S T E N O G R A M A€¦ · la data de 2 mai 2018, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 7 mai 2018

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 4

2. Informarea plenului Senatului cu privire la depunerea moțiunii simple intitulate

„PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”,

4

3. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative:

- Propunerea legislativă privind destinaţia unor terenuri şi a construcţiilor

edificate pe acestea; (b196/2018)

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. (b213/2018))

5

4. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare

la data de 2 mai 2018, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 10/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi

pietrelor preţioase în România. (L153/2018)

6

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind modificarea și

completarea Regulamentului Senatului, republicat, aprobat prin Hotărârea

Senatului nr. 28/2005.

7-12;

24-25

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 29/2018 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene

nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi

politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor

alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014 – 2020 şi

pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

(L242/2018)

12

7. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 62/2011

a dialogului social. (L202/2018)

13-14;

25

8. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru instituirea Zilei limbii

macedonene. (L234/2018)

14

- 2 -

9. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. (L195/2018)

18

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei

de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum

şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L55/2017)

21

11. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L128/2018)

25

12. Adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unor imobile din

domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale

„Apele Române” – Direcţia Apelor Argeş – Vedea Piteşti în domeniul public al

judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Judeţean Giurgiu.

(L141/2018)

26

13. Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 23/2018 privind transmiterea unui imobil din domeniul public al

statului și administrarea Societății Române de Televiziune în domeniul public al

municipiului București. (L179/2018)

26

14. Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţa a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul

României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului

Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene. (L176/2018)

27

15. Adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unui teren din proprietatea

publică a statului şi administrarea Secretariatului General al Guvernului, prin

Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în proprietatea publică a

judeţului Tulcea. (L208/2018)

27


societăţilor nr. 31/1990. (L199/2018)

27

17. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte

normative în domeniul educaţiei. (L246/2018)

28

18. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 168 din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L25/2018)

28

19. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea art. 9 alin. (2) din Legea

educaţiei naţionale nr.1/2011. (L191/2017)

30

- 3 -


nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. (L192/2018)

31

21. Respingerea Propunerii legislative privind completarea şi modificarea Legii

nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului. (L361/2017)

32

22. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L172/2018)

32

23. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L187/2018)

33

24. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:

Victorel Lupu, Doru-Adrian Pănescu, Eleonora-Carmen Hărău, George-Cătălin

Stângă, Severica-Rodica Covaciu, Emilia Arcan, Gheorghe Baciu, Ioan-Iustin

Talpoș.

33

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 7 mai 2018

Şedinţa a început la ora 16.20.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreşedinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii senatori Marian

Pavel, înlocuit de doamna senator Emilia Arcan, şi Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnul senator Baciu…

(Discuții la prezidiu.)

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 mai 2018, ședință condusă de Adrian

Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Pavel Marian și domnul senator

Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la

lucrări un număr de 98.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi. Nu.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

74 de voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului,

cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu

caracter organic la ora 17.00; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri,

în transmisie radio.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus.

Dacă nu sunt intervenții, supun aprobării dumneavoastră.



Programul de lucru al Senatului a fost aprobat.

*

Invit la microfonul central pe domnul senator Alexandrescu Vlad.

- 5 -

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele unui grup de senatori ai Uniunii Salvați România, cât și ai

Partidului Național Liberal – este vorba de un număr de 36 de senatori –, să depun moțiunea simplă

împotriva ministrului educației naționale cu titlul „PSD vinde locurile în universități clientelei sale

politice”.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Urmează să parcurgem procedura prevăzută de art. 163 și următoarele din Regulamentul

Senatului.

*

Mergem la punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi.

Avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (21) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind

unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi

în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. (b65/27.02.2018)

Dacă sunt inițiatori prezenți. Nu avem.

Urmează procedură obișnuită.

2. Propunerea legislativă privind destinaţia unor terenuri şi a construcţiilor edificate pe acestea.

(b196/20.04.2018)

Dacă avem inițiator prezent.

Domnul Șerban Nicolae, microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să susțineți procedura de urgență.

E vorba de propunerea legislativă care reglementează situația terenurilor din ceea ce numim noi

generic fie Parcul Progresul, fie Parcul cu Platani – unii îl știu sub numele de Arenele BNR, deși acolo e

vorba doar de arenele de tenis care ar privi așa-numitul complex Arenele BNR –, în sensul afectării în

exclusivitate activității sportive, astfel cum e prevăzut de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000,

a întregului ansamblu constituit din 10 hectare de teren, aproape 10 hectare de teren, și construcțiile

edificate pe acesta.

Vă rog să susțineți procedura de urgență.

- 6 -

Mulțumesc.


Supun votului dumneavoastră.


80 de voturi pentru, 11 abțineri, niciun vot împotrivă.

A fost aprobată procedură de urgență.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor. (b213/26.04.2018)

Dacă există inițiator.

Domnul Șerban Nicolae, microfonul central.


Mulțumesc.


E vorba de o propunere legislativă privind în principal sectoarele de interes național care

constituie drumuri de centuri ocolitoare, artere ocolitoare ale municipiilor reședință de județ,

municipiilor de rangul I și municipiului București.

Încercăm să găsim o soluție pentru deblocarea acestor șantiere. Cunoașteți foarte bine

întârzierea nepermis de mare cu privire la executarea acestor lucrări.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră.



Procedura de urgență a fost aprobată.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea

termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 2 mai 2018, a unei iniţiative legislative, respectiv

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2018 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul

metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România. (L153/12.03.2018)

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75

alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din

- 7 -

Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în

calitate de Cameră decizională.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și

completarea Regulamentului Senatului, republicat, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Raportul este al Comisiei pentru regulament.

Domnule senator Moga, microfonul 7, vă rog.

Domnul Nicolae Moga:


Raportul privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședința din 3 mai 2018 pentru a aproba raportul

Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de

admitere, cu un amendament, a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea

Regulamentului Senatului, republicat.

Am să citesc proiectul de hotărâre.

Se modifică art. 95 și va avea următorul cuprins:

Art. 95 alin. (1) – „Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează la Senat în

ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor și se publică pe pagina de internet a Senatului.”

Modificarea este de la pagina de pe „site-ul Senatului” la „pagina de internet”.

Alin. (2) – „După înregistrarea la Biroul permanent a propunerii legislative pot deveni inițiatori

și alți senatori, cu acordul scris al inițiatorului/inițiatorilor propunerii legislative.”


În regulă, vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii prezentate.

Da, domnul Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Din textul care tocmai ne-a fost citit rezultă că senatorii nu se mai pot… nu mai pot deveni

coinițiatori decât cu acordul inițiatorilor inițiali, dacă-mi permiteți această expresie. Uneori sunt 50 de

inițiatori inițiali. Să zicem că alți doi, trei, patru colegi doresc, în cursul procesului legislativ, în etapele

permise de Regulament, să devină coinițiatori. Asta înseamnă că e necesar un acord scris al celor 50 de

inițiatori inițiali pentru a deveni coinițiatori. Mi se pare o procedură foarte restrictivă.

- 8 -

De fapt, dorim, haideți s-o spunem pe românește, ca, odată depus un proiect de lege la Senat, să

nu mai poată deveni coinițiatori alți senatori, da? Și atunci mă întreb: la ce e bună această modificare?

E o limitare, de fapt, a dreptului constituțional, garantat prin Constituție, de inițiativă legislativă al unui

ales al poporului. E o limitare a dreptului de inițiativă legislativă al unui ales al poporului, în sensul că

el nu mai poate deveni coinițiator pe parcursul adoptării… sau, mă rog, trecerii propunerii legislative

prin Senat. Și mă întreb: de ce trebuie să limităm acest drept, care e un drept constituțional,

fundamental al aleșilor poporului?

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Dorin Bădulescu.

Microfonul 2 sau… 2, e în regulă.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Bună ziua, stimați colegi!

Înțeleg că prin acest amendament admis niciun senator nu poate să mai intervină în procesul

legislativ decât cu acordul inițiatorilor. Dar noi acest acord al inițiatorilor nu-l avem legiferat în altă

parte în Regulament și este o instituție total nouă, din punctul meu de vedere.

O a doua chestiune este cel puțin la nivel moral, dacă doriți: înseamnă că, dacă un grup de

senatori formulează un proiect de lege, niciun alt coleg, deși este de acord cu proiectul de lege și vrea

să-și aducă aportul în procesul de legiferare, nu mai poate, fiind condiționat de semnătura inițiatorilor

de la început. Nu cred că aceasta este soluția, pentru că nu-i văd nicio finalitate.

Cu ce împiedică situația actuală asupra rezolvării și luării în dezbatere a proiectelor de lege? Nu

văd de ce trebuie să birocratizăm acest mecanism, care s-a dovedit a fi funcțional. Pentru că înseamnă

o birocratizare suplimentară.

Dacă doriți să birocratizăm procesul legislativ și mai mult, ar însemna să luăm în dezbatere și

problema celor care pun, depun amendamente la proiectele de lege și care sunt admise sau respinse. Devin

sau nu devin coinițiatori ai legii? Haideți să luăm și problema asta în discuție și atunci, într-adevăr, dacă

dorim să facem o astfel de reglementare, să ne gândim foarte serios pe această situație. Nu cred că este

bine-venit un astfel de text în momentul de față sau cel puțin nu în forma în care este prezentat, pentru

că lasă loc de interpretări și de o extindere nepermisă.

Pe de altă parte, reiau ideea domnului Alexandrescu, de îngrădire a dreptului de a legifera într-o

anumită manieră, și nu e constituțional. Ne putem trezi ca pe o astfel de modificare Curtea

- 9 -

Constituțională să spună că nu este în regulă, nu este constituțional. Nu trebuie să îngrădim dreptul de

a iniția și a deveni coinițiator al unei legi al unui senator.

Mulțumesc.


Și eu vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitrescu Cristian.

Microfonul 3, domnule senator.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

De fapt, acum vorbim despre esența activității parlamentarului și trebuie să înțelegem, conform

dreptului parlamentar, care sunt atribuțiile și calitățile pe care le are parlamentarul în exercitarea

dreptului de a avea inițiativă legislativă.

După cum știm, inițiativa legislativă aparține Guvernului, fiecărui parlamentar în parte sau

grupurilor politice. Deci inițiativa, din punct de vedere al parlamentarului, este o inițiativă intuitu

personae, în sensul că cel care o semnează și o propune este titularul acestui drept, pe care îl supune

Legislativului și atenției acestuia pentru a-l transforma într-un proiect de lege.

Parlamentul funcționează ca o instituție politică. Aici legile nu se fac nici la normă și nici de-a

valma. Legile se fac pe baza unei concepții politice pe care o are un grup parlamentar, și un partid

parlamentar, și aceste legi reflectă ideologia, reflectă poziția și modul în care vede parlamentarul

respectiv, sau parlamentarii respectivi, rezolvarea, pe baza unei legi, a unei anumite probleme. De

aceea, cel care are inițiativa legislativă și produce, realizează proiectul de lege, adică textul, adică

articolele de lege, adică modificările aduse la o lege, pe baza dreptului pe care i l-a consfințit prin

Constituție și prin vot popular, i l-au consfințit cetățenii, are dreptul să facă acest lucru.

Domnia Sa, deci acest inițiator, are dreptul el să ceară, deci autorul sau grupul de parlamentari

care au această inițiativă, are dreptul că ceară, să solicite susținerea parlamentară din partea altor

colegi, invitându-i să adere la acest text de lege… vă spun încă o dată, la un text de lege care este

prescris, care este scris de la început, care există, nu pe o idee sau pe un argument, la care să-și aducă

fiecare, după ce a depus semnătura, o contribuție – este textul ca atare –, în felul acesta dorind să aibă

mai mult suport parlamentar. Dacă conținutul acestui proiect de lege este cu un profund caracter

ideologic legat de partidul care-l propune, normal că se va adresa grupului său politic. Dacă este o

problemă pe care o consideră că este mai largă și are nevoie de mai mult sprijin, va încerca să

convingă și colegi din opoziție, în sensul de a avea mai multe voturi pentru susținerea proiectului

respectiv.

- 10 -

Din acest punct de vedere, orice idee potrivit căreia noi, cu toții, putem să scriem, să devenim

coinițiatori ai unui proiect de lege printr-o simplă semnătură și să avem toți acest drept este împotriva

regulilor fundamentale ale parlamentarismului și a ceea ce înseamnă poziționarea politică în

Parlament.

Sigur că se poate întâmpla și acest lucru. Sunt legi de interes general care se cer a fi susținute,

și e bine să fie susținute, de toate grupurile politice. Dar nu are nimeni dreptul… și aici a intervenit că

acest proiect de modificare a Regulamentului vine direct ca urmare a faptului că s-a cerut prin Biroul

permanent o excepție, potrivit căreia Biroul permanent, care este un organ de organizare a activității

parlamentare, să le dea dreptul unor colegi, poate chiar împotriva intenției celui care a produs proiectul

de lege respectiv, să devină coautori. Or, acest lucru nu poate să-l facă decât cel care a produs acest

proiect de lege, l-a realizat, prin adresabilitatea lui către fiecare parlamentar înainte de a depune acest

proiect de lege. De aceea se intervine cu această modificare.

Nu este nicio îngrădire a dreptului de a produce o inițiativă legislativă. Nu este nicio îngrădire a

dreptului de exercitare, constituțional, a inițiativei sau de a dezbate în Parlament. Pe parcursul

procesului legislativ, după ce Biroul permanent a trimis la comisii proiectul de lege, fiecare

parlamentar are dreptul să intervină și să devină într-un fel coautor, fără să fie inițiator, prin

amendamente. Dacă amendamentele sunt adoptate, amendamentele ca atare intră în corpusul legii, dar

ele nu apar ca fiind… undeva scris că legea respectivă are un număr mai sporit de inițiatori cu cei care

au produs amendamente. Dacă am aplica acest principiu, atunci am introduce, mai mult, în Constituție

unele lucruri extrem de contradictorii.

De exemplu, am putea în felul acesta să considerăm că Președintele statului, prin faptul că

trimite la reexaminare un proiect de lege și propune o modificare, devine coinițiator sau devine parte a

actului legislativ, ceea ce nu este adevărat și este împotriva principiilor fundamentale ale

parlamentarismului.

Pe cale de consecință, soluția propusă de colegul nostru este o soluție care poate fi acceptată,

dar, în orice caz, dacă nu acceptăm această soluție, în niciun caz nu mai putem să acceptăm sau Biroul

permanent să accepte prin vot să devină coinițiatori ai unui proiect de lege, împotriva celor care…

poate, poate că împotriva celor care au inițiat proiectul de lege, alți colegi de-ai noștri.

Lucrurile sunt extrem de simple, nu știu de ce le privim cu atâta complicație și ne lamentăm

atâta și imediat ne ducem la Constituție și ne ducem la ideea că se îngrădește dreptul de exercitare a

unui drept fundamental al parlamentarului. Ca atare, cred că lucrurile sunt foarte simple și textul de

lege poate fi adoptat așa cum este, deși el este puțin forțat, în sensul că…

De fapt, ce apără? Apără inițiativa inițiatorului care a depus proiectul de lege. Cum să devii

coautor al unui text de lege printr-o simplă semnătură, dacă tu nu ai participat la elaborarea proiectului

- 11 -

de lege? Tu ești inițiator, adică ești susținător, adică ai dreptul la sesizare prin semnătura respectivă.

Dar autorul legii, cum e colegul nostru Zamfir, care a făcut legea aia celebră, cu darea în plată și așa

mai departe, e clar, deși a fost susținut de foarte mulți, el este autorul.


Domnule senator…

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.


E în regulă.

Domnul senator Cseke Attila. Nu?

Dacă mai sunt alți vorbitori.

Domnul senator Moga, microfonul central.

Cu rugămintea, mai scurt, că v-a suplinit domnul Dumitrescu.

Domnul Nicolae Moga:

Da, o să fiu foarte scurt.

Colegul meu cred că a explicat foarte bine și concret și la obiect votul grupului parlamentar,

însă, dragi colegi, vreau să explic de ce a fost necesară această modificare, ca să înțeleagă toată lumea.

Ori nu ați fost atenți la modificare, ori, eu știu, nu sunteți de acord cu… și anume…

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.)

Deci, domnule președinte, articolul 1 – toate proiectele și propunerile legislative se

înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor și se publică pe pagina de

internet. Oricare din senatori poate să se ducă să fie… nu coinițiator, domnule coleg. Nu există în DEX

acest cuvânt. Nu există. Dacă mi-l arătați, atunci sunt de acord cu dumneavoastră.

Când a intrat în circuitul parlamentar, odată depus la Biroul permanent, s-a închis. Pentru că a

legifera nu însemnă a semna. Pentru că, atunci când se publică pe pagina de internet, se adună

inițiatorul sau inițiatorii, dezbat înainte de plen acest proiect și iese o lege mai bună.

Nu am fost și nu voi fi niciodată adeptul fabricării de legi în Senatul României. Sau în

Parlamentul României. Dacă nu știți, vă informez: noi facem peste 1 000 de legi pe an, avem o

legislație de peste 15 000 de legi. Nu mai vorbesc de alte acte normative. Și atunci orice dezbatere

făcută și înainte e bine-venită, nu numai semnată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

- 12 -

Întrucât pentru adoptarea proiectului de hotărâre sunt necesare 69 de voturi, majoritatea

senatorilor, vot – ora 17.00, cu ocazia votului pe legi organice.

*

Trecem la punctul 1 din Secțiunea a II-a a ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2018 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole

comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a

fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014 – 2020 şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative din domeniul garantării. (L242/23.04.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 8, vă rog.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al ordonanței este completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 49/2015 cu introducerea unei noi litere, lit. x), care introduce definiția pentru situația

divergentă, precum și completarea art. 13 alin. (1) cu o nouă literă, lit. p), care prevede cuprinderea în

bugetul MADR a unor sume alocate temporar de la bugetul de stat pentru situațiile divergente;

alocarea temporară se realizează până la finalizarea situației divergente.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe doamna senator Doina Silistru, președintele Comisiei pentru agricultură,

silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului acestei comisii. Microfonul 7.

Doamna Doina Silistru:


Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul

permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestui proiect de lege.

Comisia pentru afaceri europene a trimis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget – aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

- 13 -

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, membrii comisiei au hotărât,

cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare

împreună cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2018 pentru

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015.

Lege ordinară.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Legea este ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


80 de voturi pentru, 11 abțineri, un vot împotrivă.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței au fost adoptate.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social.

(L202/10.04.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mergeani, secretar de stat, Ministerul

Muncii și Justiției Sociale. Microfonul 9.

Domnul Nicea Mergeani – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale:


Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei de muncă.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru

prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Ion Rotaru:


- 14 -

Comisia pentru muncă a avut o dezbatere pe această propunere legislativă. În urma discuțiilor,

s-a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Precizez că este aviz negativ și de la Comisia pentru drepturile omului și, așa cum a arătat

reprezentantul Ministerului Muncii, Guvernul nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Ion Rotaru pentru prezentare.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt.

Da, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține raportul de respingere, motivat de

faptul că numărul de 3 persoane care înființează un sindicat este prea mic. 15 este, considerăm noi, un

număr îndestulător, iar dreptul de a se asocia al unui angajat nu este în niciun fel încălcat, el putând fi

parte din orice sindicat. De asemenea, considerăm că negocierea colectivă are numeroase

impedimente, fărâmițând mișcarea sindicală în acest fel.

Vă mulțumesc.



Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Nu.


Legea este organică, vot – ora 17.00, conform programului aprobat.

*

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii macedonene.

(L234/16.04.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion-Ardeal Ieremia, microfonul 10, secretar

de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Vă rog, domnule secretar de stat.

- 15 -

Domnul Ion-Ardeal Ieremia – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității

Naționale:

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Doamnelor, domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale nu are observații pentru această propunere

legislativă, lăsând plenului Senatului să decidă în această chestiune.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media pentru prezentarea raportului,

domnul senator Breaz Daniel, microfonul 7.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

Bună ziua, stimați colegi!

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să

adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere,

fără amendamente, și Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii macedonene.


Vă mulțumesc.

Înscrieri la cuvânt.

Domnule senator Titus Corlățean, microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


Pentru cei mai vechi în Senatul României nu e un lucru nou faptul că noi am legiferat și în alte

cicluri parlamentare anterioare zile ale limbii materne pentru o serie de minorități naționale din

România, și asta intră într-o practică democratică, inclusivă, de respect pentru identitatea culturală a

concetățenilor noștri care fac parte din minorități naționale.

M-aș fi așteptat ca Guvernul să adopte un aviz favorabil – și avea toate argumentele din lumea

asta pentru a adopta un aviz favorabil – pentru această inițiativă legislativă, sper să fie doar o greșeală

de parcurs.

În consecință, adăugând și un lucru... În expunerea de motive se face referire la legătura cu

țara-mamă din punctul de vedere al identității, Republica Macedonia este menționată. E corect. În

bilateral, noi recunoaștem denumirea constituțională a Republicii Macedonia, chiar dacă, în plan

internațional, alta este formula utilizată, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

- 16 -

În consecință, un sprijin total pentru adoptarea acestei inițiative. Mulțumesc.



Invit la cuvânt pe domnul senator Gabi Ionașcu, microfonul 2.

Domnul Gabi Ionașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Era bine dacă în sală era prezent și inițiatorul, dar probabil că reprezentantul Ministerului

Culturii și Identității Naționale, dar și raportorul comisiei, probabil, ne pot da o explicație. Este vorba

de limba pe care o vorbește poporul macedonean sau este vorba de limba pe care o vorbesc

conaționalii noștri aromâni. Și atunci, va trebui să ținem cont de lucrurile acestea, pe de o parte. Pe de

altă parte, evident că domnul senator Titus Corlățean deja a ridicat un semn de întrebare asupra

recunoașterii. Și știm foarte bine disputa dintre Grecia și Republica Macedonia. Opinia mea este că ar

trebui retrimisă la comisie și lămurit lucrul acesta, datorită faptului că știm cu toții, în momentul când

are loc un recensământ, concetățenii noștri se declară etnici aromâni și nu macedoneni. Macedoneni își

spun dânșii, e adevărat, în limbajul comun.



Da. Aveți o propunere de retrimitere concretă?

Domnul Gabi Ionașcu:

Sigur. Am spus e bine să retrimitem la comisie, să reanalizăm, astfel încât să iasă un document

corespunzător. Că nu cred că este cazul... A! De termen. Două săptămâni, domnule președinte, dacă nu

iese din termen, nu m-am uitat.


Bun. În regulă.

Supun votului solicitarea de retrimitere la comisie.


53 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 41 de voturi pentru.

Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Invit la cuvânt pe domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.




- 17 -

Mă alătur observației privind faptul că inițiatorul, care este deputat din partea minorității

macedonene în Parlamentul României, nu a putut să fie prezentă, că e vorba de o doamnă, pentru a da

explicațiile necesare.

În legătură cu observația că ar trebui să dea asemenea explicații reprezentantul Guvernului, ea

este una nepotrivită, întrucât nu este o inițiativă a Guvernului.

Totuși, aș atrage atenția domnului secretar de stat că noi nu așteptăm aici punctele de vedere

ale ministerelor și cu atât mai puțin sugestii să ne ocupăm noi de punctul de vedere al Guvernului. Aș

vrea să transmiteți, doamnelor și domnilor miniștri, că punctul de vedere este al Guvernului și se

prezintă în numele Guvernului. Profit de faptul că e și doamna secretar de stat de la Ministerul pentru

Relația cu Parlamentul ca să vă spun că suntem totuși în Senatul României și că relația nu este nici cu

ministerul și nici cu titlu de recomandări din partea diverselor ministere.

Acum, în legătură însă cu propunerea. Aș vrea să fac o precizare: nu-mi dau seama de unde a

venit confuzia cu macedonenii. Acea populație etnică, identificată ca având origine comună cu poporul

român, este cea de macedoromâni, alături de aromâni și meglenoromâni, nu se confundă cu

macedonenii, populație de origine slavă, cu identitate proprie.

De aceea, nu e vorba de acea, să spunem, ramură a românilor identificată etnonimic cu

sintagma de macedoromâni. Din punctul ăsta de vedere, nu este niciun fel de eroare. Aș atrage însă

atenția doar pentru informarea doamnei deputat, care a avut inițiativa legislativă, că ziua de 8

decembrie este pentru cei care respectăm Constituția României Ziua Constituției României, fiind vorba

de ziua în care poporul român, prin referendum organizat în anul 1991, a validat noua Constituie

democratică, postdecembristă a României. Și mă gândesc că, indiferent de simbolistica invocată,

suprapunerea a două sărbători de importanță deosebită, dar atât de diferite, ar putea să pună una dintre

ele în umbra celeilalte. Altminteri, cele arătate de colegul meu Titus Corlățean rămân valabile pentru

întreg Grupul PSD.

Mulțumesc.


În regulă.

Domnule Corlățean, ați vrut să reveniți? Microfonul 3. Vă rog.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc.

Câteva scurte comentarii, pentru că numele mi-a fost invocat în dezbatere și e bine să facem

precizările care se impun. E bine să evităm orice fel de confuzii pentru că… Și, nu întâmplător,

expunerea de motive face referire la o anumită zi sărbătorită cu semnificația lingvistică și identitară

într-o altă țară, Republica Macedonia.

- 18 -

Regulile în materie în această Europă au fost stabilite într-un contencios mai vechi româno-

ungar și ele se referă la relația dintre țara-mama, kin-state, și minoritatea înrudită care trăiește în alt

stat, kin-minority. La acest lucru se referă. Deci sărbătoarea limbii macedonene se referă la acea limbă

vorbită în Republica Macedonia, pe care noi o recunoaștem, în bilateral, cu această denumire, cu

concetățeni români care au această identitate, niciun caz cu ramurile care fac parte din identitatea

românească și care, ca aromâni, ei pot să trăiască în Macedonia, la Bitola, sau în Albania, la Korçë, sau în

oricare altă parte din Balcani, vorbind unul din cele cinci dialecte ale limbii române. Nu este vorba de așa

ceva, deci, din acest punct de vedere, eu cred că este bine să respectăm această identitate. Poate că, într-

adevăr, era bine ca inițiatorul să fie prezent pentru a clarifica chestiuni asupra punerii de dată, dar în

Republica Macedonia 8 decembrie se sărbătorește cu acea semnificație a identității limbii respective.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Înțeleg...

Da. Doamna Hărău. Rugămintea... microfonul 2.


Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal consideră bine-venită aprobarea acestui

proiect de lege, în virtutea multiculturalismului pe care România îl promovează, de care România

poate, în mod excepțional, profita. Că n-o face întotdeauna, că n-o face în toate împrejurările, asta este

altă discuție și este problema noastră de administrare internă.

Votăm favorabil acest proiect legislativ.


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte opinii de exprimat. Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Lege ordinară, Senatul primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul și propunerea legislativă.


91 de voturi pentru, 3 abțineri, 3 voturi împotrivă.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

*

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

audiovizualului nr. 504/2002. (L195/10.04.2018)

- 19 -

Dau cuvântul inițiatorului, dacă e prezent.

Da. Domnul Bădulescu, microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)


Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii

audiovizualului în scopul corelării acesteia cu decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011

privind Codul de reglementare al conținutului audiovizual, decizie care vizează și comunicările

necomerciale audiovizuale, respectiv anunțul de interes public, campania socială și apelul în scop caritabil.

Având în vedere conținutul proiectului de lege, vă rugăm să vă pronunțați favorabil asupra acestuia,

întrucât aduce niște completări și niște clarificări absolut necesare din punct de vedere legislativ.

Vă mulțumim.



Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Ion-Ardeal Ieremia,

microfonul 10.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia:

Mulțumesc.

Guvernul constată că dispozițiile cuprinse în inițiativa legislativă reprezintă o preluare și o

adaptare a unor reglementări prevăzute deja în paragraful „Campanii noncomerciale” din Titlul VIII,

Capitolul IV, Secțiunea 10 din Codul de reglementare al conținutului audiovizual, aprobat prin decizia

CNA nr. 220 din 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și

completările ulterioare. Prin urmare, considerăm nejustificată reglementarea conținutului anunțurilor

de interes public printr-un act la nivel de lege, cât timp o astfel de situație poate fi reglementată la nivel

inferior de reglementare pentru a nu afecta flexibilitatea actului normativ și, mai ales, în cazul

necesității unor modificări.

Deci Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului care va decide asupra oportunității adoptării

inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Daniel Breaz, Comisia pentru cultură și media, pentru

prezentarea raportului. Microfonul 7.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

Da, stimați colegi, în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu

unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

- 20 -

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și

propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Domnul senator Bădulescu, microfonul 2.


Domnule președinte,

Am înțeles punctul de vedere al Guvernului conform căruia lasă la latitudinea Parlamentului, dar

totuși nu e de acord. Ce vroiam să spun este faptul că în punctul de vedere al Guvernului se arată că n-ar fi

nevoie de un act normativ pentru modificarea Legii audiovizualului, întrucât prin decizia CNA-ului s-au

luat... s-au luat... s-au definit anumite aspecte. Dar nu acesta este întregul cuprins al proiectului de lege

și, pe lângă faptul că există o adaptare, există și o completare a legii, iar la această chestiune Guvernul

nu s-a referit.

Aș vrea să vă aduc în vedere faptul că în cuprinsul proiectului de lege există o chestiune extrem

de importantă pe care aș vrea să o punctez aici și la care țin: este vorba de un anunț care vine în

sprijinul economiei naționale. Una din propunerile noastre pe acest proiect de lege este anunțul

următor: „Pentru sănătatea economiei naționale, cumpărați produse fabricate în România”. (Rumoare,

discuții în sală.)

Domnilor, dacă noi, prin mijloacele pe care le avem, nu vom încerca să adoptăm astfel de

politici, chiar și la nivel de anunț pe zona audiovizualului, prin lege, vom avea foarte multe surprize,

cum avem deja, cu dublul standard și alte alte asemenea chestiuni care ne sunt furnizate din partea

partenerilor noștri europeni.

Nu spun acest lucru cu... ca și cum ar fi un element de mândrie națională, ci trebuie să facem

ceva, chiar și prin acest tip de anunț, ca exemplul pe care vi l-am dat mai devreme, astfel încât să

stimulăm consumul produselor naționale – una din chestiuni. Scopul modificării nu este numai de

adaptare, ci și de a ajuta economia națională.

Vă mulțumesc.



Dacă mai sunt alte opinii. Nu.


Trecem la vot.

- 21 -

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, raportul comisiei este de

respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice,

Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să luați loc. Am intrat pe vot pe legi organice.

Supun votului raportul de respingere.


67 de voturi pentru, o abținere, 34 de voturi împotrivă.

Raportul de respingere nu a trecut. Erau necesare 69 de voturi.

În aceste condiții, supun la vot propunerea legislativă.


70 de voturi împotrivă, nicio abținere, 36 de voturi pentru. Ca urmare, raportul de respingere...

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Pentru că este lege organică și avem dezbateri de făcut, o să vă rog să fiți de acord să mergem

și la punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

(L55/27.03.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat, vă rog, Mariana Moț,

Ministerul Justiției. Microfonul 8.

Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat la Ministerul Justiției:

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de act normativ își propune reformarea DIICOT pe trei componente: management, în

sensul întăririi și eficientizării funcției de conducere, organizare internă și funcționarea direcției,

raportat la noile necesități de investigare și analiză a fenomenului infracțional reprezentat de

criminalitatea organizată.

Se are în vedere, de asemenea, întărirea eficacității urmăririi penale prin întărirea capacității de

efectuare a investigațiilor financiare și prin completarea personalului direcției cu lucrători de poliție

judiciară.

Sunt reluate totodată o parte din prevederile deja existente consolidându-se aspectele care își

mențin actualitatea.

- 22 -

În cadrul dezbaterilor am prezentat opinia conform căreia ar fi oportună corelarea anumitor

dispoziții din acest act normativ cu prevederile incidente din Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 304 privind organizarea judiciară și din Legea nr. 317/2004 privind organizarea și

funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aceste proiecte de acte normative aflându-se într-un

stadiu destul de avansat al procesului legislativ. Ele însă nu au fost promulgate.

S-a avut în vedere totuși faptul că, nefiind promulgate, sunt considerate ca fiind de lege ferenda

și nu de lege lata și, în consecință, nu se impun, la acest moment, aceste corelări.

Prin urmare, vă propunem adoptarea legii în forma în care este prezentată.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări

pentru prezentarea raportului, domnul senator Robert Cazanciuc, microfonul 6.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

După mai multe discuții în Comisia juridică, am dat un vot unanim pentru un raport de

admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Au trecut doi ani de la momentul la care ordonanța a produs efect, timp în care au fost și alte

modificări normative, a trebuit să corelăm ceea ce a intervenit între timp. Spunea doamna secretar de

stat că trebuia să corelăm cu dispoziții din legile de organizare. Da, așa este, dar, din păcate, nu din

vina noastră acest proces a fost întârziat. Lucrurile sunt mai degrabă minore, nu afectează ceea ce

credem noi că am reușit să găsim în final – acest text de lege – un echilibru între nevoia statului de a

se apăra printr-o structură specializată împotriva crimei organizate și nevoia fiecăruia dintre cetățenii

României de a fi protejați atunci când se pune problema de drepturi fundamentale.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Înscrieri la cuvânt, dacă avem.

Domnule senator Băsescu, microfonul central.

Domnul Traian Băsescu:


Domnule președinte, s-a făcut referire și în intervenția reprezentantului Guvernului, și în cea a

comisiei la corelarea cu legile justiției, în condițiile în care, probabil, în două-trei săptămâni vom avea

- 23 -

noile legi ale justiției, pe de o parte. Deci cred că este un moment nepotrivit în care vrem să votăm o

lege care schimbă structura și funcționarea DIICOT-ului, pe de o parte.

Pe de altă parte, ni se spune că se dorește îmbunătățirea funcționării DIICOT-ului. Aș vrea să

aud ce nu funcționează bine în DIICOT în momentul de față, adică vreau să știu argumentele. Uite,

procurorul șef DIICOT nu poate face asta, procurorii sunt împiedicați să își ducă anchetele la capăt din

motivul acesta, ofițeri de poliție judiciară îi detașează Ministerul de Interne la fel ca și la DNA.

În mod cert, această modificare legislativă în funcționarea DIICOT-ului este lipsită de

credibilitate, având în vedere și momentul, și lipsa de argumente pentru modificarea legislativă.

De aceea, aș recomanda să așteptăm cu votul până când vor fi promulgate cele trei legi ale

justiției măcar.

Și, pe de altă parte, rog acum Ministerul Justiției să ne spună care sunt motivele exacte pentru

care trebuie reorganizată funcționarea DIICOT-ului.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Domnule senator Cazanciuc, microfonul central.

Microfonul central, domnule senator.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Am cerut explicații, domnule președinte! (Rumoare, discuții în sală.)

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Stimați colegi, să nu uităm că este o lege de aprobare a unei ordonanței. Avem rațiuni de 2 ani

de zile în vigoare, au fost cred că zece discuții în Comisia juridică, fiecare dintre noi știm exact de ce a

fost nevoie de această modificare.

Cu privire la legile justiției, interferența cu această lege este doar în ceea ce privește cariera

procurorilor, și anume transferarea ei la plenul de la Secția de procurori la plen sau invers, deci nu are

decât o legătură, să spunem, incidentală, cu privire la rațiunea principală a acestui act normativ, și

anume de a face din DIICOT un instrument cu adevărat eficient în lupta împotriva crimei organizate.

Mulțumesc.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

De la Guvern am cerut... (Rumoare, discuții în sală.)


Vă mulțumesc.

Alte înscrieri la cuvânt nu mai avem.

- 24 -

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de

lege.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.)

Proiectul de lege a fost... (Discuții la prezidiu.) Domnule președinte, explicația a dat-o domnul

Cazanciuc... (Rumoare, discuții în sală.) Doamna secretar de stat, vă rog, pe scurt, explicații pentru

domnul Băsescu.

Doamna Sofia Mariana Moț:

Domnule președinte, ordonanța... Există în vigoare Ordonanța de urgență nr. 78 după care își

desfășoară activitatea DIICOT și la acest moment. Așa cum este normal, orice ordonanță de urgență

trebuie adoptată prin lege în Parlament. În această fază suntem.

Nu știu de ce domnul președinte Băsescu s-a supărat, dar eu însămi am spus că am propus în

cadrul procesului legislativ corelarea cu celelalte modificări propuse la legile care, într-adevăr, așa

cum a apreciat Comisia juridică, nu putem spune că sunt reglementări de lege lata, nefiind promulgate.

(Rumoare, discuții în sală.)

Ceea ce s-a adus...


Doamna secretar de stat, e în regulă. Vă mulțumesc. Nu are rost să revenim cu aceleași

explicații.


Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere, cu

amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen. Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


89 de voturi pentru, o abținere, 16 voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 91 de voturi pentru, o abținere, 14 voturi împotrivă, proiectul de lege privind aprobarea

ordonanței a fost adoptat.

*

Revenim la votul pe legile organice care au fost dezbătute anterior și la votul pe Regulament.

- 25 -

Am să vă supun votului mai întâi Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea

Regulamentului Senatului, republicat, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.


74 de voturi pentru, nicio abținere, 32 de voturi împotrivă, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a

dialogului social. (L202/10.04.2018)

Dezbaterile generale au avut loc astăzi.

Legea este organică, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.


91 de voturi pentru, nicio abținere, 18 voturi împotrivă.

Raportul de respingere a fost adoptat, ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

*

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice. (L128/19.02.2018)

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului

din 2.05.2018.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică, Senatul primă

Cameră sesizată.




Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Da, vă rog, doamna Hărău, microfonul 2, explicații pe vot.


Mulțumesc.

Domnule președinte, Grupul Partidului Național Liberal este consecvent cu voturile anterioare.

Acest act normativ are în vedere reducerea cu doi ani de zile a vârstei de pensionare, fără penalități,

pentru cetățenii care au trăit mai mult de 30 de ani în zone populate. Nu știu, nu cred că este chiar aici

locul și momentul, dar v-aș ruga frumos, există încă pe flux legislativ acte normative făcute de colegii

noștri – personal am un proiect legislativ pe această temă – blocate în sertarul președintelui Comisiei

de muncă din Camera Deputaților.

O parte dintre cetățeni și-au rezolvat problema și beneficiază de această facilitate.

- 26 -

Este incorect, este, dacă vreți, inechitabil ca lucrul să nu se legifereze, lucrurile de tipul acesta,

proiectele de tipul acesta să nu fie supuse votului.

Am susținut și vom susține toate proiectele legislative care au în vedere echitatea cetățenilor

României.

Mulțumesc frumos.



*

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din

domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Direcţia

Apelor Argeş – Vedea Piteşti în domeniul public al judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului

Judeţean Giurgiu. (L141/19.02.2018)

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în data de 2.05.2018.

Raportul comisiei este de respingere. Lege organică. Senatul, primă Cameră sesizată.



79 de voturi împotrivă, o abținere și 18 voturi pentru.

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Ca urmare, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați. (Rumoare, discuții în sală.)

Cu 78 de voturi pentru, o abținere, 18 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2018

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și administrarea Societății Române de

Televiziune în domeniul public al municipiului București. (L179/03.04.2018)

Dezbaterile au avut loc în data de 2.05.2018.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege. Proiectul

de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis.


106 voturi pentru, o abținere, un vot împotrivă.

Raportul cu amendamente a fost... cu amendament a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


- 27 -

Cu 105 voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă, proiectul de lege pentru aprobarea

ordonanței a fost adoptat. (Discuții la prezidiu.)

*

Punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre

ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

(L176/03.04.2018)


Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Lege organică, Senatul,

primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege.


107 voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea publică a

statului şi administrarea Secretariatului General al Guvernului, prin Administraţia Rezervaţiei

Biosferei „Delta Dunării”, în proprietatea publică a judeţului Tulcea. (L208/10.04.2018)


Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii

legislative. Lege organică, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.



Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun votului propunerea legislativă.


100 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990.

(L199/10.04.2018)

Dezbaterile au avut loc în ședința plenului din 2.05.2018.

- 28 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică, Senatul este primă

Cameră sesizată.



68 de voturi pentru, 8 abțineri, 32 de voturi împotrivă.

Raportul de respingere n-a întrunit numărul minim de voturi, respectiv 69.

Ca urmare, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

67 de voturi împotrivă, 8 abțineri, 32 de voturi pentru.

Nici această variantă n-a întrunit votul majorității senatorilor, de 69.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

A fost respinsă inițiativa.


E respinsă.

*

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în

domeniul educaţiei. (L246/23.04.2018)

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 3.05.2018.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Legea este organică, Senatul,

Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis.


108 voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă.

Raportul cu amendamentul admis a fost adoptat.





*

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 168 din Legea educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L25/05.02.2018)


Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

- 29 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică, Senatul primă

Cameră… este Cameră decizională.



76 de voturi pentru, nicio abținere, 29 de voturi împotrivă.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

Explicația votului, Goțiu.


Domnule Goțiu, microfonul 2, pentru explicația votului.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Ați mai dovedit o dată, dacă mai era necesar, că nu dorim sau/și nu doriți să rezolvăm problema

plagiatelor și a imposturii din mediul academic din România.

Am auzit foarte multe critici săptămâna trecută, în timpul dezbaterilor la această lege, când v-am

propus să facem un raport suplimentar pentru a răspunde acestor critici și pentru a amenda legea. Ați

refuzat acest lucru.

Să sperăm că cei care vor vedea acest vot vor înțelege cât de mult vă doriți să continuăm în

continuare cu plagiatorii și impostura în universitățile și în școlile doctorale din România.

Solicit totodată și listă cu votul, iar USR, evident, a votat împotriva raportului de respingere.


În regulă.

Domnul senator Liviu Pop, pentru explicarea votului. Microfonul 4.

Domnul Liviu-Marian Pop:

Am votat alături de colegii noștri pentru că forma propusă de către USR este un plagiat al

hotărârii de Guvern din 2016. Și-au plagiat art. 9 din hotărârea de Guvern care astăzi este în vigoare.

În același timp, celelalte două articole sunt foarte clar prevăzute și în Legea educației naționale,

și în Legea de organizare și funcționare a Bibliotecii Naționale.

Mulțumesc.



Mergem la punctul 9, Propunerea legislativă ...

Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):

Și Presadă vrea.

- 30 -


A fost explicat votul din partea grupului parlamentar, nu reluăm dezbaterile, nu vă supărați pe

mine.

A fost domnul Goțiu, cred că e suficient.

Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):

Domnul Alexandrescu.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Florina-Raluca Presadă. Rumoare, discuții în

sală.)

*


Mergem mai departe.

Propunerea legislativă privind modificarea art. 9 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale

nr.1/2011. (L191/27.12.2017)


Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică, Senatul, Cameră

decizională.




Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Din partea Grupului USR, vă rog să vă hotărâți cine.

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Nu suntem pe același punct.


Domnul senator Wiener. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

Colega mea voia să explice votul de la punctul anterior, nu de la acesta.

Eu am să vorbesc despre acest vot.

Sigur, noi am votat împotriva raportului de respingere și pentru lege. Legea, în fapt, își

propunea să pună în operă o decizie a CNCD-ului, care, de altfel, în România este executorie, care

sublinia o discriminare în formularea actuală a Legii educației în ceea ce privește finanțarea de bază

pentru învățământul privat special, care, în fapt, astăzi nu beneficiază de finanțarea de bază. E vorba de

- 31 -

doar două școli în România care ar fi trebuit să beneficieze de această finanțare, deoarece sunt servicii

de interes public, deși forma de proprietate este una privată și suplinesc, de altfel, o deficiență a

statului în furnizarea serviciilor educaționale pentru acești copii.

De aceea, mă rog, nu înțeleg de ce a fost un vot împotrivă pentru o reformulare mai puțin

ambiguă a legii și, în fapt, obținerea de către acești furnizori de servicii de interes public a finanțării de

bază la care au dreptul.



Domnul senator Liviu Pop, tot pentru explicația votului. Microfonul 4.

Domnul Liviu-Marian Pop:

Foarte simplu. Am modificat Legea educației naționale cu finanțarea per elev. Chiar dacă în

județul Arad a fost o problemă de funcționare din perspectiva Consiliului Județean Arad și trebuia să

găsiți soluțiile atunci, în Arad, prin finanțarea per elev, prin bani alocați de la Ministerul Educației

Naționale, astăzi, această problemă nu există. De la 1 ianuarie 2018, toate unitățile școlare, inclusiv

cele speciale private, primesc finanțare per elev.


Vă mulțumesc.

Pentru punctul 8 s-a cerut listă.

Vă rog să puneți la dispoziție lista.

*

Mergem mai departe.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a

administraţiei publice locale. (L192/10.04.2018)

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 3.05.2018.


Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Lege organică, Senatul

este Cameră decizională.




Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Doamna senator Presadă, microfonul 2, pentru explicația votului pe această lege.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Florina-Raluca Presadă.)

Atunci...

- 32 -

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dacă mi-ați fi dat cuvântul la timp...


Eu...

Doamna Florina-Raluca Presadă:

...ați fi știut că vreau să explic...


Iertați-mă, iertați-mă. În primul rând, nu putem dialoga prin semne.

Și al doilea, v-am invitat la această ... la acest punct al ordinii de zi. Dacă aveți altceva de spus,

îmi pare rău, vă... nu vă pot da cuvântul. Da?

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Nu mi-ați dat cuvântul când am ridicat mâna.


Vă rog să luați loc, că nu reluăm acum dezbaterea în plen la votul final. (Discuții în sală.)

*

Ne întoarcem…Mergem mai departe.

Punctul 11 – vă rog să luați loc – Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea

Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului. (L361/12.09.2017)

Dezbaterile au fost finalizare în 3.05.2018.


Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este

organică, Senatul, Cameră decizională.


Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)


Raportul de respingere fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L172/26.03.2018)



- 33 -

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Lege

organică, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.



Raportul cu amendamente a fost adoptat.





*

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L187/03.04.2018)



Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Lege este

organică, Senatul, Cameră decizională.

Supun votului raportul cu amendamentele admise.



Raportul cu amendamente admise a fost adoptat.





Vă mulțumesc mult.

Ordinea de zi a fost epuizată.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Cornel Popa:

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

- 34 -

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de

vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul

senator Gheorghe Baciu.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Lupu Victorel, să poftească la microfon.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi, bună seara!

Doresc să adresez o întrebare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru și domnului Valentin

Popa, ministrul educației naționale.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Anul trecut, la nivelul Ministerului Educației Naționale, în urma unei analize, s-a identificat

necesitatea construirii la nivel național, în marile centre universitare, a 30 de noi cămine studențești.

Proiectul a fost asumat de coaliția de guvernare PSD-ALDE. A rămas ca Ministerul Educației să facă

legătura între universități și Compania Națională de Investiții, cea care va finanța aceste lucrări.

În luna octombrie a anului trecut, Ministerul Educației a anunțat că, din cele 30 de obiective,

fuseseră depuse 22 de solicitări, universitățile obținând și planul urbanistic zonal în cazul a patru dintre

ele. Căminele au fost prezentate ca fiind cu specificații comune, parametrii urmând a fi adaptați în

funcție de nevoile fiecărei instituții de învățământ superior în parte.

În cazul Iașiului, cel mai vechi centru universitar al țării, au depus proiecte patru instituții:

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Universitatea de

Arte „George Enescu” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Brad”. Vorbim, așadar, de patru noi cămine care ar însemna, însumat, aproximativ 1 000 de noi locuri

care vor fi destinate studenților la zi, masteranzilor, doctoranzilor, studenților familiști. Toate cele

patru investiții din Iași au fost declarate eligibile, una dintre condițiile importante fiind ca universitățile

solicitante să dețină terenul necesar ridicării acestor unități de cazare.

În acest context, vă rog să-mi comunicați în ce stadiu se află implementarea acestui program, în

general, și a celor patru investiții de la Iași, în mod particular.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc tare mult.

- 35 -

Îl rog pe domnul Pănescu Doru-Adrian să poftească la microfon și pe doamna Hărău

Eleonora-Carmen să se pregătească.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:


Stimate colege,

Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Nicolae Burnete, Ministerul Cercetării și

Inovării.

Obiectul întrebării: „Soluții de aplicare a noilor recomandări ale Comisiei Europene referitoare

la Politicile privind Open Science”.

Stimate domnule ministru,

Din Europa pornește un tren pe care România nu are voie să-l rateze. Comisia Europeană a

adoptat, pe 25 aprilie, o serie de recomandări pentru accesul la rezultatele științifice și pentru

protejarea acestora. Practic, Comisia recomandă ca, până în 2020, toate țările Uniunii Europene să

implementeze o serie de politici naționale pentru a deschide accesul la rezultatele cercetării științifice

și pentru a putea crea, la nivel european, un sistem modern de Open Science, care presupune acces

rapid și gratuit la cele mai noi descoperiri științifice realizate în proiecte finanțate din fonduri publice,

naționale sau internaționale.

Ideea este aceea de a reduce din timpul necesar unei informații importante, unei descoperiri

științifice relevante, să ajungă să fie distribuită. Rezultatele științifice sunt publicate în reviste de

specialitate la finalul întregii cercetări, după o strictă verificare de tip peer-review, iar de la finalul

ultimului experiment din proiectul de cercetare, adesea unul îndelungat, până la publicarea finală a

articolului pot trece și 12 luni.

Totodată, accesul la revistele de specialitate este unul costisitor. În România, dacă nu ar exista

mecanismul Anelis Plus, universitățile și institutele de cercetare ar trebui să plătească milioane de euro

doar pentru accesul la câteva dintre cele mai relevante baze de date internaționale.

De aceea a fost creat în Europa acest concept de Open Science, astfel încât rezultatele cercetării

științifice să fie accesibile de îndată ce s-au obținut rezultatele palpabile. Practic, Comisia Europeană

recomandă ca toate rezultatele obținute în urma cercetării finanțate din bani publici să fie distribuite

gratuit pe un portal, până cel târziu în 2020. Se mai propune, în ceea ce privește publicarea lucrărilor în

reviste de specialitate, ca accesul la rezultate să fie oferit în mod gratuit tuturor celor interesați, în cel

mult 6 luni de la data publicării, fără a mai plăti taxe de acces la baze întregi de date.

- 36 -

Astfel, statele membre sunt îndemnate să găsească pârghiile legale ca, fără a încălca dreptul de

copyright al revistelor și nici pe cel al oamenilor de știință care au ajuns la rezultatele respective, să

poată implementa acest concept de Open Science până în 2020.

Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi precizați care sunt măsurile pe care le va lua

Ministerul Cercetării și Inovării pentru a pune în aplicare recomandările Comisiei Europene cu privire

la sistemul Open Science.


Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală Iași – nr. 24.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi, stimate coleg Pănescu.

O rog pe doamna senator Hărău Eleonora-Carmen să poftească la microfon și pe domnul

senator Stângă George-Cătălin să se pregătească.


Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea pe care o am de formulat astăzi, precum și cele două întrebări (pe care le voi

prezenta foarte pe scurt) răspund îngrijorărilor cetățenilor din Circumscripția nr. 22 – Hunedoara și

sunt colectate în timpul programului de audiență.

Interpelare pentru doamna ministru al sănătății, Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Am făcut o documentare și am determinat cum a evoluat finanțarea sistemului de sănătate în

ultimii ani, pentru că cetățenii sunt îngrijorați și reclamă faptul că îngrijirea medicală lasă de dorit,

fiind chiar mai șubredă decât în anul 2000.

Stimată doamnă ministru, dacă în anul 2000 se cheltuiau 1,4 milioane de euro, în anul 2017,

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale ajunsese la 7,5 milioane de euro. Ne întrebăm cum este

posibil ca, în condițiile în care sumele au crescut de peste cinci ori, calitatea serviciilor să fie chiar mai

slabă decât în urmă cu aproape 20 de ani?

Rezultă din demersul autorităților abilitate că banii din sistem sunt fraudați de grupuri

infracționale organizate, cu complicitatea unor funcționari din casele teritoriale de asigurări de

sănătate.

Dar, DNA și DIICOT, chiar dacă identifică nereguli și au pe rol mai multe dosare penale cu

prejudiciu care depășește valoarea construcției unui spital regional, nu pot acționa preventiv. Ele pot

pedepsi și pot, eventual, recupera prejudiciile. Asta este atribuția Guvernului. Și s-au luat niște măsuri

- 37 -

pe parcursul anilor care pot face un pic de regulă în sistem și pot să stopeze frauda, respectiv rețeta

electronică și cardul de sănătate, dar sunt încă probleme cu aplicarea acestora, iar alte măsuri pare-se

că nu mai apar.

Pentru eliminarea oricăror forme de fraudare a fondurilor disponibile și direcționarea lor spre

oamenii bolnavi, spre oamenii suferinzi, spre oamenii aflați în mare necaz, vă întreb, stimată doamnă

ministru, care sunt măsurile efective pe care le-ați implementat în primele luni ale anului în vederea

eliminării practicilor de fraudare a cheltuielilor decontate prin intermediul Casei Naționale de

Sănătate?

Vă mai întreb: ce modalități propuneți pentru creșterea gradului de distribuire a cardului de

sănătate către toți asigurații, având în vedere că rata de utilizare a acestuia este încă foarte mică, iar

sistemul funcționează cu mare dificultate?

Și, în final, vă rog să-mi menționați ce măsuri specifice la nivel legislativ aveți de luat în

vederea: eliminării complicității dintre unele rețele farmaceutice și prescripțiile excesive ale unor

medici; pentru creșterea eficienței achizițiilor din sistemul spitalicesc; eliminarea tuturor practicilor de

decontare fictivă.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator PNL din Circumscripția nr. 22 – Hunedoara.

Iar pentru domnul ministru Ivașcu, domnul ministru de la cultură și identitate națională, am

următoarea întrebare: în legătură cu evenimentele Marii Uniri, v-aș ruga să-mi transmiteți calendarul

manifestărilor pe care Ministerul Culturii și Identității Naționale le organizează cu ocazia

Centenarului, din județul Hunedoara.

Mă întreabă cetățenii ce face Guvernul în județul Hunedoara, noi suntem în situația să nu știm

ce face Guvernul în legătură cu Marea Unire, acest proces istoric extraordinar de important în istoria

românilor, nici la nivel național.

Așadar, stimate domnule ministru, pentru Eleonora-Carmen Hărău, Circumscripția nr. 22.

Vă rog, solicit răspuns scris, conform Regulamentului Senatului.

Și pentru domnul Mugur Isărescu – și-mi închei solicitările astăzi –, doresc, domnule

guvernator al Băncii Naționale, să faceți niște precizări care răspund îngrijorărilor cetățenilor în

legătură cu majorarea prețurilor.

Președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, a solicitat, printr-o scrisoare făcută

publică, o motivație tehnică și argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului,

a ratei dobânzii pe politica monetară. Domnia Sa pare să insinueze că Banca Națională este vinovată

de acest fenomen, deși toate regulile funcționării politicilor monetare versus politicile… sau în

corelație cu cele fiscale contrazic lucrul acesta.

- 38 -

Dar, s-au făcut niște comparații interesante – domnul Liviu Dragnea le-a făcut – cu Republica

Cehă, Ungaria și Polonia și am apreciat răspunsul dumneavoastră argumentat, ce vizează diferențele

majore între țara noastră și statele menționate.

Totuși, totuși, date fiind aceste considerente, vă rog să-mi transmiteți informații cu privire la

motivația tehnică pe care ați avut-o în vedere la majorarea ratei dobânzii de politică monetară, oamenii

fiind din ce în ce mai împovărați de inflație, precum și, dacă acestea există, dacă ați făcut ceva ajustări

în politica monetară în urma întâlnirii din data de 3 mai 2018 de la Camera Deputaților cu președintele

acesteia, domnul Dragnea, cu doamna prim-ministru, cu ministrul finanțelor publice și cu domnul

Darius Vâlcov.

Aștept celeritate din partea dumneavoastră, domnule guvernator.

Solicit răspuns scris, conform Regulamentului Senatului.

Sunt senator PNL de Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău, și vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Da, vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Stângă George-Cătălin, să poftească la microfon și, de

asemenea, pe doamna senator, doamna Covaciu Severica-Rodica, să-și pregătească intervenția

următoare.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Posibilitatea modernizării punctelor de trecere a frontierei din județul

Galați”.

Cele două puncte de trecere a frontierei de pe raza județului Galați ar putea asigura un timp

mult mai mic de așteptare șoferilor care tranzitează granița cu Republica Moldova. Punctul de trecere a

frontierei Oancea și punctul de trecere a frontierei Galați sunt tranzitate anual de peste 2,5 milioane de

persoane, înregistrându-se o creștere a acestui flux de la an la an. Cozile de așteptare la cele două

puncte vamale sunt foarte mari, iar timpul de staționare poate ajunge și la câteva ore în perioadele de

trafic intens.

Pentru corectarea acestor disfuncționalități existente la cele două puncte vamale din județul

Galați este necesară efectuarea unor lucrări de reabilitare a drumurilor care duc către granița cu

Republica Moldova, Galați – Oancea, respectiv Galați – Giurgiulești, și achiziția unor echipamente de

control vamal moderne și fiabile.

Domnule ministru,

- 39 -

Vă solicit să-mi transmiteți dacă aveți în vedere atragerea de fonduri europene sau alocarea de

bani guvernamentali pentru îmbunătățirea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei din

județul Galați, astfel încât timpul petrecut la graniță să se reducă considerabil

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George-Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18

– Galați

Domnule președinte, dacă îmi permiteți, aș vrea să prezint, foarte pe scurt, și cea de a doua

întrebare.

Domnul Cornel Popa:

Da, vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulțumesc mult.

Aceasta este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene.


Programul Operațional Infrastructură Mare a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de

dezvoltare ale României identificate în Acordul de parteneriat 2014 – 2020 cu Comisia Europeană și

are ca obiectiv creșterea durabilă și promovarea unei economii nepoluante, prin măsuri de eficiență

energetică și utilizarea energiei verzi, a unor moduri de transport prietenoase cu mediul și utilizarea

eficientă a resurselor.

Având în vedere că POIM finanțează activități în patru sectoare importante pentru comunitățile

locale, și anume: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea

la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, prin prezenta întrebare, vă solicit să-mi

transmiteți lista unităților administrativ-teritoriale din județul Galați care au depus, până la data

curentă, proiecte de finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Totodată, vă rog

să-mi transmiteți lista proiectelor depuse de către Consiliul Județean Galați în cadrul POIM și stadiul

lor actual.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George-Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18

– Galați


Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

O rog pe doamna colegă, doamna senator Covaciu Severica-Rodica, să poftească la microfon și

pe doamna colegă, doamna senator Emilia Arcan, să-și pregătească intervenția.

- 40 -

Doamna Severica-Rodica Covaciu:


Interpelarea mea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.


La sfârșitul săptămânii trecute, am vizitat câțiva fermieri din Maramureș, printre care și

legumicultori care s-au înscris pentru aplicarea Programului de susținere a produsului tomate în spații

protejate.

Programul are în vedere îndeplinirea mai multor condiții pentru acordarea ajutorului financiar,

una dintre acestea privind valorificarea producției pentru ciclul I până la data de 15 mai. În aceste

condiții, numeroși producători din nordul țării care au aplicat pentru obținerea ajutorului de minimis nu

vor putea beneficia de subvenție, din cauza faptului că prima dintre cele două recolte impuse pe an va

depăși limita impusă pentru valorificare.

Activitatea de producție a fost mult îngreunată de condițiile meteo nefavorabile, ninsorile fiind

prezente în toate regiunile țării până la sfârșitul lunii martie. Chiar și în lipsa acestui aspect, diferențele

climatologice, pedologice, meteorologice, în baza diferenței de latitudine dintre sudul și nordul țării,

impun un ciclu vegetal mai lung pentru orice specie vegetală, inclusiv tomate. Mai pe românește spus,

nu se înroșește roșia în același timp la Baia Mare cu cea din Zimnicea, ceea ce face ca acest program

să fie inechitabil pentru protagoniști.

Doar 22 de maramureșeni au avut curajul să se înscrie pentru ciclul I al programului și, cu tot

efortul depus, după o muncă istovitoare, sunt pe punctul de a nu se încadra în termenul impus.

Pentru a veni în sprijinul real al acestor producători autohtoni de tomate, se impune prelungirea

perioadei de valorificare a primei recolte cu cel puțin două săptămâni pentru zona de nord a țării, astfel

încât produsele lor să poată fi comercializate, iar aceștia să-și poată încasa ajutorul financiar.


Este de datoria ministerului pe care îl conduceți să gestioneze programele de finanțare

guvernamentale, astfel încât orice fermier din orice zonă agricolă a țării să beneficieze în mod echitabil

de aceste fonduri.

Referitor la solicitarea făcută, aștept răspuns scris.

Vă mulțumesc.

Senator PMP de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim.

O rog pe doamna senator Emilia Arcan să poftească la microfon și pe domnul coleg, domnul

senator Ionașcu Gabi, să pregătească…

- 41 -

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi!

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor

publice.

Obiectul întrebării: „Degrevarea primăriilor de sumele care nu pot fi încasate din amenzi.”

Distinse domnule ministru,

În conturile primăriilor din toată țara se adună de la an la an sume neîncasate, care provin din

amenzile primite de cetățeni, mai ales de la cei fără venituri, sume din amenzile privind circulația pe

drumurile publice și multe alte amenzi.

Amenzile rămân neîncasate, deoarece primarii nu au posibilitatea de a-i determina pe toți

cetățenii contravenienți fără venituri să le plătească, iar acest lucru pune piedici activității autorităților

locale, fiindcă se consideră că au sume mari în conturi, dar este vorba doar de bani din înregistrările

contabile, scriptic, care nu au devenit niciodată bani reali. Primarii mi s-au plâns în dese rânduri de

această situație, dar până în prezent nu s-a găsit o soluție pentru rezolvarea acestei problematici.

Ca urmare a celor precizate mai sus și având în vedere competența dumneavoastră… pe care o

dovediți în administrația fondurilor publice, vă întreb și pe dumneavoastră, distinse domnule ministru,

ce soluții aveți în acest sens și ce s-ar putea face cu astfel de cazuri?

Vă mulțumesc foarte mult și aștept un răspuns în scris la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția Electorală 29.

Profit de ocazie că sunt la acest microfon, îmi permiteți…, pentru că am și o interpelare.

Domnul Cornel Popa:

Da, vă rog să continuați cu interpelarea atunci, doamna colegă.

Doamna Emilia Arcan:

Mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Sumele încasate și destinația lor”.

Domnule ministru,

Ca parlamentar și membru al Partidului Social Democrat, sunt abordată, în dese rânduri, la

cabinetul parlamentar, de către cetățeni cu privire la sumele colectate din rovinietă și din celelalte taxe

plătite de cei care circulă pe drumurile publice, sume încasate pentru întreținerea drumurilor naționale

și a autostrăzilor.

- 42 -

În același timp, mass-media face public și… permanent aspecte nega... aduce în… opinia

publicului aspectele negative ale activității CNADNR-ului și ale situației de pe drumurile publice,

punând sub semnul întrebării utilizarea judicioasă a banilor pentru întreținerea acestora.

Pentru a putea răspunde în mod documentat acestor critici – pe care le consider, în general,

neîntemeiate și răuvoitoare – ale adversarilor noștri politici, doresc o succintă informare privind

nivelul sumelor încasate din taxa pe rovinietă și din celelalte taxe impuse pentru folosirea drumurilor

publice, precum și destinația acestor sume la nivelul anului 2017.

Cu speranța că veți înțelege această doleanță, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul

României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Talpoș

Ioan-Iustin să-și pregătească intervenția.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună seara, distinși colegi!

Domnule președinte,

Doamna secretar,

Permiteți-mi să vă anunț: am pregătit o interpelare pe care am adresat-o domnului George

Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale, subiectul: „Situația actuală a lucrărilor de artă

monumentală realizate în simpozioane naționale de sculptură”.

Aceasta nu o voi prezenta, am predat-o secretariatului pentru a o evidenția pe site.

În schimb, am o întrebare pe care vreau s-o prezint și se adresează domnului Valentin Popa,

ministrul educației naționale.

Subiectul întrebării: „Stoparea actelor antisociale și scandaloase din școli”.

Excelența Voastră,

Domnule ministru,

Aflăm zilnic despre noi și noi fapte reprobabile săvârșite în școli, deopotrivă, de către cadre

didactice sau de elevi cu un comportament de-a dreptul scandalos: injurii, agresiuni, violențe fizice,

atitudini imorale, ajungându-se până acolo încât s-a efectuat întreținerea de relații sexuale sau consum

de stupefiante în incinta sălilor de clasă.

- 43 -

Semnalate și, uneori, promovate de o parte a presei, aceste fapte fac deliciul unui anumit

public, de obicei a celui imatur, autorii lor constituindu-se în modele de comportament pentru

teribilismul specific vârstei tinere, devenind nociv pentru societate și prezentând, deseori, o imagine

deformată a atmosferei din învățământul românesc.

Întrebare: ce măsuri intenționați să întreprindeți la Ministerul Educației Naționale pentru

stoparea acestor atitudini antisociale, pentru instaurarea în școli a unui climat educativ, menit să

asigure României și… generații instruite și educate, pe măsura prestigiului pe care învățământul

românesc l-a dobândit pe parcursul și… dăinuirii civilizației noastre?

Solicit răspuns oral și scris.

Cu mulțumiri, senator Gheorghe Baciu, Circumscripția nr. 15 – Covasna, Grup parlamentar

PMP

Mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Pentru stenograma ședinței, precizez că prezenta ședință a Senatului este condusă de

subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari:

doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu.

Acestea fiind zise, îl rog pe domnul coleg, domnul senator Talpoș Ioan-Iustin, să poftească la

microfon.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:


Doamna secretar,

Domnule secretar,

Interpelarea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Criza medicamentelor din România”.


Încă de la învestire v-ați bucurat și de încrederea opoziției, drept dovadă votul favorabil acordat

în Comisiile reunite de sănătate din cadrul Parlamentului. În acest Guvern sunteți percepută ca un

tehnocrat care poate întreține un dialog real între Ministerul Sănătății și parlamentarii opoziției.

Sunt conștient de greaua moștenire pe care v-a lăsat-o fostul ministru Bodog. Provenind din

același județ, aveți parte și de votul meu de încredere, fapt datorat rezultatelor obținute în ultimii ani ca

manager al Spitalului Județean de Urgență „Constantin Opriș” din Baia Mare.

- 44 -

Cu toate acestea, au trecut mai bine de 3 luni de la învestirea dumneavoastră și, deși ați făcut

importante eforturi pentru a asigura necesarul de medicamente pentru bolnavii care suferă de

imunodeficiență, Ministerul Sănătății nu a reușit să distribuie toate dozele de imunoglobulină.

Având în vedere numărul mare de pacienți diagnosticați cu afecțiuni grave și situația disperată

în care se află aceștia, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

- Care este numărul românilor care suferă de imunodeficiență?

- Câte doze de imunoglobulină sunt necesare în fiecare lună pentru a asigura necesarul celor

diagnosticați cu acest diagnostic?

- Câte doze de imunoglobulină a primit România în urma activării Mecanismului European de

protecție civilă și câte au fost distribuite până în prezent?

- Care este motivul pentru care nu s-a elaborat din timp o metodologie pentru calculul prețului

medicamentelor achiziționate prin Mecanismul European de protecție civilă?

- Care estre strategia Ministerului Sănătății pentru a rezolva această problemă pe termen lung și

a asigura un stoc permanent de medicamente?

Cu voia dumneavoastră, aș citi și celelalte două întrebări…

Domnul Cornel Popa:

Da. Vă rog.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:

Mulțumesc.

Prima este adresată domnului academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Obiectul întrebării: „Programul Academiei Române pentru anul Centenarului”.

Stimate domnule președinte al Academiei Române,

Dacă aruncăm o privire la harta României din anul 2018 și pe cea din 1918, observăm cu

ușurință că bucuria Centenarului nu poate fi deplină. La 100 de ani după Marea Unire, România este în

continuare sfâșiată, unirea Basarabiei cu patria mamă a durat doar 22 de ani, fiind departe de a fi de-a

pururea și pentru totdeauna. Astfel, e de datoria generației noastre să refacem ceea ce a pus în operă

generația Marii Uniri la 1 decembrie 1918, iar acest lucru nu se poate realiza fără educație, principii,

valori și credințe.

Centenarul nu înseamnă numai trecut, înseamnă și prezent, dar mai ales viitor, deoarece, oricât

de mult ne-am admira înaintașii, ei nu ne pot oferi soluții pentru problemele României de acum. Ei ne

pot da numai un exemplu de asumare și de împlinire a unui obiectiv strategic al națiunii române, care a

fost finalizat doar prin cooperare și prin cultura servirii interesului public și a țării.

- 45 -

Din păcate pentru actuala clasă politică, organizarea unei agende oficiale de activități și

proiecte prin care să celebrăm Centenarul Marii Uniri s-a dovedit a fi mai complicată decât însăși

Unirea. Dacă din generația de politicieni ai anului1918 făceau parte cei de azi, Unirea nu ar fi avut loc.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

- Câte din cele 25 de volume în care sunt sumarizate evoluțiile din România, din cele mai vechi

timpuri și până în prezent, au fost elaborate?

- Câte spații de cazare au fost oferite cercetătorilor români la Viena, în clădirile ce aparțin

Fundației „Elias” și câte din acestea au fost deja ocupate?

- Câte lucrări din Colecția „Basarabica” au mai fost lansate?

- Care sunt imobilele din proprietatea Academiei Române la care au început lucrările de

restaurare?

- Care este stadiul programului care vizează consolidarea cunoștințelor istorice în rândurile

tinerilor și copiilor?

- Care sunt parteneriatele încheiate de Academia Română pentru marcarea Centenarului în

vederea obținerii de sprijin logistic și financiar?

Și cea de-a doua întrebare. Este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației.

Obiectul întrebării: „Învățământul – între speranță și abandon național”.


În ciuda faptului că se încearcă de ani buni, fără succes, reformarea învățământului românesc,

existența problemelor de eficiență, calitate, relevanță și echitate face din acesta un sistem incapabil să

promoveze o țară competitivă și prosperă.

Conform datelor statistice Eurostat din anul 2016, raportat la populația cu vârste cuprinse între

18 și 24 de ani, țara noastră se află pe locul 3 în Uniunea Europeană la rata de abandon școlar în

rândurile celor care, deși au absolvit gimnaziul, nu mai urmează nicio formă de învățământ. Tot

conform acestor date, în România abandonul școlar a urcat în perioada 2006 – 2016, spre deosebire de

nivelul Uniunii Europene, unde tendința generală este de scădere. La fel de grav este și faptul că o

bună parte dintre acești tineri nu doresc să intre în câmpul muncii după renunțarea la studii.

Pe lângă sărăcie, disciplina severă, teama de evaluare, comunicarea defectuoasă, practici

educaționale nepotrivite și învechite, integrarea insuficientă a elevilor și supraîncărcarea școlară,

infrastructura și resursele de slabă calitate, subfinanțările constante din sistemul de învățământ, care

sunt departe de acel 6% din produsul intern brut, așa cum prevede Legea nr. 1/2011, își spun cel mai

mult cuvântul. Și aici România este la coada clasamentului, alocând de cinci ori mai puțini bani per

elev față de alte țări din Uniunea Europeană.

- 46 -

Cu această atitudine riscăm să menținem decalajul față de alte țări europene, să scădem

productivitatea și competitivitatea pe piața muncii, care generează stagnarea economiei și dependența

față de inovațiile din cadrul internațional.

Ținând cont de faptul că dezvoltarea unor programe de detecție timpurie și intervenție pentru

copiii în risc de abandon școlar este un reper pentru Programul de guvernare 2018 – 2020, vă rog să

clarificați următoarele aspecte:

- Care este numărul elevilor care au abandonat unitățile de învățământ la finalul anului școlar

2016 – 2017? Vă rog să-mi prezentați situația defalcat pe fiecare județ, precum și pe zone rural/ urban.

- Ce măsuri a întreprins Ministerul Educației Naționale pentru reducerea abandonului școlar?

- Care este bugetul anual al acestor măsuri?

- Care sunt programele de formare continuă puse la dispoziția tinerilor?


Senator Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș, Partidul Mișcarea

Populară

Mulțumesc frumos.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să anunț numele colegilor noștri senatori care au depus

la secretariatul de ședință demersurile Domniilor Lor.

Au depus interpelări: doamna senator Federovici Doina-Elena, Avram Nicolae, Mihu Ștefan,

Valeca Șerban-Constantin, Toma Vasilică, Cristina Ioan, Nicoară Marius-Petre, Popa Cornel,

Pîrvulescu Eugen, Țapu Nazare Eugen, Caracota Iancu, Badea Viorel-Richard, Șoptică Costel, Ghica

Cristian, Coliban Allen, Goțiu Remus Mihai, Dinică Silvia-Monica, Mihail Radu-Mihai, Bădulescu

Dorin-Valeriu, Ionașcu Gabi, Ganea Ion, Lungu Vasile-Cristian.

Au depus, de asemenea, întrebările la secretariatul de ședință: Federovici Doina-Elena,

Smarandache Miron-Alexandru, Ilea Vasile, Toma Vasilică, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Mirea

Siminica, Popa Cornel, Cazan Mircea, Șoptică Costel, Dinu Nicoleta-Ramona, Fălcoi Nicu, Dinică

Silvia-Monica, Goțiu Remus Mihai, Tánczos Barna, Bădulescu Dorin-Valeriu și Lungu Vasile-Cristian.

De asemenea…

De la prezidiu: Și domnul Coliban.

Domnul Cornel Popa:

Domnul Coliban, scuzați!

De asemenea, tot pentru a se menționa în stenograma ședinței, menționez că au primit

răspunsuri următorii senatori:

- 47 -

- domnul Vasile Cristian-Lungu, de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin secretarul de

stat Nicea Mergeani, răspuns la interpelarea Domniei Sale;

- domnul senator Gheorghe Baciu, de la Ministerul Educației Naționale, prin secretarul de stat

Petru Andea;

- de asemenea, răspuns la întrebarea Domniei Sale, domnul Gheorghe Baciu, din partea

Ministerului Muncii și Justiției Sociale, din partea domnului secretar de stat Nicea Mergeani.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 7

mai 2018.

Noapte bună!

Ședința s-a încheiat la ora 18.45.

Documents

S T E N O G R A M A€¦ · la data de 2 mai 2018, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei