SEC IA: AMENAJAREA TERITORIULUI TITLUL: ţ şmdrap.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/... · principalele culturi vegetale 24. Agricultura – Zonarea producţiei agricole – Note

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T – B U C U R E S T I st r . N ico lae Fi l ipescu 53-55, 020961 Bucurest i 2 , ROMÄNIA

tel. 01.211 78 42; 01.211 78 43; 01.211 78 50; fax 01.211.49 06; e-mail: off [email protected]

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PR. NR.: 254/2002 TITLUL: Studiu pilot privind actualizarea planului de amenajare

a teritoriului judeţean – P.A.T.J. – pentru judeţele traversate de culoarele de transport europeane şi paneuropeane – P.A.T.J. Prahova. Ghid privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean pentru judeţele traversate de culoarele de transport europene şi paneuropene

TITLU FAZĂ: STUDIU PILOT – ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA

VOLUMUL I: SITUAŢIA EXISTENTĂ, PROBLEME ŞI PRIORITĂŢI

BENEFICIAR: MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI ELABORATOR: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti COLABORATORI: S.C. SEARCH CORPORATION Institutul Naţional al Monumentelor Istorice R.B. Invest S.R.L. – şef proiect ec. C. Sandu COORDONATOR LUCRARE M.T.C.T.: arh. Alexandru Antal

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: dr. arh. Cătălin Sârbu ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: arh. Adriana Vartanoff

- Decembrie 2002 -

COLECTIV DE ELABORARE

Arh. Adriana Vartanoff Arh. Lidia Florescu Geogr. Silvia Ioniţă Ing. Elena Stancu Ec. Gabriel Preoteasa Ec. Steluţa Chiriac Ing. Viorica Niculescu Ing. Mariana Dorobanţu Ing. Florin Chiperi Ing. Andreea Alexandrescu

GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ

Tehn. Bucur Pîslaru Tehn. Cornelia Andrieş Tehn. Monica Niţu Tehn. Magdalena Bîlă Tehn. Alexandra Leckun Tehn. Cristina Ivana Tehn. Mioara Dumitru

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Dactilo. Gabriela Niţu

BORDEROU GENERAL

PIESE SCRISE VOL I – SITUAŢIA EXISTENTĂ, PROBLEME ŞI PRIORITĂŢI

VOL. II – PROPUNERI, PROGRAM DE MĂSURI PIESE DESENATE • PLANŞE

Situaţia existentă, probleme şi priorităţi 1.1. Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice sc. 1:150.000 1.2. Zone protejate naturale şi construite sc. 1:150.000 1.3. Turismul sc. 1:150.000 2. Populaţia şi reţeaua de localităţi sc. 1:150.000 3.1. Căi de comunicaţie sc. 1:150.000 3.2. Gospodărirea apelor sc. 1:150.000 3.3. Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii sc. 1:150.000 3.4. Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale sc. 1:150.000 3.5. Fluide combustibile sc. 1:150.000 4.1. Probleme şi priorităţi - zonificare şi funcţiuni economice, protecţia mediului sc. 1:150.000 4.2. Probleme şi priorităţi - populaţia şi reţeaua de localităţi sc. 1:150.000

Propuneri 5.1. Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice sc. 1:150.000 5.2. Turismul sc. 1:150.000 6. Populaţia şi reţeaua de localităţi sc. 1:150.000 7.1. Căi de comunicaţie sc. 1:150.000 7.2. Gospodărirea apelor sc. 1:150.000 7.3. Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii sc. 1:150.000 7.4. Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale sc. 1:150.000 7.5. Fluide combustibile sc. 1:150.000 8. Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului sc. 1:150.000 9. Zone de risc natural sc. 1:150.000

• CARTOGRAME Situaţia existentă 1. Cadru regional d dezvoltare a judeţului 2. Industria 3. Agricultura – Îmbunătăţiri funciare 4. Agricultura – Producţia vegetală

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_prahova/planse/1_1.jpg



http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_prahova/planse/2.jpg






http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_prahova/planse4_1.jpg












http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_prahova/cartograme/c_1.jpg




5. Agricultura – Producţia animală 6. Distribuţia populaţiei în teritoriu (densitatea) 7. Structura populaţiei pe grupe de vârstă 8. Vitalitatea populaţiei şi raportul de dependenţă 9. Mişcarea naturală a populaţiei (sporul natural) 10. Evoluţia populaţiei 11. Populaţia ocupată după locul de muncă – 2000 12. Profilul ocupaţional al populaţiei – 2000 13. Forţa de muncă salariată – 2000 14. Rata şomajului – 2000 15. Mobilitatea teritorială a forţei de muncă 16. Gruparea unităţilor administrativ-teritoriale după numărul de locuitori – 2002 17. Fondul de locuinţe 18. Dotări în domeniul învăţământului 19. Dotări în domeniul sănătăţii Propuneri 20. Zonificarea funcţional-spaţială 21. Resursele economice potenţiale de dezvoltare 22. Agricultura – Zonificarea producţiei agricole 23. Agricultura – Zonarea producţiei agricole – Favorabilitatea zonelor pentru

principalele culturi vegetale 24. Agricultura – Zonarea producţiei agricole – Note de bonitare 25. Populaţia estimată – prognoza 2012 26. Populaţia ocupată civilă după locul de muncă – prognoza 2012 27. Zone construite protejate – Zonificarea teritoriului ca urmare a evoluţiei istorice

a aşezărilor după tipul de proprietate
























CUPRINS PIESE SCRISE VOLUMUL I – SITUAŢIA EXISTENTĂ, PROBLEME ŞI PRIORITĂŢI

Pag.

1. INTRODUCERE …………………………………………………………… 1

2. ÎNCADRAREA JUDEŢULUI ÎN REGIUNEA SUD-MUNTENIA ……. 3

3. CADRUL NATURAL ……………………………………………………… 6

4. POTENŢIALUL ECONOMIC …………………………………………… 10

4.1. Caracterizare generală ……………………………………………….. 10

4.2. Zonificarea teritoriului ……………………………………………….. 16

4.3. Industria ……………………………………………………………….. 17

4.4. Agricultura …………………………………………………………….. 21

4.5. Silvicultura …………………………………………………………….. 28

4.6. Turismul ……………………………………………………………….. 30

5. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI ………………………… 38

5.1. Populaţia ……………………………………………………………….. 38

5.2. Resursele de muncă şi populaţia activă ………………………………. 41

5.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………………… 45

5.4. Locuirea ………………………………………………………………… 48

5.5. Dotări publice cu rol de servire teritorial ……………………………. 52

6. ECHIPAREA TEHNICĂ A TERITORIULUI …………………………… 58

6.1. Căi de comunicaţie …………………………………………………….. 58

6.2. Gospodărirea apelor …………………………………………………… 61

6.3. Alimentarea cu energie electrică ……………………………………… 73

6.4. Telecomunicaţii ………………………………………………………… 77

6.5. Alimentarea cu energie termică ………………………………………. 78

6.6. Alimentarea cu gaze şi fluide combustibile …………………………… 79

7. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI ………………………… 90

7.1. Starea şi calitatea factorilor de mediu ………………………………… 90

7.2. Zone protejate ………………………………………………………….. 97

7.2.1. Zone naturale protejate ………………………………………. 97

7.2.2. Zone construite protejate ……………………………………… 98

8. ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE …………………………….. 109

8.1. Inundaţii ………………………………………………………………… 109

8.2. Alunecări de teren ……………………………………………………… 110

8.3. Cutremure ………………………………………………………………. 111

9. PROBLEME ŞI PRIORITĂŢI ……………………………………………. 112

9.1. Probleme privind structura economică şi funcţiunile economice ….. 112

9.1.1. Industria …………………………………………………………. 113

9.1.2. Agricultura ………………………………………………………. 114

9.1.3. Silvicultura ………………………………………………………. 115

9.1.4. Turismul …………………………………………………………. 116

9.2. Probleme privind populaţia şi reţeaua de localităţi …………………. 117

9.2.1. Populaţia şi resursele de muncă ………………………………… 117

9.2.2. Reţeaua de localităţi …………………………………………….. 118

9.2.3. Locuirea …………………………………………………………. 119

9.2.4. Dotări publice cu rol de servire teritorial ………………………. 120

9.3. Probleme privind echiparea tehnică a teritoriului …………………… 121

9.3.1. Căi de comunicaţie ……………………………………………… 121

9.3.2. Gospodărirea apelor …………………………………………….. 121

9.3.3. Alimentarea cu energie electrică ……………………………….. 122

9.3.4. Telecomunicaţii …………………………………………………. 123

9.3.5. Alimentarea cu energie termică ………………………………… 123

9.3.6. Alimentarea cu gaze şi fluide combustibile ……………………. 124

9.4. Probleme privind protecţia şi conservarea mediului ……………… 125

9.4.3. Calitatea factorilor de mediu …………………………………… 125

9.4.4. Zone protejate …………………………………………………… 126

9.5. Probleme privind zonele de risc natural …………………………… 127

9.5.3. Inundaţii ………………………………………………………… 127

9.5.4. Alunecări de teren ………………………………………………. 128

9.5.5. Cutremure ……………………………………………………….. 128

Anexe

Anexa 1 …………………………………………………………………. 129

Anexa 2 …………………………………………………………………. 130

Anexa 3 …………………………………………………………………. 131

1

1. INTRODUCERE

Lucrarea “Studiu pilot privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean – P.A.T.J. – pentru judeţele traversate de culoarele de transport europene şi paneuropene – P.A.T.J. Prahova” este elaborată de INCD – URBANPROIECT, în conformitate cu contractul nr. 254/2002, având ca beneficiar Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi reprezintă prima fază a reglementării care se va finaliza cu “Ghid privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean pentru judeţele traversate de culoare de transport europene şi paneuropene”.

Elaborarea acestei reglementări a rezultat din necesitatea completării documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu strategii şi politici specifice formulate în concordanţă cu elementul major intervenit în infrastructura de transport a României, respectiv integrarea în reţeaua de transport paneuropeană.

România, conform reţelei de transport paneuropene, va fi străbătută de coridoarele IV (direcţia est – vest), VII (fluviul Dunărea) şi IX (direcţia nord – sud). Având în vedere situaţia actuală a căilor rutiere şi feroviare, care încă nu corespunde exigenţelor unui transport la standarde europene, până în prezent, nu au fost valorificate oportunităţile legate de existenţa acestor trasee paneuropene.

Reglementarea îşi propune să stabilească conţinutul planurilor de amenajare a teritoriilor judeţene străbătute de culoarele pan-europene, cu evidenţierea aspectelor specifice ce trebuie abordate, legate de impactul teritorial direct şi indirect asupra mediului şi dezvoltării economico-sociale a judeţului respectiv.

Ghidul va reprezenta un instrument de lucru al administraţiei publice judeţene şi locale. El se adresează totodată autorităţilor centrale, celor ce elaborează, precum şi celor ce avizează documentaţiile de amenajare a teritoriului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova, care constituie faza actuală a reglementării, a fost ales să facă obiectul studiului pilot avându-se în vedere că Prahova este un judeţ cu probleme complexe asupra căruia viitorul traseu al autostrăzii Bucureşti – Braşov, care face parte din coridorul paneuropean IV, va avea un impact major în teritoriu.

Prezentul studiu constituie o actualizare a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova elaborat de URBANPROIECT în perioada 1994 – 1995, avizat şi aprobat în 1998.

Actualizarea a fost impusă de necesitatea valorificării oportunităţilor oferite de viitoarea autostradă, prin fluxul de transport amplificat, în dezvoltarea economică, socială şi urbanistică a teritoriului judeţean, ca şi de necesitatea prevenirii eventualelor efecte negative asupra mediului ambiant.

Prin planul de amenajare a teritoriului judeţean se urmăreşte optimizarea utilizării resurselor naturale ale solului şi subsolului, a resurselor de muncă şi a modului de repartiţie a populaţiei în vederea creării unui echilibru permanent între modul de valorificare a potenţialului natural şi economic, pe de o parte, şi protecţia mediului, pe de altă parte, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. P.A.T.J. asigură elementele definitorii pentru propunerile de dezvoltare spaţială a unităţilor administrativ teritoriale situate în limitele judeţului, precum şi elementele de fundamentare a unor politici de amenajare a teritoriului naţional.

Documentaţia este întocmită în conformitate cu Legea nr. 50/1991 republicată şi are la bază Legile privind aprobarea P.A.T.N. (respectiv cele cinci secţiuni aprobate: Căi de comunicaţie, Apa, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural).

2

Studiul va asigura un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare a teritoriului judeţean în context regional, naţional şi european.

P.A.T.J. cuprinde: analiza critică a situaţiei existente cu semnalarea problemelor din teritoriu şi a priorităţilor de intervenţie; formularea propunerilor şi a programului de măsuri etapizat pentru fiecare din domeniile analizate.

La actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean s-au avut în vedere principiile europene de dezvoltare spaţială care se referă la eurocoridoare, considerate nu doar elemente situate pe un nivel superior al infrastructurii de transport, ci şi componente ale infrastructurii tehnice privite în interacţiunea lor cu structura urbană, activităţile economice şi mediul înconjurător, generatoare de dezvoltare socio-economică.

Lucrarea are la bază următoarele studii de fundamentare, considerate necesare avându-se în vedere specificul problematicii existente în judeţul Prahova:

- “Elemente de caracterizare a traseului autostrăzii Bucureşti – Braşov şi impactul acesteia asupra mediului” elaborat de S.C. SEARCH CORPORATION.

- “Patrimoniul construit din judeţul Prahova şi protejarea celui din zona de impact a autostrăzii Bucureşti – Braşov” realizat de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice.

- “Studiu pe domeniul economic: analiză diagnostic şi formularea propunerilor de dezvoltare economică a judeţului Prahova, cu valorificarea oportunităţilor generate de autostrada Bucureşti – Braşov” elaborat de R.B. Invest S.R.L.

Actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean Prahova a avut în vedere, la formularea obiectivelor rezultate din strategiile naţionale, locale sau sectoriale, următoarele:

- Strategia de dezvoltare a judeţului Prahova în perioada 2001 – 2004, elaborată de Consiliul Judeţean Prahova;

- Programul de acţiuni al administraţiilor publice judeţene şi locale în anul 2002;

- Cartea albă privind activitatea judeţului în perioada decembrie 2000 – decembrie 2002;

- Raportul de mediu pe anul 2001 realizat de Inspectoratul Teritorial de Protecţie a Mediului – Ploieşti;

- Planul de Dezvoltare Regională, Regiunea Sud-Muntenia;

- Programul naţional de dezvoltare în transporturi şi mediu.

Actualizarea bazei de date, premergătoare elaborării propriu-zise a studiului, s-a realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova, Direcţia Generală de Amenajare a Teritoriului, Urbanism şi Gestiunea Localităţilor.

Lucrarea utilizează date puse la dispoziţie de Comisia Judeţeană de Statistică a judeţului Prahova precum şi “Rezultatele preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor în 2002”.

Studiul preia elemente considerate ca rămase în vigoare din documentaţii anterioare, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova realizat în perioada 1994 – 1995.

Pe parcursul elaborării au avut loc consultări cu specialiştii din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, precum şi din alte organisme locale, corespunzătoare domeniilor abordate în cadrul lucrării.

Prezentul studiu pilot va fundamenta ghidul privind actualizarea planului de amenajare a teritoriilor judeţene traversate de culoare de transport europene, prin care se va răspunde necesităţii de adaptare a modului de elaborare a politicilor de dezvoltare a infrastructurii majore de transport, în vederea integrării în Reţeaua Transeuropeană de transport.

3

2. ÎNCADRAREA JUDEŢULUI ÎN REGIUNEA SUD-MUNTENIA

Spaţial, judeţul Prahova face parte din REGIUNEA DE DEZVOLTARE 3 SUD-MUNTENIA, care împreună cu judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, ocupă o suprafaţă de 34.453 km2, respectiv 14,4 % din suprafaţa României şi însumează o populaţie de 3.380.516 locuitori (15,6 % din populaţia ţării).

Regiunea beneficiază de resurse economice variate, ceea ce îi conferă potenţial de dezvoltare a numeroase tipuri de activitate economico-socială. Resursele economice cuprind în principal:

- Resurse naturale cu o complexitate deosebită, datorită varietăţii reliefului şi a condiţiilor geologice. Acestea se distribuie diferenţiat în teritoriu pe zone geografice după cum urmează:

• zona de munte şi deal cu mari suprafeţe ocupate de păduri: 19,7 % din suprafaţa regiunii;

• zona de deal cu resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips, izvoare minerale etc.) şi mari suprafeţe ocupate cu livezi, iar în unele bazine din Prahova şi Argeş cu viţă de vie;

• zona de câmpie cu terenuri de mare fertilitate, favorabilă dezvoltării unei agriculturi intensive;

• resursele de apă cu rol important în dezvoltarea economiei şi reţelei de localităţi, în teritoriu realizându-se importante amenajări hidrotehnice cu utilizare energetică, aprovizionarea cu apă a populaţiei şi a altor folosinţe.

- Unităţile locale active din industrie, construcţii, transport, comerţ şi alte servicii care situau, în anul 1997, regiunea pe locul 4 în ţară;

- Infrastructura în căi de comunicaţii dezvoltată, cu o reţea de drumuri publice în lungime de 11.083 km, din care 3.110 km modernizaţi (locul 2 pe ţară) şi reţea de căi ferate în lungime de 1.671 km (printre primele locuri din ţară). Regiunea este străbătută de la nord la sud şi de la est spre vest de axe majore de transport feroviar şi rutier, iar în extremitatea sudică de fluviul Dunărea, acestea constituind artere de importanţă europeană şi incluse în viitoarele coridoare de transport şi legături regionale.

- Turismul, condiţiile specifice ale teritoriului oferind posibilităţi de dezvoltare aproape a tuturor formelor de turism, dintre care se detaşează zonele şi complexele turistice pentru sporturile de iarnă, pescuitul şi vânătoarea, vestigiile istorice, monumentele şi ansamblurile de arhitectură, agroturismul şi turismul religios.

Factorul uman constituie la rândul său o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economico-socială a regiunii Sud Muntenia. Cu o rată de ocupare a populaţiei de aproape 38 % se situează printre regiunile cu un grad ridicat de ocupare a populaţiei.

Resursele economice şi umane se caracterizează printr-un grad redus de valorificare datorită în principal declinului economic generat de restructurarea sectoarelor economiei. Dezvoltarea economiei pe ansamblul regiunii este mai redusă comparativ cu media pe ţară. Astfel PIB pe locuitor în anul 1998 în valoare de 14.245.353 lei era inferior mediei pe ţară (16.611.185 lei) şi faţă de REGIUNEA VEST (16.761.724 lei) şi REGIUNEA CENTRU (17.584.213 lei).

4

În cadrul regiunii considerate diferenţierile în dezvoltarea economico-socială sunt mult mai accentuate, judeţele din nord (Prahova, Argeş, Dâmboviţa) fiind mult mai dezvoltate faţă de cele din sud (Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa).

Dezvoltarea sectoarelor economice, respectiv a profilului economico-social al REGIUNII SUD MUNTENIA este pusă în evidenţă de structura produsului intern brut înregistrat în anul 1998 şi de structura populaţiei ocupate în anul 2000, comparativ cu structurile specifice pe ţară:

în procente Produsul intern brut Populaţia civilă ocupată

REG. SUD MUNTENIA

ROMÂNIA REG. SUD MUNTENIA

ROMÂNIA

TOTAL din care: 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultură, silvicultură, exploatarea forestieră, vânat, pescuit

18,6 14,4 48,7 41,3

Industrie 28,4 26,2 22,8 23,2 Construcţii 4,5 5,1 3,3 4,1 Comerţ 10,3 13,5 7,6 9,0 Transport, depozitare 6,2 6,4 3,1 3,8 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 9,9 11,4 2,5 3,1 Alte tipuri de activitate 22,1 23,0 12,0 15,5

Pe ansamblul regiunii funcţiunile economico-sociale definitorii sunt industria, construcţiile, agricultura şi serviciile dintre care se detaşează prin contribuţia la realizarea PIB comerţul, transportul şi depozitarea produselor, tranzacţiile imobiliare şi alte servicii (26,4 % din PIB). Pentru judeţele din jumătatea de nord se detaşează contribuţia industriei şi a construcţiilor la crearea PIB comparativ cu judeţele din sud unde contribuţia agriculturii este mult mai accentuată la crearea PIB.

Indicele dezvoltării umane (IDU) pune în evidenţă la rândul său o înrăutăţire a ratei creşterii dezvoltării umane. Cu toate că după 1995 se înregistrează o menţinere relativ stabilă a valorilor IDU, în anul 1998, dezvoltarea umană în componentele sale a fost nesemnificativă şi chiar s-a înrăutăţit, aşa după cum rezultă din datele de mai jos (date 1998):

Regiunea Sud

Muntenia România

PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (USD) 5.329 6.153 Speranţa de viaţă la naştere 1996 – 1998 (ani) 68,9 69,2 Rata adulţilor educaţi (%) 95,3 97,1 Rata totală a înscrierilor la toate nivelurile de învăţământ 1998 – 1999 (%)

58,7 63,9

Indicele speranţei de viaţă 0,731 0,737 Indicele educaţiei 0,831 0,860 INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE 0,742 0,762

Profilul dezvoltării umane prezintă situaţii îmbunătăţite comparativ cu ţara în regiunea Sud Muntenia numai la populaţia cu acces la electricitate 98,5 % (98,0 % pe ţară), la ceilalţi indicatori nivelurile înregistrate fiind inferioare mediilor pe ţară: persoane înscrise în

5

învăţământul secundar 9,9 % din populaţia de 19 – 23 ani (25,4 % pe ţară), 163,2 angajaţi în cercetare-dezvoltare la 10.000 locuitori (253,9 pe ţară), 169,3 abonamente TV la 1.000 locuitori (174,4), 864 locuitori la un medic (530), 106,7 autovehicule la 1.000 locuitori (118,8).

O serie de aspecte critice afectează nivelul indicatorilor dezvoltării umane cum ar fi de exemplu: rata ridicată a mortalităţii infantile la 1.000 naşteri, respectiv 19,6 (18,6 pe ţară), cazurile de avort mai numeroase, rata şomajului mult mai ridicată etc.

Restructurarea însoţită de declinul economic şi înrăutăţirea indicelui dezvoltării umane şi a folosirii resurselor de muncă au generat în unele zone apariţia unor aspecte critice care determină intervenţii pentru stoparea declinului economic şi a sărăciei pentru folosirea potenţialului uman. Aceste intervenţii se realizează în cadrul zonelor defavorizate, a parcurilor industriale etc.

O situaţie mult mai bună, comparativ cu gradul actual de dezvoltare a REGIUNII SUD MUNTENIA, o prezintă judeţul Prahova, acesta situându-se pe locul 7 în ţară în ceea ce priveşte contribuţia lui la crearea PIB. În cele ce urmează se prezintă locul judeţului în regiune şi ţară la o serie de indicatori caracteristici pentru dezvoltarea economico-socială (exclusiv m Bucureşti):

În procente faţă de total Locul ocupat în

Regiune Ţară Regiune Ţară Suprafaţa totală 13,7 2,0 4 33 Populaţia 24,7 3,8 1 1 Populaţia urbană 30,8 3,6 1 3 Durata medie a vieţii 100,7 100,7 2 10 Populaţia ocupată 22,5 3,4 1 5 Rata de ocupare a populaţiei 91,1 88,3 6 35 Număr salariaţi 28,5 3,8 1 1 Rata şomajului 129,8 128,6 1 5 Câştigul salarial mediu net lunar 109,2 106,1 1 6 Număr locuinţe 25,5 3,4 1 1 Paturi de spital 26,6 3,3 1 2 Populaţia şcolară 23,9 3,3 1 8 Abonamente TV 31,3 4,8 1 1 Populaţia globală agricolă 13,1 2,1 5 26 Linii de cale ferată 20,5 3,2 1 7 Drumuri publice 18,6 2,8 2 13 Abonamente telefonice 39,3 4,7 1 1 Capacitatea de cazare turistică 44,6 3,6 1 4

Datele de mai sus pun în evidenţă locul important pe care judeţul Prahova îl deţine în regiunea Sud Muntenia precum şi gradul său mai avansat de dezvoltare economico-socială.

6

3. CADRUL NATURAL

3.1. RELIEFUL

Judeţul Prahova se caracterizează printr-un relief complex, dispus în general în trepte proporţional repartizate ce scad în altitudine de la nord la sud.

Suprafaţa şi ponderea care revine principalelor unităţi morfologice sunt următoarele:

Suprafaţa km2 % Total judeţ 4.716 100,0 din care: • Munţi 1.228 26,0

• Dealuri subcarpatice 1.744 37,0

• Câmpii 1.744 37,0 Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord a judeţului, este formată dintr-o

serie de masive şi culmi separate între ele de văi adânci şi înşenări largi de culme. Masivul Bucegi, Munţii Baiului, Munţii Grohotiş, Munţii Ciucaş şi Munţii Tătaru reprezintă principalele masive muntoase ale judeţului Prahova, care scad în înălţime de la nord la sud şi de la vest la est. Zona montană se caracterizează prin importante resurse forestiere şi pajişti alpine şi printr-un important potenţial turistic numai parţial pus în valoare.

În zona montană se întâlnesc câteva bazine depresionare cum sunt Azuga – Sinaia pe valea Prahovei, Teşila pe Doftana, Cheia pe Teleajen, în lungul cărora s-au dezvoltat aşezările umane.

Dealurile subcarpatice situate între 800 şi 300 m se caracterizează printr-un relief puternic fragmentat şi numeroase văi cu direcţia generală NV – SE.

Ca subunităţi de relief aparţin Subcarpaţilor Buzăului şi Prahovei. Ei prezintă o serie de dealuri aliniate Vest – Est puternic fragmentate alternând cu o serie de bazinete depresionare. În cadrul acestora sunt concentrate majoritatea localităţilor, cele mai importante căi de comunicaţie, precum şi cele mai importante activităţi economice bazate pe valorificarea resurselor naturale din teritoriu cum sunt: zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale, sare, lignit, izvoare de ape minerale şi variate roci utile.

Câmpiile alcătuiesc treapta cea mai coborâtă de relief.

Se remarcă o zonă mai înaltă – Câmpia Ploieştiului, în est, Câmpia Istriţei iar în sud Câmpia joasă a Gherghiţei. Toate aceste subunităţi oferă condiţii deosebit de favorabile agriculturii.

3.2. HIDROGRAFIA

Râul Prahova cu afluentul său Teleajean, formează două axe principale care drenează partea mediană a judeţului pe direcţia NV-SE.

Râul Prahova izvorăşte din Pasul Predealului (1.032 m) situat în judeţul Braşov şi pătrunde pe teritoriul judeţului Prahova la numai 6 km de la obârşie. La ieşirea din judeţ, în amonte de confluenţa cu râul Cricovul Sărat, Prahova are o suprafaţă de bazin de 3.350 km2 şi o lungime de 171 km.

Principalii săi afluenţi sunt pe partea stângă şi anume: Azuga (S = 88 km2, L = 23 km), Doftana (S = 410 km2, L = 51 km), Teleajenul (S = 1.656 km2, L = 122 km) şi Cricovul Sărat (S = 809 km2, L = 89 km), ultimul având confluenţa cu Prahova imediat în aval de la ieşirea din judeţ.

7

Râul Teleajen izvorăşte de pe versanţii sudici ai Ciucaşului. Afluenţii săi mai importanţi sunt: Telejenel (S = 74 km2, L = 22 km), Drajna (S = 106 km2, L = 25 km) şi Bucovel (S = 102 km2, L = 25 km) pe partea stângă, iar Vărbilău (S = 217 km2, L = 37 km), Mislea (S = 182 km2, L = 23 km) şi Dâmbu (S = 190 km2, L = 39 km) pe partea dreaptă.

Lacurile naturale sunt numeroase, dar sunt variate ca origine a cuvetelor lacustre. Acestea sunt situate în zona de câmpie şi de dealuri. În zona de câmpie este amintit lacul Fulga pe valea Bălana. În regiunea subcarpatică lacurile mai cunoscute sunt cele de la Brebu, Câmpina, Vitioare şi cele de la Slănic localizate în vechi exploatări de sare şi amenajate în scop balnear.

Pentru asigurarea unor debite suplimentare de apă şi alte folosinţe în judeţ au fost realizate lacuri de acumulare dintre care mai importante sunt cele de la Paltinu şi Măneciu.

3.3. CLIMA

Situat pe cele trei trepte principale de relief, teritoriul judeţului Prahova aparţine în proporţie de 80 % sectorului de climă continentală (ţinuturile de câmpie şi subcarpaţii) şi în proporţie de 20 % sectorului de climă continental-moderată (ţinuturile montane).

Astfel, în funcţie de relief se pot distinge nuanţe de climat montan, de deal şi de câmpie, prezentând următoarele caracteristici climatice:

Indicatorul Zona

montană Zona de

deal Zona de câmpie

Radiaţia solară globală (Kcal/m2/an) 110 120 125 Durata de strălucire a soarelui (ore/an) 1.800 2.000 2.150 Temperatura medie anuală (0C) 0 9,0 10,0 Temperatura medie a lunii ianuarie (0C) -11,1 -1,9 -2,0 Temperatura medie a lunii iulie (0C) 5,7 19,6 22 Precipitaţii medii anuale (mm) 1.200 700 600 Nebulozitate (zile/an) 175 150 100 Zile de ninsoare/an 100 25 15 Zile cu strat de zăpadă / an 170 70 50 Grosimea stratului de zăpadă (cm) 110 35 15 Viteza medie anuală a vântului (m/sec.) 9,8 4,7 2,3

Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei.

Frecvenţele medii anuale înregistrate indică pentru zona de câmpie predominanţa vânturilor din NE şi E, pentru zona de deal cele din NV şi N, iar pentru zona montană vânturile din N, NV, SV.

Zonele drepresionare din Subcarpaţi, beneficiază de o climă de adăpost, mai blândă în general decât a teritoriilor înconjurătoare, fapt ce favorizează cultivarea pomilor fructiferi.

3.4. SOLURILE

Diversitatea unităţilor morfologice determină şi o mare varietate a solurilor în judeţul Prahova.

Zona montană se caracterizează prin soluri podzolice şi soluri brune podzolite pe care se dezvoltă în bune condiţii vegetaţia de pajişti alpine, pădurile de conifere şi cele în amestec cu fag.

În dealurile subcarpatice se constată un mozaic de soluri, în care sunt prezente solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine, favorabile culturilor furajere, pajiştilor naturale şi livezilor de pomi fructiferi.

8

În zona de câmpie au o largă răspândire cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloaluvionale, brun-roşcate podzolit şi soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile culturilor de cereale şi porumb.

În luncile care străbat câmpia şi în zona de dragare apar suprafeţe întinse cu aluviuni şi soluri aluvionale, lacovişti, cernoziomuri freatic-umede sunt propice pentru cereale şi legume.

3.5. RESURSELE NATURALE

3.5.1. Fondul funciar agricol

Terenul agricol reprezintă cea mai importantă rezervă naturală a teritoriului judeţean care acoperă peste 59 % din suprafaţa sa totală respectiv 279.134 ha. Structura pe folosinţe agricole pune în evidenţă predominanţa terenurilor arabile cu 144.171 ha (51,6 % din suprafaţa agricolă).

Celelalte folosinţe au ponderi mai reduse şi sunt reprezentate de păşuni şi fâneţe cu 107.865 ha (38,7 %), vii şi pepiniere viticole cu 10.227 ha (3,7 %) şi livezi şi pepiniere pomicole cu 16.771 ha (6 %).

Atât structura suprafeţei agricole cât şi condiţiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri complexe a producţiei agricole, toate tipurile de activitate specifică producţiei vegetale şi animale întrunind condiţii favorabile de dezvoltare.

3.5.2. Fondul forestier

Vegetaţia forestieră acoperă 32,3 % (152.222 ha) din suprafaţa judeţului şi se situează printre resursele naturale importante. Printre unităţile administrativ-teritoriale care beneficiază de un important potenţial forestier sunt: Azuga (76 % din suprafaţa totală), Buşteni (64,5 %), Comarnic (52,9 %), Sinaia (68,2 %), Ceraşu (64,1 %), Plopu (62,6 %), Stefeşti (67,2 %), Valea Doftanei (70,5 %) etc.

Posibilitatea anuală de masă lemnoasă este de 387.000 m3.

Peste 87 % din suprafaţa cu păduri are rol şi funcţii speciale de protecţie a solurilor, a apelor, pentru recreere etc.

Pădurile din judeţ sunt bogate în resurse de vânat, şi de variate produse secundare (fructe, ciuperci, plante medicinale etc.), ceea ce oferă potenţial de dezvoltare a unor activităţi cum ar fi de exemplu vânătoarea, colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure, a ciupercilor şi plantelor medicinale.

3.5.3. Apele de suprafaţă şi subterane

Resursele de apă ale judeţului Prahova sunt relativ importante. Acestea însumează un volum de 694,4 milioane m3 din care apele de suprafaţă reprezintă 80,8 % din total (490,2 milioane m3) şi apele subterane 19,2 % (204,2 milioane m3).

Resursele sunt inegal distribuite în teritoriu, unele zone ale judeţului fiind deficitare datorită potenţialului hidrografic scăzut (zona de est şi sud-est, secţiunea Azuga) sau a gradului ridicat de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane.

3.5.4. Resursele minerale

Resursele de substanţe minerale utile din teritoriul studiat cuprind în principal hidrocarburi, cărbune (lignit), sare, roci utile şi ape minerale.

Valoarea acestor resurse este pusă în evidenţă de ponderea lor în rezervele geologice ale

9

ţării, la sfârşitul anului 1989 judeţul Prahova concentra din rezervele geologice ale ţării 16 % la petrol, 4,9 % la gaze naturale, 1,15 % la cărbuni, 14 % la minereuri nemetalice şi 0,8 % la roci utile. Rezultă că cele mai importante resurse le reprezintă hidrocarburile şi minereurile nemetalifere a căror exploatare şi prelucrare au contribuit la dezvoltarea industrială a judeţului.

Hidrocarburile sunt localizate în structuri concentrate îndeosebi în dealurile subcarpatice, pe aliniamentele orientate vest-est:

• Copăceni – Făgetu – Mălăeşti – Floreşti – Buştenari – Runcu – Câmpina – Gara Drăgănesei

• Apostolache – Matiţa – Podenii Vechi – Băicoi – Tintea – Floreşti • Ceptura – Urlaţi – Chiţorani – Ariceşti.

În ultimii ani au fost atrase în circuitul extractiv unele structuri situate în zona de câmpie: Măneşti, Târgşoru Vechi, Ciorani, Fulga-Boldeşti Grădiştea.

Cărbunele (lignitul) este prezent în perimetrele de pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale: Filipeştii de Pădure, Măgureni, Ceptura şi Urlaţi. Mai importante prin rezervele geologice sunt perimetrele Filipeştii de Pădure (63.859 mii t. din care rezerva industrială exploatabilă 3.910 mii t.) şi Măgureni (78.577 mii t. din care rezerva exploatabilă 13.970 mii t.).

Sarea: Slănic Prahova, Băicoi, Telega

Nisipul cuarţos: Vălenii de Munte

Nisipul bituminos: Păcureşti – Matiţa

Gips: Slănic Prahova, Teişani, Bătrâni, Ceraşu, Mâneciu - Ungureni, Prăjani

Calcar: Tohani, Mizil, Priscu, Tătaru, Teşila

Gresii şi conglomerate: Comarnic, Secăria, Poieni-Lespezi

Marne: Gura Beliei

Tufuri dacitice vulcanice: Slănic-Piatra Veche, Apostolache

Argilele bentonitice: Breaza, Brebu

Nisip şi pietriş: în albia râurilor Prahova, Teleajen şi Slănic

Argile comune: Bucov, Câmpina-Voila, Urlaţi, Păuleşti, Lipăneşti etc.

Importante pentru economia judeţului sunt şi apele minerale, acestea favorizând dezvoltarea unor staţiuni locale. Principalele resurse de ape minerale sunt:

• apele bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase: Sinaia

• apele sulfuroase, sulfatate: Apostolache, Bertea, Brebu, Călugăreni, Ceptura, Vărbilău, Vâlcăneşti

• apele clorurate, sodice: Băicoi, Brebu, Călugăreni, Doftana, Mizil, Orzoaia

• lacurile cu ape clorurate, sodice concentrate la Slănic, Telega.

10

4. POTENŢIALUL ECONOMIC

4.1. CARACTERIZARE GENERALĂ

Resurse şi infrastructură

Varietatea condiţiilor fizico-geografice, infrastructura creată pentru valorificarea resurselor proprii şi în cooperare cu alte zone din ţară, numărul şi calitatea resurselor umane, conferă judeţului Prahova o structură complexă de resurse economice care constituie un suport valoros pentru dezvoltarea sa economico-socială.

Resursele naturale cu o complexitate deosebită datorită varietăţii condiţiilor naturale şi geologice, stau la baza dezvoltării unei economii diversificate, cu sectoare reprezentând aproape toate ramurile de activitate ale economiei naţionale. În ordinea importanţei lor aceste resurse cuprind:

• Resurse de substanţe minerale utile concentrate în principal în spaţiul subcarpatic şi valorificate în economia judeţului: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, calcare masive, marne calcaroase, gresie de Kliwa, tufuri vulcanice, gips, izvoare minerale.

• Resursele silvice, peste 32 % din suprafaţa judeţului fiind acoperită de păduri, a căror funcţiune principală este de protecţie. Acestea sunt concentrate în zona de munte şi parţial în zona de deal.

• Resursele agricole, teritoriul judeţului fiind acoperit pe aproape 60 % din suprafaţă cu terenuri agricole cu potenţial diferenţiat de dezvoltare a ramurilor specifice agriculturii: în sud cu terenuri de mare fertilitate şi valoroase pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive; în zona centrală, corespunzătoare dealurilor subcarpatice, cu condiţii pedoclimatice favorabile dezvoltării pomiculturii şi viticulturii.

• Resursele de apă relativ importante cantitativ, în lipsa unor lucrări pentru acumularea lor în lucrări hidrotehnice specifice, au un rol important în acoperirea unor folosinţe energetice, aprovizionarea cu apă a populaţiei, industriei şi a altor categorii de utilizatori.

• Resursele turistice concentrate în principal în zonele de munte şi deal sunt constituite din factori naturali favorabili dezvoltării odihnei şi tratamentului balnear, sporturilor de iarnă, turismului de tranzit datorită vestigiilor istorice, monumentelor de arhitectură etc.

Infrastructura de producţie este reprezentată în principal de unităţile locale active din industrie, agricultură, comerţ şi alte servicii.

Infrastructura de tranzit şi comunicaţii, judeţul fiind corespunzător echipat cu reţea de drumuri publice (2.198 km) şi reţea de căi ferate (348 km).

Locul unor resurse naturale ale judeţului în potenţialul său de dezvoltare este pus în evidenţă de datele din BILANŢUL TERITORIAL.

Categorii de folosinţă a fondului funciar ha %

1 2 3 Suprafaţa totală – din care: 471.587 100,0 - Agricolă* – din care: 279.134 59,2

• Arabilă 144.171 (51,6)

• Păşuni 75.638 (27,1)

• Fâneţe 32.277 (11,6)

• Vii şi pepiniere viticole 10.277 (3,7)

11

1 2 3 • Livezi şi pepiniere pomicole 16.771 (6,0)

- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 152.222 32,3 - Ape şi bălţi 9.643 2,0 - Alte suprafeţe 30.588 6,5

* în folosinţă privată sunt 273.027 ha (97,8 % din totalul agricol)

Structura economică. Starea economică şi socială actuală

După anul 1989 în economia judeţului s-au produs importante schimbări structurale. De la o economie dominată de industrie, cu ponderi ridicate în realizarea PIB şi populaţia ocupată, datorită declinului accentuat al producţiei din această ramură, evoluţia s-a îndreptat spre o economie mult mai echilibrată structural în cadrul căreia industria şi agricultura sunt activităţile economice definitorii ale economiei, completate de activităţile de turism şi comerţ, economia forestieră şi servicii.

Schimbările menţionate mai sus sunt puse în evidenţă de structura populaţiei ocupate. Este de menţionat că lipsa unor date la nivel de judeţ privind PIB şi structura acestuia, care ar fi mult mai relevante pentru prezentarea structurii economiei şi evoluţiei ei, a condus la, evidenţierea fenomenului pe baza structurii populaţiei ocupate, care prezintă unele cerinţe de ordin calitativ.

În procente din populaţia ocupată

1996 1998 2000 Industrie 39,1 33,5 33,0 Agricultură 22,3 26,9 30,0 Construcţii 6,4 6,2 5,9 Comerţ 10,5 9,2 9,3 Transport, depozitare 5,0 5,1 4,1 Alte ramuri 16,7 17,1 17,7

Industria constituie ramura de bază a economiei judeţului, ocupând locul 2 în ţară, după

m. Bucureşti în ceea ce priveşte producţia industrială. Cu o structură complexă, beneficiind de activităţi din aproape toate ramurile industriei, această activitate se detaşează prin ponderi ridicate în producţia ţării la unele produse: benzină, motorină, păcură, uleiuri şi minerale, rulmenţi grei, anvelope, utilaje petroliere, minier şi chimic etc. Aceste produse pun în evidenţă diversitatea şi amploarea tipurilor de activităţi, din structura producţiei industriale care le realizează.

Agricultura este al doilea sector ca importanţă în economia judeţului. Condiţiile pedoclimatice favorabile asigură posibilităţi de dezvoltare a culturilor cerealiere, a viticulturii, pomiculturii, plantelor tehnice, legumiculturii şi a creşterii animalelor. Pe lângă zona de sud a judeţului cu profil dominant cerealier şi zootehnic, în cadrul judeţului se mai detaşează câteva bazine profilate pe:

- producţia pomicolă în arealele Băicoi până în zona Voila, Măgurele, Valea Călugărească cu zona Plopu;

- producţia viticolă concentrată în cunoscuta podgorie Dealu Mare cu bazinele: Valea Călugărească cu zona Seciu – Boldeşti Scăieni – Urlaţi, Ceptura, Tohani – Gura Vadului;

- producţia de legume în culturi de câmp (Filipeşti Târg, Târgşorul Vechi, Blejoi, Bucov), culturi în solarii (Puchenii Mari, Balta Doamnei, Râfov) şi culturi în seră tip industrial (Bărcăneşti, Tătărani).

12

Turismul este un domeniu important al economiei care valorifică condiţiile naturale deosebite pe fondul unei baze materiale dezvoltate. Teritoriul studiat beneficiază de zone turistice valoroase şi importante pentru economia naţională şi a judeţului dintre care se detaşează Valea Prahovei (cu râul Prahova şi masivul Bucegi) şi Valea Teleajenului cu masivul Ciucaş. Mai puţin este pusă în valoare Valea Doftanei care beneficiază de un potenţial deosebit.

Silvicultura constituie un sector de activitate important în jumătatea de nord a judeţului, cu o contribuţie mai redusă la producţia de masă lemnoasă şi mai importantă pentru protecţia teritoriului, economia vânatului, pescuit şi valorificarea produselor secundare (plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure).

Domeniile prezentate mai sus urmează să fie analizate mai pe larg în continuarea acestui capitol.

Economia judeţului cuprinde şi alte sectoare a căror evoluţie este puternic dependentă de veniturile populaţiei şi volumul de investiţii şi a căror contribuţie la crearea PIB şi atragerea resurselor de muncă este foarte redusă.

Construcţiile cu aproape 6 % (anul 2000) din populaţia ocupată a judeţului s-a confruntat cu o reducere a activităţii după anul 1996 datorită scăderii volumului de investiţii. Înregistrează în ultimii 2 ani o lentă relansare prin creşterea investiţiilor destinate construcţiei de locuinţe, echipării localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă, canalizare şi gaze naturale, pentru reabilitarea reţelei de drumuri şi căi ferate, restructurarea unor capacităţi industriale etc.

Comerţul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei a cărui dinamică este dependentă de puterea de cumpărare a populaţiei. Cu un număr mare de agenţi economici, în creştere de la an la an şi dominat în proporţie de peste 90 % de sectorul privat, volumul mărfurilor desfăcute este relativ constant în ultimii ani. Predomină comerţul cu produse alimentare şi produse nealimentare cu cerere curentă, practicat în general în construcţii care nu corespund destinaţiei şi funcţiei lor. O situaţie mult mai bună din punct de vedere al dotării cu unităţi funcţionale într-o structură diversificată se înregistrează în reţeaua de oraşe, în contrast cu mediul rural unde structura şi volumul desfacerilor este redusă, lipsesc mărfurile de folosinţă îndelungată etc.

O componentă importantă a activităţii de comerţ o reprezintă desfacerile de produse industriale atât pe piaţa internă cât şi la export îndeosebi cu produse petroliere, maşini şi utilaje petroliere, de produse alimentare etc.

Serviciile În perioada de tranziţie la economia de piaţă au apărut în sfera serviciilor noi domenii de activitate şi s-au dezvoltat unele care la început au avut o importanţă mai redusă: tranzacţiile imobiliare, activităţi juridice, de contabilitate şi revizie contabilă, studiile de piaţă şi consultanţă pentru afaceri şi management, publicitate, jocuri de noroc, activităţi de intermediere de comerţ cu ridicata. La acestea se adaugă dezvoltarea reţelelor de prestări de servicii pentru populaţie, a agenţiilor de turism, posturi private de radio şi TV etc. În ultimul timp au început să se dezvolte foarte multe activităţi specifice domeniului informatic (programe informatice, prelucrarea datelor, intermedierea echipamentelor de calcul etc.). Sectorul de comunicaţii şi tehnologia informaţiei se situează printre cele mai dinamice din punct de vedere al volumului de investiţii, după activităţile financiar-bancare, de asigurare. Aceste activităţi s-au dezvoltat cu precădere în municipiul Ploieşti, celelalte localităţi beneficiind de un acces mai redus sau aproape inexistent în oraşele mici şi mediul rural.

Pentru susţinerea activităţilor şi asigurării climatului favorabil dezvoltării economice corespunzătoare s-au dezvoltat structuri instituţionale specifice sectorului financiar-bancar şi de asigurări. În prezent 13 bănci româneşti şi străine şi-au deschis sucursale, filiale şi reprezentanţe sau agenţii în toate oraşele, oferind agenţilor economici şi persoanelor fizice o gamă largă de servicii.

Dezvoltarea umană. În ultimii cinci ani valorile indicelui dezvoltării umane pentru judeţul Prahova s-au menţinut relativ stabile. Se observă că rata creşterii dezvoltării umane a

13

judeţului a fost mică şi nesemnificativă, chiar s-a înrăutăţit la unii indicatori.

Comparativ cu valorile medii pe ţară şi regiunea Sud Muntenia, judeţul Prahova se situează după cum urmează:

Jud.

Prahova Reg. Sud Muntenia

România

- Speranţa de viaţă la naştere (1996 – 1998) 70,2 68,9 69,2 - Rata adulţilor educaţi (%) 97,9 95,3 97,1 - Rata totală a înscrierilor la toate nivelurile de învăţământ (1998 – 1999)

59,6 58,7 63,9

- Indicele speranţei de viaţă 0,747 0,731 0,737 - Indicele educaţiei 0,851 0,831 0,860 Profilul unor factori negativi asupra dezvoltării umane - Rata şomajului (%) 1999 14,3 11,7 11,5 - Rata şomajului la femei (%) 1999 14,9 10,8 11,4 - Copii în vârstă de 7 – 14 ani care nu frecventează şcoala (%) 1998 - 1999

4,3 3,1 3,0

- Procent populaţie adultă fără studii gimnaziale şi medii (1992)

26,6 - 24,6

- Rata mortalităţii infantile (la 1.000 naşteri) 1999 20,6 19,6 18,6 - Rata mortalităţii materne (la 10.000 noi născuţi) 1999 25,5 45,9 41,8

La majoritatea indicatorilor judeţul Prahova se situează la dezvoltarea umană mult mai

bine comparativ cu datele medii pe ţară şi regiune Sud Muntenia.

Asupra nivelului indicatorilor continuă să aibă o influenţă importantă starea precară a serviciilor de sănătate, educaţie şi de nivel de trai (scăderea ratei consumului, degradarea puternică a puterii de compărare, inegalitatea şi sărăcia etc.).

Mediul de desfăşurare al activităţilor economico-sociale

Structurile economico-sociale ale judeţului au generat o importantă infrastructură care contribuie la desfăşurarea activităţilor specifice.

Această infrastructură înregistrează o dinamică importantă în economia judeţului, evoluţia numărului de agenţi economici prezentându-se după cum urmează:

1996 1998 2000 2001 Tipuri de agenţi economici

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Total agenţi economici, din care:

18.245 100,0 22.931 100,0 26.185 100,0 27,883 100,0

Regii autonome 38 0,2 25 0,1 22 0,1 20 0,1 Societăţi pe acţiuni 497 2,7 576 2,5 614 2,3 660 2,4 Societăţi cu răspundere limitată

13.626 74,7 16.027 69,9 17.558 67,1 18.845 67,5

Societăţi în nume colectiv 2.916 16,0 2.761 12,0 2.796 10,7 2.807 10,1 Societăţi în comandită simplă

12 0,1 12 0,1 12 0,1 11 0,1

Idem în acţiuni 1 x 1 x 1 x 1 x Organizaţii cooperatiste 166 0,9 165 0,7 158 0,5 156 0,5 Persoane fizice sau asociaţii familiale

989 5,4 3.364 14,7 5.024 19,2 5.383 19,3

14

În etapa 1996 – 2001 numărul agenţilor economici creşte cu 9.638 unităţi, îndeosebi pe seama societăţilor cu răspundere limitată – 5.219 unităţi şi a persoanelor fizice sau asociaţii familiale – 4.394 unităţi. Creşterea ultimei categorii se datorează în principal persoanelor fizice disponibilizate prin restructurare care au pus bazele unei afaceri personale.

În aceeaşi perioadă scade numărul regiilor autonome cu 18 agenţi, a societăţilor în nume colectiv cu 109 agenţi şi organizaţiile cooperatiste cu 10 agenţi.

Este de menţionat faptul că municipiul Ploieşti cu precădere şi într-o mai mică măsură celelalte oraşe concentrează cea mai mare parte din agenţii economici.

La sfârşitul anului 2000 un număr de 1.175 societăţi comerciale aveau participare străină la capital cu o valoare totală a capitalului social subscris de 3.544 miliarde lei, din care în valută 326,9 milioane dolari.

Semnificativă este dezvoltarea sectorului privat în economia judeţului. Pentru ilustrarea acestui fenomen, la nivelul anului 2000, este prezentată repartizarea numărului de salariaţi pe forme de proprietate.

Tipuri de proprietate Nr. salariaţi % din total

Total salariaţi din care pe forme de proprietate: 175.806 100,0 - publică 17.315 9,8 - mixtă 49.008 27,8 - privată 68.679 39,1 - cooperatistă 6.771 3,9 - obştească 159 0,1 - integral străină 5.620 3,2 - de interes naţional 28.254 16,1

Se poate aprecia că peste 46 % din forţa de muncă salariată este ocupată în unităţi

private, la care se adaugă 27,8 % cea ocupată în unităţi de proprietate mixtă (publică şi privată).

La sfârşitul anului 2001 se aflau în portofoliul sucursalei regionale Sud Muntenia 13 societăţi comerciale mici şi mijlocii din judeţ prevăzute pentru privatizare în care statul deţine pachete de acţiuni după cum urmează: 8 societăţi comerciale cu peste 50 % din capitalul social; 2 societăţi cu 30 – 50 %; 3 societăţi în care statul deţine acţiuni nominative de control.

De asemenea este în curs de desfăşurare implementarea prevederilor Programului pentru ajustarea sectorului privat PSAL pentru societăţile comerciale: REAL S.A. Pleasa, SINTER RE S.A. Azuga, UZTEL S.A. Ploieşti şi PETRUTILEJ S.A.

Pentru dezvoltarea economico-socială autorităţile judeţene şi locale au realizat în perioada 1996 – 2000 un volum de investiţii de 1.147,4 miliarde lei (preţuri actualizate 2000) dintr-un program de 1.306,3 miliarde lei din care 349,2 mld. lei în mediul rural (30,4 %) şi 419,4 mld. lei (36,6 %) în municipii. Majoritatea investiţiilor s-au realizat în lucrări de alimentare cu apă, lucrări de drumuri, locuinţe, lucrări de distribuţie a gazelor naturale.

Pe primele 9 luni ale anului 2001 investiţiile realizate în economia judeţului au însumat 2.139 miliarde lei din care: lucrări de construcţii 799 mild. lei (37,4 %), utilaje 962 mild. lei (45 %), mijloace de transport 211 mild. lei (9,8 %) etc. Cel mai mare volum de investiţii a fost realizat de unităţile din industrie (56,4 %), sănătate (8,4 %), administraţia publică şi apărare, asistenţă socială obligatorie (8,3 %), comerţ (7,3 %), transport şi depozitare (6,2 %) etc.

Pentru crearea unui cadru flexibil restructurării şi dezvoltării economiei precum şi pentru atragerea investiţiilor s-au întreprins o serie de iniţiative:

- Programul Building Economic Solutions Together (BEST).

15

- Crearea parcurilor industrial Vălenii de Munte, Ploieşti şi a zonelor defavorizate Filipeştii de Pădure şi Ceptura.

- Administrarea proiectului „Centrul judeţean de dezvoltare a resurselor umane pentru IMM-uri” din cadrul Programului PHARE RO 9807.01.01.02 prin Fundaţia Şcoala Română de Afaceri – Prahova.

- Derularea „Programului de Redistribuire a Forţei de Muncă” finanţat de Banca Mondială şi înfiinţarea Centrului de Mediere Ploieşti.

- Derularea „Programului PHARE –VEST” prin Fundaţia Şcoala Română de Afaceri şi coordonarea claselor postliceale de la Grupul şcolar administrativ şi servicii Ploieşti.

- Alte iniţiative în cadrul Programului PHARE – Coeziunea Economică şi Socială: • derularea Proiectului „Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi promovarea

fenomenelor de piaţă activă a muncii – PROACTIV FAM”; • derularea Proiectului „Formarea, perfecţionarea şi specializarea salariaţilor din

IMM-le membre ale C.I. Prahova şi sistemul integrat al managementului”; • târguri şi expoziţii: „Târgul industrial Prahova 2001”, „Târgul de job-uri

Ploieşti” etc.; • înfiinţarea „Forumului Oamenilor de Afaceri din Prahova” în colaborare cu

IMM-le şi asociaţiile din judeţ; • înfiinţarea Biroului Unic (OUG 76/2001) pentru simplificarea formalităţilor

administrative de înregistrare şi autorizare a structurilor care acţionează în sfera economiei de piaţă;

• măsuri pentru implementarea prevederilor Legii 314/2001 privind reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale prin dizolvare de drept a agenţilor economici care nu respectă prevederile legale în vigoare (cca. 3.900 de cazuri).

Un segment important al stimulării creşterii economice îl constituie măsurile financiare pentru dezvoltarea IMM-lor. Dintre acestea se detaşează Programele de finanţare 2001 – 2002, operaţionale în judeţ fiind:

- Programul PHARE pentru creditarea IMM-lor, lansat în iunie 1999 pentru acordarea de credite pentru IMM prin Banca Românească, CEC, Banca Comercială „Ion Ţiriac”, acestea cofinanţând 40 % din fiecare credit acordat.

- Fondul Germano-Român realizat prin Kreditanslalt fur Wideraufban (KfW) în vederea îmbunătăţirii accesului IMM-lor la credite şi alte servicii financiar-bancare prin punerea la dispoziţia băncilor comerciale a unui fond de refinanţare de 8,5 mil. DM pe lângă un grant de 1,5 mil. DM. La acest fond s-a semnat un proiect de cooperare în KfW şi Microentreprise Credit Romania S.A. pentru finanţarea IMM, fondul româno-german mărindu-se cu până la 3 mil. DM.

- Programul de credite Internaţional Finance Coorporation derulat prin Banca Românească având ca obiectiv sprijinirea IMM care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei şi serviciilor.

- PNUD cu o linie de credite destinată activităţii de consultanţă şi asistenţă pentru IMM-uri.

- Programul de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social – subcomponenta 1 – programul microcredite, reprezintă un acord de împrumut între Banca Mondială şi Guvernul României cu un volum de 3,6 mil. dolari, etc.

La acestea se adaugă – PROGRAME NERAMBURSABILE (GRANTURI), printre care mai importante sunt:

- PHARE 2000 Coeziunea socială, finanţat de UE: • Componenta B1 – sprijinul IMM-lor care întemeiază o afacere pentru

16

întreprinderi noi sau micro-întreprinderi; • Componenta B3 – Conciliere şi Training pentru IMM privind: îmbunătăţirea

activităţii manageriale, a competitivităţii, acces la informaţii şi noi pieţe de desfacere.

- SAPARD „Program special de pre-aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală”, finanţat de UE.

- Program de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social – ca acord între Guvernul României şi Banca Mondială, pentru acordarea de stimulente financiare Agenţiei Naţionale pentru dezvoltare şi implementarea programelor de reconstrucţie a zonelor miniere.

Pentru accelerarea restructurării şi privatizării sectoarelor economiei judeţului, îndeosebi a industriei se derulează:

- realizarea prevederilor Programului PSAL I şi II cu Banca Mondială; - continuarea restructurării societăţilor comerciale prin modernizarea capacităţilor

din industria de apărare, separarea infrastructurii unităţilor industriale de infrastructură edilitară a oraşelor mono-industriale, etc.

4.2. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Distribuţia spaţială a resurselor naturale, a infrastructurii de producţie, de transport şi comunicaţii, precum şi a ramurilor de activitate care caracterizează structura economiei permit conturarea la nivelul judeţului a unor zone funcţionale diferenţiate în raport cu profilul lor social-economic:

- Zona cu profil dominant industrial – agrar situată în partea centrală a judeţului care concentrează principalele centre industriale şi de servicii, caracterizată printr-un grad ridicat de populare şi dezvoltare urbană;

- Zona cu profil dominant turistic şi agrosilvic situată în partea de nord a judeţului;

- Zona cu profil dominant agricol situată în sudul judeţului, care beneficiază de unele lucrări de îmbunătăţiri funciare şi cu potenţial de dezvoltare a unei agriculturi intensive.

În jumătatea de vest a primelor zone se conturează pe direcţia Ploieşti (cu împrejurimile sale) – Câmpina – Azuga o subzonă cu profil dominant industrial şi turistic, cu largi posibilităţi de dezvoltare în perspectivă datorită realizări unor infrastructuri de importanţă europeană.

Restructurarea economiei judeţului a avut consecinţe nefavorabile asupra unor areale ceea ce a condus la apariţia unor disparităţi zonale în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, socială şi umană a acestora. În acest sens închiderea unor unităţi economice în zone mono-industriale a condus la apariţia unor grave probleme sociale şi la promovarea unor măsuri pentru dezvoltarea lor.

În această categorie intre zonele defavorizate declarate în judeţ la: - Filipeşti cuprinzând comunele Filipeştii de Pădure, Filipeştii Târg şi Măgureni. - Ceptura.

La 15 ian. 2001 pentru aceste zone s-au eliberat 121 certificate de investitori din care 98 în zona Filipeşti.

În categoria acestor zone este necesar să mai fie luate în considerare şi zonele Mizil, Plopeni, Vălenii de Munte, în cadrul cărora s-a redus sau sistat activitatea industriei aparţinând sectorului de apărare care a generat rate ridicate şi de lungă durată ale şomajului.

Pentru aceste zone este necesar să se reconsidere sistemul de facilităţi deoarece nu mai

17

prezintă interes pentru investitori din cauza renunţări de către Guvern la unele înlesniri financiare acordate iniţial.

În partea de est a zonei industrial-agrare se conturează o subzonă caracterizată printr-un declin accentuat al economiei şi instalarea unui proces profund de sărăcire a populaţiei.

Pe lângă aderarea judeţului la REGIUNEA SUD MUNTENIA, alte iniţiative care vor determina în viitor o dezvoltare a unor zone din teritoriul studiat sunt legate de aderarea în 1999 la ASOCIAŢIA JUDEŢELOR DE MUNTE ROMÂNIA şi la includerea sa ca membru al ADUNĂRII REGIUNILOR EUROPEI cu sediul la Strasbourg (1998).

În concluzie judeţul Prahova beneficiază de un potenţial economic important pentru relansarea dezvoltării sale viitoare: structuri funcţionale în industrie bazate pe valorificarea resurselor din teritoriu; activităţi industriale desfăşurate în IMM-ri care se pot adapta mult mai uşor la cerinţele structurilor economice specifice economiei de piaţă; introducerea în circuitul turistic a monumentelor de importanţă naţională şi a zonelor cu potenţial valoros; creşterea productivităţii solului prin lucrări de îmbunătăţiri financiare etc.

4.3. INDUSTRIA

În structura economiei judeţului industria continuă să constituie o ramură de bază datorită în principal capacităţii sale ridicate de a asigura locuri de muncă şi o contribuţie importantă la crearea produsului intern brut.

Dezvoltată în principal pe baza valorificării resurselor naturale locale, a cererii pieţei regionale cu bunuri de larg consum, maşini şi utilaje din domeniul petrochimic şi al exploatării hidrocarburilor precum şi al cooperării cu alte centre industriale din ţară, evoluţia sa a cunoscut creşteri şi descreşteri, determinate de scăderea cerinţelor pieţei interne şi de capacitatea mai redusă de adaptare la cerinţele pieţei externe, îndeosebi cu produse tradiţionale. În cea mai mare parte a perioadei de după 1989, industria este în declin, cu excepţia unor scurte etape de stagnare şi creştere uşoară a volumului producţiei industriale înregistrată între anii 1994 – 1996 şi 2000 şi după.

Această evoluţie sinuoasă a producţiei industriale a condus la scăderea contribuţiei ei la crearea produsului intern brut şi la reducerea accentuată a numărului de salariaţi din industrie cu aproape 50 % (de la 162,0 mii persoane în 1994 la cca. 80 mii persoane în 2000).

Cele prezentate mai sus sunt puse în evidenţă şi de evoluţia valorii producţiei industriale în etapa 1996 – 2000:

Anii Prod. industrială mil. lei

preţuri actualizate 2000 Indice de creştere în lanţ anul

precedent = 100,0 1996 35.233.301 94,9 1998 24.108.885 75.4 2000 32.128.659 103,0

Structura producţiei industriale cuprinde ca ramuri mai dezvoltate tipuri de activitate

tradiţionale în economia judeţului, dintre care se detaşează industria prelucrării petrolului. în procente

Anii Tipuri de activitate ale industriei 1996 1998 2000 Producţia industrială a judeţului din care: 100,0 100,0 100,0 - prelucrarea petrolului 60,3 61,2 72,4 - chimie şi prelucrarea cauciucului 8,7 7,3 5,5 - maşini şi echipamente 7,8 8,1 8,2 - extractivă 4,1 6,0 4,3 - alte produse din minereuri nemetalifere 4,5 6,0 4,3

18

- alte activităţi industriale 14,6 11,4 5,3 Deţinând locul 2 în ţară în valoarea producţiei industriale, după m. Bucureşti, judeţul

Prahova realizează produse industriale care-l situează printre primele 10 judeţe din ţară: locul 1 la producţia de produse din prelucrarea petrolului, locul 9 la produse de oţel brut, 4 la producţia de bere, 7 la producţia de lacuri şi vopsele, ciorapi, preparate din carne şi 10 la maşini şi unelte de prelucrare a metalelor prin aşchiere.

Semnificativă pentru dezvoltarea unor tipuri de activitate industrială este evoluţia producţiei la unele produse industriale în etapa 1996 – 2000:

Produse industriale UM 1996 1998 2000 Oţel brut mii t 22 14 12,1 Cărbune net mii t 443 280 254 Ţiţei extras mii t 498 509 472 Benzine mii t 1.563 1.252 1.656 Motorine mii t 1.983 1.451 2.078 Păcură mii t 1.107 1.010 800

Mult mai lent comparativ cu alte segmente ale economiei judeţului, procesul de

privatizare s-a concretizat în privatizarea unui număr mai redus de agenţi economici ceea ce face ca ponderea acestui sector să fie cu puţin peste 35 % în producţia industrială a anului 2000.

Producţia industrială pe forme de

proprietate %

Privată 35,2 Mixtă 52,7 Publică 7,1

Tipurile de activitate aparţinând industriei alimentare se detaşează prin gradul ridicat de

privatizare, acesta atingând un nivel de 100 % a producţiei şi forţei de muncă.

Pe sectoare de bază producţia industrială şi numărul de salariaţi din industrie evidenţiază o dezvoltare mult mai importantă a industriei prelucrătoare:

Producţia industrială Număr salariaţi

Sectoare de bază ale industriei Milioane lei % Persoane % Extractivă 1.477.800 4,6 7.701 9,6 Prelucrătoare 29.622.759 92,2 66.787 83,0 Energia electrică, termică, gaze şi apa 1.028.100 3,2 5.956 7,4 Industrie total 32.128.659 100,0 80.444 100,0

Repartizarea în profil teritorial a sectoarelor de bază ale industriei a condus la

dezvoltarea în cadrul judeţului a unor zone şi centre cu profil industrial, după cum urmează:

• Industria extractivă: - exploatarea hidrocarburilor în zonele Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Câmpina, Urlaţi,

Ariceşti Rahtivani, Carbuneşti, Gura Vitioarei, Măgurele, Predeal Sărari, Scorţeni, Telega, Filipeşti etc.;

- exploatarea sării la Slănic Prahova; - exploatarea cărbunelui, care a cunoscut cel mai important declin, se rezumă în

prezent la o mini-carieră de suprafaţă la Ceptura, la o exploatare subterană cu

19

două guri de mină şi o carieră de suprafaţă la Filipeştii de Pădure – Măgureni, cu 691 salariaţi.

• Industria energiei electrice, termice, gazelor şi apei cu unităţi de producere a energiei electrice şi termice la Brazi, Paltinu, Ploieşti, Câmpina;

• Industria prelucrătoare concentrată în numeroase centre având un profil industrial complex (Ploieşti, Câmpina), mixt cu două-trei ramuri dominante (Boldeşti-Scăieni, Mizil, Vălenii de Munte) şi specializat în care predomină o ramură industrială (Buşteni, Azuga, Breaza, Plopeni, Sinaia, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Floreşti, Păuleşti, Filipeştii de Pădure, Poiana Câmpina, Valea Călugărească etc.).

Activităţi industriale cu mai mult de 50 salariaţi funcţionează în 40 localităţi în creştere faţă de 1994 cu 8 localităţi, ceea ce pune în evidenţă intensificarea procesului de înfiinţare a IMM-lor în principalele localităţi ale judeţului.

În raport cu importanţa lor, centrele industriale se grupează după numărul de salariaţi şi tipologia activităţilor industriale după cum urmează:

Categorii de centre industriale Nr. de

salariaţi în industrie

Profilul industriei

1 2 3 Centre industriale foarte mari Ploieşti 34.700 Prelucrarea petrolului, maşini şi echipamente,

rulmenţi, textilă, alimentară, tutun, prelucrări nemetalifere

Centre industriale mari 1. Câmpina 8.730 Prelucrarea petrolului, metalurgie feroasă, textilă şi

confecţii textile, maşini şi echipamente etc. 2. Brazi 6.500 Prelucrarea petrolului, producerea energiei electrice Centre industriale mijlocii 1. Băicoi 2.300 Exploatarea hidrocarburilor, maşini şi echipamente 2. Breaza 2.800 Maşini şi echipamente 3. Boldeşti-Scăieni 2.600 Exploatarea hidrocarburilor, prelucrări nemetalifere,

celuloză-hârtie, sticlă etc. 4. Mizil 1.300 Producţia mobilei, maşini şi echipamente 5. Plopeni 1.700 Industria de apărare 6. Sinaia 2.600 Industria mecanică fină 7. Vălenii de Munte 1.200 Prelucrarea lemnului, industria de apărare, textilă,

alimentară 8. Bucov 1.600 Alimentară 9. Filipeştii de Pădure 1.500 Exploatarea lemnului, maşini şi utilaje 10. Floreşti 2.500 Prelucrare cauciuc 11. Păuleşti 1.100 Textilă 12. Poiana Câmpina 1.200 Maşini şi utilaje 13. Boldeşti – Grădiştea 1.400 Centre industriale mici 1. Azuga 800 Alimentară, textilă 2. Buşteni 500 Celuloză – hârtie 3. Comarnic 400 Prelucrări nemetalifere

20

1 2 3 4. Slănic 770 Exploatarea sării şi alimentară 5. Urlaţi 870 Exploatarea hidrocarburilor, alimentară 6. Berceni 680 Prelucrări nemetalifere 7. Blejoi 290 Prelucrări nemetalifere 8. Cărbuneşti 200 Exploatarea hidrocarburilor 9. Drajna 230 10. Filipeşti Târg 110 Alimentară 11. Gura Vadului 100 Alimentară 12. Izvoarele 160 Alimentară 13. Măneciu 380 Producerea energiei enectrice, prelucrarea lemnului,

alimentară 14. Scorţeni 120 Exploatarea hidrocarburilor 15. Telega 320 Exploatarea hidrocarburilor 16. Valea Călugărească 210 Alimentară, chimie

Mai sunt prezente şi centre industriale mici, având între 50 – 100 salariaţi, cum ar fi de

exemplu: Adunaţi (80 salariaţi), Bălteşti (60), Ariceşti Rahtivani (70), Gura Vitioarei (50), Măgureni (50), Predeal Sărari (80), Ştefeşti (50), Tinosu (60), Valea Doftanei (80).

Procesul de restructurare a industriei a avut un impact important asupra funcţiei industriale din majoritatea centrelor prezentate mai sus, îndeosebi prin disponibilizarea unui număr mare de salariaţi. În perioada 1996 – 2000 reduceri mari ale numărului de salariaţi s-au înregistrat în Ploieşti (peste 15.000 persoane), Câmpina (cca. 6.000), Boldeşti – Scăieni (peste 2.200), Mizil (3.300), Plopeni (5.000), Sinaia (2.200), Bucov (2.600), Filipeştii de Pădure (2.800). Floreşti (2.550), Valea Călugărească (1.700).

În cadrul centrelor industriale mai importante, profilul industriei mai este definit şi de prezenţa unor unităţi industriale mari, cu tradiţie în economia judeţului; după cum urmează:

- industria prelucrării petrolului: S.C. PETROBRAZI, S.C. PETROTEL, S.C. LUKOIL, rafinăriile ASTRA ROMÂNA, VEGA în Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ Câmpina, din care 4 sunt privatizate;

- industria de maşini şi echipamente: S.C. UPETROM, S.C. UZUC din Ploieşti; S.C. MUNTENIA din Filipeştii de Pădure; S.C. NEPTUN şi S.C. ELECTROUTILAJ din Câmpina; S.C. MEFIN Sinaia; S.C. HIDROJET Breaza, S.C. TIMKEN Ploieşti etc.

- industria alimentară şi de băuturi: S.C. APOLLO IND. CĂRNII, S.C. COCA COLA, S.C. EFES PILSENER din Ploieşti etc.;

- industria cauciucului: S.C. VICTORIA Floreşti

Analiza repartizării industriei în profil teritorial permite conturarea unei importante concentrări de activităţi industriale şi centre industriale pe axul rutier şi feroviar Azuga – Câmpina – Ploieşti cu sistemul său de sateliţi industriali (Brazi, Bucov, Valea Călugărească, Berceni, Boldeşti-Scăieni, Plopeni, Păuleşti).

Aceste aglomeraţii industriale se caracterizează prin existenţa unor mari platforme industriale aparţinând municipiului Ploieşti (Brazi 450 ha, Teleajen – 330 ha, Sud – 280 ha Crâng – 152 ha şi Nord – 93 ha), Breaza (17,4 ha), Plopeni (31,85 ha), Filipeştii de Pădure (151,20 ha), Păuleşti (23 ha), Floreşti (10,35 ha), Poiana Câmpina (35,20 ha), Bucov (98,40 ha) etc.

În zonele afectate de restructurarea industriei, organele administraţiei locale au întreprins unele acţiuni având ca obiectiv măsuri eficiente şi atractive de dezvoltate a economiei. Printre acestea pot fi amintite:

21

- Colectivul (zona Ploieşti) al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de reconstruire a zonelor miniere a derulat proiectul de închidere a minelor şi atenuarea impactului social finanţat de Guvern şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În urma implementării proiectului s-au creat 53 locuri de muncă prin acordarea stimulentelor financiare antreprenorilor locali în special din zonele Ceptura şi Filipeştii de Pădure. S-au dezvoltat proiecte de consiliere a persoanelor disponibilizate din sectorul minier (950 persoane consiliate) şi au fost promovate programe de sprijin financiar a IMM-lor prin acordarea de microcredite, precum şi programe de granturi comunitare pentru obiective cu caracter social.

- Organizarea a două parcuri industriale: • S.C. Prahova „INDUSTRIAL PARC” S.A. Vălenii de Munte, cu o suprafaţă

de 31,4 ha, din care 12,2 ha suprafaţă construită. Un număr de 5 S.C. au închiriat spaţii şi 18 firme utilaje;

• S.C. Ploieşti „INDUSTRIAL PARC” S.A. (de la Crângul lui Bot) cu o suprafaţă de 14,60 ha, din care 1,5 ha construită. Un număr de 10 societăţi comerciale au închiriat spaţii.

În concluzie industria teritoriului studiat constituie un factor de dezvoltare, aceasta prezentând o deosebită atractivitate pentru investitorii locali şi străini, îndeosebi în ramurile tradiţionale şi strategice din domeniul energetic, mecanicii fine, al utilajelor şi maşinilor de exploatare şi prelucrare a ţiţeiului.

4.4. AGRICULTURA

Agricultura ocupă locul al doilea în activitatea economică a judeţului Prahova, cu o pondere mai mică în valoarea producţiei globale decât industria.

Prin Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională s-a creat cadrul legal pentru constituirea regiunilor de dezvoltare, care constituie cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională. La nivelul regiunii SUD din care face parte judeţul Prahova, s-a constituit Consiliul de Dezvoltare Regională, având ca sarcină coordonarea activităţii de promovare a obiectivelor ce decurg din politicile de dezvoltare a regiunii, implicit a dezvoltării rurale, cu luarea în considerare a Planului Naţional de Dezvoltare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

4.4.1. Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinţă

Structura agriculturii acestui judeţ este adecvată specificului zonei. Conform datelor oferite de Comisia Naţională pentru Statistică, Anuarul Statistic 2001, judeţul Prahova beneficiază de un fond funciar agricol important (reprezentând peste 59 % din suprafaţa totală) cu următoarea structură:

Categoria Suprafaţa

1991 Ponderea

% Suprafata

2001 Ponderea

% Suprafaţa totală 471.587 100 471.587 100

Teren agricol - din care: 279.119 59.2 279.134 59.1Arabil 146.741 52.6 144.171 51.6Livezi şi pepiniere pomicole 17.248 6.2 16.771 6Vii şi pepiniere viticole 11.101 4 10.277 3.7Păşuni 71.615 25.7 75.638 27.1

22

Fâneţe 32.414 11.6 32.277 11.6

Structura suprafeţei agricole, dat fiind relieful variat dispus în trepte proporţionat repartizate (munţi 26%, dealuri 37% şi câmpii 37%) este dominată de terenul arabil care acoperă 51,6 % din totalul suprafeţei agricole. Păşunile şi fâneţele acoperă 38,7 % din totalul suprafeţei agricole.

Datorită costurilor ridicate ale întreţinerii terenurilor şi a culturilor de viţă de vie şi pomi fructiferi, în perioada 1991-2001 s-a înregistrat desfiinţarea a numeroase suprafeţe viti- pomicole. Aceloraşi cauze li se datorează şi existenţa unor suprafeţe mari necultivate.

Principalele bazine pomicole sunt la Băicoi până în zona Voila, Măgurele, Valea Călugărească cu zona Plopu.

Viticultura se practică pe bazinele Dealu Mare cu bazinele componente: Valea Călugărească (cu zona Seciu – Boldeşti –Scăieni), Urlaţi, Ceptura, Tohani, Gura Vadului.

4.4.2. Zonarea pedologică - calitatea solurilor

Relieful variat al judeţului determină tipul caracteristic de sol. Prezenţa unităţilor montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere altitudinală a condiţiilor climatice, etajarea vegetaţiei şi un înveliş de sol variat şi complex.

În zona montană domină solurile brune, brune-podzolite, brune acide, podzoluri şi soluri humicosilicatice; în zona dealurilor subcarpatice domină solurile brune, brune-podzolite, brune acide; pe versanţi – soluri negre de fâneaţă, diferite soluri erodate şi regosoluri; în zonele de luncă se găsesc aluviuni şi soluri argiloiluviale freatic umede; în zonele de câmpie domină cernoziomurile cambice freatic umede.

Categoriile de degradări care afectează solurile acestei zone sunt: - soluri erodate – 78.000 ha. din care 22.000 afectate de alunecări - soluri cu pericol de eroziune - 188.000 ha. - soluri aluviale – 47.000 ha - soluri sărăturate – 5.500 ha. (bazinul râului Sărata)

Gruparea terenurilor după pretabilitatea la folosinţa arabilă s-a realizat avându-se în vedere caracteristicile şi deficienţele principale de sol şi drenaj, în funcţie de intensitatea de manifestare şi natura proceselor de degradare.Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I - V de pretabilitate la utilizarea ca teren arabil:

- Clasa I. - ponderea terenurilor agricole cu soluri de calitate foarte bună fără limitări în cazul utilizării ca arabil este redusă - cca.3,87 % din totalul suprafeţei agricole.

- Clasa II - este constituită din terenuri cu pretabilitate bună şi limitări reduse pentru culturile de câmp – 21,14 % din totalul suprafeţei agricole;

- Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: textura lutoargiloasă la suprafaţa solurilor, panta slabă a terenului, eroziunea slabă a solurilor, neuniformitatea foarte slabă a terenului în special pe luncile râurilor, adâncimea apei freatice la 2-3 m. adâncime, excesul slab de umiditate de suprafaţă (stagnant) pe solurile pseudogleizate,

- Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate - ocupă 30,5 % din totalul suprafeţei agricole;

Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: panta moderat înclinată asociată frecvent cu eroziunea solurilor, nivelul ridicat al apei freatice (1-2 m.) asociat cu textura argiloasă a solurilor.

23

- Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slabă cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil ocupă 29,06 % din totalul suprafeţei agricole

Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: panta (20-25%), eroziunea moderată a solurilor, textura luto-argiloasă a solurilor.

- Clasa V - terenuri cu limitări foarte şi extrem de severe ocupă 15,45 % din terenul agricol.

Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în aceste clase sunt: alunecări de teren active pe versanţi, eroziune în adâncime (ravene, ogaşe) prăbuşiri.

Repartiţia claselor de pretabilitate pe categorii de folosinţe se poate urmări în tabelul următor:

Clasa de calitate Categoria de folosinţă

Suprafaţa I II III IV V

Agricol 279.134 10.818 3,87%

58.961 21,14%

85.156 30,5%

81.122 29,06%

43.077 15,45%

Arabil 144.171 10.542 52.902 53.630 25.813 1.280Păşuni şi fâneţe 107.915 27 2.184 21.011 43.264 41.429Vii 10.227 249 2.557 4.420 2.972 79Livezi 16.771 0 1.314 6.095 9.073 289

Din totalul suprafeţei agricole a judeţului Prahova de 279.134 ha., 46.183 ha. reprezentând terenuri puternic şi foarte puternic afectate de eroziuni de suprafaţă nu sunt utilizate pentru agricultură decât după efectuarea lucrărilor de amenajare specifice.

Trenurile slab şi moderat erodate, în suprafaţă de 25.909 ha., se pretează la culturi de viţă de vie şi pomi fructiferi, cu amenajări şi chelzuieli minime.

Eroziunea de suprafaţă de diferite grade afectează teritoriul judeţului pe următoarele suprafeţe:

- slab erodat -11.481 ha. - moderat erodat -14.429 ha. - puternic erodat -17.354 ha. - foarte puternic erodat -28.830 ha.

4.4.3. Amenajări de îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului

Înainte de 1990 pe teritoriul judeţului au fost executate lucrări importante de îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului.

Judeţul Prahova dispune de sisteme de irigaţii mai mici de 1000 de ha., mai mari de 1000 de ha. şi sisteme locale, însumând o suprafaţă de cca. 23.800 ha. În prezent S.N. “I.F.” – Sucursala Prahova are în inventar o suprafaţă netă de 21.305 ha. amenajate cu lucrări de irigaţii. Având în vedere că după 1989 sistemele de irigaţii au fost supuse unor procese de degradare şi distrugere, în anul 2001 a fost pusă în funcţiune o suprafaţă de 4340 ha. cu posibilităţi de irigare. S-au încheiat contracte de livrare a apei de irigaţii pe o suprafaţă totală de 3.975 ha. din care 235 ha. din sistem, iar diferenţa cu sisteme proprii de irigare (s.c. Pronova Drăgăneşti, S.C. Rovit Valea Călugărească) la diferite culturi agricole (porumb, soia, floarea soarelui, legume).

Suprafeţele acoperite cu lucrări de desecare (sisteme locale, sisteme mai mari şi mai

24

mici de 1000 ha.) acoperă 55.355 ha.

Pe suprafeţe importante (49.060 ha) au fost executate lucrări de combatere a eroziunii solului.

din care

Amenajări Suprafaţa totală suprafeţe mai

mari de 1000 ha Suprafeţe mai mici

de 1000 ha amenajări

locale Irigaţii 23.800 7.698 13.085 3.017Desecări 55.355 42.671 4.495 8.189Combaterea eroziunii solului 49.060 35.591 13.469 -

Suprafeţe cu lucrări de irigaţii amenajate în sisteme mai mari de 1000 de ha. au fost

executate la: Câmpia Buzăului (4811 ha.), Aducţiune Canal Leaot –2887 ha.

Suprafeţele cu lucrări de desecare amenajate în sisteme mai mari de 1000 de ha. au fost executate la:

- Fulga – Valea Ţolii

- Dumbrava – Drăgăneşti

- Recea Viişoara

- Ialomiţa –Cricov

- Cp. Buzăului

- 7217 ha

- 3206 ha

- 5863 ha

- 4223 ha

- 12474 ha

Suprafeţele cu lucrări de combatere a eroziunii solului amenajate în sisteme mai mari de 1000 de ha. au fost executate la:

- Lapoş – Chiojdeanca

- Mâneciu – Dumbrăveşti

- Budureasa – Tohăneanca

- Iordăcheanu – P. Surani

- Stâmnic - Zeletin

- 6141 ha

- 5483 ha

- 4200 ha.

- 5033 ha.

- 3734 ha.

Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi modernizare.

Societatea Naţională “ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE” S. A. Sucursala Prahova a intreprins acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate şi ameliorare a stării de calitate a solurilor prin investiţii noi, întreţinerea şi repararea lucrărilor hidroameliorative din cadrul sistemelor de îmbunătăţiri funciare.

În scopul limitării şi scoaterii din funcţiune a suprafeţelor afectate de alunecări de teren, în perioada 1998 – 2001 au fost demarate lucrări de investiţii ca “Amenajarea terenurilor alunecate în zona Telega – 8,4 ha.” şi “Amenajarea terenurilor alunecate în zona Breaza – Mălăele – 37 ha.”

Pentru asigurarea parametrilor tehnologici ai lucrărilor de îmbunătăţiri funciare existente au fost executate lucrări de întreţinere şi reparaţie:

- decolmatări canale de depuneri – 2800 mc. - reparaţii la baraje, praguri, traverse – zona Urloi-Seman, zona Bughea, Sângeru,

Boldeşti – Lipăneşti - reparaţie drumuri antierozionale – 4 km. (zona Bughea, Stimnic – Zeletin, Sângeru,

Chiojdeanca – Lapoş).

25

4.4.4. Potenţialul agricol vegetal

Structura suprafeţei cultivate

În zona studiată, agricultura se practică pe trei unităţi geografice diferite: câmpie, luncă, podiş. Din punct de vedere morfologic, pedologic şi climatic primele două categorii geografice întrunesc potenţe optime pentru anumite grupuri de culturi.

Dinamica şi structura suprafeţei cultivate în perioada 1990 – 2001 se poate urmări în tabelul de mai jos:

Suprafaţa cultivată (ha) 1990 1995 2001 Ponderea -%

Grâu şi secară 39.755 41.746 32.703 23 Orz şi orzoaică 11.880 7.002 4.105 2.9 Ovăz 255 819 1.649 1.2 Porumb 47.411 60.971 65.103 45.7 Sfeclă de zahăr 2.716 3.154 50 - Cartofi 5.917 6.742 8.320 5.8 Legume 4.174 7.240 5.389 3.8 Plante de nutreţ 27.650 15.775 15.623 11 Alte culturi 2.500 2.100 9.493 6.7 Total suprafaţă cultivată 142.258 142.549 142.435 98.8 Suprafaţa arabilă 146.741 146.741 144.171 100

Din analiza datelor de mai sus se observă că suprafaţa arabilă a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 2.570 ha., a crescut semnificativ suprafaţa cultivată cu porumb şi au scăzut suprafeţele cultivate cu grâu – secară, orz – orzoaică.

Culturile dominante sunt porumbul 45,7 %, cerealele - 23 %, plantele de nutreţ 11% şi cartofii – 5,8 % din totalul suprafeţei cultivate.

Legumicultura, pe tipuri de culturi, se practică cu precădere în următoarele localităţi: - cultura de câmp la: Filipeştii de Târg, Târgşoru Vechi, Blejoi, Bucov - cultura de solarii la: Pucheni Mari, Balta Doamnei, Râfov - cultura de seră de tip industrial: serele Bărcăneşti şi Tătărani

Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha)

1990 1995 2001 Principalele

culturi total prod. priv.

total prod. priv.

total prod. priv.

Grâu şi secară 3977 3656 1649 1569 2034 1836Orz şi orzoaică 3974 3216 2181 1835 2450 1780Ovăz 1600 - 1368 1280 551 530Porumb 3304 3418 5084 5079 1327 1320Sfeclă de zahăr 29739 23947 22665 23198 13460 -Cartofi 7938 - 12953 10970 7296 4533Legume - - 16079 26667 11598 11608

26

Producţia totala la principalele culturi (tone)

Principalele culturi 1995 2000Grâu şi secară 129.069 66.532Porumb 317.684 86.423Floarea -soarelui 9.597 8.463Cartofi 49.103 32.577Legume 72.139 45.885

Potenţialul exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietate

Tipul exploataţiilor

Individuale Juridice Familiale

Categorii de folosinţă

Nr. Suprafaţa totala

Supr. medie


Supr. medie


Supr. medie

Arabil 74.758 76.253 1,020 175 60.890 347,90 102 7.659 75,10 Vii 36.462 4.813 0,132 6 3.938 735,17 6 263 43,83 Livezi 52.008 11.962 0,230 6 1.155 150,20 8 67 8,40 Păşuni 30.408 24.813 0,816 101 43.069 426,40 - - - Fâneţe 43.499 33.494 0,770 69 2.283 33,87 - - -

4.4.5. Sectorul zootehnic

Efectivele de animale

Creşterea animalelor constituie o ramură importantă în agricultura judeţului fiind favorizată de cultura plantelor de nutreţ (peste 15.623 ha.) şi de răspândirea păşunilor şi fâneţelor naturale (38,7% din totalul suprafeţei agricole). Dinamica sectorului privat este ascendentă, iar efectivele de animale raportate la 100 ha de teren se situează peste media pe ţară la toate speciile.

Conform datelor oferite de Comisia Naţională pentru Statistică –Anuarul Statistic, dinamica efectivelor totale de animale şi efectivele din sectorul privat în perioada 1990 – 2001 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

capete 1990 1995 2001

Specificare total propr. privată

total propr. privată


Bovine 103700 51500 74200 69100 64000 64000Porcine 24500 77500 165100 107500 89000 85000Ovine 266700 167800 209900 186700 124000 120000Caprine 43900 43900 29600 29600 17000 17000Cabaline 10600 7900 12200 12000 15000 15000Păsări 4716800 1507700 1556200 1203400 1965000 1965000

Datorită conjucturii actuale (creşterea preţurilor de cost) se constată scăderea efectivelor de bovine, porcine şi ovine, cum rezultă din tabelul de mai sus.

La efectivele de păsări se constată o scădere între anii 1990 şi 1995, datorată lichidării principalului furnizor Avicola Băicoi, precum şi desfiinţării altor importanţi producători de carne

27

de pasăre (foste CAP – uri) şi a bazei furajere aferente. După privatizarea Avicola Băicoi se constată creşterea efectivelor de păsări.

Animale ce revin la 100 ha teren

Oferta naturală a zonei studiate determină condiţii favorabile de dezvoltare a sectorului zootehnic. La indicatorul “încărcătura de animale la 100 ha teren agricol” situaţia în perioada 1991-2001 este următoarea:

capete 1991 1995 2001

Specificare total propr. privată



Bovine 41.2 - 30.6 39.2 26 34.6 Porcine 165.7 - 115.1 90.2 60.9 67.4 Ovine +caprine 123.4 - 98.8 122.6 56.8 74.9

Producţia medie pe animal

1991 1995 2001

Specificare total sector privat

total sector privat

total sector privat

Lapte de vacă litri 1908 1946 2762 2754 219 2613 Lapte de oaie litri 35 35 39 40 36 37 Lână kg. 1.97 1.72 2.13 2.02 2.15 2.13 Ouă buc. 156 125 134 141 123 123

Situaţia complexelor zootehnice

În sectorul zootehnic funcţionează următoarele complexe zootehnice mai importante: - S.C. COMPORSA SA PLOIEŞTI cu profil de creşterea, îngrăşarea şi

comercializarea cărnii de porc. Capacitatea acestuia este de 20.000 de capete şi gradul de ocupare este de 75% (15.037 capete)

- S.C. “AGRISOL INT.RO” BOLDEŞTI SCĂIENI cu profil de creşterea, îngrăşarea şi comercializarea cărnii de pasăre. Capacitatea acestuia este de 9.800 to. greutate vie şi gradul de ocupare este de 48.400 cap. adulte şi 766.000 cap. pui de carne.

Alte complexe de creştere a animalelor există la: - Gherghiţa, Ciorani, Brazi, Stănceşti - complexe de creştere şi îngrăşare a porcilor - Băicoi, Loloiasca - complexe de creştere şi îngrăşare a păsărilor

4.4.6. Dotări cu mijloace mecanice

Comparativ cu datele din perioada 1991- 2001 se înregistrează creşterea numărului de mijloace mecanice din dotarea parcului de tractoare şi maşini agricole principale din sectorul proprietăţii private, suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic scăzând semnificativ.

1991 1995 2001 Specificare total privat total privat total privat

Tractoare agricole 2352 - 2807 1482 2771 2283 Semănători mecanice 546 - 702 401 917 831 Maşini împrăştiat îngrăşăminte

chimice 186 - 211 74 167 131

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale păioase

567 - 558 248 349 317

28

Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic

63 - 52 80 52 62

4.5. SILVICULTURA

Teritoriul forestier cu componentele principale (pădurea, alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, fondul cinegetic şi fondul piscicol) reprezintă una din resursele importante ale economiei judeţului Prahova.

După gradul de acoperire cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, judeţul Prahova ocupă locul al XVI-lea în ierarhia pe plan naţional.

Fondul forestier ocupă o suprafaţă de 152.222 ha şi reprezintă circa 32 % din suprafaţa judeţului. În profil teritorial distribuţia fondului forestier prezintă mari diferenţieri pe principalele trepte de relief, după cum urmează: munte peste 60 %, deal aproximativ 30 % şi câmpie sub 10 %.

Compoziţia pădurilor se caracterizează prin dominarea suprafeţelor ocupate de foioase – 76 %, răşinoasele reprezentând 24 %.

Speciile de foioase deţin următoarele ponderi în totalul suprafeţei de păduri: fag 43 %, cvercinee 15 %, foioase tari 11 %, foioase moi 7 %.

La răşinoase, molidul reprezintă 15 % din suprafaţa ocupată cu păduri, bradul 7 % şi alte răşinoase 2 %.

Cvercineele la speciile de foioase şi bradul, la speciile răşinoase, ocupă suprafeţe reduse faţă de potenţialul natural al teritoriului.

Structura fondului forestier pe tipuri de proprietate relevă faptul că 92 % aparţine domeniului public, respectiv Regia Naţională a Pădurilor – filiala Prahova şi 8 % proprietate particulară.

Suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere ce revine unui locuitor este de 0,167 ha, fiind inferioară mediei pe ţară (0,294 ha).

În schimb suprafaţa de fond forestier care revine la 100 ha este de 29,5 ha, valoare care este superioară mediei pe ţară (28,0 ha).

Posibilitatea anuală de exploatare a pădurilor stabilită prin amenajamente silvice este de aproximativ 387.000 m3 volum brut, din care 10.000 m3 posibilitate inaccesibilă.

Volumul de masă lemnoasă pus în circuitul economic în anul 2001 a fost de aproximativ 380.000 m3.

Se remarcă faptul că volumul tăierilor de masă lemnoasă în ultimul an nu a depăşit posibilitatea anuală de exploatare a pădurilor.

Accesibilitatea fondului forestier este bună, fiind asigurată de o reţea de drumuri forestiere în lungime de 977,1 km revenind în medie o densitate de 7,0 ml/ha, având o valoare superioară mediei pe ţară (5,4 ml/ha).

Zonarea funcţională a pădurilor stabilită prin amenajamente silvice, pune în evidenţă existenţa a două mari grupe funcţionale:

• grupa I cuprinde pădurile cu funcţiuni speciale de protecţie în suprafaţă de aproximativ 112.000 ha (74 %);

• grupa a II-a cuprinde păduri cu funcţiuni de producţie, unde se urmăreşte realizarea în principal a masei lemnoase de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu, în suprafaţă de aproximativ

29

40.000 ha (26 %).

În raport cu funcţiunile speciale de protecţie, pădurile de grupa I se subdivid în următoarele subgrupe:

Nr. crt.

Subgrupa % din suprafaţa pădurilor din grupa I

1 Păduri cu funcţiuni de protecţia apelor 31 2 Păduri cu funcţiuni de protecţie a terenurilor şi solurilor 39 3 Păduri cu funcţiuni de protecţie contra factorilor climatici şi industriali 1 4 Păduri de recreere 17 5 Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului

forestier 12

Pădurile din subgrupele unu şi doi cu rol prioritar în protecţia mediului sunt bine

reprezentate în zonele cu probleme din punct de vedere hidrologic.

În ceea ce priveşte pădurile cu funcţiuni de recreere, trecute în regim de conservare deosebită şi excluse din procesul de producţie lemnoasă, se urmăreşte păstrarea cât mai nealterată a caracterului lor natural. În această categorie se includ în principal:

• pădurile parc care cuprind: - pădurile din jurul staţiunilor balneoclimaterice şi al sanatoriilor; - pădurile de interes social din jurul monumentelor istorice, de arhitectură şi

de artă plastică; - benzile de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor şi cabanelor turistice; - benzile de pădure situate de-a lungul şoselelor.

• pădurile de agrement care cuprind: - pădurile din jurul municipiilor, oraşelor şi satelor precum şi pădurile

situate în perimetrul construibil al acestora; - pădurile situate la o distanţă de până la 2 km faţă de satele din zona de

deal, în suprafaţă de până la 50 ha; • pădurile destinate conservării şi dezvoltării intensive a vânatului şi recreerii prin

vânătoare.

Pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, funcţia ştiinţifică fiind prioritară. Prin lege, în această categorie de păduri se interzice recoltarea de masă lemnoasă, inclusiv tăierile de igienă şi lucrările de îngrijire, precum şi alte activităţi care ar putea deranja echilibrul ecologic (păşunat, turism etc.).

Pe lângă produsele lemnoase, pădurea oferă şi o serie de produse accesorii lemnoase cum sunt pomii de Crăciun, răchita, diverse produse din lemn, ca şi cele nelemnoase specifice fondului forestier – vânat, peşte, plante medicinale, ciuperci comestibile etc.

Din datele puse la dispoziţie de Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Prahova se remarcă valorificarea produselor accesorii ale pădurii sub potenţialul natural: fructe de pădure 165 t, plante medicinale 8 t, furaje 61 t, pomi de iarnă 15.000 bucăţi.

La principalele specii de vânat (capra neagră, cerbul carpatin, ursul, căpriorul, iepurele) efectivele recoltate sunt sub nivelul producţiilor estimate.

Salmonicultura se desfăşoară în regim natural, în apele de munte, care au fost amenajate corespunzător şi unde s-au făcut repopulări de păstrăv fântânel-american, dar care nu satisfac

30

cerinţele de ocupare a acestui biotop. Din cauza presiunilor exercitate de populaţie, speciile indigene cum sunt păstrăvul indigen şi lipanul au scăzut drastic, devenind aproape inexistente.

Se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale de mare importanţă pentru judeţul Prahova, dar este necesară o nouă politică de utilizare şi exploatare.

Creşterea suprafeţei împădurite la un procent optim de până la 40 – 45 % şi o gestionare raţională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.

4.6. TURISM

Potenţial şi zonare

Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia valorilor culturale prezente conferă judeţului Prahova un potenţial turistic remarcabil, care îl situează pe un loc important în oferta turistică naţională şi internaţională a României.

Principalele criterii avute în vedere la evaluarea potenţialului turistic au fost:

- existenţa unor capacităţi turistice variate ca structură, volum şi grad de modernizare;

- concentrarea în teritoriu a resurselor turistice care determină tipul de turism prin care se pot valorifica: obiectivele cultural istorice de anumită factură (monumente de arhitectură, clădiri memoriale, situri arheologice, valori etnografice), elemente naturale cu valoare ştiinţifică (rezervaţii şi monumente ale naturii) forme de relief spectaculoase, zone împădurite, lacuri amenajate pentru agrement şi pescuit, ape minerale, etc.;

- infrastructura generală a teritoriului, respectiv situaţia actuală referitoare la reţeaua de căi de comunicaţie, mijloace de transport, surse de energie, alimentarea cu apă, telefonie;

- calitatea mediului înconjurător şi starea de conservare a resurselor naturale.

În urma analizei efectuate pe baza acestor criterii s-au identificat, la nivelul judeţului Prahova, 7 zone turistice, cu grade diferite de importanţă.

Zonarea turistică reprezintă un instrument de bază în valorificarea optimă a potenţialului turistic al unui teritoriu, indiferent de dimensiunile acestuia, pe baza unui demers interdisciplinar rezultat din diversitatea elementelor luate în considerare.

Delimitarea zonelor turistice a avut la bază evaluarea cantitativă şi calitativă a componentelor de potenţial turistic, unele elemente de infrastructură şi echipare edilitară, precum şi relaţia cu principalele artere naţionale de circulaţie şi accese dinspre alte judeţe, respectiv:

- DN 1 dinspre Bucureşti spre judeţul Braşov, prin valea Prahovei;

- DN 1 – DN 1A spre judeţul Braşov, prin valea Teleajenului;

- DN 1 B spre judeţul Buzău prin Ploieşti.

Principalele zone turistice identificate sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Slănic şi zona Drajna – Ceraşu – Starchiojd care fac parte din arealul montan şi submontan; Valea Cricovului Sărat aparţinând zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamnei situată în zona de câmpie a judeţului.

Se prezintă în continuare potenţialul natural şi cultural, cu principalele obiective turistice, precum şi formele de turism practicabile în fiecare din aceste zone.

Zona turistică Valea Prahovei

Situată în partea vestică şi nord vestică a judeţului, valea Prahovei este printre cele mai vechi şi reprezentative zone turistice ale României. Principalul traseu în zonă este DN 1 care urmează Valea Prahovei şi constituie direcţia pe care se va realiza viitoarea autostradă Bucureşti

31

– Braşov.

Potenţialul natural al zonei este remarcabil. Munţii Bucegi se impun prin abrupturi puternice, relief glaciar, creste şi muchii stâncoase spectaculoase, văi sălbatice cu cascade, platou situat la 2.000 m cu numeroase puncte de belvedere, cu forme de eroziune eoliană ca Sfinxul şi Babele, întins domeniu schiabil, trasee variate de aplinism. Parcul natural Bucegi este zonă protejată de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000 şi include rezervaţiile naturale “Abruptul Prahovean Bucegi”, “Munţii Colţii lui Barbeş”.

Alte rezervaţii protejate prin lege sunt: “Locul fosilifer Plaiul Hoţilor” şi “Arinişul de la Sinaia – Cumpătu”.

De cealaltă parte a Prahovei, Munţii Gârbova-Baiului se remarcă prin pajişti atractive datorate culmilor montane rotunjite, prelungi, cu întinse domenii de păşuni.

Fauna şi flora locală cuprind numeroase specii protejate. În Sinaia există izvoare de ape minerale.

De asemenea în zonă există rezervaţii şi monumente ale naturii de interes local.

Obiectivele de interes cultural sunt concentrate în principalele localităţi turistice din zonă:

- Sinaia, staţiune montană de interes naţional, dar şi staţiune balneară, localitatea care s-a dezvoltat lângă Mănăstirea Sinaia începând cu sec. al XVIII-lea, este cea mai importantă localitate turistică de pe valea Prahovei. Deţine numeroase obiective culturale, dintre care semnalăm: complexul arhitectural Peleş, Mănăstirea Sinaia, casele memoriale George Enescu, Nicolae Iorga, Anastasie Simu, cazinoul Sinaia.

- Buşteni, staţiune montană de interes naţional, are ca obiective: muzeul Cezar Petrescu, fabrica de hârtie (arhitectură industrială 1882), locuinţe neoromâneşti şi vile construite la sfârşitul sec. al XIX-lea şi în prima jumătate a sec. al XX-lea, monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, crucea comemorativă de pe Caraiman (2.291 m).

- Azuga staţiune montană de interes naţional, atestată din sec. al XIX-lea, a avut iniţial caracter predonderent industrial, dar cu timpul şi-a adăugat şi un rol turistic favorizat de resursele naturale deosebite. Din punct de vedere cultural include locuinţe orăşeneşti, de factură montană sau sătească specifice începutului de secol XX, un cimitir al eroilor.

- Breaza – staţiune montană de interes local, cu o poziţie mai izolată faţă de traficul intens de pe valea Prahovei, dar în imediata apropiere a drumului naţional DN 1, localitatea oferă un cadru atractiv şi odihnitor. Dintre obiectivele culturale menţionăm: Biserica Sf. Nicolae din Breaza de Sus, Biserica Sf. Gheorghe şi Sfinţii Împăraţi din Breaza de Jos, Palatul Gh. Bibescu, Monumentul eroilor. Fondul etnografic local este foarte valoros: case tradiţionale, ţesături, broderii, port şi obiceiuri populare.

- Comarnic, localitate atestată din 1532, este situată la aprox. 500 m altitudine, într-o zonă de relief molcom, cu păşuni şi fâneţe întinse, activităţile tradiţionale fiind pomicultura şi creşterea vitelor. Devenită oraş odată cu dezvoltarea industriei, localitatea a păstrat nealterate meşteşugurile tradiţionale: cioplitul lemnului şi al pietrei, şindrilăria, cusături şi ţesături. Obiectivele de interes deosebit sunt: Biserica “Schitul Lespezi” (sec. al XVII-lea), Biserica “Sf. Nicolae” din Vatra Satului, Biserica “Sf. Gheorghe” din Poiana, Crucea de piatră (1741) de la km 11, Castelul lui George Valentin Bibescu din Posada (devenit centru de restaurare a patrimoniului artistic), Muzeul Cinegetic al Carpaţilor.

- Câmpina – municipiul cu funcţiuni complexe, atestat la 1503, are ca principale obiective de interes turistic: Muzeul memorial Nicolae Grigoreascu şi Muzeul

32

Memorial B. P. Haşdeu.

- Talea, localitate rurală, situată într-o zonă de dealuri cu păşuni, fâneţe şi păduri de foioase. Modul de viaţă tradiţional al locuitorilor şi natura nepoluată fac din această localitate un loc favorabil agroturimului. Obiectiv turistic poate fi Biserica “Sf. Nicolae”.

- Cornu, localitate atestată în 1581, cu microclimat submontan, cu climă blândă, favorabilă bolilor cardiovasculare, respiratorii şi nevrozelor, prezintă şi un interes cultural prin: Biserica de lemn “Înălţarea Domnului”, Monumentul eroilor şi muzeul satului (istorie şi etnografie-folclor).

- Băneşti – deţine Monumentul “Aurel Vlaicu”.

- Filipeştii de Pădure – are ca obiective culturale: conacul Filipescu, ruinele Palatului postelnicului C. Cantacuzino, ruinele Poştei Vechi.

- Floreşti – are ca obiectiv Palatul de la Floreşti (“Micul Trianon”).

- Călineşti – conacul Mavru – Cantacuzino, biserica Adormirea Maicii Domnului.

- Măgureni – ruinele Palatului Cantacuzino, biserica Sf. Treime.

Formele de turism practicabile în zonă sunt foarte variate. Preponderente sunt turismul montan (drumeţii, sporturi de iarnă), de odihnă şi recreere, vânătoare şi pescuit sportiv. De asemenea sunt condiţii favorabile pentru turismul balnear (Sinaia), agroturim (Cornu, Talea, Poiana Ţapului, Proviţa de Jos), turismul intinerant cu valoare culturală (pe întregul traseu al Văii Prahovei), turismul pentru întruniri şi seminarii (Sinaia).

Zona turistică Valea Doftanei

Desfăşurată pe direcţia nord-sud, despărţită de Valea Prahovei prin masivul muntos Gârbova, această zonă turistică are acces din DN 1 de la municipiul Câmpina, pe drumul judeţean DJ 207 care urmează cursul Doftanei.

Cadrul natural deosebit, cu peisaje magnifice şi climat prietenos, în special în zona submontană, fondul cinegetic şi piscicol deosebit din zona montană, lacurile sărate şi apele minerale de la Telega şi Brebu constituie un potenţial turistic natural, care încă nu este valorificat la întreaga sa capacitate.

Principalele localităţi de interes turistic din zonă sunt:

- Telega – recunoscută încă din 1354 pentru importanţa ei în extracţia sării, situată în apropiere de Câmpina, este staţiune balneară de interes local, ale cărui lacuri sărate sunt amenajate pentru băi de agrement şi tratament balneoclimateric. Ca obiective culturale menţionăm cele 5 biserici ale comunei (sec. XVII – XVIII).

- Teşila şi Trăisteni, localităţi rurale situate în depresiunea Teşila pe cursul superior al Doftanei, sunt apreciate pentru climatul blând şi nepoluat, cadrul tradiţional al locuirii, precum şi pentru punctele de interes turistic: lacul Păltinoasa şi barajul Paltinu, Cheile Doftanei sau ale Brebului, Vârful Secăriei. Atelierele meşteşugăreşti ilustrează fondul etnografic local (prelucrare lemn, ţesături, broderii).

- Brebu Mănăstirei, localitate atestată din sec. al XVI-lea, are ca principal obiectiv ansamblul Mănăstirii Brebu, format din casa domnească (în care s-a organizat Muzeul de Istorie al sec. al XVII-lea), biserica Sf. Arhangheli, clopotniţa şi zidurile de incintă.

Formele de turism practicabile în zonă sunt: turismul de odihnă şi recreere, drumeţii montane, vânătoare şi pescuit sportiv (în Teşila şi Trăisteni), turism balnear (Telega), cultural (Brebu), agroturism (Teşila, Trăisteni, Brebu, Telega, Şotrile).

33

Deşi cunoscută, Valea Doftanei nu este exploatată turistic corespunzător resurselor pe care le deţine.

Zona turistică Valea Teleajenului

Desfăşurată pe râul Teleajen, din nordul judeţului până în zona centrală la Boldeşti-Scăieni, include parte din arealul montan şi coboară pe valea mijlocie a Teleajenului în zona colinară. Calea de acces în zonă este vechiul drum de legătură între Tara Românească şi Transilvania, astăzi drumul naţional DN 1A.

Potenţialul turistic natural este apreciabil, în special în partea nordică unde se desfăşoară Munţii Ciucaş cu forme spectaculoase: abrupturi, grohotişuri, stânci bizare, numeroase puncte de belvedere, chei, domeniu schiabil. Aici se află şi rezervaţia de interes naţional protejată prin lege “Tigăile din Ciucaş”. Fondul cinegetic şi cel piscicol este deosebit de bogat.

Principalele localităţi de interes turistic, de la sud la nord cu acces dinspre Ploieşti sunt:

- oraşul Boldeşti-Scăieni, centru economic al văii Teleajenului este cunoscut pentru statuia lui Teodor Diamant care a creat falansterul în 1835;

- Lipăneşti localitate rurală pe teritoriul căreia se află: vechea mănăstire Zamfira (1743), actuala mănăstire Zamfira (1855 – 1857);

- Mălăeşti – la confluenţa Vărbilăului cu Teleajenul se află urmele unui castru roman;

- Făgetu – deţine ca monument istoric “Hanul Roşu” (1610) în care este amenajat Muzeul văii Teleajenului şi al transporturilor;

- Gura Vitioarei – săpăturile arheologice au dat la iveală urmele unei fortificaţii dacice;

- oraşul Vălenii de Munte, atestat documentar în 1431, situat la intersecţia vechiului drum comercial al Braşovului cu drumul spre Buzău prin depresiune Drajna, vechi centru de locuire, are ca obiective turistice: casa memorială “Nicolae Iorga”, casa memorială “Miron Radu Paraschivescu”, muzeul amenajat în casa în care a locuit pictorul Nicolae Tonitza, mănăstirea Văleni, biserica Berevoieşti;

- Homoriciu – cu ruinele (sec. XV) din cătunul Podari, care se presupune că reprezintă vechea cetate Teleajen.

- Cheia – localitate apărută ca un cătun în apropierea mănăstirii Cheia, este staţiune montană de interes local, cu climat subalpin, aer putenic ozonat, punct de plecare pentru drumeţii montane spre munţii Ciucaş – Zăganu. Obiective de interes turistic sunt: complexul Mănăstirii Cheia, muzeul “Natura Văii Teleajenului”, Mănăstirea Suzana.

Forme de turism în zonă sunt: turism montan, drumeţii, vânătoare şi pescuit sportiv, odihnă şi recreere în Valea superioară a Teleajenului (de la Măneciu la Cheia), turism cultural, odihnă şi recreere precum şi agroturism (Valea mijlocie a Teleajenului).

Zona turistică Slănic

Amplasată central în cadrul judeţului, cu acces din DN 1 de pe valea Teleajenului, prin Dj 102, este o zonă de deal cu resurse balneare (nămol terapeutic, lacuri terapeutice cu apă sărată, salină terapeutică). Rezervaţia geologică “Muntele de sare” de la Slănic este declarată de interes naţional, fiind protejată prin lege.

Zona este reprezentată prin:

- oraşul Slănic, staţiune balneoclimaterică de interes naţional, cunoscută pentru exploatările de sare încă din sec. al XVI-lea, unde pot fi vizitate: salinele, clădirea fostei Cancelarii a Salinei (cu Muzeul Sării), biserica Cămărăşiei (sec. al XVIII-lea). Tratamentele se fac la Baia Baciului, amenajată ca punct balneologic.

34

- Aluniş şi Ştefeşti - localităţi rurale, cu climat blând, gospodării şi mod de viaţă tradiţional.

Forme de turism practicabile sunt: turismul balnear, odihnă şi recreere (Slănic), agroturism (Aluniş, Ştefeşti).

Zona turistică Drajna – Ceraşu – Starchiojd

Situată în partea estică a judeţului, zona este străbătută de drumul judeţean Dj 102B, care face legătura cu judeţul Buzău, şi face parte din arealul subcarpatic, cu peisaje variate, factori climatici de cruţare, ape minerale nevalorificate.

Localităţile de interes turistic sunt:

- Drajna de Jos – cu locuinţe tradiţionale care formează un ansamblu arhitectural rural închegat, castelul familiei Filipescu, moara de apă Warthiadi.

- Drajna de Sus – deţine castrul roman de la Grădişte.

- Ceraşu – situată într-un cadru natural deosebit de pitoresc are ca obiective: bisericile din localitate, casele cu arhitectură tradiţională, cimitirul eroilor de la Tabla Buţii, rezervaţia de urşi Valea Borului, fond etnografic reprezentat prin meşteşuguri (sculptură, icoane pe sticlă).

- Slon – săpăturile arheologice au scos la iveală cetatea medievală; se pot vizita ateliere meşteşugăreşti (prelucrare lemn, covoare, broderii).

- Starchiojd – situat într-o interesantă zonă etnografică adăposteşte câteva clădiri cu arhitectură populară specifică zonei muntoase, precum şi bisericile cu hramul Cuvioasa Paraschiva şi Sf. Nicolae (sec. XVIII).

Formele de turism practicabile în zonă sunt: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul de odihnă şi recreere, agroturimul, turismul sportiv – călărie, ciclism (Ceraşu).

Zona Valea Cricovului Sărat

Situată în partea central-estică a judeţului, zona este străbătută de drumul naţional DN 1B (Ploieşti – Buzău) şi drumul judeţean Dj 102C care urmează Valea Cricovului Sărat pe direcţia nord-sud dinspre judeţul Buzău. Face parte din arealul colinar, cu peisaje de deal, bioclimat sedator, podgorii renumite şi ape minerale nevalorificate.

Localităţile reprezentative sunt:

- oraşul Urlaţi, aşezare străveche care deţine: complexul arhitectural Bellu (azi muzeu de etnografie), renumite podgorii în teritoriul administrativ.

- Albeşti – Paleologu, cu biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfinţii Cozma şi Damian.

- Apostolache, are ca obiectiv mănăstirea Apostolache (1595).

- Sângeru, în care s-a organizat un muzeu cu profil complex (istorie, etnografie şi ştiinţele naturii).

- Oraşul Mizil, cu monumentul comemorativ al lui Grigore Tocilescu.

- Vadu Săpat, săpăturile arheologice au identificat un centru meşteşugăresc din sec. V – VII.

- Ceptura de Jos şi Tohani – centre viticole renumite.

Până în prezent activităţile turistice sunt slab dezvoltate în zonă, dar resursele existente ar permite practicarea unor forme variate de turism: agroturism, turismul uval, cultural.

Zona turistică Ploieşti - Gherghiţa

Situată în sudul judeţului, în arealul de câmpie, importanţa turistică a acestei zone este

35

marcată de municipiul Ploieşti, reşedinţa de judeţ, în care se intersectează principalele drumuri care străbat judeţul: DN 1, DN 1A, DN 1B.

Interesul turistic este legat de valorile cultural-istorice prezente în localităţi:

- mun. Ploieşti – vechi centru de schimb şi meşteşugăresc, are în prezent un rol funcţional complex şi deţine numeroase obiective culturale, dintre care menţionăm: Muzeul de istorie şi arheologie, Muzeul judeţean de Artă, Palatul Culturii, Muzeul de Ştiinţele naturii, Muzeul memorial I.L. Caragiale, Muzeul Hagi Prodan, Halele Centrale, biserica Domnească “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”.

- Târgşorul Vechi, cuprinde o rezervaţie arheologică cu un castru şi terme romane, vestigii medievale, ruinele a două biserici (sec. XV – XVI), muzeu în aer liber, ruinele fostei mănăstiri Târgşor.

- Ghighiu – cu mănăstirea Ghighiu (sec. XVI) şi ultimii stejari seculari care au făcut parte din codrii Vlăsiei.

- Puchenii Mari, deţine o biserică pictată de Nicolae Grigorescu.

- Gherghiţa, aşezare străveche, târg în sec. XIV – XV, cu Biserica Domnească Sf. Procopie, mănăstirea Malamuc, schitul Ruptura.

- Drăgăneşti, cu ctitoria lui Şerban Cantacuzino cu hramul Intrarea în Biserică (1667) şi casele Cantacuzinilor (1658).

- Oraşul Băicoi – la nord-vest de Ploieşti, situat într-o zonă colinară cu resurse balneare, este cunoscut pentru băile Ţintea, staţiune balneară de interes local, cu ape minerale clorurat-sodice şi sulfuroase.

- Valea Călugărească, la est, la limita zonei viticole este renumită pentru podgorii.

Formele de turism practicabile în această zonă sunt: turismul itinerant cu valenţe culturale, ştiinţifice, de afaceri (în mun. Ploieşti), balnear (Ţintea), uval (Valea Călugărească).

Structurile turistice de cazare

Judeţul Prahova, recunoscut ca zonă cu destinaţie turistică încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, şi-a constituit o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ, cât şi, în ultimii ani, calitativ.

Repartiţia în teritoriu a unităţilor de cazare este indicată în tabelul alăturat.

Se remarcă o concentrare a numărului de unităţi şi de locuri în localităţile de pe valea Prahovei (oraşele Sinaia şi Buşteni deţin 58 % din totalul locurilor de cazare) şi în municipiul Ploieşti.

Structurile de cazare din zona Teleajenului şi Slănic sunt mai slab reprezentate, fiind amplasate în principal în localităţile Slănic, Cheia şi Măneciu (12 % din numărul total de locuri).

Zona Cricovului şi partea sudică a judeţului sunt aproape complet lipsite de unităţi de cazare.

Repartiţia dezechilibrată a structurilor de cazare la nivelul zonelor turistice reflectă slaba valorificare a potenţialului turistic în zona estică a judeţului.

Structura pe tipuri de unităţi relevă faptul că cele mai multe locuri de cazare sunt în hoteluri (40 %), dar în ultimii ani s-a extins forma de cazare în pensiuni şi vile (21 %), care răspunde mai bine cerinţelor actuale ale turiştilor şi posibilităţilor financiare ale micilor întreprinzători ce activează în turism.

Dezvoltarea turismului rural, cu precădere în zona subcarpatică şi în cea montană, a dus la înregistrarea unui număr în creştere de pensiuni rurale (14) şi ferme agroturistice (10) care,

36

deşi reprezintă 12 % din numărul total de unităţi de cazare, este încă redus faţă de potenţialul pe care îl are judeţul pentru agroturism.

Referitor la gradul de confort oferit de unităţile de cazare se constată, conform clasării acestora, că majoritatea se încadrează la categoria 2 stele (30,5 %) şi 1 stea (29 %) şi cuprinde în special hoteluri şi vile care încă nu au fost modernizate. Categoria 3 stele (12,4 %) este reprezentată de hoteluri, vile şi pensiuni urbane noi sau modernizate.

Unităţile de cazare de 4 stele (doar 4,6 %) sunt situate în oraşul Sinaia (1 hotel adus la standardele internaţionale şi 7 vile) şi în Măneciu (vilă şi pensiune urbană).

Se constată că dotările cu grad ridicat de confort, deşi sunt în creştere în ultimii ani, rămân încă insuficiente pe ansamblu, iar disparităţile zonale sunt evidente şi din acest punct de vedere, majoritatea acestora fiind amplasate tot pe Valea Prahovei.

Structurile turistice de agrement - sport

Structurile pentru sporturi de iarnă, bine reprezentate pe valea Prahovei, sunt amplasate în principalele staţiuni turistice după cum urmează:

• Sinaia – deţine 12 pârtii de schi de dificultăţi diferite (pentru pregătire medie, avansată şi schi fond), precum şi instalaţii tehnice de urcat pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschii; totodată, la dispoziţia turiştilor există şcoli de schi şi snowboard şi centre de închiriere a echipamentelor şi materialelor sportive;

• Buşteni – dispune de 3 pârtii de schi (pentru începători, avansaţi şi schi fond), 2 telecabine (Buşteni – Babele, Babele – Peştera) şi 1 teleschi;

• Azuga – deţine amenajări pentru sporturile de iarnă dezvoltate în ultimii ani, care constau în: 2 pârtii (dintre care o pârtie olimpică 3.042 m), 18 km pentru schi fond, 1 telescaun, 1 teleschi şi schilifturi.

Zona montană de pe valea Teleajenului oferă un cadru natural favorabil practicării sporturilor de iarnă, dar, până în prezent nu există amenajări în acest scop, domeniul schiabil fiind nevalorificat.

Structurile de agrement şi sporturi de vară sunt dezvoltate, în principal, în structurile turistice de pe valea Prahovei, dar şi, în mai mică măsură, în zonele turistice Slănic, valea Doftanei.

Staţiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificată bază de agrement şi sporturi de vară: popicăria mecanică, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care de obicei funcţionează pe lângă hoteluri. Totodată sunt disponibile terenuri şi săli de sport.

Staţiunile Buşteni şi Azuga deţin, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, precum şi o sală de sport şi 2 săli de forţă (în Buşteni).

Toate cele trei staţiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montane marcate şi trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo tout-terrain (Sinaia).

Excursiile şi drumeţiile montane organizate cu ghizi calificaţi sunt posibile prin birourile de turism existente.

Tot pe Valea Prahovei, localităţile Comarnic şi Cornu deţin terenuri de sport şi au condiţii pentru cicloturism, montain-bike şi schi randonee (centru de închiriere echipamente).

În zona turistică Valea Doftanei există trasee turistice marcate de dificultate mică şi sunt posibilităţi de organizare a unor partide de vânătoare, precum şi de practicare a călăriei.

Pe Valea Teleajenului structurile de agrement sunt aproape inexistente. În ultimii ani s-au făcut primele încercări de formare a acestora prin crearea condiţiilor pentru practicarea

37

călăriei (închirieri de cai şi echipamente de călărie) şi mountain-bike în Măneciu-Cheia şi Ceraşu. Multe din traseele turistice montane din munţii Ciucaş sunt marcate.

Distribuţia dezechilibrată a structurilor de agrement şi sport la nivel judeţean, cu concentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflectă exploatarea intensivă a potenţialului turistic din această zonă şi slaba valorificare a acestuia în restul teritoriului.

Structuri de tratament balnear

Staţiunile Sinaia şi Slănic concentrează întreaga bază de tratament din judeţul Prahova.

Sinaia – dispune de mai multe izvoare minerale, bioclimat sedativ, aer puternic ozonat şi deţine o bază de tratament pentru nevroze, boli endocrine şi metabolice.

Slănic – are ca factori de cură lacurile sărate, nămolul terapeutic şi salina terapeutică şi este dotat cu un complex balnear unde se tratează afecţiuni respiratorii.

Localitatea Telega – cu lacuri sărate amenajate în prezent pentru băile de agrement, izvoare cu ape minerale şi nămol terapeutic, constituie o resursă valoroasă insuficient valorificată.

Localitatea Ţintea (lângă oraşul Băicoi) cu ape minerale de tip clorurat, sulfatat, calcic şi sodic nu deţine o bază de tratament corespunzătoare.

Circulaţia turistică

Judeţul Prahova a avut totdeauna un loc important în activitatea turistică a României. Analiza circulaţiei turistice în funcţie de numărul total de turişti cazaţi în anul 2000, respectiv 327 mii persoane, indică faptul că judeţul participă cu 6,6 % la numărul total de turişti înregistraţi la nivel naţional. Turiştii străini prezenţi în judeţul Prahova (33 mii persoane, adică 10 % din totalul turiştilor) reprezintă 3,8 % din numărul total de turişti străini înregistraţi în România.

Urmărind evoluţia acestui indicator după 1990, se constată o tendinţă de scădere a numărului total de turişti de la 555 mii persoane în 1993 la 315 mii persoane în 2001. În aceeaşi perioadă numărul de turişti străini, după o scădere accentuată între 1992 şi 1994 , a înregistrat în continuare o creştere susţinută, de la 5 % din numărul total de turişti în 1994 la 10 % în 2001, fapt datorat unei mai bune promovări a zonei pe plan internaţional.

Indicatorul “sejur mediu” arată o scădere de la 3,0 zile în 1993 la 2,72 zile în 2001, cu oscilaţii de-a lungul acestei perioade: nivel minim de 2,67 în 1995 şi revenire la 2,91 în 1999.

Referitor la gradul de utilizare a capacităţilor de cazare se constată că acesta a înregistrat o scădere constantă începând cu anul 1995 de la 79,5 % până la 30,5 % în 2001, ceea ce reprezintă o valoare mai scăzută decât indicatorul mediu la nivel naţional, respectiv 35,2 %.

Reducerea circulaţiei turistice la nivelul judeţului, exprimată prin tendinţă de scădere a majorităţii indicatorilor analizaţi (număr de turişti, durata sejurului şi gradul de utilizare a capacităţilor de cazare), se datorează conjuncturii economice actuale şi scăderii nivelului de trai. Cu toate că judeţul Prahova rămâne o destinaţie turistică preferată, evoluţia la nivel naţional se reflectă şi în plan local.

Disparităţile la nivel teritorial sunt evidente şi din punct de vedere al circulaţiei turistice. Staţiunile montane Sinaia şi Buşteni înregistrează 71 % din numărul total de turişti, în timp ce localităţi din zone cu potenţial turistic din partea estică a judeţului sunt slab frecventate de turişti.

38

5. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

5.1. POPULAŢIA

Nefinalizarea datelor recensământului populaţiei şi locuinţelor 2002 la data elaborării studiului necesită unele precizări cu privire la informaţiile care au stat la baza analizei populaţiei şi a forţei de muncă.

Astfel numărul populaţiei şi a structurii acesteia pe sexe, medii de locuire, religii şi etnii s-au analizat pe baza datelor preliminare ale recensământului 2002, iar datele cu privire la mişcarea naturală, structura pe vârste, forţa de muncă şi structurile ocupaţionale ale acestora s-a făcut pe baza indicatorilor statistici din Anuarul Statistic al României, judeţului şi fişele localităţilor, la nivelul anului 2000.

5.1.1.Numărul, structura pe sexe şi medii, densitatea populaţiei

Judeţul Prahova înregistra la recensământul din 2002 o populaţie de 829.224 locuitori, ceea ce îl situează pe primul loc din ţară din punct de vedere al numărului de locuitori.

Structura pe sexe a populaţiei prezintă o pondere mai ridicată a femeilor (51,4 %) uşor superioară mediei pe ţară (51,2 %). Pe medii ponderea femeilor este mai ridicată în municipii şi oraşe (52,1 %) comparativ cu localităţile rurale (50,8 %).

Densitatea populaţiei este de 175,8 locuitori pe km2, Prahova fiind din acest punct de vedere judeţul cu cea mai mare densitate medie pe ţară. În teritoriile administrative ale municipiilor şi oraşelor densitatea este de 597,2 locuitori pe km2, iar în comune de 101,3 locuitori pe km2. O concentrare importantă a populaţiei se înregistrează pe axul Breaza, Câmpina, Băicoi, Plopeni, Ploieşti, Urlaţi iar o locuire mai scăzută se observă în partea de nord a judeţului (corespunzătoare zonei de munte) şi în unele zone agricole din partea de sud-est a judeţului (Lapoş, Jugureni, Baba Ana, Fulga, Boldeşti Grădiştea, Plopu etc.).

Pe medii rezidenţiale structura populaţiei pune în evidenţă prezenţa în municipii şi oraşe a 50,6% din populaţia judeţului, pondere inferioară mediei pe ţară (52,7 %).

5.1.2.Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Distribuţia populaţiei pe principalele grupe de vârstă pe total şi medii, comparativ cu ţara se prezintă după cum urmează în anul 2000:

Judeţul Prahova

Grupa de vârstă Total Urban Rural

România

0-14 ani 16,2 14,6 18,0 18,3 15-59 ani 63,7 67,8 59,3 62,9 60 ani şi peste 20,1 17,6 22,7 18,8

Faţă de recensământul din 1992, în anul 2000 se înregistrează modificări semnificative

în distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă puse în evidenţă de instalarea unui proces de îmbătrânire demografică, îndeosebi a persoanelor adulte (15-59 ani) şi vârstnice (60 ani şi peste) concomitent cu scăderea numărului şi proporţiei populaţiei tinere (sub 15 ani).

Două treimi din unităţile administrativ-teritoriale se caracterizează prin resurse de muncă numeroase şi tinere: oraşele Azuga, Sinaia, Comarnic, Vălenii de Munte, Plopeni, Boldeşti-Scăieni, Câmpina, şi Ploieşti; şi aproape o treime din unităţile administrativ-teritoriale

39

(29 la număr) au o populaţie îmbătrânită numeroasă (peste 25 % din populaţia totală). Dintre acestea enumerăm câteva: Jugureni, Fulga, Gherghiţa, Cărbuneşti, Balta Doamnei, Ariceşti Zeletin, Boldeşti Grădiştea, Tinosu etc.

O populaţie tânără numeroasă (0-14 ani) caracterizează structura pe grupe de vârstă a oraşului Mizil şi a comunelor Berceni, Iordăcheanu, Podenii Noi, Sângeru, Şoimari, Şotrile, Târgşorul Vechi, Tomşani şi Filipeştii de Târg.

Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfăşurării vieţii economico-sociale şi asupra perspectivelor evoluţiei demografice sunt puse în evidenţă de indicatorul “raportul de dependenţă” care exprimă raportul dintre populaţia adultă ( 15-59 ani) şi populaţia sub şi peste aceste limite de vârstă.

Raportul de dependenţă – numărul persoane 0-14 ani şi 60 ani şi peste la 1.000 persoane de 15-59 ani.

Judeţul Prahova România 1992 2000 1992 2000 TOTAL din care în:

616 569 642 589

• mediul urban 568 475 559 *

• mediul rural 670 686 754 *

Creşterea numărului persoanelor tinere şi vârstnice ce revin la 1.000 persoane adulte, reprezintă o problemă socială sporită pentru populaţia de 15-59 de ani în mare parte persoane active care asigură întreţinerea familiilor şi educarea tinerei generaţii.

De la recensământul din 1992 şi până în prezent se observă o scădere a raportului de dependenţă atât la nivel de judeţ cât şi la nivel naţional, excepţie făcând mediul rural în care se constată o creştere a raportului de dependenţă.

În anul 2000, la 1.000 de persoane adulte reveneau 569 persoane tinere şi vârstnice, ceea ce pune în evidenţă o situaţie mai bună comparativ cu alte zone din ţară, 589 fiind media pe ţară. Cu excepţia oraşului Slănic, în municipii şi oraşe raportul de dependenţă nu depăşeşete media judeţului. În mediul rural, numărul comunelor, în care raportul de dependenţă depăşeşte 1.000 persoane în întreţinere, s-a dublat de la 3 la 7 (Balta Doamnei, Boldeşti Grădiştea, Călugăreni, Fulga, Jugureni, Salciile şi Târguşorul Vechi).

Indicele vitalităţii populaţiei (ca raport tineri/vârstnici) este destul de scăzut, sub nivelul dorit (de 1,5) în toate localităţile, o situaţie critică aflându-se în comunele Boldeşti Grădiştea, Izvoarele şi Sălciile.

Indicele îmbătrânirii populaţiei ( ca raport între vârstnici şi tineri) este mare, cu mult peste nivelul mediu acceptat (de 1,5) în comunele Ariceşti Zeletin, Boldeşti Grădiştea, Colceag, Cosminele, Fulga, Jugureni, Sălciile şi Tătaru.

5.1.3. Structura etnică şi confesională a populaţiei la recensământul din 2002

Populaţia de naţionalitate română reprezintă majoritatea covârşitoare a populaţiei judeţului 97,7 % (8.104,8 mii persoane) celelalte naţionalităţi însumează 18.740 persoane (2,3 % din total populaţie) şi cuprinde 16.768 romi, 654 maghiari, 291 germani etc.

Populaţia după religie se prezintă astfel: 806.159 persoane (97,2 % din totalul populaţiei) şi-au declarat apartenenţa la religia creştin ortodoxă.

La alte religii şi-au declarat apartenenţa 5.604 persoane la religia adventistă de ziua a şaptea, 4.953 persoane la penticostali, 4.476 persoane la biserica creştină după evanghelie, 2.328

40

persoane la romană-catolică, 1.161 persoane la biserica baptistă etc.

5.1.4. Fertilitatea populaţiei civile

Contigentul fertil feminin (15-49 ani) reprezenta, la 1 iulie 2000, o proporţie de 60,2 % din totalul populaţiei feminine în vârstă de 15 ani şi peste (61,4 % media pe ţară), iar femeile cu o fertilitate încheiată deţineau o proporţie de 39,8 % (38,6 % media pe ţară).

Contigentul fertil include 221.477 femei, ceea ce reprezintă 50,4 % din totalul populaţiei feminine (50,7 % media pe ţară).

Rata de fertilitate exprimată prin numărul de copii născuţi-vii ce revin la 1000 femei cu vârste cuprinse între 15-49 ani este de 37,3 % (40,3 % media pe ţară).

5.1.5. Evoluţia populaţiei pe total şi medii

Evoluţia populaţiei judeţului Prahova în perioada 1977-2002 este pusă în evidenţă de datele de mai jos:

indici de creştere 1977=100 1992=100

1977 1992 2002 1992 2002 2002 Populaţia totală

din care 817.168 874.349 829.224 107 101.5 94.8

Populaţia urbană 370.253 455.262 420.005 122.9 113.4 92.3 • municipii 232.202 294.269 271.210 126.7 116.8 92.3 • oraşe 138.051 160.993 148.795 116.6 107.8 92.4 Populaţia rurala 446.915 419.087 409.219 93.8 91.6 97.6

Faţă de recensământul din 1992, la cel din 2002, populaţia judeţului Prahova a scăzut cu

45.125 persoane.

Scăderi mai importante ale numărului de locuitori se înregistrează în mediul urban, diminuarea absolută a populaţiei fiind de peste 35.000 locuitori între anii 1992-2002. Cele mai importante scăderi ale numărului de locuitori au fost în oraşele Azuga (19,6 %), Sinaia (19,0 %) şi Buşteni (16,9 %). Cele mai mici scăderi s-au înregistrat în oraşele Boldeşti-Scăieni (2,3 %), Comarnic (2,8 %) şi Vălenii de Munte (2,9 %).

În mediul rural are loc un proces mai lent de depopulare decât în mediul urban, în ultimii 10 ani. Pe de o parte numai în 5 comune se constată o scădere de peste 10% din numărul de locuitori semnalaţi în 1992 şi acestea sunt: Salcia (16,7 %), Jugureni (16,5 %), Poienarii Burchii (13,6 %), Ariceştii Zeletin (11,7 %) şi Talea (11,1 %), iar pe de altă parte în 18 comune se observă o creştere demografică cu până la 8 % (cazul comunelor Ariceştii Rahtivani şi Târgşorul Vechi) faţă de populaţia anului 1992 şi acestea se pot vedea pe cartograma numărul 9.

Declinul demografic se înregistrează în localităţile în care potenţialul economic şi resursele existente nu pot asigura ocuparea resurselor de muncă.

5.1.6. Mişcarea naturală

Mişcarea naturală a populaţiei în etapa 1996-2000 prezintă următoarea evoluţie:

ANII Spor mediu anual

1996 1997 1998 1999 2000 Date absolute

La 1000 loc.

Judeţul Prahova -2718 -2300 -2015 --2368 -1447 -2179 -2,5

41

• urban -1030 -1019 -862 -1133 -716 -952 -2,1 • rural -1688 -1281 -1153 -1235 -731 -1218 -3,0

Pe ansamblul teritoriului studiat se observă o uşoară îmbunătăţire a sporului natural din

1996 până în 1999, deşi rămâne în continuare negativ, după care o creştere şi din nou o scădere în 2000.

Sporul mediu natural absolut în perioada analizată este – 2.179 locuitori şi relativ este de –2,5 persoane la 1000 locuitori.

În 2000 se constată valori negative foarte mari ale sporului natural mediu anual în comunele Jugureni (-16,7 ‰), Tătaru (-14,8 ‰) şi Ariceştii Zeletin (-12,4 ‰). Tot în mediul rural s-a înregistrat şi cea mai mare valoare pozitivă a sporului natural, respectiv în comuna Târgşorul Vechi cu 5,1 ‰.

5.2. RESURSELE DE MUNCĂ ŞI POPULAŢIA OCUPATĂ CIVILĂ

5.2.1. Populaţia ocupată

Populaţia ocupată civilă după locul de muncă este estimată pe baza datelor furnizate de instituţiile locale în 2002, şi este de 291,1 mii persoane. Se constată o scădere semnificativă de la recensământul din 1992 şi până în prezent, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

1992 1996 2000 Judeţ, total, din care: 368,0 364,4 291,1 Urban 201,6 200,4 163,0 Rural 166,4 164,0 128,1

Schimbări semnificative ca ordin de mărime au avut loc la populaţia activă ocupată în agricultură, aceasta triplându-se comparativ cu recensământul din 1992. Ca urmare a restructurărilor care au avut loc în industria locală mulţi disponibilizaţi au început să lucreze în agricultură, în condiţiile în care aceasta este slab tehnologizată şi ineficientă.

Structura populaţiei active ocupate pe total şi medii pe tipuri de activitate este următoarea:

Din care: Populaţia ocupată

Urban Rural

Ramuri de activitate mii pers. % mii pers. % mii pers. %

Populaţia ocupată – total 291,1 100,0 163,0 100,0 128,1 100,0 Agricultură – silvicultură 93,3 32,1 5,4 3,3 87,9 68,6 Industrie 89,4 30,7 69,7 42,8 19,7 15,4 Construcţii 16,6 5,7 13,8 8,5 2,8 2,2 Comerţ, hoteluri, restaurante 29,3 10,1 25,6 15,7 3,7 2,9 Transport, depozite, poştă, telecomunicaţii

17,5 6,0 15,4 9,4 2,1 1,6

Activităţi financiare, bancare, asigurare

1,8 0,6 1,7 1,0 0,1 0,1

Administraţie publică 4,5 1,5 3,6 2,2 0,9 0,7 Învăţământ 11,7 4,0 7,8 4,8 3,9 3,0 Sănătate, asistenţă socială 11,0 3,8 10,1 6,2 0,9 0,7

42

Alte activităţi 16,0 5,5 9,9 6,1 6,1 4,8 Datele de mai sus permit estimarea structurii populaţiei active ocupate şi pe sectoare de

activitate.

Din care: Total Urban Rural

Sectoare de activitate

mii pers. % mii pers. % mii pers. % Primar 101,0 34,6 11,2 6,9 89,8 70,1 Secundar 98,3 33,8 77,7 47,7 20,6 16,1 Terţiar 91,8 31,5 74,0 45,4 17,8 13,8 Total 291,1 100,0 162,9 100,0 128,2 100,0

Pentru caracterizarea gradului de asigurare cu locuri de muncă în cele trei mari sectoare

de activitate la nivelul situaţiei actuale a unităţilor administrativ-teritoriale, în cele ce urmează se prezintă populaţia ocupată estimată pe baza datelor furnizate de instituţiile locale, pentru principalele localităţi din judeţul Prahova:

Populaţia activă ocupată Din care în procente în: Localitatea Număr % din total Primar Secundar Terţiar

Ploieşti 99.633 39,7 1,7 48,3 50,0 Câmpina 23.522 58,3 2,9 51,8 45,3 Azuga 1.695 29,6 2,9 59,4 37,7 Băicoi 4.501 22,8 35,9 39,1 25,0 Breaza 4.924 40,4 12,2 69,0 18,8 Boldeşti-Scăieni 4.131 35,5 61,1 21,3 17,6 Buşteni 1.967 17,5 3,1 30,1 66,8 Comarnic 1.235 9,2 8,9 47,4 43,7 Mizil 3.642 21,3 22,3 46,1 31,6 Plopeni 2.995 29,4 5,0 75,9 19,1 Sinaia 6.729 47,4 0,9 45,5 53,6 Slănic 2.041 28,5 50,7 13,1 36,2 Urlaţi 2.393 20,2 50,4 19,4 30,2 Vălenii de Munte 3.591 26,1 16,8 41,8 41,4 Brazi 8.913 107,6 7,7 81,7 10,6 Bucov 2.787 26,5 37,7 52,5 9,8 Filipeştii de Pădure 3.217 31,4 62,6 25,6 10,8 Floreşti 3.904 50,8 13,1 64,9 22,0 Măneciu 3.011 26,2 51,5 24,5 24,0

În municipii şi oraşe, în judeţul Prahova se constată că cea mai mare pondere o are

sectorul de producţie (secundar) cu 47,7 %, urmat imediat de cel de servicii (terţiar) cu 45,4 %.

În mediul rural predomină sectorul primar (care cuprinde agricultura şi industria extractivă) cum era de aşteptat într-un judeţ a cărei suprafaţă agricolă acoperă mai mult de jumătate (59,2 %) din suprafaţa totală a judeţului.

43

Dacă până acum 10 ani, economia judeţului era industrial-agricolă, acum se remarcă o împărţire aproape egală a ocupării pe cele trei sectoare de activitate. Creşterea ponderii populaţiei ocupate în agricultură raportată la o producţie agricolă slabă, denotă o productivitate a muncii pe acest segment destul de ineficientă reflectând totodată o agro-tehnologizare din ce în ce mai depreciată moral.

Deşi multe din localităţile care constituiau centre importante de atracţie a forţei de muncă din localităţile situate în teritoriul lor înconjurător, până acum 10 ani, au rămas şi acum polarizatoare, totuşi se observă că şi-au diminuat drastic gradul de ocupare a forţei de muncă. De pildă Ploieştiul de la 137,9 mii persoane ocupate (1993) are acum 99,6 mii persoane ocupate, Câmpina de la 33,9 mii a ajuns la 23,5 mii, Plopeni de la 17,8 mii a scăzut la 3,0 mii.

Având în vedere cele de mai sus se poate estima că populaţia activă din judeţul Prahova reprezintă 332,1 mii persoane pentru anul 2000, din care:

mii persoane Din care: Total

Urban Rural

nr. % nr. % nr. % Populaţia activă, din care: 332,1 100,0 182,1 100,0 150,0 100,0 • populaţia civilă ocupată 291,1 87,6 163,0 89,5 128,1 85,4

• şomerii 41,0 12,4 19,1 10,5 21,9 14,6 Forţa de muncă salariată deţine o pondere importantă în populaţia ocupată civilă.

Conform fişei localităţilor puse la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică, structura numărului mediu de salariaţi pe principalele ramuri ale economiei este următoarea:

Din care: Judeţ

Urban Rural

Ramuri ale economiei nr. pers. % nr. pers. % nr. pers. %

Total, din care: 175.806 100,0 140.996 100,0 34.810 100,0 Agricultură 3.649 2,1 846 0,6 2.803 8,1 Industrie 74.488 42,4 61.157 43,4 13.331 38,3 Construcţii 14.613 8,3 12.195 8,6 2.418 6,9 Comerţ 18.398 10,5 17.177 12,2 1.221 3,5 Transport, telecomunicaţii, poştă 15.780 9,0 13.723 9,7 2.057 5,9 Activităţi financiare, bancare, asigurare

1.720 1,0 1.689 1,2 31 0,1

Administraţie publică 4.464 2,5 3.569 2,5 895 2,6 Învăţământ 11.121 6,3 7.245 5,1 3.876 11,1 Sănătate 9.500 5,4 8.594 6,1 906 2,6 Alte ramuri 22.073 12,5 14.801 10,5 7.272 20,9

Evoluţia numărului mediu de salariaţi este următoarea: 1992 1996 2000 Judeţ, total, din care: 291.700 258.383 175.806 Urban * 201.644 140.996 Rural * 56.739 34.810

44

5.2.2. Şomajul

În linii mari, şomajul în judeţul Prahova se manifestă cu trăsături asemănătoare procesului la nivelul întregii ţări, unde rata şomajului creşte de la an la an ca urmare a restructurărilor care au loc în economia românească.

Rata şomajului în acest judeţ a fost în 2000 de 13,5 % (cu 14,3 % în rândul femeilor) peste media pe ţară (10,5 % ) şi media pe Regiunea Sud (10,4 %) din care face parte judeţul Prahova cu rata cea mai mare (sursa: Anuarul Statistic al României 2001).

Conform datelor puse la dispoziţie de către Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova în luna septembrie 2002, rata şomajului în judeţ s-a situat la nivelul de 12,2 % în uşoară scădere faţă de luna precedentă când s-a înregistrat 12,5 %. Tot conform aceleiaşi surse, rata şomajului la nivel naţional în luna august a fost de 8,5 %, ceea ce ne indică un slab procent de ocupare al forţei de muncă în judeţul Prahova comparativ cu media pe ţară.

Nivelul şi structura şomajului în luna septembrie 2002 în judeţul Prahova a fost următoarea:

Număr total şomeri indemnizaţi (100 %): 20.566 persoane - beneficiari de ajutor de şomaj (47,2 %): 9.703 persoane - beneficiari de alocaţie de sprijin (7,1 %): 1.471 persoane - persoane în căutarea primului loc muncă (45,7 %): 9.392 persoane

Din totalul solicitanţilor de loc de muncă de 41.074 persoane, 50,1 % au fost şomeri indemnizaţi şi 49,9 % şomeri neindemnizaţi (20.508 persoane).

Din punct de vedere al duratei şomajului, 45 % din totalul şomerilor indemnizaţi reprezintă şomeri de lungă durată (mai mult de 12 luni) şi 36,3 % din totalul şomerilor indemnizaţi reprezintă şomeri de scurtă durată (mai mic de 6 luni).

Din totalul solicitanţilor de loc de muncă înregistraţi la nivelul judeţului 9,6 % reprezintă tineri până la 25 ani.

Până la data de 30.09.2002 au fost 381 de solicitanţi de loc de muncă ce urmează un curs de calificare, dintre care 179 sunt şomeri indemnizaţi şi 202 şomeri neindemnizaţi, care, conform legii beneficiază gratuit de un curs de formare profesională.

Unităţile administrativ-teritoriale care au avut o rată a şomajului mai ridicată la 30.09.2002 au fost: oraşele Mizil (34,5 %) şi Comarnic (32,6 %); comunele: Călugăreni (38,7 %), Jugureni (37,2 %), Surani (29,4 %), Sălciile (29,6 %), Şotrile (26,8 %), Gura Vadului (25,7 %), Telega (25,0 %), Tomşani (23,3 %) etc.

5.2.3. Navetismul

Disponibilizarea unui număr important de salariaţi ca urmare a declinului activităţilor economico-sociale s-a repercutat şi asupra amplitudinii navetismului. Însă amplificarea fenomenului s-a redus din anul 1990 şi până în prezent.

La nivelul anului 2000 s-au înregistrat aproximativ 44.400 de navetişti care plecau din localitate, cu precădere din mediul rural spre municipii şi oraşe (26.400 persoane) şi aproximativ 33.500 de navetişti care vin în localitate.

Continuă să rămână ca centre importante de polarizare a forţei de muncă din teritoriul lor înconjurător municipiile Ploieşti (aproximativ 12.000 persoane) şi Câmpina (aproape 6.000 persoane); oraşele Breaza şi Sinaia (aproximativ 1.500 persoane), Boldeşti-Scăieni şi Plopeni (cca. 1.000 persoane).

O zonă de intensitate mai mare a navetismului cu fluxuri încrucişate se delimitează în spaţiul Azuga – Câmpina – Ploieşti – Brazi – Urlaţi.

45

5.3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

5.3.1. Evoluţia istorică a judeţului Prahova

Denumirea judeţului Prahova, de la apa omonimă îşi află explicaţia în cuvântul vechi slav prah de la care avem românescul praf; cealaltă parte a denumirii ova înseamnă vale. Este aşadar o vale prăfoasă sau cu nisip fin ca un praf, aşa cum arată desigur valea Prahovei în zona de câmpie.

Prima menţiune documentară explicită a judeţului Prahova apare în hrisovul lui Basarab cel Tânăr Ţepeluş dat la Gherghiţa la 23 mart veleat 6990 iar de la Hristos 1482.

Pe o hartă militară din 1835 întinderea judeţului Prahova era mult redusă, ca şi a Buzăului dealtfel, datorită existenţei atunci a judeţului Săcuieni sau Saac. Hotarul între judeţul Săcuieni şi Prahova urca pe direcţia nord intersectând drumul de poştă Ploieşti – Mizil la vest de Bucov, şi continua de-a lungul Teleajenului şi a afluentului său, Mislea, până în munţi la sud-vest de mănăstirea Cheia. Judeţul Saas a fost menţionat ca atare în 1626 şi s-a desfiinţat la 1 ianuarie 1845; de la această dată partea sa occidentală a intrat în componenţa judeţului Prahova.

Judeţ de frontieră, nordică, a principatului Ţării Româneşti, Prahova avea la începutul sec. XIX punct vamal la Câmpina. În timpul lui Alexandru vodă Ghica (1834 – 1842) vama fusese mutată la Breaza, iar de la 1852 sub domnia lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1953; 1854 – 1856) este mutată la Predeal.

În harta militară rusă de la 1835 sunt cuprinse nu numai date referitoare la aspectul geografic al judeţului, ci şi la cel economic şi social. Dintre cele 212 aşezări omeneşti, pe primul loc figurează Ploieştii cu 3.179 de curţi sau gospodării – imediat în Principatul Ţării Româneşti după Bucureşti. În ordinea dezvoltării, în judeţ, cu rang de târg sau oraş, mai apar Slănic (739 case), Vălenii (416 case), Câmpina (215 case), Brebu (213 case), Filipeştii (132 case).

După mai bine de jumătate de mileniu de existenţă şi funcţionare, în 1952 judeţul Prahova, ca dealtfel întreaga împărţire administrativă a ţării – izvorâtă dintr-o evoluţie organică – a fost desfiinţat, fiind acoperit de raioanele regiunii Ploieşti. Această regiune cuprindea şi fostele judeţe Dâmboviţa, Buzău şi o parte din Râmnicu Sărat.

Constituţia republicii socialiste a reînfiinţat în 1968 judeţul Prahova însă cu modificări teritoriale faţă de împărţirea administrativă tradiţională. Astfel oraşul Predeal a fost trecut la judeţul Braşov, Morenii la Dâmboviţa, iar Mizilul, odinioară în fostul judeţ Buzău, a fost trecut la Prahova. Această delimitare tradiţională se menţine şi astăzi.

5.3.2. Număr, structură, categorii de mărime, repartiţia în teritoriu Conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României

şi a modificărilor ulterioare, în principal Decretul nr. 38/1990, prin care comunele suburbane au trecut în categoria comunelor, judeţul Prahova prezintă următoarea structură administrativă: 2 municipii, 12 oraşe şi 86 de comune.

La recensământul populaţiei din 2002 au fost înregistrate fără populaţie un număr de 4 localităţi (Ulmi-Urlaţi, Crânguri-Baba Ana, Valea Oprii – Cornu, Plăieţu – Măneciu) aceleaşi de la recensământul din 1992.

În componenţa unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ intră următoarele tipuri de localităţi:

Categorii de unităţi Număr % din total • localităţi urbane propriu-zise 14 3 • localităţi componente ale oraşelor 38 8,3 • sate ce aparţin comunelor 405 88,7

46

TOTAL 457 100,0 Din această analiză se poate vedea că cele mai multe localităţi sunt de tip rural, la o

localitatea urbană revenind 32,6 sate, dar situându-se sub media pe ţară (50 sate / localitate urbană).

Judeţul Prahova se remarcă prin numărul mare de oraşe situându-se din acest punct de vedere pe locul întâi pe ţară.

Densitatea localităţilor rurale este de 8,56 sate la 100 kmp, mult peste media pe ţară (5,47 sate / 100 kmp) şi de 2,98 oraşe la 1.000 kmp, aproape de trei ori mai mare decât media pe ţară (1,09 oraşe / 1.000 kmp).

Repartiţia localităţilor pe principalele trepte de relief se prezintă astfel:

Număr Zona relief

U.A.T. Localităţi %

Suprafaţă zonă (kmp)

Densitate localităţii /

km Câmpie 37 201 48,0 1.741 11,5 Dealuri 54 184 43,9 1.747 10,5 Munţi 9 33 7,9 1.228 2,6

Gruparea localităţilor urbane în categorii după numărul de locuitori se prezintă astfel:

Categorii de mărime ale municipiilor şi oraşelor

Număr oraşe

% Populaţia %

5.000 – 9.999 3 21,4 21.934 5,2 10.000 – 19.999 9 64,4 126.861 30,3 20.000 – 49.999 1 7,1 38.758 9,2 Peste 200.000 1 7,1 232.452 55,3 TOTAL 14 100,0 420.005 100,0

Se constată predominanţa categoriei de oraşe mici (85,8 % din numărul de oraşe) care şi

în cadrul teritoriului naţional constituie categoria predominantă.

Din cauza faptului că predomină oraşele mici, mărimea medie a oraşului în judeţul Prahova este de 30.000 locuitori, inferioară mărimii medii a oraşului în România (43.175 locuitori).

Ierarhizarea comunelor pe categorii de mărime după numărul de locuitori se prezintă după cum urmează:

Categorii de mărime ale

comunelor Număr comune

% Număr locuitori

%

Până la 1.000 1 1,1 742 0,2 1.000 – 1.999 12 14,0 18.178 4,4 2.000 – 4.999 33 38,4 115.549 28,2 5.000 – 9.999 36 41,9 231.813 56,7 10.000 şi peste 4 4,6 42.937 10,5 TOTAL 86 100 409.219 100

Mărimea medie a unei comune, în ceea ce priveşte numărul de locuitori este de 4.704

persoane, mai mare decât media pe ţară (3.820 persoane), iar mărimea medie a unui sat este de 1.010 persoane (784 persoane – media pe ţară).

47

Grupele de mărime ale comunelor ce deţin între 2.000 – 10.000 de locuitori au o pondere de peste 80 % din totalul acestora, având în total un număr de locuitori de peste 75 % din populaţia rurală a judeţului. Deşi aproximativ egale ca număr de comune, aceste categorii au un număr diferit de locuitori, în comunele mari (5 – 10 mii locuitori) numărul de locuitori depăşeşte 50 % din total. Comunele mari, din categoria peste 10.000 locuitori, sunt: Bucov, Filipeştii de Pădure, Măneciu, Valea Călugărească.

Ierarhizarea unităţilor administrativ-teritoriale din punct de vedere al numărului de locuitori este prezentată grafic în cartograma nr. 15

Gruparea comunelor după numărul de sate componente este următoarea:

Nr. sate ce alcătuiesc o comună Comune % 1 3 3 2 12 14,5 3 15 17,5

4 – 5 32 37,5 6 – 8 16 18,5 9 – 15 8 9

86 100

Numărul mediu de sate ce revin la o comună este de 4,6, sub media pe ţară de 5 sate / o comună. Analiza categoriilor de mărime ale satelor pune în evidenţă predominanţa satelor mici şi mijlocii. Categoriile de mărime ale satelor se prezintă după cum urmează:

Categorii de mărime ale

satelor după nr. de locuitori Număr

sate % Număr de

locuitori %

Sub 200 60 14,9 6.302 1,6 200 – 499 93 23,1 32.038 7,8 500 – 999 108 26,8 80.601 19,7 1.000 – 1.999 84 21 117.038 28,6 2.000 – 4.999 55 13,7 162.808 39,8 Peste 5.000 2 0,5 10.432 2,5 TOTAL 402 100 409.219 100

Categoria cu cel mai mare număr de sate – cu populaţie între 500 – 1.000 locuitori – corespunde tipului de aşezare amplasată în zone submontane, în timp ce la şes se întâlnesc mai frecvent localităţi cu populaţie între 1.000 şi 5.000 locuitori.

Amplasarea unor sate în vecinătatea localităţilor urbane importante ca Ploieşti şi Câmpina a constituit un alt factor determinant pentru mărimea acestora.

Localităţile rurale mai importante se dispun spaţial în trei mari axe: Văile Prahovei şi Teleajenului şi axa Ploieşti – Mizil. În aceste sate locuiesc două treimi din populaţia rurală a judeţului.

Analizând reţeaua de localităţi a judeţului în ansamblu s-a observat că deşi municipiile şi oraşele reprezintă peste 3 % din numărul total de localităţi, populaţia lor însumează 52 % din populaţia judeţului.

5.3.3. Tipologia funcţională a localităţilor

Tipologia funcţională a localităţilor, ca şi categoria de mărime sunt reprezentate grafic în planşa nr. 2 “Populaţia şi reţeaua de localităţi”.

Profilul economic al localităţilor este conferit de paleta şi complexitatea activităţilor lor

48

economico-sociale, de echilibrul dintre ramurile productive, aducătoare de venit şi serviciile oferite populaţiei şi agenţilor economici.

Structura reţelei de localităţi urbane şi rurale în raport cu dezvoltarea funcţiunilor economice, reflectă în general dezvoltarea socio-economică a judeţului în ultima perioadă. La nivelul judeţului Prahova se poate defini următoarea tipologie de localităţi:

Localităţi urbane - municipii de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti, reşedinţă de judeţ, –

principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare – administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învăţământ superior. El constituie şi un important nod de comunicaţii având şi o importantă concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii, învăţământ, cultură, sport, comerţ, financiar-bancare);

- municipiile de interes judeţean – municipiul Câmpina – centru economico-social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial;

- oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Vălenii de Munte, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Mizil;

- oraşe staţiuni turistice, cu activităţi industriale şi dotări de servire de importanţă locală: Azuga, Breaza, Buşteni, Sinaia, Slănic, Comarnic;

- oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servire de importanţă locală: Urlaţi; - oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă

locală:Plopeni.

Localităţi rurale

Tipologia funcţională a localităţilor rurale se prezintă astfel: - sate cu activităţi predominant agricole – 84,5 % din numărul total de sate; - sate cu activităţi predominant industriale (3 %)– Boldeşti (com. Boldeşti-

Grădiştea), Brazii de Sus, Brazii de Jos, Negoieşti, Popeţi (com. Brazi), Bucov, Chiţorani, Pleaşa (com. Bucov), Minieri (com. Filipeştii de Pădure), Păuleşti, Poiana Câmpina, Floreşti;

- sate cu activităţi predominant turistice: Teşila, Trăisteni (com. Valea Doftanei), Doftana (com. Telega), Mănăstirea Suzana, Cheia (com. Măneciu);

- sate cu activităţi mixte agricole-terţiare: reprezintă 7,5 % din totalul satelor; - sate cu activităţi agricole – industriale – terţiare: Ariceşti Rahtivani, Bălteşti,

Berceni, Blejoi, Călugăreni, Drajna de Sus, Filipeştii de Pădure, Gura Vadului, Izvoarele, Măgureni, Măneciu-Ungureni, Tinosu, Valea Călugărească. (3,5 % din numărul total de sate).

5.4. LOCUIREA

Având în vedere că locuirea este o componentă esenţială a cadrului de viaţă şi muncă al populaţiei, se impune analizarea factorilor care o definesc.

Astfel, conform datelor preliminare ale Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2002, situaţia locuinţelor la nivelul judeţului Prahova se prezintă astfel:

Judeţul

Prahova Urban % Rural %

Număr locuinţe 307.743 158.393 51,4 149.350 48,6 Număr camere de locuit 851.660 404.013 47,4 447.647 52,6 Suprafaţă locuibilă (mp) 11.803.999 6.179.234 51,9 5.724.765 48,1 Număr gospodării 281.163 146.233 52,0 134.930 48,0 Populaţie 829.224 420.005 50,7 409.219 49,3

Din acest tabel se poate observa că situaţia locuinţelor este relativ echilibrată între

49

mediul urban şi mediul rural.

Se remarcă în mediul rural o pondere crescută a numărului de camere de locuit (52,6 %) comparativ cu cea a numărului de locuitori. În mediul urban, situaţia se prezintă astfel, procentul numărului camerelor de locuit (47,4 %) este inferior celui care reprezintă ponderea populaţiei (50,7 %).

Principalii indicatori de locuire la nivelul judeţului Prahova (2002), comparativ cu media pe ţară, se prezintă astfel:

Indicatorul Judeţul Prahova România

Numărul de locuinţe/1.000 locuitori 371 374 Suprafaţa locuibilă (mp) pe: • o locuinţă 38,7 37,5 • o persoană 14,5 14,2 • o cameră 13,9 - Număr de persoane/cameră 0,97 1,05 Număr de camere/locuinţă 2,8 2,6

Gradul de confort al locuirii este determinat de suprafaţa locuibilă aferentă unei locuinţe, numărul de persoane ce revin la o cameră şi de echiparea locuinţelor.

În judeţul Prahova numărul de locuinţe la 1.000 locuitori este sensibil egal cu indicele pe ţară, iar suprafaţa locuibilă/o locuinţă (38,7 mp), precum şi cea pe o persoană (14,4), sunt uşor superioare mediei pe ţară.

Fondul de locuinţe pe forme de proprietate şi dotarea cu instalaţii se structurează astfel:

Total Urban Rural LOCUINŢE total: 307.743 158.393 149.350 A. Locuinţe pe forme de proprietate • Proprietate publică 6.760 4.782 1.978 • Proprietate privată 300.983 153.611 147.372 • % proprietate privată 97,8 96,9 98,7 B. Locuinţe după dotarea cu instalaţii (nr., %, faţă de total)

• Alimentare cu apă în locuinţă 163.274 (53,1 %) 135.170 (85,3 %) 28.104 (18,8 %) • Canalizare 153.934 (50,0 %) 129.146 (81,5 %) 24.788 (16,6 %) • Instalaţie electrică 296.806 (56,4 %) 155.443 (98,1 %) 141.363 (94,7 %) • Încălzire 96.556 (31,4 %) 92.627 (58,5 %) 3.929 (2,6 %)

Aceste valori reprezintă datele statistice preluate din “Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002” (rezultate preliminarii).

Procentele dotării cu instalaţii de alimentare cu apă, canalizare, electrice şi încălzire se situează în general în jurul celor pe România.

Urmărind valorile cantitative ale indicatorilor de locuire şi la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale se remarcă următoarele (a se vedea cartograma nr. 17):

- suprafaţa medie locuibilă pe o persoană variază între 11,4 mp în comuna Ciorani şi 21,8 mp în oraşul Buşteni; o suprafaţă locuibilă / locuitor de peste 14,0 mp (media pe ţară 14,2) se înregistrează în 11 localităţi urbane (78,5 %) şi 43 de comune (50,0 %).

Valori peste 16,0 mp / locuitor se constată la un număr de cinci oraşe (Azuga – 17,4 mp,

50

Breaza – 19,3 mp, Buşteni – 21,8 mp, Sinaia – 19,9 mp, Slănic – 16,2 mp) şi 10 comune (Balta Doamnei, Cornu, Cosminele, Măgurele, Păuleşti, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Secăria, Tătaru, Jugureni).

- numărul mediu de persoane care revin la o cameră este pe total judeţ de 0,97, mai mic decât cel pe ţară; pe unităţi administrativ teritoriale valorile oscilează între 0,56, în comuna Jugureni, şi 1,34 în oraşul Plopeni. Deasupra valorii pe ţară (1,05) la acest indicator se situează 9 unităţi administrativ-teritoriale, reprezentând 9 % din total.

În judeţul Prahova, indicatorul număr persoane / gospodărie (2,91) este puţin mai mare decât media pe ţară (2,64), ceea ce înseamnă o supraaglomerare, iar indicatorul număr de gospodării / locuinţă (0,91) este egal cu media pe ţară.

Pentru localităţile urbane cei doi indicatori au următoarele valori:

Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritorială

Număr persoane / gospodărie

Număr gospodării / locuinţă

1. m. Ploieşti 2,70 0,95 2. m. Câmpina 2,75 0,92 3. o. Azuga 2,87 0,77 4. o. Băicoi 3,11 0,94 5. o. Boldeşti – Scăieni 3,14 0,92 6. o. Breaza 3,12 0,76 7. o. Buzeşti 2,18 0,72 8. o. Comarnic 3,23 0,90 9. o. Mizil 3,22 0,96 10. o. Plopeni 2,86 0,97 11. o. Sinaia 2,59 0,79 12. o. Slănic 2,70 0,80 13. o. Urlaţi 3,19 0,91 14. o. Vălenii de Munte 3,09 0,89

Se constată că în majoritatea localităţilor urbane indicatorul număr de persoane / gospodărie depăşeşte media pe ţară (2,64), fapt ce indică o situaţie defavorabilă.

Calitatea fondului construit precum şi gradul de dotare a locuinţelor cu instalaţii pot influenţa în mod hotărâtor condiţiile de locuire.

Evoluţia fondului de locuinţe şi a structurii sale, în perioada 1992 – 2002, exprimată în procente, se prezintă astfel:

2002 în % faţă de 1992

Total judeţ Urban Număr locuinţe – mii 106,6 105,1 Număr camerelor de locuit – mii 110,7 106,2 Suprafaţa locuibilă – mii mp 121,1 115,5 Locuinţe la 1.000 locuitori 112,4 113,9 Numărul mediu de camere la 100 locuinţe

103,8 103,8

Suprafaţa locuibilă (mp) pe o: • locuinţă 113,8 110,5 • cameră 109,3 - • persoană 127,1 124,3

51

În această perioadă se constată că fondul de locuinţe la nivelul judeţului a crescut cu 6,6 %, iar în localităţile urbane cu 5,1 %. S-a realizat o analizare a condiţiilor de locuit prin îmbunătăţirea structurii locuinţelor după numărul de camere şi a mărimii suprafeţei locuibile.

Astfel, în judeţ numărul camerelor de locuit şi suprafaţa locuibilă au crescut cu 10,7 % (15,5 % în urban), respectiv 21,1 % (15,5 % în urban), în timp ce numărul de camere pe locuinţă a crescut numai cu 3,8 %. De asemenea, suprafaţa locuibilă, ce revine la o locuinţă, o cameră şi o persoană au crescut, respectiv cu 13,8 % (10,5 % - urban), 9,3 % şi 27,1 % (24,3 % - urban). Faţă de situaţia din cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia, din care face parte, în judeţul Prahova fondul de locuinţe a avut o evoluţie foarte bună.

Situaţia locuinţelor constituie în perioada 1994 – 2000 (conform datelor din Anuarul Statistic al judeţului Prahova) se prezintă astfel:

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total judeţ, din care:

1.230 1.357 1.182 1.280 1.306 1.327 1.215

Municipii şi oraşe

558 590 384 494 492 569 457

Comune 672 767 798 786 814 758 758

Locuinţele construite din fondurile populaţiei reprezintă un procent foarte mare, astfel în: 1994 - 78 %, 1995 - 77 %, 1996 - 91 %, 1997 - 96 %, 1998 - 92 %, 1999 - 98 %, 2000 - 98 %.

Se constată că din fondurile publice, mixte etc. s-au realizat locuinţe, majoritar, în mediul urban.

Pentru anii 2001 şi 2002 se deţin numai date referitoare la autorizaţiile de construire eliberate de primăriile judeţului Prahova, pentru clădiri rezidenţiale.

Astfel în anul 2001 au fost eliberate 2.431 de autorizaţii pentru locuinţe individuale (437 în municipii, 655 în oraşe, 1.339 în comune) şi 9 autorizaţii pentru blocuri de locuit.

În anul 2002, până în noiembrie, existau 669 autorizaţii de construire pentru locuinţe individuale (385 în comune, 167 în municipii şi 116 în oraşe) şi 10 clădiri rezidenţiale colective în municipii.

Dintre construcţiile rezidenţiale autorizate au fost terminate în anul 2001 422 locuinţe individuale, iar în anul 2002, până în luna septembrie, 45 locuinţe individuale. Din această analiză se constată o scădere a ritmului de realizare a locuinţelor noi.

Locuinţele noi construite în perioada 1994 – 2000, după numărul de camere, se prezintă astfel:

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Locuinţe – total 1.230 1.357 1.182 1.280 1.306 1.327 1.215 • cu 1 cameră 129 123 97 70 75 105 69

• cu 2 camere 317 346 283 321 341 249 263

• cu 3 camere 451 529 457 477 418 463 381

• cu 4 camere 175 236 199 215 247 258 250

• cu 5 camere şi peste

158 123 146 197 225 252 252

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că ponderea cea mai mare o reprezintă apartamentele cu 3 camere, urmate de cele cu 2 camere până în anul 1998, situaţia

52

schimbându-se în anii 1999 şi 2000 când ponderile apartamentelor cu 2, 4 şi 5 camere sunt sensibil egale. Acest lucru reprezintă o îmbunătăţire a confortului locuirii.

Din situaţia prezentată în “Cartea Albă” privind activitatea judeţului în perioada 2001 – 2002, rezultă că autorităţile locale promovează politici sociale. În anul 2002 au continuat lucrările la blocurile de locuinţe începute cu finanţare conform O.G. nr. 19/1994 şi Legea nr. 114/1996, tranferate prin H.G. nr. 903/2001 în Programul de contrucţii de locuinţe pentru tineret, finanţate prin Agenţia Naţională de Locuinţe, astfel: 124 apartamente (mun. Ploieşti, Câmpina, oraşele Azuga, Buşteni); 663 unităţi locative din Programul de A.N.L. S-a continuat şi programul de “Locuinţe construite cu credit ipotecar”, cele 105 unităţi locative aflându-se în diverse stadii de execuţie.

În Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului este evidenţiat numărul de cereri de locuinţe în localităţile urbane – 2.485, defalcate pe tipuri (770 cu chirie, 428 pentru cumpărare, 1.287 social).

5.5. DOTĂRI PUBLICE CU ROL DE SERVIRE TERITORIAL

5.5.1. Dotări în domeniul învăţământului

Analiza dotărilor din domeniul învăţământului s-a făcut pe baza datelor din “fişa localităţilor” (anul 2000), furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova din informaţiile primite de la unele Consilii Locale şi de la direcţiile teritoriale ale ministerelor.

Numărul de unităţi de învăţământ şi de elevi înscrişi, pe forme de învăţământ a fost în anul şcolar 2000 – 2001 următorul:

Tipul de învăţământ Unităţi de

învăţământ Elevi Cadre didactice

• preşcolar 402 18.562 1.002

• şcolar 427 (44 licee) 110.846 7.328

• profesional şi complementar şi de meserii 2 10.987 129

• postliceal 1 2.142 13

• superior 2 6.239 320 TOTAL 834 148.776 8.792

În urma analizei evoluţiei procesului de învăţământ s-au desprins următoarele concluzii:

- faţă de anul 1996 populaţia şcolară a scăzut cu aproape 7 %;

- numărul cadrelor didactice a scăzut cu 11 % faţă de anul 1996;

- diminuarea constantă a numărului de elevi se datorează îmbătrânirii populaţiei;

- numărul de unităţi şcolare a scăzut cu 10 % faţă de anul 1996.

Analiza prezentată în cartograma nr. 18 pune în evidenţă diferenţierile dintre diverse unităţi administrativ-teritoriale în ceea ce priveşte gradul de dotare în domeniul învăţământului şi tipurilor de învăţământ. Principalii indicatori analizaţi au fost: numărul de elevi pe sală de clasă şi numărul de elevi ce revin la un cadru didactic.

Situaţia judeţului Prahova faţă de România prezintă un indicator defavorabil la numărul de elevi pe cadru didactic (16,7 faţă de 14,3).

În ceea ce priveşte numărul de elevi pe sală de clasă la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se remarcă unele dezechilibre:

53

- o încărcare sub 20 de elevi pe clasă în 20 comune (23 %)şi un oraş (Slănic) situate punctual în judeţ;

- o încărcare peste 40 de elevi pe clasă (media pe judeţ) în 8 localităţi urbane (oraşele Azuga, Boldeşti-Scăieni, Băicoi, Mizil, Plopeni, Vălenii de Munte, municipiile Câmpina şi Ploieşti) şi 6 comune (Măneciu, Filipeştii de Pădure, Bucov, Blejoi, Bărcăneşti, Ciorani) aflate în majoritate în jumătatea sudică a judeţului.

În ceea ce priveşte numărul de elevi ce revin la un cadru didactic se semnalează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, oraşul Slănic şi un număr de 20 de comune (23 % din numărul total de comune) în care indicatorul prezintă valori sub media pe ţară (14,3).

Din analizele efectuate reiese că cele 44 de licee sunt repartizate în toate localităţile urbane şi în 6 comune (Ciorani, Bărcăneşti, Filipeştii de Pădure, Valea Doftanei, Valea Călugărească, Măneciu), asigurând în general o deservire bună a teritoriului.

Învăţământul superior este prezent în municipiul Ploieşti, reşedinţa de judeţ.

5.5.2. Dotări în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale

Reţeaua sanitară din judeţul Prahova, la nivelul anului 2000, (conform datelor statistice din fişele localităţilor) se compune din 17 spitale, 2 sanatorii TBC, 2 preventorii, 33 dispensare medicale, 17 policlinici, 3 centre de sănătate, 9 centre de plasament, 1 cămin de bătrâni, 7 creşe şi 257 farmacii şi puncte farmaceutice.

Cartograma nr. 19 prezintă indicatorii generali la nivelul anului 2000, în baza datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, Direcţia Generală Judeţeană pentru protecţia copilului, Direcţia de sănătate publică Prahova, şi anume:

• numărul de locuitori ce revin la un medic este de 600, mai mare decât 529 care reprezintă media pe ţară. Se remarcă o situaţie nesatisfăcătoare evidenţiată şi la nivelul unităţilor administrativ teritoriale: 7 comune (Ariceştii Zeletini, Lapoş, Tătaru, Jugureni, Călugăreni, Gura Vadului) figurau în anul 2000 fără medic, iar 12 comune (Starchiojd, Poseşti, Bertea, Aluniş, Şotrile, Măgureni, Scorţeni, Şoimari, Podenii Noi, Fântânele, Fulga, Vulcăneşti), aveau o încărcare de peste 3.000 locuitori la un medic. Din datele primite de la unele unităţi administrativ teritoriale în anul 2002 reiese faptul că în comuna Lapoş activează un medic. Un număr de 31 de comune şi un oraş (Comarnic) au între 2.000 şi 3.000 locuitori la un medic. În concluzie situaţiile defavorabile se întâlnesc în 58 % din comune;

• numărul de locuitori ce revin la un cadru sanitar mediu este de 224, uşor mai mare decât media pe ţară (202);

• numărul de paturi la 1.000 locuitori este 7,05, situându-se în jurul valorii medii pe ţară (7,43).

Din datele furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Prahova (2002) situaţia principalelor dotări de sănătate se prezintă astfel:

Nr. crt.

Unitatea sanitară Nr. paturi Nr. medici Nr. asistente medicale

0 1 2 3 4 1. SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ – PLOIEŞTI 1.382 96 866 2. SPITALUL MUNICIPAL NR. 1 – PLOIEŞTI 360 23 151 3. SPITALUL MUNICIPAL NR. 2 – PLOIEŞTI 120 15 118 4. SPITALUL BOLI INFECŢIOASE – PLOIEŞTI 121 7 24

54

0 1 2 3 4 5. SPITALUL OBSTRETICĂ – GINECOLOGIE – PLOIEŞTI 505 21 181 6. SPITALUL MUNICIPAL – CÂMPINA 505 28 252 7. SPITALUL ORĂŞENESC AZUGA 170 9 46 8. SPITALUL ORĂŞENESC BĂICOI 238 13 77 9. SPITALUL BOLI PULMONARE BREAZA 120 5 35 10. SPITALUL ORĂŞENESC MIZIL 124 7 55 11. SPITALUL ORĂŞENESC SINAIA 220 16 97 12. SPITALUL ORĂŞENESC VĂLENII DE MUNTE 150 11 70 13. SPITALUL PSIHIATRIE VOILA 565 11 118 14. SPITALUL COMUNAL BĂLTEŞTI 85 3 20 15. SPITALUL ORĂŞENESC SLĂNIC 50 6 19 16. SPITALUL ORĂŞENESC URLAŢI 100 6 45 17. SANATORIUL TBC DRASNA 300 6 36 18. SANATORIUL TBC FLOREŞTI 300 6 46 19. PREVENTORIUL TBC POIANA ŢAPULUI 240 4 15 20. SANATORIUL BUŞTENI 200 4 28 21. CENTRUL DE SĂNĂTATE PLOPENI 60 1 12

În anul 2002 s-a realizat reforma unităţilor sanitare cu paturi, evaluarea având ca rezultat o reducere a numărului de paturi de la 6.518 (anul 2001) la 5.960.

În conformitate cu Ordinul M.S.F. nr. 151/2002 privind centrele de permanenţă în asistenţa medicală primară s-au înfiinţat centrele din oraşele Comarnic, Măneciu, Boldeşti-Scăieni, Breaza, Slănic.

În judeţul Prahova activitatea instituţionalizată pentru protecţia persoanelor cu handicap se derulează în opt centre rezidenţiale, coordonate de “Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap” (I.S.T.P.H.)

La nivelul judeţului s-a realizat şi restructurarea sistemului de protecţie a copilului în dificultate. Astfel instituţiile rezidenţiale existente (leagăn de copii) au fost transformate în servicii publice de suport şi unităţi comunitare de tip familial. În structura Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Copilului (D.G.J.P.C.) din cadrul Consiliului Judeţean Prahova se află 9 centre de plasament:

- Centrul de Plasament nr. 1 Ploieşti s-a transformat în iunie 2002 în Complexul de Servicii Comunitare “Sf. Andrei” – Ploieşti

- Centrul de Plasament Sinaia - Centrul de Plasament nr. 1 Vălenii de Munte - Centrul de Plasament Câmpina - Centrul de Plasament Breaza - Centrul de Plasament Nedelea (com. Ariceştii Rahtivani) - Centrul de Plasament Filipeştii de Pădure - Centrul de Plasament Plopeni

De asemenea D.G.J.P.C. a dezvoltat servicii complementare destinate copiilor în dificultate şi familiilor acestora, astfel:

- Centrul de primire şi îngrijire de zi Ploieşti - două centre maternale - trei centre rezidenţiale de tip familial (Secăria, Brebu, Izvoarele)

55

- Centrul de îngrijire de zi Vălenii de Munte.

5.5.3. Dotări culturale

Reţeaua de dotări culturale cu rol teritorial existente în judeţul Prahova este reprezentată, alături de celelalte dotări în planşa nr. 2 “Populaţia şi reţeaua de localităţi”.

Principalele dotări culturale din mediul urban şi rural de care dispune judeţul Prahova sunt:

• Teatrul Municipal “Toma Caragiu” în municipiul Ploieşti;

• Filarmonica “Paul Constantinescu” în municipiul Ploieşti;

• 2 case de cultură municipiile: Ploieşti şi Câmpina;

• Casa de Cultură a Sindicatelor în mun. Ploieşti;

• 11 case de cultură orăşeneşti - Băicoi, Boldeşti Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic Prahova, Urlaţi, Vălenii de Munte;

• 88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate;

• Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga” Ploieşti;

• 99 biblioteci publice;

• 2 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia, Muzeul Naţional al Petrolului – Ploieşti;

• 6 muzee de importanţă judeţeană:

- Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti cu secţiile: Muzeul Ceasului “Nicolae Simache”, Muzeul Memorial “Nichita Stănescu”, Muzeul Memorial “I.L. Caragiale”, Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” în Ploieşti, iar în judeţ: Complexul Muzeal “Nicolae Iorga” – Vălenii de Munte, (subsecţii: Muzeul Memorial “Nicolae Iorga”, Expoziţia de artă religioasă, Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului) Muzeul Memorial “Cezar Petrescu” – Buşteni, Conacul Bellu – Urlaţi, Casa Domnească “Matei Basarab şi Vasile Lupu” – com. Brebu, Conacul “Pană Filipescu” – com. Filipeştii de Târg, Rezervaţia Arheologică Budureasca – sat Vadu Săpat, com. Fântânele;

- Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – Ploieşti; Palatul Culturii cu secţiile: Muzeul de Biologie Umană şi Acvariul (Ploieşti), Muzeul Rezervaţiei Bucegilor – oraş Sinaia, Muzeul Cheia – com. Măneciu; Muzeul Sării (Casa Cămărăşiei) – oraş Slănic;

- Muzeul Judeţean de artă – Ploieşti cu secţia: Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu”;

- Muzeul Municipal “B.P. Haşdeu” – Câmpina;

- 2 muzee săteşti: Muzeul Istorico-etnografic – com. Cornu, Muzeul sătesc – com. Sângeru;

• 12 cinematografe;

• 142.925 abonamente la radio şi 167.186 la televiziune.

5.5.4. Dotări sportive

56

Din datele primite de la “Direcţia pentru tineret şi sport a judeţului Prahova” situaţia dotărilor sportive se prezintă astfel:

- 4 săli de sport independente în localităţile: Ploieşti, oraşele Sinaia, Breaza, Azuga;

- 2 săli polivalente în oraşele Plopeni şi Buşteni;

- 20 săli de sport în unităţi de învăţământ (mun. Ploieşti, oraşele Câmpina, Plopeni, Băicoi);

- 1 patinoar în mun. Ploieşti;

- 3 bazine înot acoperite în Câmpina, Sinaia, Ploieşti;

- 5 complexe sportive situate în mun. Ploieşti şi oraşul Plopeni;

- 26 stadioane în unităţile administrativ teritoriale: mun. Ploieşti, Câmpina, oraşele Mizil, Vălenii de Munte, Măneciu, Urlaţi, Azuga, Breaza, Slănic, Băicoi, Buşteni, Sinaia, Boldeşti-Scăieni, comunele Floreşti, Filipeştii de Pădure, Brazi, Valea Călugărească;

- 57 terenuri de fotbal în comune;

- dotări pentru sporturi de iarnă în oraşele Sinaia, Buşteni, Azuga (vezi cap. 4.6. – Turismul).

La sfârşitul anului 2002 în judeţul Prahova erau: 93 secţii afiliate, 6.900 sportivi legitimaţi, 5 – 600 sportivi clasificaţi, 65 sportivi în loturi naţionale, 210 antrenori calificaţi, 141 instructori sportivi şi 402 arbitri.

Dotările sportive sunt relativ bine reprezentate în teritoriul judeţului, cu excepţia zonelor de E şi S, în care sunt necesare deplasări lungi pentru participarea la activităţi sportive.

5.5.5. Dotări financiar bancare

Se constată că sectorul unităţilor bancare şi financiare a cunoscut o dezvoltare deosebită supă 1990. Băncile existente şi-au menţinut şi întărit rolul şi poziţia au apărut bănci particulare şi societăţi de asigure cu capital privat. Astfel în mun. Ploieşti sectorul bancar este cel mai dezvoltat – 17 bănci. În celelalte municipii şi oraşe există un număr de 16 sucursale şi agenţii bancare.

Principalele unităţi de profil au următoarea răspândire în judeţ:

• Bănci:

- Banca Naţională – Sucursala Prahova – mun. Ploieşti

- Banca Comercială Română – Sucursala Prahova – Agenţia Tache Ionescu – mun. Ploieşti; agenţii în mun. Câmpina, oraşele Băicoi, Sinaia, Breaza, Slănic, Vălenii de Munte şi Mizil;

- Banca Română pentru Dezvoltare, Groupe Societe Generale S.A. – Sucursala Prahova – mun. Ploieşti, agenţie mun. Câmpina, oraşul Buşteni;

- Raiffeisen Bank – sucursala Prahova – mun. Ploieşti, agenţie în oraşele Buşteni, Vălenii de Munte, Mizil;

- Banca Comerială “Ion Ţiriac” – sucursala Ploieşti, Agenţia “Metro” Ploieşti;

- Finansbank – sucursala Prahova;

- BANC POST – Sucursala Prahova – mun. Ploieşti, sucursala în mun. Câmpina, Sinaia, oraşele Plopeni, Vălenii de Munte;

- Banca Transilvania – Sucursala Prahova, Agenţia PIB;

57

- Banca de Credit şi Dezvoltare ROMEXTERRA – Sucursala Prahova;

- Eurom Bank – sucursala Prahova – mun. Ploieşti;

- ING. BANK – sucursala Prahova, mun. Ploieşti;

- ABN AMRO BANK – sucursala Ploieşti;

- CITIBANK – Sucursala Ploieşti;

- Demirbank – sucursala Ploieşti;

- Banca Comercială Carpatica – sucursala Ploieşti;

- Casa de Economii şi Consemnaţiuni – sucursala Prahova, 8 agenţii – mun. Ploieşti, agenţii în celelalte localităţi urbane şi în comunele Pucheni, Floreşti;

• Trezoreria jud. Prahova – mun. Ploieşti;

• Trezoreria mun. Ploieşti şi trezorerii în toate localităţile urbane şi în comunele Floreşti, Pucheni.

5.5.6. Dotări juridice

Instituţiile juridice sunt prezente în oraşe după cum urmează:

- tribunal în mun. Ploieşti;

- judecătorii în munnicipiul Ploieşti, Câmpina şi oraşele Vălenii de Munte şi Mizil.

58

6. ECHIPAREA TEHNICĂ A TERITORIULUI

6.1. CĂI DE COMUNICAŢIE

Căile de comunicaţie care fac obiectul PATJ-ului Prahova au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă un loc important, fiind compusă din:

− reţeaua de căi rutiere ; − reţeaua de căi feroviare.

Datele necesare analizei situaţiei existente, pe tipuri de căi de comunicaţie s-au obţinut din evidenţele statistice, HGR 43/1998, HGR 540/2000, Planul de Dezvoltare regionala – Regiunea Sud-Muntenia (Anexa A) şi de la Consiliul Judeţean Prahova – Direcţia Generală de Patrimoniu Judeţean.

Conform Legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională, judeţul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, regiune care beneficiază de o deschidere internă şi internaţională datorită unor căi de comunicaţie bine dezvoltate. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat Regiunea de Sud şi care facilitează accesul din şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional sunt:

- E 81 Bucureşti-Piteşti-Cluj Napoca- Satu Mare-Frontiera Halmeu – coridor IV paneuropean (parţial)

- E 60 Frontiera Borş-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Ploieşti-Bucureşti-Slobozia- Constanţa – coridor IV paneuropean (parţial)

- E 85 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Buzău-Bacău-Roman-Suceava-Frontiera Siret – coridor IX paneuropean (parţial)

- E 70 Frontieră Giurgiu-Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timişoara-Frontiera Moraviţa – coridor IV paneuropean (parţial)

- E 574 Craiova-Piteşti-Braşov-Bacău

Regiunea de Sud ocupă locul doi pe ţară în ceea ce priveşte lungimea drumurile şi a căilor ferate. Astfel reţeaua de drumuri publice are o lungime de 11818 km, cu o densitate de 34,3 km/ 100 km2, fiind cu puţin peste densitatea pe ţară (32,9 km/ 100 km2), deţinând primul loc pe ţară, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţionale –2502 km şi locul trei în ceea ce priveşte drumurile locale –9316 km. Reţeaua de căi ferate are o lungime de 1699 km, cu o densitate de 49,3 km/ 1000 km2, fiind peste densitatea pe ţară (46,2 km/1000 km2), deţinând locul doi pe ţară, în ceea ce priveşte lungimea liniilor electrificate –621 km.

6.1.1. Reţeaua de căi rutiere

Din analiza echipării tehnice a judeţului Prahova cu drumuri publice – Drumuri naţionale, Drumuri judeţene şi Drumuri comunale - au rezultat următoarele:

Reţeaua de drumuri∗ cuprinde: • 6 trasee de drumuri naţionale, din care:

∗ Sursa datelor HGR 540/2000, HGR 43/1998 şi Direcţia Generală de Patrimoniu Judeţean-Prahova

59

- 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri naţionale principale;

• 73 trasee de drumuri judeţene; • 206 trasee de drumuri comunale.

Lungimea drumurilor publice din judeţul Prahova este de 2197,923 km, reprezentând 2,8 % din totalul drumurilor publice din România care este de 78600,966 km. Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova este de 46,6 km/100 km2, situând judeţul pe locul doi din ţară, densitatea fiind peste media pe ţară care este de 32,9 km/100 km2 şi peste densitatea pe Regiunea Sud (34,3 km/ 100 km2).

Din total lungime drumuri publice, situaţia se prezintă astfel:

- 294,106 km (13,4%) sunt drumuri naţionale;

- 1160,895 km (52,8%) sunt drumuri judeţene;

- 742,922 km (33,8%) sunt drumuri comunale.

Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate pe toţi cei 294,106 km. Aceste drumuri se situează în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică considerată ca fiind bună.

Drumurile judeţene sunt modernizate într-un procent de 16,44%, pe 190,802 km, cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 746,394 km (64,29%) şi nemodernizate pe 223,699 km (19,27%). Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare.

Drumurile comunale sunt modernizate într-un procent de 4,48 %, pe 33,273 km, cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 117,775 km (15,85%) şi nemodernizate pe 591,974 km (79,68%). Drumurile comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare.

Pe traseele drumurilor publice sunt sectoare afectate de fenomene ale naturii, cum sunt alunecările de teren şi inundaţiile. In Anexa 1 şi Anexa 2 sunt evidenţiate aceste sectoare.

Drumurile comunale de pământ îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare, cât şi accesul la drumurile naţionale şi judeţene.

În Anexa 3 se prezintă situaţia drumurilor comunale de pământ din judeţ .

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort optime.

Intre localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de transport rutier. Există legături rutiere funcţionale cu oraşele: Bucureşti, Braşov, Buzău, Târgovişte, Urziceni şi Slobozia. In 8 oraşe transportul se realizează cu autobuze, iar în municipiul Ploieşti cu autobuze, tramvaie şi troleibuze.

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele:

- legătura directă cu judeţe invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;

- legătura mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, cu centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

60

- accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E.

Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

6.1.2. Reţeaua de căi ferate

Reţeaua de căi ferate din judeţul Prahova reprezintă 4,29 % din total reţea de căi ferate pe ţară care este de 11015 km.

Echiparea cu căi ferate∗ a judeţului se prezintă astfel:

Judeţul Lungime CF (km) Electrificate Linie cu o

cale Linie cu două căi desfăşurată

Densitate (km/1000km2)

Prahova 472,341 472,341 215,019 257,322 84,38

Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 472,341 km în totalitate electrificată, 215,019 km (45,5 %) linie cu o cale şi 257,322 km (54,4 %) linie cu două căi.

Densitatea căilor ferate este de 84,38 km/1000km2, situând judeţul pe locul trei din ţară, fiind cu mult peste densitatea pe ţară care este de 46,2 km/1000km2 şi peste cea din Regiunea Sud ( 49,3 km/1000 km2).

În afară de aceste lungimi mai există şi 357,317 km de linii c.f. din staţii, din care 24,192 km sunt electrificaţi. Rezultă un total de 829,658 km constructivi de linie c.f. care cuprinde:

- lungime linie simplă 215,019 km - lungime linie dublă 257,322 km - lungime linii staţii 357,317 km - Lungimea de linie electrificată este de 472,341 km (448,149 km + 24,192 km) din

total

Teritoriul studiat este deservit, în prezent, de:

• magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor

- cale ferată dublă electrificată - sectorul Bucureşti –Predeal – Braşov

• magistrala 500: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava –Vicşani

- cale ferată dublă electrificată - sectorul Bucureşti – Ploieşti – Buzău

• linia 302: Ploieşti Vest – Tâgovişte

- cale ferată simplă neelectrificată - sectorul Ploieşti Vest – I. L. Caragiale

• linia 304: Ploieşti Sud – Măneciu

∗ Sursa Anuarul Statistic al României 2001

61

- cale ferată simplă neelectrificată

• linia 306: Buda – Slănic

- cale ferată simplă neelectrificată

• linia 701: Ploieşti Sud – Armăşeşti – Urziceni – Ţăndărei

- cale ferată dublă neelectrificată - sectorul Zănoaga – Drăgăneşti-Prahova

- cale ferată simplă neelectrificată - sectorul Dâmbu – Zănoaga; sectorul Drăgăneşti-Prahova – Ciorani.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Prahova este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Pe reţeaua de cale ferată există sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile, precum şi erodări şi tasări ale terasamentelor c.f. Sectoarele traseelor căilor ferate afectate de aceste fenomene sunt evidenţiate în Anexa 2.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite.

Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr foarte mic.

Multe localităţi sunt accesibile şi datorită reţelei feroviare ramificate de pe teritoriul întregului judeţ.

6.1.3. Transportul combinat

România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). La Ploieşti funcţionează un terminal de transport combinat de mărfuri. Acest terminal se află printre cele 11 terminale principale de transport combinat din ţara noastră.

6.1.4. Reţeaua de căi aeriene

Pe teritoriul judeţului Prahova, nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transportul aerian de călători şi marfă, dar se beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din ţară - Aeroportul Internaţional Bucureşti – Otopeni - amplasat la mai puţin de 60 km faţă de municipiul Ploieşti.

6.2. GOSPODĂRIREA APELOR

Judeţul Prahova este situat în bazinul hidrografic Ialomiţa – Buzău. Situaţia actuală a gospodăririi apelor de pe teritoriul judeţului este următoarea, conform documentaţiei transmisă de Direcţia Apelor Ialomiţa – Buzău – Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova.

6.2.1. Resursele de apă

Ape de suprafaţă

Principalul curs de apă al reţelei hidrografice este râul Prahova, care trece prin partea de vest a judeţului. Aceasta este emisarul tuturor deversărilor de ape uzate (menajere şi industriale) fapt care a dus la degradarea lui pe tot parcursul aferent judeţului. Lungimea lui este de aproximativ 171 km, are un debit mediu multianual de cca. 27 m3/s.

62

Râul Doftana este afluent al Prahovei, pe partea stângă. Are o lungime de 51 km şi un debit multianual de 5,7 m3/s.

Râul Teleajen este un important afluent al Prahovei. Acesta adună apele din partea centrală a judeţului. Are o lungime de 122 km şi un debit multianual de 10,4 m3/s.

Râul Cricovul Sărat este afluent al Prahovei şi adună apele din partea de est a judeţului Are o lungime de 89 km şi un debit multianual de 2,2 m3/s.

Râul Cricovul Dulce care trece prin partea de sud-vest a judeţului are o lungime de 30 km şi un debit multianual de 2,5 m3/s.

Râul Proviţa este afluent al râului Cricovul Dulce. Are lungimea de 49 km şi 1,10 m3/s debit mediu multianual.

Râul Ghigiu trece prin partea de sud-est a judeţului. Are o lungime de 48 km şi un debit mediu multianual de 0,89 m3/s.

Principalele captări de suprafaţă care se află în vecinătatea viitorului traseu al autostrăzii, au ca scop principal alimentarea cu apă industrială şi sunt:

Nr. crt.

Denumire beneficiar Curs de apă Qmax. autorizat (l/s)

Q prelevat (l/s)

1 STIAZ Azuga Prahova 0,6 - 2 ADPP Comarnic (pentru populaţie) Prahova 9,1 9,0 3 PRESCOM Comarnic Prahova 20,0 16,6 4 CIVITAS Breaza (pentru populaţie) Prahova 37,25 24,8 5 MATEI – staţia betoane Buşteni Prahova 1,52 1,50 6 MATEI – staţia sortare-spălare Câmpina Prahova 6,15 2,6 7 EDILCONSTRUCT – staţia sortare Podul

Vadului Prahova 5,45 1,8

8 S.C. CAST – staţia sortare-spălare Băneşti Prahova 6,94 6,5 9 S.C. PETROUTILAJ S.A. Prahova 20,73 20,7 10 CIREX S.R.L. – staţia de sortare-spălare

Câmpina Prahova 8,89 4,35

11 OMNIMPEX – HÂRTIA Buşteni Prahova 20,0 20,0

Apa subterană

Din punct de vedere hidrogeologic pe teritoriul judeţului există: - Zona conului de dejecţie a râului Prahova bogată în surse de apă, din care se

alimentează cu apă potabilă şi industrială municipiul Ploieşti şi localităţile din aria sa de influenţă: Bărcăneşti, Berceni, Brazi şi Bucov. Suprafaţa conului de dejecţie este de 650 km2;

- Zona de sud est a judeţului, caracterizată printr-o structură geologică ce nu permite acumularea de apă în stratele freatice, iar stratele de adâncime se află la circa 250 m adâncime şi au grad mare de mineralizare. Este o zonă deficitară atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ;

- Zona de dealuri şi de munte caracterizată printr-o structură geologică care nu permite acumularea de apă în strate. Din această cauză zona Văii Prahovei şi a Platoului Bucegi sunt deficitare, ceea ce duce la rezolvarea alimentării cu apă a

63

localităţilor din zonă din sursă de suprafaţă, izvoarele exploatate în prezent neputând asigura necesarul.

Principalele foraje prin care se asigură sursa de apă pentru nevoile populaţiei şi în principal, agriculturii şi industriei sunt:

Nr. crt.

Captarea Q captat (l/s) Observaţii

0 1 2 3 1. Agrindcom Strejnic 0,17 În zona viitoarei

autostrăzi 2. Agrozootehnica Drăgăneşti, f. Cornu de Jos 0 În zona viitoarei

autostrăzi 3. Agrozootehnica Drăgăneşti, f. Zănoaga 0,1 În zona viitoarei

autostrăzi 4. C.L. Berceni - Corlăteşti 3,48 În zona viitoarei

autostrăzi 5. C.L. Poiana Câmpina – Moara de banita 0,38 În zona viitoarei

autostrăzi 6. C.L. Poiana Câmpina – Bobolia 0,38 În zona viitoarei

autostrăzi 7. Comcip Gherghiţa - În zona viitoarei

autostrăzi 8. Coca Cola Ploieşti 8,1 În zona viitoarei

autostrăzi 9. Depou C.F.R. staţia Buda 0,57 În zona viitoarei

autostrăzi 10. Elefs Brewery Ploieşti 18,92 În zona viitoarei

autostrăzi 11. G.P.S. Băicoi Silişte 29,3 În zona viitoarei

autostrăzi 12. Hipodrom Ploieşti 0,13 În zona viitoarei

autostrăzi 13. Petrobrazi front Tătărani 79,6 În zona viitoarei

autostrăzi 14. S.C. Apa Nova S.R.L. Ploieşti – Crângul lui Bot 256,9 În zona viitoarei

autostrăzi 15. S.C. Apa Nova S.R.L. Ploieşti – Nord 540,5 În zona viitoarei

autostrăzi 16. S.C. Apa Nova S.R.L. Ploieşti – Vest 97,2 În zona viitoarei

autostrăzi 17. S.C. Histria Buşteni – alim. cu apă Buda 0,38 În zona viitoarei

autostrăzi 18. Rafinăria Astra Română Ploieşti 3,54 În zona viitoarei

autostrăzi 19. Renel Floreşti – în conservare 0 În zona viitoarei

autostrăzi 20. S.C. Staţii spălare vagoane, cisterna Ghighiu 1,86 În zona viitoarei

autostrăzi 21. Serplo – Ploieşti 0 În zona viitoarei

autostrăzi

64

0 1 2 3 22. U.M. 02241 Buda 0,38 În zona viitoarei

autostrăzi 23. Victoria Floreşti Silişte 64,24 În zona viitoarei

autostrăzi 24. Romfosfochim Goga – neechipate 0 În zona viitoarei

autostrăzi 25. Valea Călugărească: - I.C.V.V.

- S.C. Romfosfochim S.A. 23,0

26. Mizil: - S.C. CONETACS S.A. - S.C. TOHANI S.A. - S.C. ELVILA S.A.

54,9

27. Ciorani: S.A. Înfrăţirea S.C. PARTIMEC S.A.

1,0

28. AN APELE ROMÂNE SGA Prahova – Tinosu 20,2 29. Puchenii Mari: - Agrozootehnica

- C.L. Pucheni 7,0

30. Târgşoru Nou: - UM 01991 - Penitenciar

1,5

31. Albeşti Paleologu . Primăria 1,2 32. RAGCL – Valea Călugărească 9,0 33. Berceni – Primăria 0,4 34. U.M. Plopeni 33,0 35. PETROSERV – Boldeşti 39,4 36. Scăieni: - S.C. GES S.A.

- S.C. CAHIRO S.A. 17,0

37. S.C. SOCERAM S.A. – Bucov 11,0 38. Pleaşa: - S.C. REAL S.A.

- S.C. CHIMFOREX S.A. - EXTRAPAN

20,1

39. GOSCOM – Slănic 13,0 40. Primăria Teişani 1,0 41. Cheia: - UM 01035

- S.C. NERGA S.A. 1,1

42. Primăria Valea Doftanei 5,7 43. Primăria Talea 1,6 44. S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. Buşteni 42,6 45. A.D.P.P. Sinaia 63,2 46. S.C. MEFIN S.A. Sinaia 26,3 47. A.D.P.P. Azuga 41,3 48. S.G.C.L. Boldeşti Scăieni 36,3 49. Comarnic - A.D.P.P.

- S.C. PRESCOM S.A. 15,2

50. Breaza - S.C. CIVITAS S.A. - U.M. 02525

39,1

51. S.C.C.P.G.C. Câmpina 233,0 52. C.L. Podenii Noi 2,0 53. Primăria Cocorăştii Mislii 2,0 TOTAL 1.788,63

65

6.2.2. Amenajarea bazinului hidrografic

Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa (sau realizarea) unor lucrări hidrotehnice care au următoarele destinaţii:

- acumulări pe râuri din care este asigurat necesarul de apă pentru diverse funcţiuni: alimentarea cu apă a populaţiei, a industriei, irigaţii, producerea de energie electrică, agrement;

- derivaţii şi aducţiuni prin care sunt tranzitate cantităţi de apă din zonele cu excedent în cele deficitare;

- regularizări, îndiguiri, apărări de maluri sunt lucrări hidrotehnice necesare combaterii inundaţiilor.

Pe teritoriul judeţului există următoarele lucrări hidrotehnice (sursă de documentare fiind Documentaţia transmisă de Direcţia Apelor Ialomiţa – Buzău – S.G.A. Prahova şi Cadastru Apele – 1992).

Acumulări

Acumularea Paltinu amplasată pe râul Doftana. Volumul la NNR este de 60,64 mil. m3. Aceasta asigură regularizarea debitelor râului Doftana şi folosirea lor pentru alimentarea cu apă a centrelor populate, a zonelor industriale, atenuarea undelor de viitură şi producerea energiei electrice.

Acumularea Măneciu amplasată pe râul Teleajen. Volumul la NNR este de 60,0 mil. m3. Această lucrare asigură regularizarea debitelor pe râul Teleajen şi folosirea lor pentru alimentarea cu apă a centrelor populate şi a zonelor industriale, atenuarea undelor de viitură şi producerea energiei electrice.

Acumulările Boldeşti – Grădiştea I şi Boldeşti – Grădiştea II sunt amplasate pe râul Ghighiu. Au volumul total de 1,6 mil. m3, respectiv 2,7 mil. m3 şi sunt folosite ca amenajări piscicole.

Acumulările Fulga, Valea Războiului, Bălana, Parepa sunt amplasate pe râul Valea Războiului. Este o salbă de lacuri cu un volum total de aproximativ 6,0 mil. m3. Aceste lacuri sunt folosite ca amenajări piscicole.

În avalul principalelor amenajări (Măneciu şi Paltinu) au fost realizate acumulări cu rol de captare a apei pentru diverse folosinţe după cum urmează:

- pe râul Doftana, captarea Voila, cu baraj mobil (Qi = 3 m3/s), cuplată cu staţia de tratare Câmpina (Qi = 3 m3/s) pentru apă potabilă distribuită zonelor urbane şi marilor platforme industriale:

- pe râul Teleajen, captarea Vălenii de Munte, cu barajul mobil (Qi = 3 m3/s) cuplată cu staţia de tratare (Qi = 1,2 m3/s);

- pe râul Prahova, captarea Nedelea, cu baraj mobil. Aceasta asigură debitul de tranzit, Qi = 10,6 m3/s, pe canalul magistral Nedelea folosit la alimentare cu apă şi irigaţii.

Derivaţii şi aducţiuni

Derivaţia Iazul Morilor – Prahova are ca loc de priză râul Prahova, în com. Floreşti amonte de podul Călineşti. Locul de debuşare este în râul Cricovu Dulce, în com. Măneşti (km

66

630). Lungimea derivaţiei este de 28,0 km, debitul tranzitat este de 2,5 m3/s. Destinaţia apei tranzitate sunt irigaţiile.

Derivaţia Nedelea – Dâmbu are ca loc de priză canalul magistral Nedelea – Brazi, în zona localităţii Buda. Locul de debuşare este pârâul Dâmbu, în com. Păuleşti. Lungimea este de 7,7 m3/s, debitul tranzitat este 1,0 m3/s, având ca destinaţie suplimentarea debitului pârâului Dâmbu şi irigaţii.

Aducţiunea baraj Voila – staţie de tratare Voila are o lungime de 1,5 km şi Dn = 800 mm.

Aducţiunea staţia de tratare Voila – Nod Hidrotehnic Movila Vulpii 2 fire cu lungimi de 27,5 km şi Dn = 800 mm şi 1.000 mm.

Aducţiunea staţiei de tratare Vălenii de Munte – Nod Hidrotehnic Movila Vulpii are o lungime de 30,0 km şi Dn = 800 mm.

Canalul Nedelea – Buda 2 fire cu lungime de 8,55 km. Secţiunile sunt canal deschis trapezoidal şi conductă îngropată Dn = 1.400 mm.

Canal Buda – Brazi are o lungime de 11,25 km şi o secţiune închisă dreptunghiulară 1,0 x 1,5 m.

Regularizări şi îndiguiri

Râul Prahova este regularizat pe sectoarele: - Azuga, L = 1 km - Sinaia, L = 4 km - Comarnic, Vâlceaua Şcolii, L = 0,3 km - Comarnic, Vâlceaua, L = 0,5 km - Poiana Câmpina, L = 0,42 km - Măgureni (recalibrare), L = 1,2 km - Floreşti – Novăceşti, L = 1,3 km - Ariceştii Rahtivani, L = 4,4 km - Măneşti – Piatra, L = 1,8 km - Brazi – Stejaru, L = 0,8 km - Brazi – Pucheni, pr. Viişoara, L = 18,8 km - Puchenii Mari, L = 0,55 km - Gherghiţa, L = 4 km - Drăgăneşti – Tufani, L = 1,7 km

În total lucrările însumează 40,77 km.

Râul Doftana este regularizat e sectoarele: - Valea Doftanei, L = 2,36 km - r. Valea Florei, L = 1,8 km - Secăria, L = 10,0 km - Câmpina, L = 3,7 km - Şotrile, L = 1,2 km - Brebu, L = 0,3 km

În total există lucrări de amenajare a cursului de apă pe o lungime de 19,36 km.

Pe râul Teleajen sunt regularizare următoarele tronsoane: - Fringhieşti, L = 0,56 km - Gura Vitioarei, L = 1,0 km - Fundeni, L = 0,2 km - Măgurele, L = 0,7 km - Plopeni, L = 1,5 km - Ploieşti – Blejoi, L = 7,6 km

67

- Moara Domnească, L = 1,15 km - Zănoaga – Dumbrava, L = 2,9 km - Sicriţa – Râfov, L = 0,7 km

În total există lucrări de amenajare a cursului de apă pe o lungime de 16,31 km.

Pe râul Cricovu Sărat sunt lucrări de amenajare a cursului de apă pe sectoarele: - Chiojdeanca, pr. Chiojdeanca şi Valea Nucet, L = 0,6 km - Cioranii de Sus, L = 1,3 km - Drăgăneşti – Bărăitaru, L = 0,50 km - Cioceni – Albeşti, L = 0,6 km - Albeşti, L = 4,5 km - Cioranii de Jos, L = 1,5 km

În total cursul de apă este amenajat pe o lungime de 9,0 km.

Râul Vărbilău este amenajat pe sectoarele: - Cărpinoasa, af. Aluniş, L = 0,07 km - Aluniş, L = 3,8 km - Pr. Strâmba, L = 0,032 km - Pr. Slănic, L = 8,4 km


Râul Dâmbu este amenajat pe sectoarele: - Mislea – Telega, L = 0,75 km - Pr. Mislea – Scorţeni, L = 0,6 km - Păuleşti – Băicoi, L = 2,4 km - M. Ploieşti, L = 8,2 km - Râul Cosmina, Vulcăneşti, L = 1,5 km


Râul Stâmnic este amenajat pe sectoarele: - Starchiojd, L = 5,3 km - Pr. Zeletin, Poseşti – Nucşoara, L = 2,48 km - Pr. Zeletin şi Stupinceanca, Poseşti, L = 1,4 km

Acestea au în total 9,18 km.

Lucrări de amenajare a cursului de apă mai sunt pe râurile: Proviţa, L = 0,72 km, Cricovul Dulce, L = 14,3 km, Budureasa, L = 1,2 km, Văleanca şi Valea Stâlpului, L = 3,5 km.

6.2.3. Echiparea hidroedilitară a localităţilor

Alimentarea cu apă

Situaţia alimentării cu apă la nivelul judeţului este prezentată în baza datelor publicate în documentaţia “Activităţi privind utilitatea publică de interes local în anul 1999” elaborată de Comisia Naţională de Statistică şi este următoarea:

Apa potabilă distribuită Lungimea

străzilor cu reţea de apă

(km)

Capacitatea instalaţiilor de

producere a apei (mc/zi)

Apa potabilă introdusă în

reţea (mii mc/an)

Total

(mii mc/an)

Uz casnic

(mii mc/an) Total judeţ 1.662,8 241.056 91.488 62.121 44.981 Total urban 808,6 213.193 83.271 54.780 38.379 Total rural 854,2 27.863 8.217 7.341 6.602

68

Pe localităţi situaţia alimentării cu apă este următoarea (conform datelor transmise de Direcţia generală de lucrări şi servicii publice):

Municipiul Ploieşti

Sursele de apă ale municipiului sunt de suprafaţă, ac. Paltinu şi ac. Măneciu, care sunt şi cele mai importante, precum şi sursele subterane.

Apa din acumulări este tratată la staţiile Voila (Qi = 3 m3/s) şi Vălenii de Munte (Qi = 1,2 m3/s). De aici prin intermediul aducţiunilor este transportată către municipiu.

Apa introdusă “la nivelul anului 1999, este estimată la 52.580 mii mc/an. Către consumatori sunt distribuiţi 32.860 mii mc/an, din care pentru uz casnic sunt consumaţi 26.712 mii mc/an.

Lungimea străzilor echipate cu reţele de apă este de 284,9 km. Gradul de echipare cu reţele de apă este 0,88.

Perioadele de apă în reţeaua de distribuţie sunt apreciate la circa 37 %.

Municipiul Câmpina

Sursa de apă a localităţii este ac. Paltinu. Aducţiunea de apă are o lungime totală, de la baraj până la rezervoarele de înmagazinare a apei de cca. 17,0 km. Presiunea apei în reţea este asigurată prin 12 staţii de hidrofor.

Lungimea reţelei este de 80 km. Gradul de echipare este de 77 %.

Oraşul Azuga Sursa de apă a oraşului este pârâul Azuga. Staţia de tratare a apei Azuga are un debit instalat de 250 dm3/s. Înmagazinarea apei tratate se face în două rezervoare cu volumele de 750 mc şi 550 mc. Reţeaua de distribuţie a apei are o lungime totală de 14,7 km. Gradul de echipare este 59 %.

Oraşul Băicoi

Sursa de apă ac. Paltinu şi captările subterane PETROSERV.

Înmagazinarea apei tratate se face în rezervoarele a căror capacitate la nivelul întregii localităţi este de 2.140 mc.

Reţeaua de distribuţie a apei are o lungime de 71,14 km. Gradul de echipare cu reţele de apă este de circa 82 %.

Oraşul Boldeşti – Scăieni Sursa de apă este subterană, captarea Recea – Lipăneşti şi are 4 puţuri forate. Volumul total de înmagazinare a apei este de 2.300 mc. (1 x 300, 1 x 1.000 pentru

Boldeşti, 1 x 1.000 pentru Scăieni) Reţeaua de distribuţie are lungimea de 52,0 km. Gradul de echipare cu reţele de apă

fiind de 98 %.

Oraşul Breaza

Sursele de apă ale oraşului sunt: - sursa Paltinu prin staţia Voila - sursa subterană Sunătoarea, Q = 10 l/s - sursa Nistoreşti, apă din drenurile r. Prahova are Q = 25 l/s, apa este clorinată.

Înmagazinarea apei se face în rezervoare care au un volum total de 4.700 mc. (1 x 2.500, 1 x 200, 2 x 1.000)

Reţeaua de distribuţie are o lungime de 41,5 km.

69

Gradul de echipare cu reţele de apă este 35 %.

Oraşul Buşteni Sursa de apă este sistemul zonal Azuga – Sinaia. Din rezervoarele localităţii Azuga sunt alimentate localităţile Buşteni, Poiana Ţapului,

Piatra Arsă, Zamora. Lungimea reţelei de distribuţie este de 30,3 km. Gradul de echipare este de 55 %.

Oraşul Comarnic Sursa de apă este subterană şi se asigură prin captările: Mierlei – Florei, Coşove–

Pierică, Valea lui Conci, Runcu – Galopeni – Bolovani. Înmagazinarea acestei ape se face în rezervoare cu capacitatea totală de 2.505 mc. Reţeaua de distribuţie a apei este de 75 km. Gradul de echipare cu reţele de apă este 65 %.

Oraşul Mizil Sursa de apă a oraşului este sistemul zonal Bălteşti, frontul de captare Goga – Râfov. Apa este înmagazinată în rezervoare 2 x 1.000 m3. Reţeaua de distribuţie are o lungime de 31,7 km. Gradul de echipare este de 90 %.

Oraşul Plopeni Sursa de apă este sistemul hidrotehnic Măneciu – Vălenii de Munte Reţeaua de distribuţie are o lungime de 16 km. Gradul de echipare de 94 %.

Oraşul Sinaia Se alimentează cu apă din:

- sistemul zonal Azuga – Sinaia - captarea Vânturiş - captarea Pescaria şi Valea Babei - captarea Valea Rea

Înmagazinarea apei captate se face în rezervoare, care au capacitatea totală de 5.550 mc. Staţia de tratare a apei Oppler are o capacitate de 125 l/s. Lungimea reţelei de apă de 61,5 km. Gradul de echipare cu reţele de apă este 77 %.

Oraşul Slănic Sursa de apă a oraşului este de suprafaţă, captarea realizându-se la Ştefeşti – Captarea

Vulpea şi la Schiuleşti – Captarea Crasna. Staţia de tratare a apei de la Schiuleşti are debitul de 45 l/s. Staţia de tratare a apei de la Ştefeşti are debitul de 30 l/s. Înmagazinarea apei se face în rezervoare a căror capacitate totală este de 1.800 m3. Reţeaua de distribuţie are o lungime de 49,3 km. Gradul de echipare este de 91 %.

Oraşul Urlaţi Se alimentează din sistemul zonal Bălţeşti şi din sursa de apă subterană prin captarea

PETROSERV. Apa este înmagazinată în 2 rezervoare de 1.000 m3. Reţeaua de distribuţie este de 29,3 km. Gradul de echipare cu reţele este de 31 %.

Oraşul Vălenii de Munte

70

Se alimentează din ac. Vălenii de Munte şi ac. Măneciu. Apa este înmagazinată în 2 rezervoare de 2.500 m3. Reţeaua de distribuţie a apei este de 45 km. Gradul de echipare cu reţele este de 69 %. Alimentarea cu apă a localităţilor rurale se face prin serviciul public al consiliilor locale,

prin agenţi economici.

Numărul localităţilor rurale care beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă este de 57.

Prin serviciul public îşi asigură alimentarea cu apă comunele: Albeşti-Paleologu, Băneşti, Berceni, Brebu, Cornu, Drăgăneşti, Dumbrava, Gura Vitioarei, Floreşti, Fulga, Măgurele, Puchenii Mari, Scorţeni, Surani, Teişani, Telega, Târgşoru Vechi, Baba Ana, Ceraşu, Cocorăştii Mislii, Sălciile.

Prin intermediul agenţilor economici, care au concesionat acest serviciu, au sistem de apă comunele: Ariceştii Rahtivani, Bălteşti, Bărcăneşti, Blejoi, Ceptura, Dumbrăveşti, Filipeştii de Pădure, Filipeştii de Târg, Gornet, Izvoarele, Lipăneşti, Măgureni, Măneciu, Păcureţi, Păuleşti, Poiana Câmpina, Secăria, Ştefeşti, Valea Doftanei, Apostolache, Aluniş, Brazi, Bucov, Gura Vadului, Iordăcheanu, Podenii Noi, Valea Călugărească.

Prin intermediul instalaţiilor proprii de alimentare cu apă sunt comunele: Adunaţi, Apostolache, Bertea, Boldeşti-Grădiştea, Cărbuneşti, Chiojdeanca, Ciorani, Gorgota, Poenarii Burchii, Şirna, Talea.

Alimentarea cu apă din freatic prin intermediul fântânilor sunt comunele: Ariceştii Zeletini, Balta Doamnei, Călugăreni, Colceag, Cosminele, Fântânele, Gherghiţa, Gornet Cricov, Jugureni, Lapoş, Măneşti, Plopu, Poseşti, Predeal Sărari, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Râfov, Salcia, Starchiojd, Sângeru, Şoimari, Şotrile, Tătaru, Tinosu, Tomşani, Vărbilău.

Sursele de alimentare cu apă a comunelor cu sistem centralizat sunt puţuri forate proprii, drenuri, ac. Paltinu şi Măneciu, sistemul zonal Bălteşti.

Capacitatea de înmagazinare a apei potabile la nivelul localităţilor rurale se apreciază la 21.600 mc.

Lungimea reţelei de apă la nivelul localităţilor rurale din judeţ se apreciază la 922,6 km în “Situaţia serviciilor publice din judeţului Prahova” transmisă de Direcţia generală lucrări şi servicii publice.

Canalizarea apelor uzate

În documentaţia elaborată de Comisia Naţională de Statistică în anul 1999 situaţia canalizării apelor uzate se prezintă astfel:

Lungimea străzilor cu

reţea de canalizare (km)

Debitul staţiilor de epurare în funcţiune

(mc/zi)

Apa reziduală epurată

(mii mc/an) Total judeţ 489,6 176.491 57.384 Total urban 445,4 170.576 55.946 Total rural 44,2 5.915 1.438

Din documentaţia amintită anterior şi din “Situaţia serviciilor din judeţul Prahova” transmisă de Direcţia generală lucrări şi servicii publice, situaţia sistemului de canalizare a apelor uzate, pe localităţi este următoarea:

Municipiul Ploieşti

71

Reţeaua de canalizare a oraşului are o lungime de 249,6 km. Canalizarea apelor uzate se face în sistem mixt. Sistemul unitar de canalizare acoperă cea mai mare parte a teritoriului oraşului. Apele uzate menajere, industriale şi cele meteorice sunt colectate prin două colectoare principale. Pe timp ploios pentru preluarea debitelor maxime s-a prevăzut posibilitatea deversării surplusului de apă în pr. Dâmbu.

Sistemul divizor de canalizare s-a aplicat în cartierele Ploieşti Nord şi Bereasca. Apele uzate menajere şi industriale sunt colectate şi dirijate la staţia de epurare. Apele meteorice sunt colectate şi evacuate în pr. Dâmbu.

Staţia de epurare este amplasată în partea de Sud-Est, pe malul drept al pr. Dâmbului.

Este dimensionată pentru un Qmax. = 1.200 l/s, cu o singură treaptă de epurare – mecanică.

Eficienţa procesului de epurare este:

- 30 % (redus) pentru reţinerea suspensiilor

- 10 – 20 % (redus) pentru îndepărtarea materialului organic.

Municipiul Câmpina

Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Lungimea reţelei este de 60,0 km.

Staţia de epurare are un debit de exploatare de 150 l/s şi are două trepte de epurare – mecanică şi biologică.

Oraşul Azuga Sistemul de canalizare al apei uzate este unitar. Lungimea reţelei de colectare este de 7,6 km. Localitatea nu are staţie de epurare.

Oraşul Băicoi Sistemul de canalizare este divizor. Lungimea reţelei este de 12,0 km. Staţia de epurare este proiectată la Q max. = 27 l/s cu două trepte de epurare – mecanică

şi biologică.

Oraşul Băldeşti – Scăieni Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Lungimea reţelei de canalizare este

de 10,5 km. Staţia de epurare are un debit de exploatare de 32 l/s şi două trepte de epurare –

mecanică şi biologică.

Oraşul Breaza Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Lungimea reţelei este de 6,0 km. Staţia de epurare funcţionează cu două trepte de epurare la un Q = 74 l/s.

Oraşul Buşteni Canalizarea apelor se face în sistem unitar printr-o reţea cu lungimea de 16,2 km. Nu are staţie de epurare.

Oraşul Comarnic Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Lungimea reţelei de canale este 0,2 km. Staţia de epurare este în execuţie.

Oraşul Mizil Canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar printr-o reţea cu lungimea de 13,2 km. Staţia de epurare funcţionează cu două trepte – mecanică şi biologică la un Q = 42 l/s.

Oraşul Plopeni

72

Canalizarea apelor se face în sistem unitar printr-o reţea cu lungimea de 17 km. Staţia de epurare are două trepte – mecanică şi biologică şi funcţionează la Q = 32 l/s.

Oraşul Sinaia

Canalizarea apelor se face în sistem unitar printr-o reţea cu lungimea de 60 km, staţia de epurare funcţionează cu două trepte – mecanică şi biologică la un debit de 109 l/s.

Oraşul Slănic Canalizarea apelor se face în sistem unitar printr-o reţea de canale cu lungimea de 4,0 km. Staţia de epurare funcţionează cu două trepte – mecanică şi biologică la Q = 15 l/s.

Oraşul Urlaţi Canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar printr-o reţea de canale cu lungimea de 6 km. Staţia de epurare are numai treapta de epurare mecanică şi funcţionează cu Q = 32 l/s.

Oraşul Vălenii de Munte Canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar printr-o reţea cu lungimea de 8,3 km. Staţia de epurare are două trepte – mecanică şi biologică şi funcţionează la Q = 106 l/s. În localităţile rurale situaţia canalizării apelor uzate se prezintă astfel: • reţele de canale pentru ape uzate există în comunele: Baba Ana, Albeşti Paleologu,

Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Ciorani, Ceptura, Cornu, Filipeştii de Pădure, Gorgota, Măneciu, Cheia, Poiana Câmpina, Puchenii Mari, Valea Doftanei, Brazi, Floreşti, Gura Vadului, Valea Călugărească;

• apele uzate colectate sunt preepurate sau epurate în comunele: - Albeşti – Paleologu există staţie de epurare proiectată cu treaptă mecanică şi

funcţionează la Q = 4,5 l/s; - Ariceştii Rahtivani există fose septice pentru apa uzată provenită de la zona de

blocuri (12 familii); - Bărcăneşti există o staţie de epurare cu treaptă mecanică; - Brazi există fose septice pentru zona de blocuri; - Ceptura există fosă septică; - Ciorani există fosă septică pentru zona de blocuri, descărcarea acesteia se face

în pr. Cricov; - Cornu există staţie de epurare cu două trepte – mecanică şi biologică

proiectată la Q = 4,5 l/s. Sunt racordate 670 persoane; - Filipeştii de Pădure există o staţie de epurare cu două trepte – mecanică şi

biologică şi un Q = 30 l/s. Sunt racordate 1.200 persoane şi 75 de agenţi economici;

- Floreşti există staţie de epurare cu două trepte – mecanică şi biologică şi are Q = 30 l/s. Sunt racordate 15.500 persoane şi 76 agenţi economici;

- Gorgota există staţie de epurare cu treaptă mecanică şi Q = 4,5 l/s. Sunt racordate 100 persoane;

- Gura Vadului există o staţie de epurare care prelucrează apa uzată de la S.C. TOHANI (blocuri) şi fosă septică pentru 1 bloc din satul Gura Vadului;

- Măneciu există staţie de epurare cu treaptă mecanică. Sunt racordate 1.149 persoane şi st. epurare Cheia – treaptă mecanică şi biologică 15 l/s;

- Poiana Câmpina există staţie de epurare cu treaptă mecanică, Q = 4,5 l/s; - Puchenii Mari există staţie de epurare cu treaptă mecanică, Q = 4,5 l/s; - Valea Doftanei există staţie de epurare cu treaptă mecanică, Q = 4,5 l/s. Sunt

73

racordate 500 de persoane.

6.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

6.3.1. Surse de producţie a energiei electrice

În judeţul Prahova principalele surse de producţie a energiei electrice sunt constituite din centrala electrică de termoficare Brazi, a cărei putere instalată este de 170 MW cu o producţie anuală de cca. 1.400.000 MWh şi CET PETROM PETROBRAZI cu o putere instalată de 52 MW şi cu o producţie anuală de circa 61.000 MWh.

Potenţialul hidroenergetic al râurilor din judeţ este valorificat printr-o serie de centrale hidroelectrice de medie şi mică putere (puteri între 200 şi 3.600 kw) şi microhidrocentrale (puteri mai mici de 200 kw).

Centrale hidrocentrale de medie putere sunt la Paltinu (2 x 5 MW, 14,7 GWh/an), Izvoarele (2 x 8 MW, 18 GWh/an) şi Măneciu (2 x 5 MW; 3,86 GWh). În tabelul 1 sunt prezentate centralele de mică putere şi minihidrocentralele din judeţ.

Tabelul 1 Centrale hidrocentrale de mică putere şi microhidrocentrale

Nr. crt. Denumire centrală Putere instalată

(MW) Producţie medie de energie (Gwh/an)

Nr. grup Tip turbină

0 1 2 3 4 1 Sinaia 0 1 2,8 4 FO 90/390 2 Sinaia 1 1 1,4 4 FO 90/390 3 Sinaia 2 1,2 1,28 4 FO 90/390 4 Sinaia 3 1,2 1,1 4 FO 90/390 5 Teşila 1 (Doftana) 1,485 2,56 2 FO 230/720 6 Teşila 2 (Doftana) 1,66 2,86 2 FO 230/720 7 Negraş 1 (pr. Negraş) 1,025 1,24 4 FO 90/390 8 Negraş 2 (pr. Negraş) 1,1 1,23 4 FO 90/390 9 Prislop (Prislop) 0,6 0,89 2 FO 90/390 10 Vălenii de Munte (Teleajen) 0,85 0,18 1 FOS 700 11 Trăisteni 1 2,85 2,32 12 Peleş (Peleş) 0,1 0,25 2 Pelton 13 Nedelea 0,72 0,605

6.3.2. Consumul de energie electrică

În judeţul Prahova, ca de altminteri în toată ţara, consumul de energie electrică a cunoscut o diminuare, în special datorită restrângerii unor activităţi industriale neprofitabile.

Consumul casnic, datorită eliminării oricăror restricţii, a cunoscut o uşoară creştere.

La nivelul anului 2002 vânzarea către consumatorii din judeţ a energiei electrice a avut următoarea structură:

a) Marii consumatori 964 GWh b) Micii consumatori 252 GWh

din care iluminatul public 21 GWh c) Casnici 271 GWh

TOTAL 1.487 GWh

74

6.3.3. Reţele de transport a energiei electrice

Teritoriul judeţului Prahova este străbătut de o serie de magistrale de înaltă tensiune de 400 kv (134 km), 220 kv (45 km).

• Liniile de transport de 400 kv: - Brazi Vest Dârste (Braşov) - Brazi Vest – Domneşti - Brazi Vest – Teleajen - Teleajen – Stâlpul (Buzău) (funcţionează la 220 kv)

• Liniile de transport de 220 kv: - Brazi Vest – Fundeni (D.C.) - Brazi Vest - Târgovişte (D.C.) - Brazi Vest – CET Brazi C1 - Brazi Vest – CET Brazi C2

6.3.4. Reţele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv)

Volumul de instalaţii pentru liniile electrice de distribuţie la 110 kv se ridică la 459,2 km. Dintre acestea:

- linii aeriene simplu circuit - 157 km - linii aeriene dublu circuit - 293,7 km - linii aeriene pe patru circuite - 5 km - linii subterane - 3,5 km

LEA 110 kv ce străbat judeţul sunt: CET Brazi – V. Călugărească – Urziceni – Ialomiţa CET Brazi – Fundeni – Tâncăbeşti – Bucureşti (D.C.) CET Brazi – Păstârnacu – Floreşti – Moreni Db (D.C.) CET Brazi – Columbia – Tătărani – Ploieşti Est – Berceni – Teleajen (D.C.) Brazi Vest – Ploieşti Nord (D.C.) Brazi Vest – Negoieşti- Ploieşti Sud – Teleajen (D.C.) Ploieşti Nord – Băicoi – Floreşti Floreşti – Doftana – Câmpina – Breaza – Comarnic – Valea Largă – Sinaia – Buşteni – Azuga – Predeal Bv (D.C.) Ploieşti Nord – Scăeni – Plopeni – Văleni (D.C.) Văleni – Olteni – Izvoarele – Măneciu – Pătârlagele Bz Ploieşti Nord – Vega – Pleasa – Teleajen (D.C.) Ploieşti Nord – V. Călugărească – Urlaţi – Mizil – Săhăteni Bz Teleajen – Petrochimie (D.C.) Teleajen –Rafinărie (D.C.) Valea Largă – Moroieni Db (D.C.)

6.3.5. Reţele de distribuţie publică de medie tensiune

Liniile de medie tensiune sunt preponderent aeriene în zona rurală a judeţului şi subterane în mediul urban.

75

Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, edilitari, social-culturali, inclusiv a unor consumatori industriali de puteri reduse.

Volumul de instalaţii, repartizat după tensiunea reţelei şi a tipului acestora este următorul:

Tensiunea

(kv) Lungimea reţelei aeriene

(km) Lungimea reţelei subterane

(km) 35 7 1,5 20 2.226 384,4 10 13,1 104,6 6 26,3 606,6

TOTAL 3.369,5 km

După cum se observă majoritatea liniilor de medie tensiune funcţionează la 20 kv, dar mai există şi unele linii, mai vechi, care încă nu au fost modernizate şi trecute la 20 kv.

Tensiunea de 35 kv este utilizată pentru rafinăria ASTRA. Tensiunea de 10 kv se utilizează în oraşul Câmpina şi parţial în zona Breaza, iar tensiunea de 6 kv este utilizată parţial în localităţile Ploieşti , Azuga, Buşteni, Sinaia, Floreşti, Plopeni, Boldeşti, Vălenii de Munte şi Slănic.

În ultimii ani volumul reţelelor de medie tensiune şi numărul posturilor de transformare au scăzut din cauza dezafectării reţelelor electrice aferente fostelor CAP.

6.3.6. Staţii de transformare

În judeţul Prahova sunt două staţii de sistem FIT / IT: - Staţia Brazi Vest 400 / 220 / 110 kv - Teleajen 220 / 110 kv

Aceste staţii alimentează reţeaua de distribuţie pe 110 kv.

Prin reţeaua de 110 kv sunt alimentate 32 staţii de transformare 110 kv/MT la care se racordează reţelele de medie tensiune.

În tabelul 2 este prezentată situaţia staţiilor de transformare. Tabelul 2

Nr. crt. Denumirea staţiei Raport de

transformare kv/kv Puterea MVA Observaţii

0 1 2 3 4 1. Azuga 110/6 16 + 10 2. Buşteni 110/20/6 2 x 16 În curs de

modernizare 3. Sinaia 110/6 2 x 16 4. Valea Largă 110/27,5 3 x 16 5. Comarnic 110/20 16 + 10 6. Breaza 110/10 2 x 10 7. Câmpina 110/20/6 2 x 25 + 1 x 16 8. Doftana 110/20/10/6 1 x 25 + 2 x 16 9. Floreşti 110/20 2 x 16 10. U.A.V. Floreşti 110/6 3 x 16

76

0 1 2 3 4 11. Băicoi 110/20 2 x 16 12. Ploieşti Nord 110/27,5/20/6 4 x 25 + 2 x 16 13. Columbia 110/20 2 x 25 14. GIP Brazi 110/6 2 x 40 În curs de

dezafectare 15. Tătărani 110/20 1 x 16 16. Postârnacu 110/20 1 x 16 + 1 x 10 17. Ploieşti Sud 110/20/6 3 x 25 18. Ploieşti Est 110/6 2 x 25 19. Berceni 110/6 2 x 16 20. Vega 110/20 2 x 25 21. Scăieni 110/20/6 4 x 16 22. Pleasa 110/20 1 x 25 + 1 x 16 23. Bălteşti 110/20 2 x 10 24. Văleni 110/20/6 2 x 25 + 1 x 10 25. Măneciu 110/20 2 x 10 26. Olteni 110/20 2 x 16 27. Urlaţi 110/20 2 x 16 28. Mizil 110/20 2 x 16 29. Valea Călugărească 110/20 2 x 10 30. SRA Valea Călugărească 110/6 2 x 25 31. IUM Filipeşti 110/6 2 x 16 32. Plopeni 110/6 2 x 25

6.3.7. Reţele de distribuţie de joasă tensiune

În mediul rural reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 3.707,7 km, iar în mediul urban, în zonele centrale, reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) şi au o lungime de 1.136,5 km.

Alimentarea reţelelor de joasă tensiune se face din reţelele de medie tensiune prin intermediul a 2.100 posturi de transformare (putere instalată 800 MVA).

6.3.8. Principalii indicatori energetici teritoriali ai judeţului Prahova

Judeţul Prahova se situează pe o poziţie fruntaşă faţă de celelalte judeţe în ceea ce priveşte indicatorii energetici.

I1 – LEA MT/s = 0,48 km/kmp (densitatea liniilor LEA MT)

I2 – LEA JT/s = 0,79 km/kmp (densitatea liniilor LEA JT)

I3 – LES + LEA MT/post = 1,64 km/post (reţeaua de medie tensiune aferentă unui post de transformare)

I4 – LES + LEA JT/post = 2,89 km/post (reţeaua de joasă tensiune aferentă unui post de transformare)

77

6.3.9. Electrificarea rurală

În judeţul Prahova mai sunt 20 localităţi rurale unde unele gospodării nu sunt racordate la reţele electrice comunale de joasă tensiune. Această stare de fapt se datorează în special extinderii intravilanului acestor localităţi, noile localităţi apărute urmând a fi electrificate conform soluţiilor stabilite.

În tabelul 3 sunt listate aceste localităţi indicându-se numărul de gospodării, puterea simultan absorbită, lungimea reţelei de joasă tensiune necesară pentru extindere, şi numărul de noi posturi de transformare necesar.

Satul Plai (comuna Drajna), cu un număr de 29 gospodării este complet neelectrificat.

Tabelul 3 Localităţi electrificate parţial

Nr. crt. Localitatea (aşezarea)

Comuna

Număr gospodării

neelectrificate

Puterea simultan absorbită

(kw)

Lungimea reţelei JT necesară

(km)

P.T.A. necesar

(buc/kvA)

1. Soreşti Izvoarele 8 3 0,095 - 2. Pietroşani Puchenii Mari 7 2,24 1,055 - 3. Bărcăneşti Bărcăneşti 12 7,2 0,602 - 4. Aleea Alunului Câmpina 1 0,32 0,082 - 5. Seci Brebu 2 0,8 0,785 - 6. Ciocrac Drajna 9 2,25 1,15 - 7. Nicoara Bucov 70 25,9 1,07 - 8. Cărămida Bucov 25 9,25 1,12 - 9. Zootehnie Măneciu 20 10 0,52 - 10. Seciu Boldeşti-Scăieni 3 0,9 0,28 - 11. Zona Bratatel Bertea 15 6,3 0,503 - 12. Str. Ştefan cel Mare Slănic 3 0,9 0,28 - 13. Ploieştiori Blejoi 28 8,96 0,295 1/100 14. Tânţăreni Blejoi 3 0,96 0,165 - 15. Găgeni Păuleşti 2 0,64 0,2 - 16. Intex Păuleşti 38 22,8 0,3 - 17. Macre Starchiojd 50 30 0,605 1/160 18. Popeşti Brazi 40 12,8 0,47 - 19. Băduleşti Poseşti 8 2,56 0,79 - 20. Zona Galmeia Boldeşti 6 1,92 0,6 1/100 TOTAL 350 149,7 10,967

6.4. TELECOMUNICAŢII

Populaţia judeţului Prahova de 829.224 locuitori (420.005 în mediul urban şi 409.219 în mediul rural) este concentrată în 2 municipii, 12 oraşe (38 localităţi componente) şi 86 comune (402 sate).

Pe întregul judeţ sunt 189.099 abonaţi la reţeaua telefonică fixă (22,8 la suta de locuitori).

78

În judeţul Prahova din totalul de 402 sate 15 nu sunt racordate la reţeaua telefonică fixă (tabel 1). Celelalte localităţi sunt deservite de o reţea telefonică aeriană.

Sectorul telecomunicaţiilor, parte importantă a infrastructurii naţionale s-a dezvoltat continuu în ultimii 12 ani, abordând în funcţie de necesităţi atât soluţii calitative cât şi cantitative.

Şi în România s-a trecut la o aliniere la noile tehnologii utilizate în ţările dezvoltate. Astfel în judeţul Prahova, ROMTELECOM a instalat în toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comună centrale telefonice digitale (nu mai există centrale telefonice manuale).

Reţelele locale şi interurbane sunt noi şi funcţionează la parametrii proiectaţi.

Direcţia de Telecomunicaţii Prahova s-a orientat pentru crearea de puternice centrale zonale care acoperă întreaga arie geografică a judeţului.

În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii de orice categorie să comunice cu orice direcţie naţională şi internaţională.

Judeţul este racordat prin magistrale de fibră optică la reţeaua interurbană şi internaţională.

În prezent mai sunt 11.200 de cereri de instalare de noi posturi telefonice fixe (Centrul Ploieşti – 80 cereri; Rural Ploieşti Centru – 670; Rural Prahova Sud-Est – 1.500; Câmpina – 5.050; Văleni – 3.900).

Tabelul 1

Localităţi netelefonizate din judeţul Prahova

Nr. crt.

Localităţi netelefonizate (sat) Comuna

1 Sat Nou Baba Ana 2 Marginea Pădurii Jugureni 3 Valea Unghiului Jugureni 4 Glod Lapos 5 Lăpoşel Lapos 6 Pietricica Lapos 7 Plai Drajna de Sus 8 Nucet Gornet Cuib 9 Merdeala Poseşti 10 Tulburea Văleni Predeal Sărari 11 Păcuri Surani 12 Gura Crivăţului Măneşti 13 Bosălceşti Telega 14 Tonteşti Telega 15 Irimeşti Breaza 16 Bighilin Bucov 17 Siliştea Dealului Filipeşti de Pădure 18 Bughea de Sus Teişani 19 Plăieţu Măneciu 20 Bozieni Fântânele

79

6.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Conform informaţiilor furnizate de C.J. Prahova – serviciul tehnic, consiliile locale, MIR – S.C. TERMOELECTRICA S.A. şi alte regii locale, alimentarea cu energie termică se realizează în prezent astfel: Localitate

Surse de energie termică

Capacitate instalată (Gcal/h)

Energie termică produsă (Gcal/h)

Combus-

tibil utilizat

Lungime reţele

termice subterane

(km)

Număr puncte termice

Număr locuinţe deservite

Cantitatea de energie termică anuală pentru o

locuinţă (Gcal/an,ap.)

Ploieşti CET Brazi 2 x CT

406,98 3,40 T.410,30

630.000 gaze nat. 92,34 82 64.734 9,73

Câmpina 11 x CT 51 54.100 gaze nat. 42,08 - 7.000 7,73 Băicoi 2 x CT 1,04 2.200 gaze nat. 5,5 - 700 3,14 Breaza 2 x CT 2,1 2.228 gaze nat. 3 - 840 2,65 Sinaia 4 x CT 19 14.500 gaze nat. 4,59 - 2.426 5,98 Mizil 4 x CT 16,32 21.000 gaze nat. 5,246 - 1.987 7,29 Total 89,46 724.028 152.759 82 77.687 9,32

Faţă de perioada precedentă, alimentarea cu căldură în sistem centralizat s-a restrâns. Ea este prezentă doar în 6 oraşe unde media cantităţii de energie livrată pentru o locuinţă este de 9,32 Gcal/an,loc. mult scăzută faţă de cantitatea necesară de 14 Gcal/an,ap.

Localităţile care beneficiază de gaze naturale pot rezolva mai uşor şi eficient problema încălzirii utilizând, într-o mai mare măsură în prezent, centrale termice individuale sau pentru un număr restrâns de consumatori, moderne, eficiente energetic şi ecologice.

În acelaşi timp, faţă de perioada precedentă, localităţile care beneficiază de agent termic furnizat de agenţi economici din activităţile proprii industriale (ec. Plopeni, Azuga, Câmpina) au fost nevoite să-şi asigure energia termică din surse noi.

În mun. Ploieşti, sistemul de termoficare existent asigură în continuare alimentarea cu energie termică a unui număr considerabil de apartamente 64.734, faţă de 64.875 – la nivelul anului 1993, dar cantitatea de căldură distribuită pe apartament este mai mică: 9,73 Gcal/an,ap., în prezent, faţă de 11,14 Gcal/an,ap. la nivelul anului 1993.

În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice au mari probleme din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor; de asemenea o problemă importantă o reprezintă starea construcţiilor, izolaţiile slabe, lipsa contoarelor de măsură a cantităţilor de căldură livrate la consumatori şi în cea mai mare măsură lipsa resurselor financiare în special ale populaţiei.

Scăderea presiunii gazelor la temperaturi exterioare scăzute conduce la reducerea drastică a căldurii la vârful de consum, cu urmări nefavorabile pentru locatari dar şi pentru clădiri şi reţele (apariţia condensului, pericolul de îngheţ – în special la conductele cu diametru mic, amplasate aerian).

6.6. ALIMENTAREA CU GAZE ŞI FLUIDE COMBUSTIBILE

6.6.1. Alimentare cu gaze

În teritoriul judeţului Prahova se află o amplă reţea de conducte de gaze.

Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune aparţinând sistemului naţional de transport gaze traversează teritoriul judeţului în principal pe direcţia nord-sud, la nord către Ghimbav, Valea Râşnoavei, Predeal, la sud către Bucureşti, iar la vest către Moreni,

80

Răzvad, Mărgineni.

De asemenea, din zonele de exploatări ale hidrocarburilor, gazele asociate sunt transportate prin conductele locale către sistemul naţional de transport gaze şi către utilizatori.

În planşa 3.4 sunt prezentate traseele majore ale conductelor de gaze existente în teritoriul judeţului Prahova.

În tabelul T.1 este prezentat modul de racordare a localităţilor la reţelele majore de distribuţie a gazelor în judeţul Prahova.

Conform datelor furnizate de S.C. “Distrigaz – Sud” S.A. Bucureşti, în judeţul Prahova, în prezent sunt alimentate cu gaze naturale 68 de localităţi.

În tabelele T.2, T.2.1., T.2.2. este prezentată situaţia existentă a alimentării cu gaze naturale la nivelul localităţilor.

• Numărul total de abonaţi – utilizatori de gaze naturale, la nivelul judeţului este de 105.538 abonaţi, dintre care:

- abonaţi casnici 100.848;

- abonaţi industrie 174;

- abonaţi instituţii 2.208;

- abonaţi privatizaţi 2.308.

• Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor în localităţi este 1.693,2 km din care lungimea conductelor – branşament este 961,601 km, lungimea reţelei urbane este de 1.093,745 km, iar în localităţi rurale 599,455 km.

• Cantitatea totală de gaze naturale livrate la nivelul judeţului / localităţilor într-un an: 447.621 mii m3. Din acesta în municipii şi oraşe a fost livrată o cantitate de 343.367 mii m3, iar în localităţi rurale 104.254 mii m3.

Gazele naturale sunt utilizate în industrie în scopuri tehnologice şi pentru consum casnic la prepararea hranei, pentru încălzire cu sobe, pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere folosind instalaţii individuale de încălzire centrală sau instalaţii publice de distribuire a energiei termice.

În prezent, în judeţul Prahova există studii şi proiecte, în diferite faze de execuţie, pentru dezvoltarea / extinderea reţelelor de gaze existente precum şi înfiinţarea unor noi distribuţii de gaze naturale în sistem parteneriat.

La nivelul întregului judeţ există trei sisteme de parteneriat:

1) Dezvoltarea distribuţiilor de gaze naturale în zona de sud a judeţului:

- stadiu de execuţie: S.F. + P.T.;

- comune racordate: Gorgota, Puchenii Mari, Balta Doamnei, Şirna, Tinosu, Poienarii Burchii, Gherghiţa, Brazi – sat Stejaru;

- debit: 33.750 Nm3/h;

- posibilităţi de racordare: 13.800 locuinţe; 600 obiective social-culturale şi S.C.

2) Înfiinţări şi extinderi distribuţii gaze naturale în zona Plopeni – Slănic Prahova:

- stadiu de execuţie: S.F. + P.T.;

- comune racordate: Aluniş, Bertea, Cocorăştii Mislii, Cosminele, Dumbrăveşti, Slănic, Ştefeşti, Vărbilău, Vâlcăneşti;

- debit: 37.087 Nm3/h;

- posibilităţi de racordare: 13.667 locuinţe; 492 obiective social-culturale şi S.C.

81

3) Dezvoltarea distribuţiilor de gaze naturale în zona Cricovului:

Începerea proiectării pe acest parteneriat este condiţionată de realizarea conductei de gaze de înaltă presiune dintre Urziceni şi Valea Călugărească, lucrare ce o va realiza S.C. “Trans-Gaz”S.A.

- comune racordate: Valea Călugărească, Urlaţi, Iordăcheanu, Gornet-Cricov, Tohan, Apostolache, Sângeru, Chiojdeanca.

În tabelul T.3 este prezentată situaţia existentă a lucrărilor privind înfiinţarea unor noi distribuţii de gaze naturale.

6.6.2. Conducte de transport a fluidelor combustibile

Zăcămintele şi exploatările de petrol şi gaze asociate se află concentrate îndeosebi în dealurile subcarpatice în zonele:

Copăceni, Făgetu, Mălăeşti, Floreşti, Buştenari, Runcu, Câmpina, Gara Drăgăneşti, Apostolache, Matiţa, Podenii Vechi, Băicoi, Ţintea, Ceptura, Urlaţi, Chitorani, Ariceşti, Măneşti, Târgşorul Vechi, Ciorani, Boldeşti.

În planşa 3.5 sunt prezentate zonele cu zăcăminte de hidrocarburi (ţiţei şi gaze asociate) – exploatare-extracţie şi traseele conductelor de ţiţei şi gaze asociate, conform informaţiilor furnizate de Societatea Naţională a Petrolului PETROM S.A., Sucursala PETROM Ploieşti.

Acestea sunt: • conducte gaze parc 14 Sinaia – Bărăitaru (∅ 8”; ∅ 10”, presiune – 10 atm); • conducte gaze parc 14 Sinaia – Mizil (∅ 10”); • conducte gaze parc 14 Bărăitura – Valea Călugărească (∅ 8”; ∅ 10”, presiune – 8 atm); • conducte gaze Albeşti – COMPR 9 Urlaţi (∅ 4”; presiune – 5 atm); • conducte gaze COMP. 9 Urlaţi – parc 17 Urlaţi (∅ 4”; presiune – 1 atm); • conducte gaze Valea Călugărească – Parc 21 Unirea (∅ 8”, presiune – 6 atm); • conducte gaze COMP. 54 – COMP 21 Unirea (∅ 5”; presiune – 14 atm); • conducte gaze COMP 21 Unirea – parc 2 Podeni (∅ 5 ¾”; presiune – 2 atm); • conducte gaze parc 2 Podeni – parc 1 Cărbuneşti (∅ 5 ¾”, presiune – 0,7 atm); • conducte gaze parc 1 Sărari – Matiţa (∅ 5 ¾”, presiune – 1 atm); • conducte gaze parc 308 Gura Vitioarei – parc 1 Sărari (∅ 5 ¾”, presiune – 1 atm); • conducte Dezbenzinare Boldeşti – Parc 700 (∅ 5”; presiune – 3 atm); • conducte gaze aspiraţie parc 1 Mălăieşti – Comp. 54 (∅ 8”).;

Pe teritoriul judeţului Prahova traversează tronsoane din magistralele de ţiţei (520 km) şi de gazolină (68,2 km).

Ele sunt prezentate în planşa nr. 3.5.

În această planşă este prezentată de asemenea amplasarea rafinăriilor şi staţiilor CONPET.

Datele referitoare la aceste conducte sunt prezentate în tabelul următor.

Numărul curent din total corespunde cu numărul traseelor prezentate pe planşă.

Conform S.C. CONPET S.A. Ploieşti acestea sunt:

Date referitoare la ţiţei şi produse petroliere (gazolină)

Nr. crt.

Conducta Diametru (ţoli)

Ce deservesc în teritoriu

Zone de protecţie şi siguranţă

Observaţii Intrare-ieşire din judeţ

0 1 2 3 4 5

82

0 1 2 3 4 5 1. Călăreţi – Ploieşti ţiţei F1 12 Raf. Lukoil Ord. 52/2002 Balta Doamnei – Ploieşti 2. Călăreţi – Ploieşti ţiţei F2 12 Raf. Lukoil Ord. 52/2002 Balta Doamnei – Ploieşti 3. Călăreţi – Ploieşti ţiţei 24 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Balta Doamnei – Ploieşti 4. Ţicleni – Ploieşti ţiţei 103/4 F1 Raf. Astra, Raf.

Brazi Ord. 52/2002 Măneşti – Ploieşti

5. Ţicleni – Ploieşti ţiţei 103/4 F2 Raf. Astra Ord. 52/2002 Măneşti – Ploieşti 6. Cartojani – Ploieşti ţiţei 103/4 Raf. Lukoil, Raf.

Astra Ord. 52/2002 Poienarii Burchii –

Ploieşti 7. Cartojani – Ploieşti ţiţei 123/4 Raf. Brazi, Raf.

Lukoil, Raf. Astra Ord. 52/2002 Poienarii Burchii –

Ploieşti 8. Cartojani – Ploieşti ţiţei 143/4 Raf. Brazi, Raf.

Lukoil, Raf. Astra Ord. 52/2002 Poienarii Burchii –

Ploieşti 9. Moreni – Bar Tg. gazolină 4 Raf. Astra Ord. 52/2002 Brătăşanca – Bar Tg.

10. Moreni – Ploieşti (RA) ţiţei 55/8 Raf. Vega, Raf. Brazi

Ord. 52/2002 Filipeştii de Pădure – Ploieşti

11. Băicoi – Câmpina (SR) ţiţei 7 Raf. Vega, Raf. Brazi

Ord. 52/2002 Băicoi – Câmpina

12. Recea – Mislea ţiţei 4 Raf. Vega + Raf. Brazi

Ord. 52/2002 Recea – Mislea

13. Mislea – Băicoi ţiţei 53/4 Raf. Câmpina + Raf. Brazi

Ord. 52/2002 Mislea – Băicoi

14. Boldeşti – Ploieşti ţiţei 8 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Boldeşti – Ploieşti 15. Boldeşti – Ploieşti ţiţei 59/16 Raf. Vega Ord. 52/2002 Boldeşti – Ploieşti 16. Surani – Manifold Măgurele

ţiţei 4+5+53/4 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Surani – Măgurele

17. Urlaţi – Ploieşti ţiţei 65/8 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Urlaţi – Ploieşti 18. Valea Orlii – Valea

Călugărească ţiţei 55/8 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Valea Orlii – Valea

Călugărească 19. Urziceni – Ploieşti ţiţei 65/8 Raf. Astra Ord. 52/2002 Ciorani – Ploieşti 20. Albeşti – Ploieşti ţiţei 103/4 Raf. Astra Ord. 52/2002 Albeşti – Ploieşti 21. Copăceni – Ploieşti ţiţei 5 Raf. Vega Ord. 52/2002 Copăceni – Ploieşti 22. Predeal Sărari – Matiţa ţiţei 5 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Predeal Sărari - Matiţa 23. Pădure II – DN 1 Ploieşti ţiţei 6 + 7 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Pădure II – DN 1 24. Pod Brazi – Raf Astra 10¾ Fibră optică Pod brazi – Dep.

Creţulescu 25. Ticleni – Ploieşti gazolină 65/8 F1 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Măneşti – Ploieşti 26. Ţintea – DN 1 gazolină 31/2 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Ţintea – DN 1 27. Boldeşti – Ploieşti gazolină 31/2 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Boldeşti – Ploieşti 28. Moreni – Bariera Târgovişte

gazolină 3 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Filipeştii de Pădure –

Ploieşti 29. Inel Ploieşti ţiţei 65/8 + 83/4

+ 103/4 Raf. Brazi, Raf.

Lukoil, Raf. Astra, Raf. Vega

Ord. 52/2002 Zona Ploieşti

30. Inelul Ploieşti gazolină 53/4 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Zona Ploieşti 31. Slobozia – Câmpina gazolină 4 Raf. Câmpina Ord. 52/2002 Slobozia – Câmpina 32. Buda – Crângul lui Bod

gazolină 3 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Buda – Crângul lui Bod

33. Băicoi – Inel km 6 (DN 1) gazolină

7 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Băicoi – Inel km 6 (DN1)

83

0 1 2 3 4 5 34. Claviatură Pietroşani Raf. 9

Mai 12 ¾ Raf. 9 Mai (parţial

fibră optică) Ord. 52/2002 Pitroşani – Pod Brazi

Pod Brazi – Gara Vest 35. Oprişeneşti – Ploieşti 10 ¾ Conservare Ord. 52/2002 Baba Ana (Cireşeanu) 36. Oprişeşti – Ploieşti 4 Fibră optică Baba Ana (Cireşeanu) 37. Moreni – Bar. Rg. Ţiţei 6 Raf. Brazi, Raf.

Lukoil, Raf. Astra, Raf. Vega

Ord. 52/2002 Brătăşanca – Bar. Tg.

38. Moreni – Bar. Tg. 7 Fibră optică Brătăşeanca – Bar. Tg. 39. Ţicleni – Pliieşti gazolină F2 65/8 Conservare Ord. 52/2002 Măneşti – Ploieşti 40. Moreni – Băicoi 6 Fibră optică Direşti – Băicoi 41. Gara Vest – Raf. Brazi ţiţei 85/8 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Gara Vest – Brazi 42. Gara Vest – Raf. Brazi ţiţei 103/4 Raf. Brazi Ord. 52/2002 Gara Vest – Brazi 43. Moreni – Băicoi 6 Conservare Ord. 52/2002 Diteşti – Băicoi 44. Moreni – Băicoi 6 Conservare Ord. 52/2002 Diteşti – Băicoi

Conductele pentru transportul şi distribuţia produselor petroliere (benzină, motorină, CLU), aflate în administrarea S.C. PETROTRANS S.A. Ploieşti, traversează teritoriul judeţului, în trasee subterane, de la rafinării la Depozitul PETROTRANS şi mai departe, prin pompare, la consumatorii de combustibil.

Traseele majore ale acestor conducte sunt prezentate în planşa 3.5.

Acestea sunt:

• Rafinăria Câmpina – Rafinăria Brazi – Depozitul Teleajen – 2 conducte; Dn 150 mm; benzină şi motorină;

• Rafinăria Petrobrazi – Hipodrom – Staţia de Pompare Teleajen – 6 conducte de transfer; 4 x Dn 250 mm; 2 x Dn 200 mm; benzină şi motorină;

• Staţia de pompare Teleajen – sere Bărcăneşti – Bucureşti – 3 conducte; Dn 150 mm; benzină, motorină şi CLU;

• Staţia de pompare Teleajen – Mizil – Constanţa – 2 conducte; Dn 250 mm, benzină şi motorină;

• Ploieşti – Valea Doftanei – Braşov – 1 conductă magistrală de motorină; Dn 300 mm;

• Ploieşti – Vlădeni – Piteşti – 2 conducte benzină, Dn 150 mm.

Tabelul T.1

Reţele majore de distribuţie a gazelor naturale, în judeţul Prahova

Nr. crt.

Localitate Soluţie de alimentare

0 1 2 1 Ploieşti Conducta ∅ 16”, OL din SRM P Vest, SRM P Teleajen, SRM P

km 65 2 Băicoi Conducta ∅ 14”, OL din SRM P Floreşti 3 Floreşti + Călineşti Conducta ∅ 14”, OL din SRM P Floreşti

84

0 1 2 4 Filipeştii de Pădure +

Filipeştii de Târg + Diţeşti Conducta ∅ 6”, OL din SRM P Brătăşanca + Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Diţeşti

5 Mărgineni Conducta ∅ 6”, OL din conducta de repartiţie Brătăşanca 6 Plopeni Conducta ∅ 12”, OL din SRM P Buda 7 Breaza Conducta Dn = 315 mm, PE din SRM P TRANSGAZ 8 Cornu Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Cornu 9 Proviţa de Jos + Proviţa de

Sus Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Proviţa

10 Boldeşti Conducta ∅ 12”, OL din SRM P Compresoare TRANSGAZ 11 Seciu Conducta ∅ 4”, OL din conducta ∅ 12” ce alimentează

localitatea Boldeşti 12 Lipăneşti Conducta ∅ 10”, OL din conducta ∅ 12” ce alimentează

localitatea Boldeşti 13 Scăeni Conducta ∅ 12”, OL din SRM P dezbenzinare Schela Boldeşti 14 Bărcăneşti + Tătărani +

Româneşti Conducta ∅ 16”, OL din SRM P Bărcăneşti

15 Brazii de Sus + Brazii de Jos + Negoieşti + Băteşti

Conducta ∅ 14”, OL din SRM P Brazi

16 Moara Nouă Conducta ∅ 10”, OL din SRM P Ploieşti – Teleajen + Conducta ∅ 4”, OL SRM Matizol

17 Bucov + Pleaşa + Chiţorani + Galmeia

Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Real Pleaşa

18 Blejoi Conducta, Dn = 315 mm, PE din SRM P Păuleşti 19 Păuleşti + Găgeni +

Cocoşeşti Conducta ∅ 14”, OL din SRM P Păuleşti

20 Sinaia Conducta ∅ 12”, OL din SRM P Mihai Eminescu 21 Buşteni + Poiana Ţapului Conducta ∅ 12”, OL din SRM P M.A.I. – Zamora 22 Azuga Conducta ∅ 6”, OL din SRM P Clăbucet 23 Comarnic Conducta ∅ 12”, OL din SRM P Comarnic 24 Urlaţi Conducta ∅ 12”, OL din Staţia Compresoare 9, Schela 25 Iordăcheanu + Plavia Conducta ∅ 6”, OL din conducta ∅ 12” ce alimentează

localitatea Urlaţi 26 Şoimeşti + Sudiţi + Rotari Conducta ∅ 5”, OL din conducta ∅ 12” Staţie Compresoare 27 Valea Călugărească Conducta ∅ 8 5/8”, OL din SRM P Valea Călugărească 28 Văleni Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Staţie Compresoare 29 Făget + Fundeni Conducta ∅ 6”, OL din conducta ∅ 8” ce alimentează localitatea

Văleni 30 Coada Malului Conducta ∅ 4”, OL din conducta ∅ 8” ce alimentează localitatea

Văleni 31 Măgurele 3 puncte de alimentare din conducta ∅ 10”, OL din SRM P

Măgurele: conducta ∅ 4”, OL + conducta ∅ 8” + conducta ∅ 4” 32 Gornet 2 puncte de alimentare din conducta ∅ 8”, OL din SRM P

Scăeni: conducta ∅ 4”, OL + conducta ∅ 6” 33 Păcureţi Conducta ∅ 6”, OL din SRM P Scăeni 34 Copăceni Conducta ∅ 4”, OL din conducta ∅ 8” Schela Boldeşti

85

0 1 2 35 Bălţeşti Conducta ∅ 4”, OL din conducta ∅ 8” Schela Boldeşti 36 Surani Conducta ∅ 6”, OL din conducta ∅ 8” Schela Boldeşti 37 Ţânţăreni + Ploieştiori Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Vega 38 Buda Conducta ∅ 3”, OL din SRM P Sticla Buda 39 Crângul lui Bod Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Crâng 40 Stoeneşti Conducta ∅ 6”, OL din SRM P Stoeneşti 41 Ariceşti – Nedelea Conducta ∅ 12”, OL din SRM P Ariceşti 42 Brătăşanca Conducta ∅ 8”, OL din SRM P Brătăşasca 43 Maneşti Conducta ∅ 6”, OL din SRM P Măneşti 44 Strejnic Conducta Dn = 250 mm, PE din SRM P Strejnic

NOTĂ: SRM P = Staţie reglare măsurare – predare

Tabelul T.2

Situaţia existentă a alimentării cu gaze naturale la nivelul localităţilor

Nr. crt.

Localitate Nr.

abonaţi casnici

Nr. abonaţi

industrie

Nr. abonaţi instituţii

Nr. abonaţi

privatizaţi

Lungime conductă

(m)

Lungime branşament

(m)

Gaze livrate

pe un an (mii m3)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1. m. Ploieşti 25.870 66 783 1.012 390.733 258.874 160.193 2. m. Câmpina 9.318 18 206 190 90.015 79.381 50.084 3. o. Azuga 2.026 3 36 56 12.759 7.247 8.810 4. o. Băicoi 6.334 19 87 101 101.374 66.683 11.651 5. o. Boldeşti-Scăeni 3.307 6 92 39 39.748 40.410 33.383 6. o. Breaza 4.922 3 72 73 124.359 55.715 13.743 7. o. Buşteni -

Poiana Ţapului 4.693 3 103 163 41.811 24.463 16.178

8. o. Comarnic 3.143 0 41 60 74.939 16.205 8.603 9. o. Plopeni 2.821 11 22 29 27.005 5.027 7.784 10. o. Sinaia 4.565 3 177 167 72.502 45.090 28.459 11. o. Urlaţi – Plavia 2.418 0 53 41 54.760 29.543 12. o. Vălenii de

Munte 2.154 0 76 48 63.740 16.865 4.479

13. Ariceştii 1.825 2 33 17 34.792 12.605 52.418 14. Bălţeşti 451 0 16 3 6.820 7.318 766 15. Băneşti 1.792 0 19 16 38.276 23.569 16. Bărcăneşti 969 3 11 20 19.780 5.321 17. Berceni 0 1 0 0 810 0 10.105 18. Blejoi 2.266 2 30 46 45.242 24.600 19. Brazi 1.625 5 30 14 37.434 11.344 20. Bucov 2.184 9 37 17 45.264 37.686 21. Ceptura 386 0 4 2 10.684 7.179 279 22. Cornu 1.535 0 11 24 33.110 7.035 2.645

86

0 1 2 3 4 5 6 7 8 23. Filipeştii de

Pădure 1.509 1 11 17 21.211 3.448

24. Filipeştii de Târg 2.054 1 30 32 38.134 11.840 3.397 25. Floreşti 2.133 7 46 25 33.251 26.653 26. Galmeia – Plopu 0 0 0 0 12.676 262 27. Gornet – Cuib 719 0 5 3 10.865 13.493 31.608 28. Gura Vitioarei 315 0 5 1 10.112 1.442 29. Iordăcheanu 319 0 8 1 9.016 2.988 5.432 30. Lipăneşti 1.489 1 22 13 16.438 26.949 2.580 31. Măgurele 1.448 0 16 8 35.300 20.134 2.317 32. Măneşti 323 0 17 6 4.930 2.796 633 33. Păcureţi 471 0 8 2 16.133 10.901 405 34. Păuleşti 1.822 4 28 25 36.983 20.067 35. Poiana Câmpina 1.362 1 18 10 26.874 18.109 4.392 36. Proviţa de Jos 224 0 3 1 13.612 960 150 37. Proviţa de Sus 27 0 2 0 3.249 133 46 38. Scorţeni 987 0 23 12 22.809 11.929 1.499 39. Surani 147 0 9 5 6.538 670 167 40. Telega 171 0 6 1 5.505 3.181 141 41. Târgşoru Vechi 226 5 7 3 125 1.422 42. Valea

Călugărească 498 0 5 5 3.480 1.064 1.280

Total 100.848 174 2.208 2.308 1.693.198 960.601

Tabelul T.3

Situaţia existentă a lucrărilor privind realizarea unor noi distribuţii de gaze naturale

Stadiul execuţiei Nr.

crt. Denumirea localităţii

Debit aprobat mc/h

Documentaţia avizată Cond. distrib. Inst. de util.

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 1. Gorgota** Q = 1.300 mc/h

HGR 386/96 Proiect executat şi neavizat

2. Puchenii Mari**

Q = 4.176 mc/h HGR 421/98

Proiect executat şi neavizat Lung. cond. dis. = 5.300m

3. Brazi Q = 3.055 mc/h HGR 578/93

Proiect reţea PR avizat de CTE Buc. cu nr. 279/27.11.94 Lung. cond. dis. = 35.210 m Branşam. aviz. în prop. de 10 %

100 % 37,434 km

100 % 3.334,40 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată Inst. utilizare gaze recepţionate

87

0 1 2 3 4 5 6 4. Bărcăneşti Q = 3.577 mc/h

HGR 578/93 Proiect reţea PR avizat de CTE Buc. cu nr. 348/11.04.94 Lung. cond. dis. = 38.425 m Branşam. aviz. în prop. de 66 %

51 % 19,780 km

60 % 2.149,54 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată în prop. de 51 %. Exec. şi nerecep. 0,5 km. Inst. util. gaze recep. în prop. de 60 %

5. Ghighiu Q = 600 mc/h Nr. acord. 59/4599-2001 HGR 538/99

Elaborat STE Lung. cond. dis. = 6.300 m

6. Coada Izvorului

Q = 505 mc/h HGR 578/93

Proiect reţea PR avizat CTE Buc. cu nr. 2255/16.10.94 Lung. cond. dis. = 5.550 m

Reţea distr. în curs de execuţie

7. Măneşti Sat Cocorăşti Colţ

Q = 1.375 mc/h HGR 89/99

Este în exploatare Reţea concesi-onată de SNP PETROM S.A.

8. Târgşorul Vechi

Q = 1.700 mc/h HGR 746/97

Proiect reţea PR avizat de CTE Mediaş cu nr. 235/18.11.93 Lung. cond. dis. = 44.665 m Branşam. aviz. în prop. de 42 %

0,28 % 0,125 km (Strejnic)

31 % 527,97 mc/h (Strejnic)

Reţea de distribuţie exec. şi recep. în prop. de 0,28 % Exec. şi nerec. 6,875 km, în prop. de 15 %. Inst. de utilizare exec. şi recep. în prop. de 31 %

9. Brătăşanca Q = 788 mc/h HGR 566/92


98 % 12,694 km

100 % 799,071 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată. Inst. utilizare executate şi recepţionate în prop. de 100 %

10. Ditesti Q = 1.806 mc/h HGR 423/94


53 % 6,801 km

27 % 485,98 mc/h

Reţea distr. exec. şi recep. în prop. de 53 %. Exec. şi nerecep. 2,1760 km. Inst. utilizare recep. în prop. de 27 %

11. Măgureni Q = 2.580 mc/h HGR 746/97

Proiect reţea PR avizat de CTE Buc. cu nr. 995/10.09.98 Lung. cond. dis. = 30.020 m

99 % 30 km

Reţea concesionată de MM DATA Bucureşti

88

0 1 2 3 4 5 6 12. Bobolia Q = 755 mc/h

nr. acord 51/1631/2001 HGR 538/99


13. Proviţa de Jos Q = 1.308 mc/h HGR 423/94


53 % 13,612 km

36 % 472,25 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată în prop. de 53 %. Exec. şi nerecep. 4,074 km. Inst. util. gaze recep. în prop. de 36 %

14. Proviţa de Sus

Q = 1.034 mc/h HGR 423/94


12 % 3,249 km

7,3 % 75,66 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată în prop. de 12 %. Instalaţie utilizată recepţionată în proporţie de 7,3%

15. Cornu Q = 2.003 mc/h HGR 566/92 Q = 1.000 mc/h Qtotal = 3.004 mc/h


100 % 32,970 km

93 % 2.794,54mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată. Inst. de utilizare executate şi recepţionate în prop. de 93 %. Începând cu anul 1998 a primit repartiţia din cota Jud. Prahova

16. Brebu Q = 2.862 mc/h HGR 566/92

Proiect reţea PR avizat de CTE Buc. cu nr. 181/11.05.94 Lung. cond. dis. = 44.355 m

7 % 3,192 km

Reţea distr. executată şi recepţionată. În anul 2001 reţeaua de distrib. a fost concesionată de FIBEC HOLDING din Câmpina

17. Secăria** Q = 2.318 mc/h HGR 421/98

Nu are documentaţie

18. Gura Vitioarei (Făget + Fundeni)

Q = 2.704 mc/h HGR 423/94

Proiect reţea PR avizat de CTE Buc. cu nr. 145-146/19.09.95 Lung. cond. dis. = 35.536 m Branşam. aviz. în prop. de 30 %

28 % 10,112 km

21 % 579,7 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată în prop. de 28 %. Exec. şi nerecept. 7,00 km. Inst. util. gaze recep. în prop. de 21 %

19. Vărbilău** Q = 4.301 mc/h Elaborat STE Lung. cond. dis. = 27.000 m

20. Teişani** Q = 2.168 mc/h HGR 89/99


89

0 1 2 3 4 5 6 21. Slănic** Q = 1.000 mc/h

HGR 1078/96 Proiect avizat CTE Bucureşti

22. Izvoarele** Q = 5.293 mc/h HGR 538/99


23. Măneciu** Q = 6.416 mc/h Elaborat STE Lung. cond. dis. = 88.000 m

24. Drajna de Jos Q = 1.008 mc/h HGR 628/95

Proiect executat şi neavizat

25. Surani Q = 553 mc/h HGR 578/93


35 % 6,538 km

70,5 % 390,07 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată 35 % Exec. şi nerecep. 2.417 km. Inst. util. gaze recept. în prop. de 70,5 %

26. Podenii Noi Q = 2.204 mc/h HGR 421/98

Executat Reţea concesionată de SNP PETROM S.A.

27. Podenii Vechi Q = 1.002 mc/h HGR 421/98

În curs de proiect SC CONSPROIECT S.A.

28. Iordăcheanu Q = 512 mc/h HGR 578/93


100 % 9,016 km

89 % 453,69 mc/h

Reţea distr. executată şi recepţionată. Inst. utilizare gaze recepţionate în prop. de 89 %

29. Mizil** Q = 2.189 mc/h HGR 939/96

Proiect executat şi neavizat.

Reţea distrib. concesionată în anul 2001 de SNP PETROM S.A.

30. Tomşani Q = 2.091 mc/h HGR 423/94


18 % 4,000 km

Reţea distr. execu. şi nerecepţionată. Reţea distrib. concesionată în anul 2000 de SNP PETROM S.A.

31. Plopu** Q = 851 mc/h HGR 89/99

Nu are documentaţie

90

0 1 2 3 4 5 6 32. Berceni Q = 1.978 mc/h

HGR 578/93 Proiect reţea PR avizat de CTE Buc. cu nr. 256/06.10.94 Lung. cond. dis. = 27.495 m Branşam. aviz. în prop. de 10 %

36 % 10,000 km

Reţea distr. executată recepţionată.

33. Ciorani** Q = 1.100 mc/h HGR 939/96

Alimentare executată

Reţea distr. concesionată în anul 2000 de SNP PETROM S.A.

** localităţile respective nu au aprobare CTE

7. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

7.1. STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

7.1.1. Identificarea surselor de poluare

Poluarea şi degradarea mediului sunt generate în principal de surse antropice, dintre care unele au un impact negativ mare asupra mediului.

Industria constituie una dintre cele mai poluante activităţi, fiind concentrată în mod deosebit, în localităţile urbane şi în mod special în municipiului Ploieşti. Depăşiri ale limitelor admise la diferite substanţe poluante se datorează fie inexistenţei unor sisteme de protecţie, fie, în cele mai multe cazuri, nefuncţionării corespunzătoare a acestora, fie din cauza unor accidente.

Dintre activităţile şi sursele industriale cu impact semnificativ asupra mediului se menţionează:

• industria de prelucrare a petrolului: S.C. “Petrobrazi” SA din localitatea Brazi, Petrotel Lukoil SA, rafinăriile “Astra Română” S.A, “Vega” SA din municipiul Ploieşti, Steaua Română SA din municipiul Câmpina;

• industria de extracţie a petrolului: Schelele Băicoi şi Boldeşti; • industria constructoare de maşini şi echipamente: SC “Upetrom” SA, “Uzuc” SA,

“Timken” SA din municipiul Ploieşti, “Neptun” SA, “Electroutilaj” SA din municipiul Câmpina, “Mefin” SA Sinaia, “Hidrojet” SA Breaza, “Muntenia” SA Filipeştii de Pădure etc.;

• industria alimentară: Di Apollo, Coca Cola, Efes Pilsner, Prola, Extrapan, industria cărnii municipiul Ploieşti, “Salsi” oraşul Sinaia etc.;

• prelucrarea cauciucului: “Victoria” SA Floreşti.

Agricultura constituie de asemenea o activitate cu impact mare asupra mediului, în principal prin fermele zootehnice. Acestea evacuează în mediu, ape reziduale, dejecţii, deşeuri şi uneori gaze (amoniac, hidrogen sulfurat), mai mult sau mai puţin epurate sau neutralizate.

Printre unităţile zootehnice cu potenţial de poluare se menţionează cele din localităţile Pucheni - “Agrozootehnica” SA, Strejnicu - “Agrozooind” SA, Drăgăneşti - “Agrozootehnica” SA etc.

91

Se menţionează că fermele zootehnice care au fost dezafectate constituie şi în prezent surse de poluare prin platformele de stocare a dejecţiilor.

Circulaţia şi transporturile generează prin sursele mobile gaze de eşapament, pulberi, iar prin sursele fixe (garaje, depouri etc.) ape uzate, gaze şi pulberi. Problemele de mediu sunt legate de deficienţele de organizare şi funcţionare a categoriilor de trafic în interiorul localităţilor, dar şi de deficienţele care ţin de lipsa filtrelor catalizatoare de noxe cu care ar trebui să fie dotate autovehiculele.

Gospodăria comunală constituie o activitate cu impact mare asupra mediului, generând probleme prin:

• epurarea incompletă a apelor uzate orăşeneşti; • funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare la diverşi agenţi economici,

sau a staţiilor locale de epurare la unităţi spitaliceşti, turistice etc.; • inexistenţa unor sisteme de canalizare şi staţii de epurare în marea majoritate a

localităţilor rurale; • emisii de gaze şi pulberi de la centralele termice locale (spitale, şcoli etc.) de la

încălzitul casnic din mediul rural şi urban; • colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere din marea majoritate a

localităţilor, care nu dispun de platforme amenajate.

7.1.2. Starea factorilor de mediu

Analiza sectorială a calităţii factorilor de mediu s-a făcut pe baza datelor prezentate de autoritatea teritorială de mediu, respectiv I.P.M. Ploieşti şi a Regiei “Apele Române” sucursala Prahova.

7.1.2.a. Calitatea aerului

La poluarea atmosferei contribuie în special activităţile industriale, traficul rutier, centralele termoelectrice şi termice, instalaţiile de încălzit pentru locuinţe şi incineratoarele de reziduuri.

Laboratorul de analize din cadrul I.P.M. Ploieşti efectuează recoltarea şi analiza zilnică a probelor de aer de la cele 10 puncte amplasate în municipiul Ploieşti.

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie – decembrie 2001, comparativ cu perioada ianuarie – decembrie 2000 se observă:

• creşteri ale valorilor măsurate ale poluanţilor: amoniac, sulfaţi în suspensie, inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie;

• o scădere a valorilor măsurate pentru indicatorul hidrogen sulfurat în mare parte datorită faptului că din luna iulie Petrotel Lukoil SA nu mai funcţionează.

Evoluţia calităţii aerului pe perioada 1995 – 2001 relevă următoarea situaţie:

• pentru indicatorul sulfaţi în suspensie şi aerosoli de acid sulfuric - în zona de sud a municipiului Ploieşti (zona de influenţă a Rafinăriei Astra,

Staţia Protan şi Timken) valoarea concentraţiei medii anuale depăşeşte limita admisă;

- valorile concentraţiilor medii anuale în perioada 1996 – 1999 au fost mai mari comparativ cu perioada 2000 – 2001;

- în celelalte puncte de prelevare, valorile medii anuale au fost apropiate de C.M.A.;

• pentru indicatorul hidrogen sulfurat: - în zona de est a municipiului Ploieşti (zona de influenţă a Petrotel – Lukoil,

Feroemail, Flacăra SA), valorile concentraţiei medii anuale sunt superioare

92

concentraţiilor măsurate în restul punctelor, dar acestea nu depăşesc valoarea C.M.A.;

- valorile concentraţiilor medii anuale sunt mult mai ridicate în perioada 1996 – 1998, în comparaţie cu perioada 1999 – 2001;

• pentru indicatorul amoniac: - în zona de sud a municipiului Ploieşti (zona de influenţă a Rafinăriei Astra,

Staţia Raf. Corlăteşti, Staţia Protan şi Timken SA) valorile medii anuale sunt mult mai mari în comparaţie cu celelalte puncte de prelevare;

- valorile medii anuale în 2000 şi 2001 prezintă o creştere uşoară în comparaţie cu perioada 1995 – 1999;

• pentru indicatorul dioxid de azot: - au existat două depăşiri ale C.M.A. în anul 1996 în partea de vest a

municipiului Ploieşti şi câte o depăşire în anul 1997 în estul şi în nordul aceluiaşi oraş;

- valorile medii anuale în 2000 şi 2001 sunt superioare celor din perioada 1995 – 1999, dar acestea nu depăşesc C.M.A.;

• pentru indicatorul pulberi în suspensie: - în punctele de prelevare din nordul, estul şi vestul municipiului Ploieşti,

valorile concentraţiei medii anuale sunt superioare concentraţiilor măsurate în restul punctelor, acestea depăşind uneori valoarea C.M.A.;

- concentraţiile medii anuale în perioada 1996 – 1999 au fost mai ridicate, comparativ cu perioada 2000 – 2001.

Pe lângă analiza probelor de aer, laboratorul de analize din cadrul I.P.M. Ploieşti, efectuează şi analiza precipitaţiilor colectate de la staţiile meteo Ploieşti, Câmpina, Azuga şi Cheia.

Aceste analize au pus în evidenţă existenţa ploilor acide, fiind rezultatul emisiilor de bioxid de sulf şi oxizilor de azot în atmosferă.

7.1.2.b. Calitatea apei

Calitatea apelor de suprafaţă

În bazinul hidrografic Prahova există 466 folosinţe de apă. Dintre acestea majoritatea (gospodării orăşeneşti, poluatori industriali, ferme zootehnice etc.) evacuează apele uzate care ajung direct sau indirect în cursurile de apă. 98 de unităţi evacuează apele uzate direct în râuri.

Restul unităţilor dispun de staţii de epurare, mai mult sau mai puţin eficiente. Evacuarea apelor uzate în sistemele de canalizare se face de obicei după o prealabilă epurare locală, de cele mai multe ori ineficientă, iar staţiile de epurare orăşeneşti se confruntă cu aceleaşi probleme.

O mare parte dintre staţiile de epurare sunt construite cu mulţi ani în urmă şi, datorită lipsei posibilităţilor financiare şi a exploatării intensive şi îndelungate, au devenit necorespunzătoare cerinţelor actuale.

Se apreciază că în anul 2001, volumul de apă uzată evacuată a scăzut uşor faţă de anul precedent (67,87 milioane faţă de 78,68 milioane m3/an).

O mare parte a volumului de apă uzată este insuficient epurată (66,5 %), faţă de 33,5 % care este suficient epurată.

Provenienţa volumelor de ape uzate evacuate este majoritar orăşenească (50 milioane m3/an – 74 %), urmată de industria petrochimică (9,7 milioane m3/an - 14 %), producerea energiei (3,3 milioane m3/an – 5 %), restul celorlalte activităţi însumând 7 %.

Cele mai frecvente depăşiri sunt la indicatorii suspensiilor şi substanţe extractibile cu solvenţi şi amoniu.

93

De staţii de epurare beneficiază 11 localităţi urbane (Ploieşti, Câmpina, Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Breaza, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte) şi 10 localităţi rurale (Poiana Câmpina, Cornu, Floreşti, Filipeştii de Pădure, Măneciu, Bărcăneşti, Puchenii Mari, Gorgota, Valea Călugărească, Albeşti – Paleologu).

Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă se face prin evaluarea globală luând în considerare efectul ponderat al tuturor indicatorilor dintr-o grupă caracteristică (grupele caracteristice sunt RO – regimul de oxigen, GM – gradul de mineralizare şi TS – toxice şi specifice). În raport cu prevederile STAS 4706/88 categoriile sunt I, II, III, Degradat.

În conformitate cu acest STAS, categoria de calitate a apelor monitorizate din judeţul Prahova este următoarea:

Râul Prahova

Pe tronsonul izvoare – oraşul Comarnic, calitatea apei se încadrează în limitele concentraţiilor maxime admisibile ale categoriei I de calitate, pe tronsonul următor, până în aval de evacuarea SNP Petrom Sucursala Petrobrazi SA, în limitele concentraţiilor maxime admisibile ale categoriei a II-a de calitate, iar pe tronsonul evacuare SNP Petrom Sucursala Petrobrazi SA – vărsare, depăşeşte limitele concentraţiilor maxime admisibile ale categoriei a III-a de calitate (“degradat”).

Se consideră că schimbarea calităţii apei în categoria “degradat” se produce din cauza evacuării de ape uzate de pe platforma industrială Brazi.

Râul Teleajen

Calitatea râului Teleajen se modifică de la categoria I la a II-a, aval de oraşul Vălenii de Munte, în raport cu toate grupele de indicatori. Situaţia se înrăutăţeşte vizibil aval de municipiul Ploieşti şi de confluenţa cu pârâul Dâmbu, cunoscut ca fiind puternic poluat.

Râul Azuga corespunde concentraţiilor maxime admisibile ale categoriei I de calitate.

Râul Doftana se încadrează în limitele categoriei I de calitate până în zona oraşului Câmpina, iar în aval până la vărsarea în râul Prahova în categoria a II-a de calitate.

Râul Cricovu Sărat, datorită mineralizării naturale puternice, apele lui sunt încadrate în categoria “degradat”.

Râul Dâmbu pe tronsonul izvoare – amonte Ploieşti, calitatea apei este de categoria I, pe tronsonul amonte Ploieşti – confluenţă cu evacuarea staţiei de epurare a municipiului Ploieşti, categoria a III-a, iar pe ultimul tronson, respectiv confluenţa cu evacuarea staţiei de epurare a municipiului Ploieşti – vărsare în râul Teleajen, categoria “degradat”.

Din punct de vedere biologic şi bacteriologic, s-au determinat speciile de fitoplancton, zooplancton şi bentos, calculându-se gradul de curăţenie relativă (C %) pe baza căruia s-a făcut încadrarea în zona saprobă. Un C = 100 % reprezintă o apă foarte curată, până la 65 % este moderat impurificată, iar un C < 35 % reprezintă o apă puternic impurificată.

Astfel pentru râul Prahova gradul de curăţenie relativă variază între 51 % în secţiunea de control intrare judeţ şi 46 % în secţiunea de control Câmpina, fiind o apă corespunzătoare zonei mezosaprobe.

Râul Teleajen are un grad de curăţenie relativă variind între 68 % la Cheia şi 52 % la Moara Domnească, având o apă corespunzătoare zonei mezosaprobe.

Pe râul Doftana gradul de curăţenie relativă variază între 65 % la Trăisteni şi 54 % la Câmpina având un grad de impurificare mediu (mezosaprobă).

Pentru râul Cricovu Sărat, gradul de curăţenie relativă este mai mic, respectiv 41 % la Stângeru şi 38 % la Ciorani, apropiindu-se de limita inferioară a zonei mezosaprobe.

Pe râul Azuga, în secţiunea Azuga, gradul de curăţenie relativă este de 65 %, fiind o apă suficient de curată.

94

Râul Dâmbu are un grad de curăţenie relativă cu o valoare mică 26 %, reflectând un grad accentuat de poluare a apei.

Situaţia referitoare la troficitatea apei lacurilor evidenţiază următoarele aspecte globale:

• Calitatea apei lacului Paltinu, în anul 2001 este în categoria mezotrof, dar cu o tendinţă spre oligotrof;

• Calitatea apei lacului Măneciu este în categoria oligo-mezotrof;

Din punct de vedere fizico-chimic (STAS 4706/88) apele ambelor lacuri sunt în categoria I de calitate.

Starea apelor subterane

În anul 2001 filiala “Apele Române” Prahova a urmărit calitatea apei recoltate dintr-un număr de 40 de foraje de observaţie situate pe teritoriul judeţului Prahova.

O serie de foraje prezintă valori medii anuale ce depăşesc limitele admise de STAS 1342/91. Cele mai semnificative depăşiri sunt la indicatorii: amoniu, CCO-Mn, fier total, mangan, turbiditate, duritate totală, calciu şi reziduu fix.

Forajele care prezintă depăşiri ale limitelor admise la indicatorii amintiţi sunt în zona industrială Tătărani – Teleajen, zona de nord-est a municipiului Ploieşti, zona Tinosu, zonele agricole Buda-Palanca, Buriaş-Predeşti şi zona de sud-est a judeţului.

Turbiditatea ridicată este influenţată de condiţiile meteorologice, pe când conţinutul ridicat de substanţe organice (amoniu, CCO-Mn) este produs de descompunerile organice de la nivelul solului şi de spălarea terenurilor agricole fertilizate. Mineralizarea crescută (Baba Ana, Măneşti) este în directă legătură cu compoziţia solurilor, regimul hidrologic şi adâncimea forajului. De asemenea prezenţa pesticidelor peste valorile din STAS 1342/1991 a fost semnalată la nivelul frontului de puţuri Tinosu.

Rezultatele de laborator comparate cu valorile prevăzute de STAS 1342/91 – Apa potabilă, STAS 9450/88 – Apa pentru irigarea culturilor agricole şi alte standarde şi normative arată orientativ posibilităţile de utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observaţie: aproximativ 10 % din foraje sunt potenţial potabile, aproximativ 50 % pot fi folosite în scop industrial şi 40 % se pot folosi pentru irigaţii.

Pentru judeţul Prahova o problemă o constituie poluarea solurilor şi a pânzei de apă freatică cu produse petroliere.

Din măsurătorile efectuate în cursul anului 2001, în forajele de monitorizare s-au constatat următoarele aspecte:

• existenţa unei poluări mai vechi în unele foraje situate pe teritoriul societăţii SC Petrotel-Lukoil şi înregistrarea unei poluări moderate în zona înconjurătoare;

• existenţa unei poluări moderate – slabe pe teritoriul SNP Petrom, Sucursala Petrobrazi, atât în interiorul unităţii, cât şi în zona sa de influenţă;

• în cazul Rafinăriei “Astra Română” SA şi Rafinăria “Vega” SA, scăderea grosimii stratului de reziduuri petroliere şi o îmbunătăţire a calităţii apelor subterane.

O altă sursă de poluare a solului şi a apei freatice cu produse petroliere o reprezintă spargerile la conductele de transport produse petroliere crude sau finite, aparţinând S.C. “Conpet” SA, şi respectiv S.C. “Petrotrans” SA. Suprafaţa de teren afectată de spargerile de conducte de transport ţiţei s-a redus de la 37.200 m2 în anul 2000 la 7.795 m2 în anul 2001.

În cazul societăţii “Petrotrans” SA, suprafaţa aferentă este de aproximativ 2 ha (53 avarii) şi s-au întreprins lucrări de depoluare.

Activitatea rafinăriei “Steaua Română” SA Câmpina influenţează în sens negativ mai

95

puţin calitatea solului şi a pânzei freatice, în cursul anului 2001 efectuându-se o serie de lucrări pentru curăţirea solului contaminat.

7.1.2.c. Calitatea solului ca suport de depozitare

Numărul mare şi diversificat al activităţilor economice ca şi densitatea mare a populaţiei, din judeţul Prahova, are ca rezultat o cantitate însemnată de deşeuri menajere şi industriale. Gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor deşeuri, prezintă deficienţe, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra sănătăţii populaţiei sunt supuse unor riscuri majore.

Pentru deşeurile menajere caracteristicile acestei situaţii sunt următoarele: • colectarea deşeurilor menajere din aglomerările urbane, se face în sistem de ghene

deschise; • marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de transport

învechite şi depăşite, care nu asigură un transport igienic, iar ridicarea gunoiului de la populaţie nu se face conform normelor sanitare;

• rampele de gunoi ale oraşelor nu întrunesc nici condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea;

• în mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apă şi a drumurilor lăturalnice (numai 18 din cele 86 de comune au organizat sau dispun de servicii de salubritate);

• pe teritoriul judeţului Prahova au fost identificare 106 depozite menajere (inclusiv în localităţile rurale) neamenajate şi care ocupă o suprafaţă totală de 48,5 ha, iar cantitatea de deşeuri menajere (sau asimilabile) a fost în anul 2001 de aproximativ 400.000 t.;

• în judeţ există numai două rampe de gunoi autorizate (Urlaţi şi Boldeşti-Scăeni) proiectate şi construite într-un sistem controlat de depozitare şi încă trei rampe pentru care s-a obţinut acord de mediu (Băicoi, Băneşti şi Vălenii de Munte);

• în anul 2001, nu s-au efectuat operaţiuni de colectare selectivă sau tratare a deşeurilor menajere;

• cantitatea de nămoluri reziduale din epurarea apelor uzate şi preluate în paturile de uscare este de 35.000 t.

În ceea ce priveşte deşeurile industriale situaţia este următoarea: • în anul 2001 în judeţul Prahova au fost produse aproximativ 2.800.000 t deşeuri

industriale din care cea mai mare parte a constituit-o sterilul şi alte deşeuri reziduale din extragerea minereurilor, care au fost eliminate (depozitate). În privinţa valorificării altor categorii de deşeuri, cantitatea acestora se ridică la aproximativ 100.000 t.;

• din categoria deşeurilor periculoase sunt menţionate uleiurile uzate (aproximativ 450 t) care au fost preluate de PECO pentru neutralizare şi recondiţionare.

• în privinţa şlamurilor galvanice cu conţinut ridicat de metale grele, s-au creat condiţii de stocare permanentă a acestora în bazine sau rezervoare etanşe (SC Muntenia – Filipeştii de Pădure stochează şlamuri într-un bazin betonat).

7.1.2.d. Biodiversitatea

În judeţul Prahova habitatul natural cu suprafaţa cea mai mare este pădurea, care ocupă o suprafaţă de 152.222 ha.

Speciile dominante sunt foioasele (fag, stejar etc.) în zonele de deal şi câmpie şi răşinoasele (molid, brad etc.) în zonele montane.

Starea habitatelor naturale este în continuă degradare.

96

Au fost exploatate păduri cu o vechime de 200 – 400 ani aflate pe substrat de sare, fără a se mai face reîmpăduriri. Se remarcă alunecări de teren în acele zone cât şi schimbarea climei.

Defrişări cât şi puternice alunecări de teren se pot observa în comunele: Predeal-Sărari, Şotrile (despăduriri totale, aspect selenar), Poiana Vărbilău, Ariceşi-Zeletin, Cosminele, Lapoş (comuna este situată pe un pat de sare), Slănic (exploatarea de la “Piatra Verde” va produce în timp schimbări ale microclimatului), Breaza (defrişările masive şi construcţiile care au fost făcute fără a avea la bază un studiu pedologic au dus la puternice alunecări de teren şi la schimbarea microclimatului), Drajna, Ceraşu (exploatarea pădurilor este puternică şi fără a se face reîmpăduriri), Comarnic (pe malul stâng al râului Prahova se observă alunecări de teren), Salcia (alunecări de teren), Tătărani, Brazi, Bărcăneşti, Măneciu Ungureni, Cheia (impact antropic foarte puternic), Scorţeni, Dumbrăveni.

În munţii Baiului (în apropiere de Sinaia) s-au făcut de asemenea defrişări masive, impactul antropic fiind foarte puternic.

Comunele în care situaţia habitatelor naturale este bună şi foarte bună sunt: Cărbuneşti, Ceptura, Salciile, Starchiojd, Adunaţi, Proviţa de Jos, Bertea, Păuleşti, Colceag, Boldeşti Grădiştea, Valea Doftanei, Buşteni, Cornu, Apostolache, Drajna, Măgureni, Talea, Proviţa de Sus, Dumbrava, Comarnic, Gorgota, Plopu, Sinaia, Brebu.

În judeţul Prahova se poate spune că impactul antropic este resimţit şi în ceea ce priveşte starea florei şi faunei sălbatice, inclusiv asupra speciilor de floră şi faună ameninţate cu dispariţia.

Astfel “floarea de colţ” (Leontopodium alpinum) şi “bulbucii de munte” (Trollius europaeus) se recoltează şi se comercializează deşi sunt monumente ale naturii şi sunt ocrotite prin lege.

Din “Poiana cu narcise” din Valea Rea, Munţii Baiului, se recoltează narcise (uneori plantele sunt scoase cu tot cu bulbi din pământ) deşi sunt ocrotite prin lege.

În Parcul Natural Bucegi se exploatează jneapănul (Pinus mugo) deşi este ocrotit prin lege, în condiţiile în care este singura specie care stabilizează pământul în zona alpină.

Datorită impactului antropic (construcţii de case, complexe hoteliere, turism dezorganizat şi lipsa educaţiei ecologice) cât şi a defrişărilor arealelor de răspândire a multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, rare sau periclitate, numărul acestora s-a restrâns comparativ cu alţi ani (în cazul speciilor vegetale), iar în cazul speciilor de păsări şi animale acestea sunt ameninţate cu dispariţia, deşi multe dintre ele sunt monumente ale naturii sau sunt ocrotite la nivel naţional şi internaţional. De exemplu, lebedele (Cygnus sp.) berzele (Ciconia ciconia), egretele (Egretta sp.) rândunelele (Hirundo sp.) sunt ameninţate cu dispariţia datorită restrângerii habitatelor naturale (desecări de lacuri), distrugerea cuiburilor sau vânării (lebedele); râsul (Lynx lynx) şi pisica sălbatică (Felis sylvestris) sunt ameninţate cu dispariţia datorită vânării şi restrângerii habitatului natural deşi sunt ocrotite prin lege la nivel naţional şi internaţional. O serie de animale sunt vânate prin braconaj deşi ele sunt ocrotite la nivel naţional şi internaţional, cum ar fi capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus sp.), lupul (Canis sp.).

Speciile cinegetice au fost nevoite să-şi restrângă habitatul, numărul de specii, sau numărul de exemplare în cadrul speciei, sau să-şi schimbe locurile şi obiceiurile în încercarea de a se adapta. Dintre speciile valoroase se pot distinge:

• capra neagră în zona alpină şi la limita superioară a pădurilor de răşinoase; • cerbul, lupul şi ursul, iar în mod secundar mistreţul, râsul şi cocoşul de munte în

zona pădurilor de foioase şi răşinoase; • mistreţul şi căpriorul însoţite de iepure, vulpe şi pisica sălbatică în zona colinară a

pădurilor de foioase; • iepurele, fazanul, mistreţul şi căpriorul în pădurile din zona de câmpie.

97

7.1.2.e. Radioactivitatea

Pe teritoriul judeţului Prahova există două staţii de supraveghere a radioactivităţii mediului, Ploieşti şi Babele, care fac parte dintr-o reţea naţională, folosind o metodologie unică de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu.

În urma măsurătorilor efectuate, în cursul anilor 2000 şi 2001 s-au conturat următoarele concluzii:

• rezultatele măsurătorilor nu au depăşit limita de atenţionare, ele situându-se în limitele de variaţie ale fondului natural;

• în urma măsurătorilor probelor după 5 zile se constată că valorile măsurate exprimă doar valori ale radioactivităţii naturale şi nu a celei artificiale, iar în cea mai mare parte a lor, aceste valori se află sub limita de detecţie a aparaturii:

• valorile măsurate prezintă anumite variaţii legate de poziţia geografică a staţiilor Ploieşti şi Babele şi de caracteristicile factorilor meteorologici corespunzători fiecărei staţii.

În concluzie, în anii 2000 şi 2001, atât la staţia Babele cât şi la staţia Ploieşti, rezultatele măsurătorilor nu au depăşit limita de atenţionare, ale situându-se în limitele de variaţie ale fondului natural.

7.2. ZONE PROTEJATE

Judeţul Prahova dispune de un bogat patrimoniu natural, după cum s-a arătat în capitolul “Cadru natural”, precum şi de unul construit (cultural, istoric, etnografic) foarte valoros, fapt care îl înscrie pe primele locuri în lista judeţelor cu potenţial turistic de interes naţional şi internaţional.

Acest potenţial turistic constituie una din cele mai importante rezerve de dezvoltare economică şi socială a judeţului, cu condiţia unei amenajări responsabile a teritoriului, principala preocupare în acest sens fiind reabilitarea, conservarea, protejarea, precum şi punerea corespunzătoare în valoare a mediului natural şi construit.

De aici apare necesitatea delimitării unor zone protejate ca teritorii valoroase din punct de vedere al importanţei şi complexităţii bunurilor de patrimoniu natural şi construit cuprinse, teritorii ce asigură prestigiul şi identitatea judeţului în context naţional.

În aceste zone protejate, conform legislaţiei în vigoare, este necesar a se respecta anumite norme şi restricţii de intervenţie.

În cele ce urmează, aceste zone vor fi analizate distinct în funcţie de preponderenţa bunurilor ce vor face obiectul protejării, fiind denumite: zone naturale protejate şi zone construite protejate.

7.2.1. Zone naturale protejate

Zonele naturale protejate constituie un obiectiv de importanţa vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic în teritoriu. Rezervaţiile naturale create atât pentru frumuseţea peisajului cât şi pentru însemnătatea lor ştiinţifică, constituie şi un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului.

Protecţia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acesteia, reprezintă unul dintre principiile importante ale dezvoltării durabile.

În acest sens, pe teritoriul judeţului Prahova s-au identificat mai multe elemente valoroase de patrimoniu natural care necesită instituirea unei regim special pentru protecţia lor.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. Secţiunea a III-a – zone protejate

98

reprezintă un demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate.

Prin această lege sunt stabilite următoarele categorii de patrimoniu natural de interes naţional:

• un parc natural;

• şase rezervaţii naturale şi monumente ale naturii.

Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă totală de 32.663 ha, din care 8.322 ha sunt cuprinse pe teritoriul judeţului Prahova şi însumează aproape 2 % din suprafaţa acestuia.

Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 constituie baza legislativă pentru realizarea cadastrului de specialitate, respectiv delimitarea precisă a suprafeţei Parcului Natural Bucegi şi constituirea administraţiei acestuia.

Rezervaţiile naturale şi monumentele ale naturii ocupă o suprafaţă de 5.005,2 ha, ceea ce reprezintă 1 % din suprafaţa judeţului Prahova şi au următoarea repartiţie şi suprafaţă:

Nr. crt.

Denumirea Localizarea Suprafaţa (ha)

1. Abruptul Prahovean Bucegi În cadrul Parcului Naţional Bucegi oraşele Buşteni şi Sinaia

3.478

2. Colţii lui Barbeş În cadrul Parcului Natural Bucegi oraşul Sinaia

1.513

3. Punctul fosilifer “Plaiul Hoţilor” În cadrul Parcului Natural Bucegi oraşul Sinaia

6

4. Arinişul de la Sinaia Oraşul Sinaia 3,2 5. Muntele de sare de la Slănic Prahova Oraşul Slănic 2 6. Tigăile din Ciucaş Comuna Măneciu 3

Declararea prin lege a acestor zone protejate de interes naţional constituie un prim pas în crearea unei reţele de arii naturale protejate în scopul garantării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Analiza situaţiei actuale din judeţul Prahova privind natura, calitatea şi cantitatea bunurilor de patrimoniu natural a permis identificarea unui număr de 3 areale cu o densitate mare de elemente naturale de interes naţional şi/sau local care necesită o preocupare de protejare şi punere în valoare prin măsuri specifice amenajării teritoriului. Aceste zone, evidenţiate grafic în planşa nr. 1.2. – “zone protejate” sunt:

N 1 Valea Prahovei – Valea Doftanei N 2 Valea Teleajenului – Slănic N 3 Valea Cricovului Sărat

7.2.2. Zone construite protejate

Numeroasele descoperiri arheologice sunt edificatoare pentru atestarea continuităţii de viaţă şi civilizaţie pe teritoriul actual al judeţului Prahova. Paleoliticul este bine reprezentat în aria localităţilor Lapoş, Vadu Săpat, Târgşorul Vechi ş.a.

Neoliticul – culturile Criş, Boian, Gumelniţa, a fost identificat pe teritoriul localităţilor Târgşorul Vechi, Lapoş, Ploieşti, Ghinoaica, Ceptura, Vadu Săpat (pe valea Budureasca) etc.

Perioada trecerii de la Neolitic la Epoca bronzului (2500 – 2000 îHr.), corespunzătoare

99

separării triburilor de păstori de cele de agricultori şi apariţiei patriarhatului, este atestată prin vestigiile găsite în localităţile: Ploieşti, Târgşorul Vechi, Gherghiţa, Vadu Săpat (pe Valea Budureasca), Breaza, Urlaţi, Măneşti, Şoimeşti, Tătaru etc.

Epoca bronzului (c 2200 – 1100 î.Hr.) cunoaşte o înflorire a civilizaţiei datorită prelucrării metalelor. Dovezi în acest sens reprezintă depozitele de bronzuri (Drajna de Jos, Sinaia, Teişani etc.). Uneltele şi arme din bonz şi fier depozitate (Boldeşti Grădiştea, Măneciu, Brazi, Ploieşti, Gherghiţa etc.) datează din Epoca Fierului.

În timpul statului dac pe teritoriul actual al judeţului Prahova, existau numeroase aşezări şi cetăţi (Romidava = Drajna de Sus, Tiasum = Tinosu, Slănic, Gura Vitioarei, Apostolache etc.) care atestă stadiul înfloritor la care ajunsese cultura materială şi spirituală a geto-dacilor.

Din epoca ocupaţiei romane a Daciei au rămas vestigiile unor castre (Drajra de Sus, Mălăeşti, Târgşoru Vechi etc.) care asigurau paza drumului ce lega centrul Daciei cu regiunile de SE ale acesteia.

Continuitatea de locuire a populaţiei autohtone daco-romane este atestată de descoperirile care datează din sec. 3 până în sec. 10 (Târgşoru Vechi, Bucov, Vadu Săpat, Mizil, Slon etc.). După încetarea migraţiilor popoarelor barbare sec. 14 care au frânt temporar procesul de dezvoltare a obştilor, o mare parte a populaţiei teritoriului prahovean s-a stabilit în centre importante – oraşele Târgşorul Vechi, Gherghiţa, Ploieşti. În secolele 15 – 16, localitatea Târgşorul Vechi a fost un timp reşedinţa scaunului domnesc (Neagoe Basarab), iar la Ploieşti Mihai Viteazul îşi stabileşte Curtea Domnească.

Teritoriul actual al judeţului Prahova a cunoscut o înflorire deosebită în secolul 17, datorată exploatării intensive şi comercializării zăcămintelor de sare de la Slănic şi Teişani.

În secolele 17 – 18, când activitatea comercială devine foarte activă, s-au dezvoltat numeroase localităţi printre care Câmpina, Vălenii de Munte, Slănic, Telega, Filipeşti, Ploieşti, Târgşor, Gherghiţa, Podeni etc.

Secolul 19 este marcat de intensificarea exploatării zăcămintelor de sare, începerea exploatării zăcămintelor de ţiţei, apariţia primelor fabrici de sticlă, postav, bere (Azuga) şi de hârtie (Buşteni), construirea căi ferate Sinaia – Predeal etc.

La sfârşitul sec. 19 şi începutul sec. 20, industria de extracţie a petrolului devine principala activitate economică a judeţului Prahova. Perioada interbelică a fost marcată de criza economică din 1929.

După aceea a urmat al doilea război mondial, în timpul căruia judeţul a suferit mari pagube şi apoi epoca comunistă (1945) până în decembrie 1989.

Teritoriul judeţului Prahova constituie un spaţiu care concentrează importante valori de patrimoniu construit istoric, arheologic şi arhitectural. Vestigii ale culturii neolitice, ale civilizaţiei antice şi feudale, monumente istorice şi de artă religioasă, obiective de arhitectură industrială şi civilă se întâlnesc în numeroase zone şi localităţi.

Cele mai reprezentative valori de patrimoniu construit au fost înscrise în “Lista monumentelor istorice” (L.M.I.) întocmită de D.M.A.S.I. în 1992.

În tabelul anexat este prezentată distribuţia în teritoriu a monumentelor istorice, în conformitate cu lista monumentelor istorice D.M.A.S.I., modificată ca urmare a actualizării operate de Inspectoratul pentru Cultură Prahova în anii 1995 – 1998 şi de dl. arh. Călin Hoinărescu (Secţiunea Teritorială nr. 2 “Muntenia” a C.N.M.I.).

Analiza situaţiei privind existenţa bunurilor de patrimoniu cultural construit atestate de specialişti ca monumente istorice la nivelul întregului judeţ a pus în evidenţă o concentrare şi o complexitate deosebită de astfel de bunuri, fapt care situează acest teritoriu printre cele mai

100

importante ale ţării.

Astfel, din tabelul prezentat se poate constata existenţa unui număr foarte mare de monumente istorice, repartizate pe diferite categorii tipologice şi anume:

a) monumente şi situri arheologice – 120 poziţii b) monumente şi situri de arhitectură – 622 poziţii c) clădiri memoriale – 10 poziţii d) monumente şi ansambluri de artă plastică – 84 poziţii e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism – 20 poziţii

Total monumente istorice 856 poziţii

Procentele pe categoriile de monumente istorice din Lista monumentelor istorice (DMASI), din totalul monumentelor din ţară (fără municipiul Bucureşti), sunt următoarele:

Categorii de monumente România Prahova %

a) monumente şi situri istorice 3924 120 3

b) monumente şi ansambluri de arhitectură 12436 622 5

c) clădiri memoriale 291 10 3,4

d) monumente şi ansambluri de artă plastică 1416 85 6

e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism 394 19 4,8

TOTAL 17892 856 4,8

Păstrarea şi punerea în valoare într-un mod corespunzător a acestor bunuri de patrimoniu cultural construit este în acelaşi timp şi o problemă de amenajare responsabilă a teritoriului, modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de astfel de valori fiind reglementat prin Legea nr. 5/2000 privind aprobare P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate.

Aceasta constituie cadrul legal prin care se stabilesc valorile culturale – monumentele istorice de valoare naţională excepţională – pentru care se declară instituirea de zone protejate care să contribuie în mod esenţial la păstrarea monumentelor istorice în integritatea lor ca bunuri de interes public şi a potenţialului estetic pe care acestea îl însumează.

Metodologia de stabilire a zonelor construite protejate de interes naţional a constat în aplicarea criteriilor de evaluare a teritoriului privind patrimoniul cultural naţional construit, respectiv valoare istorică, urbanistică, etnografică şi memorială. Aplicarea acestei metode de analiză a avut ca punct de referinţă unitatea administrativ – teritorială.

Ierarhizarea zonelor construite protejate s-a făcut pe patru grade de interes, în funcţie de complexitatea şi concentrarea valorilor de patrimoniu cultural, respectiv: concentrare foarte mare, concentrare mare, concentrare medie, concentrare mică.

Astfel în Legea nr. 5/2000, în anexa nr. III sunt evidenţiate unităţile administrativ – teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional. În judeţul Prahova sunt menţionate următoarele:

- municipiile Ploieşti, Câmpina; - oraşele Azuga, Breaza, Buşteni, Comarnic, Sinaia, Slănic, Vălenii de Munte; - comunele Apostolache, Brebu, Ceraşu, Cornu, Drajna, Fântânele, Filipeştii de Târg,

Izvoarele, Măneciu, Poseşti, Starchiojd, Teişani, Târgşoru Vechi.

Aceste unităţi teritorial – administrative sunt reprezentate pe planşa nr. 1.2. “Zone

101

protejate” prin sublinierea denumirii reşedinţei acestora.

Din Lista monumentelor istorice DMASI un număr de 13 monumente istorice au fost apreciate de către specialiştii din Ministerul Culturii şi avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice ca având valoare naţională excepţională. În conformitate cu anexa III din Legea nr. 5/2000 prezentăm lista valorilor de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională):

I. Monumente şi ansambluri de arhitectură

Castele, conace, palate: 1. Ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino – com. Filipeştii de Târg, sat

Filipeştii de Târg 2. Conacul Filipescu – com. Filipeştii de Târg, sat Filipeştii de Târg 3. Ansamblul Castelului Peleş – oraş Sinaia

Clădiri civile urbane 4. Casa Hagi Prodan – municipiul Ploieşti 5. Halele Centrale – municipiul Ploieşti 6. Casa Nicolae Iorga – oraş Vălenii de Munte

Biserici şi ansambluri mănăstireşti 7. Ansamblul Mănăstirii Brebu – com. Brebu, sat Brebu Mănăstirei 8. Ansamblul fostei mănăstiri Apostolache – com Apostolache, sat Apostolache 9. Mănăstirea Sinaia – oraş Sinaia

II. Monumente şi situri arheologice

Monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice 1. Cetate (în punctul “La Ciugă” – com. Ceraşu, sat Slon 2. Cetatea de la Tabla Buţii – com Ceraşu, sat Slon

Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate 3. Rezervaţia arheologică Târgşor – aşezări din epoca neolitică, fier, castru şi terme

romane, necropole Sântana – Cerneahov, vestigii medievale (în punctul “La Mănăstire”) – com. Târgşoru Vechi, sat Târgşoru Vechi

4. “Rezervaţia arheologică Budureasca” 31 de situri din epocile: neolitică, bronzului, dacică; complexe daco-romane, important centru meşteşugăresc, aşezări Ipoteşti – Cândeşti vestigii medievale (între punctele “Silişte”, “La Hulă” la sud, “La Puţul lui Burciu” la nord) – com. Fântânele, sat Vadu Săpat.

Având în vedere prezenţa în procente ridicate a monumentelor din judeţ faţă de cele din ţară rezultă că judeţul Prahova trebuie să fie obiectul unei atenţii sporite în ceea ce priveşte contribuţia statului la protejarea monumentelor istorice.

Referitor la monumentele istorice de valoare naţională excepţională evidenţiate de Legea nr. 5/2000 se constată că la nivelul judeţului Prahova ele reprezintă cca. 2% din numărul total pe ţară (662).

Totodată, pentru evaluarea patrimoniului construit dintr-un anumit teritoriu, a fost analizat şi fondul etnografic. Localităţile cu fond etnografic semnificativ au fost evidenţiate în tabelul prezentat la sfârşitul capitolului.

Ca urmare a identificării patrimoniului cultural construit, analiza privind dispersia în teritoriu a acestuia a pus în evidenţă concentrarea pe anumite zone din judeţ. Au fost delimitate următoarele grupări teritoriale:

C1 Valea Prahovei – Valea Doftanei

102

C2 Valea Teleajenului – Slănic – Starchiojd

C3 Valea Cricovului Sărat

C4 Ploieşti

C5 Balta Doamnei – Drăgăneşti

Situaţia avizării PUG-urilor unităţilor administrativ teritoriale din judeţ:

• avizate de MCC / DMI şi secţiunea Teritorială nr. 2 “Muntenia” a CNMI:

- Planuri Urbanistice Generale pentru U.A.T.: mun. Ploieşti (aviz 123/2000); mun. Câmpina (aviz 87/U/2002); oraş Buşteni (aviz 750/2000); oraş Vălenii de Munte (aviz 129/2000); mun. Sinaia (aviz 397/1999); com. Măneciu (aviz 91/2002); com. Târgşoru Vechi (aviz 566/U/1999); com. Filipeştii de Târg (aviz 644/M/2000); com. Drajna (aviz 750/U/1999); com. Şirna (aviz 841/2000); com. Apostolache (aviz 809/2000); com. Izvoarele (aviz 355/U/2001);

• Avizate numai în secţiunea Teritorială nr. 2 “Muntenia” a C.N.M.I.:

- oraş Slănic (aviz 2002); com. Lapoş (aviz 1/U/2000); com. Baba Ana (aviz 2/U/2000); com. Măgureni (aviz 3/U/2000); com. Fântânele (aviz 16/U/2000); com. Boldeşti Grădiştea (aviz 17/U/2000); com. Măneşti (aviz 24/U/2000); com. Valea Călugărească (aviz 6/U/2000);

În aceste documentaţii sunt evidenţiate delimitările zonelor de protecţie a monumentelor istorice.

Situaţia monumentelor aflate în pericol pe unităţi administrativ – teritoriale se prezintă astfel:

U.A.T. / localitate Monument / stare

Municipiul Ploieşti - Palatul Culturii - grav avariat - Tribunalul - deficienţe de protecţie - Locuinţă de factură satească - grav avariat

Com. Ariceştii Rahtivani Sat Ariceştii Rahtivani

- Biserică - deficienţe de protecţie

Com. Balta Doamnei Sat Balta Doamnei

- Biserică de lemn - deficienţe de protecţie

Com. Bărcăneşti Sat Tătărani

- Conac - stare de colaps

Oraş Boldeşti Scăeni Loc. Seciu

- Locuinţă de factură sătească - deficienţe de protecţie

Com. Brebu, Sat Brebu - Fosta Mănăstire - deficienţe de protecţie Com. Bucov Sat Chiţorani


Com. Călugăreni Sat Valea Scheilor


Com. Chiojdeanca Sat Chiojdeanca

- Biserică de lemn - grav avariat

Sat Nucet - Biserică de lemn - deficienţe de protecţie Oraş Comarnic, Cartier Posada - Biserică - deficienţe de protecţie Com. Filipeştii de Pădure Sat Filipeştii de Pădure

- Ruinele conacului - stare de colaps

Com. Filipeştii de Târg Sat Filipeştii de Târg

- Moară de apă - stare de colaps - Ruinele palatului - stare de colaps

Sat Mărginenii de Jos - Ruinele conacului - stare de colaps

103

Com. Fântânele Sat Vadu Săpat

- Biserică - stare de colaps

Com. Floreşti Sat Floreşti

- Palat - stare de colaps

Com. Gherghiţa Sat Gherghiţa


Com. Gura Vitioarei Sat Făgetu

- Han - stare de colaps

Com. Măgureni Sat Măgureni

- Biserică - deficienţe de protecţie - Ruinele conacului - stare de colaps

Com. Măneşti Sat Băltiţa Sat Măneşti

- Biserică - deficienţe de protecţie - Castel - grav avariat

Com. Râfov Sat Râfov

- Biserică - deficienţe de protecţie - Conac - grav avariat

Oraş Sinaia - Capelă - grav avariat Oraş Slănic - Biserică - deficienţe de protecţie Com. Starchiojd Sat Starchiojd

- Locuinţă sătească - stare de colaps

Com. Telega Sat Doftana

- Penitenciar - grav avariat

Com. Târgşoru Vechi Sat Târgşoru Vechi

- Ruinele bisericii - stare de colaps

Oraş Urlaţi Loc. Valea Seman

- Biserică - grav avariat - Conac - deficienţe de protecţie - Biserică de lemn - deficienţe de protecţie

Oraş Vălenii de Munte - Locuinţă sătească - grav avariată

Programul naţional de restaurare – a prevăzut în anii 2000, 2001, 2002 lucrări la următoarele obiective:

- Ansamblul fostei mănăstiri Apostolache – casa egumenească – com. Apostolache - Biserica “Sf. Trei Ierarhi” – com. Filipeştii de Pădure - Casa cu grifoni – mun. Câmpina - Ansamblul arheologic Târgşor – biserica Antonie Vodă – com Târgşoru Vechi - Biserica Sf. Nicolae – Tabaci – Vălenii de Munte - Mănăstirea Sinaia – biserica veche – mun. Sinaia

LISTA LOCALITĂŢILOR DE INTERES CULTURAL DIN JUDEŢUL PRAHOVA

Localităţi cu

Monumente istorice din lista D.M.I. MC – actualizată 1995 – 1998

Fond etnografic

Unitate administrativ teritorială / localitate

a b c d e f

Monumente istorice de

valoare naţională

excepţională

0 1 2 3 4 5 6 7 MUNICIPII ŞI ORAŞE MUNICIPIUL PLOIEŞTI 28 72 1 8 4 2 Ploieşti 28 72 1 8 4 MUNICIPIUL CÂMPINA 11 2 4 Câmpina 11 2 4 ORAŞUL AZUGA 10 1

104

0 1 2 3 4 5 6 7 Azuga 10 1 ORAŞ BOLDEŞTI-SCĂENI 2 3 2 Boldeşti-Scăeni 1 1 2 Seciu 1 2 ORAŞ BREAZA 7 1 Breaza de Sus 7 1 ORAŞ BUŞTENI 14 2 2 1 Buşteni 14 1 2 1 Poiana Ţapului 1 ORAŞ COMARNIC 22 1 1 Comarnic 21 1 Posada 1 1 ORAŞ MIZIL 6 2 Mizil 5 2 Fefelei 1 ORAŞ PLOPENI 1 Plopeni 1 ORAŞ SINAIA 73 4 3 4 2 Sinaia 73 4 3 4 ORAŞ SLĂNIC 27 Slănic 22 Groşani 2 Prăjani 3 ORAŞ URLAŢI 6 4 Urlaţi 2 2 Jercălăi 1 1 Valea Crângului 1 Valea Mieilor 1 Valea Seman 1 Valea Urloii 1 ORAŞ VĂLENI DE MUNTE 23 4 1 Văleni de Munte 23 4 COMUNE-TOTAL ADUNAŢI 1 Adunaţi 1 ALBEŞTI-PALEOLOGU 2 1 Albeşti-Paleologu 1 Albeşti-Muru 1 Cioceni 1 ALUNIŞ 11 Aluniş 7 Ostrovu 4 APOSTOLACHE 2 1 1 1 Apostolache 2 1 1 ARICEŞTII RAHTIVANI 1 2 1 Ariceştii Rahtivani 1 Buda 1 Nedelea 1 Târgşoru Nou 1 BABA ANA 3 6 1 Baba Ana 1 6 Cireşanu 2

105

0 1 2 3 4 5 6 7 Satu Nou 1 BALTA DOAMNEI 1 3 Balta Doamnei 1 Curcubeu 2 Lacu Turcului 1 BĂLŢEŞTI 1 Podenii Vechi 1 BĂNEŞTI 1 1 Băneşti 1 Urleta 1 BĂRCĂNEŞTI 1 2 Ghighiu 1 Româneşti 1 Tătărani 1 BERCENI 1 Corlăteşti 1 BERTEA 11 1 Bertea 11 1 BLEJOI 4 Blejoi 3 Ploieştiori 1 BOLDEŞTI – GRĂDIŞTEA 3 1 Boldeşti 3 1 BRAZI 1 2 Brazii de Sus 1 Băteşti 1 Stejaru 1 BREBU 2 Brebu Mănăstierei 1 Brebu Megieşesc 1 BUCOV 2 3 2 Bucov 1 1 Chiţorani 1 1 2 Valea Orlei 1 CĂLUGĂRENI 3 3 4 Călugăreni 1 1 Valea Scheilor 2 3 3 CĂRBUNEŞTI 1 Cărbuneşti 1 CEPTURA 5 1 2 Captura de Jos 1 1 1 Ceptura de Sus 3 1 Şoimeşti 1 CERAŞU 2 33 1 2 2 Ceraşu 10 1 Slon 2 17 1 1 Valea Borului 2 Valea Lespezii 4 CHIOJDEANCA 2 2 2 Chiojdeanca 2 1 2 Nucet 1 CIORANI 1

106

0 1 2 3 4 5 6 7 Cioranii de Sus 1 COLCEAG 1 4 Colceag 3 Parepa-Ruşani 1 Vâlcelele 1 CORNU 5 Cornu de Jos 2 Cornu de Sus 3 COSMINELE 12 Cosmina de Sus 12 DRĂGĂNEŞTI 2 17 1 Drăgăneşti 1 17 1 Hătcărău 1 DRAJNA 2 21 1 Drajna de Sus 1 7 Drajna de Jos 2 Ogretin 12 1 DUMBRAVA 2 1 Zănoaga 2 1 DUMBRĂVEŞTI 1 Sfarleanca 1 FÂNTÂNELE 14 4 6 1 Fântânele 3 2 Bozieni 1 Ghinoaica 3 1 2 Ungureni 2 Vadu Săpat 7 1 2 FILIPEŞTII DE PĂDURE 2 Filipeştii de Pădure 2 FILIPEŞTII DE TÂRG 6 3 2 Filipeştii de Târg 3 3 Mărginenii de Jos 3 FLOREŞTI 4 1 Floreşti 2 Călineşti 1 1 Cătina 1 FULGA 2 Fulga de Jos 2 GHERGHIŢA 4 3 1 Gherghiţa 2 2 1 Independenţa 2 Ungureni 1 GORGOTA 2 Potigrafu 2 GURA VADULUI 1 1 3 Gura Vadului 3 Perşunari 1 Tohani 1 GURA VITIOAREI 1 1 Făgetu 1 1 IORDACHEANU 2 1 1 Plavia 1

107

0 1 2 3 4 5 6 7 Străoşti 1 Valea Cucului 1 Vărbila 1 IZVOARELE 1 12 Izvoarele 6 Cerneşti 1 Homorâciu 5 Schiuleşti 1 JUGURENI 1 5 1 Jugureni 2 1 Boboci 1 Marginea Pădurii 3 LAPOŞ 1 1 Lapoş 1 Lăpoşel 1 LIPĂNEŞTI 3 1 Zamfira 3 1 MĂGURENI 2 Măgureni 2 MĂNECIU 13 Măneciu-Ungureni 3 Cheia 1 Gheaba 6 Mânăstirea Suzana 1 Măneciu-Pământeni 2 MĂNEŞTI 3 3 Măneşti 1 2 Băltiţa 1 Coada Izvorului 1 Zalhanaua 1 PĂULEŞTI 1 1 Păuleşti 1 1 PLOPU 1 Plopu 1 PODENII NOI 1 1 Mehedinţa 1 Rahova 1 POIANA CÂMPINA 1 POIANA Câmpina 1 POSEŞTI 1 28 1 1 Poseştii Pământeni 1 8 Bodeşti 2 Nucşoara de Jos 9 1 Nucşoara de Sus 1 Poseştii Ungureni 1 Târleşti 7 Valea Screzii 1 PROVIŢA DE SUS 1 1 Proviţa de Sus 1 Izvoru 1 PUCHENII MARI 1 3 Puchenii Mari 1

108

0 1 2 3 4 5 6 7 Odăile 1 1 Puchenii Moşneni 1 RÂFOV 2 Râfov 2 SĂLCIILE 1 1 Sălciile 1 1 SÂNGERU 1 1 2 Sângeru 1 2 Tisa 1 SCORŢENI 3 Scorţeni 1 Bordenii Mici 1 Mislea 1 SECĂRIA 9 Secăria 9 SIRNA 1 1 Sirna 1 Tăriceni 1 ŞOTRILE 12 Şotrile 5 Lunca Mare 1 Seciuri 5 Vistieru 1 STARCHIOJD 4 47 3 5 Starchiojd 2 16 3 2 Bătrâni 2 18 3 Poiana Mare 9 Valea Anei 4 STEFEŞTI 4 Stefeşti 3 Scurtesti 1 TÂRGŞORU VECHI 2 3 1 1 Stănceşti 1 Târgşoru Vechi 2 3 TĂTARU 5 4 Tătaru 2 Podgoria 5 4 TEIŞANI 1 Olteni TELEGA 8 2 Telega 7 2 Doftana 1 TINOSU 2 Tinosu 2 TOMŞANI 1 1 Tomşani 1 Magula 1 VALEA CĂLUGĂREASCĂ 1 Valea Călugărească 1 VALEA DOFTANEI 7 1 Teşila 2 Traisteni 5 1

109

0 1 2 3 4 5 6 7 VĂRBILĂU 1 Vărbilău 1 TOTAL 120 622 10 85 19 12 13

Monumente istorice a. monumente şi situri arheologice b. monumente şi ansambluri de arhitectură c. clădiri memoriale d. monumente şi ansambluri de artă plastică e. rezervaţii de arhitectură şi urbanism Monumente cu valoare naţională excepţională

- monumente şi ansambluri de arhitectură - monumente şi situri arheologice - localităţi cu fond etnografic

8. ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

8.1. INUNDAŢII

În perioada 1996 – 1998 judeţul a fost confruntat cu un puternic val de inundaţii.

Cauzele naturale ale producerii fenomenului au fost: • ploi abundente de lungă durată; • propagarea viiturilor din amonte suprapusa peste viiturile locale.

Cauzele antropice care au favorizat fenomenul sunt: • depozitarea diverselor materiale şi gunoaie în albia minoră a cursurilor de apă; • neîngrijirea vegetaţiei astfel încât aceasta a crescut necontrolat pe malul râurilor; • neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice existente, care au fost realizate special pentru

atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor.

Localizarea producerii inundaţiilor pe teritoriul judeţului este următoarea:

1) Inundaţii ca urmare a revărsării cursurilor de apă s-au produs pe: Râul Prahova: - com. Brazi, Sat Brazi

- com. Măneşti, sate Piatra şi Coada Izvorului - com. Târgşorul Vechi, sat Stăneşti

Râul Teleajen: - com. Dumbrava, sat Zănoaga - com. Râfov, sat Bughilaş - com. Gura Vitioarei

Râul Cricovu Dulce: - com. Şirna, satele Brădeşti, Hăbud Râul Proviţa: com. Adunaţi Râul Bertea: com. Aluniş Râul Izvorul Morilor: com. Filipeştii de Târg Pr. Dâmbu: mun. Ploieşti Râul Mislea: com. Scorţeni Râul Stămnic: com. Starchiojd, sat Valea Anei

Pagubele materiale care s-au produs sunt: 837 gospodării, 2 obiective socio-economice,

110

1 km reţea de străzi, 0,1 km reţele edilitare, 2,35 ha teren intravilan, 1.772 ha teren extravilan, 34 de poduri şi podeţe, 3 construcţii hidrotehnice (diguri, baraje).

2) Inundaţii produse de scurgerile de torenţi au afectat localităţile: - or. Boldeşti – localizare Scârnava Bălăcuţa - or. Buşteni – localizare Valea Cerbului - or. Comarnic – localizare fond forestier - or. Slănic – localizare intravilanul oraşului - com. Gura Vitioarei - com. Măneşti – satele Coada Izvorului, Gura Crivăţului - com. Proviţa de Sus – sat Izvor pe Valea Strechioarelor

Pagubele materiale care s-au produs sunt: 4 vieţi omeneşti, 80 gospodării, 2 obiective socio-economice, 6,5 km reţele de străzi, 0,11 ha teren intravilan, 3 construcţii hidrotehnice.

Măsurile aplicate pentru remedierea pagubelor şi apărarea împotriva viitoarelor inundaţii au fost:

- lucrări pentru decolmatarea cursurilor de apă şi a văilor torenţiale - realizarea lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă, de apărare de maluri a

cursurilor de apă şi a văilor torenţilor - refaceri de poduri şi podeţe - refaceri de lucrări hidrotehnice.

8.2. ALUNECĂRI DE TEREN Conform studiului “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune,

alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” elaborat de Institutul de Cecetări pentru Pedologie şi Agrochimie în 1998, se evidenţiază următoarele situaţii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări:

- terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări şi cu risc ridicat de accentuare a eroziunii;

- terenuri cu risc de supraumezire prin ridicarea nivelului freatic sau prin irigaţii (zone cu soluri freatic umede);

- terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecărilor de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor pe versanţi

- terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări active; frecvente organisme torenţiale

- terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri.

Zonificarea terenurilor după clasificarea de mai sus este reprezentată pe planşa “Zone de risc natural”, unde sunt evidenţiate şi zonele în care s-au produs alunecări şi inundaţii a căror identificare şi inventariere s-a făcut conform Ordinului comun promovat de MLPAT – DAPL - MAPPM nr. 62 / N /31 iulie 1998 ca urmare a calamităţilor naturale produse în unele judeţe în perioada mai-iunie 1998 şi după această perioadă.

Aceste observaţii au fost centralizate la nivelul Consiliului Judeţean, în teritoriul localităţilor fiind identificate zone expuse la riscuri naturale previzibile.

Diferite categorii de degradări (eroziunea de adâncime şi alunecările de teren) afectează suprafaţa judeţului pe următoarele suprafeţe:

Eroziune de adâncime Şiroiri - 205 ha.

111

Ogaşe - 333 ha. Râpi şi ravene - 3.067 ha.

Alunecări de teren Stabilizate - 2087 ha. Semistabilizate – 1.834 ha. Active - 3.697 ha.

În scopul limitării şi împiedicării reactivării eroziunii de adâncime şi a alunecărilor de teren, începând cu septembrie 2001 au fost demarate lucrări de investiţii în perimetrele Breaza – Mălăele (37 ha.), şi Telega (8,4 ha.).

În perimetrul Breaza – Mălăele versanţii sunt afectaţi de eroziune foarte puternică, eroziune excesivă şi de alunecări de teren vechi şi recente.

În perimetrul Telega argilele şi marnele au favorizat alunecări de teren prin formarea de pânze acvifere suspendate.

În vederea combaterii alunecărilor de teren, a eroziunilor de suprafaţă şi adâncime, a excesului de umiditate, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Prahova a iniţiat următoarele proiecte:

- Reconstrucţia ecologică a 30 ha. aparţinând I.C.V.V. Valea Călugărească, în perimetrul Valea Sărată

- Reconstrucţia ecologică a unei suprafeţe de 14 ha. în zona Şotrile – Valea Roşie

8.3. CUTREMURE - ZONAREA SEISMICĂ

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului Prahova include următoarele zone de intensitate seismică:

• 71 –cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani

• 81 - cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani

• 92 - cu perioada medie de revenire de cca. 100 ani

Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92) judeţul Prahova acoperă o zonă în care acest coeficient înregistreză valori crescătoare de la sud la nord: 0,20 – 0,25 – 0,32 (valoarea maximă).

Zonarea teritoriului judeţului din punct de vedere al valorii perioadelor de colţ TC (conform Normativ P 100 –92) evidenţiază zonele cu TC - 1,0 sec. şi TC - 1,5 sec.

112

9. PROBLEME ŞI PRIORITĂŢI

9.1. PROBLEME PRIVIND STRUCTURA ECONOMICĂ ŞI FUNCŢIUNILE ECONOMICE

Structura economică – Probleme

Ca disfuncţionalităţi mai importante legate de evoluţia structurii economiei judeţului pot fi menţionate:

• Modificări semnificative în structura economiei, tendinţa fiind de dezindustrializare a economiei şi de evoluţie spre agrarizare a acesteia, fără o dezvoltare deosebită a activităţilor de servicii: - scade ponderea industriei în crearea produsului intern brut şi creşte ponderea

agriculturii, a serviciilor la realizarea acestui indicator; - structura ocupaţională a populaţiei înregistrează o tendinţă de nemodernitate a

economiei, îndepărtând-o cu mult faţă de structurile înregistrate în ţări cu o economie de piaţă dezvoltată: ponderea populaţiei ocupate în agricultură preia un număr important din resursele disponibilizate din industrie, construcţii, devenind predominantă în structura demoeconomică, scade ponderea populaţiei ocupate în industrie iar serviciile continuă să constituie un segment mai puţin atractiv;

- industria tinde spre o structură dominată de activităţile legate de exploatarea şi prelucrarea petrolului (72 % din valoarea producţiei industriale) care, împreună cu chimia şi prelucrarea cauciucului asigurau în anul 2000 aproape 80 % din valoarea producţiei industriale;

- agricultura prezintă caracteristici ale unei economii subdezvoltate, respectiv exploataţii de tip extensiv care răspund unei necesităţi stricte legate de subzistenţa gospodăriilor agricole. Slaba dezvoltare a activităţilor din “avalul” şi “amontele” producţiei agricole determină concentrarea puternică a resurselor de muncă în segmentul producţiei ceea ce conduce la o rată ridicată a agriculturii în structura populaţiei ocupate;

- gradul redus de valorificare a resurselor naturale, îndeosebi a celor turistice şi de substanţe minerale utile;

- stagnarea şi chiar scăderea volumului activităţii de comerţ, consecinţă a reducerii veniturilor băneşti ale populaţiei.

113

• Ritmul lent de restructurare a economiei, persistenţa unei rate înalte a inflaţiei constituind una din cauzele principale ale scăderii ratei investiţionale cu impact asupra capacităţii tot mai reduse de modernizare, retehnologizare şi dezvoltare durabilă a sectoarelor de bază ale economiei.

• Apariţia unor zone cu probleme economice şi sociale de dezvoltare: - zone care trec printr-un declin industrial sever, afectate de un şomaj masiv, în special

în industria prelucrătoare din sectorul de apărare şi extractivă (Filipeştii de Pădure – Filipeştii Târg – Măgureni, Urlaţi – Ceptura – Mizil şi Plopeni – Vălenii de Munte);

- zone cu o structură economică fragilă, dependentă de un singur sector industrial sau de o singură întreprindere (Plopeni, Boldeşti – Scăeni, Breaza, Floreşti, Slănic Prahova etc.);

- zonele declarate defavorizate (Ceptura, Filipeştii de Pădure) a căror atractivitate pentru investitori tinde să scadă odată cu eliminarea unor facilităţi fiscale.

Priorităţile principale pentru relansarea structurii economice sunt: • Dezvoltarea unor activităţi productive care să valorifice potenţialul local de resurse

naturale (lemn, fructe, struguri, legume, produse animale şi vegetale, agregate minerale etc.).

• Modernizarea infrastructurii productive şi de transport, retehnologizarea unor întreprinderi care să creeze cadrul favorabil atragerii de investitori.

• Promovarea unor politici diferenţiate în raport cu particularităţile zonale (zone monofuncţionale, zone predominant agricole, zone turistice).

• Revitalizarea zonelor defavorizate printr-un nou concept de dezvoltare respectiv al “zonelor asistate” care în locul facilităţilor să promoveze programe de finanţare pentru proiecte de investiţii complexe pe termen lung şi mediu.

• Identificarea unor politici specifice de dezvoltare echilibrată şi durabilă a tuturor zonelor din judeţ.

• Accelerarea procesului de restructurare şi privatizare a ramurilor de bază ale economiei.

• Creşterea productivităţii solului prin lucrări de îmbunătăţiri funciare (îndiguiri, desecări-drenaj, combaterea eroziunii solului).

9.1.1. Industria

Probleme mai importante pe care le ridică dezvoltarea industriei din judeţul Prahova sunt:

• Diminuarea rolului şi funcţiei industriei în dezvoltarea economico-socială echilibrată şi durabilă teritoriului şi localităţilor, pus în evidenţă de declinul producţiei industriale ca urmare a: - restrângerii activităţii industriale, în special în unităţile economice mari şi

nerentabile, ceea ce a determinat o reducere a numărului de salariaţi cu peste 52.000 persoane în etapa 1996 – 2000 (15.200 persoane în Ploieşti, cca. 6.000 persoane în Câmpina, peste 5.000 în Plopeni, 3.300 persoane în Mizil, 2.800 persoane în Filipeştii de Pădure, 2.500 persoane în Floreşti, 2.600 persoane în Bucov, 2.200 persoane în Boldeşti-Scăeni etc.);

- închiderii şi trecerii în conservare a unor unităţi extractive sau secţii din marile unităţi ale industriei prelucrătoare cum ar fi de exemplu uzina de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească, exploatările miniere de cărbune din Filipeştii de Pădure şi Ceptura, capacităţi ale industriei cu activităţi speciale din Plopeni, Vălenii de Munte, Mizil, Breaza, etc.;

- scăderii rezervelor de bilanţ din zăcămintele de hidrocarburi;

114

- restrângerii cerinţelor pe piaţa internă şi externă a unor produse, îndeosebi din ramurile extractive ale cărbunelui şi industriei de prelucrare de utilaj petrolier;

- ritmului lent de restructurare şi privatizare, contribuţia sectorului privat în producţia industrială fiind în 2000 de numai 32 %;

- ritmului lent de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii; - scăderea importanţei industriei în dezvoltarea unor centre economice importante ale

judeţului datorită structurii lor predominant monofuncţionale şi ale căror unităţi sunt puternic afectate de restructurare: Filipeştii de Pădure, Mizil, Plopeni, Băicoi, Sinaia, Azuga, Buşteni, etc.;

- dependenţa unor centre economice de existenţa unuia sau a mai multor sectoare industriale a căror activitate este în declin (Plopeni, Mizil, Urlaţi, Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Vălenii de Munte etc.);

- utilizarea timp îndelungat a unor tehnologii poluante de către unităţile industriale aparţinând prelucrării petrolului, chimiei şi prelucrării cauciucului, etc. a determinat degradarea permanentă a condiţiilor de mediu cu impact negativ asupra teritoriului şi localităţilor în arealul Ploieşti – Brazi – Valea Călugărească şi zona Câmpina.

Priorităţile principale care vor trebui să fie luate în considerare pentru îmbunătăţirea aportului industriei la dezvoltarea economică a judeţului sunt:

- accelerarea procesului de restructurare, modernizare şi privatizare a capacităţilor de producţie cu capital majoritar de stat sau mixt;

- studii şi sprijin financiar pentru reconversia unor capacităţi ale industriei de apărare în vederea folosirii forţei de muncă de înaltă calificare şi a evitării fenomenului de depopulare a localităţilor cu astfel de activităţi;

- promovarea unor structuri funcţionale industriale bazate pe valorificarea resurselor din teritoriu;

- susţinerea dezvoltării IMM-lor din cadrul sectorului privat, ca o componentă definitorie a politicii industriale şi economice care influenţează pozitiv ritmul creşterii durabile;

- extinderea politicilor de declarare şi amenajare a unor noi parcuri industriale la Plopeni, Mizil, pentru valorificarea spaţiilor industriale disponibilizate sau insuficient folosite;

- reconstrucţia ecologică a zonelor extractive a căror activitate s-a restrâns şi a zonelor cu halde de steril de la Câmpina, Valea Călugărească, Filipeştii de Pădure, Ploieşti.

9.1.2. Agricultura

Probleme • Tendinţa de declin înregistrată în ultimii ani la producţia vegetală şi în activitatea

din sectorul zootehnic; • Scăderea semnificativă a producţiei animaliere, cu toată repartiţia proporţională a

suprafeţei agricole. Acest regres este cauzat de lipsa dotării cu mijloace tehnice, a resurselor financiare necesare modernizării şi realizării de investiţii, ca şi a pieţelor de desfacere pentru produse;

• Deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară- toamnă, uneori primăvara;

• Ponderea semnificativă a terenurilor cu pretabilitate redusă (clasele III, IV, V- peste 75% din suprafaţa agricolă);

• Activitate deficitară (cantitativă şi calitativă) în domeniul serviciilor pentru agricultură şi al prelucrării produselor agricole;

• Diminuarea efectivelor de animale datorită bazei furajere insuficiente, a islazurilor

115

comunale degradate şi a păşunilor naturale neîntreţinute şi supuse fenomenului de eroziune;

• Infrastructură insuficientă pentru preluarea şi valorificarea producţiei zootehnice din cadrul gospodăriilor comunale;

• Dimensiunea redusă a exploataţiilor agricole individuale în medie de 2.0 ha fiecare, ca urmare a aplicării legii fondului funciar cu următoarele consecinţe: - îngreunarea fluxului tehnologic de obţinere a producţiei agricole vegetale

datorită fărâmiţării suprafeţelor; - diversificarea excesivă a opţiunii proprietarilor în cultivarea anumitor plante, cu

consecinţe în diminuarea calităţii producţiei agricole; - folosirea insuficientă a maşinilor agricole;

• Disfuncţii în exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: - gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii şi dificultăţi în aplicarea

udărilor în perioada secetoasă datorită mulţimii de proprietari şi diversităţii culturilor

- insuficienţa fondurilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie)

- lipsa fondurilor necesare şi lipsa de interes manifestată în întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului cu consecinţe în diminuarea efectului acestora asupra solului;

Priorităţi - Efectuarea lucrărilor hidroameliorative - Regularizarea cursurilor de apă şi îndiguirea luncilor - Amenajarea corespunzătoare a teritoriului şi stabilirea folosinţelor şi structurii

culturilor în acord cu condiţiile locale - eliminarea excesului de apă prin lucrări de desecare şi lucrări de nivelare – modelare - extinderea irigaţiilor în câmpie, lunci şi conul de dejecţie al Prahovei - reţea de desecare – drenaj pe terenurile cu pericol de ridicare a nivelului freatic sau

salinizare - fertilizare raţională a culturilor şi aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare

9.1.3. Silvicultura

Probleme • Exploatările excesive din ultimii 40 de ani în care au predominat depăşirile anuale

ale posibilităţii de masă lemnoasă au generat dezechilibre în clasele de vârstă ale pădurilor;

• Tăierile ilegale de arbori, care în anul 2001 au înregistrat un volum total de 1.903 m3; • Starea de sănătate precară a unei suprafeţe de păduri de 72.862 ha infestate cu

insecte defoliatoare; • Deficitul de vegetaţie forestieră în zona de câmpie, care atrage după sine o serie de

inconveniente de ordin climatic; • Presiunile antropice puternice (turismul în mod deosebit) în pădurile din Parcul

Natural Bucegi, precum şi în alte păduri de interes recreativ (Păuleşti, Cazacu etc.), care duc la degradarea ecosistemelor forestiere, a solului etc.;

• Păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra ecosistemului forestier şi asupra plantaţiilor;

• Intervenţiile antropice brutale asupra unor habitate a dus la restrângerea ca număr de specii sau exemplare de importanţă cinegetică sau piscicolă.

Priorităţi

116

Factorii de dezechilibru care au acţionat de-a lungul timpului asupra fondului forestier cum sunt exploatările excesive din ultimii 40 de ani, tăierile ilegale de arbori, etc. au avut ca efect fragilizarea unor ecosisteme forestiere şi chiar dispariţia lor în anumite zone.

În raport cu aceste disfuncţionalităţi se pot stabili o serie de măsuri prioritare care vizează conservarea fondului forestier prin păstrarea şi menţinerea integrităţii acestuia.

În acest sens pot fi menţionate:

• Protejarea pădurilor împotriva tăierilor ilegale de arbori, acţionând şi asupra cauzelor sociale şi economice;

• Înfiinţarea de noi păduri, sau de perdele de protecţie în special în zona de câmpie, folosindu-se specii forestiere autohtone locale;

• Combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurii prin mijloace preponderent biologice;

• Ocrotirea cu mijloace specifice a pădurilor din grupa I, cu funcţiuni speciale de protecţie;

• Protejarea habitatelor naturale ale speciilor cinegetice ocrotite de lege.

9.1.4. Turismul

Probleme • Reducerea activităţilor turistice pusă în evidenţă de scăderea numărului de turişti, a

duratei sejurului şi a gradului de ocupare a capacităţilor de cazare; • Baza turistică insuficient modernizată ca grad de confort şi calitate a serviciilor

oferite; • Bază de cazare insuficientă în zone cu potenţial turistic ridicat: Valea Doftanei,

Valea Teleajenului, Ceraşu-Starchiojd, Valea Cricovului Sărat; • Structură dezechilibrată a bazei de cazare constituită în principal din hoteluri (40 %)

şi în pondere mai redusă din moteluri (8 %), vile (13 %), cabane (8 %); • Dezvoltare insuficientă şi dezechilibrată în teritoriu a structurilor de agrement şi

sport; lipsa dotărilor corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de iarnă în munţii Ciucaş;

• Valorificarea insuficientă a resurselor naturale balneo-turistice (lacuri sărate, ape minerale) în localităţile Telega, Ţintea, din cauza dotării necorespunzătoare;

• Accese rutiere insuficient modernizate în zonele cu potenţial turistic deosebit din partea centrală şi estică a judeţului, precum şi lipsa unei legături fluente pe direcţia est-vest a arealului subcarpatic, care să faciliteze deplasările între zonele turistice;

• Dezvoltare încă redusă a reţelei de turism rural în zona subcarpatică, în raport cu potenţialul existent;

• Valorificare redusă a disponibilităţii pentru practicarea turismului uval în zona Cricovului Sărat;

• Promovarea insuficientă prin publicitate a potenţialului turistic din Valea Teleajenului, Slănic, Valea Cricovului Sărat.

Priorităţi • Dezvoltarea activităţilor turistice prin modernizarea capacităţilor de cazare şi

diversificarea serviciilor în staţiunile turistice existente; • Extinderea sau formarea unei baze de cazare în zonele cu resurse turistice insuficient

valorificate: Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Ceraşu – Starchiojd, Valea

117

Cricovului Sărat pentru echilibrarea ofertei turistice la nivelul întregului judeţ; • Diversificarea capacităţilor de cazare; • Diversificarea şi extinderea structurilor de agrement şi sport cu prioritate în zona

montană a văii Teleajenului; • Valorificarea resurselor balneoturistice locale pe baza conceptului exploatării

durabile (Telega, Ţintea); • Promovarea unor forme noi de turism în concordanţă cu potenţialul zonei:

agroturismul (în zona montană şi subcarpatică) şi turismul uval (zona Cricovului Sărat);

• Modernizarea drumurilor de interes turistic în toate zonele cu potenţial şi iniţierea unui studiu pentru realizarea unei legături fluente între zonele turistice, care să permită stabilirea unor circuite turistice;

• Promovarea mai eficientă a ofertelor turistice.

9.2.PROBLEME PRIVIND POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

9.2.1. Populaţia şi resursele de muncă

Probleme

• Încetinirea ritmului de creştere a populaţiei, instalarea unei tendinţe de scădere a numărului de locuitori după recensământul din 1992: - localităţi neînregistrate cu populaţie la recensământul din 2002: Crângurile (Baba

Ana), Valea Oprii (Cornu), Plaieţu (Măneciu); - 31 localităţi au mai puţin de 100 locuitori; - scăderi importante ale numărului de locuitori între recensămintele din 1992 şi

2002, dintre care se detaşează localităţile în care se înregistrează o scădere mai mare de 10 %: Azuga (19,6 %), Buşteni (16,9 %), Sinaia (19,0 %), Ariceştii Zeletin (10,7 %), Jugureni (16,5 %), Poienarii Burchii (13,6 %), Salcia (16,7 %) şi Talea (10,1 %).

• Înrăutăţirea unor fenomene demografice ca urmare a degradării calităţii vieţii şi a declinului economic: - Reducerea sporului natural în numeroase unităţi administrativ-teritoriale, valorile

înregistrate în ultimii ani de acest indicativ fiind negative. Pentru anii 1996 – 1999, sporul natural mediu anual are valori negative peste -5,0 ‰ în oraşele: Slănic (-6,7 ‰), Buşteni (-6,2 ‰), precum şi în 27 de comune;

- O tendinţă de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, un număr în creştere de comune prezentând o pondere ridicată a populaţiei de 60 de ani şi peste în totalul populaţiei în 11 % din numărul total de comune;

- O rată de dependenţă (numărul de persoane de până la 15 ani şi de 60 de ani şi peste care revine la 1.000 persoane în vârstă de 15 – 59 ani), foarte ridicată în 10 comune;

- O scădere a indicelui de vitalitate, ca raport al populaţiei tinere (0 – 14 ani) la cea vârstnică (de 60 ani şi peste), fiind sub media pe judeţ în oraşele: Azuga (1,1), Boldeşti-Scăeni (1,1), Mizil (1,4), Plopeni (1,8), Urlaţi (1,0), Vălenii de Munte (1,1) şi în 28 de comune;

- O densitate scăzută a populaţiei, în special în mediul rural unde există o medie 101,3 loc/km2. O densitate a populaţiei sub această medie se înregistrează în 37 de comune (43 % din numărul total de comune);

118

- Un grad redus de asigurare cu locuri de muncă a populaţiei din localităţile cu o bază economică slabă, rata de ocupare a populaţiei având valori inferioare indicelui de 34,0 % în oraşele Azuga (29,6 %), Băicoi (22,8 %), Buşteni (17,5 %), Comarnic (9,2 %), Mizil (21,3 %), Plopeni (29,4 %), Slănic (28,5 %), Urlaţi (20,2 %), Vălenii de Munte (26,1 %) şi în 83 % din totalul comunelor;

- Rata ridicată a şomajului prin disponibilizarea forţei de muncă din activităţile economico-sociale care au fost supuse restructurării şi prin o slabă ofertă de locuri de muncă pentru tinerii absolvenţi de studii şi pentru cei care şi-au încheiat de curând stagiul miliar, în oraşele: Azuga (17,7 %), Băicoi (22,2 %). Boldeşti-Scăeni (15,6 %), Buşteni (18,8 %), Comarnic (32,6 %), Mizil (34,5 %), Plopeni (18,9 %), Urlaţi (17,7 %), Vălenii de Munte (20,0 %) precum şi în 42 comune;

- Grad redus de modernitate a structurii ocupaţionale a populaţiei pe sectoare social-economice principale comparativ cu ţările dezvoltate: ponderi ridicate ale populaţiei ocupate în agricultură şi ponderi scăzute în sectorul serviciilor;

- Calificări reduse specifice tehnologiilor tradiţionale, specializărilor de înaltă calificare şi tehnologiilor înalte;

- Rata scăzută de ocupare în activităţi de cercetare-dezvoltare; - Număr redus de specialişti cu studii medii şi superioare în mediul rural.

Priorităţi

Realizarea unei distribuţii echilibrate în teritoriu a populaţiei prin: • Stabilirea echilibrului demografic în toate zonele teritoriului judeţean:

- creşterea numărului populaţiei din localităţile urbane realizându-se cu precădere pe seama mişcării naturale proprii şi într-o proporţie redusă pe seama migraţiei populaţiei din localităţile rurale;

- reducerea fenomenului de depopulare în mediul rural în contextul dezvoltării şi diversificării activităţilor economico-sociale;

- dezvoltarea reţelei de unităţi de asistenţă medicală şi de planificare familială; • Revigorarea activităţilor economico-sociale din zonele şi localităţile situate în zone

cu o bază economică redusă cum sunt: zona de nord-est în apropierea oraşelor Slănic şi Vălenii de Munte şi în zona agricolă din jurul oraşelor Mizil şi Urlaţi;

• Asigurarea unui echilibru între capacitatea structurilor economico-sociale de absorbţie a resurselor de muncă şi numărul de locuitori;

• Formarea şi dezvoltarea pieţei muncii cu sistemul său de investiţii profilate pe pregătirea, reconversia şi orientarea profesională a forţei de muncă;

• Asigurarea condiţiilor pentru formarea profesională a populaţiei în scopul stabilizării populaţiei în zonele rurale:

- Creşterea competitivităţii forţei de muncă şi combaterea excluderii profesionale prin îmbunătăţirea formări profesionale şi a pieţii de muncă;

- Crearea unor oportunităţi pentru auto-ocuparea forţei de muncă; - Crearea unor forme de învăţământ profesional adecvate profilurilor producţiei

diferitelor zone ale judeţului; - Sprijinirea înfiinţării unor centre de reconversie profesională a şomerilor din

zona rurală şi de pregătire a lor pentru iniţierea unor activităţi private, în special în domenii conexe agriculturii.

9.2.2. Reţeaua de localităţi

Probleme

119

• Reţeaua de localităţi urbane este neomogenă, astfel pe axa Valea Prahovei sunt 6 oraşe, în jurul Ploieştilor sunt 3 oraşe, iar spre Buzău în continuare încă două, iar în zona central nordică tot două oraşe.

• Lipsa unor centre polarizatoare rurale dotate corespunzător.

• Gradul redus de urbanizare al judeţului, ponderea populaţiei urbane (52 %) fiind inferioară ponderii pe ţară (55 %), în condiţiile în care teritoriul concentrează un număr important de oraşe.

• Nivelul redus de dotări şi echipare urbană a unor trupuri din localităţi urbane, foste localităţi componente sau sate aparţinătoare (ex. Urlaţi, Breaza, Comarnic, Băicoi).

• Probleme de gestionare şi administrare, de dotare şi acces al populaţiei la dotări, cauzate de prezenţa unui număr mare de localităţi în componenţa unor unităţi administrativ teritoriale (Drajna – 11 sate, Măneciu – 9 sate, Măneşti – 13 sate, Podenii Noi – 10, Poseşti – 10 sate, Valea Călugărească – 15 sate, Poseşti – 10 sate).

• Nemulţumirea colectivităţilor locale faţă de actuala împărţire administrativ-teritorială, solicitând organizarea unor comune noi. (Ogretin la Drajna, Cocorăştii Colţ la Măneşti, Cheia la Măneciu, Olarii Vechi la Gherghiţa, Homorâciu la Izvoarele).

• Unele localităţi urbane nu au atins toţi cei 16 indicatori principali de definire (conf. Legii nr. 351 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi). Printre acestea menţionăm oraşul Comarnic (11), oraşul Mizil (8), oraşul Urlaţi (9), oraşul Breaza (7).

• Instalarea şi accentuarea proceselor necontrolate în dezvoltarea şi gestionarea intravilanului şi extravilanului localităţilor îndeosebi urbane (nerespectarea normelor urbanistice şi accentuarea tendinţei de dezvoltare a localităţilor înşiruite de-a lungul drumurilor principale).

Priorităţi

- Programe şi măsuri pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor cu rol şi funcţii de echilibru şi intercomunal.

- Promovarea în categoria oraşelor a localităţilor rurale cu structuri economico-sociale de tip urban.

- Analize şi măsuri privind fezabilitatea propunerilor venite din partea colectivităţilor locale privind organizarea unor noi comune.

- Îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale prin redistribuirea trupurilor având nivel redus de dotare, în cadrul altor unităţi administrativ-teritoriale din zona imediată.

- Luarea unor măsuri care să conducă la atingerea indicatorilor cantitativi şi calitativi de definire a localităţilor urbane.

- Valorificarea eficientă a spaţiului prin evitarea extinderii în teritoriu a intravilanului localităţilor (P.U.G-uri).

- Respectarea principiilor şi normelor urbanistice la dezvoltarea localităţilor.

- Eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pe baza documentaţiilor de urbanism.

9.2.3. Locuirea

Principalele probleme

120

• Insuficienţa fondului de locuinţe sociale.

• Starea necorespunzătoare a fondului de locuinţe sociale.

• Suprafaţa medie locuibilă pe o persoană, deşi este puţin mai mare decât media pe ţară, este inferioară unei norme de 15 – 20 m2/locuitor.

• Nivelul scăzut de dotare cu instalaţii (alimentare cu apă, canalizare, baie) a localităţilor din mediul rural.

• Situaţia defavorabilă în mediul urban din punct de vedere al indicatorului număr persoane / gospodărie, mai mare decât media pe ţară.

Priorităţi

- Stimularea construcţiei de locuinţe sociale.

- Renovarea fondului de locuinţe sociale.

- Creşterea nivelului de echipare edilitară a locuinţelor.

- Reabilitarea şi modernizarea fondului locuibil existent.

9.2.4. Dotări publice cu rol de servire teritorial

Probleme

Modernizarea mai scăzută a bazei materiale şi unele deficite de capacitate la principalele categorii de dotări publice.

• Învăţământ

- deficite de săli de clasă, fiind depăşit indicatorul de 30 elevi / sală de clasă în municipii, 6 oraşe şi 6 comune;

- starea necorespunzătoare a multor clădiri în care se desfăşoară procesul de învăţământ în special în mediul rural.

• Sănătate - dispensarele medicale din mediul rural funcţionează în general în clădiri

improprii;

- unităţi administrativ-teritoriale în care indicatorul locuitori / medic depăşeşte valoarea de 3.000 (12 % din numărul de unităţi administrativ teritoriale);

- lipsa personalului calificat în unele localităţi;

- lipsa dotărilor necesare desfăşurării optime a asistenţei medicale;

- necesitatea continuării restructurării instituţiilor existente în domeniul asistenţei sociale.

• Cultură - reţea insuficientă sau deteriorată de dotări culturale;

- casele de cultură şi căminele culturale sunt fie într-un stadiu avansat de uzură, fie au destinaţia schimbată;

- comuna Băneşti nu are cămin cultural;

- 18 clădiri cu destinaţie cultural-artistică şi educativă din cele 175 existente în judeţ sunt la această dată inutilizabile;

- inexistenţa bibliotecilor comunale în 3 unităţi administrativ-teritoriale (Măneşti,

121

Predeal Sărari, Şotrile);

- starea fizică, dotarea şi activitatea căminelor culturale şi a bibliotecilor comunale înregistrează un regres;

- 5 dintre sediile bibliotecilor comunale se află în stare foarte proastă (com. Baba-Ana, Gornet – Cricov, Bărcăneşti, Plopu şi Râfov).

• Sport

- lipsa sălilor de sport în unele localităţi urbane, a bazinelor de înot în principalele aglomeraţii urbane şi a terenurilor de sport în unele localităţi rurale.

• Juridice, financiar-bancare

- reţeaua de dotări juridice insuficientă în raport cu cerinţele Legii nr. 351 de aprobare a P.A.T.N. Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi;

- necesitatea extinderii reţelei bancare în cât mai multe localităţi.

9.3. PROBLEME PRIVIND ECHIPAREA TEHNICĂ A TERITORIULUI

9.3.1. Căi de comunicaţie

Probleme

Reţeaua rutieră • Reţeaua majoră de căi rutiere inadaptată la cerinţele traficului european. • Starea de viabilitate necorespunzătoare a unor drumuri şi sectoare de drum (Dj şi Dc). • Prezenţa a numeroase puncte critice pe traseele reţelei majore de căi rutiere.

Reţeaua feroviară • Starea tehnică critică a reţelei şi mijloacelor de transport feroviar care nu asigură

realizarea unor viteze comerciale mari. • Trasee feroviare nealiniate la standardele europene de performanţă, confort şi

siguranţă.

Priorităţi

Reţeaua rutieră • Realizarea unor trasee de mare viteză. • Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale. • Realizarea de pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe traseele

reţelei majore • Eliminarea factorilor de risc şi instabilitate în zonele cu alunecări de teren şi în

zonele inundate.

Reţeaua feroviară • Finalizarea lucrărilor de modernizare a magistralei 300 pe tronsonul Bucureşti –

Braşov. • Modernizarea infrastructurii feroviare. • Realizarea de viteze comerciale mari prin îmbunătăţirea infrastructurii feroviare şi

modernizarea mijloacelor de transport.

9.3.2. Gospodărirea apelor

Probleme

122

Analiza situaţiei existente pune în evidenţă principalele disfuncţionalităţi după cum urmează:

• Numărul redus de lucrări hidrotehnice specifice asigurării debitelor necesare de apă: - în zonele deficitare: Valea Prahovei, aglomeraţia urbană Ploieşti; - în zonele lipsite de resurse de apă: Valea Cricovul Sărat, Urlaţi – Mizil; - în zonele cu resurse puternic afectate de poluare: aglomeraţia urbană Ploieşti,

mun. Câmpina, zona situată la sud de mun. Ploieşti. • Număr redus de lucrări hidrotehnice specifice apărării teritoriului şi localităţilor

împotriva inundaţiilor pe cursul râurilor: Cricovul Sărat, Doftana (aval de acumularea Paltinu), Teleajen, Vărbilău, Drajna.

• Zonă poluată de produse petroliere, situată în sudul mun. Ploieşti, poluare care afectează resursele de apă subterană şi cele de suprafaţă existente în această zonă.

• Surse de apă insuficiente pentru oraşele: Azuga, Buşteni, Comarnic, Sinaia, Breaza, Ploieşti, Mizil, Urlaţi, Slănic, Băicoi, Boldeşti-Scăieni.

• Nu există staţie de tratare a apei în oraşele Plopeni, Urlaţi, Mizil. • Pierderi mari de apă potabilă în oraşele Ploieşti, Boldeşti-Scăeni, Slănic. • Reţele de canalizare a apei uzate colmatate în oraşele Mizil, Plopeni, Băicoi, Sinaia. • Lipsa staţiei de epurare în oraşele: Comarnic, Buşteni, Azuga. • Staţii de epurare depăşite din punct de vedere al capacităţii în oraşul Plopeni. • Alimentarea cu apă în mediul rural necesită îmbunătăţirea sistemului: sursă,

înmagazinare, distribuţie în localităţile unde există. • Lipsa sistemului de canalizare a apei uzate în localităţile rurale unde există sistem de

alimentare cu apă. • Lipsa procesului de epurare a apei uzate în localităţile unde există sistem de

colectare a acestora (reţea de canalizare).

Priorităţile care se impun după prezentarea principalelor disfuncţionalităţi sunt: • Monitorizarea zonei poluate cu produse petroliere din sudul mun. Ploieşti şi

intervenţii în cazul contaminării resurselor de apă. • Realizarea staţiilor de tratare a apei în localităţile unde lipsesc şi modernizarea şi

retehnologizarea celor existente. • Realizarea staţiilor de epurare în localităţile unde lipsesc. • Extinderea şi retehnologizarea celor existente. • Realizarea lucrărilor specifice pentru asigurarea surselor de apă la cerinţele actuale

de cantitate şi calitate. • Reabilitarea şi realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a

apelor uzate în toate localităţile judeţului. • Realizarea lucrărilor hidrotehnice specifice apărării împotriva inundaţiilor.

9.3.3. Alimentarea cu energie electrică

Probleme şi priorităţi

În ansamblu, având în vedere diminuarea consumului total de energie electrică, nu se pune problema unui deficit de putere în alimentarea cu energie electrică a judeţului Prahova.

Sucursala de Transport Bucureşti administrează reţelele electrice (linii şi staţii) cu tensiunea nominală de 220 şi 400 kV, instalaţii electrice ce au total sau parţial traseul pe teritoriului judeţului Prahova. Din punct de vedere al exploatării există unele probleme legate de apariţia unor construcţii noi în culoarul de funcţionare al liniilor electrice aeriene (culoar definit

123

în conformitate cu prevederile OUG 63/1998.

Pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii pentru care au fost dimensionate liniile electrice aeriene şi staţiile de transformare sunt necesare lucrări de mentenanţă preventivă corectivă, precum şi efectuarea unor măsurători, probe sau încercări.

Reţelele electrice subterane din mediul urban ce au o tensiune de 10 kv sau 6 kv prezintă un grad înaintat de uzură ca urmare a duratei mari de exploatare şi a agresivităţii solului.

Staţiile de transformare din judeţ necesită operaţii de retehnologizare şi modernizare prin utilizarea unor tehnologii avansate în domeniu.

În general, reţelele subterane din mediul urban nu sunt sistematizate. Orice lucrare de întreţinere la reţelele existente duce la deranjarea celorlalte reţele existente (apă, canal, gaze, termoficare) şi invers.

În mediul rural se constată prezenţa unor stâlpi de lemn cu durata de viaţă expirată, precum şi situaţie necorespunzătoare a iluminatului public.

În prezent mai sunt 20 localităţi (350 gospodării) parţial electrificate. Pentru alimentarea cu energie electrică este necesară o putere de cca. 150 kVA (3 posturi de transformare) şi o extindere a reţelei de joasă tensiune cu 11 km.

9.3.4. Telecomunicaţii

Probleme şi priorităţi

Cu toate că în ultimii ani s-au realizat investiţii importante, principala disfuncţionalitate constă în nerealizarea tuturor cererilor de instalare de noi posturi telefonice.

În prezent în cele 5 centre ce deservesc judeţul sunt înregistrate 11.400 cereri nerezolvate.

(14.10.2002) Capacitate vândută Nr.

Crt. Centrul Analogic Digital Cereri

1 Ploieşti 49.639 29.000 121 2 Rural Ploieşti Centru 0 8.020 746 3 Rural Prahova SE 0 20.549 2.215 4 Câmpina 0 54.889 4.727 5 Vălenii de Munte 0 22.870 3.591 TOTAL 49.639 135.328 11.400

O prioritate a Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova o constituie telefonizarea celor 15

localităţi rurale lipsite de posturi telefonice.

9.3.5. Alimentarea cu energie termică

Probleme

• Uzura fizică şi morală a echipamentelor existente are ca urmare atât poluarea mediului cât şi diminuarea capacităţilor de producţie şi transport a energiei termice.

• Cantitatea de energie termică livrată pentru un apartament este mai mică decât cea necesară, corespunzătoare normativelor în vigoare – 9,32 Gcal/an, ap. faţă de 14 Gcal/an, ap.

• Pierderi mari de energie termică la consumatori, datorită izolaţiei deficitare la pereţi şi deschideri vitrate.

• Lipsa contoarelor pentru înregistrarea consumurilor reale de energie termică (agent

124

termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră).

• Lipsa resurselor financiare ale populaţiei conduce la imposibilitatea sau întârzirea achitării costurilor corespunzătoare consumurilor de energie şi la dereglări în circuitul firesc: întreţinere, reparaţii, achiziţionarea combustibilului ş.a.

Priorităţi

• Reabilitarea şi modernizarea surselor actuale de alimentare cu energie termică în mod centralizat.

• Retehnologizarea şi automatizarea sistemelor de distribuţie a energiei termice.

• Introducerea şi generalizarea montării aparatelor de măsură şi control atât la surse şi puncte termice cât şi la consumatori, cu prelucrarea automată a datelor.

• Crearea condiţiilor administrative şi financiare pentru iniţierea unui program de îmbunătăţire a izolaţiei termice a locuinţelor şi obiectivelor social-edilitare existente, corelat cu reabilitarea echipării tehnico-edilitare a localităţilor.

• Identificarea şi studierea utilizării unor noi resurse naturale energetice în mod complementar, în funcţie de condiţiile specifice zonelor şi utilizatorilor.

9.3.6. Alimentarea cu gaze şi fluide combustibile

Probleme

Alimentarea cu gaze naturale

Existenţa unor localităţi cu solicitări de dezvoltare / extindere a reţelelor de gaze (existente) şi înfiinţări de noi distribuitori, nerezolvate din motive tehnice sau financiare:

- Localităţi care nu au aprobare CET: Gorgota, Puchenii Mari, Măneşti – Cocorăştii Colţ, Secăria, Vărbilău, Teişani, Slănic, Izvoarele, Măneciu, Mizil, Plopu, Ciorani;

- Localităţi pentru care există studii şi proiecte în diferite faze de execuţie: Brazi, Bărcăneşti, Ghighiu, Coada Izvorului, Târgşorul Vechi, Brătăşanca, Viteşti, Măgureni, Bobolia, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Cornu, Brebu, Gura Vitioarei, Drajna de Jos, Surani, Podenii Noi, Podenii Vechi, Iordăcheanu, Tomşani, Berceni.

Conducte de transport al fluidelor combustibile (ţiţei şi produse petroliere: benzină, motorină, CLU)

• Uzura fizică şi morală a conductelor şi echipamentelor.

• Lipsa marcajelor corespunzătoare zonelor de protecţie a conductelor, pe toată lungimea acestora şi a urmăririi respectării lor, favorizează efectuarea unor lucrări interzise în aceste zone.

• Activitatea de exploatare a conductelor este perturbată de furturile de combustibil prin racorduri ilegale la conducte, în zone mai greu controlabile, în timpul nopţii.

Priorităţi

Alimentarea cu gaze naturale

• Dezvoltarea activităţii de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului.

• Extinderea reţelei de transport a gazelor naturale către noi localităţi.

• Introducerea unor măsuri de protecţie a conductelor magistrale şi principale de

125

transport a gazelor naturale.

Conducte de transport fluide combustibile

• Reparaţii capitale sau parţiale a conductelor şi echipamentelor care asigură producţia, transportul şi distribuţia în teritoriu a acestor fluide.

• Delimitarea culoarelor de protecţie de-a lungul conductelor, în colaborare cu responsabilii fiecărei reţele în parte (ROMGAZ, TRANSGAZ, PETROTRANS, PETROM, CONPET).

• Asigurarea măsurilor corespunzătoare de control şi protecţie a acestora.

• Specificarea traseelor acestor conducte cu culoarele de protecţie aferente, pe planurile de urbanism şi însuşirea lor de către administraţiile locale.

9.4. PROBLEME PRIVIND PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

9.4.1. Calitatea factorilor de mediu

Probleme

În judeţul Prahova se înregistrează sistematic depăşiri ale indicatorilor de calitate a mediului, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale tuturor factorilor de mediu. Se pot contura, astfel, mai multe zone poluate sau suprafaţe degradate dintre care unele se suprapun, în funcţie de alterarea unuia sau a mai multor factori de mediu:

• Sub aspectul poluării atmosferei zona municipiului Ploieşti este poluată ca urmare a activităţilor industriale din petrochimie (Petrotel – Lukoil, „Astra” S.A., „Vega” S.A., „Petrobrazi” S.A.).

• Apele râului Prahova, în aval de rafinăria „Petrobrazi” sunt de categoria „degradat”, datorită evacuării apelor uzate de pe platforma industrială Brazi.

• Apele pârâului Dâmbu sunt de categoria „degradat” în aval de confluenţa cu evacuarea staţiei de epurare a municipiului Ploieşti.

• Apele subterane sunt poluate în mod deosebit cu produse petroliere pe un areal relativ mare în partea de sud-est a municipiului Ploieşti.

• Poluările cu petrol şi produse petroliere determinate de spargerile conductelor de transport, pentru sustragerea ilicită a acestora.

• Identificarea unui număr de 106 depozite menajere neamenajate, care ocupă o suprafaţă totală de 48,5 ha şi care se constituie în surse de poluare a tuturor componentelor mediului.

• Starea precară a unor habitate naturale în special păduri, în zona subcarpatică ca urmare a despăduririlor, cu consecinţe negative asupra solului (alunecări de teren, eroziuni etc.) şi a topoclimatului.

• Defrişările necontrolate care atrag după sine declanşarea unor fenomene geomorfologice de degradare a terenurilor, dar şi urâţirea peisajului.

• Ameninţarea cu dispariţia unor specii de floră şi faună, declarate monumente ale naturii, ca urmare a restrângerii habitatelor naturale.

126

Priorităţi

Densitatea mare a populaţiei şi presiunea demografică asupra resurselor naturale a generat dezvoltarea unor industrii poluatoare (extracţia petrolului, industria petrochimică etc.), care a avut drept rezultat afectarea deosebită a mediului în judeţul Prahova.

Calitatea mediului poate fi ameliorată dacă se au în vedere următoarele priorităţi:

• Reducerea emisiilor de noxe în atmosferă şi încadrarea în standardele de calitate la sursele majore de poluare: Petrotel Lukoil SA, Astra Română SA, Vega SA, Petrobrazi SA;

• Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate evacuate de sursele majore de poluare, respectiv, agenţii economici din domeniul industriei petrochimice şi companiile de gospodărire comunală din mediul urban;

• Asigurarea protecţiei conductelor de transport petrol şi produse petroliere în scopul stopării spargerilor şi furturilor şi implicit al protejării solului şi al pânzei freatice;

• Depozitarea controlată a tuturor categoriilor de deşeuri;

• Stoparea defrişărilor ilegale, generatoare de produse geomorfologice de degradare a solului materializate prin alunecări de teren, eroziuni etc.;

• Diminuarea impactului antropic (defrişări, turism, construcţii etc.) asupra habitatelor naturale ale unor specii de plante şi animale declarate monumente ale naturii sau pe cale de dispariţie.

9.4.2. Zone protejate

Zone naturale protejate

Probleme

În prezent pe teritoriul judeţului Prahova există Parcul Natural Bucegi (parţial – 8.322 ha) şi şase arii protejate cu statut de zonă naturală protejată conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate.

Starea ecologică a acestor zone naturale protejate se află într-un echilibru fragil, ca urmare a presiunilor antropice tot mai intense (în mod deosebit în Parcul Natural Bucegi) care constau din:

• declanşarea unor fenomene de degradare a terenurilor ca urmare a defrişărilor şi a unor lucrări de construcţie, de extindere sau reamenajare a numeroase obiective (cabane, mijloace de transport pe cablu, construcţii private etc.);

• transportul auto şi circulaţia turistică pe o reţea haotică şi densă de drumuri şi poteci;

• practicarea unui păşunat abuziv, cu depăşirea normelor de încărcare cu animale a pajiştilor, generând fenomene de eroziune a solului;

• recoltarea unor specii de plante şi animale din perimetrul acestor zone protejate, care necesită o protecţie strictă.

Priorităţi

• identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de ocrotire, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;

• constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate, reprezentative pentru judeţul Prahova, prin declanşarea procedurilor de instituire a regimului de protecţie pentru ariile propuse de autorităţile locale;

127

• stabilirea regimului de administrare a ariilor naturale protejate;

• măsuri speciale pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor ecologice, geomorfologice, peisagistice, de interes ecologic, estetic sau ştiinţific;

• exercitarea unui management diferenţiat pe categorii de arii naturale protejate respectiv rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale şi de parcuri naturale.

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice este stabilit prin Legea nr. 236/2000 care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

De asemenea recenta Hotărâre de Guvern nr. 230/2003 constituie baza legală pentru realizarea cadastrului de specialitate şi stabilirea structurilor de administraţie a Parcului Natural Bucegi.

Zone construite protejate

Probleme

- degradarea treptată a fondului de patrimoniu cultural construit existent;

- valorificarea ineficientă a unor zone cu concentrare foarte mare de monumente istorice;

- neclarităţi în sistemul naţional de evidenţă a monumentelor istorice;

- nedefinirea zonelor de protecţie a monumentelor istorice conform legii;

- existenţa unui număr de 37 monumente istorice în pericol, în diverse stadii (grav avariate, cu deficienţe de protecţie, stare de colaps). Acestea sunt situate în 26 unităţi administrativ – teritoriale;

- nerespectarea legislaţiei în vigoare privind normele de construcţii permise în vecinătatea monumentelor istorice, din lipsa documentaţiilor specifice.

Priorităţi

- elaborarea documentaţiilor necesare restaurării monumentelor avariate;

- atragerea de fonduri pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice aflate într-o stare avansată de degradare;

- urmărirea şi controlul asupra modului de respectare a prevederilor legale de protejare a monumentelor istorice;

- descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor pe care urmează să se amplaseze obiectivele de investiţii;

- urgentarea întocmirii şi avizării documentaţiilor de delimitare a zonelor protejate aferente monumentului istoric (PUZ – zonă protejată), prioritar pentru cele de valoare naţională excepţională;

- elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea includerii măsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului cultural construit.

128

9.5. PROBLEME PRIVIND ZONELE DE RISC NATURAL

9.5.1. Inundaţii

Probleme

Din situaţia prezentată se pot evidenţia principalele disfuncţionalităţi: • neîntreţinerea albiilor râurilor şi a văilor torenţiale; • neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice specifice apărării împotriva inundaţiilor; • lipsa lucrărilor hidrotehnice pentru apărarea împotriva inundaţiilor în zonele

vulnerabile la acest fenomen.

Priorităţile pentru eliminarea efectelor fenomenului de inundaţii sunt: • întreţinerea albiilor cursurilor de apă prin îngrijirea vegetaţiei de pe malurile

apei, controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale; • întreţinerea şi repararea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor imediate

după producerea fenomenului; • realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile la

acest fenomen natural.

9.5.2. Alunecări de teren

Probleme • Trecerea de la munte la câmpie este marcată de următoarele procese de degradare

cu consecinţe în apariţia alunecărilor de teren: - dezagregarea rocilor neomogene uşor de dislocat care duc la apariţia diferitelor

zone de grohotiş - ravenare şi torenţialitate în timpul ploilor torenţiale, favorizate de prezenţa

grohotişurilor în lungul canalelor de scurgere (zone despădurite) • Etajul subcarpatic este afectat de pluviodenudare, eroziune de suprafaţă, eroziune

de adâncime, alunecări de teren pe toţi versanţii văilor: Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat

Priorităţi • urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a

proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană • avertizarea organelor şi intreprinderilor interesate cât şi a factorilor de decizie în

cazul extinderii şi intensificării proceselor de degradare • furnizarea de date pentru a se stabili principalele cauze care generează declanşarea

alunecărilor de teren în vederea fundamentării măsurilor preventive pentru atenuarea şi limitarea pagubelor materiale posibile

• întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.);

• măsuri de reducere a instabilităţii terenurilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale

• măsuri de reducere a instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, arături transversale etc.).

9.5.3. Cutremure Probleme

• seismele constituie factori de agravare şi concentrare a pierderilor cu caracter de dezastru atunci când efectele lor se suprapun peste situaţiile produse de degradarea

129

mediului înconjurător; • hazardurile combinate reprezintă un potenţial de dezastru deosebit pus în evidenţă

de cutremurele puternice în legătură cu clădirile, conductele, rezervoarele şi rafinăriile de petrol, reţelele de gaze şi alte utilităţi urbane, industria chimică etc.

Priorităţi

• Aplicarea Planului judeţean de apărare împotriva dezastrelor întocmit de Secretariatul tehnic permanent şi aprobat de Comisia judeţeană care cuprinde planurile de protecţie - intervenţie pe tipuri de dezastre naturale (inundaţii, alunecări de teren, cutremure) pentru a căror realizare trebuie parcurse următoarele etape: - Identificarea şi analiza caracteristicilor cutremurelor specifice judeţului; - Identificarea şi evaluarea resurselor umane, materiale şi financiare ale judeţului; - Evaluarea globală a efectelor cutremurelor; - Identificarea, organizarea şi planificarea resurselor umane, materiale şi

financiare necesare protecţiei şi intervenţiei.

ANEXA 1

OBIECTIVE AFECTATE DE ALUNECĂRI PE CĂILE DE COMUNICAŢIE

JUDEŢUL PRAHOVA

LOCALITATE DN, DJ, DC PODURI ŞI PODEŢE

C.F

BREAZA DJ 1/1 COMARNIC DJ/DC

URLATI DJ/DC SLANIC DJ /DC SINAIA DJ APOSTOLACHE DJ BREBU DC CALUGARENI DC CARBUNESTI DJ/DC CEPTURA DJ CHIOJDEANCA DC/De 2/ CORNU DN/DJ/DC 1/ COSMINELE DC FANTANELE DC GURA VADULUI DJ/De IORDACHEANU DC IZVOARELE DC JUGURENI DJ/DC MANECIU DN PACURETI DJ/DC PODENII NOI DJ POSESTI DC PREDEAL SARARI DC PROVITA DE JOS DJ/DC PROVITA DE SUS DC

130

SOIMARI DJ/DC 9/1 SURANI DC STARCHIOJD DC SANGERU DJ/DC SCORTENI DJ/DC 3/3 TELEGA DJ/DC/De 1 VALCANESTI DJ/DC TOTAL DN=30 m

DJ=1.900 m DC=6 441 m Strazi=275 m

Poduri=3 Podete =15

ANEXA 2

OBIECTIVE AFECTATE DE INUNDAŢII PE CĂILE DE COMUNICAŢII

LOCALITATE DRUMURI /

CF KM

PODURI ŞI PODEŢE

REŢELE STRADALE

KM OBS.

Or BOLDESTI-SCAIENI

/0,5 Scurgeri de torenţi

Or. BUSTENI 5 Scurgeri de torenţi Or.COMARNIC 3 Scurgeri de torenţi Or.SLANIC 2,4/ 10 4,1 Scurgeri de torenţi Com.MANESTI 1 Scurgeri de torenţi PROVITA DE SUS 0,05/ 3 Scurgeri de torenţi Mun.PLOIESTI 1 Revărsare curs de

apă Com.ADUNATI 11 1 Revărsare curs de

apă RAFOV 1 Revărsare curs de

apă SCORTENI 21 Revărsare curs de

apă TOTAL 2,45/0,5 56 5,1

131

ANEXA 3

DRUMURI DE PĂMÂNT CARE NECESITĂ MODERNIZARE

TRONSON DE PĂMÂNT

Nr. crt.

Drum comunal

clasat HG.

540/2000

ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

Drum comunal total sau parţial de pământ - km -

Lungime

- km -

Poziţie

kilometrică

Poduri, podeţe nr. x

deschidere - ml -

0 1 2 3 4 6 7

TOTAL 299,316 219,996 1. DC 1B Secăria – Posada 7,000 2,000 5+000 - 7+000 3 x 4,002. DC 2C Vistieru – Secăria 7,000 2,100 4+900 - 7+000 1 x 2,003. DC 4 Pietriceaua – Cabana Pădurarului 5,100 5,100 0+000 - 5+100 1 x 0,804. DC 6 Cornu – Valea Oprii 1,500 1,500 0+000 - 1+500 1 x 4,405. DC 10 Măneciu – Făcăeni 1,100 1,100 0+000 - 1+100 6. DC 11 Măneciu – Plăieţu 1,500 1,500 0+000 - 1+500 7. DC 11C Buştenari – Poiana Treistiei –

Cosmina de Jos 6,000 3,000 3+000 - 6+000 1 x 5,50

1 x 3,508. DC 12 Vâlcăneşti – Trestioara – Poiana

Vărbilău 6,000 2,000 4+000 - 6+000 2 x 12,00

1 x 7,009. DC 15 Drajna – Ciocrac 2,000 1,150 0+850 - 2+000 10. DC 16 Făget – Fundeni 8,000 2,000 6+000 - 8+000 2 x 2,0011. DC 17 Gura Vitioarei – Bughea de Sus –

Olteni 12,500 1,100 11+400 -12+500 3 x 1,00

1 x 0,8012. DC 18 Drajna – Piatra 1,500 1,500 0+000 - 1+500 13. DC 19 Drajna – Podurile 1,300 1,300 0+000 - 1+300 1 x 1,2014. DC 21 Izvoarele – Mănăstirea Crasna 7,200 7,200 0+000 - 7+200 15. DC 23 Ceraşu – Valea Brădetului 1,700 1,700 0+000 - 1+700 1 x 5,0016. DC 25 Ceraşu – Valea Tocii – Valea

Brădetului 2,200 2,200 0+000 - 2+200 1 x 5,00

1 x 4,0017. DC 29 Făget – DJ 102 B 3,000 1,000 2+000 - 3+000 18. DC 36 Boldeşti – Valea Anei 7,000 3,000 2+000 - 5+000 19. DC 40 Lipăneşti – Satu Nou 1,900 1,900 0+000 - 1+900

132

0 1 2 3 4 6 7 20. DC 41 Homorâciu – Chiriţeşti 1,300 1,300 0+000 - 1+300 21. DC 41B Predeal Sărari – Tulburea 2,200 2,200 0+000 - 2+200 1 x 3,2022. DC 43 DJ 231 – Gornet – Bogdăneşti 2,600 2,600 0+000 - 2+600 1 x 4,00

1 x 5,0023. DC 44A Măgurele – Iazu – DJ 217 4,000 1,200 2+600 - 3+800 1 x 5,5024. DC 47 Şoimari – Lopatniţa – DC 55 8,000 4,000 4+000 - 8+000 1 x 0,60

4 x 1,001 x 3,00

25. DC 48 Popeşti – Şoimari 10,000 7,200 1+300 - 8+500 1 x 1,0026. DC 49 Valea Seacă – Drobota 3,000 3,000 0+000 - 3+000 27. DC 52 Ariceştii Zeletin – Albinari 2,500 1,500 1+000 - 2+500 1 x 0,6028. DC 54 DN 1B – Valea Orlei 1,000 1,000 0+000 - 1+000 29. DC 55B Lipăneşti – Seciu 5,700 4,498 1+202 - 5+700 6 x 3,20

1 x 7,0030. DC 57 Chiţorani - Bighilin 3,800 3,800 0+000 - 3+800 31. DC 59A Lim. Jud. Buzău – Rotarea –

Starchiojd – DJ 102 L 5,000 2,500 3+000 - 5+500 4 x 0,80

1 x 1,0032. DC 60 Iordăcheanu – Valea Cucului 2,000 2,000 0+000 - 2+000 1 x 1,2033. DC 65 Vadu Săpat – Ghinoaica 1,000 1,000 0+000 - 1+000 1 x 0,5034. DC 69A Călugăreni – Vadu Săpat 4,000 4,000 0+000 - 4+000 1 x 4,0035. DC 70B Loloiasca – Valea Urloi 4,000 3,000 1+000 - 4+000 36. DC 71 Valea Scheii – Mireş – Sângeru 8,700 4,000 1+000 - 5+000 1 x 6,00

1 x 7,4037. DC 72 Jugureni – Băile Boboci 4,000 2,385 0+000 - 2+385 3 x 3,00

1 x 4,0038. DC 74 Fulga de Sus – DJ 102 D 4,500 4,500 0+000 - 4+500 1 x 4,5039. DC 75 DN 1D – Cioceni 2,000 1,000 1+000 - 2+000 40. DC 76 DJ 102 D – Colonia Banciu 1,000 1,000 0+000 - 1+000 41. DC 78 DJ 148 – Lim. Jud. Ialomiţa 0,800 0,800 0+000 - 0+800 42. DC 78A DJ 100C – Cioranii de Jos 6,000 5,200 0+000 - 5+200 43. DC 79 DJ 102 H – Crângurile 1,400 1,400 0+000 - 1+400 44. DC 80A Hătcărău – Gară Hătcărău –

Cioranii de Jos 8,000 7,445 0+555 - 8+000 1 x 1,50

45. DC 82 Sicrita – Dumbrava 3,000 2,230 0+770 - 3+000 46. DC 83 Buda – DJ 101 F 4,000 1,856 1+000 - 2+856 1 x 3,00

1 x 4,0047. DC 84A DJ 101F – Trestienii de Jos –

Cioceni 8,500 6,600 1+900 - 8+500 1 x 6,00

48. DC 86 Dumbrava – Antofiloaia – Moara Domnească

2,500 0,250 1+327 - 1+577 1 x 4,00

49. DC 89 Coşlegi – Goga 1,816 0,100 0+500 - 0+ 50. DC 96 Balta Doameni – Olarii Vechi 3,500 1,282 0+692 - 1+974 51. DC 98 Poienarii Burchii – Mănăstirea

Pisiota – Predeşti 6,000 6,000 0+000 - 6+000

52. DC 110 Cocorăştii Colţ – Ghioldum 1,900 1,900 0+000 - 1+900 53. DC 112 Adunaţi – Ocina de Sus 3,000 3,000 0+000 - 3+000 1 x 4,00

2 x 5,0054. DC 117 Proviţa de Jos – Drăgăneasa –

Poiana Câmpina 6,000 2,800 3+200 - 6+000 1 x 5,30

1 x 0,5055. DC 118 DJ 101 I – Minieri 1,300 1,300 0+000 - 1+300 56. DC 121 Brătăşanca – Ungureni 1,100 1,100 0+000 - 1+100 57. DC 123 Drăgăneasa – Piatra 1,300 1,300 0+000 - 1+300 58. DC 124 Proviţa de Sus – Plaiu 0,800 0,800 0+000 - 0+800 1 x 4,00

1 x 1,20

133

0 1 2 3 4 6 7 59. DC 125 Proviţa de Sus - Izvoru 1,000 1,000 0+000 - 1+000 1 x 1,25

1 x 3,0060. DC 126 DJ 140 – Puchenii Mici 1,800 1,800 0+000 - 1+800 1 x 10,0061. DC 127 DN 1 – Odăile – Moara 2,000 2,000 0+000 - 2+000 62. DC 128 Podenii Noi – Sfăcărău 3,300 3,300 0+000 - 3+300 1 x 1,50

63. DC 130 Sângeru – Tisa 1,500 1,500 0+000 - 1+500 64. DC 131 Surani – Păcuri 3,200 3,200 0+000 - 3+200 65. DC 135 Păcureţi – Slavu 3,500 3,500 0+000 - 3+500

66. DC 136 Nucşoara de Jos – Râncezi – Nucşoara de Sus

4,000 4,000 0+000 - 4+000

67. DC 137 Predeal Sărari – Bobiceşti 1,300 1,300 0+000 - 1+300 68. DC 138 Cocoşeşti – Păuleşti 2,400 2,400 0+000 - 2+400 1 x 5,2069. DC 139 Starchiojd – Zmeuret 5,500 5,500 0+000 - 5+500 1 x 2,50

1 x 1,202 x 1,003 x 0,80

70. DC 140 Starghiojd – Gresia 2,500 2,500 0+000 - 2+500 71. DC 141 Tăriceni – Predeşti 2,500 2,500 0+000 - 2+500 72. DC 142 Şotrile – Seciuri 3,200 3,200 0+000 - 3+200 73. DC 143 Bertea – Ştefeşti 2,500 2,500 0+000 - 2+500 1 x 0,8074. DC 144 Olteni – Stubeiu – Valea Stâlpului

– DJ 219 2,200 2,200 0+000 - 2+200 1 x 5,00

75. DC 145 DN 1B – Valea Popii – Vârfuri 4,000 4,000 0+000 - 4+000 76. DC 146 DN 1B – Valea Ursoii 1,700 1,700 0+000 - 1+700

77. DC 147 DN 1B – Valea Poienii – Schiau 4,000 4,000 0+000 - 4+000 78. DC 148 DN 1 – Frăsinet 1,000 1,000 0+000 - 1+000 79. DC 149 Ulmi – Arioneştii Noi – Valea

Pietrei – Orzoaia de Jos – Orzoaia de Sus – Jercălăi

6,000 6,000 0+000 - 6+000

80. DC 150 Urlaţi – Mărunţiş 1,200 1,200 0+000 - 1+200 1 x 1,2081. DC 151 Arioneştii Noi – Schiau 2,000 2,000 0+000 - 2+000 82. DC 152 Urlaţi – Valea Nucetului 3,500 3,500 0+000 - 3+500 83. DC 153 Cherba – Valea Seman 2,500 2,500 0+000 - 2+500 1 x 1,2084. DC 154 DN 1B – Valea Nicovani 2,000 2,000 0+000 - 2+000

85. DC 155 Rachieri – Pantazi 2,500 2,500 0+000 - 2+500 86. DC 156 Sofronia – Butuci 1,800 1,800 0+000 - 1+800

Documents

SEC IA: AMENAJAREA TERITORIULUI TITLUL: ţ şmdrap.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/... · principalele culturi vegetale 24. Agricultura – Zonarea producţiei agricole – Note