S T E N O G R A M A - senat.ro fileDomnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnelor şi domnilor senatori, bună ziua! Am să-l rog pe domnul secretar Ion Rotaru să facă

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 23 februarie 2016

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 3-9; 44

2. „Ora ministrului” – Dezbateri cu participarea ministrului agriculturii Achim Irimescu. 9; 10-44

3. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a unei comisii permanente a

Senatului.

9

4. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 407 din 2006 a vânătorii şi a

protecţiei fondului cinegetic; (b696/2015)

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; (b699/2015)

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a

protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. (b701/2015)

44

5. Aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a unor

iniţiative legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul

aleşilor locali; (b642/2015)

- Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3 lit. u) şi art. 32 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la

propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; (b649/2015)

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;

(b657/2015)

- Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;

(b659/2015)

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale;

(b674/2015)

- Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de

conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul

şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. (b686/2015)

46

- 2 -

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre

Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei

impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la

Dubai la 4 mai 2015. (L27/2016)

47

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Convenţiei dintre

România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii

fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015.

(L28/2016)

48


România şi Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la

impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a Protocolului adiţional la

Convenţie, semnate la Riga la 25 aprilie 2015. (L29/2016)

49


România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii

fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo la 27 aprilie 2015.

(L30/2016)

50

10. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 59/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din

domeniul gestionării financiare a fondurilor europene. (L682/2015)

51

11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea

nr. 91/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii. (L22/2016)

52

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

art. 684 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. (L648/2015)

53

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 23 februarie 2016

Şedinţa a început la ora 10.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

preşedintele Senatului, înlocuit de domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreşedinte al

Senatului, asistaţi de domnii senatori Ion Rotaru, înlocuit de domnul senator Ion-Simeon Purec, şi

Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori, bună ziua!

Am să-l rog pe domnul secretar Ion Rotaru să facă prezenţa.

Domnul Ion Rotaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina

3. Anghel Adrian delegaţie externă

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel

Ardelean Ben-Oni

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard

13. Banias Mircea-Marius prezent

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya

- 4 -

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel

Câmpeanu Mariana

37. Chelaru Ioan

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus delegaţie externă

47. Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

- 5 -

60. Dobriţoiu Corneliu

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin

65. Dumitrescu Iulian prezent

Dumitrescu Florinel

66. Durbacă Eugen

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena

72. Fifor Mihai-Viorel

73. Filip Petru

74. Firea Gabriela

75. Florian Daniel Cristian

76. Flutur Gheorghe prezent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan

82. Grapă Sebastian

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin prezent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent

94. Jipa Florina-Ruxandra

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş

- 6 -

98. Luchian Ion

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

106. Mihai Cristian-Dănuţ

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban

109. Miron Vasilica-Steliana

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae

Năstase Ilie prezent

119. Neagu Nicolae

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre

122. Nicolae Şerban

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel

127. Obreja Marius-Lucian

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

- 7 -

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe concediu medical

Pop Liviu-Marian

Popa Constantin

Popa Florian prezent

Popa Ion

Popa Mihaela

Popa Nicolae-Vlad

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna prezent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel prezent

- 8 -

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Ţapu Nazare Eugen

Valeca Şerban-Constantin

Vasiliev Marian prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie

Voinea Florea

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

Domnule preşedinte,

Au răspuns la apelul nominal 81 de colegi.

81. Cu domnul Nicoară, 82. Ne mai trebuie un coleg şi suntem în cvorum. 82.


Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să cheme colegii în sală, pentru că nu avem cvorum.

În momentul de faţă suntem 82 de prezenţi. (Discuţii la prezidiu.) A venit şi domnul Boeriu. 83.

Bine. OK.

Doamnelor şi domnilor,

Declar deschisă şedinţa plenului Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 164 de senatori, şi-au

înregistrat prezenţa până în acest moment 83, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Voi conduce şedinţa plenului Senatului alături de domnii secretari Ion Rotaru şi Mario-Ovidiu Oprea.

Stimaţi colegi,

Înainte de a aproba ordinea de zi, permiteţi-mi să fac o scurtă intervenţie, o scurtă declaraţie.

Doresc să vă spun că, în calitate de preşedinte al Senatului, am avut săptămâna trecută o mare

satisfacţie, pentru că am putut să organizăm o dezbatere pe o chestiune fundamentală care ţine de

libertatea de exprimare, libertate de exprimare care face parte din ansamblul drepturilor şi libertăţilor

cetăţeneşti pe care le-am obţinut cu mari sacrificii în decembrie 1989.

Şi satisfacţia mea a fost şi mai mare, pentru că am văzut un consens la nivelul tuturor partidelor

politice reprezentate în Parlament, indiferent de opţiunea fiecăruia.

Al doilea lucru pe care doresc să-l subliniez este că, după multă vreme, Senatul şi-a recăpătat

rolul esenţial de for de dezbatere publică, după ce o lungă perioadă Parlamentul a părut că

funcţionează într-un fel de letargie.

- 9 -

Aşa cum am văzut săptămâna trecută, am avut nu numai prezenţa primului ministru în Senat, ci

şi prezenţa unuia din miniştri invitaţi la „Ora ministrului”.

Astăzi, avem al doilea prilej să-l avem invitat pe domnul Achim Irimescu, ministrul

agriculturii, şi vreau ca în continuare, cu sprijinul dumneavoastră, să menţinem această dezbatere la un

nivel înalt pe diverse teme de interes public şi, sigur, ori de câte ori vor apărea probleme sensibile în

dezbaterea publică.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Dacă nu sunt intervenţii, supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votaţi.

68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi îl aveţi, de asemenea, în mapă.


69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1 Secţiunea I a ordinii de zi avem, aşa cum am spus mai devreme, „Ora ministrului”

– Dezbateri cu participarea ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Achim Irimescu.

*

Doamna Federovici, vă rog. Pardon, doamna Doina Silistru. Vă rog, iertaţi-mă. (Discuţii în sală

şi la prezidiu.)

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac un anunţ din partea Grupului Partidului Social Democrat şi să anunţ înlocuirea

domnului senator Constantin Popa din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de

capital cu domnul senator Eugen-Orlando Teodorovici.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, pentru dezbaterile parlamentare destinate... (Rumoare, discuţii în sală şi la prezidiu.)

Supun votului dumneavoastră modificarea componenţei comisiei propusă de doamna Silistru.


71 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Au fost aprobate modificările propuse.

- 10 -

*

Pentru dezbaterile parlamentare destinate „Orei ministrului”, Biroul permanent vă propune

următoarea modalitate de desfăşurare:

Punctul 1, prezentarea temei de dezbatere de către comisia permanentă de specialitate, adică

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, 5 minute.

Apoi, la punctul 2, prezentarea punctului de vedere al ministrului agriculturii şi dezvoltării

rurale, domnul Achim Irimescu, 20 de minute.

Urmează intervenţiile reprezentanţilor grupurilor parlamentare, precum şi ale senatorilor

neafiliaţi, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar.

La finalul dezbaterilor ia cuvântul din nou ministrul invitat pentru a da răspunsuri la întrebările

ridicate sau explicaţii.

Sunt observaţii cu privire la acest format?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră modalitatea de desfăşurare a dezbaterilor.

Votul este deschis.

67 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

A fost aprobată.

Aşadar, invit reprezentantul Comisiei pentru agricultură – da? – domnul senator Saghian.

Domnul Gheorghe Saghian:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

În primul rând, permiteţi-mi să-i mulţumesc domnului ministru Achim Irimescu, în cadrul

şedinţei plenului Senatului, pentru disponibilitatea şi participarea sa în şedinţa Comisiei pentru

agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală de acum două săptămâni, unde am avut discuţii şi dezbateri

ample pe teme de mare interes ce privesc dezvoltarea sectorului agricol şi al spaţiului rural, în perioada

2016 – 2020. Astăzi, în calitate de ministru invitat la şedinţa plenului Senatului, în cadrul căreia au loc

dezbateri parlamentare sub titulatura „Ora ministrului”, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi

dezvoltare rurală vă propune, domnule ministru, dezbateri pe câteva teme de mare actualitate care

privesc absorbţia fondurilor destinate finanţării Politicilor Agricole Comune în perioada 2014 – 2020,

simplificarea cadrului normativ şi procedural al accesării finanţării în cadrul Programului Naţional de

Dezvoltare Rurală, restructurarea activităţii de cercetare din agricultură şi statutul înfiinţării şi

acreditării fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură.

Domnule ministru, în perioada 2014 – 2020, România beneficiază, conform Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală, de alocări de la Uniunea Europeană în sumă de 8 128 000 000 de euro,

- 11 -

din care, pentru anul 2015, 1 723 000 000 de euro, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare

derulării fondurilor destinate finanţării Politicilor Agricole Comune.

Pe lângă aceste sume, România mai beneficiază de 9 000 000 000 de euro pentru plăţi directe

din care, pentru anul 2015, 1 600 000 000 de euro. Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada

2014 – 2020 a reprezentat o schimbare fundamentală, cu noi reglementări, care au fost implementate în

legislaţia naţională.

Orice întârziere în aplicarea cadrului juridic stabilit are consecinţe nefavorabile atât în plan

economic, cât şi în plan social, cu impact negativ asupra sectorului agricol şi a investiţiilor din

agricultura României.

Vă rog, domnule ministru, să ne prezentaţi care este gradul de absorbţie a fondurilor destinate

finanţării Politicilor Agricole Comune în perioada 2014 – 2020 alocate în conformitate cu Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală?

2. Noua Politică Agricolă Comună presupune un cadru naţional adecvat şi eficient pentru

implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare.

Stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului finanţate din fonduri

europene presupune stabilirea criteriilor de eligibilitate, condiţiile şi modul de implementare a

schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020.

Actualele criterii de eligibilitate sunt contestate de unii potenţiali beneficiari. Comparativ cu

normele implementate de alte state se consideră că cele naţionale sunt neclare, lasă loc de interpretări

şi încurajează birocraţia.

Domnule ministru, vă rugăm să ne prezentaţi care sunt măsurile de simplificare a procedurilor

pentru implementarea plăţilor din alocări financiare de la Uniunea Europeană, aşa cum dumneavoastră

v-aţi angajat la învestirea noului Guvern?

3. Materialul biologic certificat produs şi utilizat pe teritoriul României se află în cantităţi din

ce în ce mai mici. În acelaşi timp, România şi-a pierdut majoritatea cercetătorilor, în general, şi, în

special, pe cei din agricultură. Sistemul de dezvoltare-cercetare din agricultură este constituit din

unităţi de cercetare-dezvoltare şi unităţi de dezvoltare deţinătoare de patrimoniu necesar executării

cercetării ştiinţifice şi finalizării acesteia prin multiplicarea supravegheată a creaţiilor biologice.

Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică în progresul agriculturii româneşti ar trebui

revitalizată, în consens cu opţiunile şi cu participarea întregii comunităţi ştiinţifice din domeniul

agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Complexitatea cercetării ştiinţifice din domeniul agriculturii o diferenţiază conceptual, tehnic şi

organizatoric de alte domenii ale cercetării ştiinţifice.

- 12 -

Ce aveţi în vedere ca măsuri de restructurare a activităţii de cercetare-dezvoltare din

agricultură? Este o întrebare, o temă la care aşteptăm răspuns.

4. În legislaţia naţională avem cadru juridic privind instituirea unor măsuri privind gestionarea

riscurilor prin intermediul fondurilor mutuale.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr. 73/2009, art. 71,

Ministerul poate institui o schemă de ajutor specific pentru susţinerea înfiinţării şi funcţionării

fondurilor mutuale.

Ministerul Agriculturii trebuia să includă în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală o măsură

privind gestionarea riscurilor prin fondurile mutuale. Sprijinul sub forma contribuţiilor financiare se

poate acorda cel mult 60% din costurile eligibile, din care 75% este cofinanţat de Fondul European de

Garantare Agricolă şi 25% din fonduri naţionale.

Domnule ministru, dacă ne puteţi spune, care este stadiul implementării prevederilor Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 64/2013, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 2/2014 privind

înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de

compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale

plantelor sau incidente de mediu.

Cu speranţa că, în cadrul dezbaterilor, colegii mei vor aborda celelalte teme, închei şi vă asigur

că toţi membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală vă susţin în demersurile

dumneavoastră, pentru ca problemele cu care vă confruntaţi şi se confruntă agricultura să fie rezolvate

cu celeritate.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Îi dau acum cuvântul domnului ministru.

Domnul Achim Irimescu – ministrul agriculturii:


Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori,

Sunt onorat să mă aflu în faţa dumneavoastră, sigur, mi se pare ca o dare de seamă, pentru că

am deja trei luni în Birou şi e normal să mă întrebaţi ce am făcut şi ce intenţionez, în condiţiile în care

pentru un ministru al agriculturii, există o responsabilitate extraordinar de mare.

Numai dacă privim bugetul european pentru perioada 2007 – 2013, care a fost 14,7 miliarde de

euro şi pentru perioada 2014 – 2020, 20 de miliarde… România are jumătate din fondurile primite de

la Uniunea Europeană în această perioadă doar pentru agricultură, deci am egalat fondurile regionale.

- 13 -

Este, în mod cert, de importanţă deosebită să vedem ce facem şi cum reuşim să facem, ca aceşti bani să

ajungă la producători şi să creştem competitivitatea, pentru că aceasta este, de fapt, scopul nostru

suprem: să creştem competitivitatea agricultorilor noştri, în contextul în care ne aflăm pe o piaţă

europeană în care cel mai bun, sigur, stăpâneşte piaţa.

În acest context, permiteţi-mi, vă rog, să încep cu o scurtă prezentare a absorbţiei celor 14,7

miliarde alocate pentru 2007 – 2013 agriculturii României.

Dacă ne uităm pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Agenţia pentru Finanţarea

Investiţiilor Rurale – AFIR – a absorbit, a cheltuit 4,95 miliarde de euro, la care se adaugă tot din

Programul de Dezvoltare Rurală 3,5 miliarde de euro transferaţi prin APIA: măsuri pentru agromediu,

măsuri de bunăstare a animalelor şi aşa mai departe.

Din cele 8,45 de miliarde, 7,15 miliarde, adică 88,36% este rata absorbţiei, s-au cheltuit din

Programul de Dezvoltare Rurală, din fonduri europene, sigur, la care se adaugă partea de cofinanţare

naţională.

Problemele… pentru că se pune întrebarea: de ce am avut 88,36% rata absorbţiei, deşi cea mai

bună din România, este adevărat, de ce n-am mers 100%, cum a fost cazul Poloniei, spre exemplu?

Problema cea mai importantă a fost cofinanţarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari,

motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro.

A doua cauză, birocraţia şi, în acest sens, sigur, ne-am propus şi o să vă prezint în continuare ce

măsuri am propus în acest an.

Un alt element foarte important, suma deja angajată a fost de 940 de milioane de euro din bani

europeni. Sigur că, pentru România, este o mare pierdere, având în vedere că, cu aceşti bani, se puteau

realiza foarte multe obiective în mediul rural pentru a reduce decalajul dintre mediul rural din România

şi cel din Uniunea Europeană, din alte state din Est.

La aceste 940 de milioane se adaugă în Programul de Dezvoltare Rurală reduceri şi corecţii de

344 de milioane de euro.

În total, nu am reuşit să cheltuim 1,284 de milioane de euro… în miliarde, pardon.

Sigur, corecţiile totale au fost, pentru că am avut şi pe partea de APIA, pe FEGA, Fondul

European de Garantare a Agriculturii, pe plăţi directe şi măsuri de piaţă... deci penalizările s-au ridicat

la 628 de milioane de euro.

Acum o scurtă prezentare pentru Programul Operaţional de Pescuit, în care am avut pentru

perioada 2007–2013, 230 de milioane alocate. Din păcate, din diverse motive, am dezangajat 52,44 de

milioane de euro, rata absorbţiei la zi, pentru că putem să facem plăţi până la sfârşitul lunii martie.

Deci mai putem, în contul Programului Operaţional de Pescuit 2007–2013, să mai cheltuim. La zi,

absorbţia e 75,25% şi sperăm să ajungem la 85%, adică 153 de milioane, la sfârşitul lunii martie.

- 14 -

Pe APIA, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, absorbţia a fost de-a lungul celor

şapte ani, 6,12 miliarde de euro. Deci, dacă totalizăm absorbţia prin APIA şi absorbţia prin AFIR,

ajungem la 13,275 de miliarde, din cele 14,7 miliarde alocate de Uniunea Europeană pentru perioada

2007 – 2013.

Trecem la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020. Aici avem 8

miliarde din fonduri europene, la care, sigur, se adaugă cofinanţarea naţională, deci aproape 10

miliarde de euro.

Anul trecut au fost lansate sesiuni de proiecte în sumă de 1,55 miliarde, dar, la zi, nu am plătit

decât 12 milioane, cele mai multe pe Măsura 6.1 – stabilirea tinerilor fermieri în agricultură.

În acest an, ce ne propunem? APIA va efectua, în acest an, plăţi de 2,7 miliarde de euro, în care

avem 1,7 miliarde, aproape 1,8 miliarde de euro pentru plăţi directe şi măsuri de piaţă din FEGA, 0,5

miliarde în contul FADR – Măsurile de dezvoltare rurală şi 0,4 miliarde de la bugetul naţional.

Avem, sigur, de efectuat plăţi restante din 2015, sigur, zic restante, deşi plăţile normale încep la

1 decembrie şi se finalizează la 30 iunie, în valoare de 1,3 miliarde de euro. După cum ştiţi, am plătit

avansuri între 16 octombrie şi 30 noiembrie în valoare de 255 de milioane de euro.

La aceste plăţi se adaugă, sigur, 100 de milioane de euro din fonduri europene, care vizează:

fructe în şcoli, lapte în şcoli, măsuri de sprijinire în sectorul viti-vinicol şi aşa mai departe.

Mai avem de efectuat – şi am adoptat hotărârea Guvernului – 338 de milioane de lei în contul

trimestrului III şi trimestrului IV de anul trecut pentru motorină.

Cam aceasta ar fi situaţia financiară şi previziunile noastre privind absorbţia în acest an.

Referitor la punctul 2 – Măsuri de simplificare. Sigur, aici sunt foarte multe lucruri de spus.

Una dintre cauzele pentru care absorbţia a fost doar de 88,36% au constituit-o şi complexitatea, şi

birocraţia care, din păcate, pe de o parte este prevăzută, prin mecanismele europene, pentru că Comisia

Europeană are obligaţia să se asigure că fondurile sunt cheltuite corect şi atunci, sigur, ia măsuri

suplimentare, care înseamnă birocraţie, verificări suplimentare, dar, pe de altă parte, şi birocraţia pe

care am adăugat-o la nivel naţional.

În acest sens, una dintre priorităţile mele în acest an reprezintă simplificarea procedurilor.

Am declanşat un proces de consultare la nivel naţional, cu fermierii şi consultanţii. Am

centralizat şi am venit deja cu o serie de măsuri de simplificare. Sigur, le am aici şi o să le puteţi vedea

şi dumneavoastră în perioada următoare aplicate. Citesc doar câteva: eliminarea depunerii avizelor

care însoţesc certificatul de urbanism, de exemplu, sau eliminarea depunerii oricărui document emis de

autorităţile de mediu la momentul cererii de finanţare. O altă măsură: eliminarea cerinţei de depunere a

certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului.

- 15 -

Concret, alte măsuri pe care le-am aplicat deja. De exemplu, în ordinul care modifică Ordinul

nr. 619, cel cu plăţile directe, care prevedea o măsură foarte restrictivă şi care afecta mulţi fermieri în

cazul în care fermierii au datorii şi de câţiva lei la comunităţile locale, la primării, să nu beneficieze de

subvenţii. Am scos această prevedere. Zic eu că este benefică pentru fermieri.

O altă măsură pe care în această zi o analizăm şi e foarte importantă: beneficiarii noştri care

sunt în litigiu cu Agenţia de Plăţi să poată depune proiecte în continuare, dacă nu sunt elemente care să

ne indice faptul că, într-adevăr, sunt… este vorba de rea-voinţă şi intenţie de fraudare.

Cred că, iarăşi, un element extrem de important pentru simplificare vizează condiţiile artificiale.

După cum ştiţi, condiţiile artificiale au creat mari nemulţumiri în rândul beneficiarilor Fondurilor de

Dezvoltare Rurală, pe de o parte şi, pe de altă parte, au condus la penalizări serioase. În cazul Măsurii 3.1.2

am avut penalizări de aproape 200 de milioane de euro. Deci exact segmentul în care ştiţi bine, finanţarea

publică a fost de 70–75%, deci cu un mare apetit, ca să spunem aşa, pentru IMM-uri.

În acest sens, repet, credem noi că măsurile de simplificare pe care le-am discutat cu

beneficiarii noştri – cu o parte dintre dumneavoastră, ştiţi bine, am avut discuţii intense pe această

temă – şi în condiţiile în care revedem ghidul de condiţii artificiale şi chiar intenţia este ca la fiecare

ghid, pe fiecare măsură să punem în anexă condiţiile artificiale şi să le discutăm înainte de a le lansa pe

piaţă, sper eu ca să simplificăm mult lucrurile şi să venim în întâmpinarea beneficiarilor noştri.

Este greu de acceptat pentru un beneficiar care a ajuns la ultima plată, să i se spună, în acest

moment, că face obiectul condiţiilor artificiale şi trebuie să dea înapoi jumătate de milion de euro sau

chiar mai mult.

Sunt cazuri în care, efectiv, fermierii au ajuns la… sau beneficiarii au ajuns la măsuri disperate

şi cred că ştiţi ce vreau să spun.

Trec la subiectul 3 – Restructurarea cercetării.

Cercetarea, sigur, în ziua de astăzi, are un rol esenţial pentru că, creşterea competitivităţii

agriculturii româneşti fără rezultatele cercetării nu mai poate să atingă acele limite care să ne permită

să fim competitivi pe piaţa europeană.

După cum ştiţi, la nivel european, actualul premier, fostul comisar pentru agricultură Cioloş, a

prevăzut 4 miliarde pentru cercetarea agricolă din Uniunea Europeană. Din păcate, România nu are

proiecte decât pentru 34 de milioane din cele 4 miliarde. Restul… sunt alte state membre care sunt mai

bine pregătite pentru a absorbi fondurile de cercetare.

În acest sens, am avut o discuţie cu primul ministru, cu ASAS-ul şi cu academicianul… domnul

Hera şi propunerea noastră este ca, împreună cu Ministerul Educaţiei, să avem… am stabilit să avem

un institut naţional care să înglobeze toată cercetarea, ASAS-ul să devină şi să rămână for de

consacrare ştiinţifică şi Institutul Naţional de Cercetare, pe modelul INRA din Franţa, de exemplu, să

- 16 -

primească fondurile necesare. Vă reamintesc că cercetarea se află, practic, în colaps, are datorii de 200

de milioane de lei. Din numărul mare de cercetători, actualmente, mai sunt mai puţin de 400 de

cercetători şi, din păcate, toţi cu vârstă înaintată. Personal… cu totul, nu mai sunt decât 3 000 de

angajaţi şi suprafeţele pe care le mai deţine cercetarea sunt undeva la 30 000 de hectare.

În aceste condiţii, dacă nu reuşim să venim cu sprijinul cercetării la fermier, să-i arătăm ce

înseamnă inovare, să venim cu soiuri reziste, de exemplu, la secetă, să venim cu rezultate de ultimă oră

în ceea ce priveşte pesticidele – în Vest deja se discută de pesticide inteligente, care ajung exact acolo

unde trebuie, la plantă, şi să nu afecteze mediul înconjurător... Este – cred că sunteţi cu toţii de acord –

nevoie de o restructurare neapărată în acest sector. Gândirea noastră este, repet, să facem un institut

naţional care să fie în coordonarea ştiinţifică a ASAS-ului şi în coordonarea, să zicem, tehnică, şi să li

se asigure finanţare prin Ministerul Agriculturii şi Ministerul Educaţiei.

Mâine, după şedinţa de Guvern, avem o discuţie în acest sens cu premierul şi ministrul

educaţiei şi cercetării şi, ulterior, ne vom întâlni cu ASAS-ul pentru a stabili concret măsurile şi a veni,

într-adevăr în întâmpinarea cercetării pentru, repet, a o finanţa corespunzător, cu salarii care să fie

asigurate de la stat, salarii minime care să intereseze tinerii să rămână în agricultură. Eu, de câte ori am

ocazia, îl citez pe Bill Gates, care spune: „20% din cei mai buni ingineri sunt români” şi este păcat că

România lasă aceşti tineri să plece din ţară. Or, trebuie să le oferim o şansă.

Mulţi dintre cercetători sunt la vârsta pensionării şi fără măsuri urgente, cred că deja s-a trecut

de ceasul al douăzecişipatrulea, în care mai putem face ceva pentru cercetare.

Contez, desigur, pe sprijinul dumneavoastră în acest sens şi după cum ştiţi bine, cu cele două

Comisii pentru agricultură ale Parlamentului, am colaborat foarte bine şi am marea şansă că dânşii sunt

specialişti şi mă pot sprijini efectiv şi agricultura României, în general, nu neapărat pe mine ca

persoană.

Ultimul punct, care, zic eu, este esenţial pentru agricultura României, este facilitarea accesului

la finanţare.

Cum spuneam, am dezangajat aproape un miliard, pentru că fermierii noştri nu au avut acces la

finanţare. Despre ce este vorba? Dacă în trecut am avut dobândă mare, în prezent, deşi dobânda este

mică, totuşi, condiţiile sunt dificile. Spre exemplu, avem un fond de garantare în care Ministerul

Agriculturii a investit foarte mulţi bani. Actualmente, încă avem 90 de milioane de euro ai Ministerului

Agriculturii, sigur, din bani europeni, în fondul de garantare – FGCR –, dar, din păcate, comisionul

acestui FGCR, stabilit printr-o directivă europeană, este de 3,8%. În condiţiile în care banca oferă

credite cu 2%, sigur, 3,8% este un comision foarte mare.

În aceste zile, am făcut demersurile necesare şi ne consultăm cu Comisia, pentru că este o

decizie a Comisiei Europene şi trebuie modificată. Sperăm ca, în cel mai scurt timp, să obţinem

acordul Comisiei ca să facem să funcţioneze acest fond de garantare, pe de o parte.

- 17 -

Pe de altă parte, avem – într-o discuţie avansată, zic eu –stabilit un fond de creditare pentru

agricultură cu Fondul European de Investiţii.

În acest sens, am discutat şi ieri cu un director al FEI-ului pentru a stabili, în acest an...

Speranţele noastre sunt că dacă vom accelera corespunzător discuţiile să ajungem undeva în octombrie,

în noiembrie să avem acest fond stabilit, care ar trebui să funcţioneze şi să acorde credite prin

intermediul a 3, 4, maximum 5 bănci.

Pe scurt, am să vă spun etapele. Prima etapă sau, mă rog, etapele următoarele. Este nevoie de

realizarea unui market test, cum îi spunem noi, al FEI-ului cu instituţiile finanţatoare pentru

actualizarea evaluării ex-ante pentru instrumente financiare. În luna martie ne-am propus.

Urmează, după aceea, finalizarea evaluării ex-ante pe care o face Ministerul Agriculturii şi, în

acest sens, ne-am propus la sfârşitul lunii martie...

Faza următoare ar fi demararea negocierii pentru încheierea acordului de finanţare încă din

trimestrul al II-lea şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Deci vrem ca, în mai, cel

târziu în iunie, să transmitem Comisiei Europene modificarea, astfel încât undeva, după vacanţa de vară a

comisiei, să avem acceptul pe modificarea programului pentru a include acest fond de creditare în program.

FEI-ul va realiza, ulterior, selecţia intermediarilor financiari, care presupune lansarea unui apel

– 45 de zile minimum de la semnarea acordului de finanţare – şi, ulterior, evaluarea ofertei şi selecţia

intermediarilor de finanţare – 60 de zile. Deci, după calculele noastre, octombrie – noiembrie ar trebui

să avem un fond stabilit. Sigur, din acel moment, va funcţiona, dar important este să avem toate

procedurile legale adoptate.

În altă ordine de idei, sigur, discutăm despre fondul mutual. Fondul mutual ştiţi că funcţionează

în câteva state membre. Noi am început demersurile în 2012 – 2013. Din păcate, legislaţia adoptată nu

a permis acreditarea niciunui fond mutual în România. Fondul mutual în agricultură are un rol esenţial,

pentru că oferă despăgubiri, compensaţii fermierilor în caz de îngheţ târziu şi secetă, două, să spunem,

elemente care nu sunt asigurate de către companiile de asigurare. Deci nu interferăm în niciun fel cu

firmele de asigurare.

În acest sens, sigur, au fost multe opinii, multe discuţii. Eu aş dori ca legislaţia actuală s-o

modificăm împreună, cu sprijinul dumneavoastră şi, de aceea, chiar vin la dumneavoastră. Am avut o

discuţie deja la Camera Deputaţilor la Comisia pentru agricultură, am avut şi cu dumneavoastră la

Comisia pentru agricultură a Senatului. Intenţia mea este, şi sper să fiţi de acord cu mine, pentru a

conferi forţa necesară financiară, ar fi necesar un singur fond mutual, ca să nu disipăm forţa. Forţa

derivă din cotizaţiile membrilor.

În al doilea rând, sigur că trebuie stabilită o cotizaţie obligatorie. Fără o cotizaţie obligatorie,

niciodată nu va avea fondurile necesare.

- 18 -

Sigur, noi oferim despăgubiri pentru 65% în primii 8 ani ale fondului, despăgubiri din fonduri

europene şi naţionale, dar şi fondul trebuie să asigure 35%.

Un alt element important este că, pe primii 5 ani de funcţionare, oferim… acoperim toate

cheltuielile administrative ale fondului.

De aceea, cred că este extrem de important să avem un singur fond, ca să nu extindem foarte

mult cheltuielile administrative, pentru că bugetul naţional participă şi el, pe de o parte.

Pe de altă parte, repet, în cazul în care se stabilesc nişte contribuţii ale fermierilor… Sigur,

acolo se pot face multe discuţii şi contez pe sprijinul dumneavoastră. În câteva cuvinte, sigur, putem

spune că suma pe hectar cu care va contribui, să spunem, fermierul poate fi obligatorie peste un număr

de hectare.

LAPAR-ul, de exemplu, ne-a propus peste 10 hectare, să fie obligatorie participarea într-un

astfel de fond.

Sunt multe opţiuni. În opinia mea, ar trebui ca fondurile pe care le aduce, sumele pe care le

aduce în fondul mutual un fermier, dacă, după un număr de ani, nu au făcut – fondul şi suma

fermierului respectiv – obiectul unei despăgubiri, atunci se poate, dacă se retrage, deci poate să se

retragă, să i se oprească doar o mică parte din sumele depuse, astfel încât el, practic, să aibă un cont al

lui în acest fond pe care să conteze. Deci nu sunt bani pierduţi. Asta este ideea principală.

Pe de altă parte, sigur, se poate avea în vedere ca aceşti bani să fie investiţi. Deci fondul mutual

va fi… va avea un cont în bancă, va fi derulat printr-o bancă. Deci contez, repet, încă foarte mult pe

sprijinul dumneavoastră pentru ca în acest an, neapărat, să reuşim să stabilim acest fond mutual.

Am stabilit deja un grup de lucru. Am avut primele discuţii cu fermierii. Continuăm şi vreau

neapărat ca în acest an să reuşim să avem fondul mutual, pentru că, în situaţii cum a fost anul trecut, an

de criză, nu ar mai fi trebuit să despăgubim de la buget, ci din fondul mutual, bani europeni pe care-i

avem prinşi în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.



Mulţumesc, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am stabilit mai devreme, dau cuvântul pe rând reprezentanţilor grupurilor

parlamentare. Primul grup care urmează să-şi desemneze reprezentantul este Grupul PSD.

Doamna Doina Silistru. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Doina Silistru:


Domnule ministru,

- 19 -

Stimaţi colegi,

Am să fac o mică introducere la problema pe care vreau să o pun domnului ministru.

Încălzirea globală, care are ca efect principal schimbările climatice evidente din ultimul timp, şi

criza alimentară reprezintă două probleme majore de securitate mondială şi reprezintă cele mai

importante provocări ale secolului al XXI-lea.

În acest context, cercetarea ştiinţifică din agricultură este chemată atât la nivel mondial, cât şi la

nivel naţional, să răspundă provocărilor securităţii alimentare, în contextul schimbărilor climatice,

creşterii demografice, globalizării economiei, scăderii resurselor naturale de apă şi a suprafeţei

terenurilor agricole utilizate.

Cercetarea ştiinţifică din agricultură trebuie să facă parte din strategiile la nivel mondial,

strategii care să ducă la eliminarea foametei şi malnutriţiei.

Acest lucru poate fi realizat numai prin susţinerea financiară a cercetării ştiinţifice de către

guvernele fiecărei ţări în parte, guverne care trebuie să fie conştiente că progres fără cercetare

ştiinţifică nu există.

Domnule ministru,

Am înţeles din prezentarea dumneavoastră că o să puneţi mare accent pe cercetarea ştiinţifică

din agricultură.

La momentul la care aţi fost învestit ca ministru, la dezbaterile de la Comisiile pentru

agricultură, am avut şi eu o intervenţie, şi dumneavoastră aţi promis că veţi fi ministrul care veţi ţine

partea cercetării ştiinţifice şi o veţi scoate din colapsul în care aproape a intrat.

V-am dat credit şi cred în continuare că veţi susţine cercetarea ştiinţifică, dar, la momentul

dezbaterii pe bugetul de stat, am avut un amendament de eliminare a unui articol din Legea mare a

bugetului de stat, articolul 29, prin care, practic, cercetarea ştiinţifică din agricultură a fost văduvită de

finanţare timp de mai mulţi ani.

În fiecare an Ministerul Finanţelor a fost împotriva eliminării acestui articol care, practic, a

blocat dezvoltarea cercetării ştiinţifice, şi anume condiţionarea finanţării cercetării de acele hotărâri de

reorganizare a staţiunilor de cercetare, practic, Ministerul Finanţelor ştiind că acest lucru nu se poate

întâmpla.

În toţi aceşti ani de când este Legea nr. 45/2009 nu au putut să-şi facă hotărâri ale Guvernului

de reorganizare decât Institutul de Economie Agrară, care nu are teren, şi Staţiunea „Dancu” de la Iaşi,

pe zootehnie.

Sunt singurele instituţii de cercetare care au hotărâri de reorganizare. Celelalte staţiuni…

niciuna dintre ele nu are hotărâre de reorganizare, dar, în acelaşi timp, Legea nr. 45/2009, legea de

bază a cercetării ştiinţifice, spune la art. 35 că finanţarea cercetării se face de la bugetul de stat, o

- 20 -

finanţare de bază, şi din venituri proprii, iar la art. 36 scrie clar la alin. (3) că nu este condiţionată

finanţarea cercetării de aceste hotărâri de reorganizare a staţiunilor de cercetare.

La momentul respectiv, dumneavoastră, la Comisia pentru agricultură – dumneavoastră

personal… poziţia ministerului –, la Comisiile pentru agricultură aţi fost de acord cu acest lucru.

La Comisiile pentru buget, finanţe însă Ministerul Finanţelor a adoptat din nou acea politică, o

consider eu a drobului de sare, adică nu finanţăm cercetarea ştiinţifică şi partea de cercetare, pentru că

staţiunile au şi parte de dezvoltare... care produc venituri şi le comercializează.

În loc să monitorizăm banii pe care-i dăm pentru dezvoltarea sectorului de cercetare, noi am

venit cu ideea să distrugem tot, pentru că s-ar putea, după cum spun unii din Ministerul Finanţelor, să

fie folosiţi banii pentru dezvoltare şi nu pentru cercetare.

În acest sens, domnule ministru, s-a discutat şi problema – fiind considerate ajutor de stat – s-a

discutat atunci şi problema acestui ajutor de stat. Vreau să ştiu dacă s-au început demersurile pentru a realiza

acele notificări la Comisia Europeană pentru ajutorul de stat pentru staţiunile de cercetare din agricultură.

După cum aţi spus, dumneavoastră, mergeţi pe ideea reorganizării, a înfiinţării unui institut de

cercetare. Aş vrea să ştiu dacă, prin înfiinţarea acestui institut, dumneavoastră rezolvaţi toate

problemele cu care se confruntă staţiunile, adică finanţarea de bază a cercetării ştiinţifice şi dezvoltarea

staţiunilor, şi, nu în ultimul rând, preluarea datoriilor pe care le-au acumulat de-a lungul timpului

aceste staţiuni de cercetare şi din cauza cărora, practic, ele nu mai pot să meargă mai departe.

Aceasta referitor la staţiunile de cercetare.

În momentul în care dumneavoastră veţi rezolva această problemă a cercetării ştiinţifice care s-a

redus foarte mult după anul 1989…peste 100 000 de hectare erau atunci, acum sunt 30 000 de hectare, erau

3500 de specialişti cercetători, acum sunt, cum aţi spus şi dumneavoastră, între 400 şi 600 de cercetători.

Deci problema este stringentă şi trebuie rezolvată. Şi eu personal vă voi mulţumi, dacă

dumneavoastră veţi rezolva această problemă.

O altă problemă pe care aş vrea să v-o pun este a vânzării terenurilor. Şi aş vrea să îmi spuneţi

cum comentaţi declaraţia comisarului pe agricultură Phil Hogan referitoare la vânzarea acestor

terenuri, care spune că aceasta este o problemă naţională şi nu o problemă comunitară. Dacă este aşa,

aveţi în vedere modificarea Legii nr. 17/2014 pentru a – eu ştiu – pune o stavilă acestei vânzări masive

a terenurilor din ţara noastră, după liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, având în vedere

faptul că terenurile la noi în ţară sunt mult mai ieftine, preţul lor variază între 2 000 şi 18 000 de euro,

în funcţie de calitate şi de zonă, iar la nivelul Uniunii Europene ştiu că media vânzării terenurilor este

de cam 30 000 de euro per hectar? Sunt ţări unde este şi mai scump.

Vă rog să-mi spuneţi dacă aveţi în vedere o modificare cât mai rapidă a acestei legi, pentru a

stăvili această avalanşă de vânzare a terenurilor de la noi din ţară.

- 21 -

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Flutur.

Domnul Gheorghe Flutur:


Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt am să fac 5 precizări şi întrebări, totodată.

Mai întâi, vreau să mulţumesc şi să apreciez prezentarea aceasta tehnocrată de la această

tribună legată de situaţia agriculturii româneşti.

Prima problemă pe care o ridic, şi cred că toţi colegii din Senat sunt de acord, şi opinia publică

– întârzierea nepermisă a acordării subvenţiilor la APIA.

Aţi spus, domnule ministru, că era de la 1 decembrie termenul, până în 30 iunie, aşa este.

Primăvara bate la uşă şi e vorba de înfiinţarea culturilor de primăvară. Eu ştiu că defecţiunile, greşelile

softului de acolo, de la APIA, nu vin din perioada dumneavoastră, dar vreau să vă întreb ce măsuri

vreţi să luaţi, pentru că e îngrijorare şi disperare, atât pentru cei care… fermierii care au producţie

vegetală – că în martie timpul e favorabil să înfiinţeze culturi –, dar şi pentru crescătorii de animale.

A doua problemă, cadastrul. Aţi prezentat aici cauze pentru care absorbţia nu merge bine.

N-am auzit nimic de cadastru şi vă rog să-mi spuneţi – şi să spuneţi opiniei publice – ce aveţi

de gând, cum sunteţi implicaţi în rezolvarea cadastrului naţional, pentru că una din cauzele principale

este lipsa cadastrului, costurile uriaşe şi birocraţia.

Trei. 20 de miliarde de euro, până în 2020, de absorbit. Ce facem cu camerele agricole? Pentru

că aceste camere agricole... toţi am vorbit, toată clasa politică, de ele şi vor trebui să fie consultantul de

bază al celor care vor să facă proiecte. Din păcate, încă lucrurile întârzie, şi fermierii, ţăranii, tinerii nu

au unde să meargă să se consulte, să vadă oportunităţi în agricultură.

Patru. O problemă legată de ce se întâmplă azi în România, lipsa de materie primă. Dacă

circulaţi prin ţară, vedeţi tot mai multe făbricuţe de vânzare sau faliment din cauza lipsei de materie

primă (şi mă refer la fabrici de lapte, la abatoare şi aşa mai departe). Cred, aici – şi fac o recomandare,

o sugestie –, că trebuie să consolidaţi lanţurile de procesatori, producători, depozitari şi vânzători,

pentru că a scăzut nepermis de mult preţul, vă dau un exemplu, la lapte, şi cred că toată lumea e de

acord că am descurajat ţăranii, fermierii să mai crească vaca de lapte.

Şi ultima problemă pe care vreau s-o ridic de la tribuna Senatului, este o recomandare şi totuşi

şi o întrebare: dacă aveţi în vedere să corelaţi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cu programele

Ministerului Dezvoltării, cu PNDL-ul, pentru că, aici, vor trebui să fie acţiuni complementare. Şi

- 22 -

vorbim aici de satul românesc: alimentare cu apă, canalizare, drumuri, alte servicii. E foarte important

să aveţi acţiuni complementare, şi nu suprapuse cu cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Încă o dată, mulţumesc, domnule preşedinte şi domnule ministru.



Din partea Grupului UNPR, domnul senator Teiu Păunescu. Microfonul 3.

Domnul Teiu Păunescu:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc că sunteţi prezent astăzi în Senat. Vă mulţumesc, că vă percep ca pe un ministru

al agriculturii vizibil, pe care vă preocupă în mod real problemele agriculturii româneşti.

Permiteţi-mi să revin asupra a trei probleme pe care dumneavoastră le-aţi expus, dar pe care

vreau să le detaliaţi, dacă este posibil, concret.

Prima se referă la fondurile mutuale. În prezent, fondurile mutuale sunt fonduri moarte, nu

funcţionează. Fosta Lege nr. 381 este o lege care nu mai funcţionează de 3 ani, pentru că a fost... nu

mai este în funcţiune. Ce doresc de la dumneavoastră? Să ne spuneţi ce aveţi în vedere pentru a face

viabile şi active fondurile mutuale.

V-aş sugera două idei: prima, obligatoriu trebuie să reducem de la numărul de două, trei, cinci,

câte au fost prevăzute în lege, la un singur fond mutual, aşa cum au şi francezii; doi, introduceţi

obligatoriu cotizaţia fiecărui fermier pentru fiecare hectar pe care-l aduce în fondul mutual.

A doua problemă pe care vreau să o reţineţi, aş vrea ca de azi înainte să nu se mai audă de

aşa-zisele condiţii artificiale. Condiţiile artificiale au devenit un babau pentru fermierii români care

vor să acceseze fonduri europene. Au fost judecaţi de către funcţionarii APIA după aceste condiţii

artificiale, condiţii care nu erau vizibile, nu erau publicate şi nu erau cunoscute de fermieri. Erau scoase

de sub masă de funcţionarul APIA şi se spunea: „Nu îndepliniţi condiţiile!”. Se respingeau şi s-au

respins foarte, foarte multe cereri de accesare a fondurilor europene.

A treia problemă pe care dumneavoastră aţi amintit-o şi aş vrea să faceţi referire concretă la ea

este problema fondurilor de garantare şi fondurilor de creditare. Când aţi afirmat „fonduri de

creditare”, v-aţi referit concret la o anumită bancă sau la un grup de bănci care vor putea credita

fermierii care accesează fonduri europene sau vă referiţi numai la Fondul de garantare?

Vă mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)


Domnul senator Niţă Mihai, din partea Grupului parlamentar Liberal Conservator (ALDE).

Domnul Mihai Niţă:


Domnule ministru, am trei întrebări punctuale.

- 23 -

1. Referitor la irigaţii. Nu aţi făcut nicio referire la strategia Guvernului care trebuia aprobată în

30 de zile de la apariţia legislaţiei. Referitor la acest punct, când consideraţi că se va aproba această

strategie şi dacă există sumele care să permită începerea lucrărilor în irigaţii.

Punctul nr. 2. Este vorba de subvenţii. Se vehiculează ideea că softul… sau că Guvernul care a

fost înaintea Guvernului dumneavoastră nu şi-ar fi făcut treaba, dar eu am o întrebare la subiect: la

această oră, s-a făcut contract cu responsabilul de soft…, dezvoltatorul de soft, de fapt, care să facă

modulul? Că, oricum, este foarte târziu şi, dacă nu s-a făcut, trebuie să urgentaţi această problemă,

pentru că se vor întârzia şi mai mult decât aşa cum aţi spus dumneavoastră că se vor da subvenţii.

Punctul nr. 3, a treia întrebare, când se vor deschide sesiunile de proiecte? Am înţeles că este o

perioadă când se modifică ghidurile. Într-adevăr, sunt 15 ghiduri care trebuie modificate. S-a modificat

vreun ghid până la această oră sau care este planul, programul dumneavoastră în această direcţie?

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Tánczos Barna.

Domnul Tánczos Barna:


Stimate domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Problemele sectoriale ale agriculturii româneşti sunt mult mai grave şi mai profunde decât cele

care sunt abordate zilnic în revistele de specialitate sau despre care se discută în pieţe sau în curtea

Parlamentului cu ocazia mitingurilor. Dimensiunea medie a fermelor familiale, mecanizarea

agriculturii, nivelul cunoştinţelor specifice activităţii agricole în fermele de familie sau lipsa

integratorilor, a formelor cooperatiste care să se concentreze pe valorificarea produselor agricole sunt,

de fapt, problemele majore ale agriculturii.

Toate politicile, măsurile cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală trebuie

subordonate acestor provocări, chiar dacă în activitatea unui ministru sau în dezbaterile zilnice pe tema

legislaţiei privind activitatea agricolă apar teme, probleme care ni se par extrem de importante. Trebuie

să vedem dincolo de copacul care, de multe ori, acoperă pădurea din faţa noastră.

Dezvoltarea agriculturii bazate pe cunoaştere, pe cunoştinţele specifice domeniului în care

activează fermierul este poate cea mai mare provocare pentru noi toţi. În ultimii ani, deşi s-au cheltuit

sume exorbitante pentru aşa-zisa formare profesională în agricultură, rezultatele nu sunt nici pe departe

satisfăcătoare. Au fost satisfăcătoare probabil pentru cele trei – patru companii care, pe hârtie, au

format sau au oferit formare profesională fermierilor din România şi care au făcut milioane de euro

profit din această activitate.

- 24 -

Rezultatele din agricultură, atât cele din ferme, cât şi cele la nivel macro, depind de deciziile luate

de fermieri, de fiecare fermier în parte, de utilajele alese la un program de finanţare, de sămânţa certificată,

de modul de pregătire a solului, de tipul şi cantitatea de îngrăşământ folosit. Toate aceste decizii sunt

deciziile pe care stă, de fapt, agricultura din România. Atâta timp cât aceste decizii se vor lua după regula

de aur: „aşa a făcut şi bunicul meu” sau „aşa am văzut la vecinul”, agricultura românească nu are nicio

şansă în competiţia pentru pieţele de desfacere europene şi mondiale. Atâta timp cât nu reuşim să depăşim

stadiul agriculturii rudimentare, extensive şi să trecem la agricultura intensivă, bazată pe ştiinţă şi pe

cunoaştere, România rămâne o colonie agricolă, o colonie agricolă care exportă produse agricole primare şi

le aduce înapoi procesate, cu valoare adăugată mare, cu profitul realizat în alte ţări decât România.

Stimate domnule ministru,

Cred că aveţi o responsabilitate foarte mare în schimbarea unor mentalităţi învechite în agricultura

românească. Trebuie să trecem peste interesele de moment, peste ceea ce se discută la talk-show-uri,

despre cât de simpatic este… sau indiferent cât de simpatic este ciobănaşul cu 300 de oi şi cu 3, cu 5,

cu 10 câini sau cât de frumoase sunt tradiţiile transhumanţei, trebuie să acceptăm că lumea se schimbă,

şi lumea s-a schimbat şi în România, şi trebuie să facem schimbări şi în agricultură.

Trecând de la problemele generale la problemele punctuale, una dintre cele mai mari probleme

este lipsa de predictibilitate din sistemul de finanţare. O altă problemă este întârzierea plăţilor şi

subvenţiilor, exagerările funcţionarilor, care devin mai catolici decât Papa, şi implementarea eronată a

unor idei şi principii corect formulate, dar implementate greşit.

Predictibilitatea menţinerii unor sisteme de finanţare sau de stimulare pe 5 – 10 ani ar putea

însemna punctul de plecare în reforma agriculturii româneşti.

Şi vă pot da două exemple: unul pozitiv şi unul negativ. Programul apicol făcut periodic, pe trei

ani, este un exemplu pozitiv, a adus elemente pozitive şi dezvoltare în sectorul respectiv. Lipsa unui

program similar în zootehnie a dus la debusolarea fermierilor. Sprijinul pentru achiziţionarea bovinelor

şi ovinelor de rasă pentru reproducţie este un program făcut pe genunchi, lansat înainte de campania

electorală, care a avut efecte benefice, dar a şi debusolat fermierii, pentru că nu s-a continuat.

Întârzierile cu care se confruntă APIA în acest an sunt fără precedent. Este inacceptabil ca,

după o experienţă de 8 ani în administrarea plăţilor directe, o agenţie de plăţi să aducă fermierii în

pragul disperării. Cunoscând foarte bine şirul evenimentelor din 2015, nu… Pot să accept, domnule

ministru, explicaţiile dumneavoastră, pot să accept că sistemul informatic trebuia pregătit în 2015,

astfel încât dumneavoastră, în 2016, să puteţi dispune plăţile, dar, chiar şi aşa, situaţia critică rămâne şi

fermierii au ajuns în pragul disperării.

În cazul în care, în perioada cea mai scurtă, nu reuşiţi să rezolvaţi această problemă, deveniţi şi

dumneavoastră responsabil pentru criza din agricultură.

- 25 -

Exagerările funcţionarilor publici, exagerările celor care lucrează în evaluarea proiectelor

depuse pentru investiţii. Atitudinea „Decât să plângă mama mea, mai bine plânge toată familia

fermierilor.” este o atitudine absolut greşită şi nocivă. Interpretările diferite de la un centrul regional la

altul, răspunsurile de genul: „Aveţi dreptate, dar mai bine îşi asumă Bucureştiul decizia, şi eu vă

resping proiectul şi faceţi contestaţie.”, trebuie eliminate din sistem. Trebuie corectate greşelile de

genul acesta, pentru că sunt extrem de nocive.

Principiile corect formulate în PNDR şi implementate greşit aduc, iarăşi, multe bătăi de cap

fermierilor.

Vă dau un singur exemplu aici, domnule ministru, direcţionarea fondurilor europene către

activităţi cu potenţial agricol ridicat în anumite zone ale ţării este un principiu corect. Dar, în

momentul în care acest principiu se traduce prin a elimina, practic, din PNDR zone întregi din ţară în

baza unui calcul greşit, numit Studiu de potenţial agricol, făcut din birou, este una dintre cele mai mari

greşeli de implementare a unor principii corecte. Gândiţi-vă, domnule ministru, că zona Ciucului, de

unde provin, toată depresiunea renumită pentru producţia de cartofi este eliminată din Măsura 4.1,

fiind considerată cu potenţial scăzut în producţia de cartofi. Este inacceptabil şi cred că aceste greşeli

de implementare trebuie corectate.

În încheiere, permiteţi-mi, domnule ministru, să vă aduc în atenţie o problemă de maximă

actualitate. Sâmbătă, în comuna Rotbav, din judeţul Braşov, s-a prăbuşit turnul unei biserici vechi de

peste 700 de ani. Este şi responsabilitatea dumneavoastră conservarea moştenirii culturale, atâta timp

cât în PNDR avem o submăsură destinată restaurării monumentelor istorice. Cred, sincer, domnule

ministru, că reabilitarea şi conservarea unor monumente istorice este mult mai importantă decât

schimbarea ţiglelor, a chiuvetei şi a toaletelor în căminele culturale comuniste. Dacă avem această

măsură, unde ambele activităţi pot fi finanţate, trebuie să cântărim şi să alocăm fonduri în funcţie de

importanţa fiecărui domeniu în parte.

De aceea, vă solicit public, domnule ministru, ca, în cadrul Ghidului solicitantului pentru

Măsura 7.6, să prevedeţi bugete separate pentru cele două activităţi: buget pentru reabilitarea

monumentelor istorice de categoria B şi buget separat pentru căminele culturale.

Mulţumindu-vă că aţi acceptat invitaţia noastră la „Ora ministrului” şi asigurându-vă de toată

susţinerea noastră, vă doresc mult succes!

Dar, înainte să închei, vă mai aduc în atenţie două probleme ridicate de colegii mei, din Grupul

UDMR.

Regresivitatea, în foarte multe momente, împiedică asocierea dintre fermieri. Ei îşi fac calculul

foarte exact: cât pierd, dacă depun cerere unică de plată sub forma unei asociaţii sau cooperative şi

terenul trece peste 50 de hectare, trece peste 100 de hectare. Este o temă de analizat.

- 26 -

Măsurile 11.1 şi 11.2 – măsura pentru agromediu şi măsura pentru activitatea agricolă bio –

sunt în aceeaşi măsură şi se exclud reciproc, ceea ce este o problemă şi trebuie analizată şi corectată în

măsura posibilităţilor.

Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes! (Aplauze.)



Urmează domnul senator Tămagă, Grupul PSD.

Domnul Constantin Tămagă:


Domnule ministru,

Nu voi dezvolta foarte mult temele pe care le pregătisem, pentru că timpul nu ne mai permite.

Aţi fost, de altfel, şi la noi la comisie, unele dintre ele le-am dezvoltat acolo. Două, punctuale, aş dori

să le prezint şi, eventual, dacă sunteţi în situaţia să răspundeţi sau să le pregătiţi.

Întâi, legat de irigaţii, temă abordată şi de domnul Niţă, dar eu vreau să fiu mai concret şi să vă

întreb: aveţi în vedere, prin strategia pentru irigaţii, să mergeţi pe reabilitarea sistemelor existente sau e

vorba de o nouă politică, de o nouă abordare a acestei teme? Pentru că, dacă vreţi mai mult, eu vă spun

că a reabilita sistemele de irigaţii înseamnă sigur a consuma banii fără rezultate.

Noi trebuie să revedem politica de irigaţii, ştiu ce vorbesc, am studiat mult treaba asta, pe două

considerente:

Întâi nu lăsăm apa să curgă în Dunăre, să o repompăm înapoi pe 4 trepte cu costuri

extraordinare. Deci e vorba de a o aştepta şi a folosi cât se poate căderea.

Doi. Este vorba de consumul de apă pe hectar care nu poate fi în niciun caz acoperit prin resursa

aproape singulară – Dunărea. Eu vă spun tuturor celor care vreţi să auziţi chestiunea asta: că, atunci când

este secetă, în Dunăre nu este apă pentru irigaţii. Atunci când se restricţionează la Porţile de Fier consumul,

când nu se mai…, când se pune întrebarea dacă reactorul de la Cernavodă are cu ce se răci, dacă se mai

navighează pe Dunăre sau nu, credeţi că, dacă ai avea sistem, îţi dă cineva apă? Niciodată! E vorba de un

miliard de metri cubi pe o udare, la trei milioane de hectare, câte ziceam noi că avem.

Şi, dacă mai vreţi o apreciere, întotdeauna politica privind irigaţiile au dirijat-o cei care au

consumat banii în şantiere pentru canale şi aşa mai departe. Atunci era o politică. Era uzina de la

Brăila, care trebuia să producă buldozere, excavatoare, era la Piatra-Neamţ – S1800. Trebuiau să

producă şi să fie plătite de agricultură. Închei... Pe asta e mult de discutat.

Mai e o chestiune pe care vreau să v-o spun. M-a surprins atitudinea tuturor miniştrilor de până

acum, dar şi a ministrului agriculturii în România, dar şi a comisarului european Cioloş, care au

acceptat cu atâta uşurinţă politica organismelor modificate genetic, inclusiv soia, sau în primul rând

soia, fără nicio justificare.

- 27 -

Se importă în Europa 50 de milioane de tone de soia, toată modificată genetic, e prezentă în toate

produsele alimentare, inclusiv în ciocolată, deci se consumă, avem voie să consumăm, avem voie să

importăm, avem voie să plătim, nu avem voie să producem. După ce logică, nu am înţeles niciodată!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Domnul senator Boeriu de la PNL. (Rumoare, discuţii în sală şi la prezidiu.)

Din sală: Cine? Nu e Boeriu...


Domnul senator Rotaru, atunci. (Discuţii în sală.)

La tura următoare.

(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Rotaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Vă mulţumesc că sunteţi astăzi lângă noi.

Probabil că această discuţie ar trebui să dureze mai mult şi să o regândim într-un format în care

să ne putem exprima şi noi punctele de vedere, să poată răspundă şi miniştrii, în aşa fel încât întâlnirile

de acest gen să aibă şi eficienţa necesară, şi satisfacţia colegilor că au putut să exprime puncte de

vedere şi, mă rog, opinii referitoare la problematica ministerului respectiv.

Domnule ministru, ne-aţi vorbit aici de câteva lucruri care ţin de strategie. Mie îmi e greu să înţeleg

cum un Guvern, care este pe un termen limitat ca mandat, poate să stabilească strategii pe termen lung.

Cred că principalele probleme pe care ar trebui să le gestioneze Ministerul Agriculturii în perspectiva

apropiată şi până la încheierea mandatului ar trebui să reprezinte priorităţile, urgenţele care sunt astăzi.

Şi s-a vorbit aici despre faptul că nu s-au dat la timp subvenţiile, lucru care nu s-a întâmplat

până acum în niciun an. Este, dacă vreţi, o premieră neplăcută pentru agricultori. Există o mare

nemulţumire din punctul ăsta de vedere şi v-aş ruga să avem un răspuns ferm şi clar, când pot primi

oamenii subvenţia. Mai mult decât atât, au fost probleme legate şi de acordarea acelor adeverinţe

pentru a putea accesa credite de la bănci.

A doua problemă pe care vreau să o ridic şi eu – şi reiau ce spunea colegul meu Tămagă – este

acea a irigaţiilor.

Eu reprezint judeţul Brăila, judeţul care are încă, la ora actuală, un sistem de irigaţii care mai

funcţionează în linii mari, în care s-au depus eforturi şi s-au făcut şi ceva investiţii pentru a funcţiona,

şi judeţul care a irigat cel mai mult în ultimii ani la nivel naţional. Cu toate acestea, sunt mari probleme

- 28 -

în ceea ce priveşte finanţarea staţiilor de plutitoare şi de pompare. Şi am o listă, pe care o să v-o prezint

la final, domnule ministru, cu banii necesari pentru a pune în funcţiune şi a funcţiona la capacitate

aceste staţii.

A doua problemă este aceea a desecării. Sunt probleme deosebite în judeţul Brăila pe zona în

care băltesc apele, pentru faptul că toate canalele de desecare sunt nedecolmatate, sunt pline de

vegetaţie, sau, hai să nu spunem toate, marea majoritate. Probleme mari sunt pe Terasa Viziru, Brăila,

probleme mari sunt pe aşa-numita zonă Burta Encii, zona Movila Miresii, dar nu numai, şi în judeţul

Ialomiţa, unde putem vorbi de zona Giurgeni, Vlădeni, unde sunt probleme cu desecările. Deci

probabil că aceasta este o urgenţă pe care trebuie să o trataţi cu toată responsabilitatea şi să o gestionaţi

în aşa fel încât să funcţioneze din punctul ăsta de vedere, al desecărilor.

O altă problemă pe care vreau să v-o ridic este aceea că aceste OUAI-uri care au fost înfiinţate,

care au avut şi părţi bune, şi părţi rele… De pildă, în Terasa Viziru, unde sunt 19 OUAI-uri, 14 au

accesat diferite măsuri de finanţare. Ăsta este un lucru foarte bun. Ceea ce nu este bine – şi v-aş ruga

să aveţi în atenţie – este faptul că, de pildă, pe unul din programe, ca să poţi să accesezi acel milion de

euro, suma maximă, puteai să repari conductele principale, dar nu puteai să reabilitezi zona de antene,

pentru faptul că trebuia să ai acordul tuturor proprietarilor. Deci, atâta timp cât poţi să treci cu CP-ul

fără acordul proprietarilor, de ce nu se poate să reabilitezi şi antenele fără acordul proprietarilor?

Pentru că eu mă îndoiesc că vreunul dintre proprietari ar fi nemulţumit că se face o investiţie care

aduce plusvaloare terenului respectiv şi nu s-ar opune, mai ales că este foarte greu să-i găseşti pe

proprietari să-şi dea acordul şi aşa mai departe.

O a doua chestiune, tot aici, este legată de faptul că cei care udă cu motopompe nu au avut

acces la acest program şi v-aş ruga să aveţi în vedere acest lucru, pentru că sunt, în judeţul Brăila,

multe exploataţii care irigă cu motopompe.

O altă problemă pe care vreau să v-o ridic, domnule ministru, este aceea a Programului

Naţional de Împăduriri şi de Perdele Forestiere. Sigur că noi avem o lege, nr. 289/2002, privind

perdelele forestiere, iar eu v-aş da un exemplu cutremurător: faptul că avem o lege din 2002 prin care,

la art. 21, Ministerul Agriculturii este obligat ca în fiecare an să aloce fonduri pentru perdelele

forestiere, în judeţul Brăila, deşi fuseseră identificate, după emiterea legii, peste 8 000 de hectare pe

care se puteau înfiinţa perdele forestiere, până la această oră nu s-a realizat aproape nimic şi ştiţi că

problema apei şi a precipitaţiilor este deficitară în această zonă a Bărăganului. Or, atâta timp cât avem

o lege, atâta timp cât avem un Comitet naţional pentru prevenirea deşertificării şi degradării solului şi

prevenirea secetei, atâta timp cât avem o lege, atâta timp cât – eu ştiu?! – acest comitet naţional mai

există, ar trebui să-şi facă datoria şi să vedem eficienţa acestei măsuri care se impune cu necesitate a fi

pusă în practică, având în vedere faptul că, de la an la an, ne confruntăm cu o zonă de secetă, cu o zonă

în care precipitaţiile sunt din ce în ce mai puţine.

- 29 -

Încă o întrebare, domnule ministru, dacă aveţi cumva în vedere vreo măsură pentru comasarea

terenurilor. Dacă gândiţi ceva pe perspectivă – sigur că eu v-am criticat că gândiţi în perspectivă, dar,

dacă aveţi o idee, aş ruga să ne-o expuneţi –, cum vedeţi acest lucru, pentru că suntem, până la urmă, a

şasea ţară ca suprafaţă din Uniunea Europeană, dar avem cel mai mare număr de exploataţii agricole.

Aproape sau peste 30% din exploataţiile din Uniunea Europeană sunt în România. Or, trebuie făcut

ceva din acest punct de vedere, pentru că ne vorbeaţi aici despre productivitate, ne vorbeaţi despre

eficienţa agriculturii.

Eu aş vrea să închei cu încă două întrebări. Prima este cea pe care a ridicat-o şi de domnul

Tămagă, aceea a organismelor modificate genetic. Nu am să înţeleg cum consumăm în fiecare zi

produse şi derivate din carne şi – eu ştiu?! – lapte şi aşa mai departe de la animale care consumă soia

modificată genetic, şi noi nu putem să cultivăm soia modificată genetic şi nu avem un răspuns clar din

acest punct de vedere, deşi România are cele mai bune condiţii pedoclimatice pentru cultivarea soiei,

care este şi cultură energetică, înverzire, lasă terenul curat, azot natural în sol, sunt multe beneficii pe

care le poate aduce soia, dar o tratăm la acest capitol comparativ cu soia clasică.

O ultimă întrebare, domnule ministru, este aceea că, într-o recentă declaraţie a dumneavoastră,

aţi spus că o parte din produsele care intră în ţară au un potenţial de otrăvire a populaţiei – mă refer la

legume-fructe, sigur – cu reziduuri de pesticide, de insecto-fungicide, cu produse care ajută la

conservarea legumelor şi fructelor. Aş vrea să vă întreb dacă aveţi în vedere sau ce măsuri a luat

Ministerul Agriculturii, dacă aveţi în vedere stabilirea unui lanţ al trasabilităţii produselor de la

producţie până la consumator. Pentru că, chiar astăzi, citeam o ştire a unui institut… nu ştiu foarte

exact cine a dat această ştire, ca să nu spun… să nu greşesc, dar se spunea că inclusiv în produsele

indigene sunt urme de insecto-fungicide în proporţie de 30 până la 60 – 70%. Se spunea în final că nu

sunt dăunătoare. Or, eu mă îndoiesc că nu sunt dăunătoare şi trebuie făcut ceva din punctul ăsta de

vedere, pentru că vorbim, până la urmă, de sănătatea populaţiei.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Urmează domnul senator Grigoraş, de la PNL. Microfonul 2.

Domnul Viorel Grigoraş:

Domnule ministru,

Permiteţi-mi să salut şi eu prezenţa dumneavoastră în plenul Senatului şi să apreciez faptul

că… venind aici cu o echipă restrânsă, dovedeşte faptul că sunteţi un bun cunoscător al activităţilor ce

se desfăşoară la ministerul pe care-l coordonaţi şi stăpâniţi problemele agriculturii.

- 30 -

De aceea, nu-mi permit să vă dau sfaturi, dar totuşi acceptaţi ca, în strategiile dumneavoastră,

ale ministerului, să aveţi în vedere că agricultura este prima activitate, prima ramură economică –

trebuie să recunoaştem – cu care România poate ieşi în Uniunea Europeană şi chiar în lume, vizavi de

import-export.

Eu voi ridica două probleme.

Prima. Ne amintim cu toţii, în primăvara anului 2013, a fost un întreg scandal legat de laptele

contaminat cu aflatoxină. Iată, o problemă proaspătă a apărut, din nou, zilele acestea, legată de laptele

procesat de două ori. Din păcate, n-ar trebui, dar ăsta este adevărul, se importă lapte mai ales din

Polonia. Ce ne puteţi spune în legătură cu laptele procesat de două ori?

Problema nr. 2. Dacă distinsul meu coleg, domnul secretar, domnul senator Rotaru, de la

Brăila, spunea că în judeţul Brăila există apă care bălteşte, eu ţin să vă subliniez că la Botoşani este

secetă, fântânile nu mai au apă. Anul trecut, o secetă severă a fost la nivel de judeţ Botoşani.

V-aş ruga ca, la nivel de APIA, să spuneţi, să-i învăţaţi – de ce nu?! – să gândească la acele dosare

depuse pentru calamităţi, pentru secetă mai exact. Doi fermieri care au pământurile vecine, datorită acelei

documentaţii care poate, într-adevăr, n-a fost în timp depusă, cu toate hârtiile care trebuiau, nu se poate

admite ca unul să primească despăgubiri şi celălalt nu. Deci, mai multă înţelegere.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


Cu tot respectul, domnule ministru, ştiţi că, pe data de 15 decembrie, ne-a vizitat o mare masă

de ciobani. Ei au avut nişte probleme clare şi punctuale, erau trei: câinii de la stână, perioada de

păşunare şi subvenţiile.

Subvenţiile, am înţeles că se vor rezolva după data de 8 aprilie. În fine, nu înţeleg de ce aşa

târziu, dar bine că este mai târziu decât niciodată.

Problema este că, atunci, sub presiune, s-a încheiat un protocol cu reprezentanţi ai crescătorilor

de oi, şi nu ai ciobanilor ca atare.

Normal este, dacă parafezi ceva, să te şi ţii de cuvânt. Între timp, am înţeles că nu mai este

valabil respectivul protocol, că aţi revenit dumneavoastră, ca minister, asupra punctului de vedere

privind câinii şi, de asemenea, asupra perioadei de păşunat.

Rugămintea mea este să-mi explicaţi şi mie dacă este adevărat ce am citit eu în presă sau dacă

nu este adevărat. Şi, dacă este adevărat, dacă vi se pare normal ca, atunci când sunt trei-patru mii de

- 31 -

oameni în curtea unei instituţii, să promitem că facem un lucru, iar când pleacă oamenii acasă, să nu ne

mai ţinem de cuvânt.

Cu tot respectul!

Mulţumesc.


Domnul senator Bota. Microfonul 3.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc.

Patru probleme foarte punctuale.

Domnule ministru,

1. În urmă cu doi ani de zile, s-a aprobat în Guvern o ordonanţă prin care se prevedea acordarea

de garanţie de stat pentru achiziţionarea de terenuri agricole, până la maxim 1 000 de hectare, de către

o unitate economică, o fermă. Vă informez că este neoperabilă această garanţie de stat. Nicio bancă nu

a încheiat protocol pentru aplicarea acestui program.

2. Subvenţiile APIA. Problemele de anul trecut, plăţile încă nu s-au făcut… De ce nu

introduceţi acum, foarte urgent, o fazare a aplicanţilor APIA? În ce sens? Într-o lună de zile, toţi cei

care au aceeaşi declaraţie de făcut pentru subvenţie identică cu anul trecut, verificată, răsverificată de

către autorităţi, se poate depune şi, în două luni, să le daţi adeverinţa, iar, până la termenul final, cei cu

modificări sau cu cereri noi şi am rezolvat problema finanţării, încă din primăvară, a fermierilor prin

adeverinţă şi creditare.

3. Irigaţiile. Toţi antevorbitorii mei vorbesc de irigaţiile din zonele tradiţionale, cu lucrări

făcute de pe vremuri.

Vă informez că şi în Transilvania există fermieri, dar nu există sisteme de irigaţii. Şi în

Transilvania există secetă şi nu există sisteme prin care să putem să ne apărăm, nu există sisteme

antigrindină, nu există programe prin care să se poată da acele mici lucrări făcute de îmbunătăţiri

funciare, care traversează o fermă, două canale de desecare, ca să poată fi utilizate. Nu se poate face un

puţ sau un mic lac de acumulare din apele meteorice sau dintr-un pârâiaş, sau dintr-un puţ, pentru că

terenul poate nu este în proprietate şi este doar arendat acolo unde se poate face puţul, că nu putem să

facem puţul unde avem noi terenul proprietate, îl facem acolo unde este apă. Trebuie schimbată

destinaţia agricolă, făcută o microfermă piscicolă, eventual, şi apa să se poată utiliza.

Pentru Transilvania, dacă nu v-aţi gândit, vă rog să vă gândiţi să faceţi un program distinct faţă

de celelalte zone ale ţării, unde sunt probleme specifice. Nu se pot face organizaţii de udători, pentru

că n-ai cu cine să te asociezi la un pârâiaş, şi acolo trebuie făcut distinct. Nu poţi să iei un canal de la

îmbunătăţiri funciare, că n-ai organizaţie de udători, dar n-ai cu cine să te organizezi!

- 32 -

Patru, şi ultima, perdelele forestiere. Sunt binevenite, sunt necesare în condiţiile de încălzire a

atmosferei şi a climei, dar nu sunt prevăzuţi pomi: nuci, cireşi, vişini, tei, pomii fructiferi de talie

înaltă, care pot fi… la fel de bine să facă o perdea forestieră, exact cum o face un salcâm sau alt arbore.

Sunt acele… 5% cotă de teren care să nu se utilizeze, acel 5% poate fi permanentizat în

asemenea perdele forestiere pomicole şi avem şi pomicultură, nu doar umbră.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Oprea, PNL.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Să-i daţi cuvântul şi lui Bumbu…


Îi dau şi lui Bumbu, da.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu aveam de gând să intervin, dar sunt câteva aspecte care m-au determinat să am o

intervenţie. Mă uitam că, la mijlocul secolului XIX, mari gânditori ai României au formulat, pe vremea

aceea, mult discutata temă „România – eminamente agrară”. Dacă ne dăm seama cât de vizionari au

fost… Trăim acum, în secolul XXI, şi subestimăm teoriile care demonstrau cu atâta lux de amănunte

că eram printre providerii, printre furnizorii mondiali de cereale, legume, fructe şi toate acestea erau

justificate cu valori concrete.

În aceste condiţii, am ascultat şi intervenţia domnului… destul de plină de amănunte, a

domnului ministru, dar, din nou, omul simplu este uitat. Şi-i rog pe cei de la Ministerul Agriculturii să

ia ca un model pe cel care a făcut ca, în 2006, să ia Premiul Nobel pentru Pace, din Bangladesh,

Muhammad Yunus. Este preluat în Statele Unite ale Americii, în fiecare an, alt stat preia modelul de

microcreditare şi microfinanţare rurală, în care acţionarii sunt cei mai sărmani oameni; inclusiv

cerşetorii lor au devenit acţionari. Este conceptul care a venit cu o provocare mondială. Deci un astfel

de model se gândeşte şi la omul simplu, care n-are de la 10 hectare în sus, domnule ministru. Sunt

pentru cei care au o palmă de pământ, 10 ari, 30 de ari, dar lor li se oferă un microcredit de către

comunitate, nu trebuie să vină cineva… Şi cred că, împreună cu dumneavoastră, am putea să generăm

un astfel de curent.

Acum vreo trei ani, reprezentantul Muhammad Yunus, susţinut de Banca Comercială, a fost în

Parlamentul României. Nimeni nu ştie lucrul acesta. De fapt, se promova un astfel de curent.

Al doilea lucru, domnul ministru, frumos, s-a mirat că există pesticide inteligente.

Domnule ministru,

- 33 -

Există şi praf inteligent, „smart dust”. Anglia pompează zeci de miliarde de lire sterline în

următorii ani pe acest curent: „Internetul lucrurilor” sau „Internetul tuturor lucrurilor”, „Internet of

Things”, „Internet of Everything”, pentru că plăntuţele comunică între ele prin acest nou concept.

Noi nu suntem în stare să dăm drumul unui soft, ca să dea drumul subvenţiilor, nicidecum n-avem

curajul să gândim într-un viitor destul de apropiat.

Ne-am mirat întotdeauna de ce Comisia Europeană plusează cu investiţii mari în banda largă

din mediul rural a internetului. Pentru aşa ceva se plusează: agricultură inteligentă, „smart agriculture”,

este conceptul de viitor! Nu putem să murim, că nu gândim astăzi… copiii noştri să nu aibă parte de un

astfel de trend mondial.

Şi, ultima, atât de discutata poveste a irigaţiilor. Cu, pe atunci, comisarul Cioloş, prin 2011, am

pus problema asta, a celor două necazuri care apasă toate zonele din România: iernile duse… mai

călduţe, dar primăverile cu dezgheţuri ne creează mari probleme cu inundaţiile, iar peste câteva luni de

zile avem mari necazuri cu seceta. Nu a fost o strategie care să adune apele, nu la nivel de judeţ, cum

gândim… regiunile de dezvoltare. Dacă Moldova ar gândi regional, ar aduna apele şi le-ar zăgăzui,

dându-le drumul pe vreme de secetă. Or, nu trebuie să vină Şuţu şi nici gânditorii din secolul XIX să

ne spună ce trebuie să facem. Agricultura adevărată se face şi cu minte! (Aplauze.)


Domnul senator László Attila.

Domnul László Attila:


Vă salut, domnule ministru şi mă bucur că sunteţi printre noi.

Aş dori să vă semnalez o problemă un pic atipică meseriei dumneavoastră, pentru că, în aceste

zile totuşi, suntem şi asistăm la adevărate drame în zona Piteştiului.

Vă spun acest lucru, pentru că, fiind pediatru, cunosc un pic mai bine această problemă şi

trebuie să vă spun că ne confruntăm cu o problemă a cărei incidenţă este de 0,5 până la 6 la suta de mii

de locuitori. Incidenţa variază foarte mult de la o ţară la alta sau de la un an la altul.

În cazurile rare, când se identifică germenii care au cauzat această nenorocire, atunci, o bună

parte…, în marea majoritate a cazurilor, se identifică un microb ai cărui depozitari sunt bovinele,

respectiv ovinele. Şi vă semnalez acest fapt, pentru că, până acum nu foarte de mult, exista o

obligativitate de monitorizare coprologică a efectivelor de animale la nivel naţional, mai ales în zonele

legumicole, respectiv fructifere, şi, prin eforturile depuse în decursul zecilor de ani, s-a ajuns la o

scădere a apariţiei acestor fenomene.

Întrebarea mea este… şi aş dori să vă atrag atenţia că rezolvarea acestor situaţii implică nişte

eforturi din partea unor instituţii care ţin sau sunt în subordinea diferitelor ministere, şi această

problemă poate fi ţinută sub control sau monitorizată, atunci când există o cooperare ireproşabilă.

- 34 -

Întrebarea mea se referă… că, din punct de vedere profesional, eu, vă spun sincer, n-am reuşit

să înţeleg de ce am renunţat la această activitate de prevenţie sau de monitorizare chiar specifică în

acest domeniu şi de ce trebuie să aşteptăm de fiecare dată tragedii, ca să ne dăm seama că s-au făcut

greşeli când s-au luat astfel de decizii?

Mulţumesc frumos.



Urmează domnul senator Suciu, de la PSD.

Domnul Matei Suciu:


Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că ţara noastră are un potenţial agricol absolut semnificativ, potenţial

care, în opinia mea, nu este fructificat decât în mică măsură. Şi nu mă gândesc aici la producţii

agricole care pentru noi devin aproape incredibile, dar care se obţin în unele state (colegii din Uniunea

Europeană), ci mă refer la optimizarea sistemului agricol tradiţional şi la valorificarea tuturor

resurselor şi tuturor oportunităţilor pe care ni le conferă factorii de mediu şi climă şi calitatea

terenurilor agricole.

Ministrul afacerilor, prin politicile sale, poate interveni în sensul sprijinirii agricultorilor români

şi, în acest sens, vin cu două întrebări punctuale, la care aştept un răspuns la fel de punctual.

În primul rând, în cazul unui fermier care cultivă 100 de hectare cu cereale tradiţionale,

respectiv grâu, porumb, floarea soarelui, care este nivelul subvenţiei pe hectar în acest an şi dacă este

mai mare sau mai mic decât ceea ce s-a oferit în anul precedent?

O a doua întrebare. În momentul de faţă, se fac schimburi de teren între lucrătorii de terenuri

agricole, între fermieri, în sensul formării suprafeţelor mai mari, pentru a se obţine, sigur, profituri mai

mari. Însă, acest fapt nu este stipulat prin norme sau ordine de ministru şi se întâmpină o serie de

probleme… Deci aceste schimburi nu sunt stipulate prin aceste ordine de ministru şi se întâmplă o

serie de probleme în momentul în care se solicită subvenţia de la APIA. Dacă aveţi în plan emiterea

unor astfel de acte normative pentru a simplifica procedura de obţinere a subvenţiilor de la APIA.

În final, v-aş întreba dacă aveţi în vedere o iniţiativă legislativă diferită de cele de până acum,

care să aibă ca rezultat eliminarea situaţiei de fărâmiţare a terenurilor.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

- 35 -

Domnul senator Duruţ, tot PSD. Microfonul central.

Domnul Aurel Duruţ:


Domnule ministru,

Am audiat prezentarea dumneavoastră. De asemenea, şi întrebările colegilor, numeroase ca număr.

De aceea, aş reveni sau revin cu o singură întrebare şi mă refer la amenajamentele pastorale.

Mereu să amână această problemă şi v-aş întreba: în viziunea dumneavoastră, cine trebuie să le facă,

când începe acţiunea, când se va finaliza? Pentru că, altfel, ştim că România are în jur de 9,5 milioane

de hectare de teren arabil şi în jur de 5 milioane de păşuni şi fâneţe sau aşa-zisele pajişti, riscăm să

pierdem subvenţia europeană pe aceste 5 milioane de hectare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Vă mulţumesc.

Domnul senator Bumbu, UNPR. Microfonul 3.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Până acum, eram într-o postură de frondă cu Ministerul Agriculturii, din cauza superficialităţii,

uneori chiar a neseriozităţii cu care erau abordate problemele specifice.

De data aceasta, trebuie să vă laud, pentru că am văzut şi cunosc profunzimea şi seriozitatea cu care

abordaţi aceste probleme. Şi, pentru colegi, vreau să informez că, de foarte mult timp, lumina în cabinetul

ministrului şi ale consilierilor nu se stinge decât după ora 19.00 sau 20.00, asta fără a vă ridica pe soclu.

Mulţi au vorbit mai mult ca să arate că sunt mai deştepţi decât ministrul. Fără să cad în această

pantă şi a mă supune acestui risc, totuşi îmi permit să vă ridic câteva probleme. Le puteţi lua şi ca

recomandări.

În primul rând, nu vă consider un Guvern de tranziţie sau interimar, ci un Guvern serios, care

are obligaţia să facă strategii, iar cei care urmează să le continue şi să le îmbunătăţească. Mă refer, în

primul rând, la siguranţa alimentară, aşa cum o defineşte FAO, adică alimente suficiente la preţuri

accesibile, mai ales având în vedere contextul regional şi schimbările imprevizibile, zicem noi, dar

poate, pentru unii, previzibile în jocul, în concertul mondial.

Cred că trebuie să ştim cu exactitate, nu statistic, cât producem, unde se duce, unde se

depozitează şi, eventual, chiar o formă de intervenţie, nu în contradicţie cu normele europene, de a

controla plecarea alimentelor şi chiar şi preţurile în situaţii deosebite. Vă recomand extinderea RICA,

chiar dacă implică nişte costuri, pentru că este un mijloc sigur de a avea aceste date.

- 36 -

Vreau să vă rog să vă aplecaţi, aşa cum aţi început, asupra patrimoniului Ministerului

Agriculturii, pentru că au fost pierderi enorme în acest domeniu, atât în ce priveşte terenul, dar mai

ales clădirile, inventarul agricol şi, mai ales, patrimoniul genetic. Vă rog să dispuneţi, prin Corpul de

control, să se ajungă până la răspunderi personalizate.

Aţi abordat foarte curajos cercetarea agricolă şi vă susţin atât cât pot – şi nu sunt singurul –, şi

vă rog să aveţi curajul să abordaţi urgent probleme de restructurare a acestui sistem, să scoateţi

cercetarea din mâna unei instituţii conduse de gerontocraţi, să scoateţi instituţia din sistemul de

căpuşare şi să o repuneţi pe picioare. Şi ştiţi foarte bine, că am discutat în alt context, putem lua

modele care funcţionează, nu trebuie să inventăm roata. Exemplul Poloniei ar fi concludent.

Vreau să vă mai rog să formaţi un compartiment de marketing agricol, nu în ideea de a vinde,

ca ministerul să se transforme în comerciant, în negociator, ci, pur şi simplu, ministerul să poată oferi

informaţii serioase în ceea ce priveşte oportunităţile mondiale, regionale de producţie, vânzare sau – de

ce nu?! – chiar achiziţionare.

Aş termina cu un domeniu mult amintit astăzi, dar fracţionat, şi anume strategia antisecetă –

strategie care a fost abordată de către prim-ministrul din perioada 2004 – 2008, actualul preşedinte al

Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, dar care, din păcate, a fost abandonată –, în care să

privim acest aspect începând de la gestionarea apei, de la împăduriri, perdele, elemente de tehnologie

şi, bineînţeles, şi irigaţiile, pentru că, dacă luăm fracţionat, nu vom face decât… vom pune câteva piese

dintr-un puzzle.

Pentru că aţi amintit de Bill Gates, vreau să vă reamintesc că cel mai mare fond destinat

susţinerii sau pentru sprijinirea agriculturii – Fondul „Melinda şi Bill Gates” – se referă la 3 aspecte: la

revoluţia numerică în agricultură, adică sistemul informatic, cu ce am început, exact elementele de a

cunoaşte ce se produce şi ce trebuie, şi la infrastructura specifică agricolă, şi la domeniul pierderilor

din agricultură.

Vă mulţumesc şi vă doresc succes, sincer!


Mai este cineva doritor să intervină?

Dacă nu, atunci îi dau cuvântul domnului ministru.

Domnule ministru Irimescu, aveţi cuvântul.

Domnul Achim Irimescu:


Mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori.

Sigur, aţi atins cred că exact cele mai importante şi mai sensibile aspecte din domeniul

agriculturii şi am să mă străduiesc să răspund la toate. Sper că avem timp.

- 37 -

Pentru doamna senator Silistru. Aşa este, aveţi dreptate cu cercetarea. Este o problemă în legislaţia

naţională cu finanţarea cercetării. Eu chiar am prins în buget 75 de milioane suplimentar, dar, ulterior,

mi s-a explicat că degeaba le-am prins, pentru că nu pot fi cheltuite. Mi s-au dat asigurări din minister că,

dacă este nevoie, vom pune aceşti bani la dispoziţia cercetării. Aceste asigurări mi s-au dat la minister.

Notificarea la Comisia Europeană pentru staţiunile de cercetări, pentru partea de ajutoare de stat.

Suntem în curs de analiză. Sigur, şi partea… dacă reuşim să restructurăm cercetarea, trebuie să acoperim,

din ajutor de stat, 200 de milioane. E un subiect foarte sensibil, dar sper să găsim soluţia cea bună.

Referitor la declaraţia comisarului Phil Hogan privind terenurile, vânzarea terenurilor. La

momentul în care noi am adoptat Legea nr. 17 sau în perioada pregătirii, chiar eu am fost, ca secretar

de stat, la Bruxelles şi am discutat la DG Competition, şi acolo mi s-a spus: puteţi… pentru că legea

iniţială avea o mulţime de restricţii, să le spunem, prevederi utile, cred eu, Comisia ne-a spus: puteţi să

adoptaţi restricţii, cu condiţia să aveţi nişte obiective pe care trebuie să le atingeţi adoptând aceste

restricţii. Deci nu ne-a interzis. Ulterior, nu ştiu din ce cauză, nu mă ocupam eu – întâmplător am fost

la Bruxelles la Consiliu şi m-am ocupat de… şi am discutat cu Comisia –, au dispărut acele elemente.

În această perioadă, sigur – şi este o mare presiune de la fermieri –, vrem să reluăm legea, să

modificăm şi vom face un grup de lucru să discutăm cu fermierii, să vedem ce putem face, pentru că o

mulţime de state membre… De exemplu, este un caz celebru, în care un eurodeputat german a vrut să

cumpere teren în Franţa şi i s-a refuzat categoric, că nu-i fermier. Deci se pot adopta.

Pentru domnul senator Flutur, cadastrul. Sigur, este un element extrem de important şi, chiar

dacă nu l-am menţionat eu, pentru că, într-adevăr, cadastrul nu este la Ministerul Agriculturii, situaţia

este tragică.

Dacă în 2020 nu vom avea cadastru, după 2020, nu vom mai putea plăti 2 miliarde de euro

anual, bani europeni, subvenţii către fermierii noştri. Am avut o discuţie cu... pentru că ANCPI-ul este

la MDRAP, am avut o discuţie cu premierul, am avut o discuţie cu domnul vicepremier Dâncu, am

solicitat, deja, oficial ca să se dea prioritate la realizarea cadastrului extravilanului pentru a reuşi să

finalizăm întâi pentru agricultorii noştri cadastrul.

Sunt fonduri, vestea bună este că sunt fonduri, vestea mai puţin bună este că nu ANCPI-ul sau

MDRAP-ul sunt direct implicate, ci se organizează licitaţii la nivel de UAT-urilor. Ca urmare, sigur,

rămâne la primar să organizeze licitaţiile şi să stabilească cadastrul.

Eu am propus în ultima şedinţă de Guvern să facem o monitorizare măcar trimestrială în

Guvern, ca să vedem cum progresează acest proces de cadastrare. Altfel, repet, nu cred că va fi un

guvern sau un ministru al agriculturii sau premier, în 2020, să spună fermierilor „Nu pot să vă plătesc,

pentru că nu am cadastrul gata!”, pentru că programul de cadastrare este prevăzut să se finalizeze în

2023. Deci avem o mare problemă aici.

- 38 -

Altă întrebare, subvenţiile la APIA. Sigur, aici au fost foarte multe discuţii şi trebuie să

clarificăm puţin lucrurile. Faptul că vechea Politică Agricolă Comună avea pentru România o singură

plată, iar acum sunt cinci plăţi a complicat foarte mult, să spunem, şi legislaţia, şi procedurile. Însă,

Ordinul nr. 619/2015 s-a adoptat în 6 aprilie, deci, după data de depunere a cererilor de plată, care este

1 martie – 15 mai. Deci, din start, a fost un decalaj. Primele plăţi…, cereri de plată, anul trecut, s-au

depus în 18 aprilie faţă de 1 martie. Deci faceţi şi dumneavoastră socoteala. Sigur, ministerul a fost cel

care a adoptat ordinul respectiv şi, de aici, în principiu… pe principiul dominoului, s-a răsfrânt

întârzierea până am ajuns în situaţia de astăzi. Am reuşit cu mari eforturi să plătim avansuri de 255 de

milioane, faţă de 382 de milioane, cât ne propusesem, pe ultima sută, efectiv.

Ce pot... ce am făcut eu, pentru că vorbele multe, ştiţi bine… şi mi se reproşează că mai mult să

fac şi mai puţin să vorbesc, sigur, dar trebuie să vă informez ce am făcut.

1. Am stabilit… pentru că există o procedură cerută de Curtea de Conturi, de raportare în

detaliu a procedurilor între dezvoltatorul de soft şi un evaluator extern, care ia şase săptămâni.

Şi, aici, să vă răspund… mai este o întrebare, cum se contractează cu dezvoltatorul de soft? Deci

el raportează şi, după şase săptămâni, evaluatorul spune „este OK”, şi atunci se încheie contractul. Se

încheie contract pe fiecare subvenţie în parte, ca să înţelegeţi, că e un proces complex: pentru că este un

contract-cadru de 30 de milioane, dar pentru fiecare operaţiune se încheie un contract.

În acest sens, am decis ca să inversăm puţin procesul. Ulterior, mi s-a spus ca să facem un

precontract, şi, ulterior, să se încheie, după obţinerea avizului evaluatorului extern. Din păcate, mi s-a

reproşat că nu s-a respectat caietul de sarcini. Şi, în final, am reuşit, cu promisiunea dezvoltatorului de

soft că va respecta termenul de 8 aprilie, iar la nivel de agenţie, am dispus lucrul în două schimburi şi

în week-end, cu promisiunea că le voi da liber şi încerc să găsesc soluţii pentru stimularea financiară.

Am verificat, weekendul trecut s-a muncit – şi APIA, şi SIVECO. Deci facem mari eforturi.

Repet, eu înţeleg perfect fermierii, atât cei mici, care, sigur, s-au obişnuit în anii trecuţi să

primească subvenţiile undeva până în luna aprilie, dar şi fermierii mari, care au cea mai mare

problemă, au luat credite, au cumpărat inputuri şi au mari probleme.

Deci, ca să precizez, plăţile pe cererile unice vor începe la 8 aprilie – dacă se poate să câştigăm

câteva zile, ar fi foarte bine, desigur, şi facem eforturi în acest sens –, iar plăţile unice includ şi plata pe

suprafaţă şi cererea pentru animale. Există un număr de cereri pentru animale, 55 000, care nu vor putea

începe decât de la sfârşitul lui mai şi se vor finaliza în iunie. Îmi pare rău, dar aceasta este realitatea.

O altă solicitare, privind sectorul laptelui. Din păcate, sectorul european al laptelui este în mare

criză. Am fost la Consiliul de Miniştri şi statele membre au solicitat măsuri ferme din partea Comisiei

Europene. O propunere a fost, la care am aderat şi eu, să se introducă limitarea voluntară a producţiei

de lapte de către fermieri şi să fie stimulaţi. S-a aplicat deja în Olanda şi li s-a dat de către procesatori 2

- 39 -

eurocenţi pe litru, şi a funcţionat. Sigur, rămâne de văzut dacă se va adopta o astfel de decizie la nivel

european. A fost un principiu mai vechi menţionat: poluatorul plăteşte! Deci cine produce în exces şi

perturbă piaţa să fie tras la răspundere. Din păcate, deocamdată nu s-a aplicat. Sigur, sunt – trebuie să

recunoaşteţi –, sunt interese mari pe piaţă. Să nu uităm că Germania şi Franţa produc laptele pentru…

30% din laptele procesat în produse lactate. E o piaţă unică şi, sigur, cel mai performant câştigă. Un

fermier german are media la 8 tone de lapte pe cap de animal, în România, sub 4 tone. Vedeţi că, de

aici, derivă o grămadă de probleme pentru producătorii noştri.

O altă întrebare ridicată de domnul senator Flutur: corelarea între cele două programe. La

infrastructură, din păcate, pe noul program nu se mai permite aceeaşi abordare ca până acum. S-a spus,

pe regionale se face infrastructură, infrastructură, zicem noi, mare, relativ mare. Pe PNDR s-au redus

posibilităţile. Vedem ce se poate face. Sigur că ne corelăm pentru că interesul este naţional.

Pentru domnul Teiu Păunescu, fondurile mutuale. Aveţi dreptate, exact aceasta este şi gândirea

noastră: un singur fond mutual cu cotizaţie obligatorie. Dar, repet, după ce conturăm pe... în maximum

10 zile, un proiect, venim să-l discutăm cu dumneavoastră. Am să vă rog, la Comisia pentru

agricultură, să mă primiţi.

Condiţiile artificiale. Aşa cum mai mulţi senatori au ridicat, sigur, este una dintre problemele cele

mai sensibile în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Sigur, comisia mi-a reproşat că noi suntem cei

care, practic, am inventat aceste condiţii artificiale „din exces de zel”, spun unii. Suntem, repet, în curs de

adoptare a unui ghid care să nu mai lase funcţionarului liberul arbitru în a decide asupra condiţiilor

artificiale şi, sigur, vom consulta toţi partenerii sociali, atunci când va fi finalizat acest ghid.

Fondul de creditare, am spus, va fi un fond efectiv de creditare şi nu de garantare. Avem

fonduri, două fonduri de garantare cu care lucrăm, FGCR-ul şi FNGCIMM-ul. Acolo, v-am spus,

problema este a comisionului, care este foarte mare, 3,8%. Deci vom face un fond de creditare.

Şi, sigur, am să vin aici... un domn senator de la PNL m-a întrebat: dacă este un Guvern

tehnocrat şi e pe perioadă scurtă, de ce avem proiecte pe o perioadă mai lungă. Eu cred că un minister

al agriculturii trebuie să lucreze în continuare pe o strategie care, de fapt, s-a agreat de-a lungul anilor

şi cred că toţi suntem de acord că irigaţiile sunt necesare, că un fond mutual e necesar. Deci nu cred că

este ideea să lucrăm doar pe bucăţele, să vedem ce se întâmplă astăzi şi să abordăm: o să vină alt

Guvern, o să continue... De fapt, sunt ale României şi ale Ministerului Agriculturii, indiferent cine-l

conduce. Asta e opinia mea şi cred că sunteţi de acord cu ea.

La irigaţii. Sigur, aici sunt foarte multe opinii. Eu cred că sunt de acord cu dumneavoastră în

ceea ce priveşte câteva lucruri.

Pe de o parte, avem sistemul de irigaţii care, într-adevăr, deşi am investit de-a lungul deceniilor

foarte mulţi bani, nu avem un sistem de irigaţii. Şi, aici, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, că

- 40 -

trebuie făcut şi altceva. De aceea, abordarea mea este, zic eu, se regăseşte exact şi în gândirea

dumneavoastră, să avem o abordare mai complexă a irigaţiilor: şi baraje… lacuri de acumulare, şi

perdele de protecţie forestieră. Şi aici, sigur, sunt multe de spus. Ideea e foarte bună, cu utilizarea

pomilor fructiferi. Avem o mare problemă, de exemplu, că s-au stabilit deja în Constanţa, în judeţ,

perdele de protecţie forestieră cu salcâmi şi Comisia Europeană, în actul legislativ, interzice salcâmul.

Şi, zilele acestea, voi transmite o solicitare, pentru că noi avem alte condiţii. Nu poţi pune în perdelele

de protecţie forestieră la secetă plop, ci salcie. Deci e clar că aici Comisia va trebui să ne dea dreptate.

În aceste zile, am să scriu o adresă... o adresă comisarului Hogan pentru a clarifica lucrurile.

Referitor la noi sesiuni de proiecte. În martie, vom lansa noi sesiuni de proiecte pe dezvoltare

rurală. Problema este că softul care trebuia contractat încă nu s-a contractat şi va trebui să introducem

manual în sistem.

Pentru domnul Tánczos Barna. Sigur, aveţi dreptate, s-au cheltuit sume foarte mari pe formare

profesională şi nu şi-au atins scopul aceste sume. Este păcat, pentru că fără consultanţă, fără camere

agricole funcţionale… fermierul chiar are nevoie foarte mare de sprijin prin formare profesională.

Schimbăm abordarea şi chiar vă invit la discuţii, pentru că special am întârziat lansarea unei noi

sesiuni pentru formare profesională. Am să vă dau şi un amănunt, anterior s-au acordat 60 de euro pe

cap de fermier, acum se propune mai mult decât dublu, 128, şi nu văd logica, 128 de euro, dar s-ar

putea să fie ce spune domnul senator Tánczos acolo.

Schimbarea mentalităţii. Cred că toţi suntem de acord că, din păcate, mulţi dintre funcţionarii

agenţiilor au interpretat într-un anumit fel faptul că ei sunt cei care acordă subvenţii. Este dreptul

fermierilor, beneficiarilor noştri, deci nu facem niciun favor. Deci am insistat şi insist să schimbăm

abordarea vizavi de fermieri. Noi existăm ca agenţii de plăţi, pentru că există fermierii şi beneficiarii,

altfel, n-ar fi nevoie de funcţionarii noştri.

PNDR-ul – 7.3. La fel, ce a sesizat domnul Barna, de acord şi vom proceda cum aţi sugerat. La

fel şi la Măsurile 11.1 şi 11.2. Chiar îl rog, pentru că avem o colaborare foarte bună cu dânsul, să mai

discutăm.

Pentru domnul Tămagă, sigur, cu irigaţiile. Aveţi dreptate, strategia, dacă o reactivăm, ceea ce

există, s-ar putea să nu câştigăm nimic. Aşa cum am spus, am investit în irigaţii şi nu avem irigaţii.

Este o strategie pe care au discutat-o colegii zilele trecute în minister. Eu îmi pun semnul de întrebare

dacă într-adevăr această strategie este exact cea de care avem nevoie.

Pentru acest an, vă reamintesc că avem, în prima parte a anului, 135 de milioane de lei, dar

avem credite de angajament şi putem suplimenta în iunie.

Întru totul de acord cu dumneavoastră în ceea ce priveşte apa, nu doar din Dunăre. Şi de aceea,

am spus, am discutat cu ministrul energiei şi ministrul mediului, există deja lacuri de acumulare care ar

- 41 -

putea fi transferate în utilizarea Ministerului Agriculturii, sigur, trebuie decolmatate, pe care să le

folosim la irigaţie prin gravitaţie la costuri minime.

OMG-urile, organismele modificate genetic. Sigur, aveţi întru totul dreptate, România a avut

rezultate foarte bune în perioada preaderării, când a cultivat soia modificată genetic. Vreau să vă spun

că la Bruxelles s-a discutat anul trecut şi s-a adoptat un nou Regulament, care lasă la latitudinea

statelor membre decizia privind cultivarea organismelor modificate genetic, deci va fi la noi decizia.

Sigur, cu condiţia ca EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor, să dea verdict

pozitiv, favorabil că OMG-ul în cauză nu este dăunător omului, mediului şi animalelor. În acest sens,

sigur, a mai fost încă un act legislativ la nivel european respins, cu utilizarea produselor OMG-urilor,

care nu se va lăsa, aşa cum a propus Comisia, tot la latitudinea statelor membre decizia, ci să fie la

nivel european. Deci, aici, deocamdată, lucrurile sunt în blocaj.

Domnului senator Rotaru. Plăţile directe, cred că v-am răspuns, cu irigaţiile, la fel. Sigur, cred

că, dacă vă faceţi timp să discutăm pe soluţii, sunt convins că aveţi multe idei bune, sunt deschis total.

La împăduriri, am spus.

Comasarea terenurilor. Sigur, este un proces care ar fi trebuit să înceapă de mulţi ani. Din păcate,

nu a fost o politică agreată, cel puţin politic, de tot eşichierul politic pentru a ajunge la comasarea

terenurilor. Faptul că nu avem cadastru şi nu avem o piaţă reală funciară pune mari probleme în stabilirea

unui program de comasare. Sigur, nu pot să spun că, în acest moment, am nişte idei geniale pe acest sector,

dar există – şi mi s-a oferit la un moment dat de către Uniunea Europeană experienţa din alte state membre

şi ne putem inspira. Sunt deschis să avem o discuţie şi să vedem ce putem face.

Produsele care intră în ţară.

Sigur, multe dintre ele, dar şi produsele care se realizează în ţară pot avea probleme cu

pesticide peste limită. Eu am dispus. De la 1 ianuarie se realizează controlul de către ANSVSA, ei au

laboratoarele respective de control al fructelor şi legumelor care intră în ţară. Până în prezent, primesc

zilnic rapoarte, nu s-au detectat pesticide peste limite, dar, sigur, în condiţiile în care nu acoperim nici

10% din produsele care intră în ţară, vă imaginaţi că nu e o surpriză că nu am descoperit încă.

În 2012, când eram secretar de stat, am identificat un transport din Turcia de grepfrut şi i-am

blocat până în 15 martie 2013.

Se poate face o analiză de risc şi se poate merge chiar şi pe control 100%. Avem un nou

preşedinte la Autoritatea Veterinară şi sperăm ca, împreună, să reuşim să controlăm cum trebuie.

La nivel naţional este Agenţia Naţională Fitosanitară care realizează teste pentru produsele

realizate în România. Sigur, aici am un mare semn de întrebare în condiţiile în care, spre comparaţie, la

nivel de veterinari, avem 8 000 de funcţionari, la nivel de agenţie fitosanitară, 450. Deci cât putem

controla cu 450 de inspectori?

- 42 -

Şi să nu uităm, că sunt o mulţime de mici fermieri care, efectiv, nu ştiu cum să dozeze produsele

chimice şi, efectiv, riscăm să otrăvim populaţia şi din interior, e adevărat, cu produsele din interior.

Pentru domnul senator Grigoraş: laptele cu aflatoxine şi laptele procesat de două ori.

Sigur, cred că este o prioritate pentru noi să vedem ce vine în România şi ce oferim

consumatorului şi, în acest sens, există o soluţie foarte simplă, etichetarea originii produselor. Cred că

orice român preferă să consume produse locale, naţionale. Să nu uităm, spre exemplu, că sunt diverse

practici la nivel european, nu nominalizez un stat membru, dar în scandalul cărnii de cal, România a

pierdut cel mai mult, s-au închis, efectiv, abatoare.

Sunt multe alte practici de susţinere, sigur, a producătorilor locali în acest sens.

Pentru doamna senator Anghel.

Nu, noi ne-am ţinut de promisiune. A fost un grup de lucru între Ministerul Agriculturii,

Ministerul Mediului şi partenerii sociali, respectiv ciobanii. Cu propunerile noastre s-a mers la colegi la

Camera Deputaţilor, pentru că de la dânşii a pornit legea iniţial, şi s-au agreat, în principiu, exact pe

punctele sensibile, şi urmează legea să pornească pe circuit. În principiu, s-a renunţat la numărul de câini.

Deci poate să fie oricât de mare numărul, iar la problema păşunatului, care este cea mai sensibilă, s-a

ajuns la concluzia ca între 6 decembrie şi 31 martie să poată păşuna numai pe terenurile pe care le deţin,

deci fără să afecteze în deplasare. Pentru că noi trebuie să ţinem cont şi de fermierii noştri. Noi trebuie să

avem întotdeauna un echilibru foarte bun între crescătorii de ovine şi fermierii noştri.

Pentru domnul Bota.

Am să verific ce s-a întâmplat cu garanţiile pentru mia de hectare. Recunosc că, în acest

moment, nu ştiu.

Subvenţia APIA. Fazarea aplicaţiilor. Eu cred că, în condiţiile în care, aşa cum mi s-a... cum

facem eforturi de la 8 aprilie să începem plăţile şi în maximum o lună şi jumătate să le finalizăm, sper

eu ca să nu fie probleme. S-au propus diverse variante, dar vă spun: în toate discuţiile pe care le-am

avut atât cu furnizorul de soft, cât şi cu specialiştii de la APIA am rămas la această soluţie.

Irigaţii şi în Transilvania.

Sigur, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră şi, aşa cum spuneam, dacă venim cu lacuri de

acumulare care se aplică în alte state... Am văzut în Portugalia, Spania, Cipru, Turcia. Când am vizitat

Turcia era deja inaugurat lacul cu numărul 600 din 1000 pe care şi le-au propus.

Ţine de noi, repet.

Şi aici vreau să vă spun despre un efort, şi zilele următoare va veni directorul de cabinet al

vicepreşedintelui comisiei, Katainen, care răspunde de planul Juncker, în care noi avem o solicitare de

proiect pentru irigaţii, 200 – 300 de milioane. Dacă reuşim să aducem cu eforturile diplomatice

- 43 -

necesare acest proiect să fie finanţat de către Comisia europeană, sperăm să mergem, în paralel, pe

partea de lacuri de acumulare, perdele de protecţie forestieră. (Discuţii în sală.)

Nu, n-am uitat omul simplu. Sigur, noi ne propunem ca microcreditarea să intre în program prin

fondul de creditare de care spuneam.

Agricultura inteligentă şi, de exemplu, managementul integrat …

Fiind mulţi ani în Belgia, vreau să vă spun că am văzut ferme care sunt gestionate extraordinar,

care sunt prietenoase cu mediul, cum se spune, cu cercetare de ultimul... să spunem... dezvoltare la cel

mai înalt nivel. Sigur, discutăm în România de o medie la hectar, de exemplu, la cereale, sub 4 tone. În

cercetarea modernă s-a ajuns la 20 de tone pe hectar. Ştiinţa progresează, dar fără cercetare şi fără

introducerea inovării… Cum poţi să ajuţi un fermier cu introducerea inovării? Noi avem, vreau să vă

spun, măsură prevăzută în Programul de Dezvoltare Rurală pentru introducerea inovării. Suma este

minimă, pentru că avem mari dubii că vom fi în măsură să acordăm fermierilor noştri asistenţa

necesară pentru introducerea inovării.

Pentru domnul doctor Attila, dacă am înţeles bine, problema cu monitorizarea coprologică a

animalelor. Am să discut cu colegii de la ANSVSA, să vedem ce este de făcut.

Aţi întrebat, domnule senator Suciu... subvenţia concretă pentru 100 de hectare. Este 170 de euro pe

hectar, în acest an. Ea creşte de la an la an. Anul trecut a fost 1,59 de miliarde. Anul acesta este 1,7 către

1,8 miliarde. În 2019, va ajunge la 1,9 miliarde şi 196 de euro pe hectar. Sigur, de anul acesta aplicăm, mai

exact de anul trecut – subvenţia de 170 de euro se referă la anul trecut – aplicăm plata redistributivă

între 5 şi 30 de hectare. Sunt 220 de euro pe hectar. Peste 30 de hectare, 170 de euro pe hectar.

Cu amenajările pastorale...

Am avut discuţii cu colegii şi sperăm să o rezolvăm. Este o chestiune foarte sensibilă. Într-adevăr,

se pierde subvenţia. Vă rog, dacă puteţi, să ne sprijiniţi în acest efort, ştiu că e o chestiune foarte sensibilă.

Pentru domnul senator Bumbu.

Sigur, aveţi dreptate. Securitatea alimentară este o chestiune tot mai sensibilă. Din păcate, încă,

în România, sunt persoane afectate de problema asigurării hranei zilnice. Din acest motiv, avem –

sigur, nu mai este gestionat de către Ministerul Agriculturii – un program de defavorizaţi care este

gestionat actualmente de către Ministerul Fondurilor Europene. Suma este undeva la 55 – 56 de

milioane de euro pe an. Nu ştiu dacă este suficientă.

Extinderea RICA.

Chiar, în acest sens, pot să vă precizez: Comisia Europeană, după un audit recent, exact acest

lucru ne-a precizat... şi ridicarea plafonului de la 2000 la 4000 pentru fermele monitorizate.

Patrimoniul Ministerului Agriculturii.

- 44 -

Aveţi dreptate şi ştiu că ceea ce spuneţi este aşa, pentru că aţi lucrat în Ministerul Agriculturii

şi cunoaşteţi foarte bine situaţia. Cercetarea, restructurarea… aveţi întru totul dreptate. Sper să fiţi

alături de noi în acest proces.

Compartimentul de marketing. În noua organigramă a ministerului chiar am stabilit un serviciu

de promovare şi comerţ exterior, ordonanţă prin care vom avea 12 ataşaţi agricoli. Ordonanţa de

urgenţă acum a ajuns la Ministerul Finanţelor, după aceea, la Ministerul Justiţiei şi va fi adoptată sper

ca în maximum două săptămâni. După aceea va fi o hotărâre a Guvernului şi, sper eu, ca deja din

primăvară să am un reprezentant al Ministerului Agriculturii, un ataşat agricol în Iordania, care a

devenit foarte activă în comerţul nostru, mai ales pe schimbul de ovine, comerţul exterior cu ovine. Şi

sigur, avem în intenţie să vizăm şi alte zone importante pentru exporturile româneşti: Egiptul, sigur,

SUA, Germania, care este o piaţă foarte mare, Spania, unde avem foarte mulţi români acolo şi

consumă produse româneşti şi aşa mai departe.

Eu vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreşedinte

al Senatului.)

*

Domnul Augustin-Constantin Mitu:

Mulţumim şi noi domnului ministru Achim Irimescu pentru prezenţă şi pentru participare la

plenul Senatului.

Vă propun, stimaţi colegi, să continuăm şedinţa până la ora 13.00, dar, înainte, trebuie să facem

o modificare de program pe care s-o adoptăm.

Având în vedere că nu am reuşit să avem la 12.00 votul final, vă propun, în primul rând, ca cele

două legi organice care erau pentru vot final să le transmitem pentru votul de luni, de la ora 17.00,

clasic, al legilor organice şi noi să continuăm cu ordinea de zi cu punctele înscrise pe ordinea de zi şi

să votăm legile ordinare, dacă reuşim să terminăm de dezbătut.

Vă propun această modificare de program.

Am deschis votul. (Discuţii în sală.)

Ştiu că nu merge... (Discuţii în sală şi la prezidiu.) Tot nu merge. Tot nu merge. Merge? A mers?

Nu. Haideţi să mai încercăm o dată.

Acum am deschis. Nu mai avem semnal sonor? (Discuţii în sală.) Gata. Merge.

74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri. Programul a fost modificat.

*

La punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

- 45 -

Supun aprobării plenului Senatului acele iniţiative care sunt susţinute.

1. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 514/2003 privind

organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, precum şi a Legii nr. 200 din 2004 privind

recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu

modificările şi completările ulterioare.

Se susţine?

Nu se susţine.

Următoarea propunere.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 407 din 2006 a vânătorii şi a protecţiei

fondului cinegetic.

Se susţine?

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Da.


Da. Doamna senator o susţine.


64 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Procedura de urgenţă a fost aprobată.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015

privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Electorale Permanente.

Se susţine?

Nu se susţine.

Nu se votează.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 115 din 19 mai 2015

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei

publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind

Statutul aleşilor locali.

Se susţine?

Nu se susţine.

Nu se votează.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind

salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Se susţine?

- 46 -

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu (din sală):

Se susţine.


Se susţine.

Deschid votul.

73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abţinere.


6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei

fondului cinegetic nr. 407/2006.

Se susţine?

Din sală: Da.


Da, se susţine.

Am deschis votul.

70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abţinere.


7. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 pentru

stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Se susţine?

Nu se susţine.

Nu se votează.

*

Punctul 3, Secţiunea I a ordinii de zi. Avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor, ca

primă Cameră sesizată, a unor iniţiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.


82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent, se transmite către Camera Deputaţilor, ca

primă Cameră sesizată.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3 lit. u) şi art. 32 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea

Securităţii.



- 47 -

Propunerea este trimisă către Camera Deputaţilor.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Am deschis votul.

73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abţineri.

Propunerea legislativă se transmite către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Am deschis votul.


Se transmite Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, această propunere legislativă.

Următorul punct, 5. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Am deschis votul.


Şi această propunere se transmite Camerei Deputaţilor.

Şi ultima, 6. Propunere legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de

conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu

îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Am deschis votul.


Se transmite Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată.

*

Trecem la Secţiunea a II-a a ordinii de zi, iniţiative legislative.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul

României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii

fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Microfonul 9.

Domnul Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Domnul Gabriel Biriş – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

Bună ziua!


Prin acord sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din

ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dobânzi, dividende şi redevenţe,

salarii şi pensii, a veniturilor obţinute de profesori, cercetători, studenţi, stagiari, artişti de spectacol şi

sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului.

- 48 -

Acest acord este pe modelul OECD, un model agreat şi folosit în toată lumea.

De spus, de asemenea, că în Emiratele Arabe nu se percepe impozit pe venitul persoanelor fizice.

Mulţumesc.


Mulţumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaş Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe să

prezinte raportul.

Domnul Viorel Arcaş:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi de Comisia economică,

industrii şi servicii.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele primate şi au hotărât, cu unanimitatea

voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.


Mulţumesc.

Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege.

Am deschis votul.

78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Convenţiei dintre România şi

Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la

impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015.


Dau cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Biriş, Ministerul Finanţelor. Microfonul 9.

Domnul Gabriel Biriş:

Aceleaşi comentarii. Este vorba tot de un acord pe modelul OECD privind evitarea dublei

impuneri şi combaterea evaziunii fiscale.

Mulţumesc.

- 49 -



Dau cuvântul domnului senator Arcaş Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe.


Mulţumesc.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie

publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi Comisia pentru afaceri europene.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu unanimitatea

voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.


Mulţumim, domnule senator.

Sunt intervenţii?

Nu sunt intervenţii.


Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de admitere a

proiectului de lege.





*


Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea

evaziunii fiscale şi a Protocolului adiţional la Convenţie, semnate la Riga la 25 aprilie 2015.


Dau cuvântul, de ademenea, domnului secretar de stat Gabriel Biriş. Microfonul 9.


Aceleaşi comentarii. Este vorba de un acord pe modelul OECD privind evitarea dublei

impuneri şi combaterea evaziunii fiscale.



Dau cuvântul domnului preşedinte Viorel Arcaş, Comisia pentru buget, finanţe.


Aceleaşi avize favorabile. Membrii comisiei, în unanimitate, au adoptat un raport de admitere,

fără amendamente.

- 50 -





Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de admitere a

proiectului de lege.





*


Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la

impozitele pe venit, semnată la Oslo la 27 aprilie 2015.


Dau cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Biriş. Microfonul 9.


Aceleaşi comentarii ca la cele trei proiecte anterioare. Este vorba de un acord de evitare a

dublei impuneri şi combaterea evaziunii fiscale pe modelul OECD.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, domnul senator Arcaş. Microfonul 7.


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi au hotărât, în unanimitatea voturilor celor

prezenţi, să adopte tot un raport de admitere, fără amendamente.





Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.




- 51 -

81 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

*

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 59/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

gestionării financiare a fondurilor europene.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne spune punctul de vedere, domnul

Nicuşor Marian Buică, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Microfonul 8.

Domnul Nicuşor Marian Buică – secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene:

Domnule preşedinte,


Prezentul act normativ a fost nevoie să-l aplicăm la sfârşitul anului trecut pentru a maximiza

accesarea fondurilor europene, astfel încât plafonul s-a modificat... creditarea din partea Guvernului României

de la 5 miliarde la 6 miliarde, precum şi extinderea reglementării mecanismului instituit prin art. 11 în

vederea asigurării fondurilor necesare pentru onorarea cererilor de lichidare şi a plăţilor, conform art. 17.

Vă mulţumesc.



Dau cuvântul domnului senator Arcaş Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe,

pentru a ne prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.


Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă. Comisia economică,

industrii şi servicii şi Comisia pentru afaceri europene au avizat, de asemenea, favorabil, proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele şi au hotărât, cu unanimitate de voturi,

să adopte raport de admitere, fără amendamente.



Sunt intervenţii?


Declar încheiate dezbaterile.


Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul şi proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei.

Am deschis votul.

- 52 -


Proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei a fost adoptat.

*

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 9.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu – subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii:


Prin proiectul de act normativ, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, se propune prorogarea până

la data de 31.03.2016 a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv posibilitatea acordată

persoanelor juridice să desfăşoare şi activitate de distribuţie angro de medicamente, care-şi încetau

aplicabilitatea la data de 1 ianuarie 2016.

Având în vedere aspectele menţionate, Guvernul susţine promovarea prezentului proiect de

lege, în baza raportului de admitere, fără amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.



Dau cuvântul domnului senator Bodog Florian, microfonul 7, reprezentantul Comisiei pentru

sănătate publică, să ne prezinte raportul.

Domnul Florian-Dorel Bodog:



În urma dezbaterilor din şedinţa din 9 februarie 2016, Comisia pentru sănătate publică a hotărât

să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.


Mulţumim.




Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- 53 -

Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Am deschis votul.


Proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei a fost adoptat.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 684

din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.


Dau cuvântul iniţiatorilor, dacă sunt prezenţi.

Nu sunt prezenţi.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul

secretar de stat Răzvan Vulcănescu. Microfonul 9.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu:


Iniţiativa propune introducerea posibilităţii solicitării unei noi expertize unor comisii special

constituite la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene.

Din expunerea de motive nu rezultă date referitoare la o eventuală corespondenţă cu entităţi

similare din state UE în ceea ce priveşte agrearea posibilităţii de a analiza dosare de malpraxis din

România, precum şi date cu privire la existenţa unor prevederi legislative care să permită acest fapt.

De asemenea, considerăm oportun a se avea în vedere faptul că aceste proceduri suplimentare

prelungesc termenul prin care părţile pot introduce cauze pe rolul instanţelor de judecată. Atunci când

nu a fost agreată posibilitatea de despăgubire, să fie acordată pe cale amiabilă.

Având în vedere aceste aspecte, Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.



Dau cuvântul domnului senator Bodog Florian, microfonul 7, pentru a prezenta raportul

Comisiei pentru sănătate publică.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunerea legislativă a primit aviz negativ de la Comisia juridică, aviz negativ de la Comisia

pentru drepturile omului şi minorităţi, iar în şedinţa din 2.02.2016, membrii comisiei au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

- 54 -


Mulţumim.

Sunt intervenţii?



Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, iar propunerea legislativă face

parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul de respingere.

72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Vă propun să încheiem şedinţa.

Declar încheiată şedinţa plenului Senatului de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

Documents

S T E N O G R A M A - senat.ro fileDomnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnelor şi domnilor senatori, bună ziua! Am să-l rog pe domnul secretar Ion Rotaru să facă