SC CONPETSA · Analiza diagnostic 24 3.1. Analiza organizationala si de resurse umane 24 3.2. Analiza activitatii de baza 29 ... Bazele activitatii de transport titei prin conducte

GLCSC CONPETSAStr. Anul 1848 nr. 1-3, Ploieşti, 100559, Prahova, Romania Tel: +40 - 244 - 401 360; fax: + 40-244 - 51 64 51 e-mail: [email protected]; web: www.conpet.ro Cod unic de înregistrare: R 1350020, Cod CAEN 4950 înregistrata la Registrul Comerţului Prahova sub nr.J29/6/22.0l.l99l Capital social subscris si varsat 28 569 842,40 lei

jŞ CONPET

S.C. CONPET S.A. - PLAN DE ADMINISTRARE

In conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, Consiliul de Administraţie a elaborat Planul de administrare al S.C. CONPET S.A. Ploieşti aferent perioadei 2014 - 2017. Documentul va fi prezentat si supus spre aprobare Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din data de 27.03.2014.

ELABORAT, CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

NUME SI PRENUME SEMNĂTURĂ

WEILER DAN

ILASI LI VIU

MESCA DARIUS - DUMITRU

CHIRIAC CRISTIANA

GHEORGHE ROXANA - ELENA

BUGICA RADU

DINU DRAGOS - LUCIAN

FUNCŢIA

S.C. CONPET S.A.

pag. 1 din 148

Plan de Administrare 2014-2017

mailto:[email protected]://www.conpet.ro

.

pag. 2 din 148

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017 S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

Cuprins

1. Sumar executiv 5

1.1. Ce este CONPET? 5 1.2. Plan de administrare 7 1.3. Concluziile analizei diagnostic 8 1.4. Scenariu financiar 2014-2017 11 1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse 12 1.6. Matricea riscurilor

2. Prezentarea companiei 12

2.1. Date de identificare ale companiei 17 2.2. Obiectul de activitate 20 2.3. Patrimoniu 21

3. Analiza diagnostic 24

3.1. Analiza organizationala si de resurse umane 24 3.2. Analiza activitatii de baza 29 3.3. Analiza activitatii comerciale 38 3.4. Diagnostic tehnic - investitii 38 3.5. Analiza sistemelor de management implementate 44 3.6. Diagnostic informational 50 3.7. Diagnostic de mediu 53 3.8. Diagnostic juridic 55 3.9. Diagnostic financiar 57 3.10. Concluzii 69

4. Analiza strategica a mediului concurential 71

4.1. Context macroeconomic 72 4.2. Contextul national 76 4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic) 84 4.4. Analiza fortelor concurentiale 84 4.5. Analiza SWOT 86 4.6. Concluzii 87

5. Plan de administrare 89

5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare 89 5.2. Tarif imbunatatit pe import 92 5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza 92

.

pag. 3 din 148


5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate 93

5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business 93 5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017 96

6. Guvernanta corporativa 103

6.1. Politica privind cazurile de frauda 113 6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial 116

7. Indicatori si criterii de performanta 127

Anexe 128

Anexa 1 – Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012 128 Anexa 2 – Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2010-

2011 si 2011-2012 130 Anexa 3 – Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013 132 Anexa 4 – Tarifele de transport pentru subsistemul import 132 Anexa 5 – Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane 134 Anexa 6 – Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017 136 Anexa 7 – Companii comparabile 143 Anexa 8 – Litigii 144

.

pag. 4 din 148


Planul de administrare al S.C. CONPET S.A. a fost intocmit de catre Consiliul de Administratie numit in data de 27 noiembrie 2013 in baza prevederilor OUG 109/2011 privind imbunatatirea guvernantei corporative a intreprinderilor publice.

Conform OUG 109/2011, termenul de realizare a planului de administrare este de 90 zile de la data numirii, respectiv pana la data de 25 februarie 2014. In acest sens, Consiliul de Administratie va transmite Adunarii Generale a Actionarilor planul de administrare pana la acea data, in vederea analizarii si aprobarii.

Anexa la contractele de administrare continand indicatorii si criteriile de performanta va fi definitivata concomitent sau imediat dupa aprobarea planului de administrare si va contine indicatorii si criteriile de performanta propusi prin plan.

Din punct de vedere structural, planul de administrare este impartit in mai multe capitole ce trateaza urmatoarele aspecte:

� Capitolul 1 – Sumar executiv: prezentare succinta a societatii, analizei diagnostic, precum si a masurilor propuse prin planul de administrare si indicatorii de performanta propusi;

� Capitolul 2 – Prezentarea companiei: prezentare a companiei, obiectului de activitate, patrimoniului administrat;

� Capitolul 3 – Analiza diagnostic: include o radiografie a situatiei actuale a companiei din punct de vedere organizatoric, tehnic, operational, financiar etc., in scopul intelegerii stadiului din care este preluata compania in scopul administrarii de catre noul Consiliu de Administratie;

� Capitolul 4 – Analiza strategica a mediului concurential: prezinta contextul macroeconomic, precum si informatii referitoare la activitatea si proiectele de dezvoltare ale principalilor jucatori din industria de petrol din Romania si din regiune;

� Capitolul 5 – Planul de administrare: include planul efectiv de administrare aferent perioadei mandatului, punandu-se accent atat pe optiunile strategice identificate cat si pe robustetea acestora la volatilitatea mediului concurential;

� Capitolul 6 – Guvernanta corporativa: prezinta viziunea Consiliului de Administratie asupra implementarii bunelor practici de guvernanta corporativa;

� Capitolul 7 – Indicatorii si criteriile de performanta: in acest capitol sunt definiti indicatorii si criteriile de performanta ce urmeaza a fi monitorizati in vederea atingerii obiectivelor asumate prin planul de administrare propus.

pag. 5 din 148

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

1. Sumar executiv

1.1. Ce este CONPET?

S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al petrolului, asa cum este definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului, si de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.

CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai atat prin Sistemul National de Transport al petrolului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt racordate la conductele magistrale de transport.

Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1901, odata cu punerea in functiune a primei conducte de transport titei, pe ruta Bustenari - gara CF Baicoi, din judetul Prahova.

Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.

pag. 6 din 148


Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:

Infrastructura de transport

Consiliul de Administratie propune un plan strategic avand la baza misiunea, viziunea si valorile societatii:

Viziunea:

CONPET doreste sa isi pastreze pozitia de jucator strategic in industria de petrol ca transportator de titei, etan si gazolina prin conducte si Calea Ferata (CF) in Romania.

Misiunea:

� Misiunea CONPET este exploatarea Sistemului National de Transport prin Conducte in conditii de siguranta si eficienta, acces liber la capacitatea disponibila a sistemului

tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in mod

nediscriminatoriu si transparent.

Valorile societatii:

� Invatare si perfectionare continua

� Respect pentru oameni si mediu

pag. 7 din 148


� Deschidere si crestere calitativa

� Flexibilitate si dinamism

� Comunicare si cooperare

CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.

S-a elaborat si se urmareste realizarea programul de implementare a celor 25 de standarde ale controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control intern/managerial conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.

Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital, categoria I, sub simbolul "COTE". La 21.02.2014 CONPET are o capitalizare de 398 milioane Lei.

1.2. Plan de administrare

Planul de Administrare propus de catre Consiliul de Adminstratie al CONPET a avut la baza o analiza detaliata a societatii pe segmentele sale de activitate, fapt ce a fundamentat identificarea obiectivelor strategice ale companiei coroborat cu identificarea viitorilor indicatori de performanta propusi pe perioada mandatului avand la baza un plan detaliat de actiuni.

Indicatorii de performanta sunt ganditi a fi in directa legatura cu modul de implementare al planurilor viitoare propuse pe plan operational si strategic.

Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor si consolidarea punctelor forte existente la nivelul societatii:

I. Reducerea cheltuielilor de exploatare va beneficia de o atentie deosebita din

partea CA si a managementului in perioada mandatului

1. Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte. 2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta 3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de

transport

4. Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica 5. Scaderea numarului de avarii tehnice

II. Tarif imbunatatit pe import

1. Demararea procedurii de negociere a tarifului de transport din import intrucat acesta nu a fost ajustat din anul 2010 si astfel nu se asigura o minima

rentabilitate.

pag. 8 din 148


III. Dezvoltare de noi activitati conexe celei de baza

1. Dezvoltarea activitatii de stocaj titei si produse petroliere pentru terti 2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de

transport CF prin dezvoltare interna

3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite IV. Definirea societatii ca jucator regional

1. Evaluarea oportunitatii proiectului PANCEVO (conectarea sistemului national cu rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)

V. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business

1. Analiza si reajustarea costurilor fixe 2. Introducerea unui concept modern si proactiv de management al lichiditatilor 3. Accesare de fonduri europene 4. Valorificarea activelor in exces 5. Implementarea conceptului de avantaj competitiv

1.3. Concluziile analizei diagnostic

Principalele concluzii care se desprind sunt urmatoarele:

1. Organizational/ resurse-umane:

a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, ca urmare, in principal, a unor masuri de concediere colectiva si individuala;

b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul directiilor Operare si Mentenanta;

c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea veniturilor;

d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand profil de activitate similar.

2. Activitatea de baza:

a. Sistemul de transport prin conducte are o lungime de 3.809 km, din care utilizati efectiv pentru transportul titeiului, gazolinei, condensatului si etanuluii lichid 3.161 km. In functie de fluidul vehiculat, subsitemele de transport sunt: Transport titei tara si condensat, Transport titei import, Transport gazolina, Transport etan;

b. CONPET incaseaza prin tariful aplicat o cota de modernizare pentru finantarea investitiilor din domeniul public, care este insa insuficient utilizata.

c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in 2009 la 21,6% ca urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol,

pag. 9 din 148


scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal marin.

d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:

i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in perioada 2007-2013; potrivit reglementarilor in vigoare;

ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import – bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate la nivelul anului 2010.

3. Tehnic-investitii:

a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea atacurilor, inlocuirile din ultimii ani, in lungime de cca 350 km, s-au realizat pe conductele cu cel mai ridicat grad de utilizare;

b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie anuala de 8%;

c. Costul mediu pe avarie a fost, in acest interval, de 16.000 lei, exceptie facand anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, ca urmare a unei situatii exceptionale determinata de o calamitate naturala.

4. Sistemele de management implementate:

a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentinut si imbunatatit un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.

5. Informational:

a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;

b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de schimb de date.

6. Mediu:

a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.

pag. 10 din 148


7. Juridic:

a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;

b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si continuitatea activitatii societatii.

8. Financiar:

a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de la 23% in 2010, la 27% in 2013;

b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011 - 2013, fluctuand in medie cu +/-2% pe an fata de anul anterior;

c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011, in timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent;

d. Cresterea cu 10,1 mil. lei a profitului brut din anul 2013 a fost generata in principal de impactul pozitiv al activitatii de transport titei tara, si al activitatii financiare si a fost influentata negativ de activitatea de transport titei import si de alte activitati;

e. Incepand cu 2012, subsistemul import a inceput sa genereze pierderi, ajungand la un rezultat negativ de 0,2 mil. lei in 2013;

f. Rezultatele negative inregistrate de „alte activitati” sunt generate de provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli (mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46 milione lei;

g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010 la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;

h. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de 13 Mil lei.

i. Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt, compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.

pag. 11 din 148


Obiectivele strategice propuse pentru 2014 – 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de management.

1.4. Scenariu financiar 2014-2017

Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:

Estimarile prezentate cuprind o uşoară creştere a cantităţilor transportate si a tarifelor la nivelul ambelor subsisteme de transport.

Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru perioada 2014-2017 sunt:

• Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare, sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;

• Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului National de Transport.

pag. 12 din 148


In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din exploatare de 13,97% ca urmare a cresterii cantitatilor transportate si a tarifelor.

Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014, la 19 % in anul 2017, influentata pe de o parte, de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de cresterea amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.

Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.

Avand in vedere ca efectele obiectivelor strategice si actiunilor aferente propuse de CA, care vor conduce la reducerea cheltuielilor, la o posibila crestere a volumului de transport si a profitabilitatii companiei sunt dificil de estimat in acest moment, scenariile prezentate nu includ aceste efecte. S- a abordat o maniera prudenta in modul de consolidare a BVC pe perioada 2014 – 2017 avand la baza datele si info furnizate de clienti actuali la costurile actuale. Dupa un prim an de consolidare, ne asteptam ca anii 2015-2017 actiunile propuse sa produca efecte pozitive, care vor duce la o imbunatatire a profitabilitatii. Unele din actiunile propuse vor putea fi cuantificate deja in planul de management. Pe masura ce obiectul strategic privind diversificarea activitatii se va contura mai clar efectele acestuia vor fi incluse in estimarile unui nou BVC.

1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse

Indicatorii si criteriile de performanta propuse sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr crt

Indicator performanta

pondere interval de raportare

unitate masura obiectiv de performanta

1 EBITDA 25% anual % fata de an anterior 1% crescut fata de nivelul anterior al anului precedent pentru 2014 si 2.5%

pentru anii 2015-2017

2 Scaderea cheltuielilor

de exploatare

25% anual % in cifra de afaceri 1.5% redus fata de nivelul anterior al anului precedent incepand cu 2015 in conditiile in care nivelul inregistrat in 2014 este mai mic sau egal cu cel din

2013

3 Crestere productivitate

munca

25% anual % fata de an anterior cresterea venitului mediu pe salariat cu 3% pe an media anilor 2014-2017

4 Scaderea numarului

total de avarii tehnice

10% anual % fata de an anterior 4% reducere in medie pe an de la nivelul de 116 avarii tehnice

inregistrate in 2013

pag. 13 din 148


5 cresterea vizibilitatii la

BVB

15% anual % din 100% Urmarire activa a evolutiei CONPET facuta de case de brokeraj

materializata prin rapoarte de analiza facute de analisti ai caselor respective

(ponderea in indicator 50%) pentru anul 2014 - 1 firma de brokeraj din TOP 10 conform clasificarii stabilite de BVB la data emiterii raportului / pentru anii 2015 & 2017 - 2 firme de brokeraj din TOP 10 conform clasificarii stabilite de

BVB la data emiterii raportului; Pastrarea pozitiei in TOP 25 al

emitentilor dupa capitalizare in conditiile in care nu vor fi luate in

considerare noile firme care vor intra la categ I a BVB in perioada analizata

2014 - 2017 (pondere in indicator 50 %)

1.6. Matricea de gradare a riscurilor (probabilitate/impact pe 5 niveluri) supuse analizei

La elaborarea matricei de gradare a riscurilor a stat la baza urmatoarea grila de evaluare: GRILA DE EVALUARE A PROBABILITATII DE APARITIE A RISCURILOR SI A IMPACTULUI/CONSECINTELOR

a) Evaluarea probabilitatii de aparitie a riscurilor

Nivel probabilitate Explicaţie

1 Rar Este foarte puţin probabil să se întâmple pe o perioadă lungă de timp (3-5 ani); Nu s-a întâmplat până în prezent

2 Puţin probabil Este puţin probabil să se întâmple pe o perioadă lungă de timp (3-5 ani); S-a întâmplat de foarte puţine ori până în prezent

3 Probabil Este probabil să se întâmple pe o perioadă medie de timp (1-3 ani); S-a întâmplat de câteva ori în ultimii 3 ani

4 Foarte probabil Este probabil să se întâmple pe o perioadă scurtă de timp (

pag. 14 din 148


c) Stabilire scor general risc = probabilitate x impact

PR

OB

AB

ILIT

AT

E 5 10 15 20 25

4 8 12 16 20

3 6 9 12 15

2 4 6 8 10

1 2 3 4 5

IMPACT

d) Stabilirea nivelului de tolerare/ grad de expunere

Nivel tolerare Explicaţii/ Masuri de reducere

1-4 Risc neglijabil/ Tolerabil Nu necesită nicio măsură de control

5-8 Risc mic/ Tolerabilitate

ridicată Necesită măsuri de control pe termen mediu / lung

9-12 Risc mediu/ Tolerabilitate

scăzută Necesită măsuri de control pe termen scurt

15-25 Risc mare si foarte mare/

Intolerabil Necesită măsuri de control urgente

Nr. crt.

Risc

Probabilitatea de apariţie Impactul Grad de expunere al

riscului

Probabilitate Scor Nivel impact Scor Nivel de tolerare Scor

1 Riscul operational (degradare SNT ca urmare a gradului de utilizare scazut)

Foarte probabil: (S-a intamplat de cateva ori in ultimul an si este probabil sa se intample pe o perioada mai scurta de 1 an) (Grad de utilizare pe subsistemul de import este de sub 10%)

4 Major 4

Risc mare/ Intolerabil (masuri urgente)

16

2. Riscul operational (escaladarea fenomenului infractional)

Probabil (S-a intamplat de cateva ori in ultimii 3 ani)

3 Moderat 3

Risc mediu/ Tolerabilitate scazuta (masuri pe termen scurt)

9

3. Riscul de piata (reducerea cantitatii de titei si derivate

Probabil 3 Major 4 Risc mediu/ 12

pag. 15 din 148


din titei transportate, din import)

(CONPET este dependent de nivelul de prelucrare a titeiului din import)

Tolerabilitate scazuta (masuri pe termen scurt)

4.

Riscul de piata (reducerea cantitatii de titei si derivate din titei transportate, din tara)

Putin probabil (CONPET este dependent de nivelul de prelucrare a titeiului din tara)

2 Critic 5

Risc mediu/ Tolerabilitate scazuta (masuri pe termen scurt)

10

5.

Riscul de credit (riscul de neplata datorat creditului acordat de CONPET clientilor sai)

Rar (Nu s-a intamplat si este putin probabil sa se intample)

1 Major 4

Risc neglijabil/ Tolerabil (nu sunt necesare masuri)

4

6.

Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii (de mediu, de construire, avize, acorduri, autorizare INSEMEX, certificari diverse)

Foarte probabil (Este probabil sa se intample pe o perioada < de 1 an) (volum mare de reglementari care pot conduce la sanctionarea societatii si/sau suspendarea activitatii, nerealizarea programelor de investitii si RK)

4 Major 4

Risc foarte mare/ Intolerabil (masuri urgente)

16

7.

Riscuri aferente unor litigii (datorate regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele SNT)

Foarte probabil (S-a intamplat de cateva ori in ultimul an si este probabil sa se intample pe o periada scurta de timp,

pag. 16 din 148


PLANUL DE MASURI de control pentru reducerea sau mentinerea dupa caz, a gradului de expunere/nivelului de risc al riscurilor identificate in MATRICEA DE GRADARE de mai sus.

Nr. crt

RISC Masuri de control/atenuare

1 Riscul operational (degradare SNT ca urmare a gradului de utilizare scazut)

Redefinirea infrastructurii de transport functie de perspectiva cererii

2 Riscul operational (escaladarea fenomenului infractional)

Descurajarea fenomenului infractional prin introducerea unui sistem de detectare si localizare in timp real a scurgerilor

3 Riscul de piata (transport titei import) Interconectarea sistemului national de transport cu alte sisteme din regiune

4 Riscul de piata (transport titei tara) Dezvoltarea de activitati conexe activitatii de baza

5 Riscul de credit Nu sunt necesare masuri

6 Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii

Demersuri pentru modificarea legii petrolului si armonizarea acesteia cu alte prevederi legale aplicabile

7 Riscuri aferente unor litigii Demersuri pentru modificarea legii petrolului, intarirea controlului privind respectarea cadrului procedural intern

8 Riscuri de natura legislativa (majorarea impozitelor si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale)

Se va initia o comunicare sistematica permanenta cu reprezentantii statului, ai actionarilor si ai tuturor partilor interesate pentru integrarea activitatii economice a societatii in strategia nationala, a domeniului energie si de ramura pentru a preintampina intr o masura cat mai mare riscurile de natura legislativa.

9 Riscuri de natura legislativa (pierderea facilitatii privind paza si protectia conductelor cu efective de jandarmi)

Introducerea sistemului de detectare si localizare in timp real a scurgerilor acopera partial riscului pierderii facilitatii de asigurare a pazei si protectiei conductelor cu jandarmi

10* Riscul determinat de evolutia pietei globale Dezvoltarea de activitati conexe activitatii de baza

* Pentru riscul 10 masurile de control sunt caracterizate de o comunicare sistematica si adecvata cu reprezentantii statului, ai actionarilor si ai tuturor partilor interesate (Ministerele, ANRM, autoritati, clienti etc) pentru integrarea activitatii economice a societatii in strategia nationala, a domeniului energie si de ramura. Comunicarea este in acest caz o masura preventiva, care poate sta la baza unor decizii ulterioare prompte si adecvate cu scopul final de realizare a obiectivelor strategice stabilite si asumate in acest Plan de administrare.

pag. 17 din 148


2. Prezentarea companiei

2.1. Date de identificare ale companiei

S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului, si de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.

Datele de identificare sunt:

� Numele intreg: S.C. CONPET S.A. � Adresa: Str. Anul 1848, nr. 1-3, Ploiesti, jud. Prahova � Telefon: +4 0244 401 360 � Fax: +4 0244 516 451 � Cod fiscal: 1350020 � Numar de inmatriculare: J29/6/1991 � Obiect activitate: „Transporturi prin conducte” � Adresa Internet: www.conpet.ro � E-mail: [email protected]

CONPET este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului, si de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.

Conform Prevederilor Legii Petrolului, exploatarea Sistemului National de Transport al titeiului este supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritatea competenta care reprezinta interesele Statului in domeniul resurselor de petrol.

Prin HG nr. 793/2002 s-a aprobat acordul petrolier de concesiune a activitatii de exploatare a Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului, inclusiv a conductelor magistrale si a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor anexe, aferente sistemului, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si Societatea Comerciala CONPET S.A., in calitate de concesionar.

CONPET functioneaza ca o societate pe actiuni, conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si modificata ulterior prin Legea 441/ 2006, fiind o societate detinuta public, conform terminologiei prevazute in Legea nr. 297/ 2004 privind piata de capital, fiind inregistrata la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare-Oficiul pentru Evidenta Valorilor Mobiliare (certificat de inregistrare nr. 7227/ 1997).

Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital, categoria I, sub simbolul "COTE". Societatea are un capital social subscris si varsat in valoare de 28.569.842,4 lei, impartit in 8.657.528 actiuni nominative cu valoarea nominala de 3,3 lei fiecare.

pag. 18 din 148


La data de referinta 21.05.2013, principalii actionari ai companiei sunt:

Cu o existenta sub diverse denumiri si forme organizatorice de peste un secol, CONPET opereaza Sistemul National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si Condensatului prin Conducte.

CONPET este constituita in baza HG 1213/20.11.1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industrie, in temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, prin preluarea intregului activ si pasiv al fostei Intreprinderi de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.).

Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1900, odata cu construirea primei conducte de transport titei ce lega zona Bustenari de gara CF Baicoi, din judetul Prahova. In acelasi an a fost infiintata societatea anonima „Conductul National”, cu sediul in Ploiesti, considerata de istorici drept stramosul actualei companii CONPET.

Cele mai importante puncte de reper din istoria de peste 110 de ani a companiei CONPET sunt:

� Anul 1901: au fost puse bazele activitatii de transport titei prin conducte, odata cu punerea in functiune a primei conducte de transport titei pe ruta Bustenari – gara CF Baicoi, in judetul Prahova;

� Anul 1935: reteaua de conducte a atins lungimea de 2.522 km, iar productia de petrol brut a fost de aproximativ 8,5 milioane tone;

Alti actionari; 11,60%

Ministerul economiei;

58,70%

Fondul Proprietatea S.A.;

29,70%

Alti actionari

Ministerul economiei

Fondul Proprietatea S.A.

pag. 19 din 148


� Anul 1948: in urma nationalizarii, se infiinteaza Centrala Petrolifera Muntenia, din care fac parte 22 de inteprinderi, inclusiv transportul titeiului si produselor albe;

� Anul 1950: intreaga industrie de petrol din Romania se concentreaza sub conducerea SOVROMPETROL, in cadrul careia se infiinteaza Directia Marfuri si Transpoarte, prilej cu care transportul titeiului si gazolinei se separa de cel al produselor petroliere finite;

� Anul 1956: se infiinteaza Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte Ploiesti (I.T.T.C.), concentrand astfel toate conductele de transport titei din Romania;

� Anii 1960-1968: se extinde reteaua de conducte si se construiesc noi rampe CF (Valcani, Biled, Pecica, Suplacu de Barcau, Ciresu, Independenta), ca urmare a punerii in exploatare a unor zacaminte de titei in vestul tarii. Tot in aceasta perioada se construieste si prima conducta magistrala de gazolina, pe ruta Ticleni – Ploiesti;

� Anul 1968: marcheaza inceputul transportului de titei din import pe ruta Constanta – Pitesti, initial cu cazane cisterna pe calea ferata, iar din 1969 pe prima conducta magistrala cu diametrul de 143/4 inch, pe ruta Constanta-Pitesti;

� Anii 1970-1980: s-a desfasurat tranzitul de titei prin Cernavoda, pentru Iugoslavia;

� Anul 1976: se pune in functiune a doua conducta magistrala de transport al titeiului din import de la Constanta la Pitesti, cu diametrul de 20 inch;

� Anii 1977-1980: s-a construit cea de-a treia magistrala pentru transportul titeiului din import pe ruta Constanta – Onesti, fiind considerata cea mai mare investitie de la infiintarea Societatii. In aceeasi perioada s-au construit si pus in functiune inca doua conducte magistrale pentru transportul gazolinei si etanului din Oltenia catre Ploiesti si respectiv Pitesti;

� Anul 1990: Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.) se transforma in societate comerciala pe actiuni, cu denumirea de CONPET, in baza Hotararii de Guvern nr. 1213/1990, fiind prima companie constituita in industria petroliera;

� Anul 1991: CONPET se inregistreaza la Registrul Comertului Prahova, data de la care functioneaza ca societate comerciala pe actiuni, al carei principal actionar este Statul Roman;

� Anul 1995: CONPET este beneficiara unui imprumut extern in suma de 64,7 mil USD, acordat de BIRD si Garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, destinat finantarii Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de Transport Titei prin Conducte. Imprumutul a fost initial acordat in anul 1994 pe o perioada de 15 ani, cu o perioada de gratie de 5 ani. Tragerile din imprumut au avut ca termen anul 1999, ulterior fiind prelungit in mai multe etape, ultimul termen angajat fiind iunie 2003. Imprumutul BIRD a fost utilizat pana la data de 30.06.2003, in valoare totala de 52,66 mil USD;

pag. 20 din 148


� Anii 1996-2008 au fost dedicati modernizarii si reabilitarii Sistemului National de Transport Titei si Derivate prin Conducte;

� Anul 2007: sistemul de „Management Integrat Calitate-Mediu-Sanatate, Securitate ocupationala” a fost certificat de firma germana Germanischer Lloyd Hamburg;

� Anul 2008: a fost pus in functiune Dispeceratul Central al Sistemului National de Transport Titei, Gazolina si Etan prin Conducte la noul sediu al Societatii, in Ploiesti;

� Anul 2008: a fost demarat proiectul de implementare a unui Sistem Informatic Integrat in cadrul CONPET, finalizat in septembrie 2010;

� Anul 2011: a inceput procesul de implementare a OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management-control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;

� Anul 2012: S-a rambursat ultima rata a imprumutului extern acordat de BIRD si garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, destinat finantarii Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de Transport Titei prin Conducte. De asemenea, AGEA din data de 27.09.2012 a aprobat demararea procedurilor privind admiterea la tranzactionare pe piata reglementata la vedere administrata de Bursa de Valori Bucuresti a actiunilor Societatii.

� Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital, categoria I, sub simbolul "COTE".

Etape importante in istoria CONPET

2.2. Obiectul de activitate

CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai, atat prin Sistemul National de Transport al titeiului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt racordate la conductele magistrale de transport.

1900 1935 1956 1976 1995 2008

1935

Reţeaua de conducte a atins lungimea de 2.522 km, iar producţia de petrol brut a fost de 8.473.355 tone

2013

1956

Se înfiinţează Întreprinderea de Transport Ţiţei prin Conducte Ploieşti (I.T.T.C.)

1900

Au fost puse bazele activităţii de transport ţiţei prin conducte, prima conductă Buștenari-gara CF Băicoi

1990

Întreprinderea de Transport Ţiţei prin Conducte Ploieşti

se transformă în societatea comercială pe acțiuni Conpet

2008

Demararea

proiectului de implementare a unui Sistem Informatic Integrat în cadrul Conpet

19901972

1972

Începe tranzitul de ţiţei prin Cernavodă, pentru Iugoslavia

1976

A doua conductă magistrală de transport al țițeiului din import, ruta Constanța-Pitești

1980

1980

Finalizarea celei de-a treia magistrală pentru transportul țițeiului, ruta Constața-Onești

1995Împrumut extern de 64,7 mil USD, acordat de BIRD destinat finanţării Proiectului de Reabilitare şi Modernizare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte.

2013

Acţiunile emise de Conpet se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucuresti

pag. 21 din 148


Sistemul National de Transport al titeiului reprezinta ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigura colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare, de catre producatori/importatori, la unitatile de prelucrare, prin statiile de pompare, rampele de incarcare – descarcare pe calea ferata, precum si prin toate instalatiile, echipamentele si dotarile aferente acestora.

Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului are calitatea de transportator comun si obligatia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibila a sistemului, tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in mod nediscriminatoriu si transparent.

Sistemul National de Transport al petrolului concesionat de CONPET apartine domeniului public al Statului Roman si este constituit din urmatoarele subsisteme:

� subsistemul de transport al titeiului din import – capacitate de transport de aproximativ 20,2 milioane tone/an;

� subsistemul de transport al titeiului intern – capacitate de transport de aproximativ 6,9 milioane tone/an;

� subsistemul de transport al gazolinei si etanului – capacitate de transport de aproximativ 0,23 milioane tone/an pentru gazolina si aproximativ 0,1 milioane tone/an pentru etan;

2.3. Patrimoniu

Centralizand pe subsisteme, dotarea tehnologica a CONPET aferenta procesului de transport titei si gazolina cuprinde:

1. Subsistemul pentru transportul titeiului tara si condensat, care include facilitati de transport de la campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Petrotel-Lukoil, Steaua Romana Campina, si dispune, in principal, de urmatoarele capacitati de productie:

� conducte cu lungimea totala de 1.540 km;

� statii de pompare;

� capacitate de stocare de aproximativ 126.000 m.c.

2. Subsistemul pentru transportul gazolinei, etanului lichid, care faciliteaza transportul produselor din campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi si Arpechim si dispune in principal de urmatoarele capacitati de productie:

� conducte cu lungimea totala de 921 km;


� capacitati de stocare de cca 663 m.c.

pag. 22 din 148


3. Subsistemul de transport al titeiului din import, care include facilitati de transport de la Oil Terminal la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Lukoil si Petromidia, si dispune, in principal, de urmatoarele capacitati de productie:

� conducte cu lungimea totala de 1.348 km;


� capacitati de stocare de cca 40.000 m.c.

4. Subsistemul de transport pe calea ferata, destinat transportului de titei si gazolina la rafinariile Petrobrazi si Lukoil, si dispune in principal de urmatoarele capacitati de productie:

� detine 10 rampe de incarcare titei si condensat;

� detine 2 rampe de incarcare gazolina;

� opereaza 1 rampa de incarcare titei (Moinesti, care este proprietatea OMV Petrom);

� detine 1 rampa de descarcare titei si condensat si 1 rampa de descarcare gazolina (Barbatesti);

� 13 locomotive;

� infrastructura cale ferata de 12,7 km;

� 40 cazane pentru transport titei si 29 cazane pentru transport gazolina.

5. Parcul auto

Conform structurii parcului auto la 1 decembrie 2013, CONPET are in dotarea parcului activ un numar de 236 mijloace auto, astfel:

� mijloace de interventie (escavator, buldozer, autospeciale vidanja, autospeciale macara, autospeciale basculanta, buldoescavatoare, miniescvatoare pe senile, autospeciale sapatoare, remorci speciale, motostivuitoare) - 98 buc.;

� autoutilitare interventie, transport formatii de lucru si transport marfa - 73 buc.;

� autoturisme si mijloace auto transport persoane (autobuz, microbuz) - 65 buc.

6. Rezervoare

Personalul CONPET isi desfasoara activitatea de transport, utilizand 194 de rezervoare pentru titei si condensat si 23 de tancuri pentru gazolina.

� din totalul de 194 de rezervoare de diferite capacitati.

� CONPET: 62 buc.;

pag. 23 din 148


� OMV Petrom: 110 buc.;

� Oil Terminal: 7 buc.;

� Petrotel Lukoil: 7 buc.;

� Rompetrol S.A.: 8 buc.

� din totalul de 23 de tancuri de diferite capacitati destinate gazolinei:

� CONPET: 10 buc.;

� OMV Petrom: 13 buc.

Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.

Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:

Infrastructura de transport

pag. 24 din 148


3. Analiza diagnostic

3.1. Analiza organizationala si de resurse umane

La nivelul anului 2013, CONPET a inregistrat un numar mediu de 1.780 de salariati, repartizati la nivelul departamentelor prezentate in structura organizationala de mai jos.

Organigrama CONPET la aprilie 2013

Dinamica numarului mediu de salariati in perioada 2010 -2013

In aceasta perioada, CONPET a inregistrat o scadere cu 14,55% a numarului mediu de salariati, de la 2.083 in 2010, pana la un nivel de 1.780 angajati in 2013.

Dinamica numarului mediu de salariati se explica partial prin masurile de concediere colectiva si individuala luate in cursul anilor 2011 si 2013 precum si a modificarii structurii organizatorice de la sfarsitul anului 2012.

Analizand numarul mediu de salariati pe segmente de varsta, se observa ca ponderea cea mai mare o are categoria de varsta cuprinsa intre 45-54 ani, urmata de categoria de varsta cuprinsa intre 35 -44 ani. Din cadrul acestor categorii de varsta cei mai multi dintre salariati fac parte din cadrul Directiei de Operare, urmata de Directia Mentenanta care au la acest moment si cea mai mare experienta acumulata in cadrul societatii .

pag. 25 din 148


Evolutia numarului mediu de angajati pe structura de varsta

Se observa ca la nivelul categoriilor de varsta:

• mai mici de 44 de ani, numarul mediu de salariati este in descrestere datorita in principal a trecerii personalului in categoria de varsta 45 -54 de ani;

• peste 55 ani numarul mediu de salariati fluctueaza datorita in principal plecarilor impuse de cadrul legislativ in vigoare ( pensie la limita de varsta si anticipata si anticipata partial);

Structura pe departamente

La nivelul anului 2013, 1.504 salariati, reprezentand 84,8% din totalul angajatilor, isi desfasurau activitatea in cadrul directiilor Operare si Mentenanta.

pag. 26 din 148


Structura pe departamente a numarului mediu de personal in 2013

Analizand evolutia numarului mediu de personal pe departamente in intervalul 2010 - 2013, constatam ca exista un moment de schimbare majora a structurii organizatorice ( 08.11.2012) cu modificari mari asupra numericului de personal pe departamente, astfel:

Evolutia numarului mediu de angajati pe departamente

pag. 27 din 148


• toti salariatii in numar de 261 din cadrul Centrelor de mentenanta au fost trecuti in subordinea Directiei Operare;

• salariatii Serviciului Paza au trecut din subordonarea Directiei Operare in subordonarea Directiei Generale , in numar de 5;

• prin desfiintarea Directiei HSEQ , 30 de salariati au fost redistribuiti, dupa cum urmeaza:

- 10 salariati din cadrul Serviciului Prevenire si Protectie au trecut in subordinea Serviciului Resurse Umane ;

- 12 salariati din cadrul Serviciilor Situatii de Urgenta si Certificare Sisteme de Management au trecut in subordinea Directiei Generale;

– 8 salariati din cadrul Serviciului Mediu au trecut in subordinea Directiei Operare;

• salariatii din cadrul Biroului Patrimoniu au trecut din subordonarea Directiei Financiare in subordonarea Serviciului Achizitii –Logistica, in numar de 6;

- personalul Biroului Relatii cu Piata de Capital, C.A si A.G.A. a trecut din subordonarea Serviciului Resurse Umane in subordonarea Directiei Financiare – 5 salariati.

In concluzie, tendinta generala de scadere a numarului mediu de angajati ai SC CONPET SA Ploiesti intre anii 2010 - 2013 este determinata de raportul intre numarul de angajari si numarul de incetari ale contractelor individuale de munca ( concedieri, pensionari, lichidari ) .

Salarizare si productivitate

Evolutia comparativa a salariului mediu de baza si veniturilor din transport

pag. 28 din 148


Cu toate ca dinamica salariului de baza a devansat rata de crestere a veniturilor din transport, in acelasi interval a existat o ajustare a numarului mediu de salariati, ceea ce a condus la o imbunatatire a indicatorilor de eficienta a angajatilor, veniturilor din transport/angajat si cantitatilor transportate/ angajat.

Pe fondul scaderii numarului mediu desalariati cu o rata medie anuala de 5,21%, precum si a unei usoare cresteri medii anuale a veniturilor din transport, de 0,85%, venitul mediu din transport per angajat a inregistrat o crestere de 20,43% in intervalul 2010-2013.

Dinamica veniturilor din transport/ angajat

Scaderea numarului mediu de salariati a condus de asemenea si la o usoara imbunatatire a indicatorului de eficienta, tone transportate/ angajat, cu 1,1% pe intreg intervalul analizat. Imbunatatirea acestui indicator nu se bazeaza pe o crestere a cantitatilor transportate, ci pe o rata anuala de scadere a cantitatilor transportate, de 4,87%, mai mica decat rata de scadere a numarului de angajati, de 5,21%.

Dinamica cantitatilor transportate/ angajat

Pe baza informatiilor disponibile referitoare la cifra de afaceri si numarul mediu de angajati al unor companii ce activeaza in domenii de activitate similare, se prezinta mai jos o analiza comparativa a productivitatii muncii la CONPET raportata la aceste companii analizate.

pag. 29 din 148


Fara a avea o imagine completa asupra specificitatilor fiecareia dintre companiile analizate, respectiv nivelul de externalizare a functiilor suport, tipologia infrastructurii de transport, concluzia care se desprinde este aceea ca diferenta de productivitate dintre CONPET si aceste companii reprezinta o baza generoasa pentru imbunatatirea acestui indicator.

Companii comparabile

Sursa: Factiva

3.2. Analiza activitatii de baza

Descrierea procesului de transport

Sistemul National de Transport al Titeiului, Condensatului, Gazolinei si Etanului are in componenta patru subsisteme de transport, grupate in functie de produsele transportate:

1. Subsistemul de transport Titei Tara si Condensat, avand in componenta conducte cu o lungime de aproximativ 1.540 km prin care se poate transporta titeiul si condensatul de la unitatile de productie ale ariilor de operare OMV Petrom, de pe intreg cuprinsul tarii, la rafinarii.

In cadrul acestui subsistem se remarca urmatoarele componente principale:

� componenta Suplacul de Barcau prin care se putea aproviziona cu titei de la schela Suplacul de Barcau, prin conducta Ø 65/8” x 3 km, rafinaria Petrosub Crisana. Capacitatea nominala zilnica de transport pe acesta conducta este de 1445 t/zi. In prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului ale rafinariei Petrosub Crisana nu mai functioneaza, titeiul se incarca in cazane la rampa de incarcare C.F. Suplac si se transporta la rafinaria Petrobrazi. Capacitatea de incarcare a rampei Suplac este de 1500 t/zi;

23

48

173

178

182

242

301

341

474 78

4

980 1,31

7

1,34

9

1,39

5

1,58

3

2,13

6

2,57

6

4,27

4

4,60

3

7,73

2

7,75

3

8,02

6

-

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

9,000

-

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Cifra

de

afa

ce

ri/ an

gaja

t ('00

0 U

SD

)

Nu

mar

de a

ng

aja

ti

Angajati Cifra de afaceri/ angajat…

pag. 30 din 148


� componenta Moldova prin care se putea aproviziona cu titei de la unitatile de productie aferente statiilor de pompare Lucacesti, Comanesti si Cerdac la rafinariile Rafo Onesti si Darmanesti. Transportul se realiza prin conducta Ø 85/8” x 103/4” x 51 km Lucacesti –Vermesti - Rafo Onesti si racordurile Ø 4 1/2” Comanesti si Ø 85/8” Cerdac. Capacitatea de transport spre rafinaria Rafo Onesti era de 1.800 tone/zi.

In prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului din rafinariile Darmanesti si Rafo Onesti nu mai functioneaza, pomparea titeiului preluat la transport se face in depozitul rampei de incarcare C.F. Moinesti. De aici titeiul se poate transporta, prin intermediul vagoanelor C.F., catre rafinariile Petrobrazi, Petrotel Lukoil sau alta destinatie, in functie de solicitarile clientilor.

� componenta Ghercesti-Ploiesti, in care titeiurile de la unitatile de productie aferente statiilor de pompare Ghercesti, LACT, Raca, Izvoru, Videle, Poeni, Roata si Potlogi se pompeaza la rafinariile din Ploiesti. Transportul se realizeaza astfel:

� pe conducta magistrala Ø 103/4” x 145 km. Ghercesti – Icoana – Cartojani, cu racordurile Ø 65/8” x 5,5 km. de la LACT, racordul Ø 65/8”+41/2” x 8,3 km. de la Izvoru si racordul Ø 27/8”de la Raca (conducta apartine OMV Petrom);

� de la depozitul Poeni se transporta titeiul pe doua conducte de 85/8” x 17,6 km. si 10¾” x 17,6 km., care apartin OMV Petrom, catre statia Cartojani;

� din statia Cartojani se pompeaza catre Ploiesti pe cele doua conducte de Ø 12 ¾” x 80 km. si Ø 14 ¾” x 80 km. cu racord Ø 10 ¾” x 7,8 km de la statia Potlogi;

� pomparea din depozitul Videle se face direct catre Ploiesti, in conducta de Ø 14 ¾” simultan cu pomparea din Cartojani a titeiului de tranzit;

� intre conductele Ø 12¾” si Ø 14¾” de la Cartojani la Ploiesti si conductele Ø 14¾” si Ø 20” Calareti – Pitesti (aferente subsistemului de transport titei import) exista legaturi la manifoldul din Ghimpati, pentru a se putea transporta titei Petromar sau import la rafinaria Petrobrazi.

Capacitatea de transport maxima pe conducta de Ø 14¾” este data de pomparea simultana cu cate o pompa din Videle, una din Cartojani si una din Potlogi. In acesta situatie capacitatea de transport este de 4500 t/zi. Pe conducta de Ø 12¾” se poate pompa maxim cu doua pompe, capacitatea maxima fiind de 2300 t/zi.

� componenta Ticleni – Ploiesti cuprinde doua conducte magistrale Ø 85/8” x Ø 10¾” x 250 km firul I si firul II.

� Conducta magistrala Ø 85/8” Ticleni – Barbatesti si Ø 10¾” Barbatesti – Orlesti – Poiana Lacului – Siliste – Ploiesti, firul I, asigura transportul titeiului din Ticleni si a celui sosit la rampa de descarcare Barbatesti catre rafinariile din Ploiesti (cu posibilitatea pomparii si la rafinaria Arpechim Pitesti). Sistemul modernizat a fost conceput sa foloseasca sistemul pompa-pompa, fara a mai trece prin rezervoarele

pag. 31 din 148


statiilor de tranzit Orlesti, Poiana Lacului si Siliste. Capacitatea de transport a acestei magistrale este de 1800 t/zi;

� Conducta magistrala firul II colecteaza titeiul si condensatul aferente statiilor de pompare si repompare Ticleni, Varteju, Madulari, Orlesti, Otesti, Poiana Lacului, Oarja, Saru, Siliste si Bucsani pentru aprovizionarea rafinariilor din Ploiesti (sau rafinaria Arpechim Pitesti). Capacitatea de transport a conductei magistrale firul II este de 2500 t/zi.Conducta magistrala Ø 85/8” x Ø 10¾” firul II colecteaza intre Ticleni si Ploiesti titeiul si condensatul de la statiile de pompare aflate in afara traseului acestora prin racorduri de diferite diametre si lungimi. Astfel, se transporta titei si condensat:

� de la Varteju, pe racord Ø 10 ¾” x 16 km in firul II;

� de la Madulari, pe racord Ø10 ¾” x 8 km in firul II;

� de la Otesti, pe racord Ø 10 ¾” x 14 km in firul I sau II;

� de la Oarja, pe racord Ø 6 5/8” x 1 km in firul I sau II;

� de la Saru, pe racord Ø 8 5/8” x 0,4 km in firul I sau II;

� de la Cobia, pe racord Ø 6 5/8” x 0,5 km in firul I sau II;

� de la depozitul Bucsani, pe racord Ø 4 ½” x 2 km in firul I sau II.

� in rampa C.F. Barbatesti se descarcarca titei si condensat provenit din zacamintele din zona de vest a tarii. Astfel, in Barbatesti se descarca titeiul incarcat la rampa C.F. Pecica, cu o capacitate de incarcare de 1.200 t/zi, si titeiul si condensatul incarcat la rampa C.F. Biled, cu o capacitate de incarcare de 800 t/zi. Titeiul incarcat la rampa C.F. Marghita, cu capacitate de incarcare de 1.000 t/zi, este transportat la rampa de descarcare din rafinaria Petrobrazi, deoarece caracteristicile titeiurilor ingreuneaza transportul pe conducta. Rampele de incarcare C.F. mentionate, au conducte de legatura cu depozitele de unde este preluat titeiul si condensatul, cu diametre de Ø 4½” , Ø 65/8” si Ø 85/8” si lungimi de 5,3 km, de 6,1 km si 7,3 km. Ca urmare a reducerii si restructurarii activitatii OMVPetrom, activitatea de transport a titeiului din depozitul Teremia la rampa de incarcare C.F. Valcani a fost sistata in cursul anului 2010.

� componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se transporta titeiul de la statiile apropiate de orasul Ploiesti.

Astfel:

� din depozitele Teis, Ochiuri, Moreni si Aricesti se transporta titeiul pe conducta Ø 6 5/8” R.A. x 40 km Moreni-Ploiesti cu o capacitate nominala de transport de 1.265 t/zi;

pag. 32 din 148


� din depozitul Grindu se pompeaza pe conducta Ø 4½” x 25 km la Urziceni si de aici pe conducta Ø 65/8” x 47 km pana la Albesti unde se interconecteaza cu conducta Ø 65/8” Urlati – Ploiesti, in lungime de 26 km. Capacitatea nominala de transport spre Ploiesti este de 540 t/zi;

� din depozitele Surani, Predealul Sarari, Gura Vitioarei, Pacureti si Boldesti se transporta titeiul pe conducta Ø 5” x 7km si Ø 8” x 10 km Boldesti-Ploiesti, cu o capacitate nominala de transport de 1355 t/zi;

� din depozitele Recea, Mislea, Baicoi Vest, Slobozia si Padure se transporta titeiul pe conducta Ø 7” S.R. x 15 km Baicoi – Ploiesti, cu o capacitate nominala de transport de 1085 t/zi.

� componenta conductelor locale prin care se transporta titeiul din depozite la rampele de incarcare in cazane C.F. si de aici la rafinariile din Ploiesti. Astfel, titeiul din depozitul Lascar Catargiu se pompeaza in rampa de incarcare C.F. Independenta, cu o capacitate de incarcare de 1200 t/zi. Titeiul din depozitul Oprisenesti se pompeaza in rampa de incarcare C.F. Ciresu cu o capacitate de incarcare de 2.000 t/zi. Titeiul din Monteoru si Berca se incarca in rampa de incarcare C.F. Berca cu o capacitate de incarcare de 1.000 to/zi. Titeiul din depozitul Ghelinta se pompeaza la rampa de incarcare C.F. Imeci, rampa cu o capacitate de incarcare de 400 t/zi.

2. Subsistemul de transport gazolina, avand o lungime de aprox. 370 km este destinat transportului gazolinei de la degazolinarile din Ardeal, Oltenia si Muntenia la rafinariile din Pitesti si Ploiesti. Subsistemul de transport are in componenta urmatoarele:

� componenta conductei magistrale Ø 65/8” firul I Ticleni-Ploiesti, conducta care colecteaza gazolina preluata la transport de la degazolinarea Turburea precum si cea sosita la rampa de descarcare C.F. Barbatesti. Gazolina descarcata din cazane C.F. in rampa C.F. Barbatesti provine de la rampele de incarcare C.F. Biled si Marghita. Din degazolinarea Turburea se pompeaza pe o conducta de Ø 4” x 8 km, racord in firul I. Degazolinarile Ticleni si Craiova si-au incetat activitatea anterior anului 2012. Capacitatea de transport a conductei magistrale firul I este de 250 t/zi. Pomparea gazolinei pe conducta Ø 65/8” firul I Ticleni – Ploiesti are ca destinatie rafinaria Petrobrazi. Pentru aprovizionarea cu gazolina a rafinariei Arpechim Pitesti se poate folosi un tronson de la Potop la Bradu, de aprox. 32 km din conducta Ø 59/16” firul II, Barbatesti – Ploiesti (restul conductei firul II are rolul de suport pentru fibra optica pe traseul Barbatesti – Bradu). Precizam ca transportul gazolinei in rafinaria Arpechim s-a sistat din aprilie anul 2011.

� componenta conductelor locale din Ardeal - Gazolina preluata de la degazolinarea Calacea este pompata pe conducta Ø 65/8” x 15 km la rampa de incarcare C.F. Biled, cu o capacitate de incarcare de 150 t/zi. Gazolina preluata de la degazolinarea Abramut este pompata pe o conducta de 41/2” x 4 km la rampa de incarcare C.F. Marghita, cu o capacitate de incarcare de 100 t/zi.

� componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se transporta gazolina de la degazolinarile Gorgoteni si Boldesti, degazolinari care si-au

pag. 33 din 148


incetat activitatea. Conducta Ø 3½” x Ø 59/16” Gorgoteni-Moreni-Ploiesti are o capacitate de transport de 60 t/zi iar conducta Ø 3½” x Ø 59/16” Boldesti-Ploiesti are, de asemenea, capacitatea de transport de 60 t/zi. Degazolinarea Gorgoteni nu mai functioneaza din anul 2010, iar degazolinarea Boldesti s-a oprit la sfarsitul anului 2012.

3. Subsistemul de transport etan. Transportul etanului de la platforma de deetanizare Turburea la rafinaria Arpechim Pitesti se face pe o conducta de Ø 59/16” x 141 km , conducta cu o capacitate nominala de transport zilnica de aprox. 400 m.c./zi, respectiv 198 t/zi. Transportul etanului s-a sistat din luna noiembrie 2008.

4. Subsistemul de transport titei import. Subsistemul de transport titei import (aproximativ 1.200 km) asigura transportul titeiul de la Oil Terminal Constanta la rafinariile din Ploiesti, Pitesti, Onesti si Midia. Pentru transportul titeiului din import, sistemul de pompare utilizeaza conducte magistrale cu diametre cuprinse intre Ø12” si Ø28”.

Subsistemul de transport titei import are in componenta statiile de pompare Constanta Nord, Constanta Sud, Mircea Voda, Baraganu, Dragos Voda, Calareti, Mavrodin si Martinesti.

Din statia Constanta Nord porneste conducta Ø14” spre statia Mircea Voda si Baraganu.

Din Constanta Sud se pompeaza pe conducta Ø24” catre Midia si pe conductele Ø20” si Ø28” catre statia Baraganu.

Din depozitul de titei Petromar se pompeaza pe conducta de Ø10” Petromar – Nisipari (conducta ce apartine OMV Petrom), titei de tara. Nisipari este punctul de interconectare cu conductele magistrale Ø14”, Ø20” si Ø28” Constanta – Baraganu.

Din statia Baraganu se poate pompa catre rafinaria Rafo Onesti, pe conducta Ø20” Baraganu – Martinesti – Rafo Onesti. Tot din Baraganu se poate pompa cu statiile aferente fiecarei conducte, pe conductele Ø14” Dragos Voda – Calareti iar pe conductele Ø20” si Ø 24” spre statia Calareti.

Din Calareti, se poate pompa catre Ploiesti pe 2 conducte de Ø12” Firul I si II, spre rafinaria Petrotel si pe o conducta de Ø24” spre rafinaria Petrobrazi. In acest moment tronsonul de conducta de 24” de la manifoldul Pietrosani (in Prahova, in apropiere de Ploiesti) la Petrobrazi este impracticabil datorita deteriorarii avansate. Din Calareti se poate pompa catre rafinaria Pitesti atat pe conducta de Ø14”, cat si pe cea de Ø20”.

In functie de modalitatea de pompare aleasa, din pompa in pompa, prin by-passul statiilor sau cu pompare prin rezervoarele din Calareti se pot realiza diferite scenarii de pompare, pentru fiecare relatie de transport. In acest moment nu se mai folosesc statiile de pompare Constanta Nord, Dragos Voda, Martinesti si Mavrodin si nici rezervoarele din statia Baraganu.

In functie de cerintele din ultimii ani s-a optimizat transportul astfel incat sa nu existe contaminari ale loturilor de titei si un consum de energie cat mai redus. Astfel, regimurile de pompare utilizate in prezent sunt:

� din depozitul Oil Terminal Constanta Sud se pompeaza pentru Petrotel Lukoil pe conducta Ø28” pana la statia Baraganu, iar de aici pe conducta Ø24” Baraganu – Calareti,

pag. 34 din 148


la un debit de pompare de 650 t/ora. Din depozitul Calareti, cu statia E se pompeaza pe conducta Ø 24” spre Ploiesti, pana la manifoldul Pietrosani unde se dirijeaza pe cele doua fire de Ø 123/4“ la rafinaria Petrotel, realizandu-se debite de 650 t/ora. Capacitatea de transport anuala a titeiului pentru rafinaria Petrotel este de 4 milioane tone.

� pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Petromidia, titeiul receptionat in depozitul Constanta Sud se pompeaza pe conducta Ø 24” Constanta – Midia, folosind doua pompe booster care realizeaza un debit de 850 m.c./ora, asigurand o capacitate anuala de transport de 6,5 milioane tone;

� pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Rafo Onesti, titeiul receptionat in depozitul Constanta Sud se pompa pe conducta de Ø 28” la Baraganu si de aici pe conducta Ø 20” Baraganu - Onesti, impreuna cu statia de repompare Martinesti, la depozitul rafinariei Onesti. Sistemul de conducte prezentat permitea efectuarea unui regim de pompare din pompa in pompa, realizand un debit de 650 m.c./ora la Constanta, asigurand o capacitate anuala de transport de 3 milioane tone. In prezent suntem in lucrari de evacuare a produsului din conducta, la cererea proprietarului titeiului, transportul fiind sistat din februarie 2008. Pentru a relua transportul catre rafinaria Rafo Onesti ar fi necesara refacerea zestrei conductei precum si ample programe de reparatii care sa poata readuce sistemul la capacitatea de transport mentionata.

� pomparea titeiului receptionat in Petromar pentru S.C. OMV Petrom S.A. cu destinatia rafinariile Arpechim si Petrobrazi se face pe conducta de Ø 20”, de la Nisipari pana la Baraganu, de aici pe conducta de Ø 20” pana la Calareti. Din Calareti se poate pompa pe conducta Ø 14” pana la manifoldul Ghimpati si de aici in conducta Ø 12” Cartojani la rafinaria Petrobrazi. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta Ø 14” pana la rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Petromar este de 200 m.c./ora. Din Calareti, debitele de evacuare a titeiului, catre cele doua rafinarii sunt de 250 m.c./ora la Petrobrazi si 220 m.c./ora la rafinaria Arpechim, avand o capacitate anuala de transport de 2,2 milioane. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta Ø 20” la rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Oil Terminal Constanta este de 750 m.c./ora. Din Calareti, debitul de evacuare a titeiului la rafinaria Arpechim este de 500 m.c./ora, avand o capacitate anuala de transport de 4,5 milioane tone la Arpechim.

Productia interna de titei, condensat, gazolina si etan este transportata fie numai pe conducte, fie numai cu cazane C.F., fie combinat atat pe C.F. cat si conducte.

Cota de modernizare: colectare, calcul, si destinatie

Societatea include in cheltuieli o cota necesara completarii surselor proprii de finantare a obiectivelor de investitii pentru dezvoltarea si modernizarea Sistemului National de Transport prin Conducte.

Cota de modernizare este reglementata prin Ordinul comun al Ministrului Finantelor Publice si al Ministrului Industriilor nr.1798/1995 care precizeaza ca instructiunile aprobate prin Ordinul comun al Ministrului Finantelor Publice si al Ministrului Industriilor nr.1659/28.12.1994, elaborate in baza HG nr. 765/04.11.1994, se aplica si pentru realizarea obiectivelor de investitii ce se executa in cadrul CONPET.

pag. 35 din 148


Cota de cheltuieli pentru modernizare a fost de asemenea reglementata prin HG nr. 168/1998, modificata prin HG nr.1116/2002, prin care s-au stabilit cotele de cheltuieli necesare dezvoltarii si modernizarii productiei de titei si gaze naturale, rafinarii, transportului si distributiei petroliere.

Cota de cheltuieli pentru modernizare se colecteaza pe masura valorificarii si incasarii productiei.

Cota de modernizare se calculeaza prin inmultirea procentului stabilit in fundamentarea tarifului de transport cu valoarea veniturilor incasate din operarea Sistemului National de Transport.

Cota de cheltuieli de modernizare si dezvoltare este destinata sustinerii financiare a reabilitarii si modernizarii Sistemului National de Transport Titei prin Conducte, in completarea sumelor primite prin acordul de imprumut incheiat intre Banca Mondiala si statul roman cu garantia Ministerului Finantelor Publice.

Societatea are restrictie in utilizarea cotei de cheltuieli pentru modernizare, in sensul ca aceasta sursa nu poate fi folosita decat in scopul finantarii lucrarilor de modernizare la activele apartinand domeniului public sau pentru a crea noi active care vor fi transferate la domeniul public, dupa amortizarea integrala a acestora.

Utilizarea cotei de modernizare in perioada 2010-2013

Pentru perioada analizata, 2010-2013, se constata un nivel relativ ridicat de neutilizare a cotei de modernizare, procentele variind intre un minim de 22,87% pentru 2011 si 34,42% pentru anul 2013.

18,930,083 19,963,081 20,044,403 15,927,416

9,260,68613,455,874 13,995,912

10,547,552

18,344,857 12,513,19712,298,916

16,294,201

34.42%

24.10%22.87%

31.02%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

-10,000,000

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

preliminat 2013 2012 2011 2010

lei

Consum amortizare cota+casari Consum amortizare BIRD+casari Consum deprecieri din reevaluari

Consum dif.crs.rate BIRD Consum dobanda BIRD Consum comision angajament BIRD

Consum comision MF Sold la sfarsitul perioadei Procent sold la sfârşitul perioadei

pag. 36 din 148


Cantitatile transport si gradul de utlizare al sistemului de transport in perioada 2010-2013

Pentru intervalul analizat se constata o diminuare semnificativa a cantitatii de titei din import transportata de CONPET, precum si a gradului de utilizare a sistemului de transport in general. Astfel, raportat la nivelul anului 2009, in anul 2013, CONPET a transportat cu 2,93 mil. tone mai putin titei si gazolina, ceea ce reprezinta o scadere cu 33,52% a cantitatii transportate, respectiv o rata medie anuala de scadere de 9,70%.

Cea mai mare contributie la aceasta scadere, 87,70%, o are cantitatea de titei din import ce a fost transportata, in scadere in 2013 cu 2,61 mil. tone titei comparativ cu nivelul anului 2009.

Tarife de transport

Tariful de transport prin Sistemul National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului se stabileste prin Ordin al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.

Tariful de transport pentru activitatea de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului din tara este diferit de tarifele pentru activitatea de transport titei din import.

4,399,799 4,219,806 4,310,345 4,428,353 4,055,942

4,414,556

2,587,392 2,023,412 1,488,055 1,806,233

28.79%

22.23% 22.97%

20.92% 21.60%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

7,000,000

8,000,000

9,000,000

10,000,000

2009 2010 2011 2012 2013

to

Titei tara si condensat Titei import Gazolina Etan Grad de utilizare

pag. 37 din 148


Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul tara

In perioada 2007-2013, tarifele de transport pentru subsistemul tara au cunoscut o crestere cu 119%, cele mai semnificative majorari fiind realizate intre anii 2008-2010.

De asemenea, si tarifele de transport pentru subsistemul import au inregistrat cresteri, insa ultima majorare s-a efectuat in anul 2010, majorare care raportat la anul 2007, a reprezentat putin peste 30%.

Tarifele de transport aplicate pentru activitatea de transport al titeiului de import au fost stabilite pe fiecare rafinarie precum si pe transe de cantitati transportate, practicandu-se modelul de tarifare in trepte. Tarifele nu includ consumurile tehnologice si TVA-ul. Astfel, tarifele de transport au evoluat astfel:

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import – bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Petrotel)

35.8344.79

53.86

66.79 71.0674.58 78.64

0%

25%

50%

86%

98%108%

119%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

lei/

to

Tarif transport ţară Creşterea tarifului comparativ cu 2007

19.49

21.6323.34

25.42

18.95

21.0322.7

24.73

18.19

20.1921.79

23.74

16.0317.79

19.220.91

0

5

10

15

20

25

30

24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent

lei/

to

până la 60.000 între 60.000-100.000 între 100.000-150.000 peste 150.000

pag. 38 din 148


3.3. Analiza activitatii comerciale

CONPET, in domeniul achizitiilor publice, respecta prevederile OUG 34/2006 si HG 925/2006.

Totodata, in cadrul societatii, sunt aplicabile proceduri SMI dupa cum urmeaza:

1. Diagrama de flux “Achizitii”, cod: DF-S-06 - ultima revizie - 09.09.2013;

2. Constituirea dosarului achizitiei publice, cod PO-50-04 - ultima revizie - 12.08.2013;

3. Urmarirea contractelor de achizitie publica in cazul rezilierii si aplicarii penalitatilor, cod PO-50-05 - ultima revizie - 12.08.2013.

La data de 21.01.2014, in cadrul societatii a fost inregistrata sub nr. 2478 adresa din partea Departamentului pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie, Directia Generala Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului in Energie, prin care se aduce la cunostinta despre emiterea Ordinului nr. 14/09.01.2014, emis de catre Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie.

Conform prevederilor Ordinului nr. 14/09.01.2014 si coroborat cu prevederile art. 16 ind. 1 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, CONPET trebuie sa elaboreze norme procedurale interne de achizitii care sa asigure respectarea principiilor nediscriminarii si egalitatii de tratament, transparentei, proportionalitatii si recunoasterii reciproce.

In baza acestei obligatii, facem mentiunea ca in cadrul sedintei CA a fost emisa Decizia 1/21.01.2014 unde, la art. 17 lit. b) a fost mandatata conducerea executiva sa contracteze servicii de consultanta cu KPMG Romania pentru a elabora Normele procedurale interne de achizitii.

“Normele procedurale interne de achizitii”, elaborate de catre KPMG, au fost inaintate cu adresa nr. 6587/21.02.2014, spre aprobare, Ministerului Economiei – Departamentul pentru Energie. Acest departament exercita, in numele Ministerului Economiei si atributiile acestuia de autoritate tutelara pentru regiile autonome si societatile din domeniul energiei si resurselor energetice nominalizate in Anexa nr. 2A la HG nr. 429/2013, privind organizarea si functionarea Departamentului pentru Energie.

3.4. Diagnostic tehnic - investitii

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, transportul titeiului, gazolinei si etanului, de la si catre toti partenerii sai de afaceri, in conditii de operativitate maxima, cu eficienta ridicata si costuri de operare cat mai scazute, respectand legislatia in vigoare privind protectia mediului, protectia muncii si celelalte acte normative in domeniu, CONPET desfasoara o activitate sustinuta privind imbunatatirea starii tehnice a Sistemului National de Transport prin Conducte.

pag. 39 din 148


In acest sens, incepind cu anul 1995 Sistemul National de Transport prin Conducte a parcurs permanent un proces de modernizare, valoarea lucrarilor fiind de aproximativ 150 mil. EUR.

Astfel, in perioada 1995 - 2007 prin Proiectul de Modernizare, cofinantat de Banca Mondiala au fost realizate lucrari constind in reabilitare si modernizare/retehnologizare propriu-zisa a sistemului national de transport titei prin:

� reabilitare conducte;

� reabilitare statii de pompare de pe conductele magistrale si a doua rampe de incarcare/descarcare titei si gazolina;

� automatizarea sistemului de transport si introducerea sistemului SCADA;

� introducerea sistemelor de masurare fiscala a titeiului;

� realizarea unui sistem propriu de telecomunicatii.

Reabilitare conducte

Lucrarile in cadrul pachetului au avut in vedere atit operatii de inspectare a conductelor pentru a oferi datele necesare evaluarii starii conductelor, cit si a necesarului de reparatii si operatii de inlocuire de tronsoane de teava, refacerea izolatiei si protectiei catodice. Pentru realizarea obiectivului propus, lucrarile au fost structurate in urmatoarele subpachete:

� inspectie interioara;

� inspectie de suprafata;

� achizitionare de materiale de izolatie;

� achizitionare de teava;

� lucrari de constructii – montaj la conducte.

Inspectie interioara

In scopul determinarii corecte a portiunilor ce trebuiau inlocuite au fost inspectate cu godevil inteligent majoritatea magistralelor de transport:

� in 1998 s-a realizat inspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20 de fire de 12” in lungime de aproximativ 2 km fiecare;

� 2001-2002 s-a realizat inspectia interioara a magistralei 10¾” F1 Barbatesti si Ploiesti F1 in lungime de 247 km;

� In 2008 s-a realizat reinspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20 de fire de 12” in lungime de 36 km;

pag. 40 din 148


� 2008-2009 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 20” Constanta – Pitesti in lungime de 317,79 km;

� 2009-2010 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 14” Constanta – Pitesti in lungime de 317 km;

� 2011-2012 s-a realizat inspectia interioara a conductelor 28” Cta – Baraganu 88 km; 24’ Baraganu – Calareti 89 km si 12” F1+F2 Calareti – Ploiest 144 km;

� 2013- 2014 in derulare reinspectie 10¾” F1 Barbatesti – Siliste 179 km;

Intre anii 1998 – 2013 au fost inspectati un total de 1.237 km de conducte. Pe baza rezultatelor acestor inspectii au fost inlocuiti in perioada 2005 -2013 un total de 357 km.

Ca urmare a inspectiilor efectuate, au fost intocmite planuri de actiune pentru remedierea defectelor critice si programe de inlocuiri/reparatii conducte pentru tronsoanele mari.

Inspectie de suprafata – a fost realizata pentru o lungime de cca. 2.400 km de conducte pe magistralele de pe sistemele de transport titei indigen si de import, pentru evaluarea starii izolatiei conductelor.

Rezultatele acestei inspectii, ce au fost omologate prin lucrari de decopertare si verificare directa in puncte, au stat la baza programului de reabilitare a conductelor.

Achizitionare materiale de izolare – acest subpachet a avut in vedere achizitionarea a cca. 26.000 m2 de banda izolatoare necesara refacerii izolatiei deteriorate a conductelor si izolarii imbinarilor sudate a tronsoanelor de teava inlocuita.

Pentru inlocuirea tronsoanelor determinate s-au achizitionat cca. 130 km in cadrul proiectului de modernizare.

Lucrari de constructie – montaj conducte – au fost efectuate lucrari de inlocuire a tronsoanelor de conducta ce prezentau un grad ridicat de coroziune si o siguranta scazuta in exploatare, reabilitarea defectelor punctiforme, refacerea izolatiei deteriorate la magistralele de transport titei import.

Situatia numarului de km de conducta inlocuita se prezinta astfel:

pag. 41 din 148


Situatia numarului de km de conducta inlocuita

Intocmirea programelor de investitii, reparatii capitale aferente lucrarilor la conducte au la baza o analiza efectuata de catre reprezentantii societatii si iau in calcul inregistrarile istorice ale avariilor si accidentelor, rezultatele inspectiei conducte si analizele economice ale costurilor de refacere si inlocuire.

De asemenea, pentru exploatarea, supravegherea si intretinerea in conditii de siguranta a sistemului national de transport prin conducte, CONPET a avut in vedere si realizarea unor lucrari de punere in siguranta a infrastructurii traversarilor de ape, ce au rolul sa sporeasca gradul de siguranta in exploatare a conductelor respective, indirect si de protectie impotriva poluarii cursurilor de ape traversate.

Conductele ce compun sistemul national de transport titei traverseaza diverse cursuri de apa in doua solutii constructive : suprateran si subteran.

O alta componenta importanta din punct de vedere al sigurantei in exploatare si a protectiei mediului a fost aceea de punere in siguranta a traversarilor, lucrarile constind in:

� praguri de fund;

� aparari de maluri aval si amonte de pragul de fund;

� spargatoare de val;

� consolidare fundatie pile;

� aparari de mal pe traseul conductelor paralele cu albia riului (mal distrus);

� alte lucrari conexe consolidarii conductei.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

KmKm

Km conducta inlocuita / an Km conducta inlocuita - cumulat din 2005

Km/an

39,71

pag. 42 din 148


Ca urmare a realizarii proiectului sus-mentionat, eficienta sistemului a crescut prin:

� imbunatatirea masurarii cantitatii si calitatii titeiului transportat;

� reducerea pierderilor de titei si produse transportate;

� reducerea consumului de energie, combustibil si lubrifianti;

� reducerea costurilor si a problemelor de operare;

� imbunatatirea fiabilitatii si flexibilitatii instalatiilor tehnologice;

� minimizarea impactului negativ asupra mediului.

Pentru prevenirea efectului de coroziune indiferent de tipul fluidului transportat, conductele de transport titei, etan si gazolina (magistrala sau locala) sunt protejate combinat; adica au atat invelisuri protectoare (izolatii) cat si protectie catodica.

CONPET are amplasate pe traseul conductelor magistrale, respectiv locale pentru transport titei, etan si gazolina un numar total de 218 de statii de protectie catodica.

In scopul prevenirii suplimentare a poluarilor accidentale este in curs implementarea unui sistem automat de detectare a pierderilor de produs din conducte. Sistemul va avertiza in timp real Dispeceratul Central cu privire la existenta unei avarii sau perforari neautorizate a conductei si va indica locatia acesteia, in scopul deplasarii operative a echipelor de interventie pentru stoparea pierderilor de fluid.

Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada 2007-2013, prezentata in tabelele de mai jos, se observa ca siguranta in exploatare a sistemului national de transport a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri conducte apartinand domeniului public.

pag. 43 din 148


Avarii conducte in intervalul 2007-2013

La evacuarea zestrei din conducta de 20" Baraganu Onesti s-au inregistrat 27 avarii tehnice, datorate starii precare a conductei nefolosita din 2008, aceasta fiind o situatie de exceptie. Daca excludem aceste avarii, numarul avariilor tehnice din 2013 este de 89, iar numarul total avarii 2013 este 157.

Costurile determinate de producerea avariilor sunt prezentate in graficul de mai jos, cu detalierea pe categorii de cheltuieli.

Costurile generate de avariile produse in perioada 2007-2013

306

204 198

230207

165184

0

50

100

150

200

250

300

350

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numar avarii tehnice Numar avarii provocate Numar total avarii

CAGR

-8,13%

1,541,820

2,817,765 2,240,714

2,584,6402,482,462

4,356,603

2,083,583

5,194

16,43415,064

16,582 16,121

32,699

17,289

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Lei/

av

ari

e

lei

Manoperă Materiale Transport şi utilaje Lucrări ecologizare Amenzi Cost mediu/ avarie

pag. 44 din 148


Cu exceptia anilor 2007 si 2012, valorile medii ale costurilor generate de avarii se situeaza in intervalul 15.000 – 17.300 lei. O crestere semnificativa apare la nivelul anului 2012, cand se inregistreaza un nivel de 32.699 lei/avarie, comparativ cu 16.121 lei/avarie in anul precedent.

In anul 2012, din totalul de 5.395.314 lei cost avarii ,2.150.363 lei au fost generati de avaria de la Oltet -Bals in urma unei situatii exceptionale, respectiv a unei viituri. Fara acesta cheltuiala nivelul total ar fi fost de 3.244.951 lei, urmand trendul descrescator al ultimilor ani.

3.5. Analiza sistemelor de management implementate

Sistemul de management integrat

CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentinut si imbunatatit un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.

S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a celor 25 de standarde ale controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control intern/managerial conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.

S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implement

Documents

SC CONPETSA · Analiza diagnostic 24 3.1. Analiza organizationala si de resurse umane 24 3.2. Analiza activitatii de baza 29 ... Bazele activitatii de transport titei prin conducte