REGULARIZAREA DEBITELOR POMPATE IN DE CONDUCTE PENTRU Modernizarea sistemelor de a atras o serie de probleme noi pentru de pompar'e. Prima eea mai care a o cu trecerea la apei prin conducte a fost regularizarea debitelor . La vechile sisteme de cu apei prin canale sau chiar prin jgheaburi , mari de înmagazinare ale limitelor largi admisibile pentru debitele prc- levate, problema debitelor pompate cu debitele con- sumate în practic, nu se punea. Problema Sl' rezuma numai la adoptarea unei a debi, tului instalat. In plus, vechile sisteme de erau zute cu de canale pentru colectarea din sistemul de La noile sisteme de cu apei în re\"" de conducte, de înmagazinare în sînt prac tic nule, prizele de din sistem (bornele de Junc cu debit practi, constant, iar posibilitatea prevcdl'ri, de trebuie cu foarte COl! 1 costul apei în astfel de sisteme poate fi de 2 ... 5 ori """ mai mare decît la sistemele cu apei în canale "'" jgh eaburi. deci o corelare între debitele pompatc ci, de pompare debitele solicitate în Astfel stînd lucrurile, ar fi proiectarea s[a de pompare, în fel, încît ele pomp'l ('",11'1 d ebitul solicitat în O astfel de ar presupune I"l vederea de pompare cu un mare de agregal,' li, debite diferite, cu sisteme de sesizare a cererii con1and,"1 48 din foarte precise rapide cu aparataj electromotoare larg dimensionate, care re- ziste la pornirile opririle la care ar fi solicitate. Cum probl emele de mal sus conduc la scumpe, uneori chiar prohibitive, s-au tehnice care de mai sus anume reducerea tipurilor agregatelor de pom pare, simplificarea sistemelor de sesizare, asigurarea unor de în pentru agregatele de pompare. O a fost crearea .<le înmagazi- nare a unor volume de pentru compensare. Pentru îruna- azinarea acestor volume de ti uri: rezervoare cu nivel liber plasate la (castele) sau ITzervQar,,- _ sub l'resiune. cu In aceste de regularizare rezervorul de de debit cînd debitul pom pat este mai mare decît debitul solicitat în acesta se umple, apoi, prin opri- rea unui agregat de pompare, debitul pom pat mai mic decît debitul solicitat în rezervorul cu diferen de debit. 41_ n al celor cu niveliloel;), .,s-a recurs la de ___ _ .M ,,;; ,:. --:; ,;:r';"T ' np ·"solratie.::.a..difererilel, nIDtre:aeo fia doua u de , I zm' e. In categorie de însa trebuie se seama de, costul apei în calculele tehnico -economice comparative. . Din cele categorii de solu a de- bitelor la de pompare ce sisteme de cu conducte, în cele ce se vor trata trei moduri de · regularizare, din cele mai des utilizate anunle : regularizarea cu rezervor cu nivel liber; regularizarea cu hidrofoare ; - regularizarea cu by-pass. REGULARIZAREA CU REZERVOR CU NIVEL LlBER Acest sistem de regularizare în prevederea unui rezervor la o ca" asigure presiunea în racordat direct cu aceasta. Ca acest rezervor poate fi amplasat de pompare sau oriunde în re- -4 - Sisteme moderne de 49· •
REGULARIZAREA DEBITELOR POMPATE IN REELELE DE CONDUCTE PENTRU
IRIGAII
GENERALITI
Modernizarea sistemelor de irigaii a atras dup sin~ o serie de
probleme noi pentru staiile de pompar'e. Prima i eea mai important
problem care a aprut o dat cu trecerea la distribuia apei prin
conducte a fost regularizarea debitelor. La vechile sisteme de
irigaii cu distribuia apei prin canale sau chiar prin jgheaburi,
graie posibilittilor mari de nmagazinare ale reelei i limitelor
largi admisibile pentru debitele prc-levate, problema corelrii
debitelor pompate cu debitele con-sumate n reea, practic, nu se
punea. Problema respectiv Sl' rezuma numai la adoptarea unei
fracionri raionale a debi, tului instalat. In plus, vechile sisteme
de irigaii erau prevzute cu reele de canale pentru colectarea
descrcrilor din sistemul de irigaie.
La noile sisteme de irigaii cu distribuia apei n re\"" de
conducte, posibilitile de nmagazinare n reea snt prac tic nule,
prizele de ap din sistem (bornele de irigaie) Junc ioneaz cu debit
practi, constant, iar posibilitatea prevcdl'ri, de descrcrl trebuie
tratat cu foarte mult grij innd COl! 1 c costul apei n astfel de
sisteme poate fi de 2 ... 5 ori """ mai mare dect la sistemele cu
distribuia apei n canale "'" jgheaburi.
Rezult deci o corelare strns ntre debitele pompatc ci, staia de
pompare i debitele solicitate n reea.
Astfel stnd lucrurile, soluia optim ar fi proiectarea s[a iilor
de pompare, n aa fel, nct ele s poat pomp'l ('",11'1 debitul
solicitat n reea . O astfel de soluie ar presupune I"l vederea
staiei de pompare cu un numl' mare de agregal,' li, debite
diferite, cu sisteme de sesizare a cererii i con1and,"1
48
intrrilor i ieirilor din funciune foarte precise i rapide i cu
aparataj i electromotoare larg dimensionate, care s re-ziste la
pornirile i opririle la care ar fi solicitate. Cum ns problemele de
mal sus conduc la soluionri scumpe, uneori chiar prohibitive, s-au
cutat soluii tehnice care s mbunteasc soluionarea de mai sus i
anume reducerea numrului i tipurilor agregatelor de pom pare,
simplificarea sistemelor de comand i sesizare, asigurarea unor
frecvene raionale de
intrri n funciune pentru agregatele de pompare. O prim soluie a
fost crearea posibilitii .
