Anul XVI Numărul 14 (224) 31 august 2013

Primăria comunei Giroc a demarat, înanul 1997, acţiunea privind alegereacelor mai reprezentative şi semnifica-tive semne pentru cele două localităţi,Giroc şi Chişoda, care să fie conturatepe viitoarea stemă a comunei. Pentruducerea la bun sfârşit a acestei lucrări,au fost contactaţi istorici, designeri, gra-ficieni etc.Primele încercări privind definitivareastemei au fost discutate în şedinţa ordi-nară a Consiliului Local Giroc, iar apoi,trimise spre aprobare către Comisia deHeraldică a judeţului Timiş.După numeroase discuţii, care au avutca rezultat respingerea propunerilor,stema a fost refăcută conform indicaţi-ilor primite, urmând aceeaşi cale pânăla acceptarea ei.Din acel moment, dosarul cu descrierea,desenele, hotărârile Consiliului Local şiale Comisiei de Heraldică a judeţuluiTimiş au fost înaintate către ComisiaZonală de Heraldică Cluj-Napoca,

unde a „zăcut” până la începutul anului2013.Urmare a insistenţelor Consiliului Ju-deţean Timiş, ale Instituţiei PrefectuluiJudeţului Timiş, dar şi ale noastre,dosarul privind stema comunei Giroc afost propus spre aprobare GuvernuluiRomâniei.Prin Hotărârea Guvernului nr. 366 din12.06.2013, publicată în Monitorul Ofi-cial al României nr. 399 din 3 iulie2013, ni se aduce la cunoştinţă că lu-crarea noastră a fost aprobată.Prezentăm, pentru cei interesaţi,descrierea Stemei comunei Giroc, aşacum a fost ea gândită şi aprobată:Stema comunei Giroc se compunedintr-un scut triunghiular cu marginilerotunjite, tăiat şi despicat în partea su-perioară.În partea superioară, în câmp auriu, seaflă un angrenaj de două roţi dinţate deculoare neagră (cea mare are 8 dinţi, ceamică are 4 dinţi).

În partea superioară, în câmp albastru,se află două fascii de argint, plasate încentrul partiţiei, având fiecare câte olinie mediană.În vârful scutului, în câmp roşu, se aflăo liră de aur, înconjurată de o coroanăde spice de aur.Scutul este timbrat de o coroană muralăde argint, cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumate:Roţile dinţate reprezintă faptul că loca-litatea se află într-o zonă industrială.Cele două fascii semnifică râurile Begaşi Timiş, care străbat zona.Lira de aur simbolizează tradiţia cultu-rală a comunei.Coroana cu spicele de grâu reprezintăuna dintre ocupaţiile de bază alelocuitorilor, agricultura.Coroana murală cu un turn crenelatsemnifică faptul că localitatea are ran-gul de comună.

Simona IVUŢ

A fost aprobată stema comunei Giroc!

Data de 1 septembrie marchează, în Biserica Ortodoxă,începutul noului an bisericesc. Potrivit tradiţiei iudaice,acum se socoteşte că a început Dumnezeu lucrarea decreare a lumii, apoi, la această dată, Mântuitorul IisusHristos a intrat în sinagogă, unde a citit textul prooro-ciei lui Isaia, capitolul 61, 1-2, pecetluind începutul ac-tivităţii Sale de propovăduire a Evangheliei. O ultimă

semnificaţie legată de acest termen derivă din faptul căde la 1 septembrie calculau romanii anii indictionului.Din punct de vedere social, în vechime, dar şi acum,anul avea alte repere. Erau cele două sărbători, cea deprimăvară, a Sfântului Mucenic Gheorghe, şi cea dintoamnă, a Sfântului Dimitrie. Aceste praznice, care sesuprapuneau peste anotimpurile în care încep şi seîncheie muncile agricole, aveau în vedere activitateaumană legată de cultivarea pământului. Sfinţii Părinţiau rânduit ca, în perioada toamnei, să se citească peri-copele evanghelice cu bogatul nemilostiv, cu bogatulcăruia i-a rodit ţarina, cu tânărul bogat, pentru a căutasă sensibilizeze pe cei avuţi, fiindcă se apropia iarna şipentru cei săraci era foarte greu.

Preot Iosif COMAN- continuare în pagina 6 -

SemnificaţiileAnului Nou bisericesc

În fiecare an, cu prilejul sărbătorii creştine Tăierea Ca-pului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, este prăznuithramul aşezământului monahal Mănăstirea Timişeni.Programul religios s-a deschis încă de miercuri seara,prin oficierea Vecerniei Mari cu Litie, şi a continuat cuTaina Sfântului Maslu, cu Acatistul Sfântului ProrocIoan Botezătorul, iar de la ora 24, cu Utrenia.Joi dimineaţa a avut loc sfinţirea apei şi Taina Sfântu-lui Maslu, iar la ora 9,30 a început Sfânta Liturghie,care a fost oficiată de un ales sobor de preoţi şi dia-coni.Mănăstirea Timişeni este un prilej de fală pentrugiroceni, deoarece ea este arondată teritorial pe raza co-munei noastre, în mod greşit pronunţându-se „Mănăsti-rea Şag”.

Vasile TOMOIAGĂ

De praznicul Tăierii Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

Hram la Mănăstirea Timişeni

RRuuggaa CChhiişşoozzeeaannăă,, mmaaii ffrruummooaassăăccuu ffiieeccaarree aann ccee ttrreeccee

ddeettaalliiii îînn ppaaggiinniillee 44--55

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Sfântul Ioan, Înaintemergătorul şiBotezătorul Domnului, a primit de laînsuşi Domnul Hristos mărturia că elera cel mai mare dintre toţi oameniinăscuţi din femeie şi cel dintâi întreProfeţi. Pe când încă se afla în pânte-cele mamei sale, el a tresărit de bucurieîn preajma lui Mesia, pe care îl purta înea Prea Sfânta Maică a Domnului. Lamaturitate, el, „de care lumea nu eravrednică” (cf Evrei 11:38), se retrase înpustiu, acoperit cu o haină din păr decămilă şi încins cu o curea de piele,aceasta semnificând stăpânirea tuturorpornirilor trupeşti.Sfântul Ioan medita fără încetare la Cu-vântul lui Dumnezeu şi le considera petoate ale acestei lumi ca nesemnifica-tive în faţa respectării Legii dumneze-ieşti, a cărei desăvârşită întruchipareera viaţa sa. De aceea, nu se temea săadreseze reproşuri aspre lui Irod An-tipa, tetrarhul Galileii, om lipsit deruşine şi dezmăţat, care, contrar Legii,se căsătorise cu Irodiada, soţia frateluisău Filip, pe când acesta din urmă eraîncă în viaţă, şi avusese cu ea o fată,Salomeea.De aceea, Irodiada nutrea în ea oranchiună puternică împotriva lui Ioanşi voia să îl omoare; era însă împiedi-cată de Irod, care îl proteja, ca bărbatdrept şi sfânt, dar mai ales pentru că setemea de poporul care îl cinstea ca peun trimis al lui Dumnezeu. În cele dinurmă, Irodiada cea perfidă îşi atinsescopul şi a făcut în aşa fel încât Profe-tul să fie dus la închisoare, în fortăreaţa

din Macheronte. Când a fost aniver-sarea zilei de naştere a regelui, înapropierea Paştilor, acesta invită pe no-tabilii regatului său la un mare ospăţ, întimpul căruia toţi se dedară îmbuibăriişi beţiei. Salomeea dansa cu voluptateîn faţa mesenilor acestui banchet alslavei deşarte, şi ea plăcu privirii des-frânate a tatălui său, care îi jură să îi deaca recompensă orice i-ar cere, chiarde-ar fi jumătate din regatul său. Lasfatul mamei sale, tânăra ceru să îi fieadus imediat pe un platou capul lui IoanBotezătorul. Regele se simţi încurcat,dar din cauza jurământului său, şi pen-tru a nu-şi pierde onoarea în faţa invi-taţilor, se decise să îl omoare pe CelDrept. Sentinţa a fost pe loc executată,un soldat îi tăie capul Sfântului Ioan înînchisoare şi îl aduse imediat, încăsângerând, pe un platou, în sala deospăţ, acolo unde mesenii îi reproşau întăcere lui Irod slăbiciunea criminală.Salomeea prezentă mamei sale trofeul,cu aerul de a spune: „Mănâncă, o,mamă, trupul celui care a trăit ca unulfără trup şi bea sângele lui. Aceastălimbă care nu înceta să ne facă re-proşuri va tăcea de-acum pentru tot-deauna”.Ucenicii Sfântului au venit să îi iatrupul şi au mers să îl îngroape înSevastia, apoi s-au dus să îl înştiinţezepe Iisus. Abia mult mai târziu MoaşteleSfântului Înaintemergător au fost re-găsite în mod miraculos, pentru arăspândi harul asupra credincioşilorcare li se închina. (M.S.)

CCaalleennddaarr ccrreeşşttiinn--oorrttooddooxx DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaaoorrttooddooxxăă

Nimic nu tulbură ochiul atât de mult caun cuget rău. (Sf. Ioan Hrisostom)

Alungă câinele deznădejdii cu piatra nădejdii. (Cuviosul Teognost)

Noi devenim împăraţi, dacă ne stăpânimgândurile rele. (Sf. Ioan Hrisostom)

Atât timp cât nu ne eliberăm de lucruriledin afară nu putem să primim în noi cu-noştinţa lui Dumnezeu. (Sf. Vasile celMare)

Fără lucru să nu fie nimenea, căci leneapovăţuieşte la tot răul. (Cuviosul PaisieVelicicivski)

Trei sunt lucrurile în jurul cărora se în-vârteşte tot ce-i lumesc: mâncarea, avu-ţia şi slava. (Sf. Maxim Mărturisitorul)

Când patimile s-au potolit, vine mândria,iar aceasta se întâmplă fiindcă n-au fosttăiate pricinile. (Cuviosul Isihie Sinaitul)

Mânioşii nu pot ajunge la cunoaşterealucrurilor duhovniceşti şi la luminaDumnezeiască. (Sf. Casian Romanul)

Tăcând, înţelegi şi, după ce ai înţeles,grăieşte. Căci, în tăcere naşte mintea cuvântul. (Sf. Antonie cel Mare)

Numărul membrilor în organismele deconducere bisericească varia de la o unitateadministrativă la alta (10):- Babşa, Brestovăţ, Budinţ, Checheş,Coştei, Drăgoieşti, Hisiaş, Hodoş, Ictar,Lucareţ, Recaş, Şuşanovăţ, Şuştra, Teşaveau câte 10 membri în consiliul parohial;- Ficătari, consiliul parohial avea numai 9membri;- Jabăr, Ohaba Forgaci şi Topolovăţ, nu -mărul membrilor în consiliul parohial erade 15;- Belinţul avea cel mai mare număr demembri, 25;Fiecare parohie, în funcţie de nevoilecurente şi de cele de perspectivă, îşi rezolvaaceste deziderate prin ţinerea de şedinţe aleacestor organisme parohiale. În unele paro-hii s-au înfiinţat, aşa cum deja am amintit,şi comitete misionare, care aveau anumite„însărcinări”.Ultimul formular, „E”, este dedicat con-scrierii „poporului” din fiecare parohie atractului. Întrucât în arhivă am descoperitdoar anii 1931, 1932, 1934, 1935, 1936,1940, 1941 şi 1943, o să-i dăm în aceastăordine desfăşurătoare:

1931

- Babşa, 409 bărbaţi + 420 femei = 829- Bazoş, 725 bărbaţi + 853 femei = 1.578- Belinţ, 926 bărbaţi + 1.049 femei = 1.975- Brestovăţ, 168 bărbaţi + 184 femei = 352- Budinţ, 258 bărbaţi + 267 femei = 525- Checheş, 332 bărbaţi + 333 femei = 665- Chizătău, 472 bărbaţi + 526 femei = 998

- Coştei, 367 bărbaţi + 413 femei = 780- Drăgoieşti, 376 bărbaţi + 425 femei = 801- Ficătari, 370 bărbaţi + 403 femei = 773- Hisiaş, 231 bărbaţi + 269 femei = 500- Hodoş, 198 bărbaţi + 200 femei = 398- Ictar, 343 bărbaţi + 304 femei = 647- Jabăr, 459 bărbaţi + 517 femei =976- Lucareţ, 70 bărbaţi + 83 femei = 153- Ohaba Forgaci, 604 bărbaţi + 635 femei = 1.239- Ofelia, 61 bărbaţi + 63 femei = 124- Recaş, 226 bărbaţi + 196 femei = 422- Şuşanovăţ, 361 bărbaţi + 325 femei = 686- Şuştra, 378 bărbaţi + 417 femei = 795- Teş, 164 bărbaţi + 198 femei = 362- Topolovăţu Mare, 541 bărbaţi + 636femei = 1.177

1932

- Babşa, 414 bărbaţi + 416 femei = 830- Bazoş, 719 bărbaţi +843 femei = 1.562- Belinţ, 941 bărbaţi + 1.025 femei = 1.966- Brestovăţ, 167 bărbaţi + 183 femei = 350- Budinţ, 271 bărbaţi + 267 femei = 538- Checheş, 314 bărbaţi + 309 femei = 623- Chizătău, 477 bărbaţi + 524 femei = 1.001- Coştei, 365 bărbaţi + 416 femei = 781- Drăgoeşti, 371 bărbaţi + 431 femei = 802- Ficătari, 369 bărbaţi + 404 femei = 773- Hisiaş, 235 bărbaţi + 267 femei = 502- Hodoş, 198 bărbaţi + 200 femei = 398- Ictar, 345 bărbaţi + 303 femei = 648- Jabăr, 453 bărbaţi + 519 femei = 972- Lucareţ, 70 bărbaţi + 83 femei = 153- Ohaba Forgaci, 611 bărbaţi + 631 femei = 1.242- Recaş, 225 bărbaţi + 200 femei = 425- Şuşanovăţ, 361 bărbaţi + 325 femei = 686

- Şuştra, 381 bărbaţi + 418 femei = 799- Teş, 165 bărbaţi + 198 femei = 363- Topolovăţu Mare, 536 bărbaţi + 629femei = 1.165 - Topolovăţu Mic, 100 bărbaţi +101 femei = 201

1934

- Babşa, 427 bărbaţi + 418 femei = 845- Bazoş, 709 bărbati + 835 femei = 1.544- Bazoşu Nou, 95 bărbaţi + 110 femei = 205- Belinţ, 922 + 1.017 femei = 1.939- Brestovăţ, 168 bărbaţi + 178 femei = 346- Budinţ, 266 bărbaţi + 271 femei = 537- Checheş, 323 bărbaţi +309 femei = 632- Chizătău, 482 bărbaţi + 520 femei = 1.002- Coştei, 372 bărbaţi + 435 femei = 807- Drăgoeşti, 350 bărbaţi + 394 femei = 744- Ficătari, 358 bărbaţi + 398 femei = 756- Hisiaş, 242 bărbaţi + 266 femei = 508- Hodoş, 197 bărbaţi + 200 femei = 397- Ictar, 346 bărbaţi + 302 femei = 648- Jabăr, 455 bărbaţi + 506 femei = 961- Lucareţ, 43 bărbaţi + 60 femei = 103- Ofelia, 62 bărbaţi + 54 femei = 116- Ohaba Forgaci, 602 bărbaţi + 622 femei = 1.224- Recaş, 200 bărbaţi +187 femei = 387- Şanoviţa, 363 bărbaţi + 308 femei = 671- Şustra, 378 bărbaţi + 414 femei = 792- Teş, 148 bărbaţi +171 femei = 319- Topolovăţu Mare, 522 bărbaţi + 624femei = 1.146-Topolovăţu Mic, 102 bărbaţi + 102 femei = 204

Dr. Viorel-Dorel CHERCIU- va urma -

Date istorice despre protopopiatul Belinţ (4)

3311 aauugguusstt 22001133

Tăierea capului SfântuluiIoan BotezătorulPosturile de peste an

Postul Sfintelor Paşti 2013: 18 mar-tie - 4 mai 2013 (Sfintele Paşti - 5 mai2013);Postul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel 2013 (variază de la un an laaltul, în funcţie de ziua Cincize -cimii): 24 iunie - 28 iunie 2013;Postul Adormirii Maicii Domnului:1 - 14 august;Postul Naşterii Domnului: 15noiembrie - 24 decembrie;Toate zilele de miercuri şi vineri depeste an, în afara celor notate cuHarţi;Trei zile excepţionale: Ajunul Bo bo-tezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august) şiÎnălţarea Sfintei Cruci (14 septem-brie);

Nu se fac nunţiÎn toate zilele de post de peste an;În zilele praznicelor împărăteşti şi înajunul lor;În săptămâna lăsatului de carne (11 - 17 martie 2013);În Postul Sfintelor Paşti (18 martie -4 mai 2013);În Săptămâna Luminată (5 mai - 11mai 2013);În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel (24 mai - 28 iunie 2013);În Postul Adormirii Maicii Domnu-lui (1 - 14 august);În Postul Naşterii Domnului (14noiembrie - 24 decembrie);De la Naşterea Domnului până laBotezul Domnului (25 decembrie - 6 ia nuarie);

Nu se fac parastaseÎn ziua Praznicelor Împărăteşti = (†);În săptămâna brânzei: 11 - 17 martie2013;În zilele de luni până vineri din Postul Mare;În Săptămâna Mare şi SăptămânaLuminată;De la Naşterea Domnului până laBo tezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie);

Zile aliturgice(în care nu se

săvârşeşte SfântaLiturghie)

Miercuri şi vineri în săptămânabrânzei;Luni şi marţi la începutul PostuluiMare;Vinerea Mare;

RRâânndduuiieelliibbiisseerriicceeşşttii -- 22001133

3DIALOG CU CETĂŢENII 3311 aauugguusstt 22001133

Poliţistii locali, din cadrul Serviciului Poliţiei Locale Giroc, au participat laluarea măsurilor de ordine impuse de organizarea activităţilor cultural artis-tice, respectiv Ruga din localitatea Chişoda şi a Festivalului de folclor „Iosif-Sivu şi Cosmin Golban”, ocazie cu care s-a acţionat, împreunăcu forţe aparţinând sistemului integrat de ordine publică, astfel încât nu aufost înregistrate evenimente care să tulbure liniştea şi ordinea publică, iarmanifestările culturale s-au desfăşurat în bune condiţii.Am avut în vedere, tot în ultima perioadă, activitatea de constatare şisancţionare a faptelor antisociale, atât în ceea ce priveşte respectarea prevede-rilor cuprinse în hotărârile de Consiliu Local, cât şi a celorlalte acte norma-tive ce reglementează buna desfăşurare a activităţilor de orice natură în zonade responsabilitate teritorială şi materială, aplicând sancţiuni contra-venţionale, atât pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice, cât şi pe linie demediu ori a disciplinei în construcţii.În ultima perioadă, se constată nerespectarea, în condiţii de înţelegere şi tole-ranţă, a relaţiilor de bună vecinătate, culminând deseori şi degenerând încazuri de violenţă domestică, pornindu-se de regulă de la neînţelegeri oriambiţii personale, soldate, în cele mai multe cazuri, cu sancţiuni pecuniare.Vom avea în atenţie, în perioada imediat următoare, efectuarea de controalepe linia pazei bunurilor, precum şi a disciplinei în construcţii şi vom trecela sancţionarea persoanelor care nu respectă normele legale. În scopul dis-ciplinării participanţilor la trafic, având în vedere şi noile reglementări pelinie de circulaţie, vom acţiona împreună cu efective din cadrul Poliţiei Ru-tiere pentru respectarea regimului de viteză în localitate, combaterea con-sumului de alcool şi, nu în ultimul rând, depistarea şi sancţionareaconducătorilor auto care opresc ori staţionează în parcarea destinată exclu-siv autorităţii administrative-teritoriale, fără a respecta cele mai elementarenorme de circulaţie.

Şeful Serviciului Poliţiei Locale Giroc, Jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Girocvă informează

Trageri în poligonul ChişodaÎncepând din luna iulie şi până în luna decembrie, în Poligonul de tragere Chişoda se execută trageri, ziua şi noaptea, cu întreg armamentul

de infanterie, armamentul de pe TAB şi cu grenade de mână, de război (în limita dreaptă, „sectorul de grenade”).În luna septembrie se execută trageri în zilele de: 5, 10, 11, 12, 18, 25 şi 26.

Este bine cunoscut faptul că, în această perioadă,foarte mulţi cetăţeni utilizează focul deschis pentrudistrugerea vegetaţiei uscate. Atragem atenţiacetăţenilor comunei Giroc asupra importanţei re-spectării prevederilor legislative privind aceste ac-tivităţi.Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilorşi a altor materiale combustibile, fără obţinerea per-misului de lucru cu focul şi fără luarea măsurilorpentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi,se sancţionează contravenţional, în conformitate cuH.G.R. nr. 537/2007 privind stabilirea şi sanc ţio na -rea contravenţiilor la normele de preve nire şi stin-gere a incendiilor, cu amen zi cuprinse între 1.000şi 2.500 de lei.Reglementarea modului de utilizare a lucrărilor cu focdeschis în gospodăriile proprii pe timpul igienizării esteobli ga ţia administraţiilor locale, după cum urmează:

- distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau rezi duuricombustibile se efec tuează cu respectarea legislaţieispecifice protecţiei mediului, în acest caz, accept dela Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş; - la nivelul localităţilor, Consiliul Local emite dis-poziţie privind reglementarea lucrului cu foc des -chis; astfel, orice cetăţean este obligat să obţinăpermis de lucru cu foc (valabil o singură zi, emisde Primăria Giroc, Serviciul pentru Situaţii de Ur-genţă), în care se vor specifica condiţiile care tre-buie respectate, în funcţie de caracteristicileterenului (ve cină tăţi, distanţe, asi gurarea mij -loacelor tehnice adec vate pentru stinge rea incendiu-lui, modul de anunţare a Serviciului Voluntar pentruSituaţii de Urgenţă din localitate).

Responsabil Mediu, Insp. Adelina SÎRBU

Nu poluaţi mediul prin arderea miriştilorşi a resturilor vegetale din grădini! (1)

În şedinţa ordinară din 30 august a Con-siliului Local al comunei Giroc, consilie-rii au votat proiectele de hotărâri privind:atribuirea de denumiri unor străzi; apro-barea structurii organizatorice a aparatu-lui de specialitate al primarului comuneiGiroc, în conformitate cu prevederileO.U.G. nr. 77/2013; aprobarea Contrac-tului de credit, a Contractului de ipotecămobiliară asupra încasărilor şi solduluicontului curent şi a subconturilor des-chise la BT, precum şi a Con tractului deipotecă reală mobiliară pe bunuri vii-toare, încheiate de către SC GIRO-CEANA SRL cu BANCATRAN SILVANIA, în vederea achiziţio-nării a două autobuze pentru transport că-lători; aprobarea vânzării terenuluiînscris în CF 405501 nr. cad. 405501 însuprafaţă de 338 mp. către domnul Ava-siloaie-Hotea Ionel-Claudiu, proprietar alcons trucţiei; aprobarea vânzării terenuluiînscris în CF 402051 nr. cad. 402051 în

suprafaţă de 310 mp. către domnul RoşcaMihai şi soţia Roşca Corina-Blandina,proprietari ai construcţiei; aprobarea pre-lungirii duratei protocolului nr.2089/27.08.2003 încheiat cu Parohia Or-todoxă Română Chişoda; acordarea unuiajutor de urgenţă familiei doamnei Mihăilă Titiana; modificarea şi comple-tarea statutului S.C. Giroceana S.R.L.;predarea pe bază de Proces verbal a bu-nurilor proprietatea Comunei Giroc,aflate în folosinţa Şcolii GimnazialeGiroc, pe baza listelor de inventariere;aprobarea realizării unui bust din bronz,reprezentând pe preotul David Voniga, şiamplasarea lui în faţa Liceului teoretic cuacelaşi nume din comuna Giroc; acorda-rea unui sprijin financiar domnului Şeşu-reac Adrian-Cătălin.Proiectele de hotărâre înscrise pe ordineade zi au fost iniţiate de domnul primarIosif-Ionel Toma.

Vasile TOMOIAGĂ

DDiinn aaggeennddaa CCoonnssiilliiuulluuiiLLooccaall aall ccoommuunneeii GGiirroocc

Ziua DiplomaţieiZiua Ordinului Meritului Diplomatic se sărbătoreşteanual, în data de 1 septembrie, cu ocazia Zilei Diploma-ţiei Române.Cu prilejul Zilei Ordinului Meritului Diplomatic, minis-terul de resort organizează, cu sprijinul Cancelariei Or-dinelor, întrunirea Cavalerilor Ordinului MerituluiDiplomatic.Sistemul naţional de decoraţii cuprinde decoraţiile na-ţionale (ordine, cruci, medalii), decoraţiile pe domenii deactivitate (ordine şi medalii civile, ordine şi medalii mi-litare) şi semnele onorifice.Decoraţiile sunt conferite pentru serviciile excepţionaleaduse statului şi poporului român, pentru acte de eroismsăvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite înactivitate.Propunerile de decorare se fac de către preşedintele Se-natului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, pentruPreşedintele României, primul-ministru, senatori şi de-putaţi; primul-ministru, pentru membrii Guvernului, iarminiştrii şi conducătorii instituţiilor şi organizaţiilor cen-trale autonome – pentru persoanele din domeniul lor deactivitate.Propunerile nominale pentru acordarea decoraţiilor vorfi avizate de către Cancelaria Ordinelor, care se înfiin-ţează în cadrul Preşedinţiei României.Conferirea decoraţiilor se face începând cu cel mai micgrad sau clasă.Brevetele şi însemnele decoraţiilor rămân, după deces,în posesia moştenitorilor legali, dar fără drept de a lepurta sau de a face uz, în orice fel, de prerogativele con-ferite prin acestea.Ordinul Meritul Diplomatic şi Medalia Meritul Diplo-matic fac parte din categoria decoraţiilor civile pe do-menii de activitate.Acest Ordin se poate acorda cetăţenilor români sau străini, care au activat ori activează în Ministerul Aface-rilor Externe, la misiunile diplomatice şi consulare dinţară şi din străinătate, cu merite deosebite în promovareapoliticii externe româneşti şi în consolidarea relaţiilordintre România şi alte state sau organisme internaţionale.Pentru mai multe informaţii se pot consulta Legile nr.29/2000 şi nr. 572/2004.

Simona IVUŢ

În baza Legii nr. 283/2010 modificată, se stabileştemodul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a Ca-merelor pentru Agricultură, Industrie Alimentară,Silvicultură şi Dezvoltare Rurală judeţene şi a Ca-merelor Agricole Naţionale, denumite, în conti-nuare, Camere Agricole.Prin actul normativ mai sus menţionat, au fost de-finite atribuţiile Camerei Agricole Naţionale şi celeale Camerelor Agricole judeţene, astfel încât aces-tea să fie exercitate în concordanţă cu statutul lorjuridic şi dispoziţiile legale aplicabile, a fost clari-ficat modul de organizare al camerelor agricole lanivelul fiecărui judeţ şi au fost identificate în modexplicit categoriile de membri care pot face partedin camerele agricole judeţene. Camerele agricolecare se vor înfiinţa în baza legii vor dobândi statu-

tul de utilitate publică.Alegerile pentru camerele agricole vor fi suprave-gheate de un comitet judeţean de iniţiativă, formatdin maximum 11 membri, prin ordin al prefectuluijudeţului. Alegerea membrilor colegiului judeţean al CamereiAgricole se face prin vot, într-un singur tur de scrutin.Dreptul de vot se exercită numai în localitatea aron-dată secţiei de votare în care alegătorul îşi desfă-şoară activitatea. La nivelul Comunei Giroc, prinOrdinul nr. 524/12.09.2012, emis de Prefectul ju-deţului Timiş, a fost stabilită locaţia secţiei de vo-tare (cu nr. 40) la sediul Primăriei.

Insp. Maria HANEŞMai multe informaţii pe: www.madr.ro

AAlleeggeerrii ppeennttrruu ccaammeerreellee aaggrriiccoollee jjuuddeeţţeennee,,ppâânnăă llaa jjuummăăttaatteeaa lluunniiii sseepptteemmbbrriiee

4 DIALOG CU CETĂŢENII3311 aauugguusstt 22001133

HHrraammuull BBiisseerriicciiiiddiinn CChhiişşooddaa

Hramul Bisericii din Chişoda este sărbătorit de praz-nicul Adormirii Maicii Domnului. Acesta a fost unmoment de bucurie pentru credincioşii parohiei Chi-şoda. O bucurie sufletească manifestată prin rugăciu-nile de la biserică, dar şi una trupească, manifestatăprin jocurile populare din timpul serii.Bucuria praznicului Adormirii Maicii Domnului esteuna paradoxală, dar în acelaşi timp în acord cu con-cepţia creştină despre viaţă. Naşterea trupească pre-supune trecerea de la viaţa din pântecele mamei laviaţa pe care o cunoaştem cu toţii şi, de asemenea,presupune trecerea de la un univers restrâns la unulmai larg. Însă, în concepţia creştină, şi moartea estetot o naştere, o trecere de la viaţa aceasta la o viaţăveşnică, este o trecere din acest univers restrâns înunul infinit, mărginit doar de inifinitatea lui Dumnezeu.Ca urmare, în plan creştin, naşterea şi moartea suntdouă treceri spre orizonturi mai largi, iar în felulacesta primesc valenţe asemănătoare, devenind sino-nime. Totodată, naşterea în această lume se concreti-zează printr-o viaţă ce are un sfârşit, în timp cemoartea este o naştere care se concretizează printr-oviaţă ce se trăieşte în veşnicie şi este fără sfârşit. Şi,abia acum putem înţelege expresia ce apare în multeimnuri bisericeşti, atunci când se spune că moarteaeste o naştere sau moartea este trecerea de la moartela viaţă.O altă exprimare paradoxală, care este des întâlnită încultul bisericesc, este aceea de „adormire”, atuncicând se face referire la moarte, la fel cum este denu-mit şi hramul bisericii noastre - „Adormirea MaiciiDomnului”. Atunci când o persoană moare, ea nu maipoate reveni la viaţă. Dar, o persoană care doarme sepoate trezi oricând. De aici putem înţelege cum, pen-tru creştinul autentic, moartea nu este văzută ca unfinal, ci ca un somn din care vom fi treziţi de ÎnsuşiHristos, la a doua Sa venire. Astfel că, un creştin nu poate muri niciodată, deoarecepentru noi a murit Hristos pe cruce, şi cu mortea Sa aomorât moartea şi a surpat porţile iadului. Trupul unuicreştin este adormit la fel ca trupul lui Lazăr, iar su-fletul este nemuritor. Iată marele dar pe care l-amprimit cu toţii de la Hristos – am devenit nemuritori.Însă, dacă va fi o nemurire în fericire sau în căinţă,depinde de ceea ce alegem noi să facem în aceastăviaţă.Acesta este motivul bucuriei pentru „adormirea” unuiSfânt, iar moartea lui este sărbătorită, pentru că, pe deo parte, moartea unui sfânt este împlinirea celei maiarzătoare dorinţe a lui – ajungerea lângă Iisus Hristos,şi, pe de altă parte, moartea lui pe acest pământ este defapt naşterea lui alături de Dumnezeu în lumeaSfinţilor şi a Îngerilor.Dacă fiecare dintre noi am putea să înţelegem şi săpercepem moartea în forma aceasta autentic creştină,„adormirea” noastră, a fiecăruia, nu va mai fi motiv defrică, de spaimă şi de disperare, ci va fi motivul celeimai mari bucurii care ni s-a întâmplat vreodată.

Preot Dragoş DEBUCEAN

5DIALOG CU CETĂŢENII 3311 aauugguusstt 22001133

Pregătirile pentru Rugă, care şi anulacesta a ţinut două zile, au început dinvreme, aşa cum oamenii aşezării o facdin moşi-strămoşi. Curăţenia generală– pentru că locuitorii şi-au aşteptat aşacum se cuvine oaspeţii – sau preparareabucatelor tradiţionale de Rugă, dupăpostul Sfintei Marii, au fost preocupă-rile principale în ultimele zile de di-naintea sărbătorii.Iar, cum bunul Dumnezeu a dat vremebună de Sfânta Maria Mare, sărbătoa-rea a putut decurge în cele mai bunecondiţii.În dimineaţa zilei de 15 august, enoria-şii din Chişoda s-au îndreptat spre Bi-serica Ortodoxă, unde au participat laSlujba Sfintei Liturghii, oficiată depreoţii Traian şi Dragoş Debucean.Apoi, oamenii s-au îndreptat spre case,unde, alături de goşci, au luat, după da-tină, masa de prânz.Spre seară, îmbrăcaţi în straie de sărbă-toare, chişozenii au venit la Casa Na-ţională, unde, pe platou şi pe scenă,urma să se deruleze programul artistical părţii laice a celebrării de Rugă. Uniidintre ei, încercând să păstreze tradiţialocului, au venit înveşmântaţi în fru-moase porturi populare.După slujba de vecernie, când cei doipreoţi ai Chişodei, Traian şi Dragoş De-bucean, au venit la Casa Naţională, pri-marul comunei Giroc, domnulIosif-Ionel Toma, îmbrăcat într-un fru-mos costum popular bănăţean, s-aadresat participanţilor la Ruga din acestan şi le-a urat tuturor să aibă parte dezile îmbelşugate de rugă şi, pentru căaşa o cere şi tradiţia, de distracţie. Ală-turi de domnul primar şi de preoţii dinChişoda, au fost domnul viceprimar IlieGâlcă, o parte dintre consilierii comu-nei Giroc şi domnul Ciprian Cipu, fostdirector la Centrul de Cultură şi Artă alJudeţului Timiş. În cuvântul său, dom-nul primar Iosif-Ionel Toma, a mulţumitLui Dumnezeu pentru vremea fru-moasă, consilierilor locali pentru înţe-legerea pe care au arătat-o faţă desărbătoarea chişozeană, alocând o im-portantă sumă de bani destinată acesteimanifestări, dar şi celor care au înţelessă vină la Rugă îmbrăcaţi în frumosulport popular. „Este ce avem noi mai depreţ, a spus domnul primar: portul po-pular al părinţilor şi al străbunilornoştri. Costumele populare însumeazăsute de nopţi de trudă, mii de ore în carefemeile şi-au ostenit ochii, pentru caaceste costume să arate aşa cum levedem. Şi ar fi bine ca fiecare să vinăla jocul de Rugă înveşmântat în costu-mul popular cu care s-a născut şi care îlreprezintă, indiferent că are obârşiile înOltenia, Ardeal ori Moldova. Configu-raţia comunei noastre s-a schimbat multîn ultima vreme. Girocul şi Chişoda numai sunt populate doar cu bănăţeni, cişi cu locuitori veniţi din toate colţurileţării, dar şi diferite etnii. E bine ca fie-care să ne păstrăm portul popular şi săne mândrim cu el, pentru că un costumpopular costă mai mult decât oricarecostum de firmă”. Domnul primar a deschis jocul rugii,alături de tinerii dansatori al Ansamblu-

lui „Ghiocelul”, în horă prinzându-sedomnul viceprimar, consilierii locali şimulţi chişozeni.Programul artistic a început cu evoluţiacelor mai tineri componenţi ai Ansam-blului „Ghiocelul”, care au prezentat osuită de dansuri bănăţene. I-au urmat„seniorii” ansamblului din comunanoastră, la fel, cu jocuri populare tradi-ţionale.Trebuie menţionat faptul că locuitoriidin Chişoda au onorat aşa cum se cu-vine sărbătoarea aşezării lor, partici-pând în număr foarte mare la Rugă. Cumic, cu mare, copii, tineri, adulţi şi vâr-stnici, au venit la Casa Naţională, audansat, au gustat un mititel, au ciocnitun pahar de bere, aşa cum se obişnu-ieşte cu astfel de prilejuri, toate acesteaîntr-o notă civilizată şi de bună înţele-gere. Copiii au avut şi ei parte de câtevasurprize, aici fiind amplasate diferite jo-curi, care au făcut deliciul celor mici.Spre încântarea tuturor participanţilor,organizatorii au pregătit un spectaculosfoc de artificii, care a luminat, preţ decâteva minute, cerul Chişodei.La fel ca în anii trecuţi, la buna desfă-şurare a Rugii de la Chişoda şi-au aduso contribuţie majoră Primăria şi Consi-liul Local ale comunei Giroc. Graţiesprijinului financiar al autorităţilor lo-cale, chişozenii au avut şi în acest anprivilegiul de a petrece alături de soliştivocali şi instrumentişti de frunte ai Ba-natului.Pe scena Casei Naţionale au urcatsoliştii Andreea Voica, Simion Moise şiIoan Dragomir „Papu”. Aceştia au fostacompaniaţi de formaţiile instrumentaleconduse de Adrian Scorobete şi, res-pectiv, Dean Galetin.Timp de două zile, Chişoda a îmbrăcatstraie de sărbătoare.Trebuie remarcat faptul că, şi la Rugadin acest an, au participat o mulţime detineri, care au apreciat tradiţiile, portulşi folclorul bănăţean, semn că pe acestemeleaguri elementele definitorii ale po-porului român nu se vor pierde ci, dim-potrivă, vor fi duse mai departe. Amputea spune că Ruga Chişozeană estedin ce în ce mai frumoasă cu fiecare ance trece.

Vasile TOMOIAGĂ

RRuuggaa CChhiişşoozzeeaannăă,, mmaaii ffrruummooaassăăccuu ffiieeccaarree aann ccee ttrreeccee

6 DIALOG CU CETĂŢENII3311 aauugguusstt 22001133

- continuare din pagina 1 -Data de 1 septembrie, când noi prăznuim începutul anului bisericesc,este legată de istoria mântuirii. Pe parcursul unui an bisericesc serezumă lucrarea de mântuire, de la creaţie şi până la sfârşitul lumii.Biserica Ortodoxă marchează aceste lucruri prin sărbătorile care suntprăznuite în lunile de început şi final de an. Astfel, anul bisericesc seîncheie în luna august, când avem sărbătorile Adormirii Maicii Dom-nului, pe data de 15, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul,pe data de 29 august, cel mai mare proroc de până la venirea Mân-tuitorului. Aceste două sărbători ne vorbesc despre viaţa veşnică,fiind vorba de două morţi. Sfântul Ioan, ca proroc al pocăinţei, în-deamnă în cuvântul său: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţiacerurilor”. Propovăduirea pocăinţei, condiţie pentru intrarea în îm-părăţia cerurilor, ne arată tocmai venirea împărăţiei lui Dumnezeu,încheierea veacului acestuia şi începutul eshatonului.Observăm că sfârşitul anului bisericesc, ca de altfel şi începutul lui,este sub ocrotirea şi binecuvântarea Sfintei Fecioare Maria, prinpraznicul Adormirii, fiindcă Adormirea Maicii Domnului nu estedecât trecerea de aici în veşnicie, cum spune şi troparul sărbătorii:„Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii…”. Cu această sărbătoare,practic, se încheie anul bisericesc şi, în chip simbolic, veacul acesta.Şi sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan, ultimul dintre proroci,cel mai mare dintre ei, care pregăteşte poporul pentru primirea luiMesia, stă în legătură cu viaţa viitoare, cu eshatonul. Analizând sem-nificaţiile teologice ale anului bisericesc, părintele profesor FlorianBoitan, de la Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti, spune că„fiecare an nou este anul mântuirii. Timpul este rânduit de Dumnezeupentru mântuire. Timpul este sfinţit prin Întruparea Domnului Hristosşi rânduit pentru dobândirea unei existenţe fericite în veşnicie. MulţiSfinţi Părinţi accentuează ideea că timpul pe care omenirea îl par-curge de la Înălţarea lui Hristos până acum este timpul aşteptării celeide-a Doua Veniri a Mântuitorului, este timpul pregătirii pentru mareaîntâlnire cu Dumnezeu. Aşa mărturisim şi în Crez, în ultimul articol:«Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie». Împărăţia lui

Dumnezeu este în mijlocul nostru, iar noi, prin ceea ce lucrăm în in-tervalul vieţii noastre pământeşti, pregătim intrarea noastră în îm-părăţia lui Dumnezeu. Biserica, prin rugăciunile ei, prin Sfintele Tainepe care le săvârşeşte spre sfinţirea şi apropierea noastră tot mai marede Dumnezeu, caută să ne integreze în atmosfera împărăţiei cereşti”.La fel, începutul anului are, ca primă sărbătoare importantă, tot unpraznic închinat Maicii Domnului: Naşterea Maicii Domnului, aceeaprin care se săvârşeşte mântuirea oamenilor, ea născând pe Hristos,Răscumpărătorul păcatelor noastre. De altfel, toate praznicele îm-părăteşti cu dată fixă sunt în strânsă legătură cu istoria mântuirii:Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului,Naşterea Domnului, Soborul Maicii Domnului şi toate celelalte.Prin structura anului bisericesc, aşa cum a fost el rânduit,menţionează părintele Branişte: „Biserica urmăreşte ca Persoana şiamintirea Domnului să fie prezente în chip tainic, real şi continuu înfiecare din zilele şi anii vieţii creştinilor. Astfel, anul bisericesc reîn-noieşte, în cadrul timpului istoric şi al experienţei umane, viaţa cuHristos şi în Hristos, realizându-se o prelungire a Întrupării şi a vieţiiistorice a Mântuitorului”. Anul Nou bisericesc are, ca praznic obiş-nuit, tropar şi condac proprii. Biserica mulţumeşte lui Dumnezeupentru tot ceea ce ne-a dăruit în anul care a trecut şi Îl roagă săbinecuvânteze anul care stă să înceapă. Dumnezeu este Creatorultimpului şi al lumii, Care binecuvântează cununa anului bunătăţiiSale. Orice an, orice timp, sunt darul lui Dumnezeu pentru noi. Dinfinalul troparului ne dăm seama că atât sfârşitul anului, cât şi în-ceputul lui stau sub ocrotirea Maicii Domnului: „A toată făptura, Ziditorule, Cel ce vremile şi anii ai pus întru puterea Ta, binecuvân-tează cununa anului bunătăţii Tale, Doamne, păzind în pace poporulşi ţara aceasta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, şi nemântuieşte pre noi“.Condacul este şi el grăitor în privinţa învăţăturii dogmatice şi litur-gice a Bisericii: „Cel ce locuieşti întru cei de sus, Hristoase Împărate,Făcătorul tuturor celor văzute şi celor nevăzute, şi Ziditorule, Cel cezilele şi nopţile, vremile şi anii ai făcut, binecuvântează acum cu-nuna anului, fereşte şi păzeşte în pace pe drept-credincioşi, ţaraaceasta şi pe poporul Tău, Multmilostive”. Preot Iosif COMAN

Semnificaţiile Anului Nou bisericesc

Duminică, 4 august, la Parohia Chişoda, Pro-topopiatul Timişoara I, a avut loc slujba depomenire a părintelui profesor Aurel Jivi,cadru universitar la centrele teologice de laSibiu, Timişoara, Oradea, Arad, Caransebeş şi,totodată, fiu al satului. Slujba a fost oficiatăde către pr. dr. Nicolae Morar, şeful Catedreide teologie de la facultatea de profil din Timi-şoara, pr. Traian Debucean, parohul bisericiidin Chişoda, şi pr. dr. Adrian Covan, profesorla Facultatea de Teologie din Timişoara.Evenimentul a fost precedat de SfântaLiturghie, apoi a fost săvârşită slujba Parasta-sului, în curtea bisericii, la locul unde se aflăaşezat şi bustul părintelui Aurel Jivi, ca unomagiu adus ilustrului profesor de teologie.Au fost ţinute alocuţiuni ce au pus în luminăaspecte ale teologiei părintelui Jivi, dar şi fru-moase amintiri despre persoana sa.„Pe părintele profesor Aurel Jivi l-am cunos-cut la Facultatea de Teologie din Sibiu. Venisede la studiile absolvite în SUA, pe care le-a fi-nalizat în mod strălucit. Era un cadru didacticfoarte bine pregătit din punct de vedere profe-sional şi s-a manifestat ca o conştiinţă cu ade-vărat duhovnicească în raport cu studenţimeaFacultăţii de Teologie din Sibiu. Dincolo derigoarea ştiinţifică, de complexitatea cunoş tinţelorpe care le-a transmis studenţilor săi, s-a re-marcat prin respectarea valorilor morale. Aîncercat să imprime în conştiinţa studenţilorimaginea preotului exemplar de la care săpoată fi luat sfatul cel bun de către orice cre din-cios doritor de cunoaştere şi progres moral, iarîn relaţiile cu ceilalţi s-a manifestat cu unmaxim de bunăvoinţă. În perioada 1996-2002,până la deces, preotul profesor Aurel Jivi afuncţionat şi în cadrul Facultăţii de Teologiedin Timişoara. Toţi studenţii săi au avut posi-bilitatea de a cunoaşte ce înseamnă atitudineaacademică şi mai ales ce înseamnă ampli-tudinea unui spirit cu adevărat duhovnicesc”,a precizat pr. Nicolae Morar, şeful Catedrei de

teologie de la facultatea din Timişoara.Ca fiu al satului, ori de câte ori venea la Timi -şoara, părintele Aurel Jivi cerceta şi bisericasa de suflet, şi pe preoţii slujitori de aici, careau fost şi studenţii săi. „Vreau să vă pun la suflet câteva cuvinte despre părintele profesor Jivi. Era un om deo -sebit, atât prin viaţa sa exemplară, cât şi caprofesor, unde a excelat prin simplitatea şilejeritatea prin care comunica studenţilorcunoştinţele, încât nu se putea să nu le îm-părtăşească şi din starea de suflet şi de fapt alui. Pe toată perioada profesoratului, a fostînţeles şi iubit de colegii şi studenţii lui, dreptcare, în ziua de 2 august, la Catedrala mitro-politană din Sibiu s-a desfăşurat un momentcomemorativ în amintirea acestui profesor,care, dacă ar mai fi fost printre noi, ar fi îm-plinit venerabila vârstă de 70 de ani. Şi noi,astăzi, ne rugăm bunului Dumnezeu pentrupărintele profesor Aurel Jivi, acum, la 11 anide la deces. Biserica noastră îl pomeneşte lafiecare Sfântă Liturghie, precum şi pe toţi preoţii care au fost aici şi pe toţi dreptcredin-cioşii creştini din această parohie, ca Domnulsă le dăruiască marea Sa iubire mântuitoare.Bunul Dumnezeu să-i găsească un loc părin-telui profesor Jivi în împărăţia Sa şi să-l aşezecu toţi sfinţii”, a menţionat pr. Traian Debucean, parohul bisericii din Chişoda. De asemenea, a fost făcută o retrospectivă avieţii profesorului Aurel Jivi de către pr. dr.Adrian Covan, fost student al părintelui, iarastăzi profesor la Facultatea de Teologie dinTimişoara, care a transmis omagiul Înaltpreasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi al Preasfinţitului Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiTimişoarei, precum şi al Centrului eparhial şial studenţilor Facultăţii de Teologie din Timi -şoara, pentru cel care a fost „profesorul nos-tru”. În veci să fie pomenirea lui!

Diac. Marius MIRCIA

IInn mmeemmoorriiaammppăărriinntteellee pprrooffeessoorr AAuurreell JJiivvii

Moment comemorativ în Parohia Chişoda

La Chişoda, în zilele de 27 şi 28 august, s-adesfăşurat cea de-a şaptea ediţie a Festivalu-lui „Iosif-Sivu şi Cosmin Golban”. Aşa cum s-a întâmplat şi la ediţiile precedente,evenimentul a adus pe scena Casei Naţionale

concurenţi din toate colţurile ţării, tineri soliştivocali şi instrumentişti, care au încercat să câş-tige nu doar aprecierea publicului, ci şi pe ceaa juriului.

A.B.

A şaptea ediţie a Festivalului„Iosif-Sivu şi Cosmin Golban”

7DIALOG CU CETĂŢENII 3311 aauugguusstt 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II14. Uşcolile lu Văruţu Relu

- Audz tu, Vericule (nu-i măi dzîsă niś Văruţule,niś Relule) – şî rupt-ales prăśepurăm că dărinatudă Colă acú-acú să şupoare dă mi-l răspoare prăVăruţu Relu în casa lui, că tăt nu ńe-am măivădzut şî n-am măi şădzut la givan d-un poşor dăvreme – ’po’ śe-ţ trăbe, śe-ţ făleşce ţîie să şcii lamomenturili aşcea că dă când s-o fi fost isfelit satunostru?! Dă-inge să şcim noi, dăcă nu şcii tu încăşî după śe ce-o pus năspârcea d-ai scriat o carce?’Po’-ai scriat-o baş daficea, că bani n-ai căpătat –leu – da’ iaca o scriaş şî-n izîdă! Caltă măi dăparceprîn bucfare – că poace afli! Dar dî la noi – nu!Fă-ce măi o dată dascăl, dăcă n-ai dă lucru! Căacuma audzîi că ce-ai zmincit dă tot la cap, ca betuCorneţ – Pecariu: el o fost pecari, dar s-o bundu-zît la mince, şî atunś o dzîs că śic-ar fi maistor –molărai – pictăr. Iară tu acuma, tot aşa – nu dzîś –numa-i laş pră care-goge să creadă, să spună şî başsă şî scriedză cum c-ai fi śică doftor – audz, dof-tor! Măăă, doftor!! Amaru-teu, prăpăgitule, că măibińe nu ţ-oi dzîśe, mácăr dă eşci văruţu nostru şîni-săm în casa te, unge ńe-ai cemat! Vaige dă cińeşî vaige dă noi! Audz, mă: doftor?! ‘Po’ tu nu eşciniś-mácăr felcer, o’-că moaşă ca Uina Măria luBancu, hai-fie şî ofiţîian ca Văru Ion Mărcoń, dă-i suie cu targa pr-ăi rău beceź în duba salvăriisă-i ducă Iosîm lu Sanca la şpitari la Logoj să-ivijgălădză doftorii cum că dăcă măi au śeva dătrăit, o’-că să-i aducă măi bińe acasă, sărăpăudzăză în patu lor şî nu în zîdurili şpitariu-lui...

Apo’ ţîie baş doftor s-o găsît care-goge, śińe-o fifost, să-ţ dzîcă? Vaige-ş-amar! Nu vedz că-i băźo-cură pră noi şî pră ńamu nostru?! Śe-ar dzîśe Taicad-ar măi trăi? Dar śe-ar dzîśe Moş Avram Proca-tor, ha?!? Haidareţ să ńe-ntoarśem pră ruşîńe laiorsagurili noaşce dî la sat... ce-om primi şî prăcińe, ruşîńo, śe să faśem? Că ce şcim că eşcinăfufăn dîntr-a te faśere, ńe-o spus noauă tuşa Iba,mumă-ta...Păśeşăladză-ce, Vericule Colă, nu mă sîli să ce tol-dui io, să cam resti Văruţu Niţă.Iară Văruţu Relu, śică:Haidareţ sî şăgem că nu-i cauzu să ńe îmbubiţăm,prăśepeţ, nu d-aia v-am pofcit şî nu d-aia dor-că aţvinit! dădu Relu să ńe îmbunădză şî să să îm-bunădză şî pră el. Că nu dîn cărţîle scriace, nunuma dîn ele, mácăr dăcă le-am fi scriat noi, omzăfla śe-i dă aflat – numa pră dînźos dă alea...Dară numa vreme să fie şî să avem îndaźuns. Căpân-acu’ nu baş pre avurăm...

Glosarrupt-ales – fără echivocdărinat – glumeţ; uşuraticsă şupoare – se repederăspoare – sfâşie, sfârtecăpoşor – grămadă (de fân sau paie)făleşce – lipseşteisfelit – ivit (în aşa fel)dă-inge – de unde, cumnăspârcea – naiba, draculdaficea – gratuitîn izâdă – inutil, zadarnicpecari – brutarcare-goge – oricarea vijgăla – a verifica, a controlanăfufăn – neisprăvitpăśeşăladză-ce – calmează-tenu mă sîli – nu mă obligaa toldui – a vindeca; a reprima

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în Blologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoBe a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identiBcat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

MMăă dduuşşiiaammffăăllooss llaa jjiioocc

Cu chimiaşa dăzbumbatăMă duşiam fălos la jioc,Ungie m-aşciepta o fatăSupţârea, frumoasă foc.

La-nvârcita pră supt mânăAmândoi nie potriviam:

Ea pră paşî ei stăpânăCând pogan o răsuşiam.

S-o gătat spră sară jiocul.Fiecarie înspr-acas

Să-îndrieptau, bată-i nărocu,Io cu ea am măi rămas.

Viniau vaşili şî porşiiDân izladz, dă la păscut.

Îi ţucam budzâli roşiiŞie cu farbă li-o făcut.

Dup-o vriemie, fi ecarieŞ-o văzdut dă calea lui.

Umbra-adusă dă-nsărarieO-ascuns forma satului.

M-am întors acas la şină.Dă mâncat, n-am prea mâncat:

Ochii niegri dă vieşinăSufl ietu m-or tulburat.

M-am încins prăstă poniavăS-adorm, să mă oginiesc;N-am făcut nişi o ispravă.C-am lăsat-o, mă căiesc.

Trăbuia s-o fur atunşiaŞî în lumie să fujim,

Ca lumina-n întuniericAmândoi să nie topim.

N-am făcut-o-n sara aia;Şi-am avut, nişi adz nu şciu.

Poacie că numa dă aiaO tot capt, până mi-s viu.

Fata nu-i. O luat-o altuMăi isteţ şî măi în grabă

Şî-n atâţa ani în liecieO făcut dân ia o babă.

Dimitrie ACEA

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - social; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

8 DIALOG CU CETĂŢENII3311 aauugguusstt 22001133

BBiiaannccaa MMaarriiaa CCoojjeeiiaa55 aannii şşii 77 lluunnii,, CChhiişşooddaa

NNiiccoollaass BBooggddaann CCrriisstteeaa99 lluunnii,, CChhiişşooddaa

DDiiaannaa MMeelliissaa CCrriisstteeaa22 aannii şşii 1111 lluunnii,, CChhiişşooddaa

CCllaauuddiiaa AAlleexxaannddrraa CCrriisstteeaa66 aannii şşii 22 lluunnii,, CChhiişşooddaa

În intervalul 15-18 august 2013, Clubul SportivUniversitatea Timişoara – Secţia de Paramotor aorganizat o acţiune aeronautică, împărţită pe maimulte secţiuni, primele două zile desfăşurându-sela Giroc.Pe data de 15 august a fost organizată, la Giroc,proba de precizia aterizării, atât la paramotor spate,

cât şi la triciclu. Rezultatele au fost următoarele:Paramotor triciclu – Cornel Tau – Aeroclubul Char-lie Bravo din Arad; Marius Crimu – Râmnicu Vâl-cea; Ioan Miţiga – C.S. Universitatea Timişoara;Paramotor spate – Ionuţ Riteş – C.S. Universi-tatea Timişoara; Bogdan Avram – C.S. Universi-tatea Timişoara; Adrian Buzan – A.S. Phoenix Club89 Bucureşti.

Pe 16 august, competiţia a continuat cu o probăatipică de fotografie aeriană, probă care vine în în-tâmpinarea proiectului „România văzută dinParamotor”, ce urmăreşte punerea în valoare aobiectivelor turistice naţionale, într-un mod inedit,prin fotografierea lor din zbor, cu aparate fo-tografice de înaltă rezoluţie. Zborurile s-au des-

făşurat tot pe raza comunei Giroc.Ionuţ Riteş, antrenor paramotor în cadrul ClubuluiC.S. Universitatea Timişoara, organizator al com-petiţiei, a mulţumit pentru sprijin Primăriei Giroc –domnului primar Iosif-Ionel Toma, precum şi celorcare l-au ajutat la amenajarea terenului de zbor:Ioan Miţiga, Aurica Miţiga, Ioan Flonta, AlexandruRoşca şi Ionel Pascu. (A.B.)

SSppeeccttaaccooll aaeerriiaann llaa GGiirroocc

HC Giroc şi-a păstrat trofeul „Cupei Pipatsch” lahandbal masculin, câştigând finala întrecerii care areunit opt echipe, în dauna gazdei Biled I. Cu ocaziaZilelor Biledului, primăria locală a organizattradiţionala competiţie „Cupa Pipatsch” la handbalmasculin. Au fost formate două grupe: „A”, cugazda Biled I, LPS Banatul Timişoara, Sântana(Arad) şi Lovrin, respectiv „B”, cu Biled II, UnireaSânnicolau Mare, Lugoj (fostă Găvojdia) şi HC Giroc.Rezultatele meciurilor din grupe: Biled I – Lovrin10-10 (4-7); LPS Timişoara – Sântana 13-15 (7-5);H.C. Giroc – Biled II 15-7 (8-3); Unirea Sânnico-lau Mare – Lugoj 13-7 (6-2); Biled I – Sântana 13-10 (7-4); HC Giroc – Lugoj 9-10 (5-6); UnireaSânnicolau Mare – Biled II 12-8 (7-3); Biled I – LPS

Timişoara 16-8 (9-5); Sântana – Lovrin 11-12 (7-3);Lugoj – Biled II 13-9 (7-3).În urma înfrângerii suferite de către HC Giroc în faţacelor de la Lugoj, meciul dintre CS Unirea Sânni-colau Mare şi giroceni a fost ca o adevărată finală,fiind decisiv pentru stabilirea câştigătoarei GrupeiB şi implicit a uneia dintre finaliste. Pentru a câştigaaceastă grupă, HC Giroc avea nevoie de o victorie lacel puţin 4 goluri în faţa celor din Sânnicolau Mare,ţel atins cu 14-8 (7-4). Finala mare s-a jucat întreH.C Giroc şi gazda Biled I, amfitrionii jucând cuambiţie, impulsionaţi fiind şi de o galerie numeroasă, şi prestând un joc frumos, în care auopus o rezistenţă deosebită până la începutul reprizeisecunde.HC Giroc a învins cu scorul de 21-18 (7-8),câştigând din nou „Cupa Pipatsch”, dorită şi de ceidin Sânnicolau Mare, aliniaţi la Biled cu jucători ceau evoluat în Divizia A, dar şi la „satelitul” de Cam-pionat Judeţean. În finala mică, CS Unirea Sânnico-lau Mare – Lovrin 14-10 (13-7).Au fost acordate câteva premii individuale, pentrucel mai tehnic jucător, desemnat fiind Ion Abrudan,de la echipa din Lovrin, respectiv cel mai bun por-tar, Dorin Mureşan (H.C. Giroc), golgheter ieşindBogdan Brusturean (Biled I). (A.B.)

HHaannddbbaalliişşttiiii ddiinn GGiirroocc,,îînnvviinnggăăttoorrii

llaa „„CCuuppaa PPiippaattsscchh””

În etapa intermediară a Diviziei D Timiş, care s-adesfăşurat miercurea trecută, ambele formaţii dincomuna noastră au reuşit să se impună în jocurile pecare le-au disputant pe teren propriu. În schimb,sâmbătă, echipele noastre s-au recunoscut învinseîn deplasare, în faţa unor adversari facili.Miercuri, pe Stadionul „Unirea” din Giroc, gazdeleau primit vizita unei nou-promovate în eşalonulpatru, echipa Cocoşul Orţişoara. Giro cenii au des -chis repede scorul, în minutul 8, prin Ioviţă, şiputeau să-şi mărească avantajul, dacă antre no rul-ju -cător Orlan do Tran du nu ar fi nimerit transversala, înminutul 58. Jocul de la Giroc a fost întrerupt timpde zece minute, din cauza fulgerelor. După reluareapartidei, gazdele au rămas în zece jucători de câmp,Aga fiind eliminat pentru un fault dur asupra unuiadversar. Şi oaspeţii şi-au trecut în cont o bară, prinMicu, în minutul 80, însă era nedrept ca girocenii sănu câştige cele trei puncte puse în joc în acest meci.Unirea Giroc este la a doua victorie din acest sezon,acumulând şase puncte. Giroc: Coca – Gherghel,Cocora, Trandu, Aga, Maftei (min. 75, Soreanu),Cătău, Pascu (min. 65, Ardelean), Bizău (min. 90,Marincu), Duţu, Ioviţă (min. 82, Cerbe).Ghinion pentru cei de la Unirea sâmbătă, la Raco -viţa, unde fotbaliştii noştri au pierdut în ultimulminut de joc. A fost 1-0 pentru gazde, însă giroceniise puteau întoarce acasă cu cel puţin un punct.

Al doilea joc din acest campionat pe teren propriupentru CS Chişoda a însemnat o nouă victorie, dedata aceasta obţinută în faţa celor de la Unirea Sân-nicolau Mare, miercuri, pe propriul stadion. A fost4-1 pentru elevii lui Adrian Şeţu, după ce la pauzăscorul a fost egal, 1-1. Gazdele au deschis scorulprin Bungău, în minutul 10, dar s-au văzut egalateîn minutul 34, când a marcat veteranul oaspeţilor,Toma Stoia nov. Au fost emoţii pentru gazde înaintede pauză, când oaspeţii au trimis mingea în baraporţii chişozene. Conturile acestui joc au fostîncheiate practic în mi nu tul 49, atunci când AbuLebda a marcat cu un şut de la 14 metri. S-a făcut3-1 în minutul 54, când Asoltanei a reluat în plasăun balon respins de portarul oaspeţilor, la capătulunei reluări spre poartă a lui Berceanu. Scorul finala fost stabilit în minutul 69, de Berceanu, care aprofitat şi de o eroare a portarului advers. CS Chişoda: Sârbu – Golea (Crişanov), Petrovici,Viţan – cpt., Vereşteanu – Ilcău, Bungău, Gherman(Dorunda), Asoltanei (Lup) – Berceanu (Tismă-naru), Abu Lebda.Deplasarea de la Făget, de sâmbătă, a însemnat pen-tru Chişoda o nouă înfrângere pe teren advers.Gazdele de la Flacăra s-au impus clar, cu scorul de4-2, prin golurile marcate de Jivan, de două ori,Bârză şi Mihali. Chişoda a deschis scorul benefi-icind de autogolul lui Stănilă şi a redus apoi dinhandicap prin reuşita lui Tismănaru.

A. BORBELY

Rezultate în oglindă pentruUnirea Giroc şi CS Chişoda