10
Norvegia Alpii Scandinaviei (1800 km lungime) - munţi vechi, formaţi în timpul orogenezei caledonice, cu aspect de platouri (în zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi muntoase, cu vârfuri înalte; Aspectul de platouri este dat de agenţii modelatori externi (gheţarilor cuaternari); Coboară brusc spre vest, formând fiorduri. Vf. Galdhopiggen (2 469 m). În S se află o platformă de eroziune situată la 500- 1200 m – Suprafaţa PALEICĂ; Relief glaciar pleistocen şi actual cu: circuri glaciare, văi glaciare, gheţari actuali de tip norvegian – în Masivul Jostedal, pe platoul înalt Hardanger, etc. Câmpiile litorale înguste: Jaeren (Fiordul Oslo); Trøndelag (Fiordul Trondheim); În partea de nord, la limita Podişul Finmark, întâlnim delta fluviului Tana; Relief appalachian – vf. pe roci dure; depresiuni, culoare pe roci moi; Blocuri eratice – arhipelagul Lofoten; Climatul este temperat-oceanic, însă, datorită apelor calde ale curentului Norvegiei (ramură a Curentului Golfului/Gulf Stream), aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi moderate şi precipitaţii mai mari din punct de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o asemenea latitudine, în special de-a lungul coastei. Aici se înregistează cea mai imp. anomalie pozitivă de la nivel global; Curentul Golfului are un caracter moderator al temperaturii aerului; Partea centrală experimentează toate cele 4 anotimpuri, având însă precipitaţii reduse şi ierni reci. Regiunea nordică are în mare parte climă subarctică, pe când Svalbard-ul înregistrează o climă de tundră arctică. Temperatura medie anuală variază de la circa 8ºC de-a lungul coastei de Vest pâna la temperaturi de sub 0º C în munţi. În ianuarie, temperatura medie este de 0ºC, iar în iulie este de 15ºC; Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei. În estul Norvegiei, clima este mai continentală decât ar fi de aşteptat pentru o zonă atât de apropiată de coasta atlantică (masele de aer sunt mai uscate - foehnizate). În unele dintre regiunile situate la est de munţi, cantitatea de precipitaţii este chiar mai mică de 300 mm.

Scandinavia

Embed Size (px)

DESCRIPTION

sdfg

Citation preview

Norvegia

Alpii Scandinaviei (1800 km lungime) - muni vechi, formai n timpul orogenezei caledonice, cu aspect de platouri (n zona central) puternic accidentate de vi adnci i dominate de culmi muntoase, cu vrfuri nalte; Aspectul de platouri este dat de agenii modelatori externi (ghearilor cuaternari); Coboar brusc spre vest, formnd fiorduri. Vf. Galdhopiggen (2 469 m). n S se afl o platform de eroziune situat la 500-1200 m Suprafaa PALEIC; Relief glaciar pleistocen i actual cu: circuri glaciare, vi glaciare, gheari actuali de tip norvegian n Masivul Jostedal, pe platoul nalt Hardanger, etc. Cmpiile litorale nguste: Jaeren (Fiordul Oslo); Trndelag (Fiordul Trondheim); n partea de nord, la limita Podiul Finmark, ntlnim delta fluviului Tana; Relief appalachian vf. pe roci dure; depresiuni, culoare pe roci moi; Blocuri eratice arhipelagul Lofoten;Climatul este temperat-oceanic, ns, datorit apelor calde ale curentului Norvegiei (ramur a Curentului Golfului/Gulf Stream), aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezint temperaturi moderate i precipitaii mai mari din punct de vedere cantitativ dect era de ateptat la o asemenea latitudine, n special de-a lungul coastei. Aici se nregisteaz cea mai imp. anomalie pozitiv de la nivel global; Curentul Golfului are un caracter moderator al temperaturii aerului; Partea central experimenteaz toate cele 4 anotimpuri, avnd ns precipitaii reduse i ierni reci. Regiunea nordic are n mare parte clim subarctic, pe cnd Svalbard-ul nregistreaz o clim de tundr arctic. Temperatura medie anual variaz de la circa 8C de-a lungul coastei de Vest pna la temperaturi de sub 0 C n muni. n ianuarie, temperatura medie este de 0C, iar n iulie este de 15C; Clima Norvegiei este diferit de cea din restul Scandinaviei. n estul Norvegiei, clima este mai continental dect ar fi de ateptat pentru o zon att de apropiat de coasta atlantic (masele de aer sunt mai uscate - foehnizate). n unele dintre regiunile situate la est de muni, cantitatea de precipitaii este chiar mai mic de 300 mm. Hidrografia condiiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea i meninerea unor gheari de platou, din care ghearul Iostedal are cea mai mare suprafa (468 kmp). Rurile ce brzdeaz ambii versani ai M. Scandinaviei au debite bogate i constante, fiind n mare parte amenajate hidroenergetic.Vegetaia tundra cu muchi i licheni; Pduri de mesteacn pitic (Betula nana) situate la altitudini de peste 1000 m, mai ales n partea de nord; Conifere (ex. pinul silvestru), pduri de amestec, pduri de foioase (n sud); Arhitectura cheiul Bryggen este format dintr-un ir de construcii nguste din lemn, aezate de-a lungul rmului; acest tipar de construcie a fost creat n vremea negustorilor hanseatici germani, care foloseau cheiul ca centru pentru activitile lor locale; Oraul european al lemnului (sec. XIX); capitala european a codului (pete); Arhitectur tradiional norvegian (construcii din lemn); cldirile sunt prevzute cu acoperiuri n dou ape. Fermele tradiionale norvegiene erau formate din numeroase cldiri de lemn, de diferite dimensiuni, fiecare avnd propriul su rol. n Kongsberg a fost ridicat o biseric ambiioas n stil baroc, n timp ce n Rros se gsesc cteva csue joase din lemn. Arhip. SKJAERVAER sat tradiional din regiunea costier (locuine lacustre). Comunitile de pescari, care i-au creat un stil propriu de construcii din lemn, s-au dezvoltat de-a lungul coastei n toat perioada medieval. Datorit substratului alctuit predominant din roci dure, cldirile, n general, nu sunt prevzute cu pivnie (nu prezint subsoluri). n imediata apropiere a rmului sunt amplasate anexele ambarcaiunilor sau cele n care sunt pstrate uneltele de pescuit.Acoperiul de tip gazon tradiional scandinav (acoperi verde) Pn la sfritul sec. al XIX-lea, acesta a fost cel mai popular tip de acoperi al caselor de lemn din mediul rural, n mare parte din Scandinavia; Arhitectura vernacular din Finlanda i restul Pen. Scandinave (Berg, 1989); Acest tip de acoperi este foarte eficient, joac rol de izolator termic ntr-un climat att de rece (Drange, 1992); Izolarea efectiv se realizeaz cu scoar de mesteacn; scopul gazonului este acela de a stabiliza ritidomul de mesteacn; Coaja de mesteacn este rezistent la ap i la sol aprox. 30 de ani;Grosimea stratului este de maxim 15 cm; primul strat de gazon se pune cu plantele n jos, asta pentru a proteja coaja de mesteacn i pentru a aciona ca un canal de scurgere pentru ap; al doilea strat se aeaz normal; Aspect exterior ierbos torvtak (Norvegia, Suedia); torfpak (Islanda);Aezrile rurale Sunt formate din sate adunate, risipite i rsfirate pe malurile fiordurilor; Laponii triesc n corturi (goati/lavvo/lvut) transportabile, cptuite cu piei de ren. n zonele de iernare a renilor au bordeie acoperite cu brne i turb.Activiti industriale reprezentativeInd. energetic: microhidrocentrale amplasate n fjorduri (Svartisen); microhidrocentrale amplasate pe rurile ce traverseaz fjellurile sau tundra; locul I pe Glob la producia de energie electric/cap locuitor; Ind. siderurgic: res. interne Cu, Zn, Fe (se exploateaz de la Malm, de lng Trondheim); Fe se import masiv din Suedia: Kiruna, Galivare; Principalele centre siderurgice: MO I RANA sit. n districtul Norrland font, oel; SULITJELMA sit. lng Cercul Polar se extrage i prelucreaz Cu; KRISTIANSAND sit. n S se extrage i prelucreaz Cu; Portul Narvik specializat n exportul min. de Fe din Suedia.Ind Aluminiului bauxit importat; centre imp.: Ardal, Odda sit. n SV (lng Bergen);Industria constructoare de maini (ICM) produce: nave pt. pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier: OSLO, STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN;Ind chimic: ngrminte azotoase, fosfatice, acid sulfuric, ap grea, colorani, uleiuri etc., la MONGSAD (lng Bergen), SKJEN (lng Oslo), SVARTISEN (aproape de Cercul Polar);Ind. lemnului produce: celuloz, hrtie, mobil: OSLO; DRAMMEN, SKIEN, NAMSOS (nord de Trondheim), TRONDHEIM; activiti tradiionale: Troms - Oslo;Ind. alimentar: ind. crnii, lactatelor i petelui. Produc conserve de pete, ulei de pete, fin de pete (hering, cod, macrou); pete afumat (hering, cod, etc.);Agricultura are un caracter intensiv, determinat de restriciile naturale de ordin climatic, pedologic i morfologic. Terenul arabil + fneele reprezint 3% din suprafaa rii; Sudul cmpia litoral ngust Jaeren (Fiordul Oslo), dezvoltat pe depozite fluvio-glaciare i marine, reprezint principala regiune agricol a rii; creterea animalelor, pescuit intens, acvacultura.

Suedia

Relief este de platou i cmpie, cu urmtoarele particulariti: n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinaviei, care ating altitudinea maxim n vf. KEBNEKAJSE (alt. 2111 m). Spre est, munii sunt mrginii de un podi (NORRLAND), care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic (NE Suedie); Rupturile de pant existente n cadrul podiului favorizeaz un potenial hidroenergetic ridicat; Podiul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezint urme ale glaciaiunii pleistocene (morene, blocuri eratice); Cmpia litoral, cu limi variabile, ce bordeaz Golful Botnic este alctuit din depozite fluvio-glaciare i marine; n partea central se afl: Pod. DALARNA SVEALAND; Pod. GOTALAND Depresiunea Suedie Centrale Depresiunea Lacurilor: Vnern, Vttern, Mlaren; un culoar tectonic ocupat cu lacuri, avnd acelai fundament baltic; Pod. SMLAND (Vf. Tomtabacken, 377 m alt.); reprezint o bombare a Scutului Baltic; relieful este deluros, sculptat de ghearii cuaternari (morene, esker-uri); sunt prezente lacuri, mlatini i turbrii; pduri de conifere i mixte; n partea de sud a rii se ntinde cmpia Skania. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales n cmpia central-sudic a rii.Clima este mai aspr n regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are un pronunat caracter continental, i mai blnd n partea sudic, unde influena mrii este puternic, iar precipitaiile depesc 500 mm/an (temperat-maritim). Stockholm, capitala rii, se situeaz aproape la aceeai latitudine ca i sudul Groenlandei, dar n luna iulie beneficiaz de o temperatur medie de +18 C. Iarna, temperatura medie se situeaz uor sub 0C, iar cderile de zpad sunt moderate. Mai spre nord ns, Suedia are ierni lungi i friguroase. n lunile iunie i iulie, soarele nu apune niciodat. Se remarc prezena aurorei boreale (22 mai 20 iulie);Hidrografia este reprezentat de numeroase ruri, n general, scurte (Lule, Pite, Skellefte, Ume, Dal, etc.), dar cu debite bogate i cu un potenial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Pod. Norrland) i de circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz partea central-sudic a Suediei i face legtura ntre lacuri i ruri pe o distan de 560 de km, de la Gteborg la Stockholm. Rurile au direcia de scurgere NV-SE, iar majoritatea lacurilor au cuvete modelate de ghearii cuaternari (lacuri glaciare). Multe dintre lacuri sunt cantonate n depresiunile formate prin fracturarea tectonic a Scutului Blatic. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt: Vnern, Vttern i Mlaren, localizate n partea central a rii.Vegetatie jumtate din suprafaa rii (55%) este acoperit de pduri (mesteacn, pin, molid). Pdurea de mesteacn se dezvolt n LAPONIA. n partea nordic i central a rii se extind pdurile de conifere (BARRSKOG); n sud - pdurile mixte (amestec); Extremitatea sudic - pdure de fag i stejar (foioase). n zonele muntoase nalte se dezvolt vegetaia de tundr montan. Parcul Naonal Abisko este situat la 4 km vest de satul suedez cu acelai nume, aproape de grania cu Norvegia. Arealul total pe care-l acoper se rezum la 77 kmp. Parcul a fost nfiinat n 1909, acelai an n care au fost create primele legi ale mediului din Suedia. reprezint i o adevrat atracie pentru pasionaii de sporturi de iarn, care pot admira i aurorele boreale; localizarea la 195 km nord distan de Cercul Arctic, ofer posibilitatea de a observa, pe timpul verii, Soarele de la miezul nopii.Aezrile rurale sunt de tip risipit n partea central-nordic i de tip adunat n partea de sud (Skania); Casele medievale din brne de lemn au fost transformate n pensiuni, case de oaspei; Stugor sau stuga (cabane), respectiv mici csue de lemn vopsite n culorile tradiionale (alb i rou); sunt cele mai populare printre suedezi; preferate sunt mai ales cele situate pe malul apei; sunt caracteristice regiunilor central-nordice; Pentru regiunea sudic (Skania) specifice sunt casele din lemn acoperite cu stuf; Design simplist, specific naiunii suedeze; DALARNA regiune exclusiv rural tradiional suedez. Situat n partea central a Suediei; Capitala regiunii oraul Falun; Regiunea Bergslagen, din sudul Dalarnei, a fost un cunoscut centru de minerit (arheologie industrial); Grngesberg exploatarea fierului (ncepnd cu sec. XIX); mina este i astzi funcional; Regiunea se bucur de o cultur popular bogat i unic, cu muzic distinct (folk), pictur centrat n special pe teme biblice, obiecte de artizanat; Simbolul provinciei este Dalahst (Dala), un cal de lemn pictat i decorat. Rou Falu/Falun este numele unei vopsele suedeze, rou nchis bine cunoscut pentru utilizarea sa pe cabanele de lemn i pe hambare. Vopseaua provine din mina de Cu de la Falun, Dalarna. Vopseaua este constituit din ap, fin de secar, ulei de in i din reziduuri de la minele de cupru de Falun, care conin silicai, oxizi de fier, compui de cupru i zinc. Culoarea a rmas tradiional i astzi datorit eficienei sale n conservarea lemnului. n oraele suedeze, cldirile au fost adesea vopsite cu rou Falu pn la nceputul sec. al XIX-lea; n acea perioad, autoritile suedeze au nceput s se opun culorii acestei vopsele. n zilele noastre, mai multe cldiri din lemn din zonele urbane sunt vopsite n culori mai deschise (de ex. alb, galben, bej). Industria Industria energetic are n vedere producia de energie electric obinut din hidroenergie, destul de rspndit n Norrland, inclusiv n regiunea Laponiei; Termoenergia este localizat n sudul rii, bazat pe resurse de crbune din producie proprie i din import i pe resurse de petrol exclusiv din import.Centralele atomoelectrice se ntlnesc exclusiv n sudul rii, pe litoral (Gvle).Industria siderurgic se bazeaz pe materia prim autohton: Fe, Cu, dar i din import (bauxit). Principalele centre ale siderurgiei fierului se gsesc n partea central-sudic, ntre Gvle i rebro (reg. Borlnge). Utilizeaz ca materie prim minereurile de fier de aici (Grngesberg, la nord de rebro) i pe cele aduse din regiunea situat la nord de Cercul Polar (Kiruna i Gllivare). Siderurgia neferoas - Cmpia Norrland prelucreaz materia prim local (Cu Falun reg. Borlnge) sau importat. Se remarc i centrele: Lule, Skelleftea, Sundsvall i Norrkping.Centrele industriei chimice se afl situate n cea mai mare parte pe litoral, prelucrnd materia prim din import, mai ales petrolul. Cele mai importante centre: Gteborg, Helsingborg.Industria lemnului pduri de conifere (celuloz i hrtie, mobil (IKEA), chibrituri (Jonkping).Industria textil: import de ln, bumbac, mtase, iut; principala cale fiind portul Gteborg, care mpreun cu oraul Bors alctuiete un areal important al industriei textile.Agricultura tinnd cont de suprafaa agricol limitat la extremitatea sudic (circa 10%), Suedia i-a ndreptat activitile agricole spre creterea animalelor, predominnd creterea bovinelor. Producia agricol asigurat de acest sector se ridic (n cmpiile litorale sau cele din jurul Lacurilor i Skania) la circa 75-80%. Se cultiv: gru, orz, ovz, sfecl de zahr n Skania, sud-estul rii i n insula land. Suprafee importante sunt ocupate cu plante furajere, cuprinse n sistemul fneelor i punilor (circa 2% din suprafaa rii). Principala regiune agricol a Suediei este Skania; Aici se afl extinse ferme agricole, datorit climatului mai blnd (influena Curentului Golfului); resurse de pete;

Finlanda

Aezrile rurale o ar tradiional rural, actualmente devine tot mai urbanizat; sate: de tip rsfirat, situate pe malurile lacurilor, n pduri; fermierii sunt mai puin numeroi, dar au suficiente venituri pentru a continua s aib un stil de via confortabil; vacanele la ar sunt foarte obinuite; Industria industria lemnului, una dintre principalele resurse ale rii (printre primii productori europeni).Industria energetic s-a dezvoltat pe seama combustibililor importai (mai ales crbune i petrol) sau a energiei obinute n centralele hidroelectrice sau atomoelectrice (Olkiluoto - situat la sud de Pori, care furnizeaz circa 1/3 din energia electric);Industria siderurgic - prelucrarea minereurilor feroase exploatate n ar ndeosebi n jumtatea nordic (Kolari = reg. Lappi i la Otanmki = regiunea Oulu);Siderurgia neferoas - are la baz, n principal, materia prim local, cuprul exploatat la Outokumpu, iar prelucrarea se face exclusiv n porturi sau n apropierea rmului (Kokkola, Pori);ICM - este prezent mai ales n jumtatea sudic, sud-vestic predominnd mijloacele de transport, mai ales nave (ferryboat-uri - pentru transportul pasagerilor), material rulant, maini i utilaje pentru industria lemnului, textil i alimentar.Agricultura pdurea finlandez ocup 78% din suprafaa rii; statul deine 27% din suprafaa pdurilor; Cultivarea terenurilor agricole - n regiunile de coast fertile; Terenurile cultivate reprezint doar 9% din suprafa rii; Se cultiv: orz, sfecl de zahr, ovz, cartofi i gru. Creterea animalelor: bovine, porcine, reni i ovine. Pescuitul: pstrv, pltic, somon de ap dulce (relicv glaciar). Fructele de pdure: coacze, agrie, zmeur, afine, merioare, mure, etc. Se cultiv cpuni.

Caracterele comune ale oraelor nordice se datoreaz:Climatului;Topografiei cele mai multe dintre ele sunt situate pe un soclu vechi, precambrian, mai mult sau mai puin ridicat i dislocat (ex. n Suedia, Finlanda);Excepie Skania cmpie acoperit cu depozite morenaice fertile i Danemarca (oraele daneze, mai sudice, nu se supun ridicrii postglaciare);Pentru c roca dur apare la zi aproape n toate oraele (ex. Stockholm), casele nu au fost prevzute cu pivnie sau subsoluri;Deasupra soclului vechi au fost depuse morene; neregularitile depozitelor morenaice joac un rol remarcabil n amenajarea teritoriului; ex. esker-urile (os-urile) formate la cptul vilor subglaciare sau n crevasele gheii moarte, apar sub forma unor coline alungite, destul de nguste, nalte cteodat de mai multe zeci de metri i lungi (de peste o sut de km); ele au constituit adevrate osele naturale de-a lungul zonelor mltinoase i au devenit astfel axe de circulaie.ex. oraele instalate pe flancurile esker-urilorSoclul, mai mult sau mai puin acoperit cu morene, a fost afectat de landhjning (micare de nlare a scoarei terestre) i ridicarea lent, survenit dup scufundarea determinat de greutatea ghearilor cuaternari, i-a permis, ncetul cu ncetul, reluarea poziiei iniiale: este un fenomen care a influenat ntreaga istorie a oraelor scandinave.Ridicarea este de 0,40 m/secol la latitudinea Stockholm-ului. Oraele se ridic deasupra mrii care se retrage, iar porturile trebuie s se deplaseze, n urmrirea liniei rmului; Astfel, porturile Scandinaviei sunt marcate de 3 sau 4 porturi succesive; Rurile se adncesc prin eroziune regresiv datorit modificrii nivelului de baz, n detrimentul oraelor din amonte, iar n porturi canalele seac; acestea sunt umplute cu materiale i devin strzi, alei de promenad.