RPF - 2015

1

MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI NAŢIONALE

REGULAMENTUL

PREGĂTIRII FIZICE MILITARE

Chişinău

2015

2

Regulamentul pregătirii fizice militare este destinat comandanţilor de toate

nivelele, personalului didactic şi studenţilor din cadrul Academiei Militare Forţelor

Armate, ca material didactic şi îndrumar în organizarea, planificarea, desfăşurarea,

evidenţa si controlul pregătirii fizice.

Colectivul de elaborare: locotenent-colonel Vasile OLEDNIC

căpitan Natalia LEFTER

locotenent major Andrei OLARI

Redactor: căpitan Maria CUJBĂ

3

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………..…. 5

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE - CARACTERISTICI,

PRINCIPII ŞI OBIECTIVE ………………………...….

6 CAPITOLUL II MANAGEMENTUL PREGĂTIRII FIZICE ……..….. 8

Secţiunea 1 Managementul pregătirii fizice ……………………...…… 8

Secţiunea 2 Planificarea pregătirii fizice …………………………...…. 10

Secţiunea 3 Evidenţa pregătirii fizice ………………………………..... 11

Secţiunea 4 Asigurarea pregătirii fizice ……………………………….. 12

Secţiunea 5 Controlul procesului de pregătire fizică ………………….. 14

CAPITOLUL III BAZELE METODICE ALE PREGĂTIRII FIZICE.. 16

Secţiunea 1 Structura şi caracteristicile şedinţelor de pregătire fizică ... 16

Secţiunea 2 Cerinţele pentru conducătorii şedinţelor ……………….... 19

Secţiunea 3 Mijloacele pregătirii fizice în procesul de instruire...…. 20

Secţiunea 4 Metodele de instruire şi antrenament ………………..…... 36

Secţiunea 5 Dezvoltarea calităţilor motrice ………………………..…. 37

Secţiunea 6 Efortul fizic. Parametrii efortului fizic ………………..…. 42

Secţiunea 7 Ajutorul şi asigurarea în timpul instruirii …………..……. 43

Secţiunea 8 Oboseala şi restabilirea după efort …………………..…... 44

CAPITOLUL IV FORMELE PREGĂTIRII FIZICE ……………..……. 45

Secţiunea 1 Şedinţele de pregătire fizică ………………………..……. 45

Tema nr. 1. Gimnastica …………………………………………..…... 45

Tema nr. 2. Trecerea pistelor cu obstacole ……….……………..……. 53

Tema nr. 3. Lupta corp la corp …………………………………..…… 65

Tema nr. 4. Deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor …………..….. 85

Tema nr. 5. Înotul şi trecerea prin înot a cursurilor de apă ……...……. 91

Tema nr. 6. Jocurile sportive şi dinamice …………………...………… 95

Tema nr. 7. Şedinţe cu caracter combinat……………………………... 96

Secţiunea 2 Înviorarea ……………………………………………...…. 96

Secţiunea 3 Activităţile sportive ………………………………..….….. 99

CAPITOLUL V EVALUAREA ŞI APRECIEREA PREGĂTIRII

FIZICE ………………………………………………...…

103

Secţiunea 1 Aspecte generale ale evaluării pregătirii fizice………….... 103

Secţiunea 2 Aprecierea pregătirii fizice ……………………………….. 104

Secţiunea 3 Calitatea desfăşurării pregătirii fizice ………………..….. 107

CAPITOLUL VI

ASPECTELE PREGĂTIRII FIZICE ÎN PROCESUL

DE INSTRUIRE …………………………………….…..

109

Secţiunea 1 Obiectivele pregătirii fizice în procesul de instruire…..…. 109

Secţiunea 2 Pregătirea fizică a militarilor prin contract ……………..... 109

Secţiunea 3 Pregătirea fizică în instituţiile de învăţămînt militar …..… 110

Secţiunea 4 Cerinţele pentru militarii incluşi în grupa CFC ……….…. 111

Secţiunea 5 Pregătirea fizică în procesul de instruire ………….....…... 112

………………………………………………………..…..

4

ANEXE 115

Anexa nr. 1 Ordinul „Cu privire la organizarea procesului pregătirii

fizice şi activităţilor sportive” …………………….…..….

116

Anexa nr. 2 Ordinul “Cu privire la organizarea scăldatului şi şedinţelor

de înot” ………………………………………………....…

120

Anexa nr. 3 Ordinul “Cu privire la bilanţul pregătirii fizice şi

activităţilor sportive”………….………………….……..…

121

Anexa nr. 4 Orarul desfîşurării şedinţelor de pregătire fizică cu

militarii prin contract ………………………………..……

124

Anexa nr. 5 Lista edificiilor sportive şi locurilor pentru desfăşurarea

activităţilor la pregătirea fizică ……………………..….....

125

Anexa nr. 6 Lista bazei materiale necesare în companie pentru

desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică …………...…..

126

Anexa nr. 7 Lista bazei materiale necesare la amenajarea locurilor de

antrenare a calităţilor fizice în subunităţi (cazarmă) ….......

127

Anexa nr. 8 Panoul activităţilor sportive a companiei ……………...…. 128

Anexa nr. 9 Actul măsurării distanţei la alergare 3000m (100m,

1000m, 5000m, 10000m) ………………………….…..….

129

Anexa nr. 10 Fişa de evidenţă a nivelului pregătirii fizice a militarilor

prin contract …………………………………………...…. 130

Anexa nr. 11 Evidenţa verificării pregătirii fizice …………………...…. 131

Anexa nr. 12 Evidenţa desfăşurării competiţiilor sportive şi întocmirea

fişelor de concurs ……………………………..………......

136

Anexa nr. 13 Caracteristicile pistei cu obstacole generale ………….…. 141

Anexa nr. 14 Caracteristicile pistei cu obstacole speciale, destinate

efectivului unităţilor (subunităţilor) de cercetare şi cu

destinaţie specială…………………………….………...…

142

Anexa nr. 15 Caracteristicile pistei cu obstacole speciale, destinate

efectivului unităţilor de infanterie, cu destinaţie specială şi

studenţilor instituţiilor militare de învăţămînt……………. 144

Anexa nr. 16 Amenajarea pistei cu obstacole pentru călirea fizică şi

psihică a militarilor ……………………………………..

150

Anexa nr. 17 Organizarea şedinţelor de înot aplicativ-militar la staţia

nautică (bazin) …………………………………………....

151

Anexa nr. 18 Notă-raport privind starea pregătirii fizice şi a sportului în

unitatea militară (instituţia de învăţămînt) …………….....

154

Anexa nr. 19 Baremele de control …………………….………………... 155

Anexa nr. 20 Baremele de control pentru candidaţii la studii în

instituţiile militare de învîţîmănt………………………...... 179

5

INTRODUCERE

Serviciul militar constituie o adevărată şcoală de călire fizică a tinerilor, nivelul de pregătire fizică a militarilor avînd o influenţă directă asupra nivelului gătinţei de luptă.

Pregătirea fizică este o componentă fundamentală a procesului de instruire din

cadrul pregătirii profesionale a militarilor, care valorifică ansamblul formelor de

activitate colectivă sau individuală, ce se desfăşoară sistematic în vederea formării,

dezvoltării şi menţinerii calităţilor motrice, contribuind la îmbunătăţirea stării de

sănătate fizică şi psihică a întregului efectiv. Liderii militari întotdeauna au recunoscut faptul că, pregătirea profesională şi

îndeplinirea eficientă a misiunilor, depind în mare măsură, de nivelul pregătirii fizice a efectivului.

Militarii cu o pregătire fizică bună însuşesc cu aproximativ 20% mai repede şi cu mai multă iscusinţă diverse acţiuni şi misiuni de luptă, decît cei ce au o pregătire fizică mai slabă. În ofensivă, sub influenţa eforturilor fizice şi psihologice considerabile, acest indice se măreşte şi constituie 30-35% şi mai mult.

În urma practicării exerciţiilor fizice şi sportului, se schimbă mentalitatea militarilor. Creşte stabilitatea psihologică, se formează vitejia, încrederea în forţele proprii, perseverenţa, etc.

Victoria, şi chiar viaţa ostaşului depind în mare măsură de nivelul dezvoltării calităţilor motrice şi capacităţilor moral-volitive. În acest context, în Regulamentul pregătirii fizice au fost incluse exerciţii fizice şi procedee care au scopul nu numai de a pregăti efectivul armatei din punct de vedere fizic şi psihologic, dar şi de a-l învăţa să supravieţuiască pe cîmpul de luptă în diverse condiţii climaterice, vizibilitate redusă, spaţii limitate etc.

Pentru optimizarea pregătirii psihologice se utilizează diverse mijloace şi

metode de trecere a obstacolelor cu executarea procedeelor de luptă corp la corp,

precum şi a sectoarelor cu focare fumigene şi incendiare.

Pregătirea fizică este un proces pedagogic complex, ce necesită pentru

organizare şi desfăşurare cunoştinţe şi aptitudini speciale, măiestrie profesională,

pregătire metodică adecvată, precum şi deprinderi în organizarea şi desfăşurarea

tuturor formelor pregătirii fizice şi activităţilor sportive. Exerciţiile fizice în componenţa subunităţii educă sentimentul de camaraderie

ostăşească, spiritul de ajutor reciproc şi gătinţa de a executa în comun diverse misiuni de luptă.

6

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE – CARACTERISTICI,

PRINCIPII ŞI OBIECTIVE

1. Regulamentul pregătirii fizice militare (în continuare - Regulament)

stabileşte principiile de bază, metodele şi mijloacele organizării şi desfăşurării

pregătirii fizice în Armata Naţională.

2. Principiile de bază ale pregătirii fizice sînt:

1) centralizarea planificării formelor pregătirii fizice, în funcţie de specificul

şi misiunile fiecărei unităţi.

2) orientarea obiectivelor spre formarea, consolidarea şi perfecţionarea

deprinderilor şi priceperilor motrice a luptătorului, în concordanţă cu solicitările

câmpului de luptă modern.

3) individualizarea pregătirii, în funcţie de nivelul de dezvoltare a calităţilor

motrice, a fiecărui militar.

3. Pregătirea fizică se evidenţiază prin următoarele caracteristici:

1) este obligatorie, fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ şi

constituie fundamentul motric şi psihic al celorlalte categorii de instrucţie;

2) se desfăşoară continuu şi sistematic, avînd obiective riguros precizate;

3) are volum, intensitate şi complexitate superioare educaţiei fizice, datorită

structurilor motrice generate de acţiunile de luptă;

4) presupune un consum energetic, fizic şi psihic, uneori la limita

adaptabilităţii organismului uman;

5) este domeniul care contribuie cu mijloace eficiente la recuperarea fizică şi

la pregătirea psihică pentru luptă a personalului armatei.

4. Obiectivele generale ale pregătirii fizice prin care se realizează modelul

luptătorului sunt:

1) dezvoltarea armonioasă a organismului, sporirea capacităţilor motrice şi

intelectuale;

2) menţinerea şi fortificarea sănătăţii;

3) dezvoltarea calităţilor motrice de bază, precum şi calităţilor moral-volitive

şi afective necesare pentru a acţiona în câmpul de luptă;

4) formarea şi perfecţionarea unui sistem complex de deprinderi şi priceperi

motrice utilitar-aplicative;

5) formarea la militari a deprinderilor de practicare sistematică a exerciţiilor

fizice şi sportului;

6) dezvoltarea rezistenţei şi stabilităţii psihice a personalului armatei.

5. Pentru studenţii militari, pe lîngă realizarea obiectivelor de bază, se

urmăreşte şi însuşirea bazelor teoretice şi practice în organizarea, conducerea şi

desfăşurarea pregătirii fizice a militarilor. 6. Formele de bază a desfăşurării pregătirii fizice sînt: şedinţele de instruire,

înviorarea de dimineaţă, activităţile sportive în masă, antrenament fizic în procesul de instruire şi antrenamentul fizic individual.

1) şedinţele de instruire se desfăşoară cu repartizarea raţională a timpului de

instruire la capitolele pregătirii fizice cu însuşirea şi antrenamentul util, respectarea

continuităţii, cu folosirea prioritară a exerciţiilor fizice necesare pentru formarea şi

7

dezvoltarea celor mai importante deprinderi aplicativ-militare şi a calităţilor

motrice speciale;

2) înviorarea (de dimineaţă) se desfăşoară cu folosirea prioritară a

diferitelor variante şi exerciţii fizice pentru menţinerea şi dezvoltarea calităţilor

motrice şi deprinderilor aplicativ-militare;

3) antrenamentul fizic în procesul de instruire se desfăşoară cu folosirea

prioritară a exerciţiilor fizice aplicativ-militare, a procedeelor şi acţiunilor

caracteristice specialităţii militare;

4) activităţile sportive în masă se desfăşoară cu folosirea prioritară a

probelor de sport aplicativ-militare şi a exerciţiilor însuşite anterior la şedinţele de

instruire;

5) antrenamentul fizic individual se desfăşoară cu folosirea prioritară a

exerciţiilor de dezvoltare fizică generală.

8

CAPITOLUL II MANAGEMENTUL PREGĂTIRII FIZICE

Secţiunea 1

Managementul pregătirii fizice

7. Managementul pregătirii fizice în Armata Naţională se desfăşoară în corespundere cu cerinţele ordinelor Ministrului apărării, prezentului Regulament, indicaţiilor organizatorico-metodice ale şefului Marelui Stat Major, programelor de instruire şi altor documente de directivă. El include organizarea, planificarea, asigurarea, evidenţa şi controlul.

Managementul pregătirii fizice se realizează de către comandanţi (şefi) prin: 1) elaborarea şi luarea deciziei; 2) stabilirea misiunilor executanţilor, coordonarea şi asigurarea activităţilor; 3) analiza rezultatelor executării misiunilor.

8. Organizarea pregătirii fizice se pune pe seama structurii speciale prevăzute în statele de organizare ale Armatei Naţionale, completate cu specialişti în domeniu.

În unitatea militară, unde nu este prevăzută funcţia de şef pregătire fizică şi sport, prin ordinul comandantului unităţii militare se numeşte un şef pregătire fizică şi sport netitular din numărul ofiţerilor, care are o pregătire fizică şi metodică mai bună. La funcţia de profesor şi şef pregătire fizică şi sport se numesc persoanele care au absolvite studii în domeniul pregătirii fizice.

9. Comandanţii (şefii) unităţilor (instituţiilor) militare poartă răspundere de organizarea şi starea pregătirii fizice, precum şi obiectivitatea aprecierii nivelului de pregătire fizică a militarilor din subordine. Ei sunt obligaţi să asigure:

1) conducerea eficientă şi controlul desfăşurării procesului pregătirii fizice în

subunităţile din subordine;

2) planificarea corectă, desfăşurarea sistematică a pregătirii fizice, precum şi

repartizarea raţională a efortului fizic în decursul unei zile sau săptămîni;

3) pregătirea metodică şi practică a militarilor, care vor desfăşoara şedinţele;

4) însuşirea pe deplin de către subalterni a tuturor exerciţiilor fizice şi

procedeelor, prevăzute în programele de instruire;

5) înţelegerea corectă de către efectiv a obiectivelor, valorilor şi eficienţei

antrenamentului fizic;

6) studierea surselor biografice privind organizarea pregătirii fizice şi

întrebuinţarea celor mai eficace metode de antrenament, folosirea utilă a timpului

prevăzut pentru antrenamentul fizic;

7) pregătirea bazei sportive pentru desfăşurarea la nivel a pregătirii fizice şi

activităţilor sportive;

8) respectarea măsurilor de securitate şi de preîntîmpinare a traumatismului. 10. Pentru organizarea la nivel a pregătirii fizice, în unităţile militare se

elaborează documente:

1) ordinul cu privire la organizarea pregătirii fizice şi activităţilor sportive -

anexa nr. 1; 2) ordinul cu privire la bilanţul pregătirii fizice şi a activităţilor sportive,

pentru anul (perioada) de instruire - anexa nr. 3;

9

3) nota-raport a stării pregătirii fizice şi a sportului în unitatea militară, pentru anul de instruire - anexa nr. 18;

4) planul desfăşurării înviorării de dimineaţă; 5) planul desfăşurării activităţilor sportive de bază ale unităţii militare pentru

anul instruire; 6) regulamentul cu privire la desfăşurarea competiţiilor sportive şi aplicativ-

militare în unitate, pentru anul de instruire; 7) orarul lunar al desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică cu militarii prin

contract - anexa nr. 4; 8) graficul distribuirii bazei sportive, cu indicarea timpului şi zilelor

desfăşurării activităţilor sportive. În cazuri separate:

9) ordinul cu privire la organizarea şedinţelor de control la pregătirea fizică

(cînd nu este prevăzut în planificarea anuală); 10) ordinul cu privire la organizarea competiţiilor sportive, (cînd se foloseşte

armamentul sau tehnica militară); 11) ordinul cu privire la organizarea şedinţelor şi competiţiilor sportive la

înot - anexa nr. 2; 12) ordinul cu privire la decorarea cu insigne sportive.

Documentele menţionate, se elaborează de către şeful pregătirii fizice şi sport. Alte indicaţii şi misiuni de organizare şi desfăşurare a pregătirii fizice se

reflectă în ordinele privind desfăşurarea procesului de instruire, ordinele de zi etc. 11. Şeful pregătirii fizice şi sport al unităţii militare răspunde de:

1) organizarea şi metodica desfăşurării procesului de pregătire fizică în unitatea militară:

2) pregătirea subunităţilor unităţii militare în domeniul pregătirii fizice; 3) evidenţa, starea şi menţinerea bazei sportive a unităţii; 4) respectarea măsurilor antiincendiare şi sanitaro-epidemiologice în cadrul

edificiilor sportive. El este obligat:

a) să controleze zilnic pregătirea fizică şi activităţile sportive în subunităţi şi să urmărească dezvoltarea fizică a efectivului unităţii;

b) să acorde comandanţilor de subunităţi ajutor în organizarea şi metodica de desfăşurare a şedinţelor de pregătire fizică şi sport;

c) să elaboreze planul de lucru sportiv al unităţii; d) să organizeze şi să desfăşoare competiţii, sărbători şi alte activităţi

sportive în cadrul unităţii militare; e) să selecteze candidaţii pentru completarea echipelor sportive ale unităţii şi

să desfăşoare pregătirea acestora pentru competiţii; f) să elaboreze, în comun cu şeful serviciului medical, măsuri de

îmbunătăţire a dezvoltării fizice, stării de sănătate şi de prevenire a traumatismului la şedinţele de pregătire fizică a efectivului unităţii militare, să stabilească lista exerciţiilor şi complexelor de exerciţii fizice pentru militarii care se ocupă în grupa curativă;

g) să ducă evidenţa rezultatelor pregătirii fizice şi sportului în unitate şi să întocmească documentaţia de decorare a militarilor cu insigne sportive.

10

12. Instructorul la pregătirea fizică se subordonează şefului pregătire fizică şi sport (şefului statului major al unităţii militare).

El este obligat: a) să desfăşoare şedinţele la pregătirea fizică cu efectivul unităţii militare; b) să acorde ajutor comandanţilor de subunităţi în organizarea şi desfăşurarea

şedinţelor la pregătirea fizică; c) să contribuie la elaborarea programelor de instruire la pregătirea fizică,

planurilor desfăşurării activităţilor sportive şi regulamentelor competiţionale; d) să verifice calitatea desfăşurării înviorării de dimineaţă şi antrenamentelor

sportive în procesul de instruire; e) să elaboreze măsurile de securitate şi de prevenire a traumatismului; f) să contribuie la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive şi să

desfăşoare antrenamente cu membrii selecţionatelor unităţii; g) să desfăşoare şedinţe instructiv-metodice cu antrenorii şi arbitrii la probele

sportive şi aplicativ-militare; h) să-şi perfecţioneze nivelul pregătirii fizice, cunoştinţele teoretice şi

deprinderile practice; i) să contribuie la menţinerea şi îmbunătăţirea bazei sportive.

Secţiunea 2 Planificarea pregătirii fizice

13. Planificarea pregătirii fizice trebuie să asigure îndeplinirea programului de instruire în corespundere cu executarea misiunilor de luptă. Responsabili de planificare sînt:

1) în unitatea militară - şeful statului major şi şeful pregătirii fizice şi sport; 2) în batalion - şeful statului major al batalionului; 3) în companie - comandantul de companie

14. În unităţile militare planificarea activităţilor sportive se întocmeşte

conform tabelului nr. 1.

Tabelul nr. 1 Planificarea activităţilor sportive în unităţile militare

I. Şedinţele la pregătirea fizică

1. Cu militarii prin contract nu mai puţin de 3 ori pe săptămînă în orele de serviciu

2. Cu efectivul Batalionului destinaţie specială şi subunităţilor de cercetare

de 4-5 ori pe săptămînă - cîte o oră

3. Cu militarii din cadrul unităţilor operaţionale

de 3 ori pe săptămînă - cîte o oră

4. Cu militarii din cadrul unităţilor militare cu efectiv redus

de 2 ori pe săptămînă – cîte o oră

5. Cu studenţii instituţiilor militare şi cursurilor de perfecţionare

conform programului de instruire al instituţiei militare

II. Înviorarea (de dimineaţă)

1. Zilnic, cu excepţia zilelor de odihnă şi sărbătoare

cu durata de 30 minute

11

III. Activităţile sportive în masă

1. Nu mai puţin de 3 ope săptămănă

în zilele de lucru - de 2 ori conform orarului zilei, cîte o oră pînă la 3 ore, în zilele de odihnă şi sărbătoare

15. Activităţile de bază cu privire la desfăşurarea pregătirii fizice şi a sportului în unităţile militare, se oglindesc în planul de instruire, care include:

1) activităţile sportive de bază pentru anul (perioada) de instruire;

2) zilele şi orele desfăşurării şedinţelor de pregătire fizică cu militarii prin

contract;

3) tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi

şedinţelor demonstrative cu militarii prin contract;

4) perioadele de verificare a subunităţilor. Alte activităţi specifice pregătirii fizice şi sportului se stabilesc în

documentele privind organizarea procesului de instruire. 16. În planurile de instruire ale batalionului se indică:

1) numărul de ore la pregătirea fizică în subunităţi, pentru fiecare temă în parte;

2) tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor demonstrative cu conducătorii şedinţelor.

17. În companie în orarul şedinţelor pe săptămînă se indică: 1) conţinutul şi durata înviorării, pentru fiecare zi; 2) tema şi conţinutul şedinţelor la pregătirea fizică; 3) conţinutul antrenamentului fizic în procesul de instruire; 4) timpul şi conţinutul activităţilor sportive în masă; 5) timpul, tema şi conţinutul şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor

demonstrative.

Secţiunea 3 Evidenţa pregătirii fizice

18. Evidenţa pregătirii fizice trebuie să corespundă stării ei reale. Responsabili de evidenţa sînt:

1) în unitatea militară - şeful statului major şi şeful pregătirii fizice şi sport; 2) în batalion - şeful statului major al batalionului; 3) în companie - comandantul de companie; 4) în pluton - comandantul de pluton; 5) în instituţiile militare de învăţămînt - şeful catedrei pregătire fizică şi

sport. 19. În unitatea militară se duce evidenţa:

1) desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică cu ofiţerii conducerii unităţii; 2) rezultatelor verificări efectivului şi subunităţilor - anexa nr. 11, forma nr.

1 nr. 2 şi nr. 4 (instituţiile militare nr. 5); 3) rezultatelor verificărilor militarilor cursului iniţial de instruire - anexa nr.

11, forma nr. 3

12

4) desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor demonstrative, convocărilor de instructaj metodic;

5) rezultatelor competiţiilor sportive, participării sportivilor la competiţiile naţionale şi internaţionale - anexa nr. 12 forma nr. 7-10;

6) recordurilor sportive ale unităţii militare - anexa nr. 12, forma nr. 11; 7) numărul şi numele militarilor cu categorii sportive, precum şi decoraţi cu

insigne sportive - anexa nr. 12, forma nr. 12; 8) existenţei, stării bazei sportive şi a inventarului sportiv.

20. În batalion, companie şi pluton se duce evidenţa:

1) îndeplinirii tuturor activităţilor sportive la pregătirea fizică, prevăzute în documentele de planificare a instruirii;

2) numărul şi numele militarilor cu categorii sportive, precum şi decoraţi cu insigne sportive;

3) rezultatelor verificării efectivului.

21. Rezultatele verificărilor la pregătirea fizică se înregistrează în tabelele

rezultatelor controlului, care se păstrează în statul major al unităţii militare şi în

fişele de evaluare anuală (anexa nr.10).

Secţiunea 4 Asigurarea pregătirii fizice

22. Asigurarea pregătirii fizice este activitatea organelor de conducere şi persoanelor cu funcţii de răspundere în menţinerea şi crearea condiţiilor de funcţionare a procesului pregătirii fizice.

Ea se desfăşoară pe compartimentele: tehnico-material, financiar, medical, informaţional şi metodic.

23. Asigurarea tehnico-materială include: 1) asigurarea cu inventar şi echipament sportiv, dispozitive şi tehnică

specială - anexa nr. 5;

2) construirea şi amenajarea edificiilor, terenurilor sportive, locurilor pentru

desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică şi confecţionarea inventarului sportiv;

3) întreţinerea, repararea edificiilor sportive, inventarului, utilajului şi

instalaţiilor sportive. 24. Asigurarea financiară a pregătirii fizice a unităţii militare se efectuează

în conformitate cu Regulamentul Direcţiei economico-financiare a Ministerului Apărării şi planul de cheltuieli, conform bugetului Ministerului Apărării al Republicii Moldova pentru anul de instruire şi include:

1) planificarea, cererea şi primirea mijloacelor băneşti pentru pregătirea

fizică, ţinînd cont de necesităţile unităţii militare;

2) achiziţionarea şi procurarea echipamentului, inventarului utilajului,

sportiv, literaturii metodice, precum şi bunurilor materiale necesare pentru

reparaţia şi întreţinerea bazei sportive. 25. Asigurarea medicală a pregătirii fizice se efectuează de către specialiştii

serviciului medico-militar şi include:

1) examenul medical al militarilor pentru stabilirea nivelului stării

funcţionale a organismului şi efortului fizic acceptabil;

13

2) planificarea şi desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţire şi fortificare a

sănătăţii efectivului; 3) educarea deprinderilor de autocontrol şi de igienă personală;

4) controlul stării epidemiologice a sălilor sportive, locurilor de desfăşurare

aşedinţelor, echipamentului şi inventarului sportiv;

5) controlul dozării efortului fizic şi a respectării igienei în timpul

desfăşurăriişedinţelor la pregătirea fizică şi activităţilor sportive;

6) controlul şi asigurarea medicală a selecţionatelor unităţii militare pe

perioada desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor sportive;

7) planificarea măsurilor de prevenire a traumatismului la şedinţele de

pregătire fizică şi activităţile sportive;

8) evidenţa sistematică a militarilor eliberaţi de la efort fizic, grupa curativă

şi cu surplus de greutate. 26. Asigurarea informaţională include:

1) crearea bazei de date a pregătirii fizice şi a sportului;

2) colectarea şi generalizarea lucrărilor ştiinţifice şi metodice elaborate în

domeniul pregătirii fizice;

3) informarea militarilor, personalului civil şi membrilor de familie despre

apariţia noilor legi şi acte normative în domeniul pregătirii fizice şi sportului;

4) mediatizarea desfăşurării activităţilor sportive şi rezultatelor obţinute de

către militari la competiţiile naţionale şi internaţionale;

5) propagarea modului sănătos de viaţă prin practicarea sistematică a

exerciţiilor fizice. 27. Asigurarea metodică a pregătirii fizice se efectuează de către specialiştii

în domeniul pregătirii fizice cu implicarea activă a specialiştilor din alte domenii. Asigurarea metodică include:

1) propagarea experienţei în organizarea şi desfăşurarea pregătirii fizice;

2) elaborarea indicaţiilor metodice în scopul ridicării nivelului de pregătire

fizică a militarilor;

3) asigurarea cu materiale didactice necesare la desfăşurarea pregătirii fizice;

4) acordarea ajutorului metodic comandanţilor în organizarea şi desfăşurarea

şedinţelor la pregătirea fizică şi a activităţilor sportive în masă;

5) acordarea ajutorului metodic militarilor la desfăşurarea antrenamentelor

individuale. 28. Pentru organizarea calitativă a activităţilor sportive, în fiecare

companie se amenajează şi se confecţionează: 1) lada inventarul sportiv al companiei (anexa nr. 6); 2) panoul cu activitatea sportivă a companiei (anexa nr. 8); 3) se amenajează locuri (încăperi) pentru antrenarea calităţilor fizice,

completate cu aparate de gimnastică, haltere, haltere mici, gantere şi alt inventar sportiv (anexa nr. 7).

14

Secţiunea 5

Controlul procesului de pregătire fizică

29. Controlul se organizează în scopul aprecierii nivelului de pregătire fizică al efectivului şi stabilirii măsurilor concrete pentru îmbunătăţirea acestuia. Controlul se realizează de către comandantul unităţii militare, locţiitori, şeful statului major, şeful pregătirii fizice şi sport şi comandanţii de subunităţi, precum şi de către şefii superiori.

30. În cadrul controlului pregătirii fizice se apreciază:

1) nivelul dezvoltării calităţilor motrice a militarilor, deprinderilor aplicativ-

militare, organizatorico-metodice şi a cunoştinţelor teoretice;

2) nivelul pregătirii fizice a subunităţilor şi unităţilor militare;

3) calitatea organizării, desfăşurării şi asigurării pregătirii fizice;

4) avantajele şi lacunele comise în organizarea şi desfăşurarea pregătirii

fizice;

5) măsurile concrete întreprinse pentru ameliorare.

31. Nivelul pregătirii fizice a militarilor se verifică:

1) lunar şi pe parcursul anului de instruire - la exerciţiile şi procedeele

însuşite, conform programei de instruire;

2) trimestrial - toate subunităţile şi categoriile de militari, la 3-4 exerciţii de

control;

3) la sfîrşitul perioadei şi anului de instruire - toate categoriile de militari,

la 3-4 exerciţii de control, conform planului şi programelor de insrtuire.

32. Studenţii instituţiilor militare de învăţămînt, susţin la finele fiecărui

semestru, testare la pregătirea fizică, iar în ultimul an de studiu (la finele cursului),

examen (cu verificarea pregătirii practice şi celei metodice).

Studenţii cursului de sergenţi susţin la absolvire, examen la pregătirea fizică

(cu verificarea pregătirii practice şi celei metodice). 33. Nivelul pregătirii fizice, de asemenea se verifică la persoanele civile,

care se încorporează în serviciul militar în termen, optează pentru studii în instituţiile militare de învăţămînt şi/sau angajarea în serviciul militar prin contract.

Aceştea se verifică la următoarele exerciţii de control: 1) la încorporarea în serviciul militar în termen – militarii se verifică în

primele zece zile după încorporare, la 3 exerciţii de control: alergare 100 m; tracţiuni în braţe la bara fixă şi alergare 3000 m.

2) candidaţii la studii în instituţiile militare de învăţămînt - se verifică la exerciţiile de control descrise în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2 Exerciţiile de control stabilite pentru verificarea candidaţilor la studii în instituţiile militare de învăţămînt.

Categoria Exerciţiile de control

Bărbaţi Alergare 100 m; tracţiuni în braţe la bara fixă; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 3000 m.

Femei Alergare 100 m; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 1000 m.

15

3) candidaţii la angajarea în serviciul militar prin contract - se verifică la exerciţiile de control descrise în tabelul nr. 3, conform baremelor grupei sale de vîrstă.

Tabelul nr. 3 Exerciţiile de control stabilite pentru verificarea candidaţilor la angajarea în serviciul militar prin contract.

Categoria Exerciţiile de control

Bărbaţi

Alergare 100 m; flotări de braţe din sprijin culcat; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 3000 m. Candidaţii la angajate în Batalionul cu destinaţie specială, suplimentarla cele menţionate şi tracţiuni în braţe la bara fixă.

Femei Alergare 100 m; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 1000 m.

Persoanele apreciate la pregătirea fizcă cu notă negativă, nu sînt angajate în

serviciu militar prin contract.

Pentru corectarea notei şi susţinere repetată a exerciţiilor de control, acestor

persoane li se acordă termen de pregătire, pînă la finele cantonamentelor de 55 de

zile, iar în cazul reîncadrării în serviciu militar, pînă la 3 luni.

34. În perioada verificării unităţii militare, la decizia evaluatorului, nivelul

pregătirii fizice al unităţii poate fi apreciat, cu verificarea a 3-4 subunităţi la cîte un

exerciţiu de control, ce vizează diverse calităţi motrice. Subunitîţile verificate

trebuie să fie completate cu efectiv, conducerea acestor subunităţi, se verifică în

mod obligatoriu.

35. Rezultatele verificării nivelului pregătirii fizice se remit în Marele Stat

Major după cum urmează:

1) în prima jumătate a lunii iulie - rezultatele nivelului pregătirii fizice a

tuturor categoriilor de militari şi subunităţi din subordine (anexa nr. 11 forma nr.

1, nr. 2, nr. 4 şi nr. 5);

2) la finele perioadei de instruire - rezultatele nivelului pregătirii fizice a

militarilor cursului de instruire iniţială (anexa nr. 11 forma nr. 3); 3) la finele anului de instruire, pînă la finele lunii noiembrie - nota-raport a

stării pregătirii fizice şi sportului în unitatea militară (anexa nr. 18).

16

CAPITOLUL III BAZELE METODICE ALE PREGĂTIRII FIZICE

Secţiunea 1

Structura şi caracteristicile şedinţelor de pregătire fizică

36. Pregătirea fizică este un proces pedagogic complex. Pentru organizarea acesteia comandanţii trebuie să dispună de cunoştinţe metodice, iscusinţă şi deprinderi practice.

Comandanţii trebuie să cunoască esenţa şi conţinutul pregătirii fizice, metodica desfăşurării şedinţelor şi dezvoltării deprinderilor motrice.

Pregătirea fizică poate fi desfăşurată individual şi în grup. Antrenamentele în

grup se desfăşoară de către conducătorul şedinţei în componenţa grupei, plutonului

sau companiei. 37. Şedinţele reprezintă forma de bază a pregătirii fizice, ele sunt obligatorii

pentru toate categoriile de militari. Durata şedinţelor de instruire în unitatea militară este de 1-2 ore (50-100 min.), în instituţiile militare de învăţământ - 2 ore (80 min.). Ele pot fi teoretice şi practice.

1) şedinţele teoretice - se desfăşoară sub formă de prelegere şi seminar, au ca scop formarea cunoştinţelor necesare pentru desfăşurarea procesului de instruire;

2) şedinţele practice - se desfăşoară în componenţa companiei, plutonului, grupelor (nu mai mult de 15 militari pentru un profesor, conducător).

Şedinţele practice, de regulă, se desfăşoară nu mai devreme de o oră de la servirea mesei. Ele pot fi: de instruire şi de antrenament, instructiv-metodice şi demonstrative.

a) şedinţele de instruire şi de antrenament - se desfăşoară la: gimnastică; lupta corp la corp; trecerea pistelor cu obstacole; deplasarea rapidă, alergare în teren variat şi aruncarea grenadelor; înotul şi trecerea cursurilor de apă; jocuri sportive şi şedinţe cu caracter combinat;

b) şedinţele instructiv-metodice - au ca scop formarea deprinderilor şi priceperilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor la pregătirea fizică. Durata şedinţelor instructiv-metodice este de 2 ore.

c) şedinţele demonstrative - au ca scop demonstrarea-model a metodicii

desfăşurării formelor pregătirii fizice, formarea viziunii unice la aplicarea celor

mai eficiente metode şi mijloace de desfăşurare a pregătirii fizice.

Şedinţele demonstrative se desfăşoară la toate formele pregătirii fizice, la

începutul anului de instruire/învăţămînt (sau la necesitate). 38. Părţile componente ale şedinţelor de instruire şi antrenament sunt:

1) partea pregătitoare (8-10 min.) şi include:

a) exerciţii la atenţie/exerciţii de front;

b) varietăţi de mers;

c) varietăţi de alergări;

d) varietăţi de sărituri;

e) exerciţii de dezvoltare fizică generală (se efectuează de pe loc sau din

mişcare);

17

f) exerciţii speciale (se aleg în conformitate cu obiectivele şedinţei pentru

grupele de muşchi implicate în efort).

2) partea fundamentală (35-40 min.) - se realizează obiectivele programate

pentru şedinţa respectivă. În această parte diversitatea exerciţiilor fizice este practic

nelimitată. Aici se planifică: însuşirea exerciţiilor noi, perfecţionarea exerciţiilor

anterior însuşite, verificări prin exerciţii de control etc.

3) partea finală (3-5 min.) - este utilizată pentru crearea condiţiilor

favorabile intensificării metodelor de restabilire a marilor funcţii ale organismului,

prin micşorarea treptată a intensităţii efortului. 39. Părţile componente ale şedinţelor instructiv-metodice:

1) partea pregătitoare (5-10 min.) şi include: anunţarea temei şi obiectivelor

de instruire, verificarea cunoştinţelor şi gradului de pregătire al comandanţilor

pentru şedinţă.

2) partea fundamentală (35-40 min.) - include obiective de instruire, care

dezvăluie organizarea şi metodica desfăşurării, însuşirii exerciţiilor, procedeelor şi

acţiunilor. Fiecare obiectiv de instruire se desfăşoară în următoarea succesiune:

verificarea cunoştinţelor teoretice, utilizarea metodei de desfăşurare cu

argumentarea concomitentă a celor mai importante momente în organizarea

metodică şi practică.

3) partea finală (3-5 min.) - se apreciază nivelul celor instruiţi la pregătirea

teoretică, practică şi metodică.

40. Părţile componente ale şedinţelor demonstrative sunt identice şedinţelor

de instruire şi de antrenament, cu argumentarea de către conducător a mijloacelor

şi metodelor utilizate.

41. Acţiunile militarilor pe parcursul desfăşurării şedinţelor

Executarea exerciţiilor pe loc se finalizează la comanda „STAI", în mişcare -

„DEAJUNS".

Demonstrarea exerciţiilor se efectuează de către conducător: pe loc - stînd cu

faţa spre formaţie; în mişcare - mişcîndu-se în întîmpinarea formaţiei etc.

În timpul demonstrării şi explicării exerciţiilor militarii se află în poziţia de

gimnastică, ce se ia la comanda: „Poziţia de gimnastică – PRIMIŢI”, la care

piciorul stîng se duce la o jumătate de pas lateral, iar mîinile la spate.

Deplasarea spre locurile de instruire şi de la locurile de instruire se execută

pe cel mai scurt traseu. Opririle, întoarcerile şi schimbul locurilor de instruire se

execută la comandă. Începerea şi încetarea executării exerciţiilor se efectuează la

comenzile: „Executarea exerciţiilor – „ÎNCEPEŢI”, şi respectiv „ÎNCETAŢI”, în

cazul executării exerciţiilor la aparatele de gimnastică, se dă comanda „ULTIMUL

LA APARAT”.

Schimbul locurilor de instruire se execută la comanda: „Pentru schimbarea

locurilor de instruire înainte - MARŞ”. Prin întoarcere la dreapta se deplasează

spre alt loc de instruire.

Ieşirea militarilor din formaţie pentru efectuarea exerciţiilor se execută la

comanda: „Soldat Tutunaru, la care militarul ia poziţia „DREPŢI” şi răspunde:

„ORDONAŢI”, la poziţia iniţială – „MARŞ”. După care el răspunde: „AM

ÎNŢELES” şi iese din formaţie.

18

Efectuarea exerciţiilor se execută după comenzile „ÎNAINTE” sau „LA

APARAT”, la care militarul ia poziţia „DREPŢI”, se prezintă şi se deplasează la

aparat, fără altă comandă suplimentară începe executarea exerciţiului (dacă

exerciţiul se execută pentru prima dată, conducătorul şedinţei demonstrează

exerciţiul, apoi dă comanda pentru executarea acestuia).

Pentru mărirea intensităţii şi timpului de lucru se organizează mai multe

locuri de instruire concomitent, sau trecerea succesivă a subunităţii de la un loc de

instruire la altul. Este raţional de început antrenamentul exerciţiilor, după cum

urmează: viteză, îndemînare, forţă, iar apoi cele la rezistenţă.

42. Complexitatea şedinţelor se stabileşte de conducător, în conformitate cu

obiectivele de instruire, nivelul de pregătire a militarilor, baza materială şi

inventarul sportiv.

Exerciţiile complicate se execută pe părţi. De exemplu, la învăţarea piedicii

din spate, după luarea poziţiei iniţiale se dau următoarele indicaţii şi comenzi:

„Fixaţi priza din regiunea cotului şi de umăr, faceţi un pas înainte şi printr-o

mişcare bruscă în lateral dezechilibraţi-l”, - „FACEŢI - UNU”, „puneţi piciorul

drept (stîng) după piciorul de sprijin al partenerului şi printr-o mişcare bruscă

doborîţi-l pe saltea”, „FACEŢI - DOI”, „imitaţi lovitura cu piciorul sau pumnul în

piept”, „FACEŢI - TREI”. Pentru executarea procedeului integral se dă comanda

„Piedica din spate – EXECUTAŢI”.

43. La desfăşurarea şedinţelor pot fi utilizate următoarele procedee de

instruire:

1) militarii din primul rînd execută exerciţiul, cei din rîndul doi asigură şi

acordă ajutor, după care, la comanda conducătorului, se schimbă cu locurile;

2) executarea exerciţiilor în flux - caracteristic mai mult alergărilor, trecerii

obstacolelor şi exerciţiilor de forţă la diverse aparate de gimnastică.

44. În unităţile militare, tipul principal al şedinţelor de instruire şi de

antrenament îl constituie şedinţele cu caracter combinat, în conţinutul cărora se

includ obiective din 2-3 teme.

45. În scopul sporirii gradului de pregătire a militarilor pentru executarea

misiunilor de luptă, se planifică şi se desfăşoară şedinţe de pregătire fizică pe timp

de noapte, care includ exerciţiile fizice şi procedeele însuşite anterior, la deplasarea

pe teren, trecerea diferitelor obstacole naturale şi artificiale, transportarea

greutăţilor, lupta corp la corp şi trecerea cursurilor de apă.

46. În condiţiile cînd temperatura aerului depăşeşte +25 C, şedinţele se

planifică în orele de dimineaţă.

Cînd temperatura aerului depăşeşte +30 C, şedinţele se desfăşoară cu pauze

de odihnă la umbră de 2-3 min, după fiecare 15-20 minute de efort fizic (în prima

lună de instruire pauzele se efectuează după 5-7 min. de efort fizic, frecvenţa

bătăilor cardiace nu trebuie să depăşească 150-160 bătăi/min).

Iarna, cînd şedinţele se desfăşoară sub cerul liber, conducătorul şedinţei

selectează locuri protejate de vînt şi stabileşte ordinea de supraveghere a

militarilor.

19

În această perioadă, pentru prevenirea îngheţului militarilor, se planifică

preponderent şedinţe cu caracter combinat, astfel ca efectivul să fie mereu în

mişcare.

Durata părţii pregătitoare se măreşte pînă la 10-15 min. În partea

fundamentală intensitatea efortului fizic este mijlocie, iar antrenamentul este

orientat spre dezvoltarea calităţilor de forţă-viteză şi rezistenţă.

Cînd temperatura aerului este mai joasă de -20 C, şedinţele de pregătire fizică

se desfăşoară în încăperi.

Secţiunea 2

Cerinţele pentru conducătorii şedinţelor

47. Fiecare comandant trebuie să organizeze desfăşurarea şedinţelor la

nivel. În scopul excluderii traumatismelor, pe parcursul unei zile se desfăşoară

numai o şedinţă de pregătire fizică.

Pentru organizarea şi conducerea cu iscusinţă a desfăşurării şedinţelor la

pregătirea fizică, educarea la subalterni a calităţilor morale şi de luptă, comandanţii

sînt obligaţi permanent să-şi menţină nivelul de pregătire fizică, cunoştinţele

teoretice şi metodica desfăşurării şedinţelor.

Un rol important în instruirea şi educarea militarilor îi revine exemplului

individual al ofiţerilor şi sergenţilor.

Ofiţerii, plutonierii şi sergenţii sînt obligaţi să cunoască bine prevederile

Regulamentului pregătirii fizice, materialele didactice şi alte documente de

directivă.

48. Comandanţii de subunităţi şi ofiţerii desemnaţi să desfăşoare şedinţele

la pregătirea fizică sînt obligaţi să:

1) cunoască influenţa efectelor fizice asupra organismului;

2) execute corect şi să explice executarea exerciţiilor;

3) cunoască gradul de pregătire şi starea sănătăţii a militarilor cu care

desfăşoară şedinţa;

4) menţină ordinea şi disciplina pe parcursul desfăşurării şedinţei;

5) asigure şi să ia măsuri de preîntimpinare a traumatismelor la şedinţă;

6) cunoască şi să respecte metodele de predare, principiile didactice, dozarea

efortului fizic şi cerinţele sanitaro-igienice;

7) verifice nivelul pregătirii fizice şi să cunoască modul de apreciere a

militarilor;

8) organizeze pregătirea ajutorilor săi pentru desfăşurarea şedinţelor

(sergenţilor, studenţilor).

20

Secţiunea 3

Mijloacele pregătirii fizice în procesul de instruire

49. Mijloacele pregătirii fizice sunt instrumente cu care se operează în

procesul de instruire şi antrenament. Ele se împart în mijloace specifice şi mijloace

nespecifice.

50. Mijloacele specifice ale pregătirii fizice sunt: exerciţiul fizic, aparatura de

specialitate; şi măsurile de refacere a capacităţii de efort.

1) Exerciţiul fizic - este actul motric, repetat sistematic şi conştient în

vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice.

Conţinutul exerciţiului fizic este definit de următoarele elemente:

a) mişcările corpului sau ale segmentelor acestuia;

b) efortul fizic – caracterizat prin: volum, intensitate şi complexitate;

c) efortul psihic solicitat.

Forma exerciţiului fizic este dată de modul în care se succed mişcările

componente şi aspectul exterior al acestuia. Pentru aprecierea formei exerciţiilor

fizice, se iau în considerare următoarele elemente:

a) poziţia corpului, iniţială şi finală;

b) relaţia între segmente;

c) tempoul;

d) ritmul.

2) Măsurile de refacere a capacităţii de efort - sunt mijloace specifice

foarte importante în pregătirea fizică.

În urma desfăşurării procesului de pregătire, refacerea se asigură diferenţiat,

determinată de condiţiile materiale şi timpul avut la dispoziţie. În cazul pregătirii

fizice, aceasta se reduce la posibilităţile oferite de cele câteva minute după efort,

însoţite ulterior de unele măsuri de ordin igienic – schimbarea echipamentului,

spălatul sumar, etc.

51. Mijloacele nespecifice în pregătirea fizică militară sunt: condiţiile

igienice şi factorii naturali de călire.

1) Condiţiile igienice se referă atât la igiena individuală – echipament curat,

reguli precise de alimentaţie etc., cât şi la cea colectivă – calitatea bazelor sportive,

folosirea unor bunuri sau instalaţii comune.

2) Factorii naturali de călire sunt: apa, aerul şi soarele. Utilizarea acestor

factori – expuneri la soare, combinate cu practicarea exerciţiilor fizice în aer liber

şi procedee de fricţionare cu apă, zăpadă, băi în apă la diferite temperaturi etc,

conduc clar spre atingerea obiectivelor propuse într-un timp cât mai scurt, pe fond

de eficienţă maximă.

52. Exerciţiile fizice sunt mijlocul specific principal de dezvoltare fizică

generală şi specială, precum şi de dezvoltare a calităţilor motrice.

53. Complexele de exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG) – pot fi

executate de pe loc (din stînd sau şezînd) şi din mişcare, cu şi fără obiecte.

Ele se execută pentru încălzirea grupelor mari de muşchi şi se împart în

exerciţii pentru: muşchii braţelor şi centurii scapulare, muşchii trunchiului, muşchii

picioarelor şi pentru toate grupele de muşchi.

21

Pentru executarea fiecărui exerciţiu este important ca, la anunţarea poziţiei

iniţiale să se urmărească următoarea consecutivitate: poziţia corpului (stînd, culcat,

ghemuit), poziţia picioarelor şi braţelor (de exemplu: P.I. – stînd, picioarele puţin

depărtate, braţele lateral).

54. Complex de EDFG, de pe loc.

1) Exerciţii pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare:

a) Poziţia iniţială (P. i.) Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc

(figura nr. 1).

1. Braţele înainte.

2. Pe vîrfuri, braţele sus.

3. Braţele lateral.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 1

Exerciţiul pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare

b) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile în lacăt în faţa pieptului (figura

nr. 2).

1. Braţele înainte.

2. P. i.

3. Braţele sus.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 2


c) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 3).

1. Mîinile pe umeri.

2. Prin săritură alipirea picioarelor, braţele sus.

3. Prin săritură picioarele puţin depărtate, mîinile pe umeri.

4. P. i.

22

P.i. 1 2 3

Figura nr. 3


2) Exerciţii pentru muşchii trunchiului:

a) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 4).

1. Aplecare la dreptul.

2. Aplecare la centru.

3. Aplecare la stîngul.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 4 Exerciţiul pentru muşchii trunchiului

b) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 5).

1. Răsucirea trunchiului spre stînga, braţele lateral.

2. P. i.

3. Răsucirea trunchiului spre dreapta, braţele lateral.

4. P. i.

P.i. 1 2 3


c) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile după cap (figura nr. 6).

1. Înclinarea trunchiului spre stînga.

2. P. i.

3. Înclinarea trunchiului spre dreapta.

4. P. i.

23

P.i. 1 2 3


3) Exerciţii pentru muşchii picioarelor:

a) P. i. Picioarele puţin depărtate, braţele înainte (figura nr. 7).

1. Balans cu stîngul spre braţul drept.

2. P. i.

3. Balans cu dreptul spre braţul stîng.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 7 Exerciţiul pentru muşchii picioarelor

b) P.i. Picioarele mult depărtate, braţele lateral (figura nr. 8).

1. Fandare laterală pe stîngul, braţele înainte.

2. P. i.

3. Fandare laterală pe, dreptul braţele înainte.

4. P. i.

P.i. 1 2 3


4) Exerciţii pentru toate grupele de muşchi:

a) P.i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 9).

1. Prin săritură alipirea picioarelor, braţele sus.

2. Aplecarea profundă înainte.

3. Genuflexiune, braţele înainte.

4. P. i.

24

P.i. 1 2 3

Figura nr. 9 Exerciţiul pentru toate grupele de muşchi

b) P.i. P.b. (figura nr. 10).

1. Sprijin ghemuit.

2. Sprijin culcat.

3. Sprijin ghemuit.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 10 Exerciţiul pentru toate grupele de muşchi

55. Complex de EDFG de pe loc, cu pistolul mitralieră. 1) Exerciţii pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare:

a) Poziţia iniţială (P. i.) Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în

mîini jos (figura nr. 11).

1. Pistolul mitralieră înainte.

2. P. i.

3. Pistolul mitralieră sus.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 11


b) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos

(figura nr. 12).


2. Pistolul mitralieră după cap.

25


4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr. 12


2) Exerciţii pentru muşchii trunchiului:

a) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră după cap

(figura nr. 13).


2. Aplecare profundă înainte.

3. Îndreptare, pistolul mitralieră sus.

4. P. i.

P.i. 1 2 3


b) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos

(figura nr. 14).

1. Pistolul mitralieră înainte.

2. Întoarcerea trunchiului spre stînga.

3. Întoarcerea trunchiului spre dreapta.

4. Pistolul mitralieră înainte. P.i.

P.i. 1 2 3


3) Exerciţii pentru muşchii picioarelor:

a) P. i. Picioarele mult depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos

26

(figura nr. 15).

1. Fandare laterală pe stîngul, pistolul mitralieră înainte.

2. P. i.

3. Fandare laterală pe dreptul, pistolul mitralieră înainte.

4. P. i.

P.i. 1 2 3


b) P. i. Picioarele puţin depărtate, braţele înainte, pistolul mitralieră în mîini

(figura nr. 16).

1. Balans cu stîngul spre mîna dreptă.

2. P. i.

3. Balans cu dreptul spre mîna stîngă.

4. P. i.

P.i. 1 2 3


4) Exerciţii pentru toate grupele de muşchi:

a) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos

(figura nr. 17).

1. Extensie, pistolul mitralieră sus.

2. Aplecare profundă înainte.

3. Genuflexiune.

4. P. i.

P.i. 1 2 3

Figura nr.17 Exerciţiul pentru toate grupele de muşchi

27

56. Complex de exerciţii pentru dezvoltarea forţei

Indiferent de pregătirea militarului din punct de vedere psihologic şi

funcţional, dacă el nu are forţa necesară şi nu este în stare să ţină piept factorilor

externi, se pune semnul întrebării privind capacitatea acestuia la îndeplinirea

misiunilor de luptă.

Antrenamentele de forţă se desfăşoară de cel puţin 2 ori pe săptămînă şi este

important divizarea grupelor de muşchi supuse antrenamentului.

Pentru fiecare grupă de muşchi se execută 2-3 exerciţii, cu pauză de odihnă de

1-1,5 min. între serii, iar între exerciţii pîna la 3 min.

O dată la 3-4 săptămîni se recomandă ca exerciţiile să fie înlocuite cu altele,

ca apoi peste 6-8 săptămîni să se reîntoarcă din nou la ele.

1) Muşchii pieptului

a) Împins cu haltera - este un exerciţiu de bază care vizează în dependenţă

de planul de înclinare a băncii, diferite zone ale musculaturii pectorale.

Împinsul din plan orizontal - corespunde zonei mediane ale pieptului.

Împinsul din plan înclinat la un unghi de 30-40 grade - corespunde zonei

superioare.

Împinsul din plan declinat la un unghi de 15 grade - corespunde zonei

inferioare.

Exerciţiul se execută din culcat cu spatele lipit de bancă, bara apucată la o

distanţă mai mare decât lăţimea umerilor, tălpile picioarelor lipite de podea.

Se coboară bara încet şi controlat spre mijlocul pieptului, inspirând, după care

se ridică expirând (figura nr. 18).

1 2

Figura nr. 18

Împins cu haltera

b) Fluturări cu ganterele - este un exerciţiu suplimentar care se foloseşte de

obicei la sfîrşitul programului de antrenament, stimulînd tot segmentul de

contracţie al pectoralilor.

Mişcările de execuţie se execută aproximativ la fel ca şi în cazul împinsului,

numai că cele două gantere se duc la coborîre în lateral (figura nr. 19).

1 2

Figura nr. 19

Fluturări cu ganterele

28

c) Flexii la helcometru - este un exerciţiu suplimentar, dar mai dificil pentru

începători datorită necesităţii menţinerii poziţiei corecte a corpului şi braţelor.

Mişcările acestui exerciţiu se realizează cu spatele perfect drept, braţele se

unesc atingînd pumnii şi expirînd puternic (figura nr. 20).

1 2

Figura nr. 20

Flexii la helcometru

2) Muşchii triceps

a) Extensii la helcometru (priză în pronaţie) - este considerat un exerciţiu de

bază a dezvoltării musculaturii tricepsului. Pentru a izola cît mai bine tricepsul,

braţele se ţin fixe şi lipite de corp pe tot parcursul executării.

Exerciţiul se execută din picioare, cu faţa la aparat, spatele drept. Mişcarea

constă în a apăsa bara care este situată aproximativ în dreptul pieptului în jos, pînă

la îndreptarea completă a braţelor (figura nr. 21).

1 2

Figura nr. 21

Extensii la helcometru

b) Extensii cu haltera din culcat - este un exerciţiu de bază, care se execută de

obicei la începutul programului de antrenament.

Exerciţiul se efectuează din culcat pe bancă cu braţele întinse perpendiculare

cu corpul. Se coboară bara spre frunte sau chiar peste cap pînă la atingerea

suprafeţei băncii şi se revine la poziţia iniţială prin expirare pînă la îndreptarea

completă a braţelor (figura nr. 22).

29

1 2

Figura nr. 22

Extensii cu haltera din culcat

c) Extensii cu gantera din aplecat - este un exerciţiu suplimentar, care

solicită foarte mult musculatura tricepsului în poziţia finală. Se realizează din

poziţia aplecat înainte, cu mîna care nu lucrează, sprijinită de un suport. Mişcarea

se execută din dreptul pieptului, pînă la îndreptarea completă a braţului. Pentru

executarea corectă a exerciţiului se recomandă fixarea braţului (figura nr. 23).

1 2

Figura nr. 23

Extensii cu gantera din aplecat

3) Muşchii spatelui

a) Ramat vertical (la spate) la helcometru - este o alternativă la tracţiunile

clasice la bară, care este preferată de către majoritatea sportivilor, deoarece dispune

de greutăţi ajustabile, bara se trage la ceafă, pînă în zona trapezului, ţinînd spatele

drept. Grupele musculare solicitate la acest exerciţiu sînt: marele dorsal, rotundul

mare şi mic, iar indirect sînt stimulaţi bicepsul.

În pauze este indicat să stea în poziţia atîrnat de un suport fix, timp de 10

secunde, pentru a elimina presiunea asupra coloanei vertebrale (figura nr. 24).

1 2

Figura nr. 24

Ramat vertical (la spate) la helcometru

b) Ramat orizontal la helcometru - este un exerciţiu preferat de către

începători şi sportivii care, din diferite motive, nu pot executa exerciţiul ramat cu

haltera din aplecat, dar şi pentru că, poziţia şezînd descarcă coloana vertebrală de

presiune.

Mişcarea exerciţiului constă în tragerea mînerului aparatului către zona

abdominală, ţinînd spatele drept. Muşchii solicitaţi sînt: marele dorsal, rotundul

mare şi mic, indirect sînt stimulaţi bicepsul şi deltoidul posterior (figura nr. 25).

30

1 2

Figura nr. 25

Ramat orizontal la helcometru

c) Ramat cu gantera - este un exerciţiu relativ uşor de executat, deoarece

poziţia permite trei puncte de sprijin.

Se execută cu o ganteră care se trage pe lîngă corp către bazin, cu coborîre

pînă la întinderea braţului la maxim. Muşchii solicitaţi sînt: marele dorsal, rotundul

mare şi mic, iar indirect sînt stimulaţi bicepsul şi deltoidul posterior. Coloana

vertebrală trebuie ţinută perfect dreaptă (figura nr. 26).

1 2

Figura nr. 26

Ramat cu gantera

d) Extensia coloanei vertebrale - este un exerciţiu care se execută la băncile

sau aparatele speciale, cu mîinile încrucişate pe piept, la ceafă sau la spate.

Mişcarea constă în aplecarea trunchiului cît e posibil, cu revenire pînă la

îndreptarea spatelui în linie dreaptă cu picioarele. Nu se recomandă forţarea

coloanei vertebrale prin ridicarea trunchiului prea mult. Muşchii solicitaţi sunt:

lombarii şi paravertebralii (figura nr. 27).

1 2

Figura nr. 27

Extensia coloanei vertebrale

31

4) Muşchii biceps

a) Flexii la banca “Scot” - exerciţiul constă în flexia antebraţelor cu sprijinul

braţelor pe un plan înclinat. Se foloseşte o priză mai largă decît lăţimea umerilor şi

se poate executa cu bara dreapta, bara Z sau cu ganterele în mod alternativ. Se

execută controlat, evitînd mişcarea corpului (figura nr. 28).

1 2

Figura nr. 28

Flexii la banca “Scot”

b) Flexii concentrate cu gantera - este un exerciţiu de bază pentru dezvoltarea

bicepsului, care se realizează stînd cu ganterele în mîini.

Mişcarea se realizează prin ridicarea alternativă a ganterelor (sau cu ambele

gantere) pînă la nivelul umerilor (figura nr. 29).

1 2

Figura nr. 29

Flexii concentrate cu gantera

c) Flexii cu gantera pe genunchi - este considerat exerciţiu suplimentar,

folosit pentru vîrfului bicepsului.

Exerciţiul se execută din şezînd, cu picioarele puţin depărtate, braţul sprijinit

pe interiorul coapsei, iar mîna liberă pe celălalt genunchi. Este un exerciţiu

deosebit de izolat, mişcarea constă în ridicarea controlată a ganterei până la nivelul

umărului (figura nr. 30).

1 2

Figura nr. 30

Flexii cu gantera pe genunchi

32

5) Muşchii deltoizi

a) Împins cu haltera de la ceafă - este un exerciţiu de bază, care se execută la

începutul programului de antrenament şi vizează dezvoltarea întregului deltoid.

Se execută cu haltera, iar mişcarea constă în coborîrea controlată a barei

halterei prin spatele capului pînă în zona cefei.

Revenirea se execută pînă la îndreptarea braţelor (figura nr. 31).

1 2

Figura nr. 31

Împins cu haltera de la ceafă

b) Ridicarea ganterelor lateral – este unul dintre cele mai importante exerciţii

pentru dezvoltarea muşchilor deltoizi.

Exerciţiul se execută din stînd cu picioarele uşor îndoite şi pieptul înainte. Se

ridică lent ganterele lateral pînă la orizontală, cu coatele paralel cu solul. Pot fi

folosite mai multe poziţii iniţiale: mîinile în faţă sau lateral (figura nr. 32).

1 2

Figura nr. 32

Ridicarea ganterelor lateral

c) Ridicarea ganterelor înainte – acest exerciţiu vizează în mod direct

deltoidul anterior, dar într-o mică măsură solicită şi deltoidul lateral.

Exerciţiul constă în ridicarea alternativă a ganterelor înainte, pînă la orizontală

cu braţele drepte (figura nr. 33).

1 2

Figura nr. 33

Ridicarea ganterelor înainte

33

d) Ridicarea umerilor – acest exerciţiu se execută stînd cu bara sau ganterele

în mîini, priza în pronaţie, spatele vertical. Se ridică umerii, evitînd flexii în

articulaţia cotului (figura nr. 34)

1 2

Figura nr. 34

Ridicarea umerilor

6) Muşchii picioarelor

a) Fandări înainte – este un exerciţiu de bază care se poate efectua cu bara la

ceafă sau ganterele în mîini. Se poate lucra alternativ cu ambele picioare sau pe un

singur picior.

Mişcarea constă în efectuarea fondării înainte stînd cu spatele vertical, pînă la

apropierea genunchiului de podea, stimulînd în mare parte muşchii fesieri (figura

nr. 35).

1 2

Figura nr. 35

Fandări înainte

b) Genuflexiuni cu bara – este un exerciţiu de bază, dar şi cel mai bun

exerciţiu folosit în programele de dezvoltare a musculaturii membrelor inferioare.

Se execută flexia coapselor din poziţia stînd cu bara la ceafă. Pentru evitarea

accidentărilor, genuflexiunile trebuie efectuate cu spatele vertical, lent şi controlat

(figura nr. 36).

1 2

Figura nr. 36

Genuflexiuni cu bara

34

c) Flexii la aparat – este un exerciţiu de bază, care se poate efectua la trei

modele de aparate diferit construite dar care vizează numai dezvoltarea muşchilor

posteriori ai coapsei. Mişcarea constă în flexia gambei (figura nr. 37).

1 2

Figura nr. 37

Flexii la aparat

d) Împingeri la presa înclinată – este un exerciţiu de bază, care protejează

regiunea lombară a trunchiului de riscul unor accidentări. Mişcarea este inversă

genuflexiunii şi constă în împingerea platformei mobile a aparatului cu ajutorul

picioarelor. Poziţia tălpilor pe platforma mobilă solicită diferit grupele musculare:

spre partea superioară a plăcii – stimulează muşchii fesieri şi posteriori ai coapsei,

spre partea inferioară a plăcii – muşchii cvadriceps, tălpile depărtate – muşchii

abductori, tălpile apropiate - muşchii cvadriceps. În toate aceste cazuri tălpile sunt

complet lipite de platformă (figura nr. 38).

1 2

Figura nr. 38

Împingeri la presa înclinată

7) Muşchii abdominali

a) Ridicarea trunchiului la banca înclinată – este un exerciţiu ce permite o

bună fixare a picioarelor. Mişcarea constă în ridicarea trunchiului spre coapse cu

mîinile la ceafă sau încrucişate la piept. Muşchii solicitaţi sunt dreptul abdominal şi

oblicul mare (figura nr. 39).

1 2

Figura nr. 39

Ridicarea trunchiului la banca înclinată

35

b) Ridicarea picioarelor în plan vertical – este un exerciţiu care se execută

din sprijin pe antebraţe la un cadru special.

Mişcarea de execuţie constă în ridicarea coapselor spre zona toracică în

limitele unghiurilor 450

jos şi 1350

sus. Muşchii implicaţi în efort sînt: dreptul

abdominal, oblicul mare şi tensorul fasciei late (figura nr. 40).

1 2

Figura nr. 40

Ridicarea picioarelor în plan vertical

c) Ridicarea trunchiului la banca dreaptă – este similar ridicării trunchiului la

banca înclinată, diferenţa fiind în mişcarea de execuţie care este îngreunată datorită

poziţiei orizontale a băncii.

Exerciţiul stimulează, pe lîngă dreptul abdominal şi oblicul mare, muşchii:

croitor, tensorul fasciei late şi dreptul anterior al cvadricepsului (figura nr. 41).

1 2

Figura nr. 41

Ridicarea trunchiului la banca dreaptă

Secţiunea 4 Metodele de instruire şi antrenament

57. Metodele în pregătirea fizică sunt căile cu ajutorul cărora conducătorii

şedinţelor asigură însuşirea de către militari a cunoştinţelor, deprinderilor şi

priceperilor motrice, contribuind totodată la dezvoltarea calităţilor motrice.

58. Metodele de instruire în pregătirea fizică pot fi: verbale, intuitive şi

practice.

Aceste metode se folosesc pentru îndeplinirea obiectivelor de instruire

specifice: formarea deprinderilor şi priceperilor motrice, dezvoltarea calităţilor

motrice, influenţarea indicilor de dezvoltare fizică, însuşirea unor cunoştinţe de

specialitate, formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice,

etc.

1) Metodele vaerbale:

a) expunerea verbală - se realizează prin limbaj şi de aceea trebuie să fie

accesibilă nivelului de înţelegere al militarilor. Această metodă există în practică

prin următoarele procedee metodice (povestirea, explicaţia, prelegerea).

36

b) conversaţia - se realizează prin dialogul permanent care trebuie sa aibă

loc între conducătorul şedinţei şi efectiv.

Se poate dialoga, între cei doi factori, pe problemele obiectivelor instruirii,

modalităţilor de evaluare, cauzele greşelilor de execuţie, nivelul de înţelegere al

procedeelor metodice folosite în predare, etc.

c) studiul individual – cel instruit este îndrumat, orientat şi controlat de

conducătorul şedinţelor pe problemele specifice instruirii la pregătirea fizică.

2) Metodele intuitive: ajută la formarea unei reprezentări clare despre ceea

ce urmează să se înveţe.

Demonstraţia - este cea mai eficientă metodă intuitivă de instruire, dacă este

realizată la nivel de model. Sunt două procedee metodice prin care se concretizează

această metodă:

a) demonstraţia nemijlocită - realizată de conducătorul şedinţei;

b) demonstraţia mijlocită - realizată de către un militar din cadrul

efectivului angrenat în procesul de instruire.

3) Metoda practică - este metoda prin care militarii însuşesc ceea ce se

predă la şedinţă. Metoda practică presupune exersarea prin repetare conştientă şi

sistematică, pentru atingerea obiectivelor propuse. 59. Pentru însuşirea unui exerciţiu (procedeu) conducătorul şedinţei aplică

următoarea succesiune metodică: 1) numeşte exerciţiul; 2) execută model exerciţiul; 3) execută exerciţiul pe elemente şi îl explică pe părţi; 4) demonstrează exerciţiile pregătitoare; 5) verifică înţelegerea exerciţiului de către militari prin demonstrarea lui de

către un militar, care este în măsură să-l execute; 6) efectuarea exerciţiului de către militarii subunităţii.

Exerciţiile şi procedeele se însuşesc în funcţie de complexitate şi nivelul de pregătire al militarilor astfel:

a) exerciţiile şi procedeele simple - se însuşesc prin executarea lor în întregime;

b) exerciţiile şi procedeele complexe - pot fi descompuse şi învăţate pe elemente, după care se execută integral;

c) exerciţiile şi procedeele care nu pot fi descompuse - se însuşesc cu ajutorul exerciţiilor pregătitoare.

Secţiunea 5

Dezvoltarea calităţilor motrice

60. Calităţile motrice reprezintă o însuşire esenţială a organismului uman

care se dezvoltă pe parcursul vieţii pînă la o anumită vîrstă şi care pot fi „educate”

printr-un proces special de instruire.

Calităţile motrice de bază sunt: rezistenţa, forţa, viteza şi îndemînarea.

61. Rezistenţa este capacitatea psihofizică a organismului de a face faţă

oboselii specifice activităţii depuse. Dezvoltarea corespunzătoare a acestei calităţi

determină apariţia oboselii.

37

Gradul de dezvoltare a rezistenţei se reflectă prin capacitatea funcţională

ridicată a sistemelor cardiovascular şi respirator, a metabolismului, sistemului

nervos, precum şi în capacitatea de coordonare a celorlalte aparate şi sisteme ale

organismului.

Rezistenţa se manifestă prin următoarela forme:

1) în funcţie de ponderea participării musculaturii corpului - rezistenţa este

generală, locală şi regională:

a) rezistenţa generală se consideră că se manifestă atunci când în activitate

este cuprinsă mai mult de 2/3 din întreaga musculatură a corpului. Acest tip de

rezistenţă este condiţionat de capacitatea funcţională a sistemelor cardiovasculare,

a celui respirator şi de utilizarea periferică a acestuia;

b) rezistenţa locală - cînd în efort se angrenează mai puţin de 1/3 din

musculatură;

c) rezistenţa regională - cînd în efort se angrenează între 1/3 şi 2/3 din

musculatura corpului.

2) în funcţie de specificitatea tipului de activitate motrică - rezistenţa este

generală şi specifică.

3) după modul de combinare cu alte calităţi motrice, în funcţie de

solicitările diferite impuse de efortul specific - rezistenţă-forţă, rezistenţă-detentă,

rezistenţă-viteză.

62. Metode pentru dezvoltarea rezistenţei

1) metoda eforturilor uniforme - este folosită pe scară largă în pregătirea

militarilor începători. Efortul îşi menţine permanent aceeaşi intensitate, se modifică

în sens de creştere a volumului, durata, distanţa, numărul de repetări.

Astfel, la începători se recomandă un tempou echivalent cu 6 - 6,5 min./1000

m şi o frecvenţă cardiacă de 140 - 150 bătăi/min., în timp ce militarii mai antrenaţi

vor parcurge cei 1000 m în 3,5 - 4 min. Se consideră că menţinerea unui tempou de

alergare sub 70 - 75% din VO2 max. nu contribuie la mărirea capacităţii aerobe, dar

asigură menţinerea acesteia la nivelul respectiv.

2) metoda eforturilor variabile - presupune modificarea intensităţii şi

tempoului de lucru. Se foloseşte pe larg la militarii bine pregătiţi. Mijlocul

principal îl constituie alergarea pe teren variat, cu modificarea repetată a

intensităţii. La acest tip de efort se creează un dezechilibru între nevoia de oxigen

şi posibilităţile de asigurare a acestuia. De aceea, se recomandă ca, după o porţiune

de deal, să urmeze deplasarea la vale, menită să uşureze trecerea peste momentele

neplăcute.

3) metoda antrenamentului cu intervale sau fracţionat - se utilizează în

numeroase ramuri de sport cu caracter ciclic, dar şi în jocuri sportive. Principiul de

bază al acestei metode constă în efectuarea repetărilor pe fondul unei refaceri

incomplete a organismului, pauza trebuie să fie mai mică de la o repetare la alta,

deoarece concentraţia de lactat din sânge creşte după cîteva minute de la începerea

repetărilor, iar valoarea maximă se atinge aproximativ simultan cu încheierea

lucrului. Menţionăm că durata pauzelor depinde de durata şi intensitatea fiecărei

repetări.

38

4) metoda de joc - se caracterizează prin folosirea diferitor jocuri mobile şi

sportive. Metoda jocului favorizează perfecţionarea unor calităţi şi aptitudini ca

îndemînarea, rapiditatea de orientare, inventivitatea, independenţa, iniţiativa. În

mîinile unui specialist priceput, metoda este, de asemenea, foarte eficientă pentru

educarea spiritului de echipă, a disciplinei şi a altor calităţi morale ale militarului.

5) metoda de concurs - se foloseşte la educarea calităţilor motrice, moral-

volitive, perfecţionarea priceperilor, deprinderilor şi aptitudinilor de a le utiliza

raţional în condiţii îngreuiate. Se foloseşte pe larg pentru închegarea grupelor,

formării spiritului de echipă, capacitate de a învinge greutăţile, etc.

6) metoda în circuit - constă în repetarea în serie sau cu intervale a unor

exerciţii după anumite reguli. În cadrul acestei metode, militarii sunt împărţiţi pe

grupe, trecînd de la un loc de instruire la altul. Utilizarea acestei metode asigură

dezvoltarea simultană a mai multor calităţi motrice, ducînd în final la dezvoltarea

rezistenţei. Datorită dozării foarte stricte a efortului este pe larg utilizată în

pregătirea militarilor, indiferent de nivelul de pregătire.

63. Forţa este capacitatea organismului de a învinge o „rezistenţă” (internă

sau externă) prin intermediul contracţiei musculare.

Forţa se manifestă prin următoarela forme:

1) în funcţie de participarea grupelor musculare:

a) forţă generală – prin contracţie participă principalele grupe musculare,

pentru a învinge o „rezistenţă”;

b) forţă specifică – prin contracţie participă una sau mai multe grupe

musculare, pentru a învinge o „ rezistenţă”.

2) în funcţie de modul în care se combină cu celelalte calităţi motrice:

a) forţă în regim de viteză;

b) forţă în regim de rezistenţă;

c) forţă în regim de îndemînare.

64. Metode pentru dezvoltarea forţei

În procesul de pregătire, conducătorul şedinţei trebuie să îmbine metodele de

dezvoltare a forţei, pentru a asigura o dezvoltare raţională a acesteia.

1) metoda învingerii - se folosesc exerciţii cu greutăţi mici şi mijlocii (40-

50% din posibilităţile organismului) executate în serii scurte, cu pauze de 3-4

minute, pentru dezvoltarea forţei în regim de viteză.

Pentru dezvoltarea forţei în regim de viteză, la militarii bine pregătiţi, se vor

executa repetări pe serii scurte (1-2 execuţii) cu greutăţi mari (80-90% din

posibilităţi) şi maxime. În aceste cazuri, repetările de asemenea se vor efectua cu

maximum de viteză.

2) metoda cedării - se folosesc încărcături mari şi maxime, recomandare

valabilă în pregătirea militarilor bine pregătiţi. Ea constă în cedarea treptată, prin

flexie sau extensie, sub acţiunea de cedare din partea partenerului sau a greutăţii

utilizate. Astfel, executând îndoirea treptată a picioarelor din poziţia stînd cu

haltera pe umeri, se va obţine dezvoltarea forţei musculaturii acestora.

3) metoda izometrică - are ca obiectiv principal îngroşarea fibrei musculare

şi implicit creşterea forţei maxime. În timpul contracţiilor izometrice se produce un

deficit de oxigen, care are ca rezultat creşterea forţei. O contracţie izometrică

39

produce modificările dorite, dacă depăşeşte 2/3 din forţa maximă a muşchiului şi

are drept consecinţă creşterea necesităţii de oxigen.

Această metodă constă din execuţia unor contracţii musculare intense, pe

reprize de 3-10 secunde, în poziţii fixe, care duc la dezvoltarea forţei statice.

Pauzele dintre repetări trebuie să asigure restabilirea capacităţii sistemului

nervos central şi cardiorespirator, având durata între 10-12 secunde. Durata

contracţiilor este aproximativ de 9-12 secunde, gamă în care se înscriu următoarele

tipuri de efort: 9 sec. - efort mediu; 10-12 sec. - efort mare.

4) metoda eforturilor mijlocii sau a greutăţilor medii - se caracterizează

prin utilizarea încărcăturilor (între 30-80% din posibilităţile maxime) cu 3-6

repetări în 6-9 serii la fiecare din exerciţiile date.

5) metoda eforturilor mari (maximale) - se foloseşte pentru dezvoltarea

forţei maxime şi constă în utilizarea unor greutăţi între 80-100% din valoarea

maximă a militarului. Greutăţile de 80-90%, în stare de oboseală, au efect de

sarcină maximă, mai ales la militarii începători. În acest sens, se recomandă să nu

se lucreze până la epuizare, ci până în momentul în care se constată că tehnica de

execuţie se înrăutăţeşte.

Pentru militarii bine pregătiţi se recomandă greutăţi între 80-100% cu

posibilităţi de a efectua 2-8 repetări pe serie. Procedeele de efectuare a repetărilor

sunt cele cunoscute: creşterea continuă a greutăţilor (de la 70% la 100%); creşterea

şi descreşterea (de la 70% la 100%, apoi la 70%); creşterea în trepte până la

valoarea maximă, creşterea şi descreşterea inegală (în val). Valoarea maximă de

repetare poate fi şi sub 100%, în jur de 90-95%.

6) metoda eforturilor maximale şi supramaximale - constă în utilizarea

unor greutăţi cu 10-15% mai mari decât posibilităţile maxime. Se efectuează, de

regulă, 1-2 repetări care angajează o masă musculară, efortul fiind relativ dinamic.

7) electrostimulaţia - poate fi considerată ca o variantă particulară a

contracţiei izometrice, care însă nu se realizează printr-un efort voluntar realizat de

centrii nervoşi, ci pe baza unor impulsuri electrice. Contracţia poate fi realizată

prin aplicarea electrozilor direct pe grupa de muşchi sau muşchiul ce trebuie

antrenat, sau pe nervii eferenţi ce aparţin muşchiului respectiv.

8) metoda eforturilor explozive (Power-training) sau al contracţiilor intense

şi rapide - constă în folosirea unor greutăţi între 75-95%, din posibilităţi cu 6-8

serii a cîte 3-6 repetări. Regula principală a acestui procedeu constă în efectuarea

tuturor exerciţiilor şi repetărilor la viteză maximă, cu ritm al frecvenţei cardiace de

190 puls/min. sau peste această limită. Pauzele trebuie să permită revenirea la

valorile iniţiale ale pulsului (înainte de efectuarea repetării).

65. Viteza se referă, îndeosebi, la rapiditatea efectuării mişcării sau actului

motric într-o unitate de timp. Se apreciază în m/sec, sau în unităţi de timp.

Forme de manifestare a vitezei şînt:

1) viteza de reacţie - constă în rapiditatea cu care un subiect răspunde la

excitanţi de diferite naturi (vizuali, auditivi, tactili etc.).

2) viteza de execuţie - reprezintă rapiditatea cu care se efectuează o mişcare,

sau timpul scurs de la începutul până la sfârşitul mişcării (de exemplu, îndreptare

prin subbalansare la bara fixă, prinderea mingii, fentă şi aruncare la coş etc.).

40

3) viteza de repetiţie - se întâlneşte şi sub denumirea de frecvenţă a

mişcărilor şi viteză de deplasare. Deci, o putem defini ca: frecvenţa cea mai înaltă

cu care se pot repeta mişcările într-un timp cât mai scurt.

4) viteza în regimul altor calităţi motrice – viteză în regim de forţă, în regim

de îndemînare şi în regim rezistenţă.

66. Metode pentru dezvoltarea vitezei

1) metoda alternativă - se bazează pe efectuarea mişcărilor de mare

intensitate (executate în decurs de 4-5 sex.) urmate de cele de intensitate mai mică.

O astfel de alternantă (realizată prin cîteva repetări consecutive) contribuie la

dezvoltarea vitezei maxime fără suprasolicitarea organismului.

2) metoda handicapului - stimulează dezvoltarea sprinterilor,

semifondiştilor, înotătorilor, patinatorilor, cicliştilor puşi în situaţia de a efectua

acţiunea motrică specifică prin acordarea unui avantaj de spaţiu sau (mai rar) de

timp partenerilor mai slab pregătiţi.

3) metoda „din mers” - aplicată în pregătirea de viteză a atleţilor,

patinatorilor şi cicliştilor, constă în parcurgerea rapidă a unei distanţe scurte, după

un elan prealabil. Se recomandă ca distanţa să fie suficient de lungă pentru a putea

fi parcursă în cel mult 10-15 sec.

4) metoda repetărilor - frecvent folosită în pregătirea de viteză, constă în

executarea succesivă a efortului ciclic şi aciclic, cu viteză maximă, în condiţii

uşurate şi cu viteză superioară celei maxime. Exerciţiul, în totalitatea lui, se repetă

în aceste condiţii. De fapt, toate celelalte metode pot fi înglobate în metoda

repetărilor, întrucît orice exerciţiu de viteză se reia de nenumărate ori.

Toate metodele enumărate mai sus - includ o suită de reguli esenţiale pentru

dezvoltarea vitezei şi stabilirea parametrilor efortului adecvat:

a) durata exerciţiului ciclic neîntrerupt este optimă în cazul în care acesta se

efectuează fără reducerea vitezei maxime (5-6 sec.) şi submaxime (10-12 sec.);

b) repetările exerciţiului ciclic neîntrerupt (de exemplu alergarea 5 x 30 m.)

trebuie efectuate fără reducerea vitezei. Practic, repetarea de 4-5 ori se dovedeşte o

medie eficientă şi accesibilă pentru majoritatea sportivilor;

c) intensitatea eforturilor de viteză începe de la circa 80% din posibilităţile

maxime si cu încercări de a depăşi această limită;

d) eforturile de viteză pot fi extinse pe distante cu 10-12% mai mari decît

cele de concurs;

e) numărul şi natura pauzelor dintre repetări depind, în principiu, de

posibilitatea militarului de a repeta exerciţiul fără să reducă viteza. De exemplu,

după o alergare de 100 m, pulsul revine la normal în 40-50 min., iar cantitatea de

O2 absorbit necesar reechilibrării, aproximativ în minutul al 40-lea.

67. Îndemînarea reprezintă capacitatea de coordonare a segmentelor corpului

militarului, sau ale acestuia în întregime, pentru efectuarea unor acte sau acţiuni

motrice.

Îndemînarea este reprezentată prin echilibru, precizie, orientare spaţio-

temporală, ritm, amplitudine, supleţe, elasticitate musculară, toate acestea

determinând obţinerea unei eficienţe maxime cu un consum minim de energie.

41

68. Metode pentru dezvoltarea îndemînării. Un rol deosebit de important îl

are metoda exersării, mărind treptat de la o etapă la alta gradul de complexitate al

actelor şi acţiunilor motrice.

1) efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii relativ constante;

2) efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii îngreuiate (îndepărtarea

centrului de greutate faţă de sol, îngustarea suprafeţei de sprijin, micşorarea

dimensiunilor spaţiului de lucru, execuţie cu segmentele „neîndemînatice” etc.);

3) efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii variabile, schimbătoare

(aer liber, încăperi; suprafeţe mici, mijlocii şi mari etc.). 69. Antrenamentului în circuit. Pentru dezvoltarea calităţilor motrice

combinate (forţă–viteză, forţă–rezistenţă, rezistenţă în regim de viteză,) se recomandă folosirea antrenamentului în circuit (figura nr. 42).

Antrenamentul în circuit presupune efectuarea într-un interval de timp relativ

scurt a unui set de exerciţii cu trecerea succesivă de la un aparat la altul. Un circuit

poate consta din 6-15 staţii, în funcţie de obiectivele urmărite, inventarul sportiv

disponibil şi nivelul de pregătire al efectivului.

Fiecare exerciţiu se execută între 20-60 sec, cu pauză de odihnă între ele de

10-30 sec. Pauza între circuite este de 1-2 min. Exerciţiile trebuie să fie simple şi

uşor de executat.

Aplicarea metodei în circuit poate fi utilizată şi în cadrul şedinţelor de

pregătire fizică. Ea reprezintă una din metodele de creştere a eficienţei şedinţei prin

mărirea densităţii acesteia.

Figura nr. 42

Antrenamentul în circuit

Antrenament în circuit

42

Secţiunea 6 Efortul fizic. Parametrii efortului fizic

70. Efortul fizic reprezintă mobilizarea, concentrarea şi accelerarea forţelor

fizice şi psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj conştient şi neconştient în

vederea depăşirii unui obstacol, a învingerii unei rezistenţe a mediului şi a propriei

persoane.

Parametrii ce caracterizează efortul şi implicit exerciţiul fizic sunt: volumul,

intensitatea şi complexitatea.

1) Volumul reprezintă cantitatea de lucru mecanic efectuat. El se exprimă

prin număr de repetări, distanţe parcurse, kilograme ridicate etc., totul raportat la

unitatea de timp. Când unitatea de timp este aceeaşi, atunci apare noţiunea de

densitate.

2) Intensitatea reprezintă gradul de solicitare a organismului, unde intră în

calcul capacitatea motrică a subiectului vizat şi se exprimă prin:

a) procente – faţă de posibilitatea maximă (%);

b) timpul de execuţie – 4/4; 3/4; 1/2;

c) număr de execuţii în unitate de timp.

3) Complexitatea reprezintă modul de combinare a celor doi parametri de

mai sus, pe parcursul efectuării efortului. Astfel spus, complexitatea reprezintă

structura proceselor psihice solicitate pe fondul alternanţei volumului şi a

intensităţii de lucru.

71. Efortul fizic trebuie să corespundă nivelului de pregătire al militarilor şi

se realizează prin:

1) numărul de repetări al exerciţiilor, procedeelor, acţiunilor etc;

2) creşterea intensităţii executării exerciţiului, procedeului, acţiunilor etc;

3) mărirea greutăţii aparatului, înălţimii şi lungimii obstacolelor etc;

4) creşterea dificultăţii desfăşurării şedinţelor (teren, vreme, timp etc.).

72. Gradul efortului fizic se apreciază prin numărul contracţiilor cordului

timp de un minut (tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4 Gradul efortului fizic

Gradul

efortului fizic

Frecvenţa pulsului (băt./min.) pentru grupele de vîrstă

1-2 3 4 5 6-7

Mic bărbaţi -130 -125 -120 -115 -110

femei -125 -120 -115 -110 -

Mijlociu bărbaţi 130-150 125-145 120-140 115-130 110-125

femei 125-145 120-140 115-135 110-130 -

Mare bărbaţi 150-180 145-170 140-160 130-150 125-140

femei 145-170 140-165 135-155 130-145 -

Maximal bărbaţi 180+ 170+ 160+ 150+ 140+

femei 170+ 165+ 155+ 145+ -

43

73. Mărirea intensităţii efortului fizic în cadrul şedinţelor se obţine prin:

1) reducerea timpului de trecere de la o formaţie la alta;

2) reducerea pauzelor între exerciţii;

3) executarea exerciţiilor de 2-3 ori la rînd fără pauză de odihnă;

4) mărirea greutăţilor la executarea exerciţiilor;

5) executarea concomitentă cu întreaga subunitate (frontal, în flux);

6) executarea concomitentă a unui exerciţiu de către mai mulţi militari;

7) folosirea la maximum a bazei materiale disponibile.

Secţiunea 7

Ajutorul şi asigurarea în timpul instruirii

74. Ajutorul şi asigurarea în timpul instruirii reduc traumatismele pînă la

minimum. Îndeplinind exerciţiul (procedeul), militarul trebuie să fie sigur că nu se

va trauma.

În scopul preîntîmpinării traumatismelor la şedinţele de pregătire fizică şi

sport, mai ales în timpul executării exerciţiilor mai dificile şi cu eforturi fizice

mari, comandantul (conducătorul şedinţei) trebuie să cunoască bine tehnica

executării exerciţiului (procedeului), să respecte succesiunea însuşirii procedeelor

şi să menţină ordinea. Traumatismele pot apărea şi din cauza pregătirii insuficiente

a militarilor, încălcării măsurilor de profilaxie, precum şi în lipsa ajutorului şi

asigurării.

Ajutorul se acordă atunci cînd militarul nu poate executa de sine stătător

exerciţiul (procedeul), mai ales în timpul însuşirii exerciţiului. După însuşirea

procedeului, necesitatea ajutorului dispare. Metodica acordării ajutorului depinde

de caracterul şi complexitatea exerciţiului.

Asigurarea este disponibilitatea şi iscusinţa conducătorului (comandantului)

de a acorda ajutorul necesar militarilor pentru preîntîmpinarea traumatismelor.

Conducătorul trebuie să ştie să-şi aleagă locul pentru asigurare şi să aplice corect

metodele de asigurare pentru prevenirea căderilor de pe aparate.

Asigurarea se acordă numai atunci cînd este necesară. 75. Prevenirea şi corectarea greşelilor.

1) Cauzele apariţiei greşelilor pot fi:

a) înţelegerea greşită a exerciţiului ca urmare a unei explicaţii neclare sau a lipsei de atenţie;

b) deprinderile motrice insuficiente; c) neîncrederea în forţele proprii; d) oboseala etc..

Greşelile se corectează, ţinînd cont de gradul lor de importanţă. La început se

corectează greşelile esenţiale, apoi cele neînsemnate.

La instruirea colectivă, se corectează mai întîi greşelile comune, apoi cele

individuale.

2) Pentru evitarea greşelilor se folosesc următoarele mijloace:

a) utilizarea exerciţiilor pregătitoare;

b) modificarea condiţiilor de executare a exerciţiului;

c) descompunerea exerciţiului pe elemente şi executarea lor separată.

44

Secţiunea 8

Oboseala şi restabilirea după efort

76. Oboseala reprezintă starea tranzitorie produsă de o activitate prelungită

sau excesivă, caracterizată prin scăderea potenţialului funcţional al organismului

militarului şi printr-o senzaţie subiectivă caracteristică.

Oboseala este un fenomen care însoţeşte în mod necesar antrenamentul şi în

acelaşi timp constituie o premisă pentru creşterea nivelului pregătirii fizice sau a

performanţelor sportive. Oboseala şi restabilirea sunt considerate principalele

valori de control ale şedinţelor de pregătire fizică şi a antrenamentului sportiv.

Oboseala poate fi:

1) latentă (ascunsă) - caracterizată prin limitarea mişcărilor, scăderea

gradului de coordonare, reactivitate musculară scăzută, apare de obicei în a doua

parte a efectuării activităţii. Aceasta se produce din motivul reducerii însemnate a

rezervelor energetice din grupele musculare solicitate;

2) oboseala psihică sau subiectivă (observabilă şi neobservabilă, reală sau

imaginară) nu numai că diminuează capacitatea de lucru, dar anunţă că urmează un

declin categoric al acesteia. Militarii devin nesociabili, cad în stări depresive,

manifestă panică sau nelinişte nejustificată. În unele cazuri apar stări maladive

nespecifice: dureri de cap, ameţeli, tulburări digestive şi cardiace, insomnii etc.

Cauzele care produc asemenea stări sunt:

a) nerespectarea măsurilor necesare de refacere;

b) monotonia şedinţelor, antrenamentelor şi activităţilor sportive;

c) emoţii puternice, îndelungate şi greu de suportat;

d) stresul;

e) creşterea rapidă a dinamicii efortului;

f) planificarea sau programarea eronată a procesului de pregătire

77. Refacerea este sursa de sănătate, metoda de profilaxie faţă de apariţia

accidentelor de tip traumatic şi a patologiei specifice militarului, reprezentată prin

supraantrenament.

Pe parcursul desfăşurării activităţilor sportive, singura cale de recuperare după

efort este acordarea corectă a pauzelor între exerciţii (repetări).

Imediat după efort se pot folosi următoarele mijloace de refacere:

1) duşul cald - are scop igienic şi de relaxare a muşchilor solicitaţi în efort;

2) masajul şi automasajul - contribuie la eliminarea mai rapidă a acidului

lactic acumulat în muşchi;

3) oxigenarea - se desfăşoară în condiţiile datoriei mari de oxigen (eforturi

preponderent anaerobe);

4) reechilibrarea hidroelectronică şi acidobazică - prin administrarea de

sucuri naturale, lactate, ceai sau apă minerală completate cu suc de lămîe, miere,

glucoză etc;

5) odihna activă - mers, plimbări în aer liber, lectură, şah etc.;

6) odihna pasivă - somnul, care asigură refacerea completă pe toate

planurile: cardiorespirator, endocrinometabolic, neuromuscular şi neuropsihic.

45

CAPITOLUL IV

FORMELE PREGĂTIRII FIZICE

Secţiunea 1

Şedinţele de pregătire fizică

Tema 1. GIMNASTICA

78. Sedinţele de gimnastică se desfăşoară în scopul dezvoltării fizice

generale şi perfecţionării calităţilor motrice ale militarilor.

Prin şedinţele de gimnastică se realizează:

1) dezvoltarea forţei, îndemînării, mobilităţii, echilibrului, rezistenţei,

coordonării mişcărilor, formarea şi menţinerea ţinutei corecte a corpului;

2) dezvoltarea curajului, fermităţii şi încrederii în forţele proprii;

3) formarea deprinderilor de executare a acţiunilor cu precizie şi rapiditate;

4) pregătirea psihologică a militarilor, pentru executarea exerciţiilor cu

elemente de risc.

79. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor

Şedinţele de gimnastică au durata de o oră şi sunt structurate:

1) Partea pregătitoare (8-10 min.) – include exerciţii de atenţie sau exerciţii

de front, varietăţi de mers şi alergare, varietăţi de sărituri, exerciţii de dezvoltare

fizică generală şi exerciţii speciale (care se aleg în conformitate cu conţinutul părţii

fundamentale a şedinţei).

2) Partea fundamentală (35-38 min.) – pentru însuşirea şi perfecţionarea

exerciţiilor se folosesc mai multe locuri de instruire.

La fiecare loc de instruire, în dependenţă de nivelul de pregătire al militarului,

se indică volumul şi intensitatea efortului fizic, prin indicarea numărului de

repetări, duratei de execuţie şi timpului pentru odihnă.

La sfîrşitul părţii fundamentale, timp de 3–5 min. se execută antrenamentul

complex şi ştafete combinate, în care se includ exerciţiile însuşite anterior.

3) Partea finală (3-5 min.) - se restabilesc marile funcţii ale organismului,

executînd alergări uşoare, mers cu relaxarea braţelor şi picioarelor, aranjarea bazei

materiale şi efectuarea bilanţului şedinţei.

80. Gimnastica include următoarele exerciţii:

Exerciţiul nr. 1 Complexul de exerciţii libere nr. 1 (figura nr. 43).

Se execută la 16 timpi.

Poziţia iniţială – poziţia de bază.

1-2 – ridicare pe vîrfuri, ducerea lentă a braţelor sus, înainte, (falangele

strînse, palmele înăuntru, privirea la mîini, extensie).

3 – lăsare pe toată talpa, mîinile la umeri (braţele lipite de corp, pumnii

strînşi, privirea înainte).

4 – braţele sus, extensie (pumnii strînşi, privirea la mîini).

5 – genuflexiune, mîinile pe coapse (vîrfurile alipite, picioarele pe toată talpa,

coatele lateral).

6 – îndreptarea braţelor lateral (izbitură pînă la refuz, pumnii strînşi, extensie).

46

7 – genuflexiune, mîinile pe coapse (vîrfurile alipite, picioarele pe toată talpa,

coatele lateral).

8 – prin săritură îndreptare, picioarele depărtate, mîinile la mijloc (coatele

lateral, privirea înainte).

9 – răsucirea corpului spre stînga, braţul stîng lateral (pumnul strîns, privirea

spre braţul stîng).

10 – revenire, mîinile la mijloc (picioarele mult depărtate, coatele lateral,

privirea înainte).

11 – răsucirea corpului spre dreapta, braţul drept lateral (pumnul strîns,

privirea spre braţul drept).

12 – revenire, mîinile la mijloc (picioarele mult depărtate, coatele lateral,

privirea înainte).

13 – aplecare profundă înainte (picioarele drepte, cu mîinile se atinge solul).

14 – îndreptare, prin izbitură braţele lateral, extensie (braţele drepte, pumnii

strînşi).

15 – aplecare profundă înainte (picioarele drepte, cu mîinile se atinge solul).

16 – prin săritură, poziţia iniţială.

Pi. Pb. 1 2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15 16

Figura nr. 43

Complexul de exerciţii libere nr. 1



Poziţia iniţială – poziţia de bază.

1-2 – ridicare pe vîrfuri, prin lateral braţele sus cu întoarcerea pumnilor în

afară, extensie (braţele drepte, palmele înăuntru, privirea la braţe).

3 – revenire pe toată talpa, mîinile la umeri, coatele lipite de corp (pumnii

strînşi, privirea înainte).

4 – fandare pe stîngul, braţele lateral, palmele îndreptate în jos, privirea spre

stînga (spatele drept, piciorul drept întins).

5 – prin împingere cu stîngul alipirea picioarelor, mîinile la umeri (coatele

lipite de corp, pumnii strînşi, privirea înainte).

47

6 – fandare pe dreptul, braţele lateral, palmele îndreptate în jos, privirea spre

dreapta (spatele drept, piciorul stîng întins).

7 – prin împingere cu dreptul alipirea picioarelor, mîinile la umeri (coatele

lipite de corp, pumnii strînşi, privirea înainte).

8 – prin săritură picioarele depărtate, braţele sus, prin bătaie de palme mîinile

în lacăt deasupra capului, extensie (braţele drepte, privirea înainte).

9 – aplecare profundă înainte, braţele între picioare (braţele şi picioarele

drepte).

10 – îndreptare, întoarcerea trunchiului spre stînga, prin izbitură braţele lateral

(braţele drepte, pumnii strînşi).


drepte).

12 – îndreptare, întoarcerea trunchiului spre dreapta, prin izbitură braţele

lateral (braţele drepte, pumnii strînşi, palmele înainte).


drepte).

14 – îndreptarea trunchiului, prin săritură picioarele puţin depărtate,

genuflexiune, braţele înainte, palmele în jos (tălpile paralele, braţele drepte).

15 – prin săritură semigenuflexiune, picioarele depărtate, braţele înainte-

lateral, palmele înăuntru (spatele drept, privirea înainte).


Pi.Pb 1 2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15 16

Figura nr. 44




Poziţia iniţială – poziţia de bază. 1-2 – ridicare pe vîrfuri, braţele înainte apoi sus lateral, palmele înăuntru

(braţele drepte, privirea în sus). 3 – sprijin ghemuit (genunchii împreună, braţele se coboară înainte). 4 – sprijin culcat (braţele drepte, privirea înainte). 5 – sprijin culcat cu braţele îndoite, stîngul sus, privirea spre stînga (balansul

piciorului cît mai sus cu vîrful întins).

48

6 – sprijin culcat (îndreptarea completă a braţelor, privirea înainte). 7 – sprijin culcat cu braţele îndoite, dreptul sus, privirea spre dreapta (balansul

piciorului cît mai sus cu vîrful întins). 8 – sprijin culcat (îndreptarea completă a braţelor). 9 – sprijin ghemuit (împingerea puternică a picioarelor, vîrfurile împreună). 10 – picioarele depărtate, mîinile după cap, coatele lateral (mîinile în lacăt,

privirea înainte). 11-12 – înclinare spre stînga, spre dreapta (picioarele drepte). 13 – izbirea puternică a braţelor lateral, extensie (picioarele drepte, pumnii

strînşi, privirea în sus). 14 – aplecare profundă înainte (picioarele drepte, atingerea solului cu

palmele). 15 – prin săritură, stînd în semigenuflexiune, braţele înainte lateral, palmele

înăuntru (tălpile împreună, genunchii depărtaţi, spatele vertical).


Pi. Pb. 1 2 3 4

5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16

Figura nr. 45


Exerciţiul nr. 4 Tracţiuni în braţe la bara fixă - se execută din atîrnat, apucat

de sus. În momentul tracţiunii, bărbia se ridică mai sus de nivelul barei. La

coborîre braţele se întind complet. Poziţia atîrnat se fixează 1-2 sec. (figura nr. 46).

Se permite îndoirea şi depărtarea neînsemnată a picioarelor.

Se interzic balansări şi izbituri de picioare.

49

1 2

Figura nr. 46

Tracţiuni în braţe la bara fixă

Exerciţiul nr. 5 Urcarea prin forţă - se execută din poziţia atîrnat, apucat de

sus. Miţcarea constă în executarea tracţiunii în braţe şi fără stoparea mişcării, se

trece în sprijin pe braţe, cu schimbarea alternativă a braţelor din atîrnat în sprijin.

Poziţia atîrnat şi sprijin se fixează 1-2 sec. (figura nr. 47).

Trecerea în poziţia atîrnat se îndeplineşte în mod liber. Se permite ieşirea în

sprijin cu ambele braţe concomitent, îndoirea şi depărtarea neînsemnată a

picioarelor.

Se interzic balansări şi izbituri de picioare.

1 2 3 4

Figura nr. 47

Urcarea prin forţă

Exerciţiul nr. 6 Ridicarea picioarelor la bară - se execută din poziţia atîrnat,

apucat de sus, ridicarea picioarelor drepte pînă la atingerea bară şi revenirea lentă

în poziţia atîrnat. Poziţia atîrnat se fixează timp de 1-2 sec. (figura nr. 48).


Se interzic balansări şi mişcări suplimentare.

1 2

Figura nr. 48

Ridicarea picioarelor la bară

50

Exerciţiul nr. 7 Îndoirea şi dezdoirea braţelor din sprijin la paralele - se

execută din sprijin cu îndoirea şi dezdoirea completă a braţelor. Poziţia sprijin se

fixează 1-2 sec. (figura nr. 49).


Se interzic mişcări biciuitoare.

1 2

Figura nr. 49

Îndoirea şi dezdoirea braţelor din sprijin la paralele

Exerciţiul nr. 8 Flotări de braţe din sprijin culcat - se execută timp de 2 min. din sprijin culcat, mîinile la depărtarea umerilor.

Îndeplinirea exerciţiului constă în îndoirea braţelor pînă la atingerea solului cu pieptul (formarea unui unghi de 90 de grade între braţ şi antebraţ) şi dezdoirea completă a acestora. Corpul drept (figura nr. 50).

Se permit pauze de odihnă în sprijin pe braţele drepte.

1 2

Figura nr. 50

Flotări de braţe din sprijin culcat

Exerciţiul nr. 9 Ridicarea trunchiului din culcat dorsal - se execută timp de 2 min., din poziţia culcat dorsal dorsal, mîinile în lacăt după cap, picioarele îndoite în genunchi, fixate.

Îndeplinirea exerciţiului constă în ridicarea trunchiului pînă la verticală şi revenirea în poziţia culcat pînă la atingerea omoplaţilor de saltea. La ruperea mînilor de după cap repetarea nu se numără.

Se permit pauze de odihnă în poziţie verticală, fără ruperea mîinilor de după

cap şi lipirea coatelor de genunchi (figura nr. 51).

1 2

Figura nr. 51

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal

51

Exerciţiul nr. 10 Ridicarea halterei mici prin procedeul smuls - se execută

din poziţia stînd, picioarele puţin depărtate, haltera apucată cu o mînă de sus.

Îndeplinirea exerciţiului constă în ridicarea şi coborîrea succesivă a halterei cu

un braţ, apoi fără pauză de odihnă şi atingerea solului, cu cealalt. (figura nr. 52).

Poziţia halterei se fixează sus, timp de 1-2 sec. Schimbul halterei dintr-un braţ

în altul, se efectuiază la balans înainte.

Exerciţiul se execută cu haltera de 24 kg. în două categorii de greutate: pînă la

70 kg. şi mai mult de 70 kg.

Repetarea nu se numără, dacă haltera atinge solul, sau dacă se execută mai

mult de un balans cu haltera jos. Se interzic: atingerea corpului cu braţul liber şi

pauza de odihnă cu haltera jos. Dacă haltera cade jos, executarea exerciţiului se

finalizează.

Rezultatele se stabilesc în baza sumei numărului de repetări, după rezultatul

braţului mai slab.

1 2 3 4 5

Figura nr. 52

Ridicarea halterei mici prin procedeul smuls

Exerciţiul nr. 11 Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins - se

execută din poziţia stînd, picioarele puţin depărtate, halterele apucate de sus. Prin

ruperea de la sol, se ridică halterele la piept, cu fixare pe braţ/antebraţ şi coatele

lipite de trunchi.

Îndeplinirea exerciţiului constă în împingerea halterelor pînă la îndreptarea

completă a braţelor. În momentul fixării halterelor sus, picioarele se îndreaptă în

articulaţia genunchilor (figura nr. 53).

Exerciţiul se execută cu haltera de 24 kg. în două categorii de greutate: pînă la

70 kg. şi mai mult de 70 kg.

Se interzic: pauze de odihnă cu halterele pe piept şi sprijinul acestora pe

umeri.

1 2 3 4 5

Figura nr. 53

Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins

Exerciţiul nr. 12 Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins - faza

lungă - prima fază a exerciţiului (pînă la ridicarea halterelor sus), se execută

52

similar procedeului împins, după care urmează revenirea lor pe piept, apoi jos şi

fără atingerea solului se prelungeşte executarea următoarei repetări (figura nr. 54).

Condiţiile de executare sunt identice procedeului împins.

Dacă halterele ating solul, repetarea nu se numără.

1 2 3 4 5 6 7

Figura nr. 54

Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins - faza lungă

Exerciţiul nr. 13 Căţărarea pe frînghie - se execută din stînd atîrnat, apucat

de funie la 2 m. de la sol. Îndeplinirea exerciţiului constă în căţărarea pe fringhie

pînă la înălţimea de 6 m. (atingerea indicatorului de sus cu o mînă). Coborîrea pe

fringhie, se execută în formă liberă (figura nr. 55).

Exerciţiul se apreciază conform prevederilor tabelului nr. 5.

1 2 3

Figura nr. 55

Căţărarea pe frînghie

Tabelul nr. 5 Aprecierea căţărării pe frînghie

Nota Condiţiile de executare

10 Căţărare în forţa braţelor, picioarele în echer.

9 Căţărare în forţa braţelor, picioarele în echer cu îndoire

neînsemnată în articulaţia genunchilor.

8 Căţărare în forţa braţelor, picioarele liber.

7 Căţărare în forţa braţelor, picioarele liber cu îndoire neînsemnată

în articulaţia genunchilor.

6 Căţărare în forţa braţelor şi picioarelor.

5 Căţărare în forţa braţelor şi picioarelor cu tempoul mic de executare.

Exerciţiul nr. 14 Exerciţiul complex de forţă - rezistenţă

Se execută trei exerciţii de control, timp de 6 minute: flotări de braţe din

sprijin culcat; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi genuflexiuni (figura nr. 56).

Flotările de braţe şi ridicarea trunchiului din culcat dorsal, se execută conform

descrierii exerciţiilor nr. 8 şi nr. 9.

53

Genuflexiunile se execută din stînd cu picioarele puţin depărtate, mîinile după

cap, coatele lateral. Mişcarea constă în îndoirea şi întinderea completă a

picioarelor, fără pauze de odihnă.

Exerciţiul complex de forţă - rezistenţă se execută în ordinea descrisă, cu

îndeplinirea fiecărui exerciţiu nu mai mult de 2 min.

Nu se admit pauze de odihnă între exerciţii.

1 2 3

Figura nr. 56

Exerciţiul complex de forţă

81. Prevenirea traumatismelor

Pentru prevenirea traumatismelor la şedinţele de gimnastică este necesar:

1) înainte de începerea şedinţei, să se verifice:

a) starea de funcţionare a aparatelor şi instalaţiilor de gimnastică;

b) amenajarea locurilor pentru îndeplinirea exerciţiilor acrobatice si de

aterizare/coborîre de pe aparate.

2) în timpul desfăşurării şedinţei, să se execute:

a) îndeplinirea exerciţiilor planificate, conform programei de instruire,

numai la comanda conducătorului;

b) asigurarea militarilor în timpul îndeplinirii exerciţiilor.

Tema 2. TRECEREA PISTELOR CU OBSTACOLE

82. Exerciţiile fizice specifice se execută în scopul dezvoltării calităţilor

fizice şi morale, formării deprinderilor şi capacităţilor de a acţiona cu îndemînare

pe timpul îndeplinirii misiunilor de luptă.

În cadrul şedinţelor se soluţionează următoarele obiective:

1) însuşirea procedeelor de trecere a diverselor obstacole naturale şi

artificiale;

2) formarea deprinderilor de a acţiona rapid şi cu precizie;

3) dezvoltarea forţei, dibăciei, vitezei de reacţie şi execuţie pe fonul

rezistenţei fizice la eforturi de mare intensitate;

4) formarea deprinderilor de luptă în condiţii complexe, cu aplicarea

procedeelor de sărituri, escaladări, echilibru, căţărări, transportări de greutăţi,

aruncări a grenadelor de mînă şi luptă corp la corp;

5) dezvoltarea curajului, încrederii în forţele proprii şi orientării în cîmpul

tactic.

83. Însuşirea procedeelor şi exerciţiilor la trecerea pistelor cu obstacole se

planifică pînă la începutul exerciţiilor de companie şi batalion.

Pentru formarea obişnuinţei de folosire a procedeelor tehnice corespunzătoare

condiţiilor complexe şi variate, precum şi pentru călirea psihică a militarilor, este

necesar: cu o săptămînă înainte de începerea exerciţiilor tactice, să se planifice 1-2

54

şedinţe la pista cu obstacole, amenajată cu focare, locuri fumigene, imitaţie

fonetică a luptei etc. (anexa nr. 14).

În dependenţă de nivelul de pregătire a militarilor sau de complexitatea

exerciţiilor (procedeelor), însuşirea poate fi efectuată: întrunit, pe părţi sau cu

folosirea exerciţiilor pregătitoare.

Exerciţiile simple se însuşesc în întregime, cele complicate – la început pe

părţi, apoi integral. La început exerciţiile se execută lent, apoi se creşte treptat

ritmul executării. Exerciţiile complicate, care nu pot fi divizate, se însuşesc cu

ajutorul exerciţiilor pregătitoare.

În scopul călirii psihice, pînă la 10% din şedinţele planificate la trecerea

pistei cu obstacole se desfăşoară pe timp de noapte (la început în condiţii de

vizibilitate redusă). Treptat, condiţiile de executare a exerciţiilor se complică (cu

folosirea amestecului incendiar, lumînărilor fumigene, fonogramei luptei, tragerilor

cu cartuşe de manevră etc.).

84. Structura şedinţelor la trecerea pistelor cu obstacole: 1) Partea pregătitoare (10-12 min.) - se desfăşoară în mişcare, cu şi fără

arme şi include: exerciţii la atenţie, varietăţi de mers şi alergări, exerciţii de

dezvoltare fizică generală pentru toate grupele de muşchi, precum şi exerciţii

speciale, trecerea simplă a 3-4 obstacole nu prea înalte şi nu prea dificile.

În scopul dezvoltării coordonării mişcărilor şi orientării în spaţiu, în cadrul

părţii pregătitoare se dau diferite comenzi inopinate: „Companie, adversarul din –

DREAPTA”; „Explozie din STÎNGA”; „Companie – în ADĂPOST”.

2) Partea fundamentală (35-37 min.) - include însuşirea şi perfecţionarea

tehnicii trecerii obstacolelor şi aruncării grenadelor de mînă.

Însuşirea procedeelor se desfăşură, în dependenţă de numărul militarilor şi

pregătirea acestora:

a) în componenţa plutonului/companiei (cu însuşirea a 2-3 obstacole) - cînd

subunitatea are un număr mic de militari sau cînd pe pista cu obstacole se ocupă

simultan 2-3 subunităţi (ceea ce nu e de dorit) sau cînd pregătirea metodică a

sergenţilor este insuficientă;

b) în două grupe (cu schimbarea locurilor de instruire) - cînd comandanţii

au o pregătire metodică suficientă;

c) pe grupe/plutoane (cu schimbarea locurilor de instruire) - cînd

comandanţii au o pregătire metodică bună.

Partea fundamentală se finalizează cu antrenament complex, în care se includ

aruncarea grenadelor şi trecerea obstacolelor, însuşite la şedinţele anterioare etc.

3) Partea finală (3-5 min.) - se desfăşoară în componenţa companiei

(subunităţii) şi conţine: exerciţii de restabilire, efectuarea bilanţului şedinţei şi

aranjarea inventarului.

85. Consecutivitatea desfăşurării şedinţei. La primele 3-5 şedinţe se

însuşesc toate exerciţiile şi procedeele de trecere a obstacolelor şi tehnica aruncării

grenadelor de mînă din diferite poziţii etc. Următoarele şedinţe au caracter de

perfecţionare şi se acordă o atenţie deosebită la dezvoltarea rezistenţei generale şi

rezistenţei în regim de viteză, prin:

55

1) executarea trecerii obstacolelor după efort fizic maximal, pe fonul stării de

oboseală;

2) executarea procedeelor în complex cu alte acţiuni, atît la pista cu

obstacole, cît şi cu folosirea diverselor terenuri;

3) executarea procedeelor şi exerciţiilor în mijloace de protecţie individuală,

în condiţii de vizibilitate limitată şi noaptea.

Periodic şedinţele se desfăşoară în echipament de campanie cu folosirea

mijloacelor de imitare şi a focarelor, în diferite condiţii meteorologice.

86. Trecerea pistelor cu obstacole include următoarele exerciţii:

Exerciţiul nr. 15. Pista cu obstacole exerciţiu de control general – este

destinată efectivului tuturor genurilor de arme. Se execută în ţinuta nr. 4, fără armă

(anexa nr. 13).

Poziţia iniţială – stînd în tranşee. Se parcurge distanţa de 400 m., trecînd

obstacolele pistei după cum urmează:

1) aruncarea grenadei (greutatea 600 gr.) la 20 m. în perete (breşă) sau în

faţa peretelui pe terenul de 1x2,6 m., pînă la lovirea ţintei, dar nu mai mult de trei

încercări (figura nr. 57).

1 2 3

Figura nr. 57

Aruncarea grenadei

2) ieşirea din tranşee şi alergare 100 m. pe culoar cu înconjurarea fanionului

(figura nr. 58).

1 2

Figura nr. 58

Ieşirea din tranşee

3) şanţul tridimensional – săritură peste şanţ (lăţimea de 2,5 m.) cu aterizare

pe un picior sau pe ambele (figura nr. 59).

56

1 2 3

Figura nr. 59

Săritură peste şanţul tridimensional

4) labirintul - trecerea se execută prin mai multe metode (figura nr. 60).

Una dintre cele mai raţionale metode este trecerea laterală. La intrarea în

labirint (labirintul din stînga) piciorul stîng se pune lîngă stîlpul stîng, mîna stîngă

apucă bara orizontală din stînga, mîna dreaptă – bara de dinainte. Păşind cu

piciorul drept în lungimea secţiei, se pune talpa piciorului lîngă stîlp, mîna dreaptă

pe bara din dreapta, stînga pe bara de dinainte. În aşa fel se trec şi următoarele

secţii ale labirintului.

1 2 3 4

Figura nr. 60

Trecerea labirintului

5) gardul – escaladarea se efectuează prin următoarele metode:

a) cu sprijin pe piept: concomitent cu punerea piciorului de sprijin pe gard,

se apucă cu mîinile de marginea de sus a obstacolului, prin forţă se trece în sprijin

pe piept sau abdomen. Aplecînd corpul înainte, cu palma mîinii drepte se sprijină

de partea opusă a obstacolului, prin trecerea picioarelor peste obstacol se ia contact

cu solul (figura nr. 61).

1 2 3 4

Figura nr. 61

Escaladarea gardului prin sprijin pe piept

b) prin agăţare: sprijinindu-se cu talpa piciorului stîng pe obstacol, se

prinde cu mîinile de marginea lui de sus. Prin forţă se trece în sprijin pe piept sau

57

abdomen, piciorul drept prin balans se agaţă de marginea de sus a gardului, se trece

peste el prin săritură atingînd solul (figura nr. 62).

1 2 3 4

Figura nr. 62

Escaladarea gardului prin agăţare

6) podul distrus - ridicarea pe scara verticală la a doua secţiune (îndoită) a

podului distrus, alergare pe grinzi, sărind peste rupturi, cu salt de pe capătul

ultimului segment al grinzii pe un teren amenajat (figura nr. 63).

1 2 3 4

5 6 7 8

Figura nr. 63

Trecerea podului distrus

7) scările distruse - trecerea pe deasupra a trei trepte, atingînd obligatoriu

solul după fiecare treaptă, a patra treaptă se trece pe desubt (figura nr. 64).

1 2 3

4 5

Figura nr. 64

Trecerea scărilor distruse

58

8) fereastra zidului – piciorul de bătaie se pune pe sol aproximativ la 0,5-1

m. de la fereastră, piciorul de balans se duce înainte şi se pune cu călcîiul pe partea

de jos a ferestrei. Aplecînd corpul şi îndoind piciorul de bătaie, se trece prin

fereastră cu ducerea braţelor înainte împreună cu piciorul şi capul între braţe

(figura nr. 65).

1 2 3 4

Figura nr. 65

Trecerea prin fereastra zidului

9) tranşee, şanţul de comunicaţie, fîntîna – săritura în tranşee se execută din

sprijin pe o mînă de pe marginea obstacolului, cu aterizare pe picioarele uşor

îndoite (figura nr. 66).

1 2 3

Figura nr. 66

Săritura în tranşee

Şanţul de comunicaţie se trece prin 8 paşi, cu corpul aplecat. Ieşirea din

fîntînă se execută prin forţa braţelor, cu piciorul îndoit (figura nr. 67)

1 2 3

Figura nr. 67

Ieşirea din fîntînă

10) zidul - trecerea se face prin păşire, cu sprijin pe un picior sau prin sprijin

pe un braţ (figura nr. 68).

1 2 3

Figura nr. 68

Trecerea peste zid

59

11) scările distruse - ridicarea pe scara înclinată şi coborîrea pe treptele

scării distruse, călcînd pe fiecare treaptă (figura nr. 69).

1 2 3

Figura nr. 69

Trecerea scărilore distruse

12) podul distrus – trecerea se execută similar primei direcţii, coborîrea de

pe pod se face prin alergare pe planul înclinat (figura nr. 70).

1 2 3

Figura nr. 70

Coborîrea de pe pod

13) şanţul tridimensional – săritură peste şanţ (lăţimea 2 m.) Săritura se

execută similar primei direcţii.

14) ocolind fanionul, alergare 100 m. spre linia de finiş.

Pentru trecerea fiecărui obstacol se permit nu mai mult de trei încercări. Dacă

n-a fost trecut un obstacol sau au fost încălcate regulile de trecere a pistei sau

aruncarea grenadelor în ţintă, exerciţiul se consideră neîndeplinit.

Nota individuală se reduce cu un punct, dacă din 3 grenade aruncate, nici una

nu a lovit ţinta.

Exerciţiul nr. 16 Pista cu obstacole specială – este destinată efectivului

unităţilor (subunităţilor) de cercetare şi cu destinaţie specială.

Se execută cu arma din dotare, port încărcătorul cu două încărcătoare şi masca

antigaz. Lungimea traseului 400 m. Poziţia iniţială – stînd la linia de start, cu arma

în mînă (anexa nr. 14).

1) alergare 200 m. pînă la linia de începere a pistei.

2) sectorul de sîrmă lisă – trecerea tîrîş.

3) abatiza – se trece în formă liberă, păşind sau trecînd pe sub barele de

metal.

4) machetul MLD – urcare prin oblonul din spate, aruncarea grenadei de

600gr. prin oblonul ochitorului-operator asupra şanţului tridimensional şi ieşirea

prin oblonul mecanicului-conducător.

Ţinta se consideră lovită cînd grenada atinge direct obiectivul. În caz contrar

se prelungeşte aruncarea grenadelor (dar nu mai mult de 3 grenade).

60

Dacă din 3 grenade aruncate nici una nu a lovit ţinta, atunci nota generală se

reduce cu un punct.

5) şanţul tridimensional – săritură peste şanţul cu lăţimea de 2.5 m.

6) labirintul – trecerea tuturor secţiilor, prin cea mai convenabilă metodă.

7) gardul – urcarea pe gard prin alergare e pe planul înclinat.

8. podul distrus - alergare pe grinzi, sărind peste rupturi, cu salt de pe

capătul ultimului segment al grinzii.

9) scările distruse – călcînd pe fiecare treaptă, cu salt pe sol de pe ultima

scară.

10) zidul – săritură peste zid.

11) fîntîna, şanţul de comunicare, tranşee – săritură în fîntînă, se ia lada cu

muniţii cu greutatea de 24 kg, se trece prin şanţul de comunicare pînă la tranşee.

Lada se pune pe parapetul tranşeei.

12) fasada - zid – săritură peste zid.

13) macheta casei – urcarea pe fereastra de jos, apoi pe fereastra de sus,

trecerea pe grindă, salt pe sol cu trecerea alternativă de pe o platformă pe alta.

14) podul pliant – trecerea podului pliant. Finiş.

Trecerea pistei cu obstacole specială se apreciază conform tabelului nr. 6

Tabelul nr.6 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole speciale

Categoria de militari Nota

10 9 8 7 6 5

Militarii în termen/militarii prin contract

(grupa de vîrstă 2-4) 3.25 3.30 3.35 5.40 3.45 3.50

Militarii prin contract (grupa 1 de vîrstă) 3.20 3.25 3.30 3.35 5.40 3.45

Exerciţiul nr. 17 Pista cu obstacole exerciţiul special – este destinată

efectivului unităţilor de infanterie, cercetare, cu destinaţie specială şi studenţilor

instituţiilor militare de învăţămînt.

Lungimea traseului este de 500 m cu 20 de obstacole instalate la o distanţă de

cel puţin 5 m unul de celălalt. Fiecare pistă având o lăţime minimă de 2 m. Forma

pistei este lăsată la aprecierea organizatorică, urmărindu-se disponibilităţile

terenului. Se execută fără armă. Ţinuta nr. 4 (anexa nr. 15).

1) scara de frînghie - urcare liberă, trecînd pe deasupra porticului şi

coborînd prin salt în partea opusă pe un teren special amenajat.

2) bîrne duble - se sare peste ambele bîrne, luînd contact cu solul între ele.

3) trecerea peste reţea - trecerea succesivă în mod liber, peste cele 5 fire.

Trecerea este valabilă chiar dacă cel ce execută rupe firul.

4) reţeaua de trecere prin tîrîre - trecerea se face prin tîrîre pe sub reţea.

5) vadul - la trecere, nu este obligatorie întrebuinţarea tuturor piloţilor. Este

interzis de a atinge solul între piloţii dispuşi în intervalul cuprins între cele 2 linii

care limitează vadul (prin atingere se înţelege o călcare efectivă a terenului). În caz

de atingere a solului, cel care execută, reîncepe de la prima linie de piloţi.

6) spalier - trecerea se permite prin diverse stiluri, cu condiţia trecerii peste

bara cea mai înaltă.

61

7) bîrnă de echilibru - trecerea se efectuează prin urcarea pe bîrnă, pe planul

înclinat, parcurgerea acesteia până la capăt, salt pentru a atinge solul, dincolo de

linia trasată în acest scop. Orice pierdere a echilibrului, atingînd ca urmare solul

între cele 2 linii, este considerat eşec şi cel care execută, reîncepe trecerea începând

de la prima linie.

8) escaladarea peretelui cu ajutorul frînghiei - trecerea se efectuează prin

urcare liberă, cu sau fără ajutorul frînghiei, trecînd pe deasupra şi coborînd prin salt

pe partea opusă, pe un teren amenajat.

9) bîrne orizontale deasupra-dedesubt - trecerea se efectuează succesiv în

ordinea: deasupra, dedesubt. Stilul este la alegerea celui care execută.

10) masa irlandeză - se permite trecerea obstacolului utilizînd toate stilurile,

cu condiţia că cel ce execută să nu utilizeze stîlpii de susţinere şi să treacă

obstacolul în direcţia de parcurgere a traseului.

11) canal de trecere şi bîrne duble - trecerea se face în următoarea ordine:

traversarea canalului, trecerea primei bîrne pe deasupra, apoi trecerea celei de a 2-a

bîrnă pe dedesubt.

12) patru bîrne în scară - trecerea se face în stil liber, cu condiţia ca cel

puţin un picior să atingă fiecare bîrnă, cu excepţia eventuală a celei de a patra.

13) bancheta şi groapa - trecerea se face în stil liber.

14) zid de asalt - trecerea se face în stil liber prin alergare.

15) groapa (salt în adîncime şi escaladă) - trecerea se face prin săritură în

groapă şi ieşirea din ea prin stil liber din alergare.

16) scara verticală - trecerea se efectuează prin urcare liberă, trecere pe

deasupra porticului şi coborîre prin salt pe partea opusă, pe teren amenajat.

17) zid de asalt - trecerea se face prin escaladare, stil liber.

18) bîrna de echilibru - trecerea se efectuează prin urcare pe bîrnă,

parcurgerea celor 3 bîrne, salt pentru a atinge solul, dincolo de linia trasată în acest

scop. Orice pierdere a echilibrului, atingînd ca urmare solul între cele 2 linii, este

considerat eşec şi cel care execută trebuie să reînceapă trecerea începînd de la

prima linie.

19) şicane - trecerea se efectuează cu sau fără ajutorul barelor şi stîlpilor de

susţinere.

20) ziduri de asalt succesive - trecerea se efectuează liber, cu condiţia de a

sări peste cele 3 ziduri.

Trecerea pistei cu obstacole, exerciţiul special se apreciază conform tabelului

nr. 7

Tabelul nr.7 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole exerciţiul special

Categoria de militari Nota

10 9 8 7 6 5

Militarii în termen/militarii prin contract

(grupa de vîrstă 2-4) 5.20 5.30 5.40 5.50 6.05 6.20

Militarii prin contract (grupa de vîrstă 1)

şi studenţii (anului 1-2) 5.10 5.20 5.30 5.40 5.50 6.10

Studenţii (anul 3-4) 5.00 5.10 5.20 5.30 5.40 6.00

62

Exerciţiul nr. 18 Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii

după alergare 3000 m.

Se execută în componenţa grupei, echipajului, plutonului cu armele din dotare

şi masca antigaz. Ţinuta nr. 4.

1) alergare la 3000 m.

2) lupta corp la corp cu un grup de manechine - la primul manechin se

execută împungere, la al doilea, lovitură cu patul armei de jos în sus şi la al treilea,

parare cu arma de jos şi lovitura cu piciorul de jos în sus.

3) şanţul tridimensional – se trece prin şanţ.

4) labirintul.

5) gardul.

6) scara distrusă - călcînd pe fiecare din ele, atingînd solul, trecerea pe sub

treapta a patra a scării distruse.

7) zidul – săritură peste zid.

8) tranşee – săritura peste tranşee. Finiş.

În timpul executării exerciţiului se permite ajutorul reciproc, fără transmiterea

armelor, măştilor contra gazelor şi altui echipament. Rezultatul se fixează după

săritura peste tranşee a ultimului militar. Trecerea obstacolelor la care nu este

descrisă modalitatea de trecere, se efectuează similar exerciţiului general.

Pentru trecerea fiecărui obstacol se permit nu mai mult de trei încercări. Dacă

n-a fost trecut un obstacol sau au fost încălcate regulile de trecere a pistei sau de

executare a procedeelor din lupta corp la corp, exerciţiul se consideră neîndeplinit.

Nota individuală se reduce cu un punct, dacă au fost executate incorect procedeele

de luptă corp la corp.

Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii după alergare 3000 m.

se apreciază conform tabelului nr. 8.

Tabelul nr. 8 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole în componenţa subunităţii

după alergare 3000 m.

Componenţa

grupei Categoria de militari

Nota

10 9 8 7 6 5

Pînă la

10 militari

Militarii prin contract/în

termen/studenţii (anul 1-2) 14.15 14.35 14.55 15.15 15.40 16.05

Studenţii (anul 3-4) 13.55 14.15 14.35 14.55 15.20 15.45

Mai mult

de 10 militari



Studenţii (anul 3-4) 14.05 14.25 14.45 15.05 15.30 15.55

Exerciţiul nr. 19 Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii cu

transportarea lăzilor cu muniţii.

Se execută în componenţa grupei, echipajului, cu armele din dotare şi masca

antigaz. Ţinuta nr. 4. Distanţa 400 m. Poziţia iniţială – stînd în faţa tranşeei.

1) săritura peste tranşee, alergare 100 m. înconjurînd fanionul.

2) lupta corp la corp cu grupul de manechine - la primul manechin se

execută lovitura cu magazia în faţă, la al doilea lovitura cu patul armei înapoi, la al

treilea lovitura cu patul armei lateral.

63

Se iau lăzile cu greutatea de 24 kg. (cu una mai puţin decît numărul

militarilor).

3) şanţul tridimensional - primul militar (fără ladă) sare în şanţ şi transferă

lăzile de pe o margine a şanţului pe cealaltă. Ceilalţi, pun lăzile pe marginea

şanţului, trecînd prin acesta, îşi iau lăzile din partea opusă.

4) labirintul – trecere pe sub grinzile transversale cu tîrîrea lăzilor pe sol.

Arma se ţine sub braţ, cu patul înainte, fixată cu mîna. Se admite trecerea

militarilor unul după altul sau în două coloane.

5) gardul – primul militar sprijină lada cu muniţii de gard, călcînd pe ea,

escaladează gardul, apoi primeşte toate lăzile de la al doilea militar, care se opreşte

călare pe gard, punîndu-le lîngă scara verticală. Al treilea militar transmite toate

lăzile, escaladînd ultimul, este ajutat de militarul de pe gard. Ceilalţi militari lasă

lăzile jos şi escaladează gardul.

6) podul distrus - primul militar urcă pe scara verticală a podului şi primeşte

lada cu muniţii de la al doilea militar, trece cu ea pînă la capătul grinzii. Pune lada

şi sare pe următoarea grindă. Al doilea militar urcă pe pod, primeşte lada şi trece

cu ea pînă la capătul grinzii, apoi o transmite primului. Primul ia lada şi trece cu

aceasta pînă la capătul podului, o pune pe grindă şi sare pe sol. Al doilea sare pe

grinda următoare, primeşte lada de la al treilea, o transportă pînă la capătul grinzii

şi o transmite primului, sare pe sol şi primeşte lada de la următorul militar ş.a.m.d.

7) scările distruse - primul militar sare primele două trepte, după care

transferă toate lăzile de pe traepta doi pe treapta trei. Ceilalţi militari păşesc prima

treaptă, pun lăzile pe treapta doi, sar treptele doi şi trei, după care îşi iau lăzile.

8) zidul - primul militar (fără ladă) trece prin fereastră, apoi primeşte lada de

la al doilea militar. Al doilea, după ce a transmis lada, trece prin fereastră şi

primeşte lada de la al treilea ş.a.m.d.

9) tranşee, şanţul de comunicaţie şi fîntîna - primul militar, pune lada cu

muniţii pe marginea tranşeei, primeşte lada de la al doilea, trece şanţul de

comunicaţie şi iese prin fîntînă. Al doilea militar sare în tranşee, primeşte lada de

la al treilea, o transportă pînă în fîntînă şi o transmite primului militar, apoi iese din

fîntînă şi primeşte lada de la al treilea militar ş.a.m.d.

10) zidul - primul militar pune lada pe margine şi sare zidul, primeşte lada de

la al doilea şi continuă alergarea. Al doilea, sare zidul, primeşte lada de la al treilea

militar ş.a.m.d.

11) scările distruse - primul militar trece pe sub treptele patru şi trei, sare

treapta a doua, după care transferă toate lăzile de pe treapta a doua pe prima.

Ceilalţi militari sar peste treptele doi şi unu, primesc lăzile şi continuă deplasarea.

12) gardul – escaladarea se execută prin metoda menţionată mai sus.

13) şanţul tridimensional – se execută similar, prin metoda descrisă mai sus.

După ieşirea din şanţul tridimensional se aleargă 20 m., se pun lăzile pe sol

şi înconjurînd fanionul, se aleargă 100 m. în sens opus spre finiş. Rezultatul se

fixează după trecerea liniei de finiş a ultimului militar.

Pentru trecerea fiecărui obstacol, se permit nu mai mult de trei încercări. Dacă

n-a fost trecut un obstacol sau au fost încălcate regulile de trecere a pistei sau de

executare a procedeelor din lupta corp la corp, exerciţiul se consideră neîndeplinit.

64

Nota individuală se reduce cu un punct, dacă măcar un militar a executat

incorect procedeele de luptă corp la corp.

Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii cu transportarea lăzilor

cu muniţii se apreciază conform tabelului nr. 9.

Tabelul nr. 9 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole în componenţa subunităţii

cu transportarea lăzilor cu muniţii

Componenţa

grupei Categoria de militari

Nota

10 9 8 7 6 5

Pînă la

4 militari



Studenţii (anul 3-4) 3.35 3.45 3.55 4.05 4.15 4.25

Pînă la

7 militari



Studenţii (anul 3-4) 4.10 4.20 4.30 4.40 4.50 5.00

Pînă la

10 militari



Studenţii (anul 3-4) 4.40 4.50 5.00 5.10 5.20 5.30

87. Pentru prevenirea accidentelor în timpul însuşirii şi perfecţionării

exerciţiilor la pistele cu obstacole, comandanţii de subunităţi sau conducătorii

şedinţelor sînt obligaţi:

1) Înainte de începerea şedinţei:

a) să cunoască gradul de dezvoltare a calităţilor motrice şi starea de

sănătate a militarilor;

b) să cunoască tehnica executării exerciţiilor şi procedeelor prevăzute

pentru şedinţa respectivă;

c) să instruiască militarii, care trebuie să conducă sau să asigure pe timpul

executării exerciţiilor şi procedeelor;

d) să verifice starea obstacolelor şi gropilor cu nisip.

2) În timpul desfăşurării şedinţelor:

a) să impună respectarea disciplinei;

b) să respecte modul şi consecutivitatea de trecere a obstacolelor;

c) să urmărească ca procedeele dificile să se execute sub supravegherea

comandanţilor de grupe sau plutoane;

d) să folosească explozivi la marcarea focului, lichid inflamabil pentru

sectorul incendiat, muniţii de manevră în limitele normelor şi măsurilor de

siguranţă necesară;

e) să folosească, machete de pistol-mitralieră, baionetă şi lopată mică de

infanterie confecţionate din cauciuc sau lemn. Cînd se foloseşte pistolul-mitralieră,

se scoate baioneta.

65

Tema 3. LUPTA CORP LA CORP

88. Şedinţele şi antrenamentul la lupta corp la corp se execută în scopul

formării deprinderilor de acţiune în diverse situaţii, care apar pe timpul ducerii

luptei cu nimicirea, scoaterea din funcţie sau capturarea adversarului, precum şi

autoapărarea de la atac, formării curajului şi încrederii în forţele proprii.

În cadrul şedinţelor se soluţionează următoarele obiective:

1) formarea deprinderilor şi însuşirea procedeelor de luptă corp la corp cu şi

fără armă;

2) dezvoltarea capacităţii de acţiune în condiţii complexe de efort cu

aplicarea procedeelor de luptă corp la corp şi contra procedeelor la atacul

inamicului.

Şedinţele de luptă corp la corp se desfăşoară:

a) cu armă – pe terenuri special amenajate cu manechine şi ţinte staţionare

şi mobile, obstacole (pereţi, garduri etc.), tranşee, tuneluri, scări, machetă-casă,

şanţuri de comunicare, adăposturi, machetă - caroserie, pe cîmpul tactic, pe

poligonul pentru serviciul de gardă, la pista cu obstacole etc.;

b) fără armă – pe teren amenajat special sau acoperit cu iarbă, gropi cu

nisip, pe saltele de gimnastică sau covoare de luptă.

89. Şedinţele la lupta corp la corp au durata de o oră şi sunt constituite din:

1) partea pregătitoare (8-10 min.) - se desfăşoară cu sau fără armă şi include

exerciţii de front, varietăţi de mers, alergare şi sărituri, exerciţii de dezvoltare fizică

generală şi exerciţii speciale (lovituri, parări, rostogoliri, căderi, asigurări,

repetarea unor procedee însuşite anterior, precum şi complexele de exerciţii la 8

timpi).

2) partea fundamentală a şedinţei (36-40 min.) - se execută însuşirea şi

perfecţionarea procedeelor de luptă corp la corp cu şi fără armă. La începutul părţii

fundamentale, timp de 5-10 min., se exersează procedeele însuşite la şedinţele

precedente, după care se însuşesc procedeele noi. Se recomandă la finele parţii

fundamentale de efectuat luptă cu caracter de perfecţionare a procedeelor însuşite

şi antrenament complex.

3) partea finală a şedinţei (3-5 min.) - se restabilesc funcţiile organismului

prin alergări uşoare, mers cu relaxarea braţelor şi picioarelor, se aranjează

inventarul şi se efectuează bilanţul şedinţei.

90. Periodic şedinţele se desfăşoară în complex, cu includerea alergărilor pe

teren, trecerea obstacolelor şi executarea procedeelor de luptă corp la corp la 5-6

locuri de instruire, în decursul cărora se nimicesc manechinele cu împungeri şi

lovituri de armă, pumni şi picioare. Situaţia tactică se stabileşte la început simplă,

treptat se complică (atacul prin surprindere, imitaţia luptei în spaţii limitate, pe

întuneric, fonograma luptei etc.).

91. În scopul verificării nivelului de pregătire a efectivului la lupta corp la

corp (LCC) sînt stabilite 3 complexe de exerciţii:

Complexul nr.1 (destinat pentru tinerii soldaţi) include: procedee de

autoasigurare, împungerile, loviturile, parările şi respingerile cu pistolul mitralieră;

66

loviturile şi parările cu mîinile; loviturile cu picioarele; complexele de exerciţii la 8

timpi cu şi fără armă.

Complexul nr.2 (destinat pentru tot efectivul Armatei Naţionale) include:

toate procedeele complexului nr. 1; loviturile cu baioneta şi lopata mică; eliberările

de prize, doborîrea cu fixarea picioarelor din spate, ştrangularea din spate,

dezarmarea adversarului de la ameninţarea cu baioneta, lopata mică, pistolul şi

pistolul mitralieră. Escortarea etc.

Complexul nr.3 (destinat pentru efectivul unităţilor şi subunităţilor cu

destinaţie specială şi cercetare) include toate procedeele de luptă corp la corp

descrise în prezentul Regulament etc.

92. Lupta corp la corp include următoarele elemente şi procedee:

Poziţia pentru lupta corp la corp „ÎN GARDĂ” - este poziţia fundamentală,

din care începe executarea procedeelor de luptă corp la corp cu şi fără armă.

Ea se execută în felul următor: picioarele depărtate aproximativ la lăţimea

umerilor, un picior puţin înainte, tălpile paralele. Greutatea corpului repartizată

egal pe ambele picioare. Poziţia în gardă se execută fără armă, cu armă (baioneta,

lopata mică de infanterie şi pistolul-mitralieră), (figura nr. 71).

1 2 3 4

Figura nr. 71

Poziţia pentru lupta corp la corp „ÎN GARDĂ”

Loviturile se execută cu braţele şi picioarele de pe loc şi din mişcare asupra

ţintelor imobile, sacilor de boxat şi cu partenerul.

Loviturile cu braţele - se execută înainte, de jos, de sus, cu muchia palmei,

din lateral, cu cotul de jos şi cotul din lateral. Pentru mărirea vitezei şi forţei

loviturii greutatea corpului se trece pe piciorul din faţă, în momentul lovirii pumnul

(palma) şi trunchiul în articulaţia bazinului se rotesc (figura nr. 72).

1 2 3 4

67

5 6 7

Figura nr. 72

Loviturile cu braţele

Loviturile cu picioarele - se execută cu genunchiul, cu piciorul înainte, din

lateral şi din interior. Loviturile se pot executa cu vîrful, partea exterioară şi partea

de sus a labei piciorului, cu talpa şi cu călcîiul. În momentul executării loviturii

greutatea corpului trece pe piciorul de sprijin (figura nr. 73).

1 2 3 4

Figura nr.73

Loviturile cu picioarele

Parările de la loviturile cu braţele sînt procedee tehnice destinate să oprească

sau să devieze mişcările de atac ale adversarului şi să apere orice parte a corpului

de lovituri. După parare urmează imediat contraatacul.

Parările se execută prin oprirea loviturii cu unul sau ambele braţe (de sus, de

jos), cu dezbaterea loviturii (în exterior, în interior) şi cu depărtarea de lovitură sau

trecere pe sub braţ. De regulă, parările se execută cu punerea sub lovitură a părţii

musculoase a antebraţului îndoit în articulaţia cotului sub un unghi de 30-40º

(figura nr. 74).

1 2 3 4

Figura nr.74

Parările de la loviturile cu braţele

Procedeele de luptă cu arma:

Loviturile şi împungerile cu pistolul mitralieră

Împungerile - se execută cu şi fără fandare, din poziţia în gardă. Prin

îndreptarea rapidă a braţelor se execută împungerea cu pistolul-mitralieră. La

împungerea prin fandare, în acelaşi timp cu îndreptarea braţelor, se execută şi

fandarea cu piciorul. După împungere militarul revine „în gardă” (figura nr. 75).

68

1 2 a 2b 3 4

Figura nr. 75

Împungerile cu şi fără fandare

Lovitura cu patul armei de jos în sus - prin mişcarea braţului drept înainte,

braţului stîng spre sine şi rotirea trunchiului spre stînga se execută lovitura

adversarului cu muchia ascuţită a patului armei. După executarea loviturii se revine

la poziţia „în gardă” (figura nr. 76).

1 2

Figura nr. 76

Lovitura cu patul armei de jos în sus

Lovitura cu patul armei din lateral - prin deplasarea rapidă a braţului drept

înainte-lateral, braţului stîng spre sine şi rotirea trunchiului spre stînga, lovitura se

execută cu muchia patului armei. Revenirea în poziţia „în gardă” se execută înainte

sau înapoi, corespunzător situaţiei create (figura nr. 77).

1 2

Figura nr. 77

Lovitura cu patul armei din lateral

Lovitura cu patul armei înainte - prin tragerea braţului stîng spre sine şi

răsucirea trunchiului spre stînga se ridică arma în sus, paralel cu solul. Lovitura se

execută cu patul armei, prin îndreptarea rapidă a braţului drept (figura nr. 78).

1 2 3

Figura nr. 78

Lovitura cu patul armei înainte

69

Lovitura cu patul armei înapoi - se execută prin răsucirea corpului spre

dreapta şi ducerea în acelaşi timp a braţelor cu arma înapoi, cu încărcătorul în sus.

Prin îndreptarea energică a braţelor înainte şi deplasarea piciorului drept, se loveşte

adversarul cu patul armei (figura nr. 79).

1 2 3

Figura nr. 79

Lovitura cu patul armei înapoi

Lovitura cu încărcătorul - prin mişcare rapidă, se trage arma spre piept pînă

la orizontală, apoi cu forţă se execută lovitura cu magazia în faţă sau în piept

(figura nr. 80).

1 2

Figura nr. 80

Lovitura cu încărcătorul

Parările cu arma – se execută cu punerea armei sub lovitură, printr-o mişcare

bruscă şi puternică a braţelor şi picioarelor. Ele pot fi de jos, de sus, din stînga, din

dreapta (figura nr. 81).

1 2 3 4 4a

Figura nr. 81

Parările cu arma

La parările de jos şi sus arma se pune orizontal, cu încărcătorul spre lovitură.

La parările din dreapta şi stînga arma se pune vertical, cu încărcătorul spre lovitură.

Imediat după parare se execută împungerea sau lovitura adversarului cu patul

armei.

Respingerile cu arma - se folosesc pentru ducerea armei adversarului din

linia de atac, atunci cînd arma este cu mult înainte şi împiedică executarea atacului.

Se execută printr-o lovitură scurtă şi iute cu arma asupra armei adversarului.

Respingerile pot fi: spre dreapta, spre stînga şi în jos-spre dreapta. Imediat după

respingerea armei adversarului se execută contraatacul.

70

Procedeele de luptă cu baioneta.

Loviturile cu baioneta - se execută în punctele vulnerabile ale corpului:

direct, de jos, de sus, din lateral, din interior spre exterior. Ele se execută cu

amplitudinea scurtă – orizontal, vertical şi diagonal.

Pentru lovitura de jos în sus şi împungerea directă, baioneta (pumnalul) se

ţine cu vîrful orientat în sus, la înălţimea pieptului.

Pentru lovitura de sus în jos, din lateral şi din interior spre exterior - cu vîrful

orientat în jos, braţul îndoit din articulaţia cotului (figura nr. 82).

1 2 3

Figura nr. 82

Loviturile cu baioneta

Procedeele de luptă cu lopata mică.

Loviturile cu lopata mică - se execută de sus, din lateral, prin împungere şi

din interior spre exterior (figura nr. 83).

1 2 3 4

Figura nr. 83

Loviturile cu lopata mică

Parările cu lopata mică - se execută prin lovitura armei adversarului care

atacă spre dreapta, spre stînga, în sus şi în jos spre dreapta. Parările se execută cu

muchia lopeţii. Imediat după parare se apucă cu mîna arma adversarului, urmată de

lovitura cu lopata mică.

Răsucirea braţelor

Răsucirea braţului spre exterior - se fixează mîna adversarului (laba mîinii)

cu ambele mîini de jos. Se execută lovitura de şocare cu piciorul, concomitent

ridicînd braţul apucat în sus-înainte şi apăsînd asupra articulaţiei, prin smulgere se

răsuceşte braţul spre exterior pînă la doborîrea adversarului. Se execută lovitura cu

piciorul, după care urmează răsucirea braţului la spate (figura nr. 84).

71

1 2 3 4 5 6

Figura nr. 84

Răsucirea braţului spre exterior

Răsucirea braţului spre interior - se fixează mîna adversarului cu ambele

mîini de sus (una de antebraţ, cealaltă mai sus de nivelul cotului). Cu piciorul se

execută lovitura de şocare, prin smulgere se scoate adversarul din echilibru,

concomitent se răsuceşte braţul în interior şi se trage sub axilă, prin apăsare asupra

articulaţiei cotului se doboară adversarul la sol. Prelungind efectuarea presiunii

asupra articulaţiei cotului, se răsuceşte braţul la spate şi se leagă adversarul (figura

nr. 85).

1 2 3 4 5 6

Figura nr. 85

Răsucirea braţului spre interior

Răsucirea braţului la spate - fixînd braţul adversarului cu o mînă din

regiunea articulaţiei mîinii, iar cu cealaltă de haină mai sus de cot, se execută

lovitura de şocare cu piciorul. Prin tragerea braţului apucat spre sine, se scoate

adversarul din echilibru şi se răsuceşte braţul spre interior, apoi la spate, cu îndoire

în articulaţia cotului. Se execută lovitura cu muchia palmei la gît, după care

urmează imobilizarea adversarului prin apucare de rever, păr sau cască. Pentru

legare, adversarul se doboară la sol (figura nr. 86).

1 2 3 4

Figura nr. 86

Răsucirea braţului la spate

Aruncările, doborîrile şi strangulările

Aruncarea peste şold - cu mîna stîngă se fixează braţul drept al adversarului,

iar cu dreapta reverul sau spatele lui. Printr-o tracţiune energică adversarul se

dezechilibrează înainte, încît să fie ridicat pe vîrful picioarelor. În acelaşi timp se

execută un pas cu piciorul drept pe diagonală, în faţa piciorului al adversarului, se

întoarce cu spatele şi fixîndu-şi piciorul stîng, apropie adversarul de spatele său.

72

Executantul îndoaie genunchii şi coboară sub bazinul adversarului fără a se apleca

în faţă. Aruncarea se execută printr-o extensie a picioarelor şi o acţiune de răsucire

a trunchiului de la dreapta spre stînga. Procedeul se finalizează cu nimicire, acţiune

articulară sau răsucirea braţului la spate (figura nr. 87).

1 2 3 4

Figura nr. 87

Aruncarea peste şold

Aruncarea peste umăr - se execută similar aruncării peste şold, diferenţa

fiind în fixarea prizei (de rever) şi amplituda mai mare de executare a aruncării

(figura nr. 88).

1 2 3 4

Figura nr. 88

Aruncarea peste umăr

Piedica din spate - cu mîna stînga se fixează braţul adversarului în regiunea

cotului, cu cotul drept se execută lovitura în cap şi se fixează priza de rever sau

umăr, se dezechilibrează adversarul şi, păşind cu dreptul înainte pe o linie cu

umărul adversarului, apăsînd cu trunchiul şi cotul braţului drept, se doboară

adversarul. Procedeul se finalizează prin lovitură cu pumnul (piciorul) în punctele

vulnerabile ale corpului (figura nr. 89).

1 2 3 4

Figura nr. 89

Piedica din spate

Doborîre cu fixarea gambelor din spate - apropiindu-se de adversar din

spate, se fixează ambele gambe mai jos de genunchi, se împinge cu umărul sub

bazin şi, trăgînd gambele spre sine în sus, se doboară adversarul. Ţinîndu-i

picioarele, se aplică lovitura în plex (abdomen).

Sărind pe adversar în regiunea spatelui, punînd piciorul drept pe genunchi şi

stîngul pe toată talpa (sub axila adversarului), se execută lovitura cu pumnul în cap.

73

Trăgînd capul adversarului spre sine cu un braţ, celălalt se fixează la gît cu partea

radială a braţului. Efectuînd priza braţelor, se strangulează adversarul. În cazul

opunerii rezistenţei se răsuceşte pe spate, agăţînd trunchiul cu picioarele

încrucişate, la nivelul centurii şi continuînd strangularea cu mîinile şi picioarele

(figura nr. 90).

1 2 3 4

5 6 7

Figura nr. 90

Doborîre cu fixarea gambelor din spate

Strangularea din spate - apropiindu-se de adversar din spate, se execută o

lovitura cu piciorul mai jos de genunchi, în acelaşi timp cu mîna stînga se apucă

capul (orbitele ochilor, nas) şi se trage înapoi. Cu antebraţul drept se execută

lovitura în regiunea gîtului. Apucînd mîinile în lacăt şi întorcîndu-se spre stînga

(dreapta) cu picioarele semiîndoite, se trage adversarul pe spate şi se execută

strangularea.

Dacă adversarul n-a fost luat pe spate şi opune rezistenţă, se doboară prin

tracţiune şi se continuă strangularea cu mîinile şi picioarele (figura nr. 91).

1 2 3 4

Figura nr. 91

Strangularea din spate

Eliberarea de prize. Prizele sînt procedee de prindere a adversarului cu

mîinile, în scopul dezechilibrării, aruncării sau doborîrii acestuia.

Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu o mînă - se execută lovitura

de şocare cu piciorul, prin smulgere şi răsucirea braţului apucat spre degetul mare

al mîinii adversarului, se eliberează de priză (figura nr. 92).

74

1 2 3 4

Figura nr. 92

Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu o mînă

Varianta 2. În momentul răsucirii braţului, după eliberarea prizei, se apucă

mîna adversarului cu ambele mîini (cu degetele mari pe partea dorsală a palmei) şi

se execută răsucirea braţului spre exterior. Procedeul se finalizează cu nimicire sau

răsucirea braţului la spate (figura nr. 93).

1 2 3 4

Figura nr. 93

Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu o mînă prin răsucire cu doborîre

Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu două mîini - se execută

lovitura de şocare cu piciorul, prin smulgere şi răsucirea braţelor apucate spre

degetele mari ale adversarului, se eliberează de priză (figura nr. 94).

1 2 3 4

Figura nr. 94

Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu două mîini

Varianta 2. Prin balansul mîinilor apucate spre dreapta (stînga), cu răsucirea

spre degetul mare se eliberează de priza unui braţ, se apucă mîna adversarului (cu

degetul mare pe partea dorsală a palmei), prin acţiune dureroasă asupra articulaţiei

se eliberează şi de priza celuilalt braţ. Prin fixarea braţului adversarului cu ambele

mîini se efectuează răsucirea braţului spre interior sau la spate (figura nr. 95).

1 2 3 4 5

Figura nr. 95

Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu două mîini prin răsucire cu doborîre

Eliberare de la apucarea braţului din regiunea cotului - se execută pas cu

piciorul drept (stîng) înainte-lateral, printr-o mişcare pe deasupra braţului

adversarului înainte în jos, se execută răsucirea braţului spre exterior, pînă la

75

doborîre cu imobilizare sau răsucire la spate. Cu braţul liber, prin apucare din

regiunea cotului se acordă ajutor la răsucire (figura nr. 96).

1 2 3 4

Figura nr. 96

Eliberare de la apucarea braţului din regiunea cotului

Eliberare de apucarea gîtului din faţă - se execută lovitura de şocare cu

piciorul şi printr-o mişcare rapidă a braţelor în interior, de jos în sus şi lateral se

eliberează de apucare (figura nr. 97).

1 2 3 4

Figura nr. 97

Eliberare de la apucarea gîtului din faţă

Varianta 2. - se apucă încheietura mîinii drepte a adversarului cu dreapta de

deasupra, se execută lovitura de şocare cu piciorul, cu mîna stîngă se apucă de

regiunea cotului şi se execută răsucirea braţului spre interior, apoi la spate (figura

nr. 98).

1 2 3 4 5

Figura nr. 98

Eliberare de la apucarea gîtului din faţă cu răsucirea braţului la spate

Eliberare de la apucarea gîtului din spate - lăsîndu-se brusc în jos, se

întoarce capul spre dreapta (sînga) cu tragerea bărbiei spre piept, se execută

lovitura cu călcîiul asupra gambei şi cu cotul în abdomen. Se apucă mîna

adversarului şi se execută aruncarea peste umăr (figura nr. 99).

76

1 2 3 4 5

Figura nr. 99

Eliberare de la apucarea gîtului din spate

Eliberare de la apucarea trunchiului din faţă - lăsîndu-se brusc în jos, se

execută lovitura cu genunchiul în plex (abdomen), cu mîinile se împinge capul

adversarului. Prin reapucare se execută răsucirea braţului la spate (figura nr. 100).

1 2 3 4 5

Figura nr. 100

Eliberare de la apucarea trunchiului din faţă

Eliberare de la apucarea trunchiului şi braţelor din faţă - lăsîndu-se brusc

în jos şi depărtînd coatele, se execută lovitura cu genunchiul în abdomen, apoi prin

reapucare se execută răsucirea braţului la spate (figura nr. 101).

1 2 3 4

Figura nr. 101

Eliberare de apucarea trunchiului şi braţelor din faţă

Eliberare dela apucarea trunchiului din spate - se execută lovitura cu

călcîiul asupra gambei sau cu ceafa în faţă, cu acţiune dureroasă asupra degetului

mare, se rupe lacătul şi cu apucarea mîinii adversarului din regiunea cotului, se

roteşte în exterior spre dreapta (stînga) cu răsucirea braţului la spate (figura nr.

102).

1 2 3 4

Figura nr. 102

Eliberare de la apucarea trunchiului din spate

77

Eliberare de la apucarea trunchiului şi braţelor din spate - se execută

lovitura cu călcîiul asupra gambei sau cu ceafa în faţă, lăsîndu-se brusc în jos şi

ridicînd coatele se eliberează de priză. Se apucă adversarul cu o mînă de antebraţ,

iar cu cealaltă, executînd lovitura cu cotul în abdomen se apucă de umăr. Prin

dezdoirea energică a genunchilor se execută aruncarea peste umăr. Procedeul se

finalizează cu nimicire sau răsucirea braţului la spate (figura nr. 103).

1 2 3 4

Figura nr. 103

Eliberare de la apucarea trunchiului şi braţelor din spate

Procedee de dezarmare

Dezarmarea adversarului, care atacă cu pistolul-mitralieră: 1) cu eschivă spre stînga – se execută pas cu stîngul înainte spre stînga,

rotind trunchiul spre dreapta, se parează arma cu antebraţul drept. Se prinde arma

cu mîna stîngă, se execută lovitura cu piciorul în genunchi şi se smulge arma

(figura nr. 104).

1 2 3 4 5

Figura nr. 104

Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul-mitralieră cu eschivă spre stînga

2) cu eschivă spre dreapta – se face pas cu dreptul înainte spre dreapta,

rotind trunchiul spre stînga se parează şi se prinde arma cu braţul stîng. Cu muchia

palmei drepte se execută lovitura în faţă sau la gît, iar cu piciorul drept - lovitura

asupra părţii posterioare a gambei piciorului din faţă a adversarului, se smulge

arma şi se execută lovitura cu patul în faţă (figura nr. 105).

1 2 3 4

78

5 6

Figura nr. 105

Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul-mitralieră cu eschivă spre dreapta

Dezarmarea adversarului, care atacă cu pistolul Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din făţă - se execută un pas

înainte lateral, cu braţul stîng (drept) se parează braţul înarmat al adversarului spre

interior, se apucă mînă înarmată cu ambele mîini de jos, se execută lovitura cu

piciorul în abdomen, după care urmează răsucirea braţului spre exterior. Procedeul

se finalizează cu nimicire (figura nr. 106).

1 2 3 4

Figura nr. 106

Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din făţă

Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din spate - cu întoarcere la

180° prin exteriorul braţului înarmat, se execută parare, concomitent cu executarea

loviturii cu piciorul în abdomen se apucă braţul adversarului cu ambele mîini de

sus, prin smulgere se dezechilibrează şi se răsuceşte braţul spre interior. Acţionînd

asupra articulaţiei cotului, se dezarmează adversarul (figura nr. 107).

1 2 3 4

Figura nr. 107

Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din spate

Dezarmarea adversarului, care scoate pistolul din toc - se execută pas

înainte, se prinde braţul înarmat al adversarului cu o mînă pe deasupra şi cealaltă

pe sub axilă. Formînd lacăt, se execută lovitura cu genunchiul în abdomen şi prin

răsucirea braţului la spate, se dezarmează adversarul. La necesitate adversarul se

doboară jos (figura nr. 108).

79

1 2 3 4 5

Figura nr. 108

Dezarmarea adversarului, care scoate pistolul din toc

Dezarmarea adversarului, care atacă cu lopata mică de infanterie 1) de sus sau din dreapta - se execută pas înainte spre stînga (dreapta), se

parează cu braţul stîng (drept) braţul înarmat al adversarului, iar cu cealaltă mînă

se apucă mînerul lopeţii din exterior, se execută lovitura cu piciorul în testicule şi

răsucind lopata spre degetul mare, îl dezarmează. Procedeul se finalizează lovind

adversarul cu lopata (figura nr. 109).

1 2 3 4

Figura nr. 109

Dezarmarea adversarului care atacă cu lopata mică de infanterie de sus sau din dreapta

2) din interior spre exterior sau împunge – se execută pas cu stîngul înainte

spre stînga şi, întorcîndu-se spre adversar, parează cu antebraţele braţul

adversarului înarmat. Se execută lovitura cu piciorul asupra gambei, se apucă

mînerul lopeţii şi, prin răsucire spre degetul mare, îl dezarmează. Procedeul se

finalizează cu lovitura adversarului cu lopata (figura nr. 110).

1 2 3 4

Figura nr. 110

Dezarmarea adversarului care atacă cu lopata mică de infanterie din interior spre exterior sau împunge

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta înainte - se execută un pas

înainte lateral, cu antebraţul stîng (drept) se parează braţul înarmat al adversarului

spre interior, se apucă mînă înarmată cu ambele mîini de jos, se execută lovitura cu

piciorul în abdomen, după care urmează răsucirea braţului spre exterior. Procedeul

se finalizează cu nimicire sau răsucirea braţului la spate (figura nr. 111).

80

1 2 3 4

Figura nr. 111

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta înainte

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de sus în jos - se execută

pas înainte lateral şi se parează braţul înarmat al adversarului. Se execută lovitura

cu pumnul în faţă sau cu piciorul în abdomen (testicule), lovind cu antebraţul drept

mai sus de articulaţia cotului, se apucă mîinile în lacăt şi se execută răsucirea

braţului adversarului spre exterior. După doborîre, adversarul se dezarmează

(figura nr. 112).

1 2 3 4 5

Figura nr. 112

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de sus în jos

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de jos în sus - se execută

pas înainte spre stînga, cu braţul stîng (drept) se parează braţul înarmat al

adversarului şi se apucă de articulaţia mîinii. Se execută lovitura cu piciorul în

abdomen (testicule), apoi lovind cu podul palmei drepte (stîngi) asupra mîinii

înarmate, se dezbate baioneta (figura nr. 113).

1 2 3 4 5

Figura nr. 113

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de jos în sus

Varianta 2 - după executarea parării cu braţul stîng şi lovitura adversarului cu

piciorul, se loveşte cu palma deasupra articulaţiei cotului. Împingînd antebraţul cu

stînga şi trăgîndu-l cu dreapta spre sine, se execută răsucirea braţului la spate

(figura nr. 114).

81

1 2 3 4

Figura nr. 114

Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de jos în sus cu răsucirea braţului la spate

Dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta din lateral - se face pas

înainte spre stînga, se întoarce spre adversar şi se parează cu ambele braţe braţul

înarmat, se execută lovitura cu piciorul în abdomen (testicule); apucînd antebraţul

adversarului cu ambele mîini de sus, prin smulgere se dezechilibrează şi se

răsuceşte braţul spre interior. Acţionînd asupra articulaţiei cotului, se dezarmează

adversarul (figura nr. 115).

1 2 3 4

Figura nr. 115

Dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta din lateral braţului spre interior

Varianta 2 - după efectuarea parării şi loviturii cu piciorul, cu ambele braţe se

prinde în lacăt braţul înarmat, prin întoarcere spre adversar, acţionînd asupra

articulaţiei cotului se execută răsucirea braţului spre exterior. Procedeul se

finalizează cu doborîre şi nimicirea adversarului (figura nr. 116).

1 2 3 4 5 6

Figura nr. 116

Dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta din lateral cu răsucirea braţului spre exterior

Complexul de exerciţii la 8 timpi fără arme - destinat întregului efectiv

(figura nr. 117).

Poziţia iniţială (P.i.) – poziţia de bază.

1. Pas cu stîngul înapoi, se ia poziţia „În gardă”.

2. Pas cu stîngul înainte parare cu braţul stîng din interior spre exterior.

3. Pas cu dreptul înainte, lovitură cu braţul drept înainte.

4. Lovitură cu piciorul drept înainte sau de jos.

5. Întoarcere spre stînga, piciorul stîng înainte, parare cu braţul stîng de jos,

lovitură cu piciorul drept înainte.

82

6. Fără a pune piciorul drept pe sol, întoarcere spre dreapta la 180 grade,

lovitură cu muchia palmei braţului drept.

7. Pas cu dreptul înapoi, parare de sus cu braţul stîng, întoarcere spre stînga.

8. Pas cu stîngul înapoi, lovitură cu braţul drept înainte. P.i.

1 2 3 4 5 6 7 8

Figura nr. 117

Complexul de exerciţii la 8 timpi fără arme

Complexul de exerciţii la 8 timpi cu pistolul-mitralieră - destinat întregului

efectiv (figura nr. 118).

Poziţia iniţială (P.i.) – stînd, pistolul mitralieră la piciorul drept.

1. Păşind cu stîngul înainte, se ia poziţia „În gardă”.

2. Prin fandare, împungere înainte.

3. Pas cu dreptul înainte, lovitură cu patul armei de jos în sus.

4. Pas cu dreptul înainte lateral, lovitură cu patul armei înapoi spre dreapta.

5. Întoarcerea spre stînga, pararea de jos.

6. Pas cu dreptul înainte, lovitură cu patul armei din lateral.

7. Întoarcere spre dreapta, pas cu piciorul drept înainte, lovitură cu

încărcătorul armei înainte.

8. Pas cu piciorul drept înapoi. Poziţia în gardă. P.i.

P.i. 1 2 3 4

5 6 7 8

Figura nr. 118

Complexul de exerciţii la 8 timpi cu pistolul mitralieră

Percheziţia, legarea şi escortarea

Percheziţia din sprijin la perete - ameninţînd cu arma, adversarul este impus

să stea cu faţa spre perete, mîinile pe perete, picioarele depărtate, trunchiul vertical

sub un unghi de 45-70°. Percheziţia se efectuează de sus în jos. Mereu se duce

observarea vizuală a adversarului, arma gata de luptă. Piciorul stîng se pune pe

83

articulaţia genunchiului drept (stîng) şi în caz de orice mişcare a adversarului, se

apasă brusc în jos-lateral. După percheziţia adversarului din spate, el este impus să

se întoarcă cu spatele la perete. Piciorul stîng se ţine pe articulaţia genunchiului,

gata de a preveni contraatacul adversarului (figura nr. 119).

1 2

Figura nr. 119

Percheziţia din sprijin la perete

Percheziţia din sprijin culcat – ameninţînd cu arma, adversarul este impus să

primească poziţia sprijin culcat, picioarele depărtate, mîinile împreună. Percheziţia

părţii de sus a corpului se face călcînd cu piciorul pe mîinile adversarului, a părţii

de jos a corpului, călcînd un picior al adversarului. Arma se ţine gata de luptă

(figura nr. 120).

1 2

Figura nr. 120

Percheziţia din sprijin culcat

Percheziţia din culcat - ameninţînd cu arma, adversarul este impus să ia

poziţia culcat cu faţa în jos, braţele lateral, picioarele împreună. Percheziţia

ambelor părţi se execută călcînd cu piciorul o mîna a adversarului şi cu genunchiul

sprijinit pe umăr. Arma se ţine gata de luptă cu ţeava îndreptată spre capul

adversarului.

La percheziţia din faţă adversarul este impus să se culce pe spate, picioarele

îndoite în genunchi, mîinile împreună deasupra capului. În timpul percheziţiei se

calcă cu piciorul pe mîini, ţeava armei este îndreptată spre piept (figura nr. 121).

1 2

Figura nr. 121

Percheziţia din culcat

Legarea se face după executarea procedeelor, acţiunilor dureroase şi

executarea răsucirii braţului la spate. Se doboară adversarul la sol cu faţa în jos, se

aşează călare şi se execută legarea (cu centura sau sfoara) în felul următor:

84

cu braţele la spate - se leagă un braţ, se trece sfoara în jurul gîtului şi se

leagă ambele mîini încrucişate;

braţele la spate - se leagă braţul drept, cu trecerea sfoarei pe sub gît, se

fixează articulaţia cotului cu un laţ sub axila braţului stîng, după care urmează

legarea ambelor mîini;

se leagă braţul drept cu piciorul stîng şi braţul stîng cu piciorul drept.

Ambele picioare îndoite în genunchi.

Pentru imobilizarea mişcărilor adversarului se pot folosi mijloace

improvizate (beţe, bastonul, crengi etc.):

bastonul se trece prin mîneci după spate, mîinile se leagă;

se leagă mîinile din faţă, apoi bastonul se trece pe sub încheietura

genunchilor, pe deasupra braţelor (figura nr. 122).

1 2 3

Figura nr. 122

Imobilizarea prin mijloace improvizate

Escortarea se execută în componenţa grupelor în perechi sau cîte unul, cu

folosirea armei sau a procedeelor cu acţiuni dureroase.

Cerinţele de bază pentru escortare sînt excluderea împotrivirii din partea

prizonierului şi asigurarea siguranţei persoanelor care execută escortul.

93. Pentru prevenirea accidentelor se iau următoarele măsuri:

1) la şedinţele de luptă corp la corp şi înaintea unor exerciţii complexe

conducătorul dă indicaţiile necesare privind prevenirea accidentelor;

2) menţinerea disciplinei în timpul şedinţelor;

3) menţinerea distanţei şi intervalului necesar dintre militari în timpul

executării procedeelor şi antrenamentului;

4) executarea loviturilor cu braţele, picioarele, baioneta, lopata şi pistolul

mitralieră la manechine;

5) executarea acţiunilor asupra articulaţiilor cu forţă, şi viteză redusă sau

simularea loviturilor în punctele vulnerabile;

6) ; procedeele care includ căderi şi aruncări se execută numai pe saltele,

gropi cu rumeguş sau nisip;

7) folosirea baionetelor şi lopeţilor confecţionate din cauciuc/lemn, la

însuşirea procedeelor cu armament;

8) executarea exerciţiilor şi procedeelor indicate de conducător;

9) executarea aruncărilor sau a exerciţiilor în doi spre exteriorul covorului;

10) lovirea adversarului, saltelei cu palma sau prin voce, cînd militarul este

pus în situaţia de a fi accidentat;

11) oprirea luptei la apariţia situaţiilor periculoase, prin comanda „Încetaţi

lupta”, iar dacă e necesar se intervine.

85

Tema nr. 4 DEPLASAREA RAPIDĂ ŞI ARUNCAREA GRENADELOR.

94. Deplasarea rapidă, alergarea pe teren variat şi aruncarea grenadelor au ca scop însuşirea şi perfecţionarea rezistenţei fizice la eforturi de lungă durată în

condiţii dificile (de teren şi stare a vremii), dezvoltarea rezistenţei

cardiorespiratorie.

În cadrul şedinţelor de deplasare rapidă, alergarea în teren variat şi aruncarea

grenadelor se realizează prin:

1) învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii alergării la

distanţe scurte, semifond şi fond, alergări pe teren variat şi deplasări rapide;

2) antrenamentul deplasării rapide cu echipamentul şi armamentul individual

din dotare, ziua şi noaptea;

3) învăţarea procedeelor de aruncare a grenadelor de mînă la distanţă şi la

precizie;

4) pregătirea psihologică a militarilor pentru a acţiona repede şi precis în

diverse situaţii de luptă, ziua şi noaptea, precum şi de a suporta eforturilor fizice

timp îndelungat.

95. Şedinţele de instruire şi antrenament se desfăşoară pe teren sportiv,

suprafeţe netede, săli de sport sau terenuri variate. Ele se execută în timpul

prevăzut pentru pregătirea fizică. Antrenamentul continuă şi pe timpul deplasării

subunităţilor spre şi de la centrele de instruire şi poligoane de tragere, în cadrul

exerciţiilor tactice şi al instruirii de specialitate, precum şi în timpul stabilit pentru

lucrul sportiv de masă.

96. Părţile componente ale şedinţei sînt:

1) partea pregătitoare (8-10 min.) - include mijloacele pregătirii

organismului pentru efort fizic: varietăţi de mers, alergări şi sărituri, exerciţii de

dezvoltare fizică generală şi exerciţii speciale. Exerciţiile din partea pregătitoare

trebuie să corespundă conţinutului părţii fundamentale.

2) partea fundamentală (35-38 min.) - constă în realizarea obiectivelor

planificate pentru şedinţa respectivă. Se recomandă de început partea fundamentală

cu perfecţionarea vitezei, apoi a celorlalte calităţi motrice, deoarece la sfîrşitul

părţii fundamentale efortul fizic trebuie să fie micşorat treptat.

3) partea finală (3-5 min.) - are ca scop revenirea treptată a stării de

activitate funcţională organismului la normal.

Deplasarea rapidă, alergarea pe teren variat şi aruncarea grenadelor se împarte

în: alergări la distanţe scurte, alergări de semifond şi de fond, alergare pe teren

variat şi deplasare rapidă.

97. Alergări la distanţe scurte. Tehnica alergărilor de sprint este tratată conform fazelor legate organic: startul şi elanul de start; alergarea pe distanţă şi finişul.

1) Startul şi elanul de start se execută la comenzile: „Pe locuri” – militarii se apropie la linia de start; „Gata” – iau poziţia de start; „Start!” – încep alergarea.

Elanul de start se continuă pînă la atingerea vitezei maxime sau apropiată de

aceasta (96-98%).

2) Alergarea pe distanţă. La această fază mişcările sînt line şi uniforme, cu

mişcarea coordonată de braţe şi picioare;

86

3) Finişul. Viteza alergării este maximală, menţinîndu-se frecvenţa înaltă a

paşilor. Pentru obţinerea unui rezultat înalt, linia finişului se trece cu viteză

maximă.

98. Alergări de fond şi semifond. Tehnica alergărilor este îmbinarea

raţională a mişcărilor, ce asigură parcurgerea unei anumite distanţe cu viteză

planificată.

1) Startul şi elanul de start, se execută similar tehnicii alergărilor la distanţe

scurte;

2) Alergarea pe distanţă, se execută cu trunchiul aproape vertical. O

importanţă deosebită o are respiraţia corectă, se respiră concomitent pe nas şi pe

gură;

3) Finişul. Este importantă menţinerea vitezei pînă la ultimii metri sau de a

o mări la ultimii 200-400 m.

Antrenamentele se desfăşoară de 2-3 ori pe săptămînă, la şedinţele de

pregătire fizică, înviorare, lucru sportiv în masă, în timpul deplasării subunităţii

spre şi de la centrele de instruire etc.

99. Antrenamentul alergării la 3000 m. Se folosesc următoarele metode de

antrenament: alergare neîntreruptă, alergare pe segmente şi metoda competiţională.

1) metoda alergare neîntreruptă - se poate desfăşura în tempoul uniform şi

variabil pe terenuri plate şi accidentate. Antrenamentul alergării neîntrerupte

constituie circa 70% din volumul timpului de antrenament.

2) mMetoda alergării pe segmente - se caracterizează prin mărirea treptată a

distanţei de alergare. Lungimea totală a distanţei este de 2000-4000 m., iar

lungimea segmentelor de 200-800 m. Viteza alergării constituie 90-95% faţă de cel

mai bun rezultat personal. Durata odihnei este de 3-10 min.

Altă variantă a alergării pe segmente este: lungimea totală a distanţei 3000-

6000 m. cu lungimea segmentelor de 600-2000 m. Durata antrenamentului este de

30-60 min. (150-190 bătăi/minut). Durata odihnei se stabileşte în dependenţă de

perioada de restabilire organismului (120-140 bătăi/minut).

Una din metodele antrenării alergării la 3000 m. este descrisă în tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10 Antrenamentul alergării la 3000 m.

Nr.

şedinţei Conţinutul antrenamentului

alergare mers alergare mers alergare mers alergare

1. 500

2,20 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

2. 800

3,40 min.

200

3,00 min.

500

2,10 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

___ ___

3. 1000

4,30 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

___ ___

4. 1500

6,50 min.

200

2,00 min.

800

3,40 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

___ ___

5. 1500

6,50 min.

200

2,00 min.

1300

5,30 min.

___ ___ ___ ___

6. Alergare 3000 m. de control

7. 2000

9,00 min.

200

2,00 min.

800

3,40 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

100

1,00 min.

400

1,50 min.

87

8. 2000

9,00 min.

200

2,00 min.

800

3,30 min.

200

2,00 min.

800

3,30 min.

___ ___

9. 2000

8,40 min.

200

2,00 min.

1800

7,50 min.

___ ___ ___ ___

10. 1500

6,20 min.

200

2,00 min.

800

3,20 min.

100

1,00 min.

400

1,40 min.

___ ___

11. 1500

6,20 min.

200

2,20 min.

1300

5,20 min.

___ ___ ___ ___

12. Alergare 3000 m. de control

100. Alergare pe teren variat. În funcţie de faptul că condiţiile desfăşurării

şedinţelor pot fi variate, tehnica alergării pe teren variat se deosebeşte de cea a

alergării pe pistele terenului sportiv.

1) pe sectoare şi distanţe plate - se aleargă cu paşi liberi şi mari;

2) pe solul pietros - pasul devine mai scurt, piciorul se pune pe sol cu atenţie,

începînd cu partea anterioară a tălpii;

3) pe sol moale, nisipos, mlăştinos sau cu iarbă înaltă - paşii se fac mai

scurţi şi mai deşi, piciorul se pune pe toată talpa;

4) pe arătură: de-a curmezişul brazdelor - piciorul se pune pe creasta

brazdei; de-a lungul brazdelor - piciorul se pune în şănţuleţul dintre ele;

5) alergarea la deal - trunchiul se înclină înainte, lungimea paşilor se

micşorează şi creşte frecvenţa lor;

6) la coborîre în pantă - trunchiul se înclină în urmă, lungimea paşilor creşte;

7) şanţurile mari, băltoacele adînci, obstacolele înalte - se ocolesc;

8) şanţurile, băltoacele şi obstacolul nu prea mari - se trec prin sărituri, în

prealabil mărind puţin viteza alergării;

9) obstacolele înalte - se trec prin sărituri, călcînd cu un picior pe obstacol,

concomitent sprijinindu-se cu o mînă.

101. Deplasarea rapidă, se execută în componenţa plutonului, companiei sau

batalionului sub comanda comandantului subunităţii. Pentru formarea ritmului

respirator şi însuşirea tehnicii deplasării pe diferite terenuri şi suprafeţe,

antrenamentul primelor şedinţe se execută în alternarea mersului cu alergarea.

La deplasarea rapidă un rol important îi revine ajustării echipamentului.

Ajustarea incorectă duce la traumatismul picioarelor, spatelui, umerilor etc. (figura

nr. 123).

a b c d e

pe cureaua armei sub braţ la piept în mînă la spate

Figura nr. 123

Modul de transportare a pistolului mitralieră

102. Pregătirea psihologică a efectivului se realizează prin executarea

marşurilor pe jos sau a marşurilor forţate la distanţe mari (20-50 km.), ziua şi

88

noaptea, în diferite condiţii meteorologice, pe terenuri accidentate şi cu diferite

obstacole, cu trecerea cursurilor de apă şi a tufişurilor din pădure, în condiţii

apropiate de cele de luptă (pînă la desfăşurarea aplicaţiilor) etc.

În cadrul antrenamentelor fizice pe timp de noapte - se include trecerea

diverselor obstacole necunoscute, orientarea pe teren, aruncarea grenadelor de

mînă, transportarea greutăţilor, îmbarcarea şi debarcarea din autovehicule şi maşini

de luptă. În antrenamentul de noapte se includ doar exerciţiile însuşite anterior.

O atenţie deosebită pe timpul desfăşurării şedinţelor noaptea, se acordă

măsurilor de securitate şi de preîntîmpinare a traumatismului:

1) respectarea disciplinei;

2) pregătirea şi instalarea raţională (ziua) a locurilor de instruire,

inventarului şi echipamentului;

3) executarea acţiunilor în succesiunea stabilită;

4) includerea în procesul de antrenament numai a exerciţiilor anterior

însuşite la şedinţele de zi;

5) acordarea ajutorului la executarea exerciţiilor complicate;

6) instructajul sergenţilor în terenul desfăşurării antrenamentelor;

7) pregătirea minuţioasă a comandanţilor pentru desfăşurarea şedinţelor

noaptea.

103. Aruncarea grenadelor se execută la comenzile: „Asupra inamicului, cu

grenada – FOC” sau „Cu grenada – FOC”, precum şi din propria iniţiativă a

militarului. Ţinuta militarilor la aruncarea grenadelor este de campanie (adecvată

anotimpului), cu armamentul individual din dotare.

Tehnica aruncării grenadelor, constă în respectarea succesivă a

următoarelor faze:

1) pregătirea aruncării - trecerea armei în mîna stîngă, sprijinind-o cu

cureaua pe antebraţ;

2) elanul - se execută din trei paşi: la primul pas, mîna cu grenada se duce

înainte şi în jos; la al doilea pas, se continuă avîntul grenadei înapoi cu răsucirea în

acelaşi timp a corpului spre dreapta (stînga); la al treilea pas se termină răsucirea

corpului şi avîntul grenadei;

3) efortul final şi încheierea aruncării - punerea piciorului stîng (drept) pe

sol şi cu răsucirea trunchiului cu pieptul spre ţintă, ducînd grenada pe deasupra

umărului, se aruncă.

104. Deplasarea rapidă, alergarea pe teren variat şi aruncarea

grenadelor include următoarele exerciţii:

Exerciţiul nr. 20 Alergare la 100 m.

Exerciţiul nr. 21 Alergare la 400 m.

Ambele exerciţii se desfăşoară pe teren plat sau pe pista de alergare a

terenului sportiv, din startul înalt.

Exerciţiul nr. 22 Alergare de suveică 10x10 m. Se desfăşoară pe pista de

alergare a terenului sportiv, în sala de sport sau pe un teren plat marcat cu linii de

start şi de întoarcere la 10 m. Lăţimea liniilor intră în lungimea distanţei.

Se aleargă 10 segmente cîte 10 m., din startul înalt, călcînd după linia de

întoarcere a fiecărui segment.

89

Exerciţiul nr. 23 Alergare la 1 km.

Exerciţiul nr. 24 Alergare la 3 km.

Se desfăşoară pe pista de alergare terenului sportiv sau suprafeţe plate cu

amenajarea după posibilitate a startului şi finişului într-un singur loc.

Exerciţiul nr. 25 Aruncarea grenadei (600 gr.) la distanţă. Se execută din

mers (alergare) sau de pe loc. Distanţa de aruncare a grenadei se măsoară de la

linia de aruncare (lungimea 4 m., lăţimea 7 cm.). Se execută trei aruncări într-un

coridor cu lăţimea de 10 m., se apreciază cea mai bună încercare.

Sectorul de aruncare se marchează începînd cu distanţa de 30 m., cu marcaje

şi steguleţe bine vizibile.

Exerciţiul nr. 26 Aruncarea grenadelor (600 gr.) la precizie - constă în

aruncarea a 3 grenade de mînă, la distanţa de 25 m., într-un cerc cu diametrul de 3

m.

Exerciţiul nr. 27 Deplasare rapidă la 5 km.

Exerciţiul nr. 28 Deplasare rapidă la 10 km. Se execută în componenţa plutonului, companiei sau batalionului sub

comanda comandantului subunităţii în coloană cîte unu, doi sau trei, pe grupe, în funcţie de teren şi obstacole.

Ţinuta la deplasare rapidă - de campanie, corespunzătoare anotimpului, cu pistolul-mitralieră, port-încărcătorul cu două încărcătoare şi mască antigaz. Se interzice de a fixa arma şi echipamentul cu curele adăugătoare şi alte fixări, care împiedică folosirea imediată a armei şi a echipamentului conform destinaţiei.

Se admite ajutorul reciproc, însă, se interzice de a transmite arma şi echipamentul.

Exerciţiul nr. 29 Marş forţat 30 km. - se desfăşoară în componenţa subunităţii, pe teren variat. Startul şi finişul se amenajează într-un singur loc.

Marşul forţat, se organizează conform concepţiei luptei de întîlnire. Trupele trebuie să ajungă în raionul fixat cu capacitatea de luptă completă.

Se recomandă, ca după marşul forţat trupele să treacă cursurile de apă sau să execute unele normative prevăzute în programele de instruire.

Deplasarea rapidă la 5 km., 10 km. şi marşul forţat la 30 km. se apreciază conform prevederilor tabelului nr. 11.

Tabelul nr. 11 Aprecierea deplasării rapide la 5 km., 10 km. şi a marşului forţat la 30 km.

Denumirea exerciţiului Nota

10 9 8 7 6 5

Deplasare rapidă 5 km. 23.00 24.00 25.00 26.00 27.00 28.00

Deplasare rapidă 10 km. 52.00 55.00 56.00 60.00 64.00 68.40

Marş forţat 30 km. 4.30.00 4.35.00 4.40.00 4.45.00 4.50.00 5.00.00

Timpul la finiş între primul şi ultimul militar nu trebuie să depăşească: 1) 15 secunde - în cazul evaluării plutonului; 2) 25 secunde - în cazul evaluării companiei; 3) 50 secunde - în cazul evaluării batalionului.

90

105. Prevenirea accidentelor. Pentru prevenirea accidentelor se întreprind

următoarele măsuri:

1) încălzirea tuturor grupelor de muşchi înainte de începerea deplasării;

2) creşterea treptată a efortului fizic şi aplicarea procedeelor tehnice

cunoscute;

3) corespunderea traseului cu nivelul de pregătire a militarilor;

4) verificarea echipamentului, armamentului precum şi modului de ajustare a

acestuia înainte de start, precum şi pe timpul deplasării pe traseu;

5) executarea aruncării grenadelor în sectoare special amenajate, numai la

comanda conducătorului şedinţei.

Tema 5. ÎNOTUL ŞI TRECEREA PRIN ÎNOT A CURSURILOR

DE APĂ

106. Înotul se execută cu scopul însuşirii de către militari a procedeelor

tehnice pentru trecerea cursurilor de apă, liber sau cu echipamentul din dotare,

folosind în acest scop şi mijloace improvizate.

Şedinţele de instruire şi antrenament la înot, se desfăşoară în bazine de înot,

pe cursuri de apă şi în lacuri special amenajate, în orele de pregătire fizică şi la

activităţile sportive în masă.

Organizarea şedinţelor de înot aplicativ-militar este expusă în anexa nr. 17 la

prezentul Regulament. În cadrul şedinţelor de înot se realizează următoarele obiective:

1) însuşirea şi perfecţionarea principalelor procedee de înot; 2) însuşirea procedeelor de trecere a cursurilor de apă prin înotul echipat şi

cu mijloace improvizate, pentru transportul armamentului şi materialelor individuale din dotare;

3) antrenamentul militarilor la înotul echipat; 4) însuşirea şi perfecţionarea procedeelor de salvare de la înec.

107. Cele mai importante procedee de înot sînt: craul, bras şi over.

În procesul de insuşire a unui procedeu de înot se perfecţionează îndeplinirea

următoarelor elemente tehnice:

1) poziţia corpului;

2) mişcarea braţelor;

3) mişcarea picioarelor;

4) coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare;

5) coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu respiraţia.

108. Şedinţele de instruire la înot au durata de o oră, iar cele de antrenament

la trecerea prin înot a cursurilor de apă, folosind mijloace improvizate - două ore.

Pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţelor, comandanţii de subunităţi

folosesc în calitate de instructori pe cei mai buni înotători, numesc observator şi

echipă de salvare, constutuită din militari care cunosc să înoate şi modul de acţiune

în diverse situaţii.

109. Dacă în garnizoană sau în unitate nu există bazine de înot, înotul se

învaţă în sectoare special amenajate pe cursurile de apă sau lacuri.

91

Sectoarele de înot se aleg de către specialistul de pregătire fizică şi medicul

unităţii, cu aprobarea de către comandant.

Sectorul pentru înot are forma unui dreptunghi cu latura mare paralelă cu

malul (plaja) apei, avînd dimensiuni aproximative de 10-25 m., în funcţie de

lăţimea cursului de apă, viteza curentului, adîncimea şi natura fundului lacului.

La stabilirea şi amenajarea sectorului pentru înot, se va ţine cont de:

1) să fie situat în apropierea unei plaje şi într-un cadru cît mai igienic;

2) să nu fie în apropierea canalelor de scurgere;

3) adîncimea apei să crească progresiv şi să nu depăşească 1,50 m., iar

fundul lacului să nu aibă denivelări şi gropi;

4) curentul apei să nu fie mai mare de 0,5 m./sec. şi să nu aibă vîrtejuri;

5) pe fundul lacului să nu existe rădăcini, bolovani sau plante agăţătoare;

6) pentru executarea săriturilor, se amenajează start/blocuri, iar pentru

întoarceri – panouri. Delimitarea sectorului pentru înot şi marcarea adîncimii apei se face astfel:

1) cu pontoane, bărci, bile din lemn etc.; 2) cu frînghii fixate pe ţăruşi, dacă apa este mai mică; 3) cu frînghii pe plute, dacă apa este adîncă; 4) cu fanioane vopsite în culori cît mai vizibile; 5) adîncimea apei se marchează cu indicatoare.

110. Înotul aplicativ-militar. Trecerea cursurilor de apă se poate executa

înotînd cu echipament şi armă sau dezechipat, avînd echipamentul şi armamentul

sub formă de plutitor în foaia de cort, precum şi echipat, folosind mijloace

improvizate.

Pentru trecerea prin înot echipat şi cu mijloace improvizate a cursurilor de

apă, se va cerceta din timp adîncimea, lăţimea, viteza şi temperatura apei şi

înălţimea malurilor.

Pentru trecerea prin înot echipat şi cu mijloace improvizate cele mai indicate

procedee de înot sînt brasul şi overul.

111. Înotul cu echipament militar şi arma se însuşeşte pe uscat şi în apă.

1) pe uscat - se învăţă ajustarea mijloacelor de salvare individuale pentru

înot, confecţionării plutelor din raniţă.

Pentru înotătorii mai buni, înotul se poate executa echipat, iar în foaia de cort

se pune restul echipamentului şi al materialelor individuale (bocancii, masca

antigaz, casca, lopata mică de infanterie etc.). În această situaţie militarul îşi

ajustează echipamentul, după care face plutitorul din foaia de cort.

La confecţionarea plutei din raniţă în calitate de umplutură se folosesc obiecte

de echipament sau mijloace improvizate uşor plutitoare. Din obiectele de

echipament se întrebuinţează scurta, bocancii şi masca antigaz. În cazul folosirii

măştii antigaz racordul cutiei se închide cu capacul, iar orificiul – cu un dop de

cauciuc.

Raniţa se umple pe 2/3 din volum cu obiecte, echipament şi material uşor

plutitor (fîn, paie, stuf, crengi etc.), acesta din urmă constituind jumătate din

volum. Gura raniţei se leagă strîns, se îndoaie în două părţi egale şi se înfăşoară

92

strîns cu un şiret, apoi pe gură se aruncă laţul chingilor longitudinale ale raniţei şi

se leagă puternic.

Pluta confecţionată din raniţă se prinde de regiunea lombară şi se fixează de

corp cu ajutorul chingilor longitudinale. Pentru aceasta raniţa se apucă de mijlocul

chingilor longitudinale cu gura spre sine, în chingi se bagă pe rînd picioarele, apoi

raniţa se ridică pe spate şi se fixează.

Ajustarea echipamentului, pentru înotul echipat şi cu arma, se face în

următoarea succesiune:

a) se scot bocancii, se desfac legăturile de jos ale pantalonilor, se descheie

primul nasture de la bluză sau cămaşă şi nasturii de la mîneci şi se întorc

buzunarele pe dos;

b) se scoate cămaşa din pantaloni;

c) se desface centura şi se prind bocancii cu vîrfurile în jos trecînd centura

pe sub tocuri şi cu tălpile în afară, apoi se ajustează şi se închide;

d) se ajustează cureaua de la armă şi se pune arma la spate – dacă se înoată

pe partea stângă – cu ţeava spre dreapta şi invers, dacă se înoată pe partea dreaptă.

2) în apă - înotul în echipament cu arma se execută mai întîi la adîncimea de

1-1,5 m., iar apoi, pe măsură ce sînt însuşite deprinderile, se execută în lungul

sforilor întinse cu plute.

În cazul înotului în echipament cu arma, este raţional ca mişcările pregătitoare

cu braţele să se execute fără scoaterea acestora din apă, iar cele de vîslire, cu

amplitudine maximă, astfel ca ele să mişte corpul înainte şi să-l menţină în poziţia

orizontală.

În timpul înotului plutitorul poate fi remorcat cu o frînghie sau militarul se

poate sprijini cu o mînă sau ambele mîini pe el, înotînd cu o mîină şi picioarele sau

numai cu picioarele.

112. Înotul dezechipat (avînd echipamentul şi armamentul împachetate în

foaie de cort sub formă de plutitor) se execută cu militarii care stăpînesc bine un

procedeu din înot şi se face în următoarea succesiune:

1) foaia de cort se întinde pe pămînt, se pune un strat de fîn, paie sau alte

materiale plutitoare;

2) se aşează raniţa şi se pune deasupra ei masca antigaz;

3) lateral se pun bocancii, centura, baioneta, lopata mică de infanterie şi

geanta portîncărcătoare;

4) pantalonii, cămaşa, bluza, baioneta şi obiectele personale se pun deasupra,

astfel ca o parte din ele să intre în cască, care se pune apoi cu gura în jos;

5) dacă scurta se află asupra militarului, se face sul şi se pune în jurul căştii,

peste care se pune fîn, paie, etc.;

6) se ridică marginile foii de cort care se strîng şi se leagă cu o curea

(centură) sau sfoară, astfel ca apa să nu pătrundă în interior;

7) deasupra plutitorului se fixează arma cu cureaua ei sau cu o sfoară.

113. Trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate se foloseşte în

situaţii speciale de luptă de către unul sau doi militari.

La trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate, militarul se sprijină cu

mîinile pe acestea sau se culcă cu pieptul pe ele executînd mişcările la fel ca şi la

93

înotul pe o parte, bras sau craul. Este indicat, ca pe lîngă un militar, care nu ştie să

înoate, să fie un bun înotător în măsură să-l ajute şi să conducă mijlocul de plutire.

Dacă mijloacele improvizate pot fi ţinute bine cu o singură mîină, atunci cu

mîina liberă se execută mişcări de vîslire, care ajută la deplasarea înainte.

Mijloacele de plutire pentru trecerea prin înot a cursurilor de apă se pot

improviza din bîrne, scînduri, mănunchiuri din nuiele uscate, baloţi din paie sau

fîn, bidoane, frînghii (cablu) cu plutitori etc.

Pentru trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate, militarul execută

mai întâi ajustarea şi împachetarea echipamentului.

Ajustarea echipamentului se face ca la înotul echipat cu arma, iar aşezarea şi

împachetarea militarilor şi obiectelor individuale în raniţă se face astfel:

1) se pune masca antigaz, iar lateral se pune lopata mică de infanterie cu

coada în sus;

2) se pune centura cu geanta, portîncărcătoare şi baioneta, apoi bocancii;

3) obiectele personale se pun în cască, care se aşează cu gura în jos;

4) în jurul căştii şi în locurile libere din raniţă se pun paie sau fîn şi se strînge

bine sfoara de la gura raniţei;

5) scurta şi foaia de cort se fac sul – scurta fiind în interiorul foii de cort, se

aranjează pe gura raniţei peste care se pune capacul, care se prinde în catarama

respectivă;

6) capetele sulului se leagă de o parte şi de alta a raniţei cu curele sau sfoară.

După ajustarea echipamentului, se ajustează cureaua de la armă şi curelele de

la raniţă, după care se pune arma la spate şi apoi raniţa. Astfel echipat militarul

înoată folosind un mijloc improvizat. De asemenea, trecerea înot se poate face

fixând raniţa pe mijlocul improvizat respectiv, militarul fiind echipat aşa cum se

specifică la ajustarea echipamentului.

Când se execută trecerea cursului de apă cu ajutorul unei frânghii/cablu, se

leagă de ea plutitori la fiecare 7-10 m. Pe timpul trecerii cursurului de apă,

militarii, la distanţa de 6-7 m. unul de celălalt, schimbă alternativ apucarea cu

mîinile de frînghie şi execută mişcări de înot cu picioarele.

Funia cu plute se lasă în apă; un capăt se trece pe malul opus de către unul sau

mai mulţi militari buni înotători şi se întinde, capetele se leagă de copaci sau de

ţăruşi bine bătuţi în pămînt. În cazul în care funia cu plute este prea lungă şi grea,

se leagă de ea o alta funie mai uşoară şi se trece pe malul opus. După aceasta, funia

cu plute se trage, se întinde şi se fixează.

Cînd trecerea se execută peste o apă îngustă (pînă la 30 m.), doi înotători trec

pe malul opus cu un capăt al funiei şi îi trag pe ceilalţi militari, care se ţin de funie

la o distanţă de 3-4 m. unul de altul.

114. Pentru prevenirea înecului şi a accidentelor în cadrul şedinţelor de

înot, comandantul subunităţii trebuie să ia următoarele măsuri:

1) înainte de începerea şedinţei:

a) să verifice delimitarea sectorului de înot, starea fundului lacului şi

existenţa indicatoarelor de marcare a adîncimii apei;

b) să verifice temperatura apei şi să desfăşoare şedinţa la înot numai în cazul

cînd aceasta este de cel puţin +17°C;

94

c) să verifice existenţa şi starea mijloacelor necesare pentru salvarea de la

înec (bărci, colaci de salvare, plute, prăjini, funii, pneuri etc.);

d) să cunoască starea de sănătate a militarilor şi să nu permită intrarea în apă

a celor care au anumite afecţiuni (eczemă, furunculoză, ciupercă, stări virotice

etc.);

e) să numească o echipă de salvare formată din 2-3 militari, care înoată bine

şi un observator (din rîndul militarilor scutiţi sau care din motive medicale nu intră

în apă);

f) să cunoască efectivul militarilor instruiţi, să stabilească grupele de

începători şi avansaţi, instructorii şi locul de instruire pentru fiecare grupă;

g) să precizeze militarilor regulile, care trebuie să fie respectate pe timpul

desfăşurării şedinţelor;

h) să verifice dacă militarii din grupa de salvare şi militarul observator îşi

cunosc obligaţiunile;

i) să verifice împreună cu medicul, gradul de poluare a apei şi starea de

sănătate a militarilor.

2) pe timpul desfăşurării şedinţei:

a) la apariţia semnelor de răcire a corpului (învineţirea buzelor, tremurătură

etc.) să scoată militarii din apă şi să execute cu aceştia exerciţii pentru încălzirea

organismului;

b) să verifice ca învăţarea procedeelor de înot de către începători să se

execute de-a lungul malului (peretelui bazinului), iar cînd înotul se execută în apă

adîncă, să se folosească mijloacele de plutire speciale sau improvizate;

c) intrarea şi ieşirea din sectorul de înot (bazin) să se execute numai prin

locul stabilit;

d) învăţarea înotului echipat şi cu arma să se facă la o adîncime de cel mult

1,20 m., iar în apa mai adîncă să se întindă o funie (cablu) cu plute pentru

asigurare;

e) cînd se execută înotul echipat şi cu mijloace improvizate în apă adîncă sau

la trecerea cursurilor de apă, să repartizeze înotătorii buni pe lîngă cei mai puţin

pregătiţi, să-i supravegheze şi să-i ajute, în caz de necesitate;

f) săriturile în apă de pe mal, ponton şi marginea bazinului să se execute

numai în apa cu adîncimea de minimum 2 m.;

g) cînd se execută sărituri de la trambulină cu înălţimea de 3 m., adîncimea

apei trebuie să fie de cel puţin 3,50 m., iar cînd înălţimea este de 5 m. – adîncimea

apei trebuie să fie de cel puţin 4 m.;

h) săriturile să se execute individual şi numai la comandă, după ce militarul,

care a sărit, a ieşit la suprafaţa apei şi s-a depărtat la cel puţin 5 m. de locul intrării

în apă.

Pe timpul desfăşurării şedinţelor se interzice intrarea şi ieşirea din apă fără

aprobarea comandantului, depăşirea limitelor sectorului de înot şi executarea

acţiunilor care i-ar pune în pericol pe ceilalţi militari.

95

115. Înotul cuprinde următoarele exerciţii:

Exerciţiul nr. 30 Înot 100 m. - stil liber se execută în ţinută sportivă din stînd

pe bloc/start cu picioarele uşor îndoite în genunchi, tălpile la depărtarea de 15-20

cm., cu degetele mîinilor apucînd marginea bloc/startului. La comanda „START”,

prin împingere cu picioarele, se sare în apă cu capul în jos. Parcurgerea distanţei se

execută prin orice procedeu de înot. Întoarcerile se fac prin diverse metode, cu

atingerea peretelui cu o parte a corpului.

Exerciţiul nr. 31 Înot în echipament cu arma - se execută din stînd pe

bloc/start cu bocancii prinşi la centură cu vîrfurile în jos şi pistolul mitralieră la

spate. La comanda „START” se sare în apă şi se parcurge distanţa prin orice

procedeu de înot. În cazul pierderii armei sau echipamentului, exerciţiul se

consideră neexecutat.

Tema 6. JOCURILE SPORTIVE ŞI DINAMICE

116. Instruirea şi antrenamentul militarilor la şedinţele de jocuri sportive se execută în scopul menţinerii şi ridicării rezistenţei la eforturi îndelungate şi a

capacităţii de a acţiona repede şi precis; formării deprinderilor de a acţiona în

colectiv; educării dîrzeniei şi iniţiativei; scăderii tensiunii emoţionale acumulate în

rezultatul activităţilor de instruire şi antrenament.

În cadrul şedinţelor se realizează următoarele obiective:

1) însuşirea şi perfecţionarea tehnicii şi tacticii jocului, ridicarea măiestriei

sportive a militarilor;

2) dezvoltarea rezistenţei, vitezei, abilităţii, atenţiei, preciziei şi coordonării

mişcărilor;

3) dezvoltarea iniţiativei, a spiritului de camaraderie ostăşească.

117. Elementele tactice de joc se însuşesc concomitent cu perfecţionarea

elementelor tehnice şi jocului bilateral.

Jocul bilateral la începutul însuşirii temei se desfăşoară cu reguli de joc

simplificate, apoi pe parcursul formării deprinderilor la executarea elementelor

tehnice, jocurile se desfăşoară conform Regulamentelor competiţionale actuale.

Simplificarea jocului constă în micşorarea numărului de jucători în echipe,

micşorarea dimensiunilor terenului şi în cerinţele reduse faţă de regulile jocului.

Jocul bilateral cu reguli simplificate se foloseşte cu scopul însuşirii treptate a

regulilor de bază ale jocului, măririi densităţii şedinţei şi efortului fizic, precum şi

antrenării prin metoda jocului a întregului efectiv.

118. Jocurile dinamice contribuie în special la perfecţionarea tehnicii

mişcărilor învăţate, dezvoltarea calităţilor motrice şi a celor moral-volitive,

dezvoltarea curajului şi voinţei de a învinge dificultăţile.

La desfăşurarea jocului pe echipe se respecă principiul echilibrului de forţe.

Regulile jocului se explică, după ce echipele sau militarii sînt împărţiţi în

grupe (echipe) şi sînt gata pentru a începe jocul. Conducătorul urmăreşte

permanent desfăşurarea jocului şi respectarea regulilor stabilite, corectează

greşelile.

96

Tema 7. ŞEDINŢE CU CARACTER COMBINAT

119. Şedinţele cu caracter combinat se desfăşoară în scopul perfecţionării

calităţilor motrice a militarilor şi formării deprinderilor de a acţiona repede şi

precis în diverse condiţii ce pot apărea pe timpul îndeplinirii misiunilor de luptă.

La şedinţele cu caracter combinat se perfecţionează exerciţiile şi procedeele

din două sau mai multe teme ale pregătirii fizice, însuşite la şedinţele anterioare.

În cadrul şedinţelor cu caracter combinat se realizează următoarele

obiective:

1) dezvoltarea forţei, vitezei, rezistenţei, îndemînării, formarea deprinderilor

de autoapărare, de folosire a armamentului din dotare, trecerii cursurilor de apă şi a

obstacolelor ce pot apărea în teatrele de operaţii;

2) dezvoltarea curajului şi încrederii în forţele proprii;

3) formarea deprinderilor de adaptare a organismului în condiţii complexe.

Secţiunea 2

Înviorarea

120. Scopul şi obiectivele înviorării de dimineaţă:

1) aducerea funcţiilor organismului în stare de lucru imediat după somn,

pentru efortul ce urmează a fi depus pe parcursul zilei;

2) fortificarea sănătăţii şi călirea organismului;

3) perfecţionarea exerciţiilor şi procedeelor însuşite la şedinţe;

4) menţinerea şi îmbunătăţirea nivelului pregătirii fizice generale;

5) mărirea capacităţii vitale a aparatului cardiorespirator şi cardiovascular.

121. Înviorarea se execută zilnic, cu excepţia zilelor de sărbătoare şi week-end, indiferent de condiţiile atmosferice, cu o durată de 30 minute, după 10 minute de la deşteptare.

Înviorarea se desfăşoară pe companii, plutoane independente (subunităţi similare lor), sub conducerea plutonierului de companie sau a unui sergent bine instruit.

Timpul rezervat pentru înviorare se prevede în programul zilei al unităţii. La înviorare participă toţi militarii, studenţii, ofiţerii-studenţi a cursurilor de

perfecţionare şi de la instituţiile militare de învăţămînt. 122. Militarii prin contract execută înviorarea individual, iar în perioada

ieşirilor de campanie şi a taberelor întrunite – în componenţa grupelor, sub conducerea comandanţilor (specialiştilor la pregătirea fizică).

123. Iarna, cînd temperaturile atmosferice sînt scăzute, înviorarea se

desfăşoară în alternarea mersului cu varietăţi de alergări şi executarea exerciţiilor

de dezvoltare fizică generală din mers. La temperaturi mai scăzute de -10ºC

înviorarea se desfăşoară în scurte, cu micşorarea timpului de alergare.

124. Atunci cînd condiţiile atmosferice sînt nefavorabile (ploi abundente,

viscol etc.), înviorarea se desfăşoară în încăperi bine aerisite cu executarea

exerciţiilor de dezvoltare fizică generală, precum şi a exerciţiilor de forţă ce pot fi

executate în încăperi.

Variantele înviorării de dimineaţă sînt descrise în tabelul nr. 12.

97

Tabelul nr. 12 Variantele înviorării de dimineaţă

Varianta nr. 1

Partea

pregătitoare 3-4 min.

- varietăţi de mers;

- varietăţi de alergări;

- exerciţii de dezvoltare fizică generală în mişcare (6-8 exerciţii).

Partea

fundamentală 23-25 min.

- exerciţii din lupta corp la corp (lovituri cu braţele şi picioarele,

parări, complexul de exerciţii la 8 timpi fără armă);

- exerciţii la aparatele şi instalaţiile de gimnastică (nr. 4, 6, 7, 8, 9);

- alergare 1500–2000 m.

Partea finală 2-3 min.

- exerciţii de relaxare şi restabilire.

Varianta nr. 2

Partea

pregătitoare 3-4 min.

- varietăţi de mers;

- varietăţi de alergări;

- complexele de exerciţii libere nr. 1, 2, 3.

Partea

fundamentală 23-25 min.

- exerciţii din lupta corp la corp (lovituri cu braţele şi picioarele,

parări, complexul de exerciţii la 8 timpi fără armă);

- flotări de braţe şi genuflexiuni;

- alergare 3000 m.

Partea finală 2-3 min.

- exerciţii de relaxare şi restabilire.

La decizia comandantului unităţii militare, variantele înviorării pot fi

modificate, luînd în consideraţie numărul militarilor, baza materială, teritoriul şi

amplasarea unităţii, precum şi particularităţile pregătirii fizice.

Gradul efortului fizic în timpul înviorării trebuie să fie mediu şi să nu

depăşească 160 bătăi/min.

125. Ţinuta pentru înviorare se stabileşte de către ofiţerul de serviciu pe

unitate, în funcţie de anotimp, temperatură şi gradul de călire fizică a militarilor,

conform tabelului nr. 13.

Ţinuta se aduce la cunoştinţă sergenţilor de serviciu pe subunităţi cu 15 min.

înainte de deşteptarea efectivului. Dacă militarii dispun de echipament sportiv

identic, se permite desfăşurarea înviorării în ţinută sportivă.

Tabelul nr. 13 Ţinuta pentru înviorarea de dimineaţă

Temperatura

aerului (ºC) Numărul ţinutei Echipamentul

Peste +10 ºC nr. 1 Bocanci, pantaloni, torsul gol, capul descoperit.

vînt +5 m./s. nr. 2 Bocanci, pantaloni, maiou, capul descoperit.

De la

+10 la +5 ºC

nr. 2

vînt +5 m./s. nr. 3 Bocanci, pantaloni, veston, capul descoperit.

De la

+5 la –5 ºC

nr. 3

vînt +5 m./s.nr. 4 Bocanci, pantaloni, veston, chipiu, (cuşmă).

De la

–5 la –10 ºC

nr. 4 cu mănuşi Bocanci, pantaloni, veston, cuşmă, mănuşi.

vînt +5 m./s. – nr. 5 Bocanci, pantaloni, veston, cuşmă, mănuşi, scurtă.

Mai jos de–10 ºC nr. 5

98

126. Obligaţiunile personalului care organizează şi desfăşoară înviorarea:

1) Ofiţerul de serviciu anunţă din timp, prin intermediul sergenţilor de

serviciu pe companii (subunităţi similare) ţinuta pentru înviorare, urmăreşte

desfăşurarea şi verifică executarea acesteia, conform planului.

În raportul de dimineaţă ofiţerul de serviciu raportează comandantului unităţii

despre organizarea şi desfăşurarea înviorării în subunităţi.

2) Şeful pregătirii fizice şi sport întocmeşte planul desfăşurării înviorării,

organizează şi desfăşoară la începutul fiecărei etape de instruire sau de cîte ori este

necesar şedinţe de instructaj metodic cu comandanţii subunităţilor, plutonierii şi

sergenţii care desfăşoară înviorarea; verifică şi analizează săptămînal modul de

organizare şi desfăşurare a înviorării; propune comandantului unităţii, măsuri de

îmbunătăţire a acestui proces.

3) Plutonierul de companie şi sergenţii numiţi pentru desfăşurarea

înviorării trebuie să cunoască conţinutul variantelor înviorării, modul şi cerinţele

metodice de desfăşurare, executarea practică a exerciţiilor, aprecierea efortului

fizic şi ţinuta.

Secţiunea 3

Activităţile sportive

127. Activităţile sportive sînt un mijloc important în educarea şi instruirea

efectivului Armatei Naţionale şi au ca scop de bază:

1) formarea deprinderilor de practicare sistematică a exerciţiilor fizice;

2) ridicarea nivelului pregătirii fizice şi a măiestriei sportive a militarilor;

3) organizarea timpului liber şi a odihnei efectivului.

Activităţile sportive includ: lucrul sportiv în masă, antrenamente sportive la

diverse probe de sport, competiţii, sărbători şi serate sportive.

Antrenamentele sportive, competiţiile, sărbătorile şi seratele sportive se

organizează şi se desfăşoară în baza ordinului comandantului unităţii militare, în

care se indică: sarcinile activităţilor sportive; zilele, timpul şi locul desfăşurării;

organizatorii sportivi ai subunităţilor; antrenorii şi colegiul de arbitri.

128. Planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportive se

pune pe seama locţiitorului comandantului şi şefului pregătire fizică şi sport al

unităţii militare. Ei sînt obligaţi:

1) să elaboreze proiectul ordinului cu privire la organizarea activităţilor

sportive şi militar-sportive;

2) să organizeze şi să desfăşoare competiţiile şi sărbătorile sportive în cadrul

unităţii (instituţiei) militare;

3) să pregătească şi să desfăşoare convocări de instructaj metodic şi seminare

cu organizatorii sportivi ai subunităţilor, antrenorii şi arbitrii;

4) să selecteze şi să instruiască arbitrii preconizaţi pentru desfăşurarea

competiţiilor sportive;

5) să controleze desfăşurarea activităţilor sportive şi desfăşurarea

antrenamentelor cu echipele unităţii militare şi să acorde ajutor comandanţilor şi

antrenorilor;

99

6) să analizeze nivelul de pregătire al militarilor din subordine şi să

elaboreze propuneri pentru optimizarea acestuia;

7) lunar, să elaboreze şi să aprobe la comandant, planul desfăşurării

activităţilor sportive al unităţii.

129. În scopul organizării activităţilor sportive la nivel, în fiecare

subunitate se numeşte un organizator sportiv, care participă la organizarea şi

desfăşurarea activităţilor sportive.

Pregătirea organizatorilor sportivi, antrenorilor şi arbitrilor, se realizează la

şedinţele de pregătire metodică, convocări şi seminare care se desfăşoară, de

regulă, înaintea începerii noului an (perioadă) de instruire. Durata convocărilor este

de 2-3 zile. La necesitate, acestea se desfăşoară şi pe parcursul anului, cu durata de

2-4 ore.

130. Lucrul sportiv în masă se desfăşoară de 3 ori pe săptămînă (de 2 ori

cîte o oră - conform programului zilei a unităţii militare şi o dată în zilele de

odihnă sau sărbătoare - pînă la 3 ore).

În orele lucrului sportiv în masă, se admite desfăşurarea antrenamentelor

sportive cu militariii incluşi în lot la diverse probe de sport.

În zilele de odihnă sau sărbătoare, pot fi planificate competiţii, sărbători şi

serate sportive.

131. Antrenamentele sportive se desfăşoară de 2-3 ori pe săptămînă, cu o

durată de 2 ore.

În perioada pregătirii pentru competiţii, antrenamentele se desfăşoară conform

unui plan separat, aprobat de comandantul unităţii.

În dependenţă de specificul probei de sport, de nivelul pregătirii efectivului şi

existenţei bazei sportive, în cadrul antrenamentului pot fi utilizate următoarele

metode:

1) metoda individuală – fiecare militar execută sarcini individuale sau

comune, ţinîndu-se cont de nivelul de pregătire a acestuia;

2) metoda în grup – militarii se împart pe grupe, în dependenţă de proba de

sport practicată şi nivelul de pregătire;

3) metoda în circuit – se efectuează în componenţa grupei sau individual, cu

executarea exerciţiilor sau a sarcinilor concrete la cîteva locuri de instruire, special

amenajate (trecînd consecutiv, de la un loc de instruire la altul);

4) metoda frontală – toţi execută concomitent, una şi aceeaşi sarcină cu

acelaşi tempou;

5) metoda competiţională – cîteva grupe de militari sau subunităţi, paralel şi

concomitent îndeplinesc exerciţii specifice antrenamentului, concurînd între ei.

132. Competiţiile sportive se organizează şi se desfăşoară la probele

sportive, aplicativ-militare şi la diverse exerciţii însuşite anterior, în conformitate

cu prevederile Regulamentului competiţional al unităţii militare.

La planificarea şi desfăşurarea competiţiilor, se iau în consideraţie şi probele

sportive incluse în Regulamentul competiţional al Armatei Naţionale.

Rezultatele competiţiilor se înregistrează în fişele de concurs, care se

păstrează timp de un an.

100

Organizarea competiţiilor aplicativ-militare şi sportive include: pregătirea,

desfăşurarea şi bilanţul competiţiei.

1) Pregătirea competiţiei constă din:

a) desfăşurarea competiţiilor de selectare şi completare a echipelor;

b) desfăşurarea antrenamentelor sportive cu echipele (loturile) unităţii

militare;

c) întocmirea planului desfăşurării competiţiei;

d) pregătirea documentaţiei şi locurilor de desfăşurare a competiţiei;

e) numirea şi instruirea colegiului de arbitri, medicului şi personalului de

deservire a competiţiei;

f) examinarea ofertelor de participare şi desfăşurarea tragerii la sorţi.

2. Desfăşurarea competiţiei este alcătuită din partea festivă şi sportivă.

Ceremoniile de deschidere şi închidere a competiţiilor sportive constituie un

prilej de mediatizare a diferitor probe sportive.

În cadrul ceremoniilor de deschidere şi închidere a competiţiilor, pot fi

prezentate diverse activităţi demonstrative (elemente şi procedee din lupta corp la

corp, ştafete aplicative şi exerciţii specifice genurilor de arme etc.).

În cadrul ceremoniilor de deschidere a competiţiilor se desfăşoară

următoarele activităţi:

a) adunarea echipelor participante, în ordinea stabilită;

b) prezentarea raportului superiorului;

c) salutul superiorului;

d) discursul preşedintelui comitetului de organizare sau a superiorului, în

care se specifică scopul, obiectivele şi importanţa competiţiei;

e) deschiderea competiţiei cu mesajul rostit de către reprezentantul

comitetului de organizare: „Declar competiţia….. deschisă” – la care se intonează

Imnul de Stat şi se ridică Drapelul de Stat al Republicii Moldova (Drapelul de Stat

se ridică de către echipa învingătoare a anului precedent, gazda competiţiei etc.);

f) după posibilităţi, se execută diverse activităţi demonstrative;

g) trecerea participanţilor cu pas de defilare.

3) Partea sportivă include: desfăşurarea competiţiilor în conformitate cu

prevederile Regulamentului competiţional şi planului de desfăşurare a acesteia.

4) Bilanţul competiţiilor - reprezintă partea finală a competiţiei şi are ca

scop:

a) determinarea învingătorilor;

b) indicarea neajunsurilor;

c) stabilirea misiunilor pentru următoarea competiţie.

5) Ceremonia de închidere a competiţiei cuprinde:

a) adunarea echipelor participante;

b) întîlnirea şi prezentarea raportului superiorului;

c) salutul;

d) premierea şi înmînarea diplomelor, medaliilor, cupelor şi premiilor,

echipelor şi sportivilor clasaţi pe podium (premianţii se scot în faţa formaţiei sau

pe podiumul de premiere);

101

e) cuvînt de felicitare rostit de către superior, în care se specifică aprecieri

asupra organizării şi desfăşurării competiţiei şi a rezultatelor obţinute;

f) închiderea competiţiei, cu mesajul rostit de către reprezentantul

comitetului de organizare: „Declar competiţia ...închisă” - după care se intonează

Imnul de Stat al Republicii Moldova;

g) trecerea participanţilor cu pas de defilare. La decizia comandantului, militarii cu măiestrie sportivă la diverse ramuri de

sport, pot participa la competiţii sportive orăşeneşti, raionale, republicane şi internaţionale.

Pentru pregătirea către competiţii se acordă timp suplimentar, conform tabelului nr. 14.

Tabelul nr. 14 Durata de pregătire pentru competiţii.

Nr. crt.

Denumirea competiţiei Durata

de pregătire

1. Competiţiile sportive în cadrul unităţilor militare. 10-15 zile

2. Competiţiile orăşăneşti şi în cadrul Armatei Naţionale. 15-20 zile

3. Competiţii naţionale. 30 zile

4. Competiţii internaţionale. 40 zile

133. Sărbătorile sportive. Părţile componente ale sărbătorilor sportive sunt: pregătirea, desfăşurarea şi bilanţul.

Conţinutul sărbătorii şi numărul participanţilor depinde de scopul, locul şi

timpul desfăşurării. Pentru stabilirea programei sărbătorii sportive se ţine cont de

particularităţile unităţii militare şi baza materială disponibilă. Durata sărbătorii este

de 2-4 ore.

134. În dependenţă de complexitatea sărbătorii, cu o lună înainte de

desfăşurare, locţiitorul comandantului unităţii militare repartizează comandanţilor

de subunităţi misiuni separate pentru pregătire. La întocmirea planului pot fi

implicaţi comandanţii de subunităţi, cei mai buni sportivi etc.

Pentru organizarea şi desfăşurarea sărbătorii, prin ordinul comandantului

unităţii militare, se numesc persoane responsabile de:

1) pregătirea şi amenajarea locurilor de desfăşurare a probelor de concurs;

2) selectarea colegiului de arbitri;

3) procurarea materialelor necesare pentru amenajarea locurilor

competiţionale şi pregătirea premiilor şi diplomelor pentru învingători;

4) alegerea repertoriului muzical şi a textului pentru moderator;

5) pregătirea documentaţiei de desfăşurare a competiţiei etc.

În ajunul sărbătorii locţiitorul comandantului unităţii militare primeşte

raportul de la persoanele responsabile de pregătirea şi desfăşurarea sărbătorii.

135. Desfăşurarea sărbătorii. Cu cîteva ore, înainte de începerea sărbătorii,

ofiţerii responsabili şi colegiul de arbitri, verifică pregătirea locurilor de

desfăşurare a problelor de concurs. La ora indicată se adună participanţii. De

regulă, conduce activitatea, locţiitorul comandantului unităţii militare. La sosirea

102

comandantului unităţii, acesta raportează, apoi anunţă planul desfăşurării

sărbătorii.

1) Partea festivă durează 10-15 min. şi este asemănătoare celei de

desfăşurare a competiţiilor sportive. La finele părţii festive, se execută activităţi

demonstrative ale gimnaştilor, acrobaţilor, boxerilor, luptătorilor etc.

2) Partea sportivă este cea mai emoţională parte a sărbătorii. Un loc

deosebit la sărbătorile sportive le revine probelor aplicativ-militare. Cele mai

spectaculoase probe de sport se planifică la finele sărbătorii.

3) Bilanţul sărbătorii. Această parte include următoarele activităţi:

a) adunarea participanţilor;

b) anunţarea rezultatelor şi decorarea învingătorilor;

c) trecerea participanţilor cu pas de defilare.

Decorarea învingătorilor se efectuează la finele sărbătorii sau îndată după

finalizarea fiecărei probe de sport.

Lista celor mai buni sportivi şi celor mai activi organizatori ai sărbătorii se

prezintă comandantului pentru stimulare.

În caz de necesitate, bilanţul sărbătorii se face prin elaborarea ordinului

comandantului unităţii militare. 136. Veteranii Armatei Naţionale, personalul civil şi membrii familiilor

militarilor, la decizia comandantului unităţii, pot practica sportul (fără plată) în sălile de sport a unităţii militare.

103

CAPITOLUL V

EVALUAREA ŞI APRECIEREA PREGĂTIRII FIZICE

Secţiunea 1

Aspecte generale ale evaluării pregătirii fizice

137. Nivelul pregătirii fizice al militarilor şi gradul efortului fizic la şedinţe, se stabileşte conform grupelor de vîrstă, tabelul nr. 15.

Tabelul nr. 15 Grupele de vîrstă.

Categoria de militari

Grupa de vîrstă (ani)

1 2 3 4 5 6 7

Bărbaţi –25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50+

Femei –25 25-29 30-34 35-39 40-44 45+ –

138. În cadrul şedinţelor de control militarii se verifică la 3-4 exerciţii.

Studenţii militari se verifică la 3-4 exerciţii de control în cadrul testărilor

semestriale şi cel puţin la 4 exerciţii, la examene.

Exerciţiile de control se verifică în decursul unei zile, cu excepţia căzurilor,

cînd se verifică două exerciţii de rezistenţă.

139. Militarii angajaţi prin contract şi studenţii instituţiilor militare de

învăţămînt, susţin exerciţiile de control în echipament sportiv, cu excepţia

exerciţiilor aplicativ-militare, care conform regulamentului se execută în ţinuta

militară.

140. Militarii din grupa culturii fizice curative (CFC) se verifică la

exerciţiile de control stabilite de către medicii specialişti ai instituţiilor medico-

militare sau medicul unităţii militare în colaborare cu şeful pregătirii fizice şi sport.

în măsura permiterii stării de sănătate.

Eliberare de la verificarea pregătirii fizice se acordă doar în perioada de

acutizare a maladiei şi pe parcursul aflării acestora în perioada de reabilitare, după

care se prezintă la comisia de evaluare pentru a fi verificat.

141. În majoritatea cazurilor, exerciţiile de control se verifică în următoarea

succesiune: exerciţiile de viteză, forţă, lupta corp la corp, rezistenţă, trecerea

pistelor cu obstacole şi se finalizează cu exerciţiile la înot sau în componenţa

subunităţii. La decizia evaluatorului această succesiune poate fi modificată.

142. Pentru executarea fiecărui exerciţiu/procedeu se dă o singură încercare,

excepţie fac cazurile de lunecări, căderi sau întreruperi legate de probleme tehnice.

Nu se permite executarea repetată a exerciţiului/procedeului în scopul

obţinerii unui calificativ mai înalt.

143. La indicarea exerciţiilor de control se respectă următoarele criterii:

1) exerciţiile de forţă şi rezistenţă, se includ la toate şedinţele de control,

celelalte, la decizia evaluatorului, în dependenţă de baza materială disponibilă şi

însuşirea programei de instruire;

2) dacă efectivul se verifică la mai mult de 4 exerciţii de control, atunci cel

puţin un exerciţiu, trebuie să fie aplicativ-militar.

104

144. Înainte de începerea controlului, evaluatorul verifică pregătirea bazei

materiale, amenajarea locurilor de susţinere a exerciţiilor şi prezenţa actelor de

măsurare a distanţelor la exerciţiile de viteză şi rezistenţă (anexa nr. 9).

145. Controlul pregătirii fizice nu se desfăşoară dacă: temperatura aerului

este mai înaltă de +35ºC sau mai joasă de –15ºC; iar la înot: dacă temperatura apei

este mai mică de +17ºC.

146. Rezultatele militarilor apreciaţi la pregătirea fizică cu notă negativă şi a

celor ne evaluaţi, se iau în calcul la înaintarea pentru stimulare, la avansarea în

funcţie, la acordarea categoriilor de calificare şi următorului grad militar.

Pentru ridicarea nivelului de pregătire fizică şi susţinerea repetată a

exerciţiilor de control, se oferă termen de pregătire, pînă la 3 luni.

Secţiunea 2

Aprecierea pregătirii fizice

147. Aprecierea individuală a pregătirii fizice se efectuează în baza

baremelor prezentului regulament (anexa nr. 18) şi a tabelului nr. 16.

Tabelul nr. 16 Aprecierea individuală a pregătirii fizice.

Nota

generală

Suma punctelor

Un

exerciţiu

de control

Două

exerciţii

de control

Trei

exerciţii

de control

Patru

exerciţii

de control

Cinci

exerciţii

de control

10 100 191 - 200 288 - 300 385 - 400 480 - 500

9 90 176 - 190 260 - 287 345 - 384 430 - 479

8 80 160 - 175 230 - 259 305 - 344 380 - 429

7 70 140 - 159 200 - 229 265 - 304 330 - 379

6 60 120 - 139 170 - 199 226 - 264 280 - 329

5 50 100 - 119 150 - 169 200 - 225 250 - 279

148. La aprecierea individuală a militarilor, se respectă următoarele

condiţii:

1) militarii care din motive neîntemeiate nu se prezintă la evaluare sau la

unul din exerciţiile de control, se consideră ne evaluat;

2) dacă militarul a acumulat mai puţin de 50 puncte la un exerciţiu de

control, atunci pentru apreciere cu notă pozitivă este necesar, ca la toate celelalte

exerciţii să acumuleze cel puţin cîte 75 puncte;

3) dacă militarul nu poate executa un exerciţiu pe motiv de boală sau traumă,

evaluatorul are dreptul de a numi pentru executare un alt exerciţiu, excepţie fac

exerciţiile de rezistenţă, care nu pot fi înlocuite;

4) în cazul eliberării de la executarea exerciţiilor de rezistenţă, pe motiv de

boală, nivelul pregătirii fizice se apreciază cu nota cinci, cu condiţia, ca la celelalte

exerciţii a acumulat cel puţin cîte 50 puncte.

105

149. Aprecierea individuală a luptei corp la corp.

Lupta corp la corp se apreciează, verificînd 10 procedee (nouă procedee din

programa de instruire şi un procedeu executat în situaţie de luptă).

Procedee selectate includ: lovituri şi parări cu braţele/picioarele şi

armamentul individual din dotare, aruncări, doborîri, strangulări, eliberări de la

prize şi dezarmări, precum şi unul din complexele de luptă corp la corp cu/sau fără

armă.

Procedeul executat în situaţie de luptă include: pararea, contraatacul şi

dezarmarea adversarului (executantul nu este informat cu ce este înarmat

adversarul şi despre acţiunile de atac ale acestuia).

Procedeul se consideră „executat”, dacă a fost îndeplinit tehnic corect, rapid

sigur şi precis.

Aprecierea procedeelor din lupta corp la corp se efectuează conform tabelului

nr. 17.

Tabelul nr. 17 Aprecierea procedeelor din lupta corp la corp.

Nota Aprecierea notei generale

10 Au fost executate toate cele zece procedee.

9 Au fost executate nouă procedee.

8 Au fost executate opt procedee.

7 Au fost executate şapte procedee.

6 Au fost executate şase procedee.

5 Au fost executate cinci procedee.

150. Aprecierea metodică a pregătirii fizice, se execută în corespundere cu

calitatea realizării obiectivelor metodice, care includ acţiunile practice, cunoaşterea

teoriei şi metodicii pregătirii fizice. De regulă, pregătirea metodică, se verifică

înainte de executarea practică a exerciţiilor de control.

Conţinutul întrebărilor şi obiectivelor, se întocmesc în corespundere cu

cerinţele programei de instruire a instituţiei militare de învăţămînt.

La aprecierea îndeplinirii obiectivelor se ţine cont de:

1) numirea, demonstrarea şi explicarea exerciţiului/procedeului;

2) utilizarea celor mai eficiente metode de însuşire;

3) corectarea greşelilor, executarea asigurării şi ajutorului celor instruiţi;

4) aprecierea stării funcţionale şi dozarea corectă a intensităţii efortului fizic.

106

151. Aprecierea individuală obţinută în baza notelor la pregătirea practică şi

cea metodică se efectuează, conform tabelului nr. 18.

Tabelul nr. 18 Aprecierea pregătirii fizice obţinute în baza notelor la pregătirea

practică şi pregătirea metodică.


10 zece la pregătirea practică şi opt la pregătirea metodică.

9 nouă la pregătirea practică şi opt la pregătirea metodică,

sau prima notă zece şi a doua şapte.

8 opt la pregătirea practică şi şapte la pregătirea metodică, sau

prima notă cel puţin nouă şi a doua şase.

7 şapte la pregătirea practică şi şase la pregătirea metodică, sau

prima notă cel puţin opt şi a doua cinci.

6 şase la pregătirea practică şi cinci la pregătirea metodică.

5 ambele note cinci, sau nota la pregătirea practică cel puţin opt

şi a doua patru.

152. Aprecierea unităţilor şi subunităţilor militare se efectuează conform

tabelului nr. 19.

Tabelul nr. 19 Aprecierea unităţilor şi subunităţilor militare.


10 95% note pozitive şi mai mult de 50% note de zece

9 90% note pozitive şi mai mult de 50% note de nouă

8 85% note pozitive şi mai mult de 50% note opt

7 80% note pozitive şi mai mult de 50% note şapte

6 75% note pozitive şi mai mult de 50% note şase

5 70% note pozitive

153. Nota subunităţii se reduce cu un punct:

1) dacă mai mult de 10% din efectivul subunităţii este eliberat de la control,

pe motiv de boală;

2) dacă două categorii de militari au fost apreciaţi cu nota ”patru”;

3) dacă nu au ajuns la finiş mai mult de 10% din efectivul subunităţii la

deplasarea rapidă.

154. Acordarea insignei „Militar sportiv”.

„Militar sportiv”(de 3 grade) - se acordă tuturor militarilor, indiferent de

grad, vîrstă şi sex, care au îndeplinit condiţiile de executare a 4 exerciţii de control:

alergare 100m., flotări de braţe din sprijin culcat sau tracţiuni în braţe la bara fixă,

ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 3000m. – bărbaţi; 1000 m. –

femei.

107

1) „Militar sportiv - gradul III” - se acordă militarilor, care au fost apreciaţi

cu nota 10 şi au acumulat nu mai puţin de 90 de puncte la fiecare exerciţiu de

control, conform grupei de vîrstă.

2) „Militar sportiv - gradul II” - se acordă militarilor, care au acumulat total

400 de puncte şi nu mai puţin de 100 de puncte la fiecare exerciţiu de control,

conform grupei de vîrstă.

3) „Militar sportiv - gradul I” - se acordă militarilor, care au acumulat total

peste 400 de puncte şi nu mai puţin de 100 de puncte la fiecare exerciţiu de control,

conform grupei 1 de vîrstă.

Insigna „Militar sportiv” de toate gradele, de asemenea, se acordă militarilor

clasaţi pe podium la probele individuale a competiţiilor sportive şi aplicativ-

militare, desfăşurate în cadrul Armatei Naţionale: locul 3 - „Militar sportiv - gradul

III”; locul 2 - „Militar sportiv - gradul II” şi locul 1 - „Militar sportiv - gradul I”.

Militarilor prin contract, insigna „Militar sportiv”, se acordă de către

reprezentanţii eşalonului superior a Armatei Naţionale, în baza verificării

îndeplinirii exerciţiilor menţionate.

Militarilor în termen şi studenţilor instituţiilor militare de învăţămînt, insigna

„Militar sportiv”, se acordă, de către comandantul unităţii (instituţiei) militare.

Secţiunea 3

Calitatea desfăşurării pregătirii fizice

155. Calitatea desfăşurării pregătirii fizice, de regulă se apreciază în timpul

verificării unităţii militare şi se ţine cont de:

1) Corespunderea cerinţelor stabilite:

a) au fost elaborate corect şi la timp documentele de planificare şi de

conducere, sistematic se analizează starea nivelului pregătirii fizice şi

întreprinderea măsurilor concrete pentru ameliorare;

b) planificarea pregătirii fizice asigură soluţionarea obiectivelor speciale la

pregătirea efectivului, volumul timpului atribuit pregătirii fizice şi sportului, care

corespunde cerinţelor documentelor de directivă;

c) sistematic se desfăşoară şedinţe teoretice de instructaj metodic şi

instructive cu militarii numiţi să desfăşoare pregătirea fizică şi sportul în masă,

convocări instructiv metodice şi seminare cu organizatorii sportivi, antrenorii şi

arbitrii netitulari;

d) sistematic se efectuează, controlul desfăşurării pregătirii fizice şi

sportului în subunităţile din subordine;

e) evidenţa pregătirii fizice şi sportului corespunde stării reale;

f) asigurarea pregătirii fizice şi sportului se face conform cerinţelor

prezentului Regulament şi a documentelor de directivă;

g) activităţile planificate la pregătirea fizică şi sport se desfăşoară la nivel şi

la timp.

2) Necorespunderea cerinţelor stabilite: dacă două sau mai multe cerinţe de

conducere, organizare, asigurare şi desfăşurare a pregătirii fizice, nu corespund

cerinţelor sau evidenţa pregătirii fizice şi a sportului nu corespunde realităţii.

108

Rezultatele calităţii desfăşurării pregătirii fizice se raportează şefilor

(comandanţilor) superiori.

156. Pentru aprecierea calităţii desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică şi

acţiunilor efectivului, se efectuează analiza pedagogică a şedinţei, conform

schemei:

1) Date generale: denumirea subunităţii, tema, numărul şedinţei, data, locul

şi durata desfăşurării şedinţei, conducătorul.

2) Aprecierea întocmirii proiectului-didactic al şedinţei:

a) scopul şi obiectivele şedinţei;

b) metodele de instruire şi mijloacele selectate conform obiectivelor;

c) aspectul şi corespunderea proiectului-didactic (semnat, aprobat etc.).

3) Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţei:

a) începutul şedinţei (a început la timp sau cu întîrziere);

b) raportul şi salutul (corespunde sau nu cerinţelor);

c) aducerea la cunoştinţă a obiectivelor şedinţei; corectitudinea

terminologiei folosite şi calitatea dării comenzilor;

d) demonstrarea exerciţiilor (corect, clar, ferm etc.);

e) selectarea şi utilizarea metodelor de însuşire a exerciţiilor;

f) prevenirea şi corectarea greşelilor, la executarea exerciţiilor;

g) asigurarea şi ajutorului acordat instruiţilor;

h) respectarea disciplinei în timpul şedinţei;

i) densitatea şedinţei şi efortul fizic;

j) abaterile în desfăşurarea şedinţei de la proiectul-didactic;

k) nivelul pregătirii metodice a ajutorilor conducătorului de şedinţă,

posedarea cunoştinţelor şi deprinderilor de a organiza şi desfăşura corect însuşirea

şi antrenamentul exerciţiilor/procedeelor prevăzute de program;

l) efectuarea bilanţului şedinţei şi stabilirea misiunilor pentru pregătirea

individuală.

4) Aprecierea nivelului de pregătire metodică al conducătorului:

a) atingerea scopului şi realizarea obiectivelor şedinţei;

b) atractivitatea desfăşurării şedinţei;

c) atitudinea celor instruiţi;

d) glasul de comandă.

5) Aprecierea asigurării şedinţei:

1) pregătirea locurilor de instruire;

2) starea instalaţiilor şi inventarului sportiv;

3) aspectul exterior şi ţinuta militarilor.

109

CAPITOLUL VI

ASPECTELE PREGĂTIRII

FIZICE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE

Secţiunea 1

Obiectivele pregătirii fizice în procesul de instruire

157. Pregătirea fizică în procesul activităţii de instruire, se efectuează în

scopul menţinerii capacităţii de luptă a efectivului şi se organizează cu luarea în

consideraţie a obiectivelor de instruire şi misiunilor de luptă ale unităţii militare.

Obiectivele speciale ale pregătirii fizice sînt:

1) pentru efectivul unităţilor de infanterie motorizată: dezvoltarea

rezistenţei generale şi a capacităţii de executare a misiunilor de lungă durată cu

deplasări rapide pe teren accidentat; cu trecerea obstacolelor speciale, aruncarea

grenadelor de mîină şi executarea procedeelor de luptă corp la corp în diverse

condiţii (spaţii limitate, încăperi, tranşee, noaptea etc.);

2) pentru efectivul subunităţilor de geniu şi protecţie chimică: dezvoltarea

forţei, rezistenţei şi dibăciei;

3) pentru efectivul subunităţilor de artilerie, rachete antiaeriene şi

subunităţile de transmisiuni: dezvoltarea forţei, forţei în regim de rezistenţă şi

vitezei;

4) pentru efectivul unităţilor şi subunităţilor de cercetare: dezvoltarea

rezistenţei generale, dibăciei, capacităţii de efectuare a marşurilor de lungă durată

şi deplasărilor pe teren accidentat; trecerea obstacolelor speciale; pregătirea pentru

lupta corp la corp cu adversar superior numeric.

Suplimentar la cele menţionate, pentru efectivul tuturor unităţilor militare:

perfecţionarea deprinderilor practice în acţiunile colective pe fundalul apariţiei

eforturilor fizice şi psihice.

Secţiunea 2

Pregătirea fizică a militarilor prin contract

158. Nivelul pregătirii fizice a militarilor prin contract este o condiţie

indispensabilă pentru fortificarea sănătăţii, păstrarea stabilităţii de activitate a

organismului în condiţii dificile, menţinerea capacităţii de luptă pe o durată lungă

de timp, dezvoltarea calităţilor motrice şi formarea deprinderilor metodice pentru

organizarea, desfăşurarea şi conducerea procesului pregătirii fizice cu subunităţile

şi efectivul din subordine.

159. Fiecare militar prin contract, poartă răspundere de starea pregătirii

fizice individuale, precum şi a subalternilor săi. El este obligat, sistematic să

practice exerciţiile fizice şi sportul, pentru a fi permanent gata să îndeplinească

misiunile serviciului militar.

Şedinţele de pregătire fizică cu militarii prin contract, se desfăşoară în timpul

orelor de serviciu, iar înviorarea şi antrenamentul fizic se execută individual.

În timpul ieşirilor de campanie, cele menţionate se desfăşoară în componenţa

subunităţii.

110

Nivelul pregătirii fizice a militarilor prin contract se înregistrează în fişa de

evaluare anuală şi în fişa de evidenţă a stării pregătirii fizice a acestora (anexa nr.

11).

160. Regimul motric săptămînal, se planifică luînd în consideraţie efortul

fizic şi vîrsta militarului, tabelul nr. 20.

Tabelul nr. 20 Regimul motric săptămînal.

Denumirea

exerciţiului

Categoria

de militari

Grupa de vîrstă

1 2 3 4 5 6 7

Alergare

(km.)

bărbaţi 22 18 18 15 14 12 10

femei 14-18 12 12 10 8 6 -

Flotări

de braţe

(repetări)

bărbaţi 430 410 390 360 330 300 250

femei 240 210 180 150 138 120 -

Ridicarea

trunchiului

(repetări)

bărbaţi 450 430 400 370 340 310 250

femei 420 390 360 330 300 270 -

Tracţiuni în

braţe la b/f

(repetări)

bărbaţi 56 52 48 40 32 24 20

Secţiunea 3

Pregătirea fizică în instituţiile militare de învăţămînt

161. Pregătirea fizică în instituţiile militare de învăţămînt se desfăşoară

conform curriculumului la pregătirea fizică, care conţine trei domenii de bază:

cunoştinţe generale şi speciale; calităţi/capacităţi şi aptitudini. Aceste domenii

sunt specificate şi în finalităţile educaţionale ale pregătirii fizice, tabelul nr. 21.

Tabelul nr. 21 Finalităţile educaţionale ale pregătirii fizice.

Cunoştinţe

să dispună de cunoştinţe generale şi speciale despre:

- conceptele ştiinţifice ale culturii fizice şi modului sănătos de viaţă;

- consolidarea motivaţiei efectivului privind utilizarea independentă

şi sistematică a mijloacelor pregătirii fizice;

- rolul şi locul pregătirii fizice în A.N. şi influenţa ei asupra

nivelului gătinţei de luptă a efectivului;

- bazele teoretice, principiile şi metodele de organizare şi

desfăşurare a pregătirii fizice;

- managementul pregătirii fizice.

Calităţi/

capacităţi

să posede:

- capacităţi de combatere şi dirijare a deficienţelor fizice;

- respiraţie corectă şi coordonată la diferite tipuri de efort fizic;

- cunoaşterea exerciţiilor fizice şi metodologia aplicării lor;

- tehnica executării exerciţiilor incluse în prezentul regulament;

- deprinderi motrice necesare pentru practicarea exerciţiilor fizice;

- performanţe la dezvoltarea aptitudinilor motrice şi speciale;

- capacităţi funcţionale optime ale organismului.

111

Aptitudini

să manifeste:

- interes stabil pentru activitatea motrică;

- deprinderi de autoeducaţie morală;

- responsabilitate pentru activitatea încredinţată;

- spirit de disciplină;

- insistenţă în perfecţiunea fizică şi funcţională;

- capacitate de a înfrunta situaţiile complicate şi disconfortul

funcţional.

162. În scopul formării şi perfecţionării deprinderilor organizatorico-

metodice, ofiţerii cursurilor de perfecţionare, studenţii anului trei şi patru se

numesc ajutori ai conducătorului şedinţei şi sunt implicaţi în desfăşurarea

activităţilor sportive cu studenţii cursurilor inferioare (înviorare, lucrul sportiv în

masă etc.).

Comandanţii de plutoane (companie) sînt implicaţi la desfăşurarea şedinţelor

în calitate de ajutori ai profesorului, la necesitate, aceştea se numesc conducătorii

şedinţei.

În timpul sesiunii pregătirea fizică pentru studenţi se planifică de trei ori pe

săptămînă, cîte o oră. Timpul desfăşurării şedinţelor, se stabileşte de şeful

instituţiei de învăţămînt. Şedinţele se desfăşoară de către lectorii catedrei pregătire

fizică şi sport sau comandanţii de subunităţi.

În perioada efectuării stagiului în unităţile militare, studenţii realizează

diverse obiective în organizarea şi desfăşurarea procesului pregătirii fizice cu

efectivul plutonului/companiei.

163. Studenţii militari şi ofiţerii cursurilor de perfecţionare care, conform

stării sănătăţii au fost eliberaţi de la pregătirea fizică, se admit la examene/testări,

numai după ce au însuşit toate exerciţiile/procedeele, conform programei de

instruire.

Secţiunea 4

Cerinţele pentru militarii incluşi în grupa culturii fizice curative

164. Militarii prin contract care au dereglări în starea de sănătate şi conform

rezultatelor examenului medical aprofundat, precum şi deciziilor comisiilor

medico-militare de garnizoană, de spital, sunt plasaţi în grupa stării de sănătate a

III-ea (grupa curativă - GC).

Acestor militari li se recomandă, de către specialiştii serviciului medical,

eforturi fizice reduse şi se includ în grupul culturii fizice curative (CFC).

Lista militarilor prin contract, incluşi în grupa culturii fizice curative, este

întocmită anual de către şeful serviciului medical al unităţii (instituţiei) militare în

baza examenului medical aprofundat sau deciziei comisiilor medico-militare şi este

aprobată prin ordinul comandantului (şefului) unităţii (instituţiei) militare.

Totodată, prin acest ordin este numit şi conducătorul grupului CFC.

165. Militarii, la care pe parcursul anului au survenit schimbări în starea de

sănătate şi necesită includerea în grupa curativă, sunt incluşi suplimentar în lista

112

CFC prin ordinul comandantului (şefului) unităţii (instituţiei) militare, în baza

certificatului medical sau deciziei comisiei medico-militare.

166. Perioada de ocupaţie în grupa CFC se stabileşte anual, în dependenţă

de maladie şi starea generală de sănătate, conform rezultatelor examenului medical

aprofundat. În cazul în care starea de sănătate nu se ameliorează sau parvin noi

complicaţii, agravări ale stării de sănătate, în baza consultărilor cu şeful serviciului

medical şi şeful pregătirii fizice şi sport, comandantul unităţii (instituţiei) militare,

conform regulamentelor în vigoare, este în drept de a lua decizia, de trimitere a

militarului la expertiza medico-militară pentru aprecierea aptitudinii către serviciul

militar.

167. Volumul efortului fizic pentru fiecare militar, care se ocupă în grupa

CFC se determină individual şi trebuie să fie respectate următoarele reguli:

1) să fie de lungă durată 30-40 min., dar de intensitate medie – 50% din cel

maxim;

2) nu trebuie să ducă la reacţii patologice ale sistemului cardiovascular

(mărirea pulsului să nu depăşească 20% faţă de cel iniţial).

Conducătorii şedinţelor şi militarii incluşi în CFC sunt obligaţi să cunoască

simptomele şi reacţia organismului la efortul fizic.

Secţiunea 5

Pregătirea fizică în procesul de instruire

168. În perioada de instruire a militarilor, în prima lună a anului de studii

sau perioadei de instruire (la etapa de pregătire a specialiştilor) pregătirea fizică

este orientată îndeosebi spre ridicarea nivelului de pregătire fizică generală.

Şedinţele de regulă, se desfăşoară cu caracter combinat pe baza

exerciţiilor/procedeelor însuşite anterior.

În a doua luna (la etapa de închegare a subunităţilor) pregătirea fizică este

orientată spre formarea deprinderilor motrice şi aplicativ-militare. Şedinţele, în

mare măsură se desfăşoară la trecerea pistelor cu obstacole, lupta corp la corp şi

deplasarea rapidă.

În luna a treia şi în următoarele luni ale perioadei de instruire, pregătirea

fizică este orientată spre perfecţionarea celor mai importante calităţi motrice şi

deprinderi aplicativ-militare pentru efectivul genurilor de arme corespunzătoare,

formării deprinderilor în acţiunile colective pe fundalul eforturilor fizice şi psihice

mari.

Şedinţele se desfăşoară cu includerea exerciţiilor fizice anterior însuşite şi

executarea procedeelor şi acţiunilor în componenţa subunităţilor.

169. Planificarea pregătirii fizice se întocmeşte luînd în consideraţie

perioadele/etapele desfăşurării instruirii:

1) în perioada de pregătire a specialiştilor, din numărul total de şedinţe 50%

se desfăşoară pe teme, iar celelalte 50% şedinţe cu caracter combinat.

2) în perioada de închegare a grupelor, 40% din numărul total de şedinţe se

planifică pentru desfăşurarea pregătirii fizice pe teme şi 60% pentru antrenamentul

deprinderilor şi calităţilor motrice la şedinţele cu caracter combinat.

113

Închegarea grupelor, se finalizează cu deplasarea rapidă la 5 km. şi trecerea

pistei cu obstacole;

3) în perioada de închegare a plutoanelor, se planifică 50% şedinţe pe teme

la trecerea pistei cu obstacole, deplasarea rapidă, lupta corp la corp, trecerea

cursurilor de apă şi 50% pentru şedinţe cu caracter combinat. Închegarea

plutoanelor, se finalizează cu deplasarea rapidă la 10 km. cu trecerea pistei cu

obstacole şi executarea procedeelor de luptă corp la corp;

4) în perioada de închegare a companiilor, 30% din numărul total de

şedinţe se planifică pentru desfăşurarea şedinţelor pe teme şi 70% pentru şedinţe cu

caracter combinat.

Închegarea companiei, se finalizează cu deplasarea rapidă la 20-30 km. cu

trecerea pistei cu obstacole pentru călirea fizică şi psihică a militarilor (anexa nr.

15).

170. La etapa de pregătire pentru desfăşurarea aplicaţiilor tactice (tragerilor

de luptă) în conţinutul pregătirii fizice se includ deplasările rapide la 20-30 km.,

care se finalizează cu trecerea cursurilor de apă şi a pistei cu obstacole, pe care se

amplasează fumigene, focare incendiare şi se execută transportarea greutăţilor,

îmbarcarea şi debarcarea din mijloacele de transport etc.

171. Antrenamentul fizic concomitent, se planifică suplimentar la Planul de

instruire al unităţii şi are drept scop perfecţionarea deprinderilor aplicativ-militare.

Antrenamentul fizic concomitent se organizează şi se desfăşoară pe timpul

deplasării/reîntoarcerii efectivului la sau de la centrele de instruire, cu stabilirea şi

pregătirea itinerarului de deplasare, a metodelor de antrenament şi gradului

efortului fizic.

Conţinutul antrenamentului se reflectă în orarul săptămînal al şedinţelor, cu

întocmirea proiectului-didactic şi instructajul comandanţilor.

Antrenamentul fizic concomitent include deplasarea rapidă pe drumuri şi în

afara acestora, cu trecerea obstacolelor naturale şi artificiale, îmbarcarea şi

debarcarea din maşini, transportarea diferitelor greutăţi, precum şi a altor procedee

şi acţiuni.

În cazuri separate, antrenamentul fizic concomitent se desfăşoară în procesul

executării misiunilor tactice primite. Pentru aceasta, se folosesc acţiunile executate

la viteză, schimbarea formaţiei – din formaţie de marş în cea de linie, din

dispozitive premergătoare de luptă în cele de luptă, executarea repetată a

procedeelor şi acţiunilor de luptă, inclusiv cu folosirea mijloacelor de protecţie

individuală etc.

172. Pregătirea fizică a subunităţilor cu destinaţie specială este orientată

spre formarea gătinţei militarilor pentru desantare şi ducerea luptei în spatele

inamicului.

Pregătirea fizică trebuie să contribuie la mărirea stabilităţii, echilibrului şi

supraîncărcăturii asupra aparatului locomotor după lovituri, stabilităţii psihice după

acţiunea eforturilor fizice, precum şi la educarea bărbăţiei, fermităţii şi încrederii în

forţele proprii.

Pentru formarea stabilităţii aparatului locomotor la acţiunea supraefortului

fizic, în partea pregătitoare şi de bază a şedinţei se includ exerciţii suplimentare ca:

114

genuflexiuni cu greutăţi, sărituri în lungime şi în adîncime de la diferite înălţimi,

transpotrarea diverselor obiecte, individual şi în grup etc.). Şedinţele cu caracter

combinat se finalizează cu deplasări rapide pînă la 3 km.

173. La şedinţele de luptă corp la corp, după însuşirea procedeelor şi

acţiunilor de luptă, se desfăşoară antrenamentul în perechi, precum şi cu

superioritatea numerică a adversarilor înarmaţi cu diverse arme/obiecte. La

necesitate, pentru evitarea traumatismelor, se utilzează mijloace de protecţie.

174. Înainte cu 2-3 săptămîni de aplicaţiile tactice, în conţinutul şedinţelor

se includ: deplasări rapide la 5-15 km. cu trecerea pistelor cu obstacole cu

fumigene, focare incendiare şi lupta corp la corp (anexa nr. 16).

Deplasările rapide se desfăşoară peste o zi. Cu 3-4 zile înainte de începerea

aplicaţiilor, gradul efortul fizic se micşorează.

115

A N E X E

116

ANEXA nr. 1

la art. 10 al Regulamentului

ORDINUL

comandantului _____________________

(Model)

Nr. _____

„____” _________ 201___ mun. Chişinău

Cu privire la organizarea procesului pregătirii

fizice şi activităţilor sportive în __________

Întru executarea prevederilor Regulamentului pregătirii fizice al Armatei

Naţionale, documentelor de directivă ale Ministrului apărării, în scopul organizării

şi desfăşurării calitative a pregătirii fizice şi activităţilor sportive în ____________

ORDON:

1. Şeful statului major şi comandanţii de subunităţi:

- să întreprindă măsuri în vederea organizării calitative a procesului pregătirii

fizice în subunităţi;

- să atragă o atenţie deosebită la ridicarea nivelului de pregătire fizică, de

dezvoltare a calităţilor motrice şi deprinderilor aplicativ-militare a efectivului din

subordine.

- să realizeze conducerea eficace şi controlul desfăşurării tuturor activităţilor

sportive.

2. Şedinţele la pregătirea fizică în subunităţi să se planifice şi să se desfăşoare

în conformitate cu prevederile programelor de instruire.

3. Şeful statului major să organizeze:

- desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică cu militarii prin contract de 3 ori

pe săptămînă, în zilele de luni, miercuri şi vineri, de la ora 15.00 pînă la ora 16.00;

- verificarea nivelului de pregătire fizică a tuturor categoriilor de militari, nu

mai rar de o dată în 3 luni, la 3-4 exerciţii de control. Rezultatele controlului să se

raporteze în modul stabilit, şefului serviciului pregătire fizică şi sport al Armatei

Naţionale, semestrial, în a doua jumătate a lunilor iulie şi noiembrie;

- împreună cu şeful serviciului medical şi şeful pregătirii fizice şi sport, să

determine componenţa grupelor de vîrstă şi să întocmească lista acestora, care se

va anexa la ordin (anexa nr. 1);

117

- să desfăşoare în cadrul pregătirii de comandament şedinţe instructiv

metodice la toate temele pregătirii fizice, conform unui plan separat (anexa nr. 2).

4. Militarii care au devieri în starea sănătăţii să se ocupe în grupa de pregătire

fizică curativă.

5. Pentru desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică se numesc conducătorii:

- grupele 1 - 7 de vîrstă - ____________;

- femeile militare - ____________ ;

- grupa pregătire fizică curativă - ________.

6. Înviorarea (de dimineaţă) să se organizeze zilnic, cu excepţia zilelor de

sărbătoare şi week-end, cu o durată de 30 min. Controlul organizării şi desfăşurării

înviorării se pune pe seama ofiţerului de serviciu pe unitate.

7. Lucrul sportiv în masă să se organizeze în zilele de marţi şi joi de la ora

17.00 pînă la 18.00. Sărbătorile, seratele şi competiţiile sportive ale unităţii şi în

subunităţi, să se desfăşoare duminica, conform Planului activităţilor sportive de

bază ale unităţii pentru anul 201__.

8. Şeful pregătirii fizice şi sport:

- să desfăşoare competiţiile sportive în cadrul unităţii;

- să selecteze şi să desfăşoare sistematic antrenamente cu militarii incluşi în

loturile unităţii, pentru participare la competiţiile sportive în cadrul Armatei

Naţionale.

9. În scopul întreţinerii încăperililor şi bazei sportive de instruire, edificiile

sportive se repartizează după subunităţi:

- sala de sport - _______________________;

- porticul de gimnastică - _______________;

- terenul de luptă corp la corp - __________;

- pista cu obstacole - ___________________.

10. Comandanţii de subunităţi să organizeze confecţionarea inventarului

sportiv, necesar penteru desfăşurarea calitativă a procesului de instruire (machete

de baionete, pistoale, pistoale-mitraliere, grenade), conform prevederilor anexei nr.

7 a Regulamentului pregătirii fizice.

11. Controlul executării prevederilor prezentului ordin se pune pe seama

şefului statului major al unităţii.

12. Ordinul se aduce la cunoştinţă întregului efectiv de militari prin contract.

Comandantul unităţii ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

Şeful statului major ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

Notă: În unităţile militare unde funcţia „şef pregătire fizică şi sport” nu este

prevăzută de state, în acest ordin se numeşte ofiţerul (plutonierul) care va îndeplini

această funcţie.

118

Anexa nr. 1

la ordinul nr.___ din „___” ________ 201__

LISTA

grupelor de vîrstă a militarilor prin contract

Grupa nr. 1 de vîrstă

1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)














Grupa culturii fizice curative



Şeful statului major __________________________

(gradul militar, numele, prenumele)

119

Anexa nr. 2

la ordinul nr.__ din „___” ________ 201__

PLANUL

desfăşurării şedinţelor instructiv-metodice şi demonstrative

Nr.

crt. Denumirea activităţilor Participanţii Responsabil

Termenul

desfăşurării

1. Planificarea pregătirii fizice şi a

activităţilor sportive în subunităţi.

Şefii de stat

major; comandanţii

de subunităţi

Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

decembrie

2.

Organizarea controlului şi evidenţei pregătirii fizice în subunităţi.

Comandanţii de subunităţi

Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

decembrie

Şedinţe instructiv-metodice

3.

Tema: Organizarea şi metodica desfăşurării competiţiilor sportive în subunităţi.


Şeful statului major, şeful pregătirii fizice

19 decembrie

4.

Tema nr. 1: Organizarea şi

metodica desfăşurării şedinţelor

de gimnastică.

Comandanţii

de subunităţi

Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

23 martie

5.

Tema nr. 2: Organizarea şi

metodica desfăşurării şedinţelor la

pista cu obstacole.

Comandanţii

de subunităţi

Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

23 martie

18 august

6.

Tema nr. 3: Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţelor de luptă corp la corp.


Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

16 februarie 16 septembrie

7.

Tema nr. 4: Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţelor la deplasare rapidă.


Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

24 martie

8. Tema nr. 5: Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de înot.


Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

20 mai

9.

Tema nr. 6: Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţelor cu caracter combinat.


Şeful statului

major, şeful

pregătirii fizice

19 decembrie 19 mai

Şedinţe demonstrative

10. Organizarea şi desfăşurarea înviorării.


Şeful statului major, şeful pregătirii fizice

15 ianuarie 18 iunie

Şeful statului major ___________________________


120

ANEXA nr. 2


ORDINUL

comandantului _____________________ (Model)

Nr. _____

„____” _________ 201___ mun. Chişinău

Cu privire la organizarea

scăldatului şi şedinţelor de înot

În scopul însuşirii şi antrenamentului procedeelor tehnice de trecere a

cursurilor de apă de către efectiv, prevenirii accidentelor şi a înecului,

ORDON:

1. Comandanţii de subunităţi să organizeze:

- desfăşurarea şedinţelor la înot, de la 1 iunie curent;

- desfăşurarea scăldatului şi a şedinţelor, în strictă corespundere cu

prevederile anexei nr. 14 a prezentului Regulament;

- să stabilească pînă la 1 iunie curent, militarii care nu pot înota şi să prezinte

listele acestora şefului pregătirii fizice şi sport, pînă la 3 iunie curent;

- desfăşurării şedinţelor cu militarii care nu pot înota., sub conducerea

ofiţerilor de subunităţi;

- interzicerea strictă a scăldatului în locurile neamenajate.

2. Conducătorii şedinţelor să organizeze scăldatul, sînt obligaţi să studieze şi

să se conducă de cerinţele documentelor de directivă şi Regulamentului pregătirii

fizice.

3. Şeful pregătirii fizice şi sport, să amenajeze pînă la 25 mai curent, panouri

cu documentele de conducere şi de organizare a înotului şi să ţină la strict control

desfăşurarea şedinţelor.

4. Şeful statului major să organizeze în timpul desfăşurării scăldatului şi

şedinţelor de înot:

- numirea unui medic de serviciu şi echipei de salvatori din numărul

efectivului subunităţii;

- să organizeze pînă la 1 iunie curent, şedinţe instructiv-metodice cu

conducătorii şedinţelor, la organizarea şi desfăşurarea înotului, metodele şi

procedeele de însuşire a înotului, prevenirea accidentelor şi salvarea de la înec.

7. Ordinul se aduce la cunoştinţa întregului efectiv.

Comandantul ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

Şeful statului major __________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

121

ANEXA nr. 3


ORDINUL

comandantului _____________________ (Model)

Nr. _____

„____” _________ 201___ mun. Chişinău

Cu privire la bilanţul pregătirii fizice

şi activităţilor sportive în _________

În subunităţile ____________ se desfăşoară o activitate orientată spre

îmbunătăţirea pregătirii fizice a militarilor, dezvoltarea sportului în masă,

perfecţionarea măiestriei sportive a militarilor şi pregătirea acestora pentru

competiţii în cadrul Armatei Naţionale.

Rezultatele verificărilor de bilanţ au demonstrat că, comparativ cu anul trecut,

starea pregătirii fizice a efectivului s-a ………………………….

Multă străduinţă şi mari eforturi pentru obţinerea rezultatelor înalte la toate

exerciţiile de control, au depus ofiţerii şi efectivul din cadrul

_________________.

Totodată, în pofida faptului că, conducerea unităţii a întreprins măsuri pentru

îmbunătăţirea pregătirii fizice a efectivului, nivelul pregătirii fizice a (denumirea

subunităţilor) nu este la nivelul cuvenit.

O atitudine indiferentă faţă de desfăşurarea procesului pregătirii fizice au avut

conducerea şi ofiţerii batalionului _______ şi companiei ____. Efectivul acestor

subunităţi au fost apreciaţi cu notă negativă.

Efectivul ___________ a obţinut rezultate mai bune la îndeplinirea

exerciţiilor de forţă. Totodată, e necesar de remarcat că în subunităţile ________ a

scăzut nivelul rezistenţei generale.

O pregătire metodică bună au demonstrat ofiţerii (gradul militar, numele şi

prenumele), în acelaşi timp ofiţerii (gradul militar, numele şi prenumele) au o

pregătire insuficientă.

Activităţile sportive în masă au fost mai bine organizate în ______________,

care s-au clasat în tabelul general al clasamentului pe locurile 1-3 (anexa nr. 1).

Sub nivel a fost organizat acest proces în _____________________________.

Cauzele rezultatelor sub nivel în unele subunităţi sînt:

- organizarea insuficientă a procesului pregătirii fizice, care nu corespunde

tuturor cerinţelor documentelor de directivă;

122

- exigenţa redusă a comandanţilor faţă de îmbunătăţirea pregătirii fizice a

tuturor categoriilor de militari; desfăşurarea neregulată a şedinţelor la pregătirea

fizică;

- şedinţele de control se desfăşoară cu indulgenţă şi nu au loc sistematic; nu se

desfăşoară bilanţul;

- persoanele cu funcţii de răspundere nu execută un control sistematic în

privinţa desfăşurării activităţilor sportive în subunităţile subordonate.

În scopul îmbunătăţirii eficacităţii şi calităţii organizării pregătirii fizice şi

activităţilor sportive,

ORDON:

1. Se menţionează cu diplome subunităţile, care au obţinut rezultate înalte în

organizarea pregătirii fizice şi activităţii sportive în masă:

pentru locul întîi, subunitatea _______;

pentru locul doi, subunitatea _______;

pentru locul trei, subunitatea _______.

2. Pentru aportul substanţial depus la dezvoltarea pregătirii fizice şi activităţii

sportive în masă, crearea şi perfecţionarea bazei sportive:

a) se ridică pedeapsa:

- maiorului _________ de la 17.04…..;

- locotenentului ________ de la .........;

- plutonierului _________ de la ........ .

b) se anunţă mulţumire:

- căpitanului _________;

- locotenentului major _________;

- plutonierului _________.

c) se înmînează diplome:

- maiorului _________;

- căpitanului _________.

d) se acordă concediu de scurtă durată:

- sergentului _________;

- caporalului _________;

- soldatului _________.

3. Pentru organizarea şi desfăşurarea sub nivel a pregătirii fizice şi

activităţilor sportive în masă, se anunţă mustrare:

- căpitanului ________;

- locotenentului ________.

4. În baza rezultatelor evaluării pregătirii fizice şi fişelor de concurs, se acordă

insigna „Militar sportiv – gradul III” militarilor:

- sergentului _________;

- soldatului _________.

„Militar sportiv – gradul II”:

- sergentului major _________;

- caporalului _________.

123

5. Comandanţii de subunităţi, pînă la 20 decembrie curent, să analizeze starea

pregătirii fizice şi a sportului în masă şi să întreprindă măsuri concrete în vederea

îmbunătăţirii acesteia. Toate formele de pregătire fizică (şedinţe, înviorare şi

activităţile sportive în masă) să se planifice, organizeze şi să se desfăşoare în strictă

corespundere cu documentele de directivă.

6. Ordinul se aduce la cunoştinţă întregului efectiv, cu excepţia punctului 4,

care se aduce la cunoştinţă doar ofiţerilor.

Comandantul ____________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

Şeful statului major __________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

124

APROB

Comandantul ____________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

„___”__________201__

ANEXA nr. 4 la art. 10 al Regulamentului

ORARUL

desfăşurării şedinţelor de pregătire fizică cu militarii prin

contract din cadrul __________________ pentru luna ________ (unitatea militară)

(Model)

Nr.

crt. Data Numărul temei şi conţinutul şedinţei

Con-

ducător

Locul

desfăşurării

1. 1.02. Tema 7/1. Antrenamentul ex. nr. 6, 7, 8.

Antrenamentul calităţilor motrice.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

2. 4.02 Tema 7/2. Antrenamentul ex. nr. 6, 7, 8, 11.

Antrenamentul calităţilor motrice.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

3. 6.02 Tema 7/3. Antrenamentul complex al

exerciţiilor de forţă nr.6, 7, 8.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

4. 8.02 Tema 1/2. Însuşirea şi antrenarea ex. nr. 7, 8,

13. Antrenamentul calităţilor motrice.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

5. 11.02

Tema 3/2. Antrenarea lovitutilor cu braţele şi

picioarele, răsucirii braţului spre exterior şi

eliberării de la apucarea încheieturii mîinii.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

6. 13.02 Tema 7/4. Antrenamentul complex al

exerciţiilor de forţă. Alergare la 1000 m.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

7. 15.03 Tema 6/2. Antrenarea tehnicii de joc la volei

şi tenis. Joc bilateral.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

8. 18.02 Tema 3/3. Antrenarea loviturilor, parărilor şi

procedeelor din lupta corp la corp.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

9. 20.02

Tema 7/5. Dezvoltarea calităţilor motrice la

aparatele şi instalaţiile de forţă. Joc bilateral

volei.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

10. 22.02 Tema 6/3. Antrenarea tehnicii de joc la volei

şi tenis. Joc bilateral.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

11. 26.02

Tema 1/2. Însuşirea şi antrenarea ex. nr. 7, 8.

Antrenamentul calităţilor motrice la

aparatele şi instalaţiile de gimnastică.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

12. 28.02

Tema 7/6. Dezvoltarea călităţilor motrice la

aparatele şi instalaţiile de forţă. Joc bilateral

volei.

maior

E. Ciobanu

Sala

de sport

Şeful pregătirii fizice şi sport ______________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

125

ANEXA nr. 5


LISTA

edificiilor sportive şi locurilor pentru

desfăşurarea activităţilor la pregătirea fizică

Nr.

crt.

Denumirea

edificiilor sportive

Batalioane

independente

Unităţi

militare

1. Sală de sport sau încăpere pentru şedinţe de

gimnastică, lupta corp la corp, jocuri sportive. 1 1

2. Stadion/teren sportiv. - 1

3. Teren de fotbal cu pista de alergări, sectoare pentru

sărituri şi aruncări. 1 1

4. Bazin de înot deschis cu încălzire (25x16 m.). - 1

5. Bază nautică pe lac natural. 1 1

6. Platou cu portic de gimnastică cu aparate şi instalaţii

de forţă cu capacitatea de pînă la 500 de persoane. 1 2

7. Pista cu obstacole (două direcţii). 1 2

8. Teren pentru lupta corp la corp cu capacitatea de

pînă la 100 de persoane. 1 2

9. Teren de volei. 2 4

10. Teren de baschet. 1 2

11. Teren de handbal (mini-fotbal). - 1

12. Cabinet (clasă) metodic. - 1

13. Distanţe marcate pentru cros şi deplasare rapidă. 1 1

14. Tir pentru trageri (25 şi 50 m.). - 1

15. Magazie pentru păstrarea inventarului sportiv. 1 1

Notă: 1. Suplimentar la cele indicate în unităţile militare se amenajează:

- în unităţile militare de aviaţie – portic cu dispozitive speciale;

- în unităţile militare cu destinaţie specială - portic cu dispozitive speciale

şi clasă specială pentru desfăşurarea şedinţelor de luptă corp la corp;

- în cazarmă – locuri de antrenament a calităţilor motrice.

2. În instituţiile militare de învăţămînt, lista minimă a edificiilor sportive şi

locurilor pentru pregătirea fizică corespunde celei indicate pentru unităţile militare,

iar normele necesare se determină în dependenţă de numărul studenţilor instituţiei

de învăţămînt militar.

126

ANEXA nr. 6


LISTA

bazei materiale în companie, necesare

pentru desfăşurarea activităţilor la pregătirea fizică

Nr

crt. Bunurile materiale

Numărul şi

măsura

1. Numere de piept (20x30 cm.). pentru tot

efectivul

2. Cronometru. 1 bucată

3. Grenade de mînă 600 gr. (de instrucţie). 6 bucăţi

4.

Indicatoare de marcare a distanţei la aruncarea grenadelor la

25, 30,...60 m., 20x30 cm. pe suport, cu inscripţie pe ambele

părţi.

1 complet

5. Machete de baionete. 15 bucăţi

6. Machete de lopeţi mici de infanterie. 15 bucăţi

7. Steguleţe pentru start (în pătrăţele alb-negru 10x10 cm.), cu

dimensiunile de 50x50 cm. şi lungimea mînerului de 70 cm. 2 bucăţi

8. Steguleţe albe şi roşii 25x30 cm.,cu lungimea mînerului de

40 cm. cîte 2 bucăţi

9. Soclu „Start” cu două părţi (100x40 cm.). 2 bucăţi

10. Soclu „Finiş” cu două părţi (100x40 cm.). 2 bucăţi

11. Soclu „Ocolire” cu două părţi (100x40 cm.). 1 bucată

12. Ruletă metalică 10-50 m. 1 bucată

13. Fir cu lungimea de 50 m. 1 bucată

Notă: Pe căpacul lăzii cu inventarul sportiv al companiei, în colţul drept de

sus pe foaie A5 se lipeşte lista bunurilor materiale, pe centru pe foaie A4 baremele

şi normativele de control conform programei de instruire.

127

ANEXA nr. 7


LISTA

bazei materiale necesare la amenajarea locurilor

pentru antrenarea calităţilor fizice în subunităţi (cazarmă)

Nr.

crt. Bunurile materiale

Numărul

şi măsura

1. Halteră cu greutăţi, pînă la 100 kg. 1 bucată

2. Haltere mici de 16-24 kg. cîte 2 bucăţi

3. Scară de gimnastică. 1 bucată

4. Bară fixă. 1 bucată

5. Paralele. 1 bucată

6. Gantere pînă la 20-25 kg. 2-3 complete

7. Sac pentru boxat. 1 bucată

8. Suport pentru gantere, halteră şi greutăţi de la halteră. 1 bucată

9. Suprafaţă pentru ridicarea halterelor mici de lemn sau

cauciuc de 2x2 m. 1 bucată

10. Spalier înclinat pentru muşchii abdominali. 1 bucată

11. Aparate şi simulatoare pentru dezvoltarea forţei. după

posibilitate

128

ANEXA nr. 8


Panoul

activităţii sportive a companiei

Notă: 1. Baremele de control, se introduc principale exerciţii, care se verifică

conform programei de instruire.

2. Aprecierea pregătirii fizice, se întroduc grupele de vîrstă, aprecierea

individuală şi principalele condiţii de executare a exerciţiilor de control.

3. Recorduri, se înscriu mumele, prenumele militarilor, proba de sport,

rezultatul demonstrat şi anul îndeplinirii.

4. Calendarul competiţional, se întroduce data şi luna desfăşurării

competiţiilor sportive: ale batalionului (companiei), unităţii militare şi Armatei

Naţonale.

5. Informaţii din lumea sportului, se afişeată cele mai recente noutăţi din

sportul Armatei Naţionale, Republicii Moldova şi mondial.

Cei mai buni sportivi

Panoul sportiv al companiei

Baremele de control …………………………. …………………………

…………………….……

……………………….…

………………………..…

……………………….….

……………………….….

………………………….…

……….

…

……………………….…

………...

. ……………………...…

…………...

…………………………

………………

Performanţe

Calendarul competiţional 1. Al companiei………………………

……………………………………….

2. Al unităţii. …………………………….

. ……………………………………...

3. Al Armatei Naţionale……………...

Diplomă de onoare ………………………………..

……………………………….

………………………………….

… ………………………………...

. …………………………………...


……………………………….

………………………………….

… ………………………………...

. …………………………………...

Recordurile companiei 1. Alergare 300m- sold Ghimp – 10.05

2……………………………………….

3. …………………………………….

4. ……………………………………...

5. ……………………………………...


……………………………….

………………………………….

… ………………………………...

. …………………………………...

Diplomă

de onoare ………………………….

…………………………

…………………….……

……………………….…

………………………..…

……………………….….

……………………….….

………………………….…

……….

…

……………………….…

………... .

……………………...…

…………...

…………………………

………………

Diplomă

de onoare ………………………….

…………………………

…………………….…… ……………………….…

………………………..…

……………………….….

……………………….….

………………………….…

……….

…

……………………….…

………...

.

……………………...…

…………... …………………………

………………

Aprecierea

pregătirii fizice ………………………….

……………………………………………….……

……………………….…

………………………..…

……………………….….

……………………….….

………………………….…

……….

…

……………………….…

………...

.

……………………...……………...

…………………………

………………

Informaţii

din lumea sportului 1. Alergare 300m- sold Ghimp – 10.05

2……………………………………….

3. …………………………………….

4. ……………………………………... 5. ……………………………………...

129

APROB

Comandantul _______________________ (gradul militar, numele, prenumele)

„___”__________201__

ANEXA nr. 9 la art. 144 al Regulamentului

ACTUL

măsurării distanţei la alergare ________

(100, 1000, 3000, 5000, 10000 m.)

(Model)

Comisia în componenţa: preşedintele comisiei __________ (gradul militar,

numele, prenumele), membrii comisiei: ____________ (gradul militar, numele,

prenumele) au întocmit prezentul act şi confirmă că în rezultatul măsurării

lungimea distanţei corespunde dintanţei de 3000 m.

Distanţa a fost măsurată cu fir de 25 m. lungime şi constituie 60 segmente.

Preşedintele comisiei: ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)

Membrii comisiei: ____________________________ (gradul militar, numele, prenumele) _________________________________

(gradul militar, numele, prenumele) _________________________________


130

ANEXA nr. 10


FIŞA DE EVIDENŢĂ

a nivelului pregătirii fizice a militarilor prin contract

Numele, prenumele________________________________________

Data, anul naşterii _________________________________________

Data

completării

Gradul

militar

Grupa

de vîrstă Înălţimea Greutatea

Rezultatele nivelului pregătirii fizice

Data

verificării

Denumirea exerciţiului Suma

puncte-

lor

Nota

generală Evaluator

Alergare

100 m.

Flotări de

braţe/tracţiun în

braţe la bara fixă

Ridicarea

trunchiului

Alergare

3000 m.

Rez. Punct Rez. Punct Rez. Punct Rez. Punct

Notă: Primul tabel se completează anual sau la necesitatea efectuării modificărilor.

Rezultatele nivelului pregătirii fizice se înscriu după fiecare verificare.

131

ANEXA nr.11

la art. 19 şi 35 al Regulamentului

Evidenţa verificării nivelului pregătirii fizice

În conformitate cu cerinţele de evidenţă a pregătirii fizice, în unitatăţile,

subunităţile militare şi instituţiile militare de învăţămînt, se duce evidenţa

verificărilor la pregătirea fizică conform formelor:

Forma nr. 1

LISTA

verificării nivelului pregătirii fizice a _____________________________

(unitatea/subunitatea militară, instituţia de învăţămînt)

„___” __________201__

Nr. crt.

Gradul militar

Numele, prenumele

Grupa de

vîrstă

Denumirea exerciţiilor Suma puncte

lor

Nota la pregătirea

fizică

Nota la pregătirea metodică

Nota generală

Alergare

100 m.

Flotări

de braţe

Ridicarea

trunchiului

Alergare

3000 m.

Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Eliberaţi conform stării sănătăţii _____ persoane, ____%

Nota generală: _______________

A verificat _______________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)

Comandantul unităţii (subunităţii) _________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)

Nr

crt. Categoria de militari

După

listă

Verificaţi Calificativul %

Nota

generală număr % 10 9 8 7 6 5 4

1. Ofiţeri 3 1 33 - - 1 - - - - 100 8

2. Subofiţeri 6 - 0 - - - - - - - - -

3. Sergenţi 5 5 100 1 1 2 - - 1 - 100 8

4. Soldaţi 6 3 50 - - - 1 - 1 1 66 4

Total 20 9 45 1 1 3 1 - 2 1 89 6

132

Forma nr. 2

LISTA

verificării nivelului pregătirii fizice

a femeilor militare ______________________________ (unitatea/subunitatea militară, instituţia de învăţămînt

„___” __________201__

Nr. crt.

Gradul militar

Numele, prenumele

Grupa de

vîrstă

Denumirea exerciţiilor Suma puncte

lor

Nota la pregătirea

fizică

Nota la pregătirea metodică

Nota generală

Alergare

100 m.

Ridicarea

trunchiului

Alergare

1000 m.

Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte

1.

2.

3.

4.

5.

5.

7.

8.

9.





Nr

crt. Categoria de militari

După

listă

Verificaţi Calificativ %

Nota


1. Ofiţeri

2. Subofiţeri

3. Sergenţi

4. Soldaţi

Total

133

Forma nr. 3

LISTA

verificării nivelului pregătirii fizice

a militarilor cursului de instruire iniţială din cadrul

_________________ încorporaţi în perioada ______________

(unitatea militară) (perioada încorporării)

„_____”____________ 201__

Nr.

crt.

Numele,

prenumele

Centrul militar care

l-a încorporat

Denumirea exerciţiului Suma

punctelor Nota

generală Alergare 100 m. Tracţiuni în braţe

la bara fixă Alergare 3000 m.

Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte

1.

2.

3.

4.

5.





Nr

crt. Centrul militar

După

listă


Nota


1. Bălţi

2. Soroca

3. Cahul

4.

Total

134

Forma nr. 4

TABEL CENTRALIZATOR

al verificării nivelului pregătirii fizice a _____________________ (unitatea militară)

„_____”____________ 201__

Ofiţeri

Subofiţeri

Sergenţi

Soldaţi

Nota generală pentru toate categoriile de militari




Nr

crt. Subunitatea

După

listă


Nota


1. Cond. unităţii

2. Batalionul ……….

3. Batalionul …………

4. Compania ……..

Total

Nr

crt. Subunitatea

După

listă


Nota


1. Cond. unităţii




Total

Nr

crt. Subunitatea

După

listă


Nota


1. Cond. unităţii




Total

Nr

crt. Subunitatea

După

listă


Nota


1. Cond. unităţii




Total

Nr

crt. Subunitatea

După

listă


Nota


1. Cond. unităţii




Total

135

Forma nr. 5

TABEL CENTRALIZATOR

al verificării nivelului pregătirii fizice a _________________ (instituţiei de învăţămînt)

„_____”____________ 201__


A verificat: _______________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)

Nr

crt. Subunitatea

După

listă


Nota


1. Ofiţeri

2. Subofiţeri

3. Sergenţi, soldaţi

4. Studenţii anului 1




Total

136

ANEXA nr.12


Evidenţa desfăşurării competiţiilor

sportive şi întocmirea fişelor de concurs

Desfăşurarea şi evidenţa competiţiilor sportive şi aplicativ-militare în unităţile

militare (instituţiei de învăţămînt militar), precum şi evidenţa recordurilor,

performanţelor şi acordării insignelor sportive, se execută conform formelor:

Forma nr. 7

Nr. crt.

Denumirea competiţiei

Data desfăşurării

Numărul de echipe

şi participanţi

Echipele clasate pe podium

1. Haltere 21.03.13 8 echipe

36 participanţi

locul I - Cp.1 locul II - Cp. 4 locul III - Cp.3

2.

3.

4.

5.

Şeful statului major _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)

Şeful serviciului pregătire fizică şi sport _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)

137

Forma nr. 8

APROB

Comandantul ____________________

_______________________________

OFERTĂ

pentru participarea echipei _________________

la ______________________________________________

Nr.

crt.

Gradul

militar

Numele,

prenumele

Anul

naşterii

Proba

sportivă

Admiterea

medicului

1.

2.

3.

4.

5.

Medicul __________________ / /admişi _____ persoane

Reprezentantul echipei _______________________/ /

138

Forma nr. 9

FIŞĂ DE CONCURS

a campionatului __________________ (unitatea militară)

la ______________________________ (proba de sport)

„____” __________ 201__

Nr.

crt.

Gradul

militar

Numele,

prenumele Echipa Rezultatul Clasamentul

1.

2.

3.

4.

5.

Arbitrul principal _________________________

Secretarul competiţiei _____________________

Forma nr. 10

FIŞA DE CONCURS

la ridicarea halterelor mici

„___” _________201___

Nr.

crt.

Gradul

militar

Numele,

prenumele

Greutatea

personală Echipa

Smuls Împins Suma

totală a punctelor

Clasa-

mentul Mîna

stîngă

Mîna

dreaptă

Suma

puncte Repetări Puncte

1.

2.

3.

4.

5.

Arbitrul principal __________________________

Secretarul competiţiei ______________________

139

Forma nr. 11

FIŞA DE CONCURS

de participare la poliatlon militar

„___” _________201__

Nr.

crt.

Grad

militar

Numele,

prenumele

Su

bu

nit

atea

Proba de sport

Suma

puncte-

lor

Clasa-

ment

Alergare

100 m.

Pista cu

obstacole

Tracţiuni

în braţe la

bara fixă

Alergare

3000 m.

Trageri

din pistol

Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte

1.

2.

3.

4.

5.

Arbitrul principal __________________________

Secretarul competiţiei _______________________

Forma nr. 12

RECORDURILE

şi performanţele sportive __________________ (unitatea militară)

Nr. crt.

Disciplina sportivă (distanţa, exerciţiul)

Gradul militar

Numele, prenumele

Rezultatul Data stabilirii

recordului Arbitrul

competiţiei

1.

2.

3.

4.

5.



140

Forma nr. 13

LISTA

militarilor__________________ (unitatea militară)

cărora li s-a acordat insigna „Militar sportiv”

Nr. crt.

Gradul militar

Numele, prenumele

Suma punctelor

Gradul insignei

Data acordării

Evaluatorul

1.

2.

3.

4.

5.



141

ANEXA nr. 13

la art. nr. 86 al Regulamentului

Caracteristicile pistei cu obstacole generale

- şanţul tridimensional cu adîncimea de 1 m. şi lăţimea la suprafaţă de 2-2,5-

3 m.

- labirintul cu lungimea de 6 m., lăţimea de 2 m,, înălţimea de 1,1 m. (10

culoare, lăţimea culoarului de 0,5 m.).

- gardul cu înălţimea de 2 m., lăţimea de 0,25 m., lungimea scîndurii înclinate

de 3,2 m., lăţimea 0,25–0,30 m.

- podul distrus cu înălţimea 2 m., cu trei segmente (grinda de 0,2x0,2 m.).

Prima grindă cu lungimea de 2 m., a doua - 3,8 m., cu un cot de 135º (lungimea

primei porţiuni de 1 m.). La începutul segmentului doi, trei şi sfîrşitul obstacolului

se instalează scări verticale cu trei trepte.

- scara distrusă cu lăţimea 2 m. (înălţimea treptelor de 0,8; 1,2; 1,5 şi 1,8 m.),

distanţa între ele de 1,2 m. La cea mai înaltă treaptă se instalează o scară înclinată

cu lungimea de 2,3 m. cu patru trepte.

- zidul cu înălţimea 1,1 m., lăţimea 2,6 m., grosimea 0,4 m., cu două ferestre

(mărimea celei de jos 1x0,4 m., amplasată la nivelul solului, celei de sus – 0,5x0,6

m., amplasată la 0,35 m. de la sol) cu un teren de 1x2,6 m. alăturat.

- fîntîna şi şanţul de comunicaţie. Adîncimea fîntînii de 1,5 m., dimensiunile

la suprafaţă de 1x1 m. Şanţul de comunicaţie este acoperit, adîncimea de 1,5 m. şi

lăţimea de 0,8 m., are două porţiuni cu lungimea de 4 m. fiecare. Distanţa în linia

dreaptă de la fîntînă pînă la tranşee – 6 m.

- tranşee cu adîncimea 1,5 m. şi lăţimea la suprafaţă de 1 m.

Pe marginea pistei se marchează un culoar lat de 2 m. pentru alergări.

142

ANEXA nr. 14


Caracteristicile pistei cu obstacole speciale destinate

efectivului unităţilor (subunităţilor) de cercetare şi cu destinaţie specială

- sectorul de sîrmă lisă cu lungimea de 3 m., lăţimea de 4,5 m., înălţimea

ţăruşilor de 0,4 m.

- abatiza cu lungimea de 7 m., lăţimea de 4,5 m., înălţimea obstacolelor: 1 –

1,2 m.; 2 – lateral 0,8 m., la mijloc 0,4 m.; 3 – lateral 1,2 m., la mijloc 0,8 m.; 4 –

lateral 0,4 m., la mijloc 0,6 m., 5 – lateral 0,8 m., la mijloc 1,2 m.; 6 – 0,4 m.; 7 – 1

m.; 8 – lateral 0,8 m., la mijloc 0,6 m. Grosimea barelor de 0,12 - 0,15 m.

- machetul MLD – se instalează la 20 m. de şanţul tridimensional.

- şanţul tridimensional cu adîncimea de 1 m. şi lăţimea la suprafaţă de 2-2,5-

3 m.

- labirintul cu lungimea de 6 m., lăţimea de 2 m., înălţimea de 1,1 m. (10

culoare, lăţimea culoarului de 0,5 m.).

- gardul cu înălţimea de 2 m., lăţimea de 0,25 m., lungimea scîndurii înclinate

de 3,2 m., lăţimea 0,25–0,30 m.

- podul distrus cu înălţimea 2 m., cu trei segmente (grinda de 0,2x0,2 m.).

Prima grindă cu lungimea de 2 m., a doua de 3,8 m., cu un cot de 135º (lungimea

primei porţiuni de 1 m.). La începutul segmentului doi, trei şi sfîrşitul obstacolului

se instalează scări verticale cu trei trepte.

- scara distrusă cu lăţimea 2 m. (înălţimea treptelor de 0,8; 1,2; 1,5 şi 1,8 m.),

distanţa între ele de 1,2 m. La cea mai înaltă treaptă se instalează o scară înclinată

cu lungimea de 2,3 m. cu patru trepte.

- zidul cu înălţimea 1,1 m., lăţimea 2,6 m., grosimea 0,4 m., cu două ferestre

(mărimea celei de jos 1x0,4 m., amplasată la nivelul solului, celei de sus – 0,5x0,6

m., amplasată la 0,35 m. de la sol) cu un teren de 1x2,6 m. alăturat.

- fîntîna şi şanţul de comunicaţie. Adîncimea fîntînii de 1,5m., dimensiunile

la suprafaţă de 1x1 m. Şanţul de comunicaţie este acoperit, adîncimea de 1,5 m. şi

lăţimea de 0,8 m., are două porţiuni cu lungimea de 4 m. fiecare. Distanţa în linia

dreaptă de la fîntînă pînă la tranşee – 6 m.

- tranşee cu adîncimea 1,5 m. şi lăţimea la suprafaţă de 1 m.

143

- fasada - zid instalat într-un şanţ cu lăţimea de 2 m. şi adîncimea de 0,8 m.,

înălţimea zidului de la bază de 1,6 m.

- macheta casei cu lăţimea de 3 m., ferestrele cu dimensiunile de 1x1,5 m.,

amplasate: fereastra de jos la înălţimea de 2,2 m., cea de sus la înălţimea de 3,5 m.

de la sol, lăţimea privazurilor de 0,10 - 0,15 m., sub fereastra de jos la înălţimea de

0,8 m. de la sol se instalează suport pentru sprijinul piciorului.

- grinda cu platforme cu o lungime de 4 m. şi lăţime de 0,2 m. se fixează de

machetul casei la înălţimea de 3 m. de sol, platformele au o suprafaţă de 1x1 m., cu

înălţimea de la sol: prima – 2 m., a doua – 1 m. Distanţa dintre platforme şi grindă

de 1 m.

- podul pliant este amplasat peste un şanţ cu lungimea de 15 m. şi adîncimea

de 1,5 m., fixat pe funii instalate la înălţimea de 2 m. Lăţimea podului este de 0,9

m., treptele sunt amplasate la 0,5-0,6 m. una de alta şi au dimensiunile de

0,9x0,1x0,5 m.

Pe marginea pistei se marchează un culoar de 2 m. pentru alergări.

144

Anexa nr.15


Caracteristicile pistei cu obstacole exerciţiul

special, destinate efectivului unităţilor de infanterie, cu

destinaţie specială şi studenţilor instituţiilor militare de învăţămînt

Obstacolul nr. 1: SCARA DE FRÎNGHIE

Obstacolul nr. 2: BÎRNE DUBLE

Obstacolul nr. 3: TRECEREA PESTE REŢEA

Obstacolul nr. 4: REŢEAUA DE TRECERE PRIN TÎRÎRE

- fixată de sol;

- înălţime: 5 m.;

- nr. de trepte: min. 8.

- prima bîrnă: înălţime – 95 cm.;

- a doua bîrnă: înălţime – 135 cm.;

- distanţa între bîrne: 75 cm.

- 5 fire de sîrmă viu colorate

aşezate la 2 m. una de alta;

- înălţimea de la sol: 50 – 60 cm.;

- diametrul firului de sîrmă: minimum 7 mm.

- lungimea reţelei: 20 m.;

- înălţimea reţelei: 45-50 cm.;

- suprafaţa solului de sub reţea - netedă.

145

Obstacolul nr. 5: VADUL

Obstacolul nr. 7: BÎRNĂ DE ECHILIBRU

- 5 piloni de 18 cm. înălţime şi

18 cm. diametrul;

- lungimea vadului: 8 m.

- înălţimea faţă de sol: 90-100 cm.;

- lungimea: 8,50 m.;

- distanţa de la extremitatea planului înclinat

pînă la bîrnă: min. 130 cm.;

- bîrna rotundă cu diametrul de 20-25 cm.

- liniile care marchează limitele obstacolului:

se trasează la începutul planului înclinat şi la

0,5 m. dincolo de bîrnă.

ob Obstacolul nr. 6: SPALIER

- 3 bare orizontale:

- înălţimea barei mai înalte: de la 2-2,30 m.;

- înălţimea barei intermediare: 1,3-1,60 m.;

- înălţimea barei mai joase: 60-80 cm.

146

Obstacolul nr. 8: PERETELE CU FRÎNGHIE

Obstacolul nr. 9: BÎRNE ORIZONTALE

Obstacolul nr. 10: MASA IRLANDEZĂ

Obstacolul nr. 11: CANAL DE TRECERE ŞI BÎRNE DUBLE

- canal de 0,50 m. lăţime şi înălţime şi de 1-1,2 m. adîncime;

- înălţimea primei bîrne: 1,20 m.;

- spaţiul liber sub cea dea doua bîrnă: 0,50 cm.;

- distanţa între bîrnă şi obstacol şi între bîrne este de 1,75 m.;

- este permisă amenajarea suprafeţei solului la intrarea în canal pentru uşurarea trecerii.

- înălţimea de trecere: 3,5 m.;

- înălţimea de sărit: 3 m.

- înălţimea: 2 m.;

- lăţimea: 40-50 cm.;

- grosimea planşei de la masă: max. 8 cm.

- înălţimea primei şi celei de-a 3-a bîrnă: 120 cm.;

- spaţiul liber de sub cea de-a 2-a şi a 4-a bîrnă: 60 cm.;

- distanţa între bîrne: 160 cm.

147

Obstacolul nr. 12: BÎRNE ÎN SCARĂ

- 4 bîrne orizontale cu înălţimea de:

1 - 0,75 m.; 2 -1,25 m.; 3 - 1,80 m.; 4 - 2,30 m.;

- distanţa între bîrne (în plan orizontal): 1,30 m.

Obstacolul nr. 13: BANCHETA CU GROAPĂ

Obstacolul nr. 14: ZID DE ASALT

- înălţimea banchetei: 1,80 m.;

- înălţimea banchetei cu groapă: 2,30 m.;

- lungimea gropii: 3,5 m.;

- lăţimea superioară a banchetelor: max.1 m.;

- lăţimea banchetei la bază: 3-3,5 m.

- înălţimea: 1m.;

- lăţimea: max. 0,35 m.;

- lăţimea banchetei la bază: 3-3,5 m.

148

Obstacolul nr. 15: GROAPA

Obstacolul nr. 16: SCARA VERTICALĂ

Obstacolul nr. 17: ZID DE ASALT

- înălţimea: 4 m.;

- nr. de trepte: min. 8.

- adîncimea: 2 m. (±5 cm.);

- lungimea: 3-4 m.;

- pereţii interiori sunt verticali:

- solul de pe partea pe unde iese

militarul este perfect plat.

- înălţimea: 1,8-2 m.;

- lăţimea: max. 0,35 m.

149

Obstacolul nr. 18: BÎRNA DE ECHILIBRU - trei bîrne aşezate oblic una faţă de cealaltă, formînd un unghi de 135°;

- lungimea fiecărei bîrne: 5 m.;

- înălţimea faţă de sol la care sunt dispuse bîrnele: 0,50 m.;

- lăţimea părţii superioare a bîrnelor: 0,10-0,15 m.;

- linii care marchează limitele obstacolului se trasează la începutul obstacolului

şi la 0,5 m. dincolo de capătul obstacolului.

Obstacolul nr. 19: ŞICANE

Obstacolul nr. 20: ZIDURI SUCCESIVE DE ASALT

- înălţimea zidurilor:

1 = 0,85-1 m.;

2 = 1,10-1,20 m.;

3 = 0,85-1 m.;

- lăţimea zidurilor: max. 0,35 m.;

- lungimea obstacolului: 12 m.

- lungimea: 8 m.;

- înălţimea: 0,8-1m.;

150

ANEXA nr. 16

la art.174 al Regulamentului

Amenajarea pistelor cu obstacole

pentru călirea fizică şi psihică a militarilor

Denumirea

obstacolelor

Locul de instalare a mijloacelor

materiale

Rîpă/şanţ

- amestec incendiar în cutii de metal atîrnat de-a lungul

sîrmelor;

- vreascurile, anvelopele ce ard în rîpă (şanţ);

- bîrne aprinse înaintea şanţului;

- trageri cu cartuşe oarbe.

Abatiză - lumînări fumigene instalate sub abatiză;

- petardele pe teren.

Labirint

- amestec incendiar în cutii de metal instalat deasupra şi sub

barele laterale;

- petardele pe teren.

Pod distrus - amestec incendiar în cutii de metal instalat de-a lungul

grinzilor.

Scară distrusă - lumînări fumigene instalate sub scări.

Fîntînă/şanţ

de comunicaţie

- vreascurile, anvelopele ce ard în tranşee;

- petardele pe teren;

- pînză, vreascuri la ieşirea din şanţ.

Pe traseul

pistei - obiecte şi materiale cu miros neplăcut.

Notă: se interzice categoric:

- de a trage din pistolul-mitralieră în direcţia militarilor;

- de a aprinde amestecul incendiar prin explozie;

- de a arunca petardele sub picioarele militarilor ce aleargă;

- de a executa distrugerea imitatorului exploziv în locuri neîmprejmuite.

151

ANEXA nr. 17


Organizarea şedinţelor de înot

aplicativ-militar la staţia nautică (bazin)

Cerinţele privind asigurarea ordinii la staţia nautică, prevenirea

traumatismului şi accidentelor în timpul desfăşurării şedinţelor:

Instrucţiune pentru ofiţerul de serviciu pe staţia nautică

De serviciu pe staţia nautică se numeşte un ofiţer, care se subordonează

ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi răspunde de menţinerea ordinii la staţia

nautică, respectarea măsurilor de securitate şi executarea serviciului de către echipa

de înotători de serviciu. Acestuia i se subordonează întregul efectiv al subunităţii,

care se află la staţia nautică.

Înaintea intrării în serviciu, noul ofiţer de serviciu studiază regulile de

întrebuinţare a staţiei nautice, obligaţiunile conducătorului de şedinţe şi orarul

şedinţelor la staţia nautică, controlează şi primeşte staţia nautică, utilajul şi

inventarul ei.

Ofiţerul de serviciu pe staţia nautică este obligat:

- să permită intrarea efectivului subunităţii la şedinţe numai după ce a fost

cercetat fundul bazinului, să verifice plutele staţiei nautice, să precizeze adîncimea

bazinului de apă lîngă pontoane, blocuri şi trambuline;

- să asigure serviciul de salvare în raionul limitelor staţiei nautice, să

instruiască şi să conducă acţiunile echipei de salvare, să nu permită instruiţilor să

înoate după limitele staţiei nautice, să verifice existenţa şi starea de funcţionare a

mijloacelor de acordare a primului ajutor medical, să pună plute pe mal şi

mijloacele de salvare în barca de serviciu (colacul de salvare, pneuri, prăjini,

plutitori din raniţe etc.), să acorde primul ajutor militarilor aflaţi în pericol de înec,

iar în caz de necesitate să cheme medicul din unitatea militară sau ambulanţa;

- să permită trecerea efectivului subunităţii la staţia nautică, în conformitate

cu orarul şedinţelor, să indice locurile pentru dezbrăcare şi desfăşurarea şedinţelor

pe mal şi în apă;

- să urmărească executarea de către militari a regulilor de întrebuinţare a

staţiei nautice, utilajului şi inventarului ei, respectarea curăţeniei şi ordinii pe

teritoriul staţiei;

- să nu permită bronzarea în locurile de desfăşurare a şedinţelor, pe plutele

staţiei nautice, trambuline şi pe bărci;

- să nu permită săriturile de pe trambulină fără permisiunea conducătorului de

şedinţe;

- să nu permită accesul persoanelor străine la staţia nautică;

- să urmărească respectarea măsurilor antiincendiare.

Despre toate accidentele să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitatea

militară.

152

Regulile de întrebuinţare a staţiei nautice

1. Staţia nautică pe timp de vară funcţionează zilnic (timpul funcţionării ei

este stabilit de către comandantul unităţii militare).

2. Efectivul care a sosit la şedinţe se dezbracă într-un loc repartizat pentru

aceasta.

3. Conducătorul şedinţei poartă răspundere de integritatea inventarului şi

utilajului, de respectarea curăţeniei şi ordinii la staţia nautică.

4. Pe fiecare culoar de înot de 25 m. al staţiei nautice se permite înotul

concomitent a nu mai mult de şase militari.

5. După şedinţe inventarul staţiei nautice se strînge în locurile lui de păstrare.

6. La staţia nautică se interzice:

- de a înota şi scălda fără conducător (instructor/antrenor);

- de a intra şi ieşi din apă fără permisiunea conducătorului;

- de a înota după limitele sectorului staţiei nautice;

- de a sări de pe trambulină fără permisiunea conducătorului;

- de a atîrna pe culoarele de înot ale staţiei nautice;

- de a se spăla cu săpun şi a spăla albiturile în raionul staţiei nautice;

- de a se urca în ţinută neregulamentară pe trambulină;

- de bronzat pe plutele trambulinei şi ale staţiei;

- de a fuma pe teritoriul staţiei nautice.

Obligaţiunile conducătorului şedinţei de înot

Conducătorul şedinţei de înot se subordonează ofiţerului de serviciu pe staţia

nautică şi personal poartă răspundere de organizarea şedinţei, asigurarea măsurilor

de securitate, de integritatea şi starea utilajului şi inventarului întrebuinţat la

desfăşurarea şedinţei, de respectarea curăţeniei şi ordinii la staţia nautică în timpul

desfăşurării şedinţei.

Înaintea desfăşurării şedinţei conducătorul face cunoştinţă cu regulile de

întrebuinţare a staţiei nautice, a utilajului şi inventarului.

El notează în registru numărul persoanelor sosite la şedinţă, cercetează

locurile de desfăşurare a şedinţei, existenţa şi aşezarea mijloacelor de salvare,

repartizează în ajutor ofiţerului de serviciu pe staţia nautică o echipă de salvare

(două-trei persoane) dintre cei mai pregătiţi militari la înot.

Conducătorul şedinţei este obligat:

- să cunoască metodica de organizare şi desfăşurare a şedinţelor de înot în

strictă conformitate cu Regulamentul pregătirii fizice în Armata Naţională;

- să conducă şi să aducă subunitatea la staţia nautică, în formaţie;

- să raporteze despre sosire ofiţerului de serviciu pe staţia nautică;

- să verifice prezenţa militarilor pînă la intrarea în apă;

- personal să desfăşoare instruirea începătorilor;

- să instruiască comandanţii de grupe, desemnaţi pentru desfăşurarea şedinţei,

cu cei care pot înota;

- să efectueze instruirea începătorilor cu întrebuinţarea materialelor ajutătoare,

acordînd o atenţie deosebită la siguranţa fixării acestora;

- să repartizeze militarii pe culoarele de înot ale staţiei nautice;

153

- pe fiecare culoar de înot să desemneze cîte un superior pentru observarea

neîntreruptă;

- după terminarea şedinţei să se convingă că, toţi militarii au ieşit din apă, să

verifice încăperea (locul) unde s-a dezbrăcat efectivul subunităţii;

- să poată acorda primul ajutor celor aflaţi în pericol de înec.

Lista mijloacelor plutitoare de salvare şi inventarului necesar la staţia

nautică

1. Bărci de salvare – 2 bucăţi;

2. Colaci de salvare – cîte unul la culoar;

3. Frînghii de siguranţă cu lungimea de 10 m. – 2 bucăţi;

4. Căngi – 4 bucăţi;

5. Labe de înot, măşti de scafandru, tuburi de respiraţie – 4 seturi;

6. Trusă medicală – 1 set;

7. Brancarde – 1 bucată.

154

APROB

Comandantul (seful) unităţii (instituţiei) militare

______________________________________ (gradul militar, semnătura, numele, prenumele)

„___” _______________ 201___

ANEXA nr. 18


NOTĂ-RAPORT

privind starea pregătirii fizice şi a sportului

în unitatea militară (instituţia de învăţămînt) pentru anul______

1. Nivelul pregătirii fizice a tuturor categoriilor de militari şi subunităţilor din

subordine: listele de control si tabelul centralizator, conform anexei nr. 10, formele

nr. 1, nr. 2, nr. 4 şi nr. 5.

2. Desfăşurarea şi participarea la competiţii sportive (externe), sărbători

sportive şi activităţi demonstrative.

Nr. crt.

Denumirea competiţiei

Data desfăşurării

Numărul de echipe şi participanţi

1. Haltere. 21.03 6 echipe - 36 participanţi

2. Sărbătoare sportivă consacrată „Zilei independenţei”.

25.08 6 echipe 120 - participanţi

3.

3. Acordarea insignei „Militar sportiv”

Nr. crt.

Grad

militar

Numele,

prenumele

Anul

naşterii Data acordării Notă

„Militar sportiv – gradul I”

1. maior Ursu L. 1984 21 mai 20__ militar prin contract

2. locotenent Gligor E. 1990

„Militar sportiv – gradul II”

1. sold. Ciobanu E. 1995 21 mai 20__

2.

„Militar sportiv – gradul III”

1. sold. Malai V. 1995 21 mai 20__

4. Asigurarea tehnico-materială

Nr.

crt. Denumirea inventarului Numărul Starea

1. Echipament sportiv: costume, adidaşi etc.

2. Inventar sportiv: aparate sportive; piste cu

obstacole etc.



155

Anexa nr.19

la art. 147 al prezentului Regulament

Baremele de control

Ex.nr. 4

Tracţiuni

în braţe la bara fixă

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

– 25

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p

100 17 16 15 14 13 11 9 8 7

99 - - - - - - - - -

98 - - - - - - - - -

97 - - - - - - - - -

96 - - - - - - - - -

95 - - - - - - - - -

94 - - - - - - - -

93 - - - - - - - - -

92 - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 16 15 14 13 12 10 8 7 6

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - -

87 - - - - - - - - -

86 - - - - - - - - -

85 -

84 - - - - - - - - -

83 - - - - - - - - -

82 - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - -

80 15 14 13 12 11 9 7 6 5

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - -

77 - - - - - - - - -

76 - - - - - - - - -

75 14 13 12 11 10 - - - -

74 - - - - - - - - -

73 - - - - - - - - -

72 - - - - - - - - -

71 - - - - - - - - -

70 13 12 11 10 9 8 6 5 4

69 - - - - - - - - -

68 - - - - - - - - -

67 - - - - - - - - -

66 - - - - - - - - -

65 12 11 10 9 8 7 - - -

64 - - - - - - - - -

63 - - - - - - - - -

62 - - - - - - - - -

61 - - - - - - - - -

60 11 10 9 8 7 6 5 4 3

59 - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - -

57 - - - - - - - - -

56 - - - - - - - - -

55 10 9 8 7 6 5 4 3 2

54 - - - - - - - - -

53 - - - - - - - - -

52 - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - -

50 9 8 7 6 5 4 3 2 1

156

Ex.nr. 5

Urcarea

prin forţă

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

1

– 25

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p - - -

100 10 9 8 7 7 6 - - -

99 - - - - - - - - -

98 - - - - - - - -

97 - - - - - - - - -

96 - - - - - - - -

95 - - - - - - - - -

94 - - - - - - - - -

93 - - - - - - - - -

92 - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 9 8 7 6 6 5 - - -

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - -

87 - - - - - - - - -

86 - - - - - - - - -

85 - - - - - - - - -

84 - - - - - - - - -

83 - - - - - - - - -

82 - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - -

80 8 7 6 5 5 4 - - -

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - -

77 - - - - - - - - -

76 - - - - - - - - -

75 - - - - - - - - -

74 - - - - - - - - -

73 - - - - - - - - -

72 - - - - - - - - -

71 - - - - - - - - -

70 7 6 5 4 4 3 - - -

69 - - - - - - - - -

68 - - - - - - - - -

67 - - - - - - - - -

66 - - - - - - - - -

65 - - - - - - - - -

64 - - - - - - - - -

63 - - - - - - - - -

62 - - - - - - - - -

61 - - - - - - - - -

60 6 5 4 3 3 2 - - -

59 - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - -

57 - - - - - - - - -

56 - - - - - - - - -

55 - - - - - - - - -

54 - - - - - - - - -

53 - - - - - - - - -

52 - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - -

50 5 4 3 2 2 1 - - -

157

Ex.nr. 6

Ridicarea picioarelor

la bară

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

– 25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p - -

100 18 17 16 15 14 12 11 - -

99 - - - - - - - - -

98 - - - - - - - - -

97 - - - - - - - - -

96 - - - - - - - - -

95 17 16 15 14 13 11 10 - -

94 - - - - - - - - -

93 - - - - - - - - -

92 - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 16 15 14 13 12 10 9 - -

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - -

87 - - - - - - - - -

86 - - - - - - - - -

85 15 14 13 12 11 9 8 - -

84 - - - - - - -

83 - - - - - - - - -

82 - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - -

80 14 13 12 11 10 8 7 - -

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - -

77 - - - - - - - - -

76 - - - - - - - - -

75 13 12 11 10 9 7 6 - -

74 - - - - - - - - -

73 - - - - - - - - -

72 - - - - - - - - -

71 - - - - - - -

70 12 11 10 9 8 6 5 - -

69 - - - - - - - - -

68 - - - - - - - - -

67 - - - - - - - - -

66 - - - - - - - - -

65 11 10 9 8 7 - - - -

64 - - - - - - - - -

63 - - - - - - - - -

62 - - - - - - - -

61 - - - - - - - - -

60 10 9 8 7 6 5 4 - -

59 - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - -

57 - - - - - - - - -

56 - - - - - - - - -

55 9 8 7 6 5 4 3 - -

54 - - - - - - - - -

53 - - - - - - - - -

52 - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - -

50 8 7 6 5 4 3 2 - -

158

Ex.nr. 7

Îndoirea şi

dezdoirea

braţelor la paralele

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

– 25

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p - - -

100 35 33 30 28 25 20 - - -

99 - - - - - - - - -

98 - - - - - - -

97 34 - - - - - - - -

96 - 32 29 27 24 - -

95 - - - - - 19 - - -

94 33 - - - - - - - -

93 - 31 28 26 23 - - - -

92 32 - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 31 30 27 25 22 18 - - -

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - - - -

87 30 29 - - - - - - -

86 - - 26 24 21 - - - -

85 - - - - - 17 - - -

84 29 28 - - - - - -

83 - 25 23 20 - - - -

82 28 27 - - - - - - -

81 - - - - - - - - -

80 27 26 24 22 19 16 - - -

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - -

77 26 25 23 - - - - - -

76 - - - 21 18 - - - -

75 - 24 22 - - 15 - - -

74 25 - - - - - - - -

73 - - - 20 17 - - - -

72 24 23 - - - - - - -

71 - - - - - - - - -

70 23 22 21 19 16 14 - - -

69 - - - - - - - - -

68 - - - - - - - -

67 22 21 20 - - - - - -

66 - - - 18 15 13 - - -

65 - - - - - - - - -

64 21 20 19 - - - - - -

63 - - 17 14 12 - - -

62 20 19 18 - - - - - -

61 - - - - - - - - -

60 19 18 17 16 13 11 - - -

59 - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - -

57 18 17 16 15 - - - - -

56 - - - - 12 10 - - -

55 - - - - - - - - -

54 17 16 15 14 - - - - -

53 - - - - 11 9 - - -

52 16 15 14 13 - - - - -

51 - - - - - - - - -

50 15 14 13 12 10 8 - - -

159

Ex.nr. 8

Flotări

de braţe

2 min.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p

100 83 80 77 75 72 70 66 62 57

99 - 79 76 74 71 69 65 61 56

98 82 - - 73 70 68 64 60 55

97 - 78 75 - - - - - -

96 81 77 74 72 69 67 63 59 54

95 - - - 71 68 66 62 58 53

94 80 76 73 70 67 65 61 57 52

93 79 75 72 69 66 64 60 56 51

92 - - - - - - - -

91 78 74 71 68 65 63 59 55 50

90 77 73 70 67 64 62 58 54 49

89 - - - 66 63 61 57 53 48

88 76 72 69 65 62 60 56 52 47

87 - 71 68 - - - - - -

86 75 - 67 64 61 59 55 51 46

85 74 70 - 63 60 58 54 50 45

84 - 69 66 62 59 57 53 49 44

83 73 - 65 61 58 56 52 48 43

82 72 68 64 - - - - - -

81 - 67 - 60 57 55 51 47 42

80 71 66 63 59 56 54 50 46 41

79 70 - 62 58 55 53 49 45 40

78 - 65 61 57 54 52 48 44 39

77 69 64 - - - - - - -

76 68 - 60 56 53 51 47 43 38

75 67 63 59 55 52 50 46 42 37

74 - 62 58 54 51 49 45 41 36

73 66 61 57 53 50 48 44 40 35

72 65 - - - - - - - -

71 - 60 56 52 49 47 43 39 34

70 64 59 55 51 48 46 42 38 33

69 63 58 54 50 47 45 41 37 32

68 - - 49 46 44 40 36 31

67 62 57 53 - - - - - -

66 61 56 52 48 45 43 39 35 30

65 60 55 - 47 44 42 38 34 29

64 - - 51 46 43 41 37 33 28

63 59 54 50 45 42 40 36 32 27

62 58 53 49 - - - - - -

61 - - - 44 41 39 35 31 26

60 57 52 48 43 40 38 34 30 25

59 56 51 47 42 39 37 33 29 24

58 - - 46 41 38 36 - 28 23

57 55 50 - - - - 32 - -

56 54 49 45 40 37 35 31 27 22

55 - - 44 39 36 34 30 26 21

54 53 48 43 38 35 33 29 25 20

53 52 47 - - - - 28 - -

52 - - 42 37 34 32 - 24 19

51 51 46 41 36 33 31 27 23 18

50 50 45 40 35 32 30 26 22 17

160

Ex.nr. 9

Ridicarea trunchiului

2 min.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p

100 85 83 80 78 75 72 67 62 58

99 - 82 79 77 74 71 66 61 57

98 84 - - - 73 70 65 60 56

97 - 81 78 76 - - - - -

96 83 80 77 75 72 69 64 59 55

95 82 - - - 71 68 63 58 54

94 - 79 76 74 70 67 62 57 53

93 81 78 75 73 69 66 61 56 52

92 80 - - - - - - - -

91 - 77 74 72 68 65 60 55 51

90 79 76 73 71 67 64 59 54 50

89 - - - - 66 63 58 53 49

88 78 75 72 70 65 62 57 52 48

87 - 74 71 69 - - - - -

86 77 - 70 68 64 61 56 51 47

85 76 73 - - 63 60 55 50 46

84 - 72 69 67 62 59 54 49 45

83 75 71 68 66 61 58 53 48 44

82 74 - 67 65 - - - - -

81 - 70 - - 60 57 52 47 43

80 73 69 66 64 59 56 51 46 42

79 72 68 65 63 58 55 50 45 41

78 - - 62 57 54 49 44 40

77 71 67 64 - - - - - -

76 70 66 63 61 56 53 48 43 39

75 - - - 60 55 52 47 42 38

74 69 65 62 59 54 51 46 41 37

73 68 64 61 58 53 50 45 40 36

72 - - - - - - - - -

71 67 63 60 57 52 49 44 39 35

70 66 62 59 56 51 48 43 38 34

69 65 61 58 55 50 47 42 37 33

68 - - - 54 49 46 41 36 32

67 64 60 57 - - - - - -

66 63 59 56 53 48 45 40 35 31

65 62 58 55 52 47 44 39 34 30

64 - - - 51 46 43 38 33 29

63 61 57 54 50 45 42 37 32 28

62 60 56 53 - - - - - -

61 - - - 49 44 41 36 31 27

60 59 55 52 48 43 40 35 30 26

59 58 54 51 47 42 39 34 29 25

58 - - - 46 41 38 33 28 24

57 57 53 50 - - 37 - - -

56 56 52 49 45 40 36 32 27 23

55 - - - 44 39 - 31 26 22

54 55 51 48 43 38 35 30 25 21

53 54 50 47 - - 34 - - -

52 - - - 42 37 33 29 24 20

51 53 49 46 41 36 32 28 23 19

50 52 48 45 40 35 31 27 22 18

161

Ex.nr. 10

Ridicarea

halterei mici (smuls)

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

cat. de gr. -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 - - -

Puncte 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p - - -

100 56 66 54 64 52 62 50 60 48 58 46 56 - - - - - -

99 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

98 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

97 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

96 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

95 54 64 52 62 50 60 48 58 46 56 44 54 - - - - - -

94 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

93 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

92 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

90 52 62 50 60 48 58 46 56 44 54 42 52 - - - - - -

89 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

87 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

86 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

85 50 60 48 58 46 56 44 54 42 52 40 50 - - - - - -

84 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

83 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

82 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

80 48 58 46 56 44 54 42 52 40 50 38 48 - - - - - -

79 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

77 46 56 44 54 42 52 40 50 38 48 36 46 - - - - - -

76 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

75 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

74 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

73 44 54 42 52 40 50 38 48 36 46 34 44 - - - - - -

72 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

71 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

70 42 52 40 50 38 48 36 46 34 44 32 42 - - - - - -

69 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

68 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

67 40 50 38 48 36 46 34 44 32 42 30 40 - - - - - -

66 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

65 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

64 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

63 38 48 36 46 34 44 32 42 30 40 28 38 - - - - - -

62 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

61 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

60 36 46 34 44 32 42 30 40 28 38 26 36 - - - - - -

59 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

57 34 44 32 42 30 40 28 38 26 36 24 34 - - - - - -

56 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

55 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

54 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

53 32 42 30 40 28 38 26 36 24 34 22 32 - - - - - -

52 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

50 30 40 28 38 26 36 24 34 22 32 20 30 - - - - - -

162

Ex.nr. 11

Ridicarea

halterei mici

(împins)

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Puncte 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p - - - - - -

Cat. de gr. -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70

100 12 16 11 15 10 14 9 13 9 13 8 11 - - - - - -

99 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

98 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

97 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

96 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

95 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

94 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

93 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

92 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

90 11 15 10 14 9 13 8 12 8 12 7 10 - - - - - -

89 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

87 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

86 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

85 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

84 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

83 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

82 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

80 10 14 9 13 8 12 7 11 7 11 6 9 - - - - - -

79 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

77 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

76 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

75 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

74 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

73 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

72 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

71 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

70 9 13 8 12 7 11 6 10 6 10 5 8 - - - - -

69 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

68 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

67 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

66 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

65 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

64 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

63 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

62 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

61 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

60 8 12 7 11 6 10 5 9 5 9 4 7 - - - - -

59 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

57 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

56 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

55 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

54 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

53 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

52 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

50 7 11 6 10 5 9 4 8 4 8 3 6 - - - - - -

163

Ex.nr. 14

Exerciţiul

complex

de forţă

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p - - -

100 215 210 205 200 195 190 - - -

99 - - - - - - - - -

98 214 209 204 199 194 189 - - -

97 - - - - - - - - -

96 213 208 203 198 193 188 - - -

95 - - - - - - - - -

94 212 207 202 197 192 187 - - -

93 - - - - - - - - -

92 211 206 201 196 191 186 - - -

91 - - - - - - - - -

90 210 205 200 195 190 185 - - -

89 - - - - - - - - -

88 209 204 199 194 189 184 - - -

87 - - - - - - - - -

86 208 203 198 193 188 183 - - -

85 - - - - - - - - -

84 207 202 197 192 187 182 - - -

83 - - - - - - - - -

82 206 201 196 191 186 181 - - -

81 - - - - - - - - -

80 205 200 195 190 185 180 - - -

79 - - - - - - - - -

78 204 199 194 189 184 179 - - -

77 - - - - - - - - -

76 203 198 193 188 183 178 - - -

75 - - - - - - - - -

74 202 197 192 187 182 177 - - -

73 - - - - - - - - -

72 201 196 191 186 181 176 - - -

71 - - - - - - - - -

70 200 195 190 185 180 175 - - -

69 - - - - - - - - -

68 199 194 189 184 179 174 - - -

67 - - - - - - - - -

66 198 193 188 183 178 173 - - -

65 - - - - - - - - -

64 197 192 187 182 177 172 - - -

63 - - - - - - - - -

62 196 191 186 181 176 171 - - -

61 - - - - - - - - -

60 195 190 185 180 175 170 - - -

59 - - - - - - - - -

58 194 189 184 179 174 169 - - -

57 - - - - - - - - -

56 193 188 183 178 173 168 - - -

55 - - - - - - - - -

54 192 187 182 177 172 167 - - -

53 - - - - - - - - -

52 191 186 181 176 171 166 - - -

51 - - - - - - - - -

50 190 185 180 175 170 165 - - -

164

Ex.nr. 15

Ex. general

pista cu

obstacole

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1s = 2p 1s = 2p 1s = 2p 1s = 2p 1s = 2p - - - -

100 2.05.0 2.10.0 2.15.0 2.15.0 2.18.0 - - - -

99 2.05.5 2.10.5 2.15.5 2.15.5 2.18.5 - - - -

98 2.06.0 2.11.0 2.16.0 2.16.0 - - - - -

97 - - - - 2.19.0 - - - -

96 2.06.5 2.11.5 2.16.5 2.16.5 2.19.5 - - - -

95 2.07.0 2.12.0 2.17.0 2.17.0 - - - - -

94 2.07.5 2.12.5 2.17.5 2.17.5 2.20.0 - - - -

93 - - - - 2.20.5 - - - -

92 2.08.0 2.13.0 2.18.0 2.18.0 - - - - -

91 2.08.5 2.13.5 2.18.5 2.18.5 2.21.0 - - - -

90 2.09.0 2.14.0 2.19.0 2.19.0 2.21.5 - - - -

89 2.09.5 2.14.5 2.19.5 2.19.5 .- - - - -

88 2.10.0 2.15.0 2.20.0 2.20.0 2.22.0 - - - -

87 - - - - 2.22.5 - - - -

86 2.10.5 2.15.5 2.20.5 2.20.5 - - - - -

85 2.11.0 2.16.0 2.21.0 2.21.0 2.23.0 - - - -

84 2.11.5 2.16.5 2.21.5 2.21.5 2.23.5 - - - -

83 - - - - - - - - -

82 2.12.0 2.17.0 2.22.0 2.22.0 2.24.0 - - - -

81 2.12.5 2.17.5 2.22.5 2.22.5 2.24.5 - - - -

80 2.13.0 2.18.0 2.23.0 2.23.0 2.25.0 - - - -

79 2.13.5 2.18.5 2.23.5 2.23.5 - - - - -

78 2.14.0 2.19.0 2.24.0 2.24.0 2.25.5 - - - -

77 - - - - - - - - -

76 2.14.5 2.19.5 2.24.5 2.24.5 2.26.0 - - - -

75 2.15.0 2.20.0 2.25.0 2.25.0 2.26.5 - - - -

74 2.15.5 2.20.5 2.25.5 2.25.5 - - - - -

73 - - - - 2.27.0 - - - -

72 2.16.0 2.21.0 2.26.0 2.26.0 2.27.5 - - - -

71 2.16.5 2.21.5 2.26.5 2.26.5 - - - - -

70 2.17.0 2.22.0 2.27.0 2.27.0 2.28.0 - - - -

69 2.17.5 2.22.5 2.27.5 2.27.5 2.28.5 - - - -

68 2.18.0 2.23.0 2.28.0 2.28.0 2.29.0 - - - -

67 - - - - - – - - -

66 2.18.5 2.23.5 2.28.5 2.28.5 2.29.5 - - - -

65 2.19.0 2.24.0 2.29.0 2.29.0 2.30.0 - - - -

64 2.19.5 2.24.5 2.29.5 2.29.5 - - - - -

63 - - - - 2.30.5 - - - -

62 2.20.0 2.25.0 2.30.0 2.30.0 2.31.0 - - - -

61 2.20.5 2.25.5 2.30.5 2.30.5 - – - - -

60 2.21.0 2.26.0 2.31.0 2.31.0 2.31.5 - - - -

59 2.21.5 2.26.5 2.31.5 2.31.5 2.32.0 – - - -

58 2.22.0 2.27.0 2.32.0 2.32.0 - - - - -

57 - - - - 2.32.5 - - - -

56 2.22.5 2.27.5 2.32.5 2.32.5 2.33.0 - - - -

55 2.23.0 2.28.0 2.33.0 2.33.0 - - - - -

54 2.23.5 2.28.5 2.33.5 2.33.5 2.33.5 - - - -

53 - - - - 2.34.0 - - - -

52 2.24.0 2.29.0 2.34.0 2.34.0 - - - - -

51 2.24.5 2.29.5 2.34.5 2.34.5 2.34.5 - - - -

50 2.25.0 2.30.0 2.35.0 2.35.0 2.35.0 - - - -

Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –5ºC),

se facilitează cu 10 sec.

165

Ex.nr. 20

Alergare 100 m.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p

100 13.2 13.4 13.6 13.8 14.0 14.4 14.8 15.3 15.8

99 - - - - - - - -

98 - - - - - - - -

97 - - 13.9 14.1 14.5 14.9 15.4 15.9

96 13.3 13.5 13.7 - - - - - -

95 - - - 14.0 14.2 14.6 15.0 15.5 16.0

94 - - - - - - - - -

93 13.4 13.6 13.8 14.1 14.3 14.7 15.1 15.6 16.1

92 - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 13.5 13.7 13.9 14.2 14.4 14.8 15.2 15.7 16.2

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - 16.3

87 - - - 14.3 14.5 14.9 15.3 15.8 -

86 13.6 13.8 14.0 - - - - - 16.4

85 - - - 14.4 14.6 15.0 15.4 15.9 -

84 - - - - - - - - 16.5

83 13.7 13.9 14.1 14.5 14.7 15.1 15.5 16.0 -

82 - - - - - - - - 16.6

81 - - - - - - - - -

80 13.8 14.0 14.2 14.6 14.8 15.2 15.6 16.1 16.7

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - 16.8

77 13.9 14.1 14.3 14.7 14.9 15.3 15.7 16.2 -

76 - - - - - - - - 16.9

75 14.0 14.2 14.4 14.8 15.0 15.4 15.8 16.3 -

74 - - - - - - - - 17.0

73 14.1 14.3 14.5 14.9 15.1 15.5 15.9 16.4 -

72 - - - - - - - - 17.1

71 - - - - - - - - -

70 14.2 14.4 14.6 15.0 15.2 15.6 16.0 16.5 17.2

69 - - - - - - - - -

68 - - - - 15.3 - 16.1 16.6 17.3

67 14.3 14.5 14.7 15.1 - 15.7 - - -

66 - - - - 15.4 - 16.2 16.7 17.4

65 14.4 14.6 14.8 15.2 - 15.8 - - -

64 - - - - 15.5 16.3 16.8 17.5

63 14.5 14.7 14.9 15.3 - 15.9 - - -

62 - - - - 15.6 - 16.4 16.9 17.6

61 - - - - - - - - -

60 14.6 14.8 15.0 15.4 15.7 16.0 16.5 17.0 17.7

59 - - - - - - - - -

58 - - - - 15.8 16.1 16.6 17.1 17.8

57 14.7 14.9 15.1 15.5 - - - - -

56 - - - - 15.9 16.2 16.7 17.2 17.9

55 14.8 15.0 15.2 15.6 - - - - -

54 - - - - 16.0 16.3 16.8 17.3 18.0

53 14.9 15.1 15.3 15.7 - - - - -

52 - - - - 16.1 16.4 16.9 17.4 18.1

51 - - - - - - - - -

50 15.0 15.2 15.4 15.8 16.2 16.5 17.0 17.5 18.2

Notă: - în condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –

5ºC), se facilitează cu 0,5 sec.

166

Ex.nr. 22

Alergare

de suveică

10x10 m.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p

100 27.0 27.5 28.0 28.5 29.0 29.5 30.0

99 - - - - - - - - -

98 - - - - - 29.6 30.1 - -

97 - - - - - - - - -

96 27.1 27.6 28.1 28.6 29.1 29.7 30.2 - -

95 - - - - - - - - -

94 - - - - - - - - -

93 27.2 27.7 28.2 28.7 29.2 29.8 30.3

92 - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 27.3 27.8 28.3 28.8 29.3 29.9 30.4

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - 30.0 30.5 - -

87 - - - - - - - - -

86 27.4 27.9 28.4 28.9 29.4 30.1 30.6 - -

85 - - - - - - - - -

84 - - - - - - - - -

83 27.5 28.0 28.5 29.0 29.5 30.2 30.7 - -

82 - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - -

80 27.6 28.1 28.6 29.1 29.6 30.3 30.8

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - 30.4 30.9 - -

77 - - - - - - -

76 27.7 28.2 28.7 29.2 29.7 30.5 31.0 - -

75 - - - - - - - - -

74 - - - - - - - - -

73 27.8 28.3 28.8 29.3 29.8 30.6 31.1 - -

72 - - - - - - - - -

71 - - - - - - - - -

70 27.9 28.4 28.9 29.4 29.9 30.7 31.2

69 - - - - - - - - -

68 - - - - - 30.8 31.3 - -

67 - - - - - - - - -

66 28.0 28.5 29.0 29.5 30.0 30.9 31.4 - -

65 - - - - - - - - -

64 - - - - - - - - -

63 28.1 28.6 29.1 29.6 30.1 31.0 31.5 - -

62 - - - - - - - - -

61 - - - - - - - - -

60 28.2 28.7 29.2 29.7 30.2 31.1 31.6

59 - - - - - - -

58 - - - - - 31.2 31.7 - -

57 - - - - - - -

56 28.3 28.8 29.3 29.8 30.3 31.3 31.8 - -

55 - - - - - - - - -

54 - - - - - - - - -

53 28.4 28.9 29.4 29.9 30.4 31.4 31.9 - -

52 - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - -

50 28.5 29.0 29.5 30.0 30.5 31.5 32.0

167

Ex.nr. 23

Alergare

1000 m.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p

100 3.10 3.15 3.20 3.30 3.40 3.50 4.10 4.55 5.25

99 3.11 3.16 3.21 3.31 3.41 3.51 4.11 4.56 5.26

98 3.12 3.17 3.22 3.32 3.42 3.52 4.12 4.57 5.27

97 - 3.18 3.23 3.33 3.43 3.53 4.13 4.58 5.28

96 3.13 3.19 3.24 3.34 3.44 3.54 4.14 4.59 5.29

95 3.14 - 3.25 3.35 3.45 3.55 4.15 5.00 5.30

94 3.15 3.20 3.26 3.36 3.46 3.56 4.16 5.01 5.31

93 - 3.21 3.27 3.37 3.47 3.57 4.17 5.02 5.32

92 3.16 3.22 3.28 3.38 3.48 3.58 4.18 5.03 5.33

91 3.17 3.23 3.29 3.39 3.49 3.59 4.19 5.04 5.34

90 3.18 3.24 3.30 3.40 3.50 4.00 4.20 5.05 5.36

89 3.19 3.25 3.31 3.41 3.51 4.01 4.22 5.06 5.37

88 3.20 3.26 3.32 3.42 3.52 4.02 4.24 5.07 5.38

87 - 3.27 3.33 3.43 3.53 4.03 4.26 5.08 5.39

86 3.21 3.28 3.34 3.44 3.54 4.04 4.28 5.09 5.40

85 3.22 - 3.35 3.45 3.55 4.05 4.30 5.10 5.41

84 3.23 3.29 3.36 3.46 3.56 4.06 4.32 5.11 5.42

83 - 3.30 3.37 3.47 3.57 4.07 4.34 5.12 5.43

82 3.24 3.31 3.38 3.48 3.58 4.08 4.36 5.13 5.44

81 3.25 3.32 3.39 3.49 3.59 4.09 4.38 5.14 5.45

80 3.26 3.33 3.40 3.50 4.00 4.10 4.40 5.15 5.47

79 3.27 3.34 3.41 3.51 4.01 4.11 4.42 5.16 5.48

78 3.28 3.35 3.42 3.52 4.02 4.12 4.44 5.17 5.49

77 - 3.36 3.43 3.53 4.03 4.13 4.46 5.18 5.50

76 3.29 3.37 3.44 3.54 4.04 4.14 4.48 5.19 5.51

75 3.30 - 3.45 3.55 4.05 4.15 4.50 5.20 5.52

74 3.31 3.38 3.46 3.56 4.06 4.16 4.52 5.22 5.53

73 - 3.39 3.47 3.57 4.07 4.17 4.54 5.24 5.54

72 3.32 3.40 3.48 3.58 4.08 4.18 4.56 5.26 5.55

71 3.33 3.41 3.49 3.59 4.09 4.19 4.58 5.28 5.56

70 3.34 3.42 3.50 4.00 4.10 4.20 5.00 5.30 5.58

69 3.35 3.43 3.51 4.01 4.11 4.21 5.02 5.31 5.59

68 3.36 3.44 3.52 4.02 4.12 4.22 5.04 5.32 6.00

67 - 3.45 3.53 4.03 4.13 4.23 5.06 5.33 6.01

66 3.37 3.46 3.54 4.04 4.14 4.24 5.08 5.34 6.02

65 3.38 - 3.55 4.05 4.15 4.25 5.10 5.35 6.03

64 3.39 3.47 3.56 4.06 4.16 4.26 5.12 5.37 6.04

63 - 3.48 3.57 4.07 4.17 4.27 5.14 5.39 6.05

62 3.40 3.49 3.58 4.08 4.18 4.28 5.16 5.41 6.06

61 3.41 3.50 3.59 4.09 4.19 4.29 5.18 5.43 6.07

60 3.42 3.51 4.00 4.10 4.20 4.30 5.20 5.45 6.09

59 3.43 3.52 4.01 4.11 4.21 4.31 5.22 5.46 6.10

58 3.44 3.53 4.02 4.12 4.22 4.32 5.24 5.47 6.11

57 - 3.54 4.03 4.13 4.23 4.33 5.26 5.48 6.12

56 3.45 3.55 4.04 4.14 4.24 4.34 5.28 5.49 6.13

55 3.46 - 4.05 4.15 4.25 4.35 5.30 5.50 6.14

54 3.47 3.56 4.06 4.16 4.26 4.36 5.32 5.52 6.15

53 - 3.57 4.07 4.17 4.27 4.37 5.34 5.54 6.16

52 3.48 3.58 4.08 4.18 4.28 4.38 5.36 5.56 6.17

51 3.49 3.59 4.09 4.19 4.29 4.39 5.38 5.58 6.18

50 3.50 4.00 4.10 4.20 4.30 4.40 5.40 6.00 6.20

Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –5ºC),

se facilitează cu 10 sec.

168

Ex.nr. 24

Alergare

3000 m.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+


100 12.10 12.20 12.35 12.50 13.15 13.45 14.15 14.45 15.15

99 12.11 12.22 12.37 12.52 13.17 13.47 14.17 14.48 15.18

98 12.13 12.24 12.39 12.54 13.19 13.49 14.19 14.51 15.21

97 12.15 12.26 12.41 12.56 13.21 13.51 14.21 14.54 15.24

96 12.17 12.28 12.43 12.58 13.23 13.53 14.24 14.57 15.27

95 12.19 12.30 12.45 13.00 13.25 13.55 14.27 15.00 15.30

94 12.21 12.32 12.47 13.02 13.27 13.57 14.30 15.03 15.33

93 12.23 12.34 12.50 13.04 13.30 14.00 14.33 15.06 15.36

92 12.25 12.36 12.53 13.07 13.33 14.03 14.36 15.09 15.39

91 12.27 12.38 12.56 13.10 13.36 14.06 14.39 15.12 15.42

90 12.29 12.41 12.57 13.13 13.39 14.09 14.42 15.15 15.45

89 12.30 12.43 12.59 13.15 13.41 14.11 14.44 15.18 15.48

88 12.32 12.45 13.01 13.17 13.43 14.13 14.46 15.21 15.51

87 12.34 12.47 13.03 13.19 13.45 14.15 14.48 15.24 15.54

86 12.36 12.49 13.05 13.21 13.47 14.17 14.51 15.27 15.57

85 12.38 12.51 13.07 13.23 13.49 14.19 14.54 15.30 16.00

84 12.40 12.53 13.09 13.25 13.51 14.21 14.57 15.33 16.03

83 12.42 12.55 13.12 13.27 13.54 14.24 15.00 15.36 16.06

82 12.44 12.57 13.15 13.30 13.57 14.27 15.03 15.39 16.09

81 12.46 12.59 13.18 13.33 14.00 14.30 15.06 15.42 16.12

80 12.48 13.02 13.21 13.36 14.03 14.33 15.09 15.45 16.15

79 12.49 13.04 13.23 13.38 14.05 14.31 15.11 15.48 16.18

78 12.51 13.06 13.25 13.40 14.07 14.33 15.13 15.51 16.21

77 12.53 13.08 13.27 13.42 14.09 14.36 15.15 15.54 16.24

76 12.55 13.10 13.29 13.44 14.11 14.39 15.18 15.57 16.27

75 12.57 13.12 13.31 13.46 14.13 14.42 15.21 16.00 16.30

74 12.59 13.14 13.33 13.48 14.15 14.45 15.24 16.03 16.33

73 13.01 13.16 13.35 13.50 14.18 14.48 15.27 16.06 16.36

72 13.03 13.18 13.38 13.53 14.21 14.51 15.30 16.09 16.39

71 13.05 13.20 13.41 13.56 14.24 14.54 15.33 16.12 16.42

70 13.07 13.23 13.44 13.59 14.27 14.57 15.36 16.15 16.45

69 13.08 13.25 13.46 14.01 14.29 14.57 15.38 16.18 16.48

68 13.10 13.27 13.48 14.03 14.31 14.59 15.40 16.21 16.51

67 13.12 13.29 13.50 14.05 14.33 15.01 15.42 16.24 16.54

66 13.14 13.31 13.52 14.07 14.35 15.03 15.45 16.27 16.57

65 13.16 13.33 13.54 14.09 14.37 15.05 15.48 16.30 17.00

64 13.18 13.37 13.56 14.11 14.39 15.08 15.51 16.33 17.03

63 13.20 13.37 13.58 14.13 14.42 15.11 15.54 16.36 17.06

62 13.22 13.39 14.01 14.16 14.45 15.14 15.57 16.39 17.09

61 13.24 13.41 14.04 14.19 14.48 15.17 16.00 16.42 17.12

60 13.26 13.44 14.07 14.22 14.51 15.21 16.03 16.45 17.15

59 13.27 13.46 14.09 14.24 14.53 15.23 16.05 16.48 17.18

58 13.29 13.48 14.11 14.26 14.55 15.25 16.07 16.51 17.21

57 13.31 13.50 14.13 14.28 14.57 15.27 16.09 16.54 17.24

56 13.33 13.52 14.15 14.30 14.59 15.29 16.12 16.57 17.27

55 13.35 13.54 14.17 14.32 15.01 15.31 16.15 17.00 17.30

54 13.37 13.56 14.19 14.34 15.03 15.33 16.18 17.03 17.33

53 13.39 13.58 14.21 14.36 15.06 15.36 16.21 17.06 17.36

52 13.41 14.00 14.24 14.39 15.09 15.39 16.24 17.09 17.39

51 13.43 14.02 14.27 14.42 15.12 15.42 16.27 17.12 17.42

50 13.45 14.05 14.30 14.45 15.15 15.45 16.30 17.15 17.45

Notă: - în condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –

5ºC), se facilitează cu 40 sec.

169

Ex.nr. 25

Aruncarea

grenadei

600 gr.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

Peste 100 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p

100 47 46 45 44 42 40 - - -

99 - - - - - - - - -

98 - - - - - - - - -

97 46 45 44 43 41 - - - -

96 - - - - - - - - -

95 - - - - - 39 - - -

94 45 44 43 42 40 - - - -

93 - - - - - - - - -

92 - - - - - - - - -

91 - - - - - - - - -

90 44 43 42 41 39 38 - - -

89 - - - - - - - - -

88 - - - - - - - - -

87 43 42 41 40 38 37 - - -

86 - - - - - - - - -

85 - - - - - - - - -

84 42 41 40 39 37 36 - - -

83 - - - - - - - - -

82 - - - - - - - - -

81 - - - - - - - - -

80 41 40 39 38 36 35 - - -

79 - - - - - - - - -

78 - - - - - - - - -

77 40 39 38 37 35 34 - - -

76 - - - - - - - - -

75 - - - - - - - -

74 39 38 37 36 34 33 - - -

73 - - - - - - - - -

72 - - - - - - - - -

71 - - - - - - - - -

70 38 37 36 35 33 32 - - -

69 - - - - - - - - -

68 - - - - - - - - -

67 37 36 35 34 32 31 - - -

66 - - - - - - - - -

65 - - - - - - - - -

64 36 35 34 33 31 30 - - -

63 - - - - - - - - -

62 - - - - - - - -

61 - - - - - - - - -

60 35 34 33 32 30 29 - - -

59 - - - - - - - - -

58 - - - - - - - - -

57 34 33 32 31 29 28 - - -

56 - - - - - - - - -

55 - - - - - - - - -

54 33 32 31 30 28 27 - - -

53 - - - - - - - - -

52 - - - - - - - - -

51 - - - - - - - - -

50 32 31 30 29 27 26 - - -

170

Ex.nr. 30

Înotul

100 m.

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+


100 1.20 1.30 1.40 1.50 2.00 2.10 2.35 3.00 3.15

99 1.21 1.31 1.41 1.51 2.01 2.11 2.36 3.01 3.16

98 1.22 1.32 1.42 1.52 2.02 2.12 2.37 3.02 3.17

97 1.23 1.33 1.43 1.53 2.03 2.13 2.38 3.03 3.18

96 1.24 1.34 1.44 1.54 2.04 2.14 2.39 3.04 3.19

95 1.25 1.35 1.45 1.55 2.05 2.15 2.40 3.05 3.20

94 1.26 1.36 1.46 1.56 2.06 2.16 2.41 3.06 3.21

93 1.27 1.37 1.47 1.57 2.07 2.17 2.42 3.07 3.22

92 1.28 1.38 1.48 1.58 2.08 2.18 2.43 3.08 3.23

91 1.29 1.39 1.49 1.59 2.09 2.19 2.44 3.09 3.24

90 1.30 1.40 1.50 2.00 2.10 2.20 2.45 3.10 3.25

89 1.31 1.41 1.51 2.01 2.11 2.21 2.46 3.11 3.26

88 1.32 1.42 1.52 2.02 2.12 2.22 2.47 3.12 3.27

87 1.33 1.43 1.53 2.03 2.13 2.23 2.48 3.13 3.28

86 1.34 1.44 1.54 2.04 2.14 2.24 2.49 3.14 3.29

85 1.35 1.45 1.55 2.05 2.15 2.25 2.50 3.15 3.30

84 1.36 1.46 1.56 2.06 2.16 2.26 2.51 3.16 3.31

83 1.37 1.47 1.57 2.07 2.17 2.27 2.52 3.17 3.32

82 1.38 1.48 1.58 2.08 2.18 2.28 2.53 3.18 3.33

81 1.39 1.49 1.59 2.09 2.19 2.29 2.54 3.19 3.34

80 1.40 1.50 2.00 2.10 2.20 2.30 2.55 3.20 3.35

79 1.41 1.51 2.01 2.11 2.21 2.31 2.56 3.21 3.36

78 1.42 1.52 2.02 2.12 2.22 2.32 2.57 3.22 3.37

77 1.43 1.53 2.03 2.13 2.23 2.33 2.58 3.23 3.38

76 1.44 1.54 2.04 2.14 2.24 2.34 2.59 3.24 3.39

75 1.45 1.55 2.05 2.15 2.25 2.35 3.00 3.25 3.40

74 1.46 1.56 2.06 2.16 2.26 2.36 3.01 3.26 3.41

73 1.47 1.57 2.07 2.17 2.27 2.37 3.02 3.27 3.42

72 1.48 1.58 2.08 2.18 2.28 2.38 3.03 3.28 3.43

71 1.49 1.59 2.09 2.19 2.29 2.39 3.04 3.29 3.44

70 1.50 2.00 2.10 2.20 2.30 2.40 3.05 3.30 3.45

69 1.51 2.01 2.11 2.21 2.31 2.41 3.06 3.31 3.46

68 1.52 2.02 2.12 2.22 2.32 2.42 3.07 3.32 3.47

67 1.53 2.03 2.13 2.23 2.33 2.43 3.08 3.33 3.48

66 1.54 2.04 2.14 2.24 2.34 2.44 3.09 3.34 3.49

65 1.55 2.05 2.15 2.25 2.35 2.45 3.10 3.35 3.50

64 1.56 2.06 2.16 2.26 2.36 2.46 3.11 3.36 3.51

63 1.57 2.07 2.17 2.27 2.37 2.47 3.12 3.37 3.52

62 1.58 2.08 2.18 2.28 2.38 2.48 3.13 3.38 3.53

61 1.59 2.09 2.19 2.29 2.39 2.49 3.14 3.39 3.54

60 2.00 2.10 2.20 2.30 2.40 2.50 3.15 3.40 3.55

59 2.01 2.11 2.21 2.31 2.41 2.51 3.16 3.41 3.56

58 2.02 2.12 2.22 2.32 2.42 2.52 3.17 3.42 3.57

57 2.03 2.13 2.23 2.33 2.43 2.53 3.18 3.43 3.58

56 2.04 2.14 2.24 2.34 2.44 2.54 3.19 3.44 3.59

55 2.05 2.15 2.25 2.35 2.45 2.55 3.20 3.45 4.00

54 2.06 2.16 2.26 2.36 2.46 2.56 3.21 3.46 4.01

53 2.07 2.17 2.27 2.37 2.47 2.57 3.22 3.47 4.02

52 2.08 2.18 2.28 2.38 2.48 2.58 3.23 3.48 4.03

51 2.09 2.19 2.29 2.39 2.49 2.59 3.24 3.49 4.04

50 2.10 2.20 2.30 2.40 2.50 3.00 3.25 3.50 4.05

171

Ex.nr. 31

Înot cu

echipament

şi armă

Bărbaţi

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

-25;

std. anul 1

II

25 – 29

mil./termen

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45 - 49

VII

50+

100 165 160 155 145 135 - - - -

99 164 159 154 144 134 - - - -

98 163 158 153 143 133 - - - -

97 162 157 152 142 132 - - - -

96 161 156 151 141 131 - - - -

95 160 155 150 140 130 - - - -

94 158 153 148 138 128 - - - -

93 156 151 146 136 126 - - - -

92 154 149 144 134 124 - - - -

91 152 147 142 132 122 - - - -

90 150 145 140 130 120 - - - -

89 149 144 139 129 119 - - - -

88 148 143 138 128 118 - - - -

87 147 142 137 127 117 - - - -

86 146 141 136 126 116 - - - -

85 145 140 135 125 115 - - - -

84 143 138 133 123 113 - - - -

83 141 136 131 121 111 - - - -

82 139 134 129 119 109 - - - -

81 137 132 127 117 107 - - - -

80 135 130 125 115 105 - - - -

79 134 129 124 114 104 - - - -

78 133 128 123 113 103 - - - -

77 132 127 122 112 102 - - - -

76 131 126 121 111 101 - - - -

75 130 125 120 110 100 - - - -

74 128 123 118 108 98 - - - -

73 126 121 116 106 96 - - - -

72 124 119 114 104 94 - - - -

71 122 117 112 102 92 - - - -

70 120 115 110 100 90 - - - -

69 119 114 109 99 89 - - - -

68 118 113 108 98 88 - - - -

67 117 112 107 97 87 - - - -

66 116 111 106 96 86 - - - -

65 115 110 105 95 85 - - - -

64 113 108 103 93 83 - - - -

63 111 106 101 91 81 - - - -

62 109 104 99 89 79 - - - -

61 107 102 97 87 77 - - - -

60 105 100 95 85 75 - - - -

59 103 98 93 83 73 - - - -

58 101 96 91 81 71 - - - -

57 99 94 89 79 69 - - - -

56 97 92 87 77 67 - - - -

55 95 90 85 75 65 - - - -

54 93 88 83 73 63 - - - -

53 91 86 81 71 61 - - - -

52 89 84 79 69 59 - - - -

51 87 82 77 67 57 - - - -

50 85 80 75 65 55 - - - -

172

Ex.nr. 8

Flotări

de braţe

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

- 25

std. anul 1

II

25-29

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45+

Peste 100 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p

100 50 48 45 42 40 36 34 30

99 - - - - - - - -

98 49 47 44 41 39 35 33 29

97 - - - - - - - -

96 48 46 43 40 38 34 32 28

95 - - - - - - - -

94 47 45 42 39 37 33 31 -

93 46 44 41 38 - - - 27

92 - - - - 36 32 30 -

91 45 43 40 37 - - - -

90 44 42 39 36 35 31 29 26

89 - - - - 34 - - -

88 43 41 38 35 - 30 28 25

87 - - - - 33 - - -

86 42 40 37 34 32 29 27 24

85 - - - - - - - -

84 41 39 36 33 31 28 26 23

83 40 38 35 32 30

82 - - - - - 27 25 22

81 39 37 34 31 29 - - -

80 38 36 33 30 28 26 24 21

79 - 35 - - - - - -

78 37 - 32 29 27 25 23 20

77 - 34 - - - - -

76 36 33 31 28 26 24 22 19

75 35 - 30 27 25 - 21 -

74 - 32 - - - 23 - 18

73 34 31 29 26 24 - 20 -

72 33 - 28 25 23 22 19 17

71 - 30 - - - - - -

70 32 29 27 24 22 21 18 16

69 31 28 26 - - - - -

68 - - - 23 21 20 17 15

67 30 27 25 - - - - -

66 29 26 24 22 20 19 16 14

65 - - - - - - - -

64 28 25 23 21 19 18 15 13

63 27 24 22 20 18 17 14 -

62 - - - - - - - 12

61 26 23 21 19 17 16 13 -

60 25 22 20 18 16 15 12 11

59 - - - - - - - -

58 24 21 19 17 15 14 11 10

57 23 20 18 16 - - -

56 - - - - 14 13 10 9

55 22 19 17 15 - - - -

54 21 18 16 14 13 12 9 8

53 - - - - 12 11 - -

52 20 17 15 13 - - 8 7

51 19 16 14 12 11 10 - -

50 18 15 13 11 10 9 7 6

173

Ex.nr. 9

Ridicarea

trunchiului

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

- 25

std. anul 1

II

25-29

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45+


100 82 80 78 75 72 68 64 60

99 81 79 77 74 71 67 63 59

98 80 78 - 73 70 66 62 58

97 - - 76 72 69 65 61 57

96 79 77 75 - - - - -

95 78 76 - 71 68 64 60 56

94 77 - 74 70 67 63 59 55

93 - 75 73 69 66 62 58 54

92 76 74 68 65 61 57 53

91 - - 72 - - - - -

90 75 73 71 67 64 60 56 52

89 74 72 - 66 63 59 55 51

88 - - 70 65 62 58 54 50

87 73 71 69 64 61 57 53 49

86 72 70 68 - - - - -

85 - - - 63 60 56 52 48

84 71 69 67 62 59 55 51 47

83 70 68 66 61 58 54 50 46

82 - - 65 60 57 53 49 45

81 69 67 - - - - - -

80 68 66 64 59 56 52 48 44

79 - - 63 58 55 51 47 43

78 67 65 62 57 54 50 46 42

77 66 64 - - - - - -

76 - - 61 56 53 49 45 41

75 65 63 60 55 52 48 44 40

74 64 62 59 54 51 47 43 39

73 - - - - - - - -

72 63 61 58 53 50 46 42 38

71 62 60 57 52 49 45 41 37

70 61 59 56 51 48 44 40 36

69 - - - - - - - -

68 60 58 55 50 47 43 39 35

67 59 57 54 49 46 42 38 34

66 58 56 53 48 45 41 37 33

65 57 55 52 47 44 40 36 32

64 - - - - - - - -

63 56 54 51 46 43 39 35 31

62 55 53 50 45 42 38 34 30

61 54 52 49 44 41 37 33 29

60 53 51 48 43 40 36 32 28

59 - - - - - - - -

58 52 50 47 42 39 35 31 27

57 51 49 46 41 38 34 30 26

56 50 48 45 40 37 33 29 25

55 49 47 44 39 36 32 28 24

54 - - - - - - - -

53 48 46 43 38 35 31 27 23

52 47 45 42 37 34 30 26 22

51 46 44 41 36 33 29 25 21

50 45 43 40 35 32 28 24 20

174

Ex.nr. 20

Alergare

100 m. (60 m.)

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

pînă la 25

std. anul 1

II

25-39

III

30 – 34

IV

35 – 39

Alergare 60 m.

V

40 – 44 VI

45+

Peste 100 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p

100 15.6 15.8 16.0 16.5 17.3 17.9 10.2 10.7

99 - - - - - - - -

98 15.7 15.9 16.1 16.6 17.4 18.0 - -

97 - - - - - - 10.3 -

96 15.8 16.0 16.2 16.7 17.5 18.1 - 10.8

95 - - 16.3 16.8 - - - -

94 15.9 16.1 - - 17.6 18.2 10.4 -

93 - - 16.4 16.9 - - - 10.9

92 16.0 16.2 16.5 17.0 17.7 18.3 10.5 -

91 - - - - - - - -

90 16.1 16.3 16.6 17.1 17.8 18.4 10.6 11.0

89 - - - - - - - -

88 16.2 16.4 16.7 17.2 17.9 18.5 - -

87 - - - - - - 10.7 -

86 16.3 16.5 16.8 17.3 18.0 18.6 - 11.1

85 - - 16.9 17.4 - - - -

84 16.4 16.6 - - 18.1 18.7 10.8 -

83 - - 17.0 17.5 - - 11.2

82 16.5 16.7 17.1 17.6 18.2 18.8 10.9 -

81 - - - - - - -

80 16.6 16.8 17.2 17.7 18.3 18.9 11.0 11.3

79 - - - - - - - -

78 16.7 16.9 17.3 17.8 18.4 19.0 - -

77 - - - - - 11.1 11.4

76 16.8 17.0 17.4 17.9 18.5 19.1 - -

75 - 17.1 17.5 18.0 - - -

74 16.9 - - - 18.6 19.2 11.2 11.5

73 - 17.2 17.6 18.1 - - - -

72 17.0 17.3 17.7 18.2 18.7 19.3 11.3 11.6

71 - - - - - - - -

70 17.1 17.4 17.8 18.3 18.8 19.4 11.4 11.7

69 - - - - - - - -

68 17.2 17.5 17.9 18.4 18.9 19.5 - -

67 - - - - - - 11.5 11.8

66 17.3 17.6 18.0 18.5 19.0 19.6 - -

65 - 17.7 18.1 18.6 19.1 19.7 - -

64 17.4 - - - - - 11.6 11.9

63 - 17.8 18.2 18.7 19.2 19.8 - -

62 17.5 17.9 18.3 18.8 19.3 19.9 11.7 12.0

61 - - - - - - - -

60 17.6 18.0 18.4 18.9 19.4 20.0 11.8 12.1

59 17.7 - - - - - - -

58 - 18.1 18.5 19.0 19.5 20.1 - -

57 17.8 - - - - - 11.9 12.2

56 - 18.2 18.6 19.1 19.6 20.2 - -

55 17.9 - - - - - -

54 - 18.3 18.7 19.2 19.7 20.3 12.0 12.3

53 18.0 18.4 18.8 19.3 19.8 20.4 - -

52 - - - - - - 12.1 12.4

51 18.1 18.5 18.9 19.4 19.9 20.5 - -

50 18.2 18.6 19.0 19.5 20.0 20.6 12.2 12.5

Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau

mai mică de –5ºC), se facilitează cu 0,5 sec.

175

Ex.nr. 23

Alergare de suveică

10x10 m.

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

- 25

std. anul 1

II

25-29

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45+


100 33.0 33.5 34.5 35.5 36.5 37.5 - -

99 - - - - - - - -

98 33.1 33.6 34.6 35.6 36.6 37.6 - -

97 - - - - - - - -

96 33.2 33.7 34.7 35.7 36.7 37.7 - -

95 - - - - - - - -

94 33.3 33.8 34.8 35.8 36.8 37.8 - -

93 - - - - - - - -

92 33.4 33.9 34.9 35.9 36.9 37.9 - -

91 - - - - - - - -

90 33.5 34.0 35.0 36.0 37.0 38.0 - -

89 - - - - - - - -

88 33.6 34.1 35.1 36.1 37.1 38.1 - -

87 - - - - - - - -

86 33.7 34.2 35.2 36.2 37.2 38.2 - -

85 - - - - - - - -

84 33.8 34.3 35.3 36.3 37.3 38.3 - -

83 - - - - - - - -

82 33.9 34.4 35.4 36.4 37.4 38.4 - -

81 - - - - - - - -

80 34.0 34.5 35.5 36.5 37.5 38.5 - -

79 - - - - - - - -

78 34.1 34.6 35.6 36.6 37.6 38.6 - -

77 - - - - - - - -

76 34.2 34.7 35.7 36.7 37.7 38.7 - -

75 - - - - - - - -

74 34.3 34.8 35.8 36.8 37.8 38.8 - -

73 - - - - - - - -

72 34.4 34.9 35.9 36.9 37.9 38.9 - -

71 - - - - - - - -

70 34.5 35.0 36.0 37.0 38.0 39.0 - -

69 - - - - - - - -

68 34.6 35.1 36.1 37.1 38.1 39.1 - -

67 - - - - - - - -

66 34.7 35.2 36.2 37.2 38.2 39.2 - -

65 - - - - - - - -

64 34.8 35.3 36.3 37.3 38.3 39.3 - -

63 - - - - - - - -

62 34.9 35.4 36.4 37.4 38.4 39.4 - -

61 - - - - - - - -

60 35.0 35.5 36.5 37.5 38.5 39.5 - -

59 - - - - - - - -

58 35.1 35.6 36.6 37.6 38.6 39.6 - -

57 - - - - - - - -

56 35.2 35.7 36.7 37.7 38.7 39.7 - -

55 - - - - - - - -

54 35.3 35.8 36.8 37.8 38.8 39.8 - -

53 - - - - - - - -

52 35.4 35.9 36.9 37.9 38.9 39.9 - -

51 - - - - - - - -

50 35.5 36.0 37.0 38.0 39.0 40.0 - -

176

Ex.nr. 23

Alergare

1000 m.

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

pînă la 25

std. anul 1

II

25-29

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45+

Peste 100 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p

100 3.50 4.00 4.10 4.30 4.50 5.10 5.30 5.50

99 3.51 4.01 4.11 4.31 4.51 5.11 5.31 5.51

98 3.52 4.02 4.12 4.32 4.52 5.12 5.32 5.52

97 3.53 4.03 4.13 4.33 4.53 5.13 5.33 5.53

96 3.44 4.04 4.14 4.34 4.54 5.14 5.34 5.54

95 3.45 4.05 4.15 4.35 4.55 5.15 3.35 5.55

94 3.56 4.06 4.16 4.36 4.56 5.16 5.36 5.56

93 3.57 4.07 4.17 4.37 4.57 5.17 5.37 5.57

92 3.58 4.08 4.18 4.38 4.58 5.18 5.38 5.58

91 4.00 4.10 4.20 4.40 5.00 5.20 5.40 6.00

90 4.02 4.12 4.22 4.42 5.02 5.22 5.42 6.02

89 4.03 4.13 4.23 4.43 5.03 5.23 5.43 6.03

88 4.04 4.14 4.24 4.44 5.04 5.24 5.44 6.04

87 4.05 4.15 4.25 4.45 5.05 5.25 5.45 6.05

86 4.06 4.16 4.26 4.46 5.06 5.26 5.46 6.06

85 4.07 4.17 4.27 4.47 5.07 5.27 5.47 6.07

84 4.08 4.18 4.28 4.48 5.08 5.28 5.48 6.08

83 4.09 4.19 4.29 4.49 5.09 5.29 5.49 6.09

82 4.10 4.20 4.30 4.50 5.10 5.30 5.50 6.10

81 4.12 4.22 4.32 4.52 5.12 5.32 5.52 6.12

80 4.14 4.24 4.34 4.54 5.14 5.34 5.54 6.14

79 4.15 4.25 4.35 4.55 5.15 3.35 5.55 6.15

78 4.16 4.26 4.36 4.56 5.16 5.36 5.56 6.16

77 4.17 4.27 4.37 4.57 5.17 5.37 5.57 6.17

76 4.18 4.28 4.38 4.58 5.18 5.38 5.58 6.18

75 4.19 4.29 4.39 4.59 5.19 5.39 5.59 6.19

74 4.20 4.30 4.40 5.00 5.20 5.40 6.00 6.20

73 4.21 4.31 4.41 5.01 5.21 5.41 6.01 6.21

72 4.22 4.32 4.42 5.02 5.22 5.42 6.02 6.22

71 4.24 4.34 4.44 5.04 5.24 5.44 6.04 6.24

70 4.26 4.36 4.46 5.06 5.26 5.46 6.06 6.26

69 4.27 4.37 4.47 5.07 5.27 5.47 6.07 6.27

68 4.28 4.38 4.48 5.08 5.28 5.48 6.08 6.28

67 4.29 4.39 4.49 5.09 5.29 5.49 6.09 6.29

66 4.30 4.40 4.50 5.10 5.30 5.50 6.10 6.30

65 4.31 4.41 4.51 5.11 5.31 5.51 6.11 6.31

64 4.32 4.42 4.52 5.12 5.32 5.52 6.12 6.32

63 4.33 4.43 4.53 5.13 5.33 5.53 6.13 6.33

62 4.34 4.44 4.54 5.14 5.34 5.54 6.14 6.34

61 4.36 4.46 4.56 5.16 5.36 5.56 6.16 6.36

60 4.38 4.48 4.58 5.18 5.38 5.58 6.18 6.38

59 4.39 4.49 4.59 5.19 5.39 5.59 6.19 6.39

58 4.40 4.50 5.00 5.20 5.40 6.00 6.20 6.40

57 4.41 4.51 5.01 5.21 5.41 6.01 6.21 6.41

56 4.42 4.52 5.02 5.22 5.42 6.02 6.22 6.42

55 4.43 4.53 5.03 5.23 5.43 6.03 6.23 6.43

54 4.44 4.54 5.04 5.24 5.44 6.04 6.24 6.44

53 4.45 4.55 5.05 5.25 5.45 6.05 6.25 6.45

52 4.46 4.56 5.06 5.26 5.46 6.06 6.26 6.46

51 4.48 4.58 5.08 5.28 5.48 6.08 6.28 6.48

50 4.50 5.00 5.10 5.30 5.50 6.10 6.30 6.50

Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră,

sau mai mică de –5ºC), se facilitează cu 10 sec.

177

Ex.nr. 24

Alergare

3000 m.

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

pînă la 25

std. anul 1

II

25-29

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45+

Peste 100 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p

100 13.15 13.25 13.35 13.45 14.10 14.45 15.20 15.40

99 13.19 13.29 13.39 13.49 14.14 14.49 15.24 15.44

98 13.23 13.33 13.43 13.53 14.18 14.53 15.28 15.48

97 13.27 13.37 13.47 13.57 14.22 14.57 15.32 15.52

96 13.31 13.41 13.51 14.01 14.16 15.01 15.36 15.56

95 13.35 13.45 13.55 14.05 14.30 15.05 15.40 16.00

94 13.40 13.50 14.00 14.10 14.35 15.10 15.45 16.05

93 13.45 13.55 14.05 14.15 14.40 15.15 15.50 16.10

92 13.50 14.00 14.10 14.20 14.45 15.20 15.55 16.15

91 13.55 14.05 14.15 14.25 14.50 15.25 16.00 16.20

90 14.00 14.10 14.20 14.30 14.55 15.30 16.05 16.25

89 14.04 14.14 14.24 14.34 14.59 15.34 16.09 16.29

88 14.08 14.18 14.28 14.38 15.03 15.38 16.13 16.33

87 14.12 14.22 14.32 14.42 15.07 15.42 16.17 16.37

86 14.16 14.26 14.36 14.46 15.11 15.46 16.21 16.41

85 14.20 14.30 14.40 14.50 15.15 15.50 16.24 16.45

84 14.25 14.35 14.45 14.55 15.20 15.55 16.30 16.50

83 14.30 14.40 14.50 15.00 15.25 16.00 16.35 16.55

82 14.35 14.45 14.55 15.05 15.30 16.05 16.40 17.00

81 14.40 14.50 16.00 15.10 15.35 16.10 16.45 17.05

80 14.45 14.55 15.05 15.15 15.40 16.15 16.50 17.10

79 14.49 14.59 15.09 15.19 15.44 16.19 16.54 17.14

78 14.53 15.03 15.13 15.23 15.48 16.23 16.58 17.18

77 14.57 15.07 15.17 15.27 15.52 16.27 17.02 17.22

76 15.01 15.11 15.21 15.31 15.56 16.31 17.06 17.16

75 15.05 15.15 15.24 15.35 16.00 16.35 17.10 17.30

74 15.10 15.20 15.30 15.40 16.05 16.40 17.15 17.35

73 15.15 15.25 15.35 15.45 16.10 16.45 17.20 17.40

72 15.20 15.30 15.40 15.50 16.15 16.50 17.25 17.45

71 15.25 15.35 15.45 15.55 16.20 16.55 17.30 17.50

70 15.30 15.40 15.50 16.00 16.25 17.00 17.35 17.55

69 15.34 15.44 15.54 16.04 16.29 17.04 17.39 17.59

68 15.38 15.48 15.58 16.08 16.33 17.08 17.43 18.03

67 15.42 15.52 16.02 16.12 16.37 17.12 17.47 18.07

66 15.46 15.56 16.06 16.16 16.41 17.16 17.51 18.11

65 15.50 16.00 16.10 16.20 16.45 17.20 17.55 18.15

64 15.55 16.05 16.15 16.25 16.50 17.25 18.00 18.20

63 16.00 16.10 16.20 16.30 16.55 17.30 18.05 18.25

62 16.05 16.15 16.25 16.35 17.00 17.35 18.10 18.30

61 16.10 16.20 16.30 16.40 17.05 17.40 18.15 18.35

60 16.15 16.25 16.35 16.45 17.10 17.45 18.20 18.40

59 16.20 16.30 16.40 16.50 17.15 17.50 18.25 18.45

58 16.25 16.35 16.45 16.55 17.20 17.55 18.30 18.50

57 16.30 16.40 16.50 17.00 17.25 18.00 18.35 18.55

56 16.35 16.45 16.55 17.05 17.30 18.05 18.40 19.00

55 16.40 16.50 17.00 17.10 17.35 18.10 18.45 19.05

54 16.45 16.55 17.05 17.15 17.40 18.15 18.50 19.10

53 16.50 17.00 17.10 17.20 17.45 18.20 18.55 19.15

52 16.55 17.05 17.15 17.25 17.50 18.25 19.00 19.20

51 17.00 17.10 17.20 17.30 17.55 18.30 19.05 19.25

50 17.05 17.15 17.25 17.35 18.00 18.35 19.10 19.30

Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră,

sau mai mică de –5ºC), se facilitează cu 40 sec.

178

Ex.nr. 32

Sărituri cu coarda

1 min.

Femei

std.

anul 3-4

std.

anul 2

I

pînă la 25

std. anul 1

II

25-29

III

30 – 34

IV

35 – 39

V

40 – 44

VI

45+


100 140 135 130 125 120 110 105 100

99 139 134 129 124 119 109 104 99

98 138 133 128 123 118 108 103 98

97 137 132 127 122 117 107 102 97

96 136 131 126 121 116 106 101 96

95 135 130 125 120 115 105 100 95

94 134 129 124 119 114 104 99 94

93 133 128 123 118 113 103 98 93

92 131 126 121 116 111 102 97 92

91 129 124 119 114 109 100 95 90

90 127 122 117 112 107 98 93 88

89 128 123 118 113 106 97 92 87

88 126 121 116 111 105 96 91 86

87 124 119 114 109 104 95 90 85

86 122 117 112 107 103 94 89 84

85 120 115 110 105 102 93 88 83

84 118 113 108 103 101 92 87 82

83 116 111 106 101 100 91 86 81

82 114 109 104 99 98 90 85 80

81 112 107 102 97 96 88 83 78

80 114 109 104 99 94 86 81 76

79 113 108 103 98 93 85 80 75

78 112 107 102 97 92 84 79 74

77 111 106 101 96 91 83 78 73

76 110 105 100 95 90 82 77 72

75 109 104 99 94 89 81 76 72

74 108 103 98 93 88 80 75 71

73 107 102 97 92 86 79 74 70

72 105 100 95 90 85 78 73 68

71 103 98 93 88 83 76 71 66

70 101 96 91 86 81 74 69 64

69 100 95 90 85 80 73 68 63

68 99 94 89 84 79 72 67 62

67 98 93 88 83 78 71 66 61

66 97 92 87 82 77 70 65 60

65 96 91 86 81 76 69 64 59

64 95 90 85 80 75 68 63 58

63 94 89 84 79 71 67 62 57

62 92 87 82 77 70 66 61 56

61 90 85 80 75 69 64 59 54

60 89 83 78 73 68 62 57 52

59 88 82 77 72 67 61 56 51

58 87 81 76 71 66 60 55 50

57 86 80 75 70 65 59 54 49

56 85 79 74 69 64 58 53 48

55 84 78 73 68 63 57 52 47

54 83 77 72 67 62 56 51 46

53 81 76 71 66 61 55 50 45

52 79 74 69 64 59 54 49 44

51 77 72 67 62 57 52 47 42

50 75 70 65 60 55 50 45 40

179

Anexa nr.20

la art. 33 al prezentului Regulament

Baremele de control pentru candidaţii

la studii în instituţiile militare de învăţămînt

Puncte

Bărbaţi Femei

Alergare

100 m.

Tracţiuni

în braţe la bara fixă

Ridicarea

trunchiului din culcat dorsal

Alergare

3000 m.

Alergare

100 m.

Ridicarea

trunchiului din culcat dorsal

Alergare

1000 m.

100 13.4 16 80 12.20 15.8 75 4.00

99 - - 79 12.22 - 74 4.01

98 - - - 12.24 15.9 - 4.02

97 13.5 - 78 12.26 - 73 4.03

96 - - 77 12.28 16.0 72 4.04

95 - - - 12.30 - - 4.05

94 13.6 - 76 12.32 16.1 71 4.06

93 - - 75 12.34 - 70 4.07

92 - - - 12.36 16.2 - 4.08

91 - 74 12.38 - 69 4.10

90 13.7 15 73 12.40 16.3 68 4.12

89 - - 72 12.42 - 67 4.13

88 - - - 12.44 16.4 - 4.14

87 13.8 - 71 12.46 - 66 4.15

86 - - 70 12.48 16.5 65 4.16

85 - - - 12.50 - - 4.17

84 13.9 - 69 12.52 16.6 64 4.18

83 - - 68 12.54 - 63 4.19

82 - - - 12.56 16.7 - 4.20

81 - - 67 12.58 - 62 4.22

80 14.0 14 66 13.00 16.8 61 4.24

79 - - 65 13.02 - 60 4.25

78 - - - 13.04 16.9 - 4.26

77 14.1 - 64 13.06 - 59 4.27

76 - - 63 13.08 17.0 58 4.28

75 - - - 13.10 - - 4.29

74 14.2 - 62 13.12 17.1 57 4.30

73 - - 61 13.14 - 56 4.31

72 - - - 13.16 17.2 - 4.32

71 - - 60 13.18 - 55 4.34

70 14.3 13 59 13.20 17.3 54 4.36

69 - - 58 13.22 - 53 4.37

68 - - - 13.24 17.4 - 4.38

67 14.4 - 57 13.26 - 52 4.39

66 - - 56 13.28 17.5 51 4.40

65 - 12 - 13.30 17.6 - 4.41

64 14.5 - 55 13.32 - 50 4.42

63 - - 54 13.34 17.7 49 4.43

62 - - - 13.36 17.8 - 4.44

61 - - 53 13.38 - 48 4.46

60 14.6 11 52 13.40 17.9 47 4.48

59 - - 51 13.42 18.0 46 4.49

58 14.7 - - 13.44 - - 4.50

57 - - 50 13.46 18.1 45 4.51

56 - - 49 13.48 18.2 44 4.52

55 14.8 10 - 13.50 - - 4.53

54 - - 48 13.52 18.3 43 4.54

53 - - 47 13.54 18.4 42 4.55

52 14.9 - - 13.56 - - 4.56

51 - - 46 13.58 18.5 41 4.58

50 15.0 9 45 14.00 18.6 40 5.00

180

Documents

RPF - 2015