NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA PLAN�EELOR

COMPUSE DIN TABLA CUTATA-BETON

(REVIZUIRE P 134-93)

INDICATIV P 134-03

132

CUPRINS

I. Prevederi generale . . . . . .. .. . . .. ... .... .. ... .. . .. . . . . . . . ... . . . ..... ... ......... .... .. .. 136

1.1. Domenii de aplicare ..................................................... 136

1.2. Conlucrarea tabla cutata - beton ................................ 138

1.2.1. Mijloacele de conlucrare mecanica .................. 139

1.2.2. Frecarea tabla cutata- beton ............................ 139

1.2.3. Ancorajele de capat .......................................... 140

1.3. Proprietatile materialelor ............................................ 141

1.3.1. Betonul ............................................................. 141

1.3.2. Annaturile ........................................................ 141

1.3.3. Tabla cutata ...................................................... 142

1.3.4. Elementele de ancorare �i conectorii ................ 143

1.4. Principii de baza privind proiectarea placilor

compuse tabla cutata - beton .................................... 143

1.4.1. Verificarea tablei cutate din otel in faza de

executie . . . . . . . . . .. . . . . . .. .. . .. . .. . .. . . . .. . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . 144

1.4.2. Verificarea placii compuse ............................... 144

1.5. Terrninologie specifica ............................................... 144

2. Verificarea tablei cutate din ofel in faza de execufie ............. 145

2.1. Actiuni ........................................................................ 145

2.2. Analiza tablei din otel ................................................. 147

2.3. Verificarea tablei cutate din otel la starea limita de

rezistenta �i la starea limita de deformatie ................. 148

3. Verificarea placii compuse ....................................................... 149

3.1. Actiuni ........................................................................ 149

3.2. Analiza placii compuse ............................................... 149

133

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Domenii de aplicare

1.1.1. Prezentele instruetiuni se refera la calculul, alcatuirea �i ineercarea plaeilor compuse tabla cutata-beton rezemate pe grinzi dispuse perpendicular sau oblie fata de directia nervurilor tablei.

1.1.2. 0 placa compusa se obtine prin tumarea betonului pe $antier intr-un cofraj permanent, realizat din tabla cutata de otel. Daca tabla cutata este prevazuta cu mijloaee de conlucrare specifice, capabile sa impiedice sau sa limiteze lunecarile i'ntre cele doua elemente, eforturile longitudinale pot fi transmise intre tabla cutata $i beton, astfel ineat, dupa intarirea betonului, se obtine o placa compusa lucrand in sensul nervurilor tablei.

Tabla cutata indepline�te un dublu rol: - de cofraj in timpul executiei, fiind capabila sa preia

greutatea proprie, a betonului proaspat, a annaturilor precum $i incarcarile tehnologice in faza de tumare;

- de armatura de rezistenta in zona intinsa, dupa intarireabetonului.

Placa compusa este parte component! a unui plan$eu, in care grinzile, dispuse dupa una sau doua directii, sunt grinzi metalice cu sau fara structura compusa, sau mai rar, grinzi sau centuri din beton armat.

136

1.1.3. Instruc\iunile se refera la asigurarea comportarii cores­punzatoare in exploatare, precurn �i a condifiilor de rezistenta definite prin starile limita specifice (pct.1.4).

Prevederile prezcntelor instructiuni nu se refera la asigurarea rezistentei la foe, la izolarea termica sau fonica a placii compuse. Pentru siguran\a la foe se au in vedere prevederile normativelor P 118-1999; PC O 17-1999 �i MP 008-2000.

1.1.4. Aplicarea acestor instructiuni se face respectand normele de calcul $i alcatuire pentru elemente din beton armat (STAS 10107/0-90; NE 012-99) $i din otel (STAS 10108/0-78; ST009).

1.1.5. Actiunile $i gruparile acestora luate in considerare la proiectarea placilor compuse tabla cutata-beton se stabilesc conform STAS 10101.

1.1.6. Prevederile instructiunilor se aplica la constructii civile $i industriale la care incarcarile sunt preponderent statice, uniform distribuite $i aplicate la partea superioara a placii compuse.

Sunt admise $i solicitari dinamice, ciclice sau oscilante care, insa, nu afecteaza conlucrarea tabla cutata-beton. in aceste situatii de focarcare, se va acorda o atentie deosebita alcatuirii constructive a placilor compuse din punctul de vedere al conlucrari.

in cazul i'n care placile compuse otel-beton sunt solicitate in planul lor (actiunea seismica sau a vantului), este necesara verificarea plan$eului ca $aiba orizontala, conform normelor specifice.

1.1.7. Placile compuse tabla cutata-beton se pot realiza ca elemente simplu rezemate sau continue. Modul de armare, de realizare a continuitatii 10 dreptul reazemelor intermediare la elementele continue, fixarea placilor pe grinzile de reazem $i recomandarile privind alcatuirea acestor tipuri de placi sunt detaliate in capitolul 4.

137

In cazul folosirii unor table ale caror caracteristici geometrice nu satisfac conditia de verificare a sagetii in faza de executie, se poate adopta solutia de sprijinire provizorie a tablei din otel.

1.1.8. Caractcristicile tablelor profilate din otel - dimensiunile geometrice ale profilului transversal, aria efectiva a seqiunii transver­sale pentru latimea de livrare, momentul de inertie al sectiunii, rezistenta caracteristica a otelului din care este executata tabla, acoperirea cu zinc, incarcarea capabila sau alte caracteristici necesare proiectarii - rezulta din documentatia de firma a producatorilor.

1.1.9. Aplicarea solutiilor de realizare a placilor compuse tabla cutata - beton pentru care nu exista documentatia necesara, descrisa la punctul 1.1.8, impune experimentarea solu�ilor, conform prevederilor din capitolul 5, m vederea stabilirii modului de rupere al elementelor �i a urmaririi conlucrarii dintre tabla cutata �i beton.

Rezultatele obtinute pe baza experimentarilor efectuate pe placi compuse sunt valabilc numai pentru tipul respectiv de placa compusa; se pot face extrapolari pentru alte caracteristici ale placii compuse in limitcle precizate in capitolul 5 �i Anexa A.

1.2. Conlucrarea tabla cutata - beton

(1) Conlucrarea dintre tabla cutata �i beton reprezinta capacita­tea tablei cutate de a impiedica sau de a limita lunecarile longitudinale intre suprafata de contact a celor doua componente.

Conlucrarea poate fi asigurata prin: - mijloace de conlucrare mecanica (pct. 1.2. I);- frecarea in cazul tablelor cu profile omega sau coada de

randunica (pct. 1.2.2); - ancoraje de capat (pct. 1.2.3).

(2) Nu se recomanda utilizarea placilor compuse la careconlucrarea tabla cutata - bcton este asigurata numai prin aderenta.

138

1.2.1. Mijloacele de conlucrare mecanica

(1) Mijloacele de conlucrare mecanica se obtin prin presarea larece, odata cu pro{i)arca tablelor, a unor amprente sferice, ovale sau drcptunghiulare, plasate fie pe peretii 'inclinati ai nervurilor tablei cu profile trapezoidale deschise (Fig. 1.1.a), fie, eventual, la nivelul talpii superioare a tablelor cu ncrvuri In forma de coada de randunica.

(2) in cazul in care nu se dispune de table amprentate dinfabricatie, iar cantitatea necesara de tabla cutata este redusa, se admite amprentarea manuala a tablelor (cu conditia specificarii tehnologiei 'intr-un caiet de sarcini claborat sau avizat de proiectant), 'in masura 'in care solutia estc acccptabila din punct de vedere tehnico - economic. Detalii privind dispw1erea amprentelor sferice sunt date la punctul 4.6.

(3) 0 alta solutie de realizare a conlucrarii mecanice in cazultablelor neamprentatc este sudarea pe tabla, in lungul nervurilor, a unor conectori (de cxemplu, sub forma de cupoane de otel beton indoitc ca in figura 1.1.c).

( 4) Se recomanda folosirea mijloacelor de conlucrare mecanicaconcomitent cu ancorajele de ca pat de la punctul 1.2.3 ( 1 ).

1.2.2. Frecarea tabla cutata - beton

Frecarea dintre tabla de otel �i placa din beton este eficienta m cazul profilelor cu nervuri in coada de randunica sau omega (fig. I. I .b), forma ce favorizeaza impanarea betonului in cutele tablei,activand 111 timpul exploatarii forte capabile sa se opuna lunecarilor.

Aprecierea comportarii la lunecare in cazul acestor profile se face prin metodele de calcul bazate pe experimentari (metoda m-k �i metoda interactiunii partiale, pct. 3.5.2 �i Anexa A).

139

- rezistenfa la zdrobire a bctonului, relaJia 3.30:

0, 29ad J �fckEc 0,29·1,0·192 ..j24,3·0,8·32500

�= = = Yv 1,25

=81615 N=81,6kN

unde a= 1,0 deoarece hd/dd � 4.

Coeficientul de reducere k, este dat de rcla�a 3.31:

k, = ,,::·-· --1 =l,19, dec1se alegek, = l,O. 0, 7 162

(100

) .

"I/ 2 55 55

Din tabelul 3.1 rczulta valoarea maxima a coeficientului k, = 0,7, pentru doua dornuri intr-o nervura, t < 1,0, dd < 20 mm.

Valoarea de calcul a rezistenJei dornului cste:

PRd =0,7·67=47kN.

Forta de intindcre din tabla de ofel, Np, Jinand seama �i de punctul 3.5.2.2.(5), este:

NP =A P J/N, -µR Ed =302-0,5·25,3=289 kN.

Pe un mctru de profil rezulta necesare 6 domuri cu cap, cu o capacitate la Junecare de rPRd = 47 · 6 = 283 kN.

Aceasta capacitate de lunecare trebuie sa echilibreze forJa de intindere din tabla de otel, NP :

216

"f.PRd = 283 kN""' Np

= 289 kN.