Piramidele de la Sona Se duc la cimp la fel ca in fiecare dimineata. Au pamintul pe malul Oltului, ch iar langa Guruieti. L-au mostenit de la bunicul, iar batrinul de la parinti. Sin t norocosi. Toti satenii stiu ca pamintul este mai manos acolo. Unii spun ca Gur uietii din Sona sint morminte dacice ale unor mari conducatori. Vinatorii se jur a ca este ceva neciudat in ele. Vulpile dispar cu totul in piramidele uriase de pamint. Satul Frumoasa Satul se afla in apropierea orasului Fagaras, pe malul Oltului. Primele case au fost cladite de sasi, in anul 1313. Gospodareste au muncit pamintul, au crescut animalele si si-au inaltat o biserica mica si "frumoasa". De cind se stie, movilele uriase de pamint de la marginea satului au fost numit e guruieti. Nu se mai stie de ce. Oricum sasilor nu le-au purtat noroc.

Sasii au plecat din Sona Nea Goe Aurel, unul dintre batrinii satului, stie cum au plecat sasii din Sona. "Peste Olt era o padure mare de stejar, bogata in ghinda, numai buna pentru ing rasarea porcilor. Sasii isi duceau acolo animalele, dar romanii le furau. S-au s aturat de atita tilharie si au plecat cu toti spre alte meleaguri. Din cite stiu eu s-au stabilit prin Tirnava Mica, linga Blaj, si i-au spus tot satul Sona", s pune Nea Aurel. Are 83 de ani, s-a nascut in sat. Toti stramosii lui se trageau tot de aici. Case in paragina Acum satul e locuit de romani. Sint 300 de case si doua biserici, una ortodoxa si una greco-catolica. Localitatea e imbatrinita. Multe case sint in paragina, c u portile intr-o rina si cu iarba pe acoperis. Linga guruieti sint niste grajdur i lasate in paragina si un cimp plin cu flori si fragi. Putinii tineri care au m ai ramas in sat nu se duc noatea pe acolo. Nu se stie niciodata ce se poate inti mpla. Tunele secrete Achim Boieru, alt batrin al satului, e convins ca piramidele de pamint au legat ura cu sanctuarele dacice de la Sarmisegetusa si cu cetatea Risnovului. "Sigur n u se stie nimic. Istoricii nu si-au bagat nasul in ele sa le cerceteze. Am auzit ca sint legate prin tunele subterane care duc la cetatea Risnovului si cu sanct uarele dacice", spune acesta. Satenii din Sona nu sint perocupati de fenomenele paranormale. Prefera sa cread a in legendele din batrini. Multi sint convinsi ca in guruieti sint ascunse comori de pe vremea dacilor. Al tii ar baga mina in foc ca turcii au ridicat movilele ca sa isi ascunda armele. Triunghiul dacilor Cercetatorii au dovedit ca sanctuarele dacice sint pozitionate in virfurile uno r triunghiuri dreptunghice Filosofia dacilor se regaseste in modelul matematic al sanctuarelor de la Sarmi segetusa si Racos. Dar si in triunghiurile de aur pe care le formeaza constructi ile raspindite pe teritoriul Daciei. Stramosii nostrii si-au construit tara topo grafic si geometric proiectind pe pamint cerul instelat. Au construit cu ziduri de piatra bine prelucrate cetati pe virfuri greu accesibile in munti. S-au spus ca aceste ziduri erau cetati de aparare. Dar cisternele cu apa, hambarele cu gri ne, sanctuarele si locuintele sint dincolo de aceste ziduri. Dacii aveau cunosti inte solide de astronomie. Daca unim aceste virfuri de munti, obtinem triunghiur i dreptunghice, asezate dupa un altgorim cosmic.

Marea linie topografica Unind punctul unde se afla cele 9 piramide de la Sona cu punctul sanctuarului d e la Racos si virful Omul obtinem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 si 60 de grade. Pe linia Sona-Omul se afla templul dacic de la Sinca Veche, adapos tit intr-o pestera. Un alt triunghi, mai mare are in virfuri templul de la Racos, Virful Omul si ce tatea dacica de la Sarmizegetusa. La Racos se afla un mare complex ritualic al d acilor. Linia ce uneste Cetatea Sarmizegetusa cu Virful Omul este denumita marea linie topografica a dacilor. Fenomene stranii in zona Busteni-Sinaia Traian Trunfin, muzeograful de la Muzeul "Cezar Petrescu din Busteni, a cercetat fenomenele zonei Busteni-Sinaia. In anii 1993-1994, numeroase familii din Buste ni acuzau stari de agitatie care le afectau sanatatea. Manifestarile aveau loc n umai in timpul noptii. Ulterior s-au produs o serie de cutremure, care nu aveau epicentrul in Vrancea sau Bucegi. N-au fost victime, doar usoare pagube. Unii lo cuitori din Busteni s-au plins ca nu mai pot atinge cu mina obiectele metalice p entru ca se curentau. Semnale radio subterane In anul 1995 numarul de cutremure a sporit. Inainte de producerea unui seism, s e auzea un tunet infundat. Dupa 4 ani, specialistii de la Centrul de Fizica a Pa mintului au inceput sa priveasca manifestarile cu ingrijorare. Dar, pina la urma , toate au incetat. S-a nascut ipoteza existentei in Bucegi a unor uriase corido ane subterane, unde ar avea loc experiente. Punctul fiebinte ar fi zona crucii d e pe Caraiman. Dupa cutremure, s-au semnalat si semnale radio. Se pare ca proven ienta lor este subterana. Specialistii de la Statia Seismica de la Cheia n-au pu tut lamurii lucrurile. Soarele rasare mai intii pe Omul Virful Omu ( 2.505 m ) este cel mai inalt din Bucegi. E unul dintre virfurile c arpatice de peste 2.000 de metri care se lumineaza dimineata. Iarna, dupa ninsor ile puternice, din blocul Institutului Geologic al Romaniei din Bucuresti, poate fi vazut Masivul Bucegi. De la 150 km, apare cu detalii incredibile, pina la ni vel de pilcuri de padure si poiene. Nicolaie Densusianu sustine ca muntele sfint al dacilor era in Bucegi. Istoricul A. Bucurescu cunsidera ca Sfinxul din Buceg i se afla pe locul unde a fost ucis Orfeu, Kog-a-Ion insemnind capul Magnificulu i. Sarmizegetusa, locul fenomenelor inexplicabile Sarmi Seget Usa, adica "Eu ma grabesc sa curg" ( in sanscrita ) este vechea cap itala a Daciei. Este situata in Muntii Orastiei din Grupa Retezat-Godeanu. Se sp une ca aceasta zona, unde apar lumini ciudate in miez de noapte, este numita "zo na crepusculara a Europei". In 1991, sapte specialisti au facut cercetari la fat a locului. Au consemnat aparitia unei "explozii luminoase" care parea ca iese ch iar din munte. Intorsi la Bucuresti, au constatat ca aparatele nu au retinut nic i o imagine. In august 1991, in aceiasi zona, un avion IL-14 s-a pulverizat din senin. Raza din stinca In iulie 1994, niste turisti care-si asezasera cortul la Sarmizegetusa au relat at ca au vazut nenumarate raze, de diferite culori, tisnind din spatele unui per ete stincos. Razele se invirteau ca spitele unei roti. Intreaga vale a fost cupr insa de un vuiet timp de jumatate de ora. Doua luni mai tirziu, in acelasi loc, alti turisti au fost infasurati intr-o perdea de raza colorate. Cuiul dacic In sanctuarul dacic de la Racos s-au gasit cuie dacice de fier care nu ruginesc . Testate cu raze X, s-a descoparit ca, intr-adevar, cuiele au 2000 de ani. In c omponenta lor intra fier pur ( 99,97 % ), magnetita, oxid de fier si alumino- si

licati. idabil: -au mai romanii

Cuiul nu rugineste. In lume mai sint doua exemple de astfel de fier inox stilpul de fier de la Delhi si discul din Mongolia, cercetate de NASA. S gasit si niste calupuri de fier dacic de peste 40 de kg. La acea vreme, nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25 kg.

Templul ursitelor Un vechi lacas de cult se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagara s si Perisani, la 45 de km de Brasov si 22 de Fagaras. Multi au auzit de Templul Ursitelor unde e intimpla fenomene paranormale. Vin oameni din toata tara sa se reculeaga si sa isi puna o dorinta. La inceputul secolului au fost descoperite cristale in templu. S-au presupus ca erau folosite de preotii daci. Grota nu este mare, dar impresioneaza. Turnul interior, pe unde intra lumina zi lei, este inalt de 10 metri.pe perete apar simbolurile celor doua principii cosm ogonice, Yin si Yang, impreuna cu steaua lui David. Cei care au cercetat templul s-au intrebat daca fata cu trasaturi ferme, sculptata in templu, este al lui Ch rist, Zamolxis sau a unei zeitati. Parapsihologii cred ca locul are puteri supra naturale. Cei care au vizitat lacasul au vise premonitorii. Vechiul templu dateaza din epoca precrestina. De altfel, in apropierea grotei a existat o mica asezare dacica. In secolul al XVIII-lea, in grota era o biserica ortodoxa. A rezistat numai pina in anul 1761, insa si acum, din cind in cind, d e tin slujbe. Sanctuarul de la Racos Pe Tipia Ormenisului, in apropiere de Racos se afla o tabara arheologica. Aseza rile dacilor sint de 200 sau 300 de ani mai vechi decit cele din muntii Orastiei . In secolele V-VI i.e.n. aici exista un regat dacic puternic, bine cladit si ap arat. Cel care conduce sapaturile arheologice este arheologul brasovean Florea C ostea. "Tipia Ormenisului era considerat un loc sacru. Cetatea nu era mare, dar a avut rol important de aparare. Capii militari n-au vrut sa se uneasca cu celel alte regate, care se aflau sub conducera lui Burebista. Acesta a cucerit cetatea si apoi a incendiat-o", spune arheologul. S-au descoperit sancutare circulare. Aici aduceau ofrande de carne zeilor. Halc ile erau atirnate in piroane de fier, in forma de cap de lebada. Erau inchinate zeitatii supreme, lui Zamolxis. Sanctuarele au fost distruse de romani. Fragment ele de ceramica, piroanele, fibulele si obiectele de fier gasite au fost expuse la Muzeul de Istorie Casa Sfatului. Piramidele din Egipt si Carpatii Muntele Toaca este o piramida cu baza patrata, forma de extrema rartitate in na tura. Latura are lungimea dubla fata de piramida lui Keops. Unghiul pantei vesti ce are aceiasi marime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultura aflata in ap ropiere, s-a descoperit, incizat in ceramica eneolitica, un motiv unic reprezent ind proiectia in plan a unei piramide cu baza patrata. Diagonalele si apotemele sint trasate cu mare precizie. Unghiul dintre Carpatii Meridionali si cei Orient ali este de 52 de grade. 51 de grade 50 minute este unghiul dintre fetele pirami dei Khufu ( Keops )si baza acestia. Vasile Pirvan sustine teoria Ceahlaului ca m unte sfint al dacilor. Muntele retezat este un monolit de proportii gigantice cu infatisearea unui trunchi de piramida.