ANALIZA MECANISMULUI SCHEMELOR PONZI

Realizator: Tamaș Diana Bianca

Specializarea: BPF

Grupa: 1

Anul universitar 2015-2016

CUPRINS

1. Fraude financiare piramidale.............................................................................................................3

2. Conceptul de schemă Ponzi și caracteristicile acesteia....................................................................5

2.1 Istoria schemelor Ponzi.................................................................................................................5

2.2 Modul de funcţionare al schemelor Ponzi.....................................................................................6

2.3 Elementele schemelor Ponzi..........................................................................................................7

2.4 Semnele de avertizare asupra unei scheme Ponzi..........................................................................9

3. Cazuri celebre de scheme Ponzi......................................................................................................10

3.1 Cazul Caritas...............................................................................................................................10

3.2 Cazul FNI....................................................................................................................................13

3.3 Cazul Bernard Madoff.................................................................................................................14

CONCLUZII..........................................................................................................................................16

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................17

1. Fraude financiare piramidale

2

Schemele piramidale sau jocurile financiare piramidale reprezintă proceduri ilegale de

obținere a unui câştig, ce sunt construite sub forma unei structuri piramidale, în cadrul cărora,

nivelurile piramidei sunt formate din anumite persoane ce contribuie cu o anumită sumă de

bani pentru a putea intra în această schemă.

Această schemă presupune ca persoanele aflate în varful piramidei pot câștiga anumite sume

de bani doar dacă mai intră în schemă, la baza piramidei, o multime cât mai mare de oameni.

De asemenea, se impunea achitarea unei taxe de intrare iar investitorii erau sunt constrânși să

atragă şi alte persoane care la rândul lor să plătească această taxă de intrare. Câştigul de care

aceştia pot beneficia este format din totalitatea taxelor de intrare ale persoanelor de la nivelul

de bază al piramidei. Mai concret, persoanele ce intră in această schemă, plătesc aceste taxe

pentru caţiva oameni ce sunt situaţi în vârful piramidei. Acestia plătesc pentru a avea şansa de

a ajunge în varful piramidei și pentru a putea profita de sumele ce vor intra în această schemă,

în perioada viitoare, pe baza plăţilor efectuate.

Aceste scheme se mai numesc şi “jocuri de într-ajutorare” sau “cluburi de finanţare şi invesţii

închise”, precum şi “fonduri comune închise”.

Lucruri ce trebuie ştiute despre schemele piramidale

a) Sunt necâştigătoare – aceste scheme se bazează pe o regulă matematică simplă:

câştigătorii sunt foarte puţini, în schimb foarte multe persoane îşi pierd banii investiţi

în cadrul acestei scheme.

b) Sunt frauduloase – participanţii din cadrul acestei scheme îi păcălesc şi pe ceilalţi

participanţi pe care ii recrutează, în mod conştient sau nu.

c) Sunt ilegale – există un risc ridicat și totodata real, ca această schemă sa fie stopată de

autorităţi, iar cei ce participă în cadrul acesteia sș fie pasibili de a fi sancţionaţi

conform legii.

Piramidele mascate – “lupul in blană de oaie”

3

Cei ce promovează aceste scheme, încearcă să le mascheze dând falsa impresie de metode de

marketing în reţea. Acest tip de marketing reprezintă o modalitate de afacere ilegală, în cadrul

căreia se constituie o reţea de distribuitori independenţi, cu scopul de a vinde bunuri de larg

consum. Astfel schemele piramidale apelează la o anumită linie de produse şi le comunică

participanţilor că scopul acestora este de a le comercializa, în realitate însă acest lucru nu se

întamplă, acestea dând doar impresia de o companie de marketing în reţea. În realitate, efortul

depus de aceste scheme piramidale în vanzarea acestor produse este foarte redus sau

inexistent, în timp ce banii depuşi de participant se colectează prin recrutare.

O caracteristică esenţială a acestor scheme piramidale rezidă în faptul că noii distribuitori ce

doresc să se inscrie în cadrul acestor scheme, trebuie să cumpere cantităţi însemnate de

produse şi de asemenea destul de costisitoare.

Care este deosebirea dintre o schemă piramidală mascată și o afacere legală?

După cum am mentionat anterior, aceste scheme piramidale obţin câştiguri şi se bazează pe

persoanele recrutate, iar companiile de marketing în reţea colaborează cu distribuitorii, pentru

a câştiga împreună, în timp ce aceştia îşi dezvoltă afacerea din vanzarea de produse şi servicii.

Se recomandă ca fiecare persoană ce doreşte să intre în cadrul acestei oferte şi a oricărei alteia,

să analizeze cu atenţie oferta şi de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este nivelul investiţiei? (Cât trebuie să plăteşti sa poţi să devii distribuitor?)

2. Compania răscumpără stocul de produse nevândute?

3. Produsele companiei sunt vândute consumatorilor?

4

2. Conceptul de schemă Ponzi si caracteristicile acesteia

2.1 Istoria schemelor PonziSchema Ponzi reprezintă o formă de fraudă investițională ce presupune plata unor profituri de

mărimi semnificative unor investitori, nu pe fondul veniturilor obţinute în realitate în urma

afacerii desfăşurate, ci ca urmare a unor fonduri investite de către alte persoane.

Termenul provine de la numele Charles Ponzi, care a înşelat cetăţenii din New England, prin

anii 20 prin influențarea acestora de a investi în cadrul unei scheme de speculaţii cu mărci

poştale. Ținând cont de faptul că dobânda anuală de la vremea aceea era de 5%, Charles Ponzi

le-a promis celor ce investeau, un profit de 50% în decursul a numai 90 de zile. Astfel, la

început, acesta a adus o serie de cupoane poştale internaţionale pentru a-şi baza pe acestea

schema, dar la scurtă perioadă după aceasta, el i-a plătit pe primii investitori pe baza şi din

sumele depuse de către investitorii cei mai recenţi.

In anul 1919, Ponzi a observat diferenţele imense referitoare la preţul cupoanelor poştale din

SUA, comparativ cu Italia, unde preţul acestora este semnificativ mai mic decât în SUA, şi

astfel el a inceput să le comande din Italia şi să le vandă în SUA, la un preţ cu 400% mai mare.

Acesta incepe să-şi atragă prietenii şi cunoscuţii, să investească în cadrul acestei scheme

pentru a-şi putea majora profiturile, oferindu-le un câştig de 50% în decursul a trei luni de zile.

Astfel, după doar cateva luni, Ponzi ajunsese să ruleze prin luna februarie, undeva la 5000 $,

iar în martie, ajunsese să ruleze o sumă impresionantă pentru vremea aceea, de 30000 $, si

astfel acesta angajează un număr semnificativ de agenti pentru a majora numărul de investitori

la această schemă. In lunile următoare, mărimea sumelor atrase cunoscuse o evoluţie

ascendentă, ajungând în luna mai la 420000 %, iar în iunie deja se vorbea de milioane $. Cu

toate că sumele atrase creşteau de la lună la lună, creşteau şi datoriile.

Sumele imense atrase şi notorietatea afacerii sale a atras atenţia autorităţilor locale şi a presei

din acea vreme şi astfel s-a demarat o serie de investigaţii, realizate de autorităţile locale,

precum şi de presă. În urma acestor investigaţii, s-a constatat că pe baza investitiilor realizate

şi declarate, pe piaţă ar trebui sa fie un număr de 160 milioane de cupoane postale, dar în

realitate se aflau doar 17000 de cupoane. La aflarea acestei ştiri oamenii au început sa

5

manifeste un sentiment de nesiguranţă şi de teamă, de a-şi pierde banii. În următoarele luni au

început să se înmulţească numărul de dovezi referitoare la frauda pe care Ponzi a realizat-o, iar

la sfarşitul lunii august, acesta a fost pus sub acuzare.

2.2 Modul de funcţionare al schemelor PonziSchema Ponzi presupune investirea anumitor sume de bani de către investitori, promiţându-le

acestora un profit deosebit de ridicat. Cei ce ii atrag pe investitori, profită de lipsa educaţiei

financiare a acestora, folosind termeni complicaţi pentru a da impresia şi totodată de ai

convinge de complexitatea acestei scheme dar asigurându-i de corectitudinea acesteia. Mai

concret, aceasta este o schemă în cadrul căreia investitorii au iluzia că investesc lichidităţile pe

care le deţin, în bunuri, când de fapt iniţiatorii acesteia încasează aceste lichidităţi fără a le

investi.

Pentru a promova credibilitatea acestei scheme şi de a spori increderea investitorilor în

aceasta, iniţiatorii îi plăteau pe primii deponenţi pe baza sumelor depuse de către deponenţii

cei mai recenţi, şi nu pe baza profitului obţinut în urma vreunei investiţii.1

De asemenea, pentru ca deponenţii să nu-şi retragă sumele investite, pune la dispoziţia

acestora situaţii financiare ce nu sunt reale, ci sunt false, pentru a le arăta ce mult au câştigat

până în prezent şi cât vor mai putea câştiga în continuare dacă hotărasc să-şi păstreze

lichidităţile în cadrul schemei. Prin aceasta reuşesc să convingă o parte din investitori și chiar

să investească în continuare în această schemă, iar cei care nu au fost convinşi şi au decis să-şi

retragă banii, li se pune la dispoziţie banii pentru a crea iluzia că tot ceea ce se intamplă este

corect si real. Totodată, pentru a putea onora aceste retrageri, iniţiatorii sunt nevoiţi să ia banii

necesari de la investitorii cei mai noi.

Pentru a-şi prelungi existenţa şi a-şi continua activitatea, această schemă necesită o

continuitate constantă a fluxurilor investite de către noii investitori. In cazul solicitărilor

ridicate de retragere a sumelor investite de unii investitori sau în cazul scăderii sumelor atrase,

schema Ponzi intră în colaps.

1 http://www.newschannel.ro/stiri/schemele-ponzi-sau-de-ce-banii-gratis-nu-sunt-intotdeauna-ceea-ce-par/

6

Posibilităţile existente după ce schema a atras suficienţi bani sunt: prăbuşirea schemei datorată

scăderii investitiilor şi a imposibilităţii efectuării plăţilor către investitori, fuga iniţiatorului

schemei cu banii investiţi de investitori, sau schema este descoperită datorită faptului că nu se

poate dovedi legalitatea acesteia.

2.3 Elementele schemelor PonziElementele pe baza cărora schemele Ponzi se bazează şi îşi atrag investitorii sunt următoarele:

1. Randamentul ridicat

Investitorilor li se promit un câstig impresionant, cu mult deasupra celorlalte variante

de investiţii, ce nu presupune nici un risc sau daca acesta există, este foarte scăzut.

2. Configurarea sau detalierea investiţiei

Cei ce iniţiază această schemă, aduc o serie de explicaţii cât mai plauzibile referitoare

la randamentul ridicat pe care aceasta il oferă, iar cele mai invocate sunt: informaţiile

privilegiate de care experţii acestei scheme le deţin într-un anumit domeniu, existenţa

specialistilor şi expertiza de care aceştia dispun, precum şi accesul la oportunităţi

specifice de investiţii.

Exemple:

- Dispunerea de informaţii privilegiate asupra anumitor instrumente exotice sau asupra

anumitor pieţe, informaţii ce nu pot fi verificate de către investitori: o serie de investiţii

în Africa, piaţa cerealelor din America Centrală etc.

- Deţinerea de abilităţi speciale de tranzactionare pe anumite instrumente financiare

derivate, pe baza cărora sumele investite se pot înmulţi, iar riscul de pierdere, care este

foarte ridicat, este adus la nivelul minim sau chiar exclus.

3. Credibilitatea iniţială

Initiatorii schemei trebuie să ofere o credibilitate ridicată pentru a putea reuşi să atragă

caţi mai mulţi investitori şi a unor sume cât mai ridicate.

7

4. Plata primilor investitori

Pentru a promova o credibilitatea cat mai ridicată asupra acestui mecanism şi de

asemenea pentru a spori încrederea investitorilor, se pune la dispoziţia primilor

investitori, caştigul ce le-a fost garantat. Astfel, aceştia încep să reinvestească datorită

încrederii pe care o au asupra acestei scheme, iar uneori aceştia ajung să se numere

printre cei ce au fost păgubiţi.

5. Comunicarea succesului

Iniţiatorii se bazează pe investitorii ce au incasat câştigurile promise de a transmite şi

altor persoane câştigul pe care l-au obţinut pentru a creşte mărimea fondurilor atrase.

6. Evidentierea caştigului promis aferent investirii unei sume modeste de către

investitori, pentru ca mai apoi să li se solicite reinvestirea unei sume mai

substanţiale pentru o investiţie specifică.

Pentru caştigarea încrederii investitorilor, deseori acestora li se comunică o mărime

ridicată a caştigului pentru investiţia iniţială, iar ulterior li se solicit investirea unor

sume de o mărime mai insemnată din anumite motive, printre care necesitatea investirii

cat mai urgente într-o investiţie pentru a putea beneficia de un castig garantat cât mai

ridicat.

Exemple:

- Deţinerea unor informaţii privilegiate şi posibilitatea de a le valorifica doar într-o

perioadă scurtă de timp

- Publicarea unui indicator macroeconomic cunoscut ce va majora/micşora preţul unui

instrument financiar într-un termen foarte scurt

- Sansa manipulării într-o perioadă imediat următoare, a preţului unui anumit instrument

financiar.

8

2.4 Semnele de avertizare asupra unei scheme PonziExistă o serie de trăsături comune a schemelor Ponzi, iar specialiştii din cadrul Securities

and Exchange Commission au identificat o serie de astfel de trăsături, printre care:

Randamente ridicate cu asumarea unui rist scăzut sau fără asumarea vreunui risc –

Toate investiţiile, indiferent de tipul acestora, implică un anumit grad de risc, şi cu

cât acestea oferă câștiguri mai mari, cu atât şi gradul de risc este mai ridicat.

Randamente constante pe o perioadă relativ lungă de timp – De obicei, investiţiile

au o tendinţa de creştere sau de scădere în timp, în mod special cele ce oferă

câștiguri deosebit de ridicate.

Nereglementarea investiţiilor – De obicei, investiţiile implicate în cadrul schemelor

Ponzi, nu sunt inregistrate în cadrul instituţiei de supraveghere şi de reglementare

din cadrul pieţelor în care acestea se manifestă. Este foarte important ca acestea să

se înregistreze deoarece prin aceasta sunt comunicate informaţii vitale despre

produsele şi serviciile companiei, precum şi despre managementul acesteia.

Vânzători neautorizaţi – Consultanţilor de investiţii și companiilor acestora, li se

impune autorizarea acestora prin reglementările pieţelor de capital, iar aceste

scheme Ponzi implică persoane şi companii ce nu au fost autorizate.

Strategii secrete şi/sau complexe – Specialiştii recomandă evitarea efectuării de

investiţii ce nu sunt înţelese sau care nu oferă toate informaţiile necesare.

Probleme cu documentația – Un exemplu de astfel de probleme, ce reflectă faptul

că fondurile nu sunt investite corespunzător, este prezența greşelilor în extrasele de

cont.

Probleme în efectuarea plătilor – De regulă, iniţiatorii acestor scheme, recomandă

investitorilor să nu-şi retragă câştigurile, ci să le reinvestească, pentru a putea

obţine caştiguri mult mai ridicate decât cele iniţiale.

Evitarea problemelor legate de investirea în aceste scheme, precum şi evitarea

pierderilor de bani se realizează dacă investitorii ar analiza mult mai bine situaţia şi

dacă şi-ar pune mai multe intrebări referitoare la acestea şi nu ar fi evitat cateva reguli

de bază ale investiţiilor. SEC apreciază că un investitor ce are în vedere investiţia într-

9

o astfel de schemă sau oricare alt tip de investiţie, trebuie să-şi pună o serie de

întrebări, printre care cele mai importante:

1. Vânzatorul şi compania acestuia sunt autorizate să functioneze?

2. Iniţiatorul acestor investiţii a înregistrat compania pe care o deţine la autoritatea

competentă?

3. Care este gradul de risc al investiţiilor comparativ cu posibilile câștiguri?

4. Reusesc să înţeleg investitia pe care doresc sî o realizez?

5. De unde pot să obţin ajutor?

Printre regulile pe care orice investitor trebuie să le respecte sunt:2

1. Regula celor 10 procente – aceasta este regula de bază a oricărei investiţii şi spune că

niciodată să nu investeşti mai mult de 10% într-un singur instrument financiar.

2. Administratorul unui portofoliu trebuie sî fie profesionist.

3. Pune întrebări – în momentul în care decizi sa realizezi o investiţie, trebuie sa adresezi

o serie de întrebări referitoare la investiţia în cauză.

4. Asigură o sumă de bani constantă și stabilă – Se recomandă împărţirea banilor în mod

echitabil şi ca investiţiile să fie diversificate pentru o mai mare siguranţă a banilor.

3. Cazuri celebre de scheme Ponzi

3.1 Cazul Caritas

Pe la inceputul anilor ’90, Ioan Stoica fondase o companie, numită Caritas, şi care a organizat

o schemă de tipul Ponzi, ce a funcţionat în perioada aprilie 1992 - august 1994 și care a atras

fonduri în valoare de aprximativ 1 miliard $, ce au fost investite de 400000 de deponenţi,

înainte de a intra in faliment, cu 450000 milioane $ datorii acumulate. Aceasta companie a fost

fondată în Braşov, ca o societate cu raspundere limitată, ce dispunea de un capital de 100000

lei, iar după două luni, aceasta şi-a mutat sediul în Cluj Napoca.

2 http://www.wall-street.ro/articol/Money/57617/Cazul-Madoff-Ce-trebuie-sa-retina-un-investitor.html

10

Iniţial, depozitele erau de o mărime relativ mică, intre 2000 si 5000 lei, urâand ca în perioadă

următoare, mărimea depozitelor să crească la 20000 lei, iar depozitul maxim fiind majorat la

160000 lei. La inceput, doar persoanele ce aveau domiciliul în Cluj Napoca aveau dreptul de a

constitui depozite la această companie, iar începand cu vara anului 1993, s-a acordat dreptul

tuturor cetatenţilor romani de a constitui depozite la aceasta. Sistemul iniţiat de Ioan Stoica,

promitea investitorilor obţinerea unui câştig de 8 ori mai mare decât suma investită, după o

perioadă de doar 3 luni de zile.

Figura nr. 1: Evoluţia câştigului obţinut în funcţie de cotele depuse în cadrul schemei Caritas,

în perioada 1992-1994, în România

1 2 3 4 5 6 7 8 9 100

20000400006000080000

100000120000140000160000180000200000

2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000

Evoluția câștigului în functie de cotele depuse

Cote Castig

Milioane lei

Mili

oane

lei

Sursa: Prelucrare date de pe www.gazetadecluj.ro

Conform graficului, observăm o creştere direct proporţională a câştigului cu cea a cotelor

investite. Astfel, cu cât creștea mărimea cotei investite, cu atât creştea şi câştigul obţinut.

11

Intr-un interviu acordat cotidianului “Mesagerul Transilvan”, Stoica îi îndemna pe români să

renunţe la scepticism şi după ce au incasat sumele cuvenite, să continue să investească, şi

astfel cu cât numărul celor ce se înscriu creşte, la fel și numărul castigătorilor creşte, şi de

asemenea şi ritmul de efectuare al plăţilor creşte.3

Cei 400000 de investitori atrasi, au investit 1257 miliarde de lei inainte ca această companie

să dea faliment pe data de 14 august1994.4 Plăţile încetaseră a mai fi efectuate de prin luna

octombrie 1993, iar la data intrării în faliment, aceasta acumulase datorii în valoare de 450000

milioane $. Cea mai mare parte a banilor au ajuns la peroanele influenţe de la acea vreme,

precum şi la judecători, poliţişti, securişti, politicieni etc. Astfel, pe baza câştigurilor obţinute

şi-au deschis afaceri de succes sau ocupă funcţii importante de conducere.5

In 1995, Tribunalul din Cluj a decis condamnarea pentru fraudă, a fondatorului companiei,

Ioan Popa, cu închisoare pe 7 ani, dar în urma apelului facut de acesta, s-a hotărât reducerea

termenului de închisoare de la 7 ani la doar 2 ani. La aflarea sentinţei, acesta şi-a exprimat

nemulţumirea şi s-a adresat Curtii Supreme de Justiţie şi astfel, sentinţa finală a fost de

închisoare pe 1 an şi jumătate.

3 Campanie “20 de ani in 20 de zile”:Evenimentul anului 1993:Isteria Caritas, www.adevarul.ro, 20094 https://ro.wikipedia.org/wiki/Caritas_(joc_piramidal)5 http://gazetadecluj.ro/caritas-prima-escrocherie-romaneasca/

12

3.2 Cazul FNIFondul National de Investiţii este un alt exmplu de fraudă investiţională, funcţionând ca un joc

piramidal, ce a dus la păgubirea a 318000 de investitori.

Fondatorul acestuia a fost Sorin Ovidiu Vintu, firma SOV Invest, pe data de 3 iulie 1995, în

Constanţa. SOV Invest avea ca acţionar majoritar, cu 80% din capital, pe Sorin Ovidiu Vintu,

iar aceasta era specializată în administrarea fondurilor mutuale.

SOV Invest avea un capital social de 100 de milioane lei, iar administrarea fondului mutual –

Fondul National de Investiţii reprezenta obiectul principal de activitate al acesteia.

Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare a autorizat funcţionarea FNI pe data de 15

septembrie 1995, iar obiectul de activitate era reprezentat de mobilizarea economiilor băneşti

ale celor ce erau membrii, şi plasarea comună a acestor disponibilităţi, în condiţii de

profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piaţa monetară şi de capital

românească şi internaţională.6

In 1997 Ioana Maria Vlas cumpără acţiunile lui Sorin Ovidiu Vantu la Fondul Naţional de

Investiţii şi tot în acest an, aceasta semnează un contract cu CEC prin care fondurile investite

in FNI erau garantat de CEC, în schimbul unei contribuţii lunare de 5 miliarde de lei. Astfel, în

aceste imprejurări, FNI a reusit să atragă un număr insemnat de investitori datorită faptului că

dobânzile ridicate pe care le oferea la depozite, erau cu 3-4 ori media dobânzilor bancare la

depozite şi a faptului că fondurile erau garantate prin CEC care în cazul falimentului FNI,

despagubea investitorii FNI cu suma depusă iniţial.

Primele efecte negative apar în luna aprilie 2002, cand au apărut întarzieri în cazul retragerii

unor sume mai ridicate din cadrul FNI, iar primele semnale de panică a investitorilor apar la

sucursala FNI din Cluj cand nu s-au mai putut efectua anumite plăţi.

Printre cauzele care au condus la prabusirea FNI se numără:7

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/FNI7 http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/ancheta-financiarul-fni-schema-unui-jaf-protejat-de-stat-125744.html

13

- Acţiuni necotate, multe dintre ele fără valoare

- Acţiuni cotate, dar care au fost cumpărate la suprapret

- Tranzacţii fictive

- Răscumpărari de unităţi de fonduri la randamente uriașe

- Politica agresivă de marketing

- Implicarea instituţiilor statului și a unor bănci comerciale

Pe data de 16 mai 2010, Maria Ioana Vlas este chemată la sediul Poliţiei din Bucuresti pentru

a da explicaţii referitoare la banii depuși în cadrul FNI si FNA. La data falimentului FNI, 4

mai 2010, existau în jur de 318000 de investitori, din care o treime și-au plasat disponibilităţile

în ultimele 12 luni. După demararea anchetei, aceasta fuge la Tel Aviv, iar dupa 3 ani se

intoarce si se predă, iar în 2009 este condamnată definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul

FNI.8

3.3 Cazul Bernard MadoffBernard L. Madoff Investment Securities LLC este cea mai mare schemă Ponzi din istorie, iar

în anul 2008 a avut loc prăbusirea acesteia, toate pieţele din lumea asistând la această

prăbusire. Aceasta schemă a cuprins toate elementele clasice ale unei scheme Ponzi:

Credibilitatea fondatorului – Bernard Madoff beneficia de o credibilitate foarte ridicată

datorită implicării si participării sale în domeniul investiţiilor și de asemenea, și pentru

că acesta a fost președintele Consiliului Director al Nasdaq.

Plata castigurilor investitorilor – Madoff efectua plăţile catre investitori rapid, ceea ce

ii sporea credibilitatea în rândul investitorilor.

Randamente promise moderate – Această schemă, promitea obţinerea unor câștiguri

modeste, și nu exagerate ca în cazul celorlalte scheme.

S-a estimat faptul că investitorii au fost păgubiţi de-a lungul a 20 de ani, de 65 de miliarde de

$, iar printre cei păgubiţi se numără și bănci, celebrităţi, fonduri/organizaţii caritabile etc.

8 Ibidem

14

La sfârșitul anului 2008, Madoff le-ar fi mărturisit celor doi fii ai săi că domeniul de

mangment al investiţiilor din compania sa, nu este decât o uriașă schemă Ponzi. Schema sa

poate fi considerată cea mai mare fraudă de tipul schemei Ponzi de pană acum, dar totodată și

cea mai importantă, comisă de o singură persoană. Pe data de 11 decembrie, Madoff a fost

arestat şi condamnat la 150 de ani de închisoare pentru fraudă.

Implicaţiile și efectele negative ale acestei fraude nu s-au restrans doar asupra banilor, iar unul

din principalii investitori ai lui Madoff, Rene-Thierry Magon de la Villehuchet, de la

compania Access International Advisors, s-a sinucis după ce a aflat că a pierdut 1,5 miliarde $.

Sistemul instituit de Madoff se asemăna cu schema Ponzi,din punct de vedere al structurii, și

se deosebea din privința strategiei de marketing și a ritmului de derulare. Acesta nu promitea

caștiguri uriașe pe termen scurt, iar în cadrul extraselor false de cont pe care le trimitea

investitorilor, erau reflectate caştiguri moderate, dar constante, chiar și atunci când se

înregistrau turbulenţe pe pieţele financiare.9

Această schemă era prezentată ca fiind foarte complicată și greu de inţeles, și că reprezenta o

combinaţie de speculaţii bursiere, însă, in realitatea, Bernard Madoff realiza foarte puţine

tranzacţii bursiere.

Succesul lui Madoof se datorează faptului ca acesta s-a implicat în mod frecvent ăn societăţi

caritabile și non-profit, și totodată, noţiunilor sale de fiscalitate si de drept pe care acesta le-a

acumulat de-a lungul vieţii sale.

CONCLUZII

9 http://economictimes.ro/de-la-charles-ponzi-la-bernie-madoff

15

Schema Ponzi reprezintă o formă de fraudă investițională ce presupune plata unor profituri de

mărimi semnificative unor investitori, nu pe fondul veniturilor obţinute în realitate, în urma

afacerii desfășurate, ci ca urmare a unor fonduri investite de către alte persoane.

Schema Ponzi presupune investirea anumitor sume de bani de către investitori, promiţându-le

acestora un profit deosebit de ridicat.

Pentru a promova credibilitatea acestei scheme și de a spori increderea investitorilor în

aceasta, iniţiatorii îi plăteau pe primii deponenţi pe baza sumelor depuse de către deponenţii

cei mai recenţi, și nu pe baza profitului obţinut în urma vreunei investiţii.

Elementele schemelor Ponzi se referă la: randamentul ridicat, configurarea sau detalierea

investiţiei, credibilitatea iniţială, plata primilor investitori, comunicarea succesului, precum și

evidenţierea câștigului promis aferent investirii unei sume modeste de către investitori, pentru

ca mai apoi să li se solicite reinvestirea unei sume mai substanţiale pentru o investiţie

specifică.

În România, o schemă asemănătoare schemei Ponzi a fost Caritas, fondatată de Ioan Stoica în

1992, ce a pagubit 400000 de investitori, de 450 de miliarde de lei. De asemenea, și FNI a

reprezentat tot un fel de schemă Ponzi, prin care au fost pagubiţi în jur de 318000 de

investitori, ce oferea dobânzi de 3-4 ori mai mari decât media dobânzilor bancare.

Printre cauzele care au dus la falimentul FNI, se numără: acţiuni necotate, iar multe dintre ele

fara valoare; acţiuni cotate dar ce au fost cumpărate la suprapreţ; tranzacţii fictive; politică de

marketing agresivă; răscumpărări de unităţi de fonduri uriașe etc.

Cea mai mare schemă Ponzi din istorie este considerată schema lui Madoff, prin care

investitorii au fost păgubiţi de 65 miliarde $, și spre deosebire de celelalte tipuri de scheme, nu

se promiteau câștiguri uriașe ci moderate dar constante, chiar în condiţiile unor dezechilibre pe

piaţă.

16

BIBLIOGRAFIE

www.adevarul.ro

www.economictimes.ro

www.gazetadecluj.ro

www.jurnalul.ro

www.newschannel.ro

www.wall-street.ro

www.wikipedia.org

17