Semne de Punctuatie Si Ortografie v2

8/4/2019 Semne de Punctuatie Si Ortografie v2

1/6

I Selnne de punclualiePunctul [.] mcrcheczd pauza de 10 finalul unui enun] (propozijie

sou frozd , Trenu/ a /e arg ii a euma desp re C rivina eiitre Per/~"(propozitie)."A vea popa cal: avea -1 itriisu rii" (fra zii).

Semnul 7ntrebarii (mirarii) [?] este folosit pentru a marcopropozltiile sou frazele interogative. ,,-Da'pe mam ita n-o pupi?"(propozifie),,- C e e vino va t b iiia tu/ da eii i-a zbu rat pii/iiria? " (frnzd).

Se poate pune ~i dupa cuvinte sou grupuri de cuvinte independente,cu Intonctle interogativa: ,,9i pe deasupra? .. "

Nu se punesemnullntrebdri! deed 0 Intrebare se trece din stildirect In stil indirect (acest tip de propozijie se numesre interogativaindirectd):

Tanti M lta Intreabii de ee e vinovat biiiatu/ daeii i-a zburat pii/iiria.Semnul exclamarii [I] mcrcheozd intonatia propozitiilor (,,- Nu-i

tr eaba dumita /e /') sou a frazelor exclamative (" - Las' eii stiu eu eii teprefaeilj.

Se foloseste, de asemenea:I- dupa vocative (cdresdr], invoccjii, strigari) independente : "Goe!Puisoru/el"

I- dupa interjectii - imediat dupa inter-jectle VailCe b ine Ymi pare! sou 10finalul propozr[tei sou frazei respective: Ah, ee mutt m ii bueur sii te viid!

Condsunt mai multe Interjectii, una dupa alta, se pune dupa fiecaredintre ele semnul exclcmdrii' Au! Au! Auuu ! M ii do are!- dupa verbe 10 imperativ (sou echivalente): A/erga ti! Cu /eat!

Pentru a sublinia aspectul exclamativ sou intensitatea crescdtoore.se pot folosi doud sou trei semne ale exclcmdrii: Nu! Nu!! Nu !!!

1


2/6

Uneori , cdnd enuntul are ctd+ intonatie exclcmctivd. cat si conti nut, , ,interogativ (exprimd 0 neho+drdre. ceva apare co nelamurit), se folosescsimultan semnulIntrebdrii ~i semnul exclcmdril: "Ce! E-1t i copi l!?"

Virgula [,] este un semn de punctuctie ext rem de des folosit, curol at at In propozijie, cat ~i In froze. Pentru a explica motivul folosiriivirgulei, trebuie facuta 0 rapida analiza sintactica a elementelor care segasescInainte ~i dupd virgula.

AIn propozitie, virgula desparte:- substantivulln vocativ de restul pro pozttiel: " -P uisorule/ nu m ai scoateca pu l p e fe rea strii!- apozitia de restul propozitiei (inclusiv determinantele ei): George/p rieten ul lU I: I-a a ju ta t.- partile de propozitie of late In raport de coordonare prin juxtapunere(cldturcre): S-a pregiitit repede( eficient.- partile de propozitie of late In raport de coordonare copulativareclizctd prin conjuncriile ~i locutiunile conjunctionole- nici. nu numai. cat-1/:precum -1i: N u astepta nici ajutor. nici com pdtim ire.- partile de propozitie aflate In raport de coordonare cdversctivd:Primise nu trandatiri, ci garoafe.- partile de propozitie of late In raport de coordonare conclusivd: Aiviizut desenul tina). deciplan-1a-igata pentru concurs?- schimbarea topicii (adica a ordinii obisnuire a cuvintelor In propozitie),prin plasarea 10Inceputul propozijiei a unei parti de propozltie secundare(sou a numelui predicativ), asupra cdreic se at rage ctenjic prin Intonctie:Optim ist( a fost toatii viaja.-virgula poate marco lipsa unui verb (subinreles): EI a luat Inghetata decio co la td . co leg ul lU I: de vanihe. (Se subinteleqe- colegul lui a luat ...)- desparte 0 explicatie suplimentara insercrd Intr-o propozijie- soufrnzd- fiind echivalenta cu parantezele sou cu linia de pouzc.-constructiile sou cuvintele incidente: S-a preqdtit, tussts. foartetemeinic.

2


3/6

AIn fraze!, virgula desparte:- propozitiile incidente de restul frazei: Nu putea, e de Inteles, sifeondueif mai repede.-In acelasi sens, morcheozd trecerea de la vorbirea directa la ceaIindirecta: ,,-Mif/:poate eif ai dreptate, Ii rifspunse popa. "- desparte propo zitii - principale sau subordonate- aflate In raport decoordonare prin juxtapunere: /vine, / pleacd. /nu-I intereseazif decetta lti. /

I- coordonatele legate prin:- conjunctiile copulative- iar. mci, nu numai.ci -1/:- conjunctiile adversative: A Intrebat. dar n-a primit rifspuns.- conjunctiile conclusive: E frumos. deei 0 sif putem faee plaja.(Se despart prin virgulo ~i grupurile de propozitii aflate In raportde coordonare, care Incep cu conjunc+ic ,,~i".)Virgula desparte urmotoarele propozitii subordonate de

regentele lor:- propozitiile atributive intercalate In interiorul regentei: Bifiatu~ 1/eare-i vifzuse primu~ 2/ le-a atras atentia -1icetortaltt. 1/(sau aceleatributive care prezintd 0 explicctie, sunt resimjite ca suplimentare:Merge eu masina aceea, /despre eare ti-am vorbit atunCl:/)- completivele directe ~i indirecte osezcte Inaintea regentei: /Ce mi-aispus,/ nu pot sif dezviflUl:/- subordonata circumstantialo de loc, atunci cdnd este plcsctd Inaintearegentei ~i nu este resimtito ca 0 Informa[ie esentialo: /Unde ai fost situ.racolo 0 sif plee -1ieu In vacanjd. /- subordonato circumstantialo de timp, atunci cdnd este plcsctd Inaintearegentei ~i nu este resimtito ca 0 Informa[ie esentialo: /C8nd vei pleea, /am sif te eondue p8nif lagara. /- subordonata circumstantialo cauzalo, indiferent de pozltic fato deregento: Am fost atent. / pentru eif eitisem eu e8teva zl'le Inainte dereeenzia eifrtlZ / (Totusi, deed se insisto asupra cauzalei, aceasta nu semai desparte prin virgulo.)- subordonata circumstantialo de scop (finalo), atunci cdnd este plcsctdInaintea regentei: /Pentru eif nu se deseureii /a chemat pe cetialt! Inajutor. /

3


4/6

- subordonata circumstantiala de mod, indiferent de pozltic fata dereqentd, deed nu este considerctd de vorbitor co transmitond 0informatie esenticld:,- subordonata circumstantiala consecutiva:/At8t a alerpat. / 1ne8t s-apriibusit extenuatii dupii linia de sosire. / (Excepjie face consecutivaplcsctd dupa regenta ~i introdusa prin conjunc+ic "de ": /A strigat/ des-au speriat tati/)- subordonata circumstantiala concesivd: /L-am s/mpatizat. / desi nu-Ieunosteam prea bine. /- subordonata circumstantiala conditionala deed nu este considerntd devorbitor co transmitond 0 Informotte esen+icld: / Daeiiplouii/ nupleeiim.

Punctul ~i virgula [;] mcrcheozd 0 pnuzd mai mare deed+ ceoreprezentata de virgula, dar nu sffirsitul ccmunicdrii, esc cum mcrcheozdpunctul: "Sii Ie spui eurat / Ciim-om 1nsurat / Cu-om8ndrii crdiasd. / Alumi' mirea sd : / Ciila nunta mea / A eiizut 0 stea:"

Doua puncte [:] mcrcheozd trecerea de 1 0 vorbirea indirecta 1 0ceo directa: .Brdncovanu! greu ofta /9i din suflet cuvdn ta : =Doamne!Fie-n voia tal"De asemenea,sunt folosite I'naintea unei enumeratii, a uneiexplicatii, a unei exemplificari sou a unei concluzii: "Ce Iimpede techeamd un cue: 0 datii douii - /De fiecare datii ti-e inimamai noud."

I

Ghilimele (semnele citarii) [,,"] morcheozd reproducereavorbirii unei persoane (sou personaj), referirea 1 0 denumirea uneiinstitutii sou 0 1 unei constructii, 1 0 titlul unei lucrari stiintifice, artistice, , ,sou publicistice.Exemplu: 9i mom-mare seoate din sdculetu! ei un beret tot dinunito rma canon ierii "Ie Formidable".

Alteori mcrcheozd reproducerea (~i sublinierea) unui cuvdnr sou aunei expresii folosite de 0 anumita persoond spre a sublinia sensulfigurat sou neodevdrul acelor cuvinte. (Exemplu: .Proqresul" lor a adusmai multii siiriieie. Se I'ntelege ca eel care vorbesre considerd ca nu esteun progres.)

4


5/6

Linia de dialog [-] indica Inceputul vorbirii flecdrei persoanecare pcr+iclpd 1 0 0 convorbire.

,,- Te m ai doare nasul. puisorule? In tr eaba mam-mare .- Nu ... rdspunde Goe.- S a moard mom-mare?- S a moardl"Linia de pauzQ [-] este echivclenrd cu virgula, In izolarea unei

explicotf suplimentare, trecerea de 1 0 vorbirea directd 1 0 ceo Indirectd.izolarea de restul propozi'[iei a unei apozitii sou Inlocuirea unui verbsubinteles: Cei/a/ti au Inte/es reped e, e/- maig reu . (Se sublntelege: ...e/ aInte /e s maigreu.)

Punctele de suspensie [...] morcheczd 0 pnuzdIndelungata Invorbire, 0 rostire discontlnud. nesigura sou 0 propozitte neterminata. "Deco/ea p8na co/ea ... g8 ri-m8r ... a trebuit, conita m ea/ sa tedeze. si tranc!

I I Ideoesa a iti n eicu so ru /e ..."I" I IDe asemenea,prezenjn lor poate sugera un comentariu care nu maieste rostit. (CoIn titlul schirei "D-/ Goe... ")

II Selnne orlograficeCosemn ortografic, punctul se folosesre 1 0 abrevieri:M-am Int8/nit cu M . Ionescu, frate/e lui G . Ionescu.Naveta a fost Iansatd /a ora 9a.m.Apostroful [ , ] morcheozd lipsa In rostire a unui sunet:

" -Las' ca stiu eu ca te prefaci! zice Goe.Cratima [-] are rolul de a marco rostirea Impreuna a doud

cuvinte, uneori tinond locul unei vocale, pentru co cceosrd rostireImpreuna so se poord realiza. Din punct de vedere grafic, cratima

5


6/6

desparte cele doud cuvinte, evidentiind ca sunt doud unitati lexicaledistincte.

.Apoi 0 dete atard dintr-lnsa, i-a puse la Ioc, 0 unse cu scuipat de alsdu, -1ise lip':"'"

In unele situctii, cratima Inlocuie~te 0 vocnld finala (a primuluicuvdnr) sou 0 vocold initiala (a celui de-al doilea cuvdnt).Bara [I] este un semn de ortografie ce indica:

- abrevierea unitatilor de masura: m is, mol/g, km/h etc.- sfor~itul unui vers ~i Inceputul altuia, cdnd versurile nu sunt scrise unulsub celdlclt.- despdrtlreo propozltulor 1 0 analiza sinrccricd a frazei.

Exemplu: .Unitatea de mdsura a vitezei. In sistema! internafional.este km/h. "Linia de pauzQ [-] este un semn de ortografie utilizat pentru:

- a scrie unele cuvinte compuse complexe care cuprind cel putin un'"cuvdnr compus scris cu cratima: nord-nord-vest. In cceostd situcjie liniade pouzd nu este precedata sou urmctd de blanc (spa[iu).- pentru a marco pauza scurrd dintre diferite parti ale propozi jte i , dintrepropozitf sou froze.

A- realizarea unor expresii ~i construcjf fara predicat (de exemplu : Infata mea - marea zbuciumatii Il, unde mcrcheozd lipsa predicatului'"verbal sou a verbului copulativ. In aceste situatii, linia de pouzd esteprecedata ~i urmctd de blanc (sporiu).

6

Documents

Semne de Punctuatie Si Ortografie v2