SERGIU‐LUCIAN RAIU   

ADULTUL EMERGENT ÎN ROMÂNIA:  

TRANZIȚIA DE LA ȘCOALĂ LA MUNCĂ 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 Referenţi ştiinţifici: 

Prof. univ. dr. Maria Roth 

Conf. univ. dr. Bogdan Nadolu 

 

 

 

 

 

          ©  2016  Autorul  volumului.  Toate  drepturile  rezervate. 

Reproducerea  integrală  sau parţială a  textului, prin orice mij‐

loace,  fără  acordul  autorului,  este  interzisă  şi  se  pedepseşte 

conform legii. 

 

Autorul fotografiei de pe copertă: Radu Afrim  Tehnoredactare computerizată: Alexandru Cobzaș   Universitatea Babeş‐Bolyai 

Presa Universitară Clujeană 

Director: Codruţa Săcelean 

Str. Hasdeu nr. 51 

400371 Cluj‐Napoca, România 

Tel./fax: (+40)‐264‐597.401 

E‐mail: editura@editura.ubbcluj.ro  

http://www.editura.ubbcluj.ro/

         ISBN 978‐606‐37‐0037‐8   

 

 

 

SERGIU‐LUCIAN RAIU         

 

ADULTUL EMERGENT 

ÎN ROMÂNIA   

TRANZIȚIA DE LA ȘCOALĂ LA MUNCĂ 

                             

PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ 

2016 

 

 

 Finanțator: CNCS‐UEFISCDI  Cartea cuprinde lucrări bazate pe cercetarea:  

Rezultantele adolescenței. O viziune longitudinală privind influențele  

contextului social asupra tranzițiilor de success către viața adultă.  Cod proiect: PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543; Cod contract: 233/5.10.2011  Coordonator științific: Prof. univ. dr. Maria Roth  Manager proiect: Lect. univ. dr. Teodor Paul Hărăguş 

5

CUPRINS 

LISTA TABELELOR ........................................................................................................... 9 

LISTA CASETELOR ......................................................................................................... 10 

LISTA FIGURILOR .......................................................................................................... 11 

ACRONIME ȘI ABREVIERI .............................................................................................. 13 

MULȚUMIRI ................................................................................................................. 15 

INTRODUCERE ............................................................................................................. 21 

CAPITOLUL 1 TINERII O PROBLEMĂ SOCIALĂ? ............................................................... 27 

1.2.  Conceptuldetinerete,maturitatesiintegrareınmunca...........................................28 

1.3.  Caracteristicileperioadeiadolescenteisiatineretii...................................................32 

1.4.  Tineriisiteoriageneratiilor...................................................................................................38 

1.5.  Tinerii–ocategoriesocio‐demograficaimportanta...................................................39 

CAPITOLUL 2 INCLUZIUNEA SOCIALĂ A TINERILOR ........................................................ 43 

2.1.  Tinerii,educatiasipiatamuncii...........................................................................................43 

2.2.  ParticiparealaeducatieatinerilorsiTineriiNEETsauTPTS.................................50 

2.3.  Facultatea–caetapaparcursaınprocesulsprematurizareatinerilor.............50 

2.4.  Pregatireatinerilorpentruintegrareapepiatamuncii.............................................53 

2.5.  Perspectiveasupracariereisisomajulınrandultinerilor........................................55 

2.6.  Legislatiaprivindmuncaıncazultinerilor......................................................................59 

2.7.  Voluntariatul,stagiiledepracticasiantreprenoriatul................................................60 

2.8.  Semnificatiamunciipentruadultisitineri......................................................................62 

2.9.  Efecteleexperienteimunciiasupratinerilor..................................................................65 

CAPITOLUL 3 SISTEME CONCEPTUALE ALE TRANZIȚIEI SPRE MATURITATE ...................... 69 

3.1.  Teoriisociologice.........................................................................................................................69 3.1.1.  Functionalismul.............................................................................................................69 3.1.2.  Perspectivastructuralist‐functionalista..............................................................69 3.1.3.  Colemansicapitalulsocial........................................................................................74 

6

3.1.4.  Teoriamentineriilamaximainegalitatii(TheoryofMaximallyMaintainedInequality,MMI)......................................75 

3.1.5.  Teoriapunctelorturnantealemobilitatii(TheoryofTournamentTrackMobility).............................................................76 

3.1.6.  Teoriamentineriiefectiveainegalitatii(TheoryofEffectivelyMaintainedInequality,EMI).......................................77 

3.2.  Teoriiledevelopmentaliste.....................................................................................................77 3.2.1.  Teoriadezvoltariipsihosociale(aidentitatii)..................................................78 3.2.2.  Teoriadezvoltariiegou‐uluialuiJaneLoevinger...........................................79 3.2.3.  Cadrulcicluluideviataalfamiliei..........................................................................79 3.2.4.  TeoriadistresuluipsihologicaluiLeonardPearlin.......................................79 3.2.5.  Teoria„Anotimpurilorvietii”(LevinsonD.J.)...................................................80 3.2.6.  Teoriadezvoltariimorale...........................................................................................81 3.2.7.  Teoriadimensiunilordezvoltarii

apsihologuluiamericanKlausRiegel..................................................................82 3.2.8.  Teoriarezilientei............................................................................................................82 3.2.9.  Teoriaalegeriirationale(RationalChoiceTheory)........................................84 

3.3.  Teoriiintegrative.........................................................................................................................85 3.3.1.  Teoriainteractionist‐ecologica‐developmentalista.......................................85 3.3.2.  Teoriasistemelorecologice......................................................................................85 3.3.3.  Abordareacursuluivietii...........................................................................................87 

3.4.  Alteteoriiutilizatepeparcursullucrarii..........................................................................90 3.4.1.  Teoriiprivindtranzitiadelascoalalaviataactiva.........................................90 3.4.2.  Teoriacarierei(Careership).....................................................................................91 

CAPITOLUL 4 CERCETĂRI PRIVIND TRANZIȚIA DE LA ADOLESCENȚĂ LA STADIUL DE ADULT TÂNĂR ....................................................................................................... 95 

4.1. Metodologiacercetarii..............................................................................................................95 

4.2.  Obiective,ıntrebariledecercetaresiipoteze.................................................................97 

4.3.  Conditiilerealizariicercetariisiaspectedeontologice............................................100 

4.4.  CERCETAREI.Criteriilematuritatiiınopinialiceenilor..........................................102 4.4.1.  Obiective..........................................................................................................................102 4.4.2.  Metoda,instrumentulsilotulcercetarii............................................................104 4.4.3.  Analizacriteriilormaturitatiiınopinialiceenilor.Rezultatele

obtinuteınurmaCERCETARIII............................................................................104 4.4.4.  ConcluziileCERCETARIII.........................................................................................107 

4.5.CERCETAREII–Criteriilematuritatiiınopiniastudentilor.....................................109 4.5.1.  Obiective..........................................................................................................................109 4.5.2.  Metoda,instrumentulsilotulcercetarii............................................................111 4.5.3.  Analizacriteriilormaturitatiiınopiniastudentilor.Rezultatele

obtinuteınurmaCERCETARIIII...........................................................................112 4.5.4.  ConcluziileCERCETARIIII.......................................................................................115 

4.6.  CERCETAREIII–Criteriilematuritatii,studiicomparative....................................116 

7

4.6.1.  Obiective..........................................................................................................................116 4.6.2.Metoda,instrumentulsiloturilestudiilor..........................................................129 4.6.3.  RezultateleobtinuteınurmacercetariiIII.......................................................131 4.6.4.  ConcluziileCERCETARIIIII.....................................................................................134 

4.7.  CERCETAREAIV–Operspectivalongitudinalaasuprasuccesuluitranzitieisprematuritateatinerilorromani................................................................137 4.7.1.  Factoriisocialiaitranzitiei......................................................................................137 4.7.2.  Metoda,instrumentulsiesantionulcelordouavaluriale

studiuluiIV.....................................................................................................................141 4.7.3.  Intrebari,obiectivesiipotezedecercetare......................................................146 4.7.4.  RezultateleobtinuteınurmacercetariiIV.......................................................159 4.7.5.  Concluzii..........................................................................................................................174 

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ..................................................................................... 179 

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 185 

ANEXE ....................................................................................................................... 197 

9

LISTA TABELELOR 

Tabelul1.1:Definitiialeconceptuluide„tanar”............................................................................36 

Tabelul2.1:Efectiveledeelevicuprinseınsistemuldeınvatamantpreuniversitar..........................................................................................................................................47 

Tabelul2.2:Ratadeparticiparelaexamenuldebacalaureataabsolventilordeliceu........................................................................................................................................................49 

Tabelul4.1:Tabloulcercetarilorprezentateınaceastalucrare.............................................97 

Tabelul4.2:Aprobareacriterilorprivindtrecereasprematuritatelaliceenisistudenti(cifreleexprima%,iarceledintreparantezerangulcriteriuluiales)......................................................................................................................128 

Tabelul4.3:Corelatiiledintresubscaleleprivindcriteriilematuritatii...........................131 

Tabelul4.4:Analizasemnificatieidiferentelordegrupınesantionultotal...................132 

Tabelul4.5:Analizasemnificatieidiferentelordupagenınesantionultotal................133 

Tabelul4.6:Mediasiabatereastandardaaprobariicriteriilorprivindtrecereasprematuritate,pesubscaleınfunctiedegensigrup....................133 

Tabelul4.7:Dimensiunisiindicatoriaisuccesuluiınevolutiaadultiloremergenti.....................................................................................................139 

Tabelul4.8:Absolvirealiceuluiınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu.............................................................................149 

Tabelul4.9:PromovareaBAC‐uluiınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu.............................................................................150 

Tabelul4.10:Continuareastudiilorınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu.............................................................................150 

Tabelul4.11:Rezultatescolareınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu.............................................................................150 

Tabelul4.12:Dorintadecontinuareastudiilorınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu.............................................................................150 

Tabelul4.13:Stimadesine..................................................................................................................152 

Tabelul4.14:Anxietate..........................................................................................................................152 

Tabelul4.15:Depresia...........................................................................................................................152 

Tabelul4.16:Stareadesanatateınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala......................................................................................................153 

Tabelul4.17:Experientaınmuncaınfunctiedegen,mediulliceului,deprivarematerialasiprofilliceu..............................................................154 

10

Tabelul4.18:ExperientaınmuncaınfunctiedereusitalaBAC.........................................154 

Tabelul4.19:Tineriideprivatimaterialınfunctiedegen,rezidenta,reusitaBACsicontinuareastudiilor.....................................................................156 

Tabelul4.20:Frecventatinerilorpentrucareaavutloc,ınultimele12luni,fiecareevenimentnotatınprimacoloana.......................................158 

Tabelul4.21:Mediasiabatereastandardpentruvariabileledinmodelelederegresie...........................................................................159 

Tabelul4.22:Caracteristicisocio‐demograficealeesantioanelorınceledouavalurialestudiului...............................................................160 

Tabelul4.23:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentrusuccceseducațional.............................................................................................................168 

Tabelul4.24:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentrubunăstarepsihologică........................................................................................................169 

Tabelul4.25:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentruevitareaangajăriiîncomportamentederisc............................................................170 

Tabelul4.26:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentrupercepțiastăriidesănătate..............................................................................................171 

Tabelul4.27:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentruangajareaînmuncă.............................................................................................................172 

Tabelul4.28:Sanserelativeadebutuluiınmuncaaltinerilor(0–nuareexperientaınmunca,1–areexperientaınmunca).....................................173

LISTA CASETELOR 

Caseta1:Stiicaestiunadultatuncicand…..................................................................................105 

Caseta2:Teoprestisafiiuncopilatuncicand…........................................................................105 

Caseta3:Parintiitaitetrateazacapeunadultatuncicand…..............................................106 

Caseta4:Societateatetrateazacapeunadultatuncicand…...............................................106 

Caseta5:Caresuntlucrurilebunedesprematurizare?..........................................................107 

Caseta6:Caresuntlucrurilereledesprematurizare?.............................................................107 

Caseta7:Estimaturatuncicand…....................................................................................................114 

Caseta8:Maturitateaınseamna….....................................................................................................114

11

LISTA FIGURILOR 

Figura2.1:UnitatideınvatamantsuperiorınRomaniadin1990panaın2013.........................................................................................................................52 

Figura2.2:NumaruldestudentisiabsolventiınRomaniadin1990panaın2013............................................................................................................................................52 

Figura3.1:PerioadeledezvoltariiumanedupaLevinson(1986:8)....................................81 

Figura3.2:Patruelementecheiealeparadigmeicursuluivietii(dupaGielesiElder,1998).................................................................................................................89 

Figura4.1:Modelulfactorilorgeneratoriaitranzitieidelascoalalamuncasiinfluentaasupraaltortranzitii................................................................................99 

Figura4.2:ComparatieıntretariprivindprocentulpersoanelorcareNUseconsideraadulte...........................................................................................................110 

Figura4.3:Raspunsurilelaıntrebarea„Simticaestiadult?”................................................112 

Figura4.4:ComparatieıntretariprivindprocentulpersoanelorcareNUseconsideraadulte...........................................................................................................117 

Figura4.5:Schemaempiricaainfluenteifactorilordecontrolasupratranzitiilordesuccessprematuritate........................................................................176 

13

ACRONIME ȘI ABREVIERI 

NEET NotinEducation,EmploymentorTrainingTPTS TinericareParasescTimpuriuScoalaSPO ServiciulPublicdeOcuparePNAT‐R PlanulNationaldeActiunepentruTineret‐RomaniaFSE FondulSocialEuropeanFPC FormareProfesionalaContinuaBAS ProgramuldefinantareaconsultanteiınafaceriWHO WorldHealthOrganizationUNFPA UnitedNationsPopulationFoundONU UnitedNationsUNESCO UnitedNationsEducational,ScientificandCulturalOrganizationILO InternationalLabourOrganizationINS InstitutulNationaldeStatisticadoc documentCOM ComunicareaComisieiEuropeneANOFM AgentiaNationaladeOcupareaForteideMuncaCV CurriculumVitaeUE UniuneaEuropeanaCE ComisiaEuropeanaMFE MinisterulFondurilorEuropene BIM BirouluiInternationalalMunciiNUTS NomenclaturaUnitatilorTeritorialepentruStatisticaMAI MinisterulAfacerilorInterneANAF AgentiaNationaladeAdministrareFiscalaSPOFM ServiciulPublicdeOcupareaForteideMuncaCDI Centre‐Dezvoltare–InovareRCT RationalChoiceTheoryP1,P2,P3,P4 PremiseGRT GeneralRationalTheoryAFB AnchetaBugetelordeFamiliePIB ProdusulInternBrutSAM ScoaladeArtesiMeseriiBAC BacalaureatAPM AbsolventipePiataMunciiARACIS AgentiaRomanadeAsigurareaCalitatiiınInvatamantulSuperiorPOSDRU ProgramulOperationalSocialDezvoltareaResurselorUmane

15

MULȚUMIRI 

Aceasta carte a fost scrisa pe baza lucrarii de doctorat aautoruluiceaurmatcursurileScoliiDoctoraledeSociologiea Universitatii Babes‐Bolyai, Cluj‐Napoca, Romania. CarteaAdultulemergentînRomânia–Tranzițiadelașcoalălamuncăesterealizatapebazadocumentariiliteraturiidespecialitatesiaculegeriidatelorınperioada(2012–2015)candautoruleraasistentdecercetareıncadrulProiectuluiPN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543„Rezultanteleadolescenței.Oviziunelongitudi‐nalăprivind influențelecontextuluisocialasupratranzițiilordesuccescătreviațaadultă”(http://www.viitoradult.ro/),finantatdeUnitateaExecu‐tiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii(CNCS‐UEFISCDI)(http://uefiscdi.gov.ro).

MultumescdoamneiProf.Univ.Dr.MariaRoth,coordonatoareatezeidedoctoratpebazacareiaamscrisaceastacarte,pentruincludereameaınacestproiectdecercetaresipentruındrumareaoferitapeparcursulcercetarii.MultumescdeasemeneapentruındrumareaoferitadeLect.Univ.Dr.Teodor‐PaulHaragus,Conf.Univ.Dr.LaszloCsabaDegi siProf.Dr.CorneliaMuresanprecumsialtorcadredidacticedelaFacultateadeSociologiesiAsistentaSociala,ınspecialdomnuluiConf.Univ.Dr.MezeiElemersicole‐gilordinproiectulIDEI:Lect.Univ.Dr.CristinaFaludi,Lect.Univ.Dr.DavidKacsoAgnes,Lect.Univ.Dr.Mihai‐BogdanIovu,Lect.Univ.Dr.AnnaBernathVinczealaturidecareamınvatatcumsefacecercetaresiseprelucreazadatestatisticepeparcursulacestorani.

Definitivareatezeisipublicatiilerealizatepeparcursulacestoranidestudiuaufostposibilecusprijinulfamiliei,careiavreausaıimultumescınmoddeosebit,catsicuspri‐jinul financiar oferit ın cadrul bursei Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice(M.E.C.S)dinRomania(acaruibursieramfost2ani)siaburseiProgramuluiOperatio‐nalSectorialDezvoltareaResurselorUmane2007–2013,cofinantatprinFondulSocialEuropean,ıncadrulproiectuluiPOSDRU/159/1.5/S/132400,cutitlul„Tinericercetă‐toridesucces–dezvoltareprofesionalăîncontextinterdisciplinarșiinternațional”(alca‐ruibursieramfostdeasemeneapeparcursulaltor2ani).

16

Amurmarit cuatentie evolutiamodului ın care sociologulSergiu‐LucianRaiu si‐apregatit lucrareadedoctorat siamconstatatseriozitateademersuluisaustiintific.CarteaAdul‐tulemergentînRomânia–TranzițiadelașcoalălamuncăadomnuluiSergiu‐LucianRaiuesterezultatuluneimuncidecercetareintensivedepestepatruani,perioadacareafostfructificatadinplinsipusaınslujbaproiectuluiRezultanteleadolescențeilacarealucratcacercetatordinanul2012siıncadrulcaruiaaparticipatdinplinlaadunareadatelorsifruc‐

tificarealor.Inacestianiaparticipatlanumeroaseconferintenationalesiinternationale(17)siascris11articolepublicateınliteraturadespecialitateıncalitatedeautorprin‐cipalsausecundar.

CarteadomnuluiSergiu‐LucianRaiuurmaresteaspectelesocialealetematiciitran‐zitieidelaadolescentalavarstaadulta,perioadadevarstaconceptualizatarecentdeJ.J.Arnettcafiindceaaadultuluiemergent.Autorulagasitcaracteristicibineconturatealeacestei perioadede varsta, ale cohortei pe care a studiat‐o, anume tinerii nascuti ın1994–1995,fiindgeneratiadeabsolventideclasaaXII‐asauaXIII‐aın2012.Odatacuelneıntrebamsinoi,cadreledidacticealeDepartamentuluideAsistentaSocialaaUni‐versitatii„Babes‐Bolyai”–deaceeaamsiinitiatacestproiect–ıncemasuraproblemeletinerilordinziuadeazisuntspecificeacesteigeneratii,ceanumeesteuniclatineriideazi,carenuaexistatınperioadacandnoi,dascaliiamfosttineri,saucandtineriicerce‐tatorideaziaufotlavarstarespectiva.Pentruagasiraspunsurilaıntrebarilesale,pecaresociologulSergiu‐LucianRaiuleformuleazacuajutorultermenilordematuritateemergentă,incluziuneșiexcluziunesocială,succesalvârsteidetranzițieautorulnerea‐mintestedeMannheim,careınTeoriaGenerațiilorsugeracadevenimceeacesuntemdatoritacontextuluiıncares‐aformatproprianoastrageneratiesine‐amformatcon‐stiinta, respectiv valorile generatiei. Importanta acestei carti consta din demersul eibineınseratteoretic,deasurprindeorientareaspreeducatie,munca,familie,responsa‐bilitatesialtesuccesealetranzitieisprestadiuldeadultalcohorteicelorcareauacum20–22deani,cunoscandnoifoartebinecavalorileformatepanalaaceastavarstavorcontinuasainfluentezecomportamentulpersoanelorde‐alungulıntregiilorvieti.

Carteaesteorganizataın4capitole,precedatedeuncapitolintroductivsiıncheiatacuconcluziisirecomandari.

Capitolul1.Tineriioproblemăsocială?Inaceastapartealucrariiautorulcartiiana‐lizeazasituatiasocialasiproblemelepecareleıntampinatineriidinRomaniaprivindtranzitiadelaadolescentalaviataadultasidelaeducatielamunca.Dintreconcluziilecaresedesprindedinanalizadatelor,darneformulatadeautor,estecanutineriicon‐stituieoproblemasociala,cidificultatilepecareeileıntampinaıngasirearesurselorpentrucontinuareacusuccesastudiilorsirespectivgasireadelocuridemuncastabile,ındomeniuldeinteressauıncelalpregatiriiprofesionale,pentrupastrareasanatatiilorfizicesipsihiceındomeniuldeinteressauıncelalpregatiriiprofesionale.

Capitolul2.Incluziuneasocială.Acestcapitolcontinuasacontextualizezesituatiati‐nerilordinziuadeazi,punandaccentulpeaspectelecarefavorizeazaintegrareasociala,respectivasupraaceloracareoıngreuneaza.Sunttrecuteınrevistaaspecteprecumra‐poarteleeuropeneprivindaccesultinerilordinEuropa,respectivdinRomanialalocuridemunca,aspectelegatedeparasireatimpurieaeducatieisiconsecinteleacesteia,so‐majul,implicareatinerilorınviatacomunitatiisialtele.

17

Capitolul3.Sistemeconceptualealetranzițieilamaturitate.Carteasebazeazapepar‐curgerealiteraturiidespecialitateprivindprincipaleleperspectiveteoreticepsihosoci‐ologicesisociologicecareexplicadezvoltareaumanaıncontextsocial.Prezintamodulıncarecercetatoriiıntelegsaımpartacursulvietiiınetape,caresuntfactoriiuneitran‐zitiidesucceslamaturitatesiimplicitdelascoalalaviataindependenta.Dintreteoriiretinem,printrealtele,notiuneade„individualizarestructurata”(structuredindividua‐lisation)caresereferalafaptulcaoameniiauaccesladiferiteresursesioportunitatiınviata,darinegalitatilesocialesuntreprodusededeciziileindividuale,cumarfideexem‐plu, ıncazulunuiadolescentdacasacontinuestudiilesausaparaseascasistemuldeeducatie(SchoonsiSilbereisen,2009).

ÎnCapitolul4.CercetăriprivindtranzițiadelaadolescențălastadiuldeadulttânărautorulpornestedelaanalizamoduluiıncareadolescentiisitineriidinRomaniacon‐ceptualizeaza propria lor identitate si urmareste evolutia acestei conceptualizari, caapoi,folosindinstrumentedelucrudinliteraturainternationalasacompareimagineaobtinutadeadolescentiisistudentiidinRomania.Avandcasipreocuparecentraladefi‐nireasuccesuluitranzitiei,studiulestecontinuatcuanalizastatisticaabazeidedateaproiectuluimentionatpedimensiunilecareinfluenteazapregatireapentrudebutulınmunca.

Studiulsebazeazapeodocumentatienudoarvasta,ci sisistematica,dincareaurezultatceletreicapitoledefundamentareteoretica.

Carteaanalizataesteunaıngrijitscrisasiredactata,folosindu‐secorectreferintelecasiaranjareadatelorıntabelesigrafice.Spredeosebiredeconstructiilemaiscolarestialealtorlucraridedoctorat,cercetareaprezentataınacestvolumımbinacumaiestrieanalizaliteraturiidespecialitate,adatelorobtinutedepredecesoricudatele,judecatilesiconcluziileproprii.

Datefiindcomplexitateaabordariitemei,originalitateametodelorfolosite,amploa‐reasiprofunzimeaanalizei,bogatiadocumentarii,ıntr‐uncuvantmeritelestiintificealelucrariidedoctoratpebazacareias‐ascrisaceastacarterecomandcucaldurasa fiecititaatatdespecialistidindomeniucatsidepublicullarg,ceicaredorescsa‐sifacaoimagineaceeaceınseamnasafitanarınRomaniadeastazi.

ProfesorDr.MariaRothDepartamentuldeAsistentaSocialaaUBB,

coordonatoraltezeidedoctoratelaboratadesociologulSergiu‐LucianRaiu

18

Dintr‐operspectivagenerala,carteaestedeosebitdeconsis‐tenta,coerenta si foartebineelaborata,sintetizandpepar‐cursulacesteicarti,olucrarederealavaloarestiintificapri‐vind tranziția de la școală la viața activă. Tema abordataprezintaunpronuntatcaracteraplicativ,ıncercandsacontu‐rezeodescrierepertinentaatendinteloractuale,atatpozi‐tivecatsinegativeprivindorientareasiintegrareatinerilorpepiataforteidemunca.Intreguldemersestestructuratın4capitolearmoniosalcatuite:1.Tinerii–oproblemăsocială?

2.Incluziuneasocialăatinerilor;3.Sistemeconceptualealetranziției lamaturitate;4.Cercetăriprivindtranzițiadelaadolescențălastadiuldeadulttânăr.Acesteaacoperacuprisosintaarealulproblematicspecifictemeiabordate,asigurandtotodatasiodistribu‐tieechilibrataıntreparteateoreticasiparteaaplicativa,ambeleocupand,cuaproxima‐tie,cateojumatatedincarte.Cercetareapracticaestefoartebinesustinutadesintezateoreticaelaborata.

Modelulteoreticestedezvoltatpeparcursulprimelor3capitole,alaturideofoartepertinentadescrierearealitatiisocialeinvestigate.Utilizandunvolumconsiderabildesursebibliograficelacaresefaceınpermanentareferinta,autorulcontureazaunmodelteoreticdeosebitdeconsistentcarelegitimeazapedeplinıntreguldemersinvestigativ.Astfel, ınprimulcapitol(Tinerii,oproblemăsocială?)esterealizataoperationalizareaconceptuluidegenerație,marcandprincipalelediferentedintregeneratiaX(nascutiın‐tre1965–1980)sigeneratiaY(nascutiıntre1980–2000).CaracterizareageneratieiXdinRomaniaesteadecvatcompletatacuoseriededatestatisticeobtinutedindiversestudiisociologicedeprofil:individualisti,radicali,putintoleranti,cuoidentitatenatio‐nalascazuta,preocupatidecumarata,dezinteresatidemass‐mediaclasica,nemultu‐mitidecalitateasocietatiiıncaretraiescsiinteresatisaemigreze.Oricatdecontroversatarpareatitlulacestuicapitol–Tinerii,oproblemăsocială?–,autoruladuceoseriedeargumentecoerenteınsprijinulafirmatieisale:deladificultatiledeintegrareınmuncasidelamentinereaautonomieifatadefamiliadeoriginepanalaproblemelepsihologicedeauto‐identitatesideaccesareaunuistatusintegratınspatiulsocialdereferinta.

Celde‐aldoileacapitolabordeazaotemadirectlegatadeacesteproblemesianumeIntegrareasocialăatinerilor.Inlegaturacuacestprocesautorulevidentiazacatevadi‐mensiuniimplicite:abandonulscolarsirentabilitateasocialaaeducatiei,insertiapro‐fesionala,reprezentarile tinerilorasupracarierei,muncii si somajului, legislatiapri‐vindaccesultinerilorlamunca,voluntariatulsistagiiledepractica.Toateacestetemesuntdinplincorelatecudatesistatisticioficialeprivindratedeocupare,somajulınrandultinerilor,programenationaledereconversieprofesionalaimplementateınRo‐mania.Inacestsensretinemcarataeuropeanaasomajuluiınrandultineriloraajunsın2014la24%faptcarelegitimeazaincontestabil importanta sirelevantatranzitieispreviataactiva.

Capitolulaltreileaestededicatteoriilorprivindtranzitiatinerilorlaviataactivaundeautorulrealizeazasintezaextensivacu(1)teoriisociologice:structuralist‐func‐tionalismulMerton,Parsons,Spencer,perspectivaconflictualistaCotesiAllahar,capi‐talulsocialalluiColeman,teoriamentineriilamaximainegalitatii,teoriapunctelorturnantealemobilitatii (Rosenbaum) si teoriamentineriiefectivea inegalitatii;(2)teoriidevelopmentaliste:teoriadezvoltariipsiho‐sociale(E.Erikson),teoriadezvol‐tariiego‐ului(J.Loevinger),cadrulcicluluideviataalfamiliei,teoriadistresuluipsi‐hologic(L.Pearlin),teoriaanotimpurilorvietii(Levinson),teoriadezvoltariimorale

19

(L.Kohlberg),teoriadimensiunilordezvoltari(K.Riegel),teoriarezilientei,siteoriaalegeriirationale;(3)teoriiintegrative:teoriainteractionist‐ecologica‐developmen‐talista,teoriasistemelorecologice,abordareacursuluivietii.Toateacestecontinuturidefinescunmodelteoreticdeosebitdeconsistentcarereflectaatatfoartebunadocu‐mentareaautoruluicatsifundamentareamaimultdecatsuficientaademersuluiin‐vestigativrealizat.

Dinpunctdevederemetodologic,carteadefataincludeundemerscomplex,cuundesignmixtcalitativ‐cantitativ,armonioselaboratprinderulareaa4cercetarisociolo‐gice,ınconformitatecustandardelestiintificecontemporaneasumateındomeniulsti‐intelorsocio‐umane.Primeledouastudiiıntreprinsesuntreprezentatededouacerce‐tarisociologicedesprecriteriilematuritatii,unarealizataınrandulliceenilorsialtaınrandulstudentilor.Utilizanduninstrumentdecercetarecuıntrebarideschise(asimila‐bilatatinterviuluicatsichestionarului)autorulasurprinsındetaliuauto‐pozitionareasocialaaliceenilorsistudentilorındinamicadestatusspreviataadulta.Celde‐altreileastudiurealizatesteocercetarepilotcomparativaderulatapeunesantiontotalde1240detinericuunchestionaraplicaton‐line.Seremarcasiınacestcazatentiapentrupre‐testareachestionarului,pentrudifuzareasasiapelareasubiectilorinclusivprintelefon,darmaialespentrufiltrareafinalasieliminareachestionarelorcuunvolumpreamaredenon‐raspunsuri.Alpatruleastudiuprezentatesteocercetarelongitudinaladeosebitdecomplexasiextensiva,elaborataın2valuripeunesantionde3509elevidin70deliceeledin33delocalitatidinRomania,investigatın2012–2013.

Unaltaspectcutotulremarcabilalacesteicarticonstaınacuratetea,fineteasipro‐funzimeaprocesarilorstatistice.Toatedateleobtinuteınurmastudiilordeterenreali‐zateaufostprocesateriguros,cufoartemultaatentiesiıntr‐oviziuneintegrativacareapermis conturarea unui tablou detaliat asupra fenomenului studiat. Practic aceastaetapaainterpretariirezultatelorestesecventaceamaivaloroasadinoricedemersin‐vestigativ,iarautorulaacordattoataatentianecesaraacestuicapitol.Maimult,folosindometodologiecomplexa,cuantificareastatisticaarezultatelorobtinutelacele4studiirealizateapermissioanalizacomparativa,faptceconferaevidentunplusdevaloarestiintificaıntreguluidemers.RemarcamaiciSchemaempiricăainfluențeifactorilordecontrolasupratranzițiilordesuccessprematuritate–realizatadeautorprinagregareaunorrezultatedesprinseınurmacercetarilordeterendesfasurate.Seremarcadease‐menea, coerenta, consistenta si extensiunea concluziilor elaborate, acestea reiterandıntr‐omanieradetaliata atat celemai importanteout‐put‐urialedemersuluide fata,precumsiprincipaleledirectiideaprofundaresicontinuareasa.Acestcapitoladuceunimportantplusdevaloareepistemicaıntregiicartisireflectapedeplinmaturitateasti‐intificaaautorului.

Pentruelaborareaacesteicartiafostutilizataobibliografieextinsa,pedeplinadec‐vatapentrutemaabordata.Celepeste240detitluriacoperaıntr‐omanieracorespun‐zatoarecontributiilerelevantepentruacestdomeniu,fiindinclusetratatedespeciali‐tate, jurnale de profil, comunicari publice oficiale, statistici si rapoarte nationale siinternationale,ınformattiparitsi ınversiunedigitala.Nuınultimulrandremarcamatentiadeosebitaacordatapentrudetalii ınredactareaıntregiicarti,atat ınprivintatehnoredactariisiıncadrariiınpaginacatmaialesınprivintaeditariistiintifice:citari,numerotaretabele,figurisireferinte.Carteareflectaunnivelstiintificsimetodologicfoarteridicat,obunacunoastereateoriilorspecificeprecumsiarealitatiisocialeabor‐date,abilitatiavansatedecercetaresociologica,ınspecialınarealulmetodologieican‐titative,precumsiunpotentialcognitivdeosebitdevaloros sidepertinent,cureale

20

posibilitatidecontinuarisidezvoltariulterioare.Remarcamdeasemeneapertinentadomeniuluiabordatsirelevantasasocialamaialesprincomplexitateaconsecintelordirectealeeseculuiprocesuluide integrareprofesionala, sociala, culturala siecono‐micaatinerilordinsocietateacontemporana.

Inconcluzie,pentruacuratetea,consistentasinivelul stiintificridicatalıntreguluidemers,pentrudocumentareatemeinicaıntr‐obibliografievastasifoartevariata,pen‐trufoarteinteresantaanalizaainsertieiprofesionaleatinerilor,pentrufoarteconsis‐tenteleanalizeefectuate,pentrudesignulmetodologiccomplexutilizat,casipentrufi‐netea interpretarilor si elaborarii concluziilor, considerăm că prin publicarea acesteicărțidl.dr.Sergiu‐LucianRAIUaduslabunsfârșitîntregulprocesceaconduslaacorda‐reameritatăcuprisosințăatitluluidedoctorînsociologie.

Conf.Univ.Dr.BogdanNADOLUDepartamentuldeSociologiedincadrulFacultatiideSociologiesiPsihologie,

UniversitateadeVestdinTimisoara

21

INTRODUCERE 

CarteadefatatrateazatemamaturitatiiemergenteatinerilordinRomaniaprecumsidebutulprimeiexperienteınmunca.Carteasebazeazapeliteraturadespecialitatepri‐vind principalele perspective teoretice psiho‐sociologice care explica dezvoltareaumanapentruavedeadiferitemodeleamodului ın careoamenii ınteleg sa ımpartacursulvietiiınetapesicaresuntfactoriiunuisuccesaltranzitieilamaturitatesiimplicitdelascoalalaviataindependenta.Pedealtaparte,carteacuprindeaportulpracticadusdecatreautorpentruıntelegereafenomenuluitranzitieidelaadolescentalamaturitatesialtranzitieidelascoalalaprimaexperientaınmuncaatinerilordinRomania.Acestaconsta ıntr‐un designmixt de cercetare. Cartea cuprinde patru cercetari dintre caredouastudiicalitative(unulpeliceenidinaniterminalisialtulpestudenti),unstudiupilot(peunlotdeliceenideanterminalsipeunlotdestudentideanulIdeladiversespecializari)siocercetarepanel(detiplongitudinal,primulvalalstudiuluirealizatın2012peunesantiondeelevideclasaaXII‐asiaXIII‐areprezentativlanivelnationalsialdoileavalalstudiuluiladoianidistanta).Toateacestestudiiempiricesuntparteaparticipariiautoruluicaasistentdecercetareıncadelaınceputulstagiuluidoctoraldin2012ıntr‐unampluproiectdecercetare„Rezultanteleadolescenței.Oviziunelongitudi‐nală privind influențele contextului social asupra tranzițiilor de succes către viațaadultă”1.Proiectuleste,dupacunostintelenoastre,primulstudiudeacesttipdinRoma‐niaprivindtranzitiaadolescentilorsprestatutuldeadulttanarsiarecascopidentifica‐reasianalizafactorilordemografici,legatidevecinatatesivenituri,analizarelatiilorcuparintii,prieteniisiprofesoriisiaacelorcontextesociale(educationale,familiale,ser‐vicii)careaducbeneficii ıntranzitiacusuccesaadolescentilorsprestatutuldeadulttanar.Celepatrutipuridestudiiempiricesuntstructurateconformsetuluideıntrebarigeneralelacarenepropunemsaformulamraspunsuriınaceastacarte:

• Cumdefinescmaturitateatinerii(liceeni)careseındreaptaspreaceastaetapaavietii?

• Dartinerii(studenti),cumprivescmaturitatea?

• Putemvorbidesprefenomenul„adolescenteiemergente”ınRomania?Existasimili‐tudini/diferenteıncriteriileprincaredefinescmaturitatealiceeniisistudentiiro‐manipede‐oparte,iarpedealtapartetineriiromanicomparativcutineriidinaltetarisiculturi?

• Caresuntfactoriicaredeterminaprimaexperientaınmuncaatinerilorsicumarataaceasta?

1 EstevorbadespreProiectulPN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543finantatdeConsiliulNationalalCer‐

cetariiStiintificesiimplementatdeoechipamixtadecadredidacticesicercetatoriaiDepar‐tamentuluideAsistentaSocialaaUniversitatiiBabes‐Bolyai,Cluj‐Napocaınperioada2012–2016.BazadedatepentruCERCETAREAIVesteutilizatacuacordulcoordonatoruluistiintificalproiectuluidecercetareProf.Univ.Dr.MariaRothsialmanageruluideproiectLect.Univ.Dr.Teodor‐Paul Haragus. Mai multe informatii despre proiect pe http://www.viitoradult.ro sihttps://www.facebook.com/sergiu.viitoradult.

22

Date demografice despre tineri la nivel global, în Europa și în România 

In2012,populatialumiiadepasit7miliardedelocuitorisicontinuasacreasca.Putinpestejumatatedinpopulatialumii(51,8%)suntpersoanepanaın30deani.PondereapopulatieiG202dinpopulatialumiiestemaimica,atuncicandselimiteazalapersoanesub30deani,58,1%,comparativcu64,5%candseiaıncalculıntreagapopulatie.UE‐28(33,8%),China(42,9%)siStateleUnite(40,4%)auponderirelativscazuteacopiilorsi tinerilor ınpopulatiile lor, lucruvalabil si ıncazul Japoniei(28,6%),CoreeideSud(36%),Canada(36,5%),Rusia(37,5%)siAustralia(40,2%).Inschimb,copiiisitineriiauoproportierelativmareıncazulpopulatiilordinIndonezia(54,3%),Mexic(55,4%),ArabiaSaudita(55,5%),India(56,8%)siAfricadeSud(58,4%)(Eurostat,2014).

LanivelulUE‐28proportiapersoanelortinere(15–29ani)afostın2012de18,1%dinpopulatiatotala.TarileUEıncareproportiatinerilor(15–29ani)estemicasuntIta‐lia(15,5%),Spania(16,6%),Grecia(17,3%)siGermania(17,1%),iarcelemaimarirateale tinerilorsunt ınCipru(24,3%),Polonia(21,6%) siSlovenia(21,5%). InRomaniaratapersoanelortinereıntotalulpopulatieiafostde18,6%(Eurostat,2014),iaracelorpanaın30deani(0–29deani)afostde34,5%dinpopulatiatotalala1ianuarie2012(INS,2015).

La1ianuarie1990Romaniadepasea23demilioanedelocuitori(reprezentandmo‐mentuldemaximumdemograficpentruteritoriulRomaniei),darurmatoareledouare‐censaminte,efectuatedupaschimbarearegimuluipoliticdintaranoastraarataomodi‐ficaredetrend,scadereanumaruluidelocuitorifiindunprocesineditınaniidepacedinperioadacontemporana.Dela22,8milioaneın1992seajungela21,7milioaneın2002, (Rotariu si Voineagu, 2012), iar conform recensamantului din 2011 suntem20.121.641milioanedelocuitori(INS3),cuousoarafeminizareapopulatieiRomaniei(51,3%dintotal)(RotariusiVoineagu,2012).

Deoarece informatiiledinaceastacarteserefera laopiniatinerilorcuvarstacu‐prinsaıntre18si23deani,facemreferireaiciladatelestatisticedemograficecaresereferalapersoanelesub25deani.Potrivitstatisticilornationale(INS,2015)la1ianu‐arie2012ınRomaniaerau5.808.189detinericuvarstacuprinsaıntre14–35deani,2.835.806fete,3.291.306locuiauınmediulurban,iar2.516.883aveaudomiciliul ınmediulrural.NumarultinerilorascazutınRomaniadin2007canderaupeste6mili‐oane(6.125.972)la5.275.347ın2012(INS,2013).In2012numarultinerilorcuvarstacuprinsa ıntre15–25deanierade2.735.849,dintrecare1.328.972 fete,1.497.9402 G20(saumaiformal,Grupulcelordouăzecideminiștriaifinanțelorșiaiguvernatorilorbăncilorcentrale,conformoriginaluluidinengleza,[the]GroupofTwentyFinanceMinistersandCentralBankGovernors)esteunforumcreat ın1999,dupacrizeledinAsia siRusia,pentruareunieconomiiledezvoltatesimarileeconomiiemergente:pedeoparte,MareaBritanie,Germania,Franta,Italia,StateleUnite,Canada,Japoniasi,cumultaindulgenta,Rusia,carecompunzonadezvoltataaeconomieimondiale,iarpedealtaparte,Argentina,Brazilia,Mexic,China,India,Australia,Indonezia,ArabiaSaudita,AfricadeSud,CoreeadeSudsiTurcia,carecompunzonaemergentaaeconomieimondiale,alaturidereprezentantiaiUniuniiEuropene,aiFonduluiMonetarInternationalsiaiBanciiMondiale.Esteungrupdeministridefinantesiguvernatoriaibancilorcentraledin20deeconomii–19alecelormaimarieconomiinationale,plusalUniuniiEuropene.TarileG20reprezintadouatreimidinpopulatiaplaneteisiaproape90%dinProdusulInternBrutalacesteia,conformhttps://ro.wikipedia.org/wiki/G20,accesatladatade15.07.2016

3 http://www.recensamantromania.ro/,accesatla12.03.2015.

23

locuiauınmediulurban,iar1.237.909ınmediulrural(INS,2012).In1994,anulnas‐terii ın cazul subiectilor studiului longitudinal, prezentat ın Cercetarea IV a acesteicarti,ınRomanias‐aunascut246.736nounascutidintrecare127.136suntbaieti,cu7.538maimultidecatfete.Ogeneratiecu68.010maiputinicopiifatade1990,numa‐rulgeneratiilordenou‐nascutiınRomaniascazandtreptatpanaın1996.Doianimaitarziunumarulcopiiloracrescutpentrucaapoisascadapanaın2013cands‐aınre‐gistratcelmaimicnumardecopiinascutidinultimii23deani sidedupacelde‐alDoileaRazboiMondial,de178.000denounascuti(INS,2015).

Tineriisuntoresursaimportantapentruviitoruloricareisocietati.Comunitateasti‐intificaaınceputsapriveascatranzitiaadolescentilorsprematuritatecareprezentandoproblemasocialaınmomentulıncareausesizattendintaacestoradeaatingecriteriilecaredefinescmaturitateamultmaitarziucaceidingeneratiileanterioare.Tranzitialavarstaadultaestepoateceamaicomplexaetapaacursuluivietii.Esteoperioadadensaıncaretineriitrecprinevenimentedeviataimportanteprecumınscrierealafacultate(lacursuridezisaucufrecventaredusa),obtinereaunuilocdemunca(cunormaın‐treagasauredusa),tranzitiacatreindependentafatadefamiliadeorigine,debutulvietiisexuale, casatoria si nasterea copiilor.Atingerea acestorobiective ia astazimaimulttimpsiurmeazatraseemultmaivariatedecatıntrecut(Papaliaetal.2010).Ordineasimomentulproduceriiacestortranzitiivariaza,numaiauuncaracterstandard,audeve‐nitchiarreversibile,fiindinfluentatedeconditiileeconomice,politicesiculturalespe‐cificesocietatilorıncaresedezvoltatinerii.Fatadeacumdoua‐treidecenii,perioadadetranzitiesprematuritateadevenitmailunga(extinsa),complexa,riscanta,individuali‐zata,polarizatasiseatingemaigreuunechilibruınviata.Tineriiterminascoala,sean‐gajeazaınmunca,devinindependenti,secasatorescsidevinparintimultmaitarziude‐cat varsta la careobisnuiaugeneratiileprecedente. Putemvorbi alaturi de existentauneiadolescenteıntarziatesideomaturitatetarzie(Kehily,2007).

Desiprocesuldematurizare ıncepetotmaidevreme,maturitateaseatingetotmaitarziu.Tineriideastazitraiescoadolescentaprelungitasiastaseıntamplapestetotınlume. Tinerii nu pot sau nu vor sa‐si asume responsabilitati specifice unei persoaneadulte.Sitotusiceiıntre18–30deanicaredorescsausuntnevoitisatraiascaexperientamunciiıncadinperioadaliceuluisauimediatdupafinalizareastudiilormediiısischimbajob‐ul totmai desdeoarece suntmultmai instabili ın privinta locurilor demunca ınaceastaperioadadecatlaoricarealtavarsta.Uniitineriodatamutatidincasaparinteascarevinsipenduleazaıntredependentasiindependentadatoritaschimbariijob‐urilormaidessauasituatieideviataprincaretrec,casatorindu‐sesidevenindparintimaitarziudecataufacut‐ospreexempluparintiilor.Decatevadeceniiınmulteculturialelumiiseobservaunfenomenalschimbarii„oraruluidematurizare”,atingandu‐semultmaitarziucriteriiletraditionalealematurizarii:finalizareastudiilor,independentafinanciara,ple‐careadincaminulparintesc,casatoriasiasumareastatutuluideparinte.SiaceastapoatepentrucaasacumafirmaArnett(2001)astazitotmaimultitineripanalavarstade30deaniexperimenteazaun„sensalposibilităților”,adicaexploreazapropriaidentitatemaiprofunddecatofaceauınperioadaadolescenteilor.Fenomenul„adolescențeiprelungite”areefecteasupraserviciilorsocialeoferitedeguvernelestatelorasacums‐aıntamplatsiıncazuladolescentei4,atuncicands‐aconstatatcaesteoetapadistinctadinviatatotmaimultorpersoanedindiverseculturisisocietati.Institutiiledeınvatamant,celemedicale,4 IncadelapublicareacelebruluistudiualuiMead(1928)ComingofAgeinSamoa,oameniide

stiintadindiferitedisciplinenuaufostdeacordcaadolescența,caoetapaavietiisaucaoetapadedezvoltare,esteprogramatabiologic.

24

darsilegileaufostschimbateastfelıncatnevoiletinerilorıntre12si18anisafieprote‐jate.Inoricesocietatemomentulintrariiınviataadultaatinerilorestereglementatprinlegicevariazadelaosocietatelaalta,ınsaacestmomentareoimportantamajoradeoa‐receodataatinsoferadrepturisilibertaticetatenestidepline.Astfelexistavarstadevot5,varstalacaresepoatecasatoriisaulacaresepotıntretineraporturisexualeconsensuale,lacaresepoateconsumaalcool6situtunsauvarstalacaresepoateconducepedrumurilepublice.Necesitateauneipregatirieducationaletotmaimariadeterminatcatineriisa‐sipetreacatotmaimultianiınsistemuleducational,ınsaacestfapt(carenuestevalabil,spreexemplusipentrutineriicareprovindinfamiliideprivatematerialsauıncareeve‐nimentelenegativedinviatafamilieilorıipotafecta)estedoarunuldinfactoriicareauconduslaaparitiafenomenului„adolescențeiprelungite”alaturideschimbarileculturale.Tineriideastazitraiescunsentimentdestaredualaconsiderandu‐seadultisinuprea.DacaArnett(2001)consideracamaturitateaprelungitaesteunstadiudeviatadistinct,altiiprecumCotesiByner(2008)consideracamaturitateaemergentaestedoarunfe‐nomensocialcareapareınanumiteconditiieconomice.

Pentrutineriposibilitatiledeexplorareaidentitatiisideexperimentareaunortrairisuntmaiaccesibileastazicaoricand,existandodestandardizare,odezinstitutionali‐zare,oindividualizareacursuluivietiisiacestiaauastaziposibilitateadea‐sicreabio‐grafia(Buchmann1989)sianumaiurmauntiparalevenimentelorcursuluivietii.Ti‐neriidintarileindustrializatemodernevariazaınfunctiedevarstalacarepreiauuneleresponsabilitati specifice adultilor (de exemplu,momentul ın care aleg sa se casato‐reasca,sadevinaparintisausaseangajezecunormaıntreaga),prinfelulıncareısipri‐vescviitorul(cuoptimismsauıngrijorare),prinmodullordeviata(traindcuparintii,cucolegidecamera,parteneriromanticisausinguri),prinpreocuparileeducationalesiprofesionale,precumsiprincomportamentullor(sepotangajaıncomportamentederiscspecificevarsteicumarconsumuldedroguri,alcoolsaucomportamentesexualeneprotejate).Influentatidemediulsocialıncaresedezvolta,pentruuniitineritranzitiapoatefifaradificultati,ıntimpcealtoralepoateprovoca„crize”alevarstei.Crizelesuntcauzatedeviitorulimprevizibil,deconflictulıntreasteptarisirealitate,delipsadeex‐perientasauaplanurilorclareprecumsiasprijinuluidinparteasemenilorsiaguver‐nelorprinpoliticilesocialepentrutineretevaluateadeseoricainsuficientesi/saulipsitedefinalitate(RobbinssiWilner,2001).

Sarcinilecelemai importantealevietiipecare tinerii inevitabilvor trebuisa lerezolvesilevorparcurgeınacestianipentruaajungeınperioadadeadultsuntschim‐barearelatiei fatadeparinti, incluzandseparareapartialaa tanaruluide familie,o

5 Estede16aniıntariprecumAustria,Bosnia,Brazilia,Guernsey,IsleofMan,Jersey,Nicaragua

(Germania,Elvetiapentrualegerilocale),la17aniınEastTimor,Indonezia,Sudan,Seychelles(ınIsraelpentrualegerilocale)siınunelestatedinSUA.Sursa:http://youthrights.org/issues/voting‐age/voting‐age‐status‐report/,accesatla6.11.2015.

6 Inmajoritateastatelorvarstaesteıntre18–19ani,darvariazadelastatecareinterzicconsumuldealcoollaoricevarsta(Afganistan,Iran,Kuwait,Libia,Maldive,Mauritania,Pakistan,Qatar,ArabiaSaudita,Somalia,Sudan,EmirateleArabeUnite,Yemen),altelecarenuimpunovarstaminimalegala(Bolivia,Cambodia,Cameroon,China,Indonezia,Kosovo,SierraLeones.a.)lastateıncarevarstavariazadelapragulde10–15ani(AntiguasiBarbuda,RepublicaAfricadeCentru),de16–17ani(Austria,Belgia,Cipru,Germania,Maroc,Portugalia,Spania,Elvetia,Do‐minica,s.a.)panalastateıncarevarstaminimaestede21deani(Irak,Mongolia,GuineaEcu‐atoriala, Samoa, Sri Lanka, SUA), sursa: http://apps.who.int/gho/data/node.main.A1145?lang=en?showonly=GISAH,accesatla6.11.2015.

25

incluziunesocialanouaınviata,independenta,schimbareaatitudiniifatadetrup,for‐mareaidentitatiisexualesiauneirelatiiintimeprecumsischimbareaatitudiniifataderoluriledeadult.Tranzitiaprelungitaestecaracterizatadealternareaco‐depen‐denteisiaautonomiei,tineriinumaisuntadolescenti,darsuntsitinerisiadultiınacelasi timp, neındeplinindpedeplin criteriilematuritatii. Tinerii numai asociazastatutuldeadultcuniciunuldintrecelecincievenimenteale rolurilor traditionale.Desi casatoria, locuireaseparatdeparinti, faptuldeadeveni ei ınsisi parinti, suntvazutedeceimaimultidintretinericarealizaricetrebuieurmate,pentrumajoritateatinerilordeastăziacesteangajamentepotfievitate,celpuținpânălaoanumităvârstă.Atingereacusuccesaacestorevenimenteserealizeazaınsocietatileactualecudifi‐cultate,ceeacedeterminacatineriisădobândeascăstatutuldeautonomieșiindepen‐dențădinceîncemaitârziuînviață.Astazioameniiısiconstruiescpropriulcursalvietii,prinalegerilepecarelefacsiprinactiunilelor,ınfunctiedeoportunitatilesiconstrangerileistoricesicircumstantelesociale.Experientatranzitieidepindeatatdeluareapropriilordecizii,deabilitatisimotivatiecatsideresurseleeconomice,opor‐tunitatile si constrangerile contextului familial, socio‐istoric si macroeconomic(SchoonsiSilbereisen,2009).

Acesteasuntmotivelepentrucareamalessaneplecamatentiaasupracategorieidetineri18–25deanisimaicuseamaatinerilordinRomania,pentruavedeadacaten‐dinteledescrisemaisussuntvalabilesiıncazullor.

InCapitolul1alacesteicartivetidescoperidecetineriisuntocategoriesocio‐de‐mograficaimportantacebeneficiazaastazitotmaimultaatentiedinparteacercetatori‐lor si a factorilor decidenti.Definim conceptul de tinerețe,maturitate si integrare înmuncă(principalelefenomeneanalizateıncarte).Descriemcaracteristiciledistinctivealeperioadeiadolescenteiemergentesiinfluentacontextuluisocialasupratranzitieiti‐nerilorsprematuritatedindiversesocietatisidinRomania.Astfelprinprezentareaspe‐cificuluiperioadeidetranzitiedelaadolescentalamaturitatetotmaidiferitasidificildetraversatsiamoduluiıncaretineriioıntelegsiajungsaadopteviziuni,optiunisicomportamentediferitefatadegeneratiileprecedente,optiuneanoastraesteaceeadeaıncadratranzitiatinerilorsprematuritatecafiindoproblemasociala.

InsprijinulacesteioptiuniaducemargumenteınCapitolul2alcartii,undeanalizamfactoriicaresuntresponsabilideevolutiilerecentealetendintelorcomportamentuluidemograficaltinerilor(inclusivaltinerilordinRomania)privindprelungireaterminariieducatiei,obtinereaunuilocdemuncastabil,formareaproprieifamiliisiaparentalita‐tii,ceeacefacecamomentultranzitieilastatutuldeadultsafieamanat.Vetigasidatestatistice(nationalesieuropene)carearatadificultatilecucareseconfruntatineriipre‐cum participarea scazuta la educatie si abandonul scolar, cei aflati ın afara oricareiformedeeducatie,formaresauocupare,dateprivinddificultatileınpregatireasiinser‐tiatinerilorpepiatamuncii,alsomajuluicronicizat,alinsuficientelorprogramecarearfacilitaaccesultinerilorlaunlocdemunca(programedevoluntariat,stagiidepractica,internship‐uris.a.).Acestefenomenesunttraitedeocategorieparcatotmainumeroasadetinericaredatoritadiverselorcauze(optiunipersonale,situatiesocio‐economicafa‐milialaprecara,contextsocialdificilıncaresedezvoltatanaruls.a.)nutraverseazacusuccesaceastaperioadaavietiisprematuritate.Situatiadificilaestereflectatasiındo‐cumenteleoficialealeinstitutiilorUniuniiEuropene,caredesiınultimiianiauadoptatoseriedemasuri,programesiproiectepentruincluziuneasocialaatinerilor,eficientaacestoraıncanuafostdoveditasuficient.

26

InCapitolul3expunemmodulıncarediversiteoreticieniapartinanddiferitelorcu‐rentepsihologicesisociologiceexplicafactoriicareinfluenteazatranzitiadelaadoles‐centalastadiuldeadulttanar.Amluatınconsiderareperspectiveleteoreticeclasicedelaceletraditionale,generaleprecumstructuralist‐functionalismul,interactionalismul,teoriileprivindinegalitatilesociale,alerezilienteipanalacelemairecenteperspectiveintegrativecaresintetizeazapunctedevederedindiverseteoriiclasiceprecumteoriainteractionist‐ecologica‐developmentalista,teoriasistemelorecologice,teoriacursuluivietiisauceaaalegerilorrationale.Toateacesteteoriivorbescdesprerolulsocializatoralfamiliei,alscoliisiıngeneralinfluentamediuluisocio‐economic,culturalsicontextualasupradezvoltariiuneipersoane,referindu‐sesilaimportantaroluluipersonalaloa‐menilorına‐sidirectionaviataasacumconsideraprinalegerilepecarelefacsiprinprismapropriilorcapacitatideafacefatasituatiilorvietii.Luamınconsideraresiper‐spectivateoriilorprivindtranzitiadelascoalalaviataactivaprecumteoriacarierei.

Capitolul4alacesteicartiprezintadatesociologiceconcretepentruaıntariafirmatiacatrecereatinerilorromanisprematuritatereprezintaoproblemasocialadarsipentruıntelegereafenomenuluitranzitieisprematuritatecuspecificpedebutulınmuncaaltinerilor.Prinintermediulapatrucercetariıncareamutilizatatattehnicicantitativecatsicalitativeamıncercatsaexplorezlaturasubiectivasiobiectivaalecelordouafeno‐mene(prezentaperioadeicaracteristiceadultuluiemergentlatineriiromanisidebutulınmunca),prinmijloaceledescriptive(ceınseamnapentrutineriiromanimaturitatea)siprinceleexplicative(prinanalizelestatisticepentruidentificareafactorilorcarede‐terminaundebutınmunca).Prinexpunereamoduluiıncareısivadliceeniisistudentiistatutuldevarstasiseraporteazalamaturitate,demonstramcaetapaemergentasprematuritateparesaseconstituiecaoetapadistinctaavietiisiıncazultinerilordinRo‐mania.Tindemsacredemcamediuleconomic,socialsiculturalactual,cunumeroaseleschimbaricarepotfivazuteınRomaniainclusivınımbunatatireastandarduluideviatasiadoptareavalorilorsiideologiilorindividualistespecificesocietatilordinVestapropieconceptiatinerilordinRomaniacuceidinSUAsialtestateıncareafosttestatasicon‐firmatateorialuiArnett.

Carteaseıncheiecuprincipaleleconcluzii,limitealecelorpatrustudiiprecumsire‐comandarilepentrudirectiileviitoaredecercetareprivindacestsubiect:tinericarepar‐curgprocesultranzitieidelaadolescentasprestadiuldeadulttanar.Ultimeledouapartiale cartii cuprind surselebibliografice careaudus la conturarea ideilorexprimate ınaceastacarteprecumsianexeleıncaresegasescinstrumenteledecercetareutilizateınceledouavalurialestudiului„Rezultanteleadolescenței.Operspectivălongitudinală”.

27

CAPITOLUL 1  TINERII O PROBLEMĂ SOCIALĂ? 

Inaceastaprimaparteacartii ıncepemprinaprezentacontextualsocialaltranzitieitinerilorsprematuritate,caracteruldistinctivalperioadeidetranzitiedelaadolescentasprematuritateobservatınultimeledeceniiıntotmaimultesocietatisimodulıncaredezvoltareatehnologicaadeterminatschimbareadeviziunesioptiuniınrandultineri‐lorcareparcurgaceastaetapaavietii.PrezentamsuccintteoriageneratiiloraluiMan‐nheimsitrasaturilecomuneobservatelatineriiamericanicareparaseregasitotmaidessiprintretineriiromani.Definimconceptuldetinerețesimaturitateasacumestedefinitdecatrediferiteorganizatiiregionalesiinstitutiiinternationaleprinintermediulinstrumentelorsialdocumentelorlegislative,darprezentamsicatevaconcepteprivindintegrareaınmunca.Prindatelestatisticearatamtendintatinerilordeaamanaeveni‐menteledemograficeprecumramanereaıneducatie,aconstituiriifamiliei,asumariiro‐luluideparintesauaccesarii locurilordemunca. Incheiemcapitolulcumentionareafaptuluicafiecaretanaredatorsaınteleagacaınsocietateenevoitsajoacerolurisoci‐ale,areobligatiisiresponsabilitatipecaremaidevremesaumaitarziuvaajungesasileasume.

1.1.  CONTEXTUL SOCIAL AL TRANZIȚIEI TINERILOR SPRE MATURITATE 

Vomıncepeprinadefiniitermeniiutilizatimaifrecventıncarte:adolescență,tinerețe,perioadăadultăemergentămentionandcaacestitermenisuntutilizatiıncarteconformdefinitiilordatedediversiautorisi/sauinstitutii/organizatii.

Modulıncareoameniiıntelegsa ımpartacursulvietiiluandınconsiderareaspectebiologice,psihologice,sociale,contextualevariaza,existanddiverseperspectiveprincareesteprivitparcursulvietiiuneipersoane.Modulcumdefinesctineriimaturitatea,ceın‐seamnapentruei „a fiadult” sicomportamentulacestoradeaamanaasumareaunorresponsabilitatispecificeadultilor,adoptandmaidegrabacomportamentespecificeado‐lescentilor, l‐audeterminatpe cercetatorul J.J.Arnett (2000) sa vorbeascadeonouaetapadeparcurgereınciclulvietii,numindu‐ipetineriiıntre18–25deani„adultiıncursdedevenire”(emergingadults).Potrivitmodelului,tineriideaziıntre18–25(30)deaninuseconsideraniciadolescenti,niciadulti,cimaidegraba„adultiıncursdedevenire”.Perioadadincursulvietiicuprinsaıntre18–25(30)deaniesteconsiderataoperioadadistinctadedezvoltare,numitaperioadaadultăemergentă.ConformteorieiluiArnett,J.J.(2000)pecareoutilizamınaceastacartepentruexplicareaperceptieitinerilorpri‐vindpropriulstatutdevarsta,acriteriilorprincaredefinescmaturitateaprecumsiafactorilordesuccesaitranzitieisprestadiuladult,demonstramcaetapaadultaıncursdedezvoltaresprematuritateparesaseconstituiecaoetapadistinctaavietiisiıncazultinerilordinRomania.Caracteristicileperioadeiadulteemergenteinclud:senzațiedetră‐ire întredouăperioade (adultii ın curs de dezvoltare nu se vad nici adolescenti, niciadulti);explorareaidentității(ınspecialınmunca, ındragostesiviziuniasupralumii);

28

concentrareapesine(nuegocentricacipursisimplulipsitdeobligatiifatadealtii);in‐stabilitate (evidentiataprinschimbareastatutuluirezidential,al relatiilor ınmunca sieducatie);vârstaposibilităților (optimismul ına‐si conduceviata ınoricedirectiedo‐resc).

MaturitateaemergentădesprecarefacereferireArnett(2000)esteunstadiunoudeviata,intercalatıntreadolescentasimaturitate,suprapusperioadeiıntre18–25(30)deani,ıncaretineriinusedefinescniciadolescenti,darniciadulti,definindmaturitateacaunprocescaracterizatprincriteriiindividualistemaidegrabadecatprinrealizareaunortranzitiiderol(definitivareastudiilor,plecareadincaminulparintesc,atingereaindependenteifinanciare,casatoria,parentalitatea).Maturitateaemergentanuestenu‐maioetapădetranzițiedelaadolescentalamaturitatecatunstadiudeviațădistinctıncaretineriiadoptaoatitudinedeneasumarearolurilorsocialeclasicesiimplicitaas‐teptarilorsocietatii.Inaceastaperioadatineriisuntpreocupatipentrudescoperireasi‐nelui,trecprintr‐operioadainstabila,suntcentratimaimultpesine,auunsentimentdeneapartenentalavreocategoriedevarstasioperceptieaposibilitatilornelimitate.Exploreazadiversetipurideasocieriidentitare,personale,profesionale,religioase,ro‐mantice,sexuale,ısiconstruiescsiconsolideazamultiplefatetealeproprieipersonali‐tati.Amanavolitivexperimentareaunoradintretranzitiilederolmentionatesinuauperceptiaparcurgeriiunuidrumiterativınsensulatingeriiacestortranzitiicarearde‐limitaclaretapelevietii(dinpunctdevederesocial,nu‐siasumaresponsabilitatiderol,iardinpunctdevederepsihologicnutrecprintransformarileatitudinal‐identitareaso‐ciateacestortranzitiiderol).Perioadaadultaemergentaesteoperioadaıncaretineriisuntmailiberifatadecontrolulparentalsiesteoperioadaindependentadeexplorareavietii.Oferatinerilorposibilitateadea‐siformulaıntr‐untimpmailungcelemaiim‐portanteoptiunideviata(alegereaparcursuluieducationalsiprofesional).

Chiardacaaceastaperioadaartrebuisafieaxatapeexplorareaoportunitatilor,con‐textulsocialınschimbare,cerinteleridicate,ınvatareapetotparcursulvietii,dificulta‐teadeangajarepepiatamuncii,stabilirearelatiilorsidiferentiereadeadultisuntdoarcatevadintreaspecteleıntampinateıntranzitiatinerilorsprematuritate.Aceastatran‐zitieprovoacatinerilorsionelinistecuatatmaimultcucataceastaperioadadetranzitienuestedoarmailunga,darsi‐apierdutsinaturastandard,devenindnesigurasirever‐sibila. Sarcinile celemai importante pe care un tanar trebuie sa le rezolve pentru aajungeınperioadadeadultsuntschimbarearelatieifatadeparinti,incluzandseparareapartialaatanaruluidefamilie,oincluziunesocialanouaınviata,independenta,schim‐bareaatitudiniifatadetrup,formareaidentitatiisexualesiauneirelatiiintimeprecumsischimbareaatitudiniifataderoluriledeadult(Kadar,2013).Dacatranzitiatraditio‐nalaafostcaracterizatadetrecereadelastatutuldedependentadinadolescentalaau‐tonomiaadultului,tranzitiaprelungitaestecaracterizatadealternareaco‐dependenteisiaautonomiei,tineriinumaisuntadolescenti,darsuntsitinerisiadultiınacelasitimp,neındeplinindpedeplincriteriilematuritatii.

1.2. CONCEPTUL DE TINEREȚE, MATURITATE ȘI INTEGRARE ÎN MUNCĂ 

Sensulnotiuniide„tanar”variazaındiferitelesocietatidinıntreagalume.Tinereteaestecelmaibineınteleasacaoperioadadetranzitiedeladependentadincopilarielainde‐pendentaspecificaperioadeiadulte.OrganizatiaNatiunilorUnite,pentruscopurista‐tistice,defineste„tanarul”cafiindacelepersoanecuvarstacuprinsaıntre15si24de

29

ani,faraaaduceatingerealtordefinitiialestatelormembre,iarCartaTinerilorAfricaniıidefinestepetinericafiindpersoanelecuvarstacuprinsaıntre15–35deani.ConformlegislatieinationaledinRomaniatineriisuntcetateniiactivicuvarstacuprinsaıntre14–35deani(LegeaTinerilor350/21/7/2006,Art.2,Alin.(2)lit.a.).Candnereferimlatineriınaceastacartefolosimdefinitiadinlegislatianoastra.

Intimpcelimitainferioaraaadolescenteiseapropiedematuritateabiologica,limitasuperioaraseleagadenivelulimplicariisociale(Kadar,2013).Obiceiurileculturalesinormelesocialediferadelaotaralaaltasipotafectasensurilesimodeluldedezvoltarealtinerilor,acestiaavanddiferitecerintesimodelededezvoltaresiınacelasitimpopor‐tunitatidiferite.Perioadadincursulvietiicuprinsaıntre18–25(30)deaniesteconsi‐derataoperioadadistinctadedezvoltare,numitaperioadaadultăemergentă.Oseriedestudii(Maceketal.,2007;Nelson,2009;Sirschetal.,2007;Petrogiannis,2011;Nelsonetal.,2004)careauinvestigatopiniiletinerilordesprematuritate,ındiferitetarisicul‐turiaratacatineriiıntre18–35deanisesimtafiıntredouaperioadealevietii,nuseconsideraadolescentidarnicipedeplinadulti,traindoperioadapecarenustiucums‐onumeasca.Aceleasistudiiaratacapentrutinericriteriilecelemaiimportantecaremarcheazatrecereasprematuritates‐auschimbatdelaevenimenteexterioare,lastan‐dardeinterne,careseatingıngeneraltreptatsiindividualprecumacceptarearespon‐sabilitatilor,aluadeciziiindependentdeparintisaualteinfluentesiadeveniiindepen‐dentfinanciar.PrinteoriaadultuluiemergentaratamcasipentrutineriidinRomania,casiıncazultinerilordinaltesocietatioccidentale(Cehia,Austria,Grecia,China,SUA),etapaadultaıncursdedezvoltaresprematuritateparesaseconstituiecaoetapadis‐tinctaavietii.

Schimbariledemograficedinultimii25deanisuntvizibilesiıncategoriatinerilorromanidinmaimultepunctedevederementionandu‐lesuccintınceleceurmeaza,ınsafaraaaveapretentiauneienumerariexhaustiveaschimbarilorsisituatiilordificilecucareseconfruntatineriiromanidinziuadeazi.Acesteaafecteazatineriidinpunctuldevederealconstituiriifamiliei,ramaneriiıneducatiesauınprivintaaccesariilocurilordemunca:

1. tineriievităpreluareaunorresponsabilitățialeadulțilorsauevităexercitarearoluluilorsocial,economicșifamilial,astfelca,deexemplu,varstamedielaprimacasatorieacrescutprogresivınRomaniaultimuluisfertdesecol,dela25deanicateraın1990ajungandınanul2013la29,9ani(ıncazulbaietilordela26,9,cateraın1990la31,9aniın2013,iarıncazulfetelordela23,7anicateraın1990la28,5aniın2013),iarvarstamedieamameilaprimanastereacrescutsieaprogresivdela22,3ani,cateraın1990ajungandla26,5aniın2013(INS,2015).Jumatatedinbarbatiicareauparasitcasaparinteascaınperioadasocialistaerausub24deani,astaziprocentulfiindatinsdoarlavarstade26deani(Muresan,2012).Incazultinerilorinactivisausomericarenudetinmijloacelepentrualocuiindependentexistaprobabilitateamaimaresacontinuesalocuiascacufamiliilelor,amanandıntemeiereauneifamiliipro‐prii(CE,2012,SWD409final).

2. desifacultateaadevenitpentrumultitineriunpasimportantpentruaccederealastatutuldeadult,tineriiconsideracanumarulmicalscolilorprofesionalesiacelordeartesimeseriilimiteazaoportunitatiledeangajaredeoareceacestescoliofereauoportunitateaobtineriiuneispecializaritimpuriisiimplicitintrareapepiatamunciimaidevreme(Popetal.,2010),existandstatisticicarearata caaproapeunuldincincitineridingrupadevarsta18–24deaninuterminaınvatamantulobligatoriu

30

(17%)sicapestejumatatedintreeleviidinaceeasicategoriedevarstanureusescsatermineclasaaXII‐asisatreacaexamenuldeBacalaureat(UNICEF,2014).

3. tineriicareparasesctimpuriuoriceformadescoalasiformareprofesionalaprezintaunriscmaredesomajsiexcluderesocialasauchiardesperantadeviatamairedusasicutimpulgenereazacosturi(monetaresaunemonetare)nunumaipentruei,darsipentrusocietate(Costacheetal.,2014).Printrebeneficiileuneipregatirieducati‐onalecatmaiınaltecifrelearatacafiecareandescoalaınplusreducecu8,2%risculdeadevenisomersifiecareanınplusdescoalacresteveniturilesalarialecu8,5%(Costacheetal.,2014).Desi,ın2014ratasomajuluiınrandultinerilor(15–24ani)lanivelulUE‐28erade21,9%cu1,6puncteprocentualemaimicafatadeceadin2013siınscaderepentruprimadataınultimii6anidelaıncepereacrizeifinanciaredin2008,lanivelulUE,15tariseconfruntacuratealesomajuluicaredepasescme‐diaUEprintrecare siRomania(24%),situatia ıngrijoratoare fiind ın tariprecumSpaniasiGrecia,undepeste50%dintretineriicuvarstacuprinsaıntre15–24deanisuntfaraunlocdemunca(53,2%respectiv52,4%)(EUROSTAT,2015).

4. lipsacompetentelorprofesionale ıi ımpiedicaadeseapetinerisagaseascao ınca‐drareadecvata ınmunca, iar lipsaexperienteiprofesionaleconstituieunobstacolimportantpentruintrareapepiatamuncii.Spreexemplu,9din10tinerideclaracalipsa experientei impusa de angajator este problema cu care se confrunta atuncicandvorsaseangajeze.Maimult,4din10tinericonsideracapiatamunciinupre‐zintaocorelarecupregatirea lor sidoar21,8%dintre tineriiparticipantialunuistudiurecent7muncescındomeniulıncares‐aupregatitlascoalasaufacultate,res‐tulde78,1%nulucreazaındomeniulstudiat.DateleBarometruluideTineret2012indicafaptulcapeansamblulpopulatieidetineridoar18%consideracascoalaras‐pundenevoilorpieteimuncii(MTS,2013).

5. tineriicareprovindincategoriidezavantajateausanselimitatedea‐sidezvoltacom‐petentelenecesaresupravietuiriipeopiataamunciiglobalizatasiaceastadatoritaabsenteiunorsistemeflexibiledeeducatiepermanenta(Costacheetal.,2014).Laıntrebarea:„Cecredcaarfinecesarsaseıntamplepentrucatineriisa‐sigaseascamaiusorlocuridemunca?”,29,1%dintretinericonsideracaunsistemeducationalperformantsiadaptatpieteimunciiesteraspunsulınfacilitareagasiriiunuilocdemunca.Dintretineri,24%consideracaaceastasarcinacadeınmainileangajatorilorcarear trebuisaaibaomaimaredeschiderecatre tineriineexperimentatisau ınpoliticastatuluicareartrebuisaıncurajezecompaniilesalucrezecutinerii(iVox,2015).

6. tineriiseconfruntacuprovocariıntranzitiadelasistemuldeınvatamantsi/saudelasomajlaviataprofesionalasidelaıncadrareaınmuncatemporarasaucufractiunedenormalaıncadrareaınmuncacunormaıntreaga.InRomania,rigiditateaesteca‐racteristicaprincipalaaprogramuluidelucrualsalariatilor,doar9,4%dintreacestiaavandposibilitateadea‐siorganizaınmodflexibilprogramuldelucru(TraiansiVo‐ineagu,2012).Dacalaniveleuropeanestemaiprobabilcatineriisafiecuprinsiın

7 Studiulonline„Tineriișiloculdemuncă”realizatın2015pe2276tineriıntre18–25deani,

rezultateleputandfiextrapolatelapopulatiautilizatorilordeinternetdinRomania,peste18ani, dinmediul urban. Studiul a fost realizat in cadrul campanieiGaranția pentruTineret,www.garantiapentrutineret.ro

31

formedeangajaretemporarasaucucontractedemuncapart‐time,ceeacerepre‐zintaınacelasitimpooportunitatedarsiovulnerabilitateocupationala,tineriiro‐maniseconfruntacuopiataamunciirigida,faraformeflexibiledeangajaredispo‐nibile,caresapermitacontinuareastudiilorınparalelcuangajarea.Sidesi,tineriiromanilucreazamaimultdecatansamblulpopulatieiocupatedinRomaniasidecattineriieuropeniınzoneorareneconventionale,cumarfimuncaınschimburisiınzilelenelucratoare(MTS,2013),aproape7din10tineripreferalocuriledemuncafull‐time,iar2din10preferaunlocdemuncapart‐time(iVox,2015).

7. ınRomaniatineriicareparasesctimpuriuscoalaadeseanufacobiectulunorcerce‐tarisistematicepentrucasuntocategoriegreudeidentificatnemaifiindcuprinsiınsistemeledeformaresiniciıntr‐oaltaformadeprotectiesociala.7,5milioanedetineriıntre15–24deanidinUEnuaveauunlocdemuncasinuurmaustudiisaucursurideformareprofesionala,ın2010(CE,2015)siaproape5,5milioanedetineriıntre18–24anidinıntreagaEuropanuterminaseraınvatamantulsecundarsuperiorsinumaiurmaseravreunprogramdeeducatiesipregatireprofesionalaformalasaunon‐formalaın2012(MTS,2013).ProcentultinerilorNEETesteridicat,de17%dinpopulatiaıntre15–24deani,iarpeste60%dinacestiasuntinactivieconomic,re‐prezentandatreiaceamaimareproportiedinUE(CE,2015:SWD42final).UneledatearatacaınRomaniapondereatinerilorNEETacrescutdela13,3%ın2007la17,4%ın2011,procentulpastrandu‐sesiın2012,mediaUEfiindde12,7%(MTS,2013).InlipsaunorevidentesaustudiisistematiceasupratinerilorNEET,statisticilesuntambigue,ın2012estimandu‐seınRomania450.000detineriiNEET(INSRo‐mania).Inregistrarealoraınceputprincele27decentrepilotaleprogramuluiGa‐rantiapentrutineret,identificandu‐sepanala31ianuarie2015putinpeste3500detineri(GuvernulRomaniei,2015).Romaniaademaratoseriedeprogramepentruprevenirea sicombatereaparasirii timpuriia scolii ınsaeficacitateaacestoranuafostsuficientdovedita.Abandonulscolarsedatoreazaevenimentelordinviataper‐sonala a celui ın cauza (mutarea dintr‐o localitate ın alta, separarea parintilor,pierdereaslujbeidecatreparinti)sauevenimentelorscolare(repetentia,absenteis‐mulregulat),adeseafiindaprobatchiardeparinti,vazandıntanarosolutiedesu‐pravietuireafamiliei(Balicaetal.,2010).TineriiNEET15–29anineıncadratiprofe‐sionalsicarenuurmeazavreunprogramdeeducatiesauformareproducstatuluiromanuncostde1.624Euro,caurmareanerealizariidevenituri.InRomaniacos‐turilegeneratedeTPTSpeduratauneivietiesteechivalentcu0,9%dinPIB(panala1,6%dinPIBınUngariasi1,4%ınLetonia)(Costacheetal.,2013).

8. ınlipsaunoroportunitaticorespunzatoaredeıncadrareınmunca,ınanumitestatemembretineriiacceptaoferteprecaredeıncadrareınmuncaprecumstagiinepla‐titesausuntexpusifenomenelordesubocupareaforteidemuncasaudemuncanedeclarata,adeseadispusisaplecelamuncaınafaratarii.Ceiexpusirisculuideexcluziunedepepiataforteidemuncasuntpersoanelecuunnivelscazutdecalifi‐care,celecuhandicap,celecareabandoneazatimpuriustudiile,carenusuntınca‐drateınmunca,nicinuurmeazaunprogramdeeducatiesauformaresitineriidincomunitatilemarginalizatesidefavorizate,cumarfipopulatiaromasaumigrantiilegalitineri(CUE,2011).Tineriicareparasesctimpuriuscoalasuntladebutulvietiiactivesiarputeafioresursaumanaimportantaıneconomie,darınabsentaunordiplomesaucertificatecaresaleatestecompetentelenupotfiıncadratiınmuncalegal,muncind„lanegru”doarpeperioadadeproba,ınslujbetemporare,ıngeneral

32

necalificate.Jumatatedintretineriiıntre18–24deanicunivelscazutdeeducatieerauangajaticamuncitorinecalificati(55%),ceimaimultiındomeniilecomertsireparatii(31%)ıncompaniiprivate(68%),iaraproape42%afirmaucaintentio‐neazasapleceınstrainatatepentrua‐sigasidemuncaınviitorulapropiat(Balicaetal.,2010).Dealtfel,unaltstudiuaratacamaibinedejumatate(55,2%)dintretineriicareısicautaunlocdemuncaınRomaniaarfidispusisa lucrezeınafaratarii,26,7%suntindecisiınaceastaprivinta,iar18,0%nuarplecasastudiezeınafaratarii.Dintreceicarearalegesamunceascaıntara72,6%arface‐odedragulfamilieisiaprietenilor,iar36,0%consideracaunjobıntarale‐aroferiposibilitateadeafaceoschimbareıntara(iVox,2015).

Asadarperioadadetreceredelaadolescentalastadiuldetanaresteoperioadacepresupuneschimbarimajoreınviataoricareipersoane.Intraversareaacesteiperioadeschimbarilepotgeneradificultati,iardepasirealoresteosarcinacepresupuneunefortatatdinparteatinerilor,dararputeafisiosarcinadegasireauneirezolvaridinparteaıntregiisocietati.Amaratatcaınciudaacestorschimbarisidificultatitineriideastazitraiescıntr‐olumeaposibilitatilorneıngradite,putandu‐sitrai sidirectionaviataasacumconsidera si tocmaipoatepentrucanu stiucesafacacuaceasta libertatemultiajungneımplinitilamaturitate.

Inlimbaromanaexistadoitermenicarefacreferireladezvoltareaumanadeplina,celde„matur”si„adult”.ConformDicționarExplicativalLimbiiRomâne,(AcademiaRo‐mana,1998)siNouluiDicționarExplicativalLimbiiRomâne(LiteraInternational,2002)termeniide„matur” si„adult”suntdefinitiprinaceeasiexpresie„starededezvoltaredeplina”,ınsauniistudentiaufacutdiferentaıntreafimatursiafiadult.Uniispuncasuntadultidarnusimaturi,iaraltiiinvers.Argumentelepentrucareseconsiderama‐turi sunt pentru ca au un sistem de principii, valori si responsabilitati pe care si leasuma,ınsanusuntadultipentrucanuauindependentafinanciara,„suntopersoanaadulta(amtoatedrepturilepecaresocietatealeconferapersoanelordeacesttip),darnusuntmatura(nuconstientizezvarstapecareoam)”.

Canddevineopersoanacinevacinepoatefinumit„adulta”?Existadiferitedefinitiialevarsteiadultedinpunctdevederelegal:la18anitineriiaudreptdevotsiınmajo‐ritateastatelorsepotcasatorifaraacordulparintilor(Art.36,alin1,ConstitutiaRo‐maniei),la18sau21deani(ınfunctiedestat,deexempluınSUA)sipotıncheiacon‐tractecucaracterobligatoriu.Folosinddefinitiisociologice,oameniipotficonsideratiadultiatuncicandseıntretinsinguriorisi‐aualesocariera,s‐aucasatoritoriaulegatunparteneriatdedragosteimportantsausi‐auıntemeiatofamilie.Dacamaturitateasexualasurvineınadolescenta,maturitateacognitivapoateapareamaitarziu.Maturi‐tateapsihicapoatedepindederealizaricumarfidescoperireaidentitatiiproprii,obti‐nereaindependenteifatadeparinti,construireaunuisistemdevalorisiformareaderelatii(Papalia,2010).

1.3. CARACTERISTICILE PERIOADEI ADOLESCENȚEI ȘI A TINEREȚII 

Oricesocietateacordavarsteioimportantadeosebitaorganizandu‐seıntemeiulstructu‐rariipecriteriidevarsta.Vârstaestedefinitacaintervaldetimpprincarefiecareomselocalizeazapesinesiestelocalizatdeceilaltiınsocietate.Celedouaproprietatialevarsteiceabiologicasiceasocialadeterminastadiilecursuluivietiiumane.Vârstabiologicăeste

33

numaruldeanipecareıiareunom,iarvârstasocială,ınculturiledincarefacemparte,definesteceamaibunavarstapentrubarbatsipentrufemeieprivindterminareascolii,cariera,casatoria,nastereacopiilor,pensionarea,statutuldebunicetc.(Schifirnet,2002).Aceastadublaproprietateavarsteiıideterminapeoamenisa‐siinteriorizezeostructuratemporala,careiaiseconformeaza,ceeaceducelaoinstituționalizareacursuluivieții(Otovescu,2010).Tinzandsa‐sialiniezevarstabiologicacuceasociala,oameniisuntcon‐stienticasuntınavanssauınıntarzierecuprivirelaevenimentefamilialesiocupationalemajore.Dacalavarstacopilarieisilaceaaadolescenteisemanifestadorintadeaajungecatmairepedeadult,pemasuraceınaintamınvarstauniioamenidorescprelungireatineretiisiamanareaatingeriietapeibatranetii(Schifirnet,2002).Societateadinceıncemaidivizata simarcatadeinstabilitate si incertitudinefaccaorganizareacursuluivietiisafieafectatadefragilizareastatus‐uluideadultceeaceducelaoflexibilitatetem‐poralasidezinstituționalizareacursuluiviețiipunandsubsemnulıntrebariimodelulcul‐tural al timpului industrial si modelul cursului vietii care ıi corespunde (Otovescu,2010). Prelungirea scolaritatii, cresterea ponderii serviciilor si interesului puternicpentruınvatamantulsuperior,impactulcumass‐media(televiziunea,internetul)ıide‐terminapeuniioamenisa‐siprelungeascastareadeadolescentastfelcaınsocietateaactualaexistasioperioadapostadolescenta(…)identificabilaınmulteprivintecutine‐retea(Schifirnet,2002).

Fiecareomtraverseazade‐alungulvietiianumiteetape(stadiidedezvoltare), iarfiecaredintreacesteaestecorelatacuunanumitintervaldetimpıncareoameniidispundeunsetdedisponibilitatidiferitecalitativdeaceleamanifestateınaltafazadeevolutie.Celemaicunoscutereflectiiteoreticeasuprastadiilordedezvoltaresunt:teoriadezvol‐tarii maturitatii (Arnold Gesell), teoria despre dezvoltarea psihosexuala (SigmundFreud),teoriadespredezvoltareapsihosociala(ErikErikson),teoriadezvoltariicogni‐tive(JeanPiaget),teoriadespredezvoltareamorala(LawrenceKonhlberg)s.a.Erikson(1953)discutadezvoltareaindividuluiprinevolutiaınoptstadii(pruncia,copilariatim‐purie,perioadadela4 la5ani,perioadadela6anipana lamanifestareapubertatii,adolescenta,prematuritatea,perioadaadulta,batranetea),orientareadelaoetapa laaltafacandu‐seprinprocesuldegenerativitate.Fiecaredintreceleoptstadiiseremarcaprincrizaprodusaınacelintervaldetimp,desfasurataıntr‐uncadrusocialdominantsifinalizataıntr‐omutatiesemnificativa.Dinaceastaperspectivateoreticaindividulapareca o fiinta care procreeaza, produce si creeaza. Conform teoriei dezvoltarii morale(L.Kohlberg),dezvoltareaindividuluiarelocprintr‐osuccesiunedestadiiınraportcutreiniveluriınceeaceprivesteevolutiajudecatilorsalemorale:nivelulpreconventionalcandinterpreteazanotiuneadebinesiderauprinraportarealafortafizicaaautoritatiisauapedepsei (recompensei), nivelul conventional ın care conformarea copilului sefaceınfunctiedeasteptarilefamiliei,grupuluisausocietatii,datoritaconstientizariidecatreelanecesitatiiordiniisocialesiaimplicariiactiveınsustinereaeisinivelulaltre‐ilea,postconventional,fazamaturitatiiindividuluicandacestadefinestevalorilesiprin‐cipiilemoralevalidate social sipecare leaplica independentdeoricealta influenta.Niciuncopilnu‐sipoatedezvoltaomoralitatepananutreceprinfazadezvoltariimoraleaconstrangerii,iarprinexercitarearolurilorsocialeiseclarificanotiuneademoralsiimoral.TeorialuiKohlbergpuneaccentulmaiıntaipeevolutiajudecatilormoralede‐alungulvietiiperaportareaproceselormoralecunoscutedeindividıncontextulsocialsidegrup,caresanctioneazacomportamentulacestuia(Schifirnet,2002).

Adolescențaesteperioadadevarstacuprinsa ıntre14–18ani.Esteperceputacaofazacriticafiindcaoameniiınaceststadiucautasaseraportezepermanentlaceilaltica

34

opersoanaautonoma,cuconstiintaproprieiidentitati,darnuliserecunoscaceastapo‐zitiedecatrefamiliesauceidinjurullor,datoritacaroraaparsiproblemespecificevar‐steiprecumtensiuneadintretanarsisocietate,castigareaindependenteifatadeparinti;alegereacariereisiastiluluideviata,viatasexuala(Schifirnet,2002).Uniiautorimen‐tioneaza24detipuriale„crizei”adolescenteiprintreeleregasindu‐seprecipitareaınapareaadultsiprimanostalgieacopilariei,amaraciuneaprovocatade„prizadeconsti‐inta”aireversibilitatiivietiisaucontradictiaıntredorintadea‐sihotarıdetimpuriu„ca‐riera”siasteptareacontinuaacevanou,neprevazut(DumitrescusiAndrei,1983).

Perioadaıntre18–25deaniesteuntimpderealizarisiriscuri,schimbariinternesiexterne,inclusivmodificarialecreieruluice‐ipropulseazapeadolescentisprematuri‐tateadeplina.Teoriile si cercetarile surprindsecventeledeschimbaridedezvoltarecareapar,ımpartindaceastaperioadaıntrei:adolescenta(delimitataıngeneraldelapubertatepanala18ani),stadiuldeadulttanar(definitıntre18si22deanisauıntre18si25deani)sistadiuladolescenteitarzii(definitdelamijloculvarsteide20deanisipeste).Modificarileıntranzitiatinerilorsprevarstaadultasebazeazapeschimbaricareaulocınadolescenta:gandireaabstracta,uncadrulprielnic/ostil,relatiiinstru‐mentale,intensitateaemotiilor,cautareasenzatiilor.Schimbariledinperioadaadultatanarasereferalaogandiremaicomplexa,apreciereapentrudiversepunctedevedere,reciprocitateınrelatii,stabilitateemotionala,asumareariscurilorsiadeciziilorluate,prudenta.Schimbariledinperioadaadulta tarzieserefera lanoinivelurideanalizaabstracta,capacitatemaicomplexaderezolvareaproblemelor,capacitatesporitadeconducere,capacitatemaimaredeauto‐evaluare,angajamenteinterneınmuncasire‐latii(Simpson,2005).

Mitchell(2006)utilizeazatermenulvârstadebumerang („boomerangage”),con‐centrandu‐seasupratinerilorcareınıncercareadea‐sitraiindependentviata,seın‐torcregulatlaparinti,iardetasareaesteatinsaınmaimultefaze.Sevorbestedespreefectul„yo‐yo”(Gaudet,2007),cureferirelastareaıncaretineriialterneazaıntrede‐pendentasiindependenta,caurmareasomajuluicareurmeazaangajariisauaruperiiuneirelatii,dupaoperioadadeparteneriat.Dependentasiindependentatinerilorfatadeadultinudepindedoardeodecizieluatacisidestatutuldeangajat,existentauneirelatiiromanticesiformareaunoratitudinisivaloristabile.Dacapeparcursulanilordestudiu,tineriis‐auorientatdupaobiective,cerinte si feedback‐uriclare,odatacuintrareapepiatamunciisicupasulsprematuritateaparalegeriserioaseınprocesuldecizionallegatedecariera,stildeviatasiproblemefinanciare.Inunelecazuri,existasiopresiunevenitadinspredorinteleparintilor,careaccentueazacriza,deoarecetine‐riioscileazaındeciziilepecareleiau,pede‐oparteıntreceeace‐sidoresceisafaca,iarpedealtapartesa‐isimultumeascapeparinti.Inaceastaetapatineriiısiplanificaactivcariera,ısicautatraseulpotrivitınsistemuldeınvatamant,iaruniidevindevotatifatadestudii(Kadar,2013).

Tinerețeaesteperioadacuprinsaıntre19–25deani,candpreocupareaindividuluiestedepasireamomentuluicriticaladolescentei.Uniioameni ıncearcasa‐siprelun‐geascastareadeadolescent,ınspecialaceitinericareurmeazastudiisuperioare,iaruniiautorinumescaceastaperioadapostadolescența, identificabila ınmulteprivintecutineretea.Inaceastaperioadaoameniisuntmaturizatifizic,auputeresimultaener‐gie,suntcapabilideeforturisustinute,iarcapacitateamintalaestelanivelulmaximdeıntelegeresiproductivitateintelectuala.Incomparatiecuadolescentii,tineriiacordaatentieplanificariiviitoruluilorıntr‐unmodmaiconcretsimailucid.Acumindividuldecideasupracariereisalesiınlegaturacuorientarilesalesociale.Problemelesociale

35

aletineretiisuntrezultatulfiealcontinuariiunorcomportamentedeviantedinadoles‐centa,fiealdificultatilorıntampinateınrealizareaidealurilorsiaspiratiilor.Laaceastavarstasemanifestaputernicsomajul,lipsadelocuinta,venituriinsuficiente,locuridemuncainadecvateniveluluidepregatire,barierebirocraticeınascensiuneasocialasiprofesionala, ıntemeiereafamiliei.Stresulesteprezent launnumartotmaimaredetineridincauzasolicitariiintenseınactivitatiledepuseınmaimultelocuridemuncasaucaurmareanerezolvariiunoradintreproblemeleelementarealeexistenteicotidi‐ene(Schifirnet,2002).Maimultdecatconditiabiologicaaunuiom,ınsociologietine‐reteaesteprivitacastatusatribuitsaucaetichetaconstruitasocial(Marshall,2003).Siaceastapentrucatinereteaesteanalizatasauprivitaıncontextesocialesiculturale.

Tinereteaestefazadincicluldeviatacandoameniiısiformeazaorientarilevaloriceprincarevorpercepesiinterpretaevenimentelepeparcursulıntregiivieti.Caracteris‐ticiledezvoltariicicluluideviataaltineretii(energie,capacitatedeasimilareacunos‐tintelor,cautareapropriei identitati,autonomie)lestimuleazanevoiadeschimbareaoameniloraflatilaaceastavarsta(Schifirnet,2002).Incomparatiecuperioadacopila‐rieiıntinereteoameniiconstientizeazaevolutiarapidadinfazalordedezvoltare.Tine‐riisuntceicaresediferentiazaderestulcategoriilordevarstaaleoamenilorprincom‐portamente,atitudini simodurideaactiona.Societateadelimiteaza tinereteacaunadintrefazelecelemaiimportantealeevolutieiindividuale,iartineretulcaungrupcuomarefortadeschimbare.Oricesocietateıncearcasa‐lorientezepetanarcatreidealurilesiscopurileei(Schifirnet,2002).Sensulnotiuniidetânărvariazaındiferitesocietatidinıntreagalume.Tinereteaestecelmaibineınteleasacaoperioadadetranzitiedelade‐pendentadincopilarielaindependentaspecificaperioadeiadulte.Deaceea,caocate‐gorie,tinereteaesteonotiunemaimultfluidacomparativcualtegrupuridevarstafixe.Cutoateacesteavarstaestecelmaisimplumoddeadefiniacestgrup,ınspecial,ınceeaceprivesterelatiacueducatiasiloculdemunca,deoarece„tineretea”sereferalaper‐soanelecareauvarstacuprinsaıntreabsolvireaınvatamantuluiobligatoriusigasireaprimuluilocdemunca.OrganizatiaNatiunilorUnite,pentruscopuristatistice,defineste„tineretul”acelepersoaneıntre15si24deani,faraaaduceatingerealtordefinitiialestatelormembre(UN,2015).Catevainstitutiinationale,instrumentesiorganizatiiregi‐onaledefinescdiferit„tanarul”sipecareSecretariatulOrganizatieiNatiunilorUniteleiaınconsiderare.Tabelul1.1sumarizeazaacestedefinitii.

Vârstaadolescențeinuestenumaiperioadaıncaresepetrecetranzitiadelacopilarielastareaadultacisi„capdepod”,si„adouanastere”si„rascruceavietii”si„epocafur‐tunilorsiapasiunilor”si„varstadeaur”darsi„varstaprimejdioasa”,„varstaingrata”(DumitrescusiNicolae,1983)sau„varstamarilorexperientesiexperimentecruciale,initiatesitraitepentruprimaoaradecatreindivid”(Schifirnet,2002).Adolescentaeste„varstaidealurilor”,anazuintelor,a„croirii”drumuluiınviatadupaanumite„modele”maiıntai(parinti,profesori,oamenideseama,eroidinopereliterareetc.)siapoidupa„imagini”createdefiecare(DumitrescusiNicolae,1983).Lipsitadeechilibru,turmen‐tatadetendintecontrarii,strivitadepoftesiderenuntari,epocadecrizasidetranzitie,adolescentaatrageprinbizareriaeienigmatica,prinsecretulsauimpenetrabil,prinim‐previzibilitateasiviolentaei,prinspontaneitateasifecunditateasacheltuitadinbelsug,sterilsiinutil”(Stoian,1968).Adolescentaafostdefinitasicaoachizitieauneimaturi‐tati,caoperioadaıntimpulcareiaresponsabilitatilerealesuntexersateıntr‐unfelsaualtulıncolectivitatesipentrucolectivitate(DumitrescusiNicolae,1983).Asacaracteri‐zeazametaforicdiferitiautoriperioadaadolescentei.

36

Tabelul1.1:Definitiialeconceptuluide„tanar”

Entitate/Instrument/Organizație Vârsta Referință

SecretariatONU/UNESCO/ILO Tineret:15–24 deani InstrumenteleONU,Statistici

ONUHabitat(FonduldeTineret) Tineret:15–32 deani Agenda21

UNICEF/WHO/UNFPA Adolescent:10–19 ani,Tineriadolescenti:10–24,Tineri:15–24deani

UNFPA

UNICEF/ConventiaprivindDrepturileCopilului

Copilpanala18 ani UNICEF

CartaTinerilorAfricani Tineri:15–35 deani UniuneaAfricana,2006

Sursa:ONU,http://www.un.org/esa/socdev/documents/youth/fact‐sheets/youth‐definition.pdf,p.2.http://www.unhabitat.org/pmss/listItemDetails.aspx?publicationID=3393http://www.unfpa.org/emergencies/manual/8.htmhttp://www.unicef.org/adolescence/index_66834.htmlhttp://www.africa‐union.org/root/ua/conferences/mai/hrst/charter%20english.pdf

Tinerețeapoatefiasemanatacumaturitatea.„Occidentulıntelegeprinmaturitatecanumaiestiinocent,caexperientelevietiite‐aucopt,canumaipotifiınselatcuusurinta,canumaipotifiexploatat,caaiıntinecevacaostancasolidacareıtioferaprotectie,siguranta(…)Afimaturınseamnasa‐titraiestiviataınlibertatedeplina,farasaieiınseamacespunaltii.Oameniicaretinseamadealtiisideparerilelorsuntimaturi(Raj‐neeshChandraMohanJain,2006:24).Pentrucaduratascolaritatiiobligatoriieramultredusafatadeceadeastazi8,iarnevoiauneicalificariınalteprinınvatamantulsuperiorsimaiputinıntalnita,laınceputulsecoluluiXXsichiarınperioadadintreceledouaraz‐boaiemondiale,tineriiintrauın„productie”dela16–18ani(chiar14ani)preluandsiexercitandresponsabilitatisociale(peplanprofesional), iarprincasatorie(adesealaaceeasivarsta,datoritaindependenteieconomice,fiindsalariati)preluausiresponsa‐bilitatisociale(fatadefamilie,copiietc.).Inmediulrural,acestproceserasimaipro‐nuntat.Duratascolaritatiiobligatoriisinevoiapregatiriicontinueacrescut.Aceastaın‐seamnacaindependentaeconomicaatinerilor,prinintrareaınproductie,se„amana”panala23–25ani,dar,ınfelulacestasiexercitarearoluluilorsocial,peplanurileecono‐micsifamilial(DumitrescusiNicolae,1983).Unadintrecauzelepentrucaretineriievitasapreiauneleresponsabilitatialeadultiloresteprelungireaperioadeidescolarizaresiimplicitamanareadeaintrapepiatamuncii,panadupafinalizareastudiilor.Integrareasocialareprezintaunprocescaresedesfasoaraıntimp,peetape,fiecaredineleavand

8 De ladomnitorulAlexandru IoanCuzacareapromulgat ınanul1864 ınvatamantulprimar

obligatoriu,numarulanilorobligatoriideınvatamants‐autotschimbatınRomania.Legeadinanul1948aredusdurataınvatamantuluigeneralobligatoriudela7ani(cateraınperioadainterbelica)la4ani,iarHotarareaConsiliuluideMinistridin1958generalizadinnouınvata‐mantulobligatoriula7ani.Legeanr.11privindInvatamantulınRepublicaSocialistaRomaniaadoptataın1968aextinsınvatamantulobligatoriu,stabilitın1965la8ani,prelungindu‐lla10ani.Inprezentınvatamantulgeneralobligatoriuestede11clasesicuprindeınvatamantulprimar, ınvatamantulgimnazial siprimii2aniai ınvatamantului secundarsuperior, ınvata‐mantullicealvadeveniobligatoriupanacelmaitarziuınanul2020(conformOUG117din23decembrie2013Art.16Alin(1)laLegeaEducatiei1/2011).

37

obiectivespecifice:tineriitrebuiesaaibaconștiințacafiecareindividestedatorsapar‐ticipe,pemasuracapacitatii,aputerilorsale,astatutuluisau,ladezvoltareasiprogresulsocietatiiıncaretraieste;tineriitrebuiesaınteleagacafiecaruimembrualsocietatiiıirevinnunumaidrepturicisiobligații,responsabilități,caretrebuiepreluatesiexercitatelanivelulposibilitatilorceileconferastatutul,varstasiprofesiuneasitinerilortrebuiesaleacordamposibilitateasa‐si„joacerolul”corespunzator,ınvatandu‐isicums‐ofacacatmaibine(DumitrescusiNicolae,1983).

DumitrescusiNicolae(1983)afirmaucaprofesoriisuntraspunzatorifatadesocie‐tate,demasuraıncaretineriiısiformeazasaunuconstiintaraspunderiisociale,dema‐suraıncarestiucumsapreiasicumsaexerciteresponsabilitatilesociale.Responsabi‐litateaformariiuneiconstiintearaspunderiisocialelatineripoatefiaprofesorilor,ınsaalaturideacestiaresponsabilitatearevineınprimulrandfamiliei,undecopilulıncepesasedezvoltesichiartanaruluiınsusidinmomentulcandacestaajungesaconstienti‐zezecadeciziilesifaptelesaleauconsecinte.Preluareasiexercitareaderesponsabilitatinuesteunsimpluact,ciunprocescesedesfasoarapedurataıntregiiexistente,eanuesteınnascutaciseınvata(DumitrescusiNicolae,1983).

Activitateadeorientareprofesionalaatinerilortrebuiesaactionezepetreiplanuri:

• motivațional: orientarea activitatii educationale (exercitata de familie, opinia pu‐blicaetc.)ındirectiaformariiuneimotivatiiputernicesisuperioare,caresastealabazaoptiuniiprofesionaleafiecaruitanarsisa‐lajuteınactiuneadeadaptarelapro‐fesiaaleasasidedepasireadificultatilor;

• activitateaeducationalatrebuiesaactionezeındirectiaformariicapacitatiideafacefataschimbariisiacresteriigraduluidereceptivitatealtinerilorfatadenou;

• pentruarealizaoptimizareaoptiunilorsiavietiiprofesionaleatinerilor,educatiatrebuie sa actioneze ın vederea formăriiuneipersonalitățiputernice, rezistenta laschimbari, la insecuritate, tanaruldemonstrand initiativa si spirit creator (Dumi‐trescusiNicolae,1983).

Aparitiaconstiintei siacapacitatiideautocunoasterecareapar la11–12ani sisedezvoltatreptatpela16–18anistaulabazauneioptiuniprofesionalelucidesiconsti‐ente,suntdeparereDumitrescusiNicolae(1983).Untanarpoateaveacaidealexerci‐tareauneiprofesii(inginer,medic,mecanic,chimist,cercetatorıntr‐unanumitdome‐niu, economist etc.) pentru renumele pe care l‐a dobandit cineva prin exercitareaprofesieirespective,pentruactualitateaprofesiei,semnificatiaeisociala,convingereacaestecaleaceamaibunaderealizaresiafirmareapersonalitatiisaudevalorificareaunorcapacitati.

Conceptulde„tanar”poatefidefinitcaotreceredeladependentaprivataladepen‐dentaınsferapublica,darindependentaeconomicaesteatinsaıntimpsiıntr‐ovarie‐tate demoduri (Schoon si Silbereisen, 2009). Arnett a subliniat ca perioada adultaemergentaexista„numaiınculturilecareamanaintrareaınrolurile sipreluareares‐ponsabilitatilorspecificeadultilor,panadupaadolescentatarzie”(Arnett,2000).Pre‐lungireaperioadeidetineretedepindedeclasasociala,existaoanumediferentaıntreceicareprovindinclaselesocialesuperioaresireprezentantiiclaselorinferioare.Cucatparintiiprovindintr‐ocategoriesocialamaibuna,cuatatcopiiilorausansadeaaveaotineretemailunga,maibogataınevenimente(Veres,2000).Traireatineretiiesteoca‐racteristicaagrupuluidetineri.Pemasuradepasiriiunoradintredificultatiledetermi‐natedeconditiadetanar(pregatireaprofesionala,integrareınmuncaetc.),tineriicauta

38

saprelungeascaaceastastare,constientidefortasicapacitateadatedetinerete,neasu‐mandu‐siintegralındatoririlecaracteristiceadultului,ınunelecazuriobservandu‐seoaparentadependentadeadulti,dar,defapt,unmodsubtildea‐iantrenapeadulti lasolutionareapropriilorprobleme(Schifirnet,2002).

1.4. TINERII ȘI TEORIA GENERAȚIILOR 

UnadintreteoriilecareexplicaconceptuldegeneratieesteteoriageneratiiloraluiKarlMannheim(1927)carepornestedelapremisacaoameniisedezvoltaprinexperienteletraitepersonalıntr‐uncontextsocialdiferitdealaltorgeneratii.Mannheimafirmacatineriicresc,experimenteaza siproceseazatotceeace‐i ınconjoaraprinei ınsisi,maidegrabadecatprinochiiparintilor.Tineriiseadapteazasistemelordevalorialerealita‐tilorpecareletraiesc.Mannheimaexplicatcaogeneratietraiesteıntr‐unspatiusocialce influenteazaconstiintauneipersoanelafeldemultca siclasasocialasaucultura.Mannheimafirmacapersoanelecarefacpartedinaceeasigenerație(caresuntnascuteınacelasiintervaldetimp,traiescıntr‐unspatiusocialsitemporalcomun)motivatidenecesitatilebiologicesiinfluentatidecontextulsocialısiformeazaoconstiintaagene‐ratiei. Valorile formate colectiv de un grup generational vor continua sa influentezecomportamentulpersoanelorde‐alungulıntregiilorvieti.Teoriageneratiilorneajutalaexplicareamoduluicumogenerațieapare siestedefinitadegeneratiileanterioaredarsidecontextulistoric.Generatiileseschimbarapidcaraspunslaevenimentema‐jore,iartineriiseadapteazasistemelordevaloridinrealitatilepecareletraiesc.TeoriaGenerațiilorpostulatadeMannheimsugereazacageneratiileseschimbarapidcaras‐punslaevenimentemajore.Dacaapareunevenimentmajorınviataunuigrupdeoa‐menilaaproximativaceeasiperioadaaadolescenteitarzii,estefoarteprobabildeain‐traınconstiintacolectiva.Generatiileaufostconceptualizatecafiindunadintrefortelemotricedeschimbaresocialasialprogresului,prinacestconceptcrescandposibilitateadeaprezicedirectiadeschimbaresociala(Mannheim,1927/28).

Definim si termenul de cohortă care conform Marelui Dictionar de neologisme(Marcu,2000)arecaunalpatruleaıntelessi„totalitateadeindivizicareatraitacelasievenimentdemograficıncursulaceleiasiperioadedetimp”.

De‐alungultimpuluis‐auscrisdespregeneratii,fiecareavandunanumitspecific.Inliteraturagasimdenumiridatesicaracteristicidefinitoriipentruunelegeneratiirecenteınfunctiedeanulnasteriifacandu‐sereferiredeexemplulaGenerațiaBabyBoom,Ge‐nerațiaX,GenerațiaY saumairecentGenerațiaZ, formatadinpersoanelenascute ınperioada1995–2000.Incadinanii’60specificitatileuneigeneratiidetineridintr‐oanu‐mitaperioadasilocaufostcaracterizate,iarde‐alungulanilorauexistattineriimods,rockeri,hippies,punk,yuppies,hipsteriisaurecentyuccies.Puternicinfluentatadetehno‐logiesiinternetdinGeneratiaYfacpartetineriideastazidinAmerica,darsidinaltesocietati,definiticaungrupdeconsumceauevoluatdiferitfatadegeneratiileanteri‐oare.FiindcelmaimaregrupdeconsumatoridinistoriaSUA,dinGeneratiaYsauGene‐ratia„Mileniului”sau„BoomersEcho”,cummaisuntnumiti,facparteıntre56si83demilioanedeoameniınSUA,fiindceinascutiıntre1977si1996,desidateleexactevari‐azaınrandulcercetatorilor,uniifolosindintervaluldetimp1981–1995sau1977–2000(MaxwellsiBroadbridge,2014).TineriidinGeneratiaYsuntdiferitiınmulteprivintedeGeneratiaXsauacopiilorBabyBoom,deexemplu.DatelearatacaGeneratiaYestedetreiorimaimaredecatGeneratiaXsitraiescpeceamaimarepiatadeconsumdin

39

AmericadelaBabyBoomıncoace.DiferentadintreGeneratiaYsigeneratiileanterioaresereferalaoschimbareavalorilor.Varstasauetapadeviataaacesteigeneratiiıifaceunicifatadeoricealtecohorte(DawnsiPowers,2013).MembriiGeneratieiYaufostdescrisi ca fiindmai preocupati decat generatiile anterioare tinere de relatia dintremuncasiviatadecalitatedecatdeveniturilecastigate,fiindmairesponsabili,indepen‐dentisisceptici.PentrumembriiGeneratieiYimportantaestedezvoltareacariereiper‐sonale,acestiatindsaaibaasteptarimaimaridelalocuriledemunca,aformariiprofe‐sionale,adezvoltariicariereisiarecompenselorfinanciare.Ceamaimareimportantaoauaspecteleindividualistealeloculuidemunca,auasteptarirealistedelaprimullocdemunca si salariu, cauta sa se dezvolte rapid si sa‐si dezvolte noi competente, asigu‐randu‐seınacelasitimpdeoviataplinadesenssisatisfacatoareınafaramuncii(Max‐wellsiBroadbridge,2014).MembriiGeneratieiYsuntdeıncredere,maitolerantisiauabilitatideacalatoriimaibunedecatmultidintreparintiilor.Aufostdescrisicafiindindividualisti,bineeducati,stapanipetehnologie,sofisticati,maturisiordonati.Acestiasuntungrupbineorientatisiseconsideraafi„cool”,cuunputernicsimtalidentitatii.Sustincauzelesocialesicompaniilecareseimplicaınresponsabilitateasociala.Fiindtineri,auprioritatidiferitecomparativcugeneratiilemaiınvarsta.DesiGeneratiaYestesimilaracuceaaparintilorlor(BabyBoomers)cadimensiuni,tineriidinaceastagene‐ratiedifera,deexemplu,prin faptul ca ın timpceBabyBoomersabia stapanesc sof‐twar‐uriledecalculator,copiiilorsuntfamiliarizatidemicicucalculatoarele.Inarmaticuovarietatedetehnologiielectronice,aucrescutıntr‐oepocadecomunicareinstantlanivelmondial,desaturatiemediasiexcesmaterial.GeneratiaYesteatrasadeomarevarietatedemass‐media,folosindınmodregulate‐mailul,blog‐urile,comentariilepereteleledesocializarepentrua‐siexprimaınmoddeschisintereselesisentimentelelor,utilizandmesajeletexttrimisecaunmodregulatdecomunicare.Maimultdecatgene‐ratiileanterioareacestgrupestecaracterizatprintr‐oacumularematerialista siauoculturade consum, care esteun rezultat al inovatiei tehnologice.Pana la ıncetinireacresteriieconomicedinultimiiani,si‐autraitviataıntr‐operioadadeprosperitate.Inciudaputeriideconsumdeneegalatdecatreoricegeneratieanterioara,GeneratiaYnuestelafeldeloialabrandurilorsaucondusadeacelasitipdeconstiintaaeticheteidebrandprecumafostGeneratiaXlaaceeasivarsta,preferandmarciledistinctive,cutra‐saturiproprii,careleservesccaoformadeauto‐exprimare.Majoritateaachizitiilorlorsuntfacutepehaine,pantofi,bijuterii,echipamentesportivesidedivertisment,produsedesanatatesifrumusetesibineıntelesalimente(DawnsiPowers,2013).

1.5. TINERII – O CATEGORIE SOCIO‐DEMOGRAFICĂ IMPORTANTĂ 

StudiiledespreculturasisubculturatinerilorauınceputınScoaladelaChicago,explo‐rand ınspecialactelededelicventaale tinerilor,privitecaunsetdecomportamentecolective(collectivesetofbehaviours)organizateınsiprinvalorilesubculturaledeclasa(subculturalclassvalues)(Barker,2008).Incepandcuanul1892candlaChicagoseınfi‐intaprimulDepartamentdeSociologiesiAntropologiedinlume,subculturileaudevenitunuldintresubiecteledecercetare,cercetatoriisisociologiifiindinteresatideteoreti‐zareasistudiulgrupurilormarginaleprintrecaresicomportamentulsocialdeviantal

40

tinerilor.Cercetariledinanii’709ausemnalatlatineri,pelangatrasaturilespecificeuneisubculturievidentesirecognoscibilepestradaprecumhainele,limbajulargoticsautun‐soare siunspecific lanivel ideologicprinprincipii,valori, credinte,conceptiiasupravietii,atitudinifatadeinstitutii(scoala,politie),comportamentesocialedeviantepre‐cumacteledeviolenta,ilegalitatisiformededependenta(droguri,alcool)pecaretineriileadoptausubpresiuneaanturajului.Astfelcriminologiianilor1945auasociatsubcul‐turiletinerilorcuinfractoriijuvenili,delicventisialtiintrusi(outsiders).Inprezent,cer‐cetatoriprecumBennettA.,MuggletonD.,Kahn‐Harris,K.10sustincaınpost‐modernismtrebuiereganditeparadigmelesielementelesubculturaledefinitoriiprecumrasa,etni‐citate,gen,muzica,productie sipoliticipost‐subculturaledeoareces‐audiminuatim‐portantalorsienevoiedenoiteoretizarisicercetariprivindimpactulnoilortehnologiiasupramembrilorsubculturilor.Siastapentrucaastazimembriisubculturilornumaiauaceeasi„aparitievizualaizbitoare”(strikingvisualappearance),iardupaanii’90sub‐culturileaudevenitdinceıncemaigreudeidentificatpestradasiunhabitustinerescnumaiesteapanajuladolescentilor(MilestonesiMeyer,2012).Tineriizilelornoastreısipetrecceamaimareparteatimpuluiliberıncasa,conectatilainternetsilarealitatearetelelorsocialesimaiputinlarealitateacotidiana.Gimfus(2013)edeparerecaıncy‐berculturesar trebui cautate „discursurile rezistente”, „luptele dintre genuri”, sau declasasiorigineetnicasichiar„gusturilemuzicale”,controversecaresuntspecificesub‐culturilordetineri.

CelemaimultedintrecercetarileefectuateınrandulpopulatieitineredinRomania,auobiectivediferitesimultedintreelesuntrealizatedecatrecompaniiprivatecareseocupacustudiidepiata.Desiacestestudiiaufostfacutepeloturirestransesicaracte‐risticiledescrisenupotfigeneralizatelaıntreagapopulatieatinerilor,acesteasemna‐leazacaracteristicisimilarealetinerilorromanicucelealeGeneratieiYsiZobservateınaltesocietati.StudiileGFKRomania(2009)spundespretineriiromanicapunmarepretpefelulcumaratasinusesimtbinedacanusuntmultumitideaspectul/imaginealorexterioara.Seconsideramaitrecutiprinviata,cumultmaimulteexperienteacumu‐latecomparativcuparintiilorlaaceeasivarstasiınvirtuteaacesteimaturizari,vorsafietrataticaadulti,saliseacordeıncredere,libertatedeadecide,generatiaadultanes‐prijinindu‐isiinhibandu‐leoriceentuziasmdea„facelucrurilediferit”.Folosesctehno‐logiaca„facilitator”alunuistildeviata,caindicatordestatus,camijlocdepetrecereatimpuluilibersichiarmodalitatedeascoatebani.Suntdependentidelumeavirtualaneglijandactivitatiledinplanulsocial‐cultural(vizitelelamuzee,galeriidearta,specta‐coledemuzica,baletsauteatru,poatecinematografulfiindooptiunealeasamaides)(Luca,2013).Nuconsumamedia clasica (televizor, radio) si auoatitudine critica la9 dinMareaBritaniecareprinCentruldeStudiiCulturaleContemporanedelaUniversitateadin

Birmingham(CCCS–TheCentreforContemporaryCulturalStudies)s‐audezvoltatasuprasub‐culturiitinerilor,subegidaacestuiinstitutaparandprimelelucrariprecumTheSubcultureofViolence(1967)deMarvinB.WolfgangsiFrancoFerracuti,GangDelinquencyandDelinquentSubcultures(1968)deJamesF.,Short,Jr.,Subcultures(1970)editatadeDavidO.Arnold,Re‐sistanceThroughRituals:YouthSubculturesinPost‐WarBritain(1975),deStuartHallsiTonyJefferson,Thesociologyofyouthcultureandyouthsubcultures,Sexdrugsandrock’n’roll?(1980)deMikeBrake,Ethnicdrinkingsubcultures(1980)deAnrewM.Greeley,WilliamC.,McCreadysiGaryTheisensauAdolescentsubculturesanddelinquency(1985)deHermanSchwendingersiJuliaSiegelSchwendinger.

10 ınlucrariprecumInsideSubculture(2000)MuggletonD.sauAfterSubculture:CriticalStudiesinContemporaryYouthCulture(2004)deBennettA.siKahn‐Harris,K.

41

adresacalitatiicontinutuluioferitdeacestea.Suntblazati,dezamagitideceleoferaso‐cietatea,gasindu‐sitotmaiputinemodelepecaresaleadmireınjursisegandescade‐seasaparaseascatara(GFKRomania,2009).Dealtfel,nuseidentificacafiindromani,practicneexistandunsentimentdeidentitatesimandrienationalaınrandultinerilorromani(Preda,2013).Suntmaiindividualisti,putinidispusisa‐siasumeresponsabili‐tatisociale,mairadicalisimaiputinidispusilatoleranta(GFKRomania,2009).Infunc‐tie de stilul de viata, unii i‐audefinit diferit, ın cinci categorii fiindde „modăveche”(30%),„pesimișticonfuzi”(17%),„ambițioșicalculați”(19%),„oportuniști”(16%)si„re‐beliaicartierelor”(18%)(BurnnettsiD&DResearch,2008).Despretineri,ceicarei‐aucercetatspuncasuntinteligenti,creativi,cuspiritcivic,chiarıntelepti,fiindprimage‐neratie de copii care ıi ınvata pe adulti sa supravietuiasca ıntr‐o lume a tehnologiei(pananudemultprocesulafostinvers).Uniiıivadmai‐degraba‐rapizi(uneorisuperfi‐cialidincauzaasta),mai‐degraba‐sceptici(cenusevedenuexista)simai‐degraba‐in‐dependenti(suntuniculcopilalfamilieisicrescaproapesinguri,parintiifiindobligatidupa1989saseadaptezelasocietateadetranzitie).Aceastageneratievreafeed‐backsirezultateimediate,palpabile,dialogreal.Nuvorsafacarabatdelacalitateavieti,nuvorsa ındurestandcumintiabuzurisauamanari.Esteprimageneratiederomanicuadevaratliberi,nascutisicrescutiıntr‐otaralibera,dupaaproapeunsecoldelipsadelibertatedeexpresie(razboaie,comunism,mineriade)(Tranca,2015).Schimbarileso‐cialedinRomaniadedupaRevolutiei‐afacutpetineriavizidupaconsumsitintamultorstrategiidevanzari,lucruevidentsiprinmultitudineadecentrecomercialemariapa‐ruteınperioadapost‐decembrista(Ghimfus,2013).Tineriiromaniconsiderademocra‐tiafoartebuna,respingideeaconduceriimilitaresiaurespectpentrulegisiinstitutiiledemocratice(Gherghina,2013),ınsaauputinaıncredereınspatiulsocial,ınceilaltisiın institutii (Gheorghita, 2013).Desi implicarea lor civica ramane redusa, semobili‐zeaza,atuncicandlisecereınconditiidestrespolitic11(Dragoman,2013).Egocentris‐mulsidrepturilepecaresilearogasuntcelemaimariobstacoleına‐sigasiunlocdemunca,aufostdescrisicafiindcentratidoarasupralor,neajutoratisicuasteptarine‐realistedelucru,preferandunlocdemuncaplacutsiflexibil(Dima,2015).

Cumsunttineriideastăzi?Putemidentifica,princomparațiicudatelealtorstudiiac‐tuale,unspecificaltinerilorromâni?Inspiritulacestuicadrusicaracteristicivompre‐zentaınaceastacartecumaratatranzitiatinerilorromanisprematuritate.Studiulpanellongitudinalseaxeazaasupracohorteidetinerinascutiın1994–1995,fiindgeneratiadeabsolventideclasaaXII‐asauaXIII‐aın2012.Suntacestiaaltfeldecatgeneratiileprecedente?Autrasaturisicaracteristicicare‐idefinesc?

Amvazutınacestsubcapitolcatineriisuntocategoriesocio‐demograficadeimpor‐tantamarepentruviitoruloricareisocietati,deaceeaınaceastacarte,pebazaunorstu‐diisociologicecantitativesicalitativetransversalesiaunuistudiupanellongitudinalanalizamsituatiasocialasiproblemelepecareleıntampinatineriidinRomaniaprivindtrecereadelaadolescentalaviataadultasidelaeducatielamunca.Desitineriiadeseasuntpriviticaoresponsabilitateımpovaratoarepentrusocietate,ınsasuntsioresursa

11 cumafostıncazulprotesteloranti‐guvernamentalesianti‐prezidentialedinianuarie2012sau

ıncazulprotestelorecologiceımpotrivaexploatarilordelaRosiaMontana,mobilizarealorpu‐tandfivazutasiınrevolteledintarileex‐sovieticedesinuıntotdeaunacusucces,cumafostcazulmiscarilordeprotestcontrolatesiınabusitedinRusia,darınaltetarisi‐auatinsscopul,cumafostcazul„revolutiilorcolorate”dinUcraina,Georgia siMoldova,totiaceitinerifiindnemultumitidesituatiatarilorlorsiavandsperantaunuiviitormaibun.

42

cepoatefimobilizatapentrurealizareaobiectivelorsocialeambitioase.Sitotusistatis‐ticilesuntıngrijoratoarepentruocategorieparcatotmainumeroasadetineridezavan‐tajati.Muncaafost siesteactivitateaesentialaınoricesocietate,iaraaveaunlocdemuncaesteaproapeıntotdeaunaocerintapentruoviataindependenta.Relatiaomuluicumuncaridicanumeroaseproblemedelaexploatareacopiilorınmuncaladificultatilepecareleıntampinatineriiprivindintrarealorpepiatamuncii,deladisponibilizarileoameniloraptidemuncadatoritaretehnologizariisirobotizariimunciilasomajulge‐neralizat,regasitınrandulpersoanelordindiversemotive.ConformOrganizatieiInter‐nationaleaMuncii,168milioanedecopiisuntexploatatipeopiataamuncii,ıntimpce75demilioanedetineriıntre15–24deanisuntsomeri,iarmultialtioamenicareaunevoiedeunlocdemunca,nureusescsaaibaunvenitechitabil,sigurantaloculuidemunca,sabeneficiezedeprotectiesocialasaualtebeneficiidebazaaleuneimuncide‐cente(ILO,2015).

43

CAPITOLUL 2  INCLUZIUNEA SOCIALĂ A TINERILOR 

Inacestcapitoltrecemınrevistaproblemeletinerilorasacumaparelementionateınstatisticileoficiale,darsiındocumenteleprogramaticesirapoarteleglobale,europenesinationale.Inprimaparteacapitoluluiprezentamroluleducatieiınpregatireatineri‐lorpentruviatadeadultsiscoatemınevidentasituatiaparticipariitinerilorlaeducatiefacandreferirelaamplitudineafenomenuluideabandonscolarcaproblemasocialafun‐damentalaınrandultinerilor.Vetigasidatestatisticereferitoarelaprocenteleelevilorsi absolventilordiferitelor formede ınvatamantpreuniversitardinRomania, ınperi‐oada2007–2012.Totınprimaparteaducemındiscutieprocesuldemasificareastudi‐ilorsuperioarefiinduntraseusprematuritatetotmaidesıntalnitınrandulmultorti‐neri. Vom prezenta apoi relatia tinerilor cu munca facand referire la perspectiveleasupracarierei,lainsertiapepiatamuncii,darsilaproblemasomajuluiınrandultine‐rilor.Cespunelegislatiaprivindmuncaıncazultinerilor?Catdeimportantesuntvolun‐tariatul,stagiiledepracticasiantreprenoriatulpentrutineri?Cesemnificatiearemuncapentrutinerisicaresuntefecteleexperienteimunciiasupralor?suntıntrebarilelacaredamunraspunsınaceastaparteacartii.

2.1. TINERII, EDUCAȚIA ȘI PIAȚA MUNCII 

Inaceastapartenepropunemsaanalizamparticipareatinerilorlaeducatiesipepiatamuncii.Caoprimaparteaanalizeivompriviretrospectivasuprafenomenuluiemanci‐pariitinerilorınperioadacomunista.Datoritaindustrializariimasiveatarii,Romaniaacunoscutunadevarat fenomenalemanciparii tinerilorprin implicarea ıneducatie siparticipareaactivaınsectorulindustrialaltariiınaniicomunismului.Inadouaparteasubcapitoluluiprezentamcriteriiledecaredepindealegereaprofesiei,ceınseamnaotranzitiedesuccesdelascoalalapiatamunciisiefecteleeiasupratinerilor,ceasteptariauangajatoriidelatinerisicuminfluenteazaglobalizareaınbinedestinultinerilorcuunniveleducationalınaltsiımpiedicadezvoltareacelorcumaiputinesanse.Nepropu‐nem,deasemeneaca,pebazarecenzariicelormairecentestudiidinRomaniaprivindrelatiatinerilorcumunca,sasurprindemıntregulprocesalraportariitinerilorlafeno‐menulmuncii.

Romaniaanilor ’50 ınregistra schimbari demograficedatorita progreselor econo‐micesiainvestitilordinindustrie,succeselordinagriculturasiınmecanizareaproce‐selordeproductieceauduslaomasivaimplicareatinerilorınmuncasiaparticipariilorıneducatie.Migratiamasivaapopulatieiruralespreoraseacrescutnumarultineri‐lor(15–19ani)dinıntreprinderi siacelor scolarizati.Baietii indiferentdemediu,seındreptauınmaimaremasurasprescoli, ıntimpcefeteledinmediulruralmunceaufrecventınagricultura(Badina,1972).Locuriledemuncadinsectorulindustrialnune‐cesitaupregatireuniversitara,majoritateaintrauınproductiela16–18ani(sauchiarde la14ani),darconcomitenturmaudiferite formedecalificaresau scolarizare.Un

44

studiudinanii’70(Badina,1972)aratacajumatatedintrebaieti(50,6%)si33,7%din‐trefetecontinuaustudiiledesierauangajati,ceamaifrecventaformadepregatirefiindliceulseral(Badina,1972).

Tineriiacelorvremuripreluau siexercitauresponsabilitatiprofesionale si socialeıncadinperioadaadolescentei.Stimulatideindependentaeconomica(fiindsalariati),adeseasecasatoreauasumandu‐sisialteresponsabilitatisociale(fatadefamilie,copii);ınmediulrural,procesulfiindmaidesıntalnit(DumitrescusiAndrei,1983).Ceamaimareparteatineriloreraumuncitori,baietiiınmaimaremasuradecatfetele(85,5%fatade64.5%)acestialucrandınindustriesierauangajatipermanent(99,8%fatade96%fete),frecventacelorangajatitemporarsausezonierfiindredusa(Badina,1972).Decizia individualaa tanaruluiera factoruldeterminant ınalegereameseriei,decizieıntalnitamultmaideslabaietidecatlafete.Influentaparintilorınalegereameseriei,pentruambelesexeerapelocultreidupadeciziaindividualasiıntamplare.Rezultateleauaratatca1din4baietisi4din10feteajungeausapracticeoanumitameseriedato‐ritaıntamplarii.Majoritateatinerilorlucrauınmeseriapentrucares‐aupregatit,ceeaceınseamnacaıntreloculınvatariimeserieisiintegrareaprofesionalaexistaocorelatiedirecta,ınsapentrujumatatedintretinerimeseriapracticatanueraceapecaresi‐audorit‐osiaceastadeoarece:55,8%invocaulipsaunorscolidespecialitateınlocalitateadedomiciliu,opozitiaparintilorsauarudelor,existentaunorgreutatimateriale;20,6%invocaulipsapregatiriiprofesionalenecesare,ıntrerupereastudiilor;10,4%lipsadeın‐telegeredinparteaconduceriiıntreprinderii,repartizarenecorespunzatoare,lipsadeposturi;10,3%lipsadevointasideındrumare,neglijenta,motivepersonale,lipsaunorrelatii;2,9%auinvocatexistentamaimultormotive(Badina,1972).Celemairecentestudiiprivindinsertiaabsolventilor,pepiatamunciiaratacapentruabsolventiicohortei2010,spreexemplu,domeniulpropriudestudiiestepotrivitloculuidemuncaactual(35,2%),32,9%declaracadomeniulpropriusauundomeniuconexraspundcontinu‐tuluimunciilor,20%auunlocdemuncaıncutotulaltdomeniu,iar11,9%activeazaınocupatiicarenunecesitaundomeniudestudiuanume(UEFISCDI,2006–2010).

InSUAınaintede1925,atuncicandurmareaunuiliceueraoexceptienuregula,ma‐joritateatinerilorıntre12–15animunceaucunormaıntreagaimediatdupafinalizareaınvatamantuluiobligatoriu,iarodatacucrestereaeconomicadedupaalDoileaRazboiMondialtineriiaufostceidispusisalucrezeınvanzarisiindustriaserviciilor(ıncomert,ınrestaurantefast‐food)cujumatatedenormapentrusalariirelativmicisiınschimburidelucruscurte.Desiınmajoritateatariloreuropene(deex.Franta,Ungaria,ElvetiasauRusia)aaveaunlocdemuncaıntimpulliceuluiestemairarsichiarinexistent,iaraceiliceeniangajatiıntimpulstudiilorlucreazadeobiceicatevaorepesaptamanasiınlo‐curidemuncamaimultinformale(babysittingsauımpartindflyere),ınSUAıncadinanii’80aproapejumatatedinliceenilucraucujumatatedenorma,iarproportialoraramasconstantapanaastazi.Dacaıntrecuttineriidinfamiliimaiputinprivilegiatelu‐crauıntimpulstudiilor,astazilucreazasitineriidinfamiliicuosituatiefinanciarabuna.SiastapoatepentrucaınSUAnuexistaprogrameeducationaledeafacepractica,astfelıncatsinguramodalitateaadolescentiloramericanideacastigaexperientademuncaestedeaseangajacujumatatedenorma.Ingeneralstudentiidinanimaimariaulocuridemuncaıneconomiaformala(ınvanzarisiınrestaurante),iarstudentiijunioriaulo‐curidemuncaıneconomiainformala(augrijadecopiisauıngradinarit).ChiarsiasaSteinberg(2008)edeparerecatranzitiadelascoalalaloculdemuncaestemultmaisistematica simultmaieficienta ıncelemaimulte tarieuropenedecat ınSUA,desiaaveaunlocdemuncacujumatatedenormaıntimpulscoliicasiimpactpozitivasupraangajariidemaitarziuaadultuluitanar,areunefectfoartemic(Steinberg,2008).

45

Astazi,ınRomania,duratamediedefrecventareasistemuluideeducatie(delaın‐vatamantulprescolarlacelsuperior)estede16,1ani(prinraportareladuratateoreticade21ani,ınintervalul3–23ani)(Apostuetal.,2015).MediaanilordescolarizareınRomaniaeste10,4ani,comparativcuFranta(10,6ani),darmultmaiscazutadecatınSUA(13,3ani)(Costacheetal.,2014).

Existadoitermenicaredefinesctineriiceparasescsistemuleducational,earlyschoolleaverssitineriiNEET.Diferentadintreceidoitermeniesteaceeacadacaprimulter‐men,earlyschoolleaverssereferalaocategoriemairestransaatinerilor(18–24ani),tineriiNEETcuprindtineriidintr‐ocategoriedevarstamailarga(15–29ani).Termenulde„EarlySchoolLeavers”sauTineriicarePărăsescTimpuriuȘcoala(TPTS)sereferalaratadeparasiretimpurieasistemuluideeducatieatinerilorıntre18–24deani,ceicareaufinalizatcelmultınvatamantulgimnazialsicarenuseaflaınprezentınnicioformadeeducatiesauformareprofesionala,darcaresuntlagranitadintreresponsabilitatileadouasisteme,celdeformareinitialasiceldeformarecontinua(ISE,2009).Dealtfel,ıntermenistatistici,rateleeuropeneprivindTPTSsuntcalculatecaprocentaltinerilordingrupadevarsta18–24ani(ComisiaEuropeana,2013a).ConformUE,NEET(NotinEmployment,EducationorTraining)este termenulcedefineste tineriiaflati ınafarauneiformedeeducatie,formaresauocupare.Dinpunctdevederestatistic,rataNEETreprezintaprocentulpopulatieidintr‐oanumitagrupadevarsta(deregula,15–29ani),barbatisaufemei,neıncadratiprofesionalsicarenuurmeazavreunprogramdeeduca‐tiesauformare(Costacheetal.,2014).

Unfactorıngrijoratorestereprezentatdecrestereanumaruluidetineri(15–29ani),carenusuntıneducatiesauformaresiniciocupati,asa‐numitiiNEET’sfaptcareindicadificultatiıntranzitiadelasistemuldeeducatielapiatamunciisireprezintaunadintrecategoriilecaroraartrebuisaliseacordeoatentiedeosebita(MMFPS,StrategiaNațio‐nalăpentruocupareaforțeidemuncă2014–2020).Pentrucaacestitineriinuurmeazavreoactivitatedeformareeducationalasauactivitateeconomicasinicinusuntinclusiıntr‐oformadeprotectiesociala,adeseanufacobiectulunorcercetarisistematicepen‐trucasuntocategoriegreudeidentificat.Astfel,ınlipsaunorbazededatesauaunorstudiisistematiceasupraacestortineriNEET,statisticileactualesuntambiguesiseba‐zeazadoarpeestimari,astfelca,deexemplu,ınRomanianumarultinerilorNEETneın‐registratieraestimatla450.000ınultimultrimestrualanului2012,conformInstitutu‐luiNationaldeStatisticaalRomaniei(INS).InsaINSnujustificadeundevineaceastacifra.Unraportdin2010(Popetal.,2010)aratacaniciunadintreinstitutiiledelanivellocalnumonitoriza,lanivelulanului2010tineriicareauabandonatprematurscoalasaunuaufostcuprinsi ınnicioformadeinstruire.ParteneriatelelocaleıntrediferiteinstitutiicumarfiPrimaria,centreledeformare, scolile,directiiledeocuparesiasis‐tentasocialalipseau,astfelcaacestitineriparascapaoricarorsistemedemonitorizaresiinterventiesiniciprogramespecialedestinateacestoranuexistaupanadecurand.Odatacuimplementareaprogramului„Garantiapentrutineri”ın2013,lanivelulRoma‐nieis‐aucreat27decentrepilotcuroldeaidentificatineriiNEET.

In2011,12,9%dintretineriidinUE‐27erauclasificaticaNEET’s(tineridingrupadevarsta15–24anicarenusuntniciocupati,niciınvreoformadeeducatiesautrai‐ning),cucelemaiseveresituatiiınregistrateınRomania,Bulgaria,Irlanda,Grecia,Spa‐nia si Italia,arataEUYouthReport.Dupamaimultianidedeclin laniveleuropean,pondereaNEETs‐astabilizatın2007,daracrescutabruptıncepandcu2008.Aceastadinamicademonstreazaolegaturacucrizafinanciaradin2008,deoareceNEETsuntsuprareprezentati ın familiilecuo intensitatescazutaamuncii si ıngospodariilecu

46

venitscazut(MTS,2013).In2012,aproape5,5milioanedetinericuvarstecuprinseıntre18–24anidinıntreagaEuropanuterminaseraınvatamantulsecundarsuperiorsinumaiurmaseravreunprogramdeeducatiesipregatireprofesionalaformalasaunon‐formala(ComisiaEuropeana,2013).TinandcontdecelemairecenteestimarialeOrganizatieiInternationaleaMuncii(OIM,2012),denumarulıngrijoratordelaniveleuropean,depeste7,5milioanedetineri(NEET)cuvarstamaimicade25deani,carenusuntıncadratiprofesional sicarenuurmeazaniciunprogrameducationalsaudeformare,ogarantiepentrutineretpoatecontribuilareducereaacestorcifresilaopri‐realargiriiacestuigrup(CE,2012,SWD409final).

SiınRomaniaaavutlococrestereaponderiitinerilorcarenusuntıncadratiprofe‐sionalsinuurmeazaniciunprogramdeeducatiesaudeformare,dela13,3%ın2007la17,4%ın2011,iarın2013valoareatinerilor(15–24ani)NEET’serade17,2%(MFE,2014).In2009lanivelulUE,Romaniaseaflalacoadaclasamentului,eraprimadintreultimelecincitaricuorataapopulatieicareparasesteprematurscoalade16,6%,iartintaUEestecaın2020ratasafiedemaxim10%(ISE,2009).In2012seprofileazaocrestere ın continuare semnificativa, a tinerilor careparasesc scoala,nivelul fiindde20,3%ın trimestrul IV(MTS,2013). InRomaniaratatinerilorcarenusunt ıncadratiprofesionalsinuurmeazaniciunprogrameducationalsaudeformare(NEET)estecon‐siderabilpestemediadinUEsiınregistreazaotendintadecrestere.Dupauneledocu‐mente(CE,2014,SWD424final)rataNEETafostde16,8%ın2012,iaraltelecifrauproportiatinerilorcareauparasittimpuriuscoalala17,4%ınRomania,comparativcu12,7%mediaUE(ComisiaEuropeana,2013).Pondereatinerilorcarenusuntıncadratiprofesionalsinicinuurmeazaunprogramdeeducatiesaudeformareeramaimareıncadrul absolventilor de ınvatamant superior ın doar 7 tari, printre care si Romania(MTS,2013).Unraportdin2010aratacaratadeparasiretimpurieasistemuluieduca‐tionaldecatretineriide18–24deaniacrescutınRomaniaınintervalul1997–2009delavaloareade19,7%,cateraın1997,atingandceamaimarevaloarede23%ın2002,andelacareatotscazut,atingandvaloareade15,9%ın2008,iarpentruanul2009,ceidelaINSestimauoratade16,6%.

Proportiatinerilorcareparasesctimpuriuscoalaaınregistratousoarascaderedin1997sipanaın2008candaınceputsacreascaiarcaurmareacrizeieconomice(Cos‐tacheetal.,2014).Numarulabsolventilordeliceuautotscazutınultimiianidesinu‐marulelevilorınscrisi ın liceuaınregistratousoaracrestereandean,dela218.205tineriabsolventideliceuınanulscolar2007–2008,ajungandla187.521detineriab‐solventideliceuınanulscolar2011–2012.Astfelcasirataabsolventilordeliceuasca‐zutınacestianilacarefacemreferire(2007–2012),delaorataaabsolventilordeliceude27,5% ınanul scolar2007–2008ajungand ınanul scolar2011–2012 lao ratade21,0%absolventideliceu.Rataabsolventilorscolilorpostlicealearamasaproximativlaacelasinivel,cuusoarescaderidecatevasutimidelaunprocentde30%alabsolventilor(ın2007–2008),ınurmatorii3anivaloareasituandu‐seınjurula28%,fiindde28,3%ınanulscolar2011–2012.Rataabandonuluiınınvatamantulpreuniversitaracrescutandeanpentruınvatamantulpostlicealsidemaistridela4,8%catafostınanulscolar2007–2008la6,1%ınanul2011–2012,iarpentruınvatamantullicealsiprofesionalaramasacelasiınultimiidoianiscolaridereferinta2010–2011,respectiv2011–2012,valoareafiindde4,2%.

Inultimiianigraduldecuprindere în învățământapersoanelor ıntre15–18aniascazut,dela88,8%ınanulscolar2009–2010la81,9%ınanulscolar2012–2013(INS,2013).Rateledecuprindereınınvatamantpentruintervaluldevarsta19–23deanisi

47

pesteauscazutsimaimultınultimiianidelaoratadecuprinderede78,3%ın2008–2009la53,7%ın2012–2013(INS,2013).Rataabsolvențilorascazutsiea,delaanlaan,ınanulscolar2011–2012fiindde21,0%ıncazulliceenilor,15,9%ıncazulabsol‐ventilordescoliprofesionale,de28,3%aabsolventilordescolipostlicealeside40,9%aabsolventilorscolilordemaistri.Inultimiianiefectiveledeelevicuprinseınsistemulromanescdeınvatamantpreuniversitarsuntınscaderedelaunanlaaltuldatoritaevo‐lutiilordemografice,ratabrutaanatalitatiiscazandınultimiiani(Apostuetal.,2015).Inınvatamantullicealseidentificaceamaiaccentuatatendintadescadereaefectivelordeelevifatadeanulanterior2012–2013(774,3miieleviın2013–2014,cu55miimaiputinfatadeanulanterior)(Apostuetal.,2015).Incepandcuanulscolar2009/2010datoritamasuriideintrareınlichidareaSAM‐urilor,ratadecuprindereınınvatamantulsecundarsuperiorascazutdelaunanlaaltul,chiarsidupareintroducereaınvataman‐tuluiprofesionalıncepandcuanul scolar2012/2013(Apostuetal.,2015).Lanivelulliceului,ratadecuprindereacrescutdelaunanlaaltulajungandlavaloareamaximade95%ın2011/2012(momentulıncareaintratınclasaaIX‐ageneratiaceaavutde‐butulscoların2003/2004,la6/7aniconcomitent).Valoareaafostdeterminatasidedesfiintareaınvatamantuluiprofesional(ıncepandcuanul2009/2010)careaorientatcatreliceupetotiabsolventiidegimnaziu.Din2012/2013,anulreintroduceriiınvata‐mantuluiprofesional,ratadecuprindereınliceuscadeajungandla88,2%ın2013/2014–opartedintreabsolventiidegimnaziuorientandu‐secatreınvatamantulprofesional(Apostuetal.,2015).Populatiafemininaınregistreazavaloriusormairidicatedecatceamasculinaınliceu,deexempluınanulscolar2012/2013afostde93,1%fatade92,4%,iarınanulscolar2012/2013afostde89,7%fatade86,7%(Apostuetal.,2015).

Tabelul2.1:Efectiveledeelevicuprinseınsistemuldeınvatamantpreuniversitar

Niveldeînvățământ Total 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

Liceu Total 835343 864271 886521 829517 774335

Urban 501650 492920 484086 445081 410197

Rural 333693 371351 402435 384436 364138

Profesional/SAM

Total 115432 54531 12382 19732 26484

Urban 51747 25348 6990 7064 8057

Rural 63685 29183 5392 12668 18427

Postliceal Total 62538 69928 79396 92784 102555

Urban 45835 52017 58326 64696 71341

Rural 16703 17911 21060 28088 31214

TOTAL Total 3399112 3353907 3281336 3267369 3214845

Urban 1818069 1789807 1749815 1744390 1723430

Rural 1581043 1564100 1531521 1522979 1491415

Sursa:DatecalculatepebazainformatiilorINS,2010–2014,ın(Apostuetal.,2015:17–18).

In2012,rataabsolviriiliceuluiafostde89,6%conformnumaruluidelocuriocupateınliceeın2008de209.201(MEN,2008)sianumaruluideabsolventide187.521(INS,

48

2013),decirataabandonuluiafostde11,3%.In2012seanuntaceamaimicaratadepromovabilitate laBACdinultimiiani,deaproximativ43%de la86,7%cata fost ın2002.Dupa introducereasupravegheriivideo ınsaliledeexaminare ın2011,ratadepromovabilitatelaBACaramaslaunnivelscazut,ın2013fiindde55,4%.

CaurmareadesfiintariiSAM‐urilorınınvatamantulprofesionalratadecuprindereatinerilorınintervalul2009–2011ascazutdela15,8%la1,8%.Dupareintroducereaacestora valoarea indicatorului a crescut ajungand la 4% ın anul scolar 2013/2014(Apostuetal.,2015).IntrareaınlichidareaSAM‐urilorsipreluarealocurilorlaliceuadeterminatocrestereaprocentuluielevilorceauabandonatstudiile liceale:opartedintreeleviicareınmodtraditionalarfioptatpentrurutaprofesionalaauintratınliceu,darauabandonatstudiilepeparcurs.Caurmarearevigorariiruteiprofesionaleseob‐servaoameliorarearateiabandonuluilanivelulliceului,ınsadatelearatafaptulcaba‐ietii abandoneaza liceul ın proportiemaimare comparativ cu fetele (ın anul scolar2012/2013rataabandonuluiıncazulbaietilorafostde3,2%comparativcu2,3%ıncazulfetelor)(Apostuetal.,2015).Inultimiianiseconstataocrestereaefectivelordeelevicare frecventeaza ınvatamantulpostliceal sidemaistri,explicabilprin faptulcapentru absolventii faradiplomadebacalaureat insertiapepiatamuncii estedificila,constientizandnevoiadecompletareaformariiprofesionaleprinreıntoarcereaınsis‐temuldeeducatie,alternativafiindceaascolilorpostlicealesidemaistri(Apostuetal.,2015).Ratadeabsolvireaınvatamantuluiliceal,cusifaraexamendeBacalaureat(cal‐culataprinraportarelapopulatiaınvarstateoreticadeabsolvire–18ani)pastreazatendintadecresteredinultimiiani,atatpetotal,catsipesexe.Incepandcu2009/2010participareaabsolventilordeliceu(dinanulcurent)laexamenuldeBacalaureatasca‐zutconstantcaurmareamasurilordecontrolimplementateınsistem,darsiperceptieicaexamenuldeBacalaureatestedificil(Apostuetal.,2015).

LafinalulclaseiaXII‐aliceeniipotoptapentruobtinereaunuiatestatprofesionalpecareılprimescınurmaunuiexamenteoreticsipracticcertificandu‐lecunostintelesicompetenteledobanditepeparcursulcelor4anidestudiu.Infunctiedeprofilulliceului,fieelvocationalsautehnologictineriipotdovediipregatireamediepecareoauınacti‐vitateadeproiectaresiexecutieauneitehniciındomeniiprecum:artistic,pedagogic,financiar‐comercial,administratiepublica,turism,agriculturasisilvicultura,industriachimica si alimentara, mecanica si automatizari, electronica si telecomunicatii, con‐structii siprotectiamediului, industriatextila sitransporturisauroboti industriali sitehnicadecalcul.Masuriledesupraveghere(inclusivvideo)precumsiexigentelepro‐fesorilorlaexamenuldeBacalaureattotmaimaridinultimiianii‐audescurajatpeeleviinepregatiti,numarulcelorcaresustinBacalaureatulimediatdupaabsolvireacelor12claseprecumsi ratadepromovabilitateascazutandean ınultimii5ani,astaaratastatisticileMinisteruluiEducatiei.Dacaın2009seınscriseseralaBacalaureat192.438decandidati,ın2013numarulelevilordeclasaaXII‐aınscrisilaBACafostdenumai147.830,ınconditiileıncarecohortaelevilordeclasaaXII‐aaramasconstanta,iarratadepromovabilitateascazutdela83,9%ın2009la51,5%ın2013.Insaceimaimultiangajatoricercaatestatulsa fieınsotit sidediplomadeBacalaureat, iarunastfeldeatestatpoatefiooportunitatepentruadolescentiicarenumaidorescsasteapebaniiparintilor,ınsanuıiajutasafacafatapeopiataamunciiconcurentiala siglobalizataundeenevoiedetotmaimultecunostintesispecializarecontinua.

Inanul2012/2013esteceamaiscazutaratadeparticiparelaexamenuldeBacalau‐reat,peste20%dintreabsolventiideliceuneprezentandu‐selaexamen,participareafiindmaimareınrandulfetelordecatabaietilor.

49

Tabelul2.2:Ratadeparticiparelaexamenuldebacalaureataabsolventilordeliceu

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013

Total 98,1 97,7 94,2 87,8 79,9

Feminin 98,5 98,1 95,4 90,7 84,6

Masculin 97,7 97,3 93,1 84,7 75,3

Sursa:DatecalculatepebazainformatiilorINS,2009–2014,ın(Apostuetal.,2015:49)

InstitutuldeStiintealeEducatieiaprognozatevolutiarateideparasiretimpurieasistemuluieducationalaltinerilorcuvarstacuprinsaıntre18–24deani,peoperioadade10ani,cifrelearatandcaanalistiiinstitutuluisuntoptimistisivadınurmatoriianioscaderearateideabandonscolar,aceastascazanddela17,3%ın2010la13,4%ın2020.

InconcordantacuobiectiveleStrategieiEuropa2020ınceprivesteeducatia,Roma‐niaurmaresteca,panaın2020,sareducala11,3%procentuldetinericareparasesctimpuriu scoala (TPTS) si sa creasca rata absolvirii ınvatamantului tertiar la 26,7%.AcestetintevorfigreudeatinsdacaneraportamlaprocentulridicatdeTPTSınregis‐tratınmodconstantınultimiiani(aproape17%)(Costacheetal.,2014).Inciudapro‐gramelorguvernamentalesaudinfondurieuropenecareauvizatreducerearateidepa‐rasiretimpurieaeducatiei,Romaniaaredificultati ınarecuperaefecteleprodusedecrizaeconomicasifinanciaradinperioada2008–2010asupraparasiriitimpuriiascolii.Printreprogrameleanualedeasistentasocialaadresateelevilordinmediidezavanta‐jate,amintimacordareaderechizitescolare,Programul„Banideliceu”,„Euro200”,„pro‐gramulCornulsilaptele”,precumsialteprogramemenitesaasiguretransportulelevi‐lor si studentilor la scoala, cum ar fi decontarea cheltuielilor de transport saumicrobuzelescolare(CE,2013).Lipsauneievaluarideimpactaacestorprogramenupermiteoapreciereaeficacitatiilor(Costacheetal.,2014).Romaniaseaflaprintreta‐rileEuropeneıncareefectelesituatieieconomiceafamiliilorauavutunimpactdirectasupraparticipariilaeducatie,precumınSpania,PortugaliasauItalia.Ratadeparasiretimpurieasistemuluideeducatiesiformareprofesionalaascazutlentdela18,4%cateraın2010la17,3%ın2013,darchiarsiasaRomaniamaiareladispozitie5anipentrua ajunge la tinta pentru 2020 de 11,7% preconizata ın Planul National de Reforma(Apostu et al., 2015). In situatie dezavantajata sunt si adolescentii romi, tinerii cudezabilitatisiceicarelocuiescınmediulrural.Numai33%dintretineriiromiıntre15si18aniseaflaıncaınsistemuldeeducatiefatadeaproape79%dincelelaltecategoriidetineri(Costacheetal.,2014).Untanarcudezabilitati,careprovinedinchintiladevenitceamaisaracasicaretraiesteınmediulruralaresansemultmaimicideafiınscrislascoalasaudeagasiunlocdemuncadecatopersoanafaradezabilitati,careprovinedinchintilaceamaibogatasicaretraiesteınmediulurban(Costacheetal.,2014).Eleviidinmediulruralsunt ıntr‐osituatiededezavantajdatoritareteleiscazutedelicee;ocincimedintretinerii(15–18ani)dinmediulruralnuaccedlanivelulsecundardeedu‐catie(Apostuetal.,2015).Uneipersoanecarelocuiesteıntr‐unorasıirevinınmediecuaproape70%maimulteresursedecatuneipersoanecarelocuiesteınmediulrural(Cos‐tacheetal.,2014).

50

2.2. PARTICIPAREA LA EDUCAȚIE A TINERILOR ȘI TINERII NEET SAU TPTS 

Printredificultatilepecaretineriileıntampinaıntranzitialorsprematuritate,senu‐marasigreutatilecucareseconfruntaeiınparcurgereasistemuluieducational.Facemreferirelatineriicaredindiversemotiveajungsanumaifinalizezeciclurilesistemuluideınvatamant,vomprezentasituatiatinerilorcareparasescsistemuleducational,chiardacadatelestatisticedespreacesti tineri lipsescpentrucaacesti tineri suntgreudeidentificat.Vomprezentamodulıncareautoritatileeuropeneıidefinesc,posibilecauzealeabandonuluiscolar,darsibeneficiilepentruceicarereusescsaacumulezecatmaimultianidescoala.

Potrivitstudiilorprivindabandonulscolar(UNICEF,2010si2011),adeseafamiliilecareseconfruntacuanumitedificultatieconomicenusuntconstientedeimportantaeducatiei sinuauıncredereınutilitateafrecventarii scolii,considerandcabeneficiileindividualealeeducatieisuntunlucrudecaresepotlipsi(Costacheetal.,2014).Pentrutineriiproveninddinfamiliideprivatematerial,scoalanuesteaproapedelocvalorizataınceprivesteimportantaeipentrueducatiafamilialasiiseacordaunprocentdestuldescazutsiınraportcupregatireaprofesionala,deunderezultasidiscontinuitateaıntreceeaceseınvataınscoalasiproblemelecucareseconfruntaomulınviata(IonescusiBunescu,2007).Chiardacaexistadiferentealevaloriipecareodautineriieducatiei,oseriedefactoricontribuielaabandonulscolaraltinerilor.Eurofondaidentificatoptfac‐toricedeterminacatineriisaintreıncategoriaNEET:i)suferadeunhandicap,ii)suntdeorigineimigranta,iii)auunnivelscazutdeinstruire,iv)suntlocuitoriaiuneizoneındepartate,v)provindinfamiliicuveniturimici,vi)parintiiloraufostsomeri,vii)pa‐rintiilorauunnivelscazutdeinstruiresiviii)provindinfamiliidestramate(CE,2012,SWD409final).Printrealtecauzealeabandonuluiscolarstudiilementioneazaeveni‐mentedinviatapersonalaprecummutareadintr‐olocalitateınalta,separareaparinti‐lor,pierdereaslujbeidecatreunuldintreparintisauambii,aparitiaunuinoumembrualfamiliei,ınsadeciziadeanumaifrecventascoalaesteasociatasicuanumiteeveni‐mentescolarecumarfirepetentiasauabsenteismulregulatsiesteadeseaaprobatasauchiarsolicitatadeparinti,acestiavazandınabandonulscolaraltanaruluiosolutiedesupravietuireafamilieipetermenscurt, faraa lua ınconsiderareefectelepetermenlungaleacesteidecizii(ISE,2009:38).Ceicuesecscolarausansemaiputinesamaiparticipeınvreoformadeeducatiesauformare(ınvatareapetotparcursulvietii)(Cos‐tacheetal.,2014).

2.3. FACULTATEA – CA ETAPĂ PARCURSĂ  ÎN PROCESUL SPRE MATURIZARE A TINERILOR 

Universitatileauunrolimportantpentrucreareasidistribuireacunoasterii,darsipen‐trualocareaoamenilor ınpozitiisociale. Indiferentdeformadeguvernamantsaudegraduldedezvoltare a unei tari organizarea ınvatamantului pe cicluri si continuturipareafiomogenlanivelplanetar,fenomenulobservatınultimiianifiindacelaalcres‐teriicontinueaparticipariioamenilorlatoateniveluriledeınvatamant,inclusivcelter‐tiar.Fenomenuldeaprelungiiduratadedicatainstruiriiscolare,ıncontextulprogresu‐luistiintificsitehnologicesteunulfiresc.Astaziınaproapetoatesocietatileumane,aurmaınvatamantulsuperioresteunfenomendemasa.Unadintrecauzecarepermite

51

tinerelorgeneratiideaamanaintrareapepiatamunciisedatoreazacresteriiproducti‐vitatiicaredeterminaocereremaiscazutadefortademunca.Siastfelproductivitateacrescutacreeazalanivelulsocietatiipremiselepentrufinantareamaimultoroamenideaurmaformedeeducatiemaiınalta.DecatevadeceniiınstateleoccidentalesiınceledinEuropadeestarelocoexpansiunecontinuaaeducatieisuperioare,unfenomendemasificareaacesteia.

InaniidedupaRevolutiadin1989siınRomanias‐aınregistratocrestereanuma‐ruluidestudenti,ceeaceacreatpremiselecaeducatiauniversitarasaısipiardacarac‐terulelitistsisasemasifice.Discutanddespretranzitiadelascoalalamunca,aufostidentificatetreiniveluricareexplicatraiectoriapozitivaaoamenilor,alaturidecaracte‐risticileoameniloracestainclude:(a)standardizareaeducației,stratificareaoportunită‐țiloreducaționaleșiinflațiadediplome(primasereferălacalitateaeducațieipentruaîndepliniianumitestandarde,iaradouasereferălastructurasistemuluieducaționalșilaproceduriledeselecțiecareîiîmpartpeeleviînceibunișiceimaipuținbuni);(b)procesulprincareabsolvențiidobândescinformațiivaloroasedesprelocuridemuncășiangajatorisi(c)disponibilitateaslujbelorcuanumitecaracteristici(depindedeproductivitateauneițărișidestrategiiledepiațășiorganizaționalealefirmelornaționale)(HatossiSaveanu,2009).

Astazi,duratascolaritatiiobligatoriiacrescutconsiderabil,iarnevoiapregatiriiıncontinuare,prinınvatamantulsuperioracrescutsieaproportional.Ineconomiaglobaladeazi,odiplomadefacultateadevenitocerintastandardpentruocupareaforteidemunca,stapanireaabilitatilordelucrucucalculatorulsiainternetului,cunoastereauneilimbistraine,sialteabilitatipredatelaniveluriavansatedescolarizaredevinonecesi‐tate, nu numai pentru mobilitatea sociala dar si pentru supravietuirea economica(SchoonsiSilbereisen,2009).Dacadupafinalizareaınvatamantuluiobligatoriu,tineriipotalegemaimultetraseedeviataposibile: fiecontinuapregatireaeducationala, fieintrapepiatamunciisauocombinareıntreceledoua,fieajungsatraiascaoperioadadestagnare,nestiindcesafacacuviatalor(decelemaimulteoriresemnandu‐secustatutuldesomer,necalificatiıncazulunorasauıntretinutideparinti),intrarealafacul‐tateestepentrumultitineriunpasimportantınaccederealastatutuldeadult.Mediulde afaceri vrea angajatimotivati, societatea are nevoie de cetateni dedicati, parintiisperacafacultateavaımbunatatiiniveluldefericiresimultumirealcopiilorlor,iarstu‐dentiiaspirasa‐siımbunatateascaabilitatilepersonalesiprofesionaleprinpregatireauniversitara.Goldetal.(2015)afirmacaınAmericas‐auschimbatnormelecaresuntnecesarepentruafacepartedinclasademijloc,deexemplu,aavealiceulnuesuficient.Nutotioameniiartrebuisaseındreptespreeducatiadupaliceu(sprecolegii,scolipos‐tlicealesauuniversitati),dareducatiasuperioaradevinedince ıncemai importantapentruaputeaobtineunlocdemuncasiunvenitcaresateıncadrezeınclasademijlocsi tot mai putine locuri de munca vor fi pentru cei care se limiteaza doar la liceu.Aproapetotitinerii,participanti launstudiuauinclusınplanuriledeviitorurmareauneiformedeınvatamantuniversitare(Popetal.,2010).Datelestudiilordinultimiiani(studiileAPM12)dinRomaniaaratacatineriitindsadepaseascaniveluldeeducatiealparintilor.Dacadintreabsolventiiınvatamantuluisuperioraipromotiei200542,8%aucelputinunparintecustudiisuperioare,dintreabsolventiipromotiei2009,34,6%aucelputinunparintecustudiisuperioare(UEFISCDI,2005–2009).

12 EsteacronimulpentruproiectulAbsolventipePiataMuncii.Detaliidespreproiectsegasescla

adresahttp://www.absolvent‐univ.ro/.

52

Din1990numarulunitatilordeınvatamantsuperioratotcrescutdela186(1990)ajungandlacelmaimarenumarde770deunitatiexistenteın2005.Deatuncinumarulfacultatilorascazutajungandın2013la590deunitati(INS,conformsite‐uluiaccesatıniunie2015).

Figura2.1:UnitatideınvatamantsuperiorınRomaniadin1990panaın2013

Sursa:INS,http://www.insse.ro/cms/accesatıniunie2015

SinumarulstudentilordinRomaniaacrescutandeandela192.810(1990)ajun‐gandlaunmaximde907.353(2007),ın2013ınregistrandu‐se433.234studenti,alab‐solventilorfiindmaimic(INS,conformsite‐uluiaccesat ın iunie2015).46,8%dintreabsolventiideliceuısicontinuaeducatiadupafinalizareastudiiloruniversitare,mareamajoritate(34,7%dinnumarultotal)ısicontinuastudiilecuprogramemasterale,6,5%sereorienteazacatrealtefacultatiundeıncepalteprogramedestudiiuniversitare(saulefinalizeazapecelerealizateınparalel),iar2,6%continuaeducatiadetipuniversitarcuprogramedetipdoctoral.Absolventeledelicentaautendintausormairidicatadeacontinuastudiileuniversitarecuprogramemasterale,iarabsolventiiauoprobabilitateusormairidicatadea‐sicontinuastudiileuniversitarecustudiidoctorale(UEFISCDI,2005–2009).

Figura2.2:NumaruldestudentisiabsolventiınRomaniadin1990panaın2013

Sursa:INS,http://www.insse.ro/cms/accesatıniunie2015

53

Castigurileabsolventilordefacultateledepasesccu66,5%pecelealeelevilorcareauterminatciclulsuperioralliceului,respectivcu67,0%ıncazulutilizariidatelorABF(AnchetaBugetelordeFamilie)(UNICEF,2014).Crestereainvestitiilorınnivelurilein‐ferioaredeınvatamantaducebeneficiiuneiproportiimaimariapopulatiei,datfiindfaptulca,ıngeneral,tineriiceimaisaracisiceidinrandulminoritatiloretniceauputinesansesaajunga lanivelul tertiar.Aceasta ınseamnacaunan ınplusde scoalacresteveniturilesalarialecu8,5%.Inmedie,opersoanacustudiisuperioaresepoateasteptasacastigede1,36orimaimultdecatopersoanacustudiimedii,carelarandulsaupoatecastigade1,17orimaimultdecatopersoanafarastudiimedii.„Beneficiile”studiilorsuperioarecrescodatacuvarsta,ıntimpcebeneficiilestudiilormediiramanconstantelanivelultuturorgrupelordevarsta(Costacheetal.,2014).

Si totusi parcurgerea unei experiente educationale ıntr‐o universitate nu asiguraneaparatsisuccesulinsertieipepiatamuncii.Universitatilenuoferastudentilorcunos‐tintesicompetentetehnicesauspecificeprofesiilorlanivelulcerutpepiatamuncii.Ti‐neriispuncasistemuldeınvatamantsuperioresteinsuficientadaptatlanevoiledina‐micealepietiimunciideoarececurriculaestemaimultteoretica,facandu‐isasesimtanepregatitisilipsitideabilitatilepracticenecesarepepiatamuncii(UNYWR,2011),ma‐joritateaabsolventilorapreciazacanecesaradezvoltareacompetentelorprofesionaleprineducatiesiformarecontinuasidupafinalizareaprogramuluidestudii(UEFISCDI2005–2009).Vomvedeacadesistagiiledepracticasuntobligatoriiprocentulstudenti‐lorcarespuncale‐afostdeajutorunastfeldestagiuestedestuldemic.Unstudiurecentaratacaınceeaceprivestesuccesulprofesionaladusdeouniversitatepentru51,2%dintretineriesteimportantcastudentiiaceleiuniversitatisaaibasansemarisasean‐gajeze imediatdupaabsolvire, iar40,8%spuncaaralegeouniversitatecaresaaibaparteneriatecufirmecareoferastudentilorinternship‐uri(D&DResearch,2015).

2.4. PREGĂTIREA TINERILOR PENTRU INTEGRAREA PE PIAȚA MUNCII 

Integrareasocialaatineriloresteunprocescesedesfasoaraıntimp,peetape,fiecaredineleavandobiectivespecifice:

• tineriitrebuiesaaibaconștiințacafiecarepersoanadintr‐osocietateestedatorsaparticipe,pemasuracapacitatii,aputerilorsale,astatutuluisau,ladezvoltareasiprogresulsocietatiiıncaretraieste;

• tineriitrebuiesaınteleagacafiecaruimembrualsocietatiiıirevinnunumaidrepturicisiobligații,responsabilități,caretrebuiepreluatesiexercitatelanivelulposibilita‐tilorceileconferastatutul,varstasiprofesiunea;

• tinerilortrebuiesaliseacordeposibilitateasa‐si„joacerolul”corespunzator,ınva‐tandu‐isicums‐ofacacatmaibine(DumitrescusiAndrei,1983).

Otranzițiedesucceslaloculdemuncășidrumulspreocarierăınseamnacaloculdemuncasafiecaracterizatde:

1. markeriextrinseci:relatiidemuncastabilesisanuexisteperioadedesomajıntreter‐minareascoliisiintrareapepiatamunciisaudacaacesteasuntinevitabile,safieoperioadascurtadetimp;parcurgereauneieducatiiconexe(perfectionareapersonalasiprofesionalacontinua);aspirareaspreunstatutocupationalcatmaiınalt;existentapachetelorsalarialeextra‐financiaresiveniturimari;

54

2. criteriiintrinseceincludcaracteristicipersonalecumarfisatisfactiamarelaloculdemunca.

Caracteristicile extrinseci si intrinseci al carierelor profesionale sunt interdepen‐dentecumarfiloculdemuncadesuccessisatisfactialoculuidemunca.Abilitatilecareıifacpeoamenisaaibaotranzitiedesucceslavarstaadultacuprindaaveaoorientarebunaasupralumiicalocalincertitudinilor,undefiecaretrebuiesa‐sidezvolteabilitatipentruafacefataprovocarilor.Ceicareauacesteabilitatisuntpersoanelemaiconfor‐tabilecueiınsisipentrucaınmodrezonabilısipotevaluapropriilelorfortesipuncteslabe.Acestiadultipotvizualizaviatalorsisa‐sicristalizezeplanuriledeviataınoptiuniconcretecaresebazeazapesetulpropriudefortepersonalesilimitari,iaraceastaca‐pacitatedea faceacest lucrueste formatdin lumile ıncaretraiesc sideresursele sioportunitatilecarelesuntoferite(SchoonsiSilbereisen,2009).

Otranzitiecusuccescatreunlocdemuncasiocarieraarecaefectasupratinerilorpetermenlungoadaptarepsiho‐socialasiosanatatemaibuna,precumsiobunastare.Dardeschidereapietelorforteidemunca(deciconcurentamaimareıntreoameni ınceea ce priveste angajarea), cresterea nesigurantei si reducerea locurilor demunca(decirataridicataasomajului),precumsilimitareaoportunitatilordeformare,adeter‐minatcatranzitiasigurasidesuccesdelascoalalaloculdemuncasafietotmaidificilapentrutineriideastazi.

Alegereaviitoareiprofesiiesteunprocescomplexcompusdinmaimultifactori:

• vocația:semanifestacaoınclinarespreunanumitdomeniudeactivitate(arta,sti‐inta,tehnicaetc.),caoplaceredeosebita:„chemareanuvinedinlocurimisterioasesinicinusenaste„dinnimic”.Estevorbadeexistentaprealabilaaunoraptitudinipentruunanumitdomeniudeactivitate(nuprofesie,deci),decarefiecareom,ıntr‐omasurasaualta,esteconstientceeacesemanifestamaiıntaiesteplacereadeades‐fasuraoactivitate.Insalucrurilesepotpetrecesiinvers,cinevasafieconstientcaarerealeaptitudinipentruunanumitdomeniudeactivitatesi,deaceea,sa‐iplacasadesfasoareoactivitateınacestdomeniu,facandchiareforturipentrudezvoltareaaptitudinilor.Vocatiapresupunenunumaichemare,aptitudinișiplăcereci siexis‐tentaunuițel.Interactiuneatuturoracestorelementefacecaopersoana,untanar,sa‐si orienteze ıntreaga fiinta catre respectivul domeniu de activitate si, ın felulacesta,seformeaza interesulpentruacesta;exercitareauneiactivitaticoncrete, ındomeniulpreferat,devineoadevaratanevoie,otrebuinta,careledominapecelelaltesipentrusatisfacereacareiasefaceforturi,uneorichiarsacrificii(totulcuplacere,ınsa).Vocatiasemanifestacaoadevaratachemare,unfactorcurolimportant,ade‐seahotarator,ınscoaterealalumina,valorificareasidezvoltareaaptitudinilor.

• aptitudinilesuntcapacitatileunuiomdeadesfasuraoactivitate(saumaimulte)launnivelsuperiorcalitativ,curezultatefoartebune,performantiale.Acestecapacitatinusuntınnascute,cisebazeazadoarpeelementeınnascute,transmiseereditar,denaturaneurofiziologica,ınspecial,cumarfiparticularitatileanalizatorilor(auditiv,vizualetc.)sauceledetipnervos(DumitrescusiAndrei,1983).

Angajatoriisicompaniiledeastazicautatineriorientatispreserviciicucompetentesiabilitaticlardefinitecareıntelegcerintelesiasteptarileangajatorului,tinericareauconduiteeticeprofesionale,odorintamaredealucra,auambitiedeaınvata,suntpunc‐tualisicinstitisiaucomportamenteadecvate.Angajatoriiseasteaptadelatinerisaaibacompetentedebaza(alfabetizare,aritmetica,muncaınechipa,abilitatidecomunicare,

55

derezolvareaproblemelor)sicapacitatedeafolosiechipamentetehnologice.Voroa‐meni tineri caresaarate initiativa,maturitate,pregatirepermanenta (trainabilitate),curatenie,bunemaniere,uninterespentruloculdemuncasirespectpentruautoritate.Muncitoriiıncepatoriaudeficienteınacesteabilitati,iarindustriasiviitoriiangajatoriseasteaptalaomaibunapregatiresiinstruireoferitedescolitinerilorpentruaccesarealocurilordemunca.Angajatoriipreferasaoferecompetenteprofesionalespecificeprinformarealaloculdemunca,darpromovareacompetentelordeinsertieprofesionala,asacumparelesafieperceputedeangajatoripotfiabordatesiınscoli,fiindnevoiedemaimultaeducatieprofesionala(SchoonsiSilbereisen,2009).

Factoriiprecumoportunitatile,relatiile,nivelulsocio‐economicalparintilorcontri‐buiecelmaiputinladezvoltareacarierei,importantefiindcalitatilesiaptitudinilepro‐prii,astaaratarezultateleobtinuteınurmachestionariioamenilorcareaureusitsa‐sifacaocariera.

Intr‐o societate a cunoasterii globalizate, educatia si experienta pe piata fortei demuncadevincelemaiimportantetipuridecapitaluman.Niveluldestudiișiloculdemuncădevinparteacapitaluluiuman,carearputeacresteodatacucrestereaexperienteipepiataforteidemuncasicuvarsta.Oipotezaestecaceicaroralelipsesccapitalulumancumarfitineriicuunnivelscazutalstudiilorsi/saulipsitideexperientasimtimpactulglobaliza‐riimaiintensınsocietatilemoderne;acestiaavandpartedeosituatieaangajariiprecara,flexibilasiincerta(deexemplu,contractpeperioadadeterminata,locuridemuncacuju‐matatedenorma,sauoreneregulatedemunca).Inschimb,ceicustudiisuperioare,sau„lucratoriicucunostinte”auexperientemaifavorabile.Globalizareaaccentueazasauchiardeterminainegalitateaoferindoportunitatimaibunepentrutineriimaibineeducati siconstrangesanseletinerilormaiputineducati(SchoonsiSilbereisen,2009).

2.5. PERSPECTIVE ASUPRA CARIEREI ȘI ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR 

LaınceputdecarieratineriidinRomaniapunmaimarepretpeperspectivauneidez‐voltariprofesionaledecatpecastigulsalarial,desinicipeacestanuılneglijeazaatuncicandvinevorbadepreferinte.Daca ınaintede1990, ınperioadaregimuluicomunistsomajulnueraasadecunoscutsipermis,populatiaactivafiindegalacupopulatiaocu‐pata,dupa1990Romaniaaparcursundrumanevoiosdetranzitiedelaeconomiapla‐nificatalaceadepiata,iarinegalitatilesociales‐auamplificat,adancindu‐seelementelediferentiatoarealestratificariisociale.Caurmareaprocesuluideprivatizaresiarefor‐meloreconomicepiatamunciidinRomaniaafostinvadatademasasalarialadisponibi‐lizata,iardupa2004,cands‐adesfiintatsistemulvizelor(sis‐apermisliberacirculatie)s‐aınregistratundeficitdefortademuncaspecializatasicalificata,piatamunciifiindafectatadetreiformemajore:refugiulınagricultura,instalareaocupariiinformale,emi‐grarea(RotariusiVoineagu,2012).Pescurtsifaraaexemplificacucifreexacte,piatamunciiınRomaniaaaratatastfel:la1ianuarie1990,populatiaactivacivilasiceaocu‐pataaveauaceeasivaloare,la1ianuarie2011,populatiaactivasiceaocupatacivilasca‐zusecuaproape2,5milioanedepersoanecomparativcu1ianuarie1990.Seremarcaexploziasomajului,acestadebutandın1990cuvalorimiciatingandvarfulın1994sicoborandlasfarsitulanului2010(RotarusiVoineagu,2012).Somajuldelungadurata1313 Somajuldelungadurataeconsideratdela6lunisaumaimultpentrucategoriadevarsta15–24

deani,iarsomajuldefoartelungaperioadafiindconsideratdela24deluniınsus,ınRomania.

56

afecteazaınmaimaremasuratinerii,ınanul2003saptedinzecetineriseaflauınsomajpentruoperioadamaimaredesaseluni,scazandla49,5%ın2009,darreprezentand58,8%ın2010.Numarulsalariatilorascazutdrasticcaurmareadesfiintariilocurilordemunca,darauaparutnoiformedeocupare(patroni,lucratoripecontpropriu,lucra‐torifamilialineremunerati),careauajunssareprezintecircaotreimedintotalulpopu‐latieiocupate.Scadereapopulatieicauzatadereducereasporuluinaturalsidefenome‐nuldeemigraremasiva,ımbatranireademografica,pensionarileınmasadelaınceputulanilor’90,participareadinceıncemaimareatinerilorıneducatiasuperioaraaucon‐tribuitsubstantiallareducereaseveraaparticipariipopulatieilapiatamuncii.In2010numarulpersoanelorocupateafostestimatcafiindmaiputincu1,4milioanedeper‐soanecomparativcu1996,populatiadegenmasculinadetinutoponderesuperioara(55,0%ınultimiianiaiperioadei)celeidegenfemininınıntreagaperioada1996–2000,iarceamaimareparteapopulatieiocupateaveastudiimedii.Inintervalul1996–2010proportiatinerilor(15–24deani)ıntotalulpopulatieiocupateapierdut5,3punctepro‐centuale(7,8%ın2010,fatade13,1%ın1996).Tendintarateideocupareapopulatieitinere(15–24deani)afostunadescadere,dela30,5%ın2002la24,3%ın2010(ceamaimicavaloaredinıntregulinterval1996–2010),sensibilmaimicafatade34,0%lanivelulUE27(RotarusiVoineagu,2012).

Oportunitatiledeocupareaunuilocdemuncalimitate,perioadatranzitoriedinvi‐atapecareotraverseaza,lipsadeexperientaprofesionala,nivelulredusdeeducatiesauformareprofesionalasporescrisculexcluziuniitinerilordepepiatamuncii.Primapri‐oritateatinerilor(aproapeotreime)ınviitorulapropiat,conformdatelordinBarome‐truldeopiniepublicadetineret,estegasireaunuilocdemuncamaibun;ınsa14,0%aucaprincipalobiectivsa‐siımbunatateascacalificareaprofesionala.Majoritateatinerilor,respectiv62,0%,consideracasprijinulpentrutineretalautoritatilorpubliceartrebuisafieacordatınprimulrandınvedereaaccesuluilaunlocdemunca(MTS,2013).Deasemeneaenevoiecaguverneledintoatetarilesainvesteascafinanciarsisocialıntineripentrua‐siputeadovedipotentialullorıntranzitiasprematuritatesipentruadevenicetateniactivisiimplicatiınsocietate(UNYWR,2012).Fatadeoratatotalaasomajuluilanivelmondialde6,3%,ratasomajuluiınrandultinerilorlanivelmondialafostde12,7%,ın2009,reprezentand75,8milioanedesomeri,fiindceamaimarecrestereanu‐aladinultimii20deanidecandexistaestimariglobale(UNWYR,2013).In2010ınUE,aproximativ5,5milioanedetinerierausomeri,ceeaceınsemnaca1din5cetatenieu‐ropenisubvarstade25deani,nuısiputeagasiunlocdemunca,desisi‐arfidorit.Ratasomajuluiınrandultineriloreradepeste20,0%,dublucatpentrutoategrupuriledevarstalaunlocsideaproape3orimairidicatadecatıncazulcelordepeste25deani.Somajulınrandultineriloraatins24,0%ın2014(72.300miiconformServiciulPublicdeOcupare(SPO)(CE,2014,SWD424final),situandu‐seastfelcumultpestenivelulsomajuluitotalsiprezentandvariatiiregionale(CE,2015,SWD42final).Cu8,4%ratadeocupare,tineriide15–19anisuntaproximativlajumatateaniveluluieuropean‐doarcevamaimultde1din3tineriromanide20–24deanisuntocupatifatadeaproximativjumatatedintretineriieuropeni;67,5%dintretineriiromanide25–29deanisuntocu‐patifatade72,1%dintretineriieuropeni.TineriidinRomaniaauaccesmaitarziusiınmasuramaimicalapiatamunciiiarveniturileobtinutesuntmaiscazute.Astfel,Roma‐niaarecelmairidicatniveldesaracieatinerilorıntre18–24carelucreaza:30,7%dintreacestiaerausaraci ın2011(peansamblulpopulatieiangajatenivelulestede19,0%)desiaveauunlocdemunca,ıntimpceınUE‐28valoareaestede11,2%(MTS,2013).Chiarsidacamuncesctineriitotsuntexpusirisculuidesaracie,suntdate(COM,2010–

57

758:4)carearatacaunudinzecetinericarelucreazacontinuasatraiascaınsaracie,ceeaceilustreazafaptulcasicalitateaintegrariitinerilorpepiatamunciitrebuiesafieımbunatatita. O mare parte a somajului ın randul tinerilor este cronicizat, prelun‐gindu‐sepentrumaimultde1an43,3%dintotalulsomerilorıntre15si24deanisuntsomeripetermenlung.Ratasomajuluidelungadurataınrandultinerilorde15–24anierade13,3%,fatade3,2%peansamblulpopulatieiactive.Unnumarconsiderabildetinerineocupati,atatdingrupadevarsta15–24anicatsidingrupadevarsta25–34ani,aurenuntatsamaicauteunlocdemunca(fiecredcanuexistalocuriliberesaunustiuundesacaute,fienusesimtpregatitiprofesionalsaucredcanuvorgasidincauzavar‐stei,sauaufostdescurajatideesecullacautarileanterioare)(MTS,2013).Conformunuistudiurecent,duratamediedegasireaunuilocdemuncaesteıntre1si4luniınopiniaa5din10tineri,pentru13,4%dintretineriaceastaperioadanudepasesteoluna,ıntimpcepentru2din10tineriacestprocessepoateıntindepeoperioadadepeste6luni(iVox,2015).

Inoctombrie2013,peste5milioanesijumatate(5.657.000)detineri(sub25deani)erausomeriınUE‐28,ratasomajuluifiindde23,7%,astaaratadateleEurostat.Celemaimicirates‐auınregistratınGermania(7,8%),Austria(9,4%)siOlanda(11,6%),iarcelemairidicateınGrecia(58,0%),Spania(57,4%)siCroatia(52,4%).InRomaniaafostde23,3%(EUROSTAT,2013).ConformdefinitieiEurostatdoifactoriexplicacumestema‐suratsomajulınrandultinerilorınUniuneaEuropeanasicumrateledesomajınrandultinerilorsuntafectatedetranzitiatinerilordelascoalalapiataforteidemunca.Primulsereferalacrestereaabruptaaparticipariipepiatamunciiıntrevarstade15–24deani.Aldoileafactorsereferalafaptulcatineriidinaceastacategoriedevarstacaresuntıneducatiepotfiangajatisauneangajati,deciesteosuprapunereıntrepiatamunciisiedu‐catie.

Dacaanalizamratasomajuluiınrandulpopulatieicuvarsteıntre20si34ani,con‐statamcasituatiaRomanieiestefrapantacomparativcualtetarialeUE.Ratasomajuluilagrupadevarsta20–34aniınRomaniaestemaimicadecatmediaUE,indiferentdeniveluldeeducatie,valoareaputandfimotivatadeexistentaunuisectorpublicimpuna‐tor,darsideaspectecetindecolectareadatelorsimetodologiautilizataınanchete.Oaltaexplicatie(siceamaisubstantiala)sereferalafenomenulmigratieiinternationale,fiindca,laoraactuala,peste3milioanederomanitraiescsaulucreazaınstrainatate(ınspecialınspatiulUE)(Costacheetal.,2014).

ToatestateleUEartrebuisaseasigurecatineriibeneficiazadeoofertademuncadecalitate,deunprogramdeformarecontinua,deoofertadeuceniciesaudeunstagiu,ıntermendepatrulunidelaiesireadinsistemuldeınvatamantsaudelapierderealoculuidemunca.Conceptuldegaranțiepentrutineret,afostfolositdeConsiliulNordicıncadin1981 siestedefinitca„osituațiesocială încaretuturortinerilor lisegaranteazăoportunitățirealede învățare,deformareșide încadrare înmuncă, înconformitatecuaspirațiile,cucapacitățileșicuintereselelorpersonaleșicunevoileșicuobiectivelesoci‐etății”(CE,2012,SWD409final).Scopulgarantieiesteacelacaniciuntanarsanufielasatlavoiaıntamplarii,iarceicarenuaureusitsaobtinaoofertaprinforteleproprii,sapoatabeneficiadeoofertademunca,deformarecontinua,deuceniciesaudestagiu(CE,2012,SWD409final).Desienevoiedeomonitorizareaacestortinerisideinter‐ventiegenerala,tineriinuformeazaungrupomogendeoareceprovindinmediisocialediferitesiınplusenevoiedeoatentiespecialaacordatatinerilorexpusirisculuideaintrasaudearamaneıncategoriaNEET.ExperientaSuedieidemonstreazacaplasareatinerilorıntr‐untimpscurtarputeasanuoferesolutiipetermenlungsicatrebuieluate

58

ınconsiderareproblemeledeordinstructuralprecumcelelegatedecompetentesica‐lificari (CE,2012,SWD409 final).Sunttinericarenupreferasase ınregistrezeca sisomeridatoritastigmatizarii, iarpentruıncurajarealordeafaceacestpasoposibilasolutiearfisensibilizarealorprinmediatizareaavantajelor ınurmaınregistrarii laoagentiepentruocupareaforteidemunca(CE,2012,SWD409final).Printrebeneficiileevitariisomajuluiınrandultinerilorarfievitareadeteriorariicompetentelor,veniturimari,veniturifiscalemaimarisicontributiimaimarilaasigurarilesocialesimaiputineproblemesocialesidesanatate(CE,2012,SWD409final).Existaestimaricarearatacaprobabilitateacatineriiafectatidesomajsacunoascapenalizarilanivelulsalariului,deexemplu,saselunidesomajlavarstade22aniaudrepturmareoremuneratiemaimicacu8,0%lavarstade23ani,precumsioremuneratiecu2–3%maimicalavarstade30–31deani(CE,2012,SWD409final).

Delaınceputulanuluisipanalasfarsitulluniiaugust201358.099deabsolventierauınevidenteleAJOFMdintrecare1776detineriprimeauindemnizatie.Ceimaimultis‐auınscrisınlunaiulie,39.038dincare35.875suntproaspatabsolventicareimediatdupaexamenulmaturitatiiaualesacestdrum,iarınaugusts‐auınscris14.861,dincare8.943absolventideliceu.Inceeaceprivestesomajuldelungaduratalafineleluniinoiembrie2013seaflauınregistratiınevidenteleANOFM17.403tinerisub25deaniaflatiınso‐majdepeste6luni(ceeacereprezinta18,5%dintotalulde93.639somerisub25deani(ANOFM,2013). Inultimii5ani ınRomaniarata somajuluiaavutcelmairidicatnivelınrandultinerilor(15–24ani)aceastasituandu‐seınintervalul19,2%(ıntrimes‐trulIIın2009)si25,4%(ıntrimestrulIVdin2011).In2013ınprimele2trimestreratasomajuluiınrandultinerilorsub25deaniafostde23,8%respectivde23,3%.

Romaniasi‐apropusprinPlanulNationaldeDezvoltare,otintapentru2015,aso‐majuluiınrandultinerilorıntre15–24anide19,5%carenuputea„recupera”diferentasubstantialafatademediaUniuniiEuropene(EU27,2004–18,6%;RO,2004–21,0%)(Popetal.,2010). Indeplinireaobiectivelorcuprinse ınPNDreferitoare la integrareatinerilorpepiatamunciiafostıntarziatadecontinuareformaasistemuluideınvata‐mantromanescsidecrizaeconomica(Popetal.,2010).In2012,tineriiıntre18–24deaniauınregistratorataridicataasaracieide31,4%,ratasaracieicrescandsemnificativıntimp,cu7puncteprocentualeınperioada2008–2012dela24.4%ın2008la31,4%ın2012(MMFPS,2014).Inanul2012ratapersoaneloractiveocupateıntre15–24deanierade23,9%(69,1%persoaneinactive),iarasomerilorcuvarstacuprinsaıntre15–24deaniera7,0%.Ingrupadevarsta15–24deanioratamaimareapersoaneloractiveocupateeraınrandulbaietilor(35,3%fatade26,2%),maimareınrandulpersoanelordinmediulrural(37,0%fatade25,3%ınmediulurban)(INS,2013).Intimpulcrizeieconomice,situatiatinerilordepepiataforteidemuncas‐adeterioratsiaconduslaocresterearateisomajuluicu5,0%ıntre2008si2013,ajungandla23,6%(MFE,2014).In2014ratasomajuluiınrandultinerilor(15–24ani)lanivelulUE28erade21,9%cu1,6puncteprocentualemaimicafatadeceadin2013siınscaderepentruprimadataınultimii6anidelaıncepereacrizeifinanciaredin2008.LanivelulUE,15tariseconfruntacuratealesomajuluicaredepasescmediaUEprintrecaresiRomania(24,0%),situatiaıngrijoratoare fiind ın tariprecumSpania siGrecia,undepeste50%dintretineriicuvarstacuprinsaıntre15–24deanisuntfaraunlocdemunca(53,2%respectiv52,4%)(Eurostat,2015). Inceeacepriveste somajul ınrandultinerilor(15‐24ani),daca ınanul2000acestaerade18,3%siseaflasubmediaUE27(18,4%)ınanul2010nivelulsomajuluiınrandultinerilordinRomania(22,1%)depaseamediaeuropeana(20,9%).Dupaanul2008,seobservaocrestereaccentuataarateisomajuluiınrandultinerilor

59

dela18,6%(2008)la23,7%(2011),ocresterecomparabilacuceaınregistratalanivelUE27(de5,1pp.). Inanul2012, rata somajului ın randul tineriloraveavaloareade22,7%,ınscaderecu1punctprocentualfatadeanulanteriorsifoarteapropiatademe‐diaeuropeana22,8%,darmultsubnivelulınregistratınstatemembreprecumGrecia(55,3%),Spania(53,2%),Portugalia(37,7%)siItalia(35,3%)(MMFPS,StrategiaNați‐onalăpentruocupareaforțeidemuncă2014–2020).

2.6. LEGISLAȚIA PRIVIND MUNCA ÎN CAZUL TINERILOR 

Conformlegislatieinationaletinerisuntcetateniiactivicuvarstacuprinsaıntre14–35deani(LegeaTinerilor350/21/7/2006,Art.2,Alin.2lit.a).Desipentrutineriisub18ani,darpestevarstadeabsolvireascolii,angajatitemporar,lasfarsitdesaptamanasaupeduratavacanteiscolaresaucareurmeazacursurideformareprofesionalasiucenicielaloculdemunca,darsipentrutineriicareefectueazaomuncaocazionalapeduratascolarizariiexistaoDirectivaaConsiliului94/33/EC(JurnalulOficialalComunitatiiEu‐ropene,1994),carestabilestecerinteleminimeprivindexpunerealapericolesiprogra‐muldelucru,ıncadrulstatelormembreUEcarepermitcopiiloraflatisubvarstaminimanationaladeabsolvireascoliisamunceasca,pentrumultidintreeienecesaracunoas‐terealegislatieinationale.

InRomania,ıncadrareaınmuncaapersoanelorsubvarstade15aniesteinterzisa(Art.13alin.3).Oricepersoanadobandestecapacitatedemuncalaımplinireavarsteide16ani(Art.13alin.1),darpoateıncheiauncontractdemuncaıncalitatedesalariatsi la ımplinireavarsteide15ani, cuacordulparintilorsaual reprezentantilor legali,pentruactivitatipotrivitecudezvoltarea fizica,aptitudinile si cunostintelesale,dacaastfelnuıisuntpericlitatesanatatea,dezvoltareasipregatireaprofesionala(Art.13alin.2),iarıncadrareaınmuncaınlocuridemuncagrele,vatamatoaresaupericuloase14sepoatefacedupaımplinireavarsteide18ani;acestelocuridemuncasestabilescprinhotarareaGuvernului(Art.13alin.5)(Conf.CoduluiMunciidin18/5/2011).Exista,ınsasialtearticolecarevizeazatineriisub18ani:art.112(cuprivireladuratatimpuluidemunca),art.114(despretimpuldelucrusuplimentar),art.134(referitorlapauzademasa)siart.147(despreconcediuldeodihnasuplimentar)dinCodulMunciiactua‐lizatınanul2015.Nulipsesccercetarilecareaudoveditfaptulcaexistaadolescenticaremuncescdelavarstefragede,astfelcaıntr‐unstudiupe1720deelevideclasaaVII‐a,cuvarstede13–14ani47decopiiaudeclaratcamuncescsaaducabaniıncasa.Autoriistudiuluiauvenitsicuoexplicatieaacestorrezultateargumentandca„astfeldecazuriprovindinfamiliidezavantajatesocialsaucuosituațiespecială,pentrucămajoritateaacestorrăspunsurisuntaleunorelevidin familiidinmediulrural, familiicumaimulțicopii,familiiîncarenuesteangajatniciunuldintrepărinți,familiiîncarepărințiiauunnivelprimardestudii,saudinfamiliicuproblemedesănătate,saucuodotareslabăcubunurișifacilitățiculturale”(NegreanusiIonescu,2006).

14 Suntacelelocuridemuncaceimplicaexistentaunorfactorinocivi–fizici,chimici,biologicice

auunefectasupraorganismului(Art.2,alina.),locuridemuncaceimplicaosolicitarener‐voasadeosebita,atentiefoarteıncordatasimultilateralasauconcentrareintensasiunritmdelucruintens(Art.2alin.e)silocuridemuncaceimplicaosolicitarenervoasa,determinatadeunriscdeaccidentaresaudeımbolnavire(Art.2alin.f)conformLegii31/1991privindstabi‐lireadurateitimpuluidemuncasub8orepezipentrusalariatiicarelucreazaınconditiideo‐sebite,grelesaupericuloase.

60

Rezultateleobtinuteınurmachestionariioamenilorcareaureusitsa‐sifacaocari‐erademonstreazacafactoriiexterniprecumoportunitatile,relatiile,nivelulsocio‐eco‐nomicalparintiloraucontribuitcelmaiputinladezvoltareacariereilor,esentialefiindcelecaretindepropriilecalitati siaptitudini.Calificareasicompetentaauramasele‐mentedeterminantepentrureusitaocupariiunui locdemunca,darauaparut siele‐mentenoi:initiativa,creativitatea,flexibilitatea,autonomia,dinamismul,responsabili‐tateaetc.(Brigitte,2005).Stagiiledepracticasivoluntariatul,inclusivantreprenoriatul,suntoportunitatipecaretineriileiauıncalculpentrua‐sidezvoltaabilitatiledeviatasia‐siımbunatatiiperspectiveledeangajare.Atitudinealoresteaceeadeafiactivi,maidegrabadecat„astalocului”.Constientizeazacaperseverenta,experientasientuzias‐mulparaficalitatiledepeurmacaroravoraveabeneficiiınviitor(UNYWR,2011).

2.7. VOLUNTARIATUL, STAGIILE DE PRACTICĂ ȘI ANTREPRENORIATUL 

Voluntariatulsistagiiledepractica,inclusivantreprenoriatul,suntoportunitatipecaretineriileiauıncalculpentrua‐sidezvoltaabilitatiledeviatasia‐siımbunatatiiperspec‐tiveledeangajare.Conformunuistudiurecent,doar26,2%dintretineriauparticipatlaun internshippeoperioadadeterminata ıncadruluneicompanii, iar7din10tinerideclaracapeviitorarfiinteresatidedeschidereaproprieiafaceri,22,6%sedeclarane‐sigurideabilitatileantreprenoriale,fiindnehotarati, iar7,0%nudorescsaunuauınplandeschidereaproprieiafaceri(iVox,2015).

Fiecaeprivitcamuncaneplatita,casicomportamentactivistsaucamoddepetre‐cereatimpuluiliber,voluntariatulafacutsifacepartedintoatesocietatileumane.Din2014,ınRomaniavoluntariatulestereglementatprinLegeanr.78/2014siestedefinitcaactivitatedeinterespublic(Art.3,alin.b),desfasuratadinproprievointacelepoatefidefolostinerilorcamodutildepetrecereatimpuluiliber,darpentruaficertificat(Art.9alin.3)casiexperientaınmunca(profesionalasi/saudespecialitate)enevoiecaactivitatearealizatasa fie ındomeniulstudiilorabsolvite(Art.9,alin.4dinLegeaVoluntariatului).Prinimplicareaıntr‐oactivitatedevoluntariat,tineriiısipotdezvoltaabilitati personale, pot simti un sentiment de responsabilitate civica si altruism, auoportunitateadeaınvatalucrurinoi,deadezvoltalegaturisocialesiafimaibineori‐entatiınalegereamotivatiilorprivindcarieraprofesionala(Smithetal.,2010).

InıntreagaUEseacordaimportantatotmaimarestagiilorsiexperienteipracticelaloculdemuncafiindinstrumentecare‐iajutapetineriisomerisauabsolventiıntran‐zitiacatreunlocdemunca.InprezentınRomaniaexistaopenuriedestagiipedeopartecaurmareaputinelorparteneriate ıntre ıntreprinderi si institutiilede ınvata‐mant,iarpedealtapartedatoritafaptuluicaangajatoriisuntscepticiınprivintaasi‐gurarii competentelorprofesionalede catre institutiilede ınvatamant acordate stu‐dentilor,omasurafiindaceeaaconsolidariiparteneriatelorsiaincluderiistagiilorınprogrameledestudiu.Dacastagiiledinprogrameledeınvatamant(superior)benefici‐azadeomaibunareglementare,celeoferiteocazionaldeangajatoritinerilordupaab‐solvire,tindsafiemaiputinreglementate.InsudulsiestulEuropeistagiilesuntspriji‐nite prin Fondul Social European, fiind stimulate prin subventiile acordateangajatorilor,princontributiilaplataasigurarilorsocialesauprinacordareadecom‐pensarisiindemnizatiidirectcatrestagiari(SWD,2012–99final).Desistagiilearpu‐teadeterminacrestereaaccesuluitinerilorpepiatamunciiprintranzitiadelacunos‐tintele teoretice dobandite pe parcursul educatiei, la aptitudinile si competentele

61

necesarelaloculdemunca,tariprecumAustriasiFrantaauraportatutilizareaabuzivaastagiilorcafiindosursaieftinasaugratuitademuncadecatreangajatori,stagiariifiindsolicitatisapreiasarcinicarenucontribuielaevolutiadezvoltariilorprofesionale(CE,2012).Poatecelemaipreferatestagiipentrutinerisuntceleınstrainatate.Con‐formeuro‐barometruluiTineretulînmișcare(CE,2011)printreavantajeleenumeratedetineriınurmaefectuariiunuistagiuınstrainatate,pelangaımbunatatireacompe‐tentelorlingvisticesiacelorprofesionalesideformarespecifice,acestiamentioneazasicompetentelesocialecumarfimuncaınechipa,ıncredereaınsinesiadaptabilitatea,care sunt considerate esentiale pentru reusita tranzitiei ıntre educatie si un loc demunca(SWD,2012‐99).Inprezentexistaocartaeuropeanaastagiilor(CE,2015b).Sitotusimobilitatileınstrainatatenusuntasadeobisnuiteprintrestudenti,doar11,7%dintreabsolventiipromotiilor2005si2009aubeneficiatdemobilitatiınstrainatate(12,5%dinstudentiipromotiei2005si11,5%dinstudentiipromotiei2009),procen‐tele fiind similare si pentru promotiile 2006 si 2010 (12,4%din studentii cohortei2006si12,1%dintrestudentiicohortei2010).Aproximativ1din9absolventi,fiecavorbimdepromotiile2005sau2006,fiecavorbimdepromotiile2009si2010aupar‐ticipatlamobilitatiınstrainatate(UEFISCDI,2006–2010).

Incontinuarevomdefiniinotiuneadestagiuasacumesteelreglementatındocu‐menteleoficiale.Inprezentexistaoconfuzieıntretermeniistagiu,practicăprofesionalăsiucenicie.Stagiulesteopracticaprofesionalacareincludeocomponentadidactica(caparteaprogrameidestudiusaunu)sicareestelimitataıntimp.Scopulacestorstagiiestedeaajutatranzitiastagiaruluiıntreeducatie siunlocdemuncaprinasigurareaexperienteipractice,acunostintelorsicompetentelorcarecompleteazaeducatiasate‐oretica.Stagiilefacpartedinprogrameledeınvatamantsuperior,iaruceniciadesiareobiectivesimilarecuceledescrisemaisus,esteoformaresistematica,petermenlung,pentruoocupatietehnicacuperioadealternativelaloculdemuncasiıntr‐oinstitutiedeınvatamantsauuncentrudeformare(CE,2012,SWD–99final).Stagiiledepracticasunttotmaidesurmatedecatrestudenti,ınsanuaudevenitoobisnuintaınRomania.Maimultdejumatate(56,6%)dintreabsolventiianului2005aufostimplicatiobligato‐riuınstagiidepracticapeparcursulstudiilorcomparativcudoar48,3%dintreabsol‐ventiianului2009,darprocentulascazutlaunsfertıncazulabsolventiloranului2006(25,3%) si25,6%dintreabsolventiianului2010declaracapeparcursulstudiiloraufostimplicatiobligatoriuınstagiidepractica(UEFISCDI,2006–2010).

Pentrutinerimaiexistasivariantastagiuluideinternship.Prinstagiuldeinternship(USR,2015),s‐areliminaproblemalegatade„experienta”atuncicandvinevorbadetineri, acestora cerandu‐li‐se la angajare „experienta” pe care angajatorii punmarepret.Persoaneleıntre16si35deaniarurmacaıncadruluneiorganizatiigazda,prinstagiuldeinternship,saaprofundezecunostinteleteoreticesisa‐siımbunatateascaap‐titudinilepractice.Stagiuldeinternshipartrebuiremuneratcusalariulminimpeeco‐nomie,perioadaartrebuiconsiderataatatvechimeınmuncacatsivechimeınspecia‐litate. Legea Internship‐ului, ce urmeaza a fi adoptata ın Romania are ca implicatiisocialesieconomiceincluziuneatinerilorpepiatamunciiındomeniulıncaredoban‐desccunostinteteoretice,scadereasomajuluiprinsporirearateiangajabilitatiiınran‐dultinerilor,pregatireatinerilorınconformitatecucererile sirigorilepieteimuncii,sporireagraduluidecompetitivitatepepiatamuncii.Prinefectuareaunuistagiuarelocfacilitareasistimulareaaccesuluistudentilorsiabsolventilorpepiatamuncii,astfelcauntanarısipoatedezvoltaaptitudinileprofesionale,areocaziadeaprestaomuncasideasefamiliarizacucerintelepietii,areposibilitateadeacunoastespecificulunei

62

organizatiipentruastiınviitorıncedirectiesa‐sicreezeocariera,poatedobandiex‐perientasivechimeınmunca.Inbazaunuicontractdeinternshipcepoateduramaxim12luni,internulpoatefiremunerat(darnuobligatoriu)cucelputinvaloareasalariuluidebazaminimbrutpetara,programulfiinddemaxim8h/zi,40h/saptamana,iarlasfarsitulperioadeivaprimiiuncertificatcareatestaperioada,activitatilesivafieva‐luatprintr‐onota(MMFPSPV,Garanțiapentrutineret).CercetarilecareauinvestigatparereatinerilorprivindsolutiiledereducerearateisomajuluiauconstatatcaacestiaauidentificatcreareadeIMM‐uricaunmijloceficacepentruadepasirateleridicatealesomajuluisiconditiileprecaredemunca,daraumentionatcaadeseasuntdificildeaccesatinformatiilecuprivirelainitiativeleantreprenorialesauoportunitatiledefi‐nantareaunorideideafaceri(UNYWR,2012).

2.8. SEMNIFICAȚIA MUNCII PENTRU ADULȚI ȘI TINERI 

Amextrasdinliteraturadespecialitatecatevadintresemnificatiilemunciipentruadultisitineripecareleprezentammaijos,astfelcamuncareprezinta:

• principalulmijlocalauto‐exprimarii(SchoonsiSilbereisen,2009);

• sursadesatisfactieavietii(SchoonsiSilbereisen,2009);

• reprezintaunpasmarespreindependenta,autonomiesimaturitate(AdamssiBer‐zonsky,2006).

• ındeplinesteo„necesitatepsihologica”;

• sursaprincareoameniiısipotgasisensulınviatalor;

• afiflexibil,a‐ticonstruiunCVvariat,a‐tiasumariscurisia‐ticonstruiocalificare,necesarepentruaficapabildeaschimbaloculdemuncasideaaveacompetentedetransfer(Hendersonetal.,2007);

• omodalitatedeaınvatadespremodulıncaresateintegreziınlumeaadultilor(Hen‐dersonetal.,2007);

• unmijlocdeıncrederepersonalasiautoritate(Hendersonetal.,2007);

• deareducedependentadeparinti(Hendersonetal.,2007);

• ıntelegereaierarhiilorsociale(Hendersonetal.,2007);

• ascapadenecazuri(Hendersonetal.,2007);

• unpunctdereperimportantsprematuritate(Hendersonetal.,2007);

• unmijlocdealeganoiprietenii(Hendersonetal.,2007);

• oformadepetrecereatimpuluiliber(Hendersonetal.,2007);

• procesuldeadevenimaiıncrezator,castigandunvenitindependent,aınvatacumsavorbesticuoamenii(Hendersonetal.,2007);

• ıiajutapeadolescentisadevinamairesponsabiliatuncicandmuncindaducocon‐tributielabunastareafamilieilor(Steinberg,2008);

63

• aınvatalucruriprecumpunctualitateasaumoduricumsalucreziefectivcustrainii(Steinberg,2008);

• a ınvatavaloareabanilor:oferaoportunitatidea ınvatacumsa ımparti,salvezi sicheltuibaniiınmodresponsabil(Steinberg,2008).

Insocietatilevestice,ıntelesulmunciisefaceınfunctiedediviziuneasocialaprecumgen,clasasocialasauetnie.Feteleautendintadealucramaimultamuncainternadecatbaietii.Tineriidinclasamuncitoarecontribuiecucastigullorsalarialdinmuncalabu‐getulfamilieiıntimpcetineriidinclasademijloccheltuiebaniipeactivitatidepetre‐cereatimpuluiliber.Inaltecomunitatitineriiseasteaptasalucrezemulteorelaaface‐rea familiei ınca din copilarie. Locul de munca se ıncadreaza ın cursul vietiicontemporane:copiiisejoaca,apoi„muncesc”lascoalasiapoicandajungmaimariısiiaulocuridemuncacujumatatesaunormaıntreaga.Statutuldeadultesteasociatcuunfeldeindependentafinanciaraposibilaprinmuncaplatita.Daracestpunctdevedereesteeurocentricsiunulcarenuseaplicalaomarepartealumiiistoricesaucontempo‐raneitatii(Kehily,2007).

Desi,experienteledemuncatimpuriialetanaruluiapardemulteoriıncadrulfami‐liei,candafacetreburileıncasasiaprimiioreactiedinparteaparintilorpotfiprimeleexperientedemuncaaletinerilor,aaveao„slujbaadevarata” siaprimiibanipentrumuncaprestata reprezintaunpasmarespre independenta, autonomie simaturitate(AdamssiBerzonsky,2006).

Tinerii exploreaza informal lumea muncii prin activitati vocationale, cum ar fihobby‐urilesiactivitatilerecreativesidobandesccunostintedespreprofesiiprintemelepecarelestudiazalascoala,iaractivitatiledepetrecereatimpuluilibersuntalesepebazaacelorasifactoridepersonalitatesiaintereselorcaredeterminaoeventualaselec‐tareauneiocupatii(AdamssiBerzonsky,2006).

Preocupareapentrualegereauneioptiuniprofesionalelucidesiconstienteıncepepela11–12anisisedezvoltatreptat,pela16–18anicandapareconstiintasicapacita‐teadeautocunoastere,candtanarulısipoateconstruiunidealdeviata,ımbinandsisin‐tetizandcalitatilemaimultormodele.Modelulsauidealulacinesiceeacevreasafiepoatefi,pentruuntanar,dominatdeaspectulprofesional.Untanarpoateaveacaidealexercitareauneianumiteprofesii(inginer,medic,mecanic,chimist,economist,cerceta‐torıntr‐unanumitdomeniuetc.)pentrumotiveprecum:renumelepecarel‐adobanditunsavantprinexercitareaprofesieirespective,actualitateaprofesiei,semnificatiaeiso‐ciala,viitorulei,convingereacaestecaleaceamaibunaderealizaresiafirmareaper‐sonalitatii,devalorificareaunorcapacitati,desatisfacereaunorinteresesuperioare(DumitrescusiAndrei,1983).Sitotusiunlocdemuncăidealparecanuexista,ınopiniatinerilor.„Loculdemuncaideal?Poateıntr‐olumeideala”,uniitinericonsiderandcanicilanivelimaginarnupoateficonstruitunlocdemuncaideal(Popetal.,2010).

Desimajoritateatinerilorconsideracarieracafiindcelmaiimportantlucruınviata,putinisuntceicareauunplanalcariereilorsistiucarelevafiurmatorulpasındezvol‐tareaei.Caracteristicaesteamanareadeciziilorreferitoarelacarierasiexistentaunuimareprocentdeincertitudinepentruactiunileviitoare(Brigitte,2005).Sondajeleefec‐tuateınrandulelevilordeliceuaratacaacestiapotenumeraunnumarrelativmicdeprofesii,functiisaumeseriisiauputineinformatiidesprecontinutulmunciipresupusdeexercitareaacestoractivitati.Inastfeldesituatii siariaoptiunilorlorprofesionale(realistesijustificate)esterestransa,faptcareareimplicatiinefasteasupracariereipro‐fesionaleulterioare,carevafimarcatadealegerigresite,esecuri,insatisfactii,frecventeschimbarialeslujbeloretc.(Brigitte,2005).

64

Muncapoatefiunreperimportantsprestatutuldeadultdeoarececontribuielasen‐timentuldecompetentasidematuritate.Statutuldeadultesteasociatcuunfeldein‐dependentafinanciaraposibilprinmuncaplatita.

Prinexperimentareauneimunciplatite,tineriiiauınconsiderareınmodserios,demulteoripentruprimadata,cineardorisafie(sausanufie),saucinearputeafipepiatamuncii(AdamssiBerzonsky,2006),iardeciziiledecarieraulterioaresuntinflu‐entatedeexpunerealaactivitatidemuncapecaretineriile‐auavutanterior(SchoonsiSilbereisen,2009).

Valorilesicomportamenteleprofesionalealeparintilorsunttransmiseınmultemo‐duriurmasilorlorıntimpulcopilarieisiadolescentei,aceastaeste„ipotezadelegaturaocupationala”(occupationallinkagehypothesis),careafostformulatapentruaexaminamodulıncarecopiiisiadolescentiiacordavaloaremuncii.Deexemplu,parintiiıncura‐jeazasiauinfluentaasuprasuportuluiaspiratiilorprofesionalealeadolescentilorsiarealizarilorlor,ındirectiicaresareflectevaloriledelucrualeparintilor.Cercetarilere‐centeausugeratcaprocesuldetransmitereavalorilordelaparintilacopiiimplicare‐latiicomplexe,carepotfidiferitedelamama‐fiicasidiadatata‐fiu(AdamssiBerzonsky,2006).Fetelesibaietiidetinvaloridiferiteasupramuncii.Baietiipreferavalorileextrin‐seci si instrumentalecumarfisigurantaloculuidemunca,asumareaderiscuri sire‐compensefinanciareridicate,ıntimpcefeteleautendintadeapreferavaloriexpresivesisociale,cumarfiprieteniasialtruismul(AdamssiBerzonsky,2006).Valorificareapecaretineriiodaudiferiteloraspectealemunciiaratacaacestiaacordaovaloaremaimicaaspectelorperifericealemuncii(statut,putere,prestigiu)sipunmaimultavaloarepe aspecte centrale alemuncii cum ar fi creativitatea, realizarea si auto‐dezvoltarea(AdamssiBerzonsky,2006).

Munca ındeplineste o „necesitate psihologica”, iar persoanele care nu percep camuncaloraresenssiunscoppentruviatalornuvormunciipananuvorfilacapacitateadeplinadeamuncii.Muncapoatefiosursaprincareoameniiısipotgasisensulınviata.Muncaprinobiectivesiprinfinalizarealorleinsuflaoamenilorunsentimentdesatis‐factie sivaloare.Faramuncaoameniipotsimticaauoexistenta fararost. Inceeaceprivestesensulvietii siamunciiadultiiemergentiauasteptarimaimaridelamuncadecatauavut‐oparintiilorsitindsa‐sischimbelocuriledemuncapentruagasiacellocdemuncacareıiımplinestepentrucaınsocietatileindustrializatetineriisuntıncurajatidea‐sialegeloculdemuncadintr‐ovarietatedeposibilitatiocupationale,acestlucruıifacepetinerisaısidoreascaacellocdemuncacareesteconformevaluariilorınceeaceprivestetalentelesiintereselorlor(MayselesssiKeren,2014).Pedealtapartetineriiconsideracaestemaigreupentruaobtineunlocdemunca,chiarsiınmuncinecalifi‐cate,decatafostpentruparintiisibuniciilor,ceeacedeterminasomajextinssiinacti‐vitate.Experienta ınmuncararareunefectdetransformare,ceicuuncapitalsocialpotrivit(retelefamiliale/scolare,profesori)aureusitsaobtinacelemaibunelocuridemuncaıntermenideacumulareacunostintelorpepiataforteidemunca,dezvoltandnoiretelesiımbogatindu‐siCV‐ul.Inschimbceicumaiputineresursesicumaiputinereteletindsaajungaınacelelocuridemuncapart‐timecaresuntdisponibilepentrueilanivellocal(Hendersonetal.,2007).

Tineriiataseazaoseriedesemnificatiidiferitepentrumuncaplatita:uniivorbescıntermenideafiflexibili,dea‐siconstruiunCVvariat,dea‐siasumariscurisia‐siconstruiocalificare,necesitateadeaficapabilideaschimbaloculdemuncasideaaveacompe‐tentedetransfer.Experientamunciiarputeafiomodalitatedeaınvatadespremodulıncaresaseintegrezeınlumeaadultilor,unmijlocdeıncrederepersonalasiautoritate,

65

deareducedependentadeparinti,ıntelegereaierarhiilorsociale,ascapadenecazuri,unpunctdereperimportantsprematuritatesauunmijlocdealeganoiprietenii(Hen‐dersonetal.,2007).Muncaarputeafivazutadeasemeneacaoformadepetrecereatimpuluiliber.Procesuldeadevenimaiıncrezatori,castigandunvenitindependent,aınvatacumsavorbeascacuoameniisuntatributementionatedetinerisipecarele‐aufolositextinzandu‐leınviatalorsociala.Acesteelementearputeafivazutecaocontri‐butielasentimentuldecompetentasidematuritate,astfelformandu‐siidentitateadeadulti(Hendersonetal.,2007).

Luca(2009)identificatreitipurideindivizisautreiprofiluripsihologicealecelorcaretraiescınRomaniasubraportulatitudinii,respectivexpectantelorpecareleaufatadeoslujba,astfelceletreiatitudinifatadeoslujbasuntatitudinidedevotamentsauatasamentfatadeslujba,atitudinidedetasarefatadeslujbasiatitudinidenehotarare,iarpersoanelesunt:

1. Persoanedevotatemunciipentrucareesteimportantaoslujbainteresantasipotri‐vitacupropriilecapacitati,ıncaresimticapotirealizaceva,carepresupunerespon‐sabilitatisiposibilitateadeaaveainitiativa,utilasocietatiisirespectatadeoameni,sapresupunasaıntalnestioamenisisaaisansedepromovare,cuunprogramcon‐venabilsisiguranta.

2. Persoanedetașatedemuncă:pentrucaremuncanuareovaloaredeosebita,priori‐tarefiindintereselepersonalesicareasteaptadelaomuncadoarsafiebineplatita,sanupresupunapreamultasolicitaresisaaibaacceslamaimulteziledeconcediu.

3. Persoanenehotărâtecarenusi‐auformatıncaoconceptiedespremunca,respectivdespreslujbapecaresi‐odoresc.

Tineriiseraporteazalaloculdemuncaideal,mentionandcantitateademuncade‐pusa,remuneratiasimotivatiaintrinseca.AstfelPopetal.(2010)identificapatrutipo‐logiialeloculuidemuncăideal:

1. tipul„loculuidemunca,cuplacere”afacecevaceıtiplaceindiferentdevolumuldemuncadepussauderemuneratiaprimita;

2. „locdemuncafaramunca”undetineriimizeazapelipsaderesponsabilitate,volumredusdemuncasibanimulti;

3. „locdemuncapebanimulti”tipicpentrutineriipentrucarecelmaiimportantfactoratuncicandiauınconsiderareunlocdemuncasuntbanii(Popetal.,2010).

2.9. EFECTELE EXPERIENȚEI MUNCII ASUPRA TINERILOR 

Experientauneimunci,ıiajutapeadolescentisa‐sidezvolteunsensalresponsabilitatii?Incazulıncaremuncainterfereazacualteactivitatiprecumscoala,ceefecteareasuprarezultatelorscolare?Determinamuncadezvoltareaunorcomportamentenegativepre‐cumconsumuldedrogurisaualcool?Raspunsullaacesteıntrebaridepinddemultifac‐tori, incluzandnaturamunciisaunumaruldeorelucratepesaptamana.Indozemici(maiputinde20deorepesaptamana)muncaparesanuaibaniciunefect,nicipozitiv,nicinegativ,asupradezvoltariipsihologiceaadolescentilor(Steinberg,2008).

66

Desi,declarativ,adolescentiidescriulocurilelordemuncaıntermenifavorabili,spu‐nandcaauınvatat lucrurinoi, leplacedeoameniicucarelucreaza,auoportunitateasa‐siexersezeresponsabilitateasisuntmultumitidesalariusuntsitinericaremarturi‐sesccaauputinerelatiiapropiatecuadultiidelalocurilelordemunca,canuleplacesa‐ivadapesupervizorii loradultisaualticolegidelucruınafaraprogramului,suntreticenti ına lemarturisiiproblemelepersonale sica sesimtmaiputinapropiatideadultiidelaloculdemuncadecatoricarealtepersoanedinviatalor.

Desisuntstudiicarearatacaadolescentiicareaulocuridemuncabune,locuridemuncaıncarepotınvataabilitaticuadevaratutile,leaduceunbeneficiu,studiilongitu‐dinale(Steinberg,2008)aratacalocuriledemuncaundetineriisaaibaoportunitateadeaınvatamereucevanousidea‐sidezvoltaabilitatilesuntıngeneralputine.Putinelocuridemuncapermittinerilordeaaveasialuadeciziiindependente,primindınge‐neralinstructiunidelasupervizoriilorsirarlesuntsolicitateabilitatilepecarele‐auınvatatıntimpulscolii.Locuriledemuncaaletinerilorsuntrepetitive,monotonesines‐timulativeintelectual.Uneleprovoacaungradridicatdestres,expunandu‐ilapotenti‐aleprejudiciisauaccidente(Steinberg,2008).Stresulesteprezentlaunnumartotmaimaredetineridincauzasolicitariiintenseınactivitatiledepuseınmaimultelocuridemuncasaucaurmareanerezolvariiunoradintreproblemeleelementarealeexistenteicotidiene(Schifirnet,2002).Singurullucrubuncaresepoatespunedesprestresuldelaloculdemuncaınadolescentaestecaıipoateajutapetinerideafacefatastresuluidelaloculdemuncadinperioadaadultatanara(Steinberg,2008).52,0%dintretineriicuvarstacuprinsaıntre18–34deani,afirmacasuntdesıntalnitecazuriledestreslaloculdemunca,pentru67,0%numaruldeoresicantitateademuncaesteocauzaastresului,pentru46,0%reorganizareasaunesigurantaslujbeiesteocauzaastresului,iarpentru31,0%lipsadeclaritatecuprivirelarolurilesiresponsabilitatiledelaloculdemunca(AESSM,2013).Somajullatineriareefectenegativedelungadurataasupraveniturilor,dar siasuprarisculuipierderii loculuidemuncaınviitor, iarexperientaınmunca, ıncazultinerilor,maresteprobabilitateagasiriiunuilocdemuncasiınviitor(CE,2012,SWD409final).Aaveaunlocdemuncachiarsipentruoperioadascurtaesteimportant,iartineriicareauunlocdemuncaısipotgasimaiusoroslujbaınviitordeoarecepotvalorificareteleledecontactesialteaptitudini,darsipentrucaangajatoriiarmanifestaodispozitiemaimaredeaangajapersoanecareaudetinutslujbeanterior,indiferentdedurata(CE,2012,SWD409 final). Impactul somajuluisaua inactivitatii tinerilorareconsecintenegativeasupratinerilorcarenudetinmijloacelenecesarepentrua locuisinguri,existandprobabilitateacaacestiasacontinuesalocuiascacufamiliilelor,ama‐nandıntemeiereauneifamiliiproprii(CE,2012,SWD409final).

Efectelemunciiasuprarelațieitinerilorcupărinții.Loculdemuncadinperioadaado‐lescenteipoatediminuacapacitateaparintilordeamonitorizaa‐sicontrolacopiii,saupoateducelaoapropiereaparintilordecopiiilor;activitateadesfasuratadeadolescentiıntimpulMariiDepresiuni,afostunfactorimportantcareacontribuitlacoeziuneasichiarsupravietuireamultorfamilii(AdamssiBerzonsky,2006).

Dezvoltarearesponsabilității.Suntemtentatisacredemcamuncaıiajutapeadoles‐centisa‐siformezecaracterul,ıiınvatadesprelumearealasiıiajutasasepregateascapentruviatadeadult,darsuntstudiicarearatacamuncanuıideterminapeadolescentisadevinamairesponsabili.Desimuncaıiajutapeadolescentisadevinamairesponsa‐biliatuncicandmuncindaducocontributielabunastareafamilieilor,aceastaconditienuesteocaracteristicacontemporanaaadolescentilordinclasademijloc,carelucreaza

67

maimultpentruaaveabanidecheltuit(Steinberg,2008).Ingeneraloameniispuncalocurile lordemuncacanderautineri i‐auınvatat lucruriprecumpunctualitateasaumoduricumsalucrezeefectivcustrainii(Steinberg,2008),daraaveaunlocdemuncaoferasioportunitatideaınvatacumsaımparti,salvezisicheltuibaniiınmodrespon‐sabil(Steinberg,2008).Majoritateatinerilorcaremuncesccheltuiescbaniipepropriilenevoisiactivitati.Suntadolescenticarelucreazasistrangbaniipentruproprialoredu‐catiesauısiajutafamilialacheltuielilecasei,darstudiilearatacatineriicontemporanicarelucreazacheltuiescbaniicastigatiprinmuncalorpehainedefirma,echipamenteIT,filmesauamancaınoras(Steinberg,2008).Impactulexperienteimunciiasupradez‐voltariiresponsabilitatiilaadolescentidepindedenaturamuncii.Inlocuriledemuncaıncareadolescentilor li sedauresponsabilitati, iaudecizii importante siaupartedesarciniprovocatoare,ıipoatedeterminasasesimtamaimaturi,competentisiıncreza‐tori.Inlocuriledemuncarepetitive,stresantesineprovocatoaresepotsimtilezatideexperienta(Steinberg,2008).

Impactulasuprașcolii.Impactulasuprascoliinusereferadacatineriimuncesc,cicatdemultmuncesc.Nuexistastudiicaresaaratecaangajareaadolescentilorpetimpulverii ar aveaun impact asupraperformantelor scolare, dar sunt studii care arata camuncaıntimpulanuluiscolarıncazuladolescentilorleafecteazaperformanta(Stein‐berg,2008).Tineriicaremuncescmaimultde20deorepesaptamanasuntabsentimaimultdelascoala,nuparticipalaactivitatileextrascolare,raporteazacaleplacescoalaınmaimicamasurafatadeceicarenulucreaza, ısipetrecmaiputintimpfacandu‐sitemelesauiaunotemaimici(Steinberg,2008).Acestlucruseıntamplapentrucatineriicaresuntmaiputininteresatidescoalaalegsamunceascamaimulteoresimuncindmaimulteoreledeterminauncomportamentdezangajatfatadescoala.Pentruceicaremuncescınadolescentatimpurieıipoatedeterminasaaibasenzatiacascoalasaliseparamaiputin importanta, ıntimpcepentruceicaremuncescınadolescentatarzie,candtranzitialaroluriledemuncitoradultestemailenta,ıipoatefacepetinerisaliseparascoalamaiimportanta.Pentruliceeniideprivatimaterialcaremuncescıntimpulscoliii‐arputeadeterminasaparaseascascoalasausaseangajezeıncomportamentederisc(Steinberg,2008).Tineriicareauunlocdemuncabunauavutplanurimaiputinambitioasedecontinuareastudiilorıntimpulliceului,siaufinalizatmaiputinianidescoala,datoritafaptuluicaeleviicuaspiratiiscazutepentruviitoralegsalucrezemaimulteoredecatcolegiilor(Steinberg,2008).Loculdemuncapareaaveaefecteasupradurateideparcurgereaunuicicludeınvatamantsuperior.Desimareamajoritateaab‐solventilorterminastudiilefaraaapelalaprelungiri,restantelelaexamene(3,8%)sifaptulcaauunlocdemunca(2,1%)suntdintrecelemaifrecventemotivepentrucarestudentiialegsa‐siıntrerupa/prelungeascastudiile(UEFISCDI2005–2009).

Promovareaproblemelordecomportament.Suntstudiicaredeasemeneaauaratatratemaimarialeconsumuluidedroguri,alcoolsitutunınrandultinerilorcaremuncescfatadeceicarenumuncesc,maialeslastudentiicaremuncescmaimulteore.Adoles‐centiicaremuncescmulteore,ıntreruprelatiilecuparintii,ceeaceesteasociatcupro‐blemedecomportament(Steinberg,2008).

Problemele sociale ale tineretii sunt rezultatul fie al continuarii unor comporta‐mentedeviantedinadolescenta,fiealdificultatilorıntampinateınrealizareaidealurilorsiaspiratiilor.Laaceastavarstasemanifestaputernicsomajul,lipsadelocuinta,venituriinsuficiente, locuridemunca inadecvateniveluluidepregatire,barierebirocratice ınascensiuneasocialasiprofesionala,ıntemeiereafamiliei.

69

CAPITOLUL 3  SISTEME CONCEPTUALE ALE TRANZIȚIEI SPRE MATURITATE 

Inacestcapitolaratamcaprocesuldetranzitiedelaadolescentalatinerete,delapreo‐cuparilespecificecopilarieilacelealeadultuluiesteexplicatınmoddiferitdevariateleteoriiaparutede‐alungultimpului,delaceletraditionale,generaleprecumteoriileso‐ciologice structuraliste și funcționaliste, teoria interacționist‐ecologică‐developmenta‐listăsipanalateoriilemairecenteprecumteoriacursuluiviețiisauceaaalegerilorra‐ționale. Toate aceste teorii vorbescdespre rolul socializator al familiei, al scolii si ıngeneralinfluentamediuluiasupradezvoltariiuneipersoane,darteoriileaducındiscu‐tiesiimportantaroluluipersonalaloamenilorına‐sidirectionaviataasacumconsideraprinalegerilepecarelefacsiprinprismapropriilorcapacitatideafacefatasituatiilorvietii.

3.1. TEORII SOCIOLOGICE 

3.1.1.  Funcționalismul 

PrimeleteoriidespresocietateelaboratedeHerbertSpencer,EmileDurkheim,TalcottParsons siRobertMerton,aufostpreocupatesa identificefunctiilesocialepecare leındeplinescdiferitele institutiialesocietatii.Douaversiunialefunctionalismuluis‐audezvoltatıntre1910si1930:functionalismulbiocultural(saupsihologic)sistructural‐functionalismul.Funcționalismulesteatatoperspectivateoreticaıngandireasociolo‐gicasiantropologicaces‐araspanditdelamijloculsecoluluialXIX‐leasipanaınanii1980,darsiunmoddegandirecareainfluentatideologiisideciziipolitice.

3.1.2.  Perspectiva structuralist‐functionalistă 

Aceastaperspectivaesteadeseanumita„structuralistfunctionalista”deoarecesecon‐centreazapedeopartepenevoilesistemuluisocialcaretrebuieındeplinitepentrucasistemulsasupravietuiasca,iarpedealtaparteseconcentreazapestructurileceınde‐plinescacestenevoi.Sistemelesocialeındeplinescanumitefunctiinecesarepentrusu‐pravietuirealor.Mertonafolosittermenuldeanalizefunctionale,iarParsonaabando‐nat termenul de structural‐functionalismul. Functionalismul analizeaza fenomenelesocialesiculturaleprinfunctiilepecareleındeplinescıntr‐unsistemsocio‐cultural.Infunctionalismsocietateaesteconceputacaunsistemdepieseinterdependenteıncareniciopartenupoatefiınteleasaseparatdeıntreg.Oriceschimbareıntr‐oparteasiste‐muluiprovoacaschimbarialtorpartialesistemului.Dezvoltareafunctionalismuluis‐abazatpemodelulsistemuluiorganicdinstiintelebiologice.Principiulcelmaiimportantal functionalismuluiesteca ıntotdeaunavaexistaotendintadereorganizarecarevarestabiliechilibrulunuisistemsocial. Inanalizareamodului ıncaresistemelesocialementinsirestabilescechilibrul,functionalistiiutilizeazaconceptulde„valoricomune”

70

saustandardegenerale,dezirabile,acceptatesocial.Dacafunctionalistiisubliniazauni‐tateasocietatiiprinceeacemembriisaiımpartasesc,promotoriiteorieiconflictuluisu‐bliniazadiviziuneadinsocietatesiluptelecareapardinpreocuparileoamenilorpentrudiferiteleinteresemateriale.Ceimaiimportantiprecursoriaifunctionalismuluisuntso‐ciologiiCompteA.,SpencerH.,ParetoV.,DurkheimE.siantropologiiRadcliffe‐BrownA.R.siMalinowskiB.

Compte,SpencersiParetoauaccentuatintegrareasisolidaritatea,carei‐auinspiratın analizele functiilor institutiilor sociale peRadcliffe‐Brown siMalinowski.AugusteCompteanalizandfundamentelestabilitatiisocialeafacutdiferentaıntreordineasta‐ticasidinamicaprogresului.HerbertSpenceravorbitdespreimportantadependenteireciproceapartilordintr‐unsistemsocialcareserealizeazatotmaimultodatacucres‐tereamarimiisocietatii.FactoruldeterminantalprogresuluisociallaDurkheimestene‐voiaoamenilorpentruomaimare fericire.Paretoprecizaca „moleculele”sistemuluisocialsuntpersoaneleprininteresele,unitatilesisentimentelelor(RuthsiWolf,1995).Settersten;Furstenberg siRumbaut(2005)adoptaoperspectiva functionalistasuge‐randcaadultiiemergentiasteaptasaintreınroluriledeadultipanacandsuntpregatitisaleındeplineasca.Functionalistiiprivescınmodpozitivtranzitiaıntarziataatinerilorsprematuritatedeoareceınaceastaperioadasuntsatisfacutenevoileadultiloremer‐genti.Educatiavariatasiextensivaestenecesarapentruasocializaoameniipentrudi‐verseleroluripecarelevoraveaınperioadaadulta.Anumiterolurispecificeadultilorprecumceldeaplecadincasaparinteascasaudeadeveniparintenusuntaccesibilepentrutineriicarenuauunvenitstabil.Multidintretineriideastazinu‐siasumaastfelderoluripananufinalizeazastudiilesiauunvenitstabil(Hollowayetal.,2010).Criticiifunctionalismuluiseıntreabaıncemasurafunctionalismulpunesuficientaccentpero‐lulindividuluiıninfluentareaproprieitraiectoriideviata(Holmwood,2005).Dinpunc‐tuldevederealtraiectoriilordeviataaltinerilornepunemproblemaıncemasurafunc‐tionalismul lasa loc rolului individului ın influentarea propriei traiectorii. BronislawMalinowski(1884–1942)siArthurRadcliffe‐Brown(1881–1955),ceidoiantropologicareauadoptatviziunealuiDurkheimasupraanalizeifunctionaleasistemuluisocialauadoptat perspective diferite.Malinowski a fost preocupat de nevoile psihologice, defunctiisidemodalitatileprincareelacrezutcasocietatileledezvoltapentrualeınde‐plini,iarRadcliffe‐Brownafostpreocupatdeparteasociologica,functiileinstitutiilorınsistemulsocial.

UnaltfunctionalistafostsiTalcotParsons(1902–1979).Printeoriaacțiuniiacestaoferaoimagineholisticadesprecumsuntsocietatilestructuratefiindcompusedinpa‐trusisteme:sistemulcultural,sistemulsocial,sistemuldepersonalitateșicomportamen‐tulorganismuluicaunsistem.Parsonsspuneacaoamenii internalizeazavalorileuneisocietati,adicainternalizeazavalorilesocialealesistemuluiculturalınvatanddelaaltiactorisocialiceeaceseasteaptadelaei.Cualtecuvinteeiınvata„asteptarilederolurisociale” siastfeldevinparticipantideplini ınsocietate.Dacavalorilevindinsistemulcultural,asteptarilederolsuntınvatateınsistemulsocial,identitateaindividualavinedinsistemulpersonalsiechipamentulbiologicvinedincomportamentulorganismului.Parsonsvedeactorulsocialmotivatpentrua‐sidepuneenergiapentruatingereaunuiobiectiv finaldefinitdesistemulcultural.Aceastaactiuneare loc ıntr‐osituatie,careincludemijloace(facilitati, instrumente siresurse) siconditii (obstacolecareapar ınurmarireaobiectivelor).Toateacesteelementesuntreglementatedestandardenorma‐tivealesistemuluisocial)(RuthsiWolf,1995).Parsonsapostulatcastratificareasocialaesteprimastructuramenitasacreascadiferentiereadintreoameni.Deaceeaclasificand

71

ocupatiilele‐aetichetatcafiind„superioare”si„joase”caprestigiu.Parsonsaprezentatsioteorieastratificăriiprincareaspuscaunelelocuridemuncaauunprestigiumaresisuntbineplatitedatoritatalentuluisiabilitatilorpecarelesolicita,abanilor,timpuluisienergieidepuseınpregatireaoamenilorpentruacesteprofesiisinevoiadeaatragespreacesteocupatiiaceioamenicapabilisa lerealizeze.DeaceeaParsonscredeacascolileauofunctievitalapentrusocietate,nunumaipentrucatransmitvaloridar sipentrucaıncalitatedeagentiidentificaabilitatilecopiilorpentrua‐iındreptaspreocu‐patiileviitoare.ArgumentulluiParsonspentrusistemuldestratificaresocialaestede‐zirabilsinecesarpentruindustriacomplexaasocietatii,punandınocupatiioameniica‐pabili simentinand ıntregul sistemsocial pentrua functiona faraprobleme (Ruth siWolf,1995).

Unii teoreticieni ai teoriei conflictului privesc sistemul de stratificare (cel desprecareascrisTalcotParsons)cafiindınantitezacuclaselesocialedinsocietateıncarecredsileconsideraposibile.Teoreticieniiteorieiconflictuluiprivescstratificareasoci‐alacapeunaspectaldistribuiriiinegaleaputeriiınsocietate,prinaceeacaaceioamenicareaumaimultaputere,dinoricemotiv,sefolosescdeputerepentrua‐siasiguraunprestigiusiosanatatemaibuna.Uniisociologiprivescfunctionalismulcaoferindmaidegrabaunadintrefateteleexplicatieimaimultdecatunacompletgresita.Functiona‐lismultindesaimpliceo„meritocratie”perfectasisaignorefaptulcaoameniitalentatisepotnastesiıngrupuricuunstatutsocialmaiscazut,precumceisaraci,femeile,gru‐purileminoritareetnics.a.Parsonsaprivitdiferentiereacaunaspectcheiepentruevo‐lutiasistemelorsociale.Faradiferentiereadealocarearolurilorınsotitadestratificareasociala,specializareasidezvoltareatehnologicaarfiimposibile,credeaParsons(RuthsiWolf,1995).

Folosindperspectivaconflictualistă,CotesiAllahar(1994)explicafaptulcatineriideastazinecesitamaimultaeducatiepentruunelelocuridemuncadecatafostnecesarpentruaceleasilocuridemuncaıntrecut,referindu‐selaaceastatendintaprintermenuldecredențialism.Deexemplu,odiplomauniversitaraadevenitocerintapentruprofe‐sorii ınvatamantuluielementar ın anii1970.Acestia sustindeasemeneaca tranzitiaprelungitaatinerilorarescopuldea‐iexploatapeadultiiemergenti.Tineriisuntexclusidinsocietateaadultafiind tinutica siconsumatorisaueventual lucratoricuunvenitsalarialminimıntr‐oculturaatinerilor.Tineriipetrecmaimultianiınscoaladeoareceoreorientareaeconomieiınseamnamaiputinelocuridemuncadisponibileınzoneletraditionaledeangajarepentrutinerii.Pentrucavarstadepensionareatotcrescut,oa‐meniiınvarstaısipastreazalocuriledemuncapentruoperioadatotmaimare,limitandposibilitatiletinerilordeaavealocuridemuncacunormaıntreaga.Teoreticieniiteorieiconflictuluisustincasocietateaexploateazatineriiprinalerefuzadorintadeamunciiındetrimentuladultilor,astfelıncatnupotobtineindependentafinanciarafatadefami‐lialorsinicinuauacceslatoatebeneficiilesocietatii(Hollowayetal.,2010).

UnaltfunctionalistesteRobertK.Merton.Nutoatecontributiiledinsociologiealeluisuntstructuraliste,darconceptuldeteoriederangmediu,clasificareașireorienta‐reaspreanalizafuncțională,teoriadespredevianțăprecumșiconceptuldeseturiderol(role‐sets),toateacesteaseıncadreazaınperspectivefunctionalista.Mertonpublicaın1957unarticol(„TheRole‐Set:Problems inSociologicalTheory” ınBritish JournalofSociology)ıncareısiexpuneconceptuldeseturideroluri.Plecanddelamoduldede‐finireastatusuluisiaroluluiuneipersoaneıntr‐osocietateasacuml‐adefinitRalphLinton,Mertonafirmacafiecaruistatusıicorespundenuunrolciunsetderoluri.Fi‐ecarepersoanaocupaovarietatedestatusuri,fiecarestatuscuprinzandpropriulsau

72

setderoluri,Mertonnumindu‐lestatus‐set.Mertonexpunecemecanismedeterminainstabilitateaseturilorderol si ıncecircumstantemecanismeledecontrolsocialnufunctioneaza.Pentrufiecaresetderoluriexistaunpotentialconflict,iarMertoniden‐tificapatrufactoricarearreduceconflictele:ıntimpceınrelatiarolurilor‐setalefie‐careipersoaneuniisuntimplicatiınrelatiealtiinusuntasadeimplicati;unaltfactoratenuantalconflictuluiıntreroluriesteacelacaceiimplicatiınrolurile‐setpotconcurauniicualtiipentruputere;altreileamecanismesteizolareaactivitatilorderoldelarespectareadecatremembriisetuluiderol;iaralpatruleafactoratenuantalconflic‐tuluiderolestegradulıncarecererilecontradictoriidecatremembriiunuisetderolpotfiobservate.Mertonaduceındiscutiesisuportulsocialmutualcareajutalarezol‐vareaconflictelorsiasteptarilorıntremembriiunuisetderoluri(RuthsiWolf,1995).

Structuralismulexplicasocietateacafiindcompusadintr‐unansambludepozitiicufunctiiasociate,ocupatedemembriisocietatii.Acestepozitiisediferentiazaatatprinimportantapecareoauınsocietate,printalentulsipregatireadecareenevoiepentruarealizaactivitatilepozitieisiplacerearezultataomuluiınurmaroluluiexercitatınaceapozitiecatsiprinrecompenseleobtinute(economice–bani,estetice–placere,confort,divertisment sisimbolice–prestigiulpecare ıl inducepozitia)determinandastfel, lanivelulsocietatii,ostratificaresociala.Celemaimaripozitiidinsocietatesuntceledincaresepotextragecelemaimaricantitatidintoateceletreirecompense(economice,estetice,simbolice).Notiuneade„individualizarestructurata”(structuredindividualisa‐tion)sereferalafaptulcaoameniiauaccesladiferiteresursesioportunitatiınviata,dar inegalitatile sociale sunt reprodusede luareadeciziilor individuale, cumar fideexemplu,ıncazulunuiadolescentdacasacontinuestudiilesausaparaseascasistemuldeeducatie(SchoonsiSilbereisen,2009).Dacaınfamiliileadolescentilordinclasademijlocexistatendintadeaoferisprijineconomiccopiilorpanaaproapedevarstaadulta,parintiidinclasamuncitoarenuoferaatatdemultsprijinfinanciarcopiilorsiastapen‐trucaıngeneralcopiiiıncepsamunceascaıncadinperioadaadolescenteimijlocii,tin‐zandulteriorınaleoferisprijinıncrestereacopiluluisauaınaltelucruridinviatadezicuzi(SchoonsiSilbereisen,2009).Dealtfel,ınfunctiedevolumulsisurseledecapitalaflateladispozitieıncadrulfiecareiclasesocialeseformeazadiferiteobiceiurisistilurideviataspecificetinerilor.Etapascolaraprelungitaatineretiidevineposibilapentrutineriidinstraturilesociale„desus”cedispundecapitaleconomicsicultural,acestiaexperimentandmaimulteformedeexprimareculturala,calatorescsiacumuleazaexpe‐rientepentrucadispunderesursematerialesitimpnecesar.Pentrutineriidinclasademijlocetapatineretiiselimiteazalaformareacarierei,traindetapaautonoma,plinadeaventuri,extinsaıntimpsideexperimentareamultorlucrurilegatedetinereteınmodlimitatdatoritacapitaluluimediudecaredispun.Pentrutineriidinstraturiledejos(dinclasamuncitoaresaudinclasacelordeprivati),etapatineretiiesteosimplaprelungireacopilarieiıncarearelocidentificareacuosubcultura„muncitoare”,tineriitrecandra‐pidlaformadeviataadulta,dupacareajungpeplanulaldoileadatoritamunciisisar‐cinilorlegatedeviatadefamilie(Ercseietal.,2013).

Mediuluifamilialareefectasupraformariivalorilorsioinfluentaasupratraseuluisprematuritate.Părințiiîșipregătesccopiiipentruacelașitipdeocupațieșipentruace‐eașipozițiesocialăcualor?Caresuntvalorilepecarepărințiiletransmitcopiilor?sauîncefelseimplicăpărințiiînformareauneiopiniișieventualluareadecizieicuprivirelatraseulpecareurmeazăsăîlparcurgăcopilullor,dupăfinalizareacelor12clase?șiîncemăsurăadolescentulținecontdeopiniapărințilorvis‐a‐visdedeciziapecareurmeazăsăoia?Parintiiaufostceicareauavutuncuvantdespusıntraseulurmatınviatadecopiii

73

lor.InRomaniaınceputuluidesecolXX,parintiiısiındemnaucopiii(baietii)saınveteomeserie, mai ales daca familia nu detinea pamant. Fetele urmau o educatie prega‐tindu‐sepentruroluldesotiefiindtrimiselaScoaladeMenaj,undeınvatausagateascasaulaliceeundedobandeaumaniereelegante.Mamameditacopilulsauılındrumasprealegereauneiscoli(ınınvatamantulprimar),ınsaıncazulınvatamantuluisecundarsauliceal,precumsiınalegereaprofesieitatalhotarasidacacopilulcontinuascoalasauseıntorceaacasa,samunceascapamantul.Eldecideaviitorulcopiilor,leasiguraunmijlocdetrai,indiferentdacaevorbadefetesaubaieti si indiferentdestatutulmaterialpecareılaveau(Branc,2008).

Desi familia a pierdut din importanta socializatoare ramane primul si principalulagentalsocializariialaturidegrupuriledesimilitudine(deegali),descoalasaumass‐media.Socializareaserealizeaza ınfamiliepetreidimensiuni:normativă(setransmitcopiluluinorme si reguli sociale);cognitivă (copiluldobandeste cunostinte si deprin‐deri);creativă(sedezvoltagandireacreatoarepentruadaraspunsuriadecvatelasituatiinoi);psihoafectivă(sedezvoltaafectivitateanecesararelationariicuparintii,cuviitorulpartener,cupropriicopiisicualtepersoane)(NegreanusiIonescu,2006).Originilesoci‐aleauimpactasuprapozițieisocialeacopiluluiprintransmitereavalorilorparentale,ca‐pitaluluifinanciar,culturalsisocialpecarefamiliaılpoateinvestiıncopil.Conformdefi‐nitieisociologicevalorilesuntinterioareuneipersoanesiseformeazaınaintedeaajungelamaturitate(ıncopilarie si tinerete)ramanandrelativstabiledupaaceastaperioada(perspectivapsihologica)(VoicusiVoicu,2007),ınsasociologiisipolitologiiconsideracasistemulatitudinalestepermanentreconstruitcarezultatalexperientelorindividuale,determinandalegeriledinviatasiservindoamenilorınordonareaprioritatilorsiapro‐prieivieti.Dacaesaacceptampremisacaatitudinileformateınaniideadolescentaauoinertiemaresinuseschimbafoarteusorputemprevedecumvaarataviitoruluneiper‐soanepeste20deani(Badescuetal.,2010).

Ilutetal.,2005identificapatrustilurialeimplicariiparintilorıneducatiacopiilor:stilulactivșiconstant,stilullimitat(parțial),stilulexcesiv(autoritar)șistilulredus(alrespingeriiparentale).NegreanusiIonescu,2006clasificatotpatrustiluri:stilul„auto‐ritar”saudeautoritate,demagistru;stilulpermisivsauindulgent;laisser‐faire,libertinsistiluldeneglijaresauderespingerelacaremaiadaugatreistiluri:directivnon‐autori‐tar,stiluldemocratic,stilulparintilor„suficientdebuni”.Desinuexistaocoerentaasti‐lurilorparentalesepotobservaefecteleıntimpasuprapersonalitatiitinerilor,asupraniveluluisiacalitatiiaspiratiilor,aeforturilorsirezultatelortinerilor(NegreanusiIo‐nescu,2006).Alaturideacestestiluriparentale,părințiiajungsăadoptevalorile,atitu‐dinileșicomportamenteletipuluilordeocupație,considerândcăestebeneficcașicopiiilorsăadopteaceleașivalori,atitudinișicomportamente.Parintiicareapartinclaseimun‐citoaretindsăpunăaccentulpeconformismșirespectarearegulilorimpuseexternînso‐cializareacopiilor,transmitun„sindromalesecului”(nuorienteazaaspiratiilecatreni‐veluriscolaresisocialesuperioare),valorizeazaabilitateacopiilordeaseconformalareguliexterne.Ceidinclasasocialademijloctindsăpunăaccentulpedezvoltareaauto‐nomiei,autocontrolului șiaunuisetderegulideghidareacomportamentuluicopiilor,transmitcopiilor„sindromuldereusita”(valorizandreusitascolaracafactordeascen‐siune sociala, orientand aspiratiile catre niveluri scolare si sociale superioare) (Ne‐greanusiIonescu,2006),tindsapunaaccentulpedezvoltareaautocontroluluisimaiputinpedezvoltareaconformismuluiınsocializareacopiilorsiaunuisetinterndere‐gulideghidareacomportamentelor.

74

Existavaloriparentalededezvoltare(copiiisafiesanatosisifericiti,safiecapabilisacooperezecualtiisisaımpartaseascalucrurilecualtii,sa‐iiubeascapeparintisisafiecapabilisasedestainuiascaparintilor,safiedornicisaınvete,safiecapabilisasecon‐trolezesisasedescurcesinguriındiferitesituatii)sivaloriparentaletradiționale(copiisafiearanjatisicurati,sa‐iascultesisa‐irespectepeadulti,sa‐imultumeascapeadulti,saaibagrijadelucrurilelor,safiereligiosi,harnicisiconstiinciosisisaajuteıngospo‐darie).Existapreferințeparentalepentruautonomieintelectuală(copilulsadecidapen‐truelınsusi)sipreferințepentruheteronomieintelectuală(copilulsasesupunacerinte‐loraltora).Existavaloricareindicăautocontrolulsauautodirecție(copiiisasepoartecuconsiderareınrelatiilecualtii,safieinteresatidemodurileıncareseıntamplalucrurile,safieresponsabili,sasepoataautocontrola)siconformism(safiemanierati,curatisiıngrijiti,safiebunilascoala,onestisiascultatori).Independenta,perseverentasiima‐ginatiasuntmasurialepreferinteiparentalepentruautonomie,iarobedienta,bunelemanieresicredintareligioasasuntmasurialepreferinteiparentalepentruconformism.

Preferinta pentru valori din familia autocontrolului (independenta, imaginatia siperseverenta)presupuneconstruireaunuisetinternderegulideghidareacomporta‐mentuluicopiilor,iarpreferintapentruvaloridinfamiliaconformismului(harnicia,su‐punerea,credintareligioasasicumpatarea)presupunerespectarearegulilorimpuseex‐tern. Parintii pot prefera o combinatie ıntre acestea, dar cu cat preferinta pentruautocontrolestemairidicata,cuatatceapentruconformismestemaiscazuta.Existaargumentecaparintiiısiconstruiescstrategiiledesocializareacopiilorbazatepepro‐pria lorexperientaocupationala sideviata,darfaptulcaparintii ısipregatesccopiii,constientsauinconstient,pentruacelasitipdeocupatiesiacelasitipdepozitiesocialacasialorpareafisimilarcurolulscolilorınreproducereainegalitatilorsiareungradridicatdereproduceresociala(VoicusiVoicu,2007).Desistratificareauniversalasiom‐niprezentasegasestedelasocietatilecelemaisimplesiomogenepanalasistemelecelemaidiferentiatesieterogenedeoarecetoatesuntalcatuitedindiviziuniverticale,ınte‐meiatefiepegen,varstasaustructuraderudenie,fiepebogatiemateriala,puteresauprestigiu(Boudon,2006),ınRomaniastructuradeclasanuestestabila,diferentiereaınclase sociale superioare, inferioare si mijlocii si identificarea unor stiluri educativeadecvateacestordistinctiiestedificila(NegreanusiIonescu,2006).Deasemenea,dife‐rențeledintreclaselesocialenumaisuntatâtdemarișiîninteriorulfiecăreiclasesocialeexistăvariațiiîntermenidevaloriparentale.Deniveluldestudiialmameidepindeaspi‐rațiacopiilordeacontinuaeducațiașcolarășimamelesuntcelecareparticipăînraportînsemnat larealizareaeducațieicopiilor șistilurileeducativesuntdependentedeacestfapt(NegreanusiIonescu,2006)ınsaenevoiedeastudiaraporturileeducativealeco‐piluluicusistemulfamilialıncalitatedeunitateeducativa.

Intrebariledecercetarecaresepotdesprindedinperspectivafunctionalistasunt:Caresuntcontributiileinstitutiilorsocialeıntranzitiatinerilorsprematuritate?siCinebeneficiazadeacestestructuri?

3.1.3.  Coleman și capitalul social 

Incredereainterpersonala,obligatiilesiasteptariledintreoameni,anormelor,arelatii‐lordeautoritatesiaaccesuluilainformatiileımpartasitesuntformealecapitaluluiso‐cial.Colemanafirmacaperformantelescolarealecopiilorsuntinfluentatedecapitalulsocialintrafamilialsidecapitalulsocialextrafamilial.Capitalulsocialintrafamilialsere‐feralarelatiiledintremembriifamiliei,larelatiiledintreparintisicopii.Cucatpetrec

75

maimulttimpcucopiiiparintiiseimplicamaimultıneducatialor,leoferamodelepo‐zitivedeınvatare,lesolicitarezultatescolare,astfelcapitalulculturaldelaogeneratielaaltasetransferamaiusorsivorficompensatealtelipsuridinfamiliadeorigine.Fa‐miliilemonoparentalesaucuambiiparintiabsentiaudeficientealecapitaluluisocialintrafamilial,avandrepercusiuniasuprarezultatelorscolare.Capitalulsocialextrafami‐lialserefera larelatiiledintreparinti, la ınchiderearelatiilordintreparinti sicopii–parintiiunorcopiicaresuntprietenisuntprietenilarandullorsiınrelatiiledintrepa‐rintisiinstitutiilecomunitatii.Capitalulextrafamilialesteinfluentatnegativdemobili‐tateageograficamasurataprinnumarulschimbarilordedomiciliusiaschimbariifrec‐venteascolii(Coleman,1988).

Pentrufunctionalistii tehnologici sipentruteoreticieniicapitaluluiuman(precumBecker siSchulz)persoanelemaiputineducatepotprimidoar locuridemuncamaiprostplatitesaudeprestigiuscazut,deoarecepozitiilemaibineapreciatenecesitaap‐titudinisipregatirespeciala(HatossiSaveanu,2009).

ComparandmodeleledemobilitatesocialadinStateleUnitesiAnglia,RalphTurner,ın anii ’60 vorbea de doua tipuri demobilitate educationala:mobilitate competitivă(competitive)simobilitateclientelarăsausponsorizată(sponsored).Inmobilitateacom‐petitivăcompetitiaestedeschisapentrufiecaremembrualsocietatii, fiecareavandosansasacastige,iarsuccesuldepindedeefortulindividual.Prinmobilitateacompetitivaseatribuie locuri ınelitacelorcaremerita,selectiaprematuraafavoritilorfiinddez‐aprobata,distributiaınrutediferentiatesefacecatmaitarziupentrucafiecareeducabilsa‐sipoatavalorificatalentele siabilitatile.Educatiaestevazutacaocaledeprogresindividual.Eleviibuninusuntseparatiderestulclaselornormale,fiecaretrebuiesaaibaosansacorectadesuccespanalafinalulcompetitiei.Inmobilitateaclientelară,aparte‐nentalaelitanupoatefiobtinutaindiferentdecantitateadeefortdepusasaudestrate‐giafolosita.Ceirecrutatipentruelitasuntalesidecatremembriieliteiıncadetimpuriupentruaaveatimpulnecesaruneibunepregatiri,ideeafiindcatalenteleuneisocietatisafiecatmaibinefolositeprindistribuirealorınnisepotrivite.Selectiatimpuriepentrurutescolarediferentiazaireversibilpersoaneleıntreceicudestinatiisprepozitiideelitasiceicarevorfacepartedinclaselesocialedejos,iareducatiaesteapreciatapentrucatransmiteculturaelitei.MarkBlaug,reprezentantalcriticiitehno‐functionalismuluisia scoliicapitaluluiumanmentionalamijloculanilor ’60erorilemodeluluicapitaluluiuman:1).Oparteadiferentelordevenitnusedatoreazaniveluluideinstructiealoa‐menilorcialaltorcalitatiprecumaptitudini,motivatii,stildeviatapecareangajatoriileiauınconsideraresi2).Datelestatisticeprivindrelatiadintrevenitsieducatieindicaunefectputernicdediploma,infirmandu‐seipotezaacumulariicapitaluluiumanınanidescoala,oameniiavandbeneficiimaialesdepeurmadiplomelor(Vlasceanu,2011).

3.1.4.  Teoria menținerii la maxim a inegalității  (Theory of Maximally Maintained Inequality, MMI) 

Niveluldeeducatiealelevilorestedeterminatderealizare,intrarealaliceusieficaci‐tateapoliticacaunrezultatdesinestatator,iaroaltadirectiealiteraturiidespeciali‐tateesteaceeacareprivesteniveluldeeducatiecafiindunprocescefinalizeazaosec‐ventaatranzitiilor.Tranzitiileeducationaletraditionaleaulocfieatuncicandeleviidinoricareclasacontinuaeducatia/niveleducationalınclasa/nivelulimediaturmator/aresaualegesafinalizezeeducatiaformala.Deaceeaniveluldestudiuesteanalizatcauncumuldesecventealunordecizii.Cercetatoriidiscern ıntredouatipuridetranzitii:

76

undeefectelemediuluisocialsuntmari siundeefectelemediuluisocialparafimaimicipentrutranzitiiledeınvatamantdemaitarziucomparativcuceledemaidevreme(Lucas,2001).

Studiiledinliteraturadespecialitateseintereseazadacaefectulmediuluisocialasu‐praniveluluideeducatiediferaıntimpsiıntresocietati.Ocaledeacercetaniveluldeeducatieestedeaexplicaaniidescoalaabsolvitiprintr‐unsetdevariabileexplicative.Analistiitrateazaeducatiacaoseriedetranzitiisaudedeciziidecontinuareaeducatiei.Numarul totaldeanide scoalaabsolvitiesteunrezultatalunorseriidedeciziideaıncetasaudeacontinua scoala.Procesulniveluluideeducatieesteprivitca tranzitiitraditionalealeeducatieiprinfaptulcaelevulpoatedecidedacasaıncetezesausacon‐tinueeducatia formala cu fiecareancare trece.Muller siKarle (1993)ausugerat caschimbarileınrelatiadintrecopilsiparintipoatestalabazamodeluluiexplicativalni‐veluluieducationalpecareılatingeuncopil.Caracteristicileparentalescadınvaloaredeoareceeleviimaimari,cufiecaretranzitieeducationalasunttotmaiputindependentieconomicsisocialfatadeparintiilor.Dacaeleviisunttotmaiputindependentidepa‐rintiilorcufiecaretranzitiescolarapecareorealizeaza,atunciınseamnacamediulso‐cialestemaiputinimportantpentruaexplicacineprimesteeducatiesuplimentara.Raf‐tery si Hout (1993) argumenteaza ca modelul efectelor mediului social asupracohortelorpoatefiexplicatdeteoriamențineriilamaximainegalității(„TheoryofMa‐ximallyMaintainedInequality”,MMI).TeoriaMMIafostconceputapentruaexplicava‐riatiaefectelormediuluisocialıntrecohorte.TeoriaMMIesterelevantapentruaınte‐legemodelulefectelormediului socialasupra tranzitiilor.Astfeldaca suportulpublicpentruatingereaunuianumitniveldeeducatieseschimba, impactulmediuluisocialpentruatingereaaceluiniveleducationalseschimbasiel.Siinvers,dacasuportulpen‐truatingereaunuianumitniveleducationalscade,atuncimediulsocialdevinemaiim‐portantpentruarealizaaceatranzitie.TeoriaMMIsugereazacamediulsocialarputeafimaiimportantpentrutranzitiileeducationaledemaitarziudecatpentruceledemaidevreme.AceastaestediferentadintreTeoriamențineriilamaximainegalitățiisiper‐spectivacursuluivietii.Dacateoriacursuluivietiisubliniazafaptulcademicieleviide‐vindince ın cemai independentideparinti, teoriaMMIsubliniaza ca independentaadolescentilordepindedecontextulsocio‐politicsidesuportulsocialpentruatingereaanumitorniveledeeducatie(Lucas,2001).

3.1.5.  Teoria punctelor turnante ale mobilității  (Theory of Tournament Track Mobility) 

Printeoriapunctelorturnantealemobilității(Rosenbaum,1976)explicasanselefoartemicidemobilitatealeelevilor,evidentiindsuporturileideaticesiinstitutionalepentruaurmaunanumittraseu.Ideatic,mobilitateaarputeapunesubsemnulıntrebariile‐gitimitateapozitionariloranterioare siastfelafostsubtildescurajata.Eleviinusuntalocatipeuntraseucareguverneazascolarizarealorpentrumaimultiani,cieleviiseconfruntacunumeroasepunctededecizieseparatecare‐ialocaıncurriculum‐uridi‐ferite.Elevii iaudeciziadease ınscrie ıntr‐oanumita formade ınvatamantapelandmaiputinlaconsilier,rolulproactivalconsilieruluipecarel‐aavutanteriors‐adimi‐nuat.Diminuandu‐serolulconsilierilorınalegerilepecarelefaceleviiprivindeducatiaformalapecaresaourmeze,cercetarilearatacamediulsocialconteazatotmaimultın traseuleducationalurmatde tineri.Parintiidinclasademijlocpara fiproactivi,urmaresctraseulscolarsiasigurapentrucopiiilorcelemaibunepozitiidinstructura

77

traseuluiscolar.Parintiidezavantajatieconomicıipotıncurajapecopiiilorınefortu‐riledeaajungelafacultate,darparintiiavantajatisocio‐economicnunumaicaısiın‐curajeazacopiiisaurmezeofacultate,dardevinchiarındrumatori.Diferentaıntreın‐curajare si ındrumare se refera la informatiile care conteaza pentru universitate(Lucas,2001).

3.1.6.  Teoria menținerii efective a inegalității  (Theory of Effectively Maintained Inequality, EMI) 

Lucas(2001)apropusteoriamențineriiefectiveainegalității(theoryofeffectivelyma‐intainedinequality,EMI)pentruaexplicaambeleprocesedecontinuareascoliisiatra‐seuluidemobilitate.Teoriapostuleazacafamiliileavantajateeconomicasigurapentrueisicopiilorunavantajoridecateoriavantajelesuntposibile.Atattimpcatatingereaunuianumitniveldescolarizarenuesteuniversalobligatoriu,familiileavantajatesocio‐economicfolosescresurselelorpentrua‐siasiguraacelniveldescolarizare.Odataceacelniveldescolarizaredevineaproapeuniversal,familiileavantajatesocio‐economiccautaoricediferentacalitativacareestelaacelnivelsiısifolosescresurselelorpentruaasiguraoeducatiecantitativsimilara,darsicalitativmaibunacopiilorlor.

IdeeacentralaateorieiEMIpentruatingereaunuianumitniveldescolarizareesteaceeacaatuncicandaproapeseuniversalizeazaniveleleeducationale,mediulsocialvafacediferenteıntreclaselesociale(Lucas,2001).TeoriaEMIsiteoriacursuluivietiinuseexclud,darexplicaınmoddiferitprocesele.Teoriacursuluivietiipostuleazacarelatiadintrecopilsiparintiseschimbade‐alungultimpuluipemasuracecopilulsematuri‐zeaza.Datoritamodificarilorınrelatiaparinti‐copilcaracteristiciledestatutparentalesuntdeasteptatsascadacaimportantaıntimp.TeoriaEMIpostuleazafaptulcaatatatimpcatcaracteristiciledestatutaleparintilorsuntcaracteristiciledestatulalelevilor,copiiidinfamiliileavantajatesocio‐economicvorfialocatiınpozitiilecantitativesica‐litativemaiavantajate.TeoriaEMIpostuleazacaodatacecaracteristiciledestatutaleparintilorsunt ınlocuitedecaracteristiciledestatutalcopiilor lor,caracteristiciledestatutalcopiluluimaturvoraveaacelasiscoppecarel‐aavutıntrecutsicaracteristiciledestatutalparintilor.AtatteoriaEMIcatsiteoriaMMIexplicacompetitiadeclasadintrefamilii,darteoriaMMIsugereazacaınmomentulıncareoriceniveldeeducatiedevineuniversal,competitianuvamaiexista(Lucas,2001).Princontrast,teoriaEMIpostu‐leazacapentruacelenivelurideeducatiecaredevinuniversalecompetitiavaavealocpentrutipuldeeducațiecesedoresteafiatins.Deaceeapentruanumiteniveluriedu‐cationale, teoriaMMIpostuleazacavaloareamaximade inegalitateamediuluisocialestepracticzero,ıntimpceteoriaEMIpostuleazacainegalitatilepentruaceleasinive‐lurieducationalenunumaicasuntzero,darsuntsineobisnuite,pentrucainegalitatiledatoratemediuluisocialsuntchiarconsecinta.

Ambeleteoriiprezicefectulmediuluisocialcafiindobisnuitpentruatingereaanu‐mitornivelurieducationalecarenusuntuniversale.

3.2. TEORIILE DEVELOPMENTALISTE 

Denumite„teoriidedezvoltare”teoriilecursuluivietiiaparınanii’50analizandcom‐portamentulunorgrupurimarideoamenide‐alunguluneimariperioadesiexplicand

78

dezvoltarea psihologica ın context familial, comunitar si social. Promotorii (precumErikson;Loevinger;Lenvinson;Arnett)pornescdelapremisaconformcareiacompor‐tamentuloamenilorrezultadinmodificarilepsihologiceinterioaredatoratesituatiilordeviata.DacauneleteoriiprecumceaaluiErikErikson,JaneLoevingersauJeffreyAr‐nettsugereazacaprocesuldematurizareaparecaunprogresaloamenilordelaoetapalaalta,alte teoriiprecumceaa „Anotimpurilorvieții” a luiLevinsonD.postuleaza caexistaetapeıncareoameniiseschimbapentruadevenidiferiti,darnuneaparatınbine,iaralteleprecumteorialuiRiegelK.siPearlinL.sustincanuexistaetape,darcadez‐voltareareflectaschimbarileconstantealeoamenilorcaraspunslainfluentelemediuluiıncaresedezvolta.StudiileprivindtranzitialavarstaadultaınEuropaadoptaıngeneraloabordareacursuluivietii.Adeveniiadultesteprivitcaotrecerelaunstatutinstituti‐onalizatalcursuluivietiiceimplicaadoptareaunorrolurisimodificaridestatut,deter‐minateinformaldevarsta,normesireguli.Fiecarerolsistatusschimbacaracteristicileintrariiıntr‐onouaetapaavietiisisolicitaadoptareaunorstrategiipentruceicarerea‐lizeaza tranzitiile. Rezultatele tranzitiei depinde de oportunitatile si constrangerilestructurale,darsideresurseleindividuale.Tranzițialavârstaadultăedescrisacafiindcompusadint‐oseriedeevenimentedetranzitieprecumfinalizareascolarizariiinitiale,intrareaıncampulmuncii,plecareadincasaparinteasca,formareauneirelatiiroman‐ticesiaparentalitatii,procesultranzitieifiindcompletcandopersoanaexperimenteazatoateacesteevenimente.Fiindunstadiudedezvoltarecarenecesitacapacitatipsiholo‐gice,abilitatisocialesiactivism,tranzitialavarstaadultamarcheazaoperioadaavietiidensa,cuevenimentealetranzitieicareseacumuleazasipartialsesuprapun,cuefectepetermenlungceauoimportantamajorapentruviitorulcursuluivietii(BuchmannsiKriesi,2011).

Redamıncontinuarepescurtcatevaperspectivecarefacpartedinteoriiledevelop‐mentaliste:

3.2.1.  Teoria dezvoltării psihosociale (a identității) 

In1959ErikEriksonapublicatteoriaidentității(ıncarteaIdentityandtheLifeCycle:SelectedPapers)descriindoptetape(faraaatasasivarste)ıncareidentitateauneiper‐soaneaparesisematurizeaza,trecereadelaoetapalaaltarealizandu‐sedatoritauneidilemecucareseconfruntapersoana.Deexempludilemadelaadolescentacatreperi‐oadaadultatanaranumita„identitateversusconfuziaderol”aparedeoareceoameniiiaumultedecizii ınaceastaperioadaavietii,de lacestudii saurmeze, ın ce locdemuncasalucreze,cumsafiecasibarbatsaufemeiesicaresalefiecredintele.Panasadecidacinesafieramanconfuziınceeaceprivesterolulpecareılvorjucalavarstaadulta.Pentruarezolvaaceastadilemaoameniidobandescfidelitatea,capacitateadeatraidupastandardelesocietatii(EriksonsiErikson,1997).Ce‐adeasaseaetapadedezvoltaredescrisadeEriksonesteetapamaturitatiitinereıncarerezultatulfavorabildezvoltariiılreprezintaacelacapersoanadezvoltacapacitateadealucraıntr‐undo‐meniuspecificsitotınaceastaetapadedezvoltarepersoanaseimplicaıntr‐orelatieintimade lungadurata. Identitateaasacumestedefinita ınteoria luiErikEriksonadezvoltariipsihosocialesebazeazapeindividualism,oteoriesocialacarepuneaccen‐tulpeindependentasiıncredereaınsinesicareıncurajeazaactiunealiberaapersoa‐nelor.Individualismulesteoprimamotivatiepentrucompetitiepeopiataeconomicalibera.Dezvoltareaindividualismuluide‐alungulceleide‐adouajumatatiasecoluluiXXaschimbatmodulıncareoameniiısipercepstiluldeviatasirolurilelorınfamilie

79

sisocietate.Inmulteculturiorientale,teoriasocialaacolectivismuluisubliniazainter‐dependentaoamenilor.Insocietatilecolectiviste,familiasinevoilesocietatiiaupriori‐tatefatadenevoileindividuale.Colectivismulıncurajeazacooperareamaimultdecatconcurenta.Dacaınculturileislamiceidentitateasebazeazapedatoriasiobligatiaınprimulrandpentrufamiliesiapoipentrusocietate,uncodmoralıncurajeazapersoa‐nelesatinacontınmaimaremasuradeasteptarilefamilieisisocietatiidecatdecon‐siderentelepersonaleatuncicandi‐audeciziiimportante.Acesteteoriisocio‐culturaledemonstreazadiversitateamediilorsocio‐culturaleıncareadultiiemergentiseprega‐tescpentruviatadeadult(Hollowayetal.,2010).

3.2.2.  Teoria dezvoltării egou‐ului a lui Jane Loevinger 

Teoriadezvoltariiegou‐uluialuiJaneLoevinger(JaneLoevinger’sTheoryofEgoDeve‐lopment)publicataınanii’70identificazecestadiialeformariiego‐ului,esentialpentruautonomie,careıncepeıncopilariecandajungemsaıntelegemcasuntemopersoanaseparatademamasidevinecompletdezvoltatcandseajungelasineleautonom,candopersoanadevinedesinestatatoare,seacceptapesinesipealtiicapersoanediferitesiuniceınacelasitimp.Loevingerconcluzioneazacaputinepersoaneajunglaodezvoltarecompletaaegou‐lui,dardepuneforturispreacestobiectivpetoataduratavietii.Inace‐easisocietatemodeluldedezvoltareestecomunpentrutoti,darritmulvariazafoartemult.Conformteorieiprogresuldelaoetapalaaltaestedeterminatadeceasulpsiho‐logicalpersoanelorsinudevarstacronologicasaudemediulsocial.TeorialuiJaneLo‐evingerdeDezvoltareaEgo‐uluiexplicafaptulcaoameniiıncepsaapreciezegamalargaacomportamentelorderoladecvatecareıifacepefiecareuniciınaceastaperioadaaadolescenteiemergente(Hollowayetal.,2010).

3.2.3.  Cadrul ciclului de viață al familiei 

(Thefamilylife‐cycleframework),teoriedezvoltatalamijloculsecoluluiXXpostuleazacatineriiparasescfamiliadeorigine,devinindependentisiapoiformeazapropriafami‐liepentruprocreare.Conformcadruluicicluluideviataal familieiodata ce indepen‐dentaesteatinsatineriiadoptaaltetreisarcini:ısiformeazaoidentitateseparatadeceaafamilieideorigine,ısiiauangajamentuluneicarieresauaunuirollaloculdemuncasidezvoltarelatii intimecualtiideaceeasivarstadinafarafamilieipentruadobandisuportulemotionalsisocialdecareaunevoie.Acestetreisarcinipermittinerilorsade‐vinaadultiautonomiınpregatireapentruformareauneinoifamiliiprincasatoriesiaaveacopii.Familiaareunrolimportant,relatiadintreparintesicopiltindesadevinamaiputinierarhicadeındatacetineriiısiasumaresponsabilitatiledeciziilorpecareleiau.Casiteoriasistemelorecologice,cadrulcicluluideviataalfamilie,secentreazapeinteractiuneadintremembriifamiliei,penevoilelorceseschimba.Aceastateorieesteutilizatafrecventınterapiiledefamilie(Hollowayetal.,2010).

3.2.4.  Teoria distresului psihologic a lui Leonard Pearlin 

(LeonardPearlin’sTheoryofPsychologicalDistress)esteteoriaprincareınanii’70Pear‐lin a descris cursul vietii ca fiind o serie de schimbari continue datorita distresului,acestafiinddefinitcaunstimulcenecesitaunraspunspsihologic.Oameniitindsaex‐perimentezeperioadedestabilitateınviatalordacanuauavutpartedeundistresın

80

aceaperioada.Conformteorieidistresuluipsihologicdrumuldeviatapecareoameniiılvorluaestedeterminatdepatruelemente:caracteristiciindividualeprecumgen,et‐nie,inteligenta,statutfamilial,personalitatesieducatie;gamacompetentelorpersoa‐nelepentruafacefatastresului;disponibilitatearetelelorsocialedesprijin;naturasiperioadeledestrescarenecesitaraspuns.Teoriadistresuluipsihologica luiLeonardPearlinexplicacumfactoriprecumpersonalitatea,statutulfamilialsigradulderezili‐entaaluneipersoane(capacitateauneipersoanedeafacefatastresului)vadeterminamodulıncareopersoanafacefataprovocarilor.Elexplicacadacaopersoanaantici‐peazaoprovocare,numita„stres”esteunfactoralcapacitatiidea‐ifacefata.Esteim‐portantsimodulıncareesteorganizataosocietatepentruaoferisprijinsocialceeacearcontribuilacatdebineıifacefatapersoana.Elexplicacadacaopersoanaanticipeazaoprovocare,numita„stres”esteunfactoralcapacitatiidea‐ifacefata.Esteimportantsimodulıncareesteorganizataosocietatepentruaoferisprijinsocialceeacearcon‐tribuilacatdebineıifacefatapersoana.Ingeneralcaracteristiciprecumetniasausta‐tutulsocio‐familialinfluenteazadirectiapecareoameniioiauınviata.Elsugereazadeasemeneacadisponibilitateasprijinuluidinpartearetelelorsociale,precumscoalaarputeaajutatinerii ınafacefatatranzitiei.Familiiledeimigranti sicopiii loradultiseconfruntacuprovocarisuplimentareıntrecerealorsprematuritate.Adultiiemergenticareexploreazaovarietatedevaloriculturale,credintesiasteptariderolısiformeazaidentitatiunicecarereflectatrecutullor(Hollowayetal.,2010).

3.2.5.  Teoria „Anotimpurilor vieții” (Levinson D. J.) 

Daniel J.Levinson(1978)estecelareadezvoltatunadintreteoriileetapeivietii siadezvoltariiumane.Teoriasasereferaladezvoltareadinperioadaadulta.Elsugereazacadezvoltareasicrestereaseıntamplachiarsianiiperioadeiadulte.Incentrulteorieisaleseaflastructuravietiicareestemodelatademediulsocialsifizicsiimplicafamiliasiloculdemunca,darsuntimportantesialtevariabileprecumreligia,etniasistatutul.Celedouaconceptealeteorieisalesereferalaperioadastabilăfiindtimpulcandoper‐soanafacealegerilecrucialeınviatasiperioadadetranzițiefiindsfarsituluneiperioadedinviatacuivasiınceputuluneianoi.TeorialuiLevinsonconcepedezvoltareaumanacafiindcaracterizataprintr‐osuccesiunedesaseetapenumite„Anotimpuriledinviațaunuibărbat”15. Fiecareetapa impunerestructurareadeaspecte criticeale ipotezelorunuiomcuprivire lael ınsusi si ın lume.Tranzițiasprematuritateatimpurie (17–22ani) are loc la sfarsitul adolescentei atunci cand se fac primele alegeri pentru viataadulta.Inadouaetapaintrareaînlumeaadulților(22–28ani)sefacprimelealegeriındragoste,munca,relatiideprietenie,valorisistildeviata.Tranzițiala30deani(28–33ani)aparmodificariınstructuravietii,fieoschimbaremoderatasaucelmaiadeseaocrizaseverasistresanta.Debarcarea(33–40),caracteristicialeacesteietapefiindasestabilipeonisaınsocietate,realizaridefamiliesicariera,estedeasteptatasegandisiasecomportacaunparinte,seconfruntacuasteptarisirolurimaiexigente.Tranzițiasprematurizareamijlocie(40–45ani)etapacandrevineındiscutiestructuravietii,exis‐tentaunuimomentdecrizaprivindsensul,directiasivaloareavietiifiecareipersoane,partileneglijatealesinelui (talente,dorinte,aspiratii) cautaexprimare,barbatii suntprivitidecatrealtibarbaticaresuntmaitineridecatei,maimultcaparintidecatcafratisiacestmesajıiiritapeprimii.Inacestmomentbarbatiisuntconstientidinceıncemai15 LevinsonD.,avrutsascriesiocarteintitulata„Anotimpuriledinviațauneifemei”.

81

maimultdemoartesiısireamintesccatdescurtaesteviataıntr‐adevar;seimplicaınaıncercasalaseomosteniresideobiceiformeazanucleudinadouajumatateavietiilor.Inetapaintrariiınmaturitateamijlocie(40–45ani)noialegeritrebuiefacute,onouastructuradeviatas‐aformat,iarpersoanatrebuiesaseangajezelanoisarcini.Levinsonacolectatdatepentrustudiulsaumultedeceniilarandlascurttimpdupacealuatsfar‐sitMareaDepresiune.Inaceaperioadabarbatiidinstudiulsauaveautreilucruriınco‐mun:proveneaudinfamiliistabile,aveauobiectiverealistealevietii lor siaudevenitadultiıntr‐oeconomieınexpansiune.Darbarbatiidinultimilepatrusaucincideceniiaucrescutınfamiliimaiputinstabilecurateridicatealedivortului,autinssaaibaobi‐ectivecareseatingeaumaidificil.Auavutde‐afacecuoeconomiefluctuantasidinca‐uzaacestordiferenteestegreudecrezutcastudiileluiLevinsonsuntvalabilesiıncazulgeneratiilordeastazi(Levinson,1978).

Figura3.1:PerioadeledezvoltariiumanedupaLevinson(1986:8)

        (Perioada adultă târzie) 

      Tranziția spre perioada adultă târzie 

    65 Punctul culminat al maturității mijlocii Maturitatea  mijlocie 

    55 Tranziția la 50 de ani 

    50 Intrarea în maturitatea mijlocie 

  45 Tranziția spre maturitatea mijlocie   

  40 Debarcarea Maturitatea  timpurie 

 

  33 Tranziția la 30 de ani   

  28 Intrarea în lumea adulților   

22  Tranziția spre maturitatea timpurie     

17  (Copilărie și adolescență)       

Sursa:Levinson,D.J.AConceptionofAdultDevelopmenthttp://www.unc.edu/~eajordan/Levinson1986.pdf,accesatla5.11.2015

3.2.6.  Teoria dezvoltării morale 

LawrenceKohlberg(1927–1987)asubliniatcafiinteleumanesedezvolta filozofic sipsihologicınmodprogresiv,ınsaseetapeclasificatepetreinivele;catedouaetapepen‐trunivelulpre‐conventional,douaetapepentrunivelulconventionalsialtedouaetapepentrunivelulpost‐conventional.Primulnivelcorespundeniveluluidinscoalaelemen‐tara, etapa ın careoamenii se comporta ın conformitatecunormeleacceptate socialdeoareceacestiasesupununeifiguriautoritare(parintesauprofesor).Ascultareasefaceprinamenintaresauaplicareapedepsei.Aldoileanivelsegaseste ınsocietate siurmatoareledouaetapesecaracterizeazaprinfaptuldea‐tidaseamacauncomporta‐mentcorectınseamnaaactionapebazacelormaibuneinteresealetale.Atreiaetapasecaracterizeazaprintr‐oatitudinecareurmarestecatotceeaceserealizeazasasefacaprincastigareaaprobariicelorlalti.Apatraetapaesteorientatasprerespectarealegiisiaraspundeobligatiilorfinanciare.AltreileanivelaluiKohlbergnuesteatinsdemajo‐ritateaadultilor.Acinceaetapasereferalaıntelegereareciprocitatiisociale siaunuiinteresrealpentrubunastareaaltora.Asaseaetapasebazeazaperespectareaprincipi‐uluiuniverssicerinteledeconstiintaindividuala.Kohlbergacrezutcaputemprogresadoarprintr‐oetapalaunmomentdatsinuputem„sari”etapelesicadezvoltareamoralaarelocprininteractiuneasociala(KohlebergsiHersh,1977).

82

3.2.7.  Teoria dimensiunilor dezvoltării a psihologului american Klaus Riegel 

(KlausRiegel’sDimensionsofDevelopmentTheory)publicata ın anii ’60 sugereaza cadezvoltareasprevarstaadultanuarelocprinetapeprevizibileciesteoadaptareaoa‐menilorcaraspunslainteractiuneadintreschimbarileinternesiexterne.Teoriaesteoaplicatieprimaraateorieisistemelorecologice.Riegelaidentificatpatrudimensiunialedezvoltariiinterconectateinternsiextern:

1. dimensiuneapsihologica internadescriematuritatea emotionala si independentaprecumsimaturitateaproceselormentale.

2. dimensiuneabiologicinternadescriematuritateafizicasisexuala.

3. dimensiuneacultural‐sociologicaexternadescrieasteptarilesioportunitatiledefi‐nitedefiecaresocietate.

4. dimensiuneamediuluiexterndescriemediulfizic,economicsipoliticıncareoame‐niitraiesc(Hollowayetal.,2010).

3.2.8.  Teoria rezilienței 

Teoria rezilientei a prins conturprindezvoltareapsihopatologiei si a perspectivelorecosistemelor, fiind influentatadeteoriileprivindstresul siadaptarea lastres.Multedintrecercetarileasuprarezilienteiauınceputlamijloculanilor’50.DeexempluWer‐nersiSmithsi‐auınceputstudiulın1955,darprimeledescopeririaufostraportateınanii’80,multedinconstructeleteorieirezilienteifiinddezvoltatedinperspectivaeco‐logica(Smith‐Osborne,2007).PrintrepionieriiacesteiteoriisenumaraWolkindsiRu‐ter(1973),iarmaitarziucercetariasuprafactorilorcarecontribuielarezilientaaufacutsiWernersiSmith(1982).Reziliențaestecapacitateapersoanelorafectatedeadversi‐tati(boli,dezastrenaturale,accidente,saraciesiconditiivitregedeviata)saucareausuferitreletratamentedeadepasiacestemomentesia‐simentinesanatateadatoritapropriuluiefortsicapacitatiadaptative.Altfelspus,rezilientaestedefinitacaunproces,sau capacitatede, sau rezultatul adaptarii reusite ın ciuda circumstantelordificile siamenintatoare.Manciaux(2001)daodefinitie „umanista” rezilientei, rezilienta fiindcapacitateauneipersoanesauaunuigrupdeasedezvoltabinesiacontinuadeaseprotejaınviitordeprezentaevenimentelordestabilizante,conditiilordeviatadificilesitraumelorsevere.BorisCyrulnik(2005)afirmacarezilientaestecapacitateadeafica‐pabildeadepasitraumelesicelemaisevereleziuniemotionaleprecumboli,doliu,viol,tortura,atentatcubomba,deportare,razboietc.Sepoatevorbiderezilientaındomeni‐ilestiintific,social,economicsichiarpoliticexistandmaimultetipuriderezilienta,psi‐hologica, rezilienta biologica, rezilienta urbana, organizationala, institutionala, rezili‐entaınafaceri,economica,financiara,politica,informationala,socialaetc.(Rezilienta,2013).

Existamaimultescaledemasurareacapacitatiideadaptarelaadversitati,deexem‐pluscaladerezilienta(RS)(WagnildsiYoung,1993)ıncearcasaevaluezecapacitateauneipersoanedeatraioviatacemeritatraita.Scaladerezilienta(RS)masoaracinciconceptepersonaleprecumcalmul,perseverența,împlinirea,încredereaînsineșisingu‐rătatea existențială. In scala CD‐RISC (Connor‐Davidson RISC) (Connor si Davidson,2003)rezilientaestedefinitadepuncteleforteselectivesauabilitatilenecesarepentruaajutaopersoana sa supravietuiasca adversitatilor.CD‐RISCmasoara conceptelede

83

control,angajament,orientareaspreobiective,stimadesine,adaptabilitatea,abilitățiso‐ciale,umor, întărireaprin stres și rezistența ladurere. Scala rezilientei pentru adulti(RSA)(Friborg,Hjemdal,RosenvingesiMartinussen,2003)masoarafactoridesprecaresecredecaarpromovacapacitateadeadaptarelaadulti.RSAmasoaracincifactoricarepotfavorizarezilientaprecumcompetențapersonală,competențasocială,coerențafa‐miliei,sprijinulsocialșistructurapersonală.

Calitatiprecuminteligența,temperamentul,rezistențalastressauexistențaunorper‐soanedesprijinșiprezențaunorfigurideatașamentınjurulvictimelorafectatedead‐versitatisaureletratamentesuntfactoricarecontribuielarezilienta.TietsiHuizinga(2002)mentioneazacafactoriprotectiviinteligența,temperamentul,cognițilepozitiveprivindsinele,strategiiledeadaptare(copingstyles),pecareleconsideralafeldeimpor‐tantecasiexperiențacupersoaneledereferință,suportulșiclimatulsocial.Inlegaturacuraportuldintrefactoriideriscsifactoriirezilientei,PerkinssiJones(2004)auscosınevidentacalaadolescentiidinSUAcareausuferitabuzurifizicepondereacomporta‐mentelorderisc(consumuldealcool,detutun,dedroguri,angajareaınactivitatesexu‐alaprecoce,comportamentulantisocial,ıncercariledesuicidsivoma)afostmaimaredecatlaceicarenuausuferitreletratamente,iarpondereafactorilorspecificirezilienteiafostmaimicaınaceastacomparatie.OMS(WHO,2006)aratacafactoriiderezilientaincludrelațiilepozitiveprecumatașamentulfațădecelpuținunmembruadultalfamiliei,existențaunuiadultcaresăoferesuportcopilului ınconditiideadversitate,relațiidesusținerecuprietenicarenusuntdependentidesubstantesicarenuauuncomporta‐mentdelincvent.Intr‐ocercetarepeadolescentidinOlandasiItalia,Ciairano,Kliewer,siRabaglietti(2009)auaratatcaadaptareaadolescentilorlacerintelemediuluisocialestecelmaimultfacilitatadefactoriprotectoricuroldecontrol.Factoriprotectiviaufostmodelelepozitiveșiexistențapersoanelorcareoferăsprijin.Mediuldeacasa,delascoala sidincomunitatesuntparte integrantaarezilientei ınmasuraıncareservescdreptbarieredeprotectiesiamelioreazaconditiilenefavorabile.Deexemplu,progra‐mele scolare si comunitareofera adesea servicii caredezvolta competente sociale siemotionale,derezolvareaproblemelorsiabilitatideconducere,careservesccafactorideprotectieasociatecurezilienta(Elliottetal.,2013).WernersiSmith(1982)siWerner(1993)afolositrezilientapentruadescrieaceicopiisiadolescenticarefacfatacusuc‐cesuneiseriidefactorideriscsocialsibiologic.WernersiSmith(1982)aupusınevi‐dentacapacitateaderelaționare,sociabilitateașimoralitateacafiindfactoridefinitoriairezilientei.Intr‐unstudiulongitudinalacestiaauconstatatcaprezentaunuiprofesorinfluentcareaservitcaunconsilier,confidentsimodelafostcriticpentrurezilientalacopiisiadolescenti.Prezentaunuiadultgrijuliuestevitalapentrudezvoltarearezilien‐tei,deoareceoastfelderelatiedesustinerepoateinsuflaempatiepentrualtii,unsenti‐mentdeıncrederesistimadesinelaadolescenti.Adolescentasitinereteasuntperioadedetranzitiecaresuntfoarteimportantepentrudezvoltareaabilitatilordeadaptaresa‐natoase,darexistaoseriededificultati,cumarfiutilizareasubstantelornarcotice,ex‐perientesexualeprecoce,violenta,traumeemotionalesialteprobleme,carepotaveaefectepericuloaseasupraacesteiperioadeavietii.Adolescentiirezistentiseadapteazalaunmediupericulosdatoritaıncrederiiınei,abilitatilorlordedepasireadificultatilorsiacapacitatilordeaevitasituatiipericuloase,eifiindcapabilidearezistapericolelorpecareleıntalnescsausaserecuperezeulterior.Aceastarezistentanuesteuniversala,neconditionatasauocalitatepermanentaavietii(inclusivaadolescentilor).Seschimbaınfunctiedetipuldestres,decontextsidealtifactori.Uniiadolescentipotfirezistentilaunanumittipdestres,darnusifatadealtetipuri.Rezistentasepoateschimbacu

84

timpulsicumodificareaconditiilordeviata.Adolescentiirezistentisuntceicaresebu‐curadeo„triadădeprotecție”aresurselorsicircumstantelorcaredeterminaosanatatepsihica ce implica punctele forte ale copilului, familia si mediul scolar/comunitar(Luthar,2006).Factoriicarepotafectarezistentaadolescentilorsunt:relațiilecualțimembriiaifamiliei,cucolegiișiprietenii,comunitateașiculturaîncaresedezvoltăper‐soanele.Deexemplu,relatiacufamiliasicolegiisuntcelemaiimportanteresursepentruadolescentiidinRusia(Makhnach,2014).

3.2.9.  Teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory) 

Oricefenomencolectivesteefectulactiunilorindividualesiactiuneaunuiactorobser‐vatesteıntotdeaunausordeıntelescuconditiacaobservatorulsadispunadeinformatiisuficientesiınfinalcauzeleactiuniiactoruluisuntmotivelepentrucaretrebuiesa‐lrea‐lizeze.

Teoriageneralăaraționalității(GRT)oferaoexplicatiemaiacceptabilalamultefe‐nomene decat solutia raspandita eclectic care ıncearca sa explice comportamentulprintr‐un amestec de rationalitate instrumentala si forte irationale. Solutia eclecticapornestede la ideea ca alegereapoate fi considerata rationala, dar comportamentulpoateficonsideratcaincluzandcomponenteinevitabilirationale,careestecauzatpar‐tialdefortesocio‐culturale,anonimefaraniciuncontroldinparteapersoanei.Decalajuldintrecredinteleprescriptivesidescriptivenuestelafeldemareprecumcredoamenii.Rationalitateaaxiologica sirationalitateainstrumentalasunt ınprezentcombinateınactiunilesociale,desiacesteasuntınıntregimedistincteunadealta.Asacumsugereazamodelulteorieigeneralearationalitatiimotivelecognitivecuprindconvingeriprescrip‐tiveprecumsidescriptivedinminteaoamenilor.Ingeneralactiuneasocialadepindedeconvingeri.Convingerile,actiunilesiatitudinileartrebuipecatposibiltratatecafiindrationale,caefectalmotivelorperceputedeactoriisocialicavalide.Rationalitateaesteimportantadeoareceactoriisocialiıncearcasaactionezeıncongruentacumotivelepecareeilepercepcafiindvalide.Aceastaexplicadececomportamentulloresteınmodnormalsemnificativpentruei.Inunelecazuricontextulfacecaacestemotivesafiedetipul„cost‐beneficiu”.Inaltecazuriacesteanusunt,chiardacaamacceptacaartrebuisainterpretamnotiunileıntermenidecost‐beneficiu.Incazuriledeinterespentruso‐ciologi,actiunileoamenilorsuntdeınteles,deoareceacesteasuntrealizatedintr‐unmo‐tiv.Daracestemotivepotfidemaimultetipuri.Actiunilesepotbazapeconvingerisaunu,convingerilepotfiobisnuitesaunu,elepotfidescriptivesauprescriptive.Modelulteorieigeneralearationalitatii,postuleazacaactiuneatrebuieexplicataprinsensulpecareılarepentruindividsisepresupunecaesteıntemeiataınochiiindividuluipeunsistemdemotivepecareellepercepecafiindvalabile(Boudon,2009).

Celetreiprincipiidebazaaleteorieialegeriirationale(RCT)sunt:

1. explicandunfenomensocialınseamnaaluaınconsiderareunsetdeafirmatiicareartrebuisafieusoracceptabile;

2. oteoriesociologicabunaesteoteoriecare interpreteazaorice fenomensocialcarezultatalactiunilorindividuale;

3. actiunileartrebuianalizateca„rationale”.

Postulateleteorieisuntmultmaimulte sipentrucateoriaRCTfacepartedintr‐ocategoriedeteoriicumaimulteversiuniBoudonexpunesialtepostulate(P):

85

P.1oricefenomensocialesteefectuldeciziilor,actiunilorsiatitudinilorindividuale;

P.2prevedecaınprincipiu,celputin,oactiunepoatefiınteleasa;

P.3prevedecaoriceactiuneestecauzatademotiveexistenteınminteaindivizilor;

P.4postuleazacaacestemotivederivadinexaminareadecatreactorulsocialaconse‐cinteloractiunilorsalepecareellevede;

P.5actoriisuntimplicatiınprincipalınconsecintelepropriilorlordecizii;

P.6sustinecaactoriisuntcapabilisadistingaıntrecosturilesibeneficiilealternativedeactiunesialegactiuneacareleasiguraechilibrulcelmaifavorabil(Boudon,2009).

Dinteoriaalegeriirationalepreluampentrucercetareanoastraideeaalegerilorpecareleaudefacuttineriiıncautareadrumuluilorprofesional,ınalegereainstitutieideınvatamantıncaresaseformezevocational.Cuocaziafiecaruievenimentdeviataeiaudefacutalegericareınfunctiedenivelullordematuritatepotfimaimultsaumaiputinrationalesauemotionale.

3.3. TEORII INTEGRATIVE 

Perspectiveleintegrativesuntactualeleteoriiıncadrulcarorateoreticieniicontempo‐raniıncearcasacombinepunctedevederedindiferitegrupedeteoriiclasicesaumairecente.

3.3.1.  Teoria interacționist‐ecologică‐developmentalistă 

Interactionismul ca si curent sociologic a aparut la ınceputul secolului XX ın StateleUniteıncadrulScoliidelaChicago.InitiatoriiinteractionismuluiCooleyC.H.,DeweyJ.,ThomasW.I,MeadG.H.,BlumerH.propunoalternativafunctionalismuluicaredominaaceaperioadasociologiaamericana,centrandu‐sianalizeleperelatiilemicrosociale,peinteractiuniledintrepersoanesipestudiulmotivatiilorlor.Interactionistiiaratacaper‐sonalitateauneipersoaneseformeazasisemodificaprincontactulcuceilalti.Pentruinteractionistioameniisuntsubiecticonstienticaredauunsenslumii,iarlumeasocialaesteorealitateconstruita. Interactionistiipropunsaseexplicesocialulprinactiunileindividuale.

3.3.2.  Teoria sistemelor ecologice 

BronfenbrennerUrie(1979)precizeazacaasupradezvoltariiumaneareomareinflu‐entacincisisteme(delacelmaiapropiatlacelmaidistant).Cunoscutacateoriaumanăecologicăsauteoriasistemelorecologice,teoriaaratainfluentamicrosistemului,mezosis‐temului,exosistemului,macrosistemuluișicronosistemuluiasupracomportamentuluioa‐menilor.Microsistemulestemediulproximıncarenetraimviata(familia,prietenii,cole‐gii, profesorii si alte persoane cu care intram ın contact zilnic) ın care socializam sicontribuimdeopotrivalaconstruireaacestuisistem.Mezosistemulcuprinderelatiiledin‐tremicrosisteme,exosistemulestemediulcarepresupunelegaturaıntrecontextulıncareopersoananuareniciunrolsicontextulıncareopersoanaparticipaactiv.Macrosistemulincludeculturauneipersoane(statutulsocio‐economicalpersoaneisauafamilieisale,

86

etnia,faptulcatraiesteıntr‐otaradezvoltatasauınunaıncursdedezvoltare).Cronosis‐temul,celmaicomplexsistem includetranzitiile sischimbariledinduratavietiicuiva.Acestaincludesicontextelesocio‐istoricecarepotaveainfluentaasuprauneipersoane(Bronfenbrenner,1979).

Adultiiıncursdedezvoltaretrecsprematuritateıntr‐olumeıncursdeschimbarecontinua.Teoriasistemelorecologicesugereazacablocajuldintremaimultenivelurialesocietatiiesteinfluentatdelocuriledemunca.Crestereaasteptarilorpentruınvataman‐tulpost‐secundarınıntreagalumeapusopresiunemareasupraoamenilordetermi‐nandu‐isaurmezeastfeldestudii.Globalizareasiresurseleexterneauschimbatpiataforteidemunca.Dezvoltareatehnologicaafecteazatoateaspectelevietii(Hollowayetal.,2010).Trecerealamaturitateestemotivatadenevoilededezvoltarealeadultiloremergenti,demicrosistem.Nevoilededezvoltaredebazasuntaceleasipentrutotiadul‐tiiemergenti.Adultiiıncursdedezvoltaresuntsocializatiınmoduriunicedecatrefa‐miliilelorsidecatregrupuldeprieteni,demezosistem.Oameniiısidezvoltaidentitatiunice,viziuniasupralumiisistructurideviata.Ritmuldedezvoltareestedeterminatdecerinteleeducationalesideoportunitatileprivindlocuriledemuncadinmediulsocio‐economic,deexosistem.Mediulsocio‐cultural,macrosistemullimiteazadezvoltareaprincredinteledinsocietate.Diversitateaideologiilorpolitice,religioasesieconomicepoateducelaunconflict,oameniiformandu‐sipropriaidentitate,structurideviatasiviziuniasupralumii.Influentaacestorsistemedeterminaceidentitateısidezvoltapersoanele,ınceeacecredeisicetipdeviatavadpentrueiınsisiınviitor(RuthsiWolf,1995).InRomanianemultumirea tinerilordespreviatapecareoduc si sanselepecare levadpentrueiınviitorauajunssafiefacutepublicesicititedemilioanederomaniprinscri‐sorilepublicateınspatiulvirtual,cumsuntscrisoriletrimisecatrepresedinteletariidecatrecativatinericaredatoritacoruptieidintaraaualessa‐sijustificegesturile:alunuitanaringinerhotaratsaparaseascatara16,aluneirezidentelamedicinanevoitasare‐cunoascacaaluatspaga17saualunorelevicareauatrasatentiaopinieipubliceasupranedreptatilordinsistemuldeınvatamant18.

Teoriasistemelorecologicesugereazacaschimbarileınasteptariledecomportamentaltanaruluireflectaonouaorganizareeconomicasisociala.Teoriaexplicacumfamiliileinfluenteazaformareaidentitatiiadultuluiıncursdedezvoltare.Potrivitteorieisisteme‐lorecologiceasteptarileindividualesidefamilie,mezosistemulsuntsustinutedeideo‐logiilesipoliticilemacrosistemului,darsuntconstransederesurseleexosistemului.As‐tazisecredecaınvatamantulpost‐secundarestenecesarpentruaaveasuccesınviata.Inacordcupoliticilesociale,ınvatamantulpost‐secundar,lafelcasiınvatamantulpri‐marsisecundarestefinantatdeguvern,darnuestegratuit.Liceeniisistudentiitrebuiesa‐siplateascascolarizarea,sa‐sicumperecartisicuexceptiacazuluiıncarelocuiesclaodistantarelativmicafatadeliceusauuniversitatetrebuiesa‐siplateascacamera,masasitransportul.Inacesteconditiitineriidinfamiliicuvenituriscazutespremediiaumaiputineresursesiimplicitsansedeaurmaoeducatiepost‐secundarasauuniversitara(RuthsiWolf,1995).

16 http://www.dcnews.ro/scrisoarea‐unui‐tanar‐care‐divor‐eaza‐de‐romania‐m‐ai‐transformat

‐intr‐un‐etern‐me‐ter‐manole_455925.html,accesatla6.11.2015.17 https://alexandramariadinica.wordpress.com/,accesatla6.11.2015.18 http://bloguluhosu.blogspot.ro/sihttp://www.voceatransilvaniei.ro/mesajul‐emotionant‐si‐trist‐

postat‐pe‐facebook‐de‐fata‐cu‐10‐la‐bac‐imi‐cer‐scuze‐ca‐nu‐am‐mers‐pe‐la‐majorate‐sa‐ma‐imbat‐imi‐cer‐scuze‐ca‐nu‐am‐copiat/,accesatla6.11.2015.

87

Dacapentruuniitinerifamiliaesteunfactordesprijin,ıncarearelocdezvoltareaarmonioasa,pentrualtitineritocmaiviolenteletraiteınfamiliesiabuzuriledincopila‐riei‐aufacutsaperceapatraitulpestrazicaoalternativadelatraiuldeacasa.Hairetal.,(2009)pebazamodeluluiteorieiecologicealuiBronfenbrennerauexaminatfactoriiprotectorisideriscporninddelacelmaiproximmediusistemic(individual,prieteni,familiesicomunitate)pentruaaflacumprezicprofileleadolescentilorcomportamen‐telederisc.Petermenscurt,relatiilesexualeneprotejatecrescriscultransmiteriiinfec‐tiilorsexualelatinerisiasarcinilorlaadolescente,abuzulconsumuluidealcoolsine‐purtarea centurii de siguranta duc la accidente rutiere, adeseorimortale. Pe termenlung, comportamentul sedentardinadolescenta ce tinde sa continue si ın stadiuldeadulttanarcontribuielaexcesuldegreutatedinperioadaadultaceconduclabolideinimasaudiabet.Consumuldesubstanteinterzisedinadolescentaafostasociatcuabu‐zuldesubstantedinperioadaadultatanara,cuıncarcerari,obezitatesiniveleridicatealetensiunii.Studiulaidentificatpatruprofilealecomportamentelorderiscsaua„pro‐filurilorderisc”.Grupuladolescențilorcuriscscăzutcareıngeneralseabtindelacom‐portamentederiscsiseangajeazaıncomportamentesanatoase(deexemplufacsport),acestiatindsafiedistribuitiıntermenidegensiprovinpredominantdinfamiliicuve‐niturimari.Adolescențiidingrupulcareseangajeazăîncomportamentecuriscmoderatcuprindepersoaneledegenmasculinsicarenusuntdeculoare,dinfamiliicuveniturimarisiavandambiiparintibiologici,tinericarebeausiseangajeazaınrelatiisexualeneprotejate,darcaredeasemeneapracticafrecventsportul(grupulcelorcarebeau/seangajeaza ın relatii sexualeneprotejate).Aldoileagrupcarese implica ıncomporta‐mentederiscmoderateestecaracterizatprinconsumridicatdetutunsiangajareaınrelatiisexualeneprotejate,estecompus ınmoddisproportionatdinpersoanedegenfeminindinfamiliecuambiiparintibiologici(grupulcelorcarefumeaza,seangajeazaıncomportamentesexualeneprotejatesinupracticasportul).Grupulcareseangajeazăîncomportamentecuriscridicatestealcatuitmaimultdinbaietidecatfete,depersoanecarenusuntdeculoare,non‐hispanicisidoarjumatatedintreeiprovindinfamiliicuambiiparintibiologici.Caracteristicilepozitive(factoriiprotectivi)precummonitoriza‐reaparintilor,maimulterutinefamilialesivecinimaieducatiafostasociatcumembriigrupuluicucomportamentederiscscazut,ıntimpcecaracteristicinegativealemicro‐sistemului,precumcomportamentenegative ıngrupuldeprieteniau fostasociaticumembriigrupuluiangajatıncomportamentecurisccrescut(Hairetal.,2009).

3.3.3.  Abordarea cursului vieții 

Cunoscutacaperspectivacursuluiviețiisauteoriacursuluiviețiiesteoabordareapa‐ruta ınanii ’60pentruaanalizaviataoamenilor ıncontextestructurale,culturale sisociale.Prinperspectivacursuluivietiiıntelegemrelatiaıntretimpsicomportamentuluman.AplicatiiletimpuriialeteorieicursuluivietiipotfigasitelaınceputulsecoluluiXX laautoriprecumBengtsonV.L. siAllen,K.R. (1993);Clausen, J.A.(1991);Riley,M.W.(1987);Hagestad,G.O. siNeugarten,B.L.(1985);Rodgers,R.H. siWhite,J.M.(1993),panalasfarsitulsecoluluiXXabordareacursuluivietiifiindconsideratao„pa‐radigmaıncursdedezvoltare”atatcateoriecatsicametoda.Celcareaavansatprin‐cipiiledebazaaleteorieiesteGlenElder(1993).Totiacestiautorii si‐audirectionatatentiaasupralegaturiiıntreviataindividualasicontextulistoricsisocio‐economicıncaresedesfasoaravietileumane.Marepartedinanalizacursuluivietiiseconcentreazapedetectareasidocumentareauneistructuria„drumurilorınviata”(pathwaysoflife)

88

(Willekens,1999).Perspectivacursuluivietiiseuitacumvarstacronologica,relatiile,tranzitiilecomunedeviatasischimbarilesocialedauformavietiioamenilordelanas‐terepanalamoarte(Hutchison,2007).

Cursulviețiiesteoorientareteoreticasauoparadigmaorientatasprestudiereadez‐voltariiumanesiaınaintariiınvarsta.Desisefolosesctermeniprecumduratavieții(lifespan),povesteavieții(lifehistory)siciclulvieții(lifecycle)niciunulnuestesinonimsifiecarearealtsens.StudiilecursuluivietiisicercetarilelongitudinalesunttotmaidesfolositedinadouajumatateasecoluluiXX,desiaufostutilizatepentruprimadataacummaibinede90deani,deexempluınstudiul„ȚăranulpolonezînEuropașiAmerica”deW.I.Thomas șiF.Znaniecki1918–1920.Acesteastudiazabiografiile si traiectoriiledeviataalepersoanelorsigrupurilorumaneprincercetareacontinuaaexperientelorprincaretrec,ınprezentexistandstudiilongitudinalealeistorieivietii.Diversitateavietilorindividualesuntlegatedeschimbarilesocialesiistorice,structuratedeinstitutiisociale,iarnormelesocialedirectioneazatraiectoriileeducationale,demunca,defamiliesire‐zidentaurmatedeoamenisaugrupuri.Notiuniprecum„calendarnormativ”sau„ceassocial”sereferalaasteptareavarstelorpropriipotrivitepentrudiversetranzitiidevi‐ata.Studiiledincategoriadurateiviețiiaucaractertemporal,leganddouasaumaimulteetapedeviata.Povesteaviețiiesteocolectiecronologicacantitativasaucalitativaaacti‐vitatilor,evenimentelorsiadatelorimportantedincursulvietiiuneipersoanesaugrup.Ciclulviețiidescrieosuccesiunedeevenimentedinviataaxandu‐sepeschimbareapro‐cesuluidereproduceredelaogeneratielaalta(MortimersiShanahan,2002).Traiecto‐riilesuntalcatuitedin tranzitii caremodificastatutul, identitateasauroluluneiper‐soane.Tranzitiiletimpuriisipuncteledecotiturapotaveaimplicatiipentrutraiectoriiledemaitarziu(nasterileadolescentineauefectasupraıntregiivietisauıntoarcerealascoala la o varsta adulta, adesea se refera la nesiguranta si schimbarea locului demunca).Varstacasiconstructsocialstructureazacursulvietiiprinasteptarilespecificevarstei(mersullascoala,casatoria,nasterea,pensionarea)aratandcaresunttranzitiilerelativtimpuriisicaresunttranzitiilerelativtarzii.Semnificatiiletimpului(istoric,so‐cial,individual)esteoperationalizatınparadigmacursuluivietiiprinconceptuldesin‐cronizaresauadaptarepeparcurs(timing).Elder(1998)afirmacaexistacinciprincipiiparadigmaticealecursuluivietii:principiuldezvoltariipetoataduratavietii,principiulactivismului,principiultimpuluisilocului,principiulsincronizariisiprincipiulvietilorlegate:

1. dupavarstade18anicontinuadezvoltareabiologica,psihologicasisociala,oameniitraindexperientedeschimbaresidupaaceastavarsta,iarstudiereavietilorpeperi‐oadelungisurprindeinteractiuneadintreschimbareasocialasidezvoltareaumana(principiuldezvoltăriiumaneșialîmbătrânirii);

2. oameniisuntinfluentatidecontextulistoricsideloculıncaretraiesc,unulsiacelasievenimentistoricpoateınsemnasiaveaconsecintediferitepentruregiunisaugene‐ratiidiferitesipoateafectapersoaneleınmoduridiferiteınfunctiedemomentulıncare acestea apar ın cursul vietii deoarece semnificatia evenimentului variaza ınfunctiedeetapadedezvoltareumana(principiultrăiriiîncontexttemporalistoricșilocal);

3. influentelesauconstrangerilesocialeıideterminapeoameniisafacaalegeridinmaimultealternativeposibile,construindu‐sipropriulcursalvietii, iarplanificarile sideciziileluateauconsecinteasupratraiectoriilordeviata(principiulactivismului);

89

4. marileschimbarisocialeafecteazaindiviziiprinimpactullorasupracontextelorin‐terpersonaleale indivizilor.Vietilesunttraite interdependent si influentelesocio‐istoricesuntexprimateprinintermediulreteleiderelatiiinterpersonale(principiulviețilorinterdependente,legate);

5. antecedentele si consecintele tranzitiilor, evenimentelor si modelelor comporta‐mentalevariazaınfunctiedesincronizarealorıncursulvietii(principiulsincroniză‐rii)(Elder,1998).

Figura3.2:Patruelementecheiealeparadigmeicursuluivietii(dupaGielesiElder,1998)

Sursa:Muresan,C.(2012).SchimbarilecomportamentuluifamilialınRomania.

Oabordaredinperspectivacursuluivietii,p.23

Incercetari,atuncicandseevalueazatranzitialavarstaadultasefolosescconcepteale teoriei cursuluivietii,precumprevalență,momentul‐timp(timing),sincronizare siderulareaevenimentelor.Momentulsereferalavarstalacareauloctranzitiile,variantavarsteisidurataıntreevenimenteledetranzitie.Sincronizareadenotamasuraıncareesteasociataaparitiaadouaevenimente.Secvențiereasurprindeordineaevenimente‐lorıntr‐otraiectorie,demulteoripresupunandcaexistaoordinenormativaaeveni‐mentelor.Evenimenteledetranzițiesuntdemulteorianalizategrupandindiviziiınco‐horta de nastere. Membrii unei cohorte de nastere experimenteaza evenimente detranzitieınacelasitimpistoric,caracterizatdeunspecificalresurselorsocio‐culturale,constrangerisioportunitati.Comparandcohorteledenastereputemobservaschimba‐reasocialaprincorelareavarsteicutimpulistoric.Pentruasurprindeschimbarilere‐centealetranzitieilavarstaadultaınEuropa,conceptuldedestandardizareaprimitoatentiespeciala.Destandardizareasereferalafaptulcaevenimenteledetranzitiesisec‐venteleevenimentelordetranzitiesuntexperimentatedeopartedinceıncemaimicadetineri,sepetreclavarstemaidisparatesiprezintamarivariatiiındurata.Finalizareaeducatiei si intrareapepiatamunciisunt ıncadestuldeputerniccuplate si legatedevarsta(BuchmannsiKriesi,2011).Cursulvietiiunuiindividesteıncorporatsiformat

Dezvoltare individuală ACTIVISM UMAN (Human Agency) 

Istorie și cultură LOCALIZARE ÎN TIMP ȘI SPAȚIU 

Relații sociale VIEȚI LEGATE 

Intersecția dintre vârstă, perioadă și cohort 

SINCRONIZARE (Timing) 

Diverse traiectorii ale CURSULUI VIEȚII 

90

de timpul istoric si locurile ın care traiestepeparcursulvietii.Psihologiadezvoltariiumaneaınceputsaacordeimportantacontextuluisocialsivariatiilorindividuale,ada‐ugandlacunoastereıntelegereasociologicaadezvoltariiumanesiaınaintariiınvarsta.Anulnasteriilocalizeazaindiviziiıncontextulistoric,iarvarstaıiplaseazaıntr‐oanu‐mitaetapaavietii.Varstaindicasidacaotranzitiearelocrelativdevremesautarziu.

Parasireacaseiparintestiesteconsiderata ınliteraturadespecialitateevenimentulcaredeclanseazatranzitiacatreviatadeadult,desimodelulfunctioneazapentrutarilevest‐europenepentrucaınEuropadeEstparteneriateledeseoriıncepchiarıncasapa‐rinteascasisepoateıntamplacaunuldincopii(casatoritsaunu)saramanaıncasapa‐rinteascapentruaaveagrijadeparintilabatranete,iarevenimentulintrariiınviatadeadulttrebuiesafieconsideratımpreunacuevenimentulformariiunuiparteneriatdevi‐ata.Laınceputulanilor1990barbatiisifemeiledintarileEuropeiCentralesideEstpa‐raseaucasaparinteascamaitarziudecatomologiilordinaltetarieuropene.DatelearatacaınRomania71,0%dintrebarbatisi89,0%dintrefemeiparaseauın1990–1994casaparinteascaınaintedeaımplini30deani.Latoatecelelaltepopoare,femeileparasesccu3animaidevremecasaparinteascadecatconationaliilordesexmasculin.Femeilepara‐sesccasaparinteascamaidevremedecatbarbatii.Parasireacaseiparintestitrebuiesaaibacamotivprincipalformareaparteneriatuluideviata(undederegulafemeilesuntmaitineredecatbarbatii)sialtecauzecumarfiplecarealastudiiıntr‐oaltalocalitate(undefemeilesibarbatiiauaceeasivarsta)sauplecareaınarmata(undebarbatiipleacamaidevreme,iarfemeilenupleacadeloc)suntsecundare.Adolescentiicucompetentedeplanificare,ceicuıncredereınsine,careinvestescintelectualsisuntindependentiısiinfluenteazarealizarileeducationalesiprofesionaledemaitarziuputandfipregatitimaimultsaumaiputinbinepentrurolurileviitoaredeadulti(Muresan,2012).

3.4. ALTE TEORII UTILIZATE PE PARCURSUL LUCRĂRII 

3.4.1.  Teorii privind tranziția de la școală la viața activă 

Teoriileprivindtranzitiadelascoalalaloculdemuncasereferalarolulvariabilelorsocio‐cognitive(ınspecialauto‐eficacitatea)siinfluentelelorasupraefortuluisiinte‐resuluipentruobtinereaunuianumitlocdemunca.Inteoriasocial‐cognitivaprivindcariera(SocialCognitiveCareerTheory)Lent;HackettsiBrown(1999)ipotezadebazaestecatranzițiade la școală la loculdemuncăesteunproces,maidegrabădecâtunevenimentcaresedesfasoaratreptatıntimpulanilordescoalasicontinuaapoisicareesteıncorporatınfenomenulmaimarealprocesuluidedezvoltareacarierei.Unsuccesaltranzitieiprinurmare,depindecatdebinefacfatatineriidiferitelorsarciniprofesi‐onale.Sedistingsaseproceseinterdependente:(1)însușireaunorrezultatepozitiveșirealistealeașteptărilor,(2)dezvoltareaintereseloracademiceșidecarieră,(3)forma‐reainterconexiunilorîntreintereseleșiobiectivelelegatedecarieră,(4)transformareascopurilorînacțiune,(5)dezvoltareaunorcompetențeși(6)negociereapentrusprijinulsocial șiobstacolelecareafecteazăatingereaobiectivelorpreferatedecarieră.Acesteprocesesedesfasoara ın timpulanilorde scoaladar sidupa (Schoon siSilbereisen,2009). Caracteristicilepersonale (sex,predispozitii si stareade sanatate) si celedebazacumarfiposibilitatilecontextualeinfluenteazasurseleauto‐eficacitatii(experi‐enteledemaiestriesiexperienteledeperformanta),care,larandullor,afecteazaauto‐eficacitateasirezultateleasteptarilor.Ambeleconceptesuntvazutecaesentialepentru

91

cultivareaintereselor,formareascopurilorsiactiunilorasociate,caresunt,deaseme‐nea,modelatedeinfluentelecontextuale(suporturidinparteamediuluisiobstacole)(Lentetal.,1999).Pebazaacesteiteorii,adezvoltariiinterventiiloradecvatepentruapromovadrumurilespreocarieradesuccesarputeaficelmaibinepuseınaplicarede‐a lungulanilorde scoala.Deasemenea,autoriisubliniaza importantadezvoltariiauto‐eficacitatiisiacompetenteiındomeniiledecalificarecelemaigenerice(abilitatideangajare,demuncaınechipa,leadership),caresuntnecesarepentruatraduceobi‐ectivele ın actiuni si de a negocia obstacolele si suporturile (Schoon si Silbereisen,2009).

Oaltateoriesereferaladefinireapersonalitatiiınmunca(Strauseretal.,1999)siseconcentreazaperelatiadintreintereseleocupationale,caracteristiciledepersonalitatesiposibilelemediialeloculuidemunca(Holland,1997).Sedistingsasetipurideindivizicudiferitecaracteristicidepersonalitatesiinterese(intereselespecificealedomeniului,auto‐eficacitatiisiabilitatilor)ceaufostdiferentiatesiadaptatelamediileprofesionale(conventionale,socialesaudetipartistic).Muncaıntr‐unmediuprofesionalbinestabi‐litınfunctiedeaptitudinisiintereseaprezisocarierastabilasiomaimaresatisfactiealoculuidemunca(Spokaneetal.,2000).Pebazaacesteiteorii,identificareasipromo‐vareaintereselorsiabilitatilordevineimportantapentrudezvoltareaprogramelordecarierasipentruasistentaınafacealegeriprivindcariera(SchoonsiSilbereisen,2009).

3.4.2.  Teoria carierei (Careership) 

Incadrulcomunitatiistiintificeceseocupadestudiereaorientariiıncarieraexistatreiteoriidominantecuprivire la luareadeciziilorprivindcarieraconformluiOsipow siMcNeill(1990):

• teoriapotriviriisineluicuocupațiasauloculdemuncă(identificareatrasaturilordepersonalitate,alaptitudinilorsialinteresuluinecesareınanumitelocuridemuncasiavedeaıncemasuratineriiposedaacestecalitati);

• modeluldedezvoltarea luiGinsberg și colaboratorii (1951) și Super (1953,1957,1980)conformcaroraexistastagiidedezvoltarealprocesuluideluareadeciziilordecariera,iarcelebune(conformunuiexpertextern)potfifacutecandpersoanatanara si‐adezvoltatpropriileabilitati siaajunslamaturizareacompletă.Ambeleperspectiveminimalizeazaimpactulfactorilorsocialisicontextualicaparteaproce‐suluideluareadeciziilor.

• teoriaînvățăriisociale,altreileamodelpostuleazacafactoriisociali siculturaliserecunoscınidentitateaunuiindividpemasuracesedezvoltasiacumuleazaexperi‐ente.Experientelesuntvazutecainfluenteexterneasupradeciziilorpecandelefacpartedinprocesuldecizionalalcarierei(HodkinsonsiSparkes,1997).

LasfarsitulsecoluluiXX,Huttonadezvoltatoteoriesociologicadeluareadeciziilorprivind cariera.Hutton (1995) vorbestedespre societateabritanica 40–30–30,undedoar40,0%dinfortademuncalucreazacunormaıntreaga,alti30,0%suntlucratoriinesiguriceicaredesfasoaraactivitatiindependentesilucreazacujumatatedenormasaulucratoriiocazionali,ıntimpcealti30,0%suntceimarginalizati,ceiinactivisauceicarelucreazapesalariimici.Desisocietatileseschimba,teoriaaramasvalabilasiastazi.Aceastaierarhizaresereferala„locuridemuncaundepotifacecarierapetermenlung”dominatedeclasademijloc,„locuridemuncamanuale”cenecesitacalificaricareinclud

92

ocupatiimanual‐tehnice si „locuridemuncacuocalificarescazuta”ce includmuncamanualanecalificata.Intrareaındiferitetraiectoriidecarieraesteinfluentatadeclasasociala,careesteunfactormajorınexplicareatraseuluiprofesional(BatessiRiseboro‐ugh,1993).Griffin(1985)aintrodusgenulınexplicareatipuluiloculuidemuncaales,iarstudiiprecumcelealeluiBlackman(1987),CrossiWrench(1991)auaratatcaori‐gineaetnicarestrictioneazaoportunitatipentruanumitegrupuri.Bankssicolab.(1992)auaratatcalocalizareageograficaesteunfactorimportant,caurmareavariatiilordesomajsiaoportunitatilordeangajare(HodkinsonsiSparkes,1997).

Procesuldeluareadeciziilorprivindcarieraaremaimultecaracteristici,astfelcade‐ciziilesunt:

• reacțiilaoportunitățiîntâmplătoare,astfelcaınrealitateoameniinuleplanifica;

• determinatede„structuriledeoportunitate”depepiataforteidemunca,caresuntinfluentatelarandullordeorganizareaindustriala,reglementarileguvernamentalesiclasasocialasinudecatreindivid;

• parțial raționale (deoarece oamenii sunt influentati de emotii si sentimente), ac‐ceptasaurespingunlocdemuncapebazaexperientelorpersonaleanterioaresaudatoritasfaturilorprimitedelarude,prietenisauvecini;

• pragmatice,sebazeazapeinformatiilesituateınimediatavecinatateapersoanelorfamiliaresipecelealecunoscutilor;

• luateînmodcontextual,neputandfiseparatedefondulfamilial,culturalsialistorii‐lordeviataaltinerilor.

• oportunistefiindreactiilaoportunitatiperceputesiıntalnite.

• implicăacceptareauneiopțiunidecatalegereaıntremaimulte.

• seiauîntr‐uncontextsocial‐cultural,potfiıntelesedoarıntermenideistoriideviațăalecelorcarelefac,ıncareidentitateaaevoluatprininteractiuneacuceilaltisiprinculturadincarepersoana faceparte.Convingerile, ideile sipreferinteleuneiper‐soanesuntsubiective,darsuntinfluentatesideretelelesocialeobiectivesidetradi‐tiileculturaleıncareaceapersoanatraieste,purtandnumelede„habitus”,conceptdefinitdeBourdieu.Dincopilarie,tineriiadunastructuriconceptuale(scheme)careservesccainstrumentepentruıntelegereaexperientelorlor.Deexemplufetelemu‐sulmaneaumaimultesansedeavedeadeciziileluatecaodeciziecolectiva,decatresipentrufamilie,decatfeteleacarorcredintesuntnon‐musulmane;

• depinddeunmodelcomplexalrelațiilorcupărțileinteresate(tinerii,angajatorii,fur‐nizoriideformare,formatoriicentrelordecarieră)șialdiverselorlorpercepțiișireac‐țiilaregulamenteleoficiale.PentruBourdieu,fiecareparteinteresataaducecapital(economic,social,culturalsausimbolic)influentandregulilejocului.Okano(1993)vorbestedespreresurse.Aceeasiresursapoatefipozitiva,negativasauneutra, ınfunctiedecontextulıncareaceastaeste„folosita”.Intranzitiacatrepiataforteidemunca,ceilaltijucatoridetinadeseamaimultcapitalsipotexercitamaimultaputeredecattineriisisuntjucatoriicareauresurselepentruadeterminaregulilejocului.Deexemplu,angajatoriiauputereadeaangajasiaconcedia,ıntimpcefurnizoriideformareprofesionala sieducationala ıntelegsistemelemaibinedecattinerii siaucontactesiacceslaretelepecaretineriinuleau.Uniiparintiauacceslalocuride

93

muncaprinpropriileretele,ıntimpcealtiinuau.Sitinerii,audeasemenearesurse,sipotexercitaoinfluentaconsiderabilaasuprapropriuluilorviitor.

Toateacestecaracteristicialedeciziilorsuntparteauneiinteractiunicomplexesitu‐ata ın contexte diferite (locale, nationale, globale) implicand culturi institutionale sinormediferitesituate larandul lor ınmediuleconomic,social sicultural si ıntr‐odi‐mensiune istorica.Astfel totii jucatorii (tinerii,angajatorii, furnizoriide formare) iaudeciziirationalpragmatice,dinpunctullordevederediferit,ıncadrulpropriilororizon‐turidiferitesicupropriileobiectivediferite.Cerezultaesteunamestecfluiddealiante,negocieri,acordurisiconflicte(HodkinsonsiSparkes,1997).

Inliteraturadespecialitateactualaprivindtrecerealamunca,unconceptcomunesteacelade„traiectoriedecariera”(Furlong,1992).Bankssicolab.(1992)sustincaexistamodeledeavansareıncarierapecareledescriucatraiectorii.Acesteadepindınmaremasuradecaracteristicileaceeaceauınspatetinerii,precumclasasociala,genul,etnia,localizareageografica siniveluleducational.Traiectoriilesunt„cognoscibile”deoareceıncepanddeladeciziiletimpuriialetranzitieispremuncasipemasuracevietilenoastresedezvolta,urcamtreptatıntr‐odirectiecareesteclarasiprevizibilapentrucunostinteleunuiomdinafara.Desiplanulsitraseulsepotschimba,acesteasuntvazutecaaberatiiocazionaleatuncicandopersoanaısischimbatraseulsaurenuntadelaotreaptasocialalaalta.Schimbareatraseuluiestenumitınstudiicasi„punctdecotitura”alaturidecareexista „perioadede rutina”.Denzin (1989) lenumeste „epifanii”.Lucrand ınFinlanda,Antikainensicolab.(1996)lenumesteevenimentealeviețiicareschimbaınvatarea, ıntimpceAlheit(1994)scriinddespresomajulınrandultinerilorınGermania,vorbestedespre„discontinuitateabiografică”.Candodeciziesefaceıntermendepunctdecoti‐tura,habitusulpersoaneiesteschimbat.Uneoriaceastaschimbareseamanacuoschim‐bareprogresivaalteoriunrezultatalunuipunctdecotiturapoatedeterminatransfor‐mari mult mai dramatice. Punctele de cotitura sunt inseparabile de rutina care leurmeazasilepreced,iaracesterutineauoimportantamarepentrutransformareacari‐erei.Existacincitipuriderutina:deconfirmare(eleconsolideazaodeciziedecarieradejafacutaastfelıncatnouaidentitatesedezvoltaınasacumsubiectulsperasiintentiona),contradictorii(experientelepotducelaregretealeschimbariirealizatesipotdeterminaıntoarcerealatreaptaanterioara,oschimbarealoculuidemuncasaudezvoltareaunorstrategiideafacefatasituatieiacordand,spreexempluuninteresmaimarecaseisitim‐puluiliberpentruaabateatentiadelanemultumirealoculuidemunca),rutinedesocia‐lizare(eleconfirmaidentitateacarenuafostdoritainitial),dislocarea(persoanatraiestecuoidentitatecarenu‐iplace,nuoaccepta,nicinuotransforma,tanjinddupaidentitateaanterioaracarenuıimaiesteaccesibila;sepoateıntampladatoritauneibolitraumaticesauaunuiaccident,persoanacontinuandsavadaactivitateaanterioaracaunadedorit,desiesteacumimposibildeatins)sirutineevolutive(persoanaısischimbatreptatloculdemunca,devenindpreamareidentitatealordecarierainitiala,darıntr‐unmodcarenuesteneaparatcontradictoriusaudureros,putandducelaoeventualatransformarecusaufaraunpunctdecotiturade ıntoarcere). Inacestepunctedecotituraoamenii iaudeciziirationalpragmaticeconformorizontului lorcultural.Acestepunctedecotiturasuntatatprecedatecatsiurmatedeperioadederutina,careseaflaındomeniulmacro‐social.Perioadelederutinasipuncteledecotiturasuntinterdependente,astfelıncatnupotfiınteleseunulfaracelalalt,iarseparareadintreeleestedemulteoriarbitrara.Caleadelaunpunctdecotituralaunaltpunctdecotiturapoatefiprevizibila sinetedasauneregulatasiidiosincratica(HodkinsonsiSparkes,1997).

94

Adaptabilitățiledecarierăsereferalaresurseledeadaptaresistrategiilepecareoa‐meniilefolosescınprocesuldeconstructieacariereilorprofesionale.Tineriicuniveleridicatealeadaptabilitățiilacarieră,adicaceipreocupați(orientatisiimplicatisprevi‐itorullor),careauunbuncontrol(auto‐disciplina,autonomiesiraspunderepentrude‐ciziileprofesionale),suntcurioși(exploreazalumeamuncii)siauîncredereînei(ınpro‐priileabilitatiderezolvare/depasireaproblemelor/obstacolelor)seproiecteazamaimultınviitor,percepmaiputineobstacoleıncarierasisuntmaicompetentiıntranspu‐nerea intentiilor lordecariera ın comportamente.Adaptabilitateacarierei faciliteazatranzitiadela scoalalamunca,areefectasuprasentimentuluideputerepersonala siasuprasatisfactieicuviatasiınrealizareauneidezvoltariarmonioasepentrutineri.Fe‐teledinRomaniacomparativcubaietiiauunnivelmairidicataladaptabilitatiicarierei(suntmaipreocupate,maicurioase)poatepentrucasuntnevoitesadepunaunefortsuplimentarpentruaavansaprofesionalpeopiataamunciidominatadebarbati.EleviiliceelorteoreticedinRomaniacomparativcueleviiliceelorprofesionalesuntmaipreo‐cupati,maicuriosi,maiıncrezatori ınprivintacarierei lorpoatepentruca ıntimpceuneleculturioferaperspectivemaibunesimairapidedeangajareaabsolventilorsco‐lilorprofesionale,alteculturi,cumesteceadinRomaniaoferaprotectiesocialacrescutaabsolventilorliceelorteoretice.Dacaınuneleculturi,ınadolescentaestemomentulre‐considerariiangajamentelorprofesionale,conditiileeconomicefluctuantesipiatamun‐ciiinstabiladinRomaniaıideterminapeadolescentisaaibaaccesredusprivindexplo‐rareaprofesionalasiperspectivelimitatedeintegrareprofesionalaınviitor.Dezvoltareaidentitatiiprofesionaleseıntindepeperioademailungidetimpınadolescenta,tineriiromaniavandexperientedelucrufoartelimitate,deoareceomarepartedintreeicon‐tinuaeducatiacustudiisuperioaredupaabsolvire(Negru‐Subtiricaetal.,2015).

95

CAPITOLUL 4  CERCETĂRI PRIVIND TRANZIȚIA DE LA ADOLESCENȚĂ LA STADIUL DE ADULT TÂNĂR 

4.1. METODOLOGIA CERCETĂRII 

Proceseleeconomice,politicesiculturaledinsocietatilepost‐industrialebazatepeca‐pitalismauschimbatnunumaicriteriilesocialedematuritate,cis‐autransformat sidrumurile parcurse ın viata.Datorita schimbariimentalitatii oamenilor putemvorbialaturideexistentauneiadolescenteıntarziatesideomaturitatetarzie,darsidespredisparitiastadiilorconcretedeviata,carenumaiauuncaracterstandardsiaudevenitchiarreversibile(Kadar,2013).Deexemplu,tineriinuprivesctranzitiaprincaretrecsprestatutuldeadultasociatcucasatoriasifaptuldeadeveniparinte.Ceimaimultidintreeisimtcanuauajuns lamaturitate.Varstatipicaacasatoriei siceaanasteriiprimuluicopilaucrescutmult,ıntrucatsifemeilesibarbatiiurmarescsafacastudiisu‐perioaresausa‐sigaseascaoportunitativocationale(Papalia,2010).Tineriideastazivadmaturitateasiobligatiilesalediferit.Devenireauneipersoaneadulteestemarcataderepereinterne,psihologice,legatedesentimentuldeidentitatedesine,responsabi‐litatesiautonomie(HorowitzsiBromnick,2007).Oseriedestudii(Maceketal.,2007;Nelson,2009;Sirschetal.,2007;Petrogiannis,2011;Nelsonetal.,2004)careauinves‐tigatopiniiletinerilordesprematuritate,ındiferitetarisiculturiaratacatineriiıntre18–24deaninusesimtadulti.Aceleasistudiiaratacapentrutinericriteriilecelemaiimportantecaremarcheaza trecereasprematuritates‐auschimbatde laevenimenteexterioare, lastandarde interne,careseating ıngeneraltreptat si individualprecumacceptarearesponsabilitatilor,aluadeciziiindependentdeparintisaualteinfluentesiadeveniiindependentfinanciar.

Cercetarile pe tinerii din America (Arnett J., 2001), China (Nelson, 2004), Israel(MayselesssiScharf,2003)sautaridinEuropadeVestprecumGrecia(Petrogiannis,K.,2011),Austria(Sirsch,U.etal.,2007),darsidinEuropadeEstprecumCehia(Maceketal.,2007)sauRomania(Nelson,2009)arataaceleasicaracteristiciprincaretineriide‐finescmaturitatea(celputinınanumitesegmentealeacestorpopulatii,cumarfistu‐dentii).Rezultatelearatacatineriiıntre18–25deanisesimtafiıntredouaperioadealevietii,nuseconsideraadolescentidarnicipedeplinadulti,traindoperioadapecarenustiucums‐onumeasca.

PebazateorieiluiArnett,J.J.,pecareoutilizamınacestestudiipilotpentruaevi‐dentiacaracteristiciledistinctealeacesteiperioadedetimp,caparteaperioadeidedez‐voltarediferitasifatadeadolescentasifatadeperioadaadultaexplicamcriteriiletran‐zitieisprematuritateatinerilordinRomania.Modulcumdefinesctineriimaturitatea,ce ınseamnapentruei „a fiadult” sicomportamentulacestoradeaamanaasumareaunorresponsabilitatispecificeadultilor,adoptandmaidegrabacomportamentespeci‐ficeadolescentilor,i‐audeterminatpecercetatori(Arnett,2000)savorbeascadeonouaetapadeparcurgereınciclulvietii,numindu‐ipetinerii ıntre18–25deani„adulti ın

96

cursdedevenire”(emergingadults),iarperioadadincursulvietiicuprinsaıntre18–25deaniesteconsiderataoperioadadistinctadedezvoltare,numitaperioadaadultăemer‐gentă.Potrivitmodelului,tineriideaziıntre18–25deaninuseconsideraniciadoles‐centi,niciadulti,cimaidegraba„adultiıncursdedevenire”.Perioadaadultaemergentaestediferitadeperioadaadolescenteideoarecetineriisuntmailiberifatadecontrolulparentalsiesteoperioadaindependentadeexplorareavietii.

Prinexpunereamoduluiıncareısivadliceenii sistudentiistatutuldevarsta siseraporteazalamaturitate,demonstramcaetapaadultaıncursdedezvoltaresprematu‐ritateparesaseconstituiecaoetapadistinctaavietiisiıncazultinerilordinRomania.Tindemsacredemcamediuleconomic,socialsiculturalactual,cunumeroaseleschim‐bari carepot fi vazute ınRomania inclusiv ın ımbunatatirea standarduluideviata siadoptareavalorilorsiideologiilorindividualistespecificesocietatilordinVestapropieconceptiatinerilordinRomaniacuceidinSUAsialtestateıncareafosttestatasicon‐firmatateorialuiArnett.

Pornindpedeopartedelaconceptiileteoreticeprezentatecareexpunıntarzierilematurizarii tinerilor sipedealtapartede laasteptarilesocietatilormodernefatadetineri,careınmodprogramaticısipropunsaaccentuezeintegrareatinerilorpepiatamunciisiaccentueazaimportantatinerilorcafortademunca,celedouaobiectivegene‐raledecercetareasumatesunt:

1. CercetareaperceptieitinerilordinRomaniadespreeiınsisi,ındouaipostaze–ına‐intesidupaabsolvirealiceului,sicomparareaacesteiperceptiicuceaatinerilordinaltetari.

2. Cunoastereafactorilorsocialicareinfluenteazatineriiıninsertiasievolutialorpepiatamuncii.

Pentrurealizareaobiectivuluicunoasteriiperceptieitineriloramrecursla2cerce‐taripilordetipcalitativsila2cercetaripilotcantitative.Studiilerealizateın2012aufost(unstudiucalitativpeunlotdeliceenisiunstudiucantitativtotpeliceenirealizatın cadrul proiectului de cercetare „Rezultanteleadolescenței.Operspectivă longitudi‐nală”19.In2013amrealizataltedouastudii,deaceastadatapestudenti,unulcalitativpeunlotde100destudenti,realizatıncadrulBiblioteciiCentralUniversitare„LucianBlaga”Cluj‐Napocasiunulcantitativpeunlotdestudentidinprimulandeladiverse

19 Studiulsociologiclongitudinal„Rezultanteleadolescenței.Operspectivălongitudinalăprivindefectulcontextuluisocialasuprasuccesuluitranzițiilordeviață”esteimplementatdeDeparta‐mentuldeAsistentaSocialadincadrulUniversitatiiBabes‐Bolyai,Cluj‐Napoca.ProiectulPN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543estefinantatdeUnitateaExecutivapentruFinantareaInvatamantuluiSuperior, aCercetarii,Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) (http://uefiscdi.gov.ro). Colectareadateloraavutlocınprimavaraanului2012(N=3509elevideliceudinclaseterminale),iaraldoileavalafostrealizatladoidupafinalizarealiceului,ınperioadaoctombrie‐februarie2015(N=1509dinprimulvalalstudiului).Obiectivulgeneralalproiectuluiestesurprindereatran‐zitieiadolescentilorromanisprestatutuldeadulttanar,precumsiidentificareasianalizafac‐torilordemografici, legatidevecinatate si venituri, analiza relatiilorcuparintii,prietenii siprofesoriisiaacelorcontextesociale(educationale,familiale,servicii)careaducbeneficiiıntranzitiacusuccesaadolescentilorsprestatutuldeadulttanar.Detaliisuplimentaredespreproiectpotfigasitepepaginawebaproiectului:http://www.viitoradult.ro/.Coordonatorulstiintificsimanageruldeproiectaupermisutilizareabazeidedateınscopulcercetarii.

97

facultatisispecializaridincadrulmaimultoruniversitatidintara,realizatıncadrulpro‐iectuluidejamentionat(pentrutestareainstrumentuluivaluluiII).

Pentrurealizareaceluide‐aldoileaobiectivalcunoasteriifactorilorsocialicarein‐fluenteazatineriiınevolutialorcatrepiatamunciiamutilizatdateleculeseınceledouavalurialecercetariicantitativedetiplongitudinalıncarelucrezcaasistentdecercetareıncolaborarecumembriiechipeideproiect(valulIrealizatın2012–2013sialdoileavaldin2014–2015).Dateledinstudiullongitudinalaufostculeseınterensitelefonicınceledouastudiicantitativepeliceenisistudenti,darsiınceledouavalurialestudiuluisociologiclongitudinal.

Avandınvederecelesaseseriidedateculesepebazacaroraamfacutanalizelepre‐zentamseparatmaijostipulcercetarilor,loturile,respectivesantioanelesiinstrumen‐teledecercetare.Redamsintetictabloulstudiilorrealizate:

Tabelul4.1:Tabloulcercetarilorprezentateınaceastalucrare

DenumireTipcercetare Metodă(instrumentar) Lot/Eșantion

CercetareI calitativ chestionar cu ıntrebarideschise

Total: 80 liceeni de clasaaXII‐a(F:50,B:30)

CercetareII calitativ chestionar cu ıntrebarideschise

Total: 100 studenti(F:80,B:20)

CercetarepilotIII

cantitativcantitativ

chestionar onlinechestionaronline

897 liceeni clasa a XII‐a343studentianITotal1240tineri

CercetarePanel

cantitativ chestionar online si/sauchestionar„penandpaper”laintervalde2ani

Total: 3509 liceeni, valulI(2012)esantionreprezentativTotal:1509valulII(2014)respondentiidinprimulval

4.2. OBIECTIVE, ÎNTREBĂRILE DE CERCETARE ȘI IPOTEZE 

Porninddeladateleprezentateınparteateoretica,nepunemıntrebarile:

1. CareesteopiniaadolescentilordinRomaniaprivindpropriulstatutdevarsta(ado‐lescentvs.adultemergent?).Neintereseazacumseraporteazalapropriacategoriedevarsta(careelegatadematuritatesideresponsabilitate).

2. Existadiferenteınmodulıncareliceeniisistudentiiseraporteazalaprocesulmatu‐rizariisicaresuntcriteriilematuritatiipentruaseautocaracteriza?

3. CercetarileurmeazasaverificedacaseaplicasilatineriidinRomaniafazadedez‐voltareaadultuluiemergentasacumafosteadescrisadeArnett(2001)sicareestespecificulacestuistadiudedezvoltareıncomparatiecurezultatealtorcercetarisi‐milarerealizatedecatrecercetatorulJ.J.ArnettprinScalamarkerilorvârsteiadulte(sipreluataınstudiidindiversetari).

4. Incemasurasfarsitulstatutuluideelevconducelaimplicareatinerilorınmuncasicaresunt factorii (sociali,psihologici,demografici)care influenteazaatitudinea siangajarealorınmunca?

98

5. Cuminfluenteazamuncaviatatinerilor:caresuntefecteleexperienteiınmuncaasu‐prarezultatelorscolaresiavietiipersonale–implicareaınmaimaremasuraatine‐rilorıncomportamentederisc?

6. Influenteazaexperientaınmuncaatinerilorplanificareaınmaimaremasuraaasu‐mariiunorresponsabilitatispecificepersoaneloradulte(a‐siıntemeiapropriagos‐podarie si familie, a devenii parinte) comparativ cu cei care nu au experienta ınmunca?

Carteaabordeazaunadintretemeleactualeınstiintelesociale,studiataınpsiholo‐gie,sociologie,antropologie,filosofiesianumetranzitiadelaadolescentalastadiuldeadulttanar.Desiiexistadiferiteteorii,legislatiisiorganizatiiinternationalecareprivescsidefinescadolescentiisi/sautineriiınmoduridiferite,toatesuntdeacordcatrecereadelaunstadiualdezvoltariiumanelaaltulpresupuneschimbarideordincognitiv,emo‐tionalsicomportamental.

Instudiuldefataneocupamdeanalizareafactoriloruneiadintreschimbarilecarearelocıntranzitiadelaadolescentalamaturitatesianumetranzitiadelascoalalaloculdemuncasautrecereadelaperioadadedependentalaceadeindependenta.Setuldeobiectivesiıntrebaridecercetareaufosttestateprinmaimultemicrocercetari,cerce‐taripilotsicercetarilongitudinale,fiindımbogatitecunoiıntrebaridecercetaresicon‐cretizate ın ipotezeacoloundedesignulcercetariiapermis formulareade ipoteze.Aavutopartedeontologicacomuna,adolescentiifiindabordatidinmaimulteperspec‐tive:siceivulnerabilisiceidinscolisiceidinuniversitati.

Princercetarilerealizatene‐ampropusurmatoareleobiective:

1. Saidentificamperceptiapropriuluistatutdevarstaaltinerilorıntre18–25deanidinRomania;

2. SaidentificamcriteriiledematuritatepecaretineriidinRomanialeutilizeazaınde‐limitareamaturitatii,princomparareamoduluiıncareeleviisistudentiiıntelegpro‐cesuldeadeveniiadultınRomaniafatadetineriidevarstasimilaradinaltetari.

3. Saexplorammodulıncarefactoriisocialisideriscinfluenteazaalegereacriteriilormaturitatii.

4. Sadescriemfactoriicauzalicarepotexplicasuccesultranzitiei(finalizarealiceuluiprinexamenuldeBACsicontinuareastudiilordupafinalizarealiceuluiprinurmareacursurilordespecializare,aunei scolipost‐licealesauıntr‐oformadeınvatamantsuperiorsi/sauangajareaınmunca),factoriiindividualisifamiliali(graduldeocu‐pareaparintilor,apreciereaniveluluidetrai,statutulsocio‐economic,deprivarema‐teriala,niveluldeeducatiealparintilor,genul,mediulurban/rural);

5. Saurmarimmodulıncareuniitinerireusescsaımbinestudiilecumunca.

6. SaexaminammoduldeviataaladultiloremergentidinRomaniaprinprismalansariilorınprimaexperientaınmunca.Saaratamdacaıncazuladultiloremergentiexpe‐rientaınmuncadeterminaoplanificareınmaimaremasuraaasumariiresponsabi‐litatiloruneipersoaneadulte(a‐si ıntemeiapropriagospodarie,asecasatori siadeveniparinte)comparativcuceicarenuauoexperientaınmunca.

Pentruatingereaobiectivelorpropuse siaraspundeıntrebarilordecercetare,amrecurslaundesigndecercetaremixt,calitativsicantitativ,cercetarilefiindrealizatepeparcursulstudiilordoctorale:

99

• douacercetaridetipcalitativ:unapeunlotdeliceenisiunapeunlotdestudenti(pentruaidentificaperceptiatinerilordinRomaniadespreei ınsisi siacriteriilorprincareadultiiemergentiprivescmaturitatea);

• douacercetaripilotdetipcantitativ(pentruacomparacriteriilematuritatiialesedeadultiiemergentidinRomania(liceenisistudenti),utilizandacelasiinstrumentdecercetarevalidatsiınaltesocietati);

• altedouacercetarirealizatelaunintervaldedoianipeacelasiesantionaltinerilor(ınprimulvalavand3509tineri,iaraldoileaval1509detineridinprimulval),da‐telefiindculeseınterensitelefonicsauprinintermediulreteleidesocializareFace‐book(ın2012si2014ıncadrulproiectuluiamintit(pentruadescrieruteleurmatedetineridupafinalizarealiceului,pentruadescrieprofilulcelorcaremuncesccom‐parativcuceicarenusi‐auasumatunastfelderolsipentruaexplicacaresuntfac‐toriicaredeterminaoimplicareınmuncaatinerilor);

• realizareaa39interviuristructuratefilmatesirealizareaunuitestimonialvideocaresurprindeopiniileunortineridinCluj‐Napocadespreperceptiaproprieasuprasta‐tutuluidevarstasialcriteriilormaturitatii.

Tineriidintarileindustrializatevariazaınfunctiedevarstalacarepreiauuneleres‐ponsabilitatispecificeadultilor(deexemplumomentulıncarealegsatraiascaindepen‐dentdeparinti,saseangajeze,sasecasatoreascasausadevinaparinti),prinfelulıncareısiprivescviitorul(cuoptimismsauıngrijorare),prinmodullordeviata(traindcupa‐rintii,colegidecamera,parteneriromanticisausinguri),prinpreocuparileeducationalesauprofesionale,precumsiprincomportamentullor(sepotangajaıncomportamentederiscspecificevarsteicumarficonsumuldedroguri,alcoolsaucomportamentesexu‐aleneprotejate)(Nelson,2009).Unadintrecelemaiimportantetranzitiidinviataorica‐reipersoane,careadeseaarelocıntreperioadadedupafinalizareaınvatamantuluiobli‐gatoriusicontinuareastudiilorsuperioareestetranzitiadelascoalalaviataactiva(laloculdemunca,fiecaestecujumatatedenormasauprogramnormal)siaceastapentruca odata realizata aceasta trecere implica si altedecizii cedetermina realizarea altortranzitii,cumarficontinuareaınparalelastudiilor(tineriifiindconstientidenecesitateaunorabilitaticognitive),ıntemeiereauneigospodariiproprii,auneicasatoriisauadeve‐niiparinte.Lavarstade18ani,ıncazulRomaniei,dupafinalizareacelordoisprezeceanidepregatireeducationala(panalafinalizarealiceului)majoritateatinerilorsuntpusiınsituatiadeafaceoalegerecarearputeaaveaconsecintepetermenlungasupratraiecto‐rieilorsprevarstaadulta.„Cesăfaccuviațamea?”esteıntrebarealacaretrebuiesaras‐pundafiecaretanarindividual,tinandcontsaunudeinfluentacelordinjur.

Nepropunemsatestamacestmodelexplicativ(Figura4.1)pentruavedea:

• caresuntfactoriicareauomaimareinfluentaasupratranzitieidelascoalalaloculdemunca(graduldeocupareaparintilor,apreciereaniveluluidetrai,statutulsocio‐economic,deprivaremateriala,niveluldeeducatiealparintilor,genul,mediulur‐ban/rural);

• ıncemasurarealizareaacesteitranzitii, ıncazultinerilorcuvarstacuprinsa ıntre18–25deanicareaurealizat‐odeja,determinaplanificareaıntr‐omaimaremasuraarealizariialtortranzitii(asemutaindependentdeparinti,asemutacuiubitul/iu‐bita,asecasatorisauadeveniparinte,aaveaunlocdemunca,sauapornioafacereproprie).

100

Figura4.1:Modelulfactorilorgeneratoriaitranzitieidelascoalalamuncasiinfluentaasupraaltortranzitii

4.3. CONDIȚIILE REALIZĂRII CERCETĂRII ȘI ASPECTE DEONTOLOGICE 

Partedincercetarearealizata,publicareaarticolelorsiaparticipariilaconferintenati‐onalesiinternationalele‐amrealizatcusprijinulfinanciaralburseidelaMEC(Ministe‐rulEducatiei siCercetarii Stiintifice) sialburseiPOSDRU/159/1.5/S/132400„Tinericercetătoridesucces–dezvoltareprofesionalăîncontextinterdisciplinarșiinternațional”,alcaruibeneficiaramfost(2aniıncadrulprimeibursesialti2aniıncadrulceleideadouaburse)precum si alproiectuluinationalde cercetare sociologic IDEI,PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543 intitulat „Rezultanteleadolescenței.Operspectivă longitudinalăpri‐vindinfluențelecontextuluisocialasupratranzițiilordesuccescătreviațaadultă”finantatdeUEFISCDI,ıncarelucrez(din2012sipanaınprezent)caasistentdecercetare,alaturideoechipadecadredidacticealeDepartamentuluideAsistentaSocialaaUniversitatiiBabes‐Bolyai.Proiectulurmarestesurprindereafactorilorsociali,psihologici,demogra‐ficicaredeterminaotranzitiedesuccesdelaadolescentalastadiuldeadulttanarınRomania,fiindprimulstudiulongitudinaldeacesttipdinRomania,dupacunostintelenoastre.

Mentionezcaprimeledouamicrocercetariaufostcercetariindividualerealizatedinproprieinitiativa,consultandu‐macuprofesorulconducatoraltezeidedoctorat,iarcu‐legereadatelordincelelaltecercetari,celedinprimulvalalstudiuluilongitudinaldin2012,studiulpilotdin2013pestudentisiceldinaldoileavaldin2014–2015aufostrealizatedatoritaimplicariimeleıncalitatedeasistentdecercetarealaturideechipadeimplementareaproiectului20.Dateleanalizateınaceastacartesuntdoaromicaparteadatelorculeseınıntregulproiectıncarelucrezcaasistentdecercetare,aicianalizandprima experienta ın munca si relatia acesteia cu factorii demografici si psihosociali

20 „Rezultanteleadolescenței.Operspectivălongitudinalăprivindefectulcontextuluisocialasuprasuccesului tranzițiilor de viață”,proiect nr. PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543, finantat de UnitateaExecutiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii(UEFISCDI).Maimultedetaliipehttp://www.viitoradult.ro/.

Mutarea din locuința părinților 

Începerea unei afaceri 

Parentalitatea 

Căsătorirea 

Tranziția  școală–muncă 

Genul 

Mediul  urban/rural  

Mediul absolvirii urban/rural 

Deprivare  materială 

Tranziția preuniversitar/ 

postliceal/universitar 

101

(stimadesine,optimismul,depresia,etc.).Studiulfiindunulamplusilongitudinal,sur‐prindetranzitiaadolescentilorsprestatutuldeadulttanar,precumsi identificarea sianalizafactorilordemografici,legatidevecinatatesivenituri,analizarelatiilorcuparin‐tii,prietenii siprofesorii siaacelorcontextesociale(educationale,familiale,servicii)careaducbeneficiiıntranzitiacusuccesaadolescentilorsprestatutuldeadulttanar.Deasemenea,seareınvederesurprindereamoduluiıncareacestideterminantisocialiinteractioneazacutrasaturileindividualesievenimenteledeviatamaiimportante(dra‐gostea,schimbareascolii,absolvireascolii, ıncepereamuncii,voluntariatul,gravidita‐tea,etc.).Aceststudiuafostprevazutasedesfasuraındouaetape:candtineriisuntınultimulandescoalasiladoianidupaceauparasitscoala.Rezultateleacesteicercetarinationalevorcontribuilacunoastereamoduluiıncaretineriiısivadsanselesiproble‐meledeviata.

Intoatecercetarileamrespectatconfidentialitateasianonimitatearespondentilor.Incadrulmicrocercetarilorrealizatepeliceenisistudenti,acestoralis‐aexplicatınscris(laınceputulchestionarului)siverbalscopulsicontextulıncarearelocmicrocerceta‐rea,fiindpartealucrariimelededoctorat,asigurandu‐leanonimatulsiconfidentialita‐teadatelor.Acelasilucrus‐aıntamplatsiıncazulcelor39deinterviurivideorealizate,primindacordulverbaldeprincipiudinparteatinerilorintervievatideafacepublicemarturiilelor.SiıncadrulchestionarelordefeedbackprimitedelaeleviiclaseloraXI‐aınurmaprezentariiteorieiadultuluiemergentsiacriteriilormaturitatiiınurmavizio‐nariiclipuluivideo,acestoralis‐aasiguratanonimatulsiconfidentialitateacelorexpri‐mateınscris.Pentrurealizareaprimuluivalalstudiuluilongitudinal,reprezentativlanivelnational(asupraliceenilordinclaseterminale,aXII‐asiaXIII‐a)pentruaccesulınscoliledintoatejudeteletarii21,undeaavutlocstudiulamavutacordulInspectoratelorScolareJudeteneprecumsiacorduldirectorilordescoalasiadirigintilor.Elevilorlis‐aasiguratposibilitateadearefuzacompletareachestionarului,iardateledinchestiona‐relecompletateaufosttrataterespectandconfidentialitateaacestora.Cadreledidacticesiparintiinuauavutaccesladateleelevilor.Aceleasiprincipiialeconfidentialitatiiaufostrespectatesiıncadrulcercetariipilotpestudenti.Pentrutestareainstrumentuluidecercetareavaluluidoices‐adesfasuratpeunlotdestudentiamprimitacordulde‐canatuluidinparteafiecareifacultatidincelepatrucentreuniversitaredintaraundeamprezentatproiectulsideundeamadunatdatedecontactdinrandulstudentilorpen‐trua‐iinvitasacompletezechestionarulonlinepeplatformaelectronicaaproiectului.Dateledecontactprimitedinparteastudentilorprecumsiraspunsurilelachestionarulonlineaufostconfidentiale,avandacceslaeledoarechipadeimplementareaproiectu‐lui,fiindpastrateınarhiveleDepartamentuluideAsistentaSocialadincadrulFacultatiideSociologie siAsistenta Sociala doi ani, conformprevederilor legale. Principiile deconfidentialitatearaspunsuriloraufostrespectatesiınvaluldoialstudiului,respon‐dentilor nostri asigurandu‐le anonimatul raspunsurilor. Desi majoritatea lor au fostcontactatiprinintermediulreteleidesocializareFacebooksidesirespondentiisepotvedeaıntreeipepaginadeFacebookaproiectului,accesullaconturilelordeFacebooksiimplicitınlistaprietenilordepepaginadeFacebookaproiectului(adicacatrepagi‐niledeFacebookarespondentilor)fiindprivata,avandposibilitateadea‐ivedeadoarmembriiproiectului,careauacceslacontulpaginiipereteauadesocializare.

21 ListaunitatilordeınvatamantpartenereınproiectulIDEIpoateficonsultataaccesandacest

linkhttp://www.viitoradult.ro/colaborari/.

102

4.4. CERCETARE I. CRITERIILE MATURITĂȚII ÎN OPINIA LICEENILOR 

4.4.1.  Obiective 

Scopulacestuistudiucalitativpeunlotdeliceenideaniterminaliafostaceladeasondaconceptiiletinerilordespreavansareaınvarsta,adicadeaidentificacriteriilesauter‐meniiıncaregandescsidefinesctineriicaracteristicilematuritatiipentruavedeadacaputemfacecategoriisaufactorisimilaricuceievidentiatiınaltesocietatii.Aceastateh‐nicapermiteotrecererapidaınrevistaacategoriilorconceptualefolositedecatreado‐lescenticasicriteriidedefinireamaturitatii.

Inviataadolescentilorcareseapropiedevarstamaturitatii(17–18ani)sepetrecschimbarisemnificativedenaturabiologica,psihicasisociala,acesteafiindobisnuiteınperioadadetranzitiepecareindiviziileparcurgdelaadolescentalavarstaadulta.Dacatineriidinanii’50eraudornicideadeveniicatmairepedematuri,de”aseaseza”,tineriideastazivadınschimbmaturitateasiobligatiilesale,ıntr‐oluminadiferita.Inperioadaadolescenteisiınaldoileadeceniudeviata,casatoria,locuireaseparatdeparinti,faptuldeadeveniei ınsisiparinti, suntvazutedeceimaimultidintretinericarealizaricetrebuieurmate,darınacelasitimpsicaangajamentecepotfievitate,celputinpanalaovarsta.

InstudiilesaleJ.J.Arnettaconsideratcamaturitateasiobligatiileacesteiperioadeavietiioferasecuritatesistabilitate,darelereprezintadeasemeneaoınchidereausilor,sfarsitulperioadeidedependenta,alspontaneitatiisisfarsitulunuispectrulargdepo‐sibilitatipentruceicaretraverseazaınviataspreaceststadiu(Arnett,2004).

Traireaunorexperienteprecum:absolvireauneiscoli,intrareapepiatamuncii,lo‐cuireaseparatdeparinti,casatoriasieventualconcepereaunuicopilreprezintaeveni‐mentedemograficecaremarcheazamaturizareageneratiilortinere.Trecereadelaado‐lescenta la statutul de adult presupune atingerea unor repere demografice precumaccesullaformeledeınvatamantsuperiorsaudecalificaredorite,gasireaunuilocdemunca,posibilitateadeaaveaolocuintapropriesiconditiiadecvatepentruıntemeiereauneifamilii,repereacarorsatisfacerecusuccesserealizeazaınsocietatileactualecudificultate,ceeacedeterminacatineriisadobandeascastatutuldeautonomiesiinde‐pendentadinceıncemaitarziuınviata.Literaturadespecialitatecontemporanaindicaoschimbareclaraprivindindicatoriivarsteiadultelanivelulevenimentelordemogra‐fice(tineriiadultisecasatoresc,devinindependenti,devinparintisiterminascoala,res‐pectivseangajeazamultmai tarziudecatvarsta la careobisnuiaugeneratiileprece‐dente),iartranzitiadelaadolescentalavarstaadultaestecaracterizatadeomaimarevariabilitateaordiniisisincronizariievenimentelordeviata.

Tineriideazisuntpriviticareprezentandoproblemasocialasidatoritafaptuluicaatingcriteriilecaredefinescmaturitateamultmaitarziucaceidingeneratiileanteri‐oare.AsacumprezintaHorowitzsiBromnick(2007)devenireauneipersoaneadulteestemarcatanudoarderepereexterne,darsiderepereinterne,psihologice,legatedesentimentuldeidentitatedesine,responsabilitate siautonomie.Modulcumdefinesctineriimaturitatea,ceınseamnapentruei„afiadult”sicomportamentulacestoradeaamanaasumareaunorresponsabilitatispecificeadultilor,adoptandmaidegrabacom‐portamentespecificeadolescentilor, i‐audeterminatpecercetatorisavorbeascadeonouaetapadeparcurgereınciclulvietii,numindu‐ipetineriiıntre18–25deani„adultiıncursdedevenire”(emergingadults).CaurmareArnett(2000)apropusoredefinireaetapelorvietiisiintroducereauneinoietapedevarstaıntreadolescentasistadiulde

103

adult,denumita „emergingadulthood” (tradusetapavarsteidedinaintedeadult sauvarstaadultaprecoce),situataınintervaluldevarsta18–25deani(Arnett,2000).Po‐trivitmodelului,tineriideaziıntre18–25deaninusuntniciadolescenti,niciadulti,cimaidegraba„adultiıncursdedevenire”.Dobandireamaturitatiipresupuneatingereacelor cinci criterii centrale alematuritatii (denumiti indicatori traditionali ai varsteiadulte):(1)absolvireauneișcoli;(2)angajareacunormăîntreagă;(3)părăsireacaseipărintești;(4)stabilireauneigospodăriiindependente;(5)căsătoriașiprocrearea(asecăsătorișiadevenipărinte).Markeriivarsteiadultes‐auschimbat,accentulmutandu‐sedinsprefactoriidemograficisprefactoriiindividuali.ConformluiArnett(2000),aceastaetapa,aadultuluiemergent, secaracterizeazaprin: (1)senzație intermediarăprivindcalitateadeadult;(2)explorareaidentitățiiposibile(ınspecialındimensiunilederelatiisicariera);(3)egocentrismul(focusareapesine,nuperesponsabilitatilesiobligatiilefatadealtii);(4)instabilitatea(caresemanifestaprinschimbareafrecventaadomicili‐ului,ascolii,aloculuidemuncasiapartenerilordeviata);(5)vârstaposibilităților(ca‐racterizatadeunoptimismaparte,respectivdeorientarimultidirectionale).

InacceptiunealuiArnett(2004)indicatoriimaturitatiisuntacestia:(1)afiindepen‐dentșiautonom(deexemplu,asumareaconsecintelorcomportamentelorproprii,ade‐veniindependentdinpunctdevederefinanciar;(2)aficapabildeaîntreținerelațiiin‐timededurată, (3)a ficapabildea seconforma lanormele sociale (deexemplu,a firesponsabilıntrafic,aevitaactelededelicventa);(4)aficapabildeaîntemeiaofamilie.Arnettafirmacaperioadaadultaemergentanuesteoperioadauniversalaadezvoltariiumane,sugerandcaaceastaperioadaexista„numaiınanumiteconditiicareauavutlocdestulderecentsinumaiınuneleculturi…ınculturilecareamanaintrareaınrolurileadultilorsiaresponsabilitatilor,multdupaperioadaadolescentei”(Arnett,2004:3).

Tindem sa credem camediul economic, social si cultural actual, cu numeroaseleschimbaricarepotfivazuteınRomaniainclusivınımbunatatireastandarduluideviatasiadoptareavalorilorsiideologiilorindividualistespecificesocietatilordinVestapropieconceptiatinerilordinRomaniacuceidinSUAsialtestateıncareafosttestatasicon‐firmatateorialuiArnett.Presupunemasadar,camulteleoportunitatidecontinuareaeducatiei(laniveldeınvatamantpreuniversitarsauuniversitar),deschiderisociale(deexemplu, liberalizarearolurilordegen, liberalizarearelatiilorsexuale siacontroluluinasterilor,expunerealamass‐mediaoccidentala,lainternetsiglobalizareaformelordeactivitateatinerilor),darsidemigratieconducelaomaturizareıntarziataatinerilordinperioadaactuala.Presupunem,pedeoparte,catineriisimtcalesuntdeschisemaimulteusi,careınaintenuexistaupentruparintiilor,deexemplu,ceeacelepoatedaunsentimentdeoptimism,pedealtapartecrestereaoportunitatilorpoatesaconducalaıntarzieri ın preluarea rolurilor de adult, prelungirea statutului de persoana ıntr‐oformadeeducatie,ıntarzieriınpreluareaunorresponsabilitatifamiliale,ınmodsimilarcuceleobservatedeArnett.

AcesteschimbarisialtifactoriasociaticuacesteschimbariaudeterminatcaprezențacaracteristicilordefinitoriialeperioadeiadulteemergentesăfieșiîncazultinerilordinRomânia(Nelson,2009).Aceststudiupilotcalitativl‐amrealizatpentruaatingeprimulobiectivaltezei,aceladeaidentificaperceptiapropriuluistatutdevarstaaltinerilorıntre18–25deanidinRomania(aicifiindvorbadeunlotdeliceeni)catsidearaspundelaıntrebareadecercetareCareesteopiniaadolescențilordinRomâniaprivindpropriulstatutdevârstă(adolescentvs.adultemergent)?Ne intereseazacumseraporteaza lapropriacategoriedevarsta(careelegatadematuritatesideresponsabilitate)liceenidinclaseleterminale.

104

4.4.2.  Metoda, instrumentul și lotul cercetării 

Pentruasurprindemodulıncaretineriisegandesclaperioadamaturitatiisiadeveniriilorcaadulti,amcerutopiniaunortineri,liceenidinclaseterminale,caresuntladebutulperioadeiadulte,lavarstamajoratuluiasacumesteconsideratalanivelsocietalınRo‐maniaaceastaperioadaavietii,deoarecemareamajoritateatinerilorcarene‐auras‐punslachestionarau18ani,doarcativaındreptandu‐sespreaceastavarsta(au17ani),iarcativadepasindvarstade18ani(cuunan).Pentruidentificareacriteriilormaturi‐tatii,amrecurslaunchestionarcusaseıntrebarideschise,aplicatpeunesantiondeconvenienta,peunlotde80deliceenideclasaaXII‐a,ınultimulandestudiu,deladoualiceedinCluj‐Napocaaleseınmodaleator.Liceeniauvarstacuprinsaıntre17si19ani,jumatatedinesantion(43dintretineri)auajunslavarstamajoratului,au18ani,celemaimultepersoanerespondentefiinddegenfeminin,50,iarrestulde30suntbaieti.

Pebazaunuichestionarauto‐administratunorliceeniacestiasi‐auspusopiniacuprivirelaperioadadelacareıncepsa‐iconsidereadultitreientitatidiferite:eiınsisi,parintiilorsisocietatea.Deasemeneachestionarulcuprindesidouaıntrebari,princareeleviiauenumerat,ınviziunealor,aspectelebunesireleprivindmaturizarea.Afirmati‐ilesiceledouainterogatiicareaualcatuitchestionarulaufostpreluatedintr‐unaltstu‐diu(Horowitz;Bromnick,2007)sisunturmatoarele:

1. Stiicaestiunadultatuncicand…

2. Teoprestisafiiuncopilatuncicand…

3. Parintiitaitetrateazacapeunadultatuncicand…

4. Societateatetrateazacapeunadultatuncicand…

5. Caresuntlucrurilebunedesprematurizare?

6. Caresuntlucrurilereledesprematurizare?

4.4.3.  Analiza criteriilor maturității în opinia liceenilor.  Rezultatele obținute în urma CERCETĂRII I 

Analizaraspunsurilorprimitedelaliceeniafostrealizataprinnumararearaspunsurilorsimilarealegandsaexemplificamaceleraspunsuricareaufostmentionatecelmaifrec‐vent.Astfelamalessaevidentiemraspunsurileliceenilorprin„casete”pentrufiecaredincelesaseıntrebari,analizaraspunsurilorfacand‐odupafiecaredintreacestecasete.Afirmatiilepecareamalessa leprezentamıncadrul fiecareicaseteaufostcamegalrepartizate ınraspunsuriletinerilor,neavandoordine logicaanumesiamalessanufacemcategoriiconsiderandcanuesteunesantionreprezentativ.

Desi ınurmacercetariiamconstatatomarediversitate ınraspunsurile liceenilor,dateleobtinutene‐aucondusspre identificareacriteriilorpecare liceeniidinclaseleterminaleleconsideradefinitoriipentrustatutuldeadult.Astfeladolescentiidefinescmaturitatea,prinatributeca:asumarearesponsabilitatilorsiadeciziilorluate,obtine‐reaindependentei,atingereavarsteibiologicede18anisiınsusireauneigandirimature(profunde).Sporadicamintesccasicriteriudedefinireamaturitatiiıntemeiereauneifamiliisiterminareauneifacultati,ınsanucuaceeasifrecventacucareenumeracrite‐riileamintite,ceeacedenotacaınviziuneaadolescentilor,trecereaprinexperientauneifacultatisauacasatorieinusuntmodalitatipredominantesauevenimenteimportantedeaaccedelastadiuldeadult(caseta1).

105

Caseta1:Stiicaestiunadultatuncicand…

Știicăeștiunadult atunci când…

…ımplinesti18ani…airesponsabilitaticetrebuiesaleınfruntisingursiesticapabilsa‐tiasumiresponsabilita‐

teapentruceeacefaci…ıncepisaieideciziiıntelepteınceeaceprivesteviatatasicreziınele…potisa‐tiportisingurdegrija,sa‐tiadministrezisingurtimpulsiresurselepersonale…ıncepisaprivestiviatacutotalaseriozitate,ıntelegisiinterpretezilucrurilemultmaipro‐

fund…constaticanimicnuesimpluınviata,nimicnuenumaialbsaunumainegrusivezicanu

totulsebazeazapeegoismulidealurilortale…ıtiıntemeiezipropriafamiliesidecizisacrestilarandultaucopii…terminiofacultate

Liceeniidelimiteazaperioadaadolescenteideceaamaturizariiprinatributepsiho‐logice,considerandcadevinmaturiınurmaunuiprocesdeconștientizare.Afirmatia„Teopreștisăfiiuncopilatuncicând…”afostcontinuataprinverbeprecumîțidaiseama,realizezi,înțelegi,judeciraportatelafapte,lume,viata.Liceeniiafirmacadepasescetapaadolescenteisisematurizeazapemasuracereusescsatratezeaspectelevietiicumaimultaseriozitate,devinmairealisti,maiprecauti,maiatenticuceeaceseıntamplaınjurullor.Consideracamaturitateaınseamna„sa‐tiieiviataınpropriilemaini”,saıncepisaactionezipeproprieraspunderesisaıntelegicafapteletalepotaveaconsecinte(ca‐seta2).Iatacatevadintreraspunsurilelor:

Caseta2:Teoprestisafiiuncopilatuncicand…

Teopreștisăfii un copil atunci când…

…ıncepisaıntelegi viata altfel, esti mai realist decat visator, mai precaut, mai atent,potifacediferentaıntrebinesirau

…judecirational…reusestisavezicualtiochi,maiseriosceeaceseıntamplaınjurultau…ıncepisaaianumiteıntrebariesentialepentruexistenta,ıtidaiseamacatrebuiesafaci

ceva…ıntelegicanutrebuiesatotpuiıntrebarisisacautisaıtiındeplinestituscopurile,pentruca

universulnuedoarsateascultepetine…realizezicateeforturitrebuiesadepuiınviatasigreutatilepecareleıntampinaparintii…ıntelegicafapteletaleauconsecinte…ıncepisaactionezipeproprieraspundere

Adolescentiisimtcaparintiiıitrateazatotcapenistecopii,ınpofidafaptuluicaas‐teaptadelaeiuncomportamentmatursiresponsabil.Dinraspunsurileprimiteobser‐vamcaınrelatiacuparintii,adolescentiiauconstatatcasunttrataticaunadult,atuncicandparticipaladiscutiidesprefamiliesaupropriullorviitor,candliseıncredinteazagestionareaunorsarcinisidovedesccasepotdescurcasinguriınacelesituatii.DealtfelDobson, (1999)sustinecaenevoiedepregatireaadolescentilorpentrustadiulvietiicaracteristicuneipersoaneadulte,iaraceastapregatiretrebuieınceputadecatrepa‐rintiıncadincopilarie.Dobsonedeparerecaparintiitrebuiesaofereprogresivinde‐pendentacopiilorıncadincopilarie.Unuicopilınfiecareantrebuiesaisedeamaimultalibertatesiresponsabilitate(acesteatrebuiesameargamanaınmana)astfelıncatpasul

106

finalsprestareadeadultsa fiemic.Pentrucaparintiisa‐i tratezecapenisteadulti,adolescentiiauafirmatcaınprimulrandeitrebuiesaledovedeascaparintilorcameritaacest„statut”sinumaidupace‐parintiiobservă,simt,consideră,suntconvinși–numaiatunciadolescentiiaucertitudineacaınceptreptatsafietrataticaunadult.Dovedescasumarearesponsabilitatilorsimilareunuiadultprinındeplinireacusuccesaunorres‐ponsabilitaticaroraliseıncredinteaza(celmaiadesearealizareaunortreburicasnice)siprintratareacuseriozitateaunorsubiecteimportante(caseta3).

Caseta3:Parintiitaitetrateazacapeunadultatuncicand…

Părințiităitetratează ca pe un adult atunci când…

…simtcapotavea ıncredere ın tine si te vad responsabil si serios…dovedesticaestiresponsabilsiastfeleipotaveaıncredereıntine…ımivorbescdespreproblemeimportante…mavadcapabilasaiauuneledecizii…vadcaaireusitsafacicevaceeinupot…daudovadacapotactionacaunulmatur…tebazezimaimultpepropriilefortedecatpealealtora,candtratezilucrurilecumaimulta

seriozitate…auıncrederecapotrezolvasipottrececubinepesteıncercarilevietii

„Afiadult”ınsocietateınseamnapentruadolescenti„afacecevaınfolosulei”,adicapentruadolescentidezvoltareadeplinaapersonalitatiiimplicaunprocesdereciproci‐tate,ınsensuldeaıtioferisitu,caindividaptitudinile,deademonstracaaiabilitatilenecesaredeafacepartedineaprinadaugareaunuipluseconomieicasiproducator,nunumaicasiconsumator,darmaiınseamnasiatecomportarespectabil(caseta4).

Caseta4:Societateatetrateazacapeunadultatuncicand…

Societateatetratează ca pe un adult atunci când…

…aipeste18ani…demonstrezicapotifacepartedineasicaaitoateabilitatilenecesare…interpretezicuseriozitateoproblema,candtecomportirespectabilınsocietate…tecomporticaunadult,airesponsabilitati,solutii,estipepicioareletale…aiunjob,atuncicandnumaiestiunconsumatorcisiunproducator,aduciunplusecono‐

miei…depasestivarstadeaproximativ25deani,teıntretii,tegandestilaoposibilaıntemeierede

familie…terminiscoalasinumaiprimestialocatie…facicevaınfolosulei

Incaseta5aratamcapentruadolescenti,maturitateaınseamnaınprimulrandajun‐gerealaovarstacareleconferadrepturideadult,libertatefizicasilibertateınadecideceeaceemaibinepentruei(posibilitateadeafaceoricefarasadepindaındeciziilesicomportamentullordemembriifamilieisaudealtiipentruıncuviintareadeciziilor,dea‐sigestionasinguripropriibani,deadecidepentruei,deafaceunelelucrurifarasacearavoiesauadaexplicatii,alocuisinguri).Maturizareaesteprivitadecatreadoles‐centisicaolibertatedeexprimare,desiıntr‐osocietatedemocraticapoatepareafirescsapotisa‐tiexprimipropriaparere,ınsaadolescentiiafirmacanumaiodataacceptaticafiind„adulti”oameniiıiascultasitincontdeparerealor.

107

Constientizeazacatrebuiesadevinamairesponsabili(sapriveascaviatacuseriozi‐tate,safiestapanipeeisipeactiunilelor,sagandeascarational,mailucid,maiconstient,safiemaiprecauti,maigrijulii,maiechilibrati)siafirmacamaturizareaıidezvoltacapersoana(realizezirolultauınaceastalume,aiperspectiveasupravietii,ıtidaiseamadeceeaceecuadevaratimportant,estimaipregatitsafacifataproblemelor).

Caseta5:Caresuntlucrurilebunedesprematurizare?

Caresuntlucrurile bune despre maturizare?

–libertateadea face ceea ce crezi tu ca este corect fara a da explicatii cuiva;–potiluadeciziimaiıntelepte,ıtipotiasumaresponsabilitatipecaresaleducilaındeplinire,

estimairealist,mairesponsabil;–oameniiteascultasiıtiiauparereaınserios,aimaimultaıncredereıntinesiınabilitatile

tale;–maturizareatedezvoltacapersoana,opersoanamaturaestemaipregatitasafacafata

problemelorcareintervinde‐alungulvietii;–deviimairesponsabil,maistabilınrelatiilecuceidinjur:colegi,familie,prieteni;–atentiaestemaidezvoltata,oameniidevinmaiprecauti,maigrijulii,maiechilibrati;–stiisaacceptisfaturileconstructivealealtora,realizezicaaimultedeınvatatdelaaltii;–esticapabilsaieideciziideunulsingursiastfelpotisa‐ticroiestioviatacaresafieasacum

ıtidoresti.

Incaseta6aratamraspunsurileliceenilorreferitoarelalucrurilerelepecarelegan‐desceidesprematurizare.Astfelliceeniprivescvarstaadultacapeunraunedorit:eiregretacasepierdtrasaturilespecificecopilariei,setemdegreutatilepecare levorıntampinasidefaptulca lumeaıncarevorintraarealteasteptari sicomportamentefatadeei.Aparesianxietateafataderoluriledeadultsiresponsabilitatileaferente.Unmodeldeadultcarenupoatesaısipermitasasedistreze,poatesimilarparintilorlor.

Caseta6:Caresuntlucrurilereledesprematurizare?

Caresuntlucrurile rele despre maturizare?

–pierdereainocentei si a naivitatii caracteristice varstei copilariei;–canumaipotitraimomentelecopilariei,adolescentei;–aifoartemulteresponsabilitati(job,platitulfacturilor,taxe,apoiaparesifamilia)numaiai

atatdemulttimpliber;–multmaimulteresponsabilitati,estiresponsabiltotalpentrutinesiactiuniletale,trebuie

satedescurcisisingur;–numaiailafeldemultsprijinmoralsifinanciar;–lumeaarealteasteptaridelatinesiacceptamaigreufaptulcapotigresi;–pierdereaimaginatiei,lipsacapacitatiideatedistracuadevaratfaraafiinfluentatde

stigmatsocial/conceptiilealtora;–dacafacicevagresitesticriticatmaiasprusinevoitsaraspunzipentrutotcefaci.

4.4.4.  Concluziile CERCETĂRII I 

Inurmaprelucrariiraspunsurilortineriloramobservatoeterogenitateaperspectivelorprincareprivescmaturitateaacestitineriaflatilavarstamajoratului.Toateacesteın‐trebaridecercetareaufostpuseınjurulideiidecriteriuformalalvarsteiadulte,ceade18ani,astfelamobservatcumgandesccriteriilematuritatiitineriiınfunctiedeacest

108

pragdevarsta,de18ani.Adicacumprivescmaturitateatinerii,parintiisisocietateadinperspectivatinerilorraportatlaperioadavietiiınaintedeımplinireavarsteide18anidarsidupaımplinireaacesteivarste.

Liceeniiromanidefinescprocesulmaturizariiprinschimbari interne,psihologice,legatedesentimentuldeidentitatedesine,responsabilitatesiautonomieasacumpre‐cizauHorowitzsiBromnick(2007).Porninddelaopinialiceenilordinclaseterminale(clasaaXII‐a)privindstatutulde„afiadult”siaviziuniilorfatadeperioadaadulta,amidentificattendintatinerilordeaapreciatrecereadelaadolescentalamaturitateprindezvoltareaunorcalitatiinternesiatingereaunorfactoripsihologici.

Inurmastudiuluirealizat,ıncareamexaminatcaresuntcriteriileprincaredefinescadolescentiimaturitatea,liceeniichestionatiaudelimitatperioadaadolescenteideceaamaturizariiprinatributepsihologice,considerandcadevinmaturiınurmaunuipro‐cesdeconstientizare.Acestiaafirmacadepasescetapaadolescenteisisematurizeazapemasuracereusescsatratezeaspectelevietiicumaimultaseriozitate,devinmairea‐listi,maiprecauti,maiatenticuceeaceseıntamplaınjurullor.Consideracamaturitateaınseamna„sa‐tiieiviataınpropriilemaini”,saıncepisaactionezipeproprieraspunderesisaıntelegicafapteletalepotaveaconsecinte.

Tineriiıncursdedezvoltaresesimtadultiınmomentulıncareatingvarstade18anisaudepasescaceastavarsta.Nusesimtcompletadultipananusuntsiguricaauajuns launpunct ıncareacceptasa‐siasumeresponsabilitati, sa iadeciziiproprii sidevinindependentifinanciar.Intimpulprocesuluidedezvoltareaacestorcalitatisimtcatraiescıntr‐operioadaavietiilorsituataıntreperioadaadolescenteisimaturitateadeplina,darpecarenustiucumsaodenumeasca.

Cercetarileasupraacesteiperioadedinviatatinerilors‐auintensificatınultimiiani,ıncaredezvoltareasicomportamentulacestorasuntsurprinseındiferitecontextealerealitatiisociale,oferindastfelomacroıntelegereaexperienteiadolescentului,vazutadindiferiteperspectivealesocietatilorsicontextelorsocialesiculturaleıncaretraiesc.Prezentacercetareconfirmarezultatelealtorstudii(Horowitz;Bromnick,2007)careauavutacelasiobiectiv,deaprezentaopiniatinerilorcuprivirelamaturitateșiceeaceîn‐seamnăafiadult,liceeniiromâniconsiderândcăadeveniiadultpresupuneînprimulrânddezvoltareaunorcalitățiinterne,psihologiceșimaipuținîndeplinireaunorcriteriipre‐cumîntemeiereauneifamiliisauconcepereaunuicopil.

Ampututlistatermeniiıncaregandescdesprematuritateunlotalliceenilorromani,darferitipoatedemediulvietiisocialedinafaravietiiscolareeposibilcaacestiasanuaibaoimaginecompletaaceeaceınseamnaafiadultıntr‐osocietatepentrucaıncanuauavutocaziadeaexperimentadiferitesituatiipecareleıntampinaadultii.Tehnicafolositaapermistrecereaınrevistaacategoriilorconceptualefolositedecatreadoles‐centicasicriteriidedefinireamaturitatii,categoriicaredefaptseregasescsiınlitera‐turadespecialitate‐vomarataıncercetareapilotIIIcespuneliteraturadespecialitatedespreresponsabilitateavazutadeadolescentisicadefaptunadintrecelemaiimpor‐tantecriteriialematuritatii ınopiniatinerilorestetocmaiasumarearesponsabilitatiipentrudeciziilesiactiunilepecareajungelaunmomentdatsaleiaopersoana.

109

4.5.CERCETARE II – CRITERIILE MATURITĂȚII ÎN OPINIA STUDENȚILOR 

ContinuamstudiereaprivindvalabilitateateorieiadultuluiemergentpropusadeJ.J.Ar‐nettsivomarataınaceastacercetarepilotviziuneastudentilorromaniasuprapropriu‐luistatutidentitarsiaperceptieilorasupracaracteristicilormaturitatiisiaperioadeiadulteıngeneral.Deoarecestudiilepentrutestareateorieiadultuluiemergentaufostrealizateındiversesocietaticuprecadereasupratinerilorcareısicontinuastudiileınınvatamantultertiaramalessavedemcumseraporteaza lamaturitatestudentiidinRomania.Obiectivulacesteicercetaripilotesteidentificareaperceptieipropriuluistatutdevarstaaltinerilorstudentisiıncemasuraurmareauneifacultati(caexperientaso‐cialainstitutionala)influenteazaperceptiatinerilorasupracriteriilorpentrudefinireamaturitatii.Studiile(Arnett,2000,2001,2003,2004;MayselesssiScharf,2003;Petro‐giannis,2011;Nelsonetal.,2004;Cheah siNelson,2004;Sirschetal.,2007;Nelson,2009;Maceketal.,2007)aratacavarstaadultaestedefinitadetreicriterii:acceptarearesponsabilitatiiproprii, luarea independentaadeciziilor siobtinerea independenteifinanciare.Aceleasicriteriiaufostevidentiatesidecatretineriistudentiromaniaiaces‐teimicrocercetari.

4.5.1.  Obiective 

Pentruaidentificaperceptiapropriuluistatutdevarstaaltinerilorıntre18–25deanidinRomania siacriteriilordematuritatepecaretineriidinRomania leutilizeaza ındelimitareamaturitatii,princomparareamoduluiıncareeleviisistudentiiıntelegpro‐cesuldeadeveniiadult,aceastacercetarepilots‐aconcentratpecategoriatinerilorstu‐denti.Continuandexplorareaperceptieiasupraperioadeimaturitatiiıngeneral,darmaialesaperceptieiasuprapropriuluistatutdevarsta,ınadouacercetarepilotamadunatmarturiileunui lotdetineridintr‐ocategoriedevarstamaimarecucativaanidecateleviideliceudeclaseterminale,aceitinericareautrecutde„examenulmaturitatii”,deciaufinalizatoetapaimportantaavietiisianumeabsolvireastudiilorliceale(majo‐ritateatinerilordinRomaniarealizeazaacestevenimentınjurulvarsteide18ani),careampresupusnoi,experimenteazasentimentedelibertatesidecizieınmaimaremasurasicareautrecutıntr‐oaltaetapaavietiilor,aceeadestudent.

PentruaputeademonstracasitineriidinRomaniaprezintacaracteristicialeadul‐tuluiemergent,precumceledefinitedeArnett,ne‐amıntrebatdacaroluldestudentdeterminaschimbareaperceptieiasuprapropriuluistatut?Arevreoinfluentafinaliza‐reauneietapeavietii(etapascolarizariiliceale)asupraperceptieipropriuluistatutdevarstasiasupraperceptieimaturitatiiıngeneral?VomraspundelaacesteıntrebariındescriereamicrocercetariiIIpecareamrealizat‐opestudenti.

Etapadeviata,dupaadolescentapecareotraverseazatineriisprematuritatecores‐pundepentrumulticuaniipetrecuti ınca lastudiudeoarecetotmaimulti tineriiur‐meazastudiisuperioare.InaintedemijloculsecoluluiXX,barbatultanarproaspatab‐solvent de liceu, ısi cauta de regula un serviciu stabil, se casatorea si ısi ıntemeia ofamilie.Pentrufemeiatanara,caleaobisnuitasprevarstaadultaeracasatoria,careavealocimediatce‐sigaseaunpartenerpotrivit.Incepandcuanii1950,revolutiatehnolo‐gicaafacutcastudiilesuperioaresauformareaspecializatasafieesentialeıntotmaimaremasura.Varstatipicaacasatorieisiceaanasteriiprimuluicopilaucrescutmult,ıntrucatsifemeilesibarbatiiurmarescsafacastudiisuperioaresausa‐sigaseascaopor‐tunitativocationale(Papalia,2010).

110

J.J.Arnettafirmacaperioadaadultăemergentăestediferitadeperioadaadolescen‐tei,tineriisuntmultmailiberifatadecontrolulparental,esteoperioadaindependentadeexplorareavietii,iarceimaimultitinerinuprivesctranzitiaprincaretrecspresta‐tutuldeadultasociatcucasatoriasifaptuldeadeveniparinte;ceimaimultidintreeisimtcanuauajunsıncalamaturitate.Esteoperioadanouasiistorica,faraprecedentaparcursuluivietii,astfelıncatafostnevoiedeuntermennousiunnoumoddegandire.Maturitateaıncursdedezvoltare(emergingadulthood)esteoperioadadetranzitiecaoricealtaperioadaavietii,daraceastanuestedoarosimplatranzitiesiartrebuistudi‐atacaoperioadaseparatadeviata(Arnett,2004:20).Printreschimbarileceaulocınetapadevarsta18–25deaniputemmentionaca tinerii ıncepsaseconcentrezemaimultpeeiınsisi,ısidezvoltaabilitatilenecesarevietiidezicuzi,auomaibunaıntele‐gereacinesuntsicevordelaviatasiıncepsaconstruiascaunfundamentpentruviatalordeadulti.

Sespunecaindiferentdetarasaucontextculturalperioadaadultaemergentaesteoperioadamaredetimpıncaretinerii(ınspecialceicareısicontinuastudiile)nusesimtıncaadulti.Inultimiiani,oseriedestudii(Arnett,2000,2001,2003,2004;MayselesssiScharf,2003;Petrogiannis,2011;Nelsonetal.,2004;CheahsiNelson,2004;Sirschetal.,2007;Nelson,2009;Maceketal.,2007)pecarelevomdetaliaıncercetareapilotIII,auinvestigatopiniiletinerilordesprematuritate,ındiferitetarisiculturi,precumAme‐rica,Asia,Australia,IsraelsautaridinEuropadeVestprecumGrecia,Austria,darsidinEuropadeEstprecumCehiasauRomania.Desitineriipotprezentacaracteristiciunicepentruoanumitatara,caracteristicileobservateıncelemaimultetarisuntaceleasi(celputinınanumitesegmentealeacestorpopulatii,cumarfistudentii).Principalelerezul‐tatealestudiilordespreperioadaadultaemergentasicriteriilematuritatii,aratacati‐neriiıntre18–25deanisesimtafiıntredouaperioadealevietii,nuseconsideraado‐lescentidarnicipedeplinadulti,traindoperioadapecarenustiucums‐onumeasca.Pornimdeladateledinacestesocietati(inclusivdelacelealeunuistudiurealizatpestudentiidinRomaniadecatreNelsonın2009,datecarearataunprocentmarealtine‐rilordinaltesocietati,darsiromani,cenuseconsideraadulti(Figura4.2).Dateleaces‐teasuntconfirmatesideceledescoperiteınprezentamicrocercetare,prinexpunereamoduluiıncareısivadstudentiistatutuldevarsta siseraporteazalamaturitate.De‐monstramcaetapaadultaıncursdedezvoltaresprematuritateparesaseconstituiecaoetapadistinctaavietiisiıncazultinerilorstudentidinRomania.

InFigura4.2suntprezentaterezultatelestudiilordintariprecumAmerica(ArnettJ., 2001), China (Nelson, 2004), Cehia (Macek et al., 2007), Austria (Sirsch, U. et al.,2007),Grecia(Petrogiannis,K.,2011)siRomania(Nelson,2009)privindproportiati‐nerilorcarenuseconsideraadulti,acestiaafirmandcaınuneleprivintesecomportacaunadult, ınsadinpunctuldevederealaltoraspectenuseconsideraadulti. In toateacestestudiidindiferitesocietatisiculturipentruaevaluasentimentulsubiectivdeafiadult,totiparticipantii(ıngeneraladolescenti,adultiemergentisitineriadulti)aufostıntrebatidacaeicredcaauajunslamaturitate,avandcasivariantederaspuns„da”,”nu”sioatreiavarianta„ınuneleprivinteda,ınalteprivintenu”.PerceptiatinerilordinRo‐maniacarenuseconsideraadulti,provinedintr‐unstudiurealizatdeNelsonın2009peunesantionde230destudentidinIasi.

Inaceststudiupilotne‐ampropussaidentificamperceptiapropriuluistatutdevar‐staaltinerilorıntre18–25deanidinRomania(tineriicareauunaltstatut,celdestu‐dentcomparativcutineriidinprecedentacercetare,liceeni)sisaidentificamcriteriiledematuritatepecare tineriidinRomania(ceaustatutuldestudent) leutilizeaza ın

111

delimitareamaturitatii, prin comparareamodului ın care liceenii si studentii ıntelegprocesuldeadeveniiadultınRomaniafatadetineriidevarstasimilaradinaltetari.

Figura4.2:ComparatieıntretariprivindprocentulpersoanelorcareNUseconsideraadulte

Note:StudiuldinCehiaafostrealizatpeunesantionde436destudenti(18–27deani)(MacekP.etal.,2007:444–475).StudiuldinRomaniaafostrealizatpeunesantionde230destudenti(18–27deani)(NelsonL.,J.,2009:402–411).StudiuldinAustriaafostrealizatpeunesantionde226destudenti(Sirsch,U.,Dreher,E.,Mayr,E.,Willinger,U.,2007:275–292.StudiuldinAmericaafostrealizatpeunesantionde171deadolescenti(ArnettJ.,J.,2001:133–143).StudiuldinGreciaafostrealizatpeunesantionde183destudenti(18–25deani)(Petrogiannis,K.,2011:121–137).StudiuldinChinaafostrealizatpeunesantionde207studenti(Nelson,L.,J.,Badger,S.,Wu,B.,2004:26–36).

Intrebariledecercetarecarene‐aughidatdemersuldecercetaresuntcareeopiniastudentilordinRomaniaprivindpropriulstatutdevarsta‐adolescentvs.adultemer‐gent?Neintereseazacumseraporteazalapropriacategoriedevarsta(careelegatadematuritatesideresponsabilitate)tineriicareaustatutuldestudentsideasemeneacer‐cetareaurmeazasaverificedacaexistadiferenteınmodulıncareliceeniisistudentiiseraporteazalaprocesulmaturizariisicaresuntcriteriilematuritatiipentruaseautoca‐racteriza?

4.5.2.  Metoda, instrumentul și lotul cercetării 

Inaceststudiupilotrealizatın2013grupultintaaufost100detinericuvarstacuprinsaıntre18si25deani(M=21,49ani),majoritateafete(80persoane),totistudentiladife‐ritespecializarisiındiferitianidestudiudelaUniversitateaBabes‐BolyaidinCluj‐Na‐poca.Chestionarulafostadministratıntr‐osingurazistudentilorcarestudiaulaBiblio‐tecaCentralUniversitara„LucianBlaga”dinCluj‐Napoca.Amalesunsegmentaltinerilor„studiosi” sianumetineriicare frecventeazabiblioteca,pentrua ıntelegecumprivesctrecereadelaadolescentalamaturitateaceitinericare,ampresupusnoi,citescsisein‐formeazacontinuu,formandu‐sioviziuneasupravietiimaicomplexa.Deaceeaesantio‐nulnostrunuestereprezentativpentrutoatapopulatiadetineri,acarorcaracteristicisuntmultmaivariatesidinamice,cioferaoimaginepartialaaunuisegmentdetinericarezultataluneietapedeviatalaunmomentdat.Perceptiatinerilordesprestatutuldeadultafostmasuratacuajutorulunuichestionarautoadministratcuıntrebarideschise:„Simțicăeștiopersoanăadultă,matură?”,respondentiiputandraspundeprin„da”,„în

112

uneleprivințeda,înaltelenu”sioatreiavarianta„nu”,cerandu‐li‐sesaargumentezeras‐punsulprinıntrebarea„Dece?”Chestionarulamaicuprinsdoiitemi:„Carecrezicăesteprincipalacaracteristicăaperioadei,vârsteiadulte?”,respondentiinominalizandtrasa‐turicaracteristicedefiniriiadultului,iarultimulitemesteoafirmatiepecaretineriitre‐buiausaocontinue„Eștiadultatuncicând…”,sidesiıntrebarilesuntpusesubformadi‐ferita,toateauscopuldeascoatelaluminamodulıncareesteprivitamaturitatea,deaobtinecatmaimultecriteriialematuritatii,ınsasuboformadeexprimarediferita.

4.5.3.  Analiza criteriilor maturității în opinia studenților.  Rezultatele obținute în urma CERCETĂRII II 

AsacumafostaratatınaltesocietatioccidentaledinAmerica(ArnettJ.,2001),China(Nelson,2004),Cehia(Maceketal.,2007),Austria(Sirsch,U.etal.,2007),Grecia(Pe‐trogiannis,K.,2011)etapaadultaıncursdedezvoltaresprematuritateparesasecon‐stituiecaoetapadistinctaavietiisiınRomania.Rezultatelestudiuluianterior(Nelson,2009),darsialeacesteicercetaripilotaratacaceimaimultiadultiıncursdedezvoltaredinRomaniasimtcatraiescoperioadaıntreadolescentasimaturitate,pecarenustiucums‐onumeasca.

Figura4.3:Raspunsurilelaıntrebarea„Simticaestiadult?”

Note:Rezultateleprovindinprezentulstudiu,75%dintretineriiparticipantilastudiuNUsecon‐sideraadulti,dintreacestia6%auraspunscategoric„nu”.Unsfertdintretineriiromanipartici‐pantilastudiuseconsideraadulti.

Majoritateatinerilorlotuluinostrucuvarstacuprinsaıntre18–25deani(69%)auraspunslaıntrebarea„Simțicăeștiadult?”alegandvarianta„înuneleprivințeda,înaltelenu”.Unprocentde25%dintretineriiromaniconsideracasuntadulti,iar6studentiauspuscategoric„nu”,astfelcaprocentulstudentilorromani,cuvarstacuprinsaıntre18–25deanicarenuseconsideraadultiestede75%.

PorninddelarezultatelestudiuluirealizatdeNelsonın2009,ınRomania,carecon‐cluzionaca63%dintineriiromaninuseconsideraadulti,precumside larezultatulacestuistudiupilot,caredeasemeneaarataunprocentmarealstudentilorromanicenuseconsideraadulti,amfostcuriosisaaflamdupacecriteriigandescstudentiiclujenietapamaturaavietiiunuiom.

Indiferentderaspunsulpecarel‐audatlaıntrebarea„Simticaestiadult?”,subiectiiau fostrugatisa‐siargumentezeopiniaprivindperceptiapropriuluistatut.Astfelceicareauraspunscasesimtcategoricadulti,auargumentatcasepercepastfeldatoritaexperienteideviataacumulatapanalaaceastavarsta,datoritamoduluideagandi(auogandireconceptualaasumatatotal,profundasilucida,orientatasprecarierasifami‐lie),datoritaindependenteifinanciare,aasumariideciziilorsiaresponsabilitatilorspe‐cificeunuiadult.

113

Motivulpentrucaretineriiromaniauraspunscategoriccanuseconsideraadultiesteexactopusulmotivelorpersoanelorcaresesimtadulti,adicadatoritalipseideex‐perienta,adependenteifinanciarefatadeparintisiaincapabilitatiidealuadeciziiim‐portantefaraaapelalaopiniaparintilorsauapersoanelordinjur.

Dinraspunsulcelorcareafirmacaınuneleprivintesuntadulti,ınsadinpunctuldevederealaltoraspectenuseconsideraadultiareiesitcamotivelepentrucaresepercepadultisuntpentruca,spunei,auogandirematura(unsistempropriudevalorisiprin‐cipii,personalitatea loraajuns launnivelmaximdeevolutie, judecacu ıntelepciunelucrurilesisituatiilecuadevaratimportantedinviata),ausiısiasumaresponsabilitati,iaudeciziiindependentdeparereacelordinjursisuportaconsecinteledeciziilorluatesimtindcasepotdescurcasinguriınceeaceprivesterezolvareaunorprobleme.

Motivelepentrucarenuseconsiderapedeplinmaturi,regasite ıncelemaimulteraspunsuriserefera lafaptulcanuauindependenta financiara(„nuamniciunfeldestabilitatemateriala”,„depindfinanciardefamilie”,„numapotdescurcasinguravandajutordelaparinti”,„nuamunlocdemunca”,„nupotsalucrezdincauzafacultatii”).Sentimentuldeambivalentatindesafiecauzatderefuzuldearenuntalaunelecompor‐tamentedinperioadacopilarieisauaadolescentei(„suntsituatiiıncaremacomportcauncopilcapricios”,„ımiegreusarenuntlaobiceiurileadolescentine,ınsufletvoifime‐reuuncopil”,„ımiplacesamajoc,saglumescsisamaprostesc”,„suntuncopilnaivcaremaicredeınidealisme”,„nutrecpesteanumitetemeri,ıncasevedecopiluldinmine”,„tratezunelelucruricupuerilitate”,„ıncaamreactiiimature,copilaroasesimi‐eteamadenecunoscut”).Dealtfelsepoatesesiza,dinraspunsuriletinerilorcapoatedatoritauneicopilariiarmonioasesiauneirelatiipozitivecuparintiiıntimpuladolescentei,leestegreusarenuntelaunelesentimentecaredecurgdinpozitiaunuicopilaflatının‐tretinere.Odatacuconstientizareamaturizarii,uniitindsaaibaunsentimentnostalgicprivind perioada copilariei si a adolescentei, afirmand ca „Estimatur atunci cand…”„constientizezicamaturitateanuestecelmaifrumoslucrupecareti‐lpotidori”,si„numaiaimomenteıncarezicicaaivrea„satefacimare”ci„ıtiaduciamintecudragtoatemomentelecopilariei,cubunesirele”.

Principalelecaracteristicialeperioadeiadultesauavarsteimaturitatiisuntperce‐puteınprimulrandaficapacitateadea‐țiasumadeciziileceimplicaintuitiadea‐tiın‐telegepropriaexistenta(constiinta),ınaceastatrasaturafiindincluseaspectementio‐natederespondentiprecum:ıntelepciunea,discernamantul,rationalitatea,seriozitatea,realismul,persoanacerebrala;afiresponsabilșia‐țiasumaresponsabilități,afiindepen‐dentfinanciarsiaaveaunbuncontrol(stabilitateemotionala,echilibru,rabdare,tole‐ranta,adaptabilitate,putereadearezolvaproblemelefaraatestresa).

Deasemeneasilaurmatorulitemcepresupuneacontinuareaafirmatiei„estimaturatuncicand…”tineriiromaniaumentionatcelmaidescafiinddefinitoriipentrustatutuldeadultaaveacapacitateadea‐țiasumadeciziile(„aioopiniesiovoceproprie,infor‐matiisiexperientacareıtipermitsaleargumentezi”,„ınvetisaascultisiparerilealtorasiieideciziiconformecustareatadespirit”,„aipareripersonale,creziınelesiıtisustiipunctuldevedere”,„stisafacialegericumpatate,gandestisijudeciobiectivsisubiectiv”,„detiiraspunsurisimecanismedeactiuneıntotceeacetiseıntampla”).Afiresponsabilafosturmatorulcriteriucelmaimentionat(de34deori)(„nuintriınpanicasinufugicandaparprobleme,chiardacaainevoiedeajutorcasalerezolvi”,„estiresponsabilnunumaidetineci sidealtepersoane”,„poti iesidintr‐osituatiedificiladeunulsingur”,„reusesti sa faci fata situatiilor cu care te ıntalnesti”, faptele si gandireamarturisescaceasta”),iarafiindependentafostmentionatde16ori,cafiinduncriteriunecesarpen‐truaficonsideratadult.Incasetanr.7suntredatecatevadintreraspunsurileprimite:

114

Caseta7:Estimaturatuncicand…

Eștimaturatunci când…

„estiresponsabil pentru actiunile tale, independent si ımplinit din toate puncteledevedere”.„detiicapacitateadea‐ticontrolaconstient,responsabilsisingurviata,darsiatuncicand

ajungisadetiiunnumarcatmaimarederaspunsurisimecanismedeactiuneıntotceeacetiseıntampla”.

„ıtistiiscopulsitementiipecaleabunapentrua‐lındeplinii”.„estiindependentfinanciar,reprioritizezivalorilesitefocalizezipedezvoltareındomeniul

deexpertiza”.„ıncepisacontribuiınsocietatesisadaiınapoiceeaceaiprimit,deexemplusaıtiajutitu

parintiisinuinvers”.„ıncepisafaciodiferentaıntreaactionasianuactionasiatuncicandıncercisaıntelegi

persoaneledinjurfaraprejudecati”.„maturitateanuıncepelaoanumitavarsta…esteostarepsihicapecareınanumitesituatiio

aisaunu.Estimaturatuncicandaicoloanavertebralasiıtiasumiconsecinteleactiunilortale”.

„viatata,totceınseamnaaceastaestrictınmainiletale,atuncicandesticapabilsaurmezinisteprincipiisinutelasicondusdeispitesiplacericopilaresti”.

Specialistiiındezvoltareumanasugereazaca,pentrumajoritateatinerilordinsoci‐etatileindustrializate,intervaluldetimpdelasfarsituladolescenteisipanala25–29deaniadevenitoetapadistinctaavietii,anumevarstaadultaemergenta.Esteoperioadaaexplorarii,aposibilitatilor,unprilejdea ıncercamodurideviatanoi sidiferite–operioadacandtineriinumaisuntadolescenti,darıncanusi‐auluatınprimirepedeplinroluriledeadulti (Papalia,2010).RezultateleprezentuluistudiuauaratatcaceimaimultiadultiıncursdedezvoltaredinRomaniasesimtafiıntreadolescentasimaturi‐tate,putandafirmacasiınRomaniaexistaoperioadadistinctaıntreadolescentasima‐turitate,perioadapecaretineriiromaniotraverseazapanaınmomentulıncaredecida‐siasumadeplinroluldeadult.

Incasetanr.8seregasesccatevadinraspunsurileprimitelaceitreiitemiaichestio‐naruluidespreceeaceınseamnamaturitateapentrutineriiromani:

Caseta8:Maturitateaınseamna…

Maturitateaînseamnă…

„Maturitateaeo iluzie estompata dupa fiecare experienta, care te mai ınvata cevaesential,careti‐ascapatdinvederepanaatunci”.

„Nuexistapersoanamatura,doarpersoanacareınvatasasecomporteınsocietate,careınvatasa‐sicontrolezecomportamentulsiatitudinea.Defapttoataviataramanemnistecopiimaimultsaumaiputineducati”.

„Credcasafiimaturınseamnasafiidobanditcapacitateadeateadaptaıncelemaidiversesituatii.Credcaestebinesastiilacesateasteptidelatine,sanumaifisurprinsdetineınsituatiilenoiıncareajungisafiipus”.

„Esticonstientsiıntrutotulresponsabildeactiuniletalesiıtiasumiconsecinteleacestora.Procesuldematurizareconsidercasedesfasoarapetoataduratavietiisicanuexistaunpunctcriticıncareneputemconsidera100%maturi/adulti.Silaurmaurmeicinestabilestecriteriiledematuritate?Fiecarearealtetalonsiaspiratii.Ecasicumıntrebipecinevadacaeinteligent…ıtivaspunecada,pentrucaelvedeinteligentaınfelulsaudesidinpunctdevederesocialeconsiderataaltfel(arepropriuletalonsipropriilevalorifiltrateprinobiceiurile,traditiilesieducatiaprimita).

115

Discuții: 

Totusiintrandınrolurideadulti(deex.locdemunca,casatoriesiadeveniparinti)nuınseamnaneaparatcaopersoanasimtecaareabilitatisicompetentepentruafiunadult(Nelson,2009).Uniipsihologisugereazacadebutulvarsteiadultenuestemarcatdecriteriiexterne,cideindicatoriinterni,cumarfisentimentulautonomiei,alautocon‐troluluisialresponsabilitatiipersonale,caestemaimultostaredespiritdecatuneve‐nimentconcret.Dinacestpunctdevedereuniioameninuajungniciodataadulti,indi‐ferentdevarstalorcronologica(Papalia,2010).

Rezultatele studiilor arata ca trecerea lamaturitate estemultidimensionala si ınoricemomentaladolescenteisaudupavarstade20deanipotfioamenicaresimtcaauatinsmaturitateaprinatingereaanumitorcriterii,darınprivintaaltoranu.Motivulpen‐trucareexistaaceastaambiguitate ıntre„dasaunu”comunınraspunsuriletinerilorreiesedincriteriilecelemaiprobabileaficonsiderate importantepentrutrecerealamaturitate.Criteriilecares‐auaflatıntopuloptiuniicafiindnecesarepentrutrecereasprematuritatesereferalacalitatidecaractercareseobtingradual(sedezvoltatrep‐tat),suntintangibilesidificildeevaluatınmodexplicitsiexpres:„acceptareasiasuma‐readeresponsabilitati”,„aluadeciziiindependentdeparintisauinfluentacelordinjur”,„adeveniindependentfinanciar”.Cuexceptiaultimului,acesteanusuntevenimenteciprocesecareseobtinparcurgandoperioadalungadetimp.Inconsecintaestedeıntelescamultiadultiemergentisimtcaseafla ıncursulacestuiproces,darpecarenul‐aufinalizatınca,pecaleasprematuritate,darneatingandu‐oınca.Asesimtimaturaoper‐soana,afirmaArnett(2001)seıntamplanumaidupavarstade30deani,majoritateaoamenilorcrezandcaatuncidevinpedeplinmaturi.

Unelepersoanepreferasasepriveascaca fiind ıntr‐unprocesdedezvoltarecarecontinuapetotparcursulvietii,caparteauneidezvoltaripersonalecontinuefaraniciodestinatiefinala(Arnett,2001),estesicazulunuiraspunsalunuiadintrestudentiiro‐mani,participantlaaceastacercetare,careafirma:„considercăprocesuldematurizaresedesfășoarăpetoatădurataviețiișicănuexistăunpunctcriticîncareneputemconsi‐dera100%maturi/adulți”.

4.5.4.  Concluziile CERCETĂRII II 

Putemconcluzionacaperioadaadultaemergentaestespecificasitinerilorromanicareurmeaza studii superioare.De faptmajoritatea studiilordespreperceptiapropriuluistatutau fostrealizate ın specialasupra tinerilorstudenti,afirmandu‐secaperioadaadultaemergentaesteoperioadadetimpıncaretinerii(ınspecialceicareısicontinuastudiile)nusesimtıncaadulti.

Caoconcluziedeimportantamajorapentruceledouacercetaridescrisepanaacumputemafirmaca ınurmaanalizariimoduluideexprimareprincare liceeniidefinescmaturizarea am observat ca acestia se axeaza pemomentul „declansarii” si anume,afirmaacestia„devenimmaturiınmomentulıncareopersoanadevinemairealistasiısipuneıntrebariesentialedespreexistentasauıntelegecatrebuiesadepunaeforturiınviatasicafapteleauconsecinte.Studentii,ınschimbseaxeazaınexprimarilelorpen‐trudefinireamaturizarii,peideeacaprocesulmaturizariiesteunulcontinuusicareseatingeınurmaexperientelorprincaretrecemajungandsanecontrolamcomportamen‐tulsiatitudinea,astfelıncatneputemadaptacelormaidiversesituatii.

116

Tranzitiadelaadolescenta lamaturitatenuestenumaiunprocesbiologic,cimaidegrabaınconformitatecustudiileprivindconceptiiletinerilorasupramaturitatii,estesiunprocessocial,psihologicsicultural.Rezultateleacesteimicrocercetarirealizataın2013peesantionuldeconvenientacompusdinstudenti„studiosi”confirmacatineriiromanicuvarstacuprinsaıntre18–25deaninuseconsiderapedeplinadulti,traindoetapaemergentasprematuritate.Desiconformstudiilorpsihologiceeiauocapacitatedegandire logicaajunsa lamaturitate simultedinraspunsuridenotacaseghideazadupaprincipiisivalori,multidintreeigandescıncaınmodcontradictoriudesprema‐turitateapropriesiamanasasedeclarematuri.Dinmarturiilelortineriiausiısiasumaresponsabilitati,iaudeciziiindependentdeparereacelordinjursisuportaconsecinteledeciziilorluatesimtindcasepotdescurcasinguriınceeaceprivesterezolvareaunorprobleme,ınsasentimentulambivalențeiadultemergent–adultpareafiprovocatdato‐ritădependențeifinanciarefațădepărinți,determinându‐isănuseconsiderepedeplinadulți.

Asadarpredictoriiperceptiei subiective individualecuprivire lastatutuldeadultsuntatatsentimentesiperceptiiindividualeprecumaficapabildeasumare,aaveacu‐rajuldeluadeciziisingursiasuportaconsecinteledeciziilor,catsiunevenimentobiec‐tivaceladeareusiiobtinereasipastrareaindependenteifinanciare.Eposibilcaschim‐bareastatutuluieducational(trecereadelaliceulafacultate)coroboratcuschimbariınceeaceprivesteeventualstatutullocativsischimbareaindicatoruluiınceeaceprivesteindependentafinanciara(obtinereaunuilocdemunca)arputeaaveaefectsemnificativınsensulgenerariisentimentuluideatingereastadiuluideadultdesimaturitateaın‐seamnaınvatareacontinuadintoateexperienteleprincaretrecem.Vomıncheiaexpu‐nereacuunadinafirmatiiletinerilorromani:„Maturitateaeoiluzieestompatădupăfi‐ecareexperiență,caretemaiînvațăcevaesențial,careți‐ascăpatdinvederepânăatunci”.

4.6. CERCETARE III – CRITERIILE MATURITĂȚII, STUDII COMPARATIVE 

4.6.1.  Obiective 

Amaratatpanaınacestmomentcumısiprivescpropriustatutidentitarpedeoparteliceeniicaresuntlaınceputulperioadeiadultedinpunctdevederelegal(varstamajo‐ratului,la18aniınRomania),iarpedealtapartestudentiidinRomania,sicumsera‐porteazalamaturitatefiecaredintreceledouacategoriidetinerii.Inceleceurmeazavomfacereferirelaperspectivainternationalaamodeluluiadultuluiemergentaratandcumesteprivitamaturitateadecatretineriidindiversesocietatisicumsepercepfie‐caredintreei(ınfunctiedesocietate,cultura),iarpebazaunuiinstrumenttestatinter‐national(InventaruldedimensiunialeadulțiloremergențipropusdeArnett,2001)pecarel‐amutilizatsiınRomaniapeliceenisistudenti,vomcomparacaresuntcriteriilepecarelealegatatliceeniicatsistudentiidinRomaniapentruadefiniimaturitatea.

IntrebareadecercetareoformulamsideaceastadataınjurulconceptieiluiArnettprivindexistentalageneratiaactualadetineridinRomaniaaaceleifazeispecificededezvoltare a adultului emergent (Arnett, 2001), cautand specificul acestui stadiu dedezvoltareıncomparatiecurezultatealtorcercetarisimilarerealizatedecatrecerceta‐torulJ.J.ArnettprinInventaruldedimensiunialeadulțiloremergenți(sipreluataınaltestudiidindiversetari)?Incontinuareacercetarilorprezentateanterioraiciurmeazasa

117

urmarimmodulıncareadolescentiisistudentiiformuleazacriteriileprincaredefinescmaturitateaınraportcuurmatoarelecategorii:individualism,responsabilitățifamiliale,conformarelanormă,tranzițiibiologice,tranzițiicronologiceșitranzițiiderol.

Scopuleurmarirearezultatelorınmodcomparativ:descriereacaracteristicilorob‐tinuteındiferiteletarisiapoicomparareaopiniilorliceenilor‐studentilordinRomaniacuceledinaltetari.

Indiferentde tarasaucontextculturalperioadaadultaemergentas‐aextinspanasprevarstade30deani,iartinerii(ınspecialceicareısicontinuastudiile)auunsenti‐mentambivalent,nuseconsideraadolescenti,darniciadulti.MomentanexistadovezicapentrustudentiidinAmerica,Canada,Cehia,GreciasialtetariprintrecaresiRoma‐niaesteuntimpdeincertitudine.Unadintrecelemaiconvingatoaredovezicaperioadaadultiloremergentiesteoperioadadistinctadedezvoltareesteambivalentaadultiloremergenticuprivirelastatutullordeadulti(Nelson,Badger;Wu,2004).

Figura4.4:ComparatieıntretariprivindprocentulpersoanelorcareNUseconsideraadulte

Note:Instudiiledin:China(Nelson;Badger;Wu,2004),numarulrespondentilorafost207studentidincare94baietisi113fete.America2(Arnett,2003),numarulrespondentilorafostde574,dincare109albi,122afro‐americani,96latinisi247americaniasiatici.Canada(Cheah;Nelson,2004),numarulrespondentilorafostde201dincare69aborigenisi132europenidincare85baietisi126fete.Romania(Nelson,2009),numarultotalalrespondentilorafost230studenti(18–27ani)dincare94baietisi136fete;Grecia(Petrogiannis,2011),numarulrespondentilorafost183studenti(18–25ani)dincare49baietisi134fete.Cehia(Macekal.,2007),numarulrespondentilorafostde436studenti(18–27ani)dincare196baietisi246fete;America1(Arnett,2001),numarultotalalrespondentilorafost519dincare171adolescenti,179adultiemergentisi165deadulti;Israel(Mayseless;Scharf,2003),numarulrespondentilorafost546,dincare188adolescenti,218adultiemergentisi140adulti.Austria(Sirschetal.,2007),numarulrespondentilorafostde775dincare226adolescenti,317adultiemergentisi232adulti.

Pentruaevaluastatutuldeadultparticipantiidintoateacestestudiile,indiferentdetarasaucontextculturalaufostrugatisaraspundalaıntrebarea:„Simticaaiajunslamaturitate?”.Optiunilederaspunsauinclus„da”,„nu”,„ınuneleprivinteda,ınaltelenu”.Majoritateadintretineriiromani63%nuseconsideraafiadulti(Nelson,2009).Acest

118

procentestesimilarcucelegasiteınaltestudiiefectuateındiferitetaricudiferitecul‐turi, incluzand americani asiatici 61%, americani europeni sau greci 50% respectiv52%;celmaimareprocentajfiindde72%ınrandultinerilorchineziside71%ınrandultinerilorafro‐americani.

InesantionuldinCehianuaufostcuprinsinumaitineristudenticisitinericarelu‐creaza.Dupacumreiesedincercetaresidinaltecomparatiicugeneratiileanterioare,ceimaimultitinericehinudorescsadevinaparintiınaintedevarstade30deani,iarstudiilefacreferirelaaceeasitendintasiıncazulcasatoriei(nuntii)sauacceptarearo‐luluideparinte(Macek;Bejcek;Vanıckova,2007).

InGreciaproportionalmaimultibarbatidecatfemeiseconsideracaajungandlasta‐tutuldeadult57,5%versus32,8%,ceeaceınseamnacaoproportiesemnificativadefemeinusimtcaauajunslastatutuldeadult.Participantiimaiınvarstaaufostmultmaiprobabilsasimtacasuntadulti(t=2,49,p<0,01),ınplus,niveluleducationalaltataluiafostasociatcuauto‐perceptiamaturitatii.Aceistudenticuparintimaiputineducatiaufostmultmaiprobabilsaseconsidereadultidecatceicuparintimaieducati.Studentiicuparintimaieducatiau fostmaiambigui fatadestarea lordematuritate(c2=6,95,p<0,03)(Petrogiannis,2011).

InChinarezultatelearatacamajoritateatinerilorcredcaauajunslamaturitate,ıntimpcepesteotreimedintreparticipantiausentimentedeambivalentadesprestatutullordeadult:59%auraspuns„da”,6%auraspuns„nu”si35%auraspuns„ınunelepri‐vinteda,ınaltelenu”(Nelson;Badger;Wu,2004).

InCanadarezultateleauaratatca35%dintreparticipantiauindicat„da”,5%auspus„nu”si60%auraspuns„ınuneleprivinteda,ınalteprivintenu”.Pentrucanadieniieu‐ropeni28%dintreparticipantiauspus„da”,6%auraspuns„nu”,iar66%auraspuns„ınuneleprivinteda,ınalteprivintenu”(Cheah;Nelson,2004).

InAustria celemaimultepersoanedingrupadevarsta 20–29de aninu se simtadulti, afirmand ca traiesc ıntr‐o perioada care se afla ıntre adolescenta si perioadaadulta.ComparatiaıntreproportiilestatutuluideadultperceputeınAmericasiAustriaınviziuneacelortreigrupedevarsta(adolescenti,adultiıncursdedezvoltare,adulti)nurelevadiferentesemnificative,putandu‐seafirmacasiınAustriaexistaoperioadadistinctaıntreadolescentasimaturitate,numitaperioadaadultăemergentă.Rezultateleobtinuteprivindperceptiilesubiectivedeafiajunslamaturitate,alerespondentilordinceletreigrupedevarsta,studiateınesantionuldinAustria,aufost:16%dintreadoles‐centi,38%dintreadultii ıncursdedezvoltaresi80%dintreadulticonsideracasuntmaturi,21%dintreadolescenti,7%dintreadultii ın cursdedezvoltare si2%dintreadultisimtcaıncanusuntadulti.Celemaimulteraspunsuride„ınuneleprivinteda,ınalteprivintenu”le‐audatadolescentii siadultiiıncursdedezvoltare,63%,respectiv55%sinumai18%dintreadultinusesimtcompletadulti(Sirsch;Dreher;Mayr;Wil‐linger,2007).

InAmericaınceeaceprivesteparerilesubiectiveasupratranzitieisprematuritate,majoritateaafro‐americanilor59%siaproapejumatatedintre latini48%auraspunsafirmativ.Unmicprocentdintrealbi36%siamericaniasiatici38%auraspunsafirma‐tiv.Majoritateaalbilor60%siamericaniasiatici54%auraspuns„ınuneleprivinteda,ınalteprivintenu”.Maiputindejumatatedinafro‐americani34%silatini44%audatacestraspuns.Relativputinepersoanedinfiecaregrupetnicauraspuns„nu”:7%dintreafro‐americani,8%dintrelatini,9%dintreamericaniiasiaticisi4%dintrealbi.Deceexistadiferenteıntreafro‐americanisilatini?Arnettafirmacaacestediferentearputeafiexplicateprinnivelulrelativmical indiceluiSES(statutsocio‐economic)alacestor

119

douagrupurisiomaimareprobabilitatedeadeveniiparintila20deani.CrescandınfamiliicareauunindiceSESrelativmicarfipututavearesponsabilitatifamilialeınco‐pilariesiadolescentaıntr‐omasuramaimaredecatauavut‐oalbii,ceeacepoatecon‐tribui laaaveaunsentimentdeafiajunslamaturitatemaidevreme(Arnett,2003).Intr‐un alt studiu realizat ın Americapeun esantionde adolescenti (13–19 ani,N=171),adultiemergenti(20–29ani,N=179)sipeadulti(30–55ani,N=165)peuntotalde519persoanedintr‐ocomunitatededimensiunimijlociidinMidwestern(dintreei84%albi,10%negri,6%dealteetnii)86%dintreadultisesimtadulti,comparativcu46%dintreadultiemergenti sinumai19%dintreadolescenti.1din3adolescentiauraspuns„nu”comparativcudoar4%dintreadultiiemergentisi2%dintreadulti.Pentruadolescenti siadultiemergenticelemaimariproportiiau fost laraspunsul„ınuneleprivinteda,ınaltelenu”,48%respectiv50%audatacestraspuns,ıntimpcedoar12%dintreadultiaudatacestraspuns(Arnett,2001).

Motivulpentrucareexistaaceastaambiguitateıntre„dasaunu”comunınraspun‐suriletinerilorreiesedincriteriilecelemaiprobabileaficonsiderateimportantepentrutrecerealamaturitate.Criteriilecares‐auaflatıntopuloptiuniicafiindnecesarepentrutrecereasprematuritatesereferalacalitatidecaractercareseobtingradual(sedez‐voltatreptat),suntintangibilesidificildeevaluatınmodexplicitsiexpres:„acceptarearesponsabilitatilorconsecinteloractiunilortale”,„aluadeciziipersonaleasupracredin‐telor si valorilor”, „adeveniimaiputinauto‐orientat”.Acesteanusuntevenimenteciprocesecareseobtinparcurgandoperioadalungadetimp.Inconsecintaestedeıntelescamultiadultiemergentisimtcaseafla ıncursulacestuiproces,darpecarenul‐aufinalizatınca,pecaleasprematuritate,darneatingandu‐oınca.Aceastaseıntamplanu‐maidupavarstade30deani,asacumomajoritateclaradeoamenicredcaauajunspedeplinlamaturitate(Arnett,2001).

Explorarea identității, ındomeniiprecummunca,dragoste siviziuniasupra lumiiesteocaracteristicaimportantaaadultiloremergenti(Arnett,2000).Inaceastaetapaavietii,pentrutinerisuntsansemarideaaveamaimulterelatiisexualesisalocuiascacuunulsaumaimultiparteneriınaintedecasatorie.Experienteleınrelatiilededragostetindsadurezemaimultdecatınadolescenta(darıncanuautendintadeadeveniirelatiipetermenlungsausadeterminecasatoria),suntdenaturasaincludaactulsexualsipotincludesicoabitarea.

Zonamunciiestesieaexploratadetineriıncercandsadescoperecarierasaudrumulprofesionalsieducationalpecarearvreasa‐lurmezeınviitor.Tindsaschimbespecia‐lizariınscoala,saıncercesadobandeascaexperientaıntr‐ovarietatedelocuridemuncasisacauteocaziiposibilenumaiınacestintervaldetimpalvietii(deexemplu,stagiidepractica, facultati ın domeniidiverse,programede studiu ın strainatate).Cercetarilearataca ınaceastaperioada,tineriiexploreazaviziuniasupralumii sicredintereligi‐oase,punandu‐siıntrebaridesprecredintelesivalorilecucareaufostcrescuti.Tipuriledecomportamentpecaretineriilepracticasuntdefinitecaracteristicialeacesteiperi‐oade.Tineriisepotangajaıncomportamentederisc,cumarfisexulneprotejat,abuzdemultetipuridesubstante,comportamenteriscatedeconducerelavitezemarisauınstaredeebrietate.Arnett sugereaza ca experimentareaunorcomportamentepentruadultiiemergentipotfiıntelesecaparteaexplorariiidentitatiilor,reflectanddorintadeaobtineogamalargadeexperienteınaintedeapreluarolurilesiresponsabilitatilevi‐etiideadult(Nelson;Badger;Wu,2004).

Aceastaperioada„densa”detranzitiesprematuritatesideautonomiepecareopre‐supune,sereflectaın:

120

• capacitateadereproducere(biologic);

• capacitateademotivaresiactiunesocialasideasumareaunorresponsabilitati(cul‐tural);

• independentaeconomicasiproductivitate(social);

• calitateadeafimaturınidentitateapersonala(psihologic).

De fapt, aceasta este compusadintr‐o serie de fapte relative, socio‐demografic sistructuralecumarfivarstadescolarizare,varstacasatorieisi/saudeadeveniparinte,obtinereaunuilocdemuncasifacilitatideintrarepepiatamuncii,educatiesiformareprofesionala,ofertadelocuintelapreturiaccesibilepentrutineri,varstalegalapebazacriteriilorcaredefinescdrepturilesiresponsabilitatile,conditiilesivalorilecarepermitsaurestrictioneazacoabitarea,reglementarileindividualedeacceslabunastareetc.Unaldoileagrupsereferalacircumstantepsihologicesiarputeafinumite„componentesubiective”cuprinzandoseriededomeniirelevanteınviata:trecerealaloculdemunca,tranzitiilecatreindependentafatadefamiliadeorigine,sexualitatea,relatiilesocialesiroluldeparinte,stiluldeviatasiroluldecetatean,toateurmandlogicalorpropriesiprogreseleınregistrateınconformitatecuritmuripropriisicuobligatiispecifice.Totusi,ınacelasitimpeleinteractioneazacualtele,iarconsecintelelorafecteazaıntreagaviata(Petrogiannis,2011).

Criteriile tranzițieide laadolescență lamaturitate, folosite ınacestestudiidespreadultiiemergentisuntdinliteraturaantropologica,sociologicasipsihologica.Potrivitantropologilorcăsătoriaesteaproapeuniversalvalabilacatreceredefinitivalamaturi‐tateınculturiletraditionaledinıntreagalume.Studiilesociologiceprivesccafiindim‐portantepentrutranzitiaspreviataadulta,experimentareaunortranzitiiderol:finali‐zarea studiilor, angajarea cu normă întreagă sau a devenii părinte. Din studiilepsihologiceprivindconceptiatinerilorasupratranzitieilamaturitate,areiesitcafiindimportantecalitatialecaracteruluicarepunaccentpe individualism:acceptareares‐ponsabilităților,aluadeciziiindependentdepărințisaualteinfluențe,deastabiliiorela‐țieegalăcupărinții,caîntreadulțișiadeveniiindependentfinanciar(Nelson;Badger;Wu,2004).

Intr‐oseriedestudiirealizatepeamericaniın1994,1997,1998si2000ArnettJ.J.aidentificatcatevadomeniimajoreaimarkerilordematuritate.Au fost identificatecarelevantepentruaatribuicuivastatutuldeadult:

• atributebiologicesaulegatedevarsta:atingereauneivarste,capacitateabiologicadeaaveacopiisiaajungelaınaltimeacompleta.Atributelelegatedevarstapotin‐cludetrecereapesterestrictiile,ınfunctiedevarstaimpusedesocietatecumarfivarstalegalapentruaobtinepermisdeconduceresauabeaalcool.

• pebazaobservatiilorsociologicetranzițiilederol:aficasatorit,alocuiindependent,afiangajatcunormaıntreagasiadeveniiparinte,aufostidentificatecaposibilecri‐teriialematuritatii.Acestea includacelecapacitatioferite familiei:protejareapro‐priei familii, a gestionao gospodarie si a avea grija de copii (Mayseless si Scharf,2003).Potrivitantropologilorcasatoriaesteaproapeuniversalvalabilacatrecerede‐finitivalamaturitateınculturiletraditionaledinıntreagalume.Inacesteculturi,nu‐maidupacasatorie,opersoanaesteconsiderataafiatinsstatutuldeadultsiisedaresponsabilitatideadult.Inculturiletraditionalecasatoriaimplicacapacitatideasu‐mareaanumitorresponsabilitati,chiarspecificepentrufiecaregenınparte.Pentru

121

barbatiınseamnaıntretinereafamilieidinpunctdevedereeconomicsioferireapro‐tectieisausamentinapsihicınsigurantafamilia,iaradolescenteledezvoltacapacitatiprecumaıntretineogospodariepringrijapentrutreburilecasnicesigrijafatadeco‐pii(Nelson;Badger,Wu,2004).

Ceișapteindicatorisauvariabiledependente,caracteristicepentrudefinireastatu‐tuluideadultsunt:individualism,responsabilitățifamiliale,respectareanormei,tranzițiibiologice,tranzițiicronologice/legale,tranzițiiderol(Sirsch;Dreher;Mayr;Willinger,2007).InstudiileanterioareefectuateınSUA,criteriilematuritatiiaufostgrupateın5categorii:

• independența(deex.adeveniindependentfatadeparinti),

• interdependența(deex.adevenimaiputinauto‐orientat siadezvoltaomaimareconsideratiepentrualtii),

• tranzițiiderol(deex.atecasatorii),

• respectareanormei(deex.aevitasateımbeti)

• responsabilitățifamiliale(deex.adevenicapabilsaıngrijesticopii).

Cele5subscalereflectadiferitedomeniiıncarestatutuldeadultpoatefidemonstrat.Pentruacomparasubscalele,s‐arealizattestulANOVAcareaconduslaobtinereaunordiferentesemnificativeınrelatiecugenul,educatiatataluisivarsta(adolescenti,adultiemergentisiadulti),acesteafiindselectatecasicovariabile.Genulafostocovariabilapentrucauneleafirmatiidincele38(ınunelestudiiaufost41,43sau47)aufostspe‐cificepentrufiecaregen,spreexemplu„aficapabilsaıntretiifinanciarofamilie”afostunitemseparatspecificpentrumasculinsifeminin.Similareducatiatataluiafostincluscasicovariabila,pentrucaperioadaıncaresepetrecuneleevenimente(finalizareastu‐diilor,casatoriaetc.)variazaınfunctiedeclasasociala(clasasocialabunafiindasociatacumediimarialevarsteilacareareloctranzitia(Arnett,2001).

Subscalaresponsabilitățilorfamilialeafostpreluatadinliteraturaantropologicacareaidentificatcriteriispecificedegenpentruuniiitemifolositiınmajoritateaculturilortraditionalecasicriteriialetreceriisprematuritate.Itemiidinsubscalatranzițiilorderolaufostpreluatidinliteraturasociologicacareafolositmulttimptranzitiilederolspecifice,casicriteriipentrutranzitiasprematuritate.ItemiidinsubscalaIndependen‐țeiaufostabordatiınstudiianterioarecaformandoconceptiedistinctapentruameri‐caniidinclasademijlocpentrutranzitiasprematuritate(Arnett,2003).

Dateleunorcercetaridindiferite tari (America,China,Canada,Romania (Nelson,2009),Grecia,Austria,IsraelsiCehia)despreperioadaadultaemergentaaufostculesefolosindundesignsimilar(cumiciadaptariınuneletari),aceeasimetodacecercetareceaainterviuluipebazadechestionarauto‐administrat,participantiifiindstudenti,(cuexceptiacatorvastudiiıncares‐aufacutcomparatiialeperceptiilorprivindstatutulsicriteriilematuritatii ıntreadolescenti,persoanecuvarstacuprinsaıntre19–29ani siparintiaiadolescentilor30–55deani,ınIsraelsiAustria).Tineriiauindicatconceptialordespretranzitiasprematuritatecompletandunchestionarcuoseriedecriteriipen‐trudefinireamaturitatii(ınuneletaris‐aumaiadaugatlacriteriileinitiale,stabilitedeArnett si utilizat ın cercetariledinAmerica, criterii specifice societatii respective,deexempluınCehiasiGrecia),respondentiitrebuindsaindicecaredintrecriteriitrebuieındeplinitepentrucaopersoanasafieconsiderataadulta.Chestionarulafostconceput

122

pentrua includeogama largadecriteriiposibile ın trecereasprematuritate,criteriiselectatedinliteraturaantropologica,sociologicasipsihologica.Itemii(afirmatiile)aufostımpartitiındomeniiprecum:individualism,responsabilitățifamiliale,conformarelanormă,tranzițiibiologice,tranzițiicronologiceșitranzițiiderol(asevedeaTabelul4.2).pentrucriterilecuprinseınfiecaredomeniu),iarpentruaevaluaperceptiasubiectivaatinerilorprivindatingereamaturitatiiaufostıntrebatidacasimtcaauajunsadulti.

Intoatecercetarileprezentateınaceststudiucomparativs‐autilizatInventaruldedimensiunialeadulțiloremergenți(InventoryoftheDimensionsofEmergingAdulthood,IDEA),unchestionarutilizatdeArnett,fiindadaptatınfunctiedespecificultariiundes‐aaplicat.InCehiachestionaruluiadaptatdupacelutilizatdeArnett(IDEA),demasu‐rareacincivariabilealeadultiloremergenti:explorareaidentității,experimentare/posi‐bilități,negativitate/instabilitate,altele/auto‐concentratșisenzație„deîntre”autoriiauadaugatelemente relevantepentrumediul cultural ceh,astfelajungandu‐se la31deitemi (Macek;Bejcek;Vanıckova,2007). In Israel chestionaruleracompusdin47deitemifiindoadaptaredupamodelulconceputdeArnettın1994cuelementerelevantepentrutineriiisraelieniprivindmaturitateaemotionalasielementeınceeaceprivestefinalizareaserviciuluimilitar(MayselesssiScharf,2003).Cei43deitemiaiinstrumen‐tuluifolositınGreciaesteoadaptareamarkerilorconceputiınchestionarulluiArnett(1994,1997,1998,2000)siutilizatınAmericasi ınalte tari(Petrogiannis,2011).InCanada,studentiiaucompletatunchestionarcucriterilematuritatiiceavea41deitemigrupateapoipesasecategorii(Cheah;Nelson,2004).InAustrias‐autilizatversiuneagermanaaIDEA‐Gcu7scalebazatepe38deafirmatii(Sirsch,Dreher,Mayr,Willinger,2007).InChinachestionarulavea43deitemicucriteriilematuritatiiplusitemicuas‐pectedemografice(deex.varsta,gen,educatie),mediulfamilial(ex.stareacivilaapa‐rintilor),perceptiapropriuluistatutul, itemiprivindproblemele identitare,problemereligioase,incluzandcredintesipracticireligioase,desprepropriulviitorsibunastareafinanciara(Nelson;Badger,Wu,2004).

Aratamıncontinuarecumalegtineriiacestecriteriialematuritatiiınfunctiedeta‐riledincareprovin.

Inconceptiaadolescentilor,adultiloremergenti si adultilordevarstamijlociedinAmericacriteriulindividualist,areprezentatmarker‐ulcelmaiimportantaltranzitieilavarstaadulta(latoategrupeledevarsta)acestaınsemnandacceptarearesponsabili‐tățiloracțiunilortale,adecidesingurcaresuntcredințeleșivalorilecaretedefinesc,astabiliorelațiedeegalitatecupărințiisiindependențafinanciară.

Adultii considera mai putin importante tranzitiile biologice decat adolescentii siacordaoimportantamaimareconformariilanormelesociale(sanuconducicandestibeat) ca si criteriile ce definesc adultul. Pentru tinerii americani, adevenii adult ın‐seamna respectarea normelor sociale, prin abtinerea de la comportamente precum:conducereasubinfluentaalcoolului,furtdinmagazinesiexperimentareaunordroguriilegale.Adeveniiadult,pentrumajoritateaoamenilordinculturaamericanaınseamna„aınvatasastaisingur”.Individualismulafostcriteriualesınproportiemareprivindtranzitialamaturitate.Clasatpeloculcelmaiınaltlatoategrupeledevarstaaufostsicriteriiledindomeniulresponsabilitățifamilialeșiconformarelanormă.Tranzițiilederolșitranzițiilecronologiceaufostaleseınmicamasuradeceletreigrupedevarsta.Dintrecele5rolurialetranzitiei(căsătoria,adeveniipărinte,finalizareastudiilor,anga‐jareacunormăîntreagășistabilireaîncarieră)niciunanuafostmentionatademaimultdeotreimedintreparticipanti:casatoria13%,adeveniiparinte9%aufostcelmaiputinselectateelementedincele38incluseınstudiu(Arnett,2001).

123

InIsrael itemul„afi independentfinanciarfatadeparinti”afostaprobatde83%dintretineri.InstudiuldinIsrael(MayselesssiScharf,2003)afostintrodusungrupdeitemicareindicamaturitateaemotionala,fiindperceputimportantde80–90%dintretineriiisraelienisidesiınchestionarulrespondentiloramericaninuafostinclusgrupulitemiilor maturitatii emotionale, ın urma unor interviuri cu respondentii americaniacestiaraportau importantaacestoraspecte si ınSUA.Pentrurespondentii israelienicomportamentelecarerespectănormelesociale(cumarfi„conducereaınconditiidesi‐guranta”,„aevitaconducereasubinfluentaalcoolului”)sitranzițiilederol(„afiangajatcunormaıntreaga”sau„atecasatori”)suntmaiimportantedecatceidinSUA.Itemul„aınvatamereusaaiunbuncontrolalemotiilor”carecuprindeacestgrupdecriteriiairespectariinormeisicarenecesitauncontrolalimpulsurilorafostaprobatde80%din‐treisraelieniıncomparatiecucei57%dinSUA.CasiınesantioaneledinSUA,criteriilecaredenotaresponsabilitățifamilialeaufostaprobatiıntr‐ungradridicat,65%fatademedie,ınIsraelacestdomeniusituandu‐sepelocul4,ınurmaitemilordinsubscaleleindividualismului,maturitatiiemotionalesirespectariinormei.80–90%auaprobatcri‐teriidindomeniulcuconsecintepentrualtepersoane,cumarfi„utilizareacontracep‐tiei”si55–73%auaprobatcriteriidindomeniulcarereflectaınmarepartecomporta‐mentulpersonalcumarfi„saevitisaconduciınstaredeebrietate”.Pentruisraelienitranzitiilederolauoimportantamoderata,aprobandcelmaiputincasatoria37%sicelmaimultfinalizareastudiilor68%.Israelieniivadtranzitiilederolcafiindmaiimpor‐tantedecatomologiilordinSUA,cuundecalajde25–30%.Aufostaprobatiıntre26–41%derespondentii israelieni si32–50%derespondentiidinSUA. Individualismul,responsabilitatifamiliale,tranzitiilebiologice/legatedevarsta,aufostperceputecafi‐indsimilareınceledouaculturiınceeaceprivesteimportantalor.TranzitiilederolsirespectareanormeiaufostconsideratecafiindmaiimportanteınIsraeldecatınSUA.DiferentemarisuntıntreimportantamareatribuitatranzitiilorderolınIsraelsprede‐osebiredeimportantascazutaaprobataınSUA.InIsraelbarbatiiauatribuitoimpor‐tantamaimaretranzitiilorbiologice/legatedevarstaF(1,536)=5,31,p<0,05,ıntimpcefemeileacordaoimportantamaimaredecatbarbatiiadoptariiunuicomportamentresponsabil, respectariinormeiF(1,532)=29,59,p<0,001 simaturitatiiemotionaleF(1,532)=5,21;p<0,05.Respondentiiprivescatributeleinterne,psihologicecafiindceimaiimportantimarkeriaimaturitatii.Inschimbcriteriileexternecumarfitranziti‐ilebiologice/legatedevarsta,tranzitiilederolprecumcasatoriasifaptuldeadeveniparinteaufostprivitecaavandoimportantamaimica(MayselesssiScharf,2003).

InGreciaindependentaaobtinutcelmaimarescor,urmatderesponsabilitatifami‐liale,sideconformarealanorma.Pelocul4s‐asituatinterdependenta,pe5tranzitiilebiologice,pe6tranzitiilederol,pe7tranzitiilelegale/cronologice.Tineriigreciprivescatributelepsihologice,interne,cafiindceimaiimportantimarkerisprematuritatesicarereflectaaspecteindividualistereflectandtendintatinerilorgrecideadeveniinde‐pendentifatadeparintisiaınvatasasteasinguri.Exceptieafacutitemul„anufilegatprofundemotionaldeparinti”careaprimitaprobareadoaraunuiprocentde20,6%dintre respondenti. Importanta criteriilor individualiste ale trecerii la maturitate,schimbuldeconceptiicomunecualtegrupuriculturale,aniideexploraresivariateledirectiideviataındragoste,muncasiviziuniasupralumiiinfluenteazaconceptiileti‐nerilorgreciındefinireaaceeaceesteunadultobservandu‐sesiınGreciainfluentatotmaimareaculturiiamericanesiaculturiidinEuropadeN‐V.Petrogiannis,(2011)seasteptacatineriigrecisasprijinecriteriiledematuritatespecificegenuluisisaaiba

124

opiniimaitraditionalistedespreroluriledegencaoconsecintaamentineriivalorilorcolectivistealesocietatiigrecesti.Subscalaconformarealanormacontineitemicareserefera larespectareanormelorsociale,cumar fievitareadeaconducebeat si ınlimitadeviteza,pentruaputeafiınconditiidesiguranta.Afostemisaipotezacastu‐dentiigreciarfavorizaacestiitemicasicriteriidematuritatecaoreflectareacriterii‐lor colectiviste, punandaccentulpe consideratiapentru ceilalti.Rezultatele reflectaaceastaipoteza.Deexempludoar19%dintrealbiiamericanisprijinacriteriuldeanuconducebeat,cauncriteriudematuritate,comparativcu50%dintregreci.Cutoateacestea,specificulacestuicomportament(deaevitasaconducibeat)aevidentiatodiferentamaimica (60%pentrualbiiamericani fatade74,9%pentrutineriigreci).Tranzitiilelegale/cronologiceauprimitoaprobaremica.Treidinceisaseitemiinclusiınstudiuauprimitcelemaiputineaprobari(aaveavoiesabeaalcool,aisepermitesafumezesiaobtinepermisdeconducere).Acestiitemiaufostsustinutidemaiputinde10%dintreparticipanti.Markeriicronologicicumarfiatingereavarsteide18anisievenimenteledetranzitiecumar ficasatorireasaufinalizareastudiilorauo impor‐tantaredusacamarkeriaistatutuluideadultpentrumultiadultiemergentidinGrecia.Inprocentedepeste80%aufostaprobatecriteriiledindomeniulresponsabilitatifa‐milialecumarfi:„sadeviicapabilsamentiifamiliafizicınconditiidesiguranta”(de88,9%dintrefetesi85,8%dintrebaieti).Intre50%si78,3%dinrespondentiausus‐tinutdomeniulrespectariinormeicareflectandmaturitatea.Acestgrupdeitemire‐prezintaconsecintecatrealtepersoane(deex.autilizamijloacelecontraceptivedacaestiactivsexualıncazulıncarenudorestiuncopil”76%si„aevitasaconduciınstaredeebrietatede74,6%).TineriidinGreciavadcriteriilecaredenotainterdependentacaavando importantamoderata,urmatade tranzitiile legale/cronologice.Studentiigrecinusustincutariecriteriiledinsubscalatranzitiilorderolexceptiefacanditemul„atestabiliıntr‐ocarierapetermenlung”88%.Privindlaanalizeleseparate,sepoateafirmacaıngrupulelenaexistatunconsensridicatınceeaceprivestecriteriilecelemaiavizatepentrutrecerealamaturitate.Nus‐augasitdiferentedegen,cuexceptiaaprobariiputernicea studentelorelene ın scala independentei si anumestudenteleelene(ınmedie3,1)audatmaimultaimportantapentruindependentadecatstudentiieleni(medie2,9).Diferentaceamaiimportantaafostgasitacuprivirelareligiozitate,indicandcaaceitinericucredintasipracticireligioaseputerniceaprobamarkeritra‐ditionalisti,colectivistipentrutrecerealamaturitatecumarfiresponsabilitatifamili‐ale,respectareanormeisiinterdependenta(Petrogiannis,2011).

InCanadacriteriilematuritatiiaufostgrupatepesasecategoriiconformstudiilorpeaceasta tema. Categoriile includ independența (α=0,35), interdependență (α=0,64),tranzițiiderol(α=0,86),conformarealanormă(α=0,83),tranzițiibiologice(α=0,80)siresponsabilitățifamiliale(α=0,90).Celmaiimportantcriteriupentrutoateceletreigrupe(grupuldecanadieniaborigenicuaculturatiemare(GAM),grupuldeaborigenicanadienicuaculturatiemica(GAm)sigrupuldecanadienieuropeni)aufost„aacceptaresponsabilitateapentruconsecintelepropriiloractiuni”,iar„aevitasaconducibeat”afostcelde‐aldoileacelmaiimportantcriteriu.ProblemaconsumuluidealcoolesteunasemnificativapentrumultecomunitatideaborigenidinCanada,datorita ıncercarilorde‐alungulistorieideasimilaredecatreguvernsidatoritaproblemelorrasismului.Auexistattentativeputernicealepopoarelorindigenepentruarecastigamandriaetnicasiorenastereınconstientizareaculturalasiimplicareınpracticiletraditionale.Cuaceastatendinta,existadeasemeneaoconstientizareputernicaınrandultineriloraborigenicu

125

privirelapericolelepotentialealeconsumuluidealcool,ceeaceesteevidentınconvin‐gerilelorcuprivirelavarstaadulta.Deasemenea„aınvatasaai ıntotdeaunaunbuncontrolalemotiilortale”si„aficapabilsasprijinifinanciarparintii”aufostevaluatecafiindimportantepentrugrupulcuaculturatiemare.Barbatiiauacordatoimportantamaimaretranzitiilorbiologicedecatfemeile,iarfemeileauacordatoimportantamaimarerespectariinormeidecatbarbatii.S‐aconstatcaGAMacordao importantamaimareinterdependenteidecatculturamajoritara;atatGAMcatsiGAmacordaoimpor‐tantamaimaretranzitiilorderol,decatculturamajoritara;GAMacordaoimportantamaimarerespectariinormeidecatculturamajoritara;atatGAMcat siGAmacordaoimportantamaimare tranzitiilorbiologicedecat culturamajoritara si ın sfarsitGAMacordaoimportantamaimarecapacitatilordefamiliedecatGAmsidecatculturamajo‐ritara(CheahsiNelson,2004).

InAustriapeprimelelocuris‐ausituatcriteriiprecum:„aacceptaresponsabilitateapentruconsecinteleactiunilortale”(98%),„adecidecaresuntconvingerilesivalorilepersonaleindependentdeparintisaualteinfluente”(98%),„autilizametodedecon‐traceptiedacaestiactivsexualpentruanuconcepeuncopil”(85%),ınvremececriteriiprecum:„aficasatorit”(9%),„aaveacelputinuncopil”(9%)si„acumparaocasa”(8%)primindcelemaimiciscoruripeansamblulesantionului.Celemaimarivaloris‐auob‐tinutpentru individualism,urmataderesponsabilități familiale,conformare lanormă,pentruıntregulesantion,multmaiimportantedecatcriteriilebiologic,legal/cronologic,altranzitiilorderolsaualaltorcriteriidetranzitie,ceeaceindicafaptulcaacestetreicriteriisuntcelemaiimportantepentruaajungelamaturitateınAustria.Diferentesuntsipegrupeledevarstaspecifice,spreexemplupentruadolescentiindividualismulestecriteriulcelmaiimportant,urmatderespectareanormeisiapoiresponsabilitatifamili‐ale.Pentruadultiiıncursdedezvoltaresipentruadultitotindividualismulestecelmaiimportantcriteriu,darınacestedouagrupedevarstapeloculdoisuntresponsabilitatifamiliale siapoiconformarea lanorma. Inceeaceprivestecomparatiile ıntrevarste,adolescentiiafirmacarespectareanormeiestemultmaiimportantadecatoconsideraadultiiemergenti.Adultiiemergentiprivesccriteriulindividualismului,alresponsabili‐tatiifamilialesialconformariilanormacafiindmaiputinimportantpentruafiadultdecatleconsideraadultii.Adolescentiicomparativcuadultiiindicaoimportantasem‐nificativmaimicaindividualismului,daratribuieoimportantasimilararesponsabilita‐tilorfamilialesiconformariilanorma.ConformcaracteristicilorpropusedeArnettpen‐truaficonsideratadult,siıncazulstudiuluidinAustriacelemaiimportanteaureiesitcriteriileprecumindividualismul,urmatderesponsabilitatifamilialesiconformarelanorma.(Sirschetal.,2007).

Instudiileasupratineriloramericani,acestiaprivesctranzitiasprematuritatecafi‐indınprincipalmarcatedecriteriulindividualistcecuprindetrasaturidecaracterpre‐cum:a‐tiasumaresponsabilitati,aluadeciziiindependentsiadeveniiindependentfi‐nanciar. (Arnett,1994,1997,1998,2000,2001;Crockett,2000;Greene,Wheatley siAldova,1992;ScheersiPalkovitz,1994).S‐apusipotezacaadultiiemergentidingru‐purileetniceminoritarearfimultmaiprobabildecatalbiisasprijinecriteriiledematu‐ritatereferitoarelainterdependenta(maidegrabadecatindependenta),aseconformalanormelesociale(prinevitareacomportamentelordeviante),implicareaıntranzitiideroluri(casatorirea)sicapacitateadeaındepliniirolurifamiliale(ıntretinereafinanciaraauneifamilii).Dincei39deitemidinchestionar,rezultateleauaratatcaopiniaadultiloremergentidingrupurileminoritareetnicprivindtranzitiasprematuritatesuntsimilare

126

cuopiniaalbilor,darcucatevadiferente.Asemanareaıntregrupuriafostlaimportantaacordatacriteriilorcarereflectaindependenta:„aacceptaresponsabilitateapentrucon‐secinteleactiunilortale”,„adecideasuprarelatiilordeegalitatecuparintii”.Inceletreigrupurietniceminoritarelafelcasiıngrupulalbilor70%dintreadultiiemergentipri‐vescacestecriteriicafiindnecesareafirealizatepentrucaopersoanasafieconsiderataadulta.Insubscaleleresponsabilitățifamiliale,conformarealanormă,șitranzițiilederoltoateceletreiminoritatietnicele‐auaprobatınmaimaremasuradecatalbii.Sprijinulpentrucriteriul responsabilitatilor familiale,decatreadultiiemergentidingrupurileetnicminoritaredinAmericaparesasebazezepevaloricareconducspreobligatiilefamilialemaidegrabadecatpeopiniitraditionalearolurilordegen.Unaltitemaprobatdecelputinde70%dinrespondentidincelepatrugrupeetniceafostunitemdinsub‐scala interdependenței: „adeveniimaiputinorientatspresine sideadezvoltaomaimare consideratie pentru ceilalti”.O alta notabila caracteristica a frecventelor a fostaprobarearelativmicapentrusubscalatranzitiilorderol.Intre14–32%dintrepartici‐pantiigrupuriloretniceauaprobat„finalizareastudiilor”,casicriteriupentruadeveniiadult,doarıntre5–32%pentru„aficasatorit”sidoarıntre5–32%pentrucriteriul„aaveacelputinuncopil”.Adultiiemergentidinceletreigrupurietniceauaprobatıntr‐omasuramaimaredecatalbiicriteriiledinsubscalaconformarelanorma.Markericro‐nologiciprecumaatingevarstade18sau21deani,sauevenimentealetranzitieipre‐cumatecasatorii,a‐tifinalizastudiile,nureprezintaconotatiipentruaajungelastatu‐tuldeadultpentrumajoritateatinerilor,fieınrandulalbilorsauprintreafro‐americani,latinisiamericaniasiatici.Multitineriamericaniıntrecaresigrupurileetnice,suntdeacordcatranzitialamaturitateestedefinitamaimultprintranzitiiindividuale,echili‐bratadecriterii carereflectapreocupareapentrualtii.Desiacestpunctdevederealtreceriisprematuritateseaplicasilagrupurileetnice,existadiferenteıntrealbisiafro‐americani,ıntrelatinisiamericaniasiatici.Tineriidinacestegrupurietniceminoritaresuntmaisusceptibilideafavorizacriteriialematuritatiicaresareflecteobligatiilecatrealtii.Balantaıntrecriteriileindividualistesiorientareasprealtiicasicriteriidematuri‐tate,paresaınclinespreorientareaspreceilaltiınranduriletinerilordingrupurileetnicminoritaredecatınrandulalbilor(Arnett,2003).

InChinacelemaialesecriteriiaufost:„aacceptaresponsabilitatipentruconsecin‐teleactiunilortale”,„aınvatamereusaaiunbuncontrolalemotiilor”,„adeveniinde‐pendentfinanciarfatadeparinti”,„adevenimaiputinauto‐orientatsiadezvoltaomaimareatentiepentrualtii”.Acesterezultatereflectamarkeriinterniaistatutuluideadultcafiindcriteriilenecesarepentrumaturitatemaidegrabadecatevenimentetranzitorii(spreex.casatoria).Tranzitiilederol„atestabiliıntr‐ocarierapetermenlung”,„aab‐solviofacultate”,„atecasatori”si„adeveniparinte”s‐auclasatpelocurifoartescazutepelista.Deasemenearezultateleauaratatcatineriichineziaprobasialtecriteriicareparlegatedirectdeideologiacolectivismului.Criteriile„adeveniimaiputinauto‐orien‐tatsiadezvoltaomaimarepreocuparepentrualtii”si„adeveniicapabilsasprijinifi‐nanciar parintii” s‐au clasat de asemenea pe locuri ridicate ın topul criteriilor. SpreexempluınstudiulrealizatdeArnett,2003,doar16%auaprobat„aficapabilsasustiifinanciarparintii”caoconditiepentruafiadultcomparativcu89%dinesantionulchi‐nez.Doctrinaconfucianistaacordaoimportantadeosebitapuneriinevoilorsiinterese‐loraltoraınainteapropriilornevoisiinterese.Adeveniicapabilsasustiiparintiifinan‐ciar este o modalitate ın care tinerii chinezi ısi pot ındeplinii responsabilitatile siangajamentelefamiliale.Confucianismulaınvatatcaaficapabilsasustiiparintiisisaai

127

grijadepropriafamiliesuntdinpunctdevederemoralsemnificativesiindicamaturi‐tate.Intr‐adevarindiviziisuntconsideratiafiimaturidacaacestianuaugrijadefamilie,careıngeneralconstadintr‐unsot,copiisiparintiiınvarsta.Rezultateleauevidentiatdeasemeneacamajoritateatinerilorchinezisimtoresponsabilitatedeaaveaogrijadeparintiınviitorsicredcaparintiilorsauparintiisotuluivortraipanalaurmacuei.Dealtfellegislatiachinezaaratacaunadinfunctiilefamilieiestedeaaveagrijadeparintiiınvarsta, ınspecialatuncicandacestiasuntpreaslabipentruamaimuncii sinuaumijloacepentrua‐sicastigatraiul.Rezultateleacestuistudiuauaratatdeasemeneacaoconduitapersonalaadecvatasiconformarealanormelesocialesuntaspecteimpor‐tantepentrutineriichinezi.SiınacestcazsistemuljuridicdinChinapoateaveaunim‐pactasupracomportamentuluiadultiloremergenti.InChinaexistapedepsemaiasprepentruıncalcareaanumitorlegicomparativcuSUA.Acestfaptpoatedescurajaanumitecomportamentederisc.DeexempluınChinadetinereasitraficuldedroguripoateducelaınchisoarepeviata,sichiarıncantitatimicipoateducelapedeapsacumoartea.Acestlucrupoatefaceaccesulladrogurimaidificil,reducandastfelprevalentaconsumuluidedroguriilegale(Nelson;Badger;Wu,2004).

Incheiemexpunereacriteriiloralesedetineriidindiversetariprinprezentareare‐zultatelorobtinuteınRomania.Instudiuldin2009rezultatelesuntprezentateınfunc‐tiede4categoriidetinericeicareauraspunsafirmativ siaupreluatrolurispecificeadultilor(audevenitparinti,s‐aucasatoritsauambele)aufostnumitiadulți(n=27);tineriicarenusesimtadulti(fieauraspunsnegativsauaualesvarianta„ınunelepri‐vinteda,ınalteprivintenu”),darcareaupreluatrolurideadultiaufostnumitiadulținepregătiți(n=36);tinericares‐audeclaratadulti,darcarenuaupreluatrolurispeci‐ficeadultiloraufostnumitiadulțiauto‐percepuți(n=64)sitinericarenus‐auperceputadulti sicarenuaupreluatrolurideadultiaufostnumitiadulțiîncursdedezvoltare(n=103)(Nelson,2009).Criteriilematuritatiiaufostgrupateın5categorii,incluzandindependența (deex.adeveni independentfatadeparinti), interdependența (deex.adevenimaiputinauto‐orientatsiadezvoltaomaimareconsideratiepentrualtii),tran‐zițiiderol(deex.atecasatori),respectareanormei(deex.aevitasateımbeti)sirespon‐sabilitățifamiliale(deex.adevenicapabilsaıngrijesticopii)(Nelson,2009).Aspecteprivindmaturitatearelationala,independentafinanciarasirespectareanormei,aufostcotatecafiindcelemaiimportantecriteriialematuritatiisis‐aconstatcanuexistaunoptimismomniprezentdespreviitorincluzandcariera,relatiile,finantelesaucalitateageneralaavietii.Aufostdiferenteınfunctiedegen,studenteledinRomaniaaupusmaimareaccentperesponsabilitatifamiliale,respectareanormei,tranzitiilederolsimatu‐ritatearelationala.4itemiaufostcotaticafiindceimaiimportanti:„aacceptarespon‐sabilitatea pentru consecintele actiunilor tale” (M= 3,78), „a evita drogurile ilegale”(M=3,62),„adecidepersonalasupracredintelor/valorilor,independentdeparintisaualteinfluente”(M=3,56)si„aevitacomitereadeinfractiuniminorecumarfiacteledevandalismsifurtuldinmagazine”(M=3,46).Rezultatelereflectamarkeriinterniaista‐tutuluideadultcafiindcriteriileimportantedematuritate,maidegrabadecateveni‐mentedetranzitie(deex.atecasatorisauadeveniparinte),cares‐auclasatpelocurifoartejoaseınlista.Ceimaiimportantifactorisunttranzițiilederol,factorulindepen‐dențafinanciarășifactorulmaturitaterelațională.Primiitreifactoriaufostnumitiastfelpentrucaeiaparconceptualsistructuralsimilarcuceiailui.

128

Tabelul4.2:Aprobareacriterilorprivindtrecereasprematuritatelaliceenisistudenti(cifreleexprima%,iarceledintreparantezerangulcriteriuluiales).

Caracteristici: Toți Liceeni Studenți Fete Băieți

Independență

a) Saıtiasumiresponsabilitateapentruconsecintelefaptelortale

94.03(1) 96,99(1) 86,30(1) 93,22 95,29

b) Saieideciziiınfunctiedecredintelesivalorilepersonaleindependentdeparintisaudealteinfluente

78,23(2) 77,70(6) 79,59(3) 79,65 76,02

c) Sastabilestiorelatiedeegalitatecuparintiitai 67,74(13) 71,35(11) 58,31(17) 65,43 71,31

d) Safiiindependentfinanciardeparintiitai 78,15(3) 75,14(9) 86,01(2) 81,52 72,95

e) Sanumailocuiestiımpreunacuparintiitai 53,47(29) 47,94(35) 67,93(11) 53,86 52,87

hh) Sanufifoartelegatemotionaldeparintiitai 38,47(39) 41,47(39) 30,61(37) 35,37 43,24

Responsabilitățifamiliale

j) Sapotisustinefinanciarofamilie(barbat) 64,60(18) 68,78(13) 53,64(22) 54,39 80,33

k) Sapotiıngrijicopiii(femeie) 70,56(10) 68,67(14) 75,51(4) 86,04 46,72

m) Sapotisustinefinanciarofamilie(femeie) 65,24(15) 63,99(19) 68,51(10) 78,19 45,29

l) Sapotiıngrijicopiii(barbat) 59,35(21) 62,21(22) 51,90(24) 51,20 71,93

g) Sapoticonduceogospodarie(femeie) 65,81(14) 62,21(21) 75,22(5) 81,12 42,21

h) Sapoticonduceogospodarie(barbat) 58,79(24) 61,87(24) 50,73(27) 49,87 72,54

f) Sapotioferifamilieisigurantafizica(barbat) 64,68(16) 68,23(15) 55,39(20) 54.26 80,74

i) Sapotioferifamilieisigurantafizica(femeie) 56,94(27) 54,96(30) 62,10(14) 69,68 37,30

Conformarealanorme

t) Sanuajungiınstaredeebrietate(sanuteımbeti) 59,19(22) 61,87(25) 52,19(23) 63,70 52,25

q) Sanufolosestidroguriilicite 76,37(6) 79,15(3) 69,10(9) 79,26 71,93

s) Sanuaimaimultdeunpartenersexual(ınacelasitimp)

64.68(17) 66,89(17) 58,89(16) 69,95 56,56

r) Saconducimasinaınsiguranta,ınlimitavitezeimaximeadmise

71,53(9) 74.47(10) 63,85(12) 73,94 67,83

u) Sanuınjuri(sanufolosestiunlimbajvulgar) 59,19(23) 61,98(23) 51,90(25) 60,77 56,76

o) Dacaestiactivsexualsafolosesticontraceptiapentruaevitaosarcinanedorita

76,29(7) 79,04(4) 69,10(8) 79,26 71,72

p) Sanuconducimasinasubinfluentaalcoolului 77,42(4) 78,37(5) 74,93(6) 80,85 72,13

n) Sanusavarsestiinfractiuniminore(furtdinmagazin,vandalism)

69,52(12) 69,34(12) 69,97(7) 71,94 65,78

Interdependența

kk) Satefiangajatıntr‐orelatieemotionalapetermenlung

52,74(30) 56,86(28) 41,98(31) 50,00 56,97

gg) Saaiangajamentededuratafatadealtii 52,66(31) 54,07(31) 48,98(28) 52,53 52,87

ll) Saınvetisaaitottimpulunbuncontrolalemotiilor 72,42(8) 77,03(7) 60,35(15) 71,94 73,16

mm)Sadeviimaiputinegoist,sateraportezimaiatentlaceilalti

64,60(19) 67,78(16) 56,27(18) 65,82 62,70

nn) Sapotisaıisustiifinanciarpeparintiitai 58,31(25) 60,87(26) 51,60(26) 56,25 61,48

Tranzițiibiologice

x) Saatingiınaltimeamaxima 29,92(40) 31,10(40) 26,82(40) 26,86 34,63

z) Safiicapabilasaconcepiuncopil(femeie) 54,60(28) 56,97(27) 48,40(29) 63,43 40,98

v) Safiicapabilsaconcepiuncopil(barbat) 50,40(32) 56,30(29) 34,99(34) 41,22 64,55

ii) Safiınceputviatasexuala 43,39(36) 48,38(34) 30,32(38) 33,24 59,02

129

Tranzițiiderol

dd) Safiterminateducatia 69,60 (11) 75,47 (8) 54,23 (21) 69,15 70,29

ee) Safiicasatorit/a 44,84 (35) 46,15 (37) 41,40 (32) 43,22 47,34

ff) Saaimacaruncopil 39,76 (38) 42,36 (38) 32,94 (36) 37,23 43,65

cc) Sateorientezicatreocarieradedurata 76,77 (5) 81,72 (2) 63,85 (13) 78,72 73,77

jj) Saaiocasaata 62,74 (20) 65,44 (18) 55,69 (19) 61,84 64,14

bb) Safiiangajat/acunormaıntreaga 58,06 (26) 62,54 (20) 46,36 (30) 55,45 62,09

Tranzițiilegale/cronologice

y) Saımplinesti18 ani 45,32 (34) 49,39 (33) 34,69 (35) 40,82 52,25

w) Saımplinesti21 ani 48,06 (33) 52,84 (32) 35,57 (33) 44,41 53,69

aa) Saobtiicarnetuldesofer 41,69 (37) 46,71 (36) 28,57 (39) 36,70 49,39

Arnett(2003),constructiiaicapacitatilorfamiliale,conformarelanormasitranzitiiderol.AlpatruleafactoraaparutcaoconstructiesimilaracunotiuneadeindependentaaluiArnett,darpentrucas‐auconcentratexclusivpenotiuneadeindependentafinan‐ciaraafostnumitastfel.UltimulfactorafostizbitordeasemanatorcucelalluiBadger,NelsonsiBarry(2006),constructiamaturitatiirelationalesiprinurmareafostnumitaastfel.Rezultateleacestuistudiusugereazafaptulcaacestecriteriisuntsimilarecuceleidentificateınnumeroasetari,incluzandnevoiadeadeveniindependentfinanciar,ma‐turitaterelationala,persoanecaresuntcapabilesarespectenormelesocialesauastep‐tarile societatii. Pentruacest esantion, estede remarcataccentulpuspe respectareanormei,maicuseamapeproblemeprecumaevitasaintriınstaredeebrietate,autilizametodecontraceptive,avandtendintadeaevaluacafiindmainecesaresimaiimpor‐tantedecatesteobservatadeobiceiınstudiiledinSUA(Nelson,2009).

4.6.2. Metoda, instrumentul și loturile studiilor 

PentruacomparamodulıncareliceeniisistudentiiıntelegprocesuldeadeveniiadultınRomania,ıncadrulproiectului„Rezultanteleadolescenței.Operspectivălongitudinală”amorganizatdouăstudiipilot22peliceeni(ıntoamnaanului2012) sipestudenti(ınvaraanului2013).Astfelafostalcatuitaobazadedatecuaceiitemicareerauidenticiınchestionarulliceenilorsiıncelalstudentilor,pentruaputeadescriemodulıncareliceeniisistudentiiıntelegprocesuldeadeveniiadultınRomania,dacaexistadiferenteıncriteriilepecareeilealegsipentruaexploramodulıncarefactoriisocialisideriscinfluenteazaalegereacriteriilormaturitatii.Unaltobiectivalstudiuluiafostaceladeacomparacriteriilealesedetineriiromanicucriteriilealesedetineriidinaltetarisipecarele‐amprezentatmaidevremeınlucrare.

Bazadedatepentruaceastaanalizacuprindeunnumarde1240deadolescenticuvarstacuprinsa ıntre16–25deani(M=18,87,SD=1,05),majoritateafete60,6%sieste compusadindoua esantioanede respondenti:897 liceenideclasaaXII‐a (F=52,8%)si343destudentideanulI(F=81%).Dateledinamandoualoturiaufostcu‐lesecuocaziacercetarilorpilotrealizateıncadrulproiectuluimaisusmentionat,cer‐cetarilepilotdetestareainstrumentelordecercetare(celedouachestionaredinca‐drulproiectuluiIDEIdinAnexa)realizandu‐sepeliceenisiunstudiupilotpestudenti.

22 Scopulstudiuluipilotafosttestareainstrumentuluidecercetarepentruliceeni,respectivpen‐

trustudenti.

130

Inelaborareaesantionuluis‐atinutcontdereprezentativitateınfunctiederural‐ur‐ban,scolimarginale‐scolicentrale.Liceeniidinclaseterminale(aXII‐asi/sauaXIII‐a)provindelaliceecuprofilteoretic,tehnologicsivocational,preponderentdinjudeteleArges,Covasna,Ilfov,TimissiValcea,iarstudentiiprovindeladiversespecializaridincentreleuniversitareCluj,Timisoara,BucurestisiPetrosani.Pentruambeleesantioaneamfolositaceeasimetodadecercetare‐metodainterviuluipebazadechestionarsiacelasi instrument de cercetare (Scala markerilor maturitatii propusa de Arnett,2001),ınsaıntimpceliceeniiaucompletatchestionarulınclasaıntimpuluneioredecursprintehnica„penandpaper”,studentilorlis‐aprezentatproiectuldecercetareınainteaunuicurssauseminar,cerandu‐li‐sedateledecontact(oadresadee‐mailsiunnumardetelefon),urmandacompletachestionarulon‐linepesite‐ulproiectului23.Inperioadaiunie‐iulie2013afostrealizatacercetareapilotpentrutestareainstrumen‐tului,ınscopulpregatiriiceluide‐aldoileavalalstudiuluimaiamplu„Rezultanteleado‐lescenței.Operspectivălongitudinală”,ceurmasaaibaloclasfarsitulanului2014‐ın‐ceputulanului2015.Instrumentuldecercetareafosttestat,folosindunesantiondeconvenientapeunlotrestransdestudentideanulI,deladiversespecializaridinpatrucentreuniversitaredintara:Timisoara,Cluj,BucurestisiPetrosani.Inurmapromova‐riiproiectuluidecercetareamadunatıntotalunnumarde2256datedecontactdelastudentiigrupuluinostrutinta(numardetelefonsiadresadee‐mail)astfel:Timisoara(496contacte),Cluj(966),Bucuresti(524),Petrosani(270).Promovareaproiectuluis‐afacutın8universitati:ınTimisoaralaUniversitateaPolitehnica,UniversitateadeVest,UniversitateadeMedicinasiFarmacie„VictorBabes”;ınCluj‐NapocalaUniversi‐tateaTehnica,Universitatea„Babes‐Bolyai”;ınBucurestilaAcademiadeStudiiEcono‐mice(ASE),UniversitateadinBucurestisilaUniversitateadinPetrosani,ıntoateacesteuniversitatistudentiiproveninddelafacultaticudiversespecializari:Matematica‐In‐formatica si stiinte exacte:Geografie, Fizica, Chimie, Litere, StiintePolitice si Socio‐Umane,Teologie,Sport,Medicinaprecumsidelaspecializaritehnice:IngineriaMedi‐ului,Civila,ElectricasiConstructii.ModuldelucruafostasemanatorcucelfolositınvalulIalcercetarii.Pentruaobtineunnumarmaimaredechestionarecompletateınmodcorespunzator,dupaıncheiereasesiuniideexamenestudentiiaufostcontactatiprintelefon.Lafinalulperioadeidecompletareachestionaruluionlineexportandbazadedateonlineamconstatatcaavem859deraspunsuri,iarınurmacuratariibazeidedatesiaeliminariicazurilorcareaveaumulteraspunsurimissingaramasunnumarde277derespondenti.Ratamaredepierdereınregistrataaimpuseficientizareamo‐dalitatiidecolectareadatelorsiımbunatatireastrategieideadministrareaesantionu‐luiınvaluldoialstudiului.

IncadrulstudiuluipilotdetestareainstrumentuluipentruvalulIIalcercetariilon‐gitudinaleafostinclusasiscalamarkerilormaturitatii.Participantiiauindicatconcep‐tialordespretranzitiasprematuritateıncadrulchestionaruluibifandunraspunsde„da”sau„nu”unuiitemcu40decriteriipentrudefinireamaturitatii,criteriicaretrebu‐iescındeplinitepentrucaopersoanasafieconsiderataadultasitradusdinInventaruldedimensiunialeadulțiloremergenți(Arnett,2001).Acestitemafostconceputpentruaincludeogamalargadecriteriiposibileıntrecereasprematuritate,criteriiselectatedinliteraturaantropologica,sociologicasipsihologica.Criteriile(afirmatiile)aufostım‐

23 Site‐ulproiectuluiestehttp://www.viitoradult.ro/,chestionarulputandfiaccesatlaurmato‐

rullink:http://www.viitoradult.ro/sondaj/

131

partitiındomeniiprecum:individualism(independențășiinterdependență),responsabi‐lități familiale, conformare lanormă, tranzițiibiologice, tranziții cronologice/legale șitranzițiiderol(Tabelul4.3).

4.6.3.  Rezultatele obținute în urma cercetării III 

Lanivelulıntreguluilot(liceenisistudenti)primeletreicriteriicareaufostaprobateınceamaimareproportieaufostsaıtiasumiresponsabilitateapentruconsecintelefapte‐lortale(94.0%),saieideciziiınfunctiedecredintelesivalorilepersonaleindependentde parinti sau de alte influente (78,2%), sa fii independent financiar de parintii tai(78,1%).Pentrufeteprimeletreicriteriialematuritatiiaufostsaıtiasumiresponsabi‐litateapentruconsecintelefaptelortale(93,2%),urmatdecriteriulsapotiıngrijicopiii(femeie)(86,0%)sisafiiindependentfinanciarfatadeparintiitai(81,5%).Pentruba‐ieticelemaiimportantetreicriteriialematuritatiisunt„saıtiasumiresponsabilitateapentruconsecintelefaptelortale”(95,2%),sapotioferifamilieisigurantafizica(barbat)(80,7%)sisapotisustinefinanciarofamilie(barbat)(80,3%).

Pentru liceeniprimele trei celemai importantecriteriialematuritatii sunt „sa ıtiasumiresponsabilitateapentruconsecintelefaptelortale”(96,9%),sateorientezicatreocarieradedurata(81,7%)sisanufolosestidroguriilicite(79,1%).Pentrustudentiprimeletreicelemaiimportantecriteriialematuritatiisunt„saıtiasumiresponsabili‐tateapentruconsecintelefaptelortale”(86,3%),safiiindependentfinanciardeparintiitai(86,0%)sisaieideciziiınfunctiedecredintelesivalorilepersonaleindependentdeparintisaudealteinfluente(79,5%)(vezitabelul4.2.)S‐auaratatdiferenteıncriteriilematuritatiiperceputedeliceenisistudenti,desicriteriulalescelmaifrecventdeliceeni(96,9%)esteacelasicucelalescelmaifrecventdestudenti(86,3%):„saıtiasumires‐ponsabilitateapentruconsecintelefaptelortale”,ınsapecandınrandulliceeniloracestcriteriuesteurmatde„sateorientezicatreocarieradedurata”(81,7%)si„sanufolo‐sestidroguriilicite”(79,1%),studentiiaualespeloculsecundsialtreileacriteriile„safiiindependentfinanciarfatadeparintiitai”(86,0%)si„saieideciziiınfunctiedecre‐dintelesivalorilepersonaleindependentdeparintisaudealteinfluente”(79,5%),ceeacesugereaza importantavalorizarii independentei siautonomiei ıncazulstudentilor,comparativculiceenii.

Tabelul4.3:Corelatiiledintresubscaleleprivindcriteriilematuritatii

I II III IV V VI VII

Independenta 1

Responsabilitatifamiliale 0,25** 1

Conformarealanorme 0,32** 0,31** 1

Interdependenta 0,34** 0,24** 0,33** 1

Tranzitiibiologice 0,28** 0,30** 0,27** 0,43** 1

Tranzitiiderol 0,36** 0,23** 0,32** 0,60** 0,49** 1

Tranzitiilegale/cronologice 0,25** 0,14** 0,20** 0,38** 0,54** 0,52** 1

**Corelatiasemnificativalaunp<.01

132

Inurmacorelatieiputemafirmacaexistaolegaturaıntreacestesaptesubscale,decisiıncazulesantionuluinostruacestmodelalımpartiriicriteriilormaturitatiiınsaptesubscaleestevalabil.

Lanivelulîntreguluieșantiondiferentestatisticsemnificativeînfuncțiedegrup(lice‐eni‐studenți)suntlasubscaleleconformarealanorme(t1238=4.25,p<.01),interdepen‐denta (t1238= 5.86, p< .01), tranzitii biologice (t1238= 6.43, p< .01), tranzitii de rol(t595.772=6.60,p<.01)sitranzitiicronologice(t1238=7.06,p<.01),liceeniiacordandomaimareimportantacriteriilordintoateacestesubscale:conformarealanorme(ML=.62,MS= .54), interdependenta(ML= .63,MS= .52), tranzitiibiologice(ML= .48,MS=.35),tranzitiiderol(ML=.62,MS=.49)sitranzitiicronologice(ML=.50,MS=.33)(veziTabelul4.4).

Tabelul4.4:Analizasemnificatieidiferentelordegrupınesantionultotal

Subscale: Grup N Media Abaterea standard t p

Independenta liceeni 897 .68 .21NS NS

studenti 343 .68 .21

Responsabilitati familiale liceeni 897 .64 .27NS NS

studenti 343 .62 .28

Conformarealanorme liceeni 897 .62 .254,252 .001

studenti 343 .54 .29

Interdependenta liceeni 897 .63 .305,863 .001

studenti 343 .52 .33

Tranzitiibiologice liceeni 897 .48 .316,430 .001

studenti 343 .35 .32

Tranzitiiderol liceeni 897 .62 .306,600 .001

studenti 343 .49 .31

Tranzitiicronologice liceeni 897 .50 .377,067 .001

studenti 343 .33 .36

Nota:NS=diferentenesemnificative.

Peîntreguleșantiondiferentestatisticsemnificativeînfuncțiedegenexistapentrusubscalele responsabilitati familiale (t123824= 3.76, p< .01), conformarea la norme(t1053.119=4.52,p<.01),tranzitiibiologice(t1238=‐4.59,p<.01)sitranzitiicronologice(t1064.229=‐5.130,p<.01).Baietiiacordaomaimareimportantacriteriilormaturitatiicarecompunsubscaleletranzitiicronologice(MB=.52,MF=.41)sitranzitiibiologice(MB= .50,MF= .41), iarfeteleconsideramaiimportantepentruadefiniimaturitatea,criteriilece facpartedinsubscaleleResponsabilitati familiale (MF= .66,MB= .60), siconformarealanorme(MF=.62,MB=.55)(veziTabelul4.5).

24 Cifraınseamnanumaruldesubiectipentrucares‐acalculatanalizastatistica.

133

Tabelul4.5:Analizasemnificatieidiferentelordupagenınesantionultotal

Subscale: Gen N Media Abaterea standard T p

Independenta fete 752 .68 .20NS NS

baieti 488 .69 .22

Responsabilitati familiale fete 752 .66 .273,768 .001

baieti 488 .60 .26

Conformarealanorme fete 752 .62 .264,520 .001

baieti 488 .55 .26

Interdependenta fete 752 .59 .30NS NS

baieti 488 .61 .32

Tranzitiibiologice fete 752 .41 .32−4,591 .001

baieti 488 .50 .32

Tranzitiiderol fete 752 .58 .31NS NS

baieti 488 .60 .32

Tranzitiicronologice fete 752 .41 .38−5,130 .001

baieti 488 .52 .36

Nota:NS=diferentenesemnificative.

Tabelul4.6:Mediasiabatereastandardaaprobariicriteriilorprivindtrecereasprematuritate,pesubscaleınfunctiedegensigrup

SUBSCALE: GEN GRUP TOTAL

Baiat Fata Elevi Studenti

M SD M SD M SD M SD M SD

Independenta .69 .22 .68 .20 .68 .21 .68 .21 .68 .21

Responsabilitati familiale .60 .26 .66 .28 .64 .27 .62 .28 .63 .27

Conformarealanorme .55 .26 .62 .27 .62 .25 .54 .30 .60 .27

Interdependenta .61 .32 .59 .31 .63 .30 .52 .33 .60 .31

Tranzitiibiologice .50 .32 .41 .32 .48 .32 .35 .32 .45 .33

Tranzitiiderol .60 .32 .58 .31 .62 .31 .49 .32 .59 .31

Tranzitiicronologice .52 .37 .41 .38 .50 .38 .33 .36 .45 .38

TOTALRESPONDENTI 752 488 897 343 1240

Lanivelul ıntreguluiesantion,diferentestatisticsemnificativedegensuntpentrusubscalele responsabilități familiale (t1238= 3.76, p< 0,01), respectarea normei(t1053.119=4.52p<0.01),tranzițiibiologice(t1238=−4.59,p<0,01)sitranzițiilegale/cro‐nologice(t1064.229=−5.130,p<0.01).Baietiiacordamaimultaimportantacriteriilordinsubscaleletranzitiilorcronologice(MB=0.52,MF=0.41)sitranzitiilorbiologice(MB=0.50,MF=0.41),iarfeteleconsideracacelemaiimportantecriteriipentruadefinima‐turitateapeceledinsubscalaresponsabilitatifamiliale(MF=0.66,MF=0.60),sirespec‐tareanormelor(MF=0.62,MB=0.55).Inıntregesantion,diferentestatisticsemnificativepegrup(liceeniaXII‐asistudenti)suntlascaleleconformarealanorma(t1238=4.25,p< 0.01), interdependenta (t1238= 5.86, p< 0.01, tranzitii biologice (t1238= 6.43, p<

134

0.01), tranzitiilederol (t595.772=6.60,p<0.01) si tranzitii legale/cronologice(t1238=7.06,p<0.01),liceeniideclasaaXII‐aacordandoimportantamaimarecriteriilordinaceste subscale: respectareanormelor (ML=0.62,MS=0.54), interdependenta (ML=0.63,MS=0.52),tranzitiibiologice(ML=0.48,MS=0.35),tranzitiiderol(ML=0.62,MS=0.49)sitranzitiicronologice(ML=0.50,MS=0.33).Datelenoastresuntsimilarecure‐zultatelestudiiloranterioare(Arnett,2001;MayselesssiScharf,2003;Kirsch,Dreher,Mayr,Willinger,2007,Petrogiannis,2011,Cheah,Nelson,2004Seiter,2011), ın careatributelepsihologiceinternesuntmarkerimultmaiimportantiaimaturitatii,ınper‐ceptiaadolescentilorsitineriloradultidinnoilegeneratiidecatmarkeriexterniidenti‐ficatideliteraturadespecialitateclasica.Estenecesarsasecercetezeperceptiatinerilorcarenuurmeazafacultatea,deoareceacestiaarputeaficonstransidincauzasituatieieconomicesa‐siasumeroluricare‐ideterminasasesimtaadultilaovarstamaiprecoce,comparativcuceidevarstasimilara,careurmeazastudiisuperioaresipecareparintiiıisustinfinanciar25.

4.6.4.  Concluziile CERCETĂRII III 

AdultiiemergentidinRomaniaauexperimentatsiexperimenteazaıncontinuareceeaceınseamnalibertatea.Inlaturarearegimuluicomunist,ındecembrie1989sitranzitiasocietatiiromanestispreoeconomiedepiata,adeterminatcatineriisasimtacalesuntdeschisemulteusi,careınaintenuexistaupentruparintiilor,rezultandunsentimentdeoptimism.NumeroaseleschimbaripotfivazuteınRomaniainclusivınımbunatatireastandarduluideviatasiadoptareavalorilorsiideologiilorindividualistespecificesoci‐etatilordinVest.Acesteschimbarisialtifactoriasociaticuacesteschimbari(deex.con‐trolulnasterilor, roluriledegen,expunereamaimare lamass‐mediaoccidentala)auafectatcaracteristiciledefinitoriipentruperioadaadultaemergenta,ınspecialpentrustudenti,acestfaptaratandsiNelson(2009),ınstudiulpetineriidinRomania.Arnettafirmacaperioadaadultaemergentanuesteoperioadauniversalaadezvoltariiumane,sugerandcaaceastaperioadaexista„numaiınanumiteconditiicareauavutlocdestulderecentsinumaiınuneleculturi…ınculturilecareamanaintrareaınrolurileadultilorsiaresponsabilitatilor,multdupaperioadaadolescentei”(Arnett,2004:21).Poatedeaceeapanaacumcelemaimultedintrestudiilecareexamineazaperceptiatinerilordes‐prematuritate,aufostrealizatepestudenti.Studiileauconcluzionatcatineriivariazaındomeniiprecumvarstalacarepreiauuneleresponsabilitatispecificeadultilor(deexemplu,deasecasatori,deadeveniiparinti),prinfelulıncareısiprivescviitorul(cuoptimismsauıngrijorare),prinmodullordeviata(traindcuparintii,colegidecamera,parteneri romantici), prin preocuparile educationale si profesionale precum si princomportamentullor(deexemplusepotangajaıncomportamentederiscspecificevar‐steilorcumarfidroguri,alcoolsausexneprotejat)(Nelson,2009).

Incomparatiecuperioadaprecedentaaadolescentei,majoritateatinerilorexperi‐menteazasentimentedelibertatesideindependentaıntr‐ungradmultmaimare.Einuseconfruntacuopresiunemarepentrualuadeciziiimportantelegatedeproblemelevietii,suntliberisaserazgandeasca sideaexploraalteposibilitati(ınrelatii, ındra‐goste,ınstudii,ınmuncaetc.).Sitotusisuntconstienticanuvorramanelaaceststadiu

25 DateleprezentateaiciprecumsioparteatextuluiaufostpublicateınRaiu,S.(2014).Adoles‐cențaemergentăînRomânia:ComparațieîntrepercepțiaelevilordeclasaaXII‐așistudențideanulI,ınvolumulProcedia‐SocialandBehavioralSciences,Vol.149.

135

incompletalstatutuluideadultsicamaidevremesaumaitarziuvordevenipedeplinadulti.Insanuesteıntotdeaunaclarpentrueicandvordeveniiadultisicemasuriiniti‐aleıivorconduceınstareadematuritatedeplina(Macek;Bejcek;Vanıckova,2007).

Tranzitiadelaadolescenta lamaturitatenuestenumaiunprocesbiologic,cimaidegrabaınconformitatecuconceptiileunorstudii,estesiunprocessocial,psihologicsicultural.Insocietatidiferitepotdiferiicriteriilecaresuntconsiderateaficelemaiim‐portanteınmarcajultreceriilamaturitate.

Indiferentcavorbimdesprestudiicarefaccomparatieıntregrupuriledevarsta:ado‐lescenti,adultiemergenti,adulti(Arnett,2001;MayselesssiScharf,2003;Sirschetal.,2007)saustudiilecare faccomparatie ıntregrupurileetnice(Arnett,2003;Cheah siNelson,2004)privindperceptiacriteriilornecesarepentrucacinevasafieconsideratadult,ıntoateacestestudii,respondentiiprivescatributeleinterne,psihologicecafiindceimaiimportantimarkeriaimaturitatii.Inacestestudii,itemiicarefacpartedincri‐teriulindividualistauobtinutcelemaimulteaprobari,astfelcacelmaiimportantmar‐keraltranzitieilavarstaadulta,ınfunctiedeprocentulaprobariloraufostitemiidinscala individualismului (asumarea responsabilitatii pentru consecintele propriilorfapte,sadecizifarainfluentacuiva,sastabilestiorelatieegalacuparintii,salocuiestiindependent,sanufifoartelegatemotionaldeparinti).

Rezultatelestudiilorprivindopiniiletinerilorıntre18–25deanidespreperceptiapropriuluistatutdevarstaındiferitetarisiculturiaratacaacestiasesimtafiıntredouaperioadealevietii,nuseconsideraadolescentidarnicipedeplinadulti,traindoperi‐oadapecarenustiucums‐onumeasca.Nelson,2009aratacamajoritateadintretineriiromani(63%)nuseconsideraafiadulti.Rezultatelelotuluinostrude100destudentiarataunprocentde69%care„înuneleprivințesesimtadulți,darînaltelenu”,iardacaluamıncalculsipeceicareraspundcategoric„nu”procentultinerilorromanicarenuseconsideraadultiestede75%.Acesteprocentesuntsimilarecucelegasitesiınaltestudii efectuate ın diferite tari si culturi, incluzand americani asiatici 61% (Arnett,2001),americanieuropeni50%(Arnett,2001),greci52%(Petrogiannis,2011);celmaimareprocentajfiindde72%ınrandultinerilorchinezi(Nelson;BadgersiWu,2004)side71%ınrandultinerilorafro‐americani(Arnett,2001).InChina35%dintretineriauraspuns ca „ın unele privinte se simtmaturi, dar ın altele nu” (Nelson;Badger;Wu,2004), ınCanada66%auunsentimentdetraireauneiperioade ıntreadolescenta smaturitate (Cheah;Nelson, 2004), ın Austria 63%dintre adolescentii si 55%dintreadultiiıncursdedezvoltarenusesimtcompletadulti(Sirsch;Dreher;Mayr;Willinger,2007).InAmericamajoritateaalbilor60%siamericaniasiatici54%auraspunsca„ınuneleprivintesesimtadulti,dar ınalteprivintenu”.Maiputinde jumatatedinafro‐americani34%silatini44%audatacestraspuns.Relativputinepersoanedinfiecaregrupetnicauraspuns„nu”:7%dintreafro‐americani,8%dintrelatini,9%dintreame‐ricaniiasiaticisi4%dintrealbi(Arnett,2001).RezultatelestudiuluirealizatdeNelson,(2009),darsialenoastrearatacaceimaimultiadultiıncursdedezvoltaredinRomaniasimtcatraiescoperioadaıntreadolescentasimaturitate,pecarenustiucums‐onu‐measca.Dintretineriiromaniınstudiulanteriordin200969%nuseconsiderauadulti,ınstudiulnostru75%dintretineriiıntre18–25deaninuseconsideraadulti.

Aceastaambiguitateasentimentuluideasesimtimatur ın raspunsurile tinerilorpoatefiexplicataprincriteriileprincareacestiadefinesctrecerealamaturitate,refe‐rindu‐selacalitatidecaracterceseobtingradual(sedezvoltatreptat),suntintangibilesidificildeevaluatınmodexplicitsiexpresprecumasumarearesponsabilitatiiconse‐cintelorfaptelorproprii,luareadeciziilorfarainfluentaaltorasiadeveniriimaiputin

136

auto‐orientat.Acesteasuntprocesecareseobtinparcurgandoperioadalungadetimp.Intoateacestestudii,rezultatelereflectamarkeriinterniaistatutuluideadultcafiindcriteriileimportantedematuritatepentrutineriidinsocietatiledeastazi,maidegrabadecatevenimentedetranzitie(deex.atecasatorisauadeveniparinte),cares‐auclasatpe locuri foarte joase ın lista.Rezultatelesugereazacriteriisimilarepentrudefinireamaturitatiiidentificateındiversetari,dincategoriaindependenteiincluzandnevoiadeadeveniindependentfinanciar,maturitaterelationala,persoanecaresuntcapabilesarespectenormelesocialesauasteptarilesocietatii.

Ingeneraltoatestudiileprivindcriteriilematuritatiiaratacaimportanteaspecteleprivindmaturitatearelationala,independentafinanciarasirespectareanormei.Acesteaaufostcotatecafiindcelemaiimportantecriteriialematuritatiisis‐aconstatcaınge‐neralprintretinerinuexistaunoptimismomniprezentdespreviitorincluzandcariera,relatiile,finantelesaucalitateageneralaavietii.Lanivelulıntreguluilot(liceenisistu‐denti)altinerilordinRomaniacriteriilealesedeacestiasuntsimilarecuceleobservateınstudiiledinSUAsaualtesocietati.Primeletreicriteriicareaufostaprobateınceamaimareproportieaufostasumarearesponsabilitatilor,luareadeciziilorfarainfluentaal‐tcuiva si independentafinanciara.S‐auaratatdiferente ıncriteriilematuritatiiperce‐putedeliceenisistudenti,desicriteriulalescelmaifrecventdeliceeniesteacelasicucelalescelmaifrecventdestudentiasumarearesponsabilitățiifaptelorproprii,ınsapecandınrandulliceeniloracestcriteriuesteurmatdeorientareacatreocarierasievita‐readrogurilor ilicite,studentiiaualespeloculsecund sialtreileacriteriile indepen‐dentafinanciarasiluareadeciziilorfarainfluentaaltcuiva,ceeacesugereazaimportantavalorizariiindependenteisiautonomieiıncazulstudentilor,comparativculiceenii.Pen‐trufeteprimeletreicriteriialematuritatiiaufostasumarearesponsabilitatilorfaptelorproprii,urmatdecriteriulsapotiıngrijicopiii(femeie)siindependentafinanciara,iarpentrubaieticelmaiimportantcriteriualmaturitatiiestetotasumarearesponsabilita‐tiifaptelorpropriiurmatdeoferireasiguranteifizicesisustinereafinanciaraproprieifamilii(barbat).Studiilepetineriiamericani(Arnett,1994,1997,1998,2000,2001)auaratatcaacestiaprivesctranzitiasprematuritatecafiindınprincipalmarcatedecrite‐riulindividualistcecuprindetrasaturidecaracterprecum:a‐tiasumaresponsabilitati,aluadeciziifarainfluentaaltorasiadeveniiindependentfinanciar.Multitineriameri‐caniıntrecaresigrupurileetnice,suntdeacordcatranzitialamaturitateestedefinitamaimultprintranzitiiindividuale,echilibratadecriteriicarereflectapreocupareapen‐trualtii.Inculturaamericanapelocuriınaltes‐auclasat,latoategrupeledevarstasicriteriiledindomeniulResponsabilitățifamilialeșiconformarelanormă(Arnett,2001).SimilaresuntsirezultateledinAustria,undetotcelemaiimportantecriteriiaureiesitceledindomeniulindividualismului–independenței,urmatderesponsabilitatifamilialesiconformarelanorma(Sirsch;Dreher;Mayr;Willinger,2007)sauınGreciaundeordi‐neadomeniiloresteaceeasicriteriiledinsubscalaindependențeiaobtinutcelmaimarescor, urmat de responsabilități familiale, și de conformarea la normă (Petrogiannis,2011).InIsraelindependentafinanciarafatadeparintiafostaprobatade83%dintretineri(MayselesssiScharf,2003).InCanadacelmaiimportantcriteriuaufost„aacceptaresponsabilitateapentruconsecintelepropriiloractiuni”,iar„aevitasaconducibeat”afostcelde‐aldoileacelmaiimportantcriteriu(Cheah;Nelson,2004).InChinacelemaialesecriteriiaufost:„aacceptaresponsabilitatipentruconsecinteleactiunilortale”,„aınvatamereusaaiunbuncontrolalemotiilor”,„adeveniiindependentfinanciarfatadeparinti”,„adevenimaiputinauto‐orientatsiadezvoltaomaimareatentiepentrualtii”.Tranzitiilederol„atestabiliıntr‐ocarierapetermenlung”,„aabsolviofacultate”,„ate

137

casatorii”si„adeveniiparinte”s‐auclasatpelocurifoartescazutepelistatinerilorchi‐nezi (Nelson;Badger;Wu,2004). Siadultiiemergenti romaniapreciazacriteriiledinscalaindividualismuluicamarkeraimaturitatii,primeletreicriteriicareaufostapro‐bateınceamaimareproportieaufostsaıtiasumiresponsabilitateapentruconsecintelefaptelortale(94,03%),saieideciziiınfunctiedecredintelesivalorilepersonaleinde‐pendentdeparintisaudealteinfluente(78,23%),safiiindependentfinanciardeparin‐tiitai(78,15%).

4.7. CERCETAREA IV – O PERSPECTIVĂ LONGITUDINALĂ ASUPRA SUCCESULUI TRANZIȚIEI SPRE MATURITATE A TINERILOR ROMÂNI 

Procesul analizei succesului tranzitiei sprematuritate este structurat dupa cum ur‐meaza:descriereapescurtatipurilordeanalizestatisticeutilizate,enumerareasides‐criereasuccintaavariabilelorfolositeınanalizelestatistice,urmandcalafinalsainter‐pretam relatia dintre rezultantele tranzitiei de succes sprematuritate si debutul ınmuncaaltinerilorprindiversevariabileexplicative,comentandrezultateleobtinute.Incadrulacestuisubcapitolıncercamsaraspundemlaurmatoareledouaıntrebaridecer‐cetare:

1. Caresuntrezultanteleuneitranzitiidesuccessprematuritatesicumsuntexplicateeledefactoridemografici,aiexcluziuniisocialesideevenimentelenegativedeviata?

2. Caresuntfactoriicareinfluenteazadebutultinerilorınmunca?

4.7.1.  Factorii sociali ai tranziției 

Celemaimultecercetaricaresurprindfenomenultranzitieilavarstaadultaaudemaratlasfarsitulanilor’9026.Ingeneralcercetarilesecentreazapedouadirectiialetranzitieilavarstaadulta: (a)pe tranzitiade la scoala la loculdemuncapede‐oparte(Kogan2007;MullersiGangl2003a,b;ShavitsiMuller1998)sipedealtapartepe(b)formareafamiliei,incluzandplecareadincaminulparintesc.Cercetarile(Baizanetal.2004;Billarisi Philipov 2004a,b; Fussell si Gauthier 2005; Kiernan 2001; Andersson si Philipov,2002)peformareaparteneriatelorsiprimanasteresuntlimitateınanalizecureferiredoarlapersoaneledegenfeminin(BuchmannsiKriesi,2011).

Inultimeledecenii,ınıntreagaEuropapentrucas‐aextinsperioadadescolarizare,acrescutmediadevarstapentrufinalizareaınvatamantuluiinitial,aceastafiindla16–17anipentrucohortelenascuteındiferitiani(ıntre1948si1957siıntre1968si1978)ınMareaBritanie siGermania siaproape la20deani ın Italia.Ratelede finalizareaınvatamantuluisuperiorsuntmariıntarilescandinave,ın2007fiindaproapede50%,darınGermania,AustriasiGrecias‐auobservatratemaiscazutecuvaloriıntre18–23%conformOECD,2009.Crestereamedieidevarstalafinalizareaeducatieiinitialeamana26 CercetareaPieteiForteideMunca lanivelulUniuniiEuropene (TheEuropeanUnionLabor

ForceSurvey–EULFS),2000AdHocModuleonSchool‐to‐WorkTransitions,Cariereledupaınvatamantulsuperior(theCareersAfterHigherEducation:AEuropeanResearchStudy,TheEuropeanCommunityHouseholdPanel,TheFertilityandFamilySurvey,EuropeanSocialSur‐veysimairecentProgramulGeneratiisiGen(GenerationsandGenderProgram)ıncares‐aurealizatstudiiıncatevataridinEuropadeEst.

138

intrareapepiatamunciiınmajoritateatariloreuropene.InItaliasiMareaBritanieme‐diavarstei laprimul locdemuncae ın jurulvarsteide16ani side19ani ınSuedia(pentrucohortelenascuteıntre1948si1957),crescandla19aniınMareaBritaniesiıntre22si24deaniınItalia(pentruceinascutiıntre1968si1978).Prelungireaintrariipepiata forteidemuncasedatoreazaperioadeiextinsea scolarizarii,dar sidatoritadificultatilortotmaimarideagasiunlocdemuncasauaunuilocdemuncastabil.InEuropadeSud,abandonulscolarducelaaexperimenta,indiferentdeniveluldeeduca‐tie,operioadaprelungitadeinstabilitateacarierei,marcatadeinsecuritateınmuncasiniveluriridicatedesomajsauinactivitate.Intrareapepiatamunciiestecomparativra‐pidaınGermania,Austria,DanemarcasiOlanda.AltetaridinEuropadeNordVestpre‐cumMareaBritanie,Irlanda,Belgia,ocuparatemedii.Ratemarialeneangajariisiinse‐curitatii ın munca imediat dupa finalizarea scolii sunt ın tari din Europa de Sud(BuchmannsiKriesi,2011).

Procesuldeadeveniindependentsocialıncepeimediatdupaplecareadincaminulparintesc.Acestaestesingurulcriteriulaltranzitieicarearataocresteremodestaame‐dieidevarstaıncelemaimultetari.ExceptiefactariledinEuropadeSud,undeacestaacrescutconsiderabilde‐alungulcohortelor.Scandinaviipleacadincaminulparintesccelmaidevreme.InSuediamediavarsteiafostde19anipentrucohortelecelornascutiıntre1961–1965.Aceleasicohorte,dardintariledinEuropadeSud,seaflalacealaltaextrema,ınItalia,barbatiipleacadincaminulparintesclaovarstamediede27deani,iarfemeilela24deani.StudiiledinEuropaconceptualizeazaplecareadincaminulpa‐rintesccafiindunevenimentnerecurent,ınsauniitineri,dindiferitemotive,sepotın‐toarcesatraiascacuparintiidupaces‐aumutatprimadata.Domeniuldeviatapentrucarecercetatoriiobservaoamanaredinceıncemaimareesteformareafamiliei.Pentrucohortacelornascutiıntre1940si1960,mediavarsteilaprimacasatorieacrescutıncelemaimultedintariledinEuropadeVest.Pentruvarstamedielaprimanasteres‐aobservatocresterecu3–5aniıncepandcuanii1970pentrucelemaimultedintretari.Inciudatendinteidestuldeuniformedeamanareaformariiparteneriatelorromanticesiavarsteilaprimanastere,diferentelenationaleauramasmarisidestuldestabilede‐alungultimpului.Intarilescandinave,formareaparteneriatelorarelocmairepedesima‐reamajoritatesuntconsensuale,darconcretizarealorıncasatoriiareloctarziusaude‐loc.ParteneriateleromanticeseıntamplamaitarziuıntariledinEuropadeSud,undeprevalentacasatorieiestedestulderidicata.IntariledinEuropadeEst,amanareacasa‐toriei,aavutlocfrecventdupaanii1990sivarstamedieaformariiparteneriatelorro‐manticeestemicaıncelemaimultetari.Incontrastcuformareaparteneriatelorroman‐tice, timpul(siprevalenta)parentalitatiinuaaratat tendinteclare ıntre tari.Pana ın2005timpulcelmaitarziualprimeinasteriafostcelmaipronuntatınOlanda,Suedia,ItaliasiSpaniasicelmaidevremeıntarilefostecomunisteprecumRomania,UngariasiBulgaria(BuchmannsiKriesi,2011).

Studiilecomparativelanivelmicroprivindtranzitiadelascoalalaloculdemunca,auaratat,de‐alungulıntregiiEurope,catineriicuunstatutsocio‐economicmaiscazutobtinunnivelmaiscazutaleducatieisiintramaidevremepepiatamuncii.Oeducatiemaiscazutafavorizeaza,darnuneaparat,parteneriateromanticemaiinstabilesiapa‐rentalitatiimaidevreme,ceeacedeterminaınviitorocresterearisculuideneangajaresi saracie, ınmodspecialpentru femei.Studii (Blossfeldetal.2005;Wiik,2009)dinNorvegia,MareaBritanie,FinlandasiItaliaauaratatcaunstatutsocio‐economicmaiscazutduce lao formareaparteneriatelorromanticemaidevreme siaparentalitatiichiarsiıncazulacelortinerieducati(BuchmannsiKriesi,2011).

139

Studiileasupraprevalentei,evenimentelordetranzitiesiadiversitatiilorınEuropaauaratattreidescopeririimportante:

1. perioadadetranzitielavarstaadultaafostextinsaconsiderabildecatrecohorteletineresiseobservaoamanareamajoritatiimarkerilordetranzitie.

2. Pentruevenimenteprecumıncadrareaınmunca,relatiiintime,primanastere,fina‐lizareastudiilorpredominavariatiamareavarstei.DacaconformluiBuchmannsiKriesi(2011)diferenteledintretarisuntmariınjurulvarsteide25deani,darcom‐parativeınmicamasuraınaintedevarstade20deanisidupavarstade35deani.Avandınvederecastudiilenoastreaufostfacutepedouapanelurinuneasteptamcadiferenteledevarstasafiemari.

3. Tendintelesuntsimilaresipentrubarbatisipentrufemei.Plecareadincaminulpa‐rintesc si formareafamiliei, ınmodgeneralau loc lavarstemai ınaintate ıncazulbarbatilor(BuchmannsiKriesi,2011).

Intr‐unstudiucareaıncercatsaafledeceamericaniideculoaresuntsaracii,GoldA.etal.(2015)autestatdacaprobabilitateadesucceseconomicesteconditionataderea‐lizareaatrei„norme”realizatedeamericaniidinclasademijlocsipecareceidoicerce‐tatorilenumesc„secvențedesucces”acesteafiindabsolvireaînvățământuluisuperior,afistabilîntr‐unlocdemuncăcunormăîntreagă,tusaupartenerul/așiaaveacopiiîntimpceeșticăsătorit/ășidupăvârstade21deani.

Trecereacusucceslavarstaadultapresupuneocombinatiedefactoriprintrecareexistentaunuiechilibruinterior,competenteinterpersonale,capacitatedeauto‐control,deaıntelegecumsafacifatacontextelormultiplesicomplexesiostilitatilorsauindife‐renteivenitedinparteainstitutiilor,capacitatederezilientaatuncicandexistaadversi‐tati.Tineriitrebuiesafiepregatitipentruagandirapid,saaibaveleitatideinventatorisisarezolveproblemeapelandlacunostinteprofunde,safiecreativi,flexibilisisautili‐zezecunostinteleınsituatiinoi.Apregatiadolescentiipentrumaturitateınseamnacul‐tivareaabilitatilordeagandicritic,dealecultivacunostintedespreinstitutiisiprocesedemocraticesiunsentimentdeaservicomunitatiilorsisaseimpliceınproceseleso‐cialesaupolitice(Nagaokaetal.,2014).

Bensonetal.(2004)arataunprofilaltinerilorcompusdinoptdimensiuniaitranzi‐tieidesuccesssprevarstaadulta,tabeluldemaijossumarizandacestedimensiuni(Ta‐belul4.7).

Tabelul4.7:Dimensiunisiindicatoriaisuccesuluiınevolutiaadultiloremergenti

Dimensiunișiindicatori ai succesului în evoluția adulților emergenți

Sănătateafizică:

oalimentatiebuna, exercitii fizice regulate, fara abuz de substante si dependenta,comportamentsexualsigur,evitareaviolenteisiaconduceriisubinfluentaalcoolului

Bunăstareapsihologică și emoțională

identitatedesine pozitiva, satisfactie cu viata, un aspect fizic placut, sentiment alunuiscop,orientareprosociala

Abilitățideviață

luareadeciziilor, reglare emotionala, abilitati interpersonale, auto‐eficacitate,responsabilitatefinanciara

140

Comportament etic

aspuneadevarul, respectarea promisiunilor, evitarea criminalitatii, respectarea legii,aspunecaestibolnavcandchiartesimtirau,ademonstragrijasipreocuparepentrualtii,asumareapropriilorresponsabilitati

Familiesănătoasă și relații sociale

atinelegaturasi interactiuni frecvente cu parintii, cu un partener intim si cu grupuldeegali,implicareaıngrupuricumarfiechipesportivecomunitare,grupuridebiserica,grupuridemuzica,cursuridedans,

Niveldeeducație

finalizarealiceului, finalizarea unei forme de educatie post‐secundara sau a unuicertificatedeatestatprofesional,

Angajamentconstructiv

peste35deorepe saptamana ın scoala, angajarea ın campul muncii sau ın gospodarie,

Angajamentcivic

muncadevoluntariat, participare politica, acte de caritate

Sursa:Bensonetal.,2004:6.https://docs.gatesfoundation.org/Documents/SuccessfulDevelopment.pdf

Succesuladolescenteiedefinitdeliteraturadespecialitateprincompetentesiefi‐cacitateapersonala,achizitiidedeprinderisociale,sentimentdebunastare,capacitatederelationare sideintimitate,angajarefatadevaloripro‐sociale, judecati siactiunimorale,precumsiunstildeviatasanatossievitareacomportamentelordeviante.Di‐ficultatilesinesiguranteledinsocietatearomaneascaactualaafecteazasanseleadoles‐centilorsimarescpresiunileexercitateasupralordeaatingeniveleridicatedecom‐petentesociale.Majoritateatineriloreuropenideastazisebucuradeconditiideviatabune,ınsaacestiaıntampinadificultatiıneducatie,ocupareaforteidemuncasiinclu‐ziune,carecombinatecuproblemeledeordinfinanciar,ınmateriedelocuintesautran‐sport, ıi ımpiedica sadevina independenti, sabeneficiezederesurse sioportunitatisuficientepentrua‐sigestionapropriilevieti,aparticipaınsocietatesialuadeciziiınmodindependent.

Succesultreceriilavarstaadultadepindedecunostinte,aptitudini,abilitatisicarac‐teristici transmiseoamenilorprinprocesuldeeducatie.Unadult tanarbinepregatitesteunulcuunsentimentalidentitatiiintegrate,unactivismsimotivatiedea‐siutilizacunostintele si strategiile fata de dorintele finale. A avea o „identitate integrata” ın‐seamnanunumaidea‐ipregatipetineripentruafacefatauneiexperienteınuniversi‐tatesauınmunca,darsidea‐iındrumasprea‐sidezvoltaactivismulpentruaaveasuc‐cesınfunctiedeceeaceıntelegeiprinsuccessiaaveaposibilitateadeaexperimentamaimultecontexte.Tineriiaunevoiedecunostinte,abilitati,formareaunormentalitati,strategiisisa‐siformezeoconstiintapentruagestionaprovocarilematuritatii,nefiindvorbadoardedezvoltareacunostintelorsiaabilitatilor,catmaialesdeimplicarealorınviatadezicuzi,ıntr‐unmodcare‐ivaajutasa‐siconducaviataınviitorasacumdo‐resc(Nagaokaetal.,2014).

Nagaokaetal. (2014)recunoscrolulesentialpecarecontextul ılareasupraunuiadultcapabildea‐sivalorificatalentelesia‐siatingescopurile.Obstacolelecarestauıncaleadrumuluisprematuritatesioportunitatiledisponibilepentrutineriiadultivariazafoartemultdecontextulıncarelocuiesc.Saraciaareinfluentaasupraperspectivelorde

141

viitoraletinerilor:copiiidinfamiliisaraceaumaiputinesansedecatcolegiilorbogatideafinalizaliceulsaudeaurmastudiiuniversitare(RousesiBarrrow,2006)saudeasebucuradeosanatatebunalavarstaadulta.CopiiisiadolescentiidinSUAaupartedeoportunitatisiexperientediferiteınafarascoliicaredepindınmarepartederesurselefamiliale.Diferenteledevenituridininvestitiaıneducatiainformala,deexemplu,ınclu‐burilesportive,taberedevara,calatorii,computeresicartiledeacasa,contribuieladi‐ferenteınrealizareaacademicacarepotfiobservateıncadinintrareaınscoalaformalasiseextindpemasuraceelevultreceprinscoala.Experientafacultatiiunuitanaracaruifamilieareveniturimiciestedescrisacafiindpentrueiunbiletpentruascapadintr‐ocomunitatesaracamaidegrabadecatcaomodalitatedea‐sidezvoltaminteasitalenteleartisticesaupentruaschimbaconditiiledincomunitatilelor.

Comportamentulindividualesteconditionatdediverseconstrangerisociale,cede‐terminaoptiuniledisponibilepentrufiecareactorindividual.Fiecarecomportamentlanivelmicrosocialesteinfluentatdeunanumitcontext.Cutoateacestea,structurama‐crosocialanudeterminaınıntregimecursulvietiioamenilor,acestiaılremodeleazaac‐tiv,fiindagentiactiviaibiografiilorlor(Sobotka,2004).

Deciziilereferitoarelaevenimentelemajoredepeparcursulvietiisuntinfluentatedeexperienteletrecutealeuneipersoanesideevenimenteleprincareaceastaatrecut.Sepoatespunecaevenimenteleanterioarepregatescdrumulpentruunelerolurisileımpiedica pe altele, modificand sansele si perspectivele vieti (Dykstra, vanWissen,1999).

Desiastazi,ınRomaniaseobservatendintaunuidebutınmuncaabiadupaabsolvi‐reaınvatamantuluisuperiorexistatinericareexperimenteazamuncaıncadintimpulliceului(muncasezoniera,chiarsipeperioadavacantelor)sauimediatdupaabsolvirealiceului.Aceastacategoriede tinerisediferentiazadeceicarealegsa fiedependentifinanciardeparintipanadupaabsolvireastudiilorsuperioare.Scopurilestudiuluinos‐trusuntaceleadea‐iobservapetineriicareaualessacontinueeducatiadupaabsolvi‐realiceului,darreusescsasiımbinestudiilecumuncasicaresuntfactoriisocialicareinfluenteazadebutulınmuncaaltinerilor?Prinastfeldestudiidorimcafactoriipoliticisagaseascamodalitatileprincaretineriidinprimeletreicategoriisapoateaveaopre‐gatireeducationalacatmaimare(pentruaputeafacefatapeopiataamunciitotmaiconcurentiala)siaaveaoexperientaınmunca(pentrucainsertialorpepiatamunciisafiecatmairepedesieficienta).

4.7.2.  Metoda, instrumentul și eșantionul celor două valuri ale studiului IV 

Datelestatisticeprincareanalizamınaceastaparteacartiisuccesultranzitieisprema‐turitatesiadebutuluiınmuncaatinerilorromaniprovindinstudiullongitudinalalpro‐iectuluimentionatdejaınaceastacarte„Rezultanteleadolescenței.Operspectivălongi‐tudinală”27. Subiectii studiului sunt cohorta de tineri nascuti ın 1994–1995, fiindgeneratiadeabsolventideclasaaXII‐asauaXIII‐aın2012careauparticipatınprimul

27 ProiectPN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0543,finantatdeConsiliulNationalalCercetariiStiintificesiim‐

plementatdeoechipamixtadecadredidacticesicercetatoriaiDepartamentuluideAsistentaSocialaaUniversitatiiBabes‐Bolyai.Dateleaufostutilizatecuacordulcoordonatoruluistiinti‐ficProf.Univ.Dr.MariaRothsialmanageruluideproiectLect.Univ.Dr.Teodor‐PaulHaragus.Maimultedetaliidespreproiectpewww.viitoradult.ro.

142

valalstudiului.Aceeasitineriaufostrecontactatipentruacompletaunaltchestionarınaldoileavalalstudiuluiladoianidupaabsolvirealiceului.

Aspecte metodologice ale analizelor statistice 

Investigaminfluentafactorilorprivindsuccesultranzitieilamaturitateprecumsifacto‐riiinfluentatoriasupradebutuluiınmuncaaltinerilorfolosindınprimulcazregresialiniaramultipla (ierarhica), iar ıncelde‐aldoilearegresia logisticabinara.Alaturideregresialiniarabivariataexistaunalttipderegresieliniara,aceeamultipla(ierarhica)pecareamalessaoutilizamınanalizelenoastrepentruexplicareafactorilorcareaudeterminarezultanteledesuccesalunuitanarıntranzitialuidelaadolescentalama‐turitate.Inregresialiniaramultipla,seconstruiescmodeleierarhiceıncarevariabileleindependentesuntintroduseperand.Astfelamrecurslaoanalizadetipblocderegre‐siepentruaobservaefectul succesiunilorde factori asupravariabilelordependente.Adaugandfactorii(variabileleindependente)peetapeampututobservacatdebineex‐plicamodelulvariabileledependente.Ceeacemasoaracoeficientuldecorelațiemultiplă(ierarhică)esteasociereadintreovariabilaindependentasidouasaumaimultevaria‐biledependente,coeficientulfiindnotatcu„R”sinearatatocmaicatdemultputemnoisaprezicemrezultatelevariabileidependentecunoscandpecelealevariabilelorpredic‐tori(independente).Valoarealui„R2”aratacareestevariatiadinvariabila„Y”(variabiladependenta)explicatadevariatiadinvariabila(variabilele)„X”(variabilelepredictorisauindependente).„Rsquarechange”aratacatdemultseschimbavaloarealuiR2delaunmodellaaltul,permitandastfelsaestimamdacaintroducereauneivariabilesauaunuiblocdevariabile independente ımbunatatesteputereadepredictieamodelului(Lungu,2001).Dacaβestenegativexplicaefectulvarianteideraspunscodatacu0avariabileiindependente,iardacaβestepozitivexplicaefectulvarianteideraspunsco‐datacu1avariabileiindependenteintrodusaınmodelulderegresie.

Pentruaanalizafactoriicareauinfluentaasupradecizieitinerilordeaıncepeoex‐perientaınmunca,aldoileatipderegresiepecarel‐amutilizatesteregresialogisticabinara(Binomial/binarylogisticregression),oformaderegresieıncarevariabiladepen‐dentaestedihotomica,iarvariabileleindependentepotfiatatcantitativecatsicalitative(categoriale).Regresiaesteutilizataatuncicandvariabiladependentaseexprimaınter‐menideaparitiesaunon‐aparitieaunuievenimentavandcod1pentruaparitiaeveni‐mentuluisicod0pentrune‐aparitiaacestuia.Regresialogisticasebazeazapeestimareaverosimilitatiimaxime(maximumlikelihoodestimation)transformandvariabiladepen‐dentaıntr‐ovariabilalogit–logaritmulnaturalalsansei(odds)caevenimentul(varia‐biladependenta)saaparasaunu.Astfelseestimeazaprinregresialogistica sansacaevenimentulsaapara.Estimandverosimilitateamaximasereflecta sansele(odds)cavalorilevariabiledependentesafieprezisedinvalorilevariabilelorindependente.Dinmodelsefolosesccoeficientiipentruinterpretareasanselorrelative(oddsratio)sansaunuievenimentınseamnaprobabilitateacaevenimentulsaaparaımpartitlaprobabili‐tateacaacestasanuapara.Sansarelativareprezintacantitateaprincaresansacaeve‐nimentulsaaparacreste(sansarelativamaimareca1)sauscade(sansarelativamaimicadecat1)atuncicandvaloareapredictoruluicrestecuounitate.Pentruvariabileleindependentecategorialene raportam lao categoriede referinta. Sansa relativamaimaredecat1ınseamnacasansacaevenimentul(debutulınmuncaaltinerilor)saapara(variabiladependentasaaibavaloarea1)estemaimaredecatceapentrucategoriadereferintasiinversosansarelativamaimicadecat1ınseamnacasansacaevenimentulsaaparaestemaimicadecatceapentrucategoriadereferinta(Haragus,2006).

143

Instrumentul de cercetare al primului val al studiului IV 

Pregatireaprimuluivalalcercetariiapresupustrecereaınrevistaaliteraturiidespeci‐alitateınscopulpregatiriiinstrumentuluidecercetaresidezvoltareapropriu‐zisaain‐strumentuluidecercetare.AstfelechipadecercetatoricompusadincadredidacticealeDepartamentuluideAsistentaSocialaaUBBauparticipatlaelaborareachestionaruluiceurmaafiaplicatelevilordeliceudinclaseleterminaledinRomania.Astfelchestiona‐rulacuprinsıntrebaridintoatespectrelevietiiunuiadolescent,ıntrebaridesprerelatiatinerilorcuparintii,profesorii,prieteni,rezultatescolare,intentiadecontinuareastu‐diilor si specializarea,angajarea ın comportamentederisc (consumdealcool, tutun,droguri),ıncepereavietiisexualeprecumsimodalitatidepetrecereatimpuluilibersiplanurideviitor(vezianexa2cuchestionaruldinprimulvalalstudiului).Avandınve‐dereimportantatematiciipregatiriiprofesionalesiaorientariiacademicepentrupre‐zenta cercetare, ın elaborarea instrumentului echipaapornitde la chestionarulSSP(SchoolSuccessProfile,elaboratdeG.BowensiJ.Richman),traduscaScalaSocialăaSuccesuluiȘcolar(Rothetal.,2009),adaptatıncadrulproiectului„Diagnosticulsocialalperformanței școlare”.Dinchestionarulamintitaufostpreluate siadaptatesectiuniledinchestionarulprimuluivalalstudiuluiIDEI:(A)Despreșcoală,(B)Desprevecinătate,(C)Despreprieteni,(D)Desprefamilie,(F)Despresănătate(F1–F9,F14,15).Amadaugatsectiuneadeactivitatiextrascolare–(H)Muncă,voluntariat,alteactivități.Sectiuneafactorilorderisc(G)Alcool,droguri,acuprinsitemipreluatisiadaptatidinchestiona‐releESPAD28siBarometrulAdolescentei(2009)29,respectivdinstudiianterioarepeti‐nerisiadolescentialeANA(AgentieiNationaleAntidrog,2004–2015)30.Inelaborareasectiunii(E)Sexualitateșicontracepțieamsintetizatitemipreluatisiadaptatidinurma‐toarelechestionaresiscale:Chestionarulprivindcomportamentulsexualalstudentilor(2002)31;ChestionarulAbsolventiideliceu–valorisistildeviata(2009);ChestionarulSanatatiiReproducerii(2005)32;MarylandAdolescentDevelopmentInContextStudy(MADICS) – sectiunea Romantic Relationships (1998)33; The Triangular Love Scale(Overbeeketal.,2007)34;RelationshipAssessmentScale(Hendrick,Dicke,&Hendrick,

28 PreluatdupachestionarulTheEuropeanSchoolSurveyProjectonAlcoholandOtherDrugs(ES‐PAD),http://espad.org/,accesatladatade30.10.2013.

29 https://cultresearch.wordpress.com/2009/12/10/barometrul‐adolescentei‐2009/, accesatladatade30.10.2013.

30 AgentieiNationaleAntidrog.(2004–2015).RaportNationalprivindsituatiadrogurilordinRo‐mania,http://www.ana.gov.ro/rapoarte_nationale.php,accesatla30.10.2013.

31 Preluat dupa Chestionarul privind comportamentul sexual al studentilor (2002),http://www.medfam.ro/...comportament_sexual/CHEST_COMPORT_SEXUAL, accesat la datade30.10.2013.

32 MinisterulSanatatii,BancaMondiala,UNFPA,USAID,UNICEFBuzau:AlphaMDN(2005).Stu‐diulsănătățiireproducerii,http://www.unicef.org/romania/ro/Studiul_Sanatati_Reproduce‐rii.pdf,accesatladatade30.10.2013.

33 PreluatdupaMarylandAdolescentDevelopmentInContextStudy(MADICS)(2008).http://www.rcgd.isr.umich.edu/pgc/home.htm,accesatladatade30.10.2013

34 PreluatdinTheTriangularLoveScaleelaboratdeOverbeeketal.,2007,http://www.ccam‐ascor.nl/research‐measures/166‐engels/research‐measures/312‐short‐triangular‐love‐scale‐for‐adolescents‐and‐adults,accesatladatade30.10.2013.

144

1998)35. Inelaborareasectiunii (F)Sănătate, careaduna informatiidespresanatateafizica simintala, scaleleexistente ınSSPau fostcompletatecuo listadeevenimentesemnificativecareinfluenteazaniveluldestrestraitdeopersoana(F11)preluatedinchestionarulGenerationsandGenderSurvey(GGS,2004).Pentrumasurareaoptimis‐mului(F13.2)aufostutilizati10itemidinScaladeoptimismLOT‐R36.Celedouascalesuntdejavalidatesiadaptatelapopulatiaromana37.Celedouascalepentrumasurarearesurselorpozitiveaufostalesepentrucaauolargaraspandiresiauproprietatipsiho‐metricefoartebune(SchmittsiAllik,2005;Carver,ScheiersiSegerstrom,2010).Afec‐tivitateanegativa ca si factorde risc este evaluata prin scala simptomelordepresive(F9.2),anumevariantascurtaaScaleidedepresieBDI(BeckDepressionInventory,ela‐boratadeKoppsiForis,1993).Pentrumasurareaanxietatii(F9.3)afostutilizatascalaHADSadaptatapepopulatiaromanadeLadea(2005)38.Acestescaleaufostalesefiindcaauolargaraspandire,aubuneproprietatipsihometrice, identificaaspectelemultiplealedepresieisialeanxietatii,respectivgraduldeseveritateacomponentelorafective,cognitive,comportamentale,motivationalesivegetative,dovedindu‐seaaveabuneper‐formanteındepistareasievaluareasimptomatologieianxioasesidepresivelapacientiicu afectiuni somatice, psihiatrice, precum si ın populatia generala de adolescenti siadulti tineri (Storch, Roberti, Roth, 2004; Bjelland, 2002; Gralinski‐Bakker, 2003 si2004).Itemiireferitoriladateledemograficeincluseınsectiunea(I)Locuință,Gospodă‐rieaufostpreluatidinchestionarulGenerationsandGenderSurvey(GGS,2004).Ches‐tionarulafostconceputpentruaadunadateprivindevolutiademograficasifactoriiso‐cialiexplicativi.Sectiunea(J)Datepersonalea fostconceputapebazaunor ıntrebaristandardfolositeınBarometreledeOpiniePublica.

Instrumentul de cercetare al celui de‐al doilea val al Cercetării IV 

Inscopulrealizariiceluidealdoileavalalcercetariicantitativeaavut locrevizuireainstrumentuluidecercetare(achestionaruluiinitial),pentruafiutilizatınaceastafazalapersoaneledinesantioncare,dupadoianidelaprimaevaluare,seregasescıntr‐osituatiedeviatanoua:studiazalauniversitate,suntıncadratiınmunca,eventualsi‐auıntemeiatofamilieproprie,auemigratsaualtesituatii.Instrumentuldecercetarenourealizatcuprinde8sectiuni:(A)Datepersonale,(B)Familiadeorigine,(C)Educație,(D)Piațaforțeidemuncă,(E)Sănătateșipersonalitate,(F)Familie,relațiiintime,mediulso‐cial,(G)Despreviitorsi(H)Hobby,voluntariatșialteactivități(veziınanexaıntrebariledinchestionarulceluide‐aldoileavalalstudiului).Amadaugatsialteıntrebarispecifice

35 PreluatdupaRelationshipAssessmentScalesielaboratdeHendrick,DickesiHendrick,(1998),

http://www.midss.org/relationship‐assessment‐scale‐ras,accesatla30.10.2013.36 PreluatdupachestionarulLifeOrientationTestRevised,elaboratdeScheier,CarversiBridges,

1994,http://fetzer.org/sites/default/files/images/stories/pdf/selfmeasures/Self_Measures_for_Love_and_Compassion_Research_OPTIMISM.pdf,accesatladatade30.10.2013.

37 PreluatdupaSistemuldeEvaluareClinică,SEC,http://rtscluj.ro/content/view/45/19/adap‐taredecatreProf.Univ.Dr.DanielDavidsicolab.,accesatla30.10.2013.

38 PreluatdinchestionarulHospitalAnxietyandDepressionScale,elaboratdeSnaithsiZigamond,1994; si adaptat de Ladea, M. 2005, http://www.romjpsychiat.ro/article/validarea‐scalei‐de‐anxietate‐si‐depresie‐hads‐pe‐o‐populatie‐de‐pacienti‐psihiatrici‐din‐tara‐noastr‐maria‐ladea,accesatladatade30.10.2013.

145

celorcareaualessa‐sicontinuestudiilepentruaidentificafactoriimotivationaliaicon‐tinuariistudiilorsialegeriispecializarii, intentiadecontinuareastudiilorıncelelalteciclurideınvatamantsuperiorsaudeparticiparelacursuridecalificare,specializaresauperfectionare(pentrudezvoltareacompetentelor),despreexperientaprofesionala(domeniul,venitul,timpullucrat,formadeangajare),perceptiaasupraviitoareicariere,analizafactorilorpsihologici(stimadesine,anxietate,depresie,optimism)ınurmaex‐perienteivietiidestudentsiaprimeiexperientepepiatamuncii,analizacomportamen‐telorderisc(droguri,alcool,tutun),amodalitatilordepetrecereatimpuluilibersiim‐plicareınactivitatidevoluntariat.Aufosteliminateıntrebarilereferitoarelarezultatelescolare,iarıntrebarilelegatedefamiliadeprovenientaaufostmodificateınasafelıncatsa fie relevante pentru situatia celor care au ales sa traiasca independent (studentisi/sauceicarelucreazaınaltapartedecatloculdedomiciliu).

Eșantionarea.Subiectiiprimuluivalalcercetariicareaavutlocimediatdupaınce‐pereascolii,ınperioada15septembrie‐1decembrie2012suntliceenidinclasaaXII‐asiaXIII‐adinscoliledinRomaniadinanulscolar2012–2013.Cercetareadeterenaim‐pusdeplasareaalaturidealtimembriiaiechipeidecercetaresistudentidelaDeparta‐mentuldeAsistentaSocialadincadrulFacultatiideSociologiesiAsistentaSocialaaUni‐versitatiiBabes‐Bolyai ın33de localitatidin tara (ıncele18 judetealese),populatiafinalafiindconstituitadin70descoli,aproximativ219clasesi5102elevi(4587elevidinmediulurbansi413elevidinmediulrural).

Metodadecolectareadatelorprimuluivaldecercetare.Avandınvederedificultatilepecarele‐auıntampinatcativadintremembriiechipeidecercetatoriıntr‐unstudiuan‐teriorprivindrecontactareasubiectilor,actualaechipadecercetareahotaratrealizareaformeionlineachestionarului,carepermitecontactareadirectaarespondentiloratatınprezentcat si ınal2‐leavalalstudiului.Asadar,cercetareas‐adesfasurat ınmareparteprincompletareachestionareloronline,liceeniifiindconditionatideparticiparelastudiuprincreareaunuicontpesite‐ulproiectului(www.viitoradult.ro/sondaj).

ModuldelucrupentruvalulIafosturmatorul:Inprimulvalalstudiului,pentrufie‐carescoalaamavutacordulInspectoratuluiScolarJudetean,precumsiacorduldirecto‐ruluiscoliisiadirigintilor.Liceenilorlis‐aasiguratposibilitateadearefuzacompletareachestionarului,iardateledinchestionarelecompletateaufosttrataterespectandconfi‐dentialitateaacestora.Cadreledidacticesiparintiinuauavutaccesladatelelicenilor.Liceenilordinesantionlis‐aprezentatproiectuldecercetare(ın10–15minute),apoiauprimitofoaiecuprezentareaproiectuluisicudateledecontactaledirectoruluideproiectsiunpix(materialpromotional),pecareeratrecutaadresasite‐uluionlineundeurmausacompletezechestionarul,dupacaresi‐audatacceptulsaparticipelacerce‐tare,completandofoaiecuadresadee‐mailsinumaruldetelefon.Liceeniiaufostrugatisaaccesezepaginaonlineaproiectuluipentruaccesareainstrumentuluidecercetare,saısifacauncontsisacompletezeonlinechestionarul(www.viitoradult.ro).132deli‐ceeniaualessacompletezechestionarulpelocınvariantaclasica(foaiesipix)dindife‐ritemotive(lipsaaccesuluilainternet,lipsaadreseidee‐mail,altemotive).Aufostcon‐tactatitelefonicaproximativ1800deliceeni,modalitateprincares‐aurmaritıntarireainvitatieipentrucompletareachestionarului,liceenilorfiindu‐leatrasaatentiaasupradetaliilortehniceprivindcompletareavarianteionlineachestionarului.Lafinalulperi‐oadeideculegereadatelor,dupacuratareabazeidedatesiaeliminariicazurilorcareaveaumulteraspunsurilipsa(missing)aramasunnumarde3509respondenti.

146

Moduldelucrupentrualdoileavalafosturmatorul:cei3509respondentiaiesanti‐onuluiinitialaufostcontactatitelefonic,reamintindu‐li‐seangajareaprealabilapentruaparticipaınaceststudiulongitudinal.Eiaufostinvitatisacompletezenoulchestionar.Ne‐amasiguratcaacestiafolosescacelasie‐mailsisepotconectalabazadedate,res‐pectiv,ıncazulcelorcareaveauonouaadresadee‐mail,amactualizat‐oınbazanoastradedate,urmanda le trimite,doarcelorcareauraspunsefectiv la telefon,peadresapersonaladee‐maillink‐ulcunoulchestionar.Inconvorbireatelefonicasaueventualfizica(ınlocalitatilecuratamicaderaspunsne‐amdeplasatpeteren),le‐amsolicitatnumelecontuluidepereteauadesocializareFacebook,astfelıncatsaputemcomunicaacolositransmitelink‐ulpentrucompletareachestionarului,pentrucamultoradintreei leestemailaındemanaacestmoddecomunicare,dar sipentrucresterearateidecontactarearespondentilor,deoarece,peceicarenuauraspunslatelefon,i‐ampututgasipereteauadesocializare,fiecautandu‐idupanumelesiprenumelelor,fieprinin‐termediulcolegilordeclasacareıiaveauprintreprietenipereteauadesocializareFa‐cebook.Pentrudiseminarearezultatelorproiectului,darsiınvedereautilizariiunuica‐nal de comunicare tot mai des folosit de catre segmentul de populatie tanara, amrealizat pe reteaua de socializare Facebook o pagina a proiectului (www.face‐book.com/viitoradult),pecareampromovat‐oınrandultineriloresantionuluinostru.Valulaldoileaalcercetariis‐arealizatpedouacanaleprincipale:caleacontactariitele‐fonicedirectesipecaleainvitatieitransmiseprinFacebooksiprinintermediulposteielectronice(e‐mail). Inurmaconvorbirilortelefonicenotamın foaiadecalcul (depeadresaproiectuluidegmail)situatiarespondentului(dacaedispussacompleteze,dacaareaceeasiadresadee‐mailsidacautilizeazaFacebook,iarpentruceicarenuauras‐punslatelefonamnotatmotivulpentrucarenuaupututficontactati).

4.7.3.  Întrebări, obiective și ipoteze de cercetare 

InaceastaaIV‐aparteastudiuluitranzitieisprematuritateatinerilorromanine‐ampropussaraspundemlaurmatoareleîntrebăridecercetare:

1. Careestetraseulpecareılurmeazatineriiimediatdupaabsolvirealiceului?Incemasurasfarsitulstatutuluideelevconduceladeciziatinerilordeacontinuastudiilesi/saucandıncepsalucreze?

2. Cumımbinatineriistudiileuniversitarecuprimeleexperientedemunca?

3. Ceinfluentaaufactoriidemografici,socialisievenimentelenegativedinviataindi‐vidualasidefamilieınsuccesultranzitieitinerilorsprematuritatesiasupraatitudi‐niideangajarealorınmunca?

4. Ceefectaufactoriiexcluziuniisocialeasuprasuccesuluitranzitieidelaadolescentalamaturitate?

Pebazaacestorıntrebaridecercetareamformulaturmatoareleobiective:

1. SaexaminammoduldeviataaladultiloremergentidinRomaniaavandıncentrulatentieicontinuareasauıntrerupereastudiilordupafinalizarealiceului sidebutulexperienteiınmunca.

2. Saurmarimmodulıncareuniitinerireusescsaımbinestudiilecumunca.

3. Sadescriemfactoriicauzalicarepotexplicasuccesultranzitieilamaturitatesialde‐butuluiınmunca,precumfinalizarealiceuluiprinexamenuldeBACsicontinuareastudiilordupaabsolvirealiceuluiprinstudiiuniversitaresicursuripost‐licealsi/sau

147

angajareaınmunca;saıntelegemrelatiadintrefactoriisocialisifamiliali(graduldeocupareaparintilor,apreciereaniveluluidetrai,statutulsocio‐economic,deprivaremateriala,niveluldeeducatiealparintilor,genul,mediulurban/rural)sifactoriipsi‐hologici(stimadesine,optimism,satisfactiacuviata,depresieetc);

4. Saanalizamdacafactoriiexcluziuniisociale–deprivareamateriala,saraciafinanci‐ara,intensitateascazutaamunciiıngospodarie(conformdefinitieiEUROSTAT)in‐fluenteazarealizareacusuccesauneitranzitiisprematuritate.

Rezultateletranzitieidepinddeoportunitatilesiconstrangerilestructurale,darsideresurseleindividuale.Tranzitialavarstaadultanecesitacapacitatipsihologice,abilitatisocialesiactivism(BuchmannsiKriesi,2011).Desioameniiauaccesdiferitlaresursesioportunitatiınviatainegalitatilesocialesuntreprodusesideluareadeciziilorindivi‐duale(SchoonsiSilbereisen,2009).Tineriiısiformeazaobiceiurisistilurideviataınfunctiedevolumulsisurseledecapitaldinfamilie.Unadintrepremiseleacesteicerce‐tariestecaınprocesuldezvoltariiumaneetapelenusepotsepara,dezvoltareaeconti‐nuacaefectalinteractiunilordintreindividsimediulextern,dintresistemulpsihicsibiologicsimediulınconjurator,lacareindividulseadapteazacontinuu(Hollowayetal.,2010).O altapremisaapreyentei cercetari pornestede la teoria sistemelorecologice(Bronfenbrenner,1979)careexplicatrecerealamaturitatecafiindmotivatadenevoilededezvoltare(caresuntaceleasi)pentrutotiadultiiemergenti,demicrosistem.Adultiiıncursdedezvoltaresuntsocializatiınmoduriunicedecatrefamiliilelorsidecatregrupuldeprieteni,demezosistem.Ritmuldedezvoltareestedeterminatdecerinteleeducationale sideoportunitatile, resurseledinmediul socio‐economic,deexosistem.Mediulsocio‐cultural,macrosistemullimiteazadezvoltareaprincredinteledinsocietate(Bronfenbrenner,1979).Nagaokaetal.(2014)spunecaobstacolelecarestauıncaleadrumului spre maturitate si oportunitatile disponibile pentru tinerii adulti variazafoartemultdecontextulıncarelocuiesc.Saraciaareinfluentaasupraperspectivelordeviitoraletinerilor:copiiidinfamiliisaraceaumaiputinesansedecatcolegiilorbogatideafinalizaliceulsaudeaurmastudiiuniversitare.Scolarizareaprelungitaeposibilapentrutineriicaredispundecapitaleconomicsicultural.Tineriidinclasademijlocex‐perimenteazalucrurilegatedetinereteınmodlimitatdatoritacapitaluluimediudecaredispun,iartineriidinstraturiledejosseidentificacuocultura„muncitoare”trecandrepedelaoformadeviataadulta(Ercseietal.,2013).EfectulmediuluisocialasuprasuccesuluieducationalesteexplicatdeLucas(2001)prin teoriamențineriiefectiveainegalității(theoryofeffectivelymaintainedinequality–EMI).Familiileavantajatesocio‐economicfolosescresurselelorpentruaasiguracopiilorunniveldescolarizarecarenueuniversalobligatoriu,darpelangaasigurareauneieducatiicantitativsimilaracualor,parintiicautasaoferecopiilorsiunacalitativmaibuna.Atatteoriamentineriilamaximainegalitatiicatsiteoriamentineriiefectiveainegalitatiiprezicefectulmediuluisocialcafiindimportantpentruatingereaanumitornivelurieducationalecarenusuntuniver‐sale.TeoriaEMI(Lucas,2001)postuleazacapentruacelenivelurideeducatiecarede‐vinuniversalecompetitiavaavealocpentrutipuldeeducațiecesedoresteafiatins.

PebazacriteriilormaturitatiipropusedeArnett(Tabelul4.2)amcompusfactoridesuccesaitranzitieipecareapoii‐amintrodusıncatevamodeleexplicativecavariabiledependente.Factoriii‐amcompusdinıntrebarilepreluatedinbazadedatelongitudinalaaproiectuluiIDEI.AstfelamselectatdinchestionaruluiaplicattinerilorınprimulvalalstudiuluilongitudinalcorespondentulcriteriilordescrisedeArnettprinInventaruldedi‐mensiunialeadulțiloremergenți(IDEA)pentruacreavariabileledependente(rezultan‐tele)caredefinesctranzițiadesucceslamaturitate,acesteafiind:succesuleducațional,

148

bunăstareapsihologică,evitareacomportamentelorderiscsisănătatea.Cumaufostma‐surateacestevariabileprezentampelargınanalizadescriptiva.

Incategoriaevenimentelornegativedeviațăaminclusaceleevenimenteasupraca‐roratanarulnuarenicioinfluenta,dintreacesteamintimîmbolnăvireasaudecesulînfamilie,asistarealascenedeviolență,pierderealocuinței,încarcerareaunuimembrualfamilie,s.a.Inelaborareaceleide‐adouaipotezeamavutınvedereconceptialuiElder(1998);MortimersiShanahan(2002)siteoriaperspectiveicursuluivietii.

Factoriiexcluziuniisocialelacarene‐amuitatsuntdeprivareamateriala,saraciafa‐miliala,intensitateascazutaamuncii(conformEurostat39),iarpentruaaveaoimaginemaifidela,riguroasaaexcluziuniisocialeamluatınconsideraresiniveluldeeducatiealparintilorsiperceptiaasuprapropriuluistatutalfamiliei.Modelulexplicativaltran‐zitiilordesuccespoatefiımbunatatitprinadaugareaunorfactoricaretindeevenimen‐teledeviata.

Ipotezele de cercetare 

Operationalizandfactoriidemografici,familiali,sociali sipsihologiciurmariti,amfor‐mulaturmatoareledouaipotezeıntermeniderelatiiıntrevariabile.Avandlabazacon‐ceptialuiSchoonsiSilbereisen(2009)dupacareexperientatranzitieidepindedere‐surseleeconomice,oportunitatilesiconstrangerilecontextuluifamilialsialuiLentetal.(1999)ampresupuscaformareascopurilorsiactiuniletinerilorsuntmodelatedeinfluentelecontextualesocialeprecumobstacoleledatorateexcluziuniisociale,respec‐tivsuportulsocial.Astfelamformulatipotezele:

Ipoteza1.Excluziuneasocialainfluenteazanegativsuccesuleducational,operationali‐zatprinfinalizareacusuccesaliceului,reusitalaBAC,continuareastudiilor,rezul‐tatebunelaınvatatura,evitareacomportamentelorderisc,bunastareapsihologica,perceptiasanatatiisiangajareaınmunca.

Ipoteza2.Evenimentelenegativedeviata,exprimateprinvariabileprecumevenimentedinviatapersonalasifamiliala(ımbolnavireagravaaunuimembrualfamiliei,ınra‐utatireastatutuluifinanciaralparintilor,moarteaunuimembruafamilieis.a)repre‐zintapiediciıncaleatranzitieidesuccesatinerilorsprematuritate.

Strategiaanalizei.Inprimapartevomprezentaanalizeledescriptive,urmandcaınadouapartesatrecemlaanalizainferentialapebazamodelelorderegresie.Pentruınceputdescriemcumammasurattranzitiiledesucces,descriindvariabileledepen‐dente: succesul educațional, bunăstarea psihologică, evitarea angajării în comporta‐mentederisc,percepția stăriidesănătate șiangajarea înmuncă,urmandcaapoi sadescriemvariabileledecontrolcaınfinalsadescriemfactoriisauindicatoriiexcluziu‐niisociale.Princomparatieamanalizatceeaces‐aıntamplatconcretdupadoianidelaabsolvirealiceuluicuacestitineri,caroralecerusemın2012raspunsurilaıntreba‐rileprivindreusitalorscolarasiceeaceintentionausafacadupaabsolvirealiceului.Descriemfactoriicauzalicarepotexplicasuccesultranzitiei(finalizarealiceuluiprinexamenuldeBACsicontinuareastudiilordupafinalizarealiceuluiprinurmareacursu‐rilordespecializare,auneiscolipost‐licealesauıntr‐oformadeınvatamantsuperior

39 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics‐explained/index.php/People_at_risk_of_po‐

verty_or_social_exclusion,accesatla13.08.2015

149

si/sauangajareaınmunca)prinfactoriidemografici(genul,mediulurban/rural),fac‐toriiaiexcluziuniisociale(deprivaremateriala,saraciefinanciara,intensitatescazutaamunciiıngospodariesiniveluldeeducatiealparintilor),darsiincidentaevenimen‐telornegativedeviataasupratranzitieidesucces.

Analizadescriptivă.Pentruaformafactoriicompoziticaredefinescsuccesultranzițieisprematuritate am selectat din chestionar urmatoarele caracteristici: factorul succeseducational40,evitareacomportamentelorderisc,bunastareapsihologica,perceptiasa‐natatiisiangajareaınmunca.Analizeledescriptivesuntprezentateıntabeleledemaijos.

Tabelul4.8:Absolvirealiceuluiınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu.

1.Gen2.Mediu derezidență

3.Deprivarematerială

4.Profilulliceului

Total1 Total2 Total3 Total4M F R U NU DA TEO** TEH VOC

NUamabsolvit*liceul 54,51,9

45,51,1

45,51,7

54,51,3

651,1

353

45,51,1

45,52

9,12,3

22 22 20 22

Amabsolvitliceul 40,898,1

59,298,9

3898,3

6298,7

83,698,9

16,497

61,998,9

32,598

5,697,7

1487 1487 1400 1487

Total 618 891 575 922 1184 236 930 493 86 1509 1509 1420 1509

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).**TEO,TEHsiVOCsuntprescurtariledelaprofilulliceelor:teoretic,tehnologicsivocational.

40 Factorulsucceseducaționalamselectaturmatoareleıntrebari:Safiterminateducatia–finali‐

zarealiceuluimasuratprinıntrebareaC1.Aiabsolvitliceul?Raspunsulposibillaaceastaıntre‐barefiindda(cod1)sinu(cod2).Aceastavariabilaafostrecodataastfelıncatsaaibacodul1(da)si0(nu);ReusitalaexamenuldeBACmasuratprinıntrebareaC3.CareafostrezultatultăulaexamenuldeBAC?Intrebareaavandcaraspunsuriposibileamluatexamenulcumedia...(cod1)sinuamluatexamenul(cod2).Aceastavariabilaafostrecodataastfelıncatfievariabiladummy(cu2raspunsuri)amluatBAC‐ul(cod1)sinuamluatBAC‐ul(cod2);Saficontinuatpregatireapost‐liceumasuratprin ıntrebareaC4. Îțicontinuieducația? ıntrebareaavandcaraspunsuriposibile:Nu(cod1),Da(cod2)urmez/amurmatstudiipost‐licealesida,suntstu‐dentlauniversitate(cod3).Aceastavariabilaafostrecodataastfelıncatsaaibacodul1si0,continuaeducatia(cod1)siNUcontinuaeducatia(cod0);Safieınscrislaınvatamantulsu‐perior,aceastavariabilaafostrecodatadinıntrebareaC4.Îțicontinuieducația?Raspunsurile1si2devenind0=nucontinuaeducatiadupafinalizarealiceuluisicodul3alıntrebariiinitialedevenind1=continuaeducatialauniversitate.

Saaibarezultatebunelaınvatatura,masurataprinıntrebareaC12.Încomparațiecucolegiităidean,mediiletaledinultimulsemestrusunt?raspunsurileposibilelaaceastaıntrebaresunt:1=multmaibunedecatalecelormaimulticolegi,2=maibunedecatalecelormaimultico‐legi,3=lafelcaalecelormaimulticolegi,4=maislabedecatalecelormaimulticolegi,5=multmaislabedecatalecelormaimulti.Intrebareaafostrecodataastfelıncatcodurile1si2audevenitcodul1=rezultatemaibune/multmaibunedecatalecelormaimulticolegi, iarcodurile3,4si5audevenitcodul0=rezultatelafel/saumaislabe;Savreasacontinuescoala,sanurenuntelastudiu,masurataprinıntrebareaC16.Cecrezicăveifaceînurmătorulanuni‐versitar/școlar? (bifeazace tisepotriveste),avandurmatoareleraspunsuriposibile:1=voicontinualaspecializarealacaresuntınscris/a;2=Mavoiınscriesilaoaltaspecializare,darvoicontinuasispecializareacurenta;3=voirenuntalaspecializareacurentasimavoiınscrieınanulIlaunaltprofil;4=voi„ıngheta”anul(voifaceıntreruperedestudii);5=voirenuntalastudiidefinitiv.Aceastavariabilaafostrecodataastfel,codurile1,2si3audevenitcodul1=voicontinuascoala,iarcodurile4si5audevenitcodul0=voirenuntalastudii.

150

Tabelul4.9:PromovareaBAC‐uluiınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu

1.Gen

2. Mediuderezidență

3. Deprivarematerială

4. Profilulliceului Total

1Total2

Total3

Total4M F R U NU DA TEO TEH VOC

AmluatBAC‐ul* 38,786,1

61,394

35,187

64,993

85,393,5

14,781,9

66,795,6

27,881,4

5,588,5 1262 1262 1205 1262

NUamluatBAC‐ul 61,713,9

38,36

51,613

48,47

64,56,5

35,518,1

30,54,4

62,518,6

711,5 128 128 110 128

Total 568 822 509 881 1099 216 881 431 78 1390 1390 1315 1390

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).

Tabelul4.10:Continuareastudiilorınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu

1.Gen

2. Mediuderezidență

3. Deprivarematerială

4. Profilulliceului Total

1Total2

Total3

Total4M F R U NU DA TEO TEH VOC

Da,urmeazastudii* 36,873,9

63,288,4

34,274

65,887,6

86,186,3

13,970,1

67,890,7

26,967,8

5,376,7 1238 1238 1182 1238

NUurmeazastudii 6126,1

3911,6

56,426

43,612,4

69,713,7

30,329,9

32,69,3

59,832,2

7,623,3 264 264 231 264

Total 616 886 573 929 1179 234 925 491 86 1502 1502 1413 1502

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).

Tabelul4.11:Rezultatescolareınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu

1.Gen

2. Mediu derezidență

3. Deprivarematerială

4. Profilulliceului Total

1Total2

Total3

Total4M F R U NU DA TEO TEH VOC

Rezultatescolarelafel/mai slabedecatalecelormaimulticolegi*

4965

5146,9

40,758,1

59,352

81,551,9

18,559,3

5447,6

39,565,7

6,561,6 820 820 755 820

Rezultatescolaremaibune/mult maibunedecatalecelormaimulticolegi

31,335

68,753,1

3541,9

6548

85,648,1

14,440,7

70,752,4

24,534,3

4,838,4 689 689 665 689

Total 618 891 334 486 1184 236 930 493 86 1509 1509 1420 1509

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).

Tabelul4.12:Dorintadecontinuareastudiilorınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala,profilliceu

1.Gen

2. Mediu derezidență

3. Deprivarematerială

4. Profilulliceului Total

1Total2

Total3

Total4M F R U NU DA TEO TEH VOC

NUdoresccontinuareastudiilor*

58,828

41,213,6

54,127,7

45,914,5

71,215,6

28,831,8

36,711,6

56,533,7

6,823,3

294

294

260 294

151

Doresccontinuareastudiilor

36,672

63,486,4

34,272,3

65,885,5

86,184,4

13,968,2

67,788,4

26,966,3

5,476,7

1215 1215 1160 1215

Total 618 891 575 934 1184 236 930 493 86 1509 1509 1420 1509

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).

Adouavariabiladependentaceareinfluentaasuprarezultantelordesuccesasupramaturitatiiestefactorulbunăstarepsihologică(psychologicalwellbeing),unfactorcom‐pozitcalculatprinmediaurmatorilorindicatori:stimadesine41(scormare),percepțiafericirii42(scormare),anxietate43(scormic)sidepresie44(scormic).Larandullorfiecaredintreacestifactoriaufostcompusidinmaimultiitemi.41 IntrebareacaremasoarafactorulstimadesineesteE4:Catdebinetedescriuurmatoarelepro‐

pozitii?Scalaitemilorestedela1la3,masurandnivelulıncareitemulestecaracteristicres‐pondentului:deloc(cod1),puțin(cod2),mult(cod3).Inlocsaanalizamseparatacesticinciitemi,optiuneaestedeafaceanalizeasuprauneivariabilenoucreateprincombinareaacestoritemi(ınsumareacodurilorraspunsurilorsiımpartirealorlanumarulderaspunsurivalide)generandunscoralstimeidesinedinintervalul[1,3].Amdeciscalcululscoruluipentrutotisubiectiicucelputin3raspunsurivalidelaacestgrupdeitemiE4.Infinals‐atrecutlastan‐dardizareascaleipeintervaluldela0la100.Cucatscorulestemaimarecuatatstimadesineestemaimare.CoeficientulAlphaCronbach=0,815ceeacearataunnivelridicatdeconsis‐tentaaindexului.

42 Scalaitemilorcaremasoarapercepțiafericiriiestedela1la7,masurandnivelulıncareite‐mulestecaracteristicrespondentului,cutrepte(coduri)din1ın1delanumăcaracterizează(cod1),pânălamăcaracterizeazămult(cod7).Inlocsaanalizamseparatacestipatruitemi,optiuneaestedeafaceanalizeasuprauneivariabilenoucreateprincombinareaacestoritemi(ınsumareacodurilorraspunsurilorsiımpartirealorlanumarulderaspunsurivalide)gene‐randunscoralpercepțieifericiriidinintervalul[1,7].Amdeciscalcululscoruluipentrutotisubiectiicucelputin3raspunsurivalidelaacestgrupdeitemiE6.Infinals‐atrecutlastan‐dardizareascaleipe intervalulde la0 la100.Cucatscorulestemaimarecuatatperceptiafericiriiestemaimare.CoeficientulAlphaCronbach=0,688ceeacearataunnivelacceptabildeconsistentaaindexului(ofidelitateridicata).

43 Scalaitemilorpentruanxietateestedela1la4,masurandnivelulıncareitemulestecaracte‐risticrespondentuluicutrepte(coduri)din1ın1,delaabsolutdeloc(cod1),câtevazile(cod2),maimultdejumătatedinzile(cod3),(cod4).Inlocsaanalizamseparatacestisapteitemi,optiuneaestedeafaceanalizeasuprauneivariabilenoucreateprincombinareaacestoritemi(ınsumareacodurilorraspunsurilorsiımpartirealorlanumarulderaspunsurivalide)gene‐randunscoralanxietățiidinintervalul[1,4].Amdeciscalcululscoruluipentrutotisubiectiicucelputin4raspunsurivalidelaacestgrupdeitemiE7.Infinals‐atrecutlastandardizareascaleipeintervaluldela0la100.Cucatscorulestemaimarecuatatnivelulanxietatiiestemaimare.CoeficientulAlphaCronbach=0,887ceeacearataunnivelridicatdeconsistentaainde‐xului(ofidelitateridicata).

44 Scalaitemilorpentrudepresieestedela1la4,masurandnivelulıncareitemulestecaracte‐risticrespondentului:deloc(cod1),puțin(cod2),mult(cod3),foartemult(cod4).Inlocsaanalizamseparatacestinouaitemi,optiuneaestedeafaceanalizeasuprauneivariabilenoucreateprincombinareaacestoritemi(ınsumareacodurilorraspunsurilorsiımpartirealorlanumarulderaspunsurivalide)generandunscoraldepresieidinintervalul[1,4].Amdeciscalcululscoruluipentrutotisubiectiicucelputin5raspunsurivalidelaacestgrupdeitemiE3.Infinals‐atrecutlastandardizareascaleipeintervaluldela0la100.CoeficientulAlphaCron‐bach=0,811ceeacearataunnivelridicatdeconsistentaaindexului.

152

IntrebareacaremasoarafactorulstimadesineesteE4:Catdebinetedescriuurma‐toarelepropozitii?cuurmatoarelevariantederaspuns:

Tabelul4.13:Stimadesine

Deloc Puțin Mult

a. Masimtbineasacumsunt; 4,3* 33,6 62,1

b. Imiplacedemineasacumsunt; 4,2 36,6 59,2

c. Suntcapabil/asafaclucrurilelafeldebinecaceimaimultioameni;

1,5 20,1 78,4

d. Ammultecalitati; 2,3 30,1 67,6

e. Amıncredereınmine. 3,8 28,5 67,6

*cifreleexprimaprocente

IntrebareacaremasoaraanxietateaesteE7:Inultimele2saptamani,catdedesaifostderanjat/adeurmatoareleprobleme:

Tabelul4.14:Anxietate

Absolutdeloc

Câtevazile

Maimultdejumătatedinzile

Aproapeînfiecarezi

a. M‐amsimtitnervos/nervoasa; 20,3* 61,2 11,9 6,7

b. N‐ampututsa‐mioprescsausa‐micontrolezıngrijorarile;

44,8 38,9 10,9 5,4

c. M‐amıngrijoratpreamultlegatdeunelelucruri;

28 44,4 18,6 9,1

d. Mi‐afostgreusamarelaxez; 37 42,1 14,6 6,2

e. Amfostatatdenelinistit/a,ıncatnuputeamstapeloc;

63,1 25,9 7,5 3,5

f. Maenervamusorsaudeveneamiritabil/a;

38,1 39,8 14,1 7,9

g. Mi‐erateama,casicumcevarauurmasaseıntample.

59,5 26,9 8,1 5,5

*cifreleexprimaprocente

IntrebareacaremasoarafactoruldepresieesteE3cu9itemi:Inultimeledouasapta‐mani,catdedesaifostderanjat/adeurmatoareleprobleme:

Tabelul4.15:Depresia

Deloc Puțin Mult Foartemult

a. Mi‐ampierdutinteresulfatadealtii; 46,6* 38,6 10,7 4,1

b. Numaipotsamahotarasclanimic; 54,8 33,3 9,2 2,7

c. Matrezesccumulteoremaidevremedecatobisnuiamsinupotadormidinnou;

67,6 21,7 7,7 2,9

d. Suntpreaobosit/asamaifacceva; 34,3 43,2 16,9 5,6

e. Mapreocupaatatdemultproblemelecorporale,ıncatnumapotgandilaaltceva;

68,8 26 4,1 1

f. Nusuntınstaresadesfasorniciunfeldemunca; 81,2 15,9 2,3 0,7

153

Deloc Puțin Mult Foartemult

g. Vadcaviitorulestefarasperantasicasituatiameanusevaschimba;

73,9 18,9 5,1 2,1

h. Suntnemultumit/acutoatesisuntnepasator/nepasatoare;

69,7 22,9 5,8 1,6

i. Maınvinovatescmereu. 57,4 30,8 8,3 3,4

*cifreleexprimaprocente

Atreiavariabiladependentasieaorezultantaauneitranzitiidesucceslamaturitateamdenumit‐osănătatesisereferalapercepereaproprieisanatati.Intrebareacarema‐soara aceasta variabila conform criteriilor OrganizatieiMondiale a Sanatatii (WHO)este:E1.Cumți‐aidescriestareatadesănătate?cuvariantelederaspunsproastă,ammulteprobleme(cod1),amcevaprobleme,darnugrave(cod2),bună(cod3),foartebună(cod4),excelentă(cod5).

Tabelul4.16:Stareadesanatateınfunctiedegen,rezidenta,deprivaremateriala

1.Gen 2.Mediuderezidență 3.Deprivarematerială

Total1 Total2 Total3M F R U NU DA

Proasta,ammulteprobleme*

301

701,6

501,8

501,1

73,71,2

26,32,2

20 20 19

Amcevaprobleme,darnugrave

30,314,2

69,722,7

35,618

64,420

78,218,3

21,825,5

284 284 271

Buna 33,626,5

66,436,2

42,436

57,629,9

81,831,4

18,235,1

476 476 446

Foartebuna 43,235,4

56,832,2

37,232,8

62,833,9

85,534,5

14,529,4

495 495 468

Excelenta 6822,8

327,4

31,511,4

68,515,2

90,414,6

9,67,8

230 203 188

Total 604 874 561 917 1161 231 1478 1478 1392

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruI‐a,aIIi‐a,aV‐a,aVII‐asiaIX‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare).AII‐a,aIV‐a,aVI‐asiaVII‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare).

Apatravariabiladependentaesteangajareaînmuncă,fiindunuldintrerezultanteledesuccesaltranzitieitinerilorsprematuritatesiafostcompusadindoiitemi45.

45 D0.2.Pânăacumaiavutunlocdemuncă?luandınconsiderarevariantelederaspunsaferente

codului1si2„amșiacumunlocdemuncă”si„amavutunlocdemuncă,darnuamînprezent”.Variantaderaspuns„nuamavutpânăacumniciunlocdemuncă”(cod3)amtransformat‐oıncodul0,iarprimeledouavariantele‐amtransformatıncodul1ınsemnandcatânărullucreazășiacestfaptîiasigură,celpuținparțialindependențafinanciară,ceiceseıncadrauınaceastacategoriefiindtineriicareneintereseazapenoi.AdouaıntrebarecareaintratıncomponentavariabileiindependentemuncăesteB9.Cumîțiacopericheltuielileînprezent?recodandvari‐antelederaspuns3„înmarepartemileacopăreu”sivarianta„întotalitatemileacopăreu”sitransformandu‐ledincodul4ıncodul1ınsemnandcatânărullucreazășiacestfaptîiasigură,celpuținparțialindependențafinanciară,iarvariantelederaspuns1,2,5si6le‐amtransformatıncodul0,ceiceseıncadreazaıncategoria1fiindtineriicareneintereseaza.

154

Tabelul4.17:Experientaınmuncaınfunctiedegen,mediulliceului,deprivarematerialasiprofilliceu

1.Gen

2.Mediuderezidență

3.Deprivarematerială

4.Profilulliceului Total

1Total2

Total3

Total4M F R U NU DA TEO TEH VOC

FARAexperientaınmunca*

3643,9

6454,1

35,546,4

64,552

86,852

13,239,8

7258,3

23,836,3

4,237,2 753 753 710 753

CUexperientaınmunca

45,956,1

54,145,9

40,753,6

59,348

8048

2060,2

51,341,7

41,563,7

7,162,8 756 756 710 756

Total 618 891 575 934 1184 236 930 493 86 1509 1509 1420 1509

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,deprivare,profilliceu).

Pentruaneformaoimagineacinesunttineriicareausaunuoexperientaınmunca,prinintermediulanalizeidecrosstabulareampusınrelatieexperientasaunuınmuncaınfunctiedemaimultevariabile:rezultatuldelaexamenuldeBacalaureat(cuBAC/faraBAC), continuarea studiilor dupa absolvirea liceului (scoala postliceala, profesionalasaustudiisuperioare),genulsimediulliceuluiabsolvit(urban,rural).

Tabelul4.18:ExperientaınmuncaınfunctiedereusitalaBAC

FĂRĂ experiență în muncă Cu experiențăînmuncă

AmluatBAC‐ul*NUamluatBAC‐ul

53,524,2

46,575,8

Total 706 684

*cifreleexprimaprocente,totalulnumerebrute

Acinceavariabiladependentaconsideratasieaunadintrerezultanteledesuccesaletranzitieisprematuritatesereferalaevitareacomportamentelorderiscdinparteati‐nerilor46.46 Evitareacomportamentelorderisc(riskavoid).Acestfactorestecompusdinınsumareaurma‐

toriloritemi(ıntrebaridinchestionarulvaluluiIIdecercetare):delaıntrebareaE10.Înulti‐mele12luniauavutlocînviațataurmătoareleevenimente?amselectatdinlistaevenimente‐lor:nastere(eusaupartenera);aipicatunexamenimportant;sarcina(eusaupartenera);dinıntrebareaE14.Fumezi?cuvariantelederaspuns:nuamfumatniciodată(cod1),amfumatmaidemult,darm‐amlăsat(cod2),fumezșiacum(cod3).Intrebareaafostrecodataındouavari‐antederaspuns,codul1si2fiindrecodataastfelıncodul0(nufumez)sicodul3afostrecodatıncodul1(fumez);ıntrebareaE12.Aifostvreodatăînstareavansatădeebrietate?cu4raspun‐suriposibile:niciodată(codul1),decâtevaori(codul2),demulteori(codul3),defoartemulteori(codul4).Aceastaıntrebarefiindcodataındouavariantederaspuns,niciodată(codul0)sida,amfostînstareavansatădeebrietate(codul1);ıntrebareaE13.Aiconsumatsauaiîncercatvreodatăundrog ilegal(chiar șietnobotanice)?Cuvariantelederaspunsnu (codul1) sida(codul2)fiindrecodataınvariantederaspunsbinare(dummy)adicanu(codul0)sida(codul1);deasemeneadinıntrebareaE10.Înultimele12luniauavutlocînviațataurmătoareleeve‐nimente?S‐auutilizaturmatorii itemidin listaevenimentelor:amavutproblemecupolitia,legea;aiıncercatsatesinucizi;avort(eusaupartenera).

155

Fiecaredinaceste5variabiledependenteaufostpuseınrelatiecualtifactorisauvariabileexplicativepecarele‐amclasificatınmaimultecategorii,astfel:1.variabilecaretindecaracteristicidemografice(genul,mediulderezidenta),2.variabilecaretindeexcluziuneasociala(conformdefinitieiEUROSTAT),sereferalacaracteristicialefa‐milieipentruaıntelegeimpactulcontextuluifamilialsialresurselorindirecte,alvalori‐lorsistiluluideviataprezentınfamilie(deprivareamateriala,saraciafinanciara,inten‐sitatescazutaamuncii,perceptiastatutuluifamiliei),3.variabilecaretindecontextulsocial(evenimentenegativedeviata‐separarea/divortulsaumoarteaparintilor,pre‐zenta fratilor/surorilormaimari);4.variabilecareserefera lagrupuldeprieteni, lascoalasicomunitate(dinT0A.Scoala,B.Comunitate,C.Prieteni,D.Familie,E.Sexuali‐tate,F.Sanatate,H.Consumdealcool,droguri,tutun,H.Munca/muncavoluntara).

Descriemmaijosvariabileleexplicative(independente):

• Deprivareamaterială(lipsamaterialăseveră)sauratadesărăcie47esteunfactor/in‐dicatorutilizatdeEUROSTAT(2015)pentruamasuranumaruldepersoanealeca‐rorconditiidetraisuntgravafectatedelipsaresurselor.Ratalipsurilormaterialeseverereprezintaproportiapersoanelorcaretraiescıngospodariisicarenuısipotpermitecelputin4dinurmatoarele9resurse:

1. platarateilachirie,alcredituluiipotecarsaualdiverselorcumparaturifacutepecreditsaulaalteımprumuturi;

2. plecareınconcediucelputinosaptamanapean;

3. consumdecarne,puisaupeste,sauechivalentulvegetarianodataladouazile;

4. cheltuielifinanciareneasteptate;

5. telefonmobil(inclusivceldeserviciu)sisautelefonfix;

47 Pentrufactoruldeprivarematerială,amcalculatomedieascorurilordatederespondentiiın

primulvaldecercetarelaacesti9itemi(cumentiuneacaınlocdefactorulpatrumentionatdeceide laEUROSTATpentru ca ın chestionarulnostru acest factor a fost omisdin greseala,acestaa fost ınlocuitcu itemiidinchestionarulprimuluivalalcercetarii:plata facturilor lalumina,apa,gaze,telefon,internet,TV,cablu.Deasemeneatrebuiementionatfaptulcaınches‐tionarulnostruconsumuldecarne,puisaupesteeramentionatcafiindnecesarınfiecarezisinuodataladouazile,asacumılmentioneazaceidelaEUROSTAT);delaıntrebareaI13(dinprimulchestionar):Înultimele12luniațiîntârziatcuplățile,adicăațifostînincapacitateadeafacevreunadintreurmătoareleplățipânălatermenuldescadențăalfacturii?cuvariantelederaspuns1=da,2=nu,3=nustiu,(varianta3amdeclarat‐omissingsiampastratdoarceledouavariantederaspuns)amutilizatitemul:Facturilelalumina,apa,gaze,telefon,internet,TV,cablusiitemiirecodatiıntr‐unsinguritem:RatelelacreditulipotecarsiRateleladiversecumparaturifacutepecreditsaulaalteımprumuturi;delaıntrebareaI12(dinprimulchesti‐onar):Existăunelelucruripecaremulțioameninușilepotpermite,chiardacășile‐ardori.Îngospodăriatav‐ațiputeapermiteacestelucruri,dacățile‐aidori?amutilizatitemulCăldurăsuficientăîncasă,itemulPlecareînconcediucelpuținosăptămânăpeansiitemulConsumuldecarne,puisaupeșteînfiecarezi(silaacestiitemirespondentiiputandraspundecuvariante1=da si2=nu);Dela ıntrebareaI14.Aveți îngospodărie înstarede funcționare...?amalesurmariiitemiautoturism,unaltitemtelevizorLED,LCD,plasmădemaridimensiuni,itemulte‐lefonmobil(inclusivdelafirmă)și/sautelefonfixsiitemulmașinădespălatneautomatăși/saumașinădespălatautomată.

156

6. televizor,LED,LCD,plasmademaridimensiuni;

7. masinadespalatneautomata/automata;

8. autoturism;

9. caldurasuficientaıncasa.

Tabelul4.19:Tineriideprivatimaterialınfunctiedegen,rezidenta,reusitaBACsicontinuareastudiilor

1.Gen

2.Mediuderezidență

3.ReușitălaBAC

4.ContinuareaStudiilor Total

1Total2

Total3

Total4M F R U DA NU NU DA

NUeınsituatiededeprivaremateriala*

41,185

58,982,3

36,379,3

63,785,9

93,585,3

6,564,5

13,769,7

86,386,1

1184 1184 1099 1179

DA,eınsituatiededeprivaremateriala

36,415

63,617,7

47,520,7

52,514,1

81,914,7

18,135,5

29,930,3

70,113,9

236 236 216 234

Total 573 847 542 878 1205 110 231 1182 1420 1420 1315 1413

*cifreleexprimaprocente,cuexceptiatotalurilor,undesuntnumerebrute.PentruprimasiaIII‐alinieprocenteleseadunapelinie,pentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,reusitalaBAC,continuareastudiilor).AdouasiaIV‐alinieprocenteleseadunapecoloanapentrufiecarecriteriuınparte(gen,rezidenta,reusitalaBAC,continuareastudiilor).

• Sărăcie financiară (financialpoverty).Estedefinita ca fiindconsideratade la450RON,catestepragulsaracieirelative48.

• Intensitatescăzutăamuncii(lowworkintensity):intensitateamunciiesteraportuldintrenumarulde luni ıncaremembriiuneigospodarii ınvarstademunca(per‐soaneıntre18–59deani,cuexceptiacopiiloraflatiınıntretinerecuvarstaıntre18–24deani)aulucratsiauobtinutunvenitıntimpulanuluidereferintasinumarultotaldelunipecareteoreticle‐aulucratdecatreaceeasimembriiaicasei.Pentrupersoanele care au lucrat part‐time, numarul de lunimuncite cu norma ıntreagaechivalenteesteestimatpebazanumaruluideorelucratedeobiceilamomentulin‐terviului.Persoanelecaretraiescıngospodariicuointensitatedelucrufoartesca‐zutasuntdefiniticaoamenidetoatevarstele(0–59)caretraiesc ıngospodarii ıncaremembriiınvarstademuncaaulucratmaiputinde20%dinpotentialultotalalacestoraıncursulcelor12lunianterioare49.

48 Variabilaluataınconsiderareprincareammasuratsaraciafinanciaraesteıntrebareadinpri‐

mulvalalstudiuluiI8.Ne‐aiputeaindicaıncaredincategoriiledemaijossesitueazavenitulrealizatıngospodariataınlunamartie‐aprilie2012?cuvariantelederaspunsmaxim500RON(cod1), ıntre501–1000RON(cod2), ıntre1001–1500RON(cod3), ıntre1500–2000RON(cod4),ıntre2001–3000RON(cod5),ıntre3001–5000RON(cod6),ıntre5001–10000RON(cod7),peste10000RON(cod8).Amrecodatvariabilaınvariabiladummycuvariantele0si1(sarac).

49 Variabilaestereflectata ınchestionaruldinprimulvalalstudiului la J8.Careeste înprezentstatutulocupaționalalpărințilortăi?cuvariantesimilareatatpentrumamacatsipentrutatadelaangajatlastat(cod1),angajatlaprivat(cod2),ıntreprinzatorparticular(cod3),agricul‐torindividual(cod3),munciocazionale(cod5),casnic(cod6),somerınregistrat(cod7),pen‐sionardeboala(cod8),pensionardevarsta(cod9)sinustiu(cod10).

157

• Percepțiasubiectivăasuprastatutuluifamiliei50

• Educațiapărinților51

• Chestionarulacuprinsolistăcu26deevenimentedeviață(ıntrebareaE10.Înulti‐mele12luniauavutlocînviațataurmătoareleevenimente?52dinchestionarulvaluluiIIalcercetarii)pecarele‐amsupusevaluariideafiavutlocınultimele12luniınviatafiecaruiadintretineriiparticipantiınstudiullongitudinal.Pentruanalizelederegresieliniaresilogisticeamımpartitaceastalistaaevenimentelorındouacatego‐riiınfunctiederolulactivsaupasivaltanarului(adicaıntimpceuneleevenimentepotavealocdatoritacontrolului,actiuniivenitedinparteatanaruluialtelepotavealocfaraoinfluentasaucontroldinparteatanarului).Fiecarerespondentaveaposi‐bilitateasabifezedacaevenimentulaavutlocınviatasa.Redammaijoslistaeveni‐mentelorınfunctiedeceledouacategorii:

Evenimentepasive(tanarulnuareunrolactivınceeaceprivesteexistentaeveni‐mentuluiınviatasa):ımbolnavireagravaaunuimembrualfamiliei;

• problemecupolitia;

• moarteaunuimembrualfamiliei;

• somajulparintilor;

• furtulbunurilorpersonale;

• unmembrualfamilieiaconsumatexcesivalcool,drogurisaumedicamente;

• aiavutoaccidentaregravasauboalagrava;

• orudaapropiataaajunsınınchisoare(parinti,fratisausurori);

• airamasfaralocuinta;

• aifostdespartit/adefamilie;

• ınrautatireastatutuluifinanciaralparintilor;

• aifostjefuitsubamenintareafortei;

50 ammasurat‐oprinıntrebareadinchestionarulvaluluiIIdecercetare,aceastafiindB2.Înoricesocietateuniioameniseconsiderăbogați,alțiiseconsiderăsăraci.Undesituezifamiliatapeoscalădela1la10,1=foartesăracăși10=foartebogată?Amcalculatomedieastfelcacucatscorulestemaimiccuatattanarulareopercepereafamilieicafiindsaraca,iarcucatscorulemaimarecuatattanarulareopercepereafamilieicafiindbogata.

51 ıntrebareacaremasoaraeducatiaparintiloresteJ7.Careesteultimașcoalăabsolvităapărinți‐lortăi?cuvariantelederaspunssimilarepentrutata simama:fara scoalaabsolvita(cod1),scoalaprimara(cod1–4clase)(cod2),gimnaziu(5–8clase)(cod3),treaptaI‐adeliceu(10clase)(cod4),scoalaprofesionala(cod5),liceu(12–13clase)(cod6),scoalademaistri(cod7),scoalapostliceala(cod8),universitate(cod9),studiipostuniversitare(cod10),sinustiu(cod11).Intrebareaafostrecodataıntr‐ovariabilacutreivariantederaspuns:educatiesca‐zuta,mediesisuperioara.

52 Amcompusdouavariabile,denumiteeven_pasivsieven_activprinınsumareacoduriloreve‐nimentelorcarecompunacestedouavariabile.

158

• aiasistatlascenedeviolentagrava;

• calamitatinaturaleceti‐aupusınpericolviata.

Evenimenteactive(tanarulareunrolactivınceeaceprivesteexistentaevenimentu‐luiınviatasa):despartireadeiubit/a;

• ceartaserioasacuun/oprieten/a;

• amavutproblemecupolitia,legea;

• nastere(eusaupartenera);

• aipicatunexamenimportant;

• sarcina(eusaupartenera);

• aiıncercatsatesinucizi;

• avort(eusaupartenera).

Tabelul4.20:Frecventatinerilorpentrucareaavutloc,ınultimele12luni,fiecareevenimentnotatınprimacoloana

E10.Înultimele12 luni au avut loc în viața taurmătoareleevenimente:

Aavutloc* N

Despartireadeiubit/a 30,4 458Ceartaserioasacuun/o prieten/a 27,5 415Problemecuparintii 25,5 385Aipicatunexamen important 22,2 335Imbolnavireagrava a unui membru al familiei 19,4 292Imbunatatireastatutului financiar al parintilor 18,3 276Inrautatireastatutului financiar al parintilor 17,3 261Moarteaunuimembru al familiei 13,3 201Unmembrualfamiliei a consumat excesiv alcool, droguri sau medicamente 7,3 110Somajulparintilor 6,6 99Aifostdespartit/a de familie 6,1 92Furtulbunurilorpersonale 5,4 82Casatoriaunuifrate/unei surori de care esti apropiat/a sufleteste 5 75Moarteaunuiprieten apropiat 4 61Aiasistatlascenede violenta grava 3,9 59Aiavutoaccidentare grava sau boala grava 3,3 50Amavutprobleme cu politia, legea 2,6 39Aparitiaunuinoumembru al familiei (frate/sora) 1,3 19Aiincercatsatesinucizi 1,3 19Calamitatinaturale ce ti‐aupus ın pericol viata 1,1 17Airamasfaralocuinta 0,9 14Orudaapropiataa ajuns ın ınchisoare (parinti, frati,surori) 0,9 14Sarcina(eusaupartenera) 0,7 11Nastere(eusaupartenera) 0,7 10Aifostjefuitsubamenintarea fortei 0,4 6Avort(eusaupartenera) 0,5 8

*cifreleexprimaprocente

159

Tabelul4.21:Mediasiabatereastandardpentruvariabileledinmodelelederegresie

N MediaAbatereastandard

Gen0=baiat,1=fata) 1509 .59 .492

Mediuderezidenta (1 =urban, 0 =rural) 1509 .62 .486

Deprivaremateriala (1 =da, 0 =nu) 1420 .17 .372

Saraciafinanciara 1509 .22 .415

Intensitateamuncii 1509 .05 .208

Perceptiastatutului familiei (0 =sarac pına la 10 =bogat) 1421 5,88 1,375

Educatiaparintilor (educatie medie) 1509 .56 .496

Educatiaparintilor (educatia superioara) 1509 .30 .460

Evenimentepasive, nu rol activ 1509 1,11 1,401

Depresia(e3ind) 1473 82,82 15,22

Stimadesine(e4ind) 1462 81,87 20,38

Satisfactiacuviata (e5ind) 1472 64,05 21,30

Perceptiafericirii (e6ind) 1466 68,20 18,92

Anxietatea(e7ind) 1468 72,22 21,84

Optimismul(e8ind) 1457 57,71 14,03

Rezilienta(e9ind) 1454 62,63 17,99

4.7.4.  Rezultatele obținute în urma CERCETĂRII IV 

Inprimapartevomprezentaprofilultinerilorcarecompunceledouavalurialestudiu‐luilongitudinal,apoiprezentamsuccintdatedescriptiveprivindtraseuleducationalaltinerilorsiaspectealeprimeilorexperienteınmunca,urmandcaınparteaadoua,pebazaunoranalizederegresieliniarasilogistica,saobservamfactoriicareinfluenteazarezultanteleuneitranzitiidesucceslamaturitateprecumsidebutulınmuncaaltineri‐lor.Pentruınceputprezentamdatelesocio‐demograficealecelordouavalurialestudi‐uluicuscopuldeaaveaopriviredeansambluasupratinerilor,Tabelul4.22sintetizandprofilulparticipantilorlastudiucomparativınambelevalurialecercetariiınfunctiedegen,mediulliceuluiabsolvitsisituatiadeprivariimaterialeafamiliei.

Primulval(T0)2012eformatdin3509liceeni,esantionreprezentativlanivelnati‐onal(liceenidinclaseterminaledeliceu,varstamedie18,06ani),58,1%fete,58,4%fiindtineridinmediulurban.Majoritatearomani(91,6%),etniciimaghiarifiindadouacategorie ın proportie de 6,5%, restul etnicilor fiind sub 1%. Mare parte ortodocsi(79%),urmatideromano‐catolici(7,4%),apoisinguraconfesiunecaredepaseste100depers.fiindceaaneoprotestantilor(3,6%).

Aldoileaval(T1)dec.2014‐feb.2015areorataaraspunsurilorde43%dintretineriiprimuluival,varstamedie20,04ani,59%fete,61,9%dinmediulurban,97,1%necasa‐toriti,99,1%auabsolvit liceul,90,8%aureusit laBAC,0,7%suntparinti (11pers.),82,4%continuastudiiledupaliceu,majoritateastudiiuniversitare(74,8%),49,4%nuauavutniciunlocdemuncapanalamomentulcompletariichestionarului, ladoianidupaabsolvirealiceului.

Majoritatea celor din valul doi sunt romani (93,8%), etnicimaghiari 5,2%, 0,7%romi,0,3%altaetnie.Mareparteortodocsi(80,9%),7,1%romano‐catolici,confesiunea

160

protestantasineoprotestantaavandprocentesimilare(3,6%respectiv3,8%),3%de‐clarandu‐sefarareligiesauatei.

Tabelul4.22:Caracteristicisocio‐demograficealeesantioanelorınceledouavalurialestudiului

ValI2012–2013(nr)

ValI%

ValII2014–2015(nr*)

ValII%

ProcenteValII/ValI(%**)

Gen Fete 2043 58,1 891 (−1152) 59 43,6

Baieti 1466 41,9 618 (−848) 41 42,1

Mediulderezidenta***

Urban 2030 58,4 934 (−1096) 61,9 46,0

Rural 1445 41,6 575 (−870) 38,1 39,7

Liceudinmediul

urban 2962 85,7 1389 (−1573) 92,4 46,8

rural 493 14,3 114 (−379) 7,6 23,1

Familiedeprivatamaterial

610 19,5 236 (−374) 16,6 38,6

Total 3509 1509 43

Note: * nr.tinerilormaiputinidecatınprimulvalalstudiului. ** procentultinerilordintotalulesantionuluiinitialcareaucompletatchestionarulınal

doileavalalstudiului. ***amutilizatvariabilaxj11_coddinbazadedateBD2015_curat_3.09.2015

VomdescrietraseulurmatdetineriidinRomaniadupafinalizareastudiilorliceale,primaexperienta ınmunca,precum siplanuriledeviitor.Analizeledinprimulvalalstudiuluis‐aureferitınprimulrandlamodulıncareeleviidinclaseleterminale,chiarınultimelesaptamanialeliceului,seraporteazalaviitor.Modulıncareeleviidinclaseleterminaleseraporteazalaviitorafostoperationalizatprin:dorintalordeacautaunlocdemuncaınurmatorii2–3anisiprinsanselepecarecredcaleaupentruagasiunlocdemunca.Analizeledinvaluldois‐auaxatpeloculprimeiexperienteınmunca,moti‐vatiadealucra,modalitatidecautareaunuilocdemunca,duratacautariiunuilocdemunca,tipulcontractuluidemuncaprecumsiimagineaviitoareicariere.

Analizeledescriptivesuccintepecarelevomfaceıncontinuaresereferalacei1509tinericareauraspunsınambelevalurialestudiului.Pedeoparteanalizelesevorreferiınprimulrandlamodulıncareeleviidinclaseleterminaleseraporteazalaviitor.Modulıncareeleviidinclaseleterminaleseraporteazalaviitorafostoperationalizatprinper‐ceptiaasuprareusiteideafinalizaliceul;deaseınscrielaexamenuldeBAC;deaconti‐nuastudiile;dorintalordeacautaunlocdemunca,prinsanselepecarecredcaleaupentruagasiunlocdemunca.

Variabilelesocio‐demograficepecarele‐amfolositınanalizeledescriptivesunt:ge‐nul53‐ınvalul259%suntfete,41%baieti;mediulderezidență54‐61,9%dintretineri

53 ınprimulvalalstudiuluiıntrebareacaremasuragenultineriloreJ1.Eusunt…cuvariantelede

raspunsfata(codul1)sibaiat(codul2).InchestionarulvaluluiIIeıntrebareaA1.Eusunt…fata(codul1)sibaiat(codul2).

54 ıntrebareacaremasoaramediulderezidentaalrespondentuluiınprimulvalalstudiuluieJ11.Undeailocuitînceamaimareparteatimpuluipânălavârstade15ani?cuvariantelederas‐punspredefiniteînRomânia,înmediulurban(cod1),înRomânia,înmediulrural(cod2)siînstrăinătate(țara?)(cod3).

161

autraitpanalavarstade14ınmediulurban,38,1%ınmediulrural;mediulundeafostabsolvitliceul55‐92,4%auabsolvitunliceudinurban,7,6%ınrural;vârsta56‐varstaminimaeste19ani,ceamaxima21ani,iarmediadevarstaatinerilorcelordinaldoileavalalstudiuluiestede20.04anisideprivarematerială.

Incontinuaresintetizamprincipalelerezultateprivindtraseulurmatdetineridupafinalizarealiceului.Majoritateatinerilorerauıncrezatoriınsanselelordereusitapri‐vindabsolvirealiceului,ceeaces‐asiıntamplatpeste99%auabsolvitcusuccesliceul.Ceimaioptimistiınprivintaabsolviriicusuccesfiindeleviiliceelorvocationale,urmatideceiailiceelorteoreticesideceiailiceelortehnologice.MajoritateaspuneaucasevorınscrielaBAC,ceidinmediulurbansifeteles‐auprezentatlaBACsiauavutunprocentdereusitamaimarecomparativcuceidinmediulruralsibaietii.Dintretineripeste90%aupromovatBAC‐ulsitotatatiaısidoreaucontinuareastudiilor,ınsaladoianidistantaprocentulcelorcareısicontinuastudiiledupaliceuestemaimic(82,4%).SemnificativmaiputinitineriproveninddinmediideprivateaureusitlaBACsiestesemnificativmairedusprocentultinerilordeprivaticareısicontinuaeducatialauniversitatecomparativcuceinedeprivati.Absolventiiliceelordinurbansifeteleısidoresccontinuareastudii‐lorınmaimaremasuracomparativcuabsolventiiliceelordinruralsibaietii.

Majoritateacarecontinuastudiileladoianidupaabsolvirealiceuluisuntstudenti,sub10%urmandstudiipostliceale.Mareparteprovindelaliceeteoretice,iardintreceicarenucontinuastudiilejumatatesuntdelaliceetehnologice.Motivulpentrucareunsfertdintretineriicarenucontinuastudiilemotiveazacaauvrutsa ınceapasamun‐ceasca,camtotatatiapentrucaaupicatexamene,putinipeste20%auinvocatmotiveeconomice(lipsabanilor).Feteleurmeazaınmaimaremasurastudiiuniversitare.Din‐tretineriidelazimajoritateasuntlabuget,iarunsfertısiplatescstudiile.Marepartedintreceicareısiplatesceducatiasunttineriacarorparintileacoperacheltuielilesiaproximativ20%ısiacoperasinguricheltuielile.Dealtfel,ceimaimultitinerisuntspri‐jinitideparinti,nuneaparatfinanciar,pentruasedescurcaınviatadezicuzi.Majori‐tateatinerilorsuntıntretinutideparintisinumai23%ısiacoperasinguricheltuielile.Parintiileacordasumedebanisideasemenealeoferasprijinfinanciarpentrua‐siaco‐pericheltuielile,parintiisuntceicareleplatesctaxelepentrustudiisiputinpestejuma‐tatespuncaparintiiıiajutacuplataspatiuluiundelocuiesc.

Putinpestejumatatedintreceicarestudiazacuplataauexperienta ınmunca(fielucreaza,fieaulucrat),iarunsfertausiınprezentunlocdemunca.Inrandulabsolven‐tilordinruralestemairidicatprocentulcelorcaresuntınscrisipelocuricuplatacom‐parativcuceicareauabsolvitınurban.Sitotusi,dintreceicarestudiazacuplata,majo‐ritateaauabsolvitınurbansiauabsolvitunliceuteoretic.Aproapeexclusivceidelabugetauabsolvitunliceudinurbansiunulteoretic,suntfaraexperientaınmunca,ma‐joritateaspuncaparintii leacoperacheltuielile sinumaiaproapeunsfertspuncaısiacoperaeiınsisicheltuielile.Majoritateatineriloraualessastudiezedupafinalizarealiceuluiundomeniucareıipasioneaza.Principalulmotivalalegeriicontinuariistudiilordiferalafetesibaieti,baietiafirmacaısicontinuaeducatiapentruastudiaundomeniu

55 aceastavariabilaamcreat‐oprincorespondentacunumeleliceuluipecareılcunoastemdin

fiselecudateledecontact(adresae‐mailsinumartelefon)primiteınprimulvalalstudiului,ın2012.

56 afostmasurataidenticınambelefazealestudiului,ınprimulvalıntrebareacaremasoaravar‐statineriloresteJ2.Vârstameaeste:(aniîmpliniți),iarınaldoileachestionaresteA2.Vârstameaeste:(aniîmpliniți).

162

careıipasioneazaınmaimaremasuracomparativcufetele,iarfeteleraspundıntr‐unprocentmaimaredecatbaietiicadorescsasepregateascapentruoprofesieanume.Dorințadeaaveaunvenitmareînviitoraavutunrolmaiimportantınalegereaspecia‐lizariiıncazulbaietilordecatıncelalfetelorsimaiimportantpentrutineriidinliceeleurbanecomparativcuceidinliceelerurale.Inalegereaspecializariisfaturileparintiloraucontatpentrutineri, ınsacelealecolegilor siprofesorilornuconstituiepunctedereper.Sfaturileprietenilorprivindalegereaspecializariiacontatmultpentrutineriidinliceeleruralecomparativcuceidinliceeleurbanesifeteleaufostinfluentateıntr‐oma‐suramaimicadealegerilecolegilordeclasa.Numarullocurilorfinantatedelabugetnuconstituieofortaatractivapentrutineri,ınsaacesteaaufostmaiimportantepentruceideprivaticomparativcuceinedeprivatisiacontatmaimultpentrubaietidecatpentrufete.

Putinpeste30%dintretineristudiazaındomeniulingineriei,unsferturmeazastu‐diidindomeniulstiintelorsocio‐umanesipolitice,aproximativ20%urmeazastudiidemedicinagenerala(asistentamedicalasaufarmacie),aproximativ15%studiazastiinteeconomice,5,3%matematicasistiintelenaturii,iar3,5%agronomiesimedicinavete‐rinara.Intoateacestespecializarifetelesuntcelecarelestudiazaıntr‐oproportiemaimarecomparativcubaietii,maiputinındomeniulingineriei.Ceimaimultidintreab‐solventiiliceelortehnologiceurmeazastudiiingineresti,lafelcasiceimaimultidintreabsolventii liceelorteoretice,printreacestiaprocentulfiindasemanatorsipentruceicarestudiazastiintesocio‐umanesipolitice,iarceimaimultidintreabsolventiiliceelorvocationales‐auındreptatsprespecializaridindomeniulstiintelorsocio‐umanesipo‐litice.Aproximativjumatatedintretinerispuncaspecializarea/calificareaurmatadupaabsolvirealiceuluiesteasemanatoarecuceastudiataıntimpulliceului,sitotaproapejumatatespuncaspecializarea/calificareaurmatanuesteasemanatoarecuceastudiataınliceu.Aproximativjumatatedintreabsolventiiliceelorteoreticesijumatatedintreab‐solventii liceelorvocationalespuncaspecializareaurmataesteasemanatoarecuceastudiata ın timpul liceului si40%dintreabsolventii liceelortehnologicesepregatescıntr‐ospecializareasemanatoarecuceadinliceu.

Perspectiveledeangajaresidecarierasuntprintrefactoriicareinfluenteazacelmaimultalegereaspecializarii,acesteafiindlafeldeimportantepentrufetesibaieti.Pentrumajoritateatinerilorapropiereadedomiciliunuesteunfactorcuinfluentaasupraale‐geriispecializarii;apropiereafatadedomiciliuafostunargumentmaiimportantınale‐gereaspecializariipentrubaietidecatpentrufete.Incazulburseidestudiu,diferentelesuntsemnificativeınfavoareafetelor.Tineriicaresuntlauniversitatepelocuribugetatesuntabsolventiiliceelorcareıngeneralauınvatatsiınvatamaibinedecatceicaresuntpelocuricutaxa.Fetelesuntcelecareiauoricetipdebursaınmaimaremasuradecatbaietiisiabsolventiiunuiliceudinurbanınmaimaremasuradecatceidinruralsiceidinliceeteoreticemaimultdecatceidinliceetehnologicesivocationalesitoteleviidinacestemediisiliceestudiazaınmaimaremasurapelocuribugetate.Aproapejumatatedintretinerispuncaaumediimaibunedecatalecolegilor.Dintreceicumediimaibunesilafelcucelealecolegilorfeteledeclaraıntr‐unprocentsemnificativmairidicatdecatbaietiicamediilelorsuntmaibunedecatalecolegilorsimaimultefetesegandesclastudiidoctoraledecatbaieti,acestiadeclarandınmaimaremasuracomparativcufetelecaaumediimaislabedecatalecolegilor.

Ingeneraltineriisuntmultumiticuspecializareapecareourmeaza,majoritateado‐rescsacontinuestudiileuniversitaresidupalicentadesijumatateconsideracaprimescparțialpregatireanecesarapentruangajaresinumai33%suntoptimisticonsiderand

163

castudiileleoferapregatireanecesarapentruangajare.Fetelespunınmaimaremasuracomparativcubaietiicascoalaıipregatestepentruangajaresiceicareabsolvitunliceuınurbancomparativcuceicareauabsolvitunliceuınrural.

Inplanurileeducationalepetermenlunggasimdiferentesemnificative,fiindmairi‐dicatprocentultinerilordeprivati,careindicaobtinerealicenteicasiscopulmaximaleducatiei.Procentulcelorcarevorsaobtinadoarlicentaestemaimareınrandultine‐rilorcareauabsolvitunliceudinruralsiestemicprocentulacestoracareısipropunobtinereadoctoratuluisinimeninu‐sipropunestudiipostdoctoralecomparativcuceicareauabsolvitunliceudinurban.Maimultdejumatatedintreceicareardorisacon‐tinuestudiilecuunmasterardorisaurmezemasteratulınafaratarii,feteleınmaimaremasuradecatbaietii,absolventiiunuiliceudinurbanınmaimaremasuracomparativcuabsolventiiunuiliceudinrural,dintreceipelocuribugetateınmaimaremasurade‐catceipelocuricutaxa.Dacabaietiivorsaısicauteun(alt)locdemuncadupafinaliza‐realicenteiınmaimaremasuracomparativcufetele,acesteavorsacontinueeducatiadupaterminareaactualuluiprogrameducational(licenta)ınmaimaremasuracompa‐rativcubaietii.40%dintretineriauınceputsa‐sicautedelucru,feteleınmaimarema‐suracomparativcubaietii,absolventiiliceelordinurbanınmaimaremasuracompara‐tivcuabsolventiiliceelordinrural.

Amvazutpanaınacestmomentcumarataprofilultinerilorcareaualescarutasprematuritateparcurgereauneiexperienteuniversitare,alegandsastudieze,saseprega‐teascapentruopiatamunciicareletotsolicitaopregatireeducationalacatmaimarecatsicaresuntperspectiveletinerilorınceeaceprivestepregatireaeducationalacon‐tinuadupafinalizareaactualuluistagiudepregatireuniversitara.Incontinuareprezen‐tamrezultateleanalizelorprivindprimaexperientaınmuncaatinerilor.

Participarea tinerilor pe piața forței de muncă 

ChestionarulainclusınsectiuneaPiațaForțeideMuncăıntrebaripentruobtinereada‐telorsiinformatiilornecesareobservariiprimeiexperienteınmuncaatinerilor.Intre‐barileauvizatstatutulocupational,experientamunciiıntimpulstudiilor,tipulprimeiexperienteınmunca(practica,voluntarsaumuncaıneconomiaformalasauinformala),modalitateadeangajarelaprimullocdemunca,remunerareamunciisaunu,graduldemultumireasuprasalariuluiprimit,numaruldeorelucratepesaptamana,disponibili‐tateaangajatoruluideaacceptaprogramuldelucruflexibil,tipulcontractuluidemunca,compatibilitatealoculuidemuncacupregatireaeducationala,valoareasalariului,inten‐tiadeaseangajaınurmatorulan,perioadadecautarealoculuidemunca,participarealainterviuri,motivelepentrucaretineriinuauunlocdemunca.

Sintetizamsituatiatinerilordinstudiulnostruınceeaceprivesterelatialorcupiataforteidemuncasiimplicitexperientalorınmunca.Dintretineri17%aubeneficiatdeindemnizatiedesomaj,ınaceeasimasuraatatfetelecatsibaietii,ceicareauabsolvitunliceuınurbanınmaimaremasuracomparativcuceicareauabsolvitunliceuınrural.Jumatatedintretineriauexperientaınmunca,unsfertlucrandsiınprezent.Fetelelu‐creazaınmaimaremasuracomparativcubaietii,ceidinurbanlucreazaınmaimaremasuradecatceidinruralsidintreabsolventiidinurbanmuncescınmaimaremasuracomparativcuabsolventiidinrural.

Procentemicidetinerideclaracaprimaexperientavoluntariatulıncomunitatesaumuncaıneconomiainformala.Maimultdejumatatedintretineridescriuprimaexperi‐entaınmuncacafiindıneconomiaformala,feteleınmaimaremasuradecatbaietii,cei

164

dinmediulurbanınmaimaremasuradecatceidinmediulrural,ceicareauabsolvitınmediulurbanınmaimaremasuradecatceicareauabsolvitınmediulruralsiabsolven‐tiiliceelorteoreticesivocationaleınmaimaremasuracomparativcuabsolventiilicee‐lortehnologice.Caprimaexperientaınmuncaaproximativ30%mentioneazapractica,proportiafetelorfiindsimilaracuceaabaietilor,jumatatefete,jumatatebaieti;ceidinurbanafirmandacestlucruınmaimaremasuracomparativcuceidinruralsiceicareauabsolvitunliceuınurbancomparativcuceicareauabsolvitınrural,ceidinliceeletehnologiceınmaimaremasuradecatceidinliceeleteoreticesivocationale.Putinpeste10%dintretineriaumuncit/muncescpeperioadastudiilor,procentulfiindsimilaratatıncazulfetelorcatsialbaietilor,ceidinruralmuncindınmaimaremasuradecatceidinurbansilafelceiceauabsolvitınruralınmaimaremasuradecatceiceauabsolvitınurban.Aproape jumatatedintre tineris‐auangajat ınprimul locdemuncaprintr‐uninterviu/concurs,maimultfeteledecatbaietii,ceidinurbancomparativcuceidinrural.Oaltamodalitatedeangajareatinerilorfiindceacuajutorulrecomandariidinparteauneicunostinte/prieteni,procentulfiindaproapeegalıntrefetesibaieti,maimareınrandulcelordinurbancomparativcuceidinruralsiputinpeste10%dintretineripa‐rintiile‐augasitunlocdemunca,maimultıncazulbaietilorsiacelordinmediulurbancomparativcufetelesiceidinmediulrural.Putinpeste40%dintretinerispuncasala‐riulafost/estebun,fetelespunacestlucruınmaimaremasuracomparativcubaietii,ceidinmediulruralınmaimaremasuracomparativcuceidinmediulurbansiceicareauabsolvitınurbanınmaimaremasuradecatceicareauabsolvitınrural.Mediaorelorlucratepesaptamanadetineriseapropiedelimitalegalade40hpesaptamana,baietiilucrandınmediecu5horemaimultdecatfetelesiceidinruralmaimulteorepesapta‐manacomparativcuceidinurban.Ceimaimultitineriaulucrat/lucreazapentruacas‐tigabani,fetelespunacestlucruınmaimaremasuracomparativcubaietii,ceidinme‐diulurbanınmaimaremasuradecatceidinmediulrural.Putinpeste20%dintretinerispuncaaulucrat/lucreazapentruacastigaexperienta,feteleınmaimaremasuracom‐parativcubaietiisiceidinmediulurbanınmaimaremasura.Ceimaimultidintretinerispuncaangajatorulaccepta/aprogramuldelucruflexibildinmotivepersonale,cumarfi,deexemplu,programdemerslacursuri,laexamene.

Aproapejumatatedintreceicareaulucrat/lucreazaspuncaauavut/aucontractpeperioada nedeterminata, fetele ınmaimaremasura comparativ cubaietii, procentulestemairidicatınrandultinerilordelaorascomparativcuceidinrural.35%dintretineriaulucrat/lucreazacucontractpeperioadadeterminata,feteleınmaimarema‐suracomparativcubaietii,procentulestemairidicatınrandultinerilordelaorascom‐parativcuceidinruralsiceicareauabsolvitınurbanınmaimaremasuracomparativcuceicareauabsolvitınrural.

16,3%aulucrat/lucreazafaracontract,feteleınmaimaremasuracomparativcuba‐ietii,procentulestemairidicatınrandultinerilordelaorascomparativcuceidinruralsiceicareauabsolvitınruralınmaimaremasuracomparativcuceicareauabsolvitınurban.Ceimaimultispuncadomeniuldeactivitatealloculuidemuncanuestelegatdespecializareaurmata,ceidinurbanaulucrat/lucreazaınmaimaremasuracomparativcuceidinruralıntr‐undomeniulegatdespecializareaurmata,aceeasisituatiefiindsiıncazulcelorcareauabsolvitınurbancomparativcuceicareauabsolvitınrural.Ceimaimultitinerispuncaloculdemuncanui‐aajutat/ajutaınrealizareaplanurilorlegatedecariera.Dintreceicarespuncaloculdemuncaıiajutaınrealizareaplanurilorlegatedecarieramaimultesunt fetele si ceidinurban.Feteledeclara ınmaimaremasuracomparativcubaietiicaprogramuldelucrule‐aafectatmoderatperformantascolarasi

165

ceidinurbandeclaraınmaimaremasuracomparativcuceidinruralcaprogramuldelucrule‐aafectatmoderatperformantascolara.Unprocentcuputinpeste20%dintretinerispuncaaudecissaplecedelaloculdemuncapentrucanueradirectiaıncarevreausameargaıncariera,aproximativ15%spuncaprogramuldelucrunueraavan‐tajospentruei,iar13,4%spuncasalariulerapreamiccomparativcumuncadepusa.Fetelecomparativcubaietiispunınmaimaremasuracaauplecatdelaprimullocdemuncadincauzaprogramuluidelucrusauauplecatdincauzacanuera/estedirectiaıncarevorsamearga.

Putinpeste40%dintretinerivorsaseangajezeınurmatorulan,feteleınmaimaremasuradecatbaietii,ceidinurbanınmaimaremasuradecatceidinrural,ceicareauabsolvitınurbanınmaimaremasuradecatceicareauabsolvitınrural.Tineriidinruralvorsaseangajezeınmaimaremasuradecattineriidinurban.8,3%aufostlauninterviuınultimaluna, fetele ınmaimaremasuracomparativcubaietii,ceidinurbanınmaimaremasuracomparativcuceidinrural,ceicareauabsolvitınurbanınmaimarema‐suracomparativcuceicareauabsolvitınruralsiunsfertsunttinericareseaflaınsitu‐atiededeprivaremateriala.Tineriicautaınmediedelucrudeaproximativ5luni.Ceidinmediulruralcautadelucruınmediecuolunamaimultcomparativcuceidinmediulurbansifetelecautadelucruınmediecuolunamaimultdecatbaietii.Ceimaimultidintretinerinuauunlocdemuncapentrucanudorescunlocdemuncaacum,unpro‐centridicatdeasemeneamotiveazacanulucreazapentrucafrecventeazascoalasausunt ıntr‐unprogramde formare/instruire si caangajatorii considera ca suntoper‐soanatanarasifaraexperienta.

4.7.4.1. Rezultantele tranziției de succes spre maturitate și factorii care influențează debutul în muncă al tinerilor 

Amdescrispescurttipuldeanalizestatisticepecare levomutiliza,amenumerat sidescrissuccintvariabileledependente si independentefolosite ınanalizelestatistice,amprezentatanalizeledescriptiveurmandcaıncontinuaresainterpretamrelatiadin‐trerezultanteletranzitieisprematuritatesivariabileleexplicativecomentandtotodatarezultateleobtinute.

Reamintimcadincategoriavariabilelordemograficefacpartegenulsimediuldere‐zidentaaltanarului.Dincategoriavariabilelorexcluziuniisocialefacpartedeprivareamateriala,saraciafinanciara,intensitatescazutaamunciisiniveluleducatieiparintilortanarului(cudouastari–primaeducatiemediesiadouaeducatieınaltaprinraportarelaeducatiascazuta)siperceptiapropriuluistatutsocialalfamiliei.Variabilaindepen‐dentace tinedeevenimentelenegativedeviata serefera laurmatoareleevenimenteasupra carora tanarul nu are niciun control sau influenta: accidentare, ımbolnaviregravasaudecesınfamilie,somajsauınrautatirefinanciaraaparintilor,jefuireabunuri‐lorpersonale,consumexcesivdetutun,alcool,droguri ın familie,ruda ın ınchisoare,pierderealocuintei,despartireadefamilie,asistarealaviolentagravasaucalamitaticeaupusviataınpericol.

Pentrufiecaredintrecelecincivariabiledependenteprincareammasurattranzitiiledesuccesamrealizatcate treimodelederegresie liniara (ierarhica) introducandperandınblocuriınfiecaredintrepasi(model)variabileledecontrol.Astfelpentruave‐deacatdinvariantavariabileidependente(adicaperanddintrecelecincitranzitiidesucces)esteexplicatadevariabilele(factoriidecontrol,indicatorii)demografici,aiex‐cluziuniisocialesiaiinfluenteievenimentelornegativedeviata,le‐amintrodusperand

166

ınceletreimodelederegresie.Incazultuturorcelorcincivariabiledependente,ınpri‐mulmodelamintrodusvariabiledemografice(gen,mediuderezidenta)pentruavedeainfluentaefectuluiacestoraasuprasuccesuluieducational,albunastariipsihologice,alevitariiangajariiıncomportamentederisc,alperceptieiproprieisanatatisialangajariiınmunca.Inpasuldoi,amintrodusunaldoileagrupdefactoripentruavedeacatapu‐tereexplicativaauindicatoriiexcluziuniisociale,tinandsubcontrolvariabileledemo‐grafice.Inultimulpasamintrodusfactorulcompozitcarecuprindeaceleevenimentedeviatanegativeasupracaroratanarulnuareniciuncontrol,darcareampresupusnoi,potinfluenta(negativ)succesultranzitieisprematuritate.Introducandsiacestfactorputemvedea,ınmodelultreicatdinvariantasuccesuluieducational,alevitariiangajariiıncomportamentederisc,albunastariipsihologice,alperceptieiproprieisanatatisialangajariiınmuncaaltineriloresteexplicataprinintermediulacestortreigrupedefac‐tori(demografici,aiexcluziuniisocialesialevenimentelornegativedeviata).Prezen‐tammaijoscumsuntexplicatifiecaredintrefactoriidesuccesaitranzitieilamaturitate:

Succesuleducaționalesteexplicatdecatregensimediuderezidentaınproportiede6%,decatrefactoriiexcluziuniisocialeınproportiede7%sidecatreevenimentelene‐gativeınproportiede1%.Totiacestifactoriexplicaımpreuna14,4%dinvariantasuc‐cesuluieducationalalunuitanar.

Bunăstareapsihologicăesteexplicataınproportiede0,6%decatregensimediuderezidenta,ınproportiede3,4%decatrefactorulexcluziuniisocialeside10%decatrefactorulevenimentenegativedeviata.Totiacesti factoriexplica ımpreuna13,3%dinvariantabunastariipsihologiceaunuitanar.

Evitareaangajării încomportamentederiscesteexplicatade8%decatre factoriidemografici(gen,mediuderezidenta),de1%decatrefactorulexcluziuniisociale(de‐privaremateriala,saraciefinanciara,intensitatescazutaamuncii,niveleducationalalparintilor)siınproportiede5%decatrefactorulcetinedeevenimentelenegativedeviata.Totiacestifactoriexplicaımpreunaaproximativ15%(14,9%)dinvariantaevitariideaseangajaıncomportamentederiscaltanarului.

Percepțiaasuprastăriidesănătateesteexplicata5%decatregensimediuderezi‐denta,3%dinvariantastariidesanatateesteexplicatadefactorulexcluziuniisocialesi4%decatrefactorulcetinedeevenimentelenegativedeviata.Totiacestifactoriımpre‐unaexplica12%dinvariantastariidesanatateatanarului.

Angajarea înmuncă esteexplicata1%decatregen simediuderezidenta,4%decatrefactoriiexcluziuniisocialesi1%decatrefactorulcetinedeevenimentelenegativedeviata.Totiacestifactoriexplica6%dinvariantaangajariiınmuncaatinerilor.

Genulșimediulderezidențăexplica6%dinsuccesuleducational,0,6%dinbunasta‐reapsihologica,8%dinevitareaangajariiıncomportamentederisc,5%dinstareadesanatate si1%dinangajarea ınmunca.Variabileledemografice (gen,mediuderezi‐denta)auceamaimarecontributieınexplicareaevitariiangajariitanaruluiıncompor‐tamentederisc(8%),apoiınexplicareasuccesuluieducational(6%),urmatade5%ınexplicareastariidesanatate.Variabileledemograficeexplicacelmaiputinbunastareapsihologicasiangajareaınmuncaatinerilor(0,6%respectiv1%).

Factoriiexcluziuniisocialeexplica6%succesuleducational,3,4%bunastareapsi‐hologica,1%evitareaangajariiıncomportamentederisc,3%dinperceptiaproprieisanatatisi4%angajareaınmuncaatanarului.Ceamaimarecontributieafactorilor

167

excluziuniisocialeoauınexplicareasuccesuluieducationalaltanarului,explica4%dinangajareaınmunca,3,4%dinbunastareapsihologica,3%dinperceptiaproprieisanatatiatanaruluisiceamaimicaputereexplicativaafactorilorexcluziuniisocialeesteınvariantaevitariiangajariiıncomportamentederiscatanarului.

Factoriicețindeexistențaevenimentelornegativeexplica1%dinsuccesuleducatio‐nal,10%dinbunastareapsihologica,5%dinevitareaangajarii ıncomportamentederisc,4%dinperceptiaproprieisanatatisi1%dinangajareaınmuncaatinerilor.Factoriicetindeevenimentelenegativedeviataauceamaimarecontributieınexplicareabu‐nastariipsihologiceatanarului(10%dinvariantabunastariipsihologiceesteexplicataprinintermediulfactorilorcetindeevenimentelenegativedeviata),5%explicapentruevitareaangajariiıncomportamentederiscaltanarului,4%dinperceptiaproprieisa‐natatisicelmaiputin1%explicadinangajareaınmuncaatanarului.

Efectulcelmaimareasuprasuccesuluieducaționalılauvariabilelecetindefactoriiexcluziuniisociale,7%dinvariantasuccesuluieducationalesteexplicatadecatrefacto‐riiexcluziuniisociale.

Efectulcelmaimareasuprabunăstăriipsihologiceatanaruluiılaufactoriicetindeevenimentelenegativedeviata,10%dinvariantabunastariipsihologiceatanaruluiesteexplicatadecatrefactoriievenimentelornegativedeviață.

Efectulcelmaimareasupraevităriiangajăriiîncomportamentederiscılaufactoriidemografici,8%dinvariantaevitariiangajariiıncomportamentederiscesteexplicatadegenșimediulderezidențăaltânărului.

Efectulcelmaimareasuprapercepțieistăriidesănătateılaufactoriidemografici,5%dinvariantaperceptieiasuprastariidesanatateatanaruluiesteexplicatadecatregenșimediulderezidență.

Efectulcelmaimareasupraangajăriiînmuncăaltinerilorılaufactoriiexcluziuniisociale,4%dinvariantaangajarii ınmuncaesteexplicatadecatrefactoriiexcluziuniisociale.

Influentaceamaimareaacestortreifactori(variabiledemografice,factoriiexcluzi‐uniisocialesiceicetindeevenimentelenegativedeviata)oauasupraevităriiangajăriiîncomportamentederisc(explica14,9%dinvarianta),urmatadeefectulasuprasucce‐suluieducațional,explicand14,4%dinvariantasuccesuluieducational,12%dinper‐ceptiaasuprastariidesanatateesteexplicatadeacestitreifactorisi6%dinvariantaangajariiınmuncaatanarului.

Factoriiexcluziuniisocialeaucelmaimareefectasuprasuccesuluieducationalaltanaruluisiasupraangajariiınmunca(7%respectiv4%dinvariantasuccesuluieduca‐tional,respectivangajariiınmuncaesteexplicatadecatrefactoriiexcluziuniisociale).

Factoriidemografici(gen,mediuderezidenta)aucelmaimareefectasupraevitariiangajariiıncomportamentederiscaltinerilorsiasupraperceptieistariidesanatate(8%respectiv5%dinvariantaevitariiangajarii ıncomportamentederisc,respectivaper‐ceptieiasuprastaridesanatateatanaruluiesteexplicatadecatrefactoriidemografici).

Factoriicetindeevenimentelenegativedeviataaucelmaimareefectıncazuluneisinguretranzitiidesuccessprematuritate sianumeıncazulbunastariipsihologiceatanarului, explicand10%dinvariantabunastariipsihologice,dealtfel avand celmai

168

mareefectdintretoatevariabileledecontrol.Aldoileacelmaimareefectaluneivaria‐biledecontrolestecelalvariabileiindependentecetinedefactoriidemografici(gen,mediuderezidenta)pecareılareasupraevitariiangajariiıncomportamentederiscsianume8%dinvariantaevitariiangajariiıncomportamentederiscesteexplicataprinintermediulfactorilordemografici.

Tabelul4.23prezintarezultateleobtinuteınurmapreziceriisuccesuluieducational.Inprimaetapavariabileledemografice(gen,mediuderezidenta)auavutunefectsem‐nificativasuprasuccesuluieducationalexplicand6%dinvarianta.Dateledinpasul2suntobtinuteınurmaintroduceriiınmodelulexplicativavariabilelorcetindeexcluzi‐unea sociala (deprivaremateriala, educatia parintilor, saracia financiara, intensitatescazutaamuncii,perceptiastatutuluifamiliei).Seobtineastfelunplusde7%ınexpli‐careavariantei,iarınultimulpas,ınmodelul3introducandsiovariabilacetinedecon‐textul social (evenimente negative, pasive) ıntregulmodel explica 14%din succesuleducationalaltinerilor.Auunsucceseducationaltineriiacarorparintiaucelputinfa‐cultatefatadeceiaicarorparintiaucelmultliceulabsolvit,fatadebaietifetele,siceiacarorparintiaucelputinstudiimediifatadeceicareaucelmultstudiimedii.Cualtecuvintetineriiacarorparintiaumaimultianideeducatieausiunsucceseducationalmaimare(safinalizezeunliceu,saaibaoreusitalaexamenuldeBAC,sacontinuepre‐gatireapost‐liceu,saseınscrielaınvatamantulsuperior,saaibarezultatebunelaınva‐taturasisavreasacontinuepregatireaeducationala).

Tabelul4.23:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentrusuccceseducațional

Model1 Model2 Model3

B Er.std sig. B Er.std sig. B Er.Std sig.

(Constant) 4,009 0,087 0,000 3,653 0,235 0,000 3,778 0,237 0,000

Gen(0=baiat) 0,636 0,087 0,000 0,642 0,084 0,000 0,645 0,084 0,000

Mediuderezidenta(0=rural) 0,547 0,088 0,000 0,269 0,090 0,003 0,297 0,090 0,001

Deprivarematerialasevera(0=nu) – – – −0,477 0,117 0,000 −0,456 0,116 0,000

Niveldeeducatie(liceuabsolvit) – – – 0,603 0,162 0,000 0,627 0,162 0,000

Niveldeeducatie(facultate) – – – 1,013 0,172 0,000 1,034 0,172 0,000

Saraciefinanciara(0=nu) – – – −0,393 0,105 0,000 −0,374 0,104 0,000

Intensitatescazutaamuncii0=nu – – – −0,634 0,197 0,001 −0,598 0,197 0,002

Perceptiastatutuluifamiliei – – – 0,006 0,024 0,814 −0,005 0,024 0,852

Evenimenteneg.,tanarulNUarerolactiv – – – – – – −0,100 0,030 0,001

N 1376 1376 1376

R2 0,062 0,137 0,144

Sig.Rchange 0,062 0,075 0,007

Tabelul4.24prezintaanalizaderegresiepentrubunastareapsihologica. Inprimulpas,variabileledemografice(gen,mediuderezidenta)desiauunefectsemnificativasu‐prabunastariipsihologiceexplicasub1%dinvariantabunastariipsihologice,ınsapana

169

ınpasulfinaldupaintroducereavariabilelorcetindeexcluziuneasociala(deprivarema‐teriala,educatiaparintilor,saraciafinanciara,intensitatescazutaamuncii,perceptiasta‐tutuluifamiliei)siacontextuluisocial(evenimentenegative,pasive),cavariabileexpli‐cative,putereaexplicativacreste la13%.Variabilelecuunefectsemnificativ ınmodelsuntvariabileledemografice:genul(baietiiauobunastarepsihologicamaibunadecatfetele)(B=−1,813),tineriidinmediulurbanauobunastaremaibunacomparativcuceidinmediulrural(B=1,733)sidinvariabilelecetindeexcluziuneasociala,factorulper‐ceptieisubiectiveasuprafamiliei,ceicareauoperceptiesubiectivamaibunaasuprafa‐milieiausiobunastarepsihologicamaimare(B=1,013).Ceamaimareinfluentaasupraexplicariibunastariipsihologiceatineriloroarefactorulcetinedeevenimentelenega‐tivedeviata(accidentareasauoboalagrava,problemecupolitia,ımbolnavireagravasaumoarteaunuimembrualfamiliei;somajulsauınrautatireastatutuluifinanciaralparin‐tilor,asistarealascenedeviolentagravaınfamilie,consumexcesivdealcool,drogurialunuimembrualfamiliei,jefuireasubamenintareafortei,despartireadefamilie,trecereaprintr‐ocalamitatenaturalacupunereavietii ınpericol)asupracaroratanarulnuareniciuncontrol(B=−3,258),ceınseamnacaaceitinericarenuautrecutprinevenimentenegativeınviataraporteazaosanatatepsihologicaınmaimaremasura.

Tabelul4.24:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentrubunăstarepsihologică

Model1 Model2 Model3

B Er.std sig. B Er.std sig. B Er.std sig.

(Constant) 76,177 0,820 0,000 68,136 2,270 0,000 72,257 2,187 0,000

Gen(0=baiat) −1,711 0,820 0,037 −1,869 0,809 0,021 −1,813 0,769 0,019

Mediuderezidenta(0=rural) 1,706 0,828 0,040 0,867 0,867 0,317 1,733 0,828 0,037

Deprivarematerialasevera(0=nu) – – – −0,503 1,121 0,654 0,190 1,068 0,859

Niveldeeducatie(liceuabsolvit) – – – 1,416 1,568 0,367 2,235 1,494 0,135

Niveldeeducatie(facultate) – – – 0,827 1,664 0,619 1,562 1,584 0,324

Saraciefinanciara(0=nu) – – – −1,709 1,007 0,090 −1,131 0,960 0,239

Intensitatescazutaamuncii(0=nu) – – – −3,837 1,924 0,046 −2,479 1,834 0,177

Perceptiastatutuluifamiliei – – – 1,346 0,235 0,000 1,013 0,226 0,000

Evenimenteneg.,tanarulNUarerolactiv – – – – – – −3,258 0,274 0,000

N 1354 1354 1354

R2 0,006 0,041 0,133

Sig.Rchange 0,006 0,035 0,091

Tabelul4.25prezintarezultateleanalizeideregresiepentruexplicareainfluentelorvariabilelordemografice,acelorcetindeexcluziuneasocialasiaceleicetinedeeveni‐mentelenegativedeviataasuprarisculuitinerilordeaseangajaincomportamentederisc.Peparcursulcelortreimodelepemasuraintroduceriituturorvariabilelorexplica‐tive,putereaexplicativascadedela8%(R2=0,82)ıncazulmodeluluiıncaresuntin‐trodusedoarvariabileledemograficela0,9%(R2=0,09)candınmodelsuntsivariabi‐lelecetindefactoriiexcluziuniisocialesiajungelaoputereexplicativade14%(R2=

170

0,14)ınmodelul3atuncicandalaturideacestedouacategoriidevariabile(demogra‐ficesicelecetindeexcluziuneasociala)introducemsivariabilacetinedeevenimentelenegativedeviata.Astfelfeteleevitaangajareaınmuncaınmaimaremasuracomparativcubaietii(B=0,597),tineriidinmediulruralevitaangajareaıncomportamentederiscınmaimaremasuradecatceidinmediulurban(B=−0,228),ceiaicarorparintinuaustudiisuperioareevitaangajareaıncomportamentederiscınmaimaremasuracom‐parativcutineriiaicarorparintiaustudiisuperioare(B=−0,304)siıncazultinerilorınviatacaroranuauavutlocevenimentenegativeacestiaevitandınmaimaremasuraangajareaıncomportamentederisccomparativcutineriicareautrecutınviataprinevenimentenegative,acestiadinurmaangajandu‐seınmaimaremasuraıncomporta‐mentederisc(B=−0,201).Celmaimareefectasupraevitariicomportamentelorderiscılaregenulsieducatiaparintilorınsensulca,fetelesitineriiacarorparintiauunniveleducationalmaimaresuntsiceicareseangajeazamaiputinıncomportamentederisc.

Tabelul4.25:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentruevitareaangajăriiîncomportamentederisc

Model1 Model2 Model3

B Er.std sig. B Er.std sig. B Er.std sig.

(Constant)

Gen(0=baiat)

Mediuderezidenta(0=rural)

Deprivarematerialasevera(0=nu)

Niveldeeducatie(liceuabsolvit)

Niveldeeducatie(facultate)

Saraciefinanciara(0=nu)

Intensitatescazutaamuncii(0=nu)

Perceptiastatutuluifamiliei

Evenimenteneg.,tanarulNUarerolactiv

7,743

0,588

−0,319

–

–

–

–

–

–

–

0,061

0,061

0,062

–

–

–

–

–

–

–

0,000

0,000

0,000

–

–

–

–

–

–

–

7,664

0,588

−0,280

−0,016

−0,152

−0,344

0,024

−0,182

0,043

–

0,171

0,061

0,065

0,085

0,119

0,126

0,075

0,144

0,018

–

0,000

0,000

0,000

0,853

0,201

0,006

0,752

0,206

0,015

–

7,916

0,597

−0,228

0,028

−0,103

−0,304

0,060

−0,100

0,023

−0,201

0,168

0,059

0,063

0,082

0,115

0,122

0,073

0,140

0,017

0,022

0,000

0,000

0,000

0,730

0,369

0,013

0,409

0,473

0,185

0,000

N

R2

Sig.Rchange

1343

0,082

0,082

1343

0,094

0,012

1343

0,149

0,055

InTabelul4.26ıncareamintrodusın3modelederegresieliniaraierarhicaaceleasivariabileexplicative,putereaexplicativaaultimuluimodelcrestedela0,5%(R2=0,05)la12%(R2=0,12)pentruaexplicasanatateatinerilor.Variabilelecuefectsemnificativasupraexplicariiuneisanatatiatinerilorınultimulmodel,careexplica12%dinvari‐antasuntgenul(B=−0,450;p<0,0001),mediulderezidenta(B=0,118;p<0,0001),deprivareamateriala(B=−0,146;p<0,05),perceptiastatutuluifamiliei(B=0,068;p<0,0001) siexistentaevenimentelornegativedeviata(B=−0,144;p<0,0001).Fetele,tineriidinurban,ceicarenusuntınsituatiededeprivaremateriala,ceicareauoper‐ceptiebunaasuprastatutuluifinanciaralfamilieisitineriicarenuautrecutprineveni‐mentenegativeınviatalorsepercepmaisanatosicomparativcubaietii,tineriidinrural,

171

ceicaresuntınsituatiededeprivaremateriala sicareauoperceptiemaiputinbunaasuprastatutului financiaral familieisauautrait ınviata lorevenimentenegative ıncarenueiauavutunrolactiv.

Tabelul4.26:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentrupercepțiastăriidesănătate

Model1 Model2 Model3

B Er.std sig. B Er.std sig. B Er.std sig.

(Constant) 3,587 0,053 0,000 3,317 0,148 0,000 3,498 0,147 0,000

Gen(0=baiat) −0,454 0,053 0,000 −0,456 0,053 0,000 −0,450 0,052 0,000

Mediuderezidenta(0=rural) 0,109 0,054 0,043 0,082 0,057 0,147 0,118 0,056 0,034

Deprivarematerialasevera(0=nu) – – – −0,176 0,073 0,016 −0,146 0,072 0,042

Niveldeeducatie(liceuabsolvit) – – – −0,224 0,102 0,028 −0,191 0,100 0,056

Niveldeeducatie(facultate) – – – −0,196 0,108 0,070 −0,167 0,106 0,114

Saraciefinanciara(0=nu) – – – 0,078 0,066 0,236 0,107 0,065 0,099

Intensitatescazutaamuncii(0=nu) – – – −0,156 0,124 0,210 −0,110 0,122 0,366

Perceptiastatutuluifamiliei – – – 0,083 0,015 0,000 0,068 0,015 0,000

Evenimenteneg.,tanarulNUarerolactiv – – – – – – −0,144 0,019 0,000

N 1349 1349 1349

R2 0,054 0,087 0,125

Sig.Rchange 0,054 0,034 0,38

Tabelul4.27aratacumsecomportavariabileleexplicativeintroduseınmodelelederegresie liniara ierarhica pentru explicarea experientei ınmunca a tinerilor, putereaefectuluiexplicativfiindmicade0,1%(R2=0,01)sicrescandputinpanaınpasulfinalalmodelului3la0,6%,(R2=0,06)candaufostintroduseınanalizatoatevariabilele.Efectesemnificativeasupraangajarii ınmuncaa tinerilorauvariabileprecumgenul,nivelul educationalmarealparintilor, saracia financiara, perceptia subiectiva asuprastatutuluifamilieisiexistentaevenimentelornegative,fararolactivdinparteatanaru‐lui.Ceamaimareinfluentaasupraangajariiınmuncaatineriloroarefactorulniveluldeeducatiealparintilor(B=−0,184).Intensitateascazutaamunciiınfamilieareefectsemnificativınmodelulderegresie2(B=0,218;p<0,05),darodatacuintroducereavariabileiexistentaevenimentelornegative,farainfluentatanarului,efectulsemnifica‐tivalacesteivariabiledispare.Baietii,ceiaicarorparintinuaustudiisuperioare,tineriicareseaflaınsituatiedesaraciefinanciara,ceicareauoperceptiemaiputinbunaasu‐prastatutuluifinanciarfamilialsiceicareautraitevenimentenegativeınviatalor(pro‐babil somajulsau ınrautatireastatutului financiaralparintilor,dar si celelalteeveni‐mentenegative)suntceicaretindsaaibaoexperientaınmuncaıncadelaınceputulperioadeiadultetinere.

172

Tabelul4.27:Analizaderegresieliniara(ierarhica)pentruangajareaînmuncă

Model1 Model2 Model3

B Er.std sig. B Er.std sig. B Er.std sig.

(Constant)

Gen(0=baiat)

Mediuderezidenta(0=rural)

Deprivaresevera(0=nu)

Niveldeeducatie(liceuabsolvit)

Niveldeeducatie(facultate)

Saraciefinanciara(0=nu)

Intensitatescazutaamuncii(0=nu)

Perceptiastatutuluifamiliei

Evenimenteneg.,tanarulNUarerolactiv

1,755

–,146

–,143

–

–

–

–

–

–

–

0,046

0,046

0,046

–

–

–

–

–

–

–

0,000

0,002

0,002

–

–

–

–

–

–

–

1,916

−0,141

−0,035

0,050

0,029

−0,169

0,136

0,218

−0,040

–

0,127

0,045

0,049

0,063

0,088

0,093

0,056

0,106

0,013

–

0,000

0,002

0,468

0,424

0,742

0,068

0,016

0,041

0,002

–

1,830

−0,143

−0,054

0,036

0,012

−0,184

0,123

0,193

−0,033

0,068

0,128

0,045

0,048

0,063

0,087

0,092

0,056

0,106

0,013

0,016

0,000

0,002

0,267

0,567

0,887

0,047

0,029

0,068

0,012

0,000

N

R2

Sig.Rchange

1376

0,014

0,014

1376

0,052

0,038

1376

0,064

0,012

Amrealizatsianalizederegresieliniareierarhicepentruaceleasivariabiledepen‐dente succes educational, bunastarepsihologica, sanatate, comportamentede risc simunca,introducandınmodeledeaceastadatavariabiladeprivarematerialacu4nuanteınfunctiedeintensitateadeprivarii.Putereaexplicativaaacestornoimodeleestesimi‐laracuceleprezentateanterior,celepatrunivelealedeprivariimaterialealaturidece‐lelaltevariabileindividuale(demografice),variabilecetindeexcluziuneasocialasiceacaretinecontextulsocialexplicand13%dinsuccesuluieducational,14%dinbunasta‐reapsihologica,15%dinevitareacomportamentelorderisc,11%dinsanatatesisub1%dinexperientaınmunca(0,6%).Putereaexplicativaaacestornivelesautreptealedeprivariimaterialeestesemnificativaıncazulsuccesuluieducational(deprivaremate‐rialanivel4;B=−0,482;p<0,05),albunastariipsihologice(deprivaremateriala,nivel4;B=3,006;p<0,05)sialsanatatii(deprivaremateriala,nivel1,B=0,264;p<0,05)sinu este semnificativa ın cazul evitarii comportamentelor de risc si al debutului ınmunca.

Debutul în muncă al tinerilor și factorii care îl influențează 

Intrareaındiferitetraiectoriidecarieraestedependentaınmaremasuradeniveluldecalificareobtinutıncei16anideeducatiesiputernicinfluentatadeclasasociala,careesteunfactormajorınexplicareatraseuluiprofesional(BatessiRiseborough,1993).Bankssicolab.(1992)auaratatcalocalizareageograficaesteunfactorimportant,caurmareavariatiilordesomajsiaoportunitatilordeangajare.TraseulsprematuritatepoatefischimbataprinpunctedecotiturapecareDenzin(1989)lenumeste„epifanii”,Antikainensicolab.(1996)lenumesteevenimentealevieții,Alheit(1994)vorbestedes‐pre„discontinuitateabiografică”.

173

Variabiladependentaestedebutulınmuncaaltinerilorcudouastari:nuareexperi‐entaınmunca(cod0)siareexperientaınmunca(cod1),evenimentuldeinteresfiinddebutulexperienteiınmunca(deaceeaatasamvaloarea1).Neintereseazatineriipen‐trucarevaloareavariabileidependenteeste1simodulıncarediversifactoriinfluen‐teazaaparitiaacestei stariavariabileidependente.Pentru fiecarevariabila indepen‐dentaalegemocategoriedereferintaınraportcucarevomaveasanserelativepentrucelelaltecategorii‐sansecavariabiladependentasafie„debutulexperienteiınmuncaaltinerilor”.

Tabelul4.28:Sanserelativeadebutuluiınmuncaaltinerilor(0–nuareexperientaınmunca,1–areexperientaınmunca)

Exp (B) Sig.

ConstantGenul(ref.fata)Mediulderezidenta(ref.urban)Deprivaremateriala(ref.nueınsituatiededeprivaremateriala)Saraciefinanciara(ref.nuesarac)Intensitateamuncii(ref.ınfamilienuexistasituatiescazutaamuncii)

3,051,471,070,710,590,52

0,000,000,510,020,000,01

Regresialogisticafacereferirelaprobabilitatilesilasanselecaunevenimentsaseıntample.

Coeficientiideregresielogisticastandardizati(ExpB–betaexponential)exprimarisculcaunanumitfactorsaproducaevenimentul.Atuncicandcoeficientulfactoruluiestepeste1risculcreste–risculcaunanumitfactorsaproducaevenimentulcreste,iaratuncicandcoeficientulfactoruluiestesub1risculscade–risculcaunanumitfactorsaproducaevenimentulscade.

Pentrudebutulınmuncaaltinerilor,uitandu‐nelacoeficientuldedeterminatiemul‐tiplaR2Nagelkerke,modelulexplica0,4%dinvariatiavariabileidependente(debutulınmuncaaltinerilor),unprocentdestuldemic.Modelulneajutasaeliminamvariabilenesemnificative.Uitandu‐ne la coeficientii beta exponentiali, putemafirmaurmatoa‐rele:

• sansacaopersoanadegenfemininsaprefereundebutınmuncafatadesansacaopersoanadegenmasculinsanuprefereexperimentareamunciidelaaceastaetapaavietiicrestecuunfactorde1,47atuncicandindiceledegencrestecuounitate,tinandsubcontrolcelelaltevariabile.

• ınceeaceprivestedeprivareamateriala, sansacauntanarsaprefereundebutınmuncadelaaceastavarstacomparativcuunulcaresanuprefereunastfeldedebutscadecuunfactorde0,71.Prinurmaretineriiacarorfamilienuseaflaınsituatiededeprivarematerialaausansemaimicisaprefereundebutınmuncadelaaceastavarsta.

• aceeasisituatieesiıncazultinerilorcarenusuntınsituatiedesaraciefinanciara,sansadeapreferaundebutınmuncaıncazullorscadecu0,59,astfelcatineriicarenusunt ınsituatiedesaracie financiaraau sansemaimicisaprefereundebut ınmunca.

• sansacauntanarcaretraieste ıntr‐ofamilie ıncarenuexistaosituatiescazutaamunciideapreferaundebutınmuncascadecuunfactorde0,52.Tineriicaretraiesc

174

ınfamiliicuointensitatescazutaamunciiausansemaimarideapreferasalucrezeimediatdupafinalizarealiceuluisauchiardintimpulliceului.

4.7.5.  Concluzii 

Inaceastaapatracercetareamurmaritefectulfactorilordeexcluziunesocialacarein‐fluenteazasuccesultranzitieisprematuritateprecumdeciziiletanaruluideaaveaex‐perientedemuncaınprimiianiaiperioadeiadulte.Amdescoperitcaresuntrezultan‐tele unui succes al tranzitiei spre maturitate si ın ce masura succesul tranzitiei sedatoreazaunorfactoridemografici,excluziuniisocialesiunorevenimentenegativedeviata,darsicaresuntfactoriicaredeterminaundebutınmuncaaltinerilor.ConformluiArnett(2011)fenomenul„maturitatiiemergente”estedeterminatınprincipaldefac‐toriculturalisidemografici,darınacelasitimpestesiunfenomenvolitiv(depinzanddepersonalitateatineriloradulti,carelaunmomentdatalegexperimentareaunuianumetraseusprevarstaadulta).

Conformtestariiipotezeicatranzitiiledesuccessuntinfluentatenegativdefactoriiexcluziuniisociale,iarefectulevenimentelornegativedinviataunuitanardiminueazasanseleunuisuccesaltranzitieisprematuritateınurmaanalizariidatelorprovenitedela1509tineri,amajunslaconcluziacafactoridemograficiprecumgenulsimediulderezidenta,factoriaiexcluziuniisociale(deprivarematerialasevera,saraciafinanciara,intensitateascazutaamunciiıngospodarie,niveluldeeducatiealparintilorsiperceptiaasuprapropriuluistatutsocio‐economicalfamiliei),darsievenimentelenegativedevi‐ataau influentaasuprasuccesuluiunei tranzitii sprematuritate (succeseducational,evitareacomportamentelorderisc,bunastarepsihologicasistareadesanatate,anga‐jareınmunca).Astfelinfluentaceamaimareaacestortreifactori(variabiledemogra‐fice,factoriiexcluziuniisocialesiceicetindeevenimentelenegativedeviata)asupratranzitiilordesuccessprematuritateoauasupraevităriiangajăriiîncomportamentederisc(explica14,9%dinvarianta),urmatadeefectulasuprasuccesuluieducațional,expli‐cand14,4%dinvariantasuccesuluieducational,12%dinperceptiaasuprastariidesa‐natateesteexplicatadeacestitreifactorisi6%dinvariantaangajariiınmuncaatana‐rului(asevedeaFigura4.5pentruinfluentafiecaruifactorınparte).

Genulsimediulderezidentaauunefectsemnificativasuprasuccesuluieducatio‐nal,albunastariipsihologice,alneangajariiıncomportamentederisc,asuprapercep‐tieipozitiveasanatatiisiaangajariiınmuncaatinerilor.Feteleauunsucceseducati‐onal mai mare, o bunastare psihologica mai buna, au o perceptie asupra starii desanatate,ıncazullorsuntsansemaimicideaseangajaıncomportamentederiscsisansemaimarideaaveaundebutınmuncacomparativcubaietii.Tineriicareaucres‐cutpanala14anisiaubeneficiatdeavantajelemediuluiurbanausansemaimaridesucceseducational,auobunastarepsihologicamaibuna,au sansemaimicideaseangajaıncomportamentederisc,auoperceptieasuprasanatatiisisansemaimarideaaveaoexperienta ınmuncacomparativcutineriidinmediulrural.Mediulfamilialprielnicareunefectsemnificativınexplicareasuccesuluieducationalaltanarului,albunastariisalepsihologice,alneimplicariiıncomportamentederisc,asupraperceptieipozitivea sanatatii siaangajarii ınmunca.Tinerii careprovindin familiideprivatematerialausansemaimicidesucceseducational,sansemaimicideaaveaoperceptiebunaasupraproprieisanatati si sansemaimarideaaveaoexperienta ınmunca laaceastavarsta.Nivelulcrescutdeeducatiealparintilor(studiimediisisuperioare)seasociazacuunsucceseducationalmaimarealtinerilor,sansemaimicicatineriisase

175

angajezeıncomportamentederisc,tineriiavandoperceptiebunaaproprieisanatatii,darsansemaimicideaaveaoexperientaınmuncalaaceastavarsta.Tineriicarepro‐vindinfamiliiaflateınsituatiedesaracieausansemaimicideaaveaunsuccesedu‐cational,auobunastarepsihologicamaiscazuta,darsansemaimarideaaveaundebutınmuncalaaceastavarstaogasimıncazullorcomparativcutineriicareprovindinfamiliicarenuseaflaınsituatiedesaracie.Tineriicareprovindinfamiliicuointensi‐tatescazutaamunciiparintilorausansemaimicidesucceseducationalsideaaveaoexperientaınmuncalaaceastavarsta.Tineriicaresepercepcaavandunstatutsocio‐economicbunauunsucceseducationalmaimare,obunastarepsihologicasiopercep‐tieaproprieisanatati,ıncazullorfiindsansemaimarideaevitaangajareaıncompor‐tamentederisc si sansemaimaridearaportaundebutınmuncalaaceastavarsta.Tineriicareauexperimentatınultimulanmaiputineevenimentenegativedeviataauunsucceseducationalmaimare,obunastarepsihologicamaibuna,o implicaremaimica(deloc)ıncomportamentederisc,operceptieasuprasanatatiisiıncazullorsuntsansemaimarideaaveaoexperientaınmunca.

Figura4.5:Schemaempiricaainfluenteifactorilordecontrolasupratranzitiilordesuccessprematuritate

Facultateaadevenitpentrumultitineriunpasimportantpentruaccederealastatu‐tuldeadult.Dintretineriistudiuluinostrupeste99%auabsolvitcusucces liceul. In

Variabile  

dem

ografice

Variabile privind  

excluziunea

 socială

Variabile ce țin de  

ev. negative de viață

FACTORI DE CONTROL FACTORI DE SUCCES AI TRANZIȚIEI 

.64

1.03

.62

−.59

−.37

.29

−.10

−1.81

1.73

1.01 −3,25

.59

−.22

−.30

−.20

−.45

.11

−.14

.06

−.14

−.14−.18

.12

−.03

.06

Sărăcie financiară 

Mediu de rezidență 

Deprivare materială 

Nivelul mediu de educație (liceu finalizat) 

Gen 

Percepția statutului familiei 

Evenimente negative,  tânărul NU rol activ 

Învățământ superior al părinților 

Intensitate scăzută a muncii 

Succes educațional 

Percepția propriei sănătăți  

Bunăstare psihologică 

Evitarea angajării în comportamente de risc 

Angajarea în muncă 

176

Romaniaaccesulınsistemuldeınvatamantsuperiornumaiesterezervatunuinumarmicdepersoane.Astazi, ınspecialınmediulurban,urmareacursuriloruneifacultatidupaterminarealiceuluiintraınlogicaparcursuluieducationalnaturalsialtraseuluisprematuritateurmatdeceimaimultidintretineri.Existaoapetentaıncrestereapo‐pulatieitineredinRomaniapentruparcurgereaunuicicluacademicdestudii.Dintretinerii nostri 82,4% continua studiile dupa liceu, majoritatea studii universitare(74,8%),ceidinurbansifeteleısidoresccontinuareastudiilorınmaimaremasuracom‐parativcuabsolventiiliceelordinruralsibaietii.Maimultdejumatatedintretinerido‐rescsaurmezesiunmaster.Unsfertdintretinerinu‐sicontinuastudiiledatoritafaptu‐luicaauınceputoexperientaınmunca.Majoritateatinerilorsuntıntretinutideparintisialegsasespecializezeıntr‐undomeniucare‐ipasioneaza,darsidindorintadeaaveaunvenitmareınviitoralegandspecializaricuperspectivemarideangajaresicariera.Dacabaietiivorsa‐sicauteunlocdemuncadupafinalizarealicenteifeteleardoricon‐tinuareastudiilordupafinalizareaprimuluicicludestudiiuniversitare.Chiarsiasasur‐prinzatorestefaptulcajumatatedintretineriistudiuluinostrudeclaracaauexperientaınmunca si putin peste 10%dintre tinerimuncesc chiar pe perioada studiilor, ınsaıntr‐undomeniucarenuestelegatdespecializareaurmata.Ceimaimultiaulucrat/lu‐creazapentruacastigabanisiputinpeste20%pentruacastigaexperienta.Feteleausansemaimarideapreferaundebutınmuncacomparativcubaietii, iartineriicaretraiesc ın familii deprivatematerial au sansemaimari sa debuteze ın munca de laaceastavarstacomparativcuceicarenutraiescınastfeldefamilii.Deasemeneasiceicaretraiescınfamiliicuosituatiescazutaamunciiausansemaimarideapreferasalucrezeimediatdupafinalizarealiceuluisauchiardintimpulliceului.

177

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 

Conformteoriei luiArnett, J.J.(2000)pecareamutilizat‐o ınaceasta lucrarepentruexplicareaperceptieipropriuluistatutdevarstaaltinerilor,amoduluicumdefinescma‐turitateasiainfluenteifactorilorexcluziuniisocialesiaevenimentelornegativedeviataasupratranzitiilordesuccessprematuritate,amdemonstratcaetapaadultaıncursdedezvoltaresprematuritateparesaseconstituiecaoetapadistinctaavietiisiıncazultinerilordinRomania.

Motivelepentrucarenuseconsiderapedeplinmaturi,regasite ıncelemaimulteraspunsuriserefera la faptulcanuau independenta financiara.Desinuestesinguracauzacareafecteazaauto‐perceptiacuprivirelamaturitate,independentaareunefectsemnificativasupragenerariisentimentuluideatingereastadiuluideadult.Atingereaindependenteifinanciaretotmaitarziu,pentruoperioadadeterminatadetimpsaure‐venireaulterioaralatraiulsustinutdeparintireprezintaunadintrecauzeleprincipalepentrucaretineriiromaninuseconsideraadulti.Sentimentulambivalenteiadultemer‐gent–adultpareafiprovocatdatoritadependenteifinanciarefatadeparinti,determi‐nandu‐isanuseconsiderepedeplinadulti.DincercetareaIsiIIareiesitcaadultiiemer‐genti asteapta sa intre ın rolurile de adulti pana cand se simt pregatiti sa leındeplineasca(Settersten;FurstenbergsiRumbaut,2005).Interpretanddatelecerceta‐rii IVampututremarcadeasemeena,camulti tinerinu‐siasumarolurileunuiadultpananufinalizeazastudiilesiauunvenitstabil(Hollowayetal.,2010).Desiindepen‐dentaadolescentilordepindedecontextulsocio‐politicsidesuportulsocialpentruatin‐gereaanumitorniveledeeducatie(Lucas,2001),conformcadruluicicluluideviațăalfamiliei(Thefamilylife‐cycleframework)odataatinsa independentafinanciaratineriiısiformeazaoidentitateseparatdeceaafamiliei,ısiiauangajamentulunuirolınmuncasidezvoltarelatiiintimepentrusuportemotionalsisocial.In1959ErikEriksonapu‐blicatteoriaidentitățiiprincarespuneacatranzitiadelaadolescentalaperioadaadultatanarapresupunerezolvareauneidileme„identitateversusconfuziaderol”,tineriisuntconfuziprivindrolurilepecarelevoravealavarstaadulta(EriksonsiErikson,1997).Iata,caastazitineriinusuntconfuzinumaiasuprarolurilorpecaresasileasume,asu‐praceeacevorsicumvorsafie,cisuntconfuzisiınprivintapropriulstatutdevarsta.

Tinereteaemergentaestespecificatinerilorınadouadecadadeviatafiindoperi‐oadadeexplorareadiferitelormodeledeviatacucvasi‐amanareaasumariiresponsa‐bilitatilorvietiiadulte.Intimpceuniialegsaamaneasumarearesponsabilitatilorvietiiadulte,bucurandu‐sedeprivilegiileacesteiperioadeavietii(libertate si timppentruexplorareaidentitatii),altiisuntnevoitisatreacaprindificultati(riscdeabandonscolar,faralocdemuncasiperspectivedeviitor)ınaceastaperioadaavietii,incapabilisade‐butezeınviataadultadinconsiderenteeconomice.

Ca siospecificitateaacesteiperioadedeviataeste siperceptia imaginiidesineprivindpropriamaturitate,carenuesteclara ınminteatinerilor. Inceledouastudiipilotcalitative(optzecideliceenideclaseterminalesiosutadestudentideladiversespecializari,cercetareaIsiII)amadunatdovezica,asemanatorcudateledinAmerica(Arnett,2001),China(Nelson,2004),Cehia(Maceketal.,2007),Austria(Sirschetal.,2007),Grecia(Petrogiannis,2011)sialtetariprintrecaresiRomania(Nelson,2009)perioadatranzitieisprematuritateesteuntimpde incertitudine.Tabloulperceptieimaturitatiicaresumarizeazarezultateledintarisiculturidiferitearatacaprocentul

178

tinerilorromaniesimilarcucelalaltortineriprivindsentimentulambivalentalstatu‐tului de varsta. Majoritatea tinerilor lotului nostru de studenti ıntre 18–25 de ani(69%)auraspunslaıntrebarea„Simțicăeștiadult?”alegandvarianta„înuneleprivințeda,înaltelenu”.Unprocentde25%dintretineriiromaniconsideracasuntadulti,dardaca‐iluamıncalculsipeceicareauspuscategoric„nu”procentultinerilorromanicarenuseconsideraadultiajungela75%.Ambiguitateasentimentuluideasesimtimaturiınraspunsuriletinerilorpoatefiexplicataprincriteriileprincareacestiadefi‐nesctrecerealamaturitate,referindu‐selacalitatidecaracterceseobtingradual(sedezvoltatreptat),suntintangibilesidificildeevaluatınmodexplicitsiexpresprecumasumarearesponsabilitatiiconsecintelorfaptelorproprii,luareadeciziilorfarainflu‐entaaltorasiadeveniriimaiputinauto‐orientat.Acesteasuntprocesecareseobtinparcurgandoperioadalungadetimp.

Specificulperioadeiemergentedetranzitieafostconfirmatsidestudiiledincadrulproiectului„Rezultanteleadolescenței.Operspectivălongitudinală”(pedoualoturiınsu‐mandopiniilea1240liceenisistudenti)(ıncartecercetareaIII),folosinduninstrumentdecercetaretestatinternational(Inventaruldedimensiunialeadulțiloremergenți)pro‐pusdeArnett(2001).Rezultatelereflectacriteriiinterneaistatutuluideadultcafiindcriteriileimportantedematuritatepentrutineriidinsocietatiledeastazi,maidegrabadecatevenimentedetranzitie(deex.atecasatorisauadeveniparinte),cares‐auclasatpelocurifoartejoaseınoptiuniletinerilor.Inciudafaptuluicarezultateleaudemonstratdiferenteculturaleıntrediferiteletari,dateledinRomaniasuntsimilarecucelealeti‐neriloramericani,austrieci,greci,canadieni,istraelieni,chinezicarearatacatranzitialamaturitateestedefinitamaimultprintranzitiiindividuale,echilibrateınpartedecri‐teriicarereflectapreocupareapentrualtii.Oposibilaexplicatieaapropieriiconceptieitinerilorromanideceidinaltesocietatiarputeafimediuleconomic,socialsiculturalactual,cunumeroaseleschimbaricarepotfivazuteınRomaniainclusivınımbunatati‐reastandarduluideviata siadoptareavalorilorsi ideologiilorindividualistespecificesocietatilordinVest.

Colemanspuneacasuccesulscolaresteinfluentatdecapitalulsocialintrafamilialsiextrafamilial(Coleman,1988).CotesiAllahar(1994)explicafaptulcatineriideastaziaunevoiedemaimultaeducatiepentruunelelocuridemuncadecatafostnecesarpen‐truaceleasilocuridemuncaıntrecut.Inurmaanalizelorrealizatepeesantioaneledinstudiilepanel,amstudiatlegaturadintrefactoriiexcluziuniisocialesivariabilelecarecaracterizeazasuccesulperioadeidetranzitie.Recurgand laanalizelederegresieamconstatatcadesiputereaexplicativaaacestorfactoriluatiımpreunaasupracelorcincitranzitiidesuccessprematuritate(succeseducational,bunastarepsihologica,percep‐tia sanatatii, evitarea angajarii ın comportamente de risc, angajarea ınmunca) estemica,efectulcelmaimarealfiecaruiadintreceletreigrupuridefactori(demografici,aiexcluziuniisociale,cetindeevenimentenegativedeviata)estediferitpentruexplicareacelorcincitranzitiidesuccesınparte.Astfel,excluziuneasocialaarecelmaimareefectasuprasuccesuluieducationalsiasupraangajariiınmunca.DealtfelsiNagaokaetal.(2014)spuncasaraciaareinfluentaasupraperspectivelordeviitoraletinerilor:copiiidinfamiliisaraceaumaiputinesansedecatcolegiilorbogatideafinalizaliceulsaudeaurmastudiiuniversitare.EfectulmediuluisocialasuprasuccesuluieducationalesteexplicatdeLucas(2001)printeoriamențineriiefectiveainegalității(theoryofeffectivelymaintained inequality – EMI). Pe de alta parte JaneLoevingerprin teoriadezvoltăriiego‐uluispuneacaprogresuldelaoetapalaaltaestedeterminatdeceasulpsihologicnudevarstasaumediulsocial.Teoriaexplicacatineriiınperioadaadolescenteiemer‐genteıncepsaapreciezediversitateacomportamentelorderolcareıifaceunici.

179

Dinteoriilecursuluivietiiaflamdesprecomportamentuloamenilorcaelsedato‐reazamodificarilorpsihologiceinterioarecarelarandullorsuntdeterminatedesitua‐tiiledeviata.Factoriice tindeevenimentelenegativedeviataaucelmaimareefectasuprabunastariipsihologice.Factoriidemograficiaucelmaimareefectasupraevitariicomportamentelorderiscsiasupraperceptieistariidesanatate.Conformabordarilorteoreticeampornitdelaipotezacasuccesultranzitieistasubinfluentaexcluziuniiso‐ciale(Elder,1991),iarefectulevenimentelornegativedinviataunuitanardiminueazasanseleunuisuccesaltranzitieisprematuritate(Dykstra,vanWissen,1999).

Inurmatestariiipotezeipedatelelongitudinalealecelor1509tineriparticipantilaambelevalurialecercetarii(cercetareaIV),amajunslaconcluziacafactoridemografici,ceiaiexcluziuniisocialesiceicetindeevenimentenegativedeviatainfluenteazastatu‐tulsocialsisuccesulperioadeidetranzitie.Maiprecis,factoriiexcluziuniiinfluenteazasemnificativ traseul educational, evitarea comportamentelor de risc, angajarea ınmuncaatinerilorrespondentisicontribuielacrestereaniveluluidebunastarepsiholo‐gicasiaperceptieicalitatiibuneaproprieisanatati.Dintestareamodelelorderegresieareiesitdeasemenea,catraseelesirezultanteleeducationalesidedebutıncarierapro‐fesionala,darmaialesangajareaıncomportamentederiscsuntinfluentatesemnificativdeexistentaunorevenimentenegativedeviata.Astfelinfluentaceamaimareamode‐lelorcarecuprind1.variabiledemografice(gen,mediuderezidenta),2.excluziuneaso‐cială (deprivarematerialasevera, saracia financiara, intensitateascazutaamuncii ıngospodarie,educatiaparintilorsiperceptiaasuprapropriuluistatutsocio‐economicalfamiliei)si3.evenimentelenegativedeviațăseexercitaasupraevităriiangajăriiîncom‐portamentede risc (explica 14,9%dinvarianta), urmatadeefectulasupra succesuluieducațional(explica14,4%dinvarianta),12%dinperceptiaasuprastariidesanatatesi6%dinvariantaangajariiınmuncaatanarului(asevedeaFigura4.5pentruinfluentafiecaruifactorınparte).

Dintretineriicarenu‐simaicontinuastudiile,majoritatea(61,3%)nuauresursesinucredcapotımbinastudiilecumunca,acestiaspunandcaautrebuit/auvrutsamun‐ceasca,saseıntretinainvocandmotiveeconomice(nuauavutresurse,bani),aproapeunsfert(23,4%)aupicatexamenele, iar5,9%spunca leestesuficientaatata scoala.Dintreceicareısicontinuaeducatiamajoritateasuntstudentisiaproximativ60%vorsaurmezeunmasterınstrainatate.

Jumatatedintretineriauexperientaınmunca,unsfertlucrandsiınprezent,chiardacanuauoexperientaıntr‐undomeniulegatdespecializareaurmatasauıntr‐unlocdemuncacaresa‐iajuteınrealizareaplanurilordecariera.S‐auangajatfieprintr‐uninterviu/concurs,prinrecomandareadinparteauneicunostinte/prieteni,putinpeste10%dintreeifiindajutatichiardeparintisa‐sigaseascaunlocdemunca.Dealtfelceimaimultisuntsprijinitideparinti,nuneaparatfinanciar,pentruasedescurcaınviatadezicuzi.Majoritateaaulucrat/lucreazapentruacastigabanisi20%pentruacastigaexperienta.Majoritateanumuncescpentrucaspunei,studiaza(decivorsasededicestudiului,nuvadcumarfacefata sipregatiriieducationalesimuncii).Peloculdoisesitueazalipsadeexperientasiatineretiipecareoinvocaangajatorii.Unprocentsem‐nificativspuncaeisaufamilialornudorestecaeisamunceasca,iaraltiinusuntinte‐resatidelocuriledemuncapentrucanugasescındomeniulıncareeisespecializeazasaucanui‐aajutatnimenisagaseascaunlocdemunca.

Caatare,cercetareapaneladiferentiatparcursuridiferitedetranzitiealetinerilorınperioadadedupaabsolvirealiceuluicatreınceputuluneicariereprofesionale.Chiardacaınesantionulcercetariinoastredinvaluldoiacestanusi‐amaipastratreprezentativitatea

180

nationala,asacumafostınvalulI,lanivelulstudiuluipeliceeni,totusis‐apututpuneınevidentasanselediferitealetinerilorrespondenticarepotconduceladebuturidecarieraprofesionalasiviatafamilialafoartediferite.

Limitele prezentului studiu și direcțiile viitoare de cercetare 

Majoritateacovarsitoareatineriloresantionuluidinvalul2alcercetariipanelauabsol‐vitliceul,s‐auprezentatlaBACsil‐aupromovat.Cums‐apututvedeadinTabelul4.22(cudateledemograficealeesantionului),ceidinvalul2provinınmaimaremasuradinmediulurbansisuntstudentiındiferitecentreuniversitaredintara.TineriicueseclaexamenuldeBacalaureat,ceidinmediulrural,ceicareauabsolvitliceeprofesionale,ceicaresuntplecatiınstrainatate,etniciiromi,ceicudizabilitati,sautineriidinsistemuldeprotectieacopiluluisuntsubreprezentatiınaceststudiu.Partedinacestegrupurivulnerabileaufostinvestigateıncadrulproiectuluidecercetare„Rezultanteleadoles‐cenței.Operspectivălongitudinală”decatrealticolegidecercetare(Pop,Roth,2015),altapartevatrebuisafieinvestigatadeacumıncolo.

Totusi,chiarcuacestelimite,s‐apututpuneınevidentafaptulcadupaabsolvirealiceuluitineriipoturmadiversetraseedeviata.Fiecontinuapregatireaeducationala,fieintrapepiatamuncii(nevoitisaseıntretinapeeisi/saufamiliilelor),ocombinareıntreceledouasauajungsatraiascaoperioadadestagnare,nestiindcesafacacuviatalor,neavandresurselenecesarepentruacontinuapregatireaeducationala(decelemaimulteoriresemnandu‐secustatutuldesomer,necalificatiıncazulunorasauıntretinutideparinti,ıncazulaltora).Incercetarileviitoares‐arputeacontinuainvestigatiiledetipcantitativsicalitativpeliniadescrieriidiferitelortraseedeevolutiesprestatutuldeadultmatur(similarcelordescrisedeRothetal.,2009)ınfunctiedeceledouagenuri,ınmediulrural,laetniciiromi,laabsolventiideliceeleprofesionale,latineriidelincventisilaaltecategorii.

Pebazadatelordepanaacumseprefigureazapatrutipologiidetineri:ceihotaratiaseopricupregatireaeducationala,tinericaresuntnevoitisaıntrerupapentrumo‐mentstudiiledatoritaunorfactoriexterni(economicidecelemaimulteori,pentruaseıntretinepeeisi/saufamilialor,dinmotivedecasatorie,sarcina,pentruaıngrijiunmembrualfamilieis.a.),tinericuriscdeabandoncaredesicontinuastudiileausanseridicatedeabandon(fiecalucreaza,ımbinastudiilecuroluldeparinte,nuauomoti‐vatiesuficientasauısipierdmotivatiapeparcursulstudiilordatoritasistemului)siti‐neridesuccescarereusescsa ımbinestudiilecumunca.Dacapentruceidinprimacategoriecontinuareastudiiloresteochestiunedevointa sioptiuneproprie,pentruceidincategoriaadouasiatreiacategorie,dacasuntsprijinitisiıncurajati(prinpoli‐ticisimasuricaresafacilitezeaccesulsicontinuareastudiilorpost‐licealesausuperi‐oare)tineriidinacestegrupurisepotıntoarcela scoalasaupotcontinuapregatireapentrua‐sicompletastudiile.Interesantisunttineriidinapatracategoriepecarenoiıinumimdesucces,ambitiosi,manatideunactivismpropriu,careadeseareusescpedeopartesaobtinaopregatireeducationalacatmaiınalta(constientidenevoiapre‐gatiriicontinuepentruafacefatauneipieteamunciitotmaiconcurentiale,dezvol‐tandu‐sicunostintelesiaptitudinile),iarpedealtaparteautrecutprintr‐undebutınmunca,auexperientamuncii,fiindindependenti,reusindsaseıntretinasingurisisaacumulezeexperientaınmunca(indiferentdacalucreazasaunuıntr‐oprofesieıncaresafacacariera).Factoriipoliticiarputeagasimodalitatileprincaretineriidinprimele

181

treicategoriisapoatatrececusuccesıntranzitiasprematuritate(pregatireeducatio‐nalacatmaimarepentruaputeafacefatapeopiataamunciitotmaiconcurentiale)siexperienta ınmunca (pentruca insertia lorpepiatamunciisa fiecatmairepede sieficienta).Perioadaemergentasprematuritatepoatefiatatbeneficapentrutineriiceprovindinrandul categoriilorprivilegiateeconomic,dar siostila celor lipsitidere‐sursefinanciaresisocialenecesareparcurgeriiacestuistartalvietii.

Altelimitealecercetariirezultadinperspectivateoreticalacareamrecurs,careesteoarecumlimitativa.Desimodelulnostrudeaexplicasuccesultranzitieisprematuritateaacelortinericuriscdeexcluziunesociala siacelorcareautrecutprinevenimentenegativedeviatanearatacafactoriipsihologici(stimadesine,optimismul,satisfactiacuviata)potcontrabalansareusitauneitranzitiidesuccesatinerilordinacestecatego‐rii.Nuamoperationalizatdateleconformteorieirezilientei,carearputeaexplicasuc‐cesuleducationalsidebutulcariereiprofesionalealunortinericubackgrounddeexclu‐ziune. Analizele viitoare ar putea lua ın considerare si factorul rezilientei tinerilorpentruavedeaıncemasuraacestaareunrolınsuccesultranzitieisprematuritate.

Limiteleacestorstudiiexista si ıncazulcercetarilorcalitative,darsi ıncercetareapanel,ınstudiullongitudinal.Inprivintatestariiperceptieiasuprastatuluidevarstasialcriteriilorprincaredefinescmaturitateatinerii,ınceledouastudiicalitative,acesteaacoperaopiniileunortineridintr‐unspatiugeograficlimitat(orasulCluj‐Napoca),iarıncazulopinieitinerilordepeste18aniacesteaselimiteazadoarlaaceitinericaresuntstudenti.Insaarputeafideasteptatcaaceitinericarenumerglafacultatesafiemaiputinprobabilsaaibaoperceptiedualaasuprastatuluidevarsta.Tineriicarenumerglascoala,ınspecialceidinmediulruraldinRomania,darnuexclusiv,arputeafifortatidatoritasituatieieconomicedeapreluauneleroluri(deex.locdemunca)facandu‐isasesimtacaunmembruadultalcomunitatiidelaovarstamaimica.Limitaıncazulcer‐cetariipanellongitudinalesereferaladezechilibrulesantionuluidincelde‐aldoileaval(undesuntslabreprezentatitineriicarenu‐sicontinuastudiile,ceidinmediulruralsicareprobabilnuauabsolvitliceul).Pentruaajungelaacestiapeviitormetodadecer‐cetarearputeafialtadecatceaon‐linesiıncombinarecuunstimulentfinanciarsaurecompensaticumvapentruimplicareınstudiu,amputeaobtinemaimulteinformatiisidelatineriidinacestecategorii.

Deasemeneaolimitaaprimelordouastudiicalitativerezultasidinutilizareater‐menilor„adult”si„matur”cuacelasiınteles.ConformdefinitiilordinDictionarulexpli‐cativallimbiiromanesidinNouldictionarallimbiiromane,eiauacelasiınteles,celde„starededezvoltaredeplina”.Peaceastabaza,ınchestionareleadministratecelordoualoturielevi/studenti,termenii„adult”si„matur”aufostfolositicaavandacelasisens.Desiamobservatcauniistudentiaufacutdiferentaıntreafimatur siafiadult,uniispunandcasuntadulti,darnusimaturisiinvers;noiamtratatraspunsurilelorcasicands‐arreferilaacelasilucru(avandınvederecanumarulstudentilorcarefacdife‐rentaıntreacestitermeniestemic).Incercetariviitoareacestitermeniestebinesafiefolositiınıntrebaridistincte.

Esteesentialsacunoastemmodulıncareoameniiısitraiescviatadincopilariepanalabatranete,despremodulıncareparcursurileanterioarealevietiiinfluenteazaulteriorcursuldezvoltariisiımbatraniriisidesprecontexteleistoricesigeograficeıncarearelocdezvoltareaumana.Enevoiecaguverneledintoatetarilesainvesteascafinanciarsiso‐cialıntineripentrua‐siputeadovedipotentialullorıntranzitiasprematuritatesipentruadevenicetateniactivisiimplicatiınsocietate.Estenecesarcaautoritatilelocaleınpar‐teneriatcuactoriiresponsabiliındomeniuleducatieisiformariiprofesionaleinitialesi

182

continue(scoli,universitati,furnizorideformarecontinua,partenerisociali)sacontri‐buielaorganizareasidezvoltareaunorcentredeınvatarepermanentalanivellocal,pebazaunoroferteadaptatenevoilorspecificediferitelorgrupuritintainteresatesaupotrevigoraactivitateacelordejaexistente.

183

BIBLIOGRAFIE 

AcademiaRomana(1998).Dicționarexplicativallimbiiromâne,InstitutuldeLingvistica„IorguIordan”,EdituraUniversEnciclopedic,pewww.dexonline.roaccesatla7.08.2012.

Adams,G.,R.,Berzonsky,M.,D.(2006).BlackwellHandbookofAdolescence,USA:BlackwellPublis‐hingLtd.

AESSM,(AgentiaEuropeanapentruSecuritatesiSanatateınMunca)(2013)lahttps://osha.eu‐ropa.eu/ro/safety‐health‐in‐figures,accesatladatade10.10.2014.

Agabrian,M.(2005).Parteneriatulșcoală‐familie:perspectivaadolescențilorınRomâniasocială–Drumulschimbăriișialintegrăriieuropene,(coord.)PetruIlut,LauraNistor,TraianRotariu,Ed.Eikon:Cluj‐Napoca,Vol.II,pp.167–184.

AgentiapentrustrategiiGuvernamentale,(2008).Sistemuluniversitarromânesc–realități,cauze,soluții,http://www.telegrafonline.ro/pdf/22699e744bea9049c8d23544fae826c0.pdf, acce‐satla20.12.2014.

Alheit,P.(1994).TakingtheKnocks:YouthUnemploymentandBiography–AQualitativeAnalysis,(London,Cassell).

Andersson,G.,PhilipovD.(2002).Life‐tablerepresentationsoffamilydynamicsinSweden,Hun‐gary,and14otherFFScountries:aprojectofdescriptionsofdemographicbehavior,ınDemogr.Res.7(4):67–144.

ANOFM, (2013). Situatia somajului ın noiembrie 2013 http://www.anofm.ro/files/Situa‐tia%20somajului%20nov%202013.PDF,accesatladatade10.12.2013.

ANPCDEFP,(AgentiaNationalapentruProgrameComunitare ındomeniuleducatiei si formariiprofesionale) (2015). Despre strategia Lisabona 2020, http://www.anpcdefp.ro/userfiles/Anexa_3_TiM_Strategia_Europa_2020.pdf,accesat23.03.2015.

ApostuO.,BalicaM.,FartusnicC.,FlorianB.,HorgaI.,NovakC.,VoineaL.(2015).AnalizasistemuluideînvățămâtpreuniversitardinRomâniadinperspectivaunorindicatoristatistici.Politiciedu‐caționale bazate pe date, http://www.ise.ro/wp‐content/uploads/2015/03/PUBLICATIE‐Sistemul‐de‐invatamant‐2014.pdf,accesatladatade29.05.2015.

Arnett, J.J. (2001). Conceptions of the Transition to Adulthood: Perspectives from AdolescenceThrough Midlife, Journal of Adult Development, 8 (2), 133–143, http://www.jeffreyar‐nett.com/articles/ARNETT_conceptions_of_the_transition_to_adulthood.pdf, accesat la28.06.2012.

Arnett,J.J.(2003).ConceptionsOfTheTransitionToAdulthoodAmongEmergingAdultsInAmeri‐canEthnicGroups,NewDirectionsForChildAndAdolescentDevelopment,No.100.

Arnett,J.(2011).EmergingAdulthood(s).TheCulturalPsychologyofaNewLifeStage(cap.12),ınArnettJ.,Lene(ed.),2011,BridgingCulturalandDevelopmentalApproachestoPsychology.NewSynthesesinTheory,ResearchandPolicy,NewYork:OxfordUniversityPress.

Archer, M. (1995). Realist Social Theory: TheMorphogenetic Approach, Cambridge UniversityPress,Cambridge.

Antikainen,A.,Houtsonen, J.,Kauppila, J.,Huotelin,H. (1996).Using inaLearningSociety:LifeHistories,IdentitiesandEducation,(London,Falmer).

Baizan,P.,Aassave,A.,Billari,FC.(2004).Theinterrelationsbetweencohabitation,marriageandfirstbirthinGermanyandSweden.Popul.Environ.25(6):531–61.

BalicaM.(coord.),M.,FartusnicC.,HorgaI.,ApostuO.,FlorianB.,VoineaL.,NovakC.,OlaruC.(2010).Abandonultimpuriușiperspectiveletinerilorpepiațamuncii,Bucuresti:INS,Institutulde Stiinte ale Educatiei, http://nou2.ise.ro/wp‐content/uploads/2012/08/raport_aban‐don_timpuriu_final.pdf,accesatınmai2015.

BancaMondialasiUNICEF(2010).RapidAssessmentoftheSocialandPovertyImpactsoftheEco‐nomic Crisis in Romania, http://www.unicef.org/romania/Rapid_Assesment_of_the_so‐cial_and_poverty_impacts_Final_Report.pdf,accesatladatade20.12.2014.

184

Banks,M.,Bates,I.,Breakwell,G.,Bynner,J.,Elmer,N.,Jamieson,L.&Roberts,K.(1992)CareersandIdentities:AdolescentAttitudestoEmployment,TrainingandEducation,TheirHomeLife,LeisureandPolitics(MiltonKeynes,OpenUniversityPress).

Barker,C.(2008).CulturalStudies:TheoryandPractice.London,SagePublications.BazacD.,CincaE.,CristeaD.,MahlerF.,NeacsuI.,PotoleaD.,TomaS.,VlasceanuL.(1985).Tineret,

muncă,integrare,Bucuresti:EdituraPolitica.Badina,O.(1972).Tineretindustrial.Acțiuneșiintegraresocială,EdituraAcademieiRepubliciiSo‐

cialisteRomania,Bucuresti.BensonP.L.,ScalesP.C.,HawkinsJ.D.,OesterleS.,Hill,K.G.(2004).SuccessfulYoungAdultDevel‐

opment, https://docs.gatesfoundation.org/Documents/SuccessfulDevelopment.pdf, accesatla4.11.2015.

Bengtson,V.L.,Allen,K.R.(1993).TheLifeCoursePerspectiveAppliedToFamiliesOverTime,ınSourcebookOfFamilyTheoriesAndMethods:AContextualApproach,Ed.P.Boss,W.Doherty,R.Larossa,W.Schumm,siS.Steinmetz.NewYork:Plenum.

Billari,FC;Philipov,D.(2004a).Educationandthetransitiontomotherhood:acomparativeanaly‐sisofWesternEurope.Eur.Demogr.Work.Pap.3,ViennaInst.Demogr.

Billari,FC;Philipov,D.(2004b).Women’seducationandentryintoafirstunion.Asimultaneous‐hazardcomparativeanalysisofCentralandEasternEurope.ViennaYearb.Popul.Res.2004:91–110.

Blossfeld,H‐P.,Klijzing,E.,Mills,M.,Kurz,K.,(editori)(2005).Globalization,UncertaintyandYouthinSociety.London/NewYork:Routledge.

BoYeeChau,S.(2006).TheeffectsofexposuretoviolenceonthehealthandwellbeingofhomelessyouthininnercityToronto:anecologicalapproach.

Boudon,R.(2006).TratatdeSociologie,EdituraHumanitas:Bucuresti.Boudon,R.(2009).RationalChoiceTheory inTheNewBlackwellcompanion tosocial theory,ed.

Turner,S.B.Branc,S.(2005).Rolulistorieioraleîndescoperireamodelelordeeducațiefamilială,ınRomânia

socială–Drumulschimbăriișialintegrăriieuropene,(coord)PetruIlut,LauraNistor,TraianRotariu,Ed.Eikon:Cluj‐Napoca,Vol.II,pp.184–190.

Brigitte,I.(2005).DespreTendințepepiațamunciișimodalitățidepercepereacarierei,ınRomaniasociala–Drumulschimbariisialintegrariieuropene,(coord)PetruIlut,LauraNistor,TraianRotariu,Ed.Eikon:Cluj‐Napoca,Vol.II,pp.12–19

Brandusa,F. (2008).http://www.revistacalitateavietii.ro/2008/CV‐3‐4‐2008/05.pdf,accesat ladatade12.12.2013.

Bronfenbrenner,U.(1979).TheEcologyofHumanDevelopment.ExperimentsbyNatureandDe‐sign,Cambridge:HarvardUniversityPress.

BuchmannC.,Marlis;KriesiI.(2011).TransitiontoAdulthoodinEuropeınAnnualReviewofSo‐ciology,37:481–503.

Burnnett,L. siD&DResearch (2008).LeoYouth II,http://www.slideshare.net/manafu/leo‐yo‐uth‐ii,accesatpe17.09.2015.

Cameradeputatilor,(2003).ConstituțiaRomânâniei,http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339,accesatla14.05.2013.

CE,ComisiaEuropeana(2010).Europa2020.Ostrategieeuropeanăpentruocreștereinteligentă,ecologicășifavorabilăincluziunii,

http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri= COM:2010:2020:FIN:RO:PDF accesatınmai2015.

CE,(2011).EurobarometrulFlashprivind„Tineretul înmișcare”,http://europa.eu/rapid/press‐release_MEMO‐11‐292_ro.htm,accesatındatade23.05.2015.

CE,(2012),SWD99final,Cadrudecalitatepentrustagiicare însoțeștedocumentulComunicareComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEconomicșiSocialEuropeanșiComi‐tetulRegiunilor,Cătreoredresaregeneratoaredelocuridemuncă,

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=333&langId=ro&consultId=10&visib=0&furtherConsult=yes,accesatın23.05.2015.

185

CUE(ConsiliulUniuniiEuropene)http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=958,siteaccesatın23.04.2015.

CUE(2010).ComunicareaComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEconomicșiSocialEuropeanșiComitetulRegiunilor.Oagendăpentrunoicompetențeșilocuridemuncă.Ocontribuțieeuropeanălaocupareaintegralăaforțeidemuncă,

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/O_agenda_pentru_noi_competente_si_locuri_de_munca.pdf,accesatın23.05.2015.

CE(2013).EmploymentandSocialDevelopmentsinEurope,http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/13/st05/st05571‐ad09.en13.pdf, accesat la

20.10.2015.CUE(2014).PropunerederecomandareaConsiliuluiprivindunCadrudecalitatepentrustagii.

Adoptare,http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?t=PDF&gc=true&sc=false&f=ST+7029+2014+REV+1&l=ro,accesatın23.05.2015.

CE,(2015a).Tineretulînmișcare,http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=950&langId=ro,accesatınmai2015.

CE, (2015b). The charter. Towards quality internships and apprenticeships, www.qualityin‐ternships.eu,accesatladatade23.05.2015.

CE,(2015)SWD42final,RaportuldețarăalRomânieipentru2015Inclusivunbilanțaprofundatprivindprevenireașicorectareadezechilibrelormacroeconomice.DocumentdelucrualServici‐ilor Comisiei, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf, acce‐satınmai2015.

CE(2014).SWD424final.Evaluareaprogramuluinaționaldereformăpentru2014șiaProgramuluideconvergențăpentru2014pentruRomâniacare însoțeștedocumentulRecomandaredereco‐mandareaConsiliuluiprivindProgramulnaționaldereformăalRomânieipentru2014șicarein‐cludeunavizalConsiliuluiprivindProgramuldeconvergențăalRomânieipentru2014,

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/swd2014_romania_ro.pdf,accesatınmai2015.CE,Inițiativaoportunitățipentrutineret,http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1006&lan‐

gId=ro,accesatınmai2015.CE(a),http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1006&langId=roaccesatın23.05.2015.CE(b),http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=roaccesatın23.05.2015.Ciairano,S.,Kliewer,W.,Rabaglietti,E.(2009).AdolescentriskbehaviorinItalyandTheNether‐

lands. A Cross‐National Study of Psychosocial protective Factors ın European Psychologist,14(3),180–192.

Cheah,C.S.L.,Nelson,L.J.(2004).TheRoleOfAcculturationInTheEmergingAdiulthoodOfAbori‐ginalCollegeStudents,ınInternationalJournalofBehavioralDevelopment,28(5),495‐507.

Clausen,J.A.(1991).AdolescentCompetenceAndTheShapingOfTheLifeCourseınAmericanJo‐urnalOfSociology96:805–842.

Coleman,J.(1988).SocialCapitalintheCreationofHumanCapitalînTheAmericanJournalofSo‐ciology,Vol.94,http://courseweb.lis.illinois.edu/~katewill/for‐china/readings/coleman%201988%20social%20capital.pdf,accesatla12.07.2015.

Connor,K.M.,DavidsonJ.R.T.(2003).DevelopmentofanewResilienceScale:theConnor‐DavidsonResilienceScale(CD‐RISC).DepresssionandAnxiety18:76–82.

COM(2009)200finalComunicareaComisieicătreConsiliu,ParlamentulEuropean,ComitetulEco‐nomicșiSocialEuropeanșiComitetulRegiunilor.OstrategieaUEpentrutineret–investițieșimobilizare.Ometodădeschisădecoordonarereînnoităpentruabordareaprovocărilorșiopor‐tunităților tineretului, http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri= CELEX:52009DC0200&from=RO,accesatın23.05.2015.

COM(2012)173,ComunicareaaComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEcono‐micșiSocialșiComitetulRegiunilor.Cătreoredresaregeneratoaredelocuridemuncă,

ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=7619&langId=ro,accesatın23.05.2015.COM(2011)933final.ComunicareaComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEco‐

nomicșiSocialșiComitetulRegiunilor.Inițiativaprivindoportunitățilepentrutineri, http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/empl/dv/com_com

(2011)0933_/com_com(2011)0933_ro.pdf,accesatladatade23.05.2015.

186

COM(2010)758,ComunicareaComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEconomicșiSocialEuropeanșiComitetulRegiunilor,PlatformaEuropeanădeCombatereaSărăcieișiaExcluziuniiSociale:UnCadruEuropeanpentruCoeziuneaSocialășiTeritorială,

http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri= CELEX:52010DC0758&from=RO,accesatla13.05.2015.

COME(2012).SWD409final.DocumentdelucrualserviciilorcomisieicareînsoțeștedocumentulPropunerederecomandareaConsiliululuiprivindînființareauneigaranțiipentrutineret(COM,2012,729 final), file:///C:/Documents%20and%20Settings/ealbert.ASOC/Desktop/SWD%20Youth%20Guarantee‐RO.pdf,accesatıniunie2015.

COM(2013)447final,ComunicareaComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEco‐nomicșiSocialEuropeanșiComitetulRegiunilor.ÎmpreunăpentrutineriiEuropei.Apellaacți‐une pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, http://ec.europa.eu/eu‐rope2020/pdf/youth_ro.pdf,accesatla23.05.2015.

CostacheL.(coord.),VarlyP.,IosifescuS.,C.,FartusnicC.,AndreiT.,HerteliuC.(2014).Costulin‐vestițieiîninsuficienteîneducațieînRomânia.RaportfinalpentruUNICEF,Bucuresti:UNICEF,http://www.unicef.ro/wp‐content/uploads/Costul‐investitiei‐insuficiente‐in‐edu‐catie_2014.pdf,accesatınmai2015.

Cote,J.E.,Allahar,A.L.(1994).GenerationonHold:ComingofAgeintheLateTwentiethCentury.Toronto:Stoddart.

Cote,J.E.,Bynner,J.M.(2008).ChangesintheTransitiontoAdulthoodintheUKandCanada:TheRoleofStructureandAgencyinEmergingAdulthood,inJournalofYouthStudies11(3):251–268,

http://www.researchgate.net/publication/249006562_Changes_in_the_Transi‐tion_to_Adulthood_in_the_UK_and_Canada_The_Role_of_Structure_and_Agency_in_Emer‐ging_Adulthood,accesatla14.10.2015.

Crockett,L.(2000).WhatMakesanAdult?StraightfromtheHorses’Mouths.PaperpresentedatthebiennialmeetingoftheSocietyforResearchonAdolescence,Chicago.

CUE,ConsiliulUniuniiEuropene(2011).Promovareaîncadrăriiînmuncăatinerilorpentrureali‐zareaobiectivelorStrategieiEuropa2020.ConcluziileConsiliului,http://register.consilium.eu‐ropa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2011838%202011%20INIT,accesatınmai2015.

Cyrulnik, B. (2005).Murmurul fantomelor, Bucuresti: Editura Curtea Veche, http://ceruldin‐noi.ro/pages/Boris_Cyrulnik_Murmur_fantome.htm,accesatladatade10.09.2015.

DawnB.,V.,Powers,Th.,L.(2013).GenerationYvaluesandlifestylesegmentsDenzin, N. (1989). Interpretive Biography,Qualitative Research Methods Series, 17. (London,

Sage).DimaDoru,(2015).Decenouagenerațiedeangajați,„GenerațiaMileniului”,nupoategăsilocuri

de muncă? http://dorudima.ro/de‐ce‐noua‐generatie‐de‐angajati‐generatia‐mileniului‐nu‐poate‐gasi‐locuri‐de‐munca/,accesatla19.09.2015.

DobsonJ.(1999),Viațapemargineaprăpastiei–călăuzatânăruluispreoviațăîmplinită,NouaSperanta:Timisoara,p.149.

Dykstra,P.,vanWissen,L.(1999).Introduction:TheLifeCourseApproachasanInterdisciplinaryFrameworkforPopulationStudies,ınvanWiessen,L.,Dykstra,P.(editori)Populationissues.Aninterdisciplinaryfocus,NewYork:KluwerAcademic,PlumenPublishers.

DumitrescuI.,Andrei,N.(1983).Aspirațiișiatitudiniînadolescență,EdituraAlbatros:Bucuresti.Dumont,M.,&Provost,M.A.(1999).Resilienceinadolescents:Protectiveroleofsocialsupport,

copingstrategies,self‐esteem,andsocialactivitiesonexperienceofstress,anddepression.JournalofYouthandAdolescence,28,343–363.

D&DResearch,(2015).Măsurareastructuratăapercepțiilor,nevoilor,atitudinilorșielementelordecizionaleprivindEducațiaUniversitară,

http://www.luju.ro/static/files/2015/iulie/01/Raport_cantitativ_MPAD_iunie_2015_V1.2p.pdf,accesatladatade18.09.2015.

EC(2014).FlashEurobarometeroftheEuropeanParliament(EPEB395).EuropeanYouthin2014Analytical Synthesis, http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2014/youth/eb_395_synthesis_youth_en.pdf,accesatın11.03.2015.

187

Elder,G.,H.,Jr.(1998).TheLifeCourseasDevelopmentalTheoryınChildDevelopment,Vol.69,Nr.1,pp.1–12.

Elliott,D.,C.,Kaliski,P.,Burrus,J.,Roberts,R.,D.(2013).ExploringAdolescentResilienceThroughtheLensofCoreSelf‐EvaluationsınPrince‐Embury,S.,Saklofske,D.,H.,ResilienceinChildren,Adolescents, and Adults. Translating Research into Practice, http://www.springer.com/se‐ries/6450,accesatla11.03.2015.

Ercsei,K.,Kiss,Z.,Plugor,R.,Szabo,J.,Veres,V.(2013).ObiceiuridepetrecerealetimpuluiliberaletinerilorparticipanțilaFestivalul„Peninsula”dinTârguMureș,ınTanarınRomania.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:InstitutulEuropean.

Erikson,E.H.,Erikson,J.M.(1997).Thelifecyclecompleted.NewYork:Norton.Eurostat(2014).TheEUintheworld2014.Astatisticalportrait,http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5786625/KS‐EX‐14‐001‐EN.PDF,accesatın

mai2015.Eurostathttp://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=yth_demo_020&lang=en,

accesatladatade11.03.205Eurostat(2009).YouthinEurope.Astatisticalportrait.http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5716032/KS‐78‐09‐920‐

EN.PDF/1e9dd987‐1471‐4a05‐b449‐46c81bc1766c,accesatın11.03.2015.Eurostat,(2015).SchooltoWorkTransitionStatistics,http://ec.europa.eu/eurostat/statistics‐explained/index.php/Archive:School‐to‐work_transi‐

tion_statistics,accesatın11.03.2015Eurostat, (2013). http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Unemploy‐

ment_statistics#Youth_unemployment_trends,accesatladatade8.12.2013.Eurostat, (2015). http://ec.europa.eu/eurostat/statistics‐explained/index.php/Material_depri‐

vation_statistics_‐_early_resultsaccesatladatade14.09.2015.EuropeanCommunities(2003).Generalindicatorsontransitionfromschooltowork,Youthtransi‐

tions from education toworking life in Europe, Part I, http://ec.europa.eu/eurostat/docu‐ments/3433488/5547728/KS‐NK‐03‐004‐EN.PDF/bc1fee03‐c961‐47ae‐8876‐a8f0dacda700?version=1.0,accesatın11.03.2015

EuropeanCommunities(2003).SchoolleaversinEuropeandthelabourmarketeffectsofjobmis‐matches, Youth transitions from education toworking life in Europe Part II, http://ec.eu‐ropa.eu/eurostat/documents/3433488/5548032/KS‐NK‐03‐005‐EN.PDF/622f5f2c‐2d21‐4312‐8c96‐930e450bad1c?version=1.0,accesatın11.03.2015.

Friborg,O.,Hjemdal,O.,Rosenvinge,J.H.,Martinussen,M.(2003).AnewScaleforAdolescentRe‐silience:GraspingtheCentralProtectiveResourcesBehindHealthyDevelopment.MeasurementandEvaluationinCounselingandDevelopment,39(2),84–96.

Furlong,A.(1992).GrowingUpinaClasslessSociety?SchooltoWorkTransitions(Edinburgh,Edin‐burghUniversityPress).

Fussell,E.,Gauthier,AH.(2005).Americanwomen’stransitiontoadulthood incomparativeper‐spectiveınOntheFrontierofAdulthood.Theory,ResearchandPublicPolicy,(editori)RA.,Set‐tersten;Jr.,FF,Furstenberg;RG.,Rumbaut,pp.76–109.Chicago:Univ.ChicagoPress.

GaudetS.(2007).EmergingAdulthood:ANewStageintheLifeCourseImplicationsforPolicyDe‐velopment, http://www.researchgate.net/profile/Stephanie_Gaudet2/publication/241245903_Emerging_Adulthood_A_New_Stage_in_the_Life_Course_Implications_for_Policy_Develop‐ment/links/54feed2a0cf2741b69f1d0cd.pdf,accesatla20.09.2015.

Generations and Gender Programme (2004). Generations and Gender Survey lahttp://www.ggp‐i.org,accesatladatade12.10.2013.

GFKRomania(2009).Generația„Converse”unportretalgenerației15–20deaniînRomânia,pri‐mitpemailraportuldelaRaluca.Ungureanu@gfk.com.

Gheorghita,B.(2013).Tinerii,maneleleșispațiulpublic.Valorisocialedominanteșimobilizarepo‐litică,ınTanarınRomania.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:InstitutulEuro‐pean.

Gherghina,S.(2013).Iluziademocrației?AtitudinilepoliticealetinerilordinEuropaCentralășideEst,ınTanarınRomania.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:InstitutulEuropean.

188

Ghimfus,L.(2013).SubculturimuzicalealetinerilorînRomâniapostcomunistă,ınTanarınRoma‐nia.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:InstitutulEuropean.

Giele,JA.,ElderGH.Jr.(editori)(1998).Methodsoflifecourseresearch:Qualitativeandquantitativeapproaches.ThousandOaks,CA:Sage.

GoldA.,RodrigueE.,ReevesR.V.(2015).Followingthesuccesssequence?Successismorelikelyifyou’re white, https://www.brookings.edu/blog/social‐mobility‐memos/2015/08/06/follo‐wing‐the‐success‐sequence‐success‐is‐more‐likely‐if‐youre‐white/, accesat la data de11.08.2015.

Greene,A.L.,Wheatley,S.M.,Aldava,J.F.(1992).StagesonLife’sWay:Adolescents’ImplicitThe‐oriesoftheLifeCourseınJournalofAdolescentResearch,1992,7,364–381.

GuvernulRomaniei(2013).Programuldeguvernare2013–2016,http://gov.ro/fisiere/pagini_fi‐siere/13‐08‐02‐10‐48‐52program‐de‐guvernare‐2013‐20161.pdf, accesat ın data de13.05.2015.

GuvernulRomaniei(2015).Programulnaționaldereformă,Bucuresti,http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/nrp2015_romania_ro.pdfaccesatıniunie2015.Hagestad,G.O.,siNeugarten,B.L.(1985).AgeAndTheLifeCourseınHandbookOfAgingAndThe

SocialSciences,Ed.R.H.BinstocksiE.Shanas.NewYork:VanNostrandReinhold.Hair,E.,C.,Park,M.J.,Ling,Th.,J.,MooreK.,A.(2009).RiskyBehaviorsinLateAdolescence:Co‐

occurrence,Predictors,andConsequencesınJournalofAdolescentHealth45(2009)253–261,http://ac.els‐cdn.com/S1054139X09001116/1‐s2.0‐S1054139X09001116‐main.pdf?_tid=6fe3693a‐5b9e‐11e5‐8806‐00000aacb35d&acdnat=1442317354_2797d5d965b29aa73fccdc8ee7eb4fe7,accesatla15.09.2015.

HatosA.,SaveanuS.(2009).EducațiașiexcluziuneasocialăaadolescențilordinRomînia,Oradea:EdituraUniversitatiidinOradea.

Henderson,S.,Holland, J.,McGrellis,S.,Sharpe,S.,ThomsonR. (2007). Inventingadulthoods:abiographicalapproachtoyouthtransitions,SagePublicationsLtd.:London.

Hodkinson,P.,Sparkes,A.C.(1997)Careership:AsociologicaltheoryofcareerdecisionmakingınBritishJournalofSociologyofEducation,18:1,29–44.

Holland,J.L.(1997).Makingvocationalchoices:Atheoryofvocationalpersonalitiesandworkenvironments(3rded.).Odessa,FL:PsychologicalAssessmentResources.

Holloway,M.,HollowayG.,WitteJ.(2010).IndividualsandFamilies:DiversePerspectives,http://hi‐ghered.mheducation.com/sites/0070738769/information_center_view0/sample_mate‐rial.html,accesatla6.11.2015.

Holmwood,J.(2005).FunctionalismanditsCriticsînModernSocialTheory:anintroduction,Har‐ringtonA.(editor),OxfordUniversityPress,Oxford,pp.87–109.

Horowitz;A.,D.,Bromnick,R.D.(2007).ContestableAdulthood:VariabilityandDisparityinMar‐kersforNegotiatingtheTransitiontoAdulthood,ınYouth&Society,39:209–231.

Hutchison, E.D. (2007). A Life Course Perspective, http://www.corwin.com/upm‐data/16295_Chapter_1.pdf,accesatla6.11.2015.

InternationalLabourOrganization(ILO)(2015).Worldreportonchildlabour2015:Pavingthewaytodecentworkforyoungpeople,InternationalLabourOffice,Geneva:ILO.

InternationalLabourOrganization(ILO)(2014).GlobalEmploymenttrends2014.Riscorjoblessrecovery,

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/‐‐‐dgreports/‐‐‐dcomm/‐‐‐publ/documents/publi‐cation/wcms_234107.pdf,accesatın11.03.2015

Ilut,P.,Nistor,L.,Rotariu,T.(2005).Româniasocială–Drumulschimbăriișialintegrăriieuropene,Ed.Eikon:Cluj‐Napoca,Vol.II,pp.12–19.

IMAS (2010). Ce vor tinerii români?, http://www.erd.ro/ce‐vor‐tinerii‐romani‐ sihttp://www.edituradigest.ro/IMAS‐tineri.pdfaccesatindatade9.03.2013

InstitutulNationaldeStatistica (2013).AnuarulStatisticalRomâniei,Editura Stiintifica:Bucu‐resti.

Institutul National de Statistica, (2015). Baza de date statistice TEMPO‐Online, http://statis‐tici.insse.ro/shop/?page=info,accesatladatade14.05.2015.

189

INSSE,InstitutulNationaldeStatistica,http://www.insse.ro/cms/,BazadedateTempo,accesatınmai2015.

InstitutulNationaldeStatistica,(2015).http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul/,accesatıniunie2015.

InstitutulNationaldeStatistica,(2014).https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=11,accesatladatade18.07.2014.

InstitutulNationaldeStatistica,http://www.insse.ro/cms/accesatladatade10.03.2015.Ionescu,I.I.(1997).Sociologiașcolii,Iasi:Polirom.Ionescu,M.,Bunescu,G.(coord.)(2007).Raporturileîntregenerații.Aspecteeducaționale, http://nou2.ise.ro/wp‐content/uploads/2006/08/2007_Raporturi_generatii.pdf accesat la

datade13.10.2014iVox,(2015).Tineriișiloculdemuncă,studiuafostrealizatincadrulcampanieiGarantiapentru

Tineretwww.garatiapentrutineret.ro,(raportulprimitpemail).JOUE(JurnalulOficialalUniuniiEuropene)(2009).RezoluțiaConsiliuluidin27noiembrie2009

privinduncadrureînnoitpentrucooperareaeuropeanăîndomeniultineretului(2010–2018),http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri= CELEX:32009G1219(01)&from=

RO,accesatla23.04.2015.JOUE(2011).RecomandareaConsiliuluidin28iunie2011privindpoliticiledereducereapărăsirii

timpuriiașcolii,http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011H0701(01)&from=RO,accesatın23.05.2015.

JOUE(2014).RecomandareaConsiliuluidin8iulie2014privindProgramulnaționaldereformăalRomânieipentru2014șicareincludeunavizalConsiliuluiprivindProgramuldeConvergențăal României pentru 2014, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf,accesatın23.05.2015.

JurnalulOficialalComunitatilorEuropene(1994).Directiva94/33/CEaConsiliululuidin22iunie1994

privind protecția tinerilor la locul demuncă, http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31994L0033&from=EN,accesatladatade09.10.2014.

Kadar,A.(2013).Construcția identitățiipsihosocialeșisemnelecrizeisfertuluideviață latineriiîntre21–35ani,ınTanarınRomania.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:Institu‐tulEuropean.

KehilyM.,J.(2007).Understandingyouth:perspectives,identitiesandpractices,TheOpenUniver‐sity:London.

Kiernan,KE.(2001).TheriseofcohabitationandchildbearingoutsidemarriageinWesternEuropeınInt.J.LawPolicyFam.15(1):1–21,

Kogan,I.(2007).YouthunemploymentintheenlargedEuropeanUnionınFromOrigintoDestina‐tion.TrendsandMechanismsinSocialStratificationResearch,(editori)S.,Scherer;R.Pollak;G.,Otte;M.,Gangl,Frankfurt/NewYork:Campus,pp.182–213.

Kohlberg,L.,Hersh,R.H.(1977).MoralDevelopment:AReviewoftheTheory,inTheoryintoPrac‐tice, Vol. 16, No 2., pp. 53–59, http://academic.udayton.edu/jackbauer/Readings%20595/Kohlberg%2077%20his%20theory%20copy.pdf,accesatla19.09.2015.

Lent,R.W.,Hackett,G.,&Brown,S.(1999).Asocial‐cognitiveviewofschool‐to‐worktransition.TheCareerDevelopmentQuarterly,47,297–311.

LegeaTinerilor350/21/7/2006,http://uniunea.ro/wp‐content/uploads/2015/01/126559868‐Legea‐Tinerilor.pdf,accesatla03.05.2015.

Levinson,D.,J.(1978).Theseasonsofaman’slife.NewYork:Knopf,http://humangrowth.tripod.com/id3.html,accesatla26.10.2015.LiteraInternational(2002).Nouldicționarexplicativallimbiiromâne,EdituraLiteraInternational

pewww.dexonline.roaccesatla7.08.2012.Luca,S.A.(2013).„Autismulsocialșicivicaltinerilorîncontextulconsumuluidemanele,ınTanar

ınRomania.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:InstitutulEuropean.Luca,S.,A.(2009).Identitateasocio‐culturalăatinerilor:repereîncontextulglobalizăriișialschim‐

băriisociale,Iasi:InstitutulEuropean.

190

Lucas,S.,R.(2001).EffectivelyMaintainedInequality:EducationTransitions,TrackMobility,andSocialBackgroundEffects,ınTheAmericanJournalofSociology,Vol.106,Nr.6,pp.1642–1690,pe https://campus.fsu.edu/bbcswebdav/institution/academic/social_sciences/sociology/Reading%20Lists/Stratification%20%28Gender%2C%20Race%2C%20and%20Class%29%20Copies%20of%20Articles%20from%202009/Lucas‐AJS‐2001.pdf,accesatla18.09.2015.

Luthar, S.S. (2006).Resilience indevelopment:A synthesisof researchacross fivedecades ınD.Cicchetti&D.J.Cohen(Eds.),Developmentalpsychopathology:Risk,disorder,andadaptation(pp.740–795).NewYork:Wiley.

Macek,P.,Bejcek,J.,Vanıckova, J.(2007).ContemporaryCzechEmergingAdults,GenerationGro‐wingUpInThePeriodOfSocialChanges,JournalofAdolescentResearch,Volume22(5),444–475.

MayselessO.,KerenE. (2014).FindingaMeaningfulLifeasaDevelopmentalTask inEmergingAdulthood:TheDomainsofLoveandWorkAcrossCultures,EmergingAdulthood,2:63.

Mayseless,O.,ScharfM.(2003).WhatDoesItMeantoBeanAdult?TheIsraeliExperienceınNewDirectionsForChildAndAdolescentDevelopment,Nr.100.

Makhnach,A.,V.(2014).ResilienceinRussianyouthınInternationalJournalofAdolescenceandYouth,http://dx.doi.org/10.1080/02673843.2013.815116,accesatla15.09.2015.

Manciaux,M.(2001).Laresilience.Unregardquifaitvivre,395(10),321–330.Mannheim,K.(1927/28).Theproblemofgenerations.Howtheproblemstandsatthemoment,re‐

publicat1952,ınKecskemetiP.,Mannheim,K.Essays(Routledge,1952,republicat1972).Marcu,F.(2000).Mareledicționardeneologisme,EdituraSaeculum:Bucuresti.Marshall,G.(2003).DicționardeSociologie,Ed.UniversEnciclopedic:Bucuresti,p.653.Maxwell,G.,A.,Broadbridge,A.(2014).GenerationYgraduatesandcareertransition:Perspecti‐

vesbygenderınEuropeanManagementJournal32,p.547–553.Mihail,R.(2009).Teoriisociologicecontemporane,Galati:UniversityPress.MitchellA.,B.(2006).TheBoomerangAgefromChildhood:EmergentTrendandIssuesforAging

Families, Canadian Studies in Population, Vol. 33.2, pp. 155–178, http://citese‐erx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.215.2267&rep=rep1&type=pdf,accesatladatade20.09.2015.

MEN,(2008).AdmitereaînliceeșișcolideArteșiMeserii http://static.admitere.edu.ro/2008/staticRepI/n/index.htmlaccesat13.10.2014MEN,(2014).Istoricpe10aniapromovabilitățiilaBacalaureat, http://www.edu.ro/index.php/pressrel/21815,accesatınianuarie2015.MEN,(2014).MinisterulEducatieiNationale,RaportfinalBacalaureat, http://www.edu.ro/index.php/pressrel/22114,accesatınianuarie2015.MEN,(2008).Raportasuprastăriisistemuluinaționaldeînvățământ2008, http://www.edu.ro/index.php/articles/10913‐accesatindatade8.03.2013.MFE(MinisterulFondurilorEuropene),ProgramulOperaționalCapitalUman, http://www.fonduri‐ue.ro/po‐2014‐2020,accesatınmai2015.MFE,(2014).OperationalProgrammeunderthe„InvestmentforGrowthandJobs”Goal, http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/2014‐2020/po/pocu/

Programme_2014RO05M9OP001_1_3_en.pdf,accesatınianuarie2015.MFE(2014).Programuloperaționalajutorareapersoanelordefavorizate, http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/2014‐2020/po/VO.POAD.

2014‐2020‐29.10.2014.pdf,accesatınianuarie2015.MO,Ordonanțădeurgență,nr.117din23decembrie2013privindmodificareașicompletareaLegiieducațieinaționalenr.1/2011șipentruluareaunormăsuriîndomeniulînvăță‐

mântului,http://www.cnfis.ro/wp‐content/uploads/2014/10/OUG‐nr.‐117‐23.12.2013‐pri‐vind‐modificarea‐si‐completarea‐LEN.pdf,accesatınmartie2015.

Mortimer,J.,T.,Shanahan,M.,J.(2002).HandbookoftheLifeCourse,NewYork,Boston,Dordrecht,London,Moscow:KluwerAcademicPublishers.

MMFPSPV, (2014b).Proiectdeplandeacțiuneprivind incluziuneasocialășireducereasărăciei(2014–2020), Anexa 2,http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezba‐tere/2014/2014‐12‐29_HG_SIncluziune_Anexa2.pdf,accesatınianuarie2015.

191

MMFPSPV,StrategiaNaționalăpentruOcupareaForțeideMuncă2014–2020, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014‐DOES/2014‐0131_Anexa1_

Strategia_de_Ocupare.pdf,accesatın11.03.2015MMFPSPV,(2014a).Strategianaționalăprivind incluziuneasocialășireducereasărăciei(2014–

2020), Anexa 1, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014‐12‐29_HG_SIncluziune‐Anexa1.pdf,accesatınianuarie2015.

MMFPSPV,Proiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!,http://www.garantiipentru‐tineri.ro/,accesatınianuarie2015.Despreaceststudiuamgasitsipe

http://www.dailybusiness.ro/stiri‐cariere/tinerii‐si‐piata‐muncii‐doar‐18‐ar‐ramane‐sa‐lu‐creze‐in‐tara‐107113/,darsipe

http://www.mediafax.ro/social/studiu‐putini‐tineri‐muncesc‐in‐domeniul‐in‐care‐au‐studiat‐7‐din‐10‐vor‐sa‐aiba‐propria‐afacere‐14222342

MMFPSPV,ProiectdeHotărâreaGuvernuluipentruaprobareaStrategieiNaționaleprivindInclu‐ziuneaSocialășiReducereaSărăciei2014–2020,

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte‐in‐dezbatere/3654‐2014‐12‐29‐proiecthg‐incluziunesociala,accesatınianuarie2015.

MMFPSPV,StrategiaNaționalăpentruocupareaforțeidemuncă2014–2020,http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014‐DOES/2014‐01‐

31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf,accesatınmai2015.MMFPSPV,„Garanțiapentrutineret”celmaiampluprogramdecombatereașomajuluiînrândul

tinerilor, http://garantiapentrutineret.ro/garantia‐pentru‐tineret‐cel‐mai‐amplu‐program‐de‐combatere‐a‐somajului‐in‐randul‐tinerilor‐din‐ultimii‐25‐ani/,site‐ulproiectuluiaccesatın23.05.2015.

MTS,(2013).MinisterulTineretuluisiSportului(2013).StrategiaNaționalăîndomeniultineretu‐lui 2014–2020, http://www.youthpolicy.org/national/Romania_2014_2020_Draft_Youth_Strategy.pdf,accesatınmai2015.

MTS,(2014a).Participareatinerilorlaactivitățisportive.StdiusociologiccantitativreprezentativlanivelultinerilordinRomânia.http://mts.ro/wp‐content/uploads/2014/11/RAPORT‐CER‐CETARE‐SPORT‐AVANGARDE‐SEPTEMBRIE‐2014.pdf,accesatınmartie2015.

MTS,(2014b).SituațiaTineretuluișiașteptărilesale.Diagnoză.BarometruldeOpiniePublicăTi‐neret, http://mts.ro/wp‐content/uploads/2014/11/RAPORT‐BAROMETRU‐TINERET‐AVAN‐GARDE‐SEPTEMBRIE.pdf,accesatınmartie2015.

Muller,W.siWolfgangK.(1993).SocialSelectioninEducationalSystemsinEuropeınEuropeanSociologicalReview9:1–23.

MullerW.,GanglM.(2003a).Thetransitionfromschooltowork:aEuropeanperspective.AsevedeasiMullersiGangl2003b,pp.1–19.

Muller,W.,Gangl,M.(eds.)(2003b).TransitionsfromEducationtoWorkinEurope:TheIntegrationofYouthintoEULabourMarkets,Oxford:OxfordUniversityPress.

Muresan,C.(2012).SchimbărilecomportamentuluifamilialînRomânia.Oabordaredinperspec‐tivacursuluivieții,Cluj‐Napoca:PresaUniversitaraClujeana.

Nagaoka,J.,Farrington,C.A.,EhrlichS.B.,JohnsonD.W.,Dickson,S.,HeathR.,MayoA.(2014).AFrameworkforDevelopingYoungAdultSuccessinthe21stCentury,https://ccsr.uchicago.edu/si‐

tes/default/files/publications/Wallace%20Framework%20White%20Paper.pdf accesat ladatade7.10.2015.

Nelson,L.J.(2009).AnExaminationofEmergingAdulthoodInRomaniaCollegeStudents,Interna‐tionalJournalofBehavioralDevelopment,33(5),402–411.

NelsonL.,J.,Badger,S.,Wu,B.(2004).TheInfluenceofCultureinEmergingAdulthood:PerspectivesofChineseCollegeStudents,InternationalJournalofBehavioralDevelopment,28(1),26–36.

Negreanu,E.,Ionescu,M.(2006).Educațiaînfamilie.Repereșipracticiactuale,InstitutuldeStiintealeEducatiei:Bucuresti.

Negru‐Subtirica;O.,Pop,E.,I;Crocetti,E.(2015).Developmentaltrajectoriesandreciprocalasso‐ciationsbetweencareeradaptabilityandvocationalidentity:Athree‐wavelongitudinalstudywith adolescents in Journal of Vocational Behavior 88, 131–142, http://www.resear‐chgate.net/publication/273705440,accesatladatade8.09.2015.

192

Notaro,Vicki(2015).Goodbyehipsters‐‐helloyuccies:Young,urbancreativesarethelatesttribetotakeoverourcities,ınIrishIndependent[Dublin]30July:34.

OrganizatiaInternationalaaMuncii(OIM),(2012).Theyouthemploymentcrises:acallforaction, http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/ed_norm/relconf/documents/meetingdocu‐

ment/wcms_185950.pdf,http://www.ilo.org/global/about‐the‐ilo/newsroom/news/WCMS_189461/lang‐‐en/index.htm,accesatın25.06.2015.

Osipow,S.(1990).Convergenceintheoriesofcareerchoiceanddevelopment:reviewandprospectınJournalofVocationalBehaviour,36,pp.122–131.

OtovescuD.(coord.)(2010).TratatdeSociologieGenerală,EdituraBeladi:Craiova.Papalia,D.E.,Wendkos,O.S.,Duskin,F.(2010).Dezvoltareaumană,EdituraTrei:Bucuresti.ParlamentulRomaniei(2014).LegeprivindreglementareaactivitatilordevoluntariatınRoma‐

nia,http://develawp.ro/legeavoluntariatului.pdf,accesatın6.07.2015.PerkinsD.F.,JonesK.R.(2004).Riskbehaviorsandresiliencywithinphysicallyabusedadolescents

ınChildAbuse&Neglect,vol.28,p.547–563.Petrogiannis,K.(2011).ConceptionsOfTheTransitionToAdulthoodInASampleOgGreekHigher

Education Students, International Journal of Psychology and Psychological Therapy, 11, 1,121–137.

Petrus,A.(2002).OrientareașcolarășiprofesionalăatinereigenerațiiınRevistaRomanadeSoci‐ologieAnulXIII,Nr.3–4,Tineret‐Norme‐Valori‐ParticipareSocialahttp://www.revistade‐sociologie.ro/index.php?lgg=ro,accestaınianuarie2014.

Pop,F.,Roth,M. (2015).Ethnicdivisionsandsocialcapitaldescribed in thenarrativesofyoungromanianromainToday’sChildren,Tomorrow’sParents,Vol.No40.

PopA.,TanaseI.,DaragiuM.,,Corad,B.,Iamandi,C.,Neculau,G.,Anton,S.(2010).Tineriișiinclu‐ziunea pe piațamuncii: nevoi, așteptări, soluții, obstacole, http://www.robcc.ro/media/di‐verse/FINAL_Studiu%20ANBCC%20‐%20Tinerii%20si%20incluziunea%20sociala%20pe%20piata%20muncii%20ARIAL%20MARE.pdf,accesatın12.03.2015.

Populationreferencebureau(2013).Theworld’syouth,2013datasheet,http://www.prb.org/pdf13/youth‐data‐sheet‐2013.pdf,accesatın11.03.2015.Preda,O.G.(2013).Cetățenieșiidentitatenațională–repereidentitarealestudențilorromâni,ın

TanarınRomania.Noivalori,noiidentitati(coord.Luca,S.A.),Iasi:InstitutulEuropean.Raftery,A.E.siHout,M.(1993).MaximallyMaintainedInequality:Expansion,Reform,andOppor‐

tunityinIrishEducation,1921–75ınSociologyofEducation66:41–62.Raiu,S.L.,Roth,M.(2012).YouthinTransition:Adolescents’OpiniononBeinganAdult,inApplied

SocialSciences:Sociology(Editors:Runcan,P.,Rata,G.,Iovu,M.B.),UK:CambridgeScholarsPublishing,Volume2.

Raiu,S.,L.,Roth,M.(2013).TheperceptionofRomanianyouthaboutmaturityinToday’sChildrenTomorrow’sParents,Vol.35,p.30–37;[Perceptiatinerilorromanidesprematuritate,RevistaCopiiideazi,parintiidemaine,UniversitateadeVestdinTimisoara,CentruldeCercetareaInteractiuniiCopil‐Parinte,Vol.35,martie,p.27–34].

RajneeshChandraMohanJain(2006).Maturitatea,responsabilitateadeafituînsuți,ProEdituraTipografie,p.24.

Ranta,M.,R.,Dietrich,J.,Salmeta‐Aro,K.(2014).CareerandRomanticRelationshipGoalsandCon‐cernsDuringEmergingAdulthood,EmergingAdulthood,2:17.

Rezilienta,(2013).http://rezilienta.ro/rezilienta/descriere‐rezilienta,accesatla10.09.2015.Riley,M.W.(1987).OnTheSignificanceOfAgeInSociologyınAmericanSociologicalReview52:1–

14.Rodgers,R.H.,White,J.M.(1993).FamilyDevelopmentTheoryınSourcebookOfFamilyTheories

AndMethods:AContextualApproach,Ed.P.Boss,W.Doherty,R.Larossa,W.Schumm, siS.Steinmetz.NewYork:Plenum.

Rosenbaum,J.E.(1976).MakingInequality.NewYork:Wiley.Rotariu,T.,Voineagu,V.(2012).Inerțieșischimbare.DimensiunisocialealetranzițieiînRomânia,

Polirom:Iasi.Roth,M.,DameanD.,Iovu,M.,B.(2009).Succesulșcolarlaintersecțiafactorilorsociali,Cluj‐Na‐

poca:PresaUniversitaraClujeana.

193

Rouse,C.E.,Barrow,L.(2006).U.S.elementaryandsecondaryschools:Equalizingopportunityorreplicatingthestatusquo?ınTheFutureofChildren,16(2),99–123.

Ruth,W.A.,WolfA.(1995).Contemporarysociologicaltheory:continuingtheclassicaltradition,USA:Prentice‐Hall,Inc.

Scheer,S.D.,Palkovitz,R.(1994).Adolescent‐to‐AdultTransitions:SocialStatusandCognitiveFac‐torsınSociologicalStudiesofChildren,6,125–140.

SchifirnetC.(2002).Sociologie,comunicare.ro:Bucuresti.Schifirnet,C.(2002).Sociologie,Edituracomunicare.ro:Bucuresti.Schoon,I.,Silbereisen,R.,K.(2009).TransitionsfromSchooltoWork:Globalization,Individualiza‐

tion,andPatternsofDiversity,NewYork,NY:CambridgeUniversityPress.SetterstenR.A.Jr.,FustenbergF.F.,RumbautR.G.(2005).OntheFrontierofAdulthood–Theory,

ResearchandPublicPolicy,Chicago,IL:UniversityofChicagoPress.Shavit,Y.,Muller,W.(1998).FromSchooltoWork.AComparativeStudyofEducationalQualifications

andOccupationalDestinations.Oxford:Clarendon.Simpson, R. (2005). Young adult development project, http://hrweb.mit.edu/worklife/youn‐

gadult/youngadult.pdf,accesatladatade8.10.2015.Sirsch,U.,Dreher,E.,Mayr,E.,WillingerU.(2007).WhatDoesItTakeToBeAnAdultInAustria?

ViewsofAdulthoodinAustrianAdolescent,EmergingAdultsandAdults,JournalofAdolescentResearch,Volume24,No.3:275–292.

Smith,K.,Holmes,K.,Haski‐Leventhal,D.,Cnaan,R.A.,Handy,F.,&Brudney,J.L.(2010).Motivati‐onsandbenefitsofstudentvolunteering:comparingregular,occasional,andnon‐volunteersinfivecountriesınCanadianjournalofnonprofitandsocialeconomyresearch,1(1),accesatladatade6.07.2015depehttp://www.anserj.ca/anser/index.php/cjnser/article/view/2.

Sobotka,T.(2004).PostponementofchildbearingandlowfertilityinEurope,DutchUniversityPress,Amsterdam.

Spokane,A.R.,Meir,E.I.,&Catalano,M.(2000).Person–environmentcongruenceandHolland’stheory:Areviewandreconsideration.JournalofVocationalBehavior,57(2),137–187.

Stan,P.M.(2011).ProblemeactualealeorientăriișcolareșiprofesionalealeadolescențilordinRo‐mânia, Rezumatul tezei de doctorat, http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezu‐mate/2011/sociologie/stan_popa_mariana_ro.pdf,accesatindatade8.03.2013.

Stanciulescu E. (2007). Ideologii educative, teorii sociologice ale educației și politici educative,http://elisabetastanciulescu.ro/wp‐content/uploads/2011/03/Modulul‐2_Ideologii_teorii‐sociologice_politici‐educative.pdf,accesatladatade16.10.2015.

Steinberg,L.,D.(2008).Adolescence.NewYork:McGraw‐Hill.Stoian,M.(1968).Adolescența,oprimejdie?,Ed.DidacticasiPedagogica:Bucuresti.Strauser,D.R.,Waldrop,D.G.,&Ketz,K.(1999).Reconceptualizingtheworkpersonality.Rehabi‐

litationCounselingBulletin,42(4),290–301.Sursaon‐line:https://explorable.com/ecological‐systems‐theoryTamasK.,GergoB.,GyulaK.(2011).TineriimaghiaridinRomânia.Dimensiunicomparative,Ed.

Kriterion:Cluj‐Napoca.Tiet,Q.Q.,HuizingaD.(2002).DimensionsoftheConstructofResilienceandAdaptationamong

Inner‐CityYouthınJournalofAdolescentResearch;17;260.Tudosoiu,S.N.(2010).EducațiaînsistemulcomunistdinRomânia(anii1965–1989),Rezumatul

tezeidedoctorathttp://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2011Februarie/Tudosoiu%20Silvia‐Nicoleta%20%20Educatia%20in%20sistemul%20comunist%20din%20Romania%20%28anii%2019651989%29/Educatia%20in%20sistemul%20comunist%20din%20Romania%20%28anii%201965‐1989%29%20Tudosoiu%20Silvia‐Nicoleta.pdf

UEFISCDI,(2006–2010).RaportImplementareastudiuluidemonitorizareainserțieipepiațamun‐ciiaabsolvențilordinînvățământulsuperior(promoțiile2006și2010),http://www.absolvent‐univ.ro/UserFiles/File/rezultate/APM‐Raport‐2006‐2010‐final.pdf, accesat la data de6.07.2015.

UEFISCDI,(2005–2009).Raportfinal–Rezultateleimplementăriistudiuluidemonitorizareain‐serțieipepiațamunciiaabsolvențilordin învățământul superior (promoțiile2005 și2009),http://www.absolvent‐univ.ro/UserFiles/File/rezultate/APM‐Raport_final‐2005_2009.pdfaccesatladatade5.07.2015.

194

UnitedNationOrganisation(ONU),http://www.un.org/esa/socdev/documents/youth/fact‐she‐ets/youth‐definition.pdf,accesatladatade8.08.2014.

UNYWR,(UnitedNationWorldYouthReport)(2011).YouthEmployment:YouthPerspectivesonthePursuitofDecentWorkinChangingTimes

http://unworldyouthreport.org/media/pdfs/WYR2012_SummaryReport_EN.pdf, accesat la14.10.2014.

UNICEF,(2012).ProgressforChildren.Areportcardonadolescents, http://www.unicef.ro/wp‐content/uploads/Progrese‐pentru‐copii‐2011.pdf, accesat ın iu‐

nie2015.UNICEF,(2014).Rezumatstudiu„CosturileInvestițieiInsuficienteînEducațieînRomânia, http://www.unicef.ro/wp‐content/uploads/Rezumat‐studiu‐%E2%80%9CCosturile‐inves‐

titiei‐insuficiente‐in‐educatie‐in‐Romania%E2%80%9D‐2014.pdf,accesatıniunie2015.USR, (UniuneaStudentilordinRomania) (2015).Legea internship‐ului,http://internship.uniu‐

nea.ro/proiectul‐de‐lege/,accesatladatade23.05.2015.UnitedNationsWorldReport,(UNWYR)(2013).http://www.unworldyouthreport.org/,accesat

la13.05.2015.Veres,V.(2000).LiceeniardeleniînTranziție.Integrarenaționalăvs.Generațională?,ED.Limes:

Cluj.Vlasceanu,L.(coord.)(2011).Sociologie,EdituraPolirom:Iasi.VoicuB.,VoicuM.(coord)(2007).Valorialeromânilor:1993–2006.Operspectivăsociologică,In‐

stitutulEuropean:Iasi.Werner,E.E.,Smith,R.S.(1982).Vulnerablebutinvincible:Alongitudinalstudyofresilientchildren

andyouth.NewYork:McGrawHill.Werner,E.(1993).Risk,resilienceandrecovery:PerspectivesfromtheKauailongitudinalstudyın

Developmentandpsychopathology(5),pp.503–515.Wiik,KA.(2009).‘You’dbetterwait!’—socio‐economicbackgroundandtimingoffirstmarriagever‐

susfirstcohabitationınEur.Sociol.Rev.25(2):139–53.Willekens,F.(1999).Thelifecourse:ModelsandanalysisınvanWissen,L.,Dykstra,P.(editori)–

Ppopulation issues.An interdisciplinary focus,KluwerAcademic, PlumenPublishers,NewYork.

Wolkind,S.N.,Rutter,M.(1973).Childrenwhohavebeen„incare”–anepidemiologicalstudyınJournalofChildPsychologyandPsychiatry,14,97–106.

Zamfiretal.(2011).RaportICCV,EdituraAcademieiRomane:Bucuresti.ZamfirC.(2004).Oanlizăcriticăatranziției.Cevafi„după”,Ed.Polirom:Iasi.http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/13/st05/st05571‐ad09.en13.pdf

195

ANEXE 

ANEXA 1  Grafice ale întrebărilor din secțiunea D.  Piața forței de muncă, din chestionarul celui de‐al II‐lea val al studiului 

www.viitoradult.ro

196

197

198

199

200

201

202

203

204

205

ANEXA 2  Chestionar primul val al studiului Rezultantele adolescenței.  O perspectivă longitudinală, 2012. 

http://www.viitoradult.ro/

UNIVERSITATEA BABEȘ‐BOLYAI CLUJ‐NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 

 CHESTIONAR INDIVIDUAL 

Te rugăm să răspunzi la întrebările din acest chestionar. 

Dureazaaproximativ30–45minute.Nutrebuiesa‐tifieteamacanustiisaucagresesti.Acestanueuntestdecunostinte,aicitoateraspunsurilesuntbune.Trebuiedoarsascriicecrezisaucesimtitu.

Ești obligat să participi? 

Nu.Participinumaidacavrei.Totusi,noiterugamsacompletezichestionarul,acestlucrunevaajutafoartemult.Spe‐ramsafieinteresantsipentrutine.

Cine va vedea răspunsurile? 

Numaiechipadecercetatorivavedeachestionarulcompletatdetine.NIMENIdinSCOALAta(directorul,dirigintele,profesorii,colegii)NUvavedeachestio‐narulcompletatdetine.DeasemeneaNICIUNmembrualFAMILIEItalenuvavedearaspunsurilelaıntrebari.

Cluj‐Napoca,2012

206

(A) ȘCOALA 

A1.Câtdedesți s‐a întâmplat vreunuldintreurmătoarelelucruriînultimalună? Niciodată

1–2ori

Demaimulteori

a) Numi‐am facut tema.

b)Amıntarziat la ore (nemotivat).

c) Amchiulit de la cel putin o ora.

d)Num‐amdus la scoala nemotivat.

e) Amfostindisciplinat/a.

f) Unprofesor mi‐a facut observatie din cauza absentelorsauacomportamentuluilaora.

g) Atrebuitsa merg ın biroul directorului sau la comisiadedisciplinadincauzacomportamentuluimeulascoala.

h)Parintiimei sau persoanele care au grija de mineaufostanuntatidesprecomportamentulmeulascoala.

i) Parintiimei sau persoanele care au grija de mine (de ex.,dacaparintiisuntplecatiınstrainatate)aufostanuntaticaamnotemicisaucanu‐mifactemele.

j) M‐amcertat cu unul dintre profesorii mei.

k)M‐ambatut cu un alt elev.

A2.S‐aîntâmplatcavreunuldinfrațiisausuroriletale(inclusivfrații„vitregi”sausurorile„vitrege”)sărenunțelașcoală?

1.Nuamfratisausurori 2.Nu 3.Da 4.Nustiu

A3.Crezicăveiterminaliceul?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

A4.DupăterminarealiceuluidoreștisăteînscriilaexamenuldeBacalaureat?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

A5.Doreștisă‐țicontinuistudiile?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

①DacăNUdoreșticontinuareastudiilor: ②Dacădoreșticontinuareastudiilor:A6a.Așdoricontinuarea studiilor,darnucredcăpotsăîmipermit/familianuîșipermite.1.Da 2.Nu 3.Nuraspund

A7a.Nudoresccontinuareastudiilordeoarece:1.Amdejaomeserie2.Dorescsaıncepmunca3.Mavoiducelamuncaınstrainatate4.Numeritasamaifaciscoala5.Altmotiv.Care?

A6b. Doresc să urmez:1.Ofacultate 2.Uncolegiu3.Oscoalapostliceala

A7b.Dorescsăurmez:1.Cursurilazi2.Frecventaredusa3.Invatamantladistanta

A8b.Ceprofildestudiidoreștisăurmezi?___________________________________________________

A8c.Dorescsăurmezcursurileuneifacultăți:1.dinRomania2.dinstrainatate

A8d.Facultateavafi:1.platitadeparinti(saualterude)2.voiprimiobursa(sauvafilabuget)3.Nustiusigur

207

A9.Cecrezicăveifacepesteunan?

1.Voifistudent/a 2.Voifisalariat

3.Student/adarvoiaveasilocdemunca 4.Voifisomer/a

A9b.Pesteunan,credcăloculdemuncă(meseria/ocupația)vafi:____________________________

A9c.Cemeserie(ocupație)creziveiaveala30deani?___________________________________________

A10.Câtdemulteștideacordcuafirmațiiledemaijos:Foartepuțin Puțin Mult

Foartemult

a) Trebuiesa ınvat bine la scoala daca vreau sareusescınviata.

c) Oeducatie buna este cel mai bun lucru ın a reusiınviatapentrucopiiidincartierul/zonaundelocuiesc

d) Scoalaeste importanta pentru cei/cele ca mine.

e) Educatiaprimita la aceasta scoala ma va ajutasaımigasescloculdemuncadorit.

A10.2Câtdemult li se potrivesc profesorilor tăiurmătoareleafirmații? Deloc PuținMult

Foartemult

a) Profesorilor mei le pasa de mine.

b)Profesoriimei asculta ce am eu de spus.

c) Profesorilor mei le pasa daca vin sau nu lascoala.

d)Primescmulte ıncurajari de la profesorii mei.

e) Suntrespectat si apreciat de profesorii mei.

f) Profesoriistiu care sunt calitatile mele.

g) Profesoriiımi lauda eforturile atunci candmuncesc serios.

h)Profesorilor mei le pasa de notele pe care le primesc.

A11.Terugămsănespuimediilegeneraleobținutedetineînultimulanșcolar,la…

1.Limbasiliteraturaromana(materna)______ 2.Matematica______

3.MEDIAGENERALA______

A12.Câtemediisub5aiavutînultimulsemestruîncheiat?

1.Niciuna 2.Una 3.Doua 4.Treisaumaimulte

A13.Încomparațiecucolegiităideclasă,mediiletaledinacestansunt?

1.Multmaibunedecatalecelormaimulti 2.Maibunedecatalecelormaimulti

3.Lafelcaalecelormaimulti 4.Maislabedecatalecelormaimulti

5.Multmaislabedecatalecelormaimulti

A14.Beneficiezde(bifeazătotcesepotrivește):

a)Bursasociala b)Bursadestudiu

c)Alteajutoaredelascoala d)Alteajutoaredelaprimarie,fundatii

A15.Beneficiezdemeditațiișcolare:

1.Nu 2.Da

208

A15.2Dacăda,materiilelacareammeditațiisunt:

____________________,____________________,___________________,____________________,___________________

(B) DESPRE VECINĂTATEA TA 

B3.Câtdedesîțifacigrijicăcinevas‐arputeasăîțifacărăusausăselegedetineînzonaîncarelocuiești?

1.Niciodata 2.Cateodata 3.Deseori 4.Tottimpul

B4.Dincâteștiitu, cât de des se întâmplă ca tineriidinzonaîncarelocuieștitusăfacăurmătoarele?

Foarterar Rar Des

Foartedes

a) Saianotemari la scoala.

b)Saaibaprobleme cu politia.

c) Saconsume droguri ilicite.

d)SaiaBacalaureatul.

e) Sa‐sigaseasca o slujba sau sa‐si continue educatiadupaterminarealiceului.

B5.Înzonaîncare locuiești tu, cât de des s‐a întâmplat

înultimalunăvreunuldintrelucrurileenumeratemaijos?Nicio‐dată

Odată,de2ori

De3orisaumaides

a) Cinevaafost jefuit.

b)Aivazutpe cineva vanzand droguri.

c) Cinevaaıncercat sa‐ti vanda droguri.

d)Cinevaaıncercat sa te convinga sa ıncalci legea(safuridinmagazindeex.).

e) Aivazutpe cineva sub influenta drogurilor.

f) Cinevati‐a oferit bauturi alcoolice.

g) Aivazutpe cineva amenintat cu o arma.

h)Aavutloco descindere a politieisauatrupelorDIAS(„mascatii”).

(C) DESPRE PRIETENI 

C1.Câtdemultți se potrivește fiecare dintre afirmațiile următoare? Deloc PuținMult

a) Potsaamıncredere ın prietenii mei.

b)Potsalepovestesc prietenilor mei problemele mele.

c) Masimtapropiat/a de prietenii mei.

d)Potsamabazez pe ajutorul prietenilor mei.

e) Potsadiscut cu prietenii mei despre lucrurile care ma supara.

C2.Adulțiidinfamiliataîicunoscpeceimaimulțidintreprieteniităi?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

209

C3.Adulțiidinfamiliataîicunoscpepărințiicelormaimulțidintreprieteniităisaupeadulțiicucareeilocuiesc?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

C5.Potsăspundespreminecă: AcordNici acord,nicidezacord Dezacord

b)Imiesteusor sa ımi fac prieteni noi.

c)Ingrupulmeu sunt popular (apreciat si bine vazut).

d)Ingrupulmeu sunt lider, am influenta asupra celorlalti.

C4.Câtdemultți se potrivește fiecare dintre afirmațiile următoare? Deloc PuținMult

a) Facanumite lucruri doar pentru a fi pe placul prietenilor mei.

b)Malasconvins/a de prieteni sa fac lucruripe carechiarn‐asvreasalefac.

c) Prieteniimei fac glume pe seama mea.

d)Prieteniimei se leaga de mine.

e) Mi‐egreusa fiu eu ınsumi/ınsami cand sunt cu prietenii.

f) Mastraduiesc sa‐i impresionez pe prietenii mei.

g) Deobicei,fac si eu ce fac ceilalti prieteni.

h)Asdoricaprietenii mei sa ımi arate mai mult respect.

C6.Majoritateaprietenilormeiapropiați:

1.Suntdeacelasisexcumine 2.Suntsifete,sibaieti 3.Suntdesexdiferitdealmeu

C7.Câtdebinete descrie fiecare dintre propozițiile următoare?Amprietenicare… Deloc Puțin Mult

a)auprobleme cu politia.

b)sedrogheaza.

c)suntmembri ıntr‐o banda.

d)consumaalcool.

e)chiulescde la ore.

f)poartaasupra lor o arma.

g)aunotemici la scoala.

h)intraınıncurcaturi la scoala.

i)probabilca nu ısi vor lua Bacalaureatul.

C8.Ceimaimulțidintreprieteniităivorterminaliceul?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

C9.Ceimaimulțidintreprieteniităidorescsăurmezeofacultatedupăîncheierealiceului?

1.Nu 2.Da 3.Nustiu

210

(D) DESPRE FAMILIA TA 

D1.Câtdebinee descrisă familia ta în fiecaredintreafirmațiileurmătoare? Deloc PuținMult

a)Sesprijinasi se ajuta unii pe altii.

b)Isiacordaunii altora mult timp si multa atentie.

c)Discutadeschis si se asculta unii pe altii.

d)Simtcamembrii familiei mele se iubesc si ca au grija unii de altii.

e)Desfasoara ımpreuna multe activitati.

f)Sedistreaza si rad ımpreuna.

g)Cautaımpreuna solutii pentru rezolvarea problemelor care apar.

D4.Cândnueștiniciacasănicilașcoală,îispuivreunuiadintreadulțiicucarelocuieștiundeteduci?

1.Nu 2.Uneori 3.Aproapeıntotdeauna 4.Intotdeauna

D2.Înultimalună, cât de des ai discutat despre următoarelelucruricuoricaredintreadulțiicucarelocuiești?

Nicio‐dată

O dată,de2ori

De3orisaumaides

a) Preferintele mele pentru materiile scolare.

b)Activitatiscolare sau ıntamplari de la scoala,careteintereseazapetine.

c) Aspectestudiate ın clasa, la ore.

d)Evenimente actuale.

e) Politica.

f) Planuriletale de viitor.

g) Cecarierati‐arplacea tie sa urmezi.

h)Planuriletale ın legatura cu continuarea studiilor.

D3.Înfamiliatas‐aîntâmplat: Adesea UneoriOdată/

dedouăoriNicio‐dată

a) Saieibataie de la parintii tai? b)Parintiisate loveasca cu mana, piciorul,

astfelıncatsa‐tiproducarani?

c) Parintiitai te‐au insultat folosind cuvinte urate, porecle? d)Parintiitai te‐au umilit ın mod intentionatın fata

altora?

e) S‐aıntamplat sa nu primesti ıngrijire medicalaatuncicandaiavutnevoie?

f) S‐aıntamplat sa simti ca celor din familiatanulepasadetine?

g) Unadultsa se apropie de tine cu intentie sexuala(atingerinedorite,propuneriindecente)?

h)Aifostobligat/a de cineva sa ıntretii relatii sexuale? i) Tataltausa o insulte sau ınjure pe mama ta? j) Tataltausa o loveasca pe mama ta?

211

(E) SEXUALITATE, CONTRACEPȚIE 

E1.Aiuniubit/oiubită?

1.Nu(sarilaE9) 2.Da(continuacuE2)

②DacăDA:

E2.Decâttimpsuntețiîmpreună?

1. Maiputinde3luni

2. 3–6luni

3. 7–12luni

4. Peste1an

E3.Câtdedesvăîntâlniți?

1. Odatapeluna

2. Odatapesaptamana

3. De3–4oripesaptamana

4. Infiecarezi

E4.Undel‐aicunoscut?

1. Lascoala

2. Laopetrecere,launclub

3. Prinprietenicomuni

4. Prinfamiliamea

E5.Cevârstă(înaniîmpliniți)areiubitul/iubitata?__________ani

E8.Gândindu‐telaiubitul/iubitata,terogsănespuidacăeștideacordcuurmătoareleafirmații:(răspunsurilepotsăvariezedela1=Dezacordtotalla7=Acordtotal)

a) Neımpartasimunulaltuiainformatiipersonale

1234567

b) Iipotspuneorice

1234567

c) Nespunemunulaltuiagandurisisentimenteintime

1234567

d) Unelelucruriilepotspunedoarlui/eisinimanuialtcuiva

1234567

e) El/eaıntelegeceeacesimt

1234567

f) Gandimlafeldespremultelucruri

1234567

g) Inceamaimareparteatimpuluimasimtfoarteapropiat/adeel/ea

1234567

h) Simtomareatractiefatadeel/ea

1234567

212

E9.Carecrezicăarfivârstăpotrivităpentrua‐țiîncepeviațasexuală?________ani

E10.Câtdemultțisepotrivescurmătoareleafirmații:Foartepuțin Puțin Mult

Foartemult

a)Majoritatea prietenilor mei/prietenelor melesi‐auınceputviatasexuala.

b)Parintiimei sunt de acord cu ınceperea vietii sexualelavarstamea.

c) Ingrupulmeu de prieteni se fac glumepeseamapersoanelorvirgine.

E11.Tuți‐aiînceputdejaviațasexuală?

1.Nu(sarilaE21) 2.Da(continuacuE12)

②DacăDA:

E12.Lacevârstăaiavutprimulraportsexual?________ani

E13.Laprimultăuraportsexual,careerarelațiacupartenerultău/partenerata?

1. Partener/astabil/a(relatiecaredureazadecelputin3luni)2. Cunostinta,darnuaveamorelatiestabila3. De‐abiao/ılcunoscusem

E14.Pânăacumcucâtepersoaneaiavutraporturisexuale?________persoane

E15.Câtdedesaiîntreținutraporturisexualeînultimeletreiluni?

1. Niciodata 2.Odata 3.Dedouaori4. De3–5ori 5.De6–10ori 6.Depeste10ori

E16.Gândindu‐telaprimultăuraportsexual,eștideacordcuurmătoareleafirmații?

a)Considercaerampregatit/asafacacestlucru1. Da 2.Nu

b)Partenerul/am‐apresatsafacemsex,iareuamacceptat1. Da 2.Nu

c)Partenerul/am‐aobligatsafacemsex1. Da 2.Nu

E17.Laprimultăuraportsexual,ațiluatvreomăsură,tusaupartenerul/a,pentruaevitaoeventualăsarcinăsauriscultransmiteriiunorboli?Alegeosingurăvariantă

1. Niciomasura2. Retragerea(coitusintrerruptus)3. Prezervativul4. Pilulacontraceptiva5. Alta,specific‐o……………………………………………………………..6. Nustiu,nu‐miamintesc

E18.Laultimultăuraportsexual,ațiluatvreomăsură,tusaupartenerul/a,pentruaevitaoeventualăsarcinăsauriscultransmiteriiunorboli?Alegeosingurăvariantă

1. Niciomasura2. Retragerea(coitusintrerruptus)3. Prezervativul4. Pilulacontraceptiva5. Alta,specific‐o……………………………………………………………..6. Nustiu,nu‐miamintesc

213

E19.Câtdefrecventfoloseștimetodecontraceptiveșideprotecțiecândîntrețiiraporturisexuale?

1. Intotdeauna2. Decelemaimulteori3. Cateodata4. Niciodata

E20.Aicontactatvreodatăvreoinfecțiecutransmiteresexuală?

1.Da 2.Nu

(F) DESPRE SĂNĂTATEA TA 

F1.Câtdemulțumit/ăeștidefelulîncarearăți?

1.Nemultumit/a

2.Maidegrabanemultumit/a

3.Maidegrabamultumit/a

4.Multumit/a

F2.Eștimulțumit/ădegreutateatacorporală?

1.Suntpreaslab/a

2.Suntmultumit/a

3.Suntpreagras/a

F3.Cumți‐aidescriestareatadesănătate?

1.Proasta,ammulteprobleme

2.Amcevaprobleme,darnugrave

3.Buna

4.Foartebuna

5.Excelenta

F4.Aivreoboalăcronică(carenusevindecăsausevindecăgreu)sauvreodezabilitatecareteîmpiedicăsămergiînfiecarezilașcoală?

1.Da 2.Nu

F5.Înultimasăptămână,încâtezileaimâncatcevadimineața?

1.Inniciozi 2.Intr‐ozisaudoua 3.In3sau4zile 4.In5,6sau7zile

F6.Înultimasăptămână,decâteorite‐aiculcatflămând/ă?

1.Inniciozi 2.Intr‐ozisaudoua 3.In3sau4zile 4.In5,6sau7zile

F7.Înultimasăptămână,încâtezileaifăcutexercițiifizice(unsportcepresupunemișcarefizică)?

1.Inniciozi 2.Intr‐ozisaudoua 3.In3sau4zile 4.In5,6sau7zile

214

F9.2.Cumv‐ațisimțitînultimeledouăsăptămâni?

Mă caracterizează:

Deloc Puțin BineFoartebine

a. Mi‐ampierdut interesul fata de altii.

b. Numaipot hotarı nimic.

c. Matrezesc cu multe ore mai devreme, decat obisnuiam,sinupotadormidinnou.

d. Suntprea obosit/a sa mai fac ceva.

e. Mapreocupa atat de mult problemele corporale,ıncatnumapotgandilaaltceva.

f. Nusuntın stare sa desfasor nici un fel demunca.

g.Vadcaviitorul este fara speranta si ca situatia meanusevaschimba.

h. Suntnemultumit/a cu toate si sunt nepasator/nepasatoare.

i. Maınvinovatesc mereu.

F9.3.Înultimeledouăsăptămâni

amobservatcă:Da,

intotdeaunaDa,

cateoadataNu,nuprea

Nu,niciodata

a. Devinfoartetensionatsipanicatfaramotiv

b Amunsentimentraucandiessingurdincasa

c Ampalpitatiisausenzatiedenodınstomac

d. Masimtsperiatsinervos

e. Suntnelinistit,nuamstare.

f. Suntmaiiritabildecatdeobicei.

g Ganduriıngrijoratoareımitrecqprinminte

F11.Înultimii3aniînviațataauavutlocurmătoareleevenimente?

Dacăda,încemăsurăte‐aafectatevenimentul?(răspunsurilepotsăvariezedela1=m‐aafectatfoarteneplăcutla7=m‐aafectatfoarteplăcut)

NUaavutloc

Aavutloc

Dacăaavutloc,încemăsurăte‐aafectatevenimentul

a)Schimbareascolii

b)Imbolnavireaunuimembrualfamiliei

c)Despartireadeiubit/a

d)Ceartaserioasacuun/oprieten/a

e)Modificareastatutuluifinanciaralparintilor

f)Problemecuparintii

g)Moarteaunuimembrualfamiliei

h)Moarteaunuiprietenapropiat

i)Amavutproblemecupolitia,legea

j)Somajulparintilor

k)Aparitiaunuinoumembrualfamiliei(frate/sora)

l)Schimbarealocuintei

m)Furtulbunurilorpersonale

n)Unmembrualfamilieiaconsumatexcesivalcool,drogurisaumedicamente

215

o)Accidentaresauboalagrava

p)Problemesexuale

q)Casatoriaunuifrate/uneisuroridecareestiapropiatsufleteste

r)Aifosthartuitsauagresatlascoala

s)Divortulparintilor

t)Sarcina(eusaupartenera)

u)Corigentalaomaterieimportanta/picareaunuiexamenimportant

v)Inchisoarearudelorapropiate(parinti,frati,surori)

x)Avort(eusaupartenera)

y)Airamasfaralocuinta

z)Aifostdespartitdefamilie

w)Nastere(eusaupartenera)

aa)Moarteaunuianimaldecompanieındragit

ab)Unmembrualfamilieimeleafost/estebolnavdescabie(raie)saupediculoza(paduchi)

F12.Câtdebine te descriu următoarele propoziții? DelocPuținMult

a)Masimtbine asa cum sunt.

b) Imiplacede mine asa cum sunt.

c) Suntcapabil/a sa fac lucrurilela fel de bine ca cei mai multi oameni.

d)Ammultecalitati.

e) Amıncredere ın mine.

F13.2Câtdemult ești de acord

cuurmătoareleafirmații?Dezacordputernic Dezacord Neutru Acord

Acordputernic

a. Invremuri grele, eu ma astept sa ımimeargafoartebine.

b. Esteusorsa ma relaxez.

c. Dacacevapoate sa ımi mearga rau, vamergerau.

d. Intotdeauna sunt optimist despre viitorulmeu.

e. Masimtbine ımpreauna cu prietenii mei

f. Esteimportant sa fiu ocupat tot timpul.

g. Numaastept ca lucrurile sa mearga binepentrumine.

h. Numasupar foarte usor.

i. Rareorima astept sa mi se ıntamplelucruribune.

j. Peansamblu, ma astept sa mi se ıntamplemaimultelucruribunedecatrele.

F14.Te‐aigânditvreodatăsătesinucizi?

1.Nu 2.Da 3.Nuraspund

216

F15.Aiîncercatvreodatăsăpuiînpracticăacestegânduri?

1..Nu 2.Da 3.Nuraspund

(G) ALCOOL, DROGURI 

G1.Câtdedesconsumialcool?

1.Niciodata 2.Decatevaoripean 3.Decatevaoripeluna

4.Decatevaoripesaptamana 5.Nudorescsaraspund

G2.Aifostvreodatăînstareavansatădeebrietate?

1.Niciodata 2.Decatevaori 3.Demulteori

4.Defoartemulteori 5.Nudorescsaraspund

G3.Îngrupultăudeprietenicâțiconsumăalcool?

1.Toti/majoritatea 2.Destuldemulti 3.Destuldeputini

4.Foarteputini/nimeni 5.Nudorescsaraspund

G4.Cunoștipersoanecareconsumădroguriilicite?

1.Da 2.Nu

G5.Dacăaiaveaposibilitatea,crezicăaiîncercasăconsumivreundrogilegale?

1.Da 2.Nu

G6.Aiconsumatsauaiîncercatvreodatăundrogilegal(chiarșietnobotanice)?

1.Nu(sarilaG10) 2.Da(continuacuG7)

DacăDa:

G7.Cefeldedroguriaiîncercat?

G8.Înultimele7zileaiconsumatvreundrogilegal?

1.Da 2.Nu

G9.Crezicăainevoiedeajutorspecializatpentruarenunțalaconsumuldedroguri?

1.Da 2.Nu

G10.Evalueazăcare sunt șansele ca evenimenteleenumeratemaijossățiseîntâmple?

Șanseminime

Șanseslabe

Destuleșanse

Șansemaxime

a) Sadeviidependent de droguri.

b)Sadeviialcoolic.

c) Satelasioricand de droguri ın caz de consum.

d)Satelasioricand de alcool ın caz de consum.

e) Saajungila spital din cauza drogurilor sau a alcoolului.

G11.Câtdedesbeimaimultde5halbedebere(lafete4halbe),sau5(4)paharedevinori5(4)detărie,laosingurăocazie?

217

1.Niciodata

2.Lunarsaumairar

3.De2–3oripeluna

4.De2–3oripesaptamana

5.De4saudemaimulteoripesaptamana

G12.Cumstaicufumatul?

1.Nuamfumatniciodata

2.Amfumatmaidemult,darm‐amlasat

3.Fumezsiacum

(H) MUNCĂ, VOLUNTARIAT, ALTE ACTIVITĂȚI 

H1.Câtdeimportantăestereligiaînviațatadezicuzi?

1.Deloc 2.Foarteputin 3.Putin 4.Mult 5.Foartemult

H2.Câtdedesmergilabisericăsaualteserviciireligioase?

1.Zilnic 2.Saptamanal 3.Lunar 4.DepastesaudeCraciun

H3.Încemodîțipracticireligia?

1.Nusuntreligios 2.Nuımipracticreligia 3.Opracticınfelulmeu

4.Rar,darıncadrulbisericii 5.Des,ıntotdeaunaıncadrulbisericii

H4.Înultimalună,ailucratcelpuținoorăvoluntar(fărăsăaștepțisăfiiplătit/ă)casăajuțipecinevadincomunitate(deexemplu,oamenibolnavi,bătrâni,colegicudezabi‐litățioricareînvațămaigreusaualtepersoane)?

1.Nu 2.Da

H4.1.Înultimalună,ailucratcelpuținooră(pentrucaresăfiiplătit/ă)?

1.Nu 2.Da

H5.Înultimalună,ailucratcelpuținoorăvoluntar(fărăsăaștepțisăfiiplătit/ă)încadrulunuigruppoliticsauecologic?

1.Nu 2.Da

H6.Câtdemulțumit/ăeștidetimpulliberdecaredispui?

1.Foartemultumit/a 2.Multumit/a 3.Nupreamultumit/a

4.Foartenemultumit/a 5.Nustiu

H7.Câteorepezipoțispunecăaitimpliber?________ore.

H8.Într‐ozinormalădinsăptămână,(înmedie)câteorepezipetrecizilnic…

a) ________orepezipentruInternet/comunicareon‐line(mail,Facebook,messengeretc.)

b) ________orepezijucandjocuriPC/console/video

c) ________orepeziınfatatelevizorului

218

d) ________orepezicitind(nudoarpentruscoala)

e) ________orepezipracticandunsport

e1)________orepezicantand(deex.launinstrument)

f) ________orepeziıntalniricuprietenii

g) ________orepeziınvatand

h) ________orepezimuncindıncasa/gospodariapropriefarasafiiplatit/a

i) ________orepezimuncindpentrubani

H9.Înafarădeactivitățiledelașcoală,existăoactivitate(unhobby,opasiune)pecareofacisăptămânal?

1.Nu 2.Da,care:.........................................................................................................................................

H10.(Înmedie)câteorepezipetrecizilnicpentruaceastăactivititate:________

(I) LOCUINȚĂ, GOSPODĂRIE 

I1.Locuiescacasăcu(bifeazăîndreptultuturorpersoanelorcucarelocuiești):

a)Mamabiologica g) Frate geaman/sora geamana

b)Mamavitrega h) Bunici

c)Tatalbiologic i) Alte rude

d)Tatalvitreg j) Altcineva

e)Frate/soramaimic/a k) Altasituatie:

f)Frate/soramaimare

I2.Peperioadașcoliilocuiesc(bifeazădoarocăsuță):

1.Acasa 2.Labunici 3.Laalterude 4.Ingazda

5.Lainternat 6.Altasituatie:................................................................................................................

I3.Locuințaîncarestaiînprezenteste…

1.Proprietateaparintilor(rudelor) 2.Inchiriatadelastat

3.Inchiriatadelaopersoana/firma 4.Locuintasociala

5.Locuintadeserviciu 6.Nustiu

I4.Îngospodăriataexistăcinevacareseocupădemuncaagricolă?

1.Nu

2.Da,darnumaipentruconsumulfamiliei

3.Da,dincandıncandsipentruvanzare

4.Da,asiguraunvenitregulatprinvanzareadeproduse

I5.Caresuntsurseledevenitalegospodăriei?(bifeazămaimultedacăsepotrivesc!)

a)Salariisipensii b)Venituridinactivitatiagricole

c)Venituridinfirme,chirii,dividente d)Muncaınstrainatate

219

e)Ajutoaresociale g)Alta.Care:...................................................................

f)Nustiu

I6.Părințiităisuntplecați,înprezent,lamuncăînstrăinătate?

1.Nusuntplecati 2.Numaimama 3.Numaitata 4.Amandoi

I7.Decâttimpa/auplecatlamuncăînstrăinătate?

a)Mama,de________anisi________luni

b)Tata,de________anisi________luni

I8.Ne‐aiputeaindicaîncaredincategoriiledemaijossesitueazăvenitulrealizatîngos‐podăriataînlunaaugust(sauseptembrie)2012?

1.Maxim500RON 2.Intre501–1000RON 3.Intre1001–1500RON

4.Intre1500–2000RON 5.Intre2001–3000RON 6.Intre3001–5000RON

7.Intre5001–10000RON 8.Peste10000RON 9.Nustiu

I9.Cumaprecieziveniturileactualealegospodărieitale?

1.Nuneajungnicipentrustrictulnecesar

2.Neajungnumaipentrustrictulnecesar

3.Neajungpentruuntraidecent,darnunepermitemcumparareaunorbunurimaiscumpe

4.Reusimsacumparamsiunelebunurimaiscumpe,darcurestrangeriınaltedomenii

5.Reusimsaavemtotceeacenetrebuie,farasanerestrangemdelacevaanume

6.Nustiu

I10.Înoricesocietateuniioameniseconsiderăbogați,alțiiseconsiderăsăraci.Undesitu‐ezifamiliatapeoscalădela1la10,unde1=Foartesăracși10=Foartebogat?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nustiu

I11.Existăcinevaînfamiliatacareesteasociat/ăsauareînproprietateoîntreprindereparticularăsauoafacere,ofirmă?

1.Da 2.Nu

I12.Existăunele lucruri pe care mulți oameni nu și le pot permite,chiardacășile‐ardori.Îngospodăriatav‐ațiputeapermiteacestelucruri,dacăvile‐ațidori? Da Nu

a) Caldurasuficientaıncasa

b)Plecareınconcediucelputinosaptamanapean

c) Inlocuireamobileiuzate

d)Cumparareaunorhainenoi,sinulamanaadoua

e) Consumuldecarne,puisaupesteınfiecarezi

I14.Avețiîngospodărie în stare de funcționare…? Da Nu

220

a) Autoturism

b)Telefonmobil(nicl.delafirma)

c) Telefonfix

d)Computer,laptop

e) AcceslaInternet

f) Televizorcolor

h TVCablu/antenaparabolica

i) DVDplayersaurecorder

j) Frigider

k) Congelator/ladafrigorifica

l) Masinadespalat(neautomata)

m)Masinadespalatautomata

n)Cuptorcumicrounde

o)Geamuridetermopan

p)Aerconditionat

I15.Pentruurmătorii doi‐trei ani ai în plan … Da Nu Nuștiu

a) Satemutiımpreunacuiubitul/iubita?

b)Satecasatoresti?

c) Saaiuncopil?

d)Saaiunlocdemunca?

e) Sapornestioafacereproprie?

NUMAIURBANf)Satemutidinoraslatara?

g) Satemutidinorasıntr‐unaltoras?

NUMAIRURALh)Satemutidelasatlaoras?

i) Satemutidinsatıntr‐unaltsat?

I13.Înultimele12 luni ați întârziat cu plățile,adică ați fost în

incapacitateadeafacevreunadintreurmătoareleplățipânălatermenuldescadențăalfacturii? DaNuNuștiu

a) Chiriapentrulocuinta

c) Facturilelalumina,apa,gaze,telefon,internet,TVcablu

b)Ratelelacreditulipotecar

d)Rateleladiversecumparaturifacutepecreditsaulaalteımprumuturi

221

(J) DATE PERSONALE 

J1.Eusunt:

1.Fata 2.Baiat

J2.Vârstameaeste:________aniîmpliniți.

J3.Careesteetniata?

1.Romana 2.Maghiara 3.Roma

4.Germana 5.Altaetnie,care?..............................................................................................................

6.Nuraspund

J4.Careestereligiata?

1.Ortodoxa 2.Greco‐catolica 3.Romano‐catolica

4.Protestanta(reformata,evanghelica,unitariana)

5.Neoprotestanta(penticostala,adventista,baptista,evanghelista)

6.Altareligie,care?..................................................................................................................................................

7.Farareligie,ateu

8.Nuraspund

J5.Dincâțimembriestealcătuităgospodăriata?(incluzându‐tepetine)__________persoane

J6.Câțifrațișisuroriai?

a)Frati:........... b)Surori:...........

J7.Careesteultimașcoalăabsolvităapărințilortăi?

a)Tata b)Mama

1. Farascoalaabsolvita

2. Scoalaprimara(1–4clase)

3. Gimnaziu(5–8clase)

4. Treaptai‐adeliceu(10clase)

5. Scoalaprofesionala

6. Liceu(12–13clase)

7. Scoalademaistri

8. Scoalapostliceala

9. Universitate

10. Studiipostuniversitare

11. Nustiu

1. Farascoalaabsolvita

2. Scoalaprimara(1–4clase)

3. Gimnaziu(5–8clase)

4. Treaptai‐adeliceu(10clase)

5. Scoalaprofesionala

6. Liceu(12–13clase)

7. Scoalademaistri

8. Scoalapostliceala

9. Universitate

10. Studiipostuniversitare

11. Nustiu

222

J8.Careesteînprezentstatutulocupaționalalpărințilortăi?

a)Tata b)Mama

1. Angajatlastat

2. Angajatlaprivat

3. Intreprinzatorparticular

4. Agricultorindividual

5. Munciocazionale

6. Casnic

7. Somerınregistrat

8. Pensionardeboala

9. Pensionardevarsta

10. Nustiu

1. Angajatalastat

2. Angajatalaprivat

3. Intreprinzatorparticular

4. Agricultorindividual

5. Munciocazionale

6. Casnica

7. Someraınregistrata

8. Pensionaradeboala

9. Pensionaradevarsta

10. Nustiu

J9.Cefuncțiiauînprezentpărințiităi?

a)Tata b)Mama

1. Angajatconducatordeunitate

2. Angajatsubordonat

3. Lucreazapecontpropriu

4. Nulucreaza

5. Nustiu

1. Angajatconducatordeunitate

2. Angajatsubordonat

3. Lucreazapecontpropriu

4. Nulucreaza

5. Nustiu

J10.Părințiităibiologicis‐audespărțitvreodată?

1.Nu,nus‐audespartitniciodata

2.Nu,nuaulocuitniciodataımpreuna

3.Nu,altasituatie,sianume:.............................................................................................................

4.Da,ınanul..............................

J11.Undeailocuitînceamaimareparteatimpuluipânălavârstade15ani?

1.InRomania,ınmediulurban

2.InRomania,ınmediulrural

3.Instrainatate(tara:..........................................................................................................................................)

J12.Ailocuitpânălavârstade15anicuamândoipărințiibiologici?

1.Da,tottimpul 2.Da,operioada 3.Nu

223

J13.Careera,îngeneral,relațiadintrepărințiităiînaintecasăîmplineștivârstade15ani?(0=Foarteproastă,5=Așașiașa,10=Absolutperfectă)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

J14.Intenționezisătemuțiîntr‐olocuințăseparatdepărințiităiînurmătorii3ani?

1.Sigurnu 2.Probabilnu 3.Probabilda 4.Sigurda

J15.Dacăarfisăte muți separat de părinții tăiînurmătorii3ani,crezicăarfimaibinesaumairăuînceeaceprivește…

multmaibine

maibine

nicimaibine,nicimairău mairău

multmairău

a) libertateata de a face ce vrei

b) libertateade a lucra

c) situatiatafinanciara

d) viatatasexuala

e) parereaoamenilor despre tine

f) bucuriasisatisfactiile pe care le poti obtinedelaviata

J16.Încemăsură ar depinde decizia ta de a te muta

separatdepărințiităiînurmătorii3anide… deloc puțindestul de mult

foartemult

nuecazul

a) situatiatafinanciara

b) munca

c) universitatea la care vei merge

c) conditiilede locuit

d) sanatateata

e) sanatateaparintilor tai

f) faptulcavei avea un partener/a

Locuiescın:

Judetul:...........................................................................................................................................................

Orasul:.............................................................................................................................................................

Comuna:.........................................................................................................................................................

Satul:................................................................................................................................................................

Amajunslasfarsitulchestionarului.Itimultumimfoartemultpentrutimpulpecarenil‐aiacordatsipentrurabdare.Ne‐aifostdemareajutorlarealizareaacesteicercetari.Printrealtele,neintereseazafoartemultsimodulıncarelucrurileevolueazaıntimp,prinurmareavemdegandsarevenimpeste1–2anipentruunnouinterviu.Pentrusituatiaıncarete‐aimutadinaceastalocalitate,aiputeasanedaianumitedatepersonalesisaneindiciopersoanadecontactcarene‐arputeaajutasaluamlegaturacutinemaitarziu?

Numaruldetelefonfix:

Numaruldetelefonmobil:...............................................................

Adresademail:.....................................................................................

224

ANEXA 3  Chestionar al‐II‐lea val al studiului „Rezultantele adolescenței.  O perspectivă longitudinală” 2014–2015. 

http://www.viitoradult.ro/

UNIVERSITATEA BABEȘ‐BOLYAI CLUJ‐NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 

 CHESTIONAR INDIVIDUAL 

Stimatetanar/tanara,Incontinuareacercetariidin2012lacareaiparticipatsiaifostdeacordsanedaiadresadecontact,terugamsaraspunzilaıntrebariledinacestchestionar.Dureazaaproximativ25minute.Nutrebuiesa‐tifieteamacanustiisaucagresestiraspunsurile;acestanuesteuntestdecunostinte;aicitoateraspunsurilesuntbune.Trebuiedoarsascriiceeacecrezisausimtitu.

E obligatoriu? 

Nuestiobligat/asaparticipi.Deciziadeaparticipaeata.Totusi,noiterugamsacom‐pletezichestionarul;acestlucrunevaajutafoartemultsaıicunoastemmaibinepeceidevarstata.Speramcaceeaceurmeazavafiinteresantsipentrutine.

Cine va vedea răspunsurile? 

Numaiechipadecercetatorivavedeachestionarulcompletatdetine.Datelevorfipre‐lucratestatistic;nuneintereseazaindividul,cicumraspundtinerii,ıngeneral,laıntre‐barilenoastre.Itimultumim!

Cluj‐Napoca,2014

225

(A) DATE PERSONALE 

A1.Eusunt:

1.Fata 2.Baiat

A2.Vârstameaeste:.......(aniîmpliniți).

A3.Careesteetniata?

1.Romana 2.Maghiara 3.Roma

4.Altaetnie,sianume?.....................................................................

A4.Careestereligiata?

1. Ortodoxa

2. Greco‐catolica

3. Romano‐catolica

4. Protestanta(reformata,evanghelica,unitariana)

5. Neoprotestanta(penticostala,adventista,baptista,evanghelista)

6. Altareligie,care?........................................................................

7. Farareligie,ateu

8. Nuraspund

A4.1.Statutulmeumaritaleste:

1.Necasatorit/a 2.Casatorit/a

3.Divortat/separat/a 4.Alta......................................................

A4.2.Lacevârstăte‐aicăsătorit?...........

A4.3.Aicopii?

1.Da 2.Nu

A5.Domiciliultăueste:

1.InRomania.......................... 2.Instrainatate:..........................

A6.Formadeproprietatealoculuiundestaiînprezent:

1.Proprietateatapersonala 2.Proprietateaparintilorsauarudelor

3.Ingazda/chirie 4.Caminuluniversatii/liceului

5.Locuintadestat 6.Alta..................................................

A7.Locuiesccu(bifeazăcețisepotrivește):

a.Parinti b.Bunicisauunchi,matusi c.Frati/surori d.Colegi

e.Partener/a f.Prieteni g.locuiescsingur h.Altepersoane

A8.Aceastălocațieesteîn:

1.Catun 2.Sat 3.Comuna 4.Orasmic

5.Capitaladejudet 6.Bucuresti

226

A9.Dincâțimembri(incluzându‐tepetine)estealcătuităgospodăriaundelocuieștiacum

.......persoane

(B) FAMILIA DE ORIGINE 

B1.Ne‐aiputeaindicaîncaredintrecategoriiledemaijossesitueazăvenitulrealizatînfamiliataînlunaoctombrie2014?

1.Maxim500RON 2.Intre501–1000RON 3.Intre1001–1500RON

4.Intre1500–2000RON 5.Intre2001–3000RON 6.Intre3001–5000RON

7.Intre5001–10000RON 8.Peste10000RON 9.Nustiu

B2.Înoricesocietateuniioameniseconsiderăbogați,alțiiseconsiderăsăraci.Undesituezifamiliatapeoscalădela1la10,unde1=foartesăracăși10=foartebogată?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nustiu

B3.Existăunelelucruripecaremulțioameninușilepotpermite,chiardacășileardori.Înfamiliatavațiputeapermiteacestelucruri,dacăvileațidori?

Da Nu

a) Caldurasuficientaıncasa

b)Plecareaınconcediucelputinosaptamanapean

c) Inlocuireamobileiuzate

d)Cumparareaunorhainenoisinulamanaadoua(second‐hand)

e) Consumuldecarne,puisaupeste(celputinodataladouazile)

f) Cheltuielineprevazute(deexemplu,pentruproblememedicalesaureparatii)

g) Platalaziachirieisauautilitatilor(caldura,curentetc.)

B4.Careesteultimașcoalăabsolvităapărințilortăi?

Tata Mama

Farascoalaabsolvita

Scoalaprimara(1–4clase)

Gimnaziu(5–8clase)

TreapataIdeliceu(clasele9–10)

Scoalaprofesionala

Liceu(12–13clase)

Scoalademaistri

Scoalapostliceala

Universitar

Studiipostuniversitare

Nustiu

227

B5.Careesteînprezentstatutulocupaționalalpărințilortăi?(bifeazăosingurăvariantăpecoloană)

Tata Mama

Salariați(inclusivuceniccucontract):

a) salariatcucontractdemuncapeperioadanedeterminata

b) salariatcucontractdemuncapeperioadadeterminata

Lucrătorpecontpropriu:

a) patron(avea/aresalariati)

b) pecontpropriuınactivitatineagricolesauliberprofesionist

c) pecontpropriuınagricultura

Lucrătorfamilialneremunerat

a) ınactivitatineagricole(industriesauservicii)

b) ınactivitatiagricole

Membrualuneicooperativeagricolesauneagricole

a) membrualuneicooperativeagricole(inclusivCAP)

b) membrualuneicooperativeneagricole

Lucrătorfărăcontract(zilier,lucrătorsezoniersau„lanegru”)

a) lucratorfaracontract

Șomer

a) somer(ınregistratsauneınregistrat)

Persoaneinactive

a) pensionar

b) persoanacasnica

c) student/elev

d) altecategoriiinactive

B6.Denumireaocupațieiprincipale.Notați în clarmeseria sau funcția cu specialitateaefectivexercitată(ex.mecanicauto,referent)

B6a)Tata:............................. B6b)Mama..............................

B7.Pozițiaparintilorlaacestlocdemuncăeste/afost

Tata Mama

a) patron

b) lucratorpecontpropriusauliberprofesionist

c) pozitiemanagerialadetop(ex.directorgeneral,directorexecutivetc.)

d)pozitiemanagerialademijloc(ex.sefsectie,sefdepartamentetc.)

e) supervizor(sefdeechipa,divizie,laboratoretc.)

f) angajatfarapozitiedeconducere

228

B8.Cefeldeajutoraiprimit/primeștidinparteapărințilorsauaaltorrude?(acestlucruarputeafisubformădebanisaubunuri)

Da Nu

a. Ti‐acumparat un apartament sau orice alta proprietate.

b. Teajutalaplata chiriei sau a ratei pentru spatiul unde locuiesti.

c. Ti‐aoferitun vehicul personal, cum ar fi o masina.

d. Itiplatesctaxele pentru scoala.

e. Itioferasprijin financiar ın fiecare luna pentru a‐ti acopericheltuielilesaufacturile.

f. Ti‐aacordat o suma de bani.

g. Itioferaorice alt tip de ajutor, nu neaparatfinanciar(deexemplu,ıtitrimitemancare).

B9.Cumîțiacopericheltuielileînprezent?

1.Intotalitatemileacoperaparintii.

2.Inmarepartemileacoperaparintii.

3.Inmarepartemileacopareu.

4.Intotalitatemileacopareu.

5.Inmarepartealtcineva(cine?).........................................

6.Intotalitatealtcineva(cine?)...........................................

B10.Cuaproximație,câțilei(RON)cheltuilunar?........................

B11.Câtprimeștilunardelapărinți/susținători.........................

B12.Careestevenitultăupersonal(salariu,bursăetc.)..................

(C) EDUCAȚIE 

C0.Ceprofilaveaclasaîncareaistudiat:

1. teoreticreal

2. teoreticuman

3. tehnologic‐tehnic

4. tehnologic‐servicii

5. tehnologic‐resurse

6. vocational:militar

7. vocational:teologic

8. vocational:sportiv

9. vocational:artistic

10. vocational:pedagogic

11. vocational:ınvatamantprofesionalsipostliceal

229

C1.Aiabsolvitliceul?

1.Da 2.Nu–SARILAINTREBAREAC3

C2.Te‐aiprezentatlaexamenuldeBAC?

1.Da 2.Nu–SARILAINTREBAREAC3.1

C3.CareafostrezultatultăulaexamenuldeBAC?

1.Amluatexamenulcumedia(dacanuıtimaiaduciaminte,atunciaproximativ!)..........

2.Nuamluatexamenul

C.3.1Dacanuți‐ailuatexamenuldeBAC:Doreștisădaiacestexamen?

1.Da 2.Nu 3.Nustiu

C4.Îțicontinuieducația?

1.Nu–SARILAINTREBAREAC5.1

2.Da,urmez/amurmatstudiipost‐licealeCONTINUACUC5

3.Da,suntstudentlauniversitate

C5.Careestemotivulprincipalpentrucareaialessăcontinuistudiile?(alegeosingurăvariantă,ceamaiimportantăpentrutine!)

1.Pentruastudiaundomeniucaremapasioneaza.

2.Pentruamapregatipentruoprofesieanume.

3.Pentruamicrestesanseledeangajare.

4.Nuamdoritsamaangajezimediatdupaliceu.

5.Profesoriimausfatuitsacontinui.

6.Familiameaavrutsacontinuisastudiez.

7.Totiprieteniimeistudiaza.

8.Imifaceplaceresaınvatsisastudiez.

9.Vreausaamospecializare.

10.Altul:...................................................................................

C6.Suntînscrisla:

1.Cursuridezi

2.Cursuriserale

3.Cursuricufrecventaredusa

4.Cursuriladistanta

C7.Suntînscrispe

1.Locurisubventionatedelabuget

2.Locuricuplata

C8.Careestespecializareapecareourmeziacum?

.............................................................................................

230

C9.Calificarea/specializareaesteîncontinuarea(asemănătoare)calificăriiobținuteînurmaabsolviriiliceului?

1.Da 2.Nu 3.Nustiu

C10.Maijossuntcâtevaafirmațiidespreceeacearfipututinfluențadeciziatadeaurmaaceastăspecializare:

Înalegereaspecializăriim‐auinfluențat: Deloc Puțin Mediu Mult Foartemult

a) intereselemeleprofesionale

b)hobby‐urilemele

c) dorintadeaaveaunvenitmareınviitor

d)alegerilecolegilordeclasa

e) sfatulprietenilor

f) sfatulparintilor

g) sfatulprofesorilor

h)apropiereadedomiciliu

i) prestigiulinstitutiei

j) perspectiveledeangajaredupaabsolvire

k) posibilitatiledecarieraınviitorulındepartat

l) existaumaimultelocuridisponibilelabuget

C11.Beneficiezide…

Da Nu

a) Bursademerit

b)Bursadestudiu

c) Bursasociala

d)Altetipuridebursadestudiu

C12.Încomparațiecucolegiităidean,mediiletaledinultimulsemestrusunt?

1.Multmaibunedecatalecelormaimulti

2.Maibunedecatalecelormaimulti

3.Lafelcaalecelormaimulti

4.Maislabedecatalecelormaimulti

5.Multmaislabedecatalecelormaimulti

C13.Câtdedeparteți‐aidorisămergicupregătireașcolară?

1.saobtincertificatdeabsolvire

2.saobtinlicenta

3.sacontinuicuunprogramdemaster

4.safacdoctoratul

5.saurmezsistudiipostdoctorale

231

C14.Eștiinteresat/ădeunmasteratînstrăinătate?

1.Da 2.Nu

C15.Dupăfinalizarealiceului,aiterminatvreuncursdecalificare,specializaresauperfec‐ționarefinalizatcuodiplomă?

1.Da 2.Nu

C16.Cecrezicăveifaceînurmătorulanuniversitar/școlar?(bifeazăcețisepotrivește)

1.Voicontinualaspecializarealacaresuntınscris/a.

2.Mavoiınscriesilaoaltaspecializare,darvoicontinuasispecializareacurenta.

3.VoirenuntalaspecializareacurentasimavoiınscrieınanulIlaunaltprofil.

4.Voi„ıngheta”anul(voifaceıntreruperedestudii).

5.Voirenuntalastudiidefinitiv.

C17.Considericăde‐alungulstudiilorprimeștiopregătirecaretevaajutalaangajare?

1.Da 2.Partial 3.Nu

C18.Caresuntplanuriletaledupăterminareaactualuluiprogrameducațional:

1.Saımicautun[alt]locdemunca.

2.Sastauacasa.

3.Saımicontinuieducatia.

4.Altceva

C19.Aiînceputsăîțicauțiunlocdemuncă?

1.Da 2.Nu

C20.CareafostprincipalulmotivpentrucareNUți‐aicontinuateducația:

1.Amterminatscoala.

2.Ampicatexamene.

3.Numi‐aplacutscoala.

4.Amvrutsaıncepsamuncesc.

5.Amvrutsamacasatoresc.

6.Parintiinuauvrutsacontinuiscoala.

7.Motiveeconomice(nuamavutresurse:bani).

8.Atrebuitsamuncesccasamaıntretin.

9.Altul:....................................................................................

(D) PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ 

D0.1.Aiprimitindemnizațiedeșomaj?

1.Da,mi‐amdepusdosaruldesomajsiambeneficiatdeindemnizatiadesomaj.

2.Da,mi‐amdepusdosaruldesomaj,darNUamfostacceptat.

3.Urmeazasadepunactelepentrusomaj.

4.Nu.

232

D0.2.Pânăacumaiavutvreunlocdemuncă?

1.Amsiacumunlocdemunca.

2.Amavutunlocdemunca,darnuamınprezent.

3.Nuamavutpanaacumniciunlocdemunca.!!!!!SARILAD14

D1.Înacestmomentstatutultăuocupaționaleste?

1.ocupat/a(angajat,patron,ocupatpecontpropriu)

2.urmezcursurideformareprofesionalacontinua

3.student/a

4.concediudecresterecopil

5.somer/a

6.casnic/a

7.alta,care?...............................................................................

D1.1.Aimuncit/munceștipeperioadastudiilor?

1.Da 2.Nu

D2.TerogdescriePRIMATAexperiențădemuncă:

1.Practicaıntr‐ocompanieprivata

2.Practicaınsectoruldestat

3.Practicaıntr‐oorganizatienon‐profit

4.Muncaınafacereafamiliei

5.Muncalaoferma

6.Muncaınsectorulprivat

7.Muncaınsectorulpublic

8.Voluntarıncomunitate

9.Muncaıneconomiainformala(faraformelegale)

10.Alta,cefeldeexperienta...............................................................

D2.1.CumaireușitsăteangajezilaPRIMULtăulocdemuncă:

1.Amfostlainterviu/concurs

2.Amprimitoofertalaabsolvire

3.Parintiimi‐augasitunlocdemunca

4.Cuajutorulrecomandarilordinparteauneicunostinte/prieten

5.Altamodalitate:.........................................................................

D3.Afost/estemuncaplătită?............................................................

1.Nu(SARILAD4) 2.Da

D.3.1.Considericăpentruprimullocdemuncăsalariulafost:

1.Foartebun 2.Bun 3.Potrivit 4.Mic 5.Foartemic

233

D4.Câteorepesăptămânăailucrat?(îngeneral)..............(orepesăptămână)

D5.Careafostprincipalulmotivpentrucarelucrezi/ailucrat?

1.Pentruacastigabani

2.Pentruacastigaexperienta

3.Pentrua‐mifacerelatiipentruangajare

4.Altmotiv,care?..........................................................................

D6.Angajatorulacceptă/aprogramuldelucruflexibildinmotivepersonale,cumarfi,deexemplu,programpentrumerslacursuri,laexamene?

1.Da 2.Nu 3.Nustiu

D7.Contractuldemuncăeste/afostpeperioadănedeterminatăsaupeperioadădeterminată?

1.Duratanederminata

2.Duratadeterminata

3.Faracontract

4.Sunt/Eramliberprofesionist

5.Mi‐amdeschispropriaafacere

6.Altele:...................................................................................

D8.Caredintreurmătoareleafirmațiidescriecelmaibineloculdemuncă?

1.Deobiceilucrez/lucramıntr‐unsediualfirmei/companiei.

2.Specificulmunciieste/eraınaerliber.

3.Deobiceilucrez/lucramdeladomiciliu.

4.Deobiceilucrez/lucramopartedinsaptamanaacasa,iarcealaltaparteıntr‐unaltloc.

5.Deobiceilucrez/lucramındiferitelocuri.

D9.Domeniuldeactivitatealloculuidemuncăestelegatdespecializareapecareourmezi?

1.Da 2.Nu

D10.Teajută/aacestlocdemuncăînrealizareaplanurilortalelegatedecarieră?

1.Da 2.Nu

D11.Crezicăprogramuldelucruți‐aafectatperformanțașcolară?

1.Da,foartemult

2.Da,ıntr‐ooarecaremasura

3.Da,darnufoartemult

4.Nu,deloc

5.Nuecazul,nuımicontinuieducatia

D12.Cuaproximație,careeste/erasalariultăulunar(înRON):

1.Maxim500 2. Intre501–750 3. Intre751–1000 4. Intre1001–1250

5.Intre1251–1500 6. Intre1501–1750 7. Intre1751–2000 8. Intre2001–2500

9.Peste2500 10. Nustiu

234

D13.DeceaiplecatdelaPRIMULlocdemuncă?

1.Nuamplecat,lucreztotacolo.

2.Erauconditiigreledemunca.

3.Salariulerapreamiccomparativcumuncadepusa.

4.Programuldelucrunueraavantajospentrumine.

5.Nuofereaposibilitatideavansare.

6.Amfostconcediat/a.

7.Amdeciscanuestedirectiaıncarevreausamergıncariereameaprofesionala.

SARILAÎNTREBAREAdelasecțiuneaE1!!!

!!!ÎNTREBĂRIPENTRUCEICENUAUAVUTUNLOCDEMUNCĂ

D14.Aidorisăteangajeziînurmătorulan?

1.Da 2.Nu 3.Nustiu

D15.Înultimalunăaifostlavreuninterviu?

1.Da 2.Nu

D16.Decâttimpcauțidelucru?Numărdeluni..............

D17.Dececrezicănuaidelucru?(bifeazămaimultedacățisepotrivesc)

Da

a. Nudorescun loc de munca chiar acum.

b. Frecventez scoala sau sunt ıntr‐unprogram de formare/instruire.

c. Nustiucum sa gasesc un loc de munca.

d. Familiamea nu doreste sa lucrez.

e. Nusuntinteresat/a de locurile de munca pe care le pot obtine.

f. Angajatorii considera ca sunt o persoana tanara si fara experienta.

g. Aspierdebeneficiile de la stat ın cazul ın care as lucra.

h. Datoritaproblemelor de transport. Intampin probleme legate de transport.

i. Amrenuntat la cautare, caci nimeni nu m‐aangajat atunci cand am ıncercatsagasescunlocdemunca.

j. Nuexistaniciun loc de munca disponibil pentru specializarea mea.

(E) SĂNĂTATE ȘI PERSONALITATE 

E1.Cumți‐aidescriestareatadesănătate?

1.Proasta,ammulteprobleme 2.Amcevaprobleme,darnugrave 3.Buna

4.Foartebuna 5.Excelenta

E2.Aivreoboalăcronică(carenusevindecăsausevindecăgreu)sauvreodizabilitatecareteîmpiedicăsăfiiactiv?

1.Da 2.Nu 3.Nustiu

235

E3.Înultimele2săptămâni,câtdedesaifostderanjat/ădeurmătoareleprobleme:

Măcaracterizează:

Deloc Puțin Mult FoarteMult

a. Mi‐ampierdutinteresulfatadealtii.

b. Numaipotsamahotaresclanimic.

c. Matrezesccumulteoremaidevremedecatobisnuiamsinupotadormidinnou.

d Suntpreaobosit/asamaifacceva.

e. Mapreocupaatatdemultproblemelecorporale,ıncatnumapotgandilaaltceva.

f. Nusuntınstaresadesfasorniciunfeldemunca.

g. Vadcaviitorulestefarasperantasicasituatiameanusevaschimba.

h. Suntnemultumit/acutoatesisuntnepasator/nepasatoare.

i. Maınvinovatescmereu.

E4.Câtdebinetedescriuurmătoarelepropoziții?

DelocPuținMult

a)Masimtbine asa cum sunt.

b) Imiplacede mine asa cum sunt.

c) Suntcapabil/a sa fac lucrurile la fel de bine ca cei mai multi oameni.

d)Ammultecalitati.

e) DAmıncredere ın mine.

E5.Câtdemultțisepotriveștefiecaredintreafirmațiileurmătoare?

1 – Dezacordtotalla7–Acordtotal:

a. Inmareparte viata mea este asa cummi‐am imaginat‐o. 1 2 3 4 5 6 7

b. Conditiilemele de viata sunt excelente. 1 2 3 4 5 6 7

c Suntmultumit/a de viata mea. 1 2 3 4 5 6 7

d. Panaacum am obtinut lucrurile importantepecaremiledorescdelaviata.

1 2 3 4 5 6 7

e. Dacaarfisa‐mi retraiesc viata, nu as schimba aproape nimic. 1 2 3 4 5 6 7

E6.Pentrufiecaredintreurmătoareleafirmațiiterugămsămarcheziocifrăcarețisepotriveștemaimult.

dela1–NUmăcaracterizeazăla7–măcaracterizeazăMULT

a. Ingeneral,maconsideropersoanafericita. 1 2 3 4 5 6 7

b. Comparativcuceimaimultidintrecolegiimei,maconsiderfericit/a. 1 2 3 4 5 6 7

c. Uniioamenisebucuradeviata,indiferentdeceeaceseıntampla. 1 2 3 4 5 6 7

d. Desinusuntdeprimat/a,nuparlafeldefericit/acaaltii. 1 2 3 4 5 6 7

E.7Înultimele2săptămâni,câtdedesaifostderanjat/ădeurmătoareleprobleme:

236

Măcaracterizează:

Absolutdeloc

Câtevazile

Maimultdejumatedinzile

Aproapezilnic

M‐amsimtitnervos/nervoasa. 1 2 3 4

N‐ampututsa‐mioprescsausa‐micontrolezıngrijorarile. 1 2 3 4

M‐amıngrijoratpreamultlegatdeunelelucruri. 1 2 3 4

Mi‐afostgreusamarelaxez. 1 2 3 4

Amfostatatdenelinistit/a,ıncatnuputeamstapeloc. 1 2 3 4

Maenervamusorsaudeveneamiritabil/a. 1 2 3 4

Mi‐erateama,casicumcevarauurmasaseıntample. 1 2 3 4

E8.Câtdemulteștideacordcuurmătoareleafirmații?

Dezacordputernic Dezacord Neutru Acord

Acordputernic

Invremurigrele,eumaasteptsaımimeargafoartebine. 1 2 3 4 5

Dacacevapoatesaımimeargarau,vamergerau. 1 2 3 4 5

Intotdeaunasuntoptimist/adespreviitorulmeu. 1 2 3 4 5

Esteimportantsafiuocupat/atottimpul. 1 2 3 4 5

Rareorimaasteptsamiseıntamplelucruribune. 1 2 3 4 5

E9.Maijossuntdate10afirmațiireprezentândatitudinipecareesteposibilsăleadoptațicândteconfrunțicuosituațiedificilă.Citeștecuatențiefiecareafirmațieșimarcheazăcifracarecrezicăindicăcelmaibinemodultăudeaacționaîngeneral.Nuexistărăs‐punsuricorectesaugreșite,deciterugămsărăspunzisincer.

Niciodată Câteodată Adeseori Întotdeauna

Dacainsistreusescsaımirezolvproblemeledificile. 1 2 3 4

Chiardacacinevamiseopune,gasescmijloacelepentruaobtineceeacevreau. 1 2 3 4

Esteusorpentruminesapersistınındeplinireascopurilormele. 1 2 3 4

Amıncrederecamapotdescurcaeficientınsituatiineasteptate. 1 2 3 4

Datoritaabilitatilormele,stiucumsa„ies”dinsituatiiimprevizibile.

1 2 3 4

Potsarezolvcelemaimultedintreproblemedacainvestescefortulnecesar. 1 2 3 4

Ramancalm/acandmaconfruntcudificultati,deoarecemapotbazapecapacitatilemeledesolutionare. 1 2 3 4

Candmaconfruntcuoproblemagasesc,deobicei,maimultesolutiiderezolvare. 1 2 3 4

Candsuntıntr‐osituatiedificilastiuceamdefacut. 1 2 3 4

Orices‐arıntamplasunt,deobicei,pregatit/asafacfatasituatiei. 1 2 3 4

E10.Înultimele12luniauavutlocînviațataurmătoareleevenimente?(bifeazăcu×dacăevenimenteleauavutloc)

237

AavutlocImbolnavirea grava a unui membru al familiei Despartireade iubit/a Ceartaserioasa cu un/o prieten/a Problemecuparintii Moarteaunui membru al familiei Moarteaunui prieten apropiat Amavutprobleme cu politia, legea Somajulparintilor Aparitiaunui nou membru al familiei (frate/sora) Furtulbunurilor personale Unmembrual familiei a consumat excesiv alcool, droguri sau medicamente Aiavutoaccidentare grava sau boala grava Nastere(eusau partenera) Casatoriaunui frate/unei surori de care esti apropiat/a sufleteste Aipicatunexamen important Orudaapropiata a ajuns ın ınchisoare (parinti, frati, surori) Sarcina(eusau partenera) Airamasfara locuinta Aifostdespartit/a de familie Imbunatatirea statutului financiar al parintilor Inrautatireastatutului financiar al parintilor Aiincercatsa te sinucizi Aifostjefuitsub amenintarea fortei Avort(eusau partenera) Aiasistatlascene de violenta grava Calamitatinaturale ce ti‐au pus ın pericol viata

E11.Câtdedesconsumialcool?

1.Niciodata 2.Decatevaoripean

3.Decatevaoripeluna 4.Decatevaoripesaptamana

E12.Aifostvreodatăînstareavansatădeebrietate?

1.Niciodata 2.Decatevaori 3.Demulteori 4.Defoartemulteori

E13.Aiconsumatsauaiîncercatvreodatăundrogilegal(chiarșietnobotanice)?

1.Nu 2.Da

E14.Fumezi?

1.Nuamfumatniciodata.

2.Amfumatmaidemult,darm‐amlasat.

3.Fumezsiacum.

238

(F) FAMILIE, RELAȚII INTIME, MEDIUL SOCIAL 

F0.Ți‐aiînceputviațasexuală?

1.Da 2)Numi‐amınceputviatasexuala(SARILAINTREBAREAF4)

F1.Lacevârstăaiavutprimulcontactsexual?

1.La.......ani

F2.Ațiluatvreomăsură,tusaupartenerul/a,pentruaevitaoeventualăsarcinăsauriscultransmiteriiunorbolilaultimultăuraportsexual?Alegeosingurăvariantă.

1.Niciomasura

2.Amalesperioadaıncarecredeamcanueramfertili(metodacalendarului)

3.Retragerea(coitusintrerruptus)

4.Prezervativul

5.Pilulacontraceptiva

6.Contraceptiadeurgenta(piluladeadouazi)

7.Alta,specific‐o:..........................................................................

8.Nustiu,nu‐miamintesc

F3.Câtdefrecventfoloseștimetodecontraceptiveșideprotecțiecândîntrețiiraporturisexuale?

1.Intotdeauna

2.Decelemaimulteori

3.Cateodata

4.Niciodata

F4.Aitrăitvreodatăexperiențesexuale,nuneapăratrelațiiintime,împotrivavoințeitale?

1.Da 2.Nu

F5.Câtdedesaitrăitexperiențesexuale,nuneapăratrelațiiintime(potfisăruturi,mângâierietc.),cuopersoanădeacelașisexcutine?

1.Niciodata 2.Uneori 3.Adesea 4.Foartedes

F6.Câtdedesaccesezisite‐uripornograficesauvizionezifilmeporno?

1.Niciodata 2.Uneori 3.Adesea 4.Foartedes

F7.Aiunpartener/parteneră(iubit/oiubită?)

1.Nu(SARILAINTREBAREAF13) 2.Da

F8.Decâttimpsuntețiîmpreună?

1.Maiputinde3luni

2.3–6luni

3.7–12luni

4.Maimultde1an

239

F9.Undel‐aicunoscut/aicunoscut‐o?

1.Lascoala

2.Laopetrecere/launclub

3.Prinprietenicomuni

4.Prinfamiliamea

F10.Cevârstă(înaniîmpliniți)areiubitul/iubitata?.......ani

F11.Gândindu‐telaiubitul/iubitata,terogsănespuidacăeștideacordcuurmătoareleafirmații:(răspunsurilepotsăvariezedela1=Dezacordtotalla7=Acordtotal)

a) Iipotspuneorice. 1 2 3 4 5 6 7

b)Unelelucruriilepotspunedoarlui/eisinimanuialtcuiva. 1 2 3 4 5 6 7

c) El/eaıntelegeceeacesimt. 1 2 3 4 5 6 7

d) Inceamaimareparteatimpuluimasimtfoarteapropiat/adeel/ea. 1 2 3 4 5 6 7

F12.Gândindu‐te la iubitul/iubitata,terugămsănerăspunzi laurmătoarele întrebări:(răspunsurilepotsăvariezedela1la7,unde1=Deloc,iar7=Foartedes)

a) Inrelatiavoastradecupluviseıntamplasavaadresaticuvintesaunumejignitoaresaudegradanteorisavaumilitireciproc?

1 2 3 4 5 6 7

b)Estitusaupartenerul/aextremdegelos/oasa? 1 2 3 4 5 6 7

c) Lavoiıncuplus‐aıntamplatvreodatasafifostfortat/asaairelatiisexuale/safacisex?

1 2 3 4 5 6 7

d)Aifostvreodataranit/asauvatamat/adeactualul/atau/tapartener/a?

1 2 3 4 5 6 7

F13.Câtdemultțisepotriveștefiecaredintreafirmațiileurmătoare?

Deloc Puțin Mult

a) Potsaamıncredereınparintiimei.

b)Potsalepovestescparintilormeiproblemelepecareleam.

c) Masimtapropiat/adeparintiimei.

d)Potsamabazezpeajutorulparintilormei.

e) Potsadiscutcuparintiimeidesprelucrurilecaremasupara.

F14.Gândindu‐telarelațiacupărintele,decaretesimțimaiapropiat/ă:

a.Catdeapropiat(a)tesimtideel/ea? 1.Deloc 2.Putin 3.Destulde4.Foarte

b.Candteconfrunticuproblemepersonalesauaideluatdeciziivorbestidespreelecuparintiitai?

1.Niciodata 2.Uneori 3.Adesea 4.Intotdeauna

c. Catdedesvorbesceicutinedespredeciziileimportantepecaretrebuiesaleia?

1.Niciodata 2.Uneori 3.Adesea 4.Intotdeauna

d.Catdedesascultaeiargumenteletale? 1.Niciodata 2.Uneori 3.Adesea 4.Intotdeauna

240

F15.Câtdemultțisepotriveștefiecaredintreafirmațiileurmătoare?

Deloc Puțin Mult

a) Potsaamıncredereınprieteniimei.

b)Potsalepovestescprietenilormeiproblemelemele.

c) Masimtapropiat/adeprieteniimei.

d)Potsamabazezpeajutorulprietenilormei.

e) Potsadiscutcuprieteniimeidesprelucrurilecaremasupara.

(G) DESPRE VIITOR 

G1.Pentruurmătoriidoi‐treianiaiînplan…

Da Nu Nuștiu Nuecazul

a. Satemutiımpreunacuiubitul/iubita?

b. [Dacaaiiubit/iubita]Satedespartideiubitul/iubitata?

c. Satecasatoresti?

d. Saaiuncopil?

e. Saaiunlocdemunca?

f. Sapornestioafacereproprie?

g. Satemutidinlocuintaparintilor?

G2.Intenționezisăpleciînstrăinătatepentru…

Da Nu

a. Turism?

b. Alucratemporar?

c. Astudia?

d. Atestabilidefinitiv?

G3.Încâttimpdoreștisăpleciînstrăinătate?

1.Anulacesta

2.Indoi‐treiani

3.Pestevreo3–4ani

4.Nuecazul

5.Nustiu

241

G4.Evalueazăceșanseaiîncomparațiecuopersoanădeaceeașivârstă,sexșistatutsocialcatine?

Foarte mici Mici Egale Mari Foartemari

a. Satermini facultatea cu succes.

b. Sagasestiun loc de muncaasacumıtidoresti.

c. Saaipropria ta familie pana la 30 de ani.

d. Sateıntretii financiar la 30 de ani.

e. Saaidificultati financiare.

f. Saaioviata mai grea decat parintii tai.

g. Saaipropria ta casa pana la 30 de ani.

h. Saaiosanatate excelenta.

i. Safiicondamnat/a pentru o faptapenalacomisa.

j. Saaiunaccident rutier.

k. Sateımbolnavesti grav.

l. Safiiconcediat/a de la locul de munca.

G5.Câtdemulteștideacordcuurmătoareleafirmații:

Total

dezacordParțialdezacord

Niciacord,nicidezacord

Parțialacord

Totalacord

a. OpersoanapoatesatraiascabineınRomania.

b. Realizariledinviatatanumaidepinddefamiliata,cideabilitatiletalesideeducatiata.

c. Pozitiasocialaauneipersoanedepindedeaparte‐nentalaclasasuperioarasaulaclasamuncitoare.

d. DiferenteledepozitiesocialasuntacceptabileınRomania,deoarecesebazeazapeceaufacutoameniisipeceoportunitatiauavut.

e. CredcadiferentelesocialedinRomaniasuntjustificate.

f. Ceiceaupozitiisocialeınalteaucalitatiextraordinaresauauavutrealizariextraordinare.

g. Ceeaceveifaceınviatavadepindedefamiliata.

G6.Cumapreciezisituațiaprezentăînțaranoastră,înceeaceprivește:

O problemă

foarteserioasăO problemăserioasă

Nu esteașadegrav

Nuesteoproblemă NȘ/NR

a)sansatinerilordeaaveaunlocdemunca

b)sansatinerilordeaaveaolocuintaproprie

c)accesullaformeledeınvatamantdorite

d)conditiinecesarepentruıntemeiereauneifamilii

e)conditiilebunedetraialetinerilor

f)coruptiaınsocietate

g)inegalitatiledinsocietate

242

G.7.Dacătegândeștilapărințiităi,crezicăpozițiatasocialăvafi:

1.multmaireadecataparintilor

2.maireadecataparintilor

3.camlafelcuaparintilor

4.maibunadecataparintilor

5.multmaibunadecataparintilor

6.Nustiu

G.8.Peoscarădela1la7,unde1înseamnă„delocimportant”și7înseamnă„foarteim‐portant”,câtdeimportantestecaLOCULTAUDEMUNCĂ…

1 2 3 4 5 6 7

a.Saıtiofereunstatutmaibunsiprestigios.

b.Saıtipermitasaparticipilaprocesuldeluareadeciziilor.

c.Saıtipermitasaaisansadealucrapeproblemedificilesiprovocatoare.

d.Saıtiofereomultimedeoportunitatideafidefolosaltora.

e.Saıtiofereprilejuldealuacontactulcuomultimedeoameni.

f. Sapresupunalucrulcucopiii.

g.Safiestabil,cufoarteputinesansedeaficoncediat/a.

h.Sapermitaunprogramdelucrucatmaiflexibil.

i. Sa‐tilasedestultimppentrualtelucruriınviatata.

j. Sa‐tipermitasadeviicelebru/cunoscut.

k.Saconstituieopartecentralaavietiisiidentitatiitale.

G.9.Cumîțiimaginezicăvafiviitoareatacarieră?

Total

dezacordParțialdezacord

Parțialacord

Totalacord

a. Stiucareesteprofesiasidomeniulıncarevreausalucrez.

b. Vreausafiucapabil/asalucrezındiferitedomenii.

c. Unadintrecelemaiimportantelucruridinviatameaprofesionalavaficonstruireauneicariere(aurcapescaraprofesionala).

d. Dacaımidorescloculdemuncalacarevisez,trebuiesamaspecializez.

243

G.10.câtdebunaifiînr‐ocarierăsaulocdemuncăîncareseceresă...(peoscarădela1la7,unde1înseamnă„Nusuntbundeloc”și7înseamnă„Foartebun”).

1Delocbun

2 3 4 5 6 7Foartebun

a. utilizezicunostinte de fizica sau tehnologie?

b. citestisisascrii mult?

c. interactionezi mult cu alte persoane?

d. ajutimultalte persoane?

e. fiicreativ/a?

f. folosestimatematica?

g. aigrijadecopii mici?

h. ınveticopiimai mari?

(H) HOBBY, VOLUNTARIAT, ALTE ACTIVITĂȚI 

H1.AnulacestaaimerslavotpentrualegereapreședinteluiRomâniei?

1.Sigurda 2.Probabilda 3.Probabilnu 4.Sigurnu

H2.Înultimele12luni,aifăcutpartesaufacipartedintr‐oorganizațiestudențeascăsaueștimembruînvreuncomitet(dinloculundestudiezisauundelucrezi)

1.Da,care?................................................................... 2.Nu

H3.Câtdemulțumit/ăeștidetimpulliberdecaredispui?

1.Foartemultumit/a 2.Multumit/a 3.Nupreamultumit/a

4.Foartenemultumit/a 5.Nustiu

H4.Câteorepezipoțispunecăaitimpliber?.......ore

H5.Într‐ozinormalădinsăptămână,(înmedie)câteorepezipetrecizilnic…(sumatotalăsănudepășească16–18orepezi)

a) .......orepezipentruInternet/comunicareon‐line(mail,Facebooketc.)

b) .......orepezijucandjocuriPC/console/video

c) .......orepeziınfatatelevizorului

d) .......orepezicitind(nudoarpentruscoala)

e) .......orepezipracticandunsport

f) .......orepezicantand(deex.launinstrument)

g) .......orepeziıntalniricuprietenii

h) .......orepeziınvatand

i) .......orepezimuncindıncasa/gospodariapropriefarasafiiplatit/a

j) .......orepezimuncindpentrubani

k) .......orepezimuncindvoluntar(farasafiiplatit/a)

244

H6.Înafarădeactivitățiledestudiu,existăoactivitate(unhobby,opasiune)pecareofacisăptămânal?

1.Nu 2.Da,care:.....................................................................

H7.(Înmedie)câteorepezipetrecizilnicpentruaceastăactivititate:.......

Aiajunslasfarsitulchestionarului.Itimultumimfoartemultpentrutimpulpecarenil‐aiacordatsipentrurabdare.Ne‐aifostdemareajutorlarealizareaacesteicercetari.Deoareceneintereseazafoartemultmodulıncarelucrurileevolueazaıntimp,avemdegandsatecontactampeste2–3anipentruunnouinterviu.

Dacaestideacordsatecontactamsiınviitor,terugamsanedaianumitedateper‐sonalesisaneindiciopersoanadecontact(unparinte,fratesausora)carene‐arputeaajutasaluamlegaturacutinemaitarziu.

Datepersonale:

Adresa:...........................................................................

Judetul:...........................................................................

Orasul:............................................................................

Comuna:..........................................................................

Satul:.............................................................................

Numaruldetelefonfix:............................................................

Numaruldetelefonmobil:........................................................

Adresademail:...................................................................

Dateledecontactapersoaneidelegătura(părinte,soră/frateetc.)

Numesiprenume:................................................................

Numaruldetelefonfix:............................................................

Numaruldetelefonmobil:........................................................

Adresademail:...................................................................

245

ANEXA 4  Factori analizați 

ASPECTEANALIZATE

VARIABILEINDEPENDENTE

FACTORIDE CONTROL

VARIABILEDEPENDENTE

TRANZIȚIILE DESUCCES SPREMATURITATE

TRANZIȚIA DE LA ADOLESCENȚĂLA MATURITATE ÎN ROMÂNIA

Situația personală:gen, etnie, statut marital, parentalitate, mediu rezidență, mod de locuire (cu părinți, colegi, parteneri roman�ci, singur), venit, acoperirea cheltuielilor

Familia de origine:venit, percepție asupra statutului social al familiei, statut educațional și ocupațional al părinților, sprijin primit din partea părinților sau a rudelor

Educație:profil clasă liceu, absolvirea liceului, promovarea bac-ului, con�nuarea sau nu a educației și mo�vație pentru aceasta, �pul formei de educație, specializarea urmată, rezultate școlare, perspec�ve de con�nuare a studiilor pe nivele în țară sau străinătate

Munca:experiența șomajului, intenția de a lucra, modalitate de căutare loc de muncă, a prac�cii, �pul muncii, perioadă, �p contract de muncă, domeniu de ac�vitate, număr de ore lucrate, locul job-ului, grad mulțumire privind programul și recompense

Sănătate mentală:percepția sănătății, oprimism, s�mă de sine, depresie, anxietate, percepția fericirii, sa�sfacția cu viața, reziliența, consum tutun, alcool, droguri, existența sau nu a unor evenimente marcante de viață

Relații in�me, mediul social:relație roman�că, debut sexual, măsuri cntracepție, relație de cuplu, relația cu părinții, relația cu prietenii

Planuri de viitor:intenții pentru următorii 2–3 ani, de a lucra, emigra, percepția șanselor de reușită în viață, a poziției sociale, a locului de muncă în viitor, a carierei

Hobby-uri, voluntariat, �mp liber:ac�vism civic, petrecerea �mpuluiliber, grad mulțumire a �mpului liber, hobby, pasiuni, �mp alocat

1. Succes educaționalabsolvirea liceului, promovarea bac-ului, con�nuarea pregă�rii post-liceu, urmarea învățământului superior, rezultate bune la învățătură, dorința de a con�nua ciclurile învățământului superior, a nu renunța la studii

2. Bunăstarea psihologicăs�ma de sine (scor mare), percepția fericirii (scor mare), anxietate (scor mic), depresie (scor mic)

3. Sănătatepercepția stării proprii de sănătate (oms-who) cu 5 trepte de la proastă, am multe probleme la excelentă

4. Evitarea comportamentelor de risc(tânărul are rol ac�v)evitarea consumului în mod abuziv de tutun, alcool, droguri, evitarea sarcinii, nașterii, avortului, nepromovarea unui examen important, probleme cu poliția legea sau tenta�va suicidului

Gen (masculin-feminin)Mediu de rezidență (urban-rural)

1. Factori demograficiDeprivare materială severă: lipsa a 4 din 9 resurse - plată chirie, credite, concediu o săptămână pe an, consum carne sau echivalent vegetarian o dată la două zile, acoperirea cheltuielilor neașteptate, telefon mobil și/sau fix, televizor (LED, LCD, plasmă), mașină de spălat, automată, autoturism, căldură în casă.Sărăcie financiară în funcție de pragul sărăciei rela�ve.Intensitate scăzută a muncii: membrii în vârstă de muncă din gospodărie au lucrat <20% din potențial într-un an.Percepția subiec�vă a statutului familiei (sărac-bogat pe o scală de la 1 la 10).Educația părinților (scăzută, medie, superioară)

2. Factori ai excluziunii sociale (Eurostat)îmbolnăvire gravă sau deces în familie, șomaj sau înrăutățire financiară a părinților, jefuirea bunurilor personale, consum excesiv de tutun, alcool, droguri în familie, rudă în închisoare, pierderea locuinței, despărțirea de familie, asistarea la violență, calamități cu punerea vieții în pericol.

3. Factor al evenimentelor nega�ve de viață