SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/iunie...SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - [email protected]

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www.divori.ro - [email protected] Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 411; 0722 322 239

Studiu Ecologic – S.C. NumeFirma S.R.L.

Pagina 2

Denumirea lucrării: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiect: „Extindere si modernizare ferma porci (crestere si reproductie) la SC Consinterfin SRL” Amplasament: comuna Slobozia Ciorasti, jud. Vrancea Beneficiar: S.C. CONSINTERFIN S.R.L.

Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.Certificat de atestare:

Colectiv de elaborare:ing. Volodea Fechetedrd. ing. Jurist Iuliana Fecheteing. Adrian Iorgulescu

Responsabil lucrare: Iuliana FECHETE

Director General,Volodea FECHETE

Rev. 1 - mai 2011

Registrul national al elaboratorilorde studii pentru protectia mediului www.mmediu.ro /poz.68

http://www.mmediu.ro/


CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Cadrul general.………………………………………………………....pag. 5

1.2. Informaţii despre titularul proiectului ………………………………....pag. 8

1.3. Informaţii despre autorul atestat al Raportului la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului …………………………………………....pag. 8

1.4. Denumirea proiectului …………………………………………………pag. 8

1.5. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia …………………pag. 9

1.6. Durata etapei de funcţionare …………………………………………...pag. 22

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei ………………………pag. 23

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice...pag. 23

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediului, generaţi

de activitatea propusă ………………………………………………...….pag. 24

1.10. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ………………………….....pag. 25

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului…..pag. 25

1.12. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului …………pag. 27

1.13. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,

valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone

protejate, zone de protecţie sanitară, etc. ……………………………....pag. 28

1.14. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/

amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului…………..pag. 29

1.15. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura

existentă………………………………………………………………..pag. 29

Pagina 3


2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie ......................................................... pag. 30

2.2. Activităţi de dezafectare …………………………………................... pag. 43

3. DEŞEURI ............................................................................. pag. 44

4 . IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA4.1. Apa ..................................................................................................... pag. 58

4.2. Aerul ................................................................................................... pag. 74

4.3. Solul ...........................................................................……………….pag. 81

4.4. Geologia subsolului .............................................................................pag. 90

4.5. Biodiversitatea………. .........................................................................pag. 91

4.6. Peisajul ................................................................................................ pag. 91

4.7. Mediul social şi economic ................................................................... pag. 92

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................. pag. 92

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR………………………….pag. 93

6 . MONITORIZAREA ............................................................ pag. 93

7 . SITUAŢII DE RISC ............................................................ pag. 96

8 . DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR .................................. pag. 97

9 . REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...................... pag. 97

10 . CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.............. pag. 100

DOCUMENTE ANEXATE

Pagina 4


1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Cadrul generalPrezenta lucrare s-a întocmit la comanda beneficiarului, având în vedere cerinţele legislative actuale

privind necesitatea evaluării impactului asupra mediului pentru stabilirea zonei de protectie sanitară a

fermei ca formă si mărime si obţinerea revizuirii acordului de mediu nr.9/2008, emis de ARPM Galati în

cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

• Ordinul M.M.P. nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiecte publice si private;

• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.

265/2006, cu modificările si completările ulterioare;

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,

• Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul

de viată al populatiei, cu modificările si completările ulterioare

• Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole.

Proiectul propus de S.C. CONSINTERFIN S.R.L. se încadrează în Anexa nr. 1- Lista proiectelor

supuse evaluării impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009, punctul 17, lit. a).

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) si b) - Instalaţii pentru

creşterea intensivă a porcilor, având o capacitate cel putin egala cu 750 locuri pentru scroafe si 2.000

locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg din Anexa 1 – Categoriile de activităti industriale

pentru care este obligatorie obtinerea autorizației integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,

aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Conform Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18

Ianuarie 2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea

Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE, categoria de activitate analizată se încadrează la

capitolul 7, lit. (a), (i) Instalaţii de creştere intensivă a porcilor.

Directiva IPPC este o directivă de mediu de o importanţă majoră. Scopul său este de a obţine o

abordare integrată în ceea ce priveşte controlul emisiilor care au un efect semnificativ asupra mediului,

pentru a atinge impactul minim asupra mediului luat ca întreg. Cerinţele de prevenire şi reducere a

emisiilor sunt cuprinse în cadrul unui sistem de autorizare integrată.

Pagina 5


O caracteristică importantă este cerinţa de stabilire a Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT).

Cele Mai bune Tehnici Disponibile înseamnă: toate tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea,

întreţinerea, exploatarea şi dezafectarea, care se pot pune în practică în condiţii economice şi tehnice

acceptabile şi sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului înalt de protecţie a mediului luat ca

întreg.

Este important de observat că BAT nu înseamnă neapărat tehnica cea mai avansată disponibilă, însă

din punct de vedere economic este tehnica cea mai bună pentru o instalaţie particulară. Definiţia în sine ia

în considerare faptul că măsurile cu privire la protecţia mediului nu ar trebui să aibă costuri nerealiste.

BAT pentru diverse instalaţii din acelaşi sector poate astfel să utilizeze tehnologii diferite de control al

poluării care sunt şi cele mai bune tehnici adecvate pentru o instalaţie particulară. Dacă se încalcă

standardele de calitate a mediului locale sau internaţionale, atunci trebuie să se adopte măsuri mai stricte

decât BAT.

Pentru instalaţiile noi, cerinţele BAT trebuie să fie integral respectate înainte de începerea

exploatării. Din acest motiv, această lucrare identifică încorporarea opţiunilor titularului de proiect

în opţiunile privind Cele Mai Bune Tehnici Disponibile.

1.2. Informaţii despre titularul proiectului

- Numele şi adresa companiei titularului:

S.C. CONSINTERFIN S.R.L. – comuna Slobozia Ciorasti, Ferma 5 Gara

Coteşti, judeţul Vrancea

- Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Director – ing. Adrian Iorgulescu

tel.: 0237.231.300, fax: 0237.231.304

1.3. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu

- Numele şi adresa : S.C. DIVORI PREST S.R.L. – Focşani, strada Cărăbuş, nr.

19, judeţul Vrancea

Pagina 6


S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI este înscrisă în Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 68, având competenta de

elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de mediu), RIM (raport privind

impactul asupra mediului), BM (bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport

de securitate) si EA (evaluare adecvată).

- Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : Fechete Iuliana

Tel.: 0337.103.508 ; Mobil: 0722.322.239; fax: 0237.230.271

1.4. Denumirea proiectului :

Extindere capacitate ferma porci (crestere si reproductie) la SC Consinterfin SRL, judetul Vrancea

1.5. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (cons trucţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/ postînchidere)

Titularul proiectului – S.C. CONSINTERFIN S.R.L, propune extinderea capacităţii actuale deţinută

de S.C. CONSINTERFIN S.R.L. în ferma de porci din Slobozia Ciorăşti prin construirea şi amenajarea

unor spaţii existente (construire a două clădiri noi pe proprietatea SC Consinterfin SRL (Halele H7 si H8 )

şi modernizarea a cinci clădiri existente aflate in fostul complex de bovine, care a aparţinut SC Pandora

Prod SRL, in scopul transformării acestora in hale de ingrăşare (Halele H9,H10,H11,H12,H13) pentru

creşterea intensivă a unui efectiv de 240 scrofite de inlocuire, 364 scroafe Gestatie 1/ monta control, 16

vieri, 614 scroafe gestatie, 260 scroafe de reproducţie in 5 compartimente de fatare, 7680 capete tineret,

10.605 capete porc la ingrasat. Aceasta extindere a capacitatii de productie va insemna o producţie anuală

estimată de 45.919 porci pentru abator, cu o greutate medie de 110 kg. Capacitatea nou proiectata va

functiona intr-un circuit inchis ce va include si capacitatile de productie deja existente si autorizate ,

respectiv H1, H2, H3, H4, H5, H6

Terenul este proprietatea privată a SC Consinterfin SRL, conform actului de dezmembrare şi

contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 907 din 09.02.2004 şi a contractelor de vânzare

cumpărare nr. 584/22.01.2008 şi nr.7201/20.11.2007.

Pagina 7


Terenul pe care se doreste realizarea investitiei este în extravilanul satului Slobozia Ciorasti,

comuna SloboziaCiorasti,jud.Vrancea si se află localizat la cca. 2.000 m fată de cea mai apropiată locuintă

din localitate.

Accesul în fermă se face din DN 2 - E 85, pe un drumul balastat DC 149 ce trece pe lângă Gara

Coteşti

Proiectului analizat prevede:

⇒ constructia celor 2 hale H7 si H8 destinate sectorului reproductie

⇒ modernizarea a cinci hale existente H9-H13 cu destinatia ingrasare

⇒ realizarea a 2 puturi forate, realizarea retelei interioare de canalizare pentru apele uzate

menajere, tehnologice si pluviale;

⇒ construirea a 2 lagune;

⇒ dotarea celor doua hale de reproductie cu echipamente moderne de boxare, hranire,

ventilatie/climatizare, retele de alimentare cu energie electrica, apa, sistem de evacuare

dejectii;realizarea alimentarii cu energie electrica a întregii ferme din reteaua RENEL aflata in

proximitate pana in postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul

interior, exterior precum si echipamentele tehnologice;

⇒ modernizarea celor 5 hale cu destinatia ingrasare, existente, prin reamenajarea spatiilor

existente si dotarea cu echipamente moderne;

⇒ construirea unui filtru sanitar pentru angajatii ce vor deservi sectorul ingrasare

⇒ montarea de gratare de beton suspendate pe intreaga suprafata a celor 5 hale

⇒ construirea unui tunel tehnologic de acces

⇒ realizarea unei retele de transport dejectii/canalizare interioara de la hala catre lagunele de

stocare in concordanta cu cerintele impuse de protectia mediului

⇒ repararea acoperişului existent, izolarea acestuia cu folie/vata minerala, schimbarea invelitorii

cu tabla cutata vopsita;

⇒ realizarea a doua dezinfectoare pentru mijloacele auto in sectorul reproductie si in sectorul

ingrasare

⇒ realizarea unei rampe de livrare in sectorul ingrasare

⇒ repararea pardoselii, reconfigurarea canalelor de colectare dejectii si montarea sub acestea a

unor conducte pentru transport dejectii catre lagunele de stocare temporara

⇒ creterea capacitatii proiectate ca urmare a modificarilor in managementul activitatii si a

realocarii suprafetelor aferente fiecarei categorii de varsta, conform prevederilor Ord 202/2006;

Pagina 8


SOLUTIILE CONSTRUCTIVE

- Sistem constructiv: zidarie caramida ,structura de rezistenta din prefabricate beton armat cu pane

din beton si invelitori din placi azbociment, izolatii din vata minerala 100 mm , invelitoare exterior din

tabla cutata.

- Fundatii: existente pentru hale; Fundatii izolate

- Pereti exteriori:-zidarie caramida .

- Pereti interiori: - zidarie caramida.

A. CLADIRI NOI

SOLUTIILE CONSTRUCTIVE

- Sistem constructiv: structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante.

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - panouri termoizolante

- Pereti interiori: - panouri sanwich , placi bentonip.

- Acoperis si invelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanica la interior

- panouri termoizolante la interior

- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.

- Tamplarie: P.V.C.

- Imprejmuire: existenta din panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

LAGUNE

-construcţii subterane, tip batal captusite cu geomembrana care realizeaza o bariera geologica

construita impotriva infiltrarii dejectiilor in sol si apa freatica .

Pentru a preveni imprastierea mirosurilor si transmiterea unor agenti patogeni prin contactul unor

vectori de imprastiere gen rozatoare, insecte, pasari, cu dejectiile, se monteaza o membrana de

acoperire etansa .

LUCRARI PROPUSE

Scoaterea din cele 5 hale a echipamentelor existente şi a tâmplăriei;

Constructia a doua hale noi H7 si H 8 cu destinatia reproductie

Demontarea acoperişului realizat din plăci ondulate din azbociment;

Umplerea alveolelor care constituiau perna de apă în sistemul de creştere al

bovinelor;

Refacerea tencuielii, a hidroizolaţiei, lucrări de reparaţie şi igienizare a clădirilor;

Asigurarea utilităţilor prin refacerea reţelelor existente (alimentare cu apă şi

energie electrică);

Pagina 9


Demolarea clădirilor pentru care au fost obţinute Certificatele de urbanism nr. 51

şi nr. 52 din 28.02.2008;

Construirea lagunelor pentru depozitarea dejecţiilor;

Utilarea halelor cu echipamente moderne: sisteme de furajare, buncăre de furaje

cu capacitatea de 15 – 30 t (două pentru fiecare hală), sistem de adăpare cu vase

din inox, sistem microclimat (ventilaţie), iluminat;

Refacerea sau înlocuirea tronsoanelor existente ale sistemului de canalizare, dacă

nu pot fi decolmatate;

Înlocuirea tâmplăriei existente la hale cu tâmplărie PVC oscilobatantă cu geam

termopan.

Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu standardele din Uniunea

Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de protecţia mediului în

vigoare, în domeniul creşterii porcilor.

În urma realizării investiţiei, ferma va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura hrănirea, adăparea,

şi microclimatul necesar creşterii porcilor. Ele formează un flux continuu, care începe cu dezinfectarea

halelor, se asigura depozitarea furajelor în buncăre, hrănirea automată, microclimatul necesar în orice

anotimp şi se încheie cu eliminarea dejecţiilor şi transportul lor la statia de separare.

Capacitatea de producţie dezvoltată ca urmare a implementării proiectului va fi de240 scrofite de

inlocuire, 364 scroafe Gestatie 1/ monta control, 16 vieri, 614 scroafe gestatie, 260 scroafe de reproducţie

in 5 compartimente de fatare, 7680 capete tineret, 10.605 capete porc la ingrasat.

DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCŢIEDESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCŢIE

Din punct de vedere constructiv, proiectul prevede:

- etapa de pregătire - amenajare a celor cinci cladiri (hale) existente ale fostului complex

de bovine – Ferma nr. 5 – SECTOR ÎNGRĂŞARE;

- constructia a doua hale pe proprietatea SC Consinterfin SRL – Ferma de porci nr. 4 –

SECTOR REPRODUCŢIE;

- etapa de montare a echipamentelor şi utilajelor achiziţionate in cele sapte cladiri.

Pagina 10


Demolarea clădirilor existente pe amplasamentul pe care vor fi construite cele două hale ale

Sectorului reproducţie se va face ulterior obţinerii acordului de mediu solicitat de la autoritatea competentă

de mediu ( A.P.M. Vrancea).

Amplasamentul studiat este situat în extravilanul comunei Slobozia Ciorasti, T 12, P68 –

SECTOR ÎNGRĂŞARE şi T 12, P 61 – SECTOR REPRODUCŢIE, judeţul Vrancea, pe un teren ce este

încadrat în categoria de folosinţă curţi-construcţii.

SC CONSINTERFIN SRL va finaliza în această etapă extinderea si modernizarea a 7 hale de

porci şi va asigura utilităţile necesare realizării parametrilor optimi de funcţionare.

Pentru realizarea investiţiei se propun urmatoarele lucrări:

Îndepărtarea din hale a echipamentelor existente;

Refacerea tencuielii, a hidroizolaţiei, lucrări de reparaţie şi igienizare a clădirilor;

Înlocuirea tâmplăriei halelor cu tâmplărie PVC cu geam termopan;

Asigurarea utilităţilor prin refacerea reţelelor existente (alimentare cu apă şi

energie electrică);

Construirea lagunelor de colectare a dejecţiilor;

Construirea a 2 hale si filtru sanitar cu destinatie reproductie;

Dotarea celor doua hale de reproductie cu echipamente moderne de boxare,

hranire, ventilatie/climatizare, retele de alimentare cu energie electrica, apa,

sistem de evacuare dejectii;

Modernizarea celor 5 hale cu destinatia ingrasare, existente, prin reamenajarea

spatiilor existente si dotarea cu echipamente moderne;

Construirea unui filtru sanitar pentru angajatii ce vor deservi sectorul ingrasare

Montarea de gratare de beton suspendate pe intreaga suprafata a celor 5 hale

Construirea unui tunel tehnologic de acces

Realizarea unei retele de transport dejectii/canalizare interioara de la hala catre

lagunele de stocare in concordanta cu cerintele impuse de protectia mediului

Realizarea a doua dezinfectoare pentru mijloacele auto in sectorul reproductie si

in sectorul ingrasare

Realizarea unei rampe de livrare in sectorul ingrasare

Repararea acoperişului existent, izolarea acestuia cu folie/vata minerala,

schimbarea invelitorii cu tabla cutata vopsita;

Utilarea halelor cu echipamente moderne: sisteme de furajare, buncare de furaje

cu capacitatea de 15-30 t (câte două pentru fiecare hala), sistem de adăpare cu

Pagina 11


vase din inox, sistem automatizat pentru controlul microclimatului (ventilaţie,

încălzire, răcire), iluminat;

Montarea buncărelor pentru furaje;

Repararea pardoselii, reconfigurarea canalelor de colectare dejectii si montarea

sub acestea a unor conducte pentru transport dejectii catre lagunele de stocare

temporara.

DESCRIEREA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Unitatea va fi pusă în funcţiune după finalizarea lucrărilor de construcţie şi a

montării tuturor utilajelor şi echipamentelor necesare desfăşurării procesului de producţie.

Procesul tehnologic va fi descris în cap. 2. Procese tehnologice

DESCRIEREA ETAPELOR DEDEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE

Pentru demolarea şi dezafectarea halelor populate cu porci la încetarea activităţii,

trebuiesc parcurse următoarele etape:

1. Dezafectarea utilajelor;

2. Dezmembrare reţele de conducte tehnologice;

3. Dezafectare / dezmembrare agregate ;

4. Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare ;

5. Demolarea construcţiilor

6. Aducerea terenului la starea iniţială

1) DEZAFECTAREA UTILAJELOR

Dezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie specifică,

ce cuprinde:

- verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor.

- demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor.

Pagina 12


2) DEZMEMBRARE REŢELE DE CONDUCTE TEHNOLOGICE

Dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea

problemei sub următoarele aspecte:

- Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de fluidul

vehiculat.

- Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării.

- Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare.

- Dezmembrarea propriu-zisă.

- Sortarea elementelor de conductă.

- Sortarea armăturilor.

- Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc.

3) DEZAFECTARE / DEZMEMBRARE AGREGATE

Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce

cuprinde:

- Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi asigurarea

împotriva prezenţei accidentale de produse periculoase.

- Transportarea în secţiile specializate pentru inspectare din punct de vedere

electric şi mecanic.

- În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî

destinaţia agregatului de pompare, respectiv:

A. Vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie.

B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor.

Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces - verbal de

constatare.

4) DEZAFECTARE INSTALAŢII ELECTRICE ŞI DE

AUTOMATIZARE

Pagina 13


Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă măsură

scoaterea lor de sub tensiune. Baza acestei activităţi va fi, în mod obligatoriu, schema

electrică şi de automatizare a instalaţiei respective.

Conform schemei, consumatorii sunt grupaţi în:

- Instalaţie de iluminat.

- Instalaţie de forţă.

- Instalaţie de automatizare.

5) DEMOLAREA CONSTRUCŢIILOR

- întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de

canalizare.

- demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie

electrică, apă potabilă şi canalizare.

- inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase şi

marcarea lor cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului

muncitor.

- demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea din plăci de

azbociment, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi cadrele de beton

armat.

Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe

normele de protecţie a muncii referitoare la manipularea plăcilor de azbociment şi

lucrul la înălţime (centura de siguranţă legată de elementele sigure).

Plăcile de azbociment rezultate vor fi colectate în saci de polietilenă închişi

etanş şi depozitaţi în spaţii special amenajate până la eliminare în condiţiile legii.

Sortarea elementelor demolate pe categorii în vederea valorificării acestora.

6) ADUCEREA TERENULUI LA STAREA INIŢIALĂ

Se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta,

se analizează şi se compară rezultatele.

Pagina 14


În cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare funcţie de

poluantul depistat.

1.6. Durata etapei de funcţionare : Producătorul echipamentelor care

urmează să fie achiziţionate garantează o perioadă de funcţionare de 20 de ani.

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei – vezi tabelul nr. 1.1

TABELUL 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Denumirea Cantitatea anuală

Furnizor

Energie electricǎ 2.903.000 kW SC ELECTRICA SA–FDEE Vrancea

Gaz Petrolier

Lichefiat - GPL

60.000 litri Rompetrol Gas

Motorina – accidental pentru generatorul electric

3.000 litri STAŢII PECO

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice - vezi tabelul nr. 1.2.

TABELUL 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime,

Clasificarea şi etichetareasubstanţelor sau a preparatelor

chimice*)

Pagina 15


a substanţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuală utilizată

Categorie- Periculoase/Nepericuloase

(P/N) -

Periculozitate**)Fraze de risc*)

furaje 21.200 t N -Antibiotice +vaccinuri

0,5 t N -

substanţe dezinfectante - VIROCID

420 kg P S02;S13;S20/21;S24/25S36/37/39;R20/21/22;R34;R40.

*) Conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001, şi Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.**) Conform art. 7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001.

Pagina 16

Extindere si modernizare ferma porci (crestere si reproductie) la SC CONSINTERFIN SRL RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă – vezi tabelul nr. 1.3.

TABELUL 1.3.INFORMAŢII

despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita

maximă admisă

pentru om şi pentru mediu)

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării

Pe zo

na o

biec

tivul

ui Pe zone de protecţie/ restricţie aferente

obiectivului, conform

legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a

poluării de fondFără măsuri de

eliminare/ reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a poluării

zgomot

continuă ventilatoare

65,0 dB(A)

Poluarea de fond în zona obiectivului nu poate depăşilimita maximă admisă

- - - - -

discontinuăTransport auto: aprovizionare incarcare porci, transport furaje, dejectii

Pagina 17


1.10. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Bioaerosolii sunt importanţi prin rolul pe care îl au în împrăştierea bolilor. Tipul

de hrana si tehnicile de hrănire pot influenta concentraţia si emisiile de bioaerosoli.

Hrănirea in sistem de hrana lichida amestecata sau adăugarea de grăsimi in cazul

sistemului uscat de hrănire pot reduce producerea prafului. Hrana amestecata este mai

buna când este combinata cu uleiuri si aditivi de omogenizare. Sunt de dorit instalaţiile

de hrănire lichida. Sistemul de hrănire uscata poate fi implementat numai pe baza de

hrănire cu laturi/laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi ridicata prin recoltare

si depozitare uscata. Aceasta va înlătura contaminarea microbiana si fungică.

Curăţarea regulata a echipamentelor si a halelor va împiedica depunerile de praf.

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Nu au fost studiate mai multe alternative, deoarece este o investiţie care vizează

modernizarea şi retehnologizarea unor spaţii existente în care s-a desfăşurat acelaşi tip

de activitate – ferme zootehnice.

Aspectele legate de alegerea locaţiei şi spaţiu sunt importante, deoarece deseori

impactul de mediu al fermei este parţial datorat unei dispuneri spaţiale nefavorabile a

activităţilor pe locaţia fermei. Aceasta poate conduce la transport şi activităţi

adiţionale ne-necesare, şi la emisii în vecinătatea ariilor sensibile. Un management de

fermă eficient poate compensa aceasta pe o scară limitată, dar este îmbunătăţită

situaţia dacă se acordă atenţie planificării spaţiale a activităţilor din fermă.

Unul dintre criteriile de selectare pentru achiziţionarea acestor ferme de către

SC CONSINTERFIN SRL este tocmai avantajul oferit de aceste locaţii prin

menţinerea distanţelor faţă de cea mai apropiată locuinţă.

Pagina 18


1.12. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Amplasamentul S.C. CONSINTERFIN S.R.L. este situat în extravilanul

comunei Slobozia Ciorasti, judetul Vrancea.

Accesul în incintă se face din DE 85, pe un drum balastat Dc 149 ce trece pe

langa Gara Cotesti.

In zona amplasamentului studiat sunt terenuri agricole, cele mai apropiate

locuinţe fiind amplasate la distanţa de aprox 3,5 km ( comuna Slobozia – Ciorăşti).

1.13. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice,

Pagina 19


culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protecţie sanitară, etc.

Pe locaţia Sectorului Reproducţie se află în prezent construcţii care au aparţinut

unei foste ferme de porci care sunt propuse pentru demolare. Pe locaţia Sectorului

Îngrăşare se află în prezent 5 hale propuse pentru modernizare care au aparţinut unei

foste ferme de vaci.

Prin localizarea obiectivului, acesta nu afectează valori naturale, istorice,

culturale, arheologice.

În înţelesul Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional _ Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se

înţelege zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care

cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru

atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. Legea

evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de

patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru

asigurarea protecţiei acestor valori.

Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi

gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes

naţional sunt prevăzute în anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexa.

Obiectivul nu se află în ariile protejate de interes comunitar care fac parte din

Reţeaua Natura 2000.

1.14. Informaţii despre documentele/ reglementările existente privind planificare/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Pagina 20


Proiectul care urmează a fi derulat este de modernizare şi retehnologizare a unor

spaţii existente in cazul celor cinci cladiri ale fostului complex de bovine si de

realizare a doua construcţii noi pe proprietatea SC CONSINTERFIN SRL.

Obiectivul există în Planul Urbanistic General al comunei Slobozia Ciorasti,

aprobat prin H.C.L. nr. 10 /2001, localizat în tarlaua 12, P 61 şi P 68, extravilan

comuna Slobozia Ciorasti, judeţul Vrancea

1.15. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Aceste informaţii au fost furnizate la cap. „Descrierea proiectului şi descrierea

etapelor acestuia”.

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţieS.C. CONSINTERFIN S.R.L. are ca obiect de activitate creşterea intensivă a unui

număr de 1238 scroafe de reproducţie cu o producţie anuală estimată de 45.919 porci

pentru abator , cu o medie de greutate vie de 110 kg.

Scrofitele de inlocuire vor fi selectionate din cadrul nucleului din ferma, la

varsta de 12 saptamani (din halele de porci grasi) si transferate in

compartimentul de scrofite H7 C1 , unde sunt tinute in grupuri. Scrofitele de

inlocuire vor fi furajate restrictionat. In functie de greutatea vie si maturitate,

scrofitele vor fi transferate din compartimentele pentru monta /control după

primele calduri (oestrus) si cazate in boxe individuale pana la cea de-a doua

perioada de estru si inseminare.

Scrofitele si scroafele inseminate sunt tinute in boxe individuale; in timpul

primelor saptamani de gestatie, sunt furajate restrictionat. In cursul urmatoarelor

11 saptamani de gestatie, si scroafele si scrofitele (in functie de metoda de

Pagina 21


cazare aleasa)sunt tinute in boxe individuale sau in grupuri de 10 de capete, iar

furajarea este restrictionata.

Halele pentru fatare, purcei intarcati si porci grasi au fost bazate pe

segregarea varstelor , organizarea fluxului si cazarii respectindu-se grupele de

fatare.Tehnologia de crestere se bazeaza pe 62 fatari pe saptamana si o varsta de

intarcare de aproximativ 26 zile.

Furajele necesare hranirii zilnice a efectivelor din halele populate, sunt

înmagazinate in buncarele proprii, douasau trei pe fiecare hala avand

capacitatea de cca.15 t, care asigura cantitatea necesara consumului între doua

încărcari succesive.

Furajarea se realizeaza mecanic, prin instalatii de transport sistem

elicoidal(cu snec).

Pregatirea spatiilor incepe imediat ce ultimul animal paraseste

compartimentul. Se începe cu o curatire mecanica a dejectiilor solide dupa care

se inmoaie compartimentul si se lasa cel putin 15minute. Spalarea propriu-zisa

se realizeaza cu ajutorul pompelor cu presiune mare.

Dupa spalare se trece la dezinfectia si dezinsectia spatiului.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Etapele fluxului tehnologic aplicat în prezent, sunt urmatoarele :

a.) Activitatea se va desfăşura prin aducerea de vieri rasa SPF si

scrofiţe de reproducţie rasa Danbreed din Danemarca. Scrofiţele vor fi furajate

restricţionat prin dispersoare de volum. După prima perioadă de estru şi în

funcţie de greutatea vie si maturitate, scrofiţele vor fi transferate din locaţia

actuala (H7 C1) către sectorul ce compartimentul Monta control H7 C2, unde se

face monta .Cazarea se face in boxe individuale (hala7, C2). Odată ce efectivul

de scroafe a fost stabilit, scrofiţele pentru înlocuire vor fi selectate din nucleul

Pagina 22


fermei la o vârstă de 12 saptamani (din hala de intarcati) si transferate in

compartimentul de scrofite (hala7 C1) , unde vor fi cazate in grupuri de 10

cap/boxa. Initial scrofitele vor fi hranite la discretie; cand vor ajunge la greutatea

medie de 90 kg, hrana lor va fi restrictionata.

b.) Materialul seminal va fi colectat de la vieri rasa pură Duroc şi

folosit pentru inseminarea artificiala a scrofiţelor si a scroafelor. Vierii sunt

găzduiţi in boxe individuale situate in apropierea laboratorului de inseminare

artificiala.(hala7 C3)

c.) Scrofiţele si scroafele însămânţate sunt ţinute in boxe individuale

si furajate restricţionat prin dispersoare de volum in primele 5 săptămâni de

gestaţie (H7, C). In timpul celei de-a doua etape a perioadei de gestaţie (aprox.

11 săptămâni), scroafele sunt găzduite în grupuri de câte 16 capete/boxă (H7,

C4) si scrofiţele sunt ţinute in grupuri de câte 10 de capete/ boxa (H7,C1) si

furajate restricţionat prin dispersoare de volum.

Perioada de gestaţie este de 114-115 zile (aprox. 16 săptămâni).

d.) Fătarea are loc intr-unul din cele 5 compartimente cu 52

boxe/compartiment pentru fătare (H8 C1F-C5F). Perioada de lactaţie durează

aproximativ 26 de zile si greutatea estimata la înţărcare este de 7 kg.

Compartimentele sunt echipate cu spatii încălzite cu apa calda iar pardoseala de

sub covoraşele cauciucate unde stau purceluşii este încălzită cu ţevi cu apa

calda. In plus, zona unde se afla covoraşele cauciucate pentru purceluşi este

echipată cu lămpi electrice cu infraroşu in primele 5 zile de la fătare.

e.) Purceii înţărcaţi sunt ţinuţi in grupuri de câte 40 de capete/boxa in

H8 compartimentele C1- C8 pentru purcei înţărcaţi/ tineret cresa care are o

capacitate nominala de 960cap/compartiment. Perioada medie de locuire este de

49 zile (ciclu de 7 săptămâni) si greutatea vie estimata a animalelor la transfer

este de 20 kg. La atingerea greutatii de 20 kg. purceii sunt transferaţi în

compartimentele de tineret crestere din H3 ,H4,H5 unde sint cazati pina la

Pagina 23


atingerea unei greutati medii de 30 kg .Durata de cazare in aceste compartimente

este de 2 saptamini - 14 zile. Dupa ce purceii ajung la cca. 30 kg. sint transferati

in cele cinci hale de îngrăşare, care se vor amenaja în fostul complex de bovine

care a aparţinut SC Pandora Prod SRL sau in compartimentele de ingrasare din

H1,H2,H3 ale capacitatii de productie deja autorizate H1, H2 ,H3.

Compartimentele sunt echipate cu spatii încălzite cu apa caldă si

pardoselele sunt de asemenea încălzite prin ţevi cu apa calda.

f.) La atingerea greutatii de 30 kg/ cap respectiv la o virsta de aproximativ 89 zile

porcii tineret vor fi transferati in Compartimentele de ingrasare din Hala1, Hala2,

Hala3 (hale existente , autorizate ) respectiv Hala9, Hala10, Hala11, Hala12,

Hala13( hale modernizate prin investitia reglementata de Acordul de mediu )

Considerindu-se normele de suprafata din Ord. 202/ 2006 popularea acestor

compartimente / boxe de ingrasare se va face astfel :

- Pentru H1, H2, H3 in boxe vor fi cazati initial intr-un numar de aproximativ 57

capete /boxa alocindu-se o suprafata medie de 0,40 mp/ cap la greutatea de intrare

30 kg (0,40 mp/cap suprafata minima conform Ord 202/ 2006).

Conform procedurilor interne in fiecare saptamina se efectueaza verificari prin

sondaj, prin cantarirea unei mostre selectate de porci din boxele din fiecare

compartiment pentru controlul greutatii porcilor din loturile respective.

La atingerea unei greutati medii de 50 kg/ cap din boxele respective se vor efectua

extractii / regrupari in asa fel incit prin reducerea numarului de capete/ boxa cu 19

capete sa poata fi realizata suprafata de aproximativ 0,605 mp/cap (fata de 0,55

mp/cap conf. Ord 202/2006).

Deasemeni la atingerea unei greutati medii de 85 kg/cap se extrag alte 6 capete din

boxa respectiva si astfel suprafata alocata devine aproximativ 0,715 mp/cap ( fata

de 0,65 mp/cap conf. Ord 202/2006).

Pagina 24


Perioada medie de viata in acest compartiment este de aproximativ 84 de zile (ciclu

de aproximativ 12 saptamani) si greutatea medie estimata la vanzare este de 110 kg.

- Pentru H9,H10,H11,H12,H13 unde boxele au o suprafata utila de 14,4 mp in boxe

vor fi cazati initial in numar de aproximativ 36 capete /boxa alocindu-se o suprafata

medie de 0,40 mp/cap la greutatea de intrare 30 kg (fata de minim 0,40 mp/ cap

conform Ord 202/ 2006).

Conform procedurilor interne in fiecare saptamina se efectueaza verificari prin

sondaj, prin cantarirea unei mostre selectate de porci din boxele din fiecare

compartiment pentru controlul greutatii porcilor din loturile respective .

La atingerea unei greutati medii de 50 kg/ cap din boxele respective se vor efectua

extractii / regrupari in asa fel incit prin reducerea numarului de capete/ boxa cu 12

capete sa poata fi realizata suprafata de aproximativ 0,605 mp/cap ( fata de 0,55

mp/cap conf. Ord202/2006 ).

Deasemeni la atingerea unei greutati medii de 85 kg/cap se extrag alte 3 capete din

boxa respectiva si astfel suprafata alocata devine de aproximativ 0,715 mp/cap

( fata de 0,65 mp/cap conf. Ord 202/2006 ) .

Perioada medie de viata in acest compartiment este de 84zile (ciclu de 12

saptamani) si greutatea medie estimata la vanzare este de 110 kg.

In compartimentele de fătare, de înţărcare si de îngrăşare, repartizarea se face in

funcţie de vârsta respectiv grupe de fatare . Tehnologia de producţie este bazata

pe 62 de fătări pe săptămână, după cum urmeaza:

Nr. fătări pe săptămâna: 62 =>1 compartiment cu 52 boxe de

fătare

Total: 5 compartimente

Nr. purcei înţărcaţi pe săptămâna: 806 => 1 compartiment cu 24 boxe

fiecare cu 40 capete

Pagina 25


Total: 8 compartimente cu 24 boxe/compartiment

Nr. porci la îngrăşat pe săptămâna: 806 => 1 compartiment cu 24 boxe

fiecare cu 36 capete Facilităţile de găzduire a porcilor sunt următoarele:

Găzduirea scrofiţelor:

Hala7 , C1 :

1 compartiment cu 24 boxe x 10 scrofiţe = 240 locuri pentru scrofiţe

Dimensiuni boxa : 10 boxe 3 x 5,70 m = 17,1 mp x 19 scrofite/boxa=

190cap.

4 boxe 3,65 x 5,75 = 21 mp x13 scrofite / boxa =

50 cap. ( alocat 1,71 mp/cap)

Total = 240 locuri pentru scrofiţe

Hala7 , C2

Compartiment Gestatie 1 / Monta control boxe individuale :

364 boxe individuale , echipare boxe standard 2,45 x 0,70 ml.

Hala7 , C3

Compartiment Vieri

16 boxe individuale vieri ( 1 cap/ boxa ) Sboxa = 8mp.

Hala 7 , C4

Compartiment Gestatie 2 , boxe colective

40 boxe din care 2 boxe ( 3,6 x 5,75 ) =20.70 mp - 9 cap/boxa =18 cap

2 boxe ( 3,85 x 5,75 ) =22,13 mp - 10 cap/boxa =20 cap

24 boxe ( 7,50 x 5,70 ) =42,75 mp-19 cap /boxa=456 cap

12 boxe ( 4,45 x 5,62 ) = 25 mp -10 cap/boxa = 120 cap

Total C4 = 614 locuri pentru scroafe , alocat 2,25 mp/cap.

Pagina 26


Hala 8 - Fatare , tineret cresa

H8, Fătare:

5 compartimente cu 52 boxe fătare/comp. (2,7 x 1,7 m) = 260 locuri pentru

scroafe

(boxe fătare)

Total = 260 locuri pentru scroafe (boxe fătare) si 3120 locuri pentru

purceluşi

Hala 8 , tineret cresa :

8 compartimente cu 24 boxe (1,91 x 4,20 m) x 40 tineret = 7.680 locuri

pentru tineret

Total = 7.680 locuri pentru tineret

Îngrăşare

Hala 9: 2 compartimente cu 24 boxe/comp.(2,96 x 4,89 m) x 26 porci la

îngrăşat = 1162 locuri pentru porci la îngrăşat

Hala 10: 2 compartimente cu 48 boxe/comp. (2,96 x 4,89 m) x 26 = 2506

locuri porci la îngrăşat

Hala 11: 2 compartimente cu 48 boxe/comp. (2,96 x 4,89 m) x 26 = 2506


Hala 12: 2 compartimente cu 48 boxe/comp. (2,96 x 4,89 m) x 26. = 2506


Hala 13 : 2 compartimente cu 48 boxe /comp.(2,96 x 4,89 m) x 26. = 2506


Total = 11186 locuri porci la îngrăşat Hala /Comp. productieCategorie populare

Nr.boxeX

Capacitate Acord mediu

Capacitate la revizuire AIM

Pagina 27


S(mp)H7 / C1-Scrofite 20 x 17 mp

4 x 21 mp264 cap 240 cap-1,76mp/cap

C2-Gestatie 1/bx indiv 364 bx 343 cap 364 capC3-Vieri 16 bx indiv 16 cap 16 capC4-gestatie 2 bx colect 40bx.

S=1522mp.600(2,53mp/cap) 614(2,47mp/cap)

H8 / C1-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-nota

C2-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC3-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC4-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC5-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC6-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC7-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC8-tineret 24 x 8mp 648(0,3mp/cap) 960 (0,2 mp/cap-notaC1F-Fatare 52 bx 52 bx 52 52C2F-Fatare 52 bx 52 bx 52 52C3F-Fatare 52 bx. 52 bx 52 52C4F-Fatare 52 bx 52 bx 52 52C5F-Fatare 52 bx 52 bx 52 52

H9 / C1-porc gras 24 x 14,4mp 531 (0,65 mp/cap) 581 -cf. Nota fluxC2-porc gras 24x14,4mp 531 581H10 / C1-porc gras 48x14,4mp 1063 1253C2-porc gras 48x14,4mp 1063 1253H11 / C1-porc gras 48x14,4mp 1063 1253C2-porc gras 48x14,4mp 1063 1253H12 / C1-porc gras 48x14,4mp 1063 1253C2-porc gras 48x14,4mp 1063 1253H13 / C1-porc gras 48x14,4mp 1063 1253C2-porc gras 48x14,4mp 1063 1253

Hala /Comp. productie

Nr. boxe X S (mp)

Capacitate autorizata AIM

Capacitate la revizuire AIM

H1 / C1-porc gras 10x27mp 2 x12mp

415 cap(0,65 mp/cap) 37 cap

536 cap( nota expl._)

C2-porc gras 6x27mp2x12mp

249 cap 37 cap

339


249 cap 37 cap

339

C4- Vieri 8x27mp 2 x12mp

332 cap 37 cap

10 vieri bx. indiv


400 cap 37 cap

518


222 cap 37 cap

306


222 cap 37 cap

306

C4- porc gras 8x26mp 320 cap 423

Pagina 28


2 x12mp 37 cap


400 cap 37 cap

518


240 cap 40 cap

332


240 cap 40 cap

332

C4-tineret crestere 8x14mp 373 cap(0,3 mp/cap) 373C5-tineret crestere 8x14mp 373 cap(0,3 mp/cap) 373

H4 C1-tineret crestere

14x12mp 560 cap(0,3 mp/cap) 560

C2- tineret crestere 8x14mp 373 cap(0,3 mp/cap) 373C3- tineret crestere 8x14mp 373 cap(0,3 mp/cap) 373C4-gestatie 1 bx.indiv

132bx indiv. 132 cap 132

C5- gestatie 2 bx.colect

18x14mp 82 cap 108cap 2,25mp/cap)

H5 C1-tineret crestere

18x9mp 540 cap(0,3 mp/cap) 540

C2- tineret crestere 8x15mp 400 cap(0,3 mp/cap) 400C3- tineret crestere 8x13,5mp 360 cap(0,3 mp/cap) 360C4-gestatie 1 bx.colect

20x12mp 88cap 124cap 2,25mp/cap

C5- gestatie 2 bx.colect

18x14mp 82 cap 108cap 2,25mp/cap)

H6 / C1-fatare 15 bx 15 15

C2 - fatare 15 bx 15 15C3-fatare 13 bx 13 13C4-fatare 12 bx 12 12C5- fatare 13 bx 13 13C6-fatare 12 bx 12 12C7-fatare 13 bx 13 13C8-fatare 12 bx 12 12C9-Laborator,bx.vieri

Laborator7bx vieri

7 7

C10-gestatie 1 bx.indiv

36 bx colect. 36 36

Instalaţii si facilitaţi pentru activităţi auxiliare:

1. Recepţia furajelor: Furajul combinat este achiziţionat de la terţi şi

transportat de la fabrică către silozurile de depozitare din complex cu un camion

special pentru transportul furajelor, cu capacitatea de aprox. 12 t.

Pagina 29


2. Furajarea: Furajul combinat este distribuit automat din silozul de fibra

de sticla printr-un sistem transport cu spirală flexibilă, lanţ si disc in vederea

furajării la discreţie in fiecare boxa sau este transportat in acelaşi mod către

dispersoarele de volum in cazul furajării scroafelor.

3. Transportul şi depozitarea furajelor:

Sectoarele gestaţie, montă/control şi scofiţe: Furajul va fi depozitat intr-un

siloz cu un volum de 10,5 m3 si o capacitate de stocare de 6 tone, in functie de

densitate. Silozul va fi pozitionat adiacent la capatul cladirii. Umplerea silozului

se va face cu camioane speciale, dotate cu sistem de descarcare pneumatic sau

sistem de descarcare in forma de spirala. Hrana va fi transportata prin mijloace

electrice, o spirala flexibila cu un diametru de 75 mm va pleca din partea

inferioara a silozului catre sistemul de distributie situat in interiorul cladirii.

Extragerea furajului din siloz este controlata de senzorii sistemului de extragere,

activat de cererea de hrana.

Sectorul fătare (maternitate): Furajul va fi depozitat intr-un siloz cu un volum

de 14 m3 si o capacitate de stocare de 9 tone, in functie de densitate. Silozul va

fi pozitionat adiacent la capatul cladirii. Umplerea silozului se va face cu

camioane speciale, dotate cu sistem de descarcare pneumatic sau sistem de

descarcare in forma de spirala. Hrana va fi transportata prin mijloace electrice, o

spirala flexibila cu un diametru de 75 mm va pleca din partea inferioara a

silozului catre sistemul de distributie situat in interiorul cladirii. Extragerea

furajului din siloz este controlata de senzorii sistemului de extragere, activata de

cererea de hrana.

Sectorul purcei înţărcaţi: Furajul va fi depozitat in 2 silozuri cu un volum de

20m3 si o capacitate de stocare de 13 tone, in functie de densitate. Silozul va fi

pozitionat la capatul cladirii. Umplerea silozului se va face cu camioane

speciale, dotate cu sistem de descarcare pneumatic sau sistem de descarcare in

forma de spirala. Furajul va fi transportat prin mijloace electrice, o spirala

Pagina 30


flexibila cu un diametru de 75 mm va pleca din partea inferioara a silozului catre

sistemul de distributie situat in interiorul cladirii. Extragerea furajului din siloz

este controlata de senzorii sistemului de extragere, activata de cererea de hrana.

Sectorul îngrăşătorie:

Furajul va fi depozitat doar intr-un siloz cu un volum de 26m3 si o capacitate de

stocare de 16,9 tone, in functie de densitatea furajului. Silozul va fi pozitionat la

capatul fiecăreia dintre cele 5 hale de îngrăşătorie. Umplerea silozului se va face

cu camioane speciale, dotate cu sistem de descarcare pneumatic sau sistem de

descarcare in forma de spirala. Furajul va fi transportata prin mijloace electrice,

o spirala flexibila cu un diametru de 75 mm va pleca din partea inferioara a

silozului catre banda transportatoare si sistemul de distributie situat in interiorul

cladirii. Extragerea furajului din siloz este controlata de senzorii sistemului de

extragere, activata de cererea de hrana.

4. Distribuţia furajului:

Sectoarele gestaţie, scrofiţe şi maternitate (fătare): Compartimentele

enumerate vor fi echipate cu câte două sisteme de distributie de 60 mm

diametru, care vor transporta furajul catre dispersoarele de volum, pozitionate la

nivelul pardoselii in boxele pentru scroafe, scrofite si vieri şi deasupra

hrănitorilor în boxele de fătare. Ultima hranitoare din circuitul inchis al

sistemului de distributie este echipata cu un senzor pentru detectarea prezentei

sau absentei hranei. Scroafele, scrofitele si vierii au hrana restrictionata si bazata

pe o dieta bogata in fibre.

Sectorul montă/control: Sectiunea de reproductie este prevazuta cu 2 sisteme

de distributie cu lanturi si disc, cu diametrul de 66mm care vor transporta furajul

catre cele 343 dispersoare de volum (capacitate 6 litri- o unitate/ boxa pentru

scroafa/scrofita). Ultimul dispersor de volum din circuitul inchis al sistemului de

Pagina 31


distributie este echipat cu un senzor pentru detectarea prezentei si absentei

furajului. Scroafele si scrofitele au o dieta restrictionata si bogata in fibre.

Sectorul purcei înţărcaţi: Cladirea este echipata cu 6 sisteme independente de

distributie cu cu disc si lant, cu un diametru de 60 mm, care vor transporta

furajul catre hranitoarele pentru hrana uscata si umeda (capacitate rezervor – 90

litri) pozitionate intr5e 2 boxe adiacente. Aceasta configuratie permite

administrarea a doua diete diferite in cele 53 de zile in compartimentul de purcei

intarcati. Ultima hranitoare din circuitul inchis al sistemului de distributie este

echipata cu un senzor pentru detectarea prezentei/lipsei furajului in rezervor.

Porcii sunt hraniti la discretie (nerestrictionat) si pot amesteca furajul cu apa

datorita prezentei a doua suzete aflate in hranitoarea din otel inoxidabil.

Sectorul îngrăşătorie-hala nr.9: Cladirea este echipata cu un sistem de

distributie cu disc si lant, cu un diametru de 60 mm, care va transporta furajul

catre hranitoarele pentru hrana uscata si umeda (capacitate rezervor – 90 litri)

pozitionate, intre 2 boxe alaturate. Aceasta configuratie permite administrarea a

doua diete diferite in cele 53 de zile in compartimentul de purcei intarcati.

Ultima hranitoare din circuitul inchis al sistemului de distributie este echipata cu

un senzor pentru detectarea prezentei/lipsei furajului in rezervor. Porcii sunt

hraniti la discretie (nerestrictionat) si pot amesteca furajul cu apa datorita

prezentei a doua suzete aflate in hranitoarea din otel inoxidabil.

Sectorul îngrăşătorie-halele nr. 10,11,12,13 :Cladirea este echipata cu doua

sisteme independente de distributie cu cu disc si lant, cu un diametru de 60 mm,

care vor transporta furajul catre hranitoarele pentru hrana uscata si umeda

(capacitate rezervor – 90 litri) pozitionate in divizii, intre 2 boxe adiacente.

Aceasta configuratie permite administrarea a doua diete diferite in cele 109 de

zile in compartimentul de purcei intarcati. Ultima hranitoare din circuitul inchis

al sistemului de distributie este echipata cu un senzor pentru detectarea

prezentei/lipsei furajului in rezervor. Porcii sunt hraniti la discretie

Pagina 32


(nerestrictionat) si pot amesteca furajul cu apa datorita prezentei a doua suzete

de apa aflate in hranitoarea din otel inoxidabil.

5. Adăparea: Apa potabilă este distribuita in boxe in boluri de otel

inoxidabil, echipate cu suzete pentru adapat.

Sectoarele gestaţie, scofiţe, purcei înţărcaţi îngrăşătorie: Sistemul de

distributie al apei este din conducte de PVC si tuburi PEL de 8 mm. Fiecare

boxa va fi echipata cu o adapatoare de otel .Medicamentatia in apa poate fi

administrata cu ajutorul unui medicator electronic, condus magnetic, cu o pompa

de dozaj rezistenta chimic si cu o rata de dozare ajustabila de la 0.05 la 4.0%.

Sectorul montă/control: Sistemul de distributie al apei este realizat din

conducte PVC si tuburi PEL de 8 mm. Fiecare rand de boxe va fi echipat cu o

valva pentru mentinerea nivelului apei constant atasata la o teava din otel

inoxidabil de 1.2 m lungime, care va mentine nivelul apei constant in hranitoare.

Sectorul maternitate: Sistemul de distributie al apei este facut din conducte de

PVC si tuburi PEL de 8 mm. Fiecare boxa va fi echipata cu o adapatoare de otel

si o piesa de 1,0 m lungime pentru scroafe si o adapatoare mai mica din otel

inoxidabil pentru purcelusi.

6. Evacuarea dejecţiilor: De cate ori este necesar, pardoseala continua si

cu grătare a boxelor va fi curăţata manual cu unelte speciale; fecalele, urina si

furajul vărsat pe jos vor fi răzuite si împinse către grătare de unde vor cădea

gravitaţional in canalele de colectare a dejecţiilor. Dejecţiile acumulate vor fi

periodic evacuate din canalele de colectare. Când dejecţiile ajung la un nivel

predeterminat sunt evacuate prin glisarea valvelor sau prin deschiderea

supapelor.

Dejecţiile vor fi evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte

subteran către lagunele de stocare a dejecţiilor.

Soluţia adoptată de S.C. CONSINTERFIN S.R.L. este de separare a fractiei

solide prin intermediul unui Separator de dejectii tip BORGER avind capacitatea

Pagina 33


de separare 60 mc/ ora .Fractia solida rezultata insemnind cca. 10 % din

volumul dejectiilor tratate este stocata pe Platforma betonata ce are un volum

util de 2000 mc ( dimensiuni in plan 50 x 40 ml , parapeti de beton armat cu

H=- 1,7 m ).Fractia lichida rezultata dupa separare va fi transmisa prin popare

catre cele două lagune căptuşite cu polietilenă de înaltă densitate şi acoperite de

asemenea cu acelaşi tip de polietilenă. Vehicularea dejectiilor din separator la

lagune se realizeaza prin pompare cu ajutorul unei pompe submersibile ptr.

dejectii tip MAGNUM S 7,5 , cu Q = 20 -190 mc/h , Href = 18 mcA., Pmot =

7,5 KW X 380 V .

Lagunele vor fi amplasate pe locaţia bazinelor betonate pentru dejecţii şi vor fi

realizate pe infrastructura existentă. Capacitatea de depozitare a celor două

lagune, exprimată prin volumul acestora, este: V1 = 12.261 mc şi V2 = 17.163

mc, în total V = 29.424 mc.

Depozitul de stocare dejectii tip laguna

Costurile de investitie pe care le implica tratarea si epurarea dejectiilor intr-o

statie de epurare, consumul energetic si de reactivi precum si necesitatea

existentei unui emisar care sa preia partea lichida au impus gasirea unei solutii

care sa respecte exigentele impuse de protectia mediului si care sa fie mult mai

economica.

Ca urmare a practicii unor tari europene, se pune din ce in ce mai mare accent

pe obtinerea unor produse agricole si alimentare cu continut cat mai mic de

substante daunatoare sanatatii consumatorilor, cele mai multe din acestea

provenind din utilizarea fertilizantilor industriali, insecticidelor si pesticidelor.

Agricultura ecologica a deschis un nou drum pentru utilizarea dejectiilor

provenite de la animale care se constituie intr-o sursa naturala de fertilizant ieftin

si eficient.

Pagina 34


Analizele chimice efectuate au evidentiat eficienta fertilizarii culturilor agricole

cu dejectii de animale. Continutul de substanta activa a acestor resurse face ca pe

langa avantajele date de compozitia chimica sa se realizeze importante economii

la cheltuielile cu fertilizantii industriali.

Aceste argumente au stat la baza deciziei de a utiliza dejectiile provenite din

ferma de porci a SC CONSINTERFIN SRL ca ingrasamant organic pentru

agricultura.

7. Controlul climatului: Climatul intern al halei va fi controlat prin

mijloace de ventilatie (cu consum energetic redus), sistem de presiune si

ventilatie negativ, controlat de un micro procesor bazat pe masuratori continue

ale temperaturii si umiditatii. Aerul inconjurator este atras in cladire prin guri de

aspiratie montate in pereti (prevazute cu un dispozitiv cu inchidere/deschidere

controlata) si eliminat din cladire prin ventilatoare montate in acoperis.

Aerul ventilat intra in fiecare compartiment prin gurile de aspiratie cu

clapete reglabile si controlate de un motoras de 24 volti din fire de otel

galvanizat. Gurile de aspiratie si ventilatoarele sunt prevazute cu un sistem de

deschidere in caz de urgenta, care deschide sistemul de ventilatie in totalitate in

caz de pana de curent sau defectiune a echipamentului. Sistemul de deschidere

de urgenta este controlat din punct de vedere al temperaturii, ceea ce înseamnă

ca deschiderea se face gradual, in functie de temperatura.

Sistemul de urgenta este parte integrata a computerului care controleaza

climatul iar sursa de energie pentru deschiderea gurilor de aspiratie si eliminare

este o baterie de 24 V DC.

8. Sisteme de securitate: Toate clădirile vor fi echipate cu alarma cu

senzori pentru temperaturi scăzute si ridicate si care avertizează in cazul

căderilor tensiunii.

Pagina 35


9. Sistemul de monitorizare: Fiecare clădire este echipată cu

echipamente de control si monitorizare a ventilaţiei, a încălzirii, a răcirii, a

sistemului de transport al furajului si al consumului de apa.

10. Gestiunea cadavrelor: Cadavrele vor fi incinerate in incineratorul

propriu, tip SPECTRUM DANUBE, amplasat in vecinatatea lagunelor.

Caracteristicele tehnice ale incineratorului sunt: capacitate 600 - 750 kg, rata de

ardere max. 50 kg/ora, consum orar de combustibil (GPL sau gaz metan) de 8-10

l/ora. Incineratorul respecta in totalitate cerintele Regulamentului (CE) nr.

1774/2002.

Pentru alimentarea cu GPL a incineratorului va fi montat un

rezervor de stocare GPL / SKID GPL cu volum de cca. 5000 l.

TABELUL 2.1.

VALORILE LIMITAale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi

în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicilepropuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru (unitatea de măsură)

Valori limităTehnici

alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile **)

Conform celor mai bune practici

de mediu***)Consum de apă

(l/cap de porc/an)2000 1460 - 3000 1460 - 3000

Amoniac (kgNH3/porc/an)

1,5 1,2 – 3,0 1,2 – 3,0

Dejecţii generate (mc/ porc / an) 1,38 1,38

**) Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanta, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea Europeană**) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi

bazelor de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla.

Pagina 36


**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 84 / 2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.***) conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante.

2.2. Activităţi de dezafectare

Pentru aducerea halelor existente la standardele necesare noii funcţiuni este

necesară realizarea lucrărilor precizate la cap. 1 – Descrierea etapei de construire

Urmare a activităţilor de modernizare a halelor existente la Sectorul Îngrăşare, pe

amplasament se vor genera următoarele tipuri de deşeuri:

beton – cod deşeu 17 01 01 ;

lemn – cod deşeu 17 02 01 ;

sticlă – cod deşeu 17 02 02 ;

materiale plastice – cod deşeu 17 02 03;

amestecuri metalice – cod deşeu 17 04 07;

materiale de construcţie cu conţinut de azbest – cod deşeu 17 06 05* ;

Deşeurile metalice se vor îndepărta din hale pe suprafeţe betonate pentru

depozitare temporară, după care vor fi valorificate prin unităţi specializate.

Deşeurile de beton se vor folosi pentru aducerea pardoselilor la cotă, acolo

unde este necesar, la indicaţia dirigintelui de şantier.

Deşeurile de materiale de construcţie cu conţinut de azbest (plăcile de

azbociment) se vor colecta în saci de polietilenă într-un depozit special amenajat şi se

vor gestiona în conformitate cu prevederile legale.

Pagina 37


Deşeurile generate până la punerea în funcţiune, vor fi gestionate în

conformitate cu prevederile legale.

3. DESEURI Deşeurile rezultate din activitatea fermei sunt de două categorii şi anume:

deşeuri menajere

deşeuri din activitatea de creştere a porcilor

Tipul şi modul de eliminare a deşeurilor generate din activitatea Fermei de porci

S.C. CONSINTERFIN S.R.L. sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Managementul deşeurilor

Tip deşeu Cod deşeu* Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor

deşeuri menajere 20 03 01 Se colectează în pubele şi se elimină la un depozit conform, cu o societate autorizată pe bază de contract

deşeuri de ambalaje de hârtie şi carton, plastic şi metalice

15 01 01 15 01 02 15 01 04

Se colectează selectiv şi se valorifică prin unităţi specializate

Deşeuri metalice 02 01 10 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate.

Deşeuri de ţesuturi animale (mortalităţi)

02 01 02 Se elimină prin incinerare în incineratorul propriu de pe amplasament.

dejecţii 02 01 06 Se depozitează temporar în două lagune în vederea utilizării ca îngrăşământ pe terenurile proprii sau în arendă

Deşeuri textile 15 02 03 Se colectează selectiv şi se predau firmelor specializate

Nămol din bazinele betonate vidanjabile pentru colectarea apelor uzate menajere

19 08 02Nămolul rezultă la curăţarea bazinului, o dată la cca. 2 ani şi este preluat de societatea autorizată care execută vidanjarea.

Pagina 38


Deşeuri medicale18 02 0118 02 02*

18 02 03

Se vor depozita în cadrul fermei într-un spaţiu special amenajat, până la ridicarea de către o firmă specializată

Cenuşa 19 02 12Stocare în recipiente închise şi eliminare la depozit de deşeuri nepericuloase, dacă buletinul de analiză al acesteia permite acest lucru

*- În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta

gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase.

Tehnicile de nutritie aplicate excretiei de fosfor

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna aplicarea masurilor de hranire

pentru a minimiza excretia de fosfor.

In ceea ce priveste fosforul, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este

aceea de a hrani animalele prin diete succesive (hranirea pe etape) cu continut scazut

de fosfor total. In aceste diete, trebuie folosite alimente bogate in fitaza si/sau fosfati

anorganici integral digerabili pentru a asigura cantitatea suficienta de fosfor digerabil.

O reducere totala a fosforului de 0,05 pana la 0,01% (0,5 pana la 1 g/kg de

hrana) poate fi atinsa in functie de rasa/genotip, de materia prima folosita pentru

hranire, de momentul propriu-zis al aplicarii in hrana a fitazei si/sau fosfatilor

anorganici integral digerabili

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna minimizarea emisiilor provenite

de la dejectii in sol si in apele subterane prin stabilirea unui echilibru intre cantitatea de

dejectii si cerintele recoltei (azot si fosfor si aprovizionarea recoltei cu minerale din sol

si din ingrasaminte). Sunt disponbile diferite instrumente pentru a echilibra absorbtia

totala de substante nutritive de catre sol si vegetatie cu rezultatul total de substante

nutritive provenite de la dejectii, cum ar fi o balanta nutritiva a solului sau prin

raportarea numarului de animale la terenul disponibil.

Pagina 39


Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna luarea in considerare a

caracteristicilor solului atunci cand se aplica dejectiile, in special conditiile de sol, tipul

de sol si diferentele de nivel, conditiile climatice, precipitatiile si irigatiile, folosirea

terenului si practicile agricole, inclusiv sistemele de rotatie a culturilor.

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă reducerea poluării apei, in particular

prin:

neaplicarea dejectiilor pe pamant cand terenul este este:

- saturat de apa;

- inundat;

- inghetat;

- acoperit de zapada.

neaplicarea ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte;

neaplicarea ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa

(lasand o fasie de teren netratata), si

imprastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape posibil inainte de

perioada de maxima cresterea a recoltei si de absorbtie de substante

nutritive.

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă gestionarea imprastierii

dejecţiilor pe sol pentru reducerea neplăcerilor provocate de miros acolo unde

vecinătatea ar putea fi afectata, in particular prin:

imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu

fie acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor ;

observarea directiei vantului in raport cu casele vecinilor.

Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de mirosuri care pot atunci

permite o mai mare flexibilitate in identificarea terenurilor potrivite si a conditiilor

climatice pentru aplicarea pe sol.

Referitor la modul de eliminare a cadavrelor, legislaţia românească interzice

îngroparea sau incinerarea neautorizată a acestora, fiind acceptată numai neutralizarea

Pagina 40


în unităti autorizate şi aprobate sanitar – veterinar şi de mediu, prin deţinerea de

instalaţii proprii de neutralizare autorizate şi folosite exclusiv pentru necesităţile

proprii sau încheierea unui contract valabil cu unităţi de ecarisare autorizate şi aprobate

( Ordonanţa nr. 47 / 2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine

animală).

Cadavrele din activitatea S.C. CONSINTERFIN S.R.L. , se colectează în saci de

polietilenă şi se depozitează temporar în spaţiu special amenajat pana la incinerarea in

incineratorul propriu de pe amplasament.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, proiectul propus de S.C.

CONSINTERFIN S.R.L. se încadrează în utilizarea celor mai bune tehnici

disponibile.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

În activitatea de creştere a porcilor, impactul potenţial asupra componentelor

mediului se refera la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot si fosfor în sol,

în apele subterane si de suprafaţa si care provin de la dejecţii. Măsurile de reducere a

acestor emisii nu se limitează numai la modalităţile de depozitare, tratare sau aplicare

a dejecţiilor odată apărute, ci cuprind masuri pentru un întreg lanţ de evenimente,

inclusiv paşi pentru minimizarea producţiei de dejecţii. Acest lucru începe cu o bună

gospodărire şi cu adoptarea de masuri privind hrănirea si adăpostirea animalelor,

urmând tratarea si depozitarea dejecţiilor, finalizându-se prin împrăştierea acestora pe

sol. Este important sa se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile la toate

aspectele activităţii pentru a preveni anularea beneficiilor unei masuri luate la

începutul lanţului de o alta de pe parcursul acestui şir, din cauza proastei administrări

a dejecţiilor.

Pagina 41


Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o ferma înseamnă

aplicarea permanenta a unor bune practici agricole şi măsuri de nutriţie, împreună cu

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în proiectarea adăposturilor. În plus, Cele Mai

Bune Tehnici Disponibile pentru reducerea consumului de apă si energie pot fi de

asemenea importante. Depozitarea dejecţiilor si prelucrarea acestora in cadrul fermei

reprezintă surse de emisii, în timp ce aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

va avea ca rezultat reducerea substanţiala a acestor emisii. Chiar si după aplicarea

masurilor de nutriţie si a celor privind prelucrarea dejecţiilor in cadrul fermei vor mai

exista dejecţii (de exemplu, dejecţii tratate), care sunt, in mod normal, împrăştiate pe

sol. Pentru aceasta activitate, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile includ instrumente

de gestionare si posibilitatea alegerii echipamentului. Oricum, date fiind variaţiile in

climatul local de la o zona la alta a Comunităţii Europene si datorita preferinţelor

locale pentru rasa si greutatea finala a animalelor in cauza, exista îndoieli ca o tehnica

de adăpostire bine dezvoltata intr-o tara va fi la fel de viabila si eficienta intr-o alta

tara. Este cunoscut faptul ca, in acest sector, mai multe sisteme de adăpostire sunt

dezvoltate si testate doar in interiorul unei singure tari si nu au fost însuşite in afara

acesteia. Ar fi greşit din punct de vedere ştiinţific sa presupunem ca anumite

tehnici ar putea atinge acelaşi nivel de performanta pe întreagă suprafaţa a CE.

O caracteristica a acestui sector este aceea ca proiectarea si realizarea

sistemului de adăpostire a animalelor reprezintă ele insele o tehnica fundamentala ce

contribuie, de asemenea, la performantele generale de mediu. Când se renovează

clădirile existente, ca în cazul celor cinci cladiri ale fostei ferme de bovine care a

apartinut SC PANDORA SRL, sistemul de adăpostire deja existent va influenta

alegerea noilor tehnici care pot fi aplicate. In general, schimbarea unui sistem de

adăpostire cu un altul înseamnă substituirea completa a sistemului, dar de obicei sunt

necesare numai schimbări minore ale clădirii in care sistemul este instalat. In mod

tradiţional, sistemul de adăpostire este o investiţie pe termen lung si acest aspect

Pagina 42


trebuie luat in considerare atunci când se stabilesc priorităţile privind implementarea

Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in fiecare caz.

Buna practica agricola este o parte importanta a Celor Mai Bune Tehnici

Disponibile. Deşi este dificila măsurarea beneficiilor de mediu in ceea ce priveşte

reducerea emisiilor sau a consumului de apa si energie, este clar ca managementul

conştient al fermelor va contribui la îmbunătăţirea performantelor de mediu ale

fermelor de creştere intensiva a porcilor.

Pentru îmbunătăţirea performantelor generale de mediu ale unei ferme de

creştere intensiva a animalelor, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile trebuie sa:

identifice si sa implementeze programe educaţionale si de instruire

pentru personalul din cadrul fermei,

înregistreze consumul de apa si energie, cantităţile de hrana pentru

animale, deşeurile rezultate si folosirea fertilizatorilor anorganici si

a dejecţiilor,

deţină o procedura de urgenta pentru abordarea incidentelor si

emisiilor neplanificate,

implementeze un program de reparaţie si întreţinere, care sa asigure

ca structura si echipamentul se afla intr-o buna stare de funcţionare,

iar instalaţiile sunt păstrate curate,

planifice corespunzător activităţile pe amplasament, cum ar fi

livrarea materialelor si îndepărtarea produselor si a deşeurilor si sa

planifice aplicarea corespunzătoare a îngrăşămintelor naturale pe

sol.

Problemele de mediu din agricultura sunt în vizor de o perioada relativ scurtă

de timp. Pana în anii ’80 impactul creşterii intensive de porci nu a fost o problemă de

mediu, cu toate ca se ştia deja că mirosul şi contaminarea solului prin exces de

dejecţii deveneau o problemă pentru populaţia în creştere din zonele rurale.

Pagina 43


Una dintre provocările majore în cadrul modernizării producţiei de porci este

nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluării asupra mediului cu

creşterea cerinţelor de trai ale animalelor, şi în acelaşi timp menţinerea profitabilităţii

afacerii.

Activităţile agricole în creşterea intensiva a porcilor pot duce la un număr de

fenomene de mediu :

- acidificarea (NH3, SO2, NO)

- eutrofizarea (N, P)

- reducerea stratului de ozon (CH3Br)

- creşterea efectului de seră (CO2, CH4, N2O)

- neplăceri locale (miros, zgomot)

- răspândirea de metale grele şi pesticide.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a

dus la sporirea atenţiei pentru un număr de aspecte privitoare la mediu asociate cu

creşterea intensivă de porci. Aspectul cheie al creşterii intensive de animale este cel

legat de procesele naturale, deoarece animalele metabolizează hrana şi excretă

aproape toţi nutrienţii prin bălegar. Calitatea şi compoziţia bălegarului, precum şi

modul de stocare şi de manipulare sunt factori determinanţi pentru nivelul de emisii.

Din punct de vedere al mediului, este importantă eficienţa cu care porcii

transformă hrana. Nevoile porcilor variază funcţie de etapele din viaţa lor, cum ar fi

perioada de creştere, de îngrăşare sau de reproducere. Pentru a fi siguri că nevoile

nutritive sunt îndeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrienţilor din hrană să fie

peste nevoile animalului. În acelaşi timp, emisiile de azot în mediu fac parte din acest

dezechilibru. Procesul de consum, utilizare şi pierdere de azot în producerea unui porc

este destul de bine înţeles.

Întrucât cercetările au început relativ recent, multe aspecte nu sunt încă

cunoscute sau măsurate.

Pagina 44


Emisiile sunt adesea difuze şi foarte greu de măsurat. De asemenea, au fost

identificate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) şi emisiile

de N şi P în sol şi în apele subterane sau de suprafaţă.

4.1. Apa

Alimentarea cu apă

Sursa de alimentare cu apa a unităţii o constituie 4 foraje :

- 1H , adâncime H= 150 m , Q art = 1,81 l/s = 6,51 mc/h , Qcap = 2,77 l/s = 9,97

mc/h , Nhs = + 6,25 m , Nhd = - 10,70 m

- PF1 , adâncime H= 80 m , Q art = 0,40 l/s = 1,44 mc/h , Qcap = 1,71 l/s = 6 mc/h ,

Nhs = + 4,80 m , Nhd = - 7,35 m


Nhs = + 5,30 m , Nhd = - 6,80 m


Nhs = + 4,80 m , Nhd = - 7,30 m

Instalaţii de captare

Forajul 1 H este exploatat prin curgerea liberă- arteziană, dar pentru situaţii

excepţionale de consum de vârf, apa poate fi extrasă din sursă şi cu o pompă centrifugă

orizontală de suprafaţă tip SADU 65 ,Q=10 mc/h , Pmot= 4.5 kw x 380 V, H ref=

50mcA, n= 3000 rot/min

Puţurile PF1, PF2 si PF3 sunt exploatate şi echipate cu câte o electropompă

submersibilă inox import tip GRUNDFOS – SP 8A ,Q= 6 mc/h , Pmot= 2,2 kw x 220

V, H ref= 50mcA

Instalaţii de aducţiune

Pagina 45


Reţeaua de aducţiune de la forajul 1H este realizată din tub PE-HD, Dn 63 , Lad1

= 256 m pozată îngropat, prin care este vehiculat debitul de apă de la foraj la

rezervorul de înmagazinare.

Reţeaua de aducţiune de la forajul PF1 este realizată din tub PE-HD, Dn 63 , Lad 2

= 100 m pozată îngropat, prin care este vehiculat debitul de apă de la foraj la

rezervorul de înmagazinare.

Ltot ad = 256 + 100 = 356 m

Forajele PF2 si PF3 sunt exploatate in sistem hidrofor cu vas de expansiune cu Vex

= 2000 l, presiunea în reţea fiind menţinută prin intermediul pompelor submersibile .

Inmagazinare apei

Două rezervoare de înmagazinare, radiale, din beton armat turnat monolit,

semiîngropate, din care două având volumul de Vinmg = 200 mc şi unul cu V=60 mc,

amplasate in incinta complexului şi care stochează şi rezerva intangibilă pentru

combaterea incendiilor , VINC = 120 mc.

Hidrometria de exploatare

Inregistrarea cantităţilor de apă extrase din sursele subterane se realizează cu câte un

apometru Dn 2 montate pe conductele de refulare ale fiecărei instalaţii de captare .

Instalaţii de tratare

Nu este cazul .

Periodic se face o dezinfectare prin clorinarea apei direct in rezervoarele de

inmagazinare, conform recomandarilor DSP si DSV Vrancea.

Instalaţii de distribuţie

Adiacent rezervorului de apa, in constructie ingropata, este amplasata statia de

pompare, asigurand alimentarea pompelor in regim inecat. Evacuarea eventualelor

infiltratii de apa in cabina statiei de pompare, este asigurata prin intermediul unei

electropompe de drenaj, montata in basa de colectare.

Retele de distributie apa :

Pagina 46


Pomparea apei in reteaua de distributie pentru consum menajer si tehnologic se face

printr-un grup de pompare format din trei pompe verticale de suprafata tip

GRUNDFOS , in sistem hidrofor cu vase de expansiune de 3000 l , Pmot =3 x 3,7 kw

x380 v, Href= 60 mCA, Q= 20 mc/ h care mentine presiunea in instalatia de alimentare

cu apa. Comanda grupului se face printr-un panou electric automat.

Cele 5 hale din sectorul de tineret ingrasare sunt alimentate in sistem hidrofor cu

vas de expansiune Vex= 2000 l direct din forajele PF2 şi PF3.

Hidrantii de incendiu (20 buc Dn 80 ) sunt montati pe reteaua de distributie fiind

alimentati de cele trei pompe ale grupului de distributie in caz de incendiu .

Reteaua exterioara de distributie este de tip inelar, realizata din teava de PEHD , Dn

63 ..

De asemenea, in hale, sunt montate 20 capete de debitare Dn 2 ", precum si 20

cismele de alimentare cu apa, Dn 1 1/4" .

Alimentarea cu apa a cladirilor filtrelor sanitare este realizata prin intermediul unor

bransamente Dn 3/ 4".

Lungimea totala a retelei de distributie Dn 63 – 25 mm este Ltot dis = 5250 m

NB- Retelele de distributie ale celor doua sectoare comunica intre ele astfel incat sa

fie suplinite varfurile de consum prin compensare reciproca a surselor de alimentare cu

apa .

Instalatii de canalizare si evacuare ape uzate

In cadrul complexului de crestere a porcilor, evacuarea apelor uzate tehnologice şi

a dejectiilor se realizeaza hidraulic.

Pentru aceasta, in cadrul fiecarei hale sunt cate 2 canale de stocare si evacuare,

amplasate in zona peretilor exteriori, longitudinale, de sectiune dreptunghiulara,

acoperite cu gratare.

Pagina 47


Accesele canalelor longitudinale sunt racordate la canalul transversal amplasat in

camera tampon printr-un sistem etans care realizeaza individualizarea fiecarui

compartiment.

Prin intermediul hidrantilor, sunt formate, pe canalele longitudinale, perne de apa,

cu inaltimea de aproximativ 10 cm. Dejecţiile colectate pe gratare sunt preluate in

canale, descompuse pana la stadiul de suspensie si apoi, evacuate in canalul colector.

Dupa evacuarea în canalul colector, canalele longitudinale sunt spalate cu jet de

apă şi apoi procesul se repeta.

Canalele colectoare se descarca in reteaua exterioara de canalizare modernizata,

realizata din tuburi, Dn 300 mm.

Reteaua de canalizare preia apele uzate din hale si le transporta in bazinul colector

primar, dispus longitudinal, cu dimensiunile de 5,9 x 3,2 x 3 m si volumul util total de

42 mc.Din bazinul colector primar apele uzate şi dejecţiile se descarcă în staţia de

separare dejecţii tip BORGER , cu o capacitate de max.60 mc/h. Fracţia solidă

rezultată în urma separarării este stocată pe platforma betonată cu V=2000 mc, iar

fracţia lichidă este stocată temporar în bazinul colector central, constructie radială,

îngropată, din beton armat, cu diametrul de 9 m si adancimea de 5,2 m, volumul de 318

mc. Din bazinul colector central fracţia lichidă este vehiculată cu ajutorul unei pompe

submersibile ptr. dejectii tip MAGNUM S 7,5 , cu Q = 20 -190 mc/h , Href = 18 mcA.,

Pmot = 7,5 KW X 380 V în cele două lagune cu VL1 + VL2 = 12261 + 17163 =

29424 mc . .

Vehicularea apelor uzate tehnologice şi adejecţiilor este realizata prin urmatoarele

tipuri de conducte:

- tuburi PVC Dn 300 - L =1170 ml;

- tuburi PVC Dn 350 L =150 ml;

- canale colectoare beton 140 x 30 cm; 170 x 30 cm - L = 2.400 ml in hale;

Lungimea totala a conductelor, canalelor de vehiculare a apelor uzate tehnologice este

Lcan A = 3720 ml.

Pagina 48


Apele uzate menajere provenite de la filtrele sanitare colectate prin conducte din PVC

si OL cu D=110-250 mm, L=80m, sunt dirijate în trei bazine, betonate,vidanjabile cu

V=20mc fiecare şi vidanjate cu societate autorizată pe bază de contract la staţia de

epurare a mun.Focşani

Depozitul de stocare dejectii tip laguna

Costurile de investitie pe care le implica tratarea si epurarea dejectiilor intr-o statie

de epurare, consumul energetic si de reactivi precum si necesitatea existentei unui

emisar care sa preia partea lichida au impus gasirea unei solutii care sa respecte

exigentele impuse de protectia mediului si care sa fie mult mai economica.

Ca urmare a practicii unor tari europene, se pune din ce in ce mai mare accent pe

obtinerea unor produse agricole si alimentare cu continut cat mai mic de substante

daunatoare sanatatii consumatorilor, cele mai multe din acestea provenind din

utilizarea fertilizantilor industriali, insecticidelor si pesticidelor.

Agricultura ecologica a deschis un nou drum pentru utilizarea dejectiilor provenite

de la animale care se constituie intr-o sursa naturala de fertilizant ieftin si eficient.

Analizele chimice efectuate au evidentiat eficienta fertilizarii culturilor agricole cu

dejectii de animale. Continutul de substanta activa a acestor resurse face ca pe langa

avantajele date de compozitia chimica sa se realizeze importante economii la

cheltuielile cu fertilizantii industriali.

Aceste argumente au stat la baza deciziei de a utiliza dejectiile provenite din ferma

de porci a SC CONSINTERFIN SRL ca ingrasamant organic pentru agricultura.

In ferma se vor realiza anual 4990,4 tone carne porc in viu.

Efectivul mediu zilnic pe categorii si structuri de greutate, este prezentat in situatia

de mai jos, fiind un indicator credibil pentru cantitatea de dejectii ce trebuie gestionata

intr-o ferma de aceasta dimensiune.

Zona de protectie sanitara

Pagina 49


Conform HG 930 /2005 ,art. 14 in jurul surselor de apa subterane se vor institui zone

de protectie sanitara cu regim sever de 20 x 20 m , S= 400 mp prin imprejmuire cu un

gard de plasa si marcare cu placute avertizoare. Zona de protectie cu regim de restrictie

se suprapune cu cea cu regim sever, in cazul acviferelor de adancime.

In jurul rezervoarelor de inmagazinare se va institui o zona de protectie de 20 x

20 de la zidurile exterioare ale acestora ,prin imprejmuire si marcare cu placute

avertizoare

Consumul de apa.

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza din sursa subterana conform prevederilor L

458 /2002 privind calitatea apei. Calculul necesarului de apa s-a facut cu respectarea

SR 1343/1-2006, STAS 1478-90,SR 1343/ 3 -95

Numarul de angajati direct productivi: 27

Norma de apa q1 : 80 l /zi / om

Numarul de angajati in sectorul administrativ : 3

Norma de apa q2 : 25 l/ zi /om

Numarul de capete de suine si norma de apa specifica :

> 32 vieri x 15 l /zi /cap

> 1219 scroafe(gestante,prasila,) x12l/zi /cap

> 365 scroafe (lactante ) x 25l /zi /cap

> 240 scrofite de inlocuire x 7 l /zi /cap

> 4745 purcei sugari x 0,6 l/ zi /cap

> 10.035 buc. tineret crestere x 2,8 l/zi /cap

> 15.292 porci la ingrasat x 7 l /zi /cap

Necesarul de apa potabila pentru angajati (1)

Q zi med pot 1 = 27 x 80 + 3 x 25 = 2235 l/ zi = 2,24 mc / zi= 0,025 l/s

Q zi max pot 1 = Qzi med pot x k zi = 2,24 x 1.2= 2,70 mc/zi=0,03 l/s

unde : k zi- 1.2- coeficient de neuniformitate a debitului zilnic

Q orar max pot 2 =1.6 x 2,70 /24 = 0,18 mc /h= 0,05 l/s

Pagina 50


unde: ko- coeficient de neuniformitate a debitului orar ko=1.6

Q zi min 1= 0,95 mc/zi

V med pot anual 1= 2,24 x 365 zile = 817,6 mc= 0,817 mii mc/an

V max pot anual 1= 2,7 x 365 = 0,985 mii mc/an

V min pot anual 1= 0,95 x 365 = 0,347 mii mc/an

Necesarul de apa potabila ptr. adapare suine ( 2 )

Q zi med pot 2 =32 x 15 + 1477 x 12+ 365 x 25 + 240 x 7 + 4745 x 0,6 +10097 x

2,8 + 15292 x 7 = 167171,6 l/ zi = 168 mc / zi = 7 mc/h = 1,94 l/s

Q zi max pot 2= Qzi med pot x k zi = 168 x 1.2= 202 mc/zi = 8,42 mc/h =

=2,34 l/s


Q orar max pot 2 =1.6 x 202 /24 = 13,46 mc /h= 3,74 l/s


Q zi min pot 2= 70,7 mc/zi= 2,95 mc/h = 0,82 l/s

V med pot anual 2= 168 x 315 zile = 52920 mc= 53 mii mc/an

V max pot anual 2= 202 x 315 = 64 mii mc/an

V min pot anual 2= 70,7 x 315 = 22 mii mc/an

N.B. S-au considerat ca numar de zile din an pentru consum de apa potabila adapare

suine cca, 315 din 365 , diferenta de 50 zile fiind considerata drept perioada medie

anuala alocata pentru curatenie si dezinfectare .

Necesarul total de apa potabila

Q zi med pot = 2,24 + 168 = 170,24 mc / zi= 7,1 mc/h= 1,97 l/s

Q zi max pot = Qzi med pot x k zi = 170,24 x 1.2= 204,28 mc/zi=

= 8,51 mc/h= 2,36 l/s


Pagina 51


Q orar max pot =1.6 x 204,28 /24 = 13,62 mc /h= 3,78 l/s


Q zi min pot = 71,50 mc/zi = 2,98 mc/h = 0,83 l/s

V med pot anual = 0,817 + 53 = 53,817 mii mc/an

V max pot anual = 0,985+ 64 = 65 mii mc/an

V min pot anual = 0,347 + 22= 22,347 mii mc/an

Necesarul de apa tehnologica

Apa tehnologica este necesara pentru :

• curatarea si igienizarea incintelor cu pardoseli cu gratare

si evacuarea canalelor colectoare dejectii pe perna de apa

• stropirea si racirea porcilor in perioadele foarte calde

Norma de apa in functie de marime -0.7- 1.1 mc/ an /porc

Necesarul de apa tehnologica 1

Solutia constructiva existenta respectiv boxe cu gratar partial prevede colectarea

dejectiilor in canale inchise cu evacuare periodica care functioneaza pe principiul

pernei de apa. Aceasta presupune ca, inainte de populare, in canale sa se asigure un

strat de cca. 10 cm de apa.

Evacuarea canalelor se face dupa fiecare depopulare a compartimentelor sau de

necesitate functie de numarul de zile a unei serii. Volumul de apa necesar este redat

in calculatia de mai jos:

Sector Nr. canale/ Pe un canal Volum Volum Indice Mc/an hala mc apa/comp apa/sector utilizare/

mc/hala mc anVieri +Boxe Pagina 52


individuale 3/compartiment 8mx0,7x0,1=0,56 1,68 6,72 12,0 80,64Scroafegestantein boxecolective 2/hala 125x1,7x0,1=21,2 42,50 42,50 4,60 195,5

Maternitate 2/hala 145mx1,7x0,1=25 50,00 50,00 12,16 608Tineretcrestere 2/hala 70mx1,4x0,1=9,8 19,6 19,6 12,78 250,5Porci grasi 2/ hala 70x1.7x

0,10,10.10.1=17.0

23,8 95,2 7,66 729,24

Total 1864 mc/an

Pentru actiunea de spalare a compartimentelor dupa depopulare se au vedere

urmatoarele suprafete:

Sector Pardoseli Pereti Total Indice Totalmp mp m.p utiliz. spalari mp/an

Gestatie 2867 1800 4667 2,41 11261Maternitate 2987 1800 4787 9,1 43592Tineret cr. 2800 1600 4400 6,86 30184Porci grasi 9888 7320 17208 3,7 63670Total suprafete spalate 148707 mp

La un consum de cca. 4 I/mp rezulta un consum anual de cca. 595 mc/an apa ptr.

spalare.

Volumul mediu anual de apa tehnologica 1 :

Vmed teh1 anual = 1864 mc /an + 595 mc /an = 2459 mc /an

Q zi med teh1= 2459 : 50 zile= 49,18 mc /zi

Q zi max teh1= 49,18 x 1,2 = 59 mc/zi

Q orar max teh1= 1.6 x 59 : 12 = 7,86 mc/ h=2,18 l/s

Q zi min teh1= 20,65 mc/ zi

V med teh1 anual= 49,18 x 50 zile = 2459 mc= 2,46 mii mc/an

V max teh1 anual= 59 x 50 = 2,95 mii mc/an

V min teh1 anual= 20,65 x 50 = 1,032 mii mc/an Pagina 53


Necesarul de apa tehnologica 2 (racire)

Necesarul de apa in functie de marime -0.7- 1.1 mc/ an /porc

V med anual = (32+ 1842 + 240 + 10097+15292) x0,7= 27.503 porci x 0,7

mc/an/buc = 19.252 mc/an

V max anual = 27.503 x 1.1= 30.253 mc/ an

Q zi med = 19252 : 90 zile = 214 mc /zi= 8,92 mc/h=2,47 l/s

Q zi max= 30.252 : 90 = 336 mc/zi= 14 mc/h= 3,88 l/s

Q orar max= 1.2 x 336 : 24 = 16,8 mc/ h= 4,66 l/s

Q zi min= 118 mc/ zi= 4,92 mc/h= 1,37 l/s

V med teh2 anual= 214 x 90 zile = 19.260 mc= 19,26 mii mc/an

V max teh2 anual= 336 x 90 = 30,24 mii mc/an

V min teh2 anual= 118 x 90 = 10,62 mii mc/an

Necesarul total de apa tehnologica in conditiile exceptionale

de simultaneitate ale proceselor de spalare-igienizare sectoare si stropire-racire

suine

Q zi med teh = 49,18 + 214 =263 mc / zi= 10,95 mc/h= 3 l/s

Q zi max teh = Qzi med teh x k zi = 263 x 1.2= 316 mc/zi= 13,16 mc/h= 3,66 l/s


Q orar max teh =1.2 x 316 /24 = 15,8 mc /h= 4,38 l/s


Q zi min teh = 111 mc/zi = 4,62 mc/h = 1,28 l/s

V med teh anual = 2,46 + 19,26= 21,72 mii mc/an

V max teh anual = 2,95 + 30,24 = 33,19 mii mc/an

V min teh anual = 1,032 +10,62 = 11,65 mii mc/an

Pagina 54


Necesarul total anual de apa ( potabilă + tehnologică ) :

V med anual= 53,817 + 21,72 = 75,537 mii mc/an

V max anual= 65+ 33,19 = 98,19 mii mc/an

V min anual= 22,347 + 11,65 = 34 mii mc/an

CERINTA DE APA

Cerinta de apa potabila 1 ptr. angajati

Qs=Ks x Kp x N = 1.02 x 1.1 x 2,24 = 2,51 mc /zi

unde :

Ks-1.02-coeficient supraunitar pentru sursa subterana de apa fara statie de tratare

Kp-1.10-coeficient care tine seama de pierderile de apa prin conducte

Qs- cerinta de apa

Qs zi med pot1 = 2,51 mc /zi=0,1mc/h =0,03 l/s

Qs zi max pot1 = 1.15 x Qs zi med= 1.15 x 2,51 = 2,88 mc/zi=0,12 mc/h =

0,03 l/s

Qs orar max pot1 =1.6 x 2,88 : 24= 0,2 mc /h =0,05 l/s

Q s zi min pot1 = 1 mc /zi=0,04 mc/h=0,01 l/s

Vs med pot1 anual = 2,51 x 365 = 0,916 mii mc/an

Vs max pot1 anual = 2,88 x 365 = 1,05 mii mc/an

Vs min pot1 anual = 0,365 mii mc/an

Cerinta de apa potabila 2 ptr. adapare suine

Qs=Ks x Kp x N = 1.02 x 1.1 x 168 = 188,5 mc /zi

unde :

Pagina 55


Ks-1.02-coeficient supraunitar pentru sursa subterana de apa fara statie de

tratare


Qs- cerinta de apa

Qs zi med pot2 = 188,5 mc /zi= 7,85 mc/h = 2,18 l/s

Qs zi max pot2 = 1.15 x Qs zi med= 1.15 x 188,5 = 216,77 mc/zi= 9 mc/h =

2,5 l/s

Qs orar max pot2 =1.6 x 216,77 : 24= 14,45 mc /h = 4 l/s

Q s zi min pot2 = 75,87 mc /zi= 3,16 mc/h= 0,87 l/s

Vs med pot2 anual = 188,5 x 315 = 59,377 mii mc/an

Vs max pot2 anual = 216,77 x 315 = 68,282 mii mc/an

Vs min pot2 anual = 23,9 mii mc/an

Cerinta de apa tehnologica 1 ptr. spalare igienizare

Qs=Ks x Kp x N = 1.02 x 1.1 x 49,18 = 55,18 mc /zi

unde :



Qs- cerinta de apa

Qs zi med teh1 = 55,18 mc /zi=4,6mc/h = 1,28 l/s

Qs zi max teh1 = 1.15 x Qs zi med= 1.15 x 55,18= 63,45 mc/zi= 5,28 mc/h

= 1,47 l/s

Qs orar max teh1 =1.6 x 63,45 : 12= 8,46 mc /h =2,35 l/s

Q s zi min teh1 = 22,20 mc /zi=1,85 mc/h=0,51 l/s

Vs med teh1 anual = 55,18 x 50 zile = 2,759 mii mc/an

Vs max teh1 anual = 63,45 x 50 = 3,172 mii mc/an

Pagina 56


Vs min teh1 anual = 1,11 mii mc/an

Cerinta de apa tehnologica 2 ptr. stropire-racire suine

Qs=Ks x Kp x N = 1.02 x 1.1 x 214 = 240 mc /zi

unde :



Qs- cerinta de apa

Qs zi med teh2 = 240 mc /zi= 10 mc/h = 2,78 l/s

Qs zi max teh2 = 1.15 x Qs zi med= 1.15 x 240 = 276 mc/zi= 11,5 mc/h =

3,19 l/s

Qs orar max teh2 =1.2 x 276 : 24= 13,8 mc /h = 3,83 l/s

Q s zi min pot2 = 97 mc /zi= 4 mc/h= 1,12 l/s

Vs med teh2 anual = 240 x 90 zile = 21,6 mii mc/an

Vs max teh2 anual = 276 x 90 = 24,84 mii mc/an

Vs min teh2 anual = 8,73 mii mc/an

Cerinta totala de apa la sursa in conditiile exceptionale de simultaneitate ale

consumului de apa potabila si ale proceselor de spalare-igienizare sectoare si

stropire-racire suine

Q s zi med= Qszi med pot 1,2 +Qszi med teh1,2 = 2,51+188,5 +55,18 + 240 = 486

mc/zi =20,25 mc/h= 5,62 l/s

Q s zi max= 2,88+216,77+63,45+276 = 559 mc/zi=23,3 mc/h = 6,47 l/s

Q s orar max= 36,91 mc/h= 10,25 l/s

Q s zi min= 1+ 75,87 +22,2+97 = 196 mc/zi= 8,16 mc/h = 2,27 l/s

V s med anual= 0,916+59,377+2,759+21,6 = 84,652 mii mc/an

V s max anual =1,05+ 68,282 +3,172+24,84= 97,344 mii mc/an

V s min anual = 0,365+23,9 +1,11+ 8,73 = 34,105 mii mc/an

Pagina 57


Evacuarea apelor uzate Apele uzate menajere rezultate din consumul igienico- sanitar vor fi colectate printr-

o conducta din PVC si Ol cu Dn = 110 -250 mm in trei bazine etanse vidanjabile

din beton armat ingropate cu volumele V=20 mc fiecare.

Volumele de ape uzate menajere evacuate vor fi:

Q ev men med= 0.8 x 2,24 = 1,8 mc/zi

Q ev men max= 2,16 mc/zi

Q ev men min = 0,76 mc/zi

V ev men med anual =657 mc /an

V ev men max anual = 788,4 mc/an

V ev men min anual = 277,4 mc/an

Evacuarea dejectiilor :

Efectivul mediu zilnic pe categorii si structuri de greutate, este prezentat in situatia de

mai jos, fiind un indicator credibil pentru cantitatea de dejectii ce trebuie gestionata

intr-o ferma de aceasta dimensiune.

Categoria capacit Kg/ Total Dei ectii

proiectatacapgreut.

vie

kg

Mc/cap/an Total

Mc/an

anVieri 32 200 6400 2.6 83,2Scroafe

lactante365 180 65700 5,45 1989,25

Scroafe

gestante936 180 168480 2.6 2433,6

Scroafe

asteptare523 170 88910 2.1 1098,3

Scrofite prasila 240 100 24000 1,3 312Tineret

crestere10051 17 170867 0.7 7035,7

Pagina 58


Porci grasi 15336 67 1027512 1,3 19936,8 Total x 1551869 x 32888,8

5Din datele de mai sus rezulta ca intr-un an calendaristic, se produc circa 32889 mc

dejectii, respectiv circa 90,1 mc/zi. Solutia constructiva existenta respectiv boxe cu

gratar partial prevede colectarea dejectiilor in canale inchise cu evacuare periodica

care functioneaza pe principiul pernei de apa. Aceasta presupune ca, inainte de

populare, in canale sa se asigure un strat de cca. 10 cm de apa.

Evacuarea canalelor se face dupa fiecare depopulare a compartimentelor sau de

necesitate functie de numarul de zile a unei serii. Volumul de apa necesar este redat

in calculatia de mai jos:

Sector Nr. canale/ Pe un canal Volum Volum Indice Mc/an hala mc apa/comp apa/sector utilizare/

mc/hala mc anVieri +Boxeindividuale 3/compartiment 8mx0,7x0,1=0,56 1,68 6,72 12,0 80,64Scroafegestantein boxecolective 2/hala 125x1,7x0,1=21,2 42,50 42,50 4,60 195,5

Maternitate 2/hala 145mx1,7x0,1=25 50,00 50,00 12,16 608Tineretcrestere 2/hala 70mx1,4x0,1=9,8 19,6 19,6 12,78 250,5

Porci grasi 2/ hala 70x1.7x

0,10,10.10.1=17.023,8 95,2 7,66 729,24

Total 1864

mc/an

Pentru actiunea de spalare a compartimentelor dupa depopulare se au vedere

urmatoarele suprafete:

Sector Pardoseli Pereti Total Indice Totalmp mp m.p utiliz. spalari mp/an

Gestatie 2867 1800 4667 2,41 11261

Pagina 59


Maternitate 2987 1800 4787 9,1 43592Tineret cr. 2800 1600 4400 6,86 30184Porci grasi 9888 7320 17208 3,7 63670Total suprafete spalate 148707 mp

La un consum de cca. 4 I/mp rezulta un consum anual de cca. 595 mc/an apa ptr.

spalare.

Volumul mediu anual de apa tehnologica 1 :

Vmed teh1 anual = 1864 mc /an + 595 mc /an = 2459 mc /an

In baza celor prezentate se poate estima un volum anual de dejectii si ape uzate –

slam - de cca. 32.889 + 2459 = 35.348 mc, respectiv cca.97 mc/zi.

Din statia de separare rezulta 10% fractie lichida si 90% fractie solida, respectiv 3535

mc/an fractie lichida (9,68 mc/zi) si 31813 mc/an fractie solida (87,16 mc/zi).

Lagunele tip AGROBASE- Danemarca, au volumele VL = VL1 + VL2 = 12261 +

17163 = 29.424 mc, ceea ce asigura capacitate suficienta de stocare pt. 6 luni.

Platforma de stocare a fractiei solide are capacitate suficienta de stocare

pentru 6 luni.

Prognozarea impactului

Prin tehnologia propusă de titularul proiectului, se poate considera că impactul

asupra apelor de suprafaţă este inexistent în varianta propusă de S.C. CONSINTERFIN

S.R.L.

Directiva privind nitraţii cuprinde prevederi minime privind depozitarea

dejecţiilor in general, cu scopul de a asigura tuturor apelor un nivel general de protecţie

împotriva poluării, precum si prevederi suplimentare privind depozitarea dejecţiilor în

zonele desemnate vulnerabile la nitraţi.

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă proiectarea instalaţiilor de

depozitare a dejecţiilor provenite de la porci la o capacitate suficienta pana la

Pagina 60


tratamentele ulterioare sau pana când poate fi realizata aplicarea pe sol. Capacitatea

necesara depinde de clima si de perioadele in care aplicarea pe sol nu este posibila. De

exemplu, capacitatea poate varia de la cantităţile de dejecţii care sunt produse intr-o

ferma pe o perioada de 4-5 luni in zone cu climat mediteranean, o perioada de 7-8 luni

in zona atlantica sau continentala, pana la o perioada de 9-12 luni in zona boreala. În

zona studiată, dejecţiile vor fi aplicate pe câmp după o perioadă de 6 luni, ceea ce

înseamnă de două ori pe an.

Folosirea lagunei ca mod de depozitare a dejecţiilor în suspensie este la fel de viabilă ca şi aceea a rezervoarelor de dejecţii în suspensie, cu condiţia să aibă baza şi pereţii impermeabili (conţinut suficient de argilă sau căptuşită cu plastic) în combinaţie cu detectarea scurgerilor şi cu prevederile privind acoperişul

Reprezintă Cele Mai Bune Tehnici Disponibile acoperirea lagunelor de

depozitare a dejecţiilor în suspensie, folosind una din următoarele opţiuni:

- un înveliş de plastic;

- un înveliş plutitor, cum ar fi paiele tăiate, LECA sau crusta naturală.

Toate aceste tipuri de înveliş sunt aplicabile, dar au limitele lor tehnice şi

operaţionale. Aceasta înseamnă că decizia privind tipul de înveliş preferat poate fi luată

în funcţie de fiecare caz. În unele situaţii acoperirea poate fi foarte costisitoare sau, din

punct de vedere tehnic, imposibil de instalat un acoperiş unei lagune deja existente.

Costul pentru instalarea unui acoperiş poate fi foarte mare pentru lagune de dimensiuni

mari sau cu forme neobişnuite. Instalarea unui acoperiş ar putea fi imposibilă din punct

de vedere tehnic atunci când, de exemplu, profilul îndiguirii nu se potriveşte cu

ataşarea unui înveliş.

Soluţia adoptată de S.C. CONSINTERFIN S.R.L. în această etapă este de

evacuare a dejecţiilor în două lagune căptuşite cu polietilenă de înaltă densitate şi

acoperite de asemenea cu acelaşi tip de polietilenă. Capacitatea de depozitare a celor

două lagune, exprimată prin volumul acestora, este: V1 = 12.261 mc şi V2 = 17.163 mc,

în total V = 29.424 mc.

Pagina 61


Măsuri de diminuare a impactului

Emisiile din lagunele de stocare a dejecţiilor care pot contamina solul şi apele

subterane, au loc din cauza neetanşeităţilor sau a greşelilor de operare şi pot fi

considerate de natură accidentală. Echipamentul adecvat, monitorizarea acestora şi

corectitudinea operaţiunilor pot preveni scurgerile din lagunele de stocare sau traseele

de conducte.

Prin tehnologiile folosite, S.C. CONSINTERFIN S.R.L. aplică toate măsurile de

diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa.

4.2. Aerul

Perimetrul aferent S.C. CONSINTERFIN S.R.L. apartine din punct de vedere

geomorfologic zonei campiei piemontane joase, panta terenului avand inclinare de la V

la E cu altitudini variind de la 65,90 mdm la 63,2 mdm. Clima este temperat

continentala cu influenţe specifice campiei. Contrastele termice dintre vara si iarna se

atenueaza iar amplitudinile coboara sub 240C. Temperatura medie anuala variaza intre

7-100 C, iar precipitatiile ating 550 mm anual. Primavara ca urmare a topirii zapezilor

si a ploilor abundente, majoritatea râurilor au cote foarte ridicate ceea ce influenteaza

si regimul de curgere a apelor subterane. Umezeala excesiva a solului impiedica si

evaporatia excesiva, favorizand in schimb infiltratia apelor. Evapotranspiratia reala

anuala este de 0,475 thornthwaite.

Dispunerea reliefului în trepte , ce coboară către est, deschide larg spaţiu,

în primul rând, influenţelor est – continentale dar în acelaşi timp şi climat nordic

şi sudic.

Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii importante de la un loc la altul ,

atât datorită altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer .

Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul

Siretului şi sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul

verii , mase de aer cald se deplasează dinspre Africa spre nord , determinând o

vreme caldă şi cu precipitaţii reduse . Dinspre nord – vest şi nord vânturile aduc

Pagina 62


o vreme rece şi umedă . Efectul de fohn este prezent în toate anotimpurile , dar

cu frecvenţă mai mare iarna . Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare

dinspre V (28,4%), NV (24%), E (10,4%) şi S-SV (8%) cu viteze medii anuale

cuprinse între 2,0-5,6m/sec. Pe pantele de est ale munţilor Vrancei se înregistrează

frecvent vânturi de tip fohn.

Vitezele medii anuale variază între 2,0 şi 4,0 m/s la Focşani şi între 5,6

şi 10,1 m/s pe culmile muntoase .

Principalele surse de impurificare in cazul activităţilor desfăşurate la

complexul de porci sunt :

Surse mobile de poluare :

Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele din

dotare.

Mijloacele de transport care deservesc activitatea din incinta analizată sunt

autoutilitare.

Pentru mijloacele de transport utilizate, timpul de funcţionare în incinta

complexului de porci este mic, de ordinul a maxim o oră pe parcursul unei zile, iar

regimul de funcţionare a motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol. Având în

vedere timpii scurţi de funcţionare a motoarelor Diesel în incinta analizată precum şi

regimul lejer de funcţionare a motoarelor considerăm că noxele emise în atmosferă

prin gazele de eşapament ce vor rezultata din funcţionarea motoarelor Diesel nu sunt în

măsură să afecteze semnificativ calitatea aerului din zonă.

Surse fixe de poluare:

- emisiile tehnologice :

- reţelele de canalizare

- halele de creşterea porcilor prin ventilaţie artificiala

- activităţile de dezinfecţie, dezinsecţie si deratizare efectuate in condiţii

atmosferice nefavorabile

Pagina 63


- de la activităţile de depozitare, de la sistemele de transport si distribuţie

furaje

- volatilizarea in anumite condiţii accidentale a substanţelor toxice si

periculoase ambalate necorespunzător (ambalaj deteriorat)

- depozitari necontrolate ale deşeurilor si reziduurilor zootehnice (cadavre

animale)

- emisii sub forma de gaze de ardere in urma combustiei :

- gaze arse incinerator pentru cadavre evacuate prin coş de dispersie cu H = 6

m şi Dn = 150 mm;

- gaze arse de la arzătorul care funcţionează cu biomasă (paie tocate) evacuate

printr-un coş de dispersie metalic cu H = 9 m şi Dn = 200 mm; arzătorul

produce apă caldă pentru încălzirea pardoselilor compartimentului de fătare

şi purcei înţărcaţi;

- carburanţi utilizaţi la motoarele generatoarelor electrice:

Emisiile tehnologice din halele de producţie

Poluanţii caracteristici rezultaţi din activitatea de creştere a porcilor sunt :

- particule in suspensie;

- mirosuri neplăcute rezultate in anumite faze ale proceselor fermentative

asociate descompunerii reziduurilor zootehnice cu emisii de gaze : amoniac,

hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, metan, bioxid de carbon;

- aerosoli;

- mirosuri degajate in timpul dezinfecţiei, dezinsecţiei

Sunt înregistraţi mai mulţi factori care determina nivelul emisiilor de la halele de

porci insa efectele nu sunt uşor de cuantificat si pot da o larga variaţie. Cele mai

importante sunt conţinutul de nutrienţi, structura furajelor, tehnica de furajare si

consumul de apa. Condiţiile climaterice si capacitatea de întreţinere a facilităţilor de

adăpostire pot cauza si ele variaţii.

Pagina 64


Studiile au arătat ca planificarea si poziţiile zonelor de furajare si alimentare cu

apa potabila, comportamentul de grup si reacţia grupului pot influenta comportamentul

animalelor in producerea bălegarului si ca atare schimbări in nivelurile de emisii.

Valorile limită de emisii din halele de porci, conform BAT / BREF, exprimate în

kg / cap animal / an, sunt următoarele:

Specii sistemul de hale

NH3 1) CH4

2) N2O 2)

scroafe imperecheat/gestante

0,42 - 4,2 21,1 -

fatate 0,8 - 9,0 - -la alaptat < 30 kg 0,06 - 0,8 3,9 -

Complet cu gratare

1,35 - 3,0 2,8 - 4,5 0,02 - 0,15

la ingrasat > 30 kg Parţial cu gratare

0,9 - 2,4 4,2 si 11,1 0,59 - 3,44

Solid şi aşternut

2,1 - 4 0,9 - 1,1 0,05 - 2,4

1)nivelul cel mai scazut de NH3 este obtinut printr-o conducta aerare2) nivelurile cele mai scazut si cele mai mari inregistrate.

Controlul emisiilor in hale se realizează cu ajutorul sistemelor de ventilaţie

corespunzătoare. Prin funcţionarea sistemului de ventilaţie aferent fiecărei hale se

evacuează in atmosfera cantităţi variabile ale noxelor existente in interior cu conţinut

de NH3 si CH4 .

Emisiile tehnologice rezultate de la lagunele de stocare ale dejecţiilor

Lagunele fiind acoperite, emisiile în atmosferă sunt minimizate.

Emisii tehnologice din reţelele de canalizare

Aceste emisii sunt reprezentate in special de mercaptani, produşi volatili si

rezulta din descompunerea prin fermentaţie a substanţelor organice din dejecţii, fiind

produse concomitent cu amoniacul si hidrogenul sulfurat. Întrucât ferma dispune de o

reţea de canalizare interioara îngropata, aceste emisii sunt nesemnificative .

Emisii tehnologice rezultate din activitatea de dezinfecţie, dezinsecţie si deratizare

Pagina 65


Substanţele utilizate sunt produse < non toxice > conform standardelor U.E.,

utilizarea acestora nu va genera emisii de poluanţi atmosferici .

Emisii din depozitari necontrolate a deşeurilor si reziduurilor zootehnice

In urma depozitarii necontrolate a deşeurilor si reziduurilor zootehnice cu

impurificători pot apare mirosuri neplăcute rezultate in anumite faze ale proceselor

fermentative. In acest sens depozitarea se va realiza controlat existând in dotare o

camera frigorifica in care vor fi depozitate deşeurile organice pana la preluarea

acestora de către firme autorizate.

Emisii determinate de împrăştierea pe sol a bălegarului

Nivelul emisiilor de la împrăştierea bălegarului pe câmp depinde de compoziţia

chimica a slamului de bălegar si de tehnica de manevrare a bălegarului, de timpul scurs

de la momentul împrăştierii si momentul incorporării in sol precum si de sezonul in

care se întreprinde acţiunea.

Compoziţia chimica variază in raport de dieta de furaje precum si de metoda de

tratament si durata de depozitare a bălegarului înainte de a fi împrăştiat pe sol.

Valoarea de N si K2O va fi mai scăzută la bălegarul de ferma stocat pe o perioada

lunga in spatii deschise. Întrucât slamul se poate dilua prin drenajul de apa de ploaie

sau apa de spălat ceea ce duca la scăderea conţinutului de material uscat. Pentru a

obţine o valoare reprezentativa a ceea ce se întâmpla la aplicarea bălegarului pe sol va

trebui sa se facă analize asupra materialului uscat si a conţinutului de total NPKS si

Mg. De asemenea trebuie sa se măsoare si N si nivelul de nitrat compostat in FYM si

in acidul uric, aceasta pentru bălegarul de pasare. Nivelurile sunt exprimate per kg/dm

sau in kg/tona pentru bălegarul solid sau in kg/m3 in slamuri.

Pagina 66


Sunt doua procese majore de pierdere care reduc influenta disponibilului de azot

si care afectează utilizarea aplicării pe sol, acestea pot fi :

* volatilizarea amoniacului

* denitrificarea nitratului.

Emisiile in aer

Factorii care influenţează emisiile de amoniac in timpul împrăştierii pe sol a bălegarului:

Factor Caracteristici InfluentaSol pH pH scăzut da emisie mai scăzuta

Capacitate schimb cationic al solului (CEC)

CEC mare conduce la emisii mai scăzute

Nivel de umezeala a solului ambiguuFactor climateric

Temperatura Temperatura mai ridicata = emisii mai mari

Precipitaţii Cauzează diluţie si o mai buna infiltrare fiind emisii mai scăzute in aer dar mai mari in sol

Viteza vântului Viteze mai mare = emisii mai mariUmiditatea aerului Nivel mai mic = emisii mai mari

Organizarea Metoda de aplicare Tehnica pentru emisii joaseTipul de bălegar dm - conţinut, pH, concentraţii amoniac Timp si doza de aplicare pe vreme de căldura, uscăciune, soare si

pe vânt, daca acestea pot fi evitate, dozele prea mari influenţează timpul de infiltrare.

Daca FYM si bălegarul sunt lăsate pe suprafaţă solului fără a fi incorporate,

atunci 60% din disponibilul de N poate fi pierdut in atmosfera sub forma de amoniac.

In cazul slamului conţinutul de dm are o importanta influenta asupra pierderilor de

amoniac de exemplu 6% slam pierde peste 20% N fata de pierderea de N la bălegarul

uscat.

Pagina 67


Concluzii :Emisiile în aer de la ferma S.C. CONSINTERFIN S.R.L. se concretizează în

următoarele substanţe rezultate preponderent din halele de creştere prin sistemele de

ventilaţie: preponderent NH3, oxid azotos N2O, metan CH4 şi alţi compuşi volatili

nonmetanici (fenol, aldehidă acetică, etc.).

Concentraţii mari ale poluanţilor enumeraţi se datorează în special depozitării la

interiorul halelor de creştere a dejecţiilor. Aceste probleme vor fi soluţionate prin

colectarea frecventă a dejecţiilor şi depozitarea lor în spaţii special amenajate.

Caracteristicile dejecţiilor depind, în primul rând, de calitatea hranei, exprimată

în % materii uscate şi în concentraţia de nutrienţi (N, P, etc.) şi de eficienţa cu care

animalul poate converti hrana în produs (FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte

variate, iar concentraţiile în dejecţiile proaspete urmează aceeaşi variaţie ca şi a hranei.

Măsurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea şi

tratarea dejecţiilor afectează structura şi compoziţia dejecţiilor şi în final influenţează

emisiile asociate aplicării dejecţiilor pe terenurile agricole.

Asociat cu stocarea în hale a dejecţiilor se degajă N2O, CH4, VOC şi în cantităţi

mici, H2S.

Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul evaluării/analizei BAT

Sunt prevăzute următoarele măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi:

- verificarea/repararea periodică a tuturor instalaţiilor şi construcţiilor din incinta

fermei;

- adoptarea unor tehnici de nutriţie prin care să se reducă cantităţile de azot şi

fosfor din dejecţii şi implicit emisiile de azot şi fosfor în factori de mediu;

- colectarea controlată a cadavrelor de animale funcţie de natura morţii;

- urmărirea consumurilor de energie şi utilităţi pe tipuri de operaţii, pentru

depistarea pierderilor şi eliminarea acestora.

4.3. Solul Pagina 68


Solul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi produs al

interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se

desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul

vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane,

reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o

geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi

neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile

şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera,

filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituţia

şi funcţiile lor, şi reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât şi antropici.

Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea

rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenită

din precipitaţiile atmosferice sau irigaţii şi din aer. Proporţia în care aceste componente

se găsesc în sol determină gradul de fertilitate al solului.

Poluarea existentă : tipuri şi concentraţii de poluanţi

Descrierea stării amplasamentului instalaţiei

Pe baza observaţiilor vizuale de la suprafaţă zona studiată poate fi considerată

drept nepoluată datorită activităţilor anterioare. Activitatea care s-a desfăşurat pe

amplasament a fost generatoare de poluanţi organici şi nu chimici.

S.C. CONSINTERFIN S.R.L. va desfăşura activitatea în 13 hale modernizate

din care 6 au fost modernizate în prima etapă, a caror functionare este autorizata

integrat si 7 hale care fac obiectul proiectului de extindere si modernizare.

SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Pagina 69


Împrăştierea pe teren a dejecţiilor este activitatea responsabila pentru emisiile de

numeroşi compuşi in sol, ape subterane si de suprafaţa (si in aer). Deşi tehnicile de

tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea acestora pe teren este cea mai utilizata

tehnica. Dejecţiile pot fi un bun fertilizator, dar acolo unde sunt aplicate in exces fata

de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii.

Sol si ape subterane SistemulCompuşi cu azot

Împrăştierea pe teren si

stocarea dejecţiilor

FosforK si NaMetale (grele)Antibiotice

S-a acordat o mare atenţie emisiilor de azot si fosfor, dar celelalte elemente cum

ar fi potasiul, nitriţii, NH4+, microorganisme, metale (grele), antibiotice si alte produse

farmaceutice pot ajunge in dejecţii si emisiile lor pot cauza efecte de lunga durata.

Contaminarea apelor cu nitraţi, fosfaţi patogeni (in special Salmonella) sau

metale grele poate fi motiv de îngrijorare. Aplicarea in exces pe teren este asociata cu

acumularea de cupru in sol, dar legislaţia UE din 1984 a redus semnificativ nivelul de

cupru permis in hrana porcilor, ceea ce reduce potenţialul de contaminare daca

bălegarul este corect aplicat. Deşi îmbunătăţirea tehnicilor poate duce la eliminarea

surselor potenţiale de poluare, densitatea spaţiala existenta a fermelor de porci in UE

duce la îngrijorare cu privire la disponibilitatea terenului de a primi excremente.

Regulamentele de mediu cu privire la împrăştierea bălegarului au in vedere aceasta

problema. Intr-adevăr in Olanda si in regiunea Flemish din Belgia este permis exportul

surplusului de bălegar.

Azotul

In funcţie de vreme si de condiţiile de sol pot fi emisii de 20-100% din azotul

amoniacal daca excrementele sunt împrăştiate la suprafaţa. Procentul de amoniac este

relativ ridicat in primele ore după împrăştiere si scade rapid in timp de 24 de ore de la

Pagina 70


aplicare. Este important de menţionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie

nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizării pentru bălegarul împrăştiat.

Poluarea din agricultura si in special poluarea cu azot, a fost identificata in

timpul cercetărilor ca un risc pentru calitatea solurilor si apelor marine ale Europei.

Riscurile se refera la un nivel ridicat de nitraţi in apa de băut, eutrofizarea apelor de

suprafaţa ( in asociaţie cu fosforul) si a apelor de coasta, precum si acidificarea

solurilor si a apelor. (Eutrofizarea implica creşteri excesive ale algelor si poate duce la

efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de către

oameni ).

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin

reducerea si limitarea aplicării de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt

obligate sa identifice zonele vulnerabile la poluarea cu compuşi de azot prin infiltrarea

in ape si sa ia masuri speciale de protecţie. In aceste zone împrăştierea pe teren este

restricţionată la un nivel maxim de 170kg. N/ha pe an. In 2000 totalul zonelor

vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor din Uniunea Europeană.

Mai puţine probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil

pentru cantitatea de bălegar produsa. Creşterea intensiva de animale si implicit

poluarea cu azot sunt concentrate in diferite tari si regiuni din UE. Nivelul critic pentru

surplusul de azot se găseşte la fermele de porci.

Zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile în ţara noastră au fost determinate de

ICPA împreună cu Administraţia Naţională „ Apele Române” având în vedere

prevederile HG 964 / 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia

apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ce transpun în legislaţia

românească Directiva Consiliului Europei 91/676/EEC. Zonele vulnerabile au fost

delimitate în urma analizei fiecărui subsistem (sol, climă, corpuri de apă, surse de

nitraţi din activitatea agricolă) din perspectiva producerii şi / sau transmiterii nitraţilor

proveniţi din surse agricole către corpurile de apă.

Pagina 71


Judeţul Vrancea nu intra în categoria zonelor vulnerabile sau potenţial

vulnerabile la poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE PENTRU

PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI DIN SURSE

AGRICOLE (ediţie revizuită în noiembrie 2005 şi difuzată în mai 2007), cantitatea de

îngrăşăminte minerale şi organice aplicată pe unitatea de suprafaţă nu trebuie să

depăşească 170 – 210 kgN/ha/an. Pentru exploataţiile din zone vulnerabile la poluarea

apelor cu nitraţi este interzisă depăşirea cantităţilor menţionate.

Fosfor

Fosforul este un element esenţial in agricultura si joaca un rol important pentru

toate formele de viata. In sistem natural (nu la ferme) P este reciclat in sol prin gunoi si

reziduuri naturale si vegetale si acolo rămâne. Intr-un asemenea ecosistem P este

eliminat prin recolte sau produse animale si suplimentar se aduce P pentru a susţine

productivitatea. Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-10%) cantităţi mari

sunt aplicate in exces sporind astfel cantitatea de P din bălegar.

Ca sursa de fosfor, aplicarea bălegarului se estimează cu un aport de 50% din

cantitatea de P din apele de suprafaţă si sol.

Concentraţii de 20-30 micrograme P/l. in lacuri sau râuri cu curgere lenta pot

cauza eutrofizarea apei, cu pericolul de creştere de alge albastre toxice (cianofite) in

apa proaspătă, in care P este limitat.

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Emisia în sol şi în apele de suprafaţă, datorită aplicării îngrăşămintelor

(composturilor), poate fi prevenită prin corelarea ratei de aplicare cu cerinţele solului,

exprimată în funcţie de necesarul de nutrienţi ai solului şi vegetaţiei. Rata aplicării este

raportul intre concentraţia de nutrienţi din îngrăşăminte (composturi), volumul acestora

si suprafaţa disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). In general, cerinţa de P2O5 a

culturilor este de 3-4 ori mai scăzuta decât cea de N, astfel, o fertilizare echilibrata va

Pagina 72


include atât aport de N cat si de P, insa in aşa fel încât sa se evite saturarea progresiva

cu fosfor a solului.

Aportul de nutrienţi in sol si vegetaţie este complex si dependent de sol, de

condiţiile meteorologice din timpul aplicării, de anotimp si de tipul de iarba sau de

recolta. In mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrienţi, nu mai trebuie

aplicate îngrăşăminte (composturi) pana când solul/recolta vor permite. Având date

concentraţia de nutrienţi si volumul îngrăşământului, se poate determina macheta

cerinţei cantitative de nutrienţi pentru combinaţia cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata

maxima de aplicare a N si P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea

impact asupra producţiei şeptelului (inclusiv a numărului de animale care pot fi

crescute).

Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizării solului sunt:

- balanţa nutrienţilor din sol;

- evaluarea sistemului, a numărului de animale pe terenul disponibil.

Balanţa nutrienţilor calculează diferenţa intre intrările si ieşirile totale de

nutrienţi in si respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea

balanţei necesare scopurilor naţionale. Aceasta arata orice exces de nutrienţi aplicaţi (N

si P) si oferă indicaţii asupra eficienţei nutrienţilor utilizaţi in sectorul agricol.

Calculele dau indicaţii referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a

îngrăşămintelor naturale si ale altor deşeuri organice, la depunerile atmosferice de azot

si fixarea biologica a acestuia, precum si la utilizarea culturilor.

La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor

mineralelor care intra si ies din sistemul de producţie animala, corelata cu aplicarea

tehnicilor de management nutriţional. Aceasta indica eficienta nutrienţilor utilizaţi.

Următorul pas este utilizarea nivelului de nutrienţi necesar culturii pentru calcularea

ariei disponibile împrăştierii îngrăşământului organic.

Evaluarea numărului de animale in funcţie de terenul disponibil este o abordare

mai pragmatica si este aplicata, de exemplu, in Italia, Portugalia si Finlanda.

Pagina 73


Comunitatea Europeana a calculat balanţa si Standardele de producţie a azotului

pentru diferite categorii de animale si le-a prezentat in referinţele date.

Este dificil de estimat efectul utilizării balanţei nutrienţilor asupra solului. Ţinta

este sa se evite acumularea unui exces de nutrienţi in sol, datorita aplicării

îngrăşămintelor (composturilor). Câteodată, este posibil, ca in mod deliberat sa se

cauzeze un exces temporar de nutrienţi, cum ar fi fosforul, pentru al face disponibil

pentru culturile ce se vor dezvolta pe acelaşi teren.

Echilibrarea nutrienţilor poate reduce costurile de mediu pentru solul si apele

subterane contaminate datorita aplicării, intr-un timp mai îndelungat, a unui exces de

nutrienţi.

Ca rezultat a aplicării unor concentraţii mai scăzute, utilizarea balanţei

nutrienţilor in sol va afecta de asemenea si alte emisii asociate cu aplicarea

îngrăşămintelor (composturilor), cum ar fi emisiile in atmosfera (amoniac).

Balanţa nutrienţilor este utilizata pentru calcularea scenariului naţional pentru

reducerea intrărilor de nutrienţi prin îngrăşăminte (composturi) (si alte surse). Ea va

putea furniza date privind recomandările pentru instrumentele politice de reducere a

încărcării cu nutrienţi. Recomandările vor influenta aplicarea tehnicilor utilizate pentru

reducerea concentraţiilor de nutrienţi si vor încuraja dezvoltarea noilor tehnici de

aplicare.

Administrarea mineralelor este dirijata in cel puţin un stat membru si poate fi

considerata ca un sistem derivat din balanţa nutrienţilor, care insa va fi utilizata la nivel

de ferma. Aplicarea ei va necesita cunoştinţe detaliate despre cantitatea de hrana,

concentraţia de nutrienţi, caracteristicile producţiilor de animale si o analiza a

producţiei de îngrăşăminte (composturi). Acest tip de administrare este aplicat in

agricultura, dar unul dintre efectele inverse (drawbacks) este considerat a fi cantitatea

de munca administrative si timpul necesar tinerii evidentei tuturor datelor.

Evaluarea numărului de animale in funcţie de terenul disponibil este mai mult un

instrument pragmatic.

Pagina 74


Costurile pot fi abordate in doua moduri: (1) costuri asociate cu sarcinile

administrative ale aplicării balanţei mineralelor in agricultura si (2) costuri asociate cu

efectele aplicării balanţei mineralelor , in corelare cu cantitatea de îngrăşământ ce se

distribuie in alta parte. Costurile din a doua categorie au fost estimate sa crească cu

60% sub aplicarea “CAP 2000” si a balanţei mineralelor.

In Olanda, aplicarea balanţei mineralelor a fost făcuta obligatoriu prin legislaţie.

Desemnarea “Zonelor vulnerabile la nitraţi”, definite in Directiva Nitraţilor

(91/676/EEC) a promovat o creştere a utilizării balanţei nutrienţilor (balanţa N).

In Olanda este aplicat sistemul balanţei mineralelor. Evaluarea numărului de

animale in funcţie de terenul disponibil este aplicata, de exemplu, in Italia, Portugalia

si Finlanda.

Managementul împrăştierii pe terenuri a îngrăşămintelor (composturilor), aşa

cum este aplicat in Regatele Unite ale Marii Britanii si Irlanda

Managementul împrăştierii pe terenuri a îngrăşământului (compostului) tine cont

de balanţa nutrienţilor si de schemele de protecţie a apelor de suprafaţa si subterane. El

combina următoarele aspecte:

- aplicarea pe arii potrivite

- definirea si observarea zonelor tampon

- orarul potrivit pentru aplicare

- definirea concentraţiei aplicate.

Codurile de bună practica agricolă recomandă înfiinţarea unui plan de aplicare

cu distincţie intre diferitele etape ale planificării. In prima etapa, sunt alese ariile

potrivite. Sunt excluse terenurile, pe care nu se vor împrăştia oricând îngrăşăminte

(composturi), sau pe care este un risc considerabil de impact (run-off), cum ar fi

pantele abrupte sau împrejurimile sensibile la miros. Zonele tampon trebuiesc definite

si observate, in special pentru a evita contaminarea surselor de apa sau a incintei

fermei. Se aplica reguli specifice, cum ar fi distantele minime (50 – 100 m) fata de

Pagina 75


izvoare, fântâni sau foraje. Aceste distante cresc când izvoarele sau fântânile de mica

adâncime sunt in aval.

In etapa a doua, cantitatea de nutrienţi furnizata de îngrăşământ (compost)

trebuie sa fie stabilita in funcţie de capacitatea terenului pe care se aplica si cu cerinţele

viitoarelor culturi agricole. Concentraţia aplicata (kg/ha) va trebui sa fie stabilita in

funcţie de suprafaţa terenului disponibil si de cerinţele culturilor (sau a vegetaţiei), de

nutrienţii din culturi si de alte îngrăşăminte (composturi) organice sau fertilizatori

chimici aplicaţi. In majoritatea rapoartelor, s-au făcut referiri la un maxim de 250 kg

de azot total/ha/an, care este recomandat pentru terenurile din afara zonelor

vulnerabile la nitraţi . Aceasta cantitate poate fi mai scăzuta acolo unde cantitatea de

fosfor este un factor limitativ. Perioada de aplicare ţinteşte la optimizarea utilizării

nutrienţilor disponibili din îngrăşământ (compost). Îngrăşământul (compostul) va fi

împrăştiat cat mai aproape posibil înainte de dezvoltarea maxima a culturii, in aşa fel

încât, aceasta sa preia maximul de nutrienţi.

A treia etapa, estimează riscul de poluare datorat fertilizării si are scopul de a

minimiza impactul. Terenul cu un risc ridicat de impact (inundabil, cu cursuri de apa,

etc.) trebuie evitat. Limitele concentraţiei aplicate sunt propuse la 50 m3/ha, pentru

dejecţiile lichide (amestec de dejecţii cu ape din precipitaţii, ape de spălare, aşternut

din grajd sau resturi de furaje, etc.) si la 50 tone/ha, pentru dejecţiile uscate

(composturi), (in Regatele Unite ale Marii Britanii) pentru terenurile cu risc crescut.

Pentru sectorul de creştere a păsărilor, aceasta înseamnă de obicei 5 – 15 tone/ha.

Condiţiile meteo si sezonul de creştere a culturilor trebuiesc luate in considerare

când se planifica tratamentul. Aplicarea îngrăşământului (compostului) trebuie evitata

in perioadele secetoase si cu vânt, cum ar fi lunile de vara. Oricum, in unele zone, unde

sunt ierni grele si cu precipitaţii abundente, solul are o capacitate redusa de

suportabilitate si va compacta mai repede in aceste perioade, deci va fi nevoie sa se

profite de sezonul uscat. Îngrăşământul (compostul) nu va trebui aplicat pe terenuri

Pagina 76


acoperite cu zăpada sau îngheţate, pe terenuri care sunt “crăpate” sau care au fost

asanate cu un an in urma.

Pentru a reduce pierderile si pentru a profita de calităţile de fertilizant ale

îngrăşământului (compostului), acesta va trebui sa fie aplicat chiar înainte de începerea

dezvoltării culturii. De exemplu, in UK, aplicările târzii din perioada iarna-primăvara

sunt recomandate pentru utilizarea maxima a azotului.

Cele mai multe plângeri despre mirosurile neplăcute de la ferme sunt legate de

fertilizarea solului. Următoarele puncte trebuie avute in vedere înainte de aplicarea

fertilizării

- nu se împrăştie după-amiaza sau in week-end – uri, când oamenii sunt

probabil acasă, doar daca este absolut necesar

- se acordă atenţie direcţiei vântului in relaţie cu locuinţele învecinate

- se evită răspândirea in condiţii de temperatura si umiditate ridicata

- se utilizează sisteme de împrăştiere, care minimizează emisia de praf sau

de stropi fini

- efectuarea unei slabe cultivări a terenului, la nu mai mult de 24 de ore

după aplicarea îngrăşământului (compostului).

Planificarea aplicării îngrăşământului (compostului) reduce emisia de mirosuri,

pierderea de nutrienţi in timpul (leaching) si (run-off).

Managementul aplicării îngrăşământului (compostului) poate fi realizat fără

limitări sau cerinţe. Planificarea aplicării va trebui sa joace un rol in planificarea unei

noi unităţi si sa ia in consideraţie oricare limitare care exista deja.

Se considera ca aplicarea planificata a îngrăşământului poate sa reducă costurile

decât sa genereze costuri. Procedurile legale, din vecinătatea zonelor rezidenţiale si

protejate împotriva poluării cursurilor de apa, pot fi evitate prin planificarea adecvata a

aplicării.

Secţiunea 2.7.3 BAT descrie următoarele trei tipuri importante de

împrăştiatoare, utilizate pentru răspândirea îngrăşământului solid:

Pagina 77


împrăştiator rotativ (rota spreder)

împrăştiator cu descărcare prin spate (rear discharge spreder)

împrăştiator pentru dublu scop (dual purpose spreader).

Ultimele doua demonstrează performante superioare in distribuţia uniforma.

Oricum, pentru reducerea emisiilor de amoniac datorate răspândirii pe teren a

îngrăşământului solid, factorul important nu este tehnica de împrăştiere, ci

incorporarea.

Emisiile variază in funcţie de conţinutul in materie uscata a amestecului lichid,

de condiţiile meteo dominante, de tipul de sol si de starea culturii.

Energia necesara pentru transportul cisternelor (rezervoarelor) va depinde de

volumul transportat, de starea solului si de panta. Reducând pierderile de amoniac prin

împrăştierea pe teren nu se reduc numai emisiile in aer si ape subterane, ci, in acelaşi

timp, se creste cantitatea de azot disponibil pentru vegetaţie si cultura. Câteva rapoarte

descriu un număr de tehnici aplicate pentru reducerea emisiilor din timpul împrăştierii

pe teren, care se concentrează pe reducerea emisiilor de azot si amoniac in aer.

4.4. Geologia subsoluluiCaracterizarea geomorfologică

Judeţul Vrancea este situat în zona sud-estică a României, întinzându-se la

cotitura Carpaţilor Orientali, şi reprezintă un veritabil nod de legătură între cele trei

mari provincii istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Din punct de

vedere al suprafeţei ocupă locul 30 printre judeţele României, cu 4.863 km pătraţi, iar

din punct de vedere al suprafeţei rurale este pe locul 7.

Relieful prezintă ca nişte trepte mari care coboară de la vest spre est. Cele mai

înaltă treaptă o reprezintă Munţii Vrancei, formaţi din masive cu înălţimi cuprinse între

960 şi 1.783 m; urmează dealurile care ating înălţimi între 350 şi 1.001 m; a treia

treaptă o reprezintă câmpia care se întinde până la râurile Siret, Trotuş şi Râmnic.

Pagina 78


Clima este continentală, influenţată de curenţii de aer din nordul şi sudul Europei.

Pădurile acoperă de munţii şi dealurile, în timp ce la câmpie predomină vegetaţia de

silvo-stepă. Cea mai activă zonă seismică se găseşte în Vrancea, epicentrul fiind în

satul Vrâncioaia.

Geologia amplasamentului

Din punct de vedere geologic, zona studiata se încadrează in extremitatea nord-

estica a Platformei Valahe. In acest perimetru, Câmpia Romana se situează in zona de

tranziţie a avanfosei, unde cutele Subcarpaţilor sunt mascate de depozite aluvio-

proluviale si lacustre de pana la 600-800m.

Formaţiunile geologice ce apar la zi aparţin Cuaternarului si datorita capacităţii

lor de a cantona strate acvifere exploatabile, acestea reprezintă un interes deosebit.

Nu putem trece cu vederea insa , prezenta Romanianului in facies argilos-

marnos intre 170-345m in forajul SMH Iaşi-Urecheşti si la 250m in cel de la Mirceşti

( SMH IASI Mirceştii Vechi)

In forajele efectuate in zona , cele mai vechi depozite interceptate sunt cele

romaniene .

Cele mai vechi depozite cuaternare aparţin pleistocenului inferior qp1 si apar la

zi in vestul perimetrului studiat, fiind reprezentate prin ,,stratele de Cândeşti ’’ .

Acestea pot fi urmărite de-a lungul liniei de contact morfologic dintre dealurile

subcarpatice si Câmpia Piemontana înalta. Toate văile din regiune si o serie de torenţi

erodează puternic aceste strate, formând aflorimente de ordinul zecilor de metri. In

zona studiata , pleistocenul inferior se prezintă in facies peletic ( argile nisipoase, argile

cărbunoase, nisipuri argiloase, cu intercalaţii subţiri de nisipuri medii-fine).

In partea de NV a amplasamentului studiat, valea Milcovului prezintă aspectul

unui culoar intre dealuri, ca mai apoi albia sa lărgindu-se , sa împrăştie materialul

erodat in principal pe malul stâng ( Odobeşti). Pe partea dreapta a Milcovului situaţia

se repeta numai pana in dreptul Odobeştiului, in aval materialul aluvial-proluvial nu

Pagina 79


mai apare , locul lui fiind luat de materialul deluvial provenit din versanţii dealului

Deleanu.

Seria pleistocenă se încheie cu acumulările psefitice ale teraselor (pietrişuri,

nisipuri si bolovănişuri) acoperite de depozite loessoide a căror grosime variază intre

2-15m. Aceste depozite sunt alcătuite preponderent din prafuri nisipoase, argile

gălbui roşcate si nisipuri argiloase. In masa acestora se întâlnesc frecvent nivele

lenticulare de pietrişuri mărunte, nisipuri grosiere care pledează pentru geneza lor

deluvial-proluviala.

Vârsta atribuita depozitelor care apar la zi in perimetrul studiat este Pleistocen

superior –Holocen ( qp3- qh).

ELEMENTE STRUCTURALE

Subsidenţa zonei de sud a Moldovei atinge amplitudinea maxima in Pliocen, cu

localizarea la V de Siret. Scufundarea fundamentului acestei regiuni se face in lungul

faliei Siretului. Deoarece către aceasta regiune converg toate apele din partea de NE a

Câmpiei Romane, pe de o parte si grosimea sedimentelor psefitice este mare, pe de alta

parte, s-a ajuns la concluzia ca subsidenţa continua si astăzi.

4.5. Biodiversitatea Proiectul analizat nu afectează aria de protecţie specială avifaunistică, situri de

interes comunitar sau alte arii protejate de legislaţia specifică.

4.6. Peisajul Judeţul Vrancea este situat în zona sud-estică a României; întinzându-se la

cotitura Carpaţilor Orientali, şi reprezintă un veritabil nod de legătură între cele trei

mari provincii istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Din punct de

vedere al suprafeţei ocupă locul 30 printre judeţele României, cu 4.863 km pătraţi, iar

din punct de vedere al suprafeţei rurale este pe locul 7.

Pagina 80


Relieful prezintă ca nişte trepte mari care coboară de la vest spre est. Cele mai

înaltă treaptă o reprezintă Munţii Vrancei, formaţi din masive cu înălţimi cuprinse între

960 şi 1.783 m; urmează dealurile care ating înălţimi între 350 şi 1.001 m; a treia

treaptă o reprezintă câmpia care se întinde până la râurile Siret, Trotuş şi Râmnic.

Clima este continentală, influenţată de curenţii de aer din nordul şi sudul Europei.

Pădurile acoperă de munţii şi dealurile, în timp ce la câmpie predomină vegetaţia de

silvo-stepă. Cea mai activă zonă seismică se găseşte în Vrancea, epicentrul fiind în

satul Vrâncioaia.

Comuna Slobozia Ciorasti este cuprinsa între coordonatele geografice de 26

grade şi 12 secunde si 27 grade şi 24 secunde latitudine estica , 45 grade şi 24 secunde

cu 46 grade şi 0 secunde longitudine nordica.

RELIEFUL cuprinde câmpie, fiind situata in zona de N a câmpiei romane.

Utilizarea terenului aferent obiectivului nu se modifică prin proiectul propus.

4.7. Mediul social şi economic

Activităţile mai importante în zona studiată sunt legate de agricultură, cultivarea

pământului, cultivarea viţei de vie şi zootehnia, reprezentată prin creşterea intensivă a

păsărilor şi porcilor.

Prin implementarea proiectului se vor crea noi locuri de muncă, mediul social şi cel economic existent fiind afectate în mod pozitiv

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul culturalNu sunt afectate prin proiectul propus, obiectivele din patrimoniul cultural,

arheologic sau monumentele istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Pagina 81


Titularul proiectului nu dispune de un amplasament alternativ şi fiind un proiect

de extindere, modernizare şi retehnologizare a unor spaţii existente în care s-a

desfăşurat acelaşi tip de activitate, nu este relevantă analiza alternativelor.

Locaţia se pretează foarte bine desfăşurării activităţii de creştere a porcilor şi va

dispune de una din cele mai bune tehnologii disponibile referitoare la sistemul de

creştere şi echipamentele cu care vor fi dotate adăposturile pentru porci şi aplicate în

diverse ţări din Uniunea Europeană cu rezultate bune privind reducerea impactului

supra factorilor de mediu.

6. MONITORIZAREA In directivela IPPC 96/61EC, art. 9.5 se acordă fermierilor un statut special în

ceea ce priveste monitorizarea:

“Autorizarea trebuie sa contina si reglementarile de monitorizare a emisiilor,

specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura de evaluare si obligatia de

a furniza autoritatilor competente datele necesare cerute in autorizatie. Pentru

instalatiile necesare prevazute la pct. 6.6 in Anexa 1, trebuie avute in vedere costurile

si beneficiile realizate”.

Acest text nu trebuie văzut ca un semnal de obligaţii de monitorizare excesiva

dar ele trebuie aplicate la fermele de păsări.

In continuare sunt date câteva practici comune de monitorizare.

Fermierii vor înregistra, cheltuielile făcute de ei in special pentru furajare,

combustibili (inclusiv electricitate), consumurile de apa etc. Întrucât furajele si apa

sunt principalele intrări pentru şeptelul fermei, acestea pot fi trecute la înregistrări

indiferent daca sunt sau nu sunt păstrate chitanţele (facturile).

Înregistrarea computerizata si administrarea costurilor, intrările-ieşirile etc.,

sunt tot mai mult aplicate la unităţile mari. Acolo unde se aplica sistemul de

înregistrări, unitatea trebuie sa fie echipata cu apometre, contoare de electricitate si

calculatoare astfel sa se asigure si un control al climatului din interiorul halelor .

Pagina 82


Trebuie de asemenea avut in vedere ca depozitele de dejecţii trebuie verificate

pentru a depista scurgerile.

In mod curent, fermierii nu monitorizează si controlează emisiile in aer, daca

aceasta nu se impune ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se refera in

special la zgomot si emisii odorizante.

In Irlanda monitorizarea emisiilor si a punctelor de prelevare probe de aer

(mirosuri), zgomote, ape de suprafaţa/freatice, teren si reziduuri, este impusa prin

Licenţa de Control Poluare.

Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduuri

pentru a decide dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea

profitabilităţii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulată a consumului de apă, a

consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităţile de hrană pentru

animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi

bălegarului va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea,

analiza şi evaluarea trebuie să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice

sau să fie făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se

pretează la îmbunătăţiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea

de situaţii anormale şi să permită ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare.

Propunem un Plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de

mediu care urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales

pentru monitorizarea fiecărui factor:

Pagina 83


Propunere Plan de monitorizare a mediuluiFerma de păsări S.C. CONSINTERFIN S.R.L.

Componenta de mediu Periodicitatea propusă

Parametrii analizaţi Valori limită de emisie – acte

normative

Locul de prelevare

Apa apa uzată

menajerăsemestrial pH, suspensii, CCO-Cr,

CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile,

fosfor total, cupru, zinc

NTPA 001 Bazin vidanjabil

apă tehnologică La fiecare fertirigare

Conform studiu OSPA STAS 9450/88 Lagune

apă freatica semestrial pH, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal, fier, cupru,

zinc

Valorile de referinta dinprimul buletin de

la autorizare

Foraje de hidro-observaţie amonte si aval de platforma de stocare fractia solida si

lagune

Aer aer în emisie anual CO,SO2, NOx, pulberi Ord 462/1993

HG nr.128/2002Cos centrala termica

Cos boiler paieCos incinerator

aer în imisie anual NH3, CH4,

zgomot

Valori calculate - PRTR

STAS 10009/1988

La limita amplasamentului fermei, spre zona

rezidenţialăSol anual pH, Cu, Zn, Cd, Pb,

Azotiţi, FosforOrdinul 756/1997 Zona forajelor de observatie

a freaticului

Pagina 84


7. SITUATII DE RISC Un plan pentru evenimente neprevăzute va ajuta titularul activităţii să rezolve

situaţii neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei sau a altor

factori de mediu, dacă acestea apar. Aceasta poate de asemenea acoperi orice riscuri de

incendiu şi posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevăzute

va include:

* un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă

* detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere,

care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare

* numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi altele, cum ar fi de

la proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă

* planuri de acţiune pentru anumite evenimente potenţiale, cum ar fi incendii,

scurgeri de la depozitele de mixtura de dejecţii, prăbuşirea depozitelor de mixtura de

dejecţii, deversare necontrolată din supra-plinul de dejecţii sau pierderi de produse

petroliere prin scurgeri.

Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea

dacă se pot trage învăţăminte şi ce ameliorări trebuie implementate.

Este necesar a se verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura că

acestea sunt în bună stare de funcţionare.

Identificarea şi implementarea unui program structurat pentru activitatea care se

va desfăşura va reduce probabilitatea de apariţie a problemelor. Se vor pune la

dispoziţie cărţi cu instrucţiuni şi manuale şi personalul va primi o calificare

corespunzătoare.

Depozitul de dejecţii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere şi

trebuie să fie corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă este necesar.

Depozitele ar trebui să fie golite de câte ori va fi necesar, depinzând de calitatea

construcţiei lor şi senzitivitatea solului şi apei freatice, astfel ca suprafaţa sa să poată fi

verificată şi orice probleme structurale, defecţiune sau degradare să fie remediate. În Pagina 85


câteva situaţii unde inspecţia vizuală la asemenea construcţii este limitată este

recomandată monitorizarea apei freatice cu un indicator de scurgeri.

După finalizarea lucrărilor, înainte de punerea în funcţiune, titularul activităţii va

elabora toate documentele solicitate în procedura de autorizare şi care vizează situaţiile

de risc, respectiv:

- Plan de intervenţie în cazul poluărilor accidentale şi dezastre;

- Plan de măsuri şi intervenţie privind pericolul îmbolnăvirilor cu gripă aviară;

- Plan de management al dezastrelor naturale şi PSI;

- Alte asemenea planuri de măsuri solicitate de autorităţile competente.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării

evaluării impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu

standardele din Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar –

veterinare, sanitare şi de protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii porcilor.

Proiectul prevede:

- etapa de pregătire - amenajare a celor cinci cladiri (hale) existente ale

fostului complex de bovine – Ferma nr. 5 – SECTOR ÎNGRĂŞARE;

- constructia a doua hale pe proprietatea SC Consinterfin SRL – Ferma

de porci nr. 4 – SECTOR REPRODUCŢIE.

Demolarea clădirilor existente pe amplasamentul pe care vor fi construite cele

două hale ale Sectorului reproducţie se va face ulterior obţinerii acordului de mediu

solicitat de la autoritatea competentă de mediu ( A.P.M. Vrancea).

Pagina 86


Amplasamentul studiat este situat în extravilanul comunei Slobozia Ciorasti, T

12, P68 – SECTOR ÎNGRĂŞARE şi T 12, P 61 – SECTOR REPRODUCŢIE, judeţul

Vrancea, pe un teren ce este încadrat în categoria de folosinţă curţi-construcţii.

S.C. CONSINTERFIN S.R.L. are ca obiect de activitate creşterea intensivă a

porcilor, cu o capacitate dezvoltată prin proiectul analizat de 1000 de scroafe pentru

reproducţia a aproximativ 26.000 porci pentru abator pe an, cu o medie de greutate vie

de 115 kg.

Revizuirea acordului de mediu nu implica lucrari de constructie sau

demolare, ci se datoreaza modificarii managementului (a se vedea

activitatile de extractie prezentate in descrierea fluxului tehnologic) si

realocarea spatiului pentru fiecare categorie de varsta, cu respectarea

prevederilor Ord nr.202/2006 .

Ca urmare a celor susmentionate are loc o crestere a capacitatii

proiectate a fermei, implicit un numar mai mare de porci livrati catre

abator prin utilizarea eficienta a spatiilor si dotarilor initial supuse

aprobarii cu implicatii asupra consumurilor de apa, energie electrica,

volumului de deseuri, etc.

Pagina 87


10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIPe baza informaţiilor oferite de titularul proiectului, ţinând cont de toate

aspectele analizate în prezenta lucrare, incluzând recomandările BAT, putem spune că

proiectul poate primi decizia favorabilă a autorităţii competente pentru protecţia

mediului, cu următoarele recomandări :

Deşeurile (în special cele periculoase) rezultate în etapa de modernizare şi

dezafectare nominalizate în prezentul raport vor fi gestionate în

conformitate cu prevederile legale;

Va fi verificată etanşeitatea lagunelor de depozitare temporară a

dejecţiilor înainte de punerea în funcţiune a acestora (printr-o probă

tehnologică) şi vor fi golite în mod regulat pentru inspecţie şi întreţinere,

de preferat în fiecare an, după punerea în funcţiune;

Se vor respecta recomandările din prezentul studiu privind împrăştierea pe

sol a dejecţiilor şi recomandările din studiul OSPA, corelate cu

prevederile Ordinului MMGA nr. 242 şi MAPDR nr. 197/2005 pentru

aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de

poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial

vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de

organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de

supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi

proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la

poluarea cu nitraţi

Pagina 88


Respectarea prevederilor Codului de bune practici agricole privind

stocarea și împrăștierea dejecțiilor pe terenurile agricole.

Având în vedere calitatea proiectului propus, condiţiile de amplasare, operaţiile

tehnologice şi ţinând cont de recomandările făcute, se apreciază că obiectivul se

încadrează în cerinţele de obţinere a acordului de mediu, în vederea promovării

investiţiei.

În condiţiile respectării proiectului şi a normelor tehnice de exploatare, alături

de măsurile de reducere a posibilităţilor de poluare a factorilor de mediu, impactul se

apreciază ca fiind în limite admisibile.

Elaborat : SC DIVORI PREST SRL Iuliana FECHETE

Volodea FECHETE

Adrian Simulescu

Pagina 89

Documents

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/iunie...SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - [email protected]