'"
o!i
'"
it
Se calculeaz mai nti volumul util:
n care
V,, = q, + qdl' 8 (42)
v u este volumul util al hidrofol'ului, in litri j qa debitul
corespunztor presiunii Pa de anclanare, n
litri pe secund; qd debitul corespunztor presiunii de declanare
Pa, in
litri pe secund; T - durata ntre dou porniri succesive ale
pompei, n 5C-
(j=l>' .-k' ,
pdl 'd' ---~
PUn
-- __ 1!~ _----i..1"!=~
-----!-~ ---
----1-~n--- I ""
I
2
::!;;: 4f1i
cundc
In afar de voJu-n1 ul util, cazanul mai cuprinde un volum mort
inferior necesar
racordrii cu reeauavezi figura 24 - i care-cuprinde partea de
jos a hidroforului pn de-asupra conductei de ra-cordare, un volum
de reglaj care cuprinde zona afectat departa-jrii presiunilor de
co-mand i un volum de aer s,tuM la partea
superioar a cazanuluL Mai j'os, se d mo-
dul de calcul pentru Va i V,.
Din re l aia Va Pdl =.
Fig. 24 - Schema de calcul pentru rccipi cnL de hidroIol'
= (Va + r u) Pa , (;'~) se obine
I - condu cla de aer; 2 - conducta de racord ],1 releau a de
iriga tie
60
v = V Pa> a u P dt - P al
(";' )
utiliznd aceeai relaie se obine V,: (Va + Va) Pa, = (Vu + V u +
V,) Pau
Pan = Pal - n6.D (Va + Va) Pa, = (Va + V u + V,) (Pa, - n6.p
)
n care:
(45), (46) (47}
~p este diferena de presiune ntre dou comenzi succesive i care n
practic se ia de ordinul a 0,3 atmosfere;
n - numrul de agregate comandate pe baz de presiune. Rezult:
Vr =~ Pal - 11b.p
(Va + Vu) ( 48),
ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE
Aa cum a rezultat din paragrafele precedente, regulari--zarea
debitelor cu hidrofoare i comanda pe baz de presiuni snt proprii
amenajrilor mici. Regularizrile cu comenzi com-binate pe baz de
presiuni i de bite snt proprii amenajrilor mijlocii sau chiar mari.
In acest din urm caz, la soluionri
. favorabile convin pompele cu curb plat (la o oscilaie mic de
presiu,ne corespunde o oscilaie mare de debit).
Din punct de vedere al investiiilor, aceste amenajri snt fl1Ult
mai economice fa de cele cu rezervor deschis, n special la
regularizrile cu comenzi pe baz de presiuni, Eco-nomia de investiii
ns este conLrabalansa~ de risipa de ener-gie datorit plajei mari de
presiuni sub care este livrat apa. Aceste valori snt obinuit de
ordinul a 2 ... 3 atmosfere i i~ nnd cont de presiunea necesm- la
boma de irigaie de ordinul: a 3 .. . 4 atmesfere, rezult c consumul
de energie este aproape dublu fa de cel util.
REGULARIZAREA CU BY-PASS
GENERALITI
Acest sistem de regulm'izare se caracterizeaz prin : a) Staia de
pompare nu este prevzut cu construcii
sau instalaii de compensare a volumeler de ap (rezervoare cu
nivel liber sau recipieni sub presiune).
61
