8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 1/12

REFERAT

PORTUL ROTTERDAM

1

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 2/12

Portul Rotterdam

Rotterdam  este un oraş portuar, în provincia Olanda de Sud, Ţările de

Jos. Are 588.718 locuitori în oraşul propriu!is şi apro"imativ 1.#$$.$$$ în !ona

metropolitană.%ortul Rotterdam este cel mai mare din &uropa şi din 1'#( p)nă în

($$* a +ost cel mai ocupat port,p)nă a +ost preluat de San-ai.Oraş şi mare

comple" portuar +luviomarin în partea de sudvest a Olandei,Rotterdam care în

traducere ar însemnadi-ul de pe Rotte,este situat la 5(/550$2 */(805(&, pe

 3ra4ul septentrional al deltei Rinului,la aproape $ 6m de area 2ordului.

Rotterdam este situat pe malul r)ului 2e euse,care împreună cu Rin+ormea!ă delta.R)ul 2e euse împarte Rotterdamul în două păr4i în partea de

sud şi partea de nord, conectate de la vest la est de 9enelu"tunnel,de

aastunnel,de %odul &rasmus,de tunelul :illems,%odul :illems, %odul Re-inei

şi %odul 9rienenoord.%ortul este le-at prin şapte canale navi-a3ile cu area

 2ordului, cu ;a-a, cu Amsterdamul şi cu interiorul 4ării.

<storia sa, mai vece, capătă contur în secolul al =<>lea , c)nd a +ost

declarat oraş.Oraşul a trăit mult timp în um3ra Amsterdamului, dar înciderea

navi-a4iei pe Scelda survenită în urma luptelor cu Spania, a+lu"ul de emi-ran4i

din Anvers?1585@, +undarea ompaniilor olande!e a <ndiilor Orientale?1#$(@,

ale-erea oraşului de către ne-ustorii en-le!i ca antrepo!it pentru măr+urile lor,

 precum şi intensa activitate de construc4ii navale au determinat creşterea

spectaculoasă a tra+icului portuar şi o verti-inoasă de!voltare  economică a

oraşului...

Blterior devine porto+ranco, descis navi-a4iei interna4ionale şi atra-e

numeroase societă4i şi a-en4ii de navi-a4ie, ceea cel +ace primul port na4ional al

Olandei.Cn primele decenii ale secolului nostru, portul a +ost lăr-it, sau construit

noi 3a!ine şi sau de!voltat şantierele navale.Rotterdam este unul dintre porturile

(

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 3/12

de plecare pentru marile transatlantice, care îm3arcau pasa-eri la Doop van Euid,

cartier a+lat a!i în plină restructurare. Fea lun-ul secolelor Rotterdam a evoluat

dintrun sătuc de pescuit întrun centru interna4ional de comer4, transport, industrie

şi distri3u4ie. Fupă ră!3oi, cea mai mare importan4ă i sa acordat reconstruc4iei aceea ce a +ost distrus, iar în !iua de a!i un nou şi modern oraş sa ridicat din

cenuşă.  Fin punct de vedre istoric, orasul Rotterdam, ca port mare si modern a

renascut ca pasarea %oeni" din cenusa celui deal doilea ra!3oi mondial.

%ortul Rotterdam are o supra+a4ă de $*,(* 6mG. %ortul din Rotterdam

este cel mai mare din &uropa si din 1'#( pana in ($$* a +ost cel mai ocupat port,

 pana cand a +ost preluat de San-ai.Hunc4iunea portuară?controlată str)ns de 1#

societă4i şi a-en4ii de navi-a4ie@ este sin-ura care depăşeşte ca importan4ă

activitatea industrială a oraşului .omple"ul portuar este situat pe circa 18 6m de

a lun-ul malurilor lui 2ieue aas,care în acest sector are 5$$ de metri

lă4ime,acest comple" este +ormat din ( 3a!ine,dintre care 1( pe malul drept şi din

imensul port arti+icial, construit din ($ 3a!ine succesive săpate în malul

st)n-.%ătrunderea în acest imens comple" portuar se +ace prin 2ieue

aas?netraversat de poduri@,care are peste 1 6m lun-ime şi este dra-at la 15

metri a cărui intrare este proteIată de un di- de lar-.eiurile portului, care se

întind pe apro"imativ ( metri ?dintre care peste 1# 6m sunt re!ervate navelor din

+lota +luvială@, permit acostarea simultană a (5( de nave oceanice.

%rin desciderea analului ain Rin, in anul 1''(, a +ost reali!ată o

cone"iune navi-a3ilă directă între %ortul onstan4a şi %ortul Rotterdam.

Fin ce în ce mai multe măr+uri se încarcă, se descarcă sau tran!itea!ă%ortul RotterdamK în acelaşi timp un număr în creştere de +irme şi companii doresc

să îşi sta3ilească aici 3a!e de lucru.  A3solut toate -enurile de opera4iuni portuare

se e+ectuea!ă în acest con-lomeratL opera4iuni le-ate de mar+ă conven4ională,

 3rea63ul6, containere, sistemul RORO, sistemul MAS; etcK toate tipurile de nave

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 4/12

 pot +i operate în condi4ii de ma"imă e+icien4ă, toate cate-oriile de activită4i pot +i

înt)lnite, toate modalită4ile de interconectare lo-istică, toate sistemele intermodale

de transport +unc4ionea!ă 3a!)nduse pe utili!area tenolo-iilor de ultimă oră.

A3solut toate numele proeminente din industria de sippin- sunt pre!enteKcone"iunile interland portuarNcontinent +unc4ionea!ă cu preci!ie de ceasornic,

indicatorii speci+ici de e+icien4ă ai operării navelor au cele mai mari valori din

&uropa, mana-ementul pre!entului şi viitorului este coerent, şi totuşi... arealul

 portuar secondat de spa4iul industrial adiacent devine din ce în ce mai a-lomerat.

%ortul Rotterdam, cel mai mare din &uropa, este interesat de o cola3orare cu

%ortul onstan4a pentru construirea unor terminale de transport multimodal pe

Funăre.

Scopul Autoritatilor Portului Rotterdam este de a consolida po!i4ia

concuren4ială ca un centru lo-istic şi de clasă mondială. Sarcinile de 3a!ă ale

%ortului Rotterdam Autorită4ii sunt de!voltarea dura3ilă, -estionarea şi

+unc4ionarea portului şi a continuarii +ără pro3leme de manipulare în condi4ii de

si-uran4ă a tra+icului maritim. Autoritatea %ortuară are apro"imativ 1($$ de

an-aIa4i. Autoritatea Portuară  este o societate pe ac4iuni , cu doi actionariL

unicipalitatea Rotterdam şi statul olande!. Ast+el cum re!ultă din o3iectele

men4ionate în actul constitutiv, activitatea se des+asoara în două domeniiL transport

maritim şi !ona portuară.Autoritatea %ortul Rotterdam cuprinde întreprinderi, în

special +irme de depo!itare, terminale de mar+ă, precum şi industria cimică şi

 petrocimică, inclusiv producători de ener-ie.  %rincipalele surse de venit sunt ciriile şi ta"ele portuare.Bn număr 

total de 1(' de persoane sunt an-aIate in %ortul Rotterdam. %ortul Rotterdam

este 3ine cunoscut pentru standardele sale ridicate de servicii de navi-are,

manipularea în condi4ii de si-uran4ă şi +ără pro3leme de transport şi a sistemului

*

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 5/12

de -idare a tra+icului navelor de înaltă calitate. Autoritatea %ortuară o+eră, prin

urmare, tot ceea ce este necesar pentru tran!it rapid şi în si-uran4ă a materiilor 

 prime şi a măr+urilor, are un oci pentru mediu în care oamenii muncesc şi trăiesc

şi investeşte continuu în !one portuare e"istente şi noi, cum ar +i aasvla6te (. Fee"emplu, personalul comercial şi de navi-are cola3orea!a cu in-inerii civili,

economişti, mana-eri de proiect, specialişti în domeniul <, avoca4i şi personal

;R pentru a de!volta un port de clasă mondială.

StatisticăHapte şi ci+re pentru Autoritatea %ortuară şi %ortul RotterdamL• Autoritatea %ortuaraL 1.($$ de an-aIati, ci+ra de a+aceri de

apro"imativ 5$$ de milioane P.• Eona portuarăL cca. (#$$$ de acri ?1(5$$ de acri de care siteuri

comerciale, 15$$ de ectare de apă şi de linii de caii +erate, drumuri şi !one deconducte@. %ortul va +i e"tins de către aasvla6te ( cu ($Q.Mun-imea !onei

 portuare este de apro"imativ *$ 6m.

• Ocuparea +or4ei de muncă directeL peste '$.$$$ de locuri demuncă.

• ar+a de trans+erL *$ milioane de tone de măr+uri pe an•

ransportL apro"imativ *.$$$ de nave maritime si 1$$.$$$ denavele de interioare pe an.ulte din porturile moderne sunt -uvernate de o unitate

centrală,repre!entată după ca! de Autoritatea %ortuară, Autoritatea deana-ement %ortuar sau Administra4ia %ortuară.ermenul de autoritate portuarăa +ost de+init în diverse moduriK în 1'77 o omisie a Bniunii &uropene a de+initAutoritatea %ortuară ca +iind institu4ia statului, cu participare pu3lică sau privată,care este responsa3ilă de si-uran4a înconIurătoare, respectiv deconstruc4ia,administrarea şi uneori operarea +acilită4ilor portuare Această de+ini4iesa dovedit a +i su+icient de vastă pentru a cuprinde modelele de administrare anumeroaselor porturi e"istente înBniunea &uropeană şi în celelalte !one alelumii.Autoritatea %ortuară tre3uie să suprave-e!e şi atri3uirea spa4iilor interioareale porturilor, operatorilor şi 3ene+iciarilor acestora ?întruc)t spa4iul utili!a3ilestelimitat@. Această reparti4ie a spa4iului tre3uie să se înscrie întrun cadru de+initşi controlat deautoritatea portuară. Cn -eneral, autoritatea portuară tre3uie să

5

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 6/12

suprave-e!e montarea şi e"ploatarea ecipamentelor care permit tra+ icul prin port şi care duc la scopul +inal, desemnat de stat portului.

O Autoritate %ortuară poate +i responsa3ilă de mai multe porturi doar atunci c)nd  este  posi3ilă plani+icarea de!voltării portuare pe plan re-ional prindescon-estionarea portului principal adesea prea încărcat şi prea aproape de oraş.Autoritatea %ortuară îşi va e"ercita c)t mai 3ine +unc4iile în interes -eneral cadeci!iile sale să nu rişte să +avori!e!e sau să de+avori!e!e interesul operatorilor şi

 3ene+iciarilor în detrimentul concuren4ei, acest risc, pentru un port cu mai multeramuri este mai mic c)nd tra+icul pe anumite !one este di+erit de altele prinnatura,ori-inea şi  destina4ia sa. )nd asemenea autorită4i portuare sunt create,tre3uie descentrali!ată la ma"im puterea de deci!ie în +olosul autorită4ii locale?cercetarea tra+icului,-estiune, o3iective opera4ionale şi +inanciare@ şi să li se punăla dispo!i4ie miIloacele necesare e"ercitării acestor sarcini.

Autoritatea Portuara in Portul Rotterdam a cunoscut o scădere totală

de 1(Q pe +ondul cri!ei. <ndustria auto şi tot ce 4ine de ea au su+erit cel mai mult,dar e"istă şi se-mente care mer- +oarte 3ine, precum petrolul sau 3iodieselul.Ast+el, avem sectoare care au scă!ut cu ($$Q si altele care sunt încă în creştere.Ma ora actuală, e"istă un tra+ic important cu 9ra!ilia ?în special minereu de +ier@.%ractic, rela4ia cu 9ra!ilia înseamnă 1$1(Q din totalul activită4ii in %ortulRotterdam. otodata, mult petrol aIun-e la Rotterdam din Orientul iIlociu.ontainere vin din ina, SBA si America de Sud. ra+icul din ina a avut multde su+erit, dar, la ora actuală, se revi-orea!ă datorită măr+urilor de retur ?dinRotterdam către ina@ toate vasele sunt pline. Cn interiorul portului, sunt

companii care construiesc ra+inarii. %atru dintre cele mai mari ra+inarii din lumesunt amplasate in %ortul Rotterdam. Fe alt+el, portul dispune de o !ona industriala 3ine de!voltata, avand in vedere avantaIele o+erite de acesta in ceea ce privesteaccesul +acil la materiile prime.

%ortul sa de!voltat treptat, pe cele două maluri ale 3ra4ului aas, în

special pe cel sudic, cre)nduse 3a!ine prin dra-are, pe o lun-ime de cca $ 6m de

la -ura de vărsare în area 2ordului. Fintre 3a!inele +ormate,(7 sunt mai

importante, în acestea derul)nduse mari cantită4i de măr+uri ?produse petroliere

licide, minereu, căr3une, cereale, măr+uri -enerale etc.@ sau e"ist)nd puternice 3a!e de repara4ii navale.

ra+icul total anual al portului este 78 milioane tone mar+ă şi ' 7$$ $$$

&B, valori apro"imative, din careL

#5Q îl constituie produsele petroliereK

#

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 7/12

1(Q minereulK

1$Q măr+urile -eneraleK

(Q căr3uneK

5Q în-răşăminte şi produse cimiceK

5Q cereale ?pentru care sau construit terminale speciali!ate@.

%entru derularea acestui tra+ic, în port acostea!ă anual $ 5$$$ nave.

eritoriul portuar este limitat spre apă de +ronturile de acostare dotate cu

instala4ii manipulare şi dispo!itivele necesare sta4ionării în si-uran4ă a navelor şi

tre3uie să asi-ure în primul r)nd supra+a4a necesară des+ăşurării activită4ii

utilaIelor de trans3ord, depo!itării măr+urilor, precum şi amenaIării sistemelor detrans3ord terestru. Fe asemenea, se prevăd supra+e4e pentru ateliere de între4inere

şi repara4ii a utilaIelor portuare, sta4ii de alimentare cu ener-ie electrică, clădiri

administrative, -rupuri sociale, accese rutiere şi +eroviare, re4ele de utilită4i etc.

onstruc4iile care au un rol au"iliar se recomandă a se amplasa în a+ara teritoriului

 portuar.

Supra+a4a teritoriului portuar depinde de tenolo-ia de operare adoptată,speci+ică +iecărei cate-orii de mar+ă. Cn -eneral, pentru măr+uri -enerale, lă4imea

teritoriului a+erent unei dane este de 1$$1($ m. Cn ca!ul molurilor, av)nd dane pe

am3ele laturi, lă4imea este de 18$(($ m.

Minia de plutire: <arna în Atlanticul de 2ord, de la 1 2oiem3rie la 1

artie iarnăK 1 Aprilie la 1 Octom3rie vară.

Fimensiuni ma"ime nave:  9ellama, 551 ##( F:.

Inorma!ii pre"sosire

7

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 8/12

ETA:  2avele cu pescaIe între 17,* şi ((,5 metri tre3uie să +olosească

canalele &uro-eul şi aas-eul.

1. 2avelor cu pescaIe între ($ si ((,5 metri care +olosesc ruta prin

Str)mtoarea Fover şi sudul ării 2ordului către &uro-eul le este recomandatur-entL

a@ Să respecte instruc4iunile manualului Feep Frau-t %lannin- Tuide,

-eamandura Treenic către &uropoort. 3@ Fe pre+erat să +olosească serviciile unui pilot din area

 2ordului încep)nd cu -eamandura Treenic.c) Să con+irme şi să o34ină in+orma4ii despre pasaI în area

 2ordului în apropierea -eamandurii in, nava ar tre3ui sa trimită un mesaI la

centrul de coordonare a portului cu (* de ore înainte de sosire, loca4ia rende!

vous er3our-. esaIul ar tre3ui sa con4ină următoarele lucruriLi. 2umele si callsi-nul navei.ii. 9, lun-imea şi pescaIul ma"im.iii. &A p)nă la pilot.iv. 2umele a-entului.v. on+irmarea +unc4ionării corecte aL?1@ Tirocompasului

?(@ Radar ?@ Radiotele+on >;H opera4ional în canalele $1, $(, $, $#.vi. Facă este necesar se poate cere asisten4ă pentru ecipamentul

men4ionat mai sus.d@ Să se +olosească de ăr4ile olande!e emise de către Serviciul

;idro-ra+ic L 2o 1'71 Sandettie to 2ort ;inder. 2o 1'7( 2ort ;inder to

&uropoort.

Focumenta4ia necesarăL1. Feclara4ie -enerală e"emplare

(. Mista ecipaIului ?la sosire@ ( e"emplare

. Mistă pasa-eri clandestini ?dacă este necesară@ 1 e"emplar 

*. Mistă pasa-eri ( e"emplare

8

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 9/12

5. Mistă 3unuri personale ( e"emplare

#a$i%a!ie

Limitele portului: %ortul Rotterdam se e"tinde de la Sciedam ? 5*U

 2 (*U &@ *,5 m în susul r)ului, care este cam la 1 m deasupra drumurilor 

+i"e şi a podurilor de căi +erate care descid r)ul în vecinătatea 2oordereiland ?

55U 2 U &@.

Cn port se poate intra din lar- prin 2ieue :atere- şi 2ieue aas, oaltă cale mai este prin &, pe r)ul Rin. Apropierea din lar- se +ace dea lun-ul

canalului de apă ad)ncă &uro-eul, pe o distan4ă de apro"imativ $ m &2&, după

care încă 7 m &S& către aasmond p)nă la intrarea în 2ieue :atere-.

%orturile de apă ad)ncă &uropoort şi aasvla6te a+late în S şi S&ul

aasmond ?ad)ncime constantă ((.8 m@. Fe la aasmond, intrarea în &uropoort

se +ace prin alandDanaal, care cur-e către &S& dea lun-ul păr4ii de 2& a

&uropoort. 9eer6anaal cur-e în S dinspre >estul canalului aland6anaal şi o+eră

acces catre danele din su3portul aasvla6te.

Pilota&: Autoritatea pilotaIului pentru re-iunea Rotterdam RiInmond este

orpora4ia Rottedam RiInmond, %ilo4i Re-ionali. Aceştia sunt sus4inu4i de

compania lor VMoodse!en 2ederland 9> care este responsa3ilă pentru

ecipamentul acestora, etc. %ilotaIul este o3li-atoriu pentruL

•  2avele cu o lun-ime mai mare de *$ m.•  2avele care navi-ă spre Ndinspre danele dea lun-ul 2ieue

:atere- şi 2ieue aas cu o lun-ime de peste #$ m.•  2avele care navi-ă spre N dinspre danele dea lun-ul 9eer6anaal şi

aland6anaal cu o lun-ime de peste 7$ m.

'

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 10/12

•  2avele care transportă măr+uri periculoase.

%ilotina patrulea!ă continuu !i şi noapte, la intrarea în canalul 2e

Rotterdam, una acoperă !ona de la 2 de 2ort ole N -eamandura ass3uo şicealaltă aproape de -eamandura aas entre.

'remea: >)nt predominant de S:.

Proiect de de($olatre a portului Rotterdam

Hostul cimitir de nave din Rotterdam, cel mai mare port &uropean, este

trans+ormat intrun campus pentru institutiile de invatamant, companiile cu

activitati inovatoare si institutiile de cercetare. %roiectul isi propune sa trans+orme

o !ona poluata intrun loc pentru de!voltarea metodelor de educatie si lucru

traditionale sau moderne pentru a stimula creativitatea si inovarea.

  %roiectul are la 3a!a parteneriatul dintre Autoritatea Portuara din

Rotterdam, ole-iul Al3eda un centru pentru educatie vocationala si

Bniversitatea din Rotterdam, principala institutie de invatamant superior. Fupa

renovarea si trans+ormarea veciului doc in centru educational pentru ole-iul

Al3eda si Bniversitatea din Rotterdam, Autoritatea %ortuara a alocat 1( $$$ mp despatiu pentru companii, creand peste $ de 3irouri individuale.

  %ortul Rotterdam se e"tinde in teritoriul ării 2ordului. Reali!area

 proiectului WAAS>MAD& (W va insemna crearea unui nou port de clasa

mondială, du3lat de o cuprin!ătoare !ona industrială.

%roiectul )MAAS'LA*TE +) are următoarele caracteristiciL

supra+a4a între-ului terminal WAAS>MAD& (W va +i de circa ($$$ a,

din care supra+a4a cuprin!)nd perimetrele portuare şi industriale vor +i de circa

1$$$ a .

1$

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 11/12

terminalul WAAS>MAD& (W va +i conectat direct cu actualul terminal

WAAS>MAD&WK practic se va construi un di- in mare, iar supra+a4a indi-uită,

după desecare, va +i umplută cu nisip si armata corespun!ător scopului

construc4iilor.

lun-imea di-urilor perimetrale va +i de * 6m, iar cantitatea de nisip ce va

+i utili!ată va aIun-e la (5 milioane mc.

principiul de construc4ie al noului terminal se 3a!ea!ă pe două etapeK

aceasta solu4ie a +ost aleasă intruc)t sa dorit minimi!area impactului acestui

 proiect asupra mediului inconIurător.

WAAS>MAD& (W va o+eri in principal spa4ii pentru creşterea a trei

sectoareL terminale de containere cu o supra+a4ă de #(5 a, parc de distri3u4ie

av)nd circa 1#5 a si activită4i ale industriei cimice cu un spa4iu alocat de (1$

a.

Acest tip de alocare a supra+e4ei nu +ace dec)t să urme!e tendin4a actuală

de creştere cu preponderen4ă a tra+icului de măr+uri -enerale şi în special a celui

containeri!at. Av)nd în vedere ad)ncimea apelor în !ona respectivă, se poate

spune că WAAS>MAD& (W va +i sin-urul terminal european unde operarea

navelor transoceanice de cele mai mari dimensiuni va putea +i e"ecutată (* ore pe

!i ?dra+tul la dană va +i de ($m@. Fin punct de vedere administrativ, de!voltarea

 proiectului WAAS>MAD& (W va +i +acută de Autoritatea %ortului Rotterdam.

onstruc4ia e+ectivă se va demara in momentul semnării e+ective a contractelor deoperatorie portuară între Autoritatea %ortului Rotterdam şi clientela.onstruc4ia

noului areal portuar WAAS>MAD& (W +ace parte inte-rantă din %roiectul

Teneral de Fe!voltare a %ortului Rotterdam ?Rotterdam ainport %roIect@.

%roiectul Teneral de Fe!voltare al %ortului Rotterdam, ca de alt+el şi proiectul de

11

8/17/2019 Rotterdam Port

http://slidepdf.com/reader/full/rotterdam-port 12/12

construc4ie al WAAS>MAD& (W se 3a!ea!ă pe un parteneriat intre Tuvernul

olande!, Autorită4ile re-ionale si Autoritatea %ortuară Rotterdam. Acesta include

si compensa4ii de natura ecolo-ică, inclusiv crearea unei re!erva4ii marine.

,i-lio%raie

".%oo%le.ro

" )Porturile lumii)/ Editura enciclopedică rom0nă/,ucure1ti/ 2343

" .i5ipedia.ro

" .reerat.ro

1(