S.C. FOREST GRUP PROIECT SRL BUCUREŞTI

IMPADURIREA A 5,70 HA TEREN, IN COMPENSAREA TERENULUI SCOS DIN FONDUL FORESTIER ÎN PĂDUREA SCHULERWALD,

MUNICIPIUL BISTRITA, JUDEŢUL BISTRITA NASAUD

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

Beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRITA

Acceptat cu proces verbal nr. 77 din 25 iunie 2013

BUCUREŞTI, 2013

2

S.C. FOREST GRUP PROIECT SRL BUCUREŞTI

IMPADURIREA A 5,70 HA TEREN, IN COMPENSAREA TERENULUI SCOS DIN FONDUL FORESTIER ÎN PĂDUREA SCHULERWALD,

MUNICIPIUL BISTRITA, JUDEŢUL BISTRITA NASAUD

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

Beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRITA

Acceptat cu proces verbal nr. 77 din 25 iunie 2013

ADMINISTRATOR ing. Mihai POPOVICI

ŞEF DE PROIECT ing. Eduard Voican

BUCUREŞTI, 2013

1

CUPRINS

Proces verbal C.T.E…………………………………………………………….

CAPITOLUL A: Memoriul tehnic1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţie ……………………………………………….1.2. Amplasamentul investitiei……. ……………………………………1.3. Ordonatorul principal de credite……………………………………1.4. Autoritatea contractanta….…………………………………………1.5. Beneficiar…………………………………………………………...1.6. Elaborator….. ………………….…………………………………..1.7. Perioada de executie a lucrarilor……………………………………

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situaţia actualã şi informaţii despre entitatea responsabilã cu implementarea proiectului…………………………………………..

2.1.1 Obiectivul proiectului……………………………………………….2.1.2. Necesitatea actiunii ………………….……. ………………………2.1.3. Finalitatea sociala a proiectului…………………………………….2.1.4. Entitatea responsabila cu implementarea proiectului……………….2.2. Date tehnice ale investiţiei………………………………………….

2.2.1. Amplasamentul …………………………………………….2.2.2. Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat de lucrarile

propuse……………………………………………………………..2.2.3. Repartizarea terenurilor pe categorii de folosinta..............................2.2.4. Studii de teren………………………….…………………………...2.2.5. Elemente generale privind cadrul natural ……….…………………2.2.6. Caracterizarea cadrului natural…………………………………….

2.2.6.1. Geomorfologie …………………………………………………….2.2.6.2. Geologie……………….………………………………………….2.2.6.3. Hidrologia…… …………………………………………………..2.2.6.4. Clima……………..………………………………………………...2.2.6.5 Raionarea climatica........…………………………………………...2.2.6.6. Regimul termic….………………………………………………...2.2.6.7. Precipitatii atmosferice……………………...……………………..2.2.6.8. Regimul eolian……………………………………………..………2.2.6.9. Concluzii privind conditii climatice….……………………………2.2.6.10. Conditii pedologice………. ……………………………………….2.2.6.11. Statiunile de terenuri degradate……………………………………

2.2.7. Solutia tehnica…………..2.2.7.1. Propuneri de lucrari…………………………………………………2.2.7.2. Centralizatorul propunerilor de lucrãri pe unitãti amenajistice şi

2

formule de împãdurire……………………………………………...2.2.7.3. Centralizatorul investiţiilor pe formule de impadurire……………..2.2.7.4. Necesarul de puieti……………………………………………..….2.2.8. Situatia existenta a unittailor si analiza de consum…………………

2.2.8.1. Necesarul de utilittiI pentru varianta propusa...................................2.2.8.2. Solutii tehnice pentru de asigurare cu utilitatile…………………….2.2.9. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului………………......2.3. Graficul de realizare a investiţiei……………..…………………..3. Costurile estimative ale investiţiei………………………………….

3.1. Valoarea totala a investitiei…………………………………………3.1.1. Centralizatorul cantitativ si valoric al lucrarilor……………….…. 3.1.2. Deviz general…………………………………………………........3.1.3. Deviz financiar…………………………………………………….3.1.4. Deviz pe obiect….…………………………………………………3.1.5. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a

investitiei……………………………………………………………4. Analiza cost-beneficiu………………………………………………

4.1. Descrierea si evaluarea efectelor……………………………………4.2. Analiza financiara.............................................................................5. Analiza de risc……………………………………………………..6. Surse de finantare………………………………………………….7. Estimari privind forta de munca.......................................................

7.1. Numarul de locuri de munca create in faza de executie…………….7.2. Numarul de locuri de munca create in faza de operare……………..8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei……………...

8.1. Valoarea totala, inclusiv TVA (mii lei)…………………………….8.2. Esalonarea investitiei (ani)…………………………………………

9. Acorduri, avize, autorizatii si aprobari…………………………….10. Anexe ………………………………………………………………

10.1. Rezultatele analizelor de laborator…………………………………10.2. Investitiile specifice ale lucrarilor de impadurire pe un hectar……..

CAPITOLUL B: PIESE DESENATE

1. Planul de amplasare in zona (1:25.000 – 1:5.000)……………….2. Plansa unitatilor stationale (1:5.000 – 1:2.000)…………………..3. Plansa formulelor de impadurit (1:5.000 – 1:2.000)……………….

3

SC FOREST GRUP PROIECT SRL BUCUREŞTI

PROCES VERBAL NR. 77Avizare de recepţie din 25 iunie 2013

A. OBIECTUL AVIZÃRII: IMPADURIREA A 5,70 HA TEREN, IN COMPENSAREA TERENULUI SCOS DIN FONDUL FORESTIER ÎN PĂDUREA SCHULERWALD, MUNICIPIUL BISTRITA, JUDEŢUL BISTRITA NASAUD * Proiectant general : SC FOREST GRUP PROIECT SRL BUCUREŞTI

* Proiectant de specialitate : SC FOREST GRUP PROIECT SRL BUCUREŞTI * Şef de proiect: ing. Voican Eduard

* Beneficiar: Consiliul Local Bistrita* Faza de proiectare: Studiu de fezabilitate

B. PARTICIPANŢI:

* Administrator : ing. Popovici Mihai * Şef de proiect: ing. Voican Eduard

C. CONCLUZII ŞI CONSTATÃRI:Din analiza documentatiei si discutiile purtate au rezultat urmatoarele:

1. Studiul de fezabilitate analizeaza conditiile stationale, stabileste solutiile tehnice, evalueaza costul lucrarilor necesare pentru proiectul de impadurire al terenului de 5,70 ha oferit in compensare pentru scoatere definitiva din fond forestier a suprafeţei de 0,7758 ha din pădurea Schulerwald ,situat in municipiul Bistriţa,judeţul Bistriţa Năsăud.

2. Obiectivele proiectului:- introducerea în circuitul productiv silvic al terenului oferit in compensare, pentru scoaterea

definitivă din fondul forestier din pădurea Schulerwald ,municipiul Bistriţa,judetul Bistriţa Nasaud.- diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura, evapotranspiratie, viteza

vantului), imbunatatirea gradului de umiditate a aerului si solului si implicit a conditiilor stationale pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere si erbacee;

- diminuarea intensităţii proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresivă a capacitatii de productie a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere ;

- protectia asezarilor omenesti şi a altor obiective din zona  impotriva vanturilor si secetei;- obţinerea de masă lemnoasă;- crearea de baze melifere;- ameliorarea condiţiilor de mediu prin reducerea amplitudinii temperaturii, creşterea umidităţii

solului şi a aerului, reducerea vitezei vânturilor;- îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei limitrofe.3. Terenurile care fac obiectivul studiului de fezabilitate, sunt constituite in Teren oferit in

compensare pentru scoatere definitiva din fond forestier, situat in Municipiul Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud suprafata 5,70 ha.

Întreaga suprafaţă este, acum, pasune.

4

In vederea separarii unitatilor stationale (unitati amenajistice), terenurile au fost ridicate in plan cu GPS-ul.

4. In urma efectuarii studiilor de teren, de laborator si de birou, au fost stabilite urmatoarele solutii tehnice de impadurire a terenurilor preluate:

Nr. Crt Denumirea categoriei de lucrări UM Cantităţi Costul mediu

unitar-RONValoarea

totală-RONA. Lucrări de bază1 PREGĂTIREA SOLULUI

1.1 Curatat terenul de arbusti-90% ha 5,70 1754 10.0002. ÎMPĂDURIRI2.1 60Go(St) 40Te, Fr, Pa, Ci ha 5,70 23.207 132.2782.2 Borne amenajistice buc 4,00 104 4182.3 Imprejmuire din sarma ghimpata 100 ml 6,50 2.597 16.8772.4 Paza terenului ha 5,7 589 3.358

TOTAL LUCRĂRI DE BAZĂ 162.931

B.

Alte cheltuieli : cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică,

organizare de şantier, cheltuieli diverse şi neprevăzute

27.260

TOTAL PARTEA I (A+B) 190.191T.V.A. 24% 45.646

TOTAL GENERAL 235.837din care C+M 212.135

5. În urma executãrii lucrãrilor propuse se vor introduce în fondul forestier naţional 5,70 ha, se vor îmbunãtãţii condiţiile de mediu prin diminuarea valorilor extreme ale temperaturii şi uscãciuni solului, se va obţine masã lemnoasã şi un spor de producţie agricolã de pe terenurile limitrofe perimetrului.

Durata de realizare a investiţiei va fi de 5 ani.În caz de calamitãţi naturale perioadele se vor prelungi.Banii pentru eventualele calamitãţi naturale nu sunt prevãzuţi în actualul proiect.

Comisiaavizeazã favorabil studiul de fezabilitate în forma prezentata la valoarea totalã a investiţiei

235.837 lei din care C+M 212.135 lei.

5

CAPITOLUL A: Memoriu tehnic

6

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei

Impadurirea a 5,70 ha teren în compensarea terenului scos din fondul forestier în pădurea Schulerwald,municipiul Bistriţa,judeţul Bistriţa Nasaud

1.2. Amplasarea investitiei

Terenurile care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate sunt situate in teritoriul administrativ al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud

1.3. Ordonator principal de credite

Consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud

1.4.Autoritatea contractanta

Consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud

1.5. Beneficiarul

Consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud

1.6. Elaborator

SC FOREST GRUP PROIECT SRL BUCUREŞTI

1.7. Perioada de executie a lucrarilor

60 luni

7

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situaţia actualã şi informaţii despre entitatea responsabilã cu implementarea proiectului

Împãdurirea terenului oferit in compensare pentru scoatere definitiva din fondul forestier apartinând consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita Nasaud se va face prin fonduri ale Consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, care va organiza licitatia pentru executarea lucrarilor de impadurire a acestor terenuri si de asemenea va organiza controla si receptiona aceste lucrari, avand calitatea de Coordonator al proiectului.

2.1.1 Obiectivul proiectului

Obiectivul este cu prioritate ecologic si social, având ca scop:- valorificarea prin împadurire a terenurilor degradate sau în curs de degradare,

inapte altor folosinte;- refacerea echilibrului ecologic din zona prin stabilizarea eroziunii solului si

ameliorarea treptata si progresiva a terenurilor, sub efectul culturilor forestiere;- ameliorarea peisajului local si, în general a landsaftului, foarte sensibil si expus

proceselor de degradare;În cazul de fata sunt luate în studiu si proiectare si ulterior împaduririi, terenul

oferit in compensare pentru scoatere definitiva din fondul forestier national.

2.1.2. Necesitatea actiunii

Impadurirea acestor terenuri se impune datorita realizarii de catre Consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, al obiectivului „Modernizarea si extinderea infrastructurii turistice si de agrement si a utilitatilor conexe in municipiul Bistrita,Pădurea Schulerwald” finantat cu fonduri nerambursabile POR 2007-2013,Axa Prioritara 5,Domeniul major de interventie 5.2.

2.1.3. Finalitatea sociala a proiectului

Finalizarea proiectului va avea ca efect principal oprirea proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresiva a acestora, sub efectul direct al culturilor forestiere de protectie, atenuarea adversitatilor climatice, protectia asezarilor omenesti,

8

a altor obiective din zona, la care se adauga efectele productiei culturilor instalate, masa lemnoasa, baze melifere si alte produse accesorii ale padurii.

Culturile forestiere de protectie isi manifesta multiplele lor influente asupra mediului inconjurator prin reducerea vitezei vântului, micsorarea amplitudinilor temperaturilor, reducerea evotranspiratiei, acumularea apei din precipitatii, imbunatatirea conditiilor de furnizare de material lemnos populatiei din zona, furnizarea de fructe de padure, dezvoltarea apiculturii, sporirea efectivelor de vânat, crearea unor conditii mai bune de munca in câmp s.a..

Executarea lucrarilor propuse va avea ca efect si refacerea peisagistica a terenurilor care in prezent au un grad ridicat de degradare.

Riscurile ce pot aparea pe parcursul derularii investitiei sunt: - aparitia unor secete prelungite care produc calamitarea culturilor;- neintretinerea corespunzatoare a lucrarilor in timpul sezonului de vegetatie.

2.1.4. Entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Implementarea, finantarea si decontarea lucrarilor realizate se face prin Consiliul local al municipiului Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud.

Realizarea lucrarilor se face de catre un antreprenor general desemnat prin licitatie, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului României nr.34/2006 privind achizitiile publice.

2.2. Date tehnice ale investiţiei

2.2.1. Amplasamentul

Datele de identificare a terenului luat în studiu constituit in ,, Teren oferit in compensare pentru scoatere definitiva din fond forestier, municipiul Bistrita, Judeţul Bistrita Nasaud”, sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel nr. 1Amplasamentul terenului Persoana

juridica care are

terenul in folosinta

Persoana juridica la

care se afla in administrare

terenul

Persoana juridica la

care se transmite in administrare

terenul

Caracteristicile terenului

JudetulUnitatea

administrativ teritoriala

Tarlaua Parcela

U.A.

Suprafata totala

-ha-

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Bistrita Nasaud Bistrita Consiliul

localConsiliul

localConsiliul

local 2072/2 5,70

Total 5,70

Din tabel rezulta ca suprafaţa totală a terenurilor care fac obiectul studiului este de 5,70 ha.

9

2.2.2 Situaţia juridică a terenului ce urmează a fi ocupat

Suprafaţa terenului care va fi ocupată de lucrările propuse este de 5,70 ha, si este constituită din terenuri încadrate în categoria de folosinţă ,, pasune’’, fiind situate in extravilanul municipiului Bistrita.

Aceste terenuri se scot din evidenta terenurilor cu destinatie agricola şi se inregistreaza in evidenta terenurilor cu destinatie forestieră si se supun regimului silvic în situaţia în care ele vor fi împădurite.

2.2.3. Repartizarea terenurilor pe categorii de folosinta

Suprafata teritoriului care face obiectul studiului are urmãtoarea structurã:Tabel nr. 2

Suprafaţa totala(ha)

Suprafatã efectivãde plantat

(ha)1 2

5,70 5,70100% 100%

2.2.4. Studii de teren

Avand la baza schita perimetrului s-a trecut la cartarea amanuntita a terenurilor studiate, conturul perimetrului si unitatile stationale identificate fiind ridicate in plan cu GPS-ul.

Conditiile climatice si de relief din regiunea dealurilor, subzona gorunului, au determinat formarea si dezvoltarea solurilor zonale- Luvosol (brun luvic)

In vederea elaborarii studiului, s-au efectuat lucrari de teren, de laborator si de birou.

In faza de teren s-au efectuat cartari pedologice si stationale la scara 1: 5000. S-au executat sondaje, pe toata suprafata, in vederea stabilirii uniformitatii

conditiilor edafice. S-a executat un profil de sol principal, care s-au recoltat probe pentru analize si

unul de control.In faza de laborator la problele de sol recoltate s-au determinat: pH-ul,

continutul de humus, carbonatii de calciu (%), continutul de azot total, granulometria.In faza de birou s-au prelucrat datele din teren si de laborator, s-au stabilit

soluţiile tehnice corespunzătoare, au fost evaluate cantitativ si valoric lucrările stabilite prin solutiile tehnice şi s-a elaborat studiul propriu-zis.

Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor s-a facut in laborator (O.S.P.A. Bucuresti).

2.2.5 Elemente generale privind cadrul natural

10

Municipiul Bistrita este situat în partea de nord-est a Podisului Transilvaniei, în Depresiunea Bistritei si este străbătut de râul Bistrita. Municipiul Bistrita este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistritei. Suprafata pe care se află este o regiune mai coborată cunoscută ca Depresiunea Bistritei. Această depresiune este deschisă la sud-vest si nord-est, iar înspre nord si sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistritei (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocos, Jelnei, Codrisor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistritei este de origine eroziv-acumulativă. Este strabatută de râul Bistrita care izvorăste de pe versantul nordic al Muntilor Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oras.

Clasificatia dupa Köpen incadreaza acest teritoriu in regiunea climatica C.f.k.x., cu un climat boreal umed, cu ierni aspre si veri racoroase.

2.2.6. Caracrerizarea cadrului natural

2.2.6.1. Geomorfologie

Judetul include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Orasul Bistrita este asezat pe valea Bistritei, la poalele Muntilor Bargaului.

2.2.6.2. Geologie

Din punct de vedere geologic, unitatea de baza s-a constituit pe un depozit cristalin peste care s-a depus un strat de depozite sedimentare. Rocile se constituite in special din gresii, marne, nisipuri cu intercalari de argile, in general de varsta miocena.

Pe aceste roci s-au format soluri slab pâna la moderat acide, caracterizate printr-o humificare mai mult sau mai putin activa a materiilor organice, in urma careia rezulta humus forestier de tipul mull sau moder.

2.2.6.3. Hidrologia

Perimetrul studiat nu este strabatut de cursuri de apa. Nivelul apei freatice este la adânci ce nu pot influenţa regimul hidric al solurilor.

In cadrul trupului Viisoara sunt numeroase izvoare de apa al caror debit este nesemnificativ.

Trupul Ghinda are latura nordica pe paraul Valea Ghindei, parau cu un debit constant.

2.2.6.4. Clima

Clima Bistritei este temperat-continentală, cu veri mai umede si relativ călduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Regimul temperaturii este

11

determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistrita, precum si de urbanistica sa care creează microclimatul specific Bistritei.

Clasificatia dupa Köpen incadreaza acest teritoriu in regiunea climatica C.f.k.x., cu un climat boreal umed, cu ierni aspre si veri racoroase.

2.2.6.5. Raionarea climatica Avand in vedere datele care caracterizeaza regimul termic si pluviometric , provincia climatica, dupa Koppen , este Bsax in care: B = climat de stepa s = seceta accentuate in perioada de vara a = temperature medie a lunii celei mai calde peste 20 oC x = maximul de precipitatii se realizeaza vara, iar minimul catre sfarsitul anului

2.2.6.6. Regimul termic

a) Temperatura medie anuala este de + 7,3-8,00C; b) Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 200C;c) Temperatura medie maxima absoluta:- 37.40C ;d) Temperatura medie minima absoluta: - 27.80C;e) Temperatura medie pe anotimpuri şi a sezonului de vegeta]ie:

- primavara: 8,00C;- vara: 18,30C;- toamna: 8,00C;- iarna: -4,20C;- sezonul de vegeta]ie: 15.60C.

f) Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne > 100C este de 117 zile;g) Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne > 00C este de 230 zile;h) Primul inghet apare in perioada 10 - 30 octombrie, iar ultimul `nghe] `n

perioada 10 - 20 aprilie.i) Umezeala relativa a aerului:

- primavara: 65%;- vara: 70%;- toamna: 77%;- iarna: 80%;- media anuala: 73%;- media lunii iulie: 69%.

2.2.6.7. Precipitatii atmosferice

a) Precipitatii atmosferice, medii lunare si anuale:

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

12

Precipita]ii(mm) 31.4 27.2 51.5 63.0 107.6

131.8

145.2

127.3

80.5 63.2 37.3 34.0

770

b) Precipitatii atmosferice medii pe anotimpuri şi în perioada de vegetaţie:- primăvara: 222.1 mm;- vara: 404.3 mm;- toamnă: 181.0 mm;- iarna: 92.6 mm;- sezonul de vegetaţie: 592.4mm (66%).

c) Data medie a primei ninsori: 20 octombrie - 10 noiembrie;d) Data medie a ultimei ninsori: 20 aprilie - 5mai.Precipitaţiile atmosferice sunt influentate de orientarea aproximativ

perpendiculară a culmilor faţă de direcţia vânturilor predominante, acestea acţionând în general ca un paravan în calea maselor de aer umed.

Cantitatea totală de precipitaţii ca şi regimul lor de distribuţie favorizează dezvoltarea vegetaţiei forestiere, cu atât mai mult cu cât 2/3 din ele cad în sezonul de vegetaţie.

Corelatia deplină între regimul termic şi cel pluviometric în sezonul de vegetaţie (temperaturi favorabile şi ploi multe) indică un grad ridicat de favorabilitate pentru speciile principale: gorun, fag, stejar.

2.2.6.8. Regimul eolian

Vânturile dominante sunt cele care bat din direcţie V şi NV, mai frecvente fiind Crivăţul şi Austrul, în perioada decembrie - martie, în medie 2 - 3 zile pe an, aceste vânturi bat cu viteze mari putand provoca doborâturi de vânt, in special in molidisuri.

Frecvenţa medie a vântului pe direcţii şi anotimpuri precum şi viteza medie a vântului pe direcţii sunt redate în tabelul următor:

Factorclimatic Anotimpul

Direcţia vântuluiCalm

N N-E E S-E S S-V V N-V

Frecven]amedie avântului

Iarna 0.6 7.1 12.4 3.9 0.8 14.4 13.2 5.1 32.5Primăvara 1.4 5.8 13.3 7.2 1.3 14.0 14.0 2.8 32.2

Vara 1.1 3.6 11.4 4.9 1.1 14.7 13.4 3.4 38.0Toamna 1.1 5.2 10.5 4.3 1.2 13.7 15.8 3.0 36.2Anual 4.2 21.7 47.6 20.3 4.4 56.8 56.4 14.7 138.9

Viteza medie (m/s) 2.0 1.6 2.3 2.0 1.5 2.8 3.2 3.1 -

Mai trebuie menţionat că numărul mediu de zile cu vânt cu viteze mai mari de 11m/s este 40, iar zilele cu vânt cu viteze mai mari de 16 m/s sunt 4.5 anual.

2.2.6.9. Concluzii privind conditiile climatice

Teritoriul studiat se incadreaza in tinutul cu climat continental situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistritei.

13

Cantitatea totală de precipitaţii ca şi regimul lor de distribuţie favorizează dezvoltarea vegetaţiei forestiere, cu atât mai mult cu cât 2/3 din ele cad în sezonul de vegetaţie.

Conform raionarii climatice din “Monografia geografica”, regiunea se incadreaza in sectorul de clima continental-moderata (II), favorabila zonei padurilor de gorun, fag si goruneto-fagete, subdistrictul cu umiditate suficienta in tot timpul anului, cu versanti expusi advectiei maselor umede de aer din vest si nord-vest, cu ploi intermitente de lunga durata.

Indicele de ariditate de Martonne anual este cuprins intre 35-47 si este caracteristic zonei forestiere deluroase.

Clasificatia dupa Köpen incadreaza acest teritoriu in regiunea climatica C.f.k.x., cu un climat boreal umed, cu ierni aspre si veri racoroase, precipitatii medii anuale de cca 770 mm, precipitatii suficiente in tot timpul anului, temperatura anuala sub 80C, cu maximum de precipitatii in timpul verii si in care cantitatile de apa din precipitatii sunt mai mari decât cele pierdute prin evapotranspiratie.

2.2.6.10. Condiţii pedologice (soluri)

Solurile delimitate in urma cartarii pedologice, conform sistemului de clasificare a solurilor elaborat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie sunt prezentate in cele ce urmeaza.

In vederea elaborarii studiului, s-au efectuat lucrari de teren, de laborator si de birou.

In faza de teren s-au efectuat cartari pedologice si stationale la scara 1: 5000. S-au executat sondaje, pe toata suprafata, in vederea stabilirii uniformitatii conditiilor edafice.

In cadrul perimetrului Viisoara-Ghinda s-au executat un numar de doua profile de sol principale, care s-au trimis si pentru analize si doua de control.

In faza de laborator la problele de sol recoltate s-au determinat: pH-ul, continutul de humus, carbonatii de calciu (%), granulometria.

In faza de birou s-au prelucrat datele din teren si de laborator, s-au stabilit soluţiile tehnice corespunzătoare, au fost evaluate cantitativ si valoric lucrările stabilite prin solutiile tehnice şi s-a elaborat studiul propriu-zis.

Rezultatele cartarii in cadrul perimetrului Viisoara-Ghinda sunt prezentate în tabelul următor:

Nrcrt

Tipul şi subtipul de solnr. profil

Suprafaţa(ha) %

0 1 2 31 Luvosol (brun luvic)– profil nr.1 5,70 100

TOTAL 5,70 100

Luvosol (Brun luvic). Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao –El- Bt –C(Cca). Acest tip de sol este format pe luturi, pe suprafete slab inclinate, unde curentul percolativ al apei este evident, acid la moderat acid cu pH = 5,27-5,9, moderat humifer

14

(3,32), cu humus de forma moder, mezobazic la suprafata, cu un grad de saturatie in baze (V = 52-72%) in orizontul Bt, moderat aprovizionat in azot total (0,166), luto-argilos. Este de bonitate mijlocie pentru gorun si fag. Bonitatea mijlocie este determinata de nivelul scazut al troficitatii la suprafata, pe 40-50 cm, unde exista majoritatea radacinilor, de existenta unui volum edafic mijlociu si de textura luto-argiloasa care cedeaza greu apa accesibila. Pe fondul volumului edafic prezentat, regimul de umiditate este optim cu capacitate suficienta de retinere a apei, textura luto-argiloasa, iar troficitatea medie (continut de humus si baze de schimb moderat).

Factorii limitativi ai acestui sol sunt : - reactia slab alcalina; troficitatea scăzută datorită spălării unei părţi din orizontul de acumulare a humusului asociat cu degradarea texturala, textura luto-argiloasa.

Referitor la conditiile edafice ale terenurilor ce fac obiectul proiectului, solurile sunt luvosoluri, caracteristice etajului fitoclimatic in care se situeaza perimetrul studiat.

Conditiile de mediu (statiunea), se refera in primul rand la regimul de umiditate din sol si la regimul de precipitatii, apoi la regimul de troficitate, urmat de regimul de consistenta (compactitate), regimul termic s.a. Toate sunt influentate de relief (microrelief), ca: terenuri plane slab depresionate, versanţi moderat înclinaţi, etc, constituind criteriul principal de determinare a umiditatii.

Compozitiile de regenerare s-au stabilit in conformitate cu normativul in vigoare "Norme tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate" (1) anul 2000, adaptate la conditiile stationale specifice terenurilor ce fac obiectul prezentului studiu de reconstructie ecologica forestiera.

Fata de conditiile stationale prezentate s-a propus compozitia de regenerare 60Go(St) 40Te, Fr, Pa, Ci.

2.2.6.11. Cartarea stationala a teritoriului.Staţiunile de terenuri degradate

Teritoriul care face obiectul împăduririi, se incadreaza in unitati stationale din regiuni de dealuri din subzona gorunului (FD3).

Acest etaj se caracterizeaza prin faptul ca distributia vegetatie forestiere este influentata de relief, gorunetele fiind de obicei pe versantii insoriti, iar fagetele pe cei umbriti.

Statiunile s-au constituit in functie de ansamblul conditiilor fizico-geografice, de sol si vegetatie.

Dintre conditiile fizico-geografice cele mai importante sunt : Relieful cu fragmentare mijlocie ; Expozitia predominanta NE ; Altitudine intre 150-500 m ;Solul

Substratul litologic alcatuit din marne, gresii, alternante de argile cu marne si gresii ;

Tipuri si subtipuri de sol : brune argiloiluviale tipice,litice, brune luvice tipice, pseudogleizate, brune eumezobazice tipice. Humus de tip moder si mull-moder 

15

Drenaj bun ;Cantitatea de precipitatii si capacitatea de aprovizionare cu apa este buna ;

Vegetatia forestiera este alcatuita in majoritate din fagete si gorunete pure de dealuri, fagete amestecate, sleauri de deal cu gorun, goruneto-fagete si molidisuri pure. Speciile de amestec sunt carpenul si diversele tari, care realizeaza clase mijlocii de productie.

În afara celor menţionate, trebuie avute în vedere şi aspectul practic al lucrurilor, posibilitatea punerii lor în valoare prin vegetaţia forestieră (speciile ce se pot introduce – formulele de împădurire), tehnologiile ce se pot aplica, ţinând seama de specificul condiţiilor de teren.

În acest sens, în cadrul acestui perimetru de ameliorare au fost delimitate, încă din faza de teren, trei unitãţi cu condiţii omogene (pantă, sol, grad de înierbare etc.) aşa numite unitãţi staţionale (U.S.).

Evident, aceastã unitate de nivel superior prezintă un anumit grad de complexitate, cu toate acestea ea permite să se aplice o anumită formulă de împădurire şi o anumită tehnologie de lucru.

Aceastã staţiune a fost definitã şi caracterizatã (cu adaptările necesare, mai ales în ceea ce priveşte compoziţia de împădurire), ţinând seama de prevederile în acest sens, cuprinse în Normele tehnice nr.1/2000 (”Compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”).

Unele abateri de la prevederile acestor norme sunt justificate de specificul condiţiilor locale şi de realităţi socio – economice din zonă. Pe de altă parte, asigurarea pe cât posibil a unei diversităţi mai mari a arboretelor ce se creează, contribuie la creşterea stabilităţii viitoarelor păduri din zonă.

Tipurile de staţiune diferenţiate, se prezintă în cele ce urmează:

T.S. I (asim. G.E 45) – Terenuri cu eroziune slaba (e1), cu soluri zonale (luvosol), fara schelet sau cu schelet putin.

Versanţi superiori moderat înclinaţi, parţial însoriţi, expozitie N-E, soluri brun luvice (luvosoluri), moderat compacte pana la compacte, fiziologic mijlociu profunde la profunde. Compozitii de impadurire:

- 60Go(St) 40Te, Fr, Pa, Ci - formula de baza - 100 Ct, Arb -formula alternativa

În legătură cu aplicarea soluţiilor tehnice recomandate se mai fac următoarele precizări:

- în cadrul tipurilor de staţiuni diferenţiate, caracterizate prin variaţii relativ mari şi chiar pe spaţii mici ale factorilor staţionali (îndeosebi prin microrelief), deci prin dispunerea mozaicată a microstaţiunilor, localizarea în spaţiu a diferitelor specii din compoziţia de împădurire se va face de regulă grupat;

- folosirea la împădurire (în cele mai multe din compoziţii, ţinând seama desigur de exigenţele speciilor) a unui număr cât mai mare de specii din fiecare categorie (principale, de amestec şi arbuşti) este de natură să conducă la creşterea biodiversităţii, a rezistenţei a arboretelor la impactul factorilor biotici şi abiotici dăunători şi, implicit, la mărirea stabilităţii şi creşterea eficienţei funcţionale a viitoarelor arborete;

16

- evitarea dispozitivelor de plantare rigide şi dispunerea speciilor din compoziţiile de împădurire în raport cu specificul microstaţional, în terenurile cu diversitate microstaţională pronunţată, permite o mai bună valorificare a pontenţialului productiv al acestora;

- reuşita şi evoluţia corespunzătoare a culturilor tinere în zona studiată, necesită, pe lângă aplicarea atentă a compoziţiilor de împădurire, precum şi a tehnologiilor de instalare a culturilor, executarea cu deosebită atenţie a lucrărilor de întreţinere şi asigurarea pazei şi protecţiei culturilor împotriva diferiţilor factori dăunători;

- folosirea de puieţi sănătoşi, de cea mai bună calitate (viguroşi şi bine conformaţi), care fac faţă mai bine şocului de plantare, condiţiilor staţionale grele şi concurenţei vegetaţiei ierbacee, este de asemenea de natură să asigure o bună reuşită a lucrărilor.

2.2.7 Solutia tehnica

2.2.7.1 Propuneri de lucr a ri

Solutia tehnicã se refera la compozitia de regenerare, schema de plantare, numarul de puieti la hectar, tehnologia de plantare, de pregãtire a terenului si solului, precum si lucrãrile necesare pânã la realizarea starii de masiv.

Perimetrul de ameliorare este constituit din doua parcele. La capetele perimetrului se vor amplasa 12 borne amenajistice.

La alegerea speciilor pentru împădurirea terenurilor din cadrul perimetrului de ameliorare s-au avut în vedere criteriile: ecologic, auxologic şi ecoprotectiv, criteriul de bază fiind cel ecologic.

Criteriul ecologic. Potrivit acestui criteriu pentru realizarea unui arboret, într-o staţiune nespecifică biocenozelor forestiere, alegerea speciilor trebuie să se facă ţinand seama de capacitatea speciei de a se adapta şi dezvolta în condiţiile de mediu ale staţiuni respective. Prin urmare, trebuie realizată o minimă compatibilitate între exigenţele ecologice ale speciei şi potenţialul productiv al factorilor de mediu dat.

Criteriul auxologic. Performanţele auxologice ale unei specii sunt reflectate de creşterea medie a producţiei totale la vârsta exploatabilităţii absolute. Creşterea medie este exprimată cel mai bine în unităţi de biomasă lemnoasă – tone de substanţă uscată. Aceasta reflectă aptitudinea speciei de a capta energia chimică potenţială. Puterea calorică mare a lemnului unei specii confirmă capacitatea energetică a acesteia.

Criteriul ecoprotectiv. Terenurile degradate se prezintă ca un peisaj anost, cu o floră şi faună restrânsă şi sărăcită, cu ecosisteme aflate întrun echilibru fragil. Prin împădurire se doreşte crearea unor păduri autentice, stabile, menite să protejeze aerul, apa, solul, clima şi să înfrumuseţeze peisajul, contribuind în acest fel la creşterea calităţii vieţii locuitorilor din zonă.

În acest sens s-a optat pentru propunerea în compoziţiile de împadurire a speciilor locale, în concordanţă cu exigenţele lor ecologice şi condiţiile microstaţionale ale fiecărei suprafeţe de teren degradat.

17

S-a propus formula de împădurire 60Go(St) 40Te, Fr, Pa, Ci in functie de factorii existenti, tipul si subtipul de sol identificat sau de natura si intensitatea degradarii, pozitia pe versant, expozitie, vegetatia existenta, etc. Datorita faptului ca perimetrul este constituit din foste pasuni degradate, solul fiind slab degradat, pe multe portiuni fiind instalata vegetatie arbustiva si forestiera se impune ca plantarea sa se faca in teren nepregatit.

Se va executa indepartarea manuala a arbustilor, tufarisurilor si arborilor subtiri, pe 90% din suprafata.

Nu se pastreaza regenerarea naturala din cadrul perimetrului datorita faptului ca aceasta este constituita din paducel, maces, porumbar, arbusti care nu valorifica potentialul stational. In consecinta s-a propus formula de impadurire 60Go (St) 40Te, Fr, Pa, Ci, fara arbusti in compozitie, arbustii indepartati prin curatarea terenului lastarind si participand in cadrul compozitiei.

Referitor la proporţia de participare a fiecărei specii în compoziţia de regenerare, s-a avut în vedere, în primul rând bonitatea staţiunii, ţinându-se seama de criteriul ecoprotectiv în armonie cu rolul silvoproductiv al arboretului.

Datorita faptului ca suprafete aflate in studiu fac parte din pasunea municipiului Bistrita, intregul perimetru va fi imprejmuit cu gard din sarma ghimpata pentru a proteja plantatia de pasunat.

În tabelele următoare sunt prezentate sintetic, pe ani, formulele de împădurire, schemele de plantare, numărul de puieţi la hectar, principalele categorii de lucrări necesare instalării şi dezvoltării vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv, pentru fiecare investiţie în parte.

Nrcrt

Compoziţia de regenerare /

Tehnologia de impadurire

DURATAanul

Ianul

IIanul III

anul IV

anul V

0 1 2 3 4 5 61. Curatarea terenului 1 - - - -

2. Consolidarea versanţilor- gardulete de coasta 1 - - - -

3.

60Go(St) 40Te, Fr, Pa, Ci Schema de plantare: 2,0 x 1,0 mTeren nepregătit Numar de puieti / ha: - 5000 - total1. Pregatirea terenului - - - - -2. Pregatirea solului - - - - -3. Plantare: teren nepregătit, în gropi cu palnii si berme

primavara - - - -

4. Mobilizarea manuala sa solului in jurul puietilor 3 3 3 2 1

5. Revizuiri - 1 - - -6. Completari - 20% 10% - -7. Descoplesiri 1 1 1 1 1

PRECIZÃRI cu privire la executarea lucrarilor:

In vederea asigurarii reusitei lucrarilor de impadurire se recomanda respectarea cu strictete a regulilor de transport, manipulare, depozitare si plantare a puietilor.

18

Puietii recoltati din pepiniere trebuie sa fie conform STAS-urilor in vigoare. Transportul puietilor pana la destinatie se va face cu mijloace de transport

acoperite in vederea protejarii radacinilor puietilor de actiunea daunatoare a vantului si a razelor solare. Snopii de puieti se vor aseza in straturi. Intre straturi, inclusiv deasupra, dedesubt si pe lateral, se va asterne cate un strat de muschi, litiera sau paie umede.

Pentru a preintampina uscarea radacinilor, depozitarea puietilor se va face in santuri speciale in care se vor pastra pana la plantare.

Sub aspectul modului de asociere al speciilor, se propun amestecuri în benzi asociate cu amestecuri grupate. Se propune această soluţie datorită prezenţei pe suprafaţa perimetrului a numeroase microstaţiuni cu forme şi grade diferite de degradare, ce fragmentează terenul. Sunt indicate benzi din 2-3 randuri pure din specia principală de bază, în alternanţă cu 1-3 randuri din specii de amestec şi 1-2 randuri din specii de ajutor. Benzile se vor întrerupe în situaţia în care este interceptată o microstaţiune în care condiţiile microstaţionale impun introducerea altei specii decat speciile din benzi. În această situaţie se vor forma grupe din specii adecvate, din 6-50 de arbori, în funcţie de marimea microstaţiuni.

Astfel de amestecuri, în condiţiile date, permit realizarea unor sisteme biologice, bazate pe raporturi favorabile, interspecifice, de cooperare şi favorizare, raporturi de integralitate, caracteristice sistemelor de autoreglare, capabile de stabilitate şi evoluţie progresivă. Prin amestecurile propuse, relative uşor de realizat, se evită concurenţa excesivă între speci ca şi pierderile de energie generate de raporturile de intolerabilitate dintre specii.

Puietii vor fi adusi din santurile special amenajate la locul de plantare pe masură ce vor fi pusi in opera.

Inainte de plantare, rădăcinile puietilor care se plantează primavara, se vor toaleta. Atat la plantatiile executate toamna cat si la cele de primavara, radacinile puietilor se vor mocirli in vederea realizării unui contact intim cu pământul din groapa de plantare. Pământul cu care se acoperă rădăcinile va fi bine bătătorit cu piciorul, evitându-se astfel pătrunderea aerului si, in consecintă, uscarea puietilor.

La toti puietii plantati, cu exceptia pinului, se va reteza tulpina. Retezarea se va executa dupa plantare.

2.2.7.2 Centralizatorul propunerilor de lucrãri pe unitãţi amenajistice si formule de impãdurit

ua

Suprafaţa-ha

Tipul de sol

Tehnologia de

pregătire a solului

Compoziţia de regenerare

Total

Din care

De bază Alterna-tiva

De împădurit cu compoziţia

de bază

Gard viu

Neproductiv

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 5,70 5,70 - - Luvosol vetre 60Go (St) 40Te, Fr, Pa, Ci

TOTAL 5,70 5,70 - - - - - -

19

2.2.7.3 Centralizatorul investitiilor pe formule de impadurire

Nr. crt Investitia Supr.- ha -

Schema de plantare

Tehnologia de pregatire a

terenului si a solului

1 2 3 4 5

1 60Go (St) 40Te, Fr, Pa, Ci 5,70 5000 buc2 x 1m

Vetre 60x80Gr. o 30x30x40

Total 5,70

2.2.7.4.. Necesarul de puieţi

Stabilirea necesarului de puieţi s-a făcut ţinând seama de schemele de plantare şi procentele de completări pe fiecare compoziţie de împădurire, precum şi de eşalonarea la plantare a suprafeţelor care fac obiectul proiectului.

Necesarul de puieţi (mii buc)

TS Compoziţia

Supr

afaţ

a

TOTALI II III VI

TOTAL

Plan

tare

Com

plet

ări

Com

plet

ări

Com

plet

ări

0 1 2 3 4 5 6 7

1 60Go (St) 40Te, Fr, Pa, Ci 5,70 28,50 5,7 2,85 37,05TOTAL formula de bază 5,70 28,50 5,7 2,85 37,05

RECAPITULAŢIE - Necesarul de puieţi (mii buc)

Nr.crt. Specia An I An II An III An VI TOTAL

0 1 2 3 4 5 6

20

1 Go (St) 17,10 3,42 1,71 22,232 Specii de amestec 11,40 2,28 1,14 14,82

Total 28,5 5,7 2,85 37,05

Puieţii se vor procura din pepiniere autorizate.

2.2.8Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Nu este cazul.

2.2.8.2 Necesarul de utilitati pentru varianta propusa

Nu este cazul.

2.3.8.2. Solutii tehnice de asigurare cu utilitati

Nu este cazul.

2.2.9Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Tinând cont de categoria de lucrari prevazute in proiect, precum si de impactul produs la executia lor se considera ca executia acestora nu are efecte negative asupra mediului, decât pe timpul executiei lor, acestea manifestându-se prin prezenta mai accentuata a omului in zona.

Având in vedere ca executia lucrarilor prevazute in proiect nu influenteaza solul, aerul si climatul, nu sunt necesare masuri de prevenire si combatere a poluarii. De asemenea nu este afectat fondul agricol, piscicol, mediul inconjurator.

Comunitatile locale nu sunt afectate de un impact negativ datorita realizarii si functionarii proiectului, lucrarile executate vin in sprijinul acestora, prin rolul protector pe care il au lucrarile de impadurire.

Executarea lucrarilor, au drept scop inlaturarea efectelor negative ale aridizarii, contribuind astfel la protectia mediului, aducând in felul acesta servicii pretioase de ordin sanitar si estetic populatiei locale.

Prin aplicarea prevederilor prezentului studiu, populatia din zona va avea o perceptie pozitiva asupra acestei actiuni, datorita efectelor benefice a lucrarilor si cooptarii acesteia ca forta de munca la realizarea lor.

Afectarea factorilor de mediu datorata proiectului analizat se prezinta astfel:

21

Factoru de mediu

Faza in care se manifesata Felul impactului

Explicatii privind durata, extinderea, posibilitatea

diminuarii efectului negativ

Aer

Dezafectare

-negativ in zona frontului de lucru-nesemnificativ pe general

-temporar, local, emisii de gaze de esapament, in zona frontului de lucru la pregatirea terenului scarificat, arat si discuit.Prin masurile propuse (fronturi mici de lucru, utilaje moderne si verificate tehnic etc.) impactul se reduce aproape total.

Executie

-negativ in zona frontului de lucru-nesemnificativ pe general

-temporar, local, emisii de gaze de esapament, in zona frontului de lucru la pregatirea terenului arat [i discuit.Prin masurile propuse (fronturi mici de lucru, utilaje moderne si verificate tehnic etc.) impactul se reduce aproape total.

Functionare -fara -

Apa

Dezafectare -negativ in zona frontului de lucru

-scurgerea apelor de suprafata si degradarea echilibrului hidrologic se combate prin executarea lucrarilor de impadurire-accidental si local prin deversarea din neglijenta a resturilor de combustibili, uleiuri arse; se evita prin masuri de organizare de santier.

Executie

-negativ in zona frontului de lucru-pozitiv pe general

-accidental si local prin deversarea din neglijenta a resturilor de combustibili, uleiuri arse; se evita prin masuri de organizare de santier. -permanent, prin dirijarea scurgerilor si executia lucrarilor de impadurire

Functionare -fara -

Sol-subsol

Dezafectare -negativ in zona frontului de lucru

-temporar prin circulatia utilajelor pe timp ploios, se diminueaza prin inceperea imediata a lucrarilor.

Executie -negativ in zona frontului de lucru

-temporar si local prin impadurirea terenului, contribuind la consolidarea alunecarilor.

Functionare -pozitiv pe general

-mentinânduse in amplasament a acelorasI conditii de vegetatie forestiera.

Populatia locala

Dezafectarea si executia

-negativ in zona frontului de lucru

-temporar si local, cu intermitente prin cre[terea nivelului de zgomot. Se diminueaza prin masurile de organizare de santier.

22

Functionare -pozitiv-pe termen indelungat cresterea gradului de aparare a proprieta]ilor impotriva adversitatilor climatice.

23

OBIECTUL INVESTIŢIEI: Teren oferit in compensare pentru scoatere definitiva din fond forestier, municipiul Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud(faza: studiu de fezabilitate).

2.3. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A LUCRĂRILORgraficul a fost intocmit in ipoteza inceperii lucrarilor primavara cu terminare in toamna anului 5

ANUL I

Nr. crt.

Compozitia de regenerareCategoria de lucrari Cantitatea Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1.

35Pi(Pi.n) 65 Ci,Ml,Vi.t,Fr, Ult- 5 000 puieti/ha plantare în teren nepregătit, în gropi cu palnii si berme

1. Pregatire teren Curatat terenul de arbusti 5,70 ha x

2. Plantat 28,50 mii puieti x x

3. Mobilizarea manuala a solului in jurul puietilor, prasila I, II si III -teren nepregatit

28,50 mii puieti x x x

4.Combaterea dăunătorilor prin stropiri cu Tilt 5,70 ha x5. Descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase 570 ari. x6. Imprejmuire cu sarma ghimpata 650 ml x7.Amplasare borne amenajistice 4 buc x

25

Anul II

Nr. crt.

Compozitia de regenerareCategoria de lucrari Cantitatea Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1.

35Pi(Pi.n) 65 Ci,Ml,Vi.t,Fr, Ult 5 000 puieti/ha plantare în teren nepregătit, în gropi cu palnii si berme

1. Completãri 20% 5,70 mii puieti x x

2. Mobilizarea manuala a solului in jurul puietilor, prasila I, II si III -teren nepregatit

28,50 mii puieti x x x

3.Combaterea dăunătorilor prin stropiri cu Tilt 5,70 ha x4. Descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase 570 ari. x5. Revizuirea plantatiei 570 ari x

Anul III

Nr. crt.

Compozitia de regenerareCategoria de lucrari Cantitatea Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1. 35Pi(Pi.n) 65 Ci,Ml,Vi.t,Fr, Ult 5 000 puieti/ha

plantare în teren nepregătit, în gropi cu palnii si berme

1. Completãri 10% 2,85 mii puieti x x

2. Mobilizarea manuala a solului in jurul puietilor, prasila I, II si III -teren nepregatit

28,50 mii puieti

x x x

26

3.Combaterea dăunătorilor prin stropiri cu Tilt 5,70 ha x4. Descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase 570 ari. x

Anul IV

Nr. crt.

Compozitia de regenerareCategoria de lucrari Cantitatea Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1.

35Pi(Pi.n) 65 Ci,Ml,Vi.t,Fr, Ult 5 000 puieti/ha plantare în teren nepregătit, în gropi cu palnii si berme

1. Mobilizarea manuala a solului in jurul puietilor, prasila I si II -teren nepregatit

28,50 mii puieti x x

2. Descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase 570 ari. x

Anul V

Nr. crt.

Compozitia de regenerareCategoria de lucrari Cantitatea Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1.

35Pi(Pi.n) 65 Ci,Ml,Vi.t,Fr, Ult 5 000 puieti/ha plantare în teren nepregătit, în gropi cu palnii si berme

1. Mobilizarea manuala a solului in jurul puietilor, prasila I -teren nepregatit

28,50 mii puieti x

2. Descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase 570 ari. x

27

28

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

29

3.1. Valoarea totala a investitiei

3.1.1. Centralizatorul cantitativ si valoric al lucrarilor

Nr. crt. Categoria de lucrari U.M.Cant. Pret VALOAREA

unitar (fara TVA)lei lei euro

1 Curatat terenul de arbusti-90%Investitia specifica nr. 1 ha 5,70 1754 10.000 2.232

260Go(St) 40Te, Fr, Pa, Ci -

5 000 puieti/ha Investitia specifica nr. 2

ha 5,70 23.207 132.278 29.526

3 Borne amenajistice Investitia specifica nr. 3 buc 4 104 418 93

4 Gard sarma ghimpata Investitia specifica nr. 4

100 ml 6,50 2.597 16.877 3.767

5 Paza terenului Investitia specifica nr. 5 ha 5,70 589 3.358 749

TOTAL LUCRARI - 162.931 36.368

30

4. ANALIZA COST - BENEFICIU

31

4.1. Descrierea si evaluarea efectelor

Investiţiile în lucrãri impaduriri pe terenuri agricole afectate de fenomene de degradare au un pronunţat caracter tehnic, de protecţie a mediului, din care rezulta efecte economice, în sensul diminuãrii şi stopãrii proceselor de degradare a solului şi înlãturarea pagubelor produse unor obiective sociale şi economice.

Efectele tehnice ale lucrãrilor propuse prin proiect se vor resimţi dupã o perioadã de 4 – 5 ani de la instalarea plantaţiilor când acestea vor oferi o protecţie realã a solului şi a culturilor agricole limitrofe.

Aportul vegetaţiei forestiere constã în ameliorarea proprietãţilor fizice şi chimice ale solului prin afânarea ce se produce ca urmare a dezvoltãrii rãdãcinilor şi a activitãţii microorganismelor din sol, prin acumularea materiilor organice provenite din degradarea litierei. Refacerea capacitãţii de producţie a solurilor în zona studiatã are efecte asupra creşterii producţiei vegetale, a menţinerii unui covor vegetal permanent, permiţând o valorificare superioarã a acestora în viitor. De asemenea, se asigurã creşterea producţiei agricole şi scãderea costurilor acesteia pe terenurile limitrofe celor ce se vor împãduri.

Efectele economice pot fi calculate pe de o parte având în vedere pagubele ce se pot evita, respectiv creşterea costurilor lucrãrilor de împãdurire daca instalarea plantaţiilor se face dupã o perioadã de peste 30 de ani (Pc) şi scãderea capacitãţii de producţie a solului (Ps), iar pe de altã parte veniturile realizate din producţia de masã lemnoasã (Pl) şi produse agricole (Pa).

Evaluarea efectelor economice se face pe o perioadã de 60 de ani de la plantare, corespunzãtoare ciclului de producţie pentru specia pin negru, clasa a III-a de productie.

4.2. Analiza financiara

A Venituri realizate din valorificarea masei lemnoase

a) venituri realizate din valorificarea masei lemnoase (P)Pe suprafata totala de 5,7 ha, la varsta exploatabilitatii de 120 ani, se pot obtine

arborete de clasa medie de productie a III-a cu un volum lemnos de:a) Exploatare arboret principal:

Vlemn= 453 mc/ha x 5,7 ha = 2582 mcPL STB = 2582 mc x 150 RON/mc = 387300 RON – se obtin in anul 120 de la

plantare.b) Rarituri

Raritura IVlemn= 16 mc/ha x 5,7 ha = 91 mcPrI STB = 91 mc x 70RON/mc = 6370 RON – se obtin la 40 de ani de la plantare.Raritura II

32

Vlemn= 21 mc/ha x 5,7 ha = 120 mcPr1I STB = 120 mc x 70RON/ms = 8400 RON – se obtin la 50 de ani de la plantare.

Raritura IIIVlemn= 26 mc/ha x 5,7 ha = 148 mcPr1I STB = 148 mc x 70RON/ms = 9800 RON – se obtin la 60 de ani de la plantare.

Total –411.870 RON

B. Venituri din stocarea carbonului

Gorun453 mc/ha x 5,7 ha x 0,4 (densitatea lemnului) x 0,5 (carbon în biomasa totală) x 11$/to C x 3,00 RON/$= 17042 RON (516 to C)

Total venituri stocare carbon= 17.042 RON

Total venituri valorificare lemn şi stocare carbon= 428.912 RON

C. Efectele sociale ale proiectului de împãdurire

Prin aplicarea proiectului se creeazã locuri de muncã permanente şi sezoniere dupã cum urmeazã:

- 26 de locuri de muncã sezoniere a câte 3 luni, eşalonate pe durata de realizare a proiectului de 5 ani.

Prin instalarea vegetaţiei forestiere pe suprafeţe mai mari si crearea unor asociaţii de specii care realizeazã diversitate în peisaj, aspectul peisagistic al zonei se va ameliora substantial.

Prin creşterea suprafeţei împãdurite se creazã condiţii optime pentru creşterea efectivelor şi diversificarea speciilor de vânat. Astfel, pe fondul de vânãtoare se va putea recolta: mistreţ, iepure, cãprior, fazan şi alte specii de vânat cu pene, caracteristic zonei.

Ameliorarea peisajului zonei, crearea posibilitãtilor de recreare într-un mediu curat, precum şi posibilitatea practicãrii vânãtorii vor avea efecte sociale şi economice favorabile asupra comunei prin posibilitatea dezvoltãrii agroturismului şi realizarea unor venituri din organizarea vânãtorilor cu vânãtori români şi strãini.

Prin asigurarea pe plan local a unei cantitãţi însemnate de lemn necesar consumului casnic.

D. Efectele ecologice necuantificabile ale proiectului

Principalele efecte ecologice ale proiectului sunt:- reducerea poluãrii atmosferice prin fixarea dioxidului de carbon din atmosferã;- reţinerea prafului din atmosferã, un hectar de pãdure reţine 30 – 35 to/an/ha de

praf;

33

- reducerea vitezei vântului; în pãdure viteza vântului se reduce la circa 60% comparativ cu terenul descoperit, ceea ce detrminã scãderea intensitãţii evaporãrii apei din sol, însemnând sporuri de producţie agricolã şi reducerea cheltuielilor de irigarea culturilor;

- pãdurea are capacitatea de a reţine apa în sol, circa 10000 mc/an/ha, din care consumã 3000 – 4000 mc, iar restul se înmagazineazã în sol, alimentând stratul freatic, realizându-se şi filtrarea acestuia prin reducerea oligoelementelor în profunzimea solului, la adâncimea de 15 cm acestea scad la 1%, faţã de cantitatea de la suprafaţa solului;

- repartizarea uniformã a stratului de zãpadã, ceea ce duce la o mai bunã aprovizionare cu apã a solului;

- împrospãtarea aerului prin consumul de dioxid de carbon, circa 14 to/an/ha şi eliminarea de oxigen în procesul de fotosintezã, circa 10 to/an/ha;

- pãdurea produce uleiuri volatile şi fitoncide, 5 – 30 kg/an/ha, substanţe cu caracter bacteriostatic, importante pentru purificarea aerului;

- ecranarea acusticã: perdelele forestiere şi alte asociaţii forestiere reduc nivelul de zgomot cu pâna 50%.

- protejarea solului prin reducerea scurgerilor de suprafaţã, asttfel, transportul de aluviuni se reduce la 0.1 – 0.5 mc/an/ha sub pãdure, fatã de 5 – 10 mc/an/ha pe pãşuni degradate şi 10 – 15 mc/an/ha pe terenurile arabile în pantã.

Aceste efecte sunt mult mai numeroase şi sunt importante pentru protecţia mediului înconjurãtor.

Vt = 411.870 + 17.042 = 428.912 ron

4.3. Evaluarea viabilitãţii investiţiei

Pentru evaluarea viabilitãţii proiectului s-a calculat raportul beneficiu/cost, dupã formula: Vt/Ct = 428.912/217.551 = 1,97, Vt = P (suma beneficiilor pe o perioadã de 120 de ani, calculate la subcapitolul 4.2. fãra TVA)

Ct = suma costurilor pe o perioadã de 120 de ani, care include:- cheltuieli cu realizarea investiţiei = 190.191 (valoarea investiţiei fãrã TVA,

conform devizului general- cheltuieli cu paza pãdurilor dupã ce plantaţiile au realizat starea de masiv; costul

mediu/ha pentru paza pãdurilor este de 28 RON/an/ha, calculat dupã Contractul colectiv de muncã al RNP

5,70 ha x 30 RON/an/ha x 120 ani = 20.520 RON

- cheltuieli cu protecţia pãdurilor împotriva dãunãtorilor dupã ce plantaţiile au realizat starea de masiv este de circa 10 lei/an/ha

5,70 ha x 10 RON/an/ha x 120 ani = 6.840 RON

34

Pentru perioada pânã la realizarea stãrii de masiv, costurile cu paza şi protecţia pãdurilor sunt incluse în valoarea investiţiei.

Ct = 190.191+20.520 +6.840 = 217.551

4.4. Indicatori tehnico-economici ai investiţiei

Denumirea investiţiei: Impadurire teren oferit in compensare pentru scoatere definitiva din fond forestier, municipiul Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud.

Amplasamentul: municipiul Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud.Suprafaţa parcursa (total perimetru): 5,70 ha.Suprafaţa efectivã de împãdurit: 5,70 ha Valoarea totalã a investitiei: 235.837 RON (cu T.V.A.)Durata de realizare a investiţiei: 5 ani .Valoarea raportului beneficiu/cost: 1,97.În caz de calamitãţi naturale perioadele se vor prelungi.Sumele suplimentare pentru eventualele calamitãţi naturale nu sunt prevãzute în

actualul proiect.

5. Analiza de risc

Impadurirea terenurilor degradate ce fac obiectul acestui studiu sunt supuse urmatoarelor riscuri : seceta si pasunat. Pentru a contracara efectele acestora , s-au prevazut urmatoarele; - in cazul secetei - s-a prevazut retezarea tulpinii puietilor primavara dupa plantare pentru reducerea evapotranspiratiei in primul sezon de vegetatie al plantatiei

- s-au prevazut intretineri ale plantatiei in fiecare an - impotriva pasunatului s-a prevazut imprejmuirea perimetrului cu gard din sarma ghimpata

6. Surse de finantare

Finantarea se va realiza din fonduri ale consiliului local al municipiului Bistrita.

7. Estimari privind forta de munca

7.1. Numarul de locuri de munca create în faza de executie

Numarul de locuri de munca create pe durata executiei lucrarilor este de:

Anul nr. ore total nr zile nr. mediu de zile de lucru pe an nr. muncitori

1 9880 1235 132 102 4040 505 132 43 2096 262 132 2

35

4 732 92 20 55 732 92 20 5

Total 26

7.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare

Pentru faza de operare paza padurilor nou create va fi asigurata de RPL Ocolul Silvic al municipiului Bistrita RA.

8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8.1. Valoarea totala, inclusiv TVA

Valoarea totala, inclusiv TVA este de 235.837 lei

8.2. Esalonarea investitiei (fara TVA)

ANUL INVESTITIA ANUL 1 – 88.737 leiANUL 2 – 31.791 leiANUL 3 – 24.556 leiANUL 4 - 15.053 leiANUL 5 – 2.794 leiTOTAL 162.931 lei (LUCRARI DE BAZA)

8.3. Durata de realizare a investitiei

Durata de realizare a investitiei este de 60 luni.

8.4. Capacitati (în unitati fizice si valorice)

Din suprafata totala de 5,70 ha se vor împaduri efectiv 5,70 ha la un pret mediu de 28,584 mii lei/ha (fara TVA).

36

9. ACORDURI, AVIZE, AUTORIZATII SI APROBARI

37

10. ANEXE

38

10.1 REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

39

10.2 INVESTITIILE SPECIFICE ALE LUCRARILOR DE IMPADURIRE PE UN HECTAR

40