şi mai tare cu trupu!ec"t el, mi se ca!e ca $ără temere să pătimesc toate muncile ce le vei pune asupra mea. >entcă a nu muri pentru <ristos, socotesc că este o pa*ubă, iar a muri pentru &l !ob"n!ă mi este5.Atunci împăratul a poruncit ă-l pân!ure (ol la muncire# cu un(/ii de fier ă-i tru*eacă trupul

cu lumânări aprine ă-i ardă coatele. ?l# pătimind acetea# a căutat pre cer şi a !i 5Doamn



isuse <ristoase, a=ută-mi n ceasul acesta şi-mi !ă răb!are, ca p"nă la s$"rşit să pot su$emuncile pă*"nilor@5

$tunci i sa arătat lui omnul n c#ipul preotului rmolae şi ia %is< E'u te temu sunt cu tineFE

;i îndată mâinile lu*itorilor care îl munceau au lă%it şi ei -au făcut ca mor"i. <neltele de munci

au că!ut din mâinile lor# iar lumânările -au tin.

Acet lucru )ă!ându-l împăratul# a poruncit ă co%oare pe mucenic de la muncire şi a !i cătdânul 'are este puterea vr$8ii tale, c$ slu8itorii au sl$bit şi lumân$rile lor s2au stins96

Mucenicul a răspuns: 5ra=a mea este <ristos, cu a ărui putere $ac toate acestea5.

+mpăratul a !i6e vei face, dac$ voi pune munci mai mari asupra ta96

Mucenicul a răspuns: 5n cele mai mari munci, mai mare putere va arăta <ristos al meu, !"n!mi mai mare răb!are pentru ruşinarea ta. ar eu, răb!"n! mai multe munci pentru D"nsul, vlua !e la &l şi mai mari răsplătiri5.

Atunci i(/emonul a poruncit ă fiar%ă plum% într-o căldare mare de fier şi ă arunce într-îna pmucenic. $eci# fier%ând plum%ul şi aducând pe mucenic la căldare# el şi-a ridicat oc/ii pre cer şi a ru(at# !icând Au+i, Doamne, *lasul meu, c"n! mă ro* către /ine. Scoate su$letul meu !in curvră=maşului@

Aşa ru*"n!u-se el, i sa arătat iarăşi omnul n c#ipul lui rmolae şi luândul pe

de mână, a intrat cu dânsul n căldare&

Atunci n!ată $ocul s-a stins, plumbul s-a răcit, iar mucenicul c"nta, +ic"n!: &u către Dumne+eam stri*at şi Domnul m-a au+it pe mine. Seara, !imineaţa şi la mie+ul +ilei spune-voi şi voi ves4ui şi &l va au+i *lasul meu.



$eci# cei ce tăteau de fa"ă# -au mirat de ceea ce e făcue# iar împăratul a !i 6e s$ fie aceastc$ focul s2a stins şi plumbul s2a r$cit9 Deci, cu ce fel de munci vom mai munci pe vr$8itor

acesta96

ar cei ce erau de fa"ă au !i 6)$ se arunce în adâncul m$rii şi îndat$ va pieri, pentru c$ nu vputea s$ farmece marea6.

(/emonul poruncind ă e facă aşa# lu*itorii au luat pe mucenic şi ducându-l la mare# l-au pu caic apoi# le(ându-i de (ruma*i o piatră mare# l-au du departe de mal şi l-au aruncat în mare# iar -au întor in(uri la mal.

;iin! S$"ntul aruncat n mare, i sa arătat Gristos, ca şi mai nainte, n c#ipul lrmolae, iar piatra de la "ruma;ii mucenicului sa făcut uşoară ca o frun%ă&

Atfel mucenicul um%la cu dâna pe deaupra apei ca pe ucat# purtându-e cu dreapta lui Hritoprecum altădată Petru. $eci a ieşit la mal# cântând şi lă)ind pe $umne!eu şi a tat înaintîmpăratului.

ar împăratul# mirându-e de o minune ca aceata# a !i 6Pantoleoane, care este puterea vr$8iltale, c$ şi marea ai fermecat2o96

S$"ntul a răspuns: 5Marea se supune Stăp"nului Său şi $ace voia 4ui@5

+mpăratul a !i 6/u doar$ şi peste mare st$pâneşti tu96

S$"ntul a răspuns: 5)u eu, ci <ristos, Zi!itorul şi Stăp"nul a toată $ăptura cea vă+ută nevă+ută. Acela, precum stăp"neşte cerul şi păm"ntul, tot aşa stăp"neşte şi marea% pentru că mare sunt căile 4ui şi cărările Sale n ape multe5.



$upă aceea# i(/emonul a poruncit ă pre(ăteacă afară de cetate o mare pri)elişte de fiare# ca ă dpe mucenic pre mâncare fiarelor. $eci# aler(a toată cetatea la acea pri)elişte# )rând ă )adă mâncde fiare pe tânărul cel frumo şi ne)ino)at.

+mpăratul# mer(ând la pri)eliştea aceea şi aducându-l pe mucenic# îi arăta fiarele cu de(etu!icându-i 6/cestea sunt pre#$tite pentru tine. Deci, ascult$2m$ şi cru'$2'i tinere'ile tale( miluieşt'i frumuse'ea trupului t$u şi 8ertfeşte zeilor, ca s$ nu2'i fie moartea cumplit$, fiind mâncat de dinfiarelor6.

$ar Sfântul )oia mai %ine ă fie mâncat de fiare# decât ă audă un fat şi o poruncă )icleană aceea.

Deci a $ost aruncat la $iare sălbatice. Dar şi acolo omnul, arătânduSe Sfântului asemănarea preotului rmolae, a nc#is "urile fiarelor şi lea făcut *lânde ca nişmiei& Acelea, aler*"n! la S$"nt, i lin*eau picioarele, iar el cu m"na le nete+ea pe cap. Deci $iecare $iară se s"r*uia să lin*ă m"na S$"ntului, una pe alta mpin*"n!u-se, iar poporul caprivea la acea minune se mira şi cu *las mare stri*a: 5Mare este Dumne+eul creştinilor@ Slobosă $ie nevinovatul şi !reptul t"năr5.

Atunci împăratul# umplându-e de mânie# a pornit otaşii cu ă%iile coae împotri)a celor lă)eau pe Mântuitorul Hrito şi uci(ând pe mul"i din popor# din cei ce au cre!ut în $umne!euporuncit ă ucidă şi toate fiarele.

Mucenicul, vă+"n! acest lucru, a stri*at +ic"n!: 5Slavă ?ie, <ristoase Dumne+eule, că nu numoamenii, !ar şi $iarele mor pentru /ine@5

+mpăratul a plecat de la pri)elişte# câr%indu-e şi mâniindu-e# iar pe mucenic l-a aruncat iar temni"ă.

După aceea, oamenii cei ucişi au $ost luaţi !e ai lor şi n*ropaţi, iar $iarele le-au lăsat spm"ncarea c"inilor şi a păsărilor m"ncătoare !e trupuri. Dar şi cu acelea s-a $ăcut o minune, că$iarele, +ăc"n! multe +ile, n-au $ost atinse nici !e c"ini, nici !e păsări, iar corpurile lor nu li stricaseră. mpăratul, a$l"n! acest lucru, a poruncit să le arunce ntr-o *roapă a!"ncă şi să acopere cu păm"nt.



ar pentru mucenic# a poruncit ă e pre(ăteacă o roată înfricoşătoare# plină de fiare acu"i,ăcându-e aceata# au le(at pe Sfântul şi au început a o întoarce. $ar îndată roata# cu o pute

ne)ă!ută# -a fărâmat în %ucă"i# rănind de moarte pe mul"i din cei ce tăteau împre*ur iar mucenic-a co%orât între( şi ne)ătămat. $eci# îi cuprinee frică pe to"i pentru nişte minuni ca acelea# prcare $umne!eu e preamărea prin Sfântul Său.

+mpăratul# )ă!ând acetea# -a mirat foarte mult şi a !i către mucenic 6ine te2a înv$'at s$ faatâtea farmece96

S$"ntul a răspuns: 5)u sunt $armece cele ce $ac. &u am nvăţat !reapta cre!inţă creştinească !la S$"ntul &rmolae, preotul@5

+mpăratul l-a între%at 64nde este înv$'$torul t$u, 1rmolae, c$ voim s$2l vedem96

Mucenicul, nţele*"n! cu !uul, că s-a apropiat şi lui &rmolae cununa mucenicească, a +is cătmpărat: 5Dacă porunceşti, l voi cema la tine5.

$eci# Sfântul a fot trimi cu trei otaşi# ca ă e ducă şi ă c/eme pe ?rmolae preotul.

Duc"n!u-se mucenicul n casa un!e şe!ea preotul, bătr"nul &rmolae, vă+"n!u-l, i-a +is: 5;iupentru ce ai venitE5

Mucenicul a răspuns: 5>ărinte, te ceamă mpăratul@5

ătr"nul a +is: 5ine ai venit să mă cemi, $iin!că mi s-a apropiat vremea pătimirii şi a mormele. >entru că n noaptea aceasta mi s-a arătat Domnul, +ic"n!u-mi: 5&rmolae, ţi se ca!epătimi mult pentru Mine, precum a pătimit şi robul Meu >antelimon5. ătr"nul, +ic"n! aceasta mers cu mucenicul bucur"n!u-se şi a stat naintea mpăratului.

+mpăratul# )ă!ând pe preot# l-a între%at de nume. &l nu şi-a !estăinuit nici numele, nici cre!inţa,

a răspuns cu *las mare că este creştin.



+mpăratul l-a între%at# !icând 6%ai ai pe cineva cu tine de aceeaşi credin'$96

ătr"nul a răspuns: 5Am pe !oi slu=itori a!evăraţi robi ai lui <ristos, pe &rmip şi &rmocrat.

+mpăratul a poruncit ă-i aducă şi pe aceia înaintea a.

,iind ei aduşi la el# a !i către acei trei lu*itori ai lui Hrito6=oi a'i întors pe Pantoleon de la z

noştri96

S$inţii au răspuns: 5Sin*ur <ristos, Dumne+eul nostru, pe care i ştie vre!nici, i ceamă la Sinscoţ"n!u-i !in ntunericul ncinării i!oleşti şi i a!uce la lumina cunoştinţei Sale5.

+mpăratul a !i către dânşii 6>$sa'i acum cuvintele voastre cele mincinoase şi întoarce'i pPantoleon iar la zei, ca s$ vi se ierte şi vinov$'ia cea dintâi şi s$ v$ învrednici'i de cinste de la nşi aşa îmi ve'i deveni prietenii cei dintâi în palatele mele6.

S$inţii au răspuns: 5um putem să $acem una ca acesta, !acă şi noi voim mpreună cu !"nsusă murim pentru <ristos, Dumne+eul nostruE Deci, nici el, nici noi, nu ne vom lepă!a !e <ristonici vom a!uce =ert$e i!olilor celor sur+i şi $ără su$lare5.

Zic"n! aceasta, şi-au ntors toată mintea spre Dumne+eu şi au nceput a se ru*a, ri!ic"n!u-ocii spre cer. Atunci li S-a arătat M"ntuitorul !e sus, nc"t s-a cutremurat locul acela.

+mpăratul a !i 6/'i v$zut c$ zeii, mâniindu2se pe voi, cutremur$ p$mântul96

S$inţii au răspuns: 5ine ai +is, că !e +eii voştri s-a cutremurat păm"ntul, pentru că au că+ut păm"nt !e la locurile lor şi s-au s$ăr"mat cu puterea Dumne+eului nostru, are S-a m"niat pvoi5.

:răind el acetea# un )etitor a aler(at de la capişte la împăratul# punându-i că to"i !eii lui au că!la pământ şi -au riipit ca praful. $ar ne%unul împărat# nu !icea că toate acelea unt ale puterii l$umne!eu# ci le ocotea drept )ra*ă creştineacă.

$eci a !i 6u adev$rat, dac$ nu vom pierde pe vr$8itorii aceştia, apoi toat$ cetatea va piepentru dânşii6.

$eci a poruncit# ă ducă în temni"ă pe Pantelimon# iar pe %ătrânul ?rmolae şi pe ceilal"i prietenmuncindu-i cu multe răni# i-a oândit la tăiere de a%ie. Ast$el aceşti trei S$inţi mucenici: &rmolpreotul, mpreună cu slu=itorii lui &rmip şi &rmocrat, săv"rşin!u-şi pătimitoarea lor nevoinţă, astat mpreună naintea >reas$intei /reimi, n slava cea cerească.

$upă uciderea celor trei Sfin"i mucenici# împăratul a pu iar înaintea a pe Sfântul Pantelimon ş!i către dânul 61u am întors pe mul'i de la ristos la zeii noştri, numai tu nu voieşti s$ mascul'i. /cum şi înv$'$torul t$u, 1rmolae, cu amândoi prietenii s$i s2au înc0inat zeilor şi le2au ad



8ertf$, iar eu i2am cinstit cu sl$vite dre#$torii în palatele mele. Deci f$ şi tu asemenea, ca s$ învredniceşti de cinste cu dânşii6.

Mucenicul, ştiin! cu !uul !e s$"rşitul s$inţilor, a +is către mpărat: 5>orunceşte-le să vină aisă-i vă! naintea ta5.

+mpăratul a !i 6/cum nu sunt aici, c$ i2am trimis la alt$ cetate, ca s$ ia bo#$'ie mult$6.

Mucenicul a *răit: 5iar nevr"n! ai spus a!evărul, că i-ai trimis !e aici, prin s$"rşitul cel !moarte, !uc"n!u-se la cetatea cea cerească a lui <ristos, ca să ia bo*ăţiile pe care ociul nu le-vă+ut5.

+mpăratul# )ă!ând pe mucenic că nu e pleacă cu nici un c/ip la pă(ânătatea lor# a poruncit ă-l %acu %ătăi cumplite. $eci# l-a oândit la moarte# adică ă i e taie capul cu a%ia# iar trupul ă e arcu foc. uându-l otaşii# l-au du afară din cetate# la locul de tăiere.

S$"ntul >antelimon, mer*"n! la moarte, c"nta psalmul lui Davi!: De multe ori n tinereţile me

s-au luptat cu mine, !ar nu m-au biruit. >e spatele meu au lucrat păcătoşii...@ 9i cealaltă partepsalmului acestuia.

>taşii# co"ând pe mucenic din cetate mai departe decât o tadie# au mer la acel loc unde a )o$omnul ă e fârşeacă ro%ul Său. ?i l-au le(at de un mălin ce era acolo şi călăul# apropiindu-l-a lo)it pe Sfânt cu a%ia pete (ruma*i# înă# fierul -a îndoit ca ceara# iar trupul Sfântului nuferit nimic# pentru că nu-şi fârşie ru(ăciunile ale.

Atunci otaşii# înpăimîntându-e# au !i ' %are este Dumnezeul creştinilor...<' Apoi# că!ând

picioarele Sfântului# au (răit ' ?u#$mu2ne 'ie, robul lui Dumnezeu, roa#$2te pentru noi, ca s$ ierte p$catele noastre, pentru cele ce 'i2am f$cut din porunca împ$ratului'.

S$"ntul >antelimon ru*"n!u-se mult, a venit un *las !e sus către !"nsul, ntărin! scimbarnumelui său, căci n loc !e >antoleon, Domnul l-a numit >antelimon, !"n!u-i lui !ar arătat, csă miluiască pe toţi cei ce aler*au la !"nsul n toate prime=!iile şi m"nirile, cem"n!u-l pe ntru cele cereşti.

Sfântul# umplându-e de %ucurie# poruncea otaşilor ă-l taie. $ar aceia nu )oiau# pentru că temeau şi tremurau. Atunci S$"ntul le-a +is: 5De nu veţi săv"rşi porunca voastră, nu veţi c"şti*

milă !e la Dumne+eul meu@5

Deci, ostaşii, apropiin!u-se, mai nt"i i-au sărutat trupul lui, apoi a poruncit unuia !in ei, !e ităiat capul mucenicului, nsă, n loc !e s"n*e, a curs lapte.Atunci, ciar n acel moment, măslinul s-a umplut !e roa!ele sale, !e la ră!ăcină p"nă la v"rar poporul care a $ost !e $aţă la tăierea lui, vă+"n! acestea, a cre+ut n <ristos.



1oate minunile care e făcueră le-au pu împăratului# iar împăratul a poruncit ă-l ardă împreucu trupul mucenicului. Stin*"n!u-se $ocul, cre!incioşii au luat !in cenuşă trupul S$"ntulu

nevătămat !e $oc şi l-au n*ropat cu cinste n satul lui A!amantie, scolasticul, ce era acoaproape.

A!ormirea S$"ntului >antelimon

a)rentie# aoiu şi Pro)ian# canicii mucenicului# urmându-l pe el de departe şi pri)ind la toapătimirile şi au!ind (laul care-i )enie Sfântului din cer# au cri )ia"a şi mucenicia lui şi au datfintelor %ierici întru pomenirea mucenicului.



Se împlinea cu)ântul pe care 1ertulian# unul dintre marii criitori %iericeşti din perioada &ieriprimare# a)ea ă-l pună depre cei care îşi *ertfeau )ia"a pentru credin"a în Hrito IS"n*emartirilor este săm"nţă !e noi creştiniJ.

iar !in (, anul muceniciei sale, S$"ntul >antelimon a $ost consi!erat ocrotitor al me!icilşi tămă!uitor al bolnavilor, $iin! serbat, p"nă astă+i, n +iua !e '7 iulie a $iecărui an.

Acestea le-au $ăcut spre $olosul celor ce citesc şi ascultă şi spre slava lui <ristos Dumne+enostru, el slăvit mpreună cu /atăl şi cu S$"ntul Du, acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin

Sina4ar Pomenirea Sfântului măritului, marelui Mucenic şi tămăduitor Pantelimon



+n aceată lună iulieB# în !iua a două!eci şi şaptea# pomenirea Sfântului măritului# marelui Mucen

şi tămăduitor Pantelimon.

S$"ntul şi măritul Mucenic al lui <ristos, >antelimon, s-a născut la )icomi!ia !in părin&ustor*ios, senator pă*"n, şi &vula, o creştină% aceştia i-au !at numele !e >antoleon.

+ncredin"at pre educa"ie lui ?ufroin# medic de renume# el a*une după pu"ină )reme la o cunoaştedeă)ârşită a artei medicale într-atât încât împăratul MaGimian# care îi remarcae calită"iinten"iona ă îl ia la palat ca medic particular.um t"nărul trecea n $iecare +i n $aţa casei un!e era ascuns S$"ntul &rmolae 2c$. '6 iulie

S$"ntul >ărinte *ici !upă ţinuta lui calitatea naltă a su$letului său şi l invită ntr-o +i să intşi ncepu să l nveţe că ştiinţa me!icală nu poate a!uce !ec"t slabă uşurare naturii noastsu$erin!e şi sortită morţii şi că numai <ristos, sin*urul Doctor a!evărat, a venit să ne a!uM"ntuirea, $ără leacuri şi $ără plată.



coană n$ăţis"n! pe S$inţii &vula 2mama S$"ntului >antelimon - ( martie3, >antelimon şi &rmolae

u inima %ătând de %ucurie la au!ul acetor cu)inte# tânărul Pantoleon începu ă îl )i!ite!e re(ulpe Sfântul ?rmolae şi fu ini"iat de el în 1ainele credin"ei.

DDDntr-o +i, pe c"n! se ntorcea !e la &u$rosin, *ăsi pe !rum un copil, mort !upă ce $usese muşc!e o năp"rcă. Cu!ec"n! că momentul venise să probe+e a!evărul promisiunilor lui &rmolae,

cemă n a=utor )umele lui <ristos şi pe !ată copilul se ri!ică iar năp"rca muri.

Atunci el aler*ă la &rmolae şi, plin !e bucurie, ceru să primească $ără nt"r+iere S$"ntul oteămae apoi în prea*ma %ătrânului Sfânt pentru a e %ucura de în)ă"ăturile lui şi nu mai re)eni acadecât în a opta !i.a între%ările tatălui ău neliniştit el răpune că rămăee la palat# "inut de )indecarea unui om pe lân(ă împărat. Pătrând încă ecretă con)ertirea lui# el arăta în acelaşi timp o adâncă preocupapentru a-l con)in(e pe ?utor(io tatăl ău de !ădărnicia înc/inării la idoli.

DDDDupă o vreme $u a!us la senator un orb care l imploră pe >antoleon să l vin!ece, căci pier!use +a!arnic toată averea pe la !octori. ncre+ător n <ristos, care sălăşluia !e-acum n cu putere, t"nărul con$irmă n $aţa tatălui său uimit că avea să l vin!ece prin arul Stăp"nulsău.

;ăcu semnul rucii pe ocii orbului, ru*"n!u-se lui <ristos şi pe loc bărbatul şi recăpăve!erea, nu numai a ocilor trupului ci şi ai su$letului, căci el nţelese că <ristos l vin!ecas;u bote+at !e S$"ntul &rmolae mpreună cu &ustor*ios, care nu !upă multă vreme a!ormi pace.



Pantoleon împăr"i atunci moştenirea a ăracilor# eli%eră cla)ii şi e dedică şi mai )ârto în(ri*i%olna)ilor cărora nu le cerea n scimb !ec"t să crea!ă n <ristos, cel venit pe păm"nt pentrune vin!eca !e toate bolile noastre de aceea ete lă)it printre Sfin"ii $octori fără de ar(in"iB.

eilal"i doctori din 8icomidia începură ă fie in)idioşi pe el şi cum el în(ri*ie pe un creştin catocmai fuee c/inuit din ordinul împăratului# ei profitară de oca!ie pentru a-l denun"a la MaGimia

$upă ce le-a acultat cu trite"e plân(erea împotri)a prote*atului ău# împăratul îl con)ocă pe ccare fuee mai înainte or% şi îi pue între%ări depre ce mi*loace foloie Pantoleon ca ă îi red)ederea.

>recum orbul !in naştere !in &van*elie, omul răspunse cu simplitate că >antoleon l vin!ecacem"n! )umele lui <ristos şi că această minune i a!usese a!evărata lumină, aceea a cre!inţ

,urio# împăratul ceru ă i e taie capul pe dată şi trimie oameni ă îl (ăeacă pe Pantoleon. ânSfântul e află înaintea lui# îi reproşă că ar fi trădat încrederea pe care i-o acordae şi îl acu!ă căinultă pe Aclepio şi pe ceilal"i !ei prin credin"a a în Hrito# un om mort crucificat.

S$"ntul i răspunse că at"t cre!inţa c"t şi mila $aţă !e a!evăratul Dumne+eu sunt superioatuturor bo*ăţiilor şi onorurilor acestei lumi !e !eşertăciune şi pentru a-şi ntări ar*umenteleceru lui MaGimian să l pună la ncercare.

,u deci adu un paralitic# aupra căruia preo"ii pă(âni pueră incanta"iile lor# alutate %at*ocoritde către Sfânt. um eforturile lor rămaeră fără efect# >antoleon şi nălţă ru*ăciunea cătDumne+eu şi lu"n! pe paralitic !e m"nă, l ri!ică n )umele lui <ristos. 8umeroşi pă(â)ă!ându-l pe om mer(ând plin de %ucurie# cre!ură atunci în ade)ăratul $umne!eu# în timp ce preo

pă(âni initau pe lân(ă împărat ă fie uci acet ri)al periculo.um MaGimian îi amintea c/inurile la care cu cât)a timp în urmă fuee upu Sfântul Antim cf.eptem%rieB# Pantoleon răpune că dacă un %ătrân făcue do)ada unui aemenea cura*# cu atât mmult tinerii tre%uiau ă e arate cura*oşi în încercări.

8ici mă(ulirile nici amenin"ările neputând ă îl facă pe Pantoleon ă îşi c/im%e atitudinea# tiranuîncredin"ă torturii.

>e#at de un stâlp, trupul îi fu sfâşiat cu #0eare de fier apoi r$nile îi fur$ arse cu f$c

aprinse. Dar <ristos, apăru S$"ntului Mucenic sub cipul părintelui său spiritual, S$"nt &rmolae, i spuse : 5)u te teme, copilul meu, căci sunt cu tine şi ţi voi $i !e a=utor n tceea ce vei su$eri pentru mine5. De îndat$ tor'ele se stinser$ iar r$nile )fântului fuvindecate.

/poi, fie scufundat în plumb topit, fie aruncat în mare le#at de un pietroi, n toancercările Domnul l nsoţea şi l pă+ea nevătămat .

Dup$ aceea fu aruncat fiarelor s$lbatice, dar şi acolo ristos îl ap$r$ iar animalele veni #udurându2se la picioarele lui asemeni unor animale domestice.



ât priveşte împ$ratul, r$mânând el mai s$lbatec decât nişte animale f$r$ ra'iune, d$dordin ca )fântul s$ fie le#at de o roat$ cu lame ascu'ite ce urm$ s$ fie l$sat$ s$ rosto#oleasc$ de pe o în$l'ime în fa'a între#ului oraş adunat. Din nou Domnul interveni c0ip minunat. -l eliber$ pe slu8itorul s$u de le#$turile lui iar roata strivi în rosto#olirea ei umare num$r de necredincioşi.

um MaGimian îl între%ă de unde a)ea o aemenea putere şi cum a*unee el la credin"a creştin

Pantoleon îi arătă unde e acundea ?rmolae# căci $umne!eu îi făcue cunocut că )enie )remepentru el şi tăpânul ău# ă- mărturieacă şi ă îşi (ăeacă în Mucenicie deă)ârşirea.

$upă moartea preamărită a Sfântului ?rmolae şi a celor împreună cu el# tiranul îl adue din nou pPantoleon şi pretin!ând că mucenicii e upueeră# încerca ă îl con)in(ă ă e înc/ine idolilor# dpreafericitul ceru ă îi )adă. Su)eranul răpune că îi trimiee în miiune într-un alt oraş Pantoleon îi replică 5Ai spus a!evărul $ără să vrei, mincinosule, căci ei sunt acum erusalimul ceresc@5.

ontatând că nu )a putea ă îl clinteacă din credin"a a# MaGimian dădu atunci ordin ca Pantoleo

ă fie decapitat# iar trupul ă îi fie aruncat în foc.

Sfântul a*une cu %ucurie la locul eGecu"iei# în afara oraşului# dar în momentul în care călăul a(ita pada# aceata e topi precum ceara e topeşte în foc. +n fa"a acetei minuni# olda"ii care erde fa"ă îl mărturiiră pe Hrito.

Pantoleon îi îndemna înă ă îşi îndeplineacă datoria şi mai pue o ultimă ru(ăciune.

Bn *las !e sus i răspunse: ESlu;itor credincios, dorin-a ta !a fi acum ndeplinită, por-i

cerului -i sunt desc#ise, cununa ta e pre"ătită& 8u !ei fi deacum nainte adăpode%nădă;dui-ilor, a;utor celor ncerca-i, doctor *olna!ilor şi teroare demonilor, de acenumele tău nu !a mai fi Pantoleon ci PantelimonE (care nseamnă Eprea milosti!E)&

&l şi ntinse *ruma+ul iar c"n! capul i că+u, curse lapte !in *"tul lui, trupul său !eveni alb c+ăpa!a iar măslinul uscat !e care $usese le*at nver+i !in nou pe !ată şi ro!i cu $ructe !in belşu



Solda"ii# cărora li e dădue ordin ă ardă trupul Sfântului# îl încredin"ară credincioşilor careîn(ropară cu pioşenie pe proprietatea lui Arnantio Scolaticul şi e dueră ă propo)ăduiacă et

cea &ună şi în alte locuri.

$e atunci# Moaştele S$"ntului >antelimon nu au ncetat să săv"rşească vin!ecare şi să a!uarul lui <ristos, sin*urul Doctor al su$letelor şi trupurilor, al tuturor celor care se apropie !e &cu evlavie.



Sfântul Sfin-it Mucenic rmolae, preotul 'icomidiei (25 iulie)

S$inţii >antelimon şi &rmolae mpreună cu Aran*elii Miail şi Favril şi cu S$inţii osma ş Damian, şi Krus şi Con



S$"ntul &rmolae, $iin! r"n!uit !e Dumne+eu n nalta treaptă a preoţiei n cetatea )icomi!iei, şa revărsat arul său nu numai asupra nevoilor su$leteşti ale semenilor săi, ci, av"n! şi !arvin!ecării trupeşti, a tămă!uit 5 toată boala şi toată neputinţa n popor5.

S$"ntul &rmolae preotul, cu cei care au pătimit mpreună cu el, S$inţii Mucenici &rmip &rmocrat, au $ost !in clerul bisericii )icomi!iei. Acun!ându-e într-o caă# aceştia au căpat )

din cei 20.000 de fin"i mucenici# care au fot arşi în %ierica 8icomidiei de MaGimian şi a cărpomenire e cinteşte la 2= decem%rie.

$eci dintre to"i rămânând aceşti trei lu*itori ai $omnului# e acundeau de frica pă(ânilor prfelurite locuri. +nă unde puteau# în)ă"au pe credincioşi fânta şi dreapta credin"ă şi îi întorceau căHrito. 9i vă+"n! S$"ntul &rmolae pe S$"ntul >antelimon !octorul şi vorbin! cu !"nsul ccuvinte insu$late !e Dumne+eu, 1-a $ăcut creştin.

S$"ntul &rmolae

ar c"n! >antelimon a $ost prins şi !us la muncire !e acelaşi pă*"n, a!ică !e MaGimiampăratul omei, acela 1-a ntrebat !e la cine a nvăţat cre!inţa creştinească, iar S$"nt>antelimon, neput"n! să mintă, i-a spus !espre S$"ntul &rmolae, preotul creştin.



$eci# fiind prinşi %ătrânul ?rmolae şi ro%ii lui Hrito cei împreună-lu*itori cu dânul# ?rmip ?rmocrat# au fot aduşi la *udecata pă(âneacă. ;i fiind între%a"i# au mărturisit cu n!ră+neală p<ristos, a!evăratul Dumne+eu şi au %at*ocorit pe necura"ii idoli şi înc/inătorii lor.

>entru aceasta au luat !e la cinuitor pe!eapsa cu moartea, s$"rşin!u-se prin tăiere !e sabPentru a căror pătimire# $umne!eului notru la)ăD

ie-ile Sfin-ilor Sfântul Sfin-it Mucenic rmolae, preotul 'icomidiei, şi cei mpreună cudânsul

Sfântul ?rmolae preotul# împreună cu pătimitorii lui# Sfin"ii Mucenici ?rmip şi ?rmocrat# au fot dclerul %iericii 8icomidiei. Aceştia căpaeră )ii din cei 20.000 de fin"i mucenici# care fueearşi în %ierica 8icomidiei de MaGimian# fiind acunşi într-o cămară. Pomenirea lor e cinteşte 2= decem%rie.

$intre to"i rămânând aceşti trei lu*itori ai $omnului# e acundeau de frica pă(ânilor prin diferilocuri. +nă unde puteau# în)ă"au pe credincioşi fânta şi dreapta credin"ă şi îi întorceau cătHrito.

S$"ntul &rmolae, vă+"n! pe S$"ntul >antelimon !octorul şi vorbin! cu !"nsul cuvinte insu$la!e Dumne+eu, l-a $ăcut creştin. ând Pantelimon a fot prin şi du la muncire de acelaşi pă(âadică de MaGimian# împăratul omei# care între%ându-l de la cine a în)ă"at credin"a creştineacfântul# neputând ă mintă# a pu pe Sfântul ?rmolae# preotul creştinilor.

$eci# %ătrânul ?rmolae fiind prin şi împreună cu dânul şi ro%ii lui Hrito lu*itorii lui# ?rmip?rmocrat# i-au adu împreună la *udecata pă(âneacă. Acolo# fiind între%a"i# au mărturiit îndră!neală pe Hrito# ade)ăratul $umne!eu şi au %at*ocorit pe necura"ii idoli şi înc/inătorii loPentru aceata au luat de la i(/emon pedeapa cu moartea# fârşindu-e prin tăiere de a%ie.



$epre pătimirea lor e crie mai pe lar( în )ia"a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon# ce pră!nuieşte în !iua de 27 iulie.

Sina4ar Pomenirea Sfântului Sfin-itului Mucenic rmolae, şi cei mpreuna cu dânsul, rmşi rmocrat

+n aceată lună iulieB # în !iua a două!eci şi şaea# pomenirea Sfântului Sfin"itului Mucen?rmolae# şi cei împreună cu dânul# ?rmip şi ?rmocrat.

Aceşti fin"i erau preo"i din clerul &iericii 8icomidiei# rămaşi dintre fin"ii două!eci de mii ce fot arşi acolo de tiranul MaGimian 2=-305B în anul 303 2= decem%rieB# fiind acunşi întrcămară.

$ar fiind prin tânărul Pantoleon nimeni altul decât Marele Mucenic Pantelimon# pră!nuit la 2iulieB şi neştiind ă mintă# a pu că de preotul ?rmolae era în)ă"at în cele creştineşti şi a fo%ote!at.

;i îndată au trimi de l-au adu pe ?rmolae la MaGimian# şi cu el au adu lu*itorii şi pe îno"itolui# ?rmip şi ?rmocrat.

Stând fin"ii la între%are# şi propo)ăduind cu îndră!neală că $omnul iu Hrito ete $umne!ade)ărat# li -au tăiat capetele# în anul 305 de la Hrito.



Moaştele Sfântului Pantelimon

Moaştele ale au fot cintite de la %un început de creştini# iar în timpul pri(oanelor au fot pătraca odoare de mare pre". Sfântul Pantelimon ete coniderat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor %olna)ilor.

Moaştele S$"ntului >antelimon sunt mprăştiate n toată lumea creştină, mulţimi !e cre!incio*ăsin! m"n*"iere şi tămă!uire la acestea# pre care $umne!eu e miloti)eşte ca pre un luc

dra(# ca pre 'prietenul' Său# doctorul Pantelimon.

Multe lăcaşe de cult# %ierici şi mănătiri# ca%inete şi aocia"ii medicale# unt pue u% ocrotirSfântului Pantelimon. Atât în afara "ării# cât şi la noi# moaştele S$"ntului >antelimon, a!nencetate bucurii şi tămă!uiri.

Hn străinătate<

Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele $t#os) EusiIonE



apul S$"ntului >antelimon Mănăstirea atopedi (Muntele $t#os)



S$"ntul >antelimon - S$"ntul picior ţinut la Mănăstirea S$"nta atope!iou, Muntele Atos

Mănăstirea Sfântului $ntonie cel mare, $ri%ona



/e <olK elics o$ St. >anteleimon te Freat-MartKr 2ri*t3 an! te Sacre! SLull o$ &l!er

Cosep te <esKcast, treasure! in St. AntonKs MonasterK, Ari+onaHn -ară<

atedrala epicopală din :ala"i şi atedrala mitropolitană din aşi pătrea!ă# cu mare %ucurie# câtepărticică din Sfintele ale Moaşte. Mănătirea K8e(ru odăF din âmpulun(# *ud. Ar(eş Mănătirea LSfânta 1reimeF# cartierul 1ri)ale# Piteşti# *ud. Ar(eş tr. 1ri)ale# nr. 7EB Mănătirea Mănătirea 4i(ăneşti



Mănătirea 4i(ăneşti pătrea!ă cu fin"enie o raclă cu părticele din fintele moaşte ale SfântuMare Mucenic Pantelimon dimpreună cu o icoană înc/inată acum o ută de ani mănătirii de căt)lădica Serafim icia(o)B# ar/iereul care pătorea pe atunci &aara%ia.

&ierica Mitropoliei de aşi Mănătirea &o(dana# comuna ;tefan cel mare# *ud. &acău Mănătirea Putna# comuna Putna# *ud. Sucea)a &ierica Spitalului 6ude"ean din Sucea)a# *ud. Sucea)a Mănătirea Sc/itulB LSfântul Mucenic Mina C ,orăştiF til )ec/iB# at oşiori# com. ,orăş

*ud. Sucea)a lân(ă ,ălticeniB Mănătirea Si/ătria# om. Pipiri(# *ud. 8eam" Mănătirea Secu# comuna ânători# *ud. 8eam" Mănătirea $urău# com. ea/lău# *ud. 8eam"

Mănătirea iolanu# comuna 1iău# *ud. &u!ău atedrala ?picopiei din :ala"i Mănătirea ladimireşti# com. 1udor ladimirecu# *ud. :ala"i Mănătirea Hore!u# *ud. âlcea Mănătirea &rânco)eni# comuna &rânco)eni# *ud. >lt lân(ă SlatinaB &ierica ec/ii atedrale a ?picopiei din Slo%o!ia Mânătirea LSfin"ii Ar/an(/eli

Slo%o!ia ec/eF# tr. Mănătirii# nr. EB atedrala ?picopiei din ontan"a C lân(ă a!inou Mănătirea >aşa# Sat 1ău-&itra# om. ;u(a(# *ud. Al%a



Sc/itul Huta# com. Huta ,iniş# *ud. &i/or lân(ă &eiuşB Mănătirea ăldăruşani# com. :ruiu# *ud. lfo) Mănătirea Paărea# com. &răneşti# *ud. lfo) &ierica KSfântul PantelimonF# com. Pantelimon# *ud. lfo) Mănătirea L Sfântul 8icolae C Sitaru&alamuciF# at Sitaru# com. :rădiştea# *ud. lfo) &ierica din atul >dai# com. 6ila)a# *ud. lfo) Sc/itului KSfânta Maria rico) C 6ercălăiF# com. 6ercălăi# *ud. Pra/o)a lân(ă <rla"iB

Mănătirea Piiota ri)inaB# com. Poienarii &urc/ii# *ud. Pra/o)a &ierica L Sfântul PantelimonF din emuş# com. ,răteşti# *ud. :iur(iuB.

Hn >ucureşti# multe %ierici -au în)rednicit de darul cel mare al pre!en"ei unei părticele dMoaştele Sfântului Pantelimon. Acetea unt următoarelele

>iserica Sfântul Stelian @ucaci Str. o(ofăt <drişte# lân(ă Poli"ia rutierăB

>iserica Sfântul umitru Poşta în patele Mu!eului de torie a omâniei din alictorieiB

Mănăstirea Plum*uita tr. Plum%uita# 8r. 5=# aflată la 3 ta"ii de la &ucur >%or# pe Soolentina - acul Plum%uitaB#



Mănătirea Plum%uita (ă!duieşte cu %ucurie moaşte ale unor fin"i mult cinti"i de români SfânMare erar/ 8icolae# Sfântul Mare Mucenic :/eor(/e# Sfântul Mare Mucenic Pantelimon şi Sfântoan cel 8ou de la Sucea)a.

>iserica $dormirea Maicii omnului Precupe-ii 'oi# Str. :-ral. &roşteanu nr. E2# )i!ade AS? C intrarea din al. $oro%an"i



>iserica Sfântul $ntonie cel mare Aleea alea &oteni# din Str. omancierilor# $r. 1a%er

pe traeul E37# 2N=# J0# JE# J3 etc.B

Sfântul Pantelimon pră!nuit pe 27 iulieB şi Sfântul Antonie de la e!eru-âlcea pră!nuit pe 2noiem%rieB C cele 2 răcli"e cu părticele din moaştele Sfin"ilor e află în &ierica L Sfântul Antoncel mareF



Mănăstirea ESfin-ii $r#an"#eli, Sfântul $tanasie, Sfântul Garalam*ie şi Sfântul ustMartirul şi ilosoful Sta!ropoleosE# Str. Sta)ropoleo# 8r.# !ona entrul ec/i# arul

%ere# în patele Mu!eului 8a"ional de torie a omâniei din alea ictorieiB >iserica Sfântul $le4ie alea ;er%an odă# nr. E23B#

Sfântul Pantelimon pră!nuit pe 27 iulieB# Sfin"ii 0 de Mucenici de la Se)ata pră!nui"i pemartieB# Sfântul >nufrie cel mare pră!nuit pe E2 iunieB C părticele din moaştele Sfin"ilor# alături )eşminte preo"eşti atine de moaştele Sfântului :ri(orie $ecapolitul pră!nuit pe 20 noiem%rieSfânta Parac/e)a pră!nuită pe E octom%rieB# Sfântul oan cel nou de la Sucea)a pră!nuit peiunieB şi de &râul Maicii $omnului ăr%ătorit pe 2 iulie# 3E au(ut şi E octom%rieB şi de o pietricidin peştera Sfânta 1eodora de la Si/la pră!nuită pe 7 au(utB e află într-o caetă din &ieriL Sfântul AleGieF

>iserica $dormirea Maicii omnului Sapien-ei tr. Sapien"ei# 8r. JB >iserica Sfânta ineri# $rumul 1a%erei. în )ecinătatea Parcului Ser(iu eli%idac/e # S

&raşo)# 8r. 2E B - Mo(/ioroş >iserica Sfântul Pantelimon tr. ancu ăpitan# nr. 2# interec"ia Moşilor cu ?minec

lân(ă ,oişorB



$in anul 200=# %ierica Sfântul Pantelimon de la ,oişorul de foc adăpoteşte un fra(ment dmoaştele Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon# doctor fără de ar(in"i şi patron medicilor# pră!nuit de &ierica ortodoGă în data de 27 iulie. Părticica fintelor ale moaşte a foîncatrată în mâna dreaptă# cu care Sfântul repre!entat pe raclă face emnul %inecu)ântării.



PS 8eodosie, ar#iepiscopul 8omisului Sfântul Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon

Pământul do%ro(ean a fot fin"it de ân(ele mucenicilor care ne-au lăat prin fintele moaş%inecu)ântarea )ie"ii lor trăită în fin"enia în)ă"ăturii lui Hrito.

Pământul citic# deşi ărac# datorită climei# ete %o(at piritual. uinele )ec/ilor %a!ilici de!)ăluie o )ia"ă intenă din punct de )edere reli(io şi# mai mult decât atât# s$intele moaş!escoperite i+vorăsc binecuv"ntare şi o$eră tămă!uire celor ce trăiesc n cre!inţă şi nă!e=!e.

Sfintele moaşte ale Sfin"ilor ?pictet şi Ation au fot decoperite la începutul acetui mileniu curând după aceea au fot depue în atedrala Ar/iepicopală a 1omiului unde e află şi moaşteSfântului Pantelimon. S$"ntul &pictet, ca şi S$"ntul >antelimon, a avut acelaşi !ar al vin!ecăriar !upă s$"rşitul mucenicesc acesta s-a revărsat asupra s$intelor lor moaşte.



Pe 27 iulie întrea(a creştinătate îl pră!nuieşte pe Sfântul Pantelimon. Să ne plecăm (ândul şi inimnoatră către acet mare tămăduitor pentru a primi şi noi mireama fin"eniei.

Se cu)ine înă a pătrunde în tainele )ie"ii Sfântului Mucenic Pantelimon.

A trăit pe )remea împăratului MaGimian :aleriu fiind ori(inar din cetatea 8icomidiei. 1atăl ău epă(ân# iar mama a creştină. A primit la naştere numele de Pandoleon care îneamnă 'cel în toaputernic ca un leu'.

ni"ial a fot atra de în)ă"ătura creştină# înă# după moartea mamei# începe tudiul filoofde)enind ucenic al unui mare doctor al )remii. $umne!eu i-a redecoperit ade)ărul dreptei credin

făcându-l ă-şi doreacă cu ardoare &ote!ul în Hrito.



$in Pandoleon a primit# în urma %ote!ului de la preotul ?rmolae# numele de Pantelimon caîneamnă 'cel cu totul miloti)'.

Marele Pantelimon făcea minuni atât prin /arul primit cât şi prin tratamentele pe care le dădea cel%olna)i. A reuşit ă-l aducă la dreapta credin"ă şi pe tatăl ău# iar după moartea acetuia şi-a împărtoată a)erea ăracilor şi# pentru că nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea# el ete num

'doctor fără de ar(int@'

,ericitul Pantelimon# prin credin"ă şi /arul primit de la $umne!eu# a reuşit ă )indece un or% dnaştere. $in aceată cau!ă a fot adu în fa"a împăratului înc/inător la idoli# cerându-i-e lepădarde credin"a ade)ărată# dar# ca un %un creştin# nu -a lăat înpăimântat de %ătăile cumplite şi de fo+mpăratul )ă!ând că nu e lepăda a poruncit ă fie aruncat în plum% topit# apoi ă fie aruncat

mare# în cuşca fiarelor. Pantelimon a fot le(at de o roată cu col"i de fier apoi aruncat de la un loînalt.

>ricât de (rele au fot c/inurile pricinuite de împăratul necredincio# fântul a răma ne)ătăma8eputând ă-l con)in(ă ă e lepede de Hrito# MaGimian a poruncit ă fie ucişi prin tăierea capucu a%ia atât Pantelimon# cât şi preotul ?rmolae împreună cu doi ucenici ai ăi.

ând i-a fot tăiat capul nu a cur ân(e ci lapte# iar mălinul de care a fot le(at ,ericitul a rodAu!ind acetea împăratul a poruncit ca fântul şi mălinul ă fie are pentru a nu rămâne nici o urma puterii credin"ei în Hrito.



redincioşii au co din cenuşă trupul neatin de foc şi l-au în(ropat cu mare cinte în anul 303 duHrito. Moaştele ale au fot cintite de la %un început de către creştini# iar în timpul pri(oanelor fot pătrate ca odoare de mare pre".

n urmă cu şapte !ecenii, prin milostivirea lui Dumne+eu, o importantă parte a S$intelor Moaşale S$"ntului >antelimon au $ost a!use !in Hrientul Apropiat !e către preotul Dimitrie >opescşi !onate ate!ralei Ariepiscopale a /omisului. De atunci +iua !e pră+nuire a S$"ntul>antelimon, '7 iulie, a !evenit +i !e pelerina= pentru creştini !in ntrea*a ţară.

Să ne ru*ăm, aşa!ar S$"ntului >antelimon să mi=locească către unul Dumne+eu pentriertarea păcatelor noastre, să reverse !arurile vin!ecărilor sale peste noi ca să sporim cnţelepciunea, cu $aptele bune, cu !ra*ostea cea pentru <ristos Domnul nostru.

Predici şi editoriale despre Sfântul Mare Mucenic Pantelimon



Sfântul 'icolae elimiro!ici 9 Proloa"ele de la :#rida 9 Pomenirea Sfântului MareluiMucenic şi tămăduitor Pantelimon



Sfântul Mare Mucenic Pantelimon -a năcut dintr-o mamă creştină şi un tată pă(ân. Mama lui numit ?))ula# iar tatăl lui ?)tor(/iu. ?l de tânăr a tudiat temeinic ştiin"a medicinei.

Sfântul Sfin"it ?rmolae E-a cunocut şi şi E-a făcut prieten# E-a în)ă"at creştina credin"ă# iar mai apE-a %ote!at.

Sfântul Pantelimon apoi a )indecat minunat un or%# pe care şi al"i medici îl trataeră# dar !adarniSfântul Pantelimon E-a )indecat pe acel om în 8umele lui Hrito# apoi E-a %ote!at.

onfra"ii medici# plini de in)idie şi de ură# E-au denun"at pe Pantelimon ca fiind creştin şi acetafot adu înaintea împăratului MaGimian la *udecată. $ar Sfântul $octor a tat înaintea *udecătorucelui pământec cu trupul# înă înaintea elui erec cu ufletul. ?l a declarat cu li%ertate înaintîmpăratului că ete creştin# )indecându-E înaintea oc/ilor lui pe un paralitic care uferea de ac%oală de ani mul"i. Aceată minune i-a adu pe mul"i pă(âni la credin"a în Hrito. +mpăratul înă a upu pe Mucenic unor cumplite torturi.

a Sfântul Pantelimon a )enit de mai multe ori înuşi $omnul şi E-a )indecat pe mucenicul Sdeă)ârşit.Apoi au fot da"i la c/inuri Sfântul Sfin"it ?rmolae# împreună cu ?rmip şi ?rmocrat. >ândit

moarte fiind# Sfântul Pantelimon a în(enunc/eat la ru(ăciune# în acel moment călăul a i!%it (âtmucenicului cu a%ia# dar a%ia -a îndoit# ca şi când ar fi fot făcută din ceară. ălăul nu a putut îl omoare pe Mucenicul lui$umne!eu până ce aceta nu şi-a ă)ârşit ru(ăciunea şi până ce înuşi nu i-a dat )oie călăului ăucidă.

Sfintele moaşte ale Sfântului Pantelimon unt mari făcătoare de minuni. Sfântul Mare MucenPantelimon a fot uci u% un mălin# care îndată după uciderea lui a rodit minunat.

8umele #PantelimonO înemnea!ă Kmultmiloti)F# Kmultîndurat.F



Atotmiloti)ul $umne!eu a primit ufletul dreptului Său şi E-a prolă)it printre Sfin"ii ui cei mar

Acet minunat mare mucenic a luat cu cinte mucenicia pentru Hrito fiind în tânăra lui )ârtă# două!eci şi şapte de !ile ale lunii iulie# din anul 30.

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon ete c/emat în ru(ăciuni de către preo"ii &iericii la Sfin"ir

Apei şi la 1aina Sfântului Malu# împreună cu Sfântul Sfin"it Mucenic ?rmolae şi cu ceilal"i findoctori fără de ar(in"i şi făcători de minuni.

Hramul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon ete purtat şi de o frumoaă mânătire din SfântMunte At/o.

Mitropolit $u"ustin de lorina Predică la pomenirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon$ fost pri"onit din in!idie

Iă ştia că !in invi!ie 4-au !at n m"na lui.N Matei 27#E=B

;i iarăşi# iu%i"ii mei# cintim fânta pomenire a Marelui Mucenic Pantelimon. 1ema noatră )aîntre%area are este pricina pri*oanei S$"ntului >antelimonE a aceata )om da un curt răpun



Sfântul Pantelimon a trăit şi -a ne)oit în epoca pri(oanelor# când la oma era împărat $iocle"iaS-a născut n )icomi!ia, !in Asia Mică. /atăl său era i!olatru, iar mama lui era !intre $emeicare să!eau a!"nc n inima copiilor lor cre!inţa n <ristos. Aşadar# Sfântul Pantelimon a foîn)ă"at ade)ărurile credin"ei de mama lui.

?ra inteli(ent# %inecrecut. A)ea înclina"ie pre tudiu. A tudiat medicina lân(ă ditinşi oameni ştiin"ă. S-a do)edit un medic eGcep"ional. Mul"i medici eGitau atunci# după cum eGită şi ată!

+nă rar e întâmplă ă (ăeşti un medic creştin. Ma*oritatea unt necredincioşi# materialişti. măcar de-ar fi )aloroşi@ $umne!eu ă )ă pă!eacă ă nu a*un(e"i pe mâinile lor. S$"nt>antelimon era !i$erit. Prin ce era diferit@ ?ra diferit în trei puncte.

Mai întâi# în ceea ce pri)eşte %anul. eilal"i erau iu%itori de ar(in"i. Profitau de pe urma %olna)ilşi adunau comori. Sfântul Pantelimon era de!intereat# ideolo(. ?l îşi eGercita ştiin"a ca pemiiune. +l )edeau noaptea# )i!itând coli%ele ca un în(er. $acă ceilal"i mer(eau doar la caele celmari# el mer(ea în cartierele ărace şi îi lu*ea pe cei %olna)i.

Al doilea lucru prin care e deoe%ea de ceilal"i Precum a pu un renumit profeor uni)eritar ele

medicii# adeeori# eGercită medicina ca pe o medicină )eterinară unt mai de(ra%ă med)eterinari# decât medici. 8u )ăd nimic altce)a decât )ene# oae# carne# "euturi# inimi# plămân>mul ete şi ata# cu i(uran"ă. $ar# în patele acetora# eGită ce)a ne)ă!ut. ?Gită un Kmotoraşcare mişcă eGiten"a %iolo(ico-omatică a omului. ;i doctorul# când nu K)edeF acet KmotoraşF# eor%# nu ete în tare ă-şi eGercite lucrarea. Acet KmotoraşF ete un factor ufletec# ufletul omul> mul"ime de eGperien"e şi o%er)a"ii au demontrat că ufletul cu patimile# )ino)ă"ia şi anGietatlui ac"ionea!ă mult aupra trupului. ?Gită o influen"ă reciprocă între trup şi uflet. eea ce cân&ierica noatră în Potul Adormirii ete un ade)ăr şi din punct de )edere ştiin"ific KPentru păcatemele cele multe mi e îm%olnă)eşte trupul şi lă%eşte ufletul meuF Paracliul MicB. Am%ele u

%olna)e. $ar i!)orul-rădăcină a răului ete păcatul. Aşadar# Sfântul Pantelimon a)ea o dia(nocorectă. A în"ele că atunci când ufletul e i!%ă)eşte de )ino)ă"ie# trupul e re)i(orea!ă# omrepiră. Multe %oli apopleGii# o%truc"ii# canceruriB îşi au cau!a în lumea pi/ică# ufleteacă )ramărăciune din remuşcări au din calomnie# în)ră*%ire# nedreptate au înlăturare adapă trupul otra)ă.

Aşadar# -a deoe%it mai întâi pentru că nu e uita la %ani.+n al doilea rând# pentru că )edea omul ca pe un tot pi/o-omatic#iar în al treilea rând# pentru că# în afara celorlalte medicamente# pe care le a)eau şi ceilamedici# S$"ntul >antelimon !ispunea !e un me!icament rar şi unic, iar acesta e

cre!inţa. redea profund. $e aceea# împreună cu medicamentele din plantele pământului# care le dăruia# în(enunc/ea lân(ă căpătâiul %olna)ului# e ru(a şi C ă nu creanecredincioşii# noi credemD C %olna)ul e )indeca.

;i ată!i )edem emnul crucii în clinici# %olni"e şi pitale. ;i# într-ade)ăr# e uriaşă putercre!inţei, un me!icament !e vin!ecare pentru bolile trupeşti şi su$leteşti.

Aceta a fot Sfântul Pantelimon. a pitalul ău# %olna)ii formau în fiecare !i o coadă# în )reme la ceilal"i medici din 8icomidia nu e mai ducea nimeni. +nă aceată preferin"ă a aprin în inimi

confra"ilor ăi flacăra (al%enă a in)idiei. +l in)idiau# îl urau. +şi dădeau eama că atât cât )a fi



medic în 8icomidia# ei ar tre%ui ă-şi c/im%e meeria to"i aler(au la Sfântul Pantelimon. %olna)i# pe care ei îi aruncaeră în de!năde*de# îşi aflau )indecarea lân(ă el. ată# deci# priciin)idiei. $e aceea# l-au pri(onit. -au denun"at autorită"ilor. u ce acu!a"ie# ca ce@ a iu%itor dar(in"i@ a lacom de %ani@ a defrânat@ a adulter@ a puşc/iu@ a şi criminal@ 8imic din toaacetea. $acă l-ar fi acu!at de acete lucruri# în itemul decă!ut de atunci# l-ar fi căpat. -în)inuit cu acu!a"ii care prindeau. Aşa ete# pentru cei credincioşi acu!a"iile e c/im%ă# dupepocă e foloeşte# uneori# KGF# alteori# KQF# alteori# K!F acu!a"ii. 8u mă )oi eGtinde de aici# ca ă

pre!int cum# din )remea în care am creat un re(at# prin diferite acu!a"ii fale# prin co!ile pe care lipec cei in)idioşi pe patele oamenilor )rednici# îi nimicec C deşi în een"ă ei nu cred acu!a"iileşi cum îi *udecă pe oameni prin criterii neîntemeiate moralB# ci )aria%ile politicB.

Aşadar# l-au denun"at cu acu!a"ia# (ra)ă atunci# că ete creştin. ;i aceată acu!a"ie era uficientă ăconducă pe om pre plutonul de eGecu"ie. A fot aretat. A $ost !us naintea autorităţilor, şimărturisit cu n!ră+neală cre!inţa, a $ost supus la tot $eluri !e cinuri şi, ast$el, s$"ntul lui su$leca un porumbel cu totul alb, a +burat n corturile cele cereşti, ca să se bucure mpreună cu s$inţn*eri şi aran*eli.

ată, iubiţii mei, pricina pri*onirii şi a muceniciei S$"ntului >antelimon: invi!ia.

># in)idia# mare# a%ială patimăD ?te )iermele şi )ipera care mănâncă cele dinlăuntru ain)idioului# dar ete şi mormântul marilor %ăr%a"i. <rmările ei unt (roa!nice. $acă )om dec/ifânta itorie# )om )edea că aceata a fot începutul ditru(erii neamului omenec.

J>rin invi!ia !iavoluluiN # !ice Solomon# Jmoartea a intrat n lumeN +n"elepciunea Solomon 2# 2B. A in)idiat atana măre"ia omului şi o in)idia!ă.

Pentru primul ân(e care a fot )ărat pe pământ# pricină a fot in)idia. ain l-a in)idiat

fratele ău# A%el# şi l-a uci Kîn câmpieF,acere 3# =B. $in in)idie# ?au l-a pri(onit pe aco) ,acere 27# EB# cei unpre!ece copii ai lui aco) l-au pri(onit pe oif cel preafrumo ,acere 37B# re(ele Saul l-a pri(onit pe $a)id +mpăra"i EJ# E0B şi un lun( şir de oameni fin"i au fo

nimici"i.

?Gemple a)em şi în itoria noatră na"ională a :reciei# n.mB. Mari %ăr%a"i au fot nimici"i# precudreptul Aritidi în antic/itate# Socrate# care a %ăut cucută# iar în )remurile mai recente# Harila1riRupi şi al"ii.

e ne tre%uie alte eGemple@ Arunca"i o pri)ire pre Pretoriu şi :ol(ota. KPe care din cei doi )re"i )i-l eli%ere!@F C întrea%ă Pillat C Kpe &ara%a au pe iu@F. 1o"i tri(ă KPe &ara%aDF. e)an(/elitul conemnea!ă profund pi/olo(ic Pilat ştia că# Kdin in)idie -au dat luiF Matei 2E=B. n)idia cărturarilor şi farieilor C care ca nişte licurici -au tin înaintea oarelui-Hrito Ccondu pe $omnul notru pre :ol(ota.

$e atunci# fra"ii mei# ete o re(ulă (enerală. $acă )a apare )reo tatură# )reo peroană capa%ilă# caîşi face datoria# pro)oacă in)idie şi atra(e pri(oană. ei neimportan"i nu deran*ea!ă unt pri(oncei care aduc )reun folo şi dau )ia"ă în *urul lor. A pu-o şi apotolul Pa)el J/oţi cei ce voiesc



trăiască cucernic ntru <ristos isus vor $i pri*oniţiN 1imotei 3#E2B. or fi i!(oni"i to"i cei cacred în Hrito şi care caută ă trăiacă potri)it poruncilor ui. ?te oarta lor.

1o"i câ"i unt creştini# fie prin cu)ânt# fie prin pildă# pro)oacă un cutremur. +nă acet cutremur emântuitor. ,ericite ocietă"ile care au atfel de %ăr%a"i# fie în ştiin"ă# fie în armată# fie în politică# fîn fântul cler# pentru că aceştia contituie factorii educa"iei corecte.

u(a"i-)ă# fra"ilor# ca %oala in)idiei ă fie )indecată# ă dipară. ;i $ie ca Domnul, cu mi=locirS$"ntului >antelimon, să i+băvească !e această boală inimile noastre, ale tuturor, ca să petrecen virtute şi n !ra*oste spre slava lui Dumne+eu. Amin.

@ 1piscopul /u#ust

2S$"nta iserică a S$"ntului >antelimon !in ;lorina, '7-7-1#7

Protosin"#el r& asile asilac#e Predică la Sfântul Pantelimon, tămăduitorul trupurilor şal sufletelor

8ota redac"iei Părintele aile ailac/e a fot predicatorul atedralei patriar/ale din &ucureîntre anii EJ0-EJ# rotind totodată aproGimati) 00 de predici la adio omânia# în $uminici



Săr%ători. Acete predici rotite la adio au fot pu%licate ulterior în )olumele 'Pe căile $omnulu'$uminicile Primă)eriiF# 'erurile (răiecF# 'Prietenii lui $umne!eu# Sfin"iiF.

Pe lân(ă frumoaele cu)inte de în)ă"ătură tranmie acultătorilor# din multe predici ale Părintelaile ailac/e ră!%ate şi un cura* eGtraordinar pentru acele )remuri (rele# prin mea*anti%olşe)ic eGprimat ferm cu di)ere oca!ii# ceea ce a)ea ă-i aducă mai târ!iu multe neplăceinclui) câ"i)a ani de înc/ioare. Predicile ale erau în acelaşi timp pline de cu)inte de mân(âiere

îm%ăr%ătare pentru popor# pentru cei necă*i"i# pentru olda"ii de pe front# etc.# într-o perioadă itorifoarte complicată.

Predica de mai *o# care ete un eGemplu în acet en# a fot rotită la adio omânia# în 27 iulEJE# la pra!nicul Sfântului Pantelimon.

,ra"i reştini# începutul tămăduirilor minunate în lume l-a făcut $umne!eu. >mul (reşie# i$umne!eu îi arătă acuma calea i!%ă)irii. Sin(uri noi# nu ne putem al)a# fiind în adânc. 1oafor"ările omeneşti nu făceau decât ca mai mult ă )ădeacă neputin"ele noatre şi ă măreauferin"ele....

nainte !e <ristos Domnul, nu s-a au+it ca cineva, numai prin puterea sa proprie, să $i vin!ecpe cineva. >entru nt"ia oară, s-a au+it, şi oamenii au şi vă+ut, că M"ntuitorul, $iin! Dumne+ea!evărat, este şi !octorul su$letelor şi al trupurilor. unoaşte"i cu to"ii )indecările Sale minunaă)ârşite numai prin puterea u)ântului Său. >r%ilor le dădea )edere# olo(ilor puteri ă mear(ă# pleproşi îi cură"ea# ur!ilor le da au!ire# draci cotea din cei %olna)i şi mor"i în)ia. e!i Matei# I5B.

Puterea aceata dumne!eiacă a dat-o apoi şi ucenicilor Săi. Atfel pe apotoli# trimi"ându-i

propo)ăduire# le pue 5>e cei bolnavi vin!ecaţi, pe cei leproşi curăţiţi, pe cei morţi nviaţi, !raci+*oniţiN.... Matei# I# =B

Acest !ar al vin!ecărilor minunate li s-a !at ca un !ar !eosebit şi s$inţilor, !ar nu la toţi, ci c!eosebire numai la acei care au r"vnit cu viaţa lor pe aceste cărări ale su$erinţelor, şi pe care eprin puterea lui Dumne+eu, vroiau să le scimbe n căile i+băvirii.

Sfântul aile cel Mare# mişcat de uferin"ele aproapelui# înfiin"a pentru prima dată în itoria lumun pital pentru %olna)i. Al"i fin"i# prin puterile date lor de $umne!eu# au )indecat prin minuni pcei uferin!i. Aceşti s$inţi poartă şi un nume !eosebit, pe acela !e taumatur*i, a!ică vin!ecăto

!e boli. Atfel Sfântului :ri(ore uminătorul i -a !i şi 1aumatur(ul. Al"i fin"i au fot medic/iar# care pe lân(ă meşteşu(ul lor te/nic al medicinei# -au %ucurat şi de darul minunat de $umne!eu al )indecărilor. Aşa a)em pe Sfin"ii doctori fără de ar(in"i oma şi $amian# /ir şi oşi al"ii. $in rândul acetora face parte# în c/ip deoe%it de trălucitor# Sfântul Pantelimon# doctorcel fără de plată# tămăduitorul trupurilor şi al ufletelor a cărui pră!nuire cu cinte şi înc/inăciunefacem ată!i.

,ra"i reştini# Sfântul Pantelimon -a năcut în 8icomedia# oraş din Aia Mică# pe )remîmpăratului MaGimian. 1atăl ău era pă(ân# iar mama a creştină. +n c/ip firec# mama îi inuf

du/ul creştin# pe care i-l şi laă ca pe o !etre tetamentară# căci ea muri pe când încă era cop



>antoleon. ăci aşa se numea el n copilăria şi tinereţea sa. Acest nume *recesc, tălmăcit prom"neşte, nseamnă ntru totul leu.

1atăl ău# îl dădu pe Pantoleon ă urme!e medicina# unde e şi ditine în c/ip deoe%it. Profeorău trălucit# ?froin îl şi luă ca aitent. ;i cum maetrul ău profeor era şi medicul împăratulMaGimian# adeea lua şi pe aitentul ău în )i!itele de er)iciu pe care le făcea la palatul imperia+mpăratul MaGimian# )ră*it de frumue"ea şi ite"imea lui Pantoleon# prine dra( de el....

8u trecu mult timp înă# şi ru(ile mamei ale din cer# e împliniră. Pantoleon e făcu creştin. $acum arta şi ştiin"a a medicală lua propor"ii neînc/ipuit de mari. ăci la ştiin"a a medicală adău(ă puterea cea de u a lui $umne!eu. +n acete puteri îndoite )edem i!)orul minunilor ale...al )ie"ii ale finte.

>"nă n +iua !e astă+i, S$"ntul >antelimon, !octorul cel $ără !e plată, ntrupea+ă carateristici!eale ale me!icului creştin.

Adânc credincio în $umne!eu şi în puterea Sa cea mare# medicul Pantelimon îşi adau(ă luminitării nepu de mari ştiin"ei ale medicale. ,oloirea credin"ei şi a /arului dumne!eiec mai întâi

tratarea uferin"elor. Practică /ulită mai apoi de medicii necredincioşi# dar ată!i mărturiită foloită de elita cea mare a medicilor din toată lumea.

redin"a neclintită în eGiten"a ufletului ca o putere deoe%ită de trup# de aemenea era o luminnepu de mare care uşurea!ă pro(reul medicinei şi al )indecărilor. Aceată le(ătură care ete întuflet şi trup# dec/idea uşi şi feretre minunate ale tămăduirilor. ăci aflând preci unde !ace cauatâtor %oale# uşor înlături urmările dureroae.

<nii %olna)i )eneau la medicul Pantelimon cu totul topi"i de uferin"i# şi apoi plecau tămădui"i# pr

)indecarea %oalei care fier%ea în uflete numai# au in)er. 9i aşa pe mulţi i vin!eca prru*ăciuni şi prin puterile cele tainice ale su$letului. &l nu era numai un me!ic al trupului, ci şi su$letului, căci prin cre!inţa sa n Dumne+eu, !ob"n!i puteri nencipuit !e mari. $e aceea muacuma )eneau ă-l roa(e# ă-i tămăduiacă ufleteşte.

iar şi călăii puşi !e pă*"nul mpărat MaGimian să-l omoare, vă+"n! taina unei pute!eosebite care-l ocrotea pe S$"ntul >antelimon, se ru*ară să-i ierte: 5u*ămu-ne ţie, robul lDumne+eu, roa*ă-te pentru noi, ca să $ie iertate păcatele noastre, !e cele ce ţi-am $ăcut !porunca mpăratuluiN.

+n nenumăratele ale )indecări de %olna)i# Sfântul Pantelimon foloea tot ceea ce te/nica medicaîi punea la îndemână# dar pentru o şi mai (ra%nică înănătoşire foloea puterea cea mare a l$umne!eu. ar pentru ca!urile mai (rele# unde a*utorul omenec ete cu totul neputincio# cu rufier%in"i cerea mila lui $umne!eu# care şi )enea aupra %olna)ului. ;i aşa pe foarte mul"i %olna)i i)indecat în c/ip minunat# a)ând cu el# după cum pune cântarea %iericeacă 'pre Hrito dumne!eiacă doctorieF.Hricum, la toate vin!ecările sale, S$"ntul >antelimon, spunea bolnavului% 5Sănătatea ţi-o !Dumne+eu, prin mine nevre!niculN.



De aceea şi pe icoanele pe care le avem, S$"ntul >antelimon este n$ăţişat, ţin"n! n m"na st"n*o cutie cu me!icamente, iar n cea !reaptă S$"nta ruce, simbolurile veşnice ale tuturovin!ecărilor omeneşti.

u atfel de puteri deoe%ite de )indecări# fiind în!etrat Sfântul Pantelimon# nu pre(eta ă teaclipă ca ă nu le foloeacă pentru orice om care era lo)it de lă%iciunea uferin"elor. Stăpânit fiinde o deoe%ită dra(ote omeneacă# în toate păr"ile aler(a cu pre"ul celor mai mari *ertfe c/ia

numai ă ştie că a împu"inat uferin"a unui %olna) şi a putut ă înfloreacă %ucuria iarăşi întrfamilie ce e ofilea de durerile de moarte ale tatălui# ale mamei# au ale unui fiu.... Până şi creştinii întemni"a"i de pă(ânul împărat# e ducea pentru a-i tămădui# cu toate că pentru aceataa)ut ă plăteacă cu moartea a.... ;i aşa# cu %o(a"i şi ăraci# cu li%eri şi ro%i# îşi înfră"ea uferinpentru ca atfel# cu râ)na ă )indecându-i# ă fie şi el uşurat de durerea cea ufleteacă...

Mila a de orice om în uferin"e e )ădea înă nu numai prin faptul că uşura şi înlătura durerile# dla toate acetea adău(a ce)a în plu. 1ot ceea ce căutau ă-i dea %olna)ii# fie că primea pentru ca ă-l împartă la ăraci# ori punea %olna)ului )indecat ă-l dea el la ăraci.

Atfel )indecând odată pe un or%# îi pue 54umina nu ţi-o !au eu, ci numai Dumne+eu ca!evărat prin mine nevre!nicul, iar ceea ce mi $ă*ă!uieşti că-mi vei !a, să mpărţi la săraciN$e aceea i e şi punea Sfântul Pantelimon# doctorul cel fără de plată. ;i ce)a mai mult# a)erea care o moşteni de la părin"ii ăi o împăr"i la ăraci. Pentru toate acete milotenii ale ale# lumeac/im%ă numele ău din Pantoleon# în acel de Pantelimon# care tălmăcit în lim%a noatră# îneamnîntru totul miloti)....

a me!ic creştin, S$"ntul >antelimon a $ost ca un ostaş al lui <ristos, care mereu s-a consi!ermobili+at n lupta contra a tot ceea ce este rău n lume. 9i aşa el vin!eca nu numai rănile !

moarte pe care răul le $ăcea n trupurile şi su$letele oamenilor, !ar el nsuşi $iin! rănit !e moar!e pă*"nul mpărat MaGimian, pentru că nu-şi părăsea cre!inţa n <ristos, n cip minunat!ob"n!it vin!ecarea.

Pentru a-l întoarce iarăşi la pă(ânătate# multe ademeniri şi multe amenin"ări# dar şi mai muuferin"e a a)ut ă îndure Sfântul Pantelimon# dar nu -a lăat %iruit# ci pe toate le-a %iruit# pâncând# în cele din urmă# el înuşi a cerut de!le(are de a pleca din )ia"a aceata. Mare a fot prin )iaa plină de )indecări şi de minuni# dar mare a fot Sfântul Pantelimon şi în uferin"ele ale proprii.

Acesta este S$"ntul >antelimon, !octorul cel $ără !e plată, tămă!uitorul trupurilor şi

su$letelor, martirul cre!inţei creştine, care şi !in viaţa sa cea cerească, nu conteneşte a mi=lovin!ecarea pentru cine se roa*ă lui cu cre!inţă.



,ra"i creştini# trăim şi noi ată!i )remurile pe care le-a a)ut în aceată )ia"ă Sfântul Pantelimon. ată!i e porni una dintre cele mai ăl%atice perecu"ii contra creştinilor şi a creştinimului. împără"ia cea mare a uiei# de mai %ine de 20 de ani# aflându-e la cârma ei conducători pă(âni# de!lăn"uit cea mai (ro!a)ă perecu"ie contra &iericii. ;i pentru a-şi a*un(e copul# ei au c/in(iuşi omorât în c/inuri neo%işnuit de mari milioane de creştini. ar acuma aceşti conducători pă(âcaută ă omoare credin"a - de e poate - din ufletul omenirii între(i....

;i iarăşi# precum pe )remea pă(ânului împărat MaGimian -au (ăit otaşi ai credin"ei care înfrunte pe duşmanul creştinilor# la fel şi ată!i -a ridicat o oate puternică din lume la care adău(at şi a noatră# pentru a lupta contra duşmanilor lui Hrito $omnul... ată# atfel putem pun

că to"i otaşii care luptă contra %olşe)icilor# fac parte din ceată Sfântul Pantelimon şi a primilcreştini care au luptat contra )ră*maşilor credin"ei. ;i aceşti otaşi# la fel cu ei# din aceată luptă unau ieşit cu trupurile ciuntite# au punctate cu răni. indecarea înă )a )eni în curând# căci cu )oi cu noi ete $umne!eu...

1o"i domnii medici# care e trăduiec ă tămăduiacă rănile )oatre# %ra)i olda"i români# cu tofac parte din familia de credin"ă şi practică a Sfântului Pantelimon. ?i e trăduiec din răputeri ă )ă uşure!e durerile şi ă )ă îndepărte!e şi emnele pe care le-au lăat duşmanii în trupur)oatre# căci şi )oi# mai înainte decât ei# a"i căutat ă îndepărta"i ca nişte medici# rănile din trup

4ării noatre.

># medicilor# dacă fântă şi dumne!eiacă ete ocotită c/emarea )oatră în a îndepărta durereamoartea c/iar# al)ând )ie"ile oamenilor# acuma înă# şi mai mult trădui"i-)ă în a al)a )ie"i doameni u%limi# căci şi ei la rândul lor# prin )ia"a lor# au căutat ă al)e!e cintea şi (loria neamulnotru. Sal)a"i-le şi )oi acuma nemurireaD

;tiu că ete (reu# nu- răni o%işnuite# dar doctorii nu tre%uie ă e dea în)inşi în fa"a lor# cum nu -dat în)inşi nici aceşti eroi. Se )or )indeca# oricât de (rele şi mari ar fi rănile# dacă la te/nica )oatmedicală# mai întâi şi mai apoi# )e"i cere ca a*utorul lui $umne!eu ă fie aupra celor răni"i.



># medicilor# ru(ămintea noatră a tuturor# ete corepun!ătoare cu im"ămintele )oatre# în a priîn fiecare rănit pe un frate al )otru# pe o rudă# pe un prieten# dar ce)a mai mult# pe un titor de "ape un ruciat# şi pe un Părinte al )ie"ii paşnice şi fericite de mâine.

:ândi"i-)ă# o# medicilor# că în toate opera"iile pe care le face"i acum# unte"i înto)ărăşi"i de icoaneu%lime ale mamelor# ale o"iilor# ale copiilor# care în caele îndepărtate e roa(ă !i şi noapte pent

cei dra(i...oi# urorilor de caritate# tră*ui"i pe aceşti eroi cu o dra(ote şi râ)nă deoe%ită. ăni"ii ă )adă )oi o oră# o mamă# o inimă %ună şi caldă...

H, răniţilor, să ştiţi că astă+i la paturile voastre vă stră=uieşte $iinţa voastră nsuşi S$"nt>antelimon, tămă!uitorul su$letelor şi al trupurilor a cărui pră+nuire o $acem. &l se roa*ă pentvoi ca Dumne+eu să vă trimită *rabnică vin!ecare... ăci şi voi purtaţi ca pe nişte !ecoraţsublime pe trupurile voastre, semnele luptei pentru cau+a creştinătăţii. Sunteţi cruciaţi, aţi su$erpentru <ristos, !e aceea aţi nvins şi veţi nvin*e şi su$erinţele... c"n! Dumne+eu este cu noi,

noi cu Dumne+eu, toate luptele sunt victorioase, şi toate su$erinţele uşor !e biruit.

omâni de pretutindeni# de prin ate şi oraşe# în aceată !i fântă pe care &ierica a înc/inatSfântului Pantelimon# iar noi şi ru(ăciunilor pentru răni"i# )ă fac îndemnul meu cald ca to"i care naflăm în deplinătatea ănătă"ii# ă ne plecăm (enunc/ile noatre oriunde ne aflăm şi ă înăl"ăru(ăciune fier%inte de (ra%nică tămăduire răni"ilor noştri. +n(enunc/ia"i )oi# pentru acei care în(enunc/iat ei mai întâi pentru apărarea ănătă"ii şi liniştii )oatre. +n(enunc/ia"i pentru cei ce pot acuma ă e dea *o din paturi# şi cu credin"ă ă ne ru(ăm lui $umne!eu# doctorul ufletelor şi trupurilor# pentru ca ă trimită /arul tămăduirilor Sale (ra%nice.

<rmea!ă ru(ăciunea Pentru tămăduirea uferin"elor şi a rănilor otaşilor noştri răni"i. ;i tocreştinii din Sfânta Patriar/ie# din pitale şi de pretutindeni# în (enunc/i# cu lacrimi în oc/i şi inimi credincioae -au ru(at lui $umne!eu# doctorul ufletelor şi al trupurilor...

2>rotosin*el Dr. asile asilace, pre!icatorul S$intei >atriarii !in volumul 5>e căDomnului - >re!ici rostite la a!ioN, ucureşti, 1#0'3



Părintele 8eofil Părăian Sfântul Pantelimon, ndemn la milosti!ire

Iă milostiv şi iubitor !e oameni, Dumne+eu eşti şi ?ie mărire ţi nălţăm: /atălui şi ;iului S$"ntului Du, acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin5.

+nalt Prea Sfin"ite Părinte Ar/iepicop Andrei# ditinc"i părin"i şi iu%i"i credincioşi# cu)intele acetcu care mi-am început cu)ântarea# e rotec la fintele lu*%e# prin ele )or%im cu $umne!eu şipunem lui $umne!eu-1atăl# lui $umne!eu-,iul şi lui $umne!eu-$u/ul Sfânt că-i miloti) iu%itor de oameni. Mărturiim aceata în le(ătură cu $umne!eu şi +i punem că +i aducemul"umire pentru că e miloti) şi iu%itor de oameni şi +i aducem mărire# %ineîn"ele# după puternoatră şi aceata o facem acum şi o facem totdeauna# o facem în )ecii )ecilor. Aducem mărire l$umne!eu pentru că Icu vre!nicie şi cu !reptate este a ne ncina /atălui şi ;iului şi S$"ntulDu, /reimii celei !e o $iinţă şi ne!espărţită5.

A!ucem mărire lui Dumne+eu pentru că vrem să ne unim, !e $apt, cu eruvimii şi ncipuim peruvimi la S$"nta 4itur*ie tocmai pentru că a!ucem ntreit s$"ntă c"ntare >rea S$intei /reim

A!ucem mărire lui Dumne+eu mpreună cu n*erii c"n! +icem IS$"nt, S$"nt, S$"nt DomnSavaot, plin este cerul şi păm"ntul !e mărirea /a5% a!ucem mărire lui Dumne+eu pentru că ase cuvine şi pentru că aşa ne n!rumă S$"nta noastră iserică.

9i, pe măsură ce ne apropiem !e Dumne+eu, pe măsură ce ncepem să cunoaştem ceva !măreţia lui Dumne+eu, i a!ucem mărire lui Dumne+eu, pentru că nu putem alt$el% i a!uce



mărire pentru că ştim că 4ui se cuvine toată mărirea, nu numai c"tă a!ucem noi, nu numc"te putem noi a!uce, ci toată mărirea se cuvine lui Dumne+eu.

Din această toată mărire care se cuvine, noi a!ucem mărire lui Dumne+eu:

pentru că este s$"nt şi iubitor !e oameni,

pentru că este bun şi iubitor !e oameni,

pentru că este milostiv şi iubitor !e oameni,

pentru că este Dumne+eul nostru şi M"ntuitorul su$letelor noastre.

;acem ce $ac n*erii n cer. A!ucem lau!ă lui Dumne+eu, pentru că lau!ă lui Dumne+eu a!un*erii% a!ucem mărire lui Dumne+eu !upă puterea noastră,

pentru că Dumne+eu e bun şi iubitor !e oameni, pentru că Dumne+eu e IDumne+eul milei şi al in!urărilor şi al iubirii !e oameni5, pentru că a 4ui este a ne milui şi a ne m"ntui pe noi.

>entru toate acestea a!ucem mărire lui Dumne+eu.

Ată!i# iu%i"i credincioşi# am ale din acele cu)inte preamăritoare de $umne!eu de la fintele lu*%cu)intele Ică milostiv şi iubitor !e oameni Dumne+eu eşti şi ?ie mărire nălţăm, /atălui şi ;iulşi S$"ntului Du şi acum şi pururea şi n vecii vecilor. Amin5. ;i am ale acetea pentru că fântpe care îl pomenim ată!i# ete un fânt cu nume de miloti). 8umele lui# în lim%a (reacă# îneamcel mult miloti)# cel miloti)# Sfântul Pantelimon.

)e *"n!im la S$"ntul >antelimon aşa cum ne n!rumă S$"nta iserică să ne *"n!im. )e *"n!ila numele lui !e milostiv, ne *"n!im la $aptul că e tămă!uitor, ne *"n!im la $aptul că e !octo$ără !e ar*inţi, ne *"n!im la $aptul că e mucenic şi mare mucenic.

1oate acetea le a)em în )edere şi aducem cintire după puterea noatră şi după îndrumar&iericii. Sfânta noatră &ierică ne a*ută ă-i aducem cintire cu cu)intele &iericii# cu cu)intele lu*%ă ale &iericii. +i aducem cintire după puterea noatră# ne unim cu cintirea pe care i-o adu&ierica prin cu)ânt# ne unim cu im"irea noatră de cintitori ai Sfântului mare mucentămăduitor# doctor fără de ar(in"i# Sfântul Pantelimon.

& bună cinstirea pe care i-o a!ucem unui s$"nt prin cuv"nt, e bună cinstirea pe care i-o a!uceunui s$"nt prin *"n!, e bună cinstirea pe care i-o a!ucem unui s$"nt prin lau!ele r"n!uite !iserică, e bună cinstirea pe care o a!ucem oricărui s$"nt sub n!rumarea isericii noastre, !a

iubiţi cre!incioşi, cea mai !e căpetenie cinstire pe care i-o putem a!uce unui s$"nt, este să nasemănăm cu el.

um putem noi să ne asemănăm cu S$"ntul Mare Mucenic >antelimon, $ără să $im !octoriE &l$ost !octor, a primit !ar !e la Dumne+eu să $ie !octor şi a $ost !octor $ără !e ar*inţi, a!ică uncare n-a umblat !upă averi c"n! tămă!uia şi noi, care nu suntem !octori, cum putem să $iasemenea sau măcar să urmăm ceva, !in c"t se poate, pe S$"ntul >antelimon, !octor $ără !ar*inţiE 9tiţi cum, iubiţi cre!incioşiE Să $acem noi, la puterile noastre, ceea ce ne-a !at nouDumne+eu să $acem.



in la mine uneori oameni care îmi cer a*utorul# cer a=utorul isericii şi ntot!eauna le spun, c"nlucrurile sunt mai presus !e puterea noastră: cu putere omenească nu putem $ace nimic.

Sin*urul lucru pe care poţi să-l $aci tu, ca unul care ai neca+uri, este să rab+i neca+urile şi să ro*i lui Dumne+eu, pentru că numai Dumne+eu mai poate limpe+i neca+ul pe care l ai.

? ade)ărat că $umne!eu poate toate şi face unde crede ?l că tre%uie făcut ce)a# unele uferin"e

)indecă# pe al"ii care uferă îi întăreşte ă ducă uferin"a aşa că (ândurile lui $umne!eu noi nu ştim# ştim !oar să primim ceea ce r"n!uieşte Dumne+eu pentru noi şi pentru a noastră m"ntuişi n con!iţiile noastre, să $acem pentru noi şi pentru alţii ceea ce putem $ace.

Mă (ândec# iu%i"i credincioşi# la acei patru inşi care l-au du pe lă%ăno(ul din apernaum în fa$omnului Hrito. ?i nu puteau ă-l )indece# îşi dădeau eama că nu pot ă-l )indece# dar# totuce)a puteau ă-l ducă în fa"a $omnului Hrito.

S$"ntul Marcu Ascetul, n ;ilocalie, spune că S$inţii &van*elişti, cei patru evan*elişti, suncipuiţi !e cei patru care l-au !us pe slăbăno*ul !in apernaum n $aţa Domnului <ristos

ne !uc şi ei n $aţa Domnului <ristos. )e !au o putere su$letească !in !arul lui Dumne+eu.

8u untem doctori# nu untem tămăduitori# dar m"n*"ietori putem $i, alinători !e su$erinţă cputere omenească, cu !orinţa !e bine pentru cel care su$eră, asta o putem $ace şi noi% şi !a$acem cele la măsurile noastre, $ace şi Dumne+eu prin noi, ceea ce nu putem $ace noi numai prputerea noastră. ;i atunci# iată că untem şi noi pe calea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

Sfântul Pantelimon a fot doctor fără de ar(in"i# adică n-a um%lat după a)eri şi -a mul"umit cu cece putea a)ea din roturile lui şi nu cerea de la nimeni ă-i plăteacă pentru ceea ce făcea. Sp

%inele lui. Putem ă fim şi noi aşa# ă nu um%lăm după interee pământeşti când untem de a*utcelor pe care ni-i trimite $umne!eu în fa"ă.

Să ştiţi, iubiţi cre!incioşi, că atunci c"n! Domnul <ristos a r"n!uit lucrul acesta, să iubim paproapele nostru, a avut n ve!ere pe orice om care ne vine n $aţă, pe care ntr-un $el, Dumne+eni-l trimite n $aţă, Dumne+eu ni-l $ace aproape !e noi, Dumne+eu ni-l a!uce l"n*ă noi. Spuncineva, şi pe bună !reptate, că cel mai nsemnat om !in lumea aceasta este omul !e l"n*ă tine, care at"rnă m"ntuirea ta.

n >ateric se spune: I!e la aproapele este viaţa şi moartea ca, !acă a=utăm pe aproapele nostr

lui Dumne+eu i slu=im, !acă-l smintim pe aproapele nostru, lui <ristos *reşim5.

Domnul <ristos a vrut să ne apropie !e orice om. &ste a!evărat că noi, !e multe ori uităm avem o poruncă !e la Dumne+eu: să iubim pe toţi oamenii, ciar şi pe vră=maşii noştri. +n Sfân?)an(/elie care -a citit ată!i# c/iar la început -au pu cu)intele LAceata )ă poruncec )ouăfi"i aten"i# aceata )ă poruncec )ouă# deci nu )ă îndemn aceata au )ă dau o u(etie# nu )ă dauîndrumare ci )ă dau o poruncă. IAceasta vă poruncesc, să vă iubiţi unii pe alţii5. Domnul <ristvrea să ne iubim unii pe alţii cum ne-a iubit &l pe noi, cum ne iubeşte &l pe noi şi cu)inteacetea le roteşte către ucenicii ăi# pe care într-ade)ăr îi iu%ea.



rea $omnul Hrito lucrul aceta# ă ne iu%im unii pe al"ii. in la mine unii oameni după cu)ânt folo. $e la o )reme încoace# şti"i ce cu)ânt de folo le pun@ L Să ne iubim unii pe alţii ca ntr-u*"n! să mărturisim5. ? un cu)ânt de la Sfânta itur(/ie. Sau le mai pun IDupă aceasta vcunoaşte oamenii că sunteţi ucenicii mei, !acă veţi avea iubire unii către alţii5. ;i cine-i iu%itormiloti).

S$"ntul >antelimon a $ost milostiv, a $ost !ătător !e mulţumire, a !at mulţumire n =urul lui, c

minunile pe care le-a $ăcut şi pe care i-a !at Dumne+eu să le $acă. A lucrat cu puterile pe care la pus Dumne+eu n el. ;i noi tre%uie ă facem la fel# ă lucrăm la măurile noatre# cu puternoatre# dar# în orice ca! ă fim preocupa"i şi ocupa"i de (ândul de a înmul"i iu%irea.

8u -ar putea !ice că oamenii n-au iu%ire şi că nu e iu%ec unii pe al"ii# măcar în cercuri retrâneîn itua"ii peciale# dar aceata nu o fac după poruncă. $omnul Hrito ne dă o poruncă# ă iu%im Iaceasta vă poruncesc, a +is Domnul <ristos, să vă iubiţi unii pe alţii5 şi a mai spDomnul <ristos că cea mai mare poruncă !e care at"rna toată le*ea şi proorocii, este poruniubirii.

9tim !espre S$"ntul >antelimon că a $ost mucenic. e îneamnă ă fie cine)a mucenic@ ;i-a d)ia"a pentru preamărirea lui $umne!eu# şi-a dat )ia"a pentru credin"ă. ;i a a*un la aceata# şti"i ce# iu%i"i credincioşi@ Pentru că -a întâlnit cu $omnul Hrito. )u numai că a ştiut !e Domn<ristos, nu numai că s-a *"n!it la Domnul <ristos, nu numai că a ncercat să se apropie Domnul <ristos, ci ciar s-a nt"lnit cu Domnul <ristos. A avut at"ta si*uranţă n le*ătură cDomnul <ristos nc"t a primit mai bine să moară !ec"t să se lepe!e !e cre!inţa n <ristos.

Pe noi încă nu ne-a pu nimeni în itua"ii din acetea# de limită# de mar(ine. 8u ne-a pu nimeni nişte confruntări de felul aceta. $ar ne pune totuşi $umne!eu de multe ori la încercare# de fapt# n

ne încearcă ?l pe noi# pentru că ?l ştie ce a)em de făcut# dar ne dă itua"ii în care ă ne încercăm nînşine şi ă )edem unde untem. 9i !acă ştim că Dumne+eu e milostiv şi noi trebuie să $imilostivi, şi !acă nu suntem milostivi, nu suntem ca Dumne+eu% şi !acă ştim că Dumne+euiubitor !e oameni şi noi nu suntem iubitori !e oameni ci, poate, uneori, ciar urători !e oamennu ne asemănăm cu Dumne+eu.

;i dacă nu facem aceata# ă-i iu%im pe oameni şi ă fim miloti)i fa"ă de oameni nu numai cu fapmaterială# şi cu ata cât e poate# dar cu %ună)oin"ă# iu%i"i credincioşi# ă e imtă omul de lân(ă nîn)ăluit de noi# încă nu îndeplinim porunca iu%irii. ând iu%eşti pe cine)a# mai ale îl aduci în tinîl por"i în tine# dacă nu-l por"i şi în tine# încă nu-l iu%eşti dacă-l "ii numai în afară de tine# încă nu

iu%eşti. >r# noi trebuie să-l purtăm n noi nşine pe cel pe care l iubim pentru că aşa e iubirea!uce n tine.

u%i"i credincioşi# iubirea impropria+ă, a!ică pe cel pe care l iubeşti, l a!uce n su$letul tău şi $elul acesta se nmulţeşte şi bucuria şi $ericirea, iubirea e $ericire. $e aceea a rânduit $omnHrito ă ne înmul"eacă iu%irea# ca ă e înmul"eacă fericirea.

8ouă nu ni e cere ă mărturiim pe $omnul Hrito în fa"a mor"ii# cum a fot mărturiitor credin"ei Sfântul Pantelimon. $e ce@ Pentru că împre*urările nu unt de aşa fel# dar ne ce

Dumne+eu să-l mărturisim cu viaţa noastră, n toate mpre=urările !e viaţă, să $im buni, să $i



milostivi, să $im iubitori, să $im iertători, să $im n*ă!uitori, să $im răb!ători, să trecem cve!erea, să ne *"n!im la neputinţa omenească.

>ărintele Arsenie oca# $umne!eu ă-l odi/neacăD# mi-a pu când)a un cu)ânt de fapt# nu mieunui părinte# pe atunci tudent la teolo(ie# un cu)ânt pe care eu îl ocotec cel mai important cu)âpe care l-am au!it de la el din câte ştiu că le-a pu şi le-a cri# anume Isă ai nţele*ere $aţă neputinţa omenească5. Să $im n*ă!uitori, să $im iertători, să $im binevoitori şi atunci suntem p

calea S$"ntului Mare Mucenic, !octor $ără !e ar*inţi şi tămă!uitor >antelimon.u%i"i credincioşi# aşadar ă nu uităm cu)intele pe care le punem la fintele lu*%e# )or%ind $umne!eu I că milostiv şi iubitor !e oameni, Dumne+eu eşti şi ?ie mărire nălţăm /atălui ;iului şi S$"ntului Du, acum şi pururea şi n vecii vecilor5 şi mai ale ă ne (ândim că acecu)ânt nu ete pu pentru o clipă# ci ete un cu)ânt pu într-o clipă pentru )eşnicie.

Să fim %uni# ă fim miloti)i# ă nu ne dăm pace până nu untem aşa cum ne )rea $umne!eu# ca ne %inecu)ânte!e $umne!eu şi ă fim şi noi milui"i cu cei miloti)i# după cu)ântul $omnulHrito I$ericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui5.

;i cu (ândul la Sfântul Pantelimon ă !icem JPurtătorule de c#inuri, Sfinte şi tămăduitoruPantelimoane, roa"ă pe milosti!ul umne%eu ca să dea iertare de "reşeli sufletelor noastreEcând punem cu)intele acetea ă ne (ândim că Sfântul Pantelimon ar putea ă ne pună şi eIurmaţi-mi iubirea, urmaţi-mi milostivirea, urmaţi-mi !orinţa !e a a=uta şi atunci veţi $i subinecuv"ntarea lui Dumne+eu, atunci veţi $i sub ocrotirea Maicii >reacurate, atunci veţi $i r"n!ul s$inţilor, n r"n!ul acelor oameni care -au slu=it lui Dumne+eu şi cu care !orim să $im ctoţii n mpărăţia lui Dumne+eu5. Amin.

2uv"nt rostit la Mănăstirea Haşa, =u!eţul Alba, '7 iulie '((

Pr& orin Picioruş Predică la pomenirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon



ubiţii mei, S$"ntul >antelimon, părintele nostru astă+i pomenit, este eGemplul viu al $aptului corice meserie şi vocaţie a acestei lumi poate $i $olosită bine, !uovniceşte, !acă o $aci ntru arului Dumne+eu, trăin! orto!oG.

Pentru că el a în)ă"at medicina de la un pă(ân dar a de)enit făcător de minuni şi $octor fără dar(in"i# cu /arul lui $umne!eu# atunci când -a ru(at# plin de iu%ire# pentru un copil muşcat d)iperă.

ar ru(ăciunea lui L Doamne isuse <ristoase, măcar că nu sunt vre!nic a /e cema, nsă voieşti ca să $iu robul /ău, arată-?i puterea /a şi $ă ca, ntru numele /ău, pruncul acesta snvie, iar vipera să moară@'T l-a în)iat din mor"i pe copil iar )ipera a murit

Pe atunci era cate/umen# încă ne%ote!atcăci Sfântul ?rmolae îl ini"ia în )ia"a şi teolo(ia ortodoG

;i !upă această minune, cu bucurie mare, a primit S$"ntul ote+ !e la >ărintele său, !e S$"ntul &rmolae şi s-a mpărtăşit prima !ată cu Domnul.

ăci credin"a are ne)oie de îm%iericire# de întărirea ei prin )ia"a acramentală a &iericii.

?l# cel răma de mic orfan de mamă# de la care a primit primele date ale credin"eia*un(e creştprin luminarea şi %ote!area lui de un Sfânt Preot al lui $umne!eu.

Pe de o parte# )edem de aici# cât de important e ă te naşti într-o familie creştină# de ortodocşpentru că căpăm de multe şi mari păcatedar şi cât de importantă ete# în )ia"a noatră# meerfăcută cu conştiin"a ortodoGă.

ăci una e ă fii medic creştin# cu mentalitate de creştin# cu iu%ire fa"ă de cel care uferă şi cîn"ele(ere fa"ă de familia luişi alta e ă oc/eşti doar pac/etul de %anişi pe cei care n-au %ani îi laşi ă moară precum câinii prinşi în la"

<na e ă fii primar cu %un im" şi repect fa"ă de ale(ători şi altce)a e ă nu ai nici o fa"ă de om rela"ia cu ei.



Se )ede profeorul %un.

Se )ede a)ocatul %un.

Se )ede criitorul %un.

Se )ede comerciantul care nu ne tra(e pe foară prin pre"ul şi calitatea produelor.Se )ăd# după ceea ce fac# cei care muncec pentru noi# ne repre!intă şi ne educă.

$e aceea una e ă fii profeor ortodoG# a)ocat ortodoG# medic ortodoG# poli"it ortodoG#%rutortodoGa)ând (ri*ă şi repect fa"ă de cei pentru care munceştişi alta e Lă nu ai nici u$umne!euF. Să fu(ă to"i de tinepentru că eşti rău# corupt# am%i"io# re)anşard

>rice muncă şi )oca"ie e pot îndu/o)nici.

Pot fi făcute cu mentalitate creştinăîn aşa fel încât ă de!arme!i pe cei care )or ă *udece oameni în %locşi nu pe fiecare în parte# după ceea ce fac şi !ic.

Sfântul Pantelimon de)ine ortodoG într-o lume pă(ânăîn )remuri de perecutare a &iericii. âa fi ortodoG era un ric aumat. ?ra o ale(ere pe care o plăteai cu moartea.

;i Sfântul Pantelimon# care încă e numea Pandoleon Pantoleon numele primit la naştereB# a tat!ile cu Sfântul ?rmolae după &ote!# cu %ote!ătorul ău şi a primit de la el în)ă"ătura dreptecredin"e.

+n aşa fel încât -a umplut de multă cunoaştere şi de mult /ar şi şi-a con)in tatăl ă îşi ditru(idolii pe care îi cintea.

ăci Hrto!oGia, ieri şi a+i, nu $ace altceva !ec"t să !estructure+e minciuna !in oameni şi !societate, să o arate ca ne$iin! ntemeiată n a!evărul !umne+eiescOpentru ca n locul rătăciroamenii să primească luminarea arului şi slava vieţii veşnice.

> c/im%are a )ie"ii nu prin ideolo(i!areci prin umplerea de )ia"a lui $umne!eu.

ăci ideolo(ia reli(ioaă# politică# economică te unidimenionea!ă. 1e face ă nu )e!i totulci dopar"ialul.

$ar arul lui Dumne+eu te $ace să te ve+i şi să i ve+i pe toţi şi ntrea*a lume prin ocii lDumne+eu, prin voia 4ui, care e plină !e viaţă curată şi !e s$inţenie.

Sfântul Pantelimon îl )indecă pe un or% prin ru(ăciune şi prin puterea lui Hrito.

;i când tatăl Sfântului# ?)tor(io# enator roman)ede aceată minune făcută de fiul ău

primeşte &ote!ul cu %ucurie.



u %ucuria încredin"ării de puterea şi de lucrarea lui $umne!eu prin ro%ii Săi.

ăci $umne!eu lucrea!ă prin oamenii &iericii Sale la luminarea şi mântuirea lumii şi nu faceminunile de unii in(uriD

redin"a c/eamă la comuniunea &iericii.

eala con)ertire e reala încredin"are de )ia"a lui $umne!eu re)ărată în &ierica Sa# în &ieriortodoGă.

$e aceea nu eGită con)ertire la ere!ieci doar con)ertire la ade)ărD

Pentru că te întorci# cu /arul lui $umne!eu# de la un mod de a trăi şi de a (ândi mincino# ofitnon-or(anic# la un mod de a fi şi de a (ândi plin de or(anicitate# de teolo(ie# de frumuedu/o)niceacă.

Pentru că dreapta credin"ă şi 1radi"ia şi )ia"a &iericii unt ade)ăruri înlăn"uite or(anicşi nLade)ăruriF care e %at cap în cap.

um să se bată cap n cap cre!inţa şi viaţa, c"n! cre!inţa n Dumne+eu este poarta spra!evărata viaţă a oamenilorE

;i cum ă fie incon(ruente credin"a cu ştiin"a# când credin"a e luminarea min"ii pre o cunoaştedu/o)niceacă şi ştiin"ifică de mare profun!ime@

Po"i ă cunoşti frumo fără eni%ilitate# fără conştiin"ă# fără cură"ie# fără onetitate@;i care e foloul dintr-o ştiin"ă care nea(ă# care înpăimântă# care îl înin(urea!ă pe omcând omare ne)oie de o cunoaştere care ă îl facă ă e imtă împlinit în pielea lui@

ând -a făcut creştin# tatăl Sfântului Pantelimon şi-a ditru idolii din caă şi i-a în(ropat adânc pământ

-a dat uitării

ar Sfântul# după moartea tatălui ău şi-a împăr"it a)erile la ăraci şi îi )indeca pe oameni cu puterlui Hrito.

$in care cau!ă a fot prin şi *udecat pentru credin"a lui şi pentru faptele lui %une.

8u pentru că era infractorci pentru că era prea miloti).

;i miloti)irea lui şi credin"a lui înaltă# prea frumoaă detructura pă(ânimul pe unde mer(ea.

,ăcea ca pă(ânătatea ă piarăîn fa"a frumue"ii du/o)niceşti a )ie"uirii creştine.



$e aceea )ia"a ortodoGă nu îneamnă doar militantim )ocal# nu îneamnă afirmări doar din (ură adreptei credin"eci îm%răcarea cu totul în modul de a fi# de a trăi şi de a muri al lui ortodoG.1re%uie ă fii în tare întotdeauna ă trăieşti şi ă mori pentru că eşti ro%ul lui Hrito.

;i de aici diferen"a între diimulare şi )ia"a autentic du/o)niceacă.

Pentru că cel al lui Hrito e manifetă prin toate ca ortodoG şi le acceptă pe toate cu minortodoGă.

;i i-a mărturiit împăratului MaGimian că el nu îl cinteşte pe Aclepio şi pe !eii romani ci înc/ină $umne!eului el ade)ărat.

;i ca drept ar(ument a cerut un lă%ăno( ca ă îi arate puterea lui $umne!eu.

;i după ce i-a lăat pe preo"ii idolatrii# ca şi Sfântul lie 1e)iteanul# pomenit de curând# ă e roamult şi fără rot la idolii şi demonii lor# -a ru(at şi el# Sfântul Pantelimon IDoamne, au

ru*ăciunea mea şi stri*area mea la /ine să vină. Să nu ntorci $aţa /a !e la robul /ău. Hri n c+i mă necă=esc, pleacă către mine urecea /a. Hri n ce +i /e voi cema, !e*rab mă au+i şi aracelor ce nu ştiu !e /ine tăria /a cea atotputernică, pentru că toate ţi sunt cu putinţă@J.

Atfel ru(ându-e Sfântul# a luat de mână pe cel lă%ăno(# !icându-i In numele Domnului nostisus <ristos, scoală-te şi $ii sănătos@N. ;i îndată culându-e lă%ăno(ul# -a făcut ănăto cu trupul şi um%la %ucurându-e apoi# luându-şi patul ău# l-a du la caa a.

> ru(ăciune plină de Paltire şi în acelaşi timp# o credin"ă în Hrito $omnul care alun(ă %oala d

om.> mută din om

> coate afară

Pentru că# în primul rând# la &ote! au fot coşi afară demonii din noişi ne-a inundat la)a l$umne!eu. ;i orice reintrare a %olii în ufletul şi trupul notru e o reintrare prin păcat# în noi# ccare untem %ierici )ii şi fin"ite de $umne!eu la &ote!.

ei care au )ă!ut minunea# mul"i dintre ei# au cre!ut în HritoD

;i i-a pu împăratului că moartea creştină e intrare în )ia"a )eşnică şi nu aneanti!are a omului.

Semn că pă(ânii romani erau nişte materialişti (roiericare îi )edeau pe oameni ca pe niş)ie"uitoare oarecare# fără )ia"ă reală în +mpără"ia lui $umne!eu.

;i minunea e ocotită )ra*ă de către pă(âniD

$e aceea l-au aruncat pe Sfântul Pantelimon într-o căldare mare cu plum% topit în ea.



Adică ă moară# ă îl şter(em dintre cei )iipentru că nu credeau în )ia"a )eşnică.

;i $omnul Hrito a intrat împreună cu el în căldarea cu plum%cu (reul plum%;i plum%ul răcitşi el a căpat în mod minunat. $umne!eieşte

Apoi l-au aruncat în mare# cu o piatră de (âtşi piatra -a făcut uşoară# ca un ful(şi plutea p

deaupra apei+nă lor# pă(ânilor i(noran"i# în(uşti la mintecare o "ineau într-una că Lface )ră*iF# le-a pu acete minuni unt faptele lui Hrito cu el# adică ale 9iditorului şi Stăpânului între(ii crea"ii.

A fot aruncat la fiarele ăl%atice pre mâncare# dar $omnul le-a înc/i (urileprecum leilor d(roapa unde era aruncat Sfântul Profet $aniel.

,iarele îi lin(eau picioarele# iar Sfântul le mân(âia pe creştetul capului.

;i cei care au cre!ut în Hrito )ă!ând aceată imenă minuneau fot ucişi cu a%ia de armată dporunca împăratului.

Au omorât şi pe cei care au cre!ut în Hrito şi animalele îm%lân!ite prin /ar.

8u umanim# nu (ri*ă fată de upuşi# nu li%ertate de conştiin"ăci ani/ilare fi!ică din motireli(ioaeD

ei martiri!a"i au fot în(ropa"i# dar animalele ucie L!ăcând multe !ile# n-au fot atine nici d

câini# nici de păări# iar trupurile lor nu -au împu"itF. S-au umplut şi ele de /arPentru că numai /arul lui $umne!eu tranfi(urea!ă trupul notru în Sfinte Moaşteşi nu îl laă fie un cada)ru ce e împute.

$ar dacă tot ce e în noi e împute şi acum şi după moartece pri)elişte untem noi# cei care lăfăim în păcatele noatre@

Pentru că omul e c/emat la netricăciune# la neputre!ire neputuroaă

>mul e c/emat la frumue"e# la frumue"e ontolo(ică.

?l tre%uie ă fie lemn %ine miroitor şi nu împu"iciune.

A fot pu pe o roată plină de cu"ite pentru ca ă fie fărâmat de ea+nă roata -a part# în modumne!eieşte şi i-a rănit pe cei care îl c/inuiaudar pe el nu l-a atin.

$atorită lui au fot martiri!a"i şi Sfin"ii ?rmolae# ?rmip şi ?rmocrat.

;i celor trei li -a arătat $omnul# când au început ă e roa(e şi pământul -a cutremurat.



?i# )ă!ători de $umne!eupe când cei din *urul lor# care îi munceaunişte or%i inolen"i.

-au martiri!at cu a%ia

Mai apoi# tot prin a%ie a fot martiri!at şi Sfântul Pantelimon# care şi-a primit numele# în moeGtatic# de la $omnul.

-au tăiat capulşi a cur lapte din rănile luişi nu ân(eD

;i mălinul# de care a fot le(at# în mod minunat# a dat roade deodată.

;i împăratul a aruncat în foc şi trupul Sfântului şi mălinul minunatdar trupul lui nu a ar.

A fot în(ropat în moşia lui Adamantie# colaticul iar a)rentie# aoi şi Pro)ian# canici Sfântului i-au cri ia"a şi pătimirile ale.

ia"ă şi pătimiri care puteau ă rămână cu totul necunocutedacă aceşti trei oameni lumina"i $umne!eu nu -ar fi (ândit la poteritatea Sfântului şi la foloul du/o)nicec al &iericii din )iitor

e ştim doar prenumelefără alte detalii.

;i apoi iarăşi nu mai ştim câ"i au fot aceia# care au adunat la un loc şi au pătrat ie"ile Sfin"iloaşa# cât de pu"ine unt datele depre ei

e conştiin"ă ortodoGă şi ce %unătate de faptă pentru noi# cei din )iitorD

Pentru că acete date a(/iolo(ice# datele depre Sfin"i ne arată cum a trăit &ierica în di)ere ecoce pro%leme a a)ut şi ce eroi ai credin"ei a a)ut.

Pentru că aceştia unt ortodocşii deplini# frumoşi# înal"i# adică Sfin"ii lui $umne!eupe lân(ă canoi untem epi(onimici din cale afară.

+nă tăm în aceeaşi &iericăîn care a tat şi Sfântul Pantelimonşi ne ru(ăm lui ca ă ne a*ute drumul )ie"ii noatre.

)e ru*ăm lui ca unui >ărinte al nostru ntru totul milostiv, ca să ne vin!ece !e necre!inţă, prostie, !e răutate, !e ncipuirile !e sineO

>entru că numai ast$el nvăţăm !e la el şi !e la toţi S$inţii milostivirea lui Dumne+eu cavin!ecă neputinţele noastre su$leteşti şi trupeşti. Amin@



olul Sfântului Pantelimon n !ia-a Sfântului 'icolae Planas

S$"ntul )icolae >lanas

Sfântul Pantelimon ete unul dintre cei mai iu%i"i fin"i şi în )remurile noatre moderne a de)ento)arăş şi protector al mai multor fin"i contemporani. Mai *o unt pre!entate câte)a detalii d)ia"a Sfântului 8icolae Plana. Al"i fin"i contemporani# în care Sfântul Pantelimon *oacă un rimportant unt fericitul %ătrân Paiie A(/ioritul şi recent a Stare"ului oif de atopedi.

a data de 02 martie E==5 Sfântul 8icolae Plana a fot /irotonit preot. ?l întotdeauna a er)it trei %ierici &ierica KSfântul PantelimonF# &ierica LSfântul oanK şi &ierica KProorocului ?li'# în patele a!armei )ec/i.

Prima a miiune a fot ca preot paro/ la Sfântul Pantelimon în 8eo Uomo# Atena. ând a a*u%ierica era complet a%andonată şi cu %uruieni# Sfântul 8icolae a pli)it %uruienile din %ierică şfot primul care a lu*it acolo.

Paro/ia Sfântul Pantelimon a contat în doar treipre!ece familiiD +n timpul mandatului ău ca preparo/# un alt preot fără paro/ie l-a )i!itat şi a cerut ă lu*eacă itur(/ia şi el %un şi implu# acum a fot# a acceptat din toată inima.

u toate acetea# acet preot a făcut un acord cu (ardienii de atunci ai %iericii Sfântului Pantelimşi l-a trimi pe Sfântul 8icolae la &ierica Sfântul oan 'Hunter'B pe trada oulia(meni. Paro/



acetei %ierici a contat în opt familiiD ;i alariul preotului a fot o %ucată de carne de mduminica au de răciun. Ata nu l-a deran*at pe Sfântul 8icolae# era uficient pentru el că are%ierică unde putea lu*i Sfânta itur(/ie.

$emiterea a de la &ierica Sfântul Pantelimon i-a cau!at o mare durere pirituală.

ntr-o noapte, pe c"n! mer*ea pl"n*"n! spre casă !e la iserica S$"ntul oan. 4ocul era pust

la acea oră.Dintr-o !ată, el a vă+ut pe !rum un om bun t"năr, care a +is, 5De ce pl"n*i, /atăl meuE5

5&u pl"n*, copilul meu, pentru că m-au alun*at !e la S$"ntul >antelimon5.

5)u $i m"nit, /atăl meu eu sunt mereu cu tine.5.

S$"ntul )icolae a spus: 5ine eşti tu, copilul meuE5

5&u5, a spus el, 5sunt >antelimon şi locuiesc n )eos Posmos 24umea nouă3. )u te m"ni, evoi $i mereu cu tineJ. 9i n!ată a !ispărut !in $aţa lui.

?l înuşi a decri aceată )i!iune cu)ânt cu cu)ânt.

DDD+n fiecare an# la ăr%ătoarea Sfântului Pantelimon# el mer(ea la %ierica Sfântului în 8eo Uomofăcea pri)e(/ere. +ntr-un an# el a fot %olna) şi a a)ut fe%ră# iar ruda a nu i-a permi ă mear(pentru pri)e(/erea lui o%işnuită. $ar# din cau!a dra(otei pe care Sfântul 8icolae pentru Sfânt

mer oricum.5n acea noapte5, el nsuşi a spus, 5!upă prive*ere, epui+at, m-am aplecat pe mar*inea S$intMese. n !elirul !e la $ebră am vă+ut pe S$"nt n $aţa mea, t"năr şi vi*uros, care ţinea un mpaar cu un me!icament şi el mi-a spus, 5ea-l, /atăl meu, ca să te $aci bine.5

4-am luat şi l-am băut şi $ebra m-a lăsat complet@ >entru o săptăm"nă ntrea*ă am avut !ulcean *"tul meu.

Am cre+ut că este un păcat şi nerecunoştinţă să nu-l menţione+ 5copiii mei, am $ost $oarte boln

n seara asta, iar S$"ntul >antelimon mi-a !at un me!icament şi l-am băut şi m-am $ăcut bine/oată lumea a cre+ut şi a n*enunceat, mulţumin! S$"ntului .N

DDD+n anul EJ23# unul din copiii lui pirituali# care a fot eGtrem de iu%it de către &ătrân - un domn plde ănătate şi )i(oare - a uferit o ruptură de apendice# şi a trăit numai opt !ile mai mult.

+n acete câte)a !ile# Moş 8icolae a adu cerul pe pământ# cu ru(ăciunea lui neîncetată şi din inimca copilul ău iu%it ă poată trăiD



+ntr-o noapte când a )enit acaă# a pu el cu durere la familia a# 5&lias va muri, S$"ntul oanS$"ntul >antelimon mi-au spus.5 ;i într-ade)ăr# copilul lui iu%it piritual a plecat.

$upă trei luni a pu cum -a întâmplat )i!iunea 5n momentul c"n! slu=eam S$"nta 4itur*ie, avă+ut n spatele S$intei Mese pe S$"ntul oan şi S$"ntul >antelimon, iar ei mi-au spus,

5Am transmis cererea !vs. la nvăţătorul nostru, <ristos, care ne-a spus că va muri.5

5H coman!ă mai mare5, i-au spus.

Am plecat capetele noatre# oarecum mân(âia"i.

ela-ia dintre Stare-ul osif din atopedi şi de Sfin-ii octori fără de ar"in-i

Mănăstirea S$inţilor Doctori $ără !e ar*inţi !in Fiolos 2ipru3



:/eronda oif -a năcut la E iulie EJ2E în (rădina Mânătirii Sfin"ilor $octori fără de ar(in"i d:iolo ipruB# atunci când pe mama a# înărcinată în 7 luni şi )enită la lu*%a de /ram# au apuco durerile facerii.

1atăl lui a)ea mare e)la)ie la Sfântul Pantelimon# protectorul familiei lor C a şi adormit# de altfel# pra!nicul acetui Sfânt diminea'a mersese la slu8b$, se împ$rt$şise, apoi a f$cut o plimbare pr'arin$, s2a întors acas$ şi a murit şezând pe scaun.

ât a fot în lume# :/eronda oif a purtat numele de Socrati. +n Sfântul Munte a )enit în EJN# )ârta de 25 de ani# fiind unul dintre pu"inii ucenici de c/ilie ai u)ioului oif i/atul Spileotua cărui fin"enie şi )ia"ă acetică o ştim cu to"ii.

$epre perioada petrecută în Prea*ma u)ioului# :/eronda oif mărturieşte J)ici severitatpro*ramului, nici privaţiunea !e cele strict necesare, nici locul abrupt şi neo!initor, nici munnecesară pentru ntreţinerea a 7-8 persoane nu ne-a micşorat r"vna, !eoarece ne m"n*"ia milui Dumne+eu şi <arul, mpreună cu ru*ăciunile ătr"nilorN.

Atunci când o%ştea lui :/eron oif -a mutat la 8ea SRiti# unde clima era mai %lândă şi acceul mfacil# :/eronda oif -a îm%olnă)it# medicii a*un(ând la conclu!ia că opera"ia ete in(ura olu"pentru a opri cur(erile de ân(e intetinale. S$"ntul >antelimon i s-a arătat lui Feron /eo$ilaun ătr"n !in obşte, spun"n!u-i că >ărintele osi$ se va $ace bine, să se lase n *ri=a MaicDomnului, iar vin!ecarea s-a şi petrecut cur"n!.

a următoarea radio(rafie# medicii nu au putut )edea decât o mică cicatrice a )ec/ii răni.



$upă cum mărturiec Părin"ii Mânătirii# adormirea Părintelui notru :/eronda oif atopedin-a petrecut atfel

+n ultima lună de )ia"ă# în timp ce dormea# :/eron oif punea cu (ura rânduielile de lu*%ă.

Mona/ul care îi lu*ea a )enit în diminea"a de mar"i# 30 iunie 200J# cam pe la ora E0# ă )adă ce fa&ătrânul. :/eron oif i-a pu că ată!i e )a duce# deoarece imte moartea. Mona/ul i-a răpunK&ine# :/eronda# cum )rea $omnulF.

$upă maă# răma in(ur în c/ilie# a ă)ârşit ecernia.

Seara# pe la =# :/eronda l-a între%at pe fratele ce era cu el Ke )or demonii ăştia# de ce au )enit @

Apoi# la ora J KSfin"ii care au )enit )or rămâne cu noi# ă ne a*uteF. Să fi fot Sfin"ii $octori făde ar(in"i @B

:/eronda oif era liniştit şi împăcat cu ine. Pe la E0 -a ridicat# în pat fiind# şi a între%at Kuete troparul în continuare @ ă nu ştiu cum urmea!ăF. ,ratele nu i-a răpun nimic# căci nu şdepre ce anume ete )or%a. 8oaptea# la 2 şi 20# a repirat adânc de trei ori şi a adormit. Medicii aconiderat că a murit de inuficien"ă cardiacă.

Să a)em parte de ru(ăciunile luiD



Sfântul Pantelimon !ine n a;utorul călu"ărului aniel< =>oala şi durerea este un dar al luumne%eu?

+n UalQ)a de Saint Hriotom de la Sc/itul de utlumuş de la Mănătirea Sfântul Pantelimon dMuntele At/o# a trăit cu câ"i)a ani în urmă# ălu(ărul $aniel# care de 20 de ani a fot %olna) şi

a)ut dureri de cap# de picioare şi de pate# pro%leme renale şi cardiace# uneori dureri pete tcorpul.

$e multe ori el a călătorit la medici şi a făcut numeroae eGamene cu ra!e I şi radio(rafii# dre!ultatul a fot mereu acelaşi. Medicii nu au putut (ăi nici o eGplica"ie fi!ică pentru %oala lui. toate acetea# ălu(ărul $aniel a continuat ă ufere %olile ale şi nu a fot un medic au om dştiin"ă care ă-l poată a*uta.

a 27 iulie# în timpul pri)e(/erii de Sfântul Pantelimon# fratele $aniel -a ru(at cu lacrimi în oc

Sfântului Pantelimon !icând 5S$inte al lui Dumne+eu şi protector al Scitul nostru, care ai $ome!ic şi pentru !ra*ostea lui <ristos ai $ost su$erit şi ţi-ai !at viaţa arată !ra*ostea ta şi roa*ă-lui <ristos să-mi re!ea sănătatea, ca să--4 pot slăvi J $upă ce a pu aceata# mona/ul $anieadormit.

Apoi, ntr-o vi+iune a vă+ut pe S$"ntul >antelimon n*enuncin! n $aţa tronului lui Dumne+eşi ru*"n!u-se pentru sănătatea lui.ălu*ărul Daniel a au+it pe <ristos, spun"n! către S$"ntul >antelimon: 5;ratele meu, MaMucenic >antelimon, cre+i că eşti mai plin !e compasiune !ec"t mine. re+i că iubeumanitatea mai mult !ec"t mineE



Am nţeles că !in !ra*oste pentru mine ai vărsat s"n*ele tău, !ar nu se varsă s"n*ele meu +i cupentru m"ntuirea su$letelor oamenilorE

Se nt"mplă !e multe ori ca or*anismul să su$ere, pentru ca su$letul să $ie salvat, acesta esmo!ul n care vreau ca mulţi oameni să $ie m"ntuiţi. 5

ând fratele $aniel a au!it acet lucru -a tre!it şi a lă)it numele lui $umne!eu# iar SfântulPantelimon i-a mul"umit pentru eforturile ale şi pentru medierea a.

ălu(ărul a im"it că o mare po)ară a fot ridicată şi că tre%uie ă îndure cu ră%dare# %ucurie mul"umire crucea şi itua"ia %olii lui.

Sfântul Pantelimon sau milosti!irea dusă până la capăt



n '7 iulie se pră+nuieşte un S$"nt care este binecunoscut mai ales celor a$laţi n su$erinţe şi boli Q S$"ntul Mare Mucenic >antelimon.

Pantoleon# aşa cum e numea ini"ial# era un tânăr medic dintr-o familie %o(ată a mperiului oma?te ini"iat în medicină şi de)ine atât de priceput încât înuşi împăratul e (ândeşte ă-l ia ca medparticular. u alte cu)inte# Pantoleon a)ea tot ce î"i putea oferi aceată lume familie întărită şi ran( înalt# educa"ie de ni)el înalt şi o perpecti)ă de carieră năucitor de atracti)ă.

Se pare, nsă, că n su$letul său era loc !e altceva. )u vorbim aici !espre bl"n!eţe, atenţie, saalte trăsături $ireşti care se mai *ăsesc 2acum, !in ce n ce mai rar3 la oameni, şi care i $ac să $mai binevoitori sau amabili cu ceilalţi. Se pare că >antoleon avea un su$let care nu se mulţumecu ce i !ă!ea lumea şi nici cu unele calităţi omeneşti pe care le poţi !ob"n!i.

?l nu e mul"umea doar ă facă un mic %ine pentru ceilal"i# doar ă le )indece au ă leo(oiacă nişrăni şi ă îi lae în durerea şi uferin"a lor profundă. ?l nu e mul"umea ă îi a*ute pe ceilaomeneşte. &l nu putea spune Iam $ăcut tot ce am putut, *ata, !e acum nainte nu mai e treabmeaJ. Avea o sete n el, o sete a milei $aţă !e cel bolnav şi mpovărat, o sete !e a l smul*e pacesta cu totul, inte*ral, !in starea sa, !in boala sa. )u se mulţumea cu a $i bun, el voia să $



bun p"nă la s$"rşit. )u se mulţumea cu a $ace milă, el voia să $acă milă p"nă la s$"rşit. )u smulţumea să vin!ece, el voia să vin!ece p"nă la s$"rşit.

Sesi+"n! $on!ul acesta su$letesc, S$"ntul &rmolae, şi el cinstit ca s$"nt !octor $ără !e ar*inţi,abor!ea+ă şi i arată că Iştiinţa me!icală nu poate a!uce !ec"t slabă uşurare naturii noastsu$erin!e şi sortită morţii şi că numai <ristos, sin*urul Doctor a!evărat, a venit să ne a!ucM"ntuirea, $ără leacuri şi $ără plată. u inima %ătând de %ucurie la au!ul acetor cu)inte# tânărPantoleon începu ă îl )i!ite!e re(ulat pe Sfântul ?rmolae şi fu ini"iat de el în 1ainele credin"eiF d

inaGarB.

$ar după cum puee Sfântul $postol Pa!el# Itoţi cei care vor să trăiască cucernic ntru <ristovor $i pri*oniţiJ # tot aşa a fot şi cu Pantoleon. $eşi era e)ident# din faptul că îşi )ândue a)erăracilor şi )indeca fără %ani# că nu are nici un fel de am%i"ie peronală# ceilal"i medicii îl pi!muiapentru că era cunocut şi to"i cei afla"i în uferin"e şi neca!uri nu mai aler(au la ei# ci la acet atât miloti) doctor care nu numai că nu le cerea %ani# dar le !ăruia nişte talanţi !e aur Q cre!inţa Q scimbul bolilor lor@

Medicii îl pi!muiau pentru că uferin"a nu mai putea fi eGploatată# %olna)ii nu mai puteau fi ură îm%o(ă"ire. Se împlinea cu aceştia cu)ântul Scripturii JSă asuprim pe cel sărac şi !rept, să nu n$ie milă !e vă!uvă, şi !e cărunteţile bătr"nului ncărcat !e ani să nu ne ruşinăm. >uterea noastsă $ie le*ea !reptăţii noastre, că ce este slab nu este !e nici un $olosF nt. lui Solomon# 2# E0-EEB

>antoleon, rup"n! această Ile*eN a $ără!ele*ii şi $ăc"n! milă cu cei lipsiţi, a provocat n reacţia tuturor celor care se simt ameninţaţi !e vecinătatea cucerniciei: Să v"năm pe cel !rep$iin!că ne stin*ereşte şi se mpotriveşte isprăvilor noastre şi ne scoate vină că stricăm le*ea şi nvinovăţeşte că nu umblăm cum am $ost nvăţaţi !in copilărie. &l se $ace pe sine că arcunoştinţă !espre Dumne+eu şi se numeşte: $iul Domnului. &l este pentru noi ca o os"n!ă



*"n!urilor noastre şi ne este *reu ciar c"n! ne uităm la el. ăci viaţa lui nu seamănă cu viacelorlalţi şi cărările lui sunt scimbate. naintea lui suntem socotiţi ca necuraţi şi !e căile noastse $ereşte ca !e o spurcăciune% el $ericeşte s$"rşitul celor !repţi şi se lau!ă că are pe Dumne+e!rept tată. nt. lui Solomon# 2# E2-ENB.

$in pricina acetei pi!me# Pantoleon ete adu în fa"a împăratului# *udecat şi condamnat la c/inuPe toate le poartă muceniceşte# cu Hrito întru el. a fârşit# după multe c/inuri# Pantoleon doreş

ă e fârşeacă aler(area lui.După ru*ăciunea sa, <ristos i răspun!e: =Slu;itor credincios, dorin-a ta !a fi acum ndeplinitpor-ile cerului -i sunt desc#ise, cununa ta e pre"ătită& 8u !ei fi deacum nainte adăpode%nădă;dui-ilor, a;utor celor ncerca-i, doctor *olna!ilor şi teroare demonilor, de acenumele tău nu !a mai fi Pantoleon ci Pantelimon= (care nseamnă =prea milosti!?)&

Să căutăm a=utor, noi, toţi cei slăbăno*iţi şi mbolnăviţi !e păcatele noastre, toţi cei mpovăraţi boli sau cinuiţi !e !iavoli, să aler*ăm la acest prea-milostiv S$"nt cu ncre!ere să i ceretămă!uire, pentru noi şi pentru cei apropiaţi ai noştri@



Sfântul Pantelimon 9 o !ia-ă nc#inată slu;irii aproapelui

coană ce conţine o părticică !in cinstitele moaşte ale S$"ntului Mare Mucenic şi /ămă!uitor >antelimon

Sfântul Pantelimon ete unul dintre cei mai cunocu"i şi iu%i"i fin"i ai &iericii lui Hrito. Pomenîn data de 27 iulie# acet fânt ete adeea numit Kdoctor fără de ar(in"iF# arătându-e prin aceacum că el n-a um%lat după a)eri şi -a mul"umit cu ceea ce putea a)ea din roturile lui şi nu cerea la nimeni ă-i plăteacă pentru %inefacerile făcute. S$"ntul >antelimon este consi!erat ocrotitorme!icilor şi tămă!uitor al bolnavilor, el este un mo!el !e !octor, slu=itor şi creştin următor l<ristos.

Sfântul Mare Mucenic şi 1ămăduitor Pantelimon a trăit în )remea împăratului MaGimian :aleriu era ori(inar din cetatea 8icomidiei. ?l a )ă!ut lumina !ilei în anul 2=# dintr-un tată pă(ân# enatla curtea împăratului# şi o mamă creştină.

Primul ău nume a fot KPantoleonF# adică Kcel în toate puternic ca un leuF. Mama lui Pantoleo?)ula# îl iu%ea pe Hrito în taină# numindu-e creştină. ?a îi )or%ea depre împlinirea ufletului depre tainele credin"ei în nemurire.Atra de în)ă"ătura creştină# ca urmare a influen"ei dra(otei mamei ale# aceta )a înceta a mcerceta căile finte o dată cu moartea aceteia. ,iloofia îi )a prinde mai mult aten"ia. $upă moartmamei# tatăl a dat copilul la şcolile pă(âne ale timpului. A terminat cu ucce Scoala de Medicină



8icomidia. Mai apoi# tânărul Pantelimon a fot încredin"at# pre ucenicie# medicului ?ufro$o%ândind multe cunoştin"e şi o în"elepciune aleaă a practicării medicinei# el a fot remarcat împărat# care l-a şi ale drept medic al ău.

Dumne+eu va apărea !in nou n inima t"nărului !octor, $ăc"n!u-l să-şi !orească cu ar!oaote+ul n <ristos. Sc/im%area cea mai mare din )ia"a lui Pantelimon a a)ut loc în momenîntâlnirii acetuia cu %ătrânul creştin ?rmolae# care a arătat celui dintâi cum doar Hrito %ine)oieş

a )indeca# prin au mai preu de oameni. 1recând !ilnic prin fa"a cur"ii preotului unei %ierici d8icomidia C Sfântul ?rmolae C tânărul Pantoleon a fot c/emat odată ă intre înăuntru.

&ătrânul ?rmolae începu apoi ă-l în)e"e că numai Hrito ete in(urul doctor ade)ărat# ufletelor şi al trupurilor. i!itele la aceta au urmat pentru mai mult timp. +ntr-o !i# pe când întorcea de la ?ufroin# Pantoleon (ăi pe drum un copil mort# muşcat de o năpârcă. rând pro%e!e ade)ărul cu)intelor lui ?rmolae# el c/emă în a*utor numele lui Hrito şi îndată copilul ridică# iar năpârca muri. Aceata a du la %ote!area tânărului Pantelimon. a primi numele dPantelimon care îneamnă Kcel cu totul miloti)F.

$upă primirea Sfântului &ote!# mai multe )indecări făcea Pantelimon# %oli incura%ile şi neputinnepue pierind în fa"a iu%irii şi credin"ei ale. Marele Pantelimon face minuni atât prin /arul primcât şi prin tratamentele pe care le da celor %olna)i. $rept urmare a miloteniei ale# el şi-a împărtoată a)erea ăracilor# iar celor pe care îi )indeca de %oli şi neputin"e# nu le cerea nimic drept plat$e aici i e tra(e şi numele Kdoctor fără de ar(in"iF.

$in cau!ă că era căutat de mul"i %olna)i# ceilal"i medici din 8icomidia de)enieră in)idioşi pe elfiindcă în(ri*ie un creştin tocmai c/inuit din ordinul împăratului# ei profitară de oca!ie pentru adenun"a pe Pantoleon la împărat. Pentru credin"a şi dra(otea tânărului Pantelimon fa"ă de Hrito

împăratul MaGimian porunceşte ca aceta ă fie upu unor c/inuri (roa!nice# după care decide ăfie tăiat capul.

1ânărul a fot le(at de un tâlp şi trupul i-a fot fâşiat cu (/eare de fier# iar rănile are cu făcaprine.+nă tor"ele -au tin# iar rănile fântului -au )indecat. A fot cufundat în plum% topitaruncat în mare# le(at de un pietroi. -au aruncat apoi fiarelor ăl%atice# dar acetea -au arăt%lânde. +mpăratul -a înfuriat şi a dat ordin ca fântul ă fie le(at de o roată cu lame acu"ite# caroto(olindu-e de la înăl"ime# în fa"a între(ului oraş# ă-l omoare. Hrito l-a eli%erat pe fânt

mucenic# în roto(olirea ro"ii# roata tri)ind un mare număr de necredincioşi. MaGimian a dat ordca Pantoleon ă fie decapitat# iar trupul ă fie dat în foc.

+n momentul mor"ii ale# din cer -a au!it cu)ântul JSlu=itor cre!incios, !orinţa ta va $i acun!eplinită, porţile cerului ţi sunt !escise, cununa ta e pre*ătită. ei $i !e-acum nainte a!ăpo!e+nă!ă=!uiţilor, a=utor celor ncercaţi, !octor bolnavilor şi teroare !emonilor. De aceea, numetău nu va mai $i >antoleon, ci >antelimon.N

Pantelimon# doctorul cel %un şi nerăpitor de a)eri# a mucenicit pentru dra(otea a fa"ă de Hrito

fiind decapitat din ordinul împăratului. Se pune de către 1radi"ia creştină# cum că în moment



decapitării fântului# din rana lui nu a cur ân(e# ci lapte# iar mălinul de care a fot le(at a rodit acel moment. Spre a nu lua creştinii cintitul trup al fântului# acetuia i -a dat foc# înă o aminune a mărturiit )rednicia aceluia. redincioşii au co din cenuşă trupul neatin de foc al lPantelimon şi l-au în(ropat cu mare cinte# pe proprietatea lui Arnantio Scolaticul# în anul 303.

>ărintele Arsenie oca are un $rumos cuv"nt, care +ice: JSă ai nţele*ere $aţă !e neputinomenească.N $rept aceea# ă fim în(ăduitori# ă fim iertători# ă fim %ine)oitori şi atunci untem# i(uran"ă# mer(ători pe calea Sfântului Mare Mucenic# doctor fără de ar(in"i şi tămăduitPantelimon. Să rotim de aceată curtă ru(ăciune# înaintea icoanei ale

J>urtătorule !e cinuri, S$inte şi tămă!uitorule >antelimoane, roa*ă pe milostivul Dumne+eu csă !ea iertare !e *reşeli su$letelor noastre.N



$r#im& $ndrei Coroian Sfântul Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, ocrotitorulmedicilor creştini

Mărturiirea dumne!eirii lui Hrito ca o(o întrupat şi ,iu )eşnic al 1atălui rămâne până fârşitul )eacurilor condi"ia mântuirii ufletului omenec.

LPe cel ce mă )a mărturii pe Mine în fa"a oamenilor# îl )oi mărturii şi ?u în fa"a 1atălui care eîn ceruriF Matei E0# 32B şi Lu inima cre!i în )ederea-ndreptă"irii# iar cu (ura mărturieşti )ederea mântuiriiF omani E0# E0B.

Sunt cu)intele etern )ala%ile# rotite de $umne!eu către cei care dorec a fi număra"i între cetă"en

împără"iei Sale.



Mărturiirea frumue"ii dumne!eirii lui Hrito şi a puterii ade)ărului Său# unt în fapt părtăşie)ia"a ui# la patimile# moartea şi în)ierea ui# la )ia"a de comuniune a Sfintei 1reimi în &ieriprin Hrito şi în $u/ul Sfânt.

Aceata ete alea# in(ura ale# după unicul Mântuitor# cu a cărui )ia"ă au căutat ă e aemeto"i cei care acum unt împreună cu ?l %irutori aupra păcatului şi a mor"ii# %ucurându-e în ceru

$rep"ii şi fin"ii prin )ia"a lor cu totul înc/inată şi *ertfită iu%irii şi lu*irii lui $umne!eu aproapelui# dar şi prin cu)intele de mărturiire a credin"ei# iu%irii şi apartenen"ei lor lui Hrito ă)ârşit calea# de)enind ei înşişi căi şi modele de credincioşie# fin"enie şi mărturiire.

+n orice cate(orie ocială ne-am afla# pe orice treaptă de lu*ire am fi# dota"i cu mai mul"i au mpu"ini talan"i# între !ecile de mii de fin"i ne )om (ăi eGemple potri)ite )ie"ii şi itua"iei noatre care trăim.

S$"ntul Mare Mucenic >antelimon este icoana me!icului creştin. ipul !octorului I$ără platăN 2primin! multă plată !e la <ristos3 care stăp"neşte !esăv"rşit ştiinţa me!icală, iar pr

cre!inţa sa puternică şi viaţa sa curată primeşte !e la <ristos arisma sau !arul tămă!uirbolilor.

S-a năcut în &itinia Aia MicăB în prima *umătate a ecolului al -lea dintr-un tată pă(?)tor(/ie şi o mamă creştină ?)ula care# i-a inuflat de mic copil e)la)ia şi credin"a în iHrito. Mutându-e la cele cereşti mama a# a răma de tânăr orfan# tatăl ău ca ofi"er roman îndrumat pre tudiul filoofiei şi literaturii. 1erminându-le trălucit# datorită inteli(en"ei erio!ită"ii ale a fot primit ca dicipol al celui mai de eamă medic al )remii# ?ufroin# mediccur"ii imperiale# şi peronal al ce!arului MaGimian. $e la aceta în)ă"ă depre ştiin"a medicală

tămăduirii %olilor. A fot îndră(it de împăratul MaGimian# care îl dorea ca medic peronal al ău# dHrito l-a c/emat în lu*%a Sa# ca medic nu doar al trupurilor# ci şi al ufletelor.

+n urma marii perecu"ii din 8icomidia# anii 230 C 23= când din porunca lui $iocle"ian au fot arde )ii două!eci de mii de creştini# rămăee un preot# de)enit mai apoi Sfântul ?rmolae# care lu*clandetin# şi câ"i)a creştini. Aceta îl )ede pe tânărul medic# frumo şi curat cu ufletul şi cu trupşi-i )or%eşte îndelun( depre marele tămăduitor iu Hrito şi depre multele lui )indecări. ufletul curat şi luminat al lui Pandoleon încol"eşte credin"a de ne!druncinat în iu Hrito iu%irea fa"ă de peroana Sa. Aceata îi poreşte când prin ru(ăciunea a către $omnul în)ie un copmort# de pe urma unei muşcături de )iperă. Se %otea!ă şi primeşte numele de Pantelimon C ca

îneamnă Lcel mult miloti)F.

$e aici înainte întrea(a a )ia"ă şi-o )a dedica predicării ?)an(/eliei lui Hrito# )indecării mân(âierii %olna)ilor şi uferin!ilor. aa a de)ine ca%inet medical şi pital# unde e adunmul"imi de %olna)i# ăraci şi uferin!i pe care îi mân(âia şi tămăduia prin cu)ântul fânt miluindudin propria a a)ere. 1atăl ău -a upărat la început pentru acceptarea de către Sfântul Pantelimoncredin"ei în Hrito# indi(nându-e de modul ău de )ia"ă. a om e (ândea la câşti(ul importacare l-ar fi a)ut fiul ău dacă ar primi %ani pentru )indecările făcute# mai apoi înă a primit %ote!ua fârşit ca un %un creştin.



etea tămăduirilor făcute de Sfântul Pantelimon -a răpândit în tot imperiul roman# mai ale tânărul medic a tămăduit un or%# fot dre(ător împărătec şi al"i câ"i)a %olna)i pe care dacălul ?ufroin şi nici al"i medici nu reuşieră ă-i )indece.

a început a târnit admira"ie printre dacălii şi foşti ăi cole(i# care credeau că Lînuşi du/ul lHipocrateF ălăşluieşte în tânărul Pantelimon. Mai apoi cuprinşi de in)idie şi ură# au făcut plân(eîmpotri)a lui# către împăratul MaGimian# denun"ându-l că ete creştin. Pantelimon cu ne)ino)ă"ia

demnitatea-i recunocute# nu a ne(at acet fapt# mărturiind cu mult cura*# ade)ărul lumino ?)an(/eliei lui Hrito# demacând în acelaşi timp mincinoaa şi înşelătoarea în)ă"ătură idolatră care o practicau împăratul şi dre(ătorii lui.

u multă iu%ire creştină a tratat un paralitic# )indecându-l prin credin"a şi /arul ău tămăduitor c/în pre!en"a împăratului. Plin de furie tiranul împărat a poruncit ă fie aretat upunându-l untorturi inima(ina%ile# iar mai apoi momindu-l cu demnită"i şi onoruri împărăteşti pre a-l determiă-şi rene(e credin"a. Spre a-l decura*a au fot prinşi to"i creştinii din 8icomidia şi martiri!aîmpreună cu preotul lor Sfântul ?rmolae# du/o)nicul Sfântului Pantelimon. Sfântul plin de /ar iu%ire dumne!eiacă# a ră%dat cu tărie torturile# Hrito )indecându-i rănile de fiecare dată.

$ecura*a"i# olda"ii împărăteşti )ă!ând că prin acete minuni# care întăreau cu)intele fântului mărturiirea a# mai mul"i e con)ertec la credin"a în Hrito# i-au tăiat capul# într-o !i de 27 iulpe când a)ea doar 2-25 de ani.

indecările ale au continuat şi după moartea a# arătând că ete )iu în ceruri# mare apărătcreştinilor şi )indecător de %oli celor ce i e roa(ă şi-l c/eamă cu credin"ă.

Se %ucură de o mare cintire în &ierica >rtodoGă a ăăritului# părticele din moaştele ale

(ăec şi în "ara noatră la Mânătirile Hure!i# A(apia# iolanu# 8e(ru-odă şi 8eam".apul ău e (ăeşte la Marea Mânătire din Sfântul Munte At/o care îi poartă numele C uocrotirea a du/o)niceacă în aceată mânătire au trăit !eci de cu)ioşi părin"i între care şi SfântSiluan At/onitul.

Sfântul Pantelimon rămâne pentru toate timpurile un frumo model de trăire şi mărturie creştină# umare fânt doctor tămăduitor şi ocrotitor al celor care alină şi )indecă uferin"ele omeneşti. ?fântul ocrotitor al multor %ierici din "ara noatră C patronul Policlinicii care î-i poartă numele dcadrul LAşe!ământului ritianaF din lu* şi al tuturor celor care-i poartă numele# cu iu%ire

e)la)ie# fie mona/i# clerici au credincioşi.

+ntr-o ?uropă şi lume itematic şi pro(rei) repă(âni!ată# unde e c/eltuiec ume eGor%itanpentru promo)area paiunilor şi )iciilor# concomitent cu de!rădăcinarea oricărui urme şi forme morală creştină# eGempul unui tânăr medic intelectual# de talia Sfântului Pantelimon# ete deeGtraordinară importan"ă. omntemplând cu oc/ii ufletului# )ia"a a curată# !elul pentru tudiu cunoaştere# tranfomate apoi în fapte de dra(ote către oamenii uferin!i i!)orâte dintr-un ufcurat şi %un# râ)na şi dra(otea lui pentru Hrito# pe are -a lu*it cu toată fiin"a lui şi pentru caa primit c/inuri şi moarte muceniceacă# cu toată %ucuria inimii lui# ufletele noatre e întărec

porec în credin"ă şi în iu%ire fa"ă de $umne!eu şi fa"ă de toată crea"ia Sa.



LPurtătorule de c/inuri# Sfinte şi tămăduitorule Pantelimoane# roa(ă pe miloti)ul $umne!eu ca dea iertare de (reşeli ufletelor noatreF 1roparB.

: minune a Sfântului Mare Mucenic i tămăduitor Pantelimonș

Medicul cardiolo( aVli UaroiWnni po)ete te o mare minune a Sfântului Mare Mucenic ș

tămăduitor PanteleVmon# una dintre multele minuni pe care cole(ii ăi medici le-au trăit în carielor fără ă le facă pu%lice )reodată

?ra )ara anului 2000 au 200E C nu-mi aduc aminte eGact C i eram de (ardă# ca medic pecialș

cardiolo( la pitalul ##SotVriaF. Primeam ă fac de (ardă mereu între orele 3 i N diminea a. ,iindș ț

era perioada cea mai o%oitoare din (ardă# noi# medicii# îi puneam ##pro(ram nem ecF. a ț



fiecare dată# de i era )ară# (arda era foarte o%oitoare. +nă după ora 5 diminea a nu a mai )enit nș ț

un pacient la <r(en e. ?ra 27 iulie# !iua pră!nuirii Sfântului Pantelimon. Mai era o oră până laț

diminea a# când mi e termina (arda i urma ă intru în concediul de )ară. a N fără cinci minuț ș

o%oit# dar i %ucuro în acela i timp# pentru că urma ă plec în )acan ă# am început ă-mi trâș ș ț

lucrurile# după care am înc/i catalo(ul medical unde era trecută toată acti)itatea medicală de tura aceea.

+nă c/iar în acel moment a fot adu un pacient cu am%ulan a. $upă cum am aflat de la oferț ș

am%ulan ei# era )or%a depre o femeie care acu!ae dureri în piept i a cerut ă fie aduă de ț ș

pitalul ##:/ennVmataF C aproape de noi C la pitalul notru# fiindcă doar aici eGita cameră de (arunde putea fi eGaminată de către un medic pecialit cardiolo(. -a ru(at pe ofer ă o ducă ș

camera de (ardă i-mi amintec că oferul mi-a pu ##$octore# nu î i face (ri*i# ete tânără# aș ș ț

numai 5 de ani# pro%a%il că ete doar o tul%urare neuro)e(etati)ăF. +n timp ce pacienta era aduă tar(ă pentru a fi conultată# aitenta m-a tri(at ##$octore# doctore# a făcut infarctDF.

Am aler(at imediat i am început reanimarea# defi%rilarea i maa*ul toracic# proceduri pecifice ș ș

atfel de ca!uri. +ncercările noatre au fot în !adar. Aparatul arăta că femeia nu mai pre!intă emn

)itale# iar inima# plămânii i creierul nu mai a)eau nici un fel de acti)itate. > pierduem. ,emeșmurie. Aitentele au început ă pre(ăteacă tar(a pentru a o duce la mor(a pitalului.

Profund mâ/nit pentru tânăra femeie pe care o pierduem# (ândul mi-a fu(it în acel moment Sfântul Pantelimon pe care îl pră!nuiam în acea !i. &ruc# am apucat defi%rilatorul i m-am ru(atș

inea mea ##Sfinte Panteleimon# e ti medic. A*ut-o ată!i# de !iua ta# pe aceată tânără femeieF. Aș

reînceput procedurile de reucitare# de i pe monitor )edeam cât e poate de clar că nu mai eGitș

emne )itale. mediat înă# monitorul a început ă afi e!e electrocardio(rama care arăta acti)itatș

inimii i emnele infarctului miocardic pe care tocmai îl uferie pacienta.ș

Pacienta a fot apoi luată i mutată în ec ia de cardiolo(ie a pitalului. 1re%uie ă preci!e! faptul ș ț

aceată femeie nu m-a )ă!ut la fa ă în nici un moment pentru că# în timpul inter)en iei mele# ea ț ț

aflat# la început# în top cardio-repirator# iar mai apoi în comă. Miiunea mea e înc/eiae# icole(ii din ec ia de cardiolo(ie urmau ă ai%ă (ri*ă de tarea ei de ănătate.ț

?Gtenuat# am plecat pre caă i# pe toată perioada concediului de )ară# mi-am ter din minte aceș ș

incident. Pe E au(ut# la ora = diminea a# eram din nou la er)iciu i# când le-am alutat ț ș

aitentele din (arda de diminea ă# mi-am adu aminte de incidentul din urmă cu aproGimati) o lunț

Atunci am între%at dacă pacienta cu atac de cord pe tura mea C al cărei nume nu îl tiu nici ată!ș

trăie te# ete în pital ori a fot eGternată. Aitentele mi-au pu că trăie te# e (ăe te în cutaș ș șalon i are ă fie eGternată c/iar în acea !i. ,ără ă apuc ă îm%rac /alatul# am aler(at în (ra%ăș

alonul ei. Am intrat în alon fără ă pun nimic i am (ăit-o a e!ată în pat# luându- i micul de*unș ș ș

+ndată ce m-a )ă!ut# i-a întor pri)irea către mine i# cu c/ipul radiind de %ucurie# mi-a puș ș

##$octore# )ă mul umec că mi-a i al)at )ia aF.ț ț ț

?u i-am răpun ##8u eu# ci altcine)a i-a al)at )ia aF.ț ț

u lacrimi în oc/i# femeia mi-a arătat iconi a de pe noptieră era icoana Sfântului Pantelimon.ț



?mo ionat i tul%urat# am ie it din alon fără ă-i mai pun )reun cu)ânt. 8ici măcar ată!i nț ș ș

cunoc numele acelei femei.

u respe=asAlis aroiCnnis, cardiolo# /te

Minunea Sfin ilor @uca i Pantelimon n sala de opera ieț ș ț



> fată tânără a mer pentru a fi operată la Spitalul din Simferopol. Starea ănătă ii ei era foarț(ra)ă# iar opera ia (rea i prime*dioaă.ț ș

$octori a# care urma -o opere!e pe %olna)ă# a c/emat-o pe mama ei i i-a puț ș

C >pera ia ete foarte (rea i prime*dioaă. 8u pot ă )ă (arante! nimic. 8u tiu dacă fiiț ș ș

dumnea)oatră )a ie i )ie de aici.ș

8u eGita altă olu ie. 1ânăra a fot duă în ala de opera ie. Pe tot timpul opera iei# mama %olna)ț ț ț

tătea în curtea pitalului i cu lacrimi în oc/i e ru(a Sfântului uca# doctorul i Sfântuș ș

Pantelimon# ca ă o a*ute pe %olna)ă ă iaă cu %ine de u% %ituriu.

a un moment dat# înaintea oc/ilor mamei -a defă urat un fapt minunat peretele pitaluluiș

de)enit tranparent# ca ticla i e putea )edea limpede ala de opera ie. Pe maa de opera ie eș ț ț

fiica ei# iar în *urul ei erau doctori a i cole(ii medici ai aceteia. ân(ă ei# tătea infirmiera caț ș

inea intrumentele pentru opera ie.ț ț

ar ceea ce ete i mai minunat a fot că lân(ă doctori ă i-a )ă!ut pe Sfin ii $octori la care e ru(aș ț ț

+n partea tân(ă tătea Sfântul Pantelimon cu o lumânare aprină în mână# iar în partea dreaptătea Sfântul uca# iar aceta din când în când lua intrumentele de la infirmieră i le dădș

doctori ei.țMama %olna)ei a răma nemi cată de uimire. A im it că ru(ăciunea ei a fot au!ită.ș ț

ând opera ia -a fâr it# doctori a a ie it %ucuroaă i entu!iamată. A c/emat-o pe mama %olna)ț ș ț ș ș

i i-a puș

C Am mer foarte %ine. 8ea teptat de %ineDș

Atunci# mama fetei i-a po)etit doctori ei faptul minunat pe care-l trăie.ț

$octori a a răma mută de uimire. i-a făcut emnul rucii i a mărturiitț Ș ș



C Acum am în ele. +n )reme ce operam i a)ea ne)oie de )reun intrument# nu apucam ă-i pț ș

infirmierei ă mi-l dea# ci numai când (ândeam de ce intrument a)eam ne)oie# că îl i a)eam ș

mânăD

Sursa: ttp:RR.marturieatonita.

C#emarea lui umne%eu la credin-a creştinească a unui musulman



Acet muulman -a năcut în EJ2N într-o inulă a ar/ipela(ului $odecane!. 1oată copilăria şipetrecut-o *ucându-e cu copiii creştinilor# deşi el era muulman. +n a*unul ăr%ătorilor creştimer(ea ă colinde împreună cu copiii atului# cântând din fluier. aa unde tăteau era un tauAcolo# într-o noapte din a*unul răciunului# după ce -au întor de la colindat# -a întin ă odi/neacă. $eodată a im"it că e dec/ide uşa şi i S-a arătat Hrito. Purta un /iton al% şi c/ipSău era lumino.

Mântuitorul a !âm%it şi i-a pu- Pentru tine am )enit. ?şti copilul Meu. Apoi S-a făcut ne)ă!ut. Acelaşi lucru -a întâmplat şiurmătoarele două nop"i.

opilul a)ea pe atunci cam treipre!ece ani. 8u ştia ce ă facă# dacă ă pună aceata cui)a au n$upă ce -a (ândit# -a /otărât ă-i pună %ătrânului 8icolae# primarul atului# un %ăr%at )enera%A mer la caa lui# i-a po)etit cele petrecute şi îndată a cerut ă-l %ote!e.

Atunci primarul l-a între%at- opilul meu te-ai (ândit %ine@

- $a# m-am (ândit %ine. reau ă mă %ote!a"i.

Atunci primarul i-a eGplicat că aceata ar fi (reu de reali!at# fiindcă ete minor şi -ar putea părin"ii lui ă e împotri)eacă. a fârşit i- a pu- opilul meu# dacă Hrito te-a luminat şi î"i doreşti atât de mult %ote!ul# ai ră%dare ă a*un(i )ârta maturită"ii. Atunci ă ceri %ote!ul şi te )ei defăta de el.

ucra mai ale pe %ărci de pecuit# care pe )remea aceea erau cu )âle şi cu pân!e. Adeeomer(eau pe "ărmurile în)ecinate# mai ale în (olful aflat la et de inula Uo. >dată# aşa cum )enedin (olf şi e îndreptau pre inulă cu %arca plină de peşti - erau trei în %arcă C -a icat deodatăfurtună înfricoşătoare. &arca -a umplut de apă# iar el e trăduia ă coată apa cu o tinic/ea. Acum cotea apa# a (ăit în tinic/ea o iconi"ă mică a Sfântului 8icolae.



+ndată o )oce înlăuntrul ău a tri(at- 8u mă aruncaD

Atunci a luat iconi"a# a ridicat-o u şi a pu- Sfinte 8icolae# i!%ă)eşte-ne şi când )a )eni ceaul ă mă %ote!# )oi lua numele tău.

Pete pu"in timp au a*un pe "ărmul inulei Uo.Mai târ!iu a plecat în Aia Mică. Aici a lucrat pentru un timp într-o "eătorie. $upă o )reme a plecîmpreună cu al"i locuitori din inulă ca ă cunoacă Smirna şi 4eme. -a plăcut acolo şi de aceearăma ă lucre!e.

+n prima eară au dormit într-o ma(a!ie care fuee %ierică. eilal"i doi# ora şi fratele ău# caerau muulmani# nu -au putut linişti până ce nu au ieşit din %ierică şi au dormit pe câmp. ;i atfel a răma acolo in(ur în întuneric.

$upă ce a dormit pu"in# a dec/i oc/ii şi a )ă!ut o lumină ieşind din Sfântul Altar. A pri)it afarera întuneric. &ierica înă trălucea. +n noaptea următoare -a petrecut acelaşi lucru. +n a trenoapte# împreună cu lumina a au!it şi o )oce punându-i- Să nu-"i ui"i fă(ăduin"aD ?şti copilul Meu.

$upă aceata# până diminea"ă -a tot (ândit cum ar putea ă de)ină creştin în 1urcia. ând -a tre!a )ă!ut că )ocea ieşie dintr-o icoană a Mântuitorului culptată în marmură. Aceata era in(ura camai rămăee şi era !idită în peretele de deaupra Altarului. +n aceeaşi !i# după )reo două-trei ore)enit un ordin ca to"i refu(ia"ii ă e întoarcă în patria lor. ?ra anul EJ5. Atfel# -a întor în Uo

cu(etând în ine că de acum putea ă e %ote!e. Până atunci nu puee nimic celor din familia a.Pe atunci ar/ipela(ul $odecane!# care fuee u% ocupa"ie italiană# e afla u% tăpânirea en(le!ilAtfel# un timp a lucrat în Poli"ia en(le!ă până la eli%erare# care a a)ut loc în EJ7.

Mai târ!iu# în EJJ-EJ50# în !iua când muulmanii ăr%ătorec &airamul# mama lui i-a pu- Scoală-te ca ă mer(i şi tu *o# căci în ultima )reme te-ai făcut ca un creştin.

- 8u unt creştin# dar )oi de)eni când mă )oi %ote!a# )oi fi miruit şi )oi primi Sfânta +mpărtăşanie

+n aceea noapte a )ă!ut în )i că e dec/ide acoperişul caei şi în camera a# co%oară trei +n(ecare îi pun că )or ă-l ia împreună cu ei. Atunci el i-a între%at dacă poate ă !%oare împreună cu edar deodată a )ă!ut că a început ă !%oare printre +n(eri# până la malul mării. ând au a*un acolmai întâi +n(erul ce mer(ea înainte# apoi cel din dreapta# iar la fârşit cel din tân(a l-au cufundatmare fiecare câte o dată# după care -au întor cu to"ii acaă.

$iminea"ă# când -a tre!it# şi-a dat eama că )enie timpul ă e %ote!e. A co%orât# aşadar# la malmării# a (ăit un marinar care era un cunocut de-al ău şi după ce i-a eGplicat copul ău# acela luat ca a*utor al lui pe cora%ie şi au a*un în Ualimno# la mitropolie. Apoi a mer la Mănătir



Sfântului oan 1eolo(ul din Patmo# unde l-a căutat pe Stare"ul Amfilo/ie MaRri. +mpreună cu e)enit şi 8icolae 8icolaidi# care i-a fot naş de %ote!.

$upă prima întâlnire cu părin"ii Amfilo/ie şi Meletie# -a rânduit ca %ote!ul ă e facă la SfânPeşteră a Apocalipei. ;i într-ade)ăr# în diminea"a următoare a fot %ote!at de către părintele eremu% crăpătura întreită a tâncii# ce e află în Sfânta Peşteră# primind numele de 8icolae. ând întor în Mănătirea Sfântului oan# -a du ă e înc/ine la Moaştele u)ioului Hritodul# care

aceată dată răpândeau %ună mireamă# lucru ce nu e petrecue în !iua precedentă. $upă ce luat %inecu)ântarea părin"ilor Amfilo/ie# Meletie şi eremia# -au întor în Ualimno.

Acolo 8icolae a tat în caa părintelui /iril. +n a treia noapte după ce -a %ote!at -au petrecurmătoarele

1ânărul 8icolae încă mai purta cămaşa de %ote! şi e întinee ă e odi/neacă într-o cameră aflac/iar lân(ă mare# pe care părintele /iril o foloea pentru a picta. <şa camerei ce dădea pre maera între dec/iă.

$eodată a au!it )ocea mamei ale. 8icolae şi-a dec/i oc/ii şi i-a pu în turcă- Mamă# cum de ai )enit aici@ e )rei@

- Am )enit ă te iau împreună cu mine# i-a răpun mama a.

- Mamă# unt %ote!at şi miruit. Pleacă# căci nu pot )eni împreună cu tine.

- idică-te şi )ino cu mineD -a tri(at ea şi îndată -a repe!it aupra lui şi l-a prin de umeri ca ridice.

?l înă a împin-o# tri(ând- Mamă# nu mă întinaD şi pri)irea i-a că!ut pe o icoană a lui Hrito.

Atunci a tri(at făcându-şi emnul rucii- Hritoae al meu# mântuieşte-măD

Atunci ea -a ridicat şi i-a pu- M-ai %iruit.

;i ieşind pe uşă# -a aruncat în mare# udând şi uşa. ând păruta lui mamă a ieşit# a )ă!ut în urma ecoadă de animal# iar atunci când a dipărut în mare# a în"ele că aceea nu era mama lui.

$iminea"ă# părintele /iril# care au!ie tri(ătele# l-a între%at ce -a întâmplat. ând a aflat# i-a pu- 8u te mâ/ni# 8icolae# fiul meuD ?ra dia)olul şi a )enit ă te ipiteacă.

8icolae cel de curând %ote!at a răma un timp în Ualimno# unde -a înurat# iar mai târ!iu -a întoîn Uo.



8icolae -a în)rednicit de multe decoperiri ale lui $umne!eu şi de cercetări ale Harudumne!eiec. ând trecea prin (reută"i cerea cu implitate şi cu credin"ă a*utorul lui $umne!eu şiprimea.

Pe când locuia în Uo# -a petrecut următoarea întâmplare

?ra Mar"ea cea mare. $e câte)a !ile era )reme rea şi 8icolae# care pe atunci e îndeletnicea c

împletitul coşurilor# a*unee într-o tare foarte (rea. 8u putea ă cumpere nici măcar mielul de Paşi cu multă (reutate prindea câ"i)a peşti pe care îi )indea ca ă poată trece Paştele. Seara -a ru($omnului- Hritoae al meu# nu am pe nimeni altul căruia ă-i pun durerea mea. 8umai 1u mă )ei a*utHritoae al meu.

;i !icând acetea# a adormit. +n )i a )ă!ut că e află într-un loc plin cu ar%uşti şi o umină )enpre el.

Atunci i S-a arătat Hrito purtând /iton şi o cunună de pini# iar pe /ipul Său cur(eau picături d

Sân(e. +ndată 8icolae a aler(at ca ă e înc/ine şi Mântuitorul l-a %inecu)ântat.

8icolae a în(enunc/eat înaintea rucii Sale# !icând- Hritoae al meu# a*ută-mă ă prind câ"i)a peşti ca ă trec Paştele.

Atunci Hrito cu o )oce dulce i-a răpun- Să mer(i# fiul Meu# la Uarteri.

;i îndată S-a făcut ne)ă!ut. $eodată a im"it că o"ia lui îl coală# !icându-i

- e ai@ +"i faci ruce prin omn@- 8u ştiu# am )iat# i-a răpun el fără ă-i pună nimic altce)a.

+n Miercurea cea mare# pe o ploaie toren"ială# a luat două dinamite şi a mer către locul pe care arătae $omnul# ce e afla la o ditan"ă de mai %ine de o oră. Pe drum îşi făcea emnul rucii şi ru(a !icând- Hritoae al meu# )in a*ută-măD

u aproape 200 m înainte de a a*un(e la Uarteri# a )ă!ut trei peşti lucind. Atunci 8icolae a aler(

acolo tri(ând- +"i mul"umec# Hritoae al meuD

A aruncat cele două dinamite mici şi marea -a umplut de peşti. A continuat ă mul"umea$omnului şi a început ă umple acul pe care îl a)ea cu el# iar cu a*utorul celor doi catâri pe careîmprumutae# ă-i tranporte şi ă-i )ândă.

â"i)a ani mai târ!iu -a petrecut altă întâmplare tatăl ău era internat (ra) %olna) în pitalul dUo şi# potri)it dia(noticului medicilor# mai a)ea pu"in de trăit. Pe când 8icolae co%ora mâ/n

cările# a !ărit icoana Sfântului Panteleimon. Atunci -a oprit şi -a ru(at Sfântului din inimă



- Sfinte al meu# Panteleimoane# mai dăruieşte-i doi-trei ani de )ia"ăD

+n diminea"a următoare# înainte de a mer(e la muncă C lucra pe atunci în $imo - a mer la pitaiar tatăl ău i-a puC +"i mul"umec# copilul meu# că l-ai trimi pe doctor. A )enit la mine un medic tânăr şi m-a între%Lum te im"i@F.

L8u mă imt %ineF# i-am răpun eu.Atunci acela mi-a prin capul şi mi-a pu L8u ai nimic# eşti %ineF.

ar când a plecat mi-a pu LM-a trimi fiul tău# 8icolae# ca ă te )ădF.

$upă pu"in timp m-am im"it %ine.

Atunci 8icolae a în"ele că fuee Sfântul Panteleimon şi de aceea l-a între%at pe tatăl ău- +l )ei recunoaşte dacă îl )ei )edea@

;i îndată a adu icoana Sfântului înaintea tatălui ău# iar acela l-a recunocut pe doctor în peroaSfântului Panteleimon.

2Sursa: marturieatonita.roRcemarea-!e-la-!umne+eu-la-cre!inta-crestineasca-a-unumusulmanR3

Sfântul Pantelimon, ocrotitor al medicilor şi tămăduitor al *olna!ilor



S$"ntul >antelimon este sărbătorit !in anul (, anul morţii sale, pe !ata !e '7 iulie. S-a născn anul '80 n oraşul )icomi!ia. a naştere a primit numele de Pantoleon# care îneamnă 'cel toate puternic ca un leu'. $upă ce primeşte %ote!ul de la preotul ?rmolae# numele ău a de)enPantelimon# care îneamnă 'cel cu totul miloti)'.

1atăl ău ?)tor(/ie era pă(ân# iar mama a era creştină. A reuşit ă-l aducă la dreapta credin"ă şi tatăl ău# iar după moartea acetuia şi-a împăr"it toată a)erea ăracilor şi pentru că nu primea plapentru tratamentele pe care le făcea# el ete numit 'doctor fără de ar(in"i'.

A*un(e după pu"ină )reme la o cunoaştere deă)ârşită a artei medicale# încât# împăratul MaGimicare îi remarcae calită"ile# inten"iona ă îl ia la palat ca medic particular.

Prin credin"a şi /arul primit de la $umne!eu reuşeşte ă )indece un or% din naştere. $in aceacau!ă# împăratul# înc/inător la idoli# îi cere lepădarea de credin"a ade)ărată. ;ericitul >antelimonu se lăsă nspăim"ntat !e bătăile cumplite şi !e $oc. Supus la !iverse cinuri, !in poruncmpăratului, el răm"ne nevătămat. MaGimian )ă!ând puterea credin"ei lui Pantelimon porunceşte ă i e taie capul. ând i-a fot tă

capul nu a cur ân(e ci lapte# iar mălinul de care a fot le(at ,ericitul a rodit. Au!ind aceteîmpăratul a poruncit ca Sfântul şi mălinul ă fie are. re!incioşii au scos !in cenuşă trupneatins !e $oc şi l-au n*ropat cu mare cinste pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul. Datunci, moaştele S$"ntului >antelimon nu au ncetat să a!ucă vin!ecare.

apul S$"ntului >antelimon se a$lă la usicon

Mănătirea uicon ocupă din punct de )edere ierar/ic# ocupă locul EJ în rândul celor 20 mănătiri din Muntele At/o şi are în (ri*ă patru c/ituri. +n aceată mănătire e află ap



Sfântului Pantelimon# părticele din moaştele Sfântului oif# pă!itorul Sfintei ,ecioare şi o %ucadin piatra care a fot pe mormântul $omnului etc.

um putem să ne asemănăm S$"ntului >antelimonE

a aceată între%are# >ărintele /eo$il >ărăian răspun!e: 5)u suntem !octori, nu suntetămă!uitori, !ar m"n*"ietori putem $i, alinători !e su$erinţă cu putere omenească, asta o pute

$ace şi noi. 9i !acă $acem cele la măsurile noastre, $ace şi Dumne+eu prin noi ceea ce nu pute$ace noi numai prin puterea noastră. 9i atunci, iată că suntem şi noi pe calea S$"ntului MaMucenic >antelimon...5

u (ândul la Sfântul Pantelimon ă !icem EPurtătorule de c#inuri, Sfinte şi tămăduitoruPantelimoane, roa"ă pe milosti!ul umne%eu ca să dea iertare de "reşeli sufletelor noastreEcând punem cu)intele acetea ă ne (ândim că Sfântul Pantelimon ar putea ă ne pună şi e5urmaţi-mi iubirea, urmaţi-mi milostivirea, urmaţi-mi !orinţa !e a a=uta şi atunci veţi $i subinecuv"ntarea lui Dumne+eu, atunci veţi $i sub ocrotirea Maicii >reacurate, atunci veţi $i r"n!ul S$inţilor, n r"n!ul acelor oameni care -au slu=it lui Dumne+eu şi cu care !orim să $i

cu toţii n mpărăţia lui Dumne+eu5.

'arcisa >ala*an şi Atefan Mărcule- Sfântul Pantelimon, medicul fără salariu



Sfântul Pantelimon# doctorul fără de ar(in"i# -a năcut în pro)incia romană 8icomidia în timpîmpăratului pă(ân MaGimian. A fot încredin"at pre ucenicie medicului de renume ?ufroin. curt timp# împăratul MaGimian l-a remarcat# luându-l la palat ca medic particular.

-a cunocut pe %ătrânul ?rmolae# care l-a în)ă"at că doar Hrito îneamnă )indecare. $upă ce %ote!at creştin# Pantelimon a început ă )indece de %oli (ra)e în numele lui Hrito. A fot decapi

din ordinul împăratului. Părticele din moaştele ale e (ăec în mai multe %ierici din întrealume. Mai multe lăcaşe de cult# ca%inete şi aocia"ii medicale unt pue u% ocrotirea SfântulPantelimon.

8icomidia din &itinia pro)incie romană din Aia MicăB e numea oraşul în care Sfântul Pantelima )enit pe lume# în anul 2=. a naştere a primit nume de pă(ân# Pantoleon - Lcu totul leu# )oinicAceata pentru că tatăl ău# ?uto(/ie# enator la curtea împăratului MaGimian 2=N-305B# e înc/i!eilor# aemenea împăratului şi impati!an"ilor ăi.

+n timpul în care creştinii erau ocoti"i duşmani ai tatului# erau perecuta"i# %at*ocori"i şi uci

mama lui Pantoleon# ?)ula# îl iu%ea pe Hrito în taină# numindu-e creştină. ?a îi )or%ea depîmplinirea ufletului şi depre tainele credin"ei în nemurire. 8-au trecut mul"i ani de la naşterea atocmai atunci când copilul a)ea cel mai mult ne)oie de ocrotirea mamei# aceata a plecat la $omn1atăl a dat copilul la şcolile pă(âne ale timpului. A terminat cu ucce ;coala de Medicină 8icomidia# fiind apoi încredin"at pre ucenicie în eama medicului de renume ?ufroin.

+ntrucât în curt timp# tânărul Pantoleon a*unee la o cunoaştere deă)ârşită a artei medicalîmpăratul MaGimian l-a remarcat# luându-l la palat ca medic particular. $atorită tatorniciei cu caîşi îndeplinea miiunea pentru care fuee ale# tânărul medic# inteli(ent# frumo la trup şi la ufl

a*unee ă fie cunocut până la oma. >rima minune

1recând în fiecare !i prin fa"a caei în care era acun Sfântul ?rmolae# preot la %ierica d8icomidia# aceta din urmă îi (/ici lui Pantoleon calitatea înaltă a ufletului. Atfel că îl in)ită odaă intre la el. +ncepu apoi ă-l în)e"e că numai Hrito# in(urul doctor ade)ărat# a )enit ă ne adumântuire# fără leacuri şi fără ca ă ceară plată. Acete cu)inte au aprin în inima tânărului un dmare de credin"ă. +ncepu atfel ă-l )i!ite!e re(ulat pe Sfântul ?rmolae# care îl a*ută ă în"eleatainele credin"ei în Hrito.

+ntr-o !i# pe când e întorcea de la ?ufroin# Pantoleon (ăi pe drum un copil mort# după ce fuemuşcat de o năpârcă. Socotind că )enie momentul ă pro%e!e ade)ărul promiiunilor lui ?rmolael c/emă în a*utor numele lui Hrito şi îndată copilul e ridică# iar năpârca muri. u %ucuriealer(at la călău!a a# Sfântul ?rmolae# cerând ă primeacă# fără întâr!iere# Sfântul &ote!.

re!inţa, răsplată pentru servicii me!icale

A răma lân(ă %ătrânul părinte# (utând din în)ă"ăturile acetuia# iar acaă -a întor a%ia în a op

!i. A min"it pe tatăl ău# neliniştit din pricina a%en"ei de acaă# că a fot re"inut la palat d



)indecarea unui om de pe lân(ă împărat. Pătra încă ecretă con)ertirea lui# dar do)edea o deoe%preocupare în a-l con)in(e pe tatăl ău că înc/inarea la idoli ete !adarnică.

>dată a fot adu la enator un or% care e tân(uia lui Pentoleon ă-l )indece# întrucât până atunci pierdue !adarnic toată a)erea pe la doctori. re!ând în Hrito# care ălăşluia de-acum în el# tânărîi pue tatălui ău uimit că# prin /arul Stăpânului Său# a)ea ă-l )indece pe or%. $upă ce făemnul crucii pe oc/ii or%ului# ru(ându-e lui Hrito# %ăr%atul -a )indecat pe loc. ;i-a dec/i#

plu# şi oc/ii ufletului# în"ele(ând că Hrito îl )indecae. ;i îndată a cerut şi el ă fie %ote!at ?rmolae în numele lui Hrito. > dată cu acetea# Pantoleon a împăr"it toată a)erea ăracilor#eli%erat cla)ii# dedicându-e numai %olna)ilor cărora nu le cerea nimic în c/im%# decât ă creaîn mântuire.

/ră!ător pentru AsLlepios

$in cau!ă că era căutat de mai mul"i pacien"i# ceilal"i medici din 8icomidia de)enieră in)idioşi ucceul lui şi# fiindcă în(ri*ie un creştin tocmai c/inuit din ordinul împăratului# ei profitară oca!ie pentru a-l denun"a pe Pantoleon la împărat. MaGimian l-a c/emat pe or%ul pe care

)indecae Pantoleon# care i-a mărturiit că într-ade)ăr îl )indecae c/emând numele lui Hrito şi aceată minune îi aduee ade)ărata lumină# aceea a credin"ei. ,urio# împăratul a cerut ă-i e tacapul pe loc# trimi"ând după Pantoleon.

Adu la el# împăratul i-a reproşat că i-a trădat încrederea pe care i-o acordae# acu!ându-l că lfidat pe !eul medicinei# ARlepio. $ar Sfântul Pantelimon îi pue că atât credin"a# cât şi mila fade ade)ăratul $umne!eu unt uperioare tuturor %o(ă"iilor şi onorurilor acetei lumi deşertăciune# şi pentru a-şi întări ar(umentele i-a cerut lui MaGimian ă-l pună la încercare. Au adatunci un paralitic# aupra căruia preo"ii pă(âni de*a îşi pueeră incanta"iile lor# dar fără nici u

efect. Pantelimon l-a luat pe aceta de mână şi l-a ridicat în numele lui Hrito. Aceata fu de a*upentru ca numeroşi pă(âni ă creadă în ade)ăratul $umne!eu.

Pentru a-l îndupleca ă e lae de Hrito# MaGimian îi tot amintea lui Pantelimon de c/inurile care fuee upu Sfântul Antim# îi recunoştea calită"ile în felurite moduri# dar nici mă(ulirile şi namenin"ările n-au reuşit ă-i c/im%e atitudinea. 1iranul a dat ordin ă fie torturat.

/orturile nu i-au scimbat convin*erile

-au le(at de un tâlp şi l-au fâşiat cu (/eare de fier# iar rănile i le-au ar cu făclii aprine. +n ace

timp# Sfântul Pantelimon era ocrotit de cel pentru care e *ertfea. Hrito îi apărue u% c/ippărintelui ău piritual# Sfântul ?rmolae# punându-i I)u te teme, copilul meu, căci sunt cu tineţi voi $i !e a=utor n tot ceea ce vei su$eri pentru mineJ. ;i îndată# tor"ile -au tin# iar rănfântului -au )indecat.

1orturile au continuat. +nă# fie cufundat în plum% topit# fie aruncat în mare le(at de un pietro$omnul îl îno"ea şi îl pă!ea ne)ătămat. -au aruncat apoi fiarelor ăl%atice# dar# u% pa)ă!a liu# animalele au )enit la el# (udurându-e la picioarele lui aemeni unor animale dometice.



+mpăratul -a înfuriat din ce în ce mai tare şi a dat ordin ca fântul ă fie le(at de o roată cu lamacu"ite# care# roto(olindu-e de la înăl"ime# în fa"a între(ului oraş# ă-l omoare. $ar... Hrito leli%erat pe fântul mucenic# în roto(olirea ei# roata tri)ind un mare număr de necredincioontatând că nu )a putea ă-l clinteacă din credin"a a# MaGimian a dat ordin ca Pantoleon ă fdecapitat# iar trupul ă fie dat în foc.

Mucenicul >antelimon

a locul eGecu"iei# când călăul a ridicat pada ă-i taie capul# aceata -a topit precum ceara topeşte în foc. ;i în fa"a acetei minuni# olda"ii care erau de fa"ă l-au mărturiit pe HritoPantoleon înă i-a îndemnat ă-şi facă datoria# punând o ultimă ru(ăciune.

<n (la de u i-a răpun atfel JSlu;itor credincios, dorin-a ta !a fi acum ndeplinită, por-cerului -i sunt desc#ise, cununa ta e pre"ătită& ei fi deacum nainte adăpode%nădă;dui-ilor, a;utor celor ncerca-i, doctor *olna!ilor şi teroare demonilor& e aceenumele tău nu !a mai fi Pantoleon, ci Pantelimon= (care nseamnă Jprea milosti!=)&

Apoi întine (âtul şi când capul îi că!u# în loc de ân(e cure lapte din (âtul lui# trupul de)eni al% !ăpada# iar mălinul ucat de care fuee le(at în)er!i pe loc şi rodi cu fructe din %elşu(. Solda"ii au încredin"at trupul credincioşilor care l-au în(ropat cu pioşenie pe proprietatea lui ArnantiScolaticul. $in anul 303# de când a fot decapitat# Sfântul Pantelimon ete coniderat ocrotitormedicilor şi tămăduitor al %olna)ilor# numeroae aşe!ăminte şi pitale primind numele ău. Mmulte %ierici ortodoGe din lume adăpotec părticele din moaştele ale. a aşi# credincioşii e pru(a la moaştele Sfântului Pantelimon la atedrala mitropolitană.

I>rin a=utorul lui am născut nouă copii, toţi sănătoşiJ

An(ela &ordeianu locuieşte la aşi# are 5J de ani şi a adu pe lume nouă copii. S-a (ândit la umoment dat ă facă un a)ort# dar -a mutrat in(ură# pentru că mare ar fi fot acet păcat şi atfelde)enit pentru a noua oară mamă# la )ârta de 2 de ani. 8u îi ete ruşine# ci îi mul"umeşte l$umne!eu în fiecare clipă# pentru că el# prin ru(ăciunile fin"ilor Săi# a al)at-o atunci când i-a cera*utorul. L?u am mare e)la)ie la doi fin"i Sfântul 8icolae şi Sfântul Spiridon. ând mă ro( la etremur şi ştiu că mă )or a*uta. red în puterea lor de fin"i ierar/i. $ar mare a*utor am primit nenumărate rânduri de la Sfântul Pantelimon. $e câte ori i-am cerut a*utorul# am im"it că macultat. Am cerut# în (eneral# ă mă tămăduiacă de %oli# ă-mi fereacă copiii de %oli şi# mai aleă-i nac uşor. Mer( foarte de şi la &ierica XSf. PantelimonY din aşi. Atfel# prin a*utorul lui# a

năcut nouă copii# to"i ănătoşiK# ne-a declarat femeia# începând apoi ă ne po)eteacă )iaSfântului Pantelimon.

abinete me!icale sub ocrotirea S$"ntului >antelimon

4inând eama de porunca Mântuitorului iu Hrito de a cerceta pe cel %olna)# în %a!a Statutulde >r(ani!are şi ,unc"ionare a &iericii >rtodoGe omâne# Mitropolia Moldo)ei şi &uco)ineide!)oltat acti)itatea medicală filantropică în cadrul mai multor ca%inete medicale. $ouă dintacetea unt pue u% ocrotirea directă a Sfântului Pantelimon.



Primul înfiin"at ete a%inetul Stomatolo(ic LSf. PantelimonK - aşi# EJJ3 al doilea fiind a%inetStomatolo(ic LSf. PantelimonK# $oro/oi# EJJJ. Acete unită"i medicale func"ionea!ă pe principiautofinan"ării. ate(oriile ociale care %eneficia!ă de aiten"ă medicală carita%ilă în acete ca%ineunt copiii orfani# peroane cu di!a%ilită"i# %ătrâni# familiile ărace cu mul"i copii# mona/ii mona/iile din mănătiri şi al"i alaria"i care ac/ită tratamentul în procente diferite# în func"ie )enituri.

a%inetul Stomatolo(ic LSf. PantelimonK din cadrul entrului Medical LPro)iden"aK al MitropolMoldo)ei şi &uco)inei func"ionea!ă în pre!ent în incinta $ipenarului policlinic LSf. Ap. PetruPa)elK# de pe &ld. ;tefan cel Mare şi Sfânt# oferind o (amă )ariată de er)icii medicale dpecialitate. a er)iciile a%inetului LSf. PantelimonK pot apela Lpacien"i până la E= ani# care (ratuitate din partea aei de Ai(urări de Sănătate# cu care untem în contract. 1ot (ratuit utrata"i )eteranii de ră!%oi şi peroanele cu (radul de /andicap. $e aemenea# e pot adrea peroane cu pro%leme le(ate de parodontolo(ie. 8oi ne ocupăm în mod pecial şi de profilaGafec"iunilor parodontolo(iceK# a eGplicat dr. iliana Păărin.

+n cadrul ca%inetului e pot efectua şi microinter)en"ii de natură c/irur(icală# dar şi lucrări protetic

aici eGitând şi un la%orator performant de te/nică dentară. LSe fac lucrări )ariate# în func"ie preferin"ele pacientului şi de recomandările medicale pe care le ta%ilim noiK# a mai preci!at Păărin.

Pentru a %eneficia de er)iciile tomatolo(ice oferite în cadrul a%inetului LSf. Pantelimonpacien"ii tre%uie ă ai%ă aupra lor %uletinul de identitate# un cupon de penie# o ade)erin"ă alariat au o ade)erin"ă de ele)# după ca!. a%inetul ete dec/i în fiecare !i între orele =.020.00# medicii ai(urând permanen"a în două c/im%uri.

+n cadrul Ar/iepicopiei aşilor# din EJJJ# func"ionea!ă la $oro/oi încă un ca%inet medical pu o%lăduirea Sfântului Pantelimon. L+n tatutul AM,> ete pre)ă!ută înfiin"area de unită"i medicaîn !onele precare# unde )eniturile pacien"ilor unt că!ute. AM,> şi a%inetul Stomatolo(ic entrului ?par/ial din aşi au donat aparatura# intrumentarul şi o parte din materialeconuma%ile. Protopopiatul din $oro/oi a oferit şi amena*at pa"iul necear func"ionării acetca%inetK# aflăm de la dna dr. Aurelia uc/ian# preşedinte eGecuti) AM,>.

Prin deci!ia mitropolitană de înfiin"are e preci!ea!ă că# la $oro/oi# a%inetul Stomatolo(ic LSPantelimonK# fiind o unitate filantropică non-profit# )a foloi %anii o%"inu"i din plata actelmedicale# pentru acoperirea c/eltuielilor le(ate de alariile peronalului şi procurarea materialel

conuma%ile.

>rimul lăcaş !e ru*ăciune al Secţiei !e &r*oterapie !e la 9ipote

+n comuna ;ipote# *ude"ul aşi# func"ionea!ă Sec"ia de ?r(oterapie a Spitalului de &oli Pi/iSocola din aşi. eri# 2N iulie# cu o !i înainte de ăr%ătoarea Sfântului Pantelimon# -a fin"it inau(urat primul lăcaş de cult al unită"ii medicale de aici. Pu u% ocrotirea Sfântului Pantelimoparacliul# amena*at într-un fot alon# a fot înfiin"at la ini"iati)a preotului de caritate de la unitatmedicală amintită şi de la o ec"ie aemănătoare de la &ârno)a# *ude"ul aşi# părintele ;tefan $ol(



PS $aniel# Mitropolitul Moldo)ei şi &uco)inei# a %inecu)ântat ini"iati)a# dând dipo!i"ie pentînfiin"area capelei de la ;ipote.

I>re+enţa unui preot aici va $i $olositoare şi me!icilor şi pacienţilorJ

Slu*%a de fin"ire a paracliului a fot oficiată de un o%or de preo"i condu de protopopul de Hârlăpărintele 8icolae răciun# alături de care -au aflat preo"i din atele comunei ;ipote şi in)ita"i de

alte paro/ii. $e aemenea# a fot pre!ent şi primarul comunei ;ipote# dl. ontantin o"ofanPrintre cei pre!en"i -au aflat şi medicii din conducerea Spitalului Socola# printre care şi mana(er(eneral# prof. dr. ălin Scripcaru# conducerea ec"iei de la ;ipote şi prof. dr. acad. ontantomanecu. $upă fin"irea lăcaşului de cult# -a făcut o lu*%ă de pomenire pentru to"i ctitointitu"iei şi pentru toate cadrele medicale trecute la cele )eşnice care au lucrat la ;ipote. /ceasunitate atât de frumoas$, aşezat$ într2un cadru atât de pitoresc, are rolul de a alina suferin'ecelor interna'i aici. Pe lân#$ 8ertfa pe care o depun cadrele din unitatea aceasta, acum se adau#$activitatea unui preot care s$ se roa#e pentru cei de aici, care s$2i îndrume du0ovniceşte şi care sa8ute la bunul mers al acestei institu'ii. redem c$ prezen'a unui preot aici va fi folositoare medicilor şi pacien'ilorE# a pu la fârşitul lu*%ei# părintele protopop 8icolae răciun# care

tranmi şi %inecu)ântările PS $aniel# Mitropolitul Moldo)ei şi &uco)inei.

>romisiuni pentru construirea unei biserici

Aflat printre in)ita"i# mana(erul (eneral al Spitalului Socola# prof. dr. ălin Scripcaru# a promi )a pri*ini toate demerurile preotului miionar de aici )unt copleşit de prezen'a preo'ilor şi datmosfera du0ovniceasc$ creat$ de slu8ba oficiat$. /mena8area unui paraclis în aceast$ unitamedical$ este un pas înainte pentru binele bolnavilor şi pentru cadrele medicale de aici. )uconştient c$ în viitor trebuie s$ construim aici o biseric$ înc$p$toare, care s$ ofere un spa'

prielnic oficierii slu8belor reli#ioase de care au mare nevoie mai ales cei bolnaviE.$upă luările de cu)ânt ale medicului coordonator al ec"iei de la ;ipote# dr. Mariana :ri%incea# aprof. dr. acad. ontantin omanecu şi ale preotului miionar ;tefan $ol(u# preo"ii au mer praloanele %olna)ilor şi au tropit cu a(/ia!mă# %inecu)ântând pe %olna)i. ?)enimentul -a înc/ecu o a(apă fră"eacă.

iserici ncinate S$"ntului Mucenic >antelimon

&ierica LSfântul PantelimonK şi LSf. Haralam%ieK# Protopopiatul aşi E# îşi ăr%ătoreşte ată

/ramul. &ierica paro/iei a fot contruită în anul E=05 de %reala medicilor# farmaciştilor %ăr%ierilor din aşi pe locul unei %ierici contruită la E7N şi înc/inată Sfântului Haralam%Aceată %ierică a fot reno)ată în mai multe rânduri# înă niciodată nu -au făcut repara"ii capitapână în ultimii ani. +n anul EJJ=# %ierica a fot dată în (ri*a Aocia"iei Medicilor şi ,armaciştil>rtodocşi omâni din aşi. Până la începutul anului 2007 -au efectuat ample lucrări de retaurareconolidare în interior# -a pre(ătit %ierica pentru pictură# -au pu (eamuri noi# uşi metalice# turnat pardoeală. a începutul acetui an# prin deci!ie mitropolitană# &ierica LSf. PantelimonKde)enit %ierică de paro/ie# aceata fiind formată din 200 de familii. $upă cum ne-a pu pr. par>)idiu iu%otaru# paro/ia şi-a propu ca de acum înainte ă finali!e!e conolidarea %iericii şi



înlocuiacă acoperişul. $e aemenea# lân(ă %ierică e )a contrui# prin fonduri europene# un centde !i pentru minori. Acet proiect e derulea!ă în cola%orare cu ,unda"ia LSolidaritate şi Speran"ăK

+n Protopopiatul aşi E ete ăr%ătoare şi la Henci.

a a!u-8ou )or fi adue# ată!i# o parte din moaştele Sf. :/eor(/e

;i la paro/ia Aroneanu din Protopopiatul aşi 2 ete ată!i /ram. u aceată oca!ie# aeară# un o%de preo"i a oficiat lu*%a ecerniei şi a itiei# după care a urmat a(apa creştină. 9iua -a înc/eiat un pro(ram artitic u"inut de copiii de la ;coala din Aroneanu. +n cadrul acetui pro(ram au fopre!entate două cenete de teatru# una depre comportamentul creştinului în %ierică şi a doLSoacra cu trei nuroriK# precum şi o erie de cântece reli(ioae. +n Protopopiatul aşi 2 mai eată!i ăr%ătoare la paro/ia Pa/omia. ;i credincioşii din Protopopiatul $ara%ani mer( ată!i la /rala paro/ia &aşeu-Hudeşti.

Paro/ia din atul a!u-8ou# comuna ;ipote# *ude"ul aşi# Protopopiatul Hârlău îşi ăr%ătoreşte atăcel de-al doilea /ram. Puă u% ocrotirea Sfintei u)ioae Parac/e)a şi a Sfântului Pantelimo

comunitatea credincioşilor de la a!u-8ou contruieşte o %ierică. +n pre!ent# lu*%ele e oficiaîntr-un paracli care ete uneori neîncăpător. eri# 2N iulie# la ora E7.00# preotul paro/ ,lorălu(ăru# alături de încă doi preo"i din atele comunei ;ipote# părintele Aurel unic de la paro/;ipote şi părintele Paul Al%u de la paro/ia /işcăreni# a oficiat lu*%a ecerniei şi a itiei Acatitul Sfântului Pantelimon# la care au participat !eci de credincioşi. LAm oficiat acete lu*c/iar în %ierica aflată în contruc"ie# unde am amena*at o copertină şi un altar. Ată!i# de la o7.00# în acelaşi loc# )om oficia lu*%a <treniei# după care )om face Acatitul Sfântului :/eor(/e. orele =.30# preotul $ănu" ,otea de la paro/ia ,eredeni# comuna $eleni# )a oi la noi la %ierică )a aduce o parte din moaştele Sf. :/eor(/e aflate în %ierica din acet at. Moaştele )or rămân

până eara# credincioşii a)ând poi%ilitatea de a e înc/ina lor. om oficia apoi Sfânta itur(/după care )om face ru(ăciuni pentru ploaieK# ne-a declarat preotul paro/ de la a!u-8ou# părinte,lorin ălu(ăru. ?)enimentul e )a înc/eia cu o a(apă fră"eacă pre(ătită de (opodinele paro/ipentru to"i credincioşii participan"i.

>elerina=e cu moaştele S$"ntului >antelimonMoaştele Sfântului Pantelimon şi ale Sfântului 8ectarie 1aumatur(ul# aflate la atedrala epicopadin :ala"i# au fot purtate ieri în pelerina* în ?picopia $unării de 6o. eri# 2N iulie# moaştele a*un la Spitalul 6ude"ean de <r(en"ă şi la Spitalul Municipal L?lena $oamnaK din :ala"i# urmâca ată!i ă a*un(ă la Mănătirea LSf. PantelimonK de la acu Sărat# care îşi ăr%ătoreşte ată

/ramul. Men"ionăm că şi la aşi moaştele Sf. Pantelimon de la atedrala mitropolitană )or fi purtaîn pelerina*# alături de moaştele altor fin"i# duminică# 2J iulie# până pe olina rucii# unde e )face ru(ăciuni pentru ploaie.



ia-a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon Sfântul 8ămăduitor, prieten al *olna!ilor !ide



http://www.youtube.com/watch?v=Yn9biZj6O44

8eodor analac#e Mănăstirea Sfântul Pantelimon Sfântul Munte $t#os

Mănăstirea usiLon !in Atos

Mănătirea Sfântul Pantelimon# cunocută şi u% denumirea de 'uiRon'# ete marea la)ră

ruşilor din Sfântul Munte At/o. 'uiRon' ete de fapt numele )ec/ii aşe!ări mona/ale rueşaflată mai u# pe munte# în dreptul noii mănătiri.

Mănătirea rueacă Sfântul Pantelimon ete contruită în partea de ud-)et a peninulei at/oniîntre Mănătirea Ienofont şi Mănătirea Iiropotamu. +m%inând tilul local# cu cel tipic rueanam%lul mona/al condu de ruşi ete unul dintre cele mai )ii şi colorate din între(ul Sfânt Munt





$in punct de )edere ierar/ic# Mănătirea Sfântul Pantelimon ocupă locul EJ# între cele 20 dmănătiri at/onite. Aemenea şi celorlalte mănătiri at/onite# Sfântul Pantelimon are o )iaceno%itică# adică de o%şte.

Mănătirea ete cunocută în întrea(a lume prin )ie"uirea aici a Sfântului Siluan At/onitul# un fâal )remii noatre. u)ioul Siluan At/onitul# pe care &ierica >rtodoGă îl pomeneşte ată!i# în !ide 2 eptem%rie# cu i(uran"ă cel mai cunocut fânt al ecolului trecut# a lăat poterită"ii crierale# tetamentul ău du/o)nicec# o mărturie a dra(otei pentru $umne!eu şi pentru oameni.

Sfântul Munte At/o e află în nordul :reciei# în re(iunea Macedonia. Muntele At/o ete un muncu înăl"imea maGimă de 2.033 metri - ârful At/on - ce îşi înal"ă culmea de piatră pe o peninulun(ă de N0 de Rilometri şi lată de =-E2 Rilometri# aria totală a acetuia fiind de 3N0 de Rilomepătra"i. areia - UarQe - ete capitala At/oului# iar portul de acce către aceata e numeşte $af- $ap/ne. $in areia e pleacă pre toate mănătirile din Sfântul Munte.

Sfântul Munte At/o ete o repu%lică monatică cu re(im adminitrati) autonom în cadrul :recia)ând capitala la areia. Sfântul Munte (ă!duieşte două!eci de mănătiri mari# !ie împărăteşti# drepturi e(ale# care conduc tot Muntele.



ele două!eci de mănătiri atonite unt următoarele Mănătirea Marea a)ră# Mănătirea atopeMănătirea )iron# Mănătirea Hilandar# Mănătirea $ioniiu# Mănătirea utlumu# MănătirPantocrator# Mănătirea Iiropotamu# Mănătirea 9o(rafu# Mănătirea $oc/iariu# Mănătiraracalu# Mănătirea ,iloteu# Mănătirea Simono Petra# Mănătirea Sfântul Pa)el# MănătirSta)roniRita# Mănătirea Ienofont# Mănătirea :ri(oriu# Mănătirea ?fi(menu# Mănătirea SfântPantelimon şi Mănătirea ontamonitu. Pe lân(ă marile mănătiri mai func"ionea!ă încă E2 c/ituşi o mul"ime de c/ilii mona/ale ortodoGe# în care trăiec mul"ime de călu(ări ortodocşi.

Mănăstirea S$"ntul >antelimon 5usiLon5 - scurt istoric

Mănătirea Sfântul Pantelimon ete o mănătire relati) nouă# în rândul celor at/onite. &ierica cmare a mănătirii a fot contruită în actuala loca"ie în anul E7N5# în timp ce clădirea ori(inaaflată la temelia mănătirii datea!ă din ecolul al I-lea.

Mantirea Sfântul Pantelimon a fot întemeiată prin ecolul al I-lea# u% împără"ia lui AleGioomnenul# de către câ"i)a călu(ări )eni"i din uia. +n perioada ei de maGimă înflorire# în mănătiau )ie"uit aproape patru mii de călu(ări. ămaă aproape putie# mănătirea a fot reînnoită împăratul Andronic al -lea Paleolo(ul E2=2-E32=B# fiind ată!i locuită de călu(ări (reci şi ruşi.



+ncepând cu ecolul al I-lea# mănătirea e numeşte Sfântul Pantelimon a uşilor. Ară şi putide mai multe ori# a fot refăcută atât de "arii ruşi cât şi de domnii "ărilor române. 1recutul acet

mănătiri a cărei trălucire e datorea!ă nu numai "arilor ruşi# ci şi unor domnitori români care# pra*utoarele %ăneşti de mii şi mii de piaştri# au contri%uit la reno)area ei# iar după catatrofaincendii# au trimi !idari şi !u(ra)i pentru recontruc"ia şi retaurarea multor edificii.

+n itoria mănătirii Sfântul Pantelimon apar fi(urile lui lad 4epeş# Sfântul ;tefan cel Mare# adcel Mare# Sfântul 8ea(oe &aara%# on Ma)rocordat# ontantin aco)i"ă# şi fi(urile unor domnitofanario"i# printre care Moru!!i# Sutu# ara(ea# fiecare la rândul lui dând anual ume între .000N.000 apri de ar(int.

$ar ade)ăratul ctitor al Mănătirii Pantelimon rămâne domnul Moldo)ei# Scarlat allimac/i# ca!ideşte din temelie %ierica centrală şi imena trape!ă# poate cea mai mare din tot Muntele At/o# care e adau(ă clopotni"a şi o parte din corpul c/iliilor. ?te o !etre care dăinuie# /rioa)ele )ecşi c/iar cronicarii şi mona/ii ruşi şi (reci le conemnea!ă în letopie"ul )remii.



+ncepând cu ecolul al I-lea# domnii fanario"i ai Moldo)ei de)in ctitorii principali ai MănătiPantelimon. Atfel oan Ma)rocordat# ontantin aco)i"ă# :ri(ore :/ica# dau a*utoare anuale înE0.000 şi 5N.000 apri ec/i)alent.

el mai mare ctitor rămâne înă# după cum am amintit şi mai u# domnul Moldo)ei Scarlallimac/i E=E2-E=EJB care !ideşte din temelii %ierica centrală# între anii E=E2-E=2E# trapemare# în care pot lua maa odată aproape o mie de mona/i# clopotni"a şi o parte din corpul c/iliilor

Piania de la intrare arată pe Scarlat alima/ ca ctitor fondator. Stema Moldo)ei# apul de &oua)ând trecut lân(ă ea anul E=EJ# culptată în piatră# e )ede şi ată!i pe unul dintre pere"ii turnulmănătirii# lân(ă trape!ă. +ntre anii E==7-E===# mănătirea a fot refăcută de "arul uiei AleGandal -lea.

lopotni"a mănătirii ete renumită pentru cele mai mari clopote din toată :recia# donate de "aruşi. lopotul mare are circa E3.000 de Rilo(rame# el fiind tra numai o in(ură dată pe an# cân

mănătirea îşi er%ea!ă /ramul. ând %ate acet clopot# (laul lui răună în tot At/oul.



$in anul E=75 mănătirea ete conduă de e(umeni ruşi şi de)ine cea mai mare la)ră din MunteAt/o# numărând la începutul ecolului al II-lea# pete două mii de mona/i ruşi şi pu"ini (recMănătirea Pantelimon au uicon# cu /ramul Sfântul Mare Mucenic Pantelimon# ete un ade)ărcolo cu două %ierici în interior şi )reo 35 de paraclie# cu patru corpuri mari de c/ilii cu câte patşi cinci ni)eluri.

um am amintit# în interior# mănătirea pătrea!ă un număr impreionant de paraclie. $intparacliele Mănătirii Sfântul Pantelimon men"ionăm pe cele mai cunocute# o parte dintre ele fiiînc/inate Adormirii Maicii $omnului# Sfântului Mitrofan# +năl"ării $omnului# Sfântului Ser(/Sfântului $imitrie# Sfin"ilor Ar/an(/eli# Sfântului :/eraim# Sfin"ilor +mpăra"i ontantin şi ?lenSfin"ilor +mpăra"i ladimir şi >l(a şi Sfântului AleGandru 8e)Ri.



+n mănătire e află icoana Sfântului Pantelimon făcătoare de minuni# a)ând şi moaşte.



coana S$"ntului >antelimon $ăcătoare !e minuni

+n mănătire e (ăec următoarele Sfinte Moaşte şi odoare de mare pre" apul SfântulPantelimon# părticele din moaştele Sfântului oif pă!itorul Sfintei ,ecioare# o părticică din moaşteSfântului Apotol 1oma şi o %ucată din piatră care a fot pe mormântul $omnului şi multe altele.

A)erile din care e între"ine mănătirea e (ăec la tan%ul şi în uia. Mănătirea are şi

%i%liotecă foarte %o(ată# 2 de e)an(/elii pe per(ament din ecolele I-I# NJ de manucrie per(ament cuprin!ând materii %iericeşti din ecolele I-I şi E2N de manucrie de mu!i%iericeacă din ecolul al I-lea.

Mănătirea pre!intă o ar/itectură aemănătoare cu a unui orăşel clădiri de diferite înăl"imi cu muldomuri. +nainte de un incendiu de)atator din anul EJN=# o aripă a mănătirii# care era foloită ppot de ar/ondaric# a)ea o capacitate de până la E.000 de locuri. lădirea cu patru eta*e# într-o para căreia ete amena*at ată!i ar/ondaricul mănătirii# ete clădirea uriaşă# complet a)ariată incendiul din anul EJN=.



&ierica mare ete înc/inată Sfântului Pantelimon. ontruc"ia aceteia a început în anul E=E2 şi terminat în anul E=2E. Ar/itectura %iericii mari a mănătirii ete tipic at/onită. Pictura mănătiete de o frumue"e rară. nteriorul %iericii ete acoperit în freca apar"inând ecolului al II-leapurtând pecetea tilului ruec.

8umărul )ie"uitorilor mănătirii a tot ocilat de-a lun(ul timpului. Atfel# călu(ării ruşi erau număr de E.000 în anul E=J5 şi E.N în anul EJ03. +n anul EJJ0# aceştia -au retrân la numărul 35 de călu(ări. Actualmente mănătirea e află într-o perioadă de înflorire du/o)niceacă# numărcălu(ărilor fiind în creştere.

+n interior# mănătirea are )reo 70 paraclie. Mănătirea are în (ri*a ei patru c/ituri Sc/itIQlour(ou au &o(orodita# metocul /romita# Sc/itul 8ea 1/e%ai au :ournoRete şi Sc/itPaleomonatiro.

u*ăciunea S$"ntului Siluan Atonitul



Doamne, îndrepteaz$2ne, precum o mam$ duioas$ îşi îndrepteaz$ copiii s$i mici. D$ fiec$rui sufls$ cunoasc$ bucuria mântuirii &ale şi puterea a8utorului &$u. D$ uşurare sufletelor c0inuite apoporului &$u şi pe noi, pe to'i, ne înva'$ prin Du0ul )fânt, s$ &e cunoaştem pe &ine.

)e c0inuieşte sufletul omenesc pe p$mânt, Doamne, şi nu poate s$ se înt$reasc$ cu mintea într&ine, pentru c$ nu &e cunoaşte pe &ine, nici bun$tatea &a.

%intea noastr$ este întunecat$ de #ri8ile lumeşti şi nu putem pricepe bun$tatea dra#ostei &ale. &

ne lumineaz$. %ilostivirii &ale toate îi sunt cu putin'$.

&u ai pus în )fânta 1van#0elie, c$ mor'ii vor auzi #lasul +iului lui Dumnezeu şi vor învia. /şa facum: ca sufletele noastre moarte s$ aud$ #lasul &$u şi s$ învie, intru bucurie.



8eodor analac#e Mănăstirea Sfântul Pantelimon 9 Panac#rantos

Mănătirea Sfântul Pantelimon# numită şi Mănătirea Panac/ranto# ete o mănătire ortodoGă aflape inula (receacă Andro# unde dintre inulele ciclade din Marea ?(ee. 8umele actualei mănătianume 'Panac/ranto'# trimite la peroana căreia îi ete înc/inată )ec/ea %ierică a mănătiranume Maicii $omnului Preacurată.

Mănătirea din Andro îşi er%ea!ă cele două /ramuri în !ilele de 27 iulie# când e pră!nuit SfântMare Mucenic Pantelimon# al cărui fânt cap e află pătrat în %ierică# şi E5 au(ut# când e fapră!nuirea Adormirii Maicii $omnului.



Mănătirea Panac/ranto ete aşe!ată pe culmile tâncoae ale mun"ilor :eronaRa# aproape )ârful Uatafi(io# la o altitudine de aproGimati) 750 de metri. $in localitatea Mearia# aflată lânMenite# şi până la mănătire e fac două ore# mer domol.

+ntemeierea mănătirii de pe tâncile inulei Andro ete atri%uită trate(ului (eneraluluiB 8ic/ifal -lea ,oca# care mai apoi a a*un împărat al mperiului oman de ăărit# domnind între anJN3 şi JNJ. Aceta a !idit mănătirea tot unde)a în ecolul al I-lea# poi%il în anul JNE.



Potri)it le(endei locului# doi călu(ări ortodocşi# fă(ăduindu-i împăratului că e )or ru(a pre a ie)ictorio dintr-o luptă (rea# i-au cerut acetuia a*utor material# când a popoit pe aceată inulă# drumul lui pre reta. +mpăratul a fot de acord# urmând ca )ictoria ă-l facă ă e întoarcă pe inuAndro# cu a*utoare materiale# pre ridicarea unei mănătiri# pentru cei doi călu(ări.

:eneralul-imparat a câşti(at lupta# după aceata !idind mănătirea promiă. +ncon*urată de un !id piatră fortificat# mănătirea eamănă cu o fortărea"ă %i!antină. $e pe !idurile mănătirii# pri)eliştete ma(nifică# /ora şi întrea(a re(iune putând fi )ă!ute în toată frumue"ea lor.

Potri)it unei alte tradi"ii a locului# mănătirea a fot !idită pe un loc indicat de Maica $omnuluAtfel# icoana Maicii $omnului 'Panac/ranto'# poi%ilă lucrare a Sfântului Apotol uca# a indiccelor doi călu(ări locul )iitoarei mănătiri. coana cu pricină ete pătrată încă şi ată!i mănătirea de pe tânci# în %ierica cea )ec/e# lân(ă uşa udică a altarului.

Pe lân(ă aceată minunată şi )ec/e icoană# în %ierica mănătirii e mai pătrea!ă# cu mare e)la)işi apul Sfântului Pantelimon. coana Sfântului Pantelimon şi Sfintele ale Moaşte e află imedilân(ă icoana Maicii $omnului Panac/ranto# în partea ei tân(ă.



&ierica cea )ec/e pătrea!ă frece din ecolul al I-lea. conotaul culptat al aceteia eteel deoe%it de frumo. coana Maicii $omnului mai-u numită ete înrămată într-o frumoaă ramde ar(int. Acum câ"i)a ani# Mănătirea Panac/ranto era )ie"uită de numai trei călu(ări.



apul S$"ntului >antelimoncoane

$ioniie din ,urna arată că Sfântul Pantelimon e !u(ră)eşte u% c/ipul unui tânăr# fără %ar%ă# părul cre". Atunci când e !u(ră)eşte mucenicia lui# $ioniie arată că Sfântul Pantelimon ă)ârşeşte tăindu-i-e capul el ete repre!entat ca un tânăr# fiind le(at de un mălin înflorit# cu captăiat# şi căruia îi cur(e lapte din (ruma!.



























































































coana miraculoasă a S$"ntului >antelimon, cu scene !in viaţa lui, !e la mănăstirea sa !e la Muntele Atos



S$inţii Mari Mucenici Feor*e şi >antelimon



S$inţii osma şi Damian alături !e S$"ntul >antelimon

S$inţii osma şi Damian alături !e S$"ntul >antelimon $rescă n iserica St )icolas n Mramorec













S$"nta uvioasă &uvula, mama S$"ntului >antelimon



Documents

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, doctorul cel fără de plată, tămăduitorul trupurilor şi al sufletelor (†303)