Schema de Asamblare

8/17/2019 Schema de Asamblare

1/51

PROCESUL TEHNOLOGIC

DE ASAMBLARE

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU


2/51

PRINCIPII DE PROIECTARE APROCESELOR TEHNOLOGICE DE

ASAMBLARE• Principil !i"i#$rii opera%iilor – procesul tehnologic de montaj poate fi

divizat intr-un număr maxim de operaţii de asamblare egal cu numărulde componente de montaj necesare. La acestea se pot adăuga operaţiide control si speciale. Acesta permite organizarea &on'a(li in fl) tehnologic! cre*'erea pro!c'i"i'$%ii muncii"

• Principil concen'r$rii opera%iilor – divizarea procesului tehnologictrebuie sa cuprindă un număr minim de operaţii complexe! put#ndajunge pana la o singura operaţie. – $e prevăd operaţii puţine cu faze multiple – $e pot executa simultan mai multe faze de montaj la locuri de munca

apropiate – $e aplica in cazul &on'a(li *'a%ionar % piese mari! grele! care necesita

eforturi materiale pentru deplasare & – $e poate aplica si pentru produse cu ritm mic de montaj! realizat cu

echipamente automate de montaj


3/51

CRITERII DE PROIECTARE A PROCESELORTEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

• Cri'eril 'e+nic – se alege varianta de procestehnologic care asigura realizarea caracteristicilorprincipale funcţionale! tehnice! psiho – senzorialesi de disponibilitate %fiabilitate! mentenabilitate& aleprodusului" volumul de producţie si termenele delivrare.

• Cri'eril econo&ic – se alege varianta de procestehnologic care asigura o eficienta economicamaxima pentru sistemul de montaj si care permite

realizarea de produse cu costuri minime.• Cri'eril *ocial – se alege varianta de procestehnologic care asigura condiţii de munca maiu'oare si sigure! respect#nd totodată restricţiile

ergonomice si ecologice.


4/51

Da'e ini%iale nece*are proiec'$rii proce*elor

'e+nologice !e a*a&,lare • Den&irea pro!*li• N&$rl 'o'al !e pro!*e• Ter&enele !e li"rare• Da'e !e*pre pro!c$'or -!en&ire !o'are

'e+nica gra! !e calificare a for%ei !e &nca/

• Da'e !e*pre clien'

• N&$rl co&en#ii


5/51

Doc&en'e nece*are proiec'$riiproce*elor 'e+nologice !e a*a&,lare

• De*ene0*c+e&e de ansamblu! de execuţie! schema demontaj

• Doc&en'e 'e+nice caiet de sarcini! certificat de

calitate! specificaţii privind calitatea asamblării! ambalăriisi instalării• Carac'eri*'icile pro!*li gabarit! forma!

(articularitati funcţionale! masuri de protectie necesare• Te+nologia !e a*a&,lare fise tehnologice!

documentaţie de asamblare• Ca'aloage cu utilaje si echipamente de montaj!

nor&a'i"e de timp! *'an!ar!e si normative de calitate!etc.


6/51

E'apele !e proiec'are ale ni proce*'e+nologic !e a*a&,lare

• E'apa !e an'eproiec' – presupune stabilirea formeiorganizatorice! estimarea eficientei economice %studiude fezabilitate& pornind de la cerinţele beneficiarului

%timpul si tactul sau ritmul de montaj&. • E'apa !e proiec' !e e)ec%ie – presupune definirea

tuturor activităţilor si documentelor necesare pentrudemararea procesului productiv! inclusiv aspecteeconomice si riscuri .


7/51

Anali#a proce*li 'e+nologic

• (entru analiza 'i proiectarea procesuluitehnologic al unui produs este necesarădefinirea a 'apte niveluri structurale 'i!respectiv! a 'apte tipuri de elemente destructură corespunzătoare acestora!

)ncep#nd de la cele mai complexe 'i p#nă

la cele mai simple.


8/51

Ele&en'e *'rc'rale


9/51

• 1a#a !e a*a&,lare reprezinta un grup de activităţi tehnologice realizate )n mod continuu decătre un singur executant %individual sau colectiv& )n cadrul unei operaţii de montaj sau )ntredouă operaţii 'i prin care se realizează un unic obiectiv principal )n cadrul procesului. *ncadrul unei operaţii executanţii pot realiza simultan faze diferite ale procesului. +iecareexecutant poate efectua succesiv mai multe faze.

• Faza de bază se realizează direct asupra ansamblului supus montajului! respectiv asupra

componentei de bază a acestuia sau asupra unui subansamblu realizat pe o componentăde bază )ntr-un anumit stadiu de montaj! astfel )nc#t se modifică %fază constitutivă& sau secontrolează %fază de control& starea constructiv-funcţională a ansamblului.

• *n procesul de montaj al unui ansamblu! )n afara celor de bază - pentru a fi posibilărealizarea acestora se executa 'i diferite alte faze auxiliare şi anexe.

• ,n exemplu de faze auxiliare este cel al fazelor de manipulare a ansamblului. Acestea potfi de următoarele tipuri – faza de transfer operaţional al ansamblului la un post de montaj"

– faza de transfer inter-operaţional al ansamblului" – faza de stocare inter-operaţională a ansamblului %)ntre posturile de montaj la care se execută două

operaţii succesive&" – faza de reorientare a ansamblului la postul de montaj %)n cadrul unei anumite operaţii&" – faze de reorientare inter-operaţională a ansamblului %)ntre posturile de montaj la care se realizează

două operaţii succesive&"• Fazele anexe nu se realizează direct asupra ansamblului supus montajului %de ex. fazele

de schimbare a $-urilor la postul de montaj! de spălare a unei componente de montaj! deaducere a acesteia la postul de montaj etc.&.

• Sec"en%a !e &on'a( reprezinta un grup de activităţi realizate )n mod continuu )n cadrul uneifaze de montaj! prin care se realizează un obiectiv parţial )n cadrul fazei.

• Mi2carea de montaj este un grup de activităţi elementare realizate )n mod continuu )n cadruunei secvenţe de montaj! prin care se realizează un obiectiv elementar )n cadrul procesului.

• Mi2carea ele&en'ar$ de montaj este o activitate elementară de tipul întoarce, transferă,aşează, dă drumul etc.


10/51

A*igrarea cali'$%ii &on'a(li Asigurarea calităţii montajului )nseamnă stabilirea acelor măsuri 'i )ndeplinireaacelor acţiuni care să conducă la realizarea unui proces de montaj cu performanteridicate! care produce ansambluri de calitate uniformă 'i corespunzătoare cerinţelor

impuse.


11/51

A*igrarea cali'$%ii &on'a(li

• (entru asigurarea calităţii montajului trebuie respectateurmătoarele reguli – /omponentele care se montează trebuie să corespundă calităţii

prescrise 'i trebuie pregătite pentru montaj astfel )nc#t suprafeţelesă fie curate! fără urme de murdărie sau materiale de protecţietemporară etc.

– $tocarea componentelor deformabile trebuie efectuată )n suporţi adecvaţi! cu mai multe puncte de sprijin. – /omponentele trebuie manipulate )n a'a fel )nc#t să nu fie lovite!

zg#riate! deformate etc. – +orţele de str#ngere trebuie aplicate progresiv! nu prin 'ocuri.

– +orţele mari de str#ngere realizate )n mai multe puncte trebuieaplicate )ncruci'at 'i )n trepte. – Aplicarea forţelor de asamblare trebuie făcută astfel )nc#t solicitarea

componentelor u'or deformabile să fie minimă! respectiv să fiesolicitate un număr minim de componente.

– /omponentele care realizează mi'care de rotaţie la turaţii ridicatetrebuie echilibrate.


12/51

Ni"elri !e &ecani#are0a'o&a'i#are a *i*'e&elor'e+nologice !e a*a&,lare

• *n funcţie de natura elementelor componente 'ide natura subsistemelor care realizează diferitelefuncţii principale )n cadrul unui sistem tehnologicelementar de asamblare! acesta poate fi de mai

multe tipuri care corespund mai multor niveluri demecanizare0automatizare.• +iecare sistem tehnologic elementar de

asamblare realizează un anumit ciclu de lucru!

care reprezintă totalitatea activităţilor efectuate )nmod continuu )ntr-o anumită ordine. Acestea sereiau )n mod ciclic dacă procesul de montajtrebuie realizat pentru mai multe exemplare aleansamblului supus montajului.


13/51


14/51

• *n cazul unui *i*'e& 'e+nologic ele&en'ar &ecani#a' *i&pl lucrătorul manevrează o ma'ină portabilă %de )n'urubat! de nituit& sau- )n cazul )n care ma'ina este staţionară – manevrează ansamblulsupus montajului pentru a aduce0retrage scula sau ansamblul )n0dinpunctul de lucru )n care trebuie realizată acţiunea tehnologică.1otodată lucrătorul porne'te0opre'te ma'ina care acţionează organulde execuţie 'i coordonează aceste activităţi realiz#nd astfel funcţia decomandă.

• La *i*'e&l ele&en'ar &ecani#a' co&ple) singura activitaterealizată de operator este comanda ma'inii. *n cadrul sistemuluitehnologic elementar semimecanizat pentru realizarea anumitor

activităţi lucrătorul-operatorul comandă ma'ina care manevrează 'iacţionează organul de execuţie. (entru efectuarea altor activităţi dinciclul de lucru lucrătorul-operator manevrează 'i acţionează direct unalt organ de execuţie %$ sau propriile m#ini&.

• O &a2in$ a'o&a'$ care realizează singură toate activităţile dincadrul ciclului de lucru formează! )mpreună cu $-istica din dotare!

un *i*'e& 'e+nologic ele&en'ar a'o&a'. 1oate ma'inile automateneprogramabile de montaj sunt ma'ini speciale! proiectate 'iexecutate pentru a realiza o anumită operaţie de montaj. 2obotul demontaj este singurul tip de ma'ină automată programabilă deasamblare )n domeniul construcţiei de ma'ini.

• *n cazul unui sistem tehnologic elementar semi-automat! anumiteactivităţi din cadrul ciclului de lucru sunt realizate conform programuluide către o ma'ină automată programabilă.


15/51

1le)i,ili'a'ea 2i a!ap'a,ili'a'ea *i*'e&elor'e+nologice !e a*a&,lare

• 1le)i,ili'a'ea unui sistem tehnologic de asamblare este caracteristicaacestuia de a se adapta u'or %)n timp scurt 'i cu cost mic& la modificareacaracteristicilor procesului de montaj pe care trebuie să-l realizeze./onceptul de flexibilitate a unui sistem tehnologic de asamblare prezintămai multe aspecte.

• 1le)i,ili'a'ea po'en%ial$ %numită pe scurt fle)i,ili'a'e& se manifestă )n

raport cu modificări premeditate! relativ importante 'i pe termen relativ lung%zile! săptăm#ni! luni& ale caracteristicilor procesului tehnologic deasamblare. Astfel de modificări sunt determinate de – 1recerea la montarea unui alt ansamblu0produs" – 3odificarea )n mod premeditat a procesului de asamblare al aceluia'i

ansamblu0produs pentru cre'terea performanţelor sale" – 3odificarea )n mod premeditat a construcţiei ansamblului0produsului pentru

modernizare acestuia" – /re'terea momentană %pe termen de ordinul zilelor& a cererii de producţie pentruacela'i ansamblu0produs"

– /re'terea constantă pe termen lung a cererii de producţie pentru acela'iansamblu0produs.


16/51


17/51

Universalitatea si Versatilitatea

• Universalitatea unui sistem de asamblare estecaracteristica acestuia de a putea realiza o gamă c#t mailargă de activităţi diferite. $pecializarea unui sistem deasamblare este caracteristica opusă universalităţii. ,nsistem specializat poate realiza o gamă restr#nsă de

activităţi! dar cu o productivitate ridicată.• Versatilitatea sau mobilitatea, elasticitatea unui sistemtehnologic de asamblare desemnează caracteristicaacestuia de a trece rapid de la realizarea unei activităţi larealizarea altei activităţi )n cadrul procesului tehnologic demontaj! odată cu modificarea caracteristicilor acestuia.

• +lexibilitatea potenţială a unui sistem de asamblare semanifestă )n raport cu cre'terea momentană a cererii deproducţie se nume'te flexibilitate la supraproducţie! iarcea manifestată )n raport cu cre'terea pe termen lung acererii de producţie se nume'te flexibilitatea extinderiicantitative.


18/51

A!ap'a,ili'a'ea

• 1le)i,ili'a'ea ac'i"$ a unui sistem! numită pescurt a!ap'a,ili'a'e se manifestă )n raport cuvariaţii momentane - )n limite restr#nse 3 aleparametrilor la care se realizează procesul

tehnologic de asamblare! respectiv ale condiţiilorde lucru. Astfel de modificări sunt determinate de – ariaţia aleatorie )n anumite limite! de la un exemplar la

altul ale aceluia'i ansamblu! ale parametrilor cecaracterizează realizarea unei anumite faze de montaj"

– ariaţia momentană a caracteristicilor constructive aleansamblului )n cazul liniilor de montaj pe care serealizează )n mod imediat succesiv exemplare )nvariante constructive diferite ale aceluia'i ansamblu de

baza %linie de asamblare polivalentă sau multiobiect&.


19/51

Mo!ali'a'ea !e proiec'are

Macro 4 proiec'are

4. $tabilirea operaţiilor de montaj! respectiv aposturilor de montaj"

5. Atribuirea utilajelor si echipamentelor demontaj" precum si a mijloacelor de transport

6. $tabilirea succesiunii operaţiilor de montaj"7. *ntocmirea schemei de montaj"

8. *ntocmirea fisei tehnologice de montaj.


20/51

Macro4proce*e !e a*a&,lare

• *n cadrul unei )ntreprinderi )ntregul proces tehnologic de asamblare al unuiprodus se nume'te &acroproce* !e a*a&,lare al produsului. Acesta esteformat din ansamblul activităţilor de montaj prin care se realizează produsuldin componentele sale elementare pentru montaj %piese 'i subansambluriindependente realizate de către furnizori&.

• Proce*l !e a*a&,lare general este o parte a macroprocesului de

asamblare al unui produs care se constituie din totalitatea activităţilor demontaj prin care se realizează un ansamblu din macrocomponentele sale%componentele din care se constituie direct ansamblul componenteelementare pentru montaj 'i subansambluri complete realizate anterior dinastfel de componente&.

• Opera%ia !e a*a&,lare reprezintă un grup de activităţi tehnologice din cadrulunui proces de asamblare general prin care se realizează diferitele

subansambluri complete! de diferite ranguri 'i )n final ansamblul general deprodus! pornind de la componentele sale elementare pentru montaj.9xecutantul poate fi un lucrător! o ma'ină automată! un robot etc. %executanţiindividuali& sau o echipă de lucrători %executant colectiv&.

• 1otalitatea activităţilor pe care fiecare executant le realizează )n cadrul uneioperaţii constituie un ciclu de lucru. Atunci c#nd operaţia se reia asupra unuialt exemplar al ansamblului! executanţii reiau acela'i ciclu de lucru.


21/51

Mo!ali'a'ea !e proiec'are

Micro 4 proiec'are4 – $tudiul produsului – analiza funcţional-constructiva5 – Analiza tehnologica a produsului – studiul legăturilor si descompunerea in

componente de ordin inferior 6 – $tabilirea listei componentelor pentru produs si pentru fiecare unitate de

asamblare7 – $tabilirea succesiunii de asamblare a componentelor8 – 9laborarea schemei de asamblare: – 9laborarea listei operaţiilor si fazelor de montaj; – Atribuirea utilajelor si echipamentelor pentru fiecare faza de montaj< - $tabilirea regimurilor de montaj

= – $tabilirea timpilor operativi pentru fiecare faza de montaj4> – $tabilirea normelor de timp pe operaţii44 – $tabilirea mijloacelor de transport45 – $tabilirea variantelor optime ale proceselor tehnologice de montaj46 – erificarea eficientei economice si compararea cu valoarea calculata47 – 9laborarea documentaţiei tehnologice %plan de operaţii! proceduri de lucru!

caiet de sarcini! fise tehnologice! fise de calcul ale normelor de timp! etc.&


22/51

Ele&en'e ale !oc&en'elor !eproiec'are

• 1i*a 'e+nologica – An'e' date generale de recunoa'tere a produsului si producătorului!

procesul de prelucrare" – Infor&a%ii numărul operaţiei! denumirea operaţiei! categoria de

salarizare a operatorului

• Planl !e opera%ii – An'e' date generale de recunoa'tere a produsului! producătorului!nr. si denumirea operaţiei!

– Infor&a%ii nr. fazei! denumirea fazei! echipamente de montaj!regimuri de lucru! timpi operativi! timpi de )ntrerupere si pregătire –

)ncheiere! scule! dispozitive! verificatoare! diagrame sau scheme de

lucru• Proce!ra !e lcr – scop! documente de referinţa! abrevieri! responsabilităţile

personalului! modul de lucru! utilaje! materiale! aparatura utilizata!indicatorul reviziilor! organul de certificare0omologare! etc.


23/51

Con%in'l ac'i"i'$%ilor !e proiec'are

Anali#a fnc%ional 3 con*'rc'i"a – studiul produsului

– Analiza morfologiei din desenele de ansamblu!subansamblu si execuţie"

– Analiza caracteristicilor produsului! specificaţiile deprodus"

– 3odul de amplasare" – 3odul de transport! ambalare! instalare" – 3odul de funcţionare orizontal! vertical! la )nălţime!

temperatura! mediul de lucru"

– $e analizează lista componentelor %denumire! nr.bucăţi& produs! material! etc"

– $e studiază fnc%ia glo,ala a produsului!re*'ric%iile si preci#ia de montaj impusa.


24/51

Con%in'l ac'i"i'$%ilor !e proiec'are

• Anali#a con*'rc'i" 3 'e+nologica

$e studiază legăturile0)mbinările care compunansamblul si se evidenţiază

• elemente de legătura• elemente de etan'are• elemente de siguranţa• elemente de reglare• elemente de tehnologia montajului


25/51

Anali#a 5&,in$rilor0leg$'rilor

• Leg$'ra ? realizarea unei coeziuni locale intre doua sau

mai multe componente ale unei unităţi de asamblare

• Cla*ificarea 'iprilor !e i&,inare6 – prin for&a sprijinire pe suporţi! introducere! )nfă'urare!

umplerea unei cavitari" – prin aplicarea nei for'e frecare! in c#mp de forte

%inerţie&! presare! forţa electromagnetica! forţa electro-hidraulica"

– prin in'erferen'a cu pene! 'uruburi! nituri! 'tifturi! cuie! etc.

• prin *c+i&,area for&ei forjare! pliere! sertizare!bordurare! roluire" – c a*a&,lare per&anen'a sudare! lipire! nituire" – c al'e &i(loace coasere! legare! )mpletire! )nfă'urare!

ţesere


26/51


• Tipri !e leg$'ri demontabile 0 nedemontabile – 2igide nituire! )n'urubare! sudare! lipire! sertizare!

)mpănare – /inematice angrenaje cu secvenţe de mi'cări –

9lastice inele! bride! brăţări! coliere! arcuri• Ele&en'e !e leg$'ra – elemente de )mbinare sarma! aliaj de lipit! bolţuri!

'uruburi! 'tifturi! cleme! nituri – elemente de asigurare 'aibe! splinturi! inele de

siguranţa! plăcute de siguranţa – elemente de etan'are garnituri plate! inele de

cauciuc! man'ete de rotaţie! 'aibe din materiale moi%cupru&! paste! inele de p#sla! etc.


27/51


• Anali#a nei leg$'ri – &o!l !e a*a&,lare a'ezare! presare!introducere! )n'urubare! sudare! nituire etc.

– 'ipl leg$'rii demontabila0nedemontabila

%rigida! cinematica! elastica& – a*pec'e fnc%ionale6 )mbinare! asigurare!

etan'are! fixare! deplasare! rotire – ele&en'e !e 'e+nologie – repetarea legăturii!

repetarea organelor de asamblare! tip ajustaj!accesibilitate! acţiunea forţelor de gravitaţie!tolerante


28/51


29/51

S'a,ilirea *cce*inii !e a*a&,lare aco&ponen'elor

Me'o!e

• /u grafuri• /u matrice de ordonanţare• (rin dezasamblare virtuala• (rin analiza cercurilor concentrice

Principii !e proiec'are• co&ponen'a !e ,a#a prime'te toate celelalte componente si

va fi prima orientata si fixata la primul post de montaj• se va e"i'a &on'area si !e&on'area repe'a'a• se va e"i'a in'er"en%ia in'r4n lan% !e !i&en*ini de

asamblare )nchis pentru rezolvarea altor lanţuri de dimensiuni• se asamblează &ai in'ai componentele care necesita co'e !e

5nc+i!ere ale lan%rilor !e !i&en*ini • se asambleaza mai intai componentele care formează a(*'a(e

c *'rangere apoi cele c (oc! si mai intai cele care necesitaforte mari

• se asamblează componentele in or!inea !e*cre2'erii &a*ei si volumului

• se realizează&ai in'ai a*a&,l$rile ne!e&on'a,ile


30/51

Ela,orarea *c+e&ei !e a*a&,lare

Sc+e&a !e &on'a( c *i&,olri fnc%ionale.


31/51


32/51


33/51

Ele&en'e !e &icro4proiec'are

• S'a,ilirea nor&elor !e 'i&p

• Dp$ nor&a'i"e

• Dp$ &onogra&e• Prin e*'i&are -e)perien%a/• Prin crono&e'rare fil&are• Prin co&para%ie• Prin calcl


34/51

E*'i&area nor&ei !e 'i&p la &on'a(

pen'r pro!c%ie !e SERIE

NT 7 - Tpi0n / 8 T, 8 Ta 8 T!' 8 T!o 8 Ton • NT 4 nor&a !e 'i&p &in0opera%ie• Tpi 3 'i&pl !e preg$'ire 3 5nc+eiere &in0lo'• T, 3 'i&pl !e ,a#a &in0opera%ie• Ta 3 'i&pl a)iliar &in0opera%ie• T!' 3 'i&pl !e !e*er"ire 'e+nica &in0opera%ie

• T!o 3 'i&pl !e !e*er"ire organi#a'orica &in0opera%ie• Ton 3 'i&pl !e o!i+na *i nece*i'a%i &in0opera%ie• n 3 n&$rl !e ni'$%i !e a*a&,lare ,c0lo'


35/51


pen'r pro!c%ie !e MASA

NT 7 T, 8 Ta 8 T!' 8 T!o 8 Ton &in0opera%ie

• T 3 timp unitar! min0operaţie• Top 7 T, 8 Ta 3 timp operativ! min0operaţie

– T, 4 1impul de baza! consumat pentru realizarea nemijlocita a asamblării – Ta 4 1impul auxiliar! consumat cu mi'cări necesare activităţii !e a*a&,lare6orien'are fi)are reglare para&e'ri "erificare e'c.

• T!' 4 1impul de deservire tehnica! consumat pentru pregătirea utilajului!aprovizionarea cu componente! reparaţii! etc. $e exprima in procente din T,.

• T!o 4 1impul de deservire organizatorica! consumat pentru organizareaprocesului la locul de munca. $e exprima in procente din Top.

• Tpi 4 1impul de pregătire–)ncheiere! consumat de montator pentru studiuldocumentaţiei tehnice! reglarea utilajului.

• NT 7 -Tpi0n/ 8 T, -90:;;/ 8 Top/0 :;;in care 9:9=9> 3 coeficienţi pentru T!' T!o Ton


36/51


• pen'r pro!c%ia !e SERIE MICA

NT 7 -Tpi 0 n/ 8 9)T! &in0opera%ie!

unde B ? %4!>4 – 4!4& – depinde de condiţiile concrete ale locului de munca.

• pen'r lcr$ri MECANI?ATE *i AUTOMATI?ATE

Top 7 Tf 3 -T!l 8 Tir/ 8 ', 8 'a &in0opera%ie

– 1fu – timpul de funcţionare utila! min0operaţie – 1dl – timpul de deservire a locului de munca suprapus cu 1fu! min0operaţie

– 1ir – timpul de )ntreruperi reglementate suprapus cu 1fu! min0operaţie – tbC– timpul de baza nesuprapus cu cu 1fu! min0operaţie – taC - timpul de auxiliar nesuprapus cu 1fu! min0operaţie – 1Cop ? tb D ta - timpul operativ nesuprapus cu 1fu! min0operaţie

Top 7 Tf 3 -T!l 8 Tir/ 8 T@op &in0opera%ie


37/51

Anali#a eficien'ei econo&ice

Co*'l &on'a(li C'i 7 Ai ) n 8 Di

– A – cheltuieli independente in lot! lei0buc – - cheltuieli dependente de lot care se

adăuga o singura data pentru )ntregul lot!lei0lot

– n - număr de piese din lot! buc0lot – i – varianta de proces tehnologic de montaj


38/51

Anali#a eficien'ei econo&ice


39/51

Ingineria concren'a

• Ingineria concurentă este o abordare organizaţionalăsistematizată! care tinde spre concepţia simultană 'i integrată aproduselor! a metodelor 'i proceselor de fabricaţie asociate! c#t 'i alogisticii de susţinere necesare exploatării produsului de cătreutilizatorul final.

• $uccesul acestei abordări se sprijină pe efortul reunit al unei echipecompuse din membrii departamentelor de proiectare! producţie!achiziţii! planificare! toţi reuniţi )n jurul aceluia'i proiect! pe operioadă de timp merg#nd de la proiectare 'i concepţia iniţială aprodusului 'i p#nă la sf#r'itul vieţii acestui produs.

• ngineria concurentă a apărut )n principal sub presiunea factoruluitimp. ,n efect imediat al mediului economic al anilor => )l constituie

comportamentul din ce )n ce mai exigent al clienţilor . Ace'ti clienţi!cu o putere de investiţie din ce )n ce mai redusă! doresc o calitate din ce )n ce mai bună 'i servicii din ce )n ce mai multe! vor soluţii )nacela'i timp complete 'i personalizate.


40/51


41/51

Ingineria concren'a

• Această organizare orizontală poate fi extinsă 'i )n alte departamente %)nspecial control calitate 'i achiziţii& ca 'i la serviciile furnizorilor 'i sub-contractanţilor 'i nu este posibilă dec#t dacă totalitatea serviciilor implicatelucrează )mpreună pe o bază de cuno'tinţe comune %patrimoniul tehnic al )ntreprinderii&! accesibilă tuturor 'i )n toate punctele.

• H dată stabilit scopul de a pune )n paralel toate aceste servicii! nu mai

răm#ne dec#t sarcina de a pune )n practică acest model.• e fapt! punerea )n paralel a acestor servicii nu constituie un scop )n sine! cieste rezultatul unei organizări matriceale care )mbină proiectele 'iprodusele.

• *ntreprinderea nu mai este structurată pe funcţii sau pe sarcini! ci )n jurulunui produs dezvoltat sub forma unui proiect născut )n urma cererii unuiclient.

• Acest proiect este )ncredinţat unui 'ef de proiect! numit de către conducerea )ntreprinderii! 'i care va mobiliza! coordona 'i va comunica cu membriidiverselor echipe necesare pentru ducerea la bun sf#r'it a proiectului.


42/51

Ingineria concren'a

• Ansamblul de meserii! 'i competenţe diferite constituit )n jurulaceluia'i proiect reprezintă o echipă pluridisciplinară! deci estenecesară reg#ndirea fundamentală a )ntreprinderii 'i o schimbareradicală a modelului său de funcţionare pentru a reu'i asocierea dela )nceputul unui proiect 0produs specific 'i bine identificat aproiectării! producţiei 'i distribuţiei.

• Această muncă )n echipă se bazează pe comunicare! )nţelegere!respect pentru munca celorlalţi 'i )mpărţirea responsabilităţilor .• 9chipele pluridisciplinare de proiectare 0 producţie se suprapun

peste organizarea clasică a )ntreprinderii! dar nu i se substituie! cidevin noi structuri paralele acesteia.

• *ncep#nd cu folosirea pe scară largă a (/ - urilor 'i a staţiilor de

lucru! membrii echipelor de proiectare 'i producţie au deja accesparţial sau total la mijloacele informatice aflate )n funcţiune )n cadrulserviciilor lor! deci pare logic ca! pentru cei care nu sunt )ncă dotaţicu asemenea instrumente! să se facă o punere )n comun aacestora! respect#nd constr#ngerile impuse de ingineria concurentă.


43/51

Ingineria concren'a

• ngineria concurentă conduce la optimizarea deciziilor 'i laturilorlogice ale proiectării 'i obiectelor decizionale! )n cadrul proceselorde dezvoltare.

• 9senţial! ingineria concurentă permite membrilor unei echipevirtuale să comunice 'i să coordoneze informaţia 'i ciclurile delucru! asigur#nd cooperarea necesară unui consens rapid.

• 3ecanismele tipice atingerii acestor ţeluri sunt! spre exempluutilizarea unei echipe multidisciplinare! utilizarea unor modele dedate ale produselor electronice! utilizarea unor prototipuri pentru

)nţelegere 'i vizualizare! luarea deciziilor )n echipă! tehnica decalitate.

• Astfel! ingineria concurentă este un concept mai larg dec#t reţelelede computere! ingineria asistata de computer %/A9& sau cooperareaprin intermediul calculatorului %/$/J&.


44/51

Ingineria concren'a

• $copul )ntregii producţii 'i al utilizării finale a materialelor 'iserviciilor se exprimă prin combinarea factorilor de producţie )nvederea obţinerii unui (rofit 3axim.

• 3ulte entităţi 'i procedee sunt responsabile de realizarea acestorsarcini. *n conformitate cu obiectivele corporaţiei! trebuie asiguratăcolaborarea lor str#nsă.

• 2egulile necesare pentru realizarea obiectivelor reprezintă termenulde organizare.• Hrganizarea structurală sau ierarhică se caracterizează prin reguli

statice! independente de timp! la fel ca topologia ierarhică sau de )ntreprindere.

• 3anagementul relaţiilor interne implică producţia! tehnologia

informaţiei 'i comunicarea )ntre departamente. Eraficele suntinstrumentele cele mai simple folosite )n depistarea acestor relaţiide legătură.

• (e de altă parte! organizarea proceselor imprimă proceselornecesare finalizării misiunii corporaţiei o comportare logică 'idependentă de timp %dinamică&. (rocesul de organizare 'i cel de

ierarhizare sunt )n str#nsă legătură unul cu celălalt.


45/51

Ingineria concren'a

• ,n proces economic este o succesiune de sarcini ale )ntreprinderii! )n scopul creării produselor finite. (unctul de )nceput 'i produsulfinal al procesului economic sunt date de cerinţele fabricaţiei 'i suntinteractive cu producătorii din amonte sau de clienţi.

• (rocesul economic determină valoarea )ntreprinderii! princoncentrarea asupra clientului atunci c#nd este creat produsul.

•3etodele de gestiune a fluxurilor materiale sunt )ntotdeaunaconcentrate asupra rezultatului conducerii economice. $copurile lorpot fi definite strict %ca! de exemplu! reducerea cu 6>K a timpuluiprocesului de dezvoltare a produsului & 'i sunt obiective pentruaprecierea costului %costul de bază al activităţii&.

• 3ulte caracteristici ale proiectării0reproiectării procesului economicau devenit deja acceptate )n conceptul anterior de model dereferinţă. e exemplu! modelarea unui sistem integrat /3 este unconcept ce descrie legătura )ntre dezvoltarea produselor 'i procesullogistic )ntr-o )ntreprindere industrială.


46/51

Mo!ell pri&ar al ni proce* econo&ic

• $ă ne imaginăm un client care dore'te săcomande un număr de piese care urmează săfie fabricate. (e baza informaţiilor primite de laclient! este studiată fezabilitatea pieselor.

• H dată cu primirea comenzii! este obţinut de laun furnizor materialul necesar realizării pieselor.

• upă sosirea materialului 'i a ordinelor de plată!

vor fi fabricate piesele )n funcţie de un programde lucru prestabilit 'i livrate clientului )mpreunăcu )ntreaga documentaţie.


47/51


UnitateorganizaţionalăLegătură

Legendă

FonduriClient Întreprindere Fonduri

Informaţie

Stocare

Informaţie

Producţie Producţie


48/51


Fond de platăLocalizarea comenzii

Client Producţie Transport

Verificareacomenzii

Vânzări

Punct delirare

Localizarea comenzii

Valorificare Stocare

Comenzi

Fond de plată

!istri"uirea materialelor

Planuri# produse

Prezentareacererii

UnitateorganizaţionalăLegătură

Legendă

1l)l &$ri&ilor !e ie2ire


49/51

2

Funcţie Unităţi

organizaţionale$peratorullogic

%&'!%Flu(ul organizaţionalFuncţia flu(ului

Client

Comandăde intrare

Vânzări

Verificarecomandă

Fa"ricare

Plan de producţ ie

Fa"ricare

Punct defa"ricare

Transport

Punct detransport

Cumpărare

Comandăde intrare

Cumpărare

Plată

Stocare

Prelucrarecomenzi

Stocare

Fondacceptat

Client

&cceptareamărfii

Client

Cantitatetransportată

Vânzări

Fondacceptat

Legendă

1l)l !e ie2ire al ni proce* econo&ic !e 'ip


50/51

1l)l !e ie2ire al ni proce* econo&ic !e 'ip

co&an!$ !e proce*areG

Procesarecomandă

Intrarecomandă

Plată

Comandaclientului

Plan de producţie

Produs Transport

produsePlăţi de la

clienţi

Plată

Stocareacomenzii

)aterial

&ctelecomenzii

Transportulcomenzii

Punct defa"ricare

Plan de producţie

Verificareacomenzii

Intrarecomandă

Punct detransport

*fectuarea plăţii

Punct defa"ricare

Punct detransport

Funcţie

Legendă

Flu(ulde producţie

Producţie

Verificareacomenzii


51/51

De'alierea *cenarili !e fa,rica%ie+Cerere,

Procesareacomenzii

!ocumentelecomenziiCalitate

-naltă

Plan defa"ricaţie

complet

Plan defa"ricaţie

Punct de

fa"ricare

Plande lucru

)aterial

$"iectterminat

$"iect

)ecanic Sistem

PPC Staţie de

lucru )a.ină

ControlCPU

Funcţie *eniment

!atele

mediului Producţie)esa/

Programdeaplicaţie

&telier

Produţiemanuală

Unităţiorganizaţionale Scop

)a.ină Unitate PC $peratorul logic

%&'!%

Flu(ul organizaţional 0

Flu(ul resurselorFlu(ul de control

Flu(ul informaţionalFlu(ul sericiilorinformaţionale

Flu(ul producţieimateriale

PPC 1 Flu(ul planificării .i controlului producţiei

Documents

Schema de Asamblare