8/18/2019 Seminar Impozite Partajate
1/3
7. Impozitele partajate. Cotele defalcate din impozitul pe
venit.
Impozitul pe venit constituie o sursă de venit la bugetul de
stat, aşezată asupravenitului care potrivit dreptului civil
reprezintă o sumă de bani provenită dintr -o sursă
permanentă şi însuşită în mod periodic din munca prestată
de contribuabil. Din această modalitate de definire a
venitului se desprind trei caracteristici:
a)
forma bănească a venitului sau capacitatea acestuia de a se
converti direct în bani; b)
sursa de venit permanentă; c) venitul se
caracterizează prin însuşirea lui periodică.
Dar cum ajunge impozitul pe venit impozit partajat şi ce
reprezintă acesta ? Pentru a clarifica noţiunea de impozit
partajat vom încerca mai întâi să definim
impozitele care fac obiectul partajării. În esenţă, acestea
reprezintă sume decontate între bugete – de
stat, judeţean sau local - pe bază de cote partajate
stabilite prin legea bugetarăanuală a căror sursă de provenienţă o
reprezintă încasările din impozitul pe venit, TVA saualte impozite
datorate bugetului de stat.
Impozitele partajate intră astfel în categoria veniturilor
proprii, având o serie de
avantaje şi dezavantaje, dintre care amintim: Avantaje:
simplitate în administrare;
controlul permanent al echilibrului macroeconomic.
Dezavantaje:
lipsa capacităţii administrative: comunităţile locale pot
să nu aibăcapacitatea administrativă de a asigura managementul
veniturilor proprii;
caracter imprevizibil: impozitele partajate sunt
susceptibile de modificăriale cotelor care le revin anual
administraţiilor locale;
impact distributiv redus: alocarea cotelor din impozite
se face în funcţie de
baza de impozitare a locului în care sunt încasate;
caracter discreţionar: impozitele pot face ca relaţiile fiscale
dintre diferitele
niveluri ale administraţiilor publice să devină mai
discreţionare, întrucâtîncurajează solicitarea şi negocierea
cotelor din impozitele respective.
În România mecanismul impozitelor partajate constă în aplicarea
unei cote de 41%asupra încasărilor din impozitul pe venit şi
virarea acesteia către bugetul local, a unei cote de13% pentru
bugetul propriu al judeţului, precum şi a unei cote de 22% pentru
echilibrarea
bugetelor locale.
Cotele pentru echilibrare se virează de către Direcţia Generală
a Finanţelor Publiceîntr-un cont deschis pe seama Consiliilor
Judeţene şi se repartizează pe baza criteriilor ce aufăcut obiectul
dezbaterii în prezenta lucrare.
Am putea afirma că modelul matematic de tip determinist care
descrie mecanismulimpozitelor partajate poate avea forma:
SvpxCp%Ip
în care:
Ip - impozitul partajat
% Cp - cota procentuală din impozitul partajat Svp - sursa
de venituri pentru impozitul partajat
În prezent se practică regulat mecanismul impozitelor partajate
având ca sursăimpozitul pe venit, cota practicată de ţara
noastră (41%) aşezându-se alături de alte cote
precum: Bulgaria 52%, Republica Cehă 42%, Ungaria 15%,
Polonia 24%. Evoluţia cotelor partajate în perioada 1998
– 2005 este prezentată în tabelul de mai
jos:
8/18/2019 Seminar Impozite Partajate
2/3
Specificaţie 1998 1999 2000 2001 2002 2005 2010 2012
Bugetul de stat 50% 50% 40% 38,7% 37,5% 18% 24% 28.5 %
Bugetele locale 40% 35% 35% 36,5% 36,5% 47% 41% 41,75 %
Bugetul judeţului 10% 15% 10% 10% 10% 13% 13% 11,25 %Cote
pentru
echilibrare
- - 15% 15% 16% 22%22% 18,5 %
Tabel nr. 8 - Situaţia cotelor pentru impozitul partajat în
România Sursa: www.mfinante.ro
De remarcat este faptul că, în anul 2005, cotele partajate
pentru bugetul de stat sereduc simţitor, în timp ce cresc cotele
partajate ale bugetelor locale, precum şi cele
destinateechilibrării ca urmare a introducerii cotei unice de
impozit pe venit care a afectat (într -omăsură nefavorabilă)
veniturile colectivităţilor locale din România.
Apreciem că măsura introducerii impozitelor partajate este
binevenită,consolidându-se atât situaţia financiară a comunităţilor
locale, cât şi capacitatea de rambursarea unor eventuale
împrumuturi care se pot contracta pentru realizarea de investiţii
publice.
Considerăm că măsura trebuie extinsă odată cu descentralizarea
serviciilor publice şiasupra altor surse de venituri ale bugetului
de stat cum sunt: impozitul pe profit sau taxa pe
valoarea adăugată. Numai în acest mod ar fi asigurată deplina
autonomie financiară declaratăa comunităţilor locale.
Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul
fiecărei unităţi administrativteritoriale, cu excepţia impozitului
pe veniturile din pensii, se alocă lunar în termen de 5
zilelucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest
impozit, o cotă de:
41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi
municipiilor pe al căror teritoriuîşi desfăşoară activitatea
plătitorii de impozit pe venit;
11,25% la bugetul local al judeţului;
18,5% într-un cont distinct, deschis pe numele direcţiei
generale a finanţelor publice
judeţeană la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ,
pentru echilibrarea bugetelorlocale ale comunelor, ale oraşelor şi
ale municipiilor, precum şi a bugetului local al
judeţului. Pentru municipiul Bucureşti,
cota 71,5% din impozitul pe venit cu excepţia
impozitului pe veniturile din pensii, se repartizează, în termen
de 5 zile lucrătoare de la finelelunii în care s-a încasat acest
impozit astfel:
20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti; 44,5% la bugetul local al municipiului
Bucureşti; 7% într-un cont distinct deschis pe
numele DGFPM Bucureşti, la Trezoreria
Municipiului Bucureşti, pentru echilibrarea bugetelor locale ale
sectoarelor, precum şi a bugetului local a municipiului
Bucureşti.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de
stat, şi din cota de 18,5%, o cotă de27% se alocă bugetului propriu
al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetelelocale
ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:
80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie
a directorului direcţiei
generale a finanţelor publice în funcţie de următoarele
criterii: populaţie, suprafaţa dinintravilanul unităţii
administrativ-teritoriale şi capacitatea financiară a unităţii
administrativ-teritoriale;
http://www.xn--mfinane-crb.ro/http://www.xn--mfinane-crb.ro/
