3. TOLERANŢELE ŞI AJUSTAJELE MONTAJELOR CU RULMENŢI

Durabilitatea rulmenţilor este influenţată în mare măsură de forma, mărimea şi starea geometrică a suprafeţelor de montaj. Jocurile sau strângerile ce se realizează la montaj pot influenţa jocurile interioare din rulment .Ele pot determina corectarea deformaţiilor remanente ale inelelor respectiv ale căilor de rulare. Repartizarea solicitărilor cât mai uniform pe căile de rulare, limitarea solicitărilor maxime şi asigurarea unei uzuri cât mai lente şi uniforme se pot obţine prin mărimea jocului sau strângerilor la montaj. Alegerea corectă a ajustajelor ce se formează între inelele rulmentului cu fiecare din suprafeţele de montaj ( ale arborelui sau carcasei ) este deosebit de importantă.

Alegerea toleranţelor pieselor pe / în care se montează rulmenţi se face pe baza reglementărilor din STAS 6671-92.

3.1. Toleranţe de execuţie ale rulmenţilor

Prin ISO 1132 : 95 sunt stabilite cinci clase de precizie pentru rulmenţi Acestea sunt simbolizate cu: P0; P6; P5 ; P4 şi P2, în ordine crescătoare a preciziei dimensionale şi de rotire. Rulmenţii din clasa P0 sunt consideraţi cu precizie normală.

Dimensiunile de montaj şi diagramele lor de toleranţă sunt prezentate în figura 3.1.

Fig. 3.1. Toleranţele şi ajustajele montajelor cu rulmenţi

1

Suprafeţele de montaj ale rulmenţilor sunt:- cilindrul exterior, re ,cu diametrul nominal D;- cilindrul interior, ri , cu diametrul nominal d ;- suprafeţele laterale plane, paralele între ele la distanţa B şi cu planul de simetrie al căilor

de rulare.Câmpurile de toleranţă la diametrele de montaj ale rulmenţilor: hx, Mx (fig. 11.9.) nu sunt

stabilite după sistemul de toleranţe şi ajustaje pentru piese cilindrice prin SR EN 20286 : 97. Poziţia câmpurilor este sub linia zero, tangentă la aceasta, cu abaterile superioare es şi ES egale cu zero, ceea ce calitativ corespunde poziţiilor h şi aproximativ M din sistemul ISO. Toleranţele de execuţie ale rulmenţilor la dimensiunile de montaj sunt date în cataloagele de rulmenţi, pentru fiecare tipodimensiune de rulment, [36]. O selecţie din toleranţele de execuţie este dată în tabelul 3.1.

Toleranţele de execuţie Tri şi Tre , ale rulmenţilor (din Catalog [36]) Tabelul 3.1.

d [mm]

Tri [m]

Toleranţa la diam. interior

ES = 0; EI = - Tri

D [mm]

Tre [m]

Toleranţa la diam. exterior

es = 0; ei = - Tre

de

la

până

laPO P6 P5 P4 P2

de

la

până

laPO P6 P5 P4 P2

0,6 2,5 8 7 5 4 2,5 2,5 6 8 7 5 4 2,5

2,5 10 8 7 5 4 2,5 6 18 8 7 5 4 2,5

10 18 8 7 5 4 2,5 18 30 9 8 6 5 4

18 30 10 8 6 5 2,5 30 50 11 9 7 6 4

30 50 12 10 8 6 2,5 50 80 13 11 9 7 4

50 80 15 12 9 7 4 80 120 15 13 10 8 5

80 120 20 15 10 8 5 120 150 18 15 11 9 5

120 180 25 18 13 10 7 150 180 25 18 13 10 7

180 250 30 22 15 12 8 180 250 30 20 15 11 8

250 315 35 25 18 - - 250 315 35 25 18 13 8

315 400 40 30 23 - - 315 400 40 28 20 15 10

400 500 45 35 - - - 400 500 45 33 23 - -

500 630 50 40 - - - 500 630 50 38 28 - -

3.2. Analiza evoluţiei uzurii căilor de rulare

Rolul rulmenţilor de a favoriza rotirea relativă a două piese ne sugerează asamblarea cu joc între inelul exterior şi carcasă, respectiv între inelul interior şi arbore aşa cum sunt reprezentate în figura 3.2.

La contactul între două suprafeţe cilindrice repartiţia presiunilor pe circumferinţă este aproximativ parabolică. Prezintă un maxim pe direcţia forţei P şi se întinde pe o anumită lungime de arc de cerc în funcţie de mărimea jocului şi forţei P. Lungimea maximă, jumătate din lungimea

2

cercului, se realizează numai la asamblările fără joc (cu strângere). În această situaţie, presiunea maximă (efortul de compresiune maxim) va fi la valoarea cea mai mică. Rezultatele se pot extinde cu diferenţele de rigoare şi asupra contactului dintre calea de rulare şi corpurile de rulare.

Fig.3.2. Evoluţia uzurii căilor de rulare

În concluzie se poate spune că solicitările asupra căilor de rulare ale rulmentului şi uzurile sunt minime dacă montarea rulmentului se face cu strângere.

Dacă se examinează evoluţia uzurii pe circumferinţa căilor de rulare când inelele se rotesc, se observă că va fi influenţată de direcţia forţei P. La inelul interior, care se roteşte în raport cu forţa P, uzura progresează uniform pe toată circumferinţa căii de rulare. Se spune că forţa este rotitoare în raport cu inelul interior sau că inelul interior are încărcare circulantă. Situaţia favorabilă este dacă asamblarea între inelul interior şi arbore este cu strângere.

Pentru inelul exterior, zona de solicitare este permanentă numai pe partea inferioară. Se spune că forţa este fixă pe inelul exterior sau că inelul exterior sau că inelul exterior are încărcarea locală. În această situaţie se va uza numai partea de jos a căii de rulare. Este necesară o asamblare cu joc pentru a permite inelului exterior să se rotească şi prin forţele de frecare, să aducă în zona de solicitare porţiuni fără uzură ale căii de rulare. Astfel, se poate conduce uzura progresiv pe toată circumferinţa căii de rulare a inelului exterior.

Poziţia forţei P în raport cu inelele rulmentului determină modurile de încărcare şi ajustajele recomandate pentru montarea inelelor în carcasă şi pe arbore. La inelul cu

3

încărcare circulantă ajustajul recomandat este de trecere spre cele cu strângere. La inelul cu încărcare locală se recomandă ajustaje cu jocuri foarte mici. O alegere corectă ar trebui să aibă la baza limitele pentru jocuri şi strângeri.

Colaborarea între fabricanţii de rulmenţi şi proiectanţii montajelor cu rulmenţi nu este prea bună. Fabricanţii nu adoptă toleranţele din sistemul ISO pentru piese cilindrice, iar pentru proiectanţi recomandă caractere de ajustaj fără să precizeze limitele jocului şi strângerii. Totuşi, pentru caracterele recomandate, prezintă jocul minim, jocul maxim şi jocul probabil.

Manualele de proiectare prevăd şi ele caractere de ajustaj recomandate fără să evalueze limitele jocului. În unele cazuri se fac referiri la jocul optim ceea ce este insuficient.

3.3. Alegerea toleranţelor arborilor şi carcaselor.

Ajustajele necesare montajelor cu rulmenţi se obţin prin alegerea câmpurilor de toleranţă pentru arbori şi carcase în funcţie de condiţiile concrete ; constructive şi funcţionale.

Ajustajele şi toleranţele arborilor pe care se montează rulmenţii radiali de precizie obişnuită PO sunt cuprinse în tabelul 3.2.

Condiţiile de lucru se referă la poziţia relativă între direcţia sarcinii şi calea de rulare a inelului interior, la mărimea sarcinii şi la necesitatea deplasării inelului interior pe arbore.

Condiţiile constructive se referă la tipul alezajului inelului interior, tipul rulmentului şi diametrul inelului interior.

Pentru fiecare combinaţie posibilă, este notat un simbol al câmpului de toleranţă, iar pentru confirmarea alegerii sunt date câteva aplicaţii specifice din construcţia de maşini.

În mod asemănător se aleg simbolurile câmpurilor de toleranţă pentru carcasele în care se montează rulmenţi din tabelul 3.3.

Pentru montajele cu rulmenţi de precizie clasele P6, P5, P4(SP) şi P2 (UP) toleranţele arborilor şi carcaselor se aleg din tabelul 3.4.

În manualele (cataloagele) de rulmenţi există recomandări pentru câmpuri de toleranţă folosite în principalele domenii ale construcţiei de maşini.

4

3.4. Jocul ( +) probabil sau strângerea ( - ) probabilă

După alegerea caracterelor de ajustaj pentru montajul inelului exterior D în carcasă şi a inelului interior d pe arbore, se extrag din tabelele corespunzătoare abaterile superioare şi inferioare ale pieselor ce formează cele două ajustaje. Pentru siguranţă şi uşurinţa calculelor se vor schiţa cele două diagrame de toleranţe ca în figura 3.3.

a b

Fig. 3.3 Diagramele de toleranţă pentru montajul cu rulment.a) pe arbore; b) în carcasă

În mod obişnuit se consideră abatere probabilă pentru un domeniu de toleranţă, abaterea situată la 1/3 din toleranţă sub abaterea superioară es la arbori şi respectiv, peste abaterea inferioară EI la alezaje. Aceasta se explică prin tendinţa de deplasare a dimensiunii de reglare, după principiul maximului de material, în procesele de prelucrare pentru arbori spre diametrul maxim, iar pentru alezaje spre diametrul minim. Pe baza acestor precizări se pot scrie relaţiile de calcul pentru abaterile probabile:

(3.1.)

5

Câmpurile de toleranţă recomandate pentru arborii pe care se montează rulmenţi radialidin clasa P0 (STAS 6671 – 92) Tabelul 3.2.

Condiţii de lucru Exemple

Diametrul arborelui, mm Simbolul

câmpului

de

toleranţă

Rulmenţi cu bile

Rulm. cu role cilin-drice şi coni-ce, rulmenţi cu ace

Rulmenţi oscilanţi cu role

Sar

cină

fix

ă pe

inel

ul

inte

rior

Este necesară

deplasarea uşoară a inelului

Roţi de rulare pe arbori staţionari

(roţi libere)Toate diametrele

g6

Deplasarea inelului

interior nu este necesară

Role de întindereRole de cablu

k6

Sar

cină

rot

itoa

re p

e in

elul

inte

rior

Sarcini mici şi variabile

Instalaţii de transport, lagăre din mecanisme încărcate uşor

18…100 40 - j6

100…140 40…100 - k6

Sarcini normale sau

mari

Construcţii de maşini în general, motoare electrice,

turbine, pompe, cutii cu angrenaje, maşini pentru prelucrarea

lemnului

18 - - j5 18…100 40 40 k5 (k6)100…140 40…100 40…65 m5(m6) 140…200 100…140 65…100 m6 200…280 140…200 100…140 n6

- 200…400 140…280 p6- 280…500 r6- 500 r7

Sarcini mari şi şocuri în

condiţii grele de

lucru

Lagăre pentru osii de material rulant greu, motoare de

tracţiune, laminoare

- 50…140 50…100 n6- 140…200 100…200 p6

- 200 200 r6

Prec. mare de rotire la sarcini mici

Maşini – unelte

18 - - h5 18…100 40 - j5 100…200 40…140 - k5

- 140…200 - m6

Sarcini pur axialePentru toate

lagărele 250 250 250 j6 250 250 250 js6

Rulm. cu alezaj conic şi bucşă conică

Fusul osiei pentru mat. rulant

Toate diametreleh9

Construcţii de maşini în general

h10

6

Câmpurile de toleranţă recomandate pentru arborii pe care se montează rulmenţi radiali din clasa PO (STAS 6671-92). Tabelul 3.3.

Condiţii de lucru ExempleSimbolcâmp

toleranţăObservaţii

Car

case

nes

epar

abil

e

Sar

cină

rot

itoa

re p

e in

elul

ext

erio

r

Sarcini mari pentru carcase cu pereţi subţiri,

sarcini cu şocuri

Butucul roţilor cu rulmenţi cu role, lagăr de bielă

P7

Inelul exterior nu este

deplasabilSarcini normale şi mari

Butucul roţilor cu rulmenţi cu bile, lagăr de bielă, roţi libere

pentru macaraleN7

Sarcini mici şi variabileRole de transport, roţi de cablu, role de întindere

M7

Sar

cină

ne

dete

rmin

ată

Sarcini cu şocuri Motoare de tracţiune M7Inelul exterior de regulă nu

este deplasabil

Sarcini normale şi mariDeplasarea inelului

exterior nu este necesară

Motoare electrice, pompe, lagăre principale pentru arbori

cotiţiK7

Car

case

sep

arab

ile

sau

nese

para

bile

Sarcini normale şi miciDeplasarea inelului exterior este de dorit

Motoare electrice, pompe, lagăre principale pentru arbori

cotiţiJ7

Inelul exterior de regulă este

deplasabil

Sar

cină

fix

ă pe

in

elul

ext

erio

r Orice fel de sarciniConstrucţii de maşini în general, cutii de unsoare

pentru material rulantH7

Inelul exterior este uşor deplasabil

Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru

Transmisii H8

Transmiterea căldurii prin arbore

Cilindrii uscători, maşini el. mari, rulmenţi oscilanţi cu role

G7

Car

case

nes

epar

abil

e

Pre

cizi

e m

are

de r

otir

e, m

ers

fără

zgo

mot

Rigiditate mare, la sarcini variabile

Arbori principali ptr. maşini-unelte cu rulm. cu role

D125 M6 Inelul exterior nu este

deplasabilD125 N6

Sarcini mici, nedeterminate

Partea de lucru de la arbori pt. maşini de rectificat, cu rulm. cu bile, lagărul fix pt. compresoare cu turaţie înaltă

K6Inelul exterior de regulă nu

este deplasabil

Deplasarea inelului exterior este de dorit

Partea de antrenare dela arbori pentru maşini de

rectificat, cu rulm. cu bile, lagărul fix pentru compresoare cu turaţie

înaltă

J6Inelul exterior de regulă este

deplasabil

Mers fără zgomot Maşini electrice mici H6Inelul exterior

uşor deplasabil

Sarcină pur axială

Rulmenţi axiali cu bile H8

Pt.lagăre fără exi-genţe jocul radial în carcasă poate fi

până la 0,001D

Rulm. axiali, oscilanţi cu role -Şaiba de carcasă se

montează cu joc până la 0,001D

Sarcină combinată pentru rulmenţi axiali-oscilanţi cu role

Încărcarea periferică pentru şaibă de carcasă

M7

Încărcarea periferică pentru şaibă de carcasă

H7

7

Câmpurile de toleranţe pentru arbori şi carcase la montarea rulmenţilor de precizie.(STAS 6671-92). Tabelul.3.4.

Condiţiile de lucru ale lagărului

Arbore Carcasă

Diametre, mm

Clasa de precizieCondiţii de lucru

Clasa de precizie

P6P5SP

UP P6P5SP

UP

Rulmenţi radiali cu bile pe un rândRulmenţi radial-axiali cu bile pe un rând

18(18) – 100

> 100

h5j5k5

h4j4k4

h3j5-

Sarcină mică sau normală

Sarcină rotitoare pe inelul exterior

J6

M6

J5

M5

JS4

M4

Rulmenţi radiali cu role cilindrice

40(40) – 140(140) - 200

j5k5m5

js4k4m5

---

Sarcină mică sau normală

Sarcină mare, rotitoare pe inelul

exterior

K6

M6

K5

M5

K4

M4

Rulmenţi radial-axiali cu role conice

40(40) – 140(140) - 200

j6k5m6

j5k5m5

---

Fără joc la inelul exterior

Inelul exterior fixÎncărcare rotitoare pe inelul exterior

J6

K6

M6

JS5

K5

M5

-

-

Rulmenţi axial- radiali cu bile

Toate dimensiunile

- h5 h4 K6 K5 K4

Rulmenţi axiali cu bile Toate

dimensiunileh6 h5 H8 H7 -

Ţinând seama că jocul unei asamblări este diferenţa între dimensiunile efective ale alezajului şi arborelui (j = M – m) aceeaşi cu diferenţa între abaterile lor, se poate scrie:

(3.2.)

Pot apare două cazuri: jpr 0 ajustaj cu joc probabil şi jpr < 0 (joc negativ) ajustaj cu strângere probabilă, cunoscând că strângerea este egală cu minus jocul. Pentru exemplele considerate în diagramele din figura 3.3. rezultă joc probabil la montarea inelului interior pe arbore (fig. 3.3., a) şi strângere probabilă la montarea inelului exterior în carcasă (fig. 3.3.,b)

Pentru câmpurile recomandare în STAS 6677-92 la montarea rulmenţilor din clasa PO sunt date în anexe alături de abaterile arborilor şi carcaselor , valori pentru jocurile minime, probabile şi maxime.

3.5. Prescrierea abaterilor limită pentru forma; poziţia şi starea geometrică a suprafeţelor.

Forma suprafeţelor pe care sau în care se montează rulmenţi trebuie să corecteze eventualele deformaţii ale inelelor de rulmenţi datorate tensiunilor remanente şi să nu introducă deformaţii suplimentare care să modifice jocurile interne ale rulmentului. Abaterile limită de la circularitate şi cilindricitate impuse prin STAS 6671-92 sunt prezentate în tabelul 3.5.

Poziţia corectă a planului de simetrie a căilor de rulare (normală pe axa de rotaţie) este asigurată prin rezemarea laterală a inelelor pe suprafeţe plane practicate pe arbore sau în carcasă, numite umeri laterali. Aceste suprafeţe nu trebuie să prezinte bătaie frontală faţă de axa de rotaţie impusă de suprafeţele cilindrice de montaj. Valorile limită pentru bătaia feţelor frontale ale umerilor arborilor şi carcaselor sunt prezentate în tabelul 3.6.

8

Abaterile limită de formă ale suprafeţelor cilindrice de montaj(STAS 6671-92 tab. 8). Tabelul 3.5.Diametrul nominal,

mm

Arbore CarcasăClasa de precizie a rulmentului

PO P6 P5 P4 P2 PO P6 P5 P4 P2Peste Până

laOvalitate sau conicitate m max

3 4 3 2 0,8 0,5 6 4 3 1,2 0,83 6 5 4 3 1 0,6 8 5 4 1,5 16 10 6 4 3 1 0,6 9 6 4 1,5 110 18 8 5 3 1,2 0,8 11 8 5 2 1,218 30 9 6 4 1,5 1 13 9 6 2,5 1,530 50 11 7 4 1,5 1 16 11 7 2,5 1,550 80 13 8 5 2 1,2 19 13 8 3 280 120 15 10 6 2,5 1,5 22 15 10 4 2,5120 180 18 12 8 3,5 2 25 18 12 5 3,5180 250 20 14 10 4,5 3 29 20 14 7 4,5250 315 23 16 12 6 4 32 23 16 8 6315 400 25 18 13 7 5 36 25 18 9 7400 500 27 20 15 8 6 40 27 20 10 8

Bătaia feţelor frontale ale umerilor abaterilor şi carcaselor(STAS 6671-92 tab. 9). Tabelul 3.6.Diametrul nominal,

mm

Bătaia feţelor frontale a umerilor arborilor [m] max

Bătaia feţelor frontale a umerilor carcasei [m] max

Clasa de precizie a rulmentuluiPeste Până

laPO P6 P5 P4 P2 PO P6 P5 P4 P2

3 6 8 5 3 2 1,5 12 8 3 2 1,56 10 9 6 3 2 1,5 15 9 3 2 1,510 18 11 8 3 2 1,5 18 11 3 2 1,518 30 13 9 4 3 2 21 13 4 3 230 50 16 11 4 3 2 25 16 4 3 250 80 19 13 5 3 2 30 19 5 3 280 120 22 15 6 4 3 35 22 6 4 3

120 180 25 18 8 5 4 40 25 8 5 4180 250 29 20 10 7 5 46 29 10 7 5250 315 32 23 12 8 6 52 32 12 8 6315 400 36 25 13 9 7 57 36 13 9 7400 500 40 27 15 10 8 63 40 15 10 8

Suprafeţele de montaj trebuie să asigure preluarea eforturilor de contact fără să modifice jocul sau strângerea. În acest sens STAS 6671-92 limitează starea geometrică a suprafeţelor (rugozitatea) prin valorile limită ale parametrului caracteristic de profil, abaterea medie aritmetică Ra , la profilul filtrat “trece sus”. Valorile maxime admisibile pentru rugozităţile suprafeţelor de montaj sunt prezentate în tabelul 3.7.

3.6. Proiectarea montajelor cu rulmenţi. Problemă rezolvată

După alegerea tipului şi dimensiunilor rulmentului care satisface condiţiile de funcţionare şi durabilitate impusă se trece la proiectarea formei constructive a pieselor pe şi în care se montează rulmentul. Din punctul de vedere al preciziei montajului cu rulment, în cele ce urmează se vor lua în considerare numai suprafeţele cilindrice şi umerii laterali.

9

Rugozităţile suprafeţelor pe care se montează rulmenţii. (STAS 6671-92 tab. 10) Tabelul 3.7.

Condiţiile de lucru ale lagărului

Arbore CarcasăDiametre nominale, mm Diametre nominale, mm

< 5050120

120250

>250 < 5050120

120250

>250

Lagăre de precizie foarte înaltă cu rulmenţi din clasele P2 şi P4

0.2 0.4 0.8 1.6 0.4 0.8 1.6 1.6

Lagăre de precizie ridicată cu rulmenţi din clasa P5. Ajustaje cu strângere.Sarcini mari

0.4 0.8 1.6 3.2 0.8 1.6 3.2 3.2

Lagăre de precizie normală cu rulmenţi din clasa P0 şi P6. Ajustaje cu joc.Sarcini mici.

0.8 1.6 3.2 3.2 1.6 3.2 3.2 6.3

Suprafaţa frontală a umărului arborelui PO, P6şi a carcasei pentru rulmenţi din clasa P5de precizie P4, P2

1.6 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2

0.8 0.8 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2

0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 3.2 3.2

Problema nr.3. Să se proiecteze toleranţele unui montaj cu rulment radial cu bile pe un rând (Rulment 6206) din clasa PO cunoscând: D = 62 mm; d = 30 mm; B = 16 mm pentru un arbore intermediar din cutia de viteze a unui strung.

Etapa 1. Stabilirea modului de încărcare a rulmentului.Din condiţiile concrete de funcţionare se observă că arborele împreună cu inelul interior se

roteşte, inelul exterior nu se roteşte iar rezultanta forţelor radiale are o direcţie fixă. Aprecierea dacă se roteşte sau nu, se face faţă de pământ.

Din analiza poziţiilor relative în timpul funcţionării se constată că rezultanta este rotitoare faţă de inelul interior (inelul interior are încărcare circulantă) şi rezultanta are o direcţie fixă faţă de inelul exterior (inelul exterior are încărcate locală).

Etapa 2. Alegerea caracterelor de ajustaj.Din tabelul 3.2. se va alege câmpul de toleranţă recomandat pentru arborele pe care se

montează rulmentul radial. Condiţiile impuse prin enunţ corespund rândului ce cuprinde: Condiţii de lucru – sarcină rotitoare pe inelul interior. Precizie mare de rotire de sarcini mici, Exemple – Maşini – unelte, Rulmenţi cu bile, Diametrul arborelui, în mm 18 … 100 şi Simbolul câmpului de toleranţă, j5.

Pentru carcasă se va alege în mod asemănător caracterul de ajustaj din tabelul 3.8. Se va alege rândul : Condiţii de lucru: Carcase separabile sau neseparabile, sarcină fixă pe inelul exterior, Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru, Exemple – Transmisii, Simbolul câmpului de toleranţă, H8, iar la Observaţii – Inelul exterior este uşor deplasabil.

Etapa 3. Stabilirea şi completarea diagramelor de toleranţă pentru montajul cu rulment.Se trasează diagramele de toleranţă ca în figura 3.3. şi se calculează toleranţele şi abaterile.

Pentru cazul considerat se vor găsi, din tabelele cu abateri şi toleranţe fundamentale, valorile:- pentru arbore 30 j5; ei = - 4; Td = 9; es = + 5; epr = + 2,- pentru alezaj 62 H8; EI = 0; Td = 46; ES = + 46; Epr = + 15,- inelul interior 30 ; ES = 0; Tri = 10; EI = - 10; Epr = - 6,

10

- inelul exterior 62 ; es = 0 ; Tre = 13; ei = - 13; epr = - 4.Cu relaţia 3.2. se vor calcula jocurile probabile.- la inelul interior jpr = - 6 - (+ 2) = - 8 strângere probabilă 8m- la inelul exterior jpr = + 15 – (- 4) = + 19 joc probabil 19 m

Etapa 4. Executarea desenelor de execuţie, cotarea şi înscrierea abaterilor de formă, poziţie (toleranţe geometrice)şi stare a suprafeţelor.

Fig. 3.4. Desene de execuţie: a) arbore ; b) carcasă

Desenele de execuţie ale arborelui şi alezajului prezentate în figura 3.4. vor cuprinde cotele şi simbolurile pentru abaterile de formă, poziţie şi stare geometrică a suprafeţelor.

11