R E V I S T Ă D E D I C A T Ă M A N A G E R I L O R D I N S I S T E M U L S A N I T A R R O M Â N E S C

D I N S U M A R . . .A

NU

L II

I /

NR

. 6

(1)

/ 2

01

5

w w w . m s c - r o . c o m

EVENTS Innovation in Health Awards Ceremony

HEALTH & PRIVATE MANAGEMENTErghin Hagicalil: “Afacerea este inestimabilă pentru că face parte din noi!”

HEALTH & INNOVATION Viitorul sănătății este digital

,,UN BUN MANAGER TREBUIE SĂ FIE MAI

ÎNTÂI DE TOATE OM”Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății

R o m a n i a n J o u r n a l o fHEALTH MANAGER

S U M A RNEWS6 Actualitate internă

10 Companiile sub lupă

EVENT16 Innovation in Health Awards Ceremony by MSC

HEALTH & PHARMA MARKET20 Piața farma, revenire peste așteptări

24 Prețurile medicamentelor, neschimbate până la 1 iulie

28 Mihai Diamandopol, CEO AbbVie - Tratamentele inovatoare, investiții considerabile ca timp, expertiză și bani

HEALTH & INVESTMENT32 10 SFATURI pentru a alege

cea mai bună asigurare de sănătate cu acoperire internațională

HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT34 Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății:

“Un bun manager trebuie să fie mai întâi de toate OM!”

HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT40 Erghin Hagicalil, CEO Romar:

“Afacerea este inestimabilă pentru că face parte din noi!”

HEALTH & HUMAN RESOURCES46 „Dacă o organizaţie nu ştie încotro se îndreaptă, nu va ajunge niciodată acolo!”

HEALTH & LAW50 Principiile care stau la baza proiectului legii veniturilor

medicilor și personalului medical

52 Proiect de lege cu privire la prestarea de servicii și acte medicale la cererea pacientului, în spitalele publice

54 7 comentarii la proiectul de creștere a veniturilor medicilor

HEALTH & INNOVATION

56 Viitorul Sănătății este digital

HEALTH & TOURISM58 Turismul medical în România

Anul 3 - Nr. 6(1)/2015

Adresa:

S.C. MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park

Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti

Tel./Fax: 031 - 432 82 30 E-mail: office@msc-ro.com

www.msc-ro.com

Copyright © 2015 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile

publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face

numai cu acordul scris al Editurii.

ISSN 2344 – 6625 ISSN -L 2344 – 6625

Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar,

de informaţiile incluse în machete.Foto Shutterstock & Fotolia

CEOAlina NICOLEANU

Business Development ManagerLavinia IOVIȚĂ

Production ManagerBogdan LABER

Sales ManagerIonuţ NICOLEANU

Communication ManagerAlexandra MĂNĂILĂ

Administrative ManagerAndreea BANEA

Editorial & Events AssistantValentin MIROIU

AbonamenteTel./Fax: 031.432.82.30

E-mail: office@msc-ro.com

Nu vă grăbiți să dați bir cu fugiții, nu e arena leilor. Nici emisiunea de televiziune cu același nume care prezenta visul unor antreprenori în devenire și ideile lor de afaceri. Totuși, reflectoarele sunt îndreptate asupra voastră la fel ca într-un studio TV, cu lumini puternice, dar și umbre, chiar dacă nu e vorba de un show și de o arenă a modei.

Dați-mi voie să vă invit în arena “dezvoltării personale” și vă asigur că dintr-o astfel de vizită nu veți avea decât de câștigat. Dar s-o iau cu începutul… Probabil ați auzit sau citit despre modelul Johari, descoperit în anii ’50, de către psihologii americani Joseph Luft și Harry Ingham, de unde și numele conceptului (JoHary). Este folosit adesea în traininguri, team buildinguri și chiar personal de unii manageri în demersul de autocunoaștere, de înţelegere a propriei persoane în relaţia cu ceilalţi. Modelul utilizează patru cadrane care formează o fereastră, de aici fereastra Johari, în care sunt notate următoarele informații: ceea ce eu știu și ceilalți știu; ceea ce eu nu știu, dar ceilalți știu; ceea ce eu știu, dar ceilalți nu știu și ceea ce nici eu nu știu și nici ceilalți nu știu.

Primul cadran al ferestrei este denumit chiar “Arena”, unde aveți ocazia să împărtășiți informații despre propria persoană: fapte, sentimente, motive, comportamente, nevoi și dorințe. Ce știi tu, știu și ceilalți, lucru desigur benefic pentru comunicare și lucrul în echipă, cu condiția să nu ai o arenă largă cu toată lumea, în special cu cei pe care i-ați cunoscut recent, pentru a nu bloca relația. În arenă nu doar împărtășiți informații, ci învățați să și ascultați activ și astfel să vă faceți o imagine corectă inclusiv în ceea ce vă privește.

Ceea ce alţii ştiu despre tine, dar nu este cunoscut de către tine se numește “unghiul mort” sau „blind spot”. Nimeni nu-și dorește să fie în acest cadran. Ceilalți observă ceea ce dvs. nu vedeți. Dar luați partea bună a lucrurilor, o privire obiectivă din exterior e bine venită și de ajutor în corectarea imaginii. „Unghiul mort” are un leac, feedback-ul, care alungă vălul de ignoranţă cu privire la propria persoană.

Faţada sau “regiunea ascunsă” cum e denumit al treilea cadran al ferestrei Johari cuprinde ceea ce o persoană ştie despre ea însăşi, dar este necunoscută celorlalţi. Este un cadran care conține informații la care numai persoana respectivă are acces, de la temeri, detalii intime la secrete sau informații considerate irelevante pentru ceilalți. Capcana în care puteți cădea din teama de a nu fi rănit, respins sau atacat este aceea de a-i asculta pe ceilalți, fără însă să spuneți câte ceva despre dvs, ce faceți, ce simțiți. Prin comunicare şi destăinuire, aceste informaţii reușesc să reducă frica, furia şi confuzia.

Cel de-al patrulea cadran abordează “regiunea necunoscută”, fiindcă se referă la ceea ce nici persoana respectivă, nici ceilalţi nu ştiu. Confruntarea cu necunoscutul nu este ușoară, dimpotrivă, e cea mai dificilă misiune, pentru că este zona încă neconștientizată de dvs., credințe despre lume şi sine, resurse nebănuite și neîncercate încă. Și pentru a învinge necunoscutul, aveți nevoie de o armă secretă numită dezvoltarea personală, care trebuie încercată în Arenă.

Vă invit așadar, preț de o seară sau de o zi, să deschideți fereastra Johari. O puteți face ca un simplu exercițiu în cadrul primei Gale a revistei Romanian Journal of Health Manager „Innovation in Health Awards”, organizată de Media Systems Communication, cu lumina reflectoarelor pe dvs. și cu discursul pregătit în calitate de invitat, nominalizat sau chiar premiat. O puteți face oricând altădată, totul e să fiți pregătiți să intrați în Arenă, sinceri, dispuși să comunicați deschis și transparent despre faptele, sentimentele, nevoile și dorințele dvs. E un început promițător în demersul de autocunoaștere, de construire și consolidare a imaginii personale și, de ce nu, chiar un audit foarte bun al comunicării și integrării într-un grup.

Bun venit în Arenă!

Editorial Manager

Alexandra MĂNĂILĂ

Editorial ManagerAlexandra Mănăilă

Senior EditorDr. Vasile Ciurchea

Comitet editorialProf. Dr. Marian Vladimir Constantinescu

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Romeo Călărașu

Prof. Dr. Carmen Domnariu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Conf .Dr. Adela Cojan

Conf. Dr. Violeta Frâncu Conf. Dr. Gabriel Popescu

Șef lucr. Mădălina Georgescu Șef lucr. Dr. Florentina Furtunescu

Șef lucr. Dr. Mircea LupuşoruAsist. Univ. Dr. Mara-Laura Carsote

Asist. Univ. Dr. Mihai MitranAsist. Univ. Dr. Ioana Soare

Asist. Univ. Dr. Maria Silvia TrandafirDr. Loredana Mitran

Farm. Marius Cherecheș

Anul 3 - Nr. 6(1)/2015

R o m a n i a n J o u r n a l o fHEALTH MANAGER

6 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

new

s

VACCINAREA ÎN ROMÂNIA, SUB NIVELUL RECOMANDAT DE OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%. Cu toate acestea, România înregistrează pro-cente sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin. Conform datelor Centrului Național de Suprave-gherea și Controlul Bolilor Transmisibile (2014) despre acoperirea vaccinală la vârsta de 12 luni a copiilor născuți în iulie 2013, rezultă că aco-perirea vaccinală este sub ținta recomandată de OMS. Astfel, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4% pentru vaccinul DTP4 (4 doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), în timp ce procentul de acoperire pentru vacci-nul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4%, iar pentru hepatita B este de 91,3%. Față de copiii născuți cu un an anterior (iulie 2012), acoperirea vaccinală a scăzut cu procente impor-tante, spre exemplu rata a scăzut cu 4% în cazul vaccinului împotriva hepatitei B. Aceleași date arată că 30,3% dintre acești copii au fost depistați ca fiind incomplet vaccinați în raport cu vârsta, în creștere față de anul precedent, când procentul era de 26%. Neprezentarea continuă să rămână principalul motiv al vaccinării necorespunzătoare în raport cu vârsta. Contraindicațiile medicale ocupă al doilea loc în clasamentul motivelor vaccinării necorespunzătoare vârstei, urmate de disfuncționalități în furnizarea vaccinului, în creștere marcantă față de anul precedent. “O rată de vaccinare inferioară recomandărilor OMS poate reprezenta un pericol pentru sănătate publică, crescând riscul izbucnirii unor epi-demii. Este extrem de important ca populația să cunoască pericolele care pot apărea în cazul nea-coperirii vaccinale corespunzătoare, deoarece

vaccinurile oferă protecție nu numai individului, ci și colectivității, împiedicând transmiterea mul-tor boli infecțioase. De asemenea, informarea cu privire la problematica imunizării trebuie să fie realizată exclusiv din surse credibile, de către profesioniști în domeniul medical sau de către persoane instruite în acest sens. Atragem atenția că reticența cu privire la utilitatea vaccinării este cauzată de multe ori de o informare eronată sau incompletă, alimentată de surse neavizate”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.

CONSENS ÎNTRE MEDICII DE FAMILIE ȘI AUTORITĂȚI PRIVIND CO-CA

Noul Contract Cadru (Co-Ca) cu propuneri pri-vind renunțarea la numărul minim de pacienți pe care trebuia să-l aibă un medic de familie pe lista sa, cu modificarea procentelor plății per capita și per serviciu a pus pe jar Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF). Însă, după declarații în presă, negocieri și întâlniri, se pare că situația s-a deblocat. CNAS și-a dat acordul verbal că renunță la propunerile de modificare, respectiv punctele 80, 85-89 și 92 din proiectul de HG afișat pe site-ul CNAS la data de 26 februarie 2015. “Fără spri-jinul menționat, păstrarea modificărilor propuse de CNAS ar fi făcut posibilă destructurarea rețelei naționale actuale de asistență medicală primară ce ar fi adus atingeri grave stării de sănătate a cetățenilor României, în special a pacienților din mediul rural”, a declarat dr. Sandra Adalgiza Alexiu, vicepreședintele SNMF. Decizia luată la fi-nalul discuțiilor este de păstrare a reglementărilor referitoare la numărul minim de asigurați înscriși necesari pentru intrarea în contract cu casa de asigurări, adică 800, păstrarea modului de cal-

Actualitate internă

cul al numărului necesar de medici de familie raportat la populaţia dintr-un areal şi a comisi-ilor mixte care analizează situațiile particulare, în forma actuală. De asemenea, s-a decis păstrarea procentului de plată 50% per capita - 50% per servicii. SNMF are încredere că și varianta scrisă care va fi trimisă de CNAS pe masa Ministerului Sănătății și a primului ministru va fi cea agreată, pentru că deciziile finale ale CNAS trebuie să asigure o judicioasă şi corectă cheltuire a fondu-lui asigurărilor de sănătate, în folosul pacienților, a celor peste 1 milion de cetățeni vârstnici și bol-navi din cele peste 400 de localități din România, care la această oră nu au medici de familie.

MATERNITATE DE 12 MILIOANE DE LEI, LA SPITALUL “SFÂNTUL PANTELIMON”

În această primăvară a fost inaugurată mater-nitatea din cadrul Spitalului Clinic de Urgență “Sfântul Pantelimon”, investiție de aproximativ 12 milioane de lei din împrumutul Ministeru-lui Sănătății de la Banca Mondială. Secțiile de obstetrică-ginecologie și neonatologie au fost complet reabilitate și dotate cu echipamente moderne. Au fost schimbate instalațiile electrice și sanitare, cele de încălzire, ventilare și clima-tizare, s-au realizat achiziții de echipamente și s-au dotat toate saloanele cu mobilier nou. “Am preluat maternitatea Sf. Pantelimon în martie anul trecut la 15% realizare lucrări de reabilitare și am reușit să o finalizăm într-un timp record de un an. Felicit echipa managerială și pe toți cei implicați. Maternitatea Sf. Pantelimon este cea de-a 8-a maternitate complet reabilitată și dotată pe care am bucuria să o inaugurez, după finalizarea maternităților din Oradea, Giurgiu, Iași, Galați, Botoșani, Ploiești și Onești”, a de-

clarat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, la inaugurare. Din cele 20 de secţii de obstetrică şi neonatologie care au început să fie restruc-turate şi modernizare în cadrul Proiectului cu Banca Mondială început în anul 2007, aproape trei sferturi (14 maternități) au fost și vor fi fina-lizate în perioada 2014-2015.

I.N.C.D.M.I. “CANTACUZINO” NU POATE FI CONSIDERAT UN SIMPLU PRODUCĂTOR

Doctorul Tudor Ciuhodaru reamintește guvernanților că funcționarea I.N.C.D.M.I. “Canta-cuzino” este de importanță strategică pentru secu-ritatea României. Deputatul solicită președintelui Camerei Deputaților adoptarea urgentă a unui pro-iect legislativ, blocat în parlament, ce prevede ca această instituție să fie subordonată Consiliului Su-prem de Apărare al Țării. Parlamentarul consideră că reluarea producției de vaccinuri este esențială pentru siguranța epidemiologică a României și consideră inacceptabilă respingerea amendamen-tului pe care l-a propus la legea bugetului ce pre-vedea alocarea celor 10 milioane de euro necesare pentru reluarea producției. “Multe zile serviciile de urgență nu au avut nici măcar vaccinul antitetanic de import. Pacienții caută acest vaccin în farma-cii, dar nu se comercializează fiind destinat doar instituțiilor medicale. Dacă nu era suficient, vedem în aceste zile, acutizarea crizei de vaccinuri pen-tru nou născuți. I.N.C.D.M.I. Cantacuzino nu poate fi considerat un simplu producător, ci o instituție cu valoare strategică pentru România”, a preci-zat conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe. I.N.C.D.M.I. “Cantacuzino” este singurul producător de vaccin BCG din Europa, unul din cei

Anul II / Nr. 6(1) / 2015 7

8 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

new

s

7 producători europeni și din cei 11 producători internaționali de vaccin antigripal. Cu toate acestea din 2011 I.N.C.D.M.I. “Cantacuzino” nu mai produce 21 de vaccinuri, din care unele esențiale (difteric, te-tanic, dizenteric). România va fi nevoită să importe vaccinuri, conform Avocatului Poporului, pentru că, în urma situației critice în care se află I.N.C.D.M.I. “Cantacuzino”, OMS nu a mai transmis tulpinile pen-tru care trebuie produse vaccinurile anului următor.

SANCȚIUNI LA SPITALUL “DR. CAIUS TIBERIU SPARCHEZ” ZĂRNEȘTI

În urma verificărilor făcute la Ministerul Sănătății de o echipă a Direcției de Sănătate Publică Brașov la Spitalul “Dr. Caius Tiberiu Sparchez” Zărnești, în cazul pacientei care a născut în această unitate sanitară, s-a constatat că, la cererea medicului curant care supraveghea sarcina, pacienta aflată în travaliu a fost adusă de către serviciul de ambulanță la spitalul din Zărnești, cu toate că această uni-tate sanitară nu are linie de gardă pentru nașteri, iar în unitate nu se efectuează nașteri de urgență, ci doar nașteri programate cu echipă medicală completă. Astfel, pacienta aflată în travaliu a fost supravegheată numai de o asistentă medicală și o infirmieră. În acest context, ca primă măsură, Direcția de Sănătate Publică Brașov a sancționat

contravențional Spitalul “Dr. Caius Tiberiu Sparchez” Zărnești cu amendă în valoare de 5.000 lei, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind procedura de preluare a cazurilor de urgență, con-form HG 857/2011 art. 25 (PVC nr. 07/18.03.2015). Comitetul Director al Spitalului “Caius Tiberiu Spar-chez” Zărnești a decis sancționarea medicului spe-cialist în obstetrică-ginecologie care supraveghea sarcina și a asistentei medicale care s-a aflat în sala de nașteri cu reducerea salariului cu 10% pe 3 luni, conform P.V. nr. 3/18.03.2015. DSP Brașov a solicitat Serviciului Județean de Ambulanță Brașov o notă cu privire la circumstanțele care au dus la transpor-tul asistat medical al gravidei în travaliu, de la do-miciliul din localitatea Tohănița la Spitalul Zărnești și transferul ulterior al nou-născutului de la Spita-lul Zărnești la secția de nou-născuți de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “I.A. Sbarcea” Brașov. Ministerul Sănătății a precizat că va face publice rezultatele finale ale anchetei.

TESTELE ONCOGENETICE AR TREBUI INCLUSE ÎNTR-O STRATEGIE NAȚIONALĂ DE PREVENȚIE A CANCERULUI

Coaliția Organizațiilor Pacienților Cronici din România și Departamentul de Oncogenetică al

9 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

UMF “Gr.T. Popa” Iași, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României au adus în atenția publică problema “Oncoge-neticii – medicina viitorului în prezent”, care este foarte importantă pentru că realizează diagnos-ticul molecular al predispoziției ereditare la cancer mamar, ovarian și colorectal și monitorizează per-soanele predispuse ereditar la o formă de cancer. În România, primul centru de oncogenetică a fost înființat la Universitatea de Medicină și Farmacie “UMF Gr.T. Popa” Iași. Pacienții nu mai trebuie să meargă în străinătate, putând efectua aceste teste în România. “Până în prezent, am susținut costurile acestor teste pentru 100 de persoane din fonduri proprii, însă pentru a avea mai multe persoane acces la ele, ne dorim să fie inclus în Programul Național al Ministerului Sănătății. În acest fel, putem dezvolta prevenția. Fără această finanțare, inițiativa noastră nu va putea supraviețui, iar româ-nii vor căuta în continuare soluții pentru rezolva-rea problemelor lor de sănătate în străinătate”, a declarat prof. dr. Doina Azoicăi, șeful Departa-mentului de Oncogenetică, UMF “Gr.T. Popa” Iași. “În contextul în care se vorbește tot mai multe de-spre medicina personalizată, nu putem doar să ne gândim cum să tratăm bolile. Oncogenetica este o șansă reală pentru cei care au cazuri de cancer în familie. Consider că în acest fel poate scădea costul tratamentului, iar calitatea vieții pacienților se îmbunătățește. Ca pacient cronic de 36 de ani, îmi doresc ca și în România să se investească bani pentru ca pacienții să aibă o viață mai bună”, a afirmat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizației Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. Prof. dr. Florian Bodog, secreta-rul Comisiei pentru Sănătate Publică a Senatului României, a precizat că testele oncogenetice sunt extrem de importante și ar trebui incluse într-o strategie națională de prevenție a cancerului.

SUBPROGRAM DE RADIOTERAPIE DE LA 1 MAI

Începând cu data de 1 mai 2015, pacienții cu afecțiuni oncologice vor beneficia de un sub-program de radioterapie distinct în cadrul pro-gramului național de oncologie. Potrivit Minis-terului Sănătății, până atunci va fi implementat cadrul legislativ care să permită derularea acestui subprogram. “Radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie. Avem încă pacienți pe listele de așteptare pentru aceste proceduri. Până anul acesta, România nu a dezvoltat un sistem național de radioterapie. Anul acesta am schim-bat modul de organizare și implementare a pro-gramelor naționale de sănătate și, așa cum am

promis la începutul mandatului meu, am elabo-rat un subprogram exclusiv de radioterapie care va beneficia de alocarea unui buget distinct, fapt ce va permite o mai mare predictibilitate și adap-tare la nevoile reale ale pacientului oncologic. În cadrul acestuia, tratamentele de radioterapie vor fi decontate integral atât în unitățile sanitare de stat, cât și în cele private”, a declarat Nicolae Bănicioiu. Anul trecut, Ministerul Sănătății a sem-nat un Acord cu Banca Mondială pentru deschi-derea de noi centre de radioterapie, numărul acestora fiind deficitar în prezent. Proiectul va beneficia de 40 de milioane de euro prin pro-gramul cu Banca Mondială.

Pagini realizate de Alexandra Mănăilă

10 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

ANEVRISM CELEBRAL, VINDECAT PRIN MONTAREA STENTULUI FLOW-DIVERTER

O nouă procedură revoluționară a avut loc la Centrele de Excelență în Cardiologie și Radiologie Intervențională ARES. O femeie în vârstă de 59 de ani, diagnosticată cu anevrism celebral, a fost operată cu succes, corectându-i-se afecțiunea prin montarea stentului FLOW MODULATION DEVICE. Procedura minim invazivă realizată reprezintă o intervenție de ultimă oră în România. “Pacienta avea un anevrism de segment cavernos pe artera carotidă internă dreaptă (neoperabilă prin tehnici chirurgicale clasice), iar noi am montat un stent de tip flow diverter cu ajutorul căruia am deviat fluxul de sânge din interiorul anevrismului (sacului anevrismal) în artera carotidă internă. Procedura a decurs fără nici un fel de incidente. Procedura este permanentă, are o medicație stabilită pentru următoarele trei luni și vom efectua un control post-intervenție la finalul tratamentului. Stentul este de generația a 3-a și este realizat de o companie germană, reprezentând ultima tehnologie în acest domeniu la nivel mondial”, a spus dr. Ștefăniță Dima, medic primar radiolog la Centrele de Excelență ARES, acesta fiind și primul medic din România cu o diplomă europeană în neuroradiologie intervențională.

TICAGRELOR REDUCE EVENIMENTELE CV TROMBOTICE LA PACIENȚII CU ANTECEDENTE DE IM

AstraZeneca a anunţat rezultatele complete ale PEGASUS-TIMI 54, un studiu amplu de urmărire a obiectivelor clinice, care a investigat BRILIQUE® (ticagrelor) comprimate plus acid acetilsalicilic în doză mică, comparativ cu placebo plus acid acetilsalicilic în doză mică, pentru prevenţia secundară a evenimentelor aterotrombotice la pacienţii care au prezentat un infarct miocardic cu 1-3 ani înainte de înrolarea în studiu. Rezultatele principale ale studiului au reliefat că ambele doze de ticagrelor studiate – 90 mg şi 60 mg, administrate împreună cu acid acetilsalicilic – reduc semnificativ obiectivul primar compus, format din deces cardiovascular (CV), infarct miocardic (IM) sau accident vascular cerebral (AVC), comparativ cu placebo. Aşa cum se aştepta de la un antiagregant plachetar oral şi în concordanţă cu alte studii la populaţii similare de pacienţi, hemoragiile majore TIMI1 – obiectivul primar de siguranţă al studiului – au apărut mai frecvent pentru ambele doze de ticagrelor plus acid acetilsalicilic, comparativ cu placebo plus acid acetilsalicilic. Important, rata hemoragiilor intracraniene (sângerări în interiorul craniului) şi rata hemoragiilor fatale au fost mici şi

new

s

11 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

similare între grupurile de studiu şi grupul placebo. Datele au fost prezentate în timpul primei sesiuni de studii clinice recente din cadrul celei de-a 64-a ediţii a Congresului American College of Cardiology şi publicate simultan online în New England Journal of Medicine. Cercetări recente au arătat că 1 din 5 pacienţi vor suferi un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau un deces CV în primii trei ani după un infarct miocardic, chiar dacă pacienţii nu prezentaseră evenimente de acest fel în primele 12 luni. Pentru pacienţii la care a trecut mai mult de 1 an de la infarctul miocardic, standardul actual de tratament este acidul acetilsalicilic în monoterapie. Studiul PEGASUS-TIMI 54 a fost conceput să investigheze efectul asocierii ticagrelor 60 mg sau 90 mg cu acid acetilsalicilic în doză mică asupra reducerii riscului de deces CV, IM sau AVC la pacienţii cu vârsta peste 50 ani, care au suferit un infarct miocardic şi au încă un factor de risc CV.

“HALATUL DE FARMACIST DONA NU SE PRIMEŞTE, SE MERITĂ!”

Reţeaua de farmacii DONA a lansat campania “Halatul de farmacist DONA nu se primeşte, se merită!”. Pentru farmaciști, halatul este un simbol de mândrie, pentru pacienți este garanția unui serviciu impecabil. Mai mult decât profesionalism, ceea ce

face diferența și determină pacienții să aleagă o farmacie sau alta sunt pasiunea adevărată pentru meserie și grija față de nevoile medicale. “Farmaciștii DONA reprezintă unul dintre principalele noastre motive de mândrie, profesionalismul și calitățile lor umane fiind confirmate de cercetările de marketing pe care le organizăm regulat. Un exemplu mai puțin științific în acest sens este demersul pe care l-am inițiat pe pagina noastră de Facebook cu ocazia lansării acestei campanii: o invitație de a nominaliza farmaciști DONA care au depășit așteptările. Am fost pur și simplu impresionați de sutele de like-uri, share-uri și mesaje de mulțumire primite în decurs de numai câteva ore pentru farmaciști de-ai noștri din toată țara și pentru căldura cu care oamenii au vorbit despre ei. Dincolo de faptul că farmaciștii DONA își cunosc meseria, fiind foarte bine pregătiți și mereu capabili să ofere o recomandare avizată, ei câștigă încrederea prin faptul că ascultă și le pasă. Iată că nu este doar un mesaj de autopromovare, ci o confirmă chiar pacienții pe care îi ajutăm. Iar pentru noi acest lucru este cel mai important”, a punctat Radu Dumitrescu, director de marketing DONA. DONA este una dintre rețelele de farmacii care angajează cele mai mari investiții în profesionalizarea farmaciștilor, respectiv peste 400.000 euro sunt direcționați anual către instruirea farmaciștilor juniori, traininguri de consiliere și

12 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

comunicare cu pacienții, traininguri de produs, diagnostic etc. Anul trecut, numărul farmaciștilor DONA a crescut cu aproximativ 40%, pe de o parte pentru a susține creșterea rețelei, iar pe de altă parte, pentru a asigura consiliere de calitate pacienților.

PFIZER ACHIZIŢIONEAZĂ HOSPIRA ȘI PRIMEȘTE APROBARE PENTRU PREVENAR LA ADULȚI

Pfizer Inc. a anunțat semnarea unui contract pentru achiziționarea Hospira, cel mai mare furnizor internaţional de tratamente injectabile şi produse biosimilare. Valoarea totală a achiziţiei se ridică la 17 miliarde de dolari, Pfizer oferind 90 de dolari în numerar per acţiune. Hospira reprezintă o alegere strategică excelentă pentru dezvoltarea diviziei GEP care îşi va îmbunătăţi perspectivele de creștere a portofoliul de produse generice. Adăugând portofoliului GEP cele aproximativ 200 de produse generice injectabile sterile ale Hospira, Pfizer va crea

o divizie lider la nivel mondial, care va veni în ajutorul pacienţilor din întreaga lume. Tranzacția este estimată să se încheie în a doua jumătate a acestui an. O altă noutate este aprobarea de către Comisia Europeană a extinderii indicațiilor privind utilizarea Prevenar 13 pentru prevenirea pneumoniei cauzate de cele 13 serotipuri pneumococice din vaccin, la toți adulții cu vârsta de peste 18 ani. România are cea mai mare rată de decese datorate pneumoniei la copiii cu vârsta sub 5 ani, dintre statele UE, 1 din 3 decese la această categorie de vârstă fiind cauzat de pneumonie. Pentru fiecare caz de pneumonie pneumococică invazivă la adulți, se estimează că vor apărea cel puțin trei cazuri de pneumonie pneumococică non-invazivă. Deși formele noninvazive ale bolii pneumococice sunt, de obicei, mai frecvente, tipurile de boli invazive sunt în general mai severe. Cu această nouă aprobare, Prevenar 13 este indicat acum în UE la adulți, pentru imunizarea activă, pentru prevenirea bolilor invazive și pneumoniei cauzate de Streptococcus pneumoniae la adulți ≥18 ani și la persoanele mai în vârstă.

new

s

13 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

SUCCES MEDICAL ÎN CHIRURGIA ONCOLOGICĂ LA SPITALUL EUROPEAN POLISANO

O pacientă din Sibiu, în vârstă de 60 ani, diagnosticată cu o formă rară de cancer al coloanei vertebrale (tumoare infiltrativă care a afectat măduva și coloana), a fost operată cu succes la Spitalul European Polisano. Operația chirurgicală extrem de grea și riscantă a durat 8 ore și a constat în înlăturarea tumorii și efectuarea unei vertebrectomii cu reconstrucție vertebrală, pacienta fiind monitorizată neurofiziologic pe tot parcursul intervenției. Echipa medicală care s-a ocupat de acest caz a fost coordonată de către dr. Claudiu Matei, șeful Secției de Neurochirurgie în cadrul Spitalului European Polisano. Operația chirurgicală a fost una cu grad mare de risc, tumoarea fiind imprecis delimitată și dificil de extras. „Astfel de intervenții necesită o dotare deosebită, cunoașterea unor tehnici chirurgicale moderne, dar și monitorizare intraoperatorie neurofiziologică continuă, care se poate realiza doar în centre specializate în chirurgia

complexă a coloanei vertebrale. Ne bucură că suntem unul din aceste centre, care poate oferi o nouă șansă la viață pacienților cu astfel de diagnostice complexe”, a declarat dr. Claudiu Matei. Pacienta și-a reluat mersul și ortostațiunea (echilibrul static) încă de a doua zi după operație, iar după o săptămână a fost externată cu o stare generală și un status neurologic bune.

AVASTIN, ÎN COMBINAȚIE CU CHIMIOTERAPIA - ÎN CANCERUL DE COL UTERIN ÎN STADIUL AVANSAT

Avastin în combinație cu chimioterapia este primul tratament în cancerul de col uterin în stadiul avansat, care poate prelungi viața pacientelor cu aproape un deceniu. Comitetul Uniunii Europene pentru Produse Medicamentoase de Uz Uman (CHMP) recomandă Comisiei Europene aprobarea utilizării Avastin (bevacizumab) în asociere cu chimioterapia clasică, în tratamentul pacientelor cu cancer de col uterin persistent, recurent și metastatic. Cancerul de col uterin este diagnosticat mai ales în rândul femeilor tinere, cu vârste între 35 și 44 de ani. În fiecare an, doar în Uniunea Europeană, peste 30.000 de femei sunt diagnosticate cu această afecțiune. Aprobarea Avastin în combinație cu chimioterapia în cancerul de col uterin recurent se bazează pe studiul GOG-0240. Potrivit datelor clinice, femeile care primesc tratament cu Avastin în combinație cu chimioterapie standard au o reducere a riscului de deces de 26%. De asemenea, perioada de supraviețuire medie este mai mare cu patru luni. Pacientele care urmează doar chimioterapie au o rată de supraviețuire, în medie, de 12,9 luni. Pacientele care primesc, în schimb, tratamentul combinat Avastin și chimioterapie supraviețuiesc, în medie, 16,8 luni.

TOUJEO, INSULINA BAZALĂ CU O SINGURĂ ADMINISTRARE PE ZI, APROBATĂ DE FDA

Sanofi a anunţat recent că Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a autorizat medicamentul Toujeo (insulină glargin [de origine

14 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

ADNr] injectabilă, 300 U/ml), o insulină bazală cu acţiune de lungă durată, care se administrează o dată pe zi şi care contribuie la îmbunătăţirea controlului glicemiei la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sau 2. Se preconizează că Toujeo va fi disponibil în SUA la începutul celui de-al doilea trimestru al anului 2015. FDA a acordat autorizaţia pentru Toujeo pe baza analizei rezultatelor obţinute prin programul de studii clinice EDITION, care include mai multe studii internaţionale de fază III, ce au evaluat eficacitatea şi siguranţa Toujeo, comparativ cu Lantus, la peste 3.500 de adulţi cu diabet zaharat de tip 1 sau 2. În cadrul programului clinic care a dus la obţinerea autorizării, Toujeo, administrat o dată pe zi, a fost comparat cu Lantus administrat o dată pe zi (insulină glargin [de origine ADNr] injectabilă, 100 U/ml) în cadrul unor studii deschise, randomizate, cu control activ, pe grupuri paralele, “treat to target” (tratament până la atingerea ţintei terapeutice), cu durata de până la 26 de săptămâni, cu extindere cu încă 6 luni pentru evaluarea siguranţei. Toujeo va fi disponibil sub formă de stilou injector preumplut jetabil Toujeo SoloSTAR, care conţine 450 de unităţi Toujeo şi necesită o treime din volumul injectabil pentru a livra acelaşi număr de unităţi de insulină ca Lantus SoloSTAR. O doză unică de maximum 80 U satisface nevoile marii majorităţi a pacienţilor trataţi cu insulină bazală din Statele Unite, care au nevoie de 80 de unităţi sau mai puţin, în fiecare zi. Cereri de autorizare de punere pe piaţă a medicamentului Toujeo sunt în curs de examinare de către Agenţia

Europeană a Medicamentului (EMA) şi alte autorităţi de sănătate din lume.

PESTE 4.000 DE PACIENȚI ONCOLOGICI, TRATAȚI ANUL TRECUT ÎN REȚEAUA AMETHYST RADIOTHERAPY

Peste 4.000 de pacienți oncologici au fost tratați în cele 6 centre din Europa ale Amethyst Radiotherapy. Dintre aceștia, 30% au fost pacienți români tratați în principal în centrul din Otopeni și, începând cu luna octombrie, și în centrul din Cluj. Deschisă în 2012, în România, Amethyst Radiotherapy s-a dezvoltat rapid, devenind în 2 ani cea mai extinsă rețea pan-europeană de centre dedicate tratamentului cancerului prin radioterapie. În prezent, rețeaua Amethyst are 6 clinici deschise în 4 țări, cumulând 10 acceleratoare liniare și 4 echipamente de brahiterapie. La nivel european, printre cele mai frecvente tipuri de cancer tratate în cadrul Amethyst Radiotherapy se numără cancerul de sân, urmat de cel de prostată și plămâni. În România, se adaugă tumorile la nivelul colului uterin și ORL. Dacă în Europa mai mult de 60% din pacienții oncologici sunt tratați prin radioterapie, în România procentul acestora este de doar 25%. Vârsta preponderentă a bolnavilor este de peste 55 de ani (58%), urmată de pacienți cu vârste cuprinse între 30 şi 55 de ani, în procent de 34%. Aproximativ 52% dintre pacienții tratați în 2014 au fost femei, restul de 48% fiind reprezentat de bărbați.

new

s

15 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

PONDERAS HOSPITAL: INVESTIȚIE ÎN TEHNOLOGIE DE AVANGARDĂ ȘI CONDIȚII DE EXCELENȚĂ

Ponderas, singurul Centru de Excelență în Chirurgie Metabolică din estul Europei s-a relocat într-un nou sediu, pe Nicolae Caramfil 85A, București. Printr-o investiție de 4 milioane euro, spitalul și-a dublat capacitatea operațională. În plus, a dotat unitatea medicală cu echipamente de chirurgie laparoscopică 2D și 3D, anestezie video-asistată, sisteme audio-video de transmisie live Full HD 3D și aparatură imagistică de ultimă oră. Extinderea spitalului vine după 4 ani de activitate medicală la cele mai înalte standarde, centrată în jurul pacienților care au nevoie de tratamente chirurgicale complexe. Ponderas oferă servicii medicale complete (spital, policlinică și imagistică) în condiții de excelență, cu o capacitate operațională dublă: 141 de paturi, 8 săli de operație și peste 25 de cabinete medicale, toate pe o suprafață de 9.000 mp spații medicale. “Încă de la început ne-am dorit să aducem pacienților români tratamente moderne și excelență în actul chirurgical. În cei 4 ani de activitate în cadrul Ponderas am reușit să oferim astfel de servicii medicale pentru peste 120.000 de pacienți; iar acum, extinderea spitalului vine ca o completare a visului nostru, acela de a oferi cât mai multor români acces la chirurgie de avangardă, fără să mai fie nevoie să plece din țară. Iar noi putem azi, ca medici, să lucrăm în condiții respectabile și să ne tratăm pacienții așa cum am dori să fim tratați noi”, a afirmat prof. dr. Cătălin Copăescu, medic primar chirurgie generală, acreditat internațional pentru chirurgie laparoscopică bariatrică, director general Ponderas. Dacă în 2014 Ponderas a tratat cu succes peste 35.000 de pacienți și a realizat o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro, pentru anul acesta se așteaptă o creștere a business-ului de 25%. Extinderea spitalului vine și cu o creștere a echipei, Ponderas mărindu-și numărul de angajați cu 15%.

REȚEAUA REGINA MARIA A ÎNCHEIAT 2014 CU CEL MAI BUN REZULTAT DIN ISTORIA COMPANIEI

Rețeaua de sănătate Regina Maria a încheiat exercițiul financiar 2014 cu cel mai bun rezultat din istoria companiei. Operatorul de servicii medicale private a înregistrat afaceri în creștere cu 19% față de 2013, până la 55 de milioane de euro, având un avans semnificativ față de piața de profil, care a înregistrat o ascensiune de doar 9-10%. Pentru anul în curs, compania vizează o creștere organică de până la 67 de milioane de euro și are în plan deschideri în orașele mari care pot susţine investiţii

de 800.000-1 milion euro în zona medicală. “Creșterea business-ului s-a datorat în special strategiei noastre de a ține calitatea serviciilor foarte ridicată, superioară nivelului pieței. Acest fapt este confirmat atât de studiile de piață independente, cât și de feedback-ul acordat de pacienți medicilor noștri, prin intermediul sistemului online de tracking pe care l-am implementat anul trecut. Am continuat să investim atât în tehnologie, cât și în formarea echipelor medicale și non-medicale, concentrându-ne pe experiența pacientului, iar acest aspect se reflectă în rezultatele financiare și operaționale”, a declarat Fady Chreih, director executiv al Rețelei de sănătate Regina Maria. Compania a încheiat anul 2014 cu un număr de peste 275.000 de abonamente, cu 23% mai mult față de 2013, date ce plasează această rețea pe primul loc în piață pe acest segment de business. Totodată, compania a înregistrat o creștere de peste 22% a numărului total de pacienți, atingând pragul de 1,1 milioane la finele anului trecut. Operatorul de servicii medicale private a înregistrat un avans semnificativ și pe segmentul spitalelor, doar în 2014 realizându-se peste 4.600 de intervenții, ceea ce a condus la o creștere de 31%. În ceea ce privește piața serviciilor medicale private, reprezentanții companiei sunt de opinie că aceasta își va continua dinamica ascendentă și în 2015.

Man

agem

ent

16 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

AWARDS CEREMONY

INNOVATION IN HEALTH

17 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

INNOVATION IN HEALTH & PUBLIC MANAGEMENTLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile publice, precum şi profesioniştii din domeniu care s-au remarcat prin rezultate deosebite prin:4 Atragerea de fonduri pentru modernizarea anumitor secţii,

spitale şi clinici publice;4 Implementarea de programe naţionale pentru diferite afecțiuni

în beneficiul pacienţilor;4 Dezvoltarea educaţiei medicale a specialiştilor prin diverse programe/

acţiuni ştiinţifice;4 Rezultate medicale excepționale: transplanturi, intervenții chirurgicale etc.

INNOVATION IN HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT:La această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile private, precum şi profesioniştii din domeniu care şi-au adus un aport deosebit prin: investiţii în aparatură, echipamente şi tehnologii de ultima oră, atragere de fonduri prin care au dezvoltat centre de excelenţă, spitale şi clinici la standarde internaţionale, contribuind astfel la dezvoltarea economiei şi la creşterea calitătii actului medical, în beneficiul pacientului.

INNOVATION IN HEALTH & INTERNATIONAL MANAGEMENTLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile private, precum şi profesioniştii din domeniu care îşi aduc un aport deosebit prin parteneriate cu alte ţări, prin intermediul reţelelor proprii de servicii, oferindu-le pacienţilor posibilitatea de a beneficia de tratamente, servicii şi asistenţă medicale inovatoare, la standarde internaţionale.

INNOVATION IN HEALTH & PHARMA MARKETLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile care şi-au adus un aport deosebit prin:4 Eforturile financiare realizate pentru susţinerea cercetării şi descoperirea de

noi molecule (pipeline);4 Susţinerea infrastructurii sistemului sanitar (investiţii, donaţii și oferirea de

echipamente medicale, dispozitive, medicamente, consumabile în instituţiile publice sanitare).

CATEGORIILE DE PREMIERE

Man

agem

ent

18 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

INNOVATION IN HEALTH & MEDICAL THERAPIESLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile, precum şi profesioniştii care au iniţiat, dezvoltat şi implementat:4 Tratamente medicamentoase (molecule);4 Metode terapeutice inovatoare (chirurgie, chirurgie non-invazivă,

laserterapie, oxigenoterapie, medicină hiperbară etc.);4 Nanotehnologie.

INNOVATION IN HEALTH & IT&SOFTWARELa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile care au dezvoltat şi implementat soluţii de IT&Soft-uri medicale în beneficiul pacienţilor.

INNOVATION IN HEALTH & FINANCELa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile care au dezvoltat programe de finanţare pentru domeniul medical, având la bază criterii de acordare corelate cu recunoaşterea profesională a celor care activează în sistemul sanitar din România.

INNOVATION IN HEALTH & TECHNOLOGYLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile care au dezvoltat şi implementat soluţii tehnologice medicale inovatoare.

INNOVATION IN HEALTH & TOURISMLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile ce îşi aduc un aport deosebit prin parteneriate cu alte ţări, prin oferirea de servicii medicale de ultimă oră, la standarde internaţionale, pacienţilor din străinătate, contribuind la dezvoltarea economică şi turistică a României.

INNOVATION IN HEALTH & HUMAN RESOURCELa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile care s-au remarcat prin: crearea de locuri de muncă, prin atragerea personalului medical din străinătate şi relocarea acestora în România, precum şi motivarea şi creşterea imaginii personalului medical, farmaceutic şi de asistenţă de a rămâne în ţară.

INNOVATION IN HEALTH & VETERINARYLa această categorie vor fi nominalizate instituţiile/companiile şi profesioniştii care şi-au adus un aport deosebit în dezvoltarea cercetării şi a educaţiei medicale a profesioniştilor din domeniul veterinar, precum şi pentru iniţierea și dezvoltarea curentului de medicină felină din România.

Eveniment de premiere organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii

INNOVATION IN HEALTH AWARDS CEREMONY

19 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Eveniment de premiere organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii

Innovation is change that creates value.Doug Williams

INNOVATION IN HEALTH AWARDS CEREMONY

Vineri 3 aprilie 2015, ora 19.00, Howard Johnson Hotel, Bucureşti

R o m a n i a n J o u r n a l o fHEALTH MANAGER

20 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim România estimează că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 3,34 miliarde lei la preţ de distribuţie în al patrulea trimestru al anului 2014, în creştere cu 11,8% comparativ cu trimestrul 4 al anului 2013. Pharma & Hospital Report, studiu de referință în analiza pieței farmaceutice, este realizat în România începând din 1996.

„Evoluția din trimestrul 4 a fost peste așteptările noastre datorită în special performanței segmentului OTC și a unor produse din listele C1 și C2 (programe naționale și boli cronice): creșterea trimestrială de +11,8% a dus o creștere pentru întreg anul 2014 de +6,8% în lei. Consumul de medicamente (sell-out) a atins în anul 2014 valoarea de 2.764 mil. EUR, sub valoarea aprovizionării cu medicamente (sell-in) cu o valoare anuală de 3.139 mil. EUR, de asemenea în creștere cu peste 6%. Acest reviriment al consumului de medicamente arată că, în ciuda disfuncționalităților și barierelor de tip regulator, nevoia de tratament rămâne semnificativă și este parțial neacoperită, ceea

ce ridică mari semne de întrebare cu privire la modul în care vom acoperi această nevoie în viitor. Propunerile foarte recente de reducere suplimentară a prețurilor la medicamente vor avea un impact deosebit de negativ asupra sustenabilității întregului lanț de aprovizionare, nu doar asupra producătorilor; ideea de a asigura di-versificarea portofoliului terapeutic pe baza unui buget din 2011, care nici atunci nu era suficient, mi se pare o iluzie extrem de periculoasă. În aceste condiții, pentru anul 2015 revizuim prognoza de creștere a pieței, de la +1,8% la +3,5% în lei, însă atragem atenția asupra creșterii riscurilor sistemice”, a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim România.

Piața farma, revenire peste așteptări

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

Valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi în trimestrul 4 din 2014 s-a ridicat la 3,34 miliarde lei, în creştere cu 11,8% faţă de trimestrul 4 din 2013.

Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2,35 miliarde lei, în creştere cu 9,6%. Medicamentele fără prescripţie (OTC) au atins o valoare de 0,59 miliarde lei, în creştere cu 19,5%, iar segmentul de spital a atins 0,40 miliarde lei, în

creştere cu 13,8% faţă de trimestrul 4 din anul pre-cedent.

Comparativ cu evoluțiile din ultimele 5 trimes-tre, în trimestrul 4 2014 se remarcă o tendință de revenire mai accentuată prin rate de creştere pozi-tive, atât în unităţi (11,4%) și în zile de tratament (13,8%), cât şi în valoare, în lei (11,8%) sau în euro (12,2%).

Piaţa totală trimestrul 4/2014

21 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeu-tice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creșteri în volum peste media pieţei în cazul medicamentelor pentru sistemul cardiovascular (7,3%), pentru sistemul di-gestiv și metabolism (7,1%) și în cazul medicamen-

telor antineoplazice și imunomodulatoare (6,1%); în valoare, creșterea medicamentelor pentru sistemul digestiv și metabolism (12,1%), pentru sistemul respirator (8,8%), cât și pentru sistemul cardiovascular (7,6%) este superioară celorlalte grupe.

Piaţa totală în 2014

Grupe terapeutice mari în 2014

La nivelul ultimelor 12 luni valoarea totală a pieţei a fost de 12,3 miliarde lei, în creştere cu 6,8% faţă de anul precedent.

Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 5,2% pentru Rx în farmacii, 13,7% pentru OTC şi 8,1% pentru spitale.

Petru CRĂCIUNDirector general

Cegedim România

Evoluția din trimestrul 4 2014 a fost peste așteptările noastre datorită în special performanței segmentului OTC și a unor produse din listele C1 și C2 (programe naționale și boli cronice).

22 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Top 20 Corporații 2014

NB: Aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii către pacienţi; compararea ieşirilor produselor cu intrările acestora în farmacii sau cu cele privind importul / producţia locală a acestora este parţial incorectă (calcu-lul valorilor şi cotelor de piaţă de mai sus este efectuat în preţuri de achiziţie in farmacie, iar valorile de import sau producţie disponibile din alte surse sunt exprimate în general la preţuri de producător.

Componența principalelor 10 corporaţii pentru ultimele 12 luni nu se modifică în comparație cu trimestrul anterior, pe primul loc fiind Sanofi (inclu-siv Zentiva) cu 852,0 mil. lei, urmată de Hoffmann La Roche cu vânzări de 804,9 mil. lei și Novartis (in-clusiv Sandoz) cu 713,5 mil. lei.

Topul primilor 10 jucători este completat de Servier (697,9 mil. lei), Pfizer (627,7 mil. lei), Ranbaxy (522,1 mil. lei), GlaxoSmithKline (492,8 mil. lei), AstraZeneca (489,4 mil. lei), Merck & Co (412,5 mil. lei) şi Krka (364,2 mil. lei).

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

23 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

24 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

Ultima dezbatere pe tema proiectului de ordin pentru completarea și modificarea Ordinului ministrului Sănătății privind aprobarea prețurilor la medicamentele cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor (CaNaMED) ar fi trebuit să clarifice toate nelămuririle cu privire la actualizarea prețurilor medicamentelor la minimul european din 12 țări. Însă nu a fost așa. Dimpotrivă, ieftinirea medicamentelor care ar fi trebuit să intre în vigoare la jumătatea lunii aprilie, ar putea fi amânată pentru 1 iulie. Iar dincolo de beneficiul pacienților, care vor putea cumpăra mai ieftin aceste produse, se întrevăd și câteva consecințe pe care le va aduce mult așteptata ieftinire.

Deși proiectul va intra în vigoare pe 1 aprilie, prețurile nu sunt actualizate. 20 martie era termenul-limită pentru toate inovativele, care ar fi trebuit să-și depună documentația de preț. Mai bine de jumătate dintre producători nu au depus dosarele cu preţurile recalculate la nivel minim. Ministerul Sănătății (MS) trebuie să le prelucreze în cel mai scurt timp, după care să afișeze un CANAMED intermediar în care sunt actualizate doar prețurile inovativelor și în termen de zece

zile de la actualizarea lor și actualizarea pe site a Catalogului intermediar să-și depună pro-dusele generice prețul conform Ordinului 75 și ulterior va apărea CANAMED-ul final cu prețurile reactualizate pentru întreg portofoliul de medi-camente.

Înghețarea prețului la un curs de 4,26 RON Ministerul susține că după Paști va scădea prețul

medicamentelor.

Prețurile medicamentelor,

neschimbate până la 1 iulie

Articol de Alexandra Mănăilă

Anul II / Nr. 6(1) / 2015 25

Alin ȚucmeanuSecretar de stat

în Ministerul Sănătății

“MS calculează în acest moment prețurile la un curs. Noi vrem să menținem înghețarea prețului la un curs de 4,26 RON pentru un euro, ulterior vrem să actualizăm cursul la 4,42 RON așa cum este normal, vizavi de prețul la care s-a calculat bugetul. Evident, vorbim numai de medicamentele care sunt decon-tate de Casa Națională”, a ținut să precizeze Alin Țucmeanu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Prin această măsură, oficialii Ministerului consideră că se vor face economii la buget. “Având în vedere că vom cobori la minimul european prevăzut în coșul de 12 țări la care noi ne referențiem din estimările și simulările pe care noi le am făcut, vom avea o econ-omie la fondul național unic de sănătate și în acest moment putem să introducem alte terapii”, a afirmat Mihaela Udrea, director de politici farmaceutice în Ministerul Sănătăţii. Totuși, aceasta a mărturisit că nu poate face încă o estimare, întrucât așteaptă prețul inovativelor. “Când vom avea documentația pentru prețul inovativelor, vom putea face un calcul estimativ pentru a stabili care e economia strict pe inovative, așa cum e afișat pe site-ul ministerului”, a mai spus Udrea. În opinia producătorilor de medi-camente originale, recalcularea prețurilor este una din chestiunile foarte sensibile.

Dan Zaharescu

Președinte ARPIM

“Ordinul de ministru nu face nici o diferență între medicamentele care au fost la minimul european de 4,26 și cele pentru care ar trebui să crească prețul.

Din informațiile noastre în faza inițială, termenul care a fost propus de MS pentru depunerea dosarelor a fost extrem de scurt. Noi nu putem obține aprobare internă la nivelul companiilor într-un timp atât de scurt pentru noile prețuri. Una din sancțiunile care poate fi aplicată pentru neîncadrarea în termenul de depunere a dosarelor este scoaterea medicamen-telor din lista de compensare, deci practic pacienții nu vor mai avea acces la medicamentele respective în forma compensată”, a subliniat Dan Zaharescu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Farmaciștii așteaptă și ei să apară pe site-ul MS toate prețurile respective, după care vor putea opera acele prețuri în farmacii.

Dumitru LupuliasaPreşedinte Colegiul

Farmaciştilor din România

“Există o perioadă de timp în care se epuizează medicamentele cu prețul vechi și apoi să intre prețul nou, iar farmaciile caută să nu aibă stocuri foarte mari. Procedura e complicată, dar ar putea să in-tre în vigoare dacă calculele sunt făcute și prețurile afișate, după 15 aprilie. Atâta timp cât actualizarea e prevăzută din 3 în 3 luni, un intermediar nu își are rostul”, a declarat prof. dr. Dumitru Lupuliasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România. Potrivit acestuia, farmaciile vor fi afectate în sensul în care dacă se face o recalculare a prețurilor cu pro-cente foarte mici în jos, toată pierderea respectivă va fi suportată de farmacii. “În mod obișnuit, când au mai fost perioade de scăderi de preț se dădea o perioadă de grație ca să se epuizeze ce era deja în aprovizionare și plătit de farmacie astfel încât pier-derea să nu fie totală a farmaciei, iar după 30-45 de zile se intra pe prețurile noi. Acum nu s-a făcut precizarea. Nu e foarte clară situația, noi suntem pregătiți de pierdere totală”, a spus prof. Lupuliasa.

26 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Delistarea, consecința taxei clawback

Directorul ARPIM consideră că delistarea este o consecință a taxei clawback, ajunsă la aproape 30% pe care producătorii de medicamente sunt obligați s-o plătească statului. Însă directorul de politici farmaceutice al MS subliniază că această actualizare a prețurilor înseamnă o diminuare a consumului și în același timp o diminuare a taxei clawback.

“Teoretic, taxa clawback ar trebui să scadă, dar acest lucru ar fi adevărat în ipoteza în care noi me-dicamente ar intra în sistemul de compensare prin acordul cost/volum. Dacă acele acorduri cost volum vor continua să fie finanțate de la aceeași sursă de buget, bugetul general pentru medicamente, practic taxa clawback nu are cum să scadă”, a pre-cizat Zaharescu. Și reprezentanții medicamentelor generice se plâng de corvoada clawback-ului și consecințele pe care le aduce această taxă.

Laurențiu Mihai

Director executiv APMGR

“Discuții pe taxa diferențiată de clawback există, dar nu există nici un pic de dorință de a păstra acest cuantum de 65% din preț pentru generic din cuantu-mul taxei de clawback. Mecanismul de clawback a fost implementat ca să fie controlate prețurile, dar nu poți avea cel mai mic preț din Europa, iar pe de altă parte să ai 25% din încasări date înapoi statului. Nu poate fi sustenabil pentru nici o industrie, cu atât mai puțin pentru industria de generice”, a afirmat Laurențiu Mi-hai, directorul executiv al Asociației Producătorilor Români de Medicamente Generice ( APMGR).

Interpretarea abuzivă ar putea duce la scoaterea genericelor de pe piață

Nu doar delistarea medicamentelor este posibilă, odată cu ieftinirea lor, ci și dispariția de pe piață a celor considerate nerentabile de către producători. “S-ar putea să mai dispară medicamente, au existat cereri de delistare, există și în momentul de față me-

dicamente care se găsesc ceva mai greu, dar totuși se găsesc în final. În condițiile în care prețul va fi prea jos, s-ar putea ca unii producători să nu mai fie interesați să rămână pe piață cu unele produse”, a conchis prof. farm. Lupuliasa. Producătorii susțin că riscul de a dispărea medicamente de pe piață rămâne. Sunt companii care au solicitat ele scoatetea produselor din lista de compensate din simplu motiv clawback-ul. Ajung să dea înapoi statului mai mulți bani decât le dă statul pentru medicamente. “Alvogen a solicitat și printr-un comunicat public acum trei săptămâni delis-tarea unei categorii de medicamente sub 10 lei, care se adresa multor arii terapeutice cardiovascular, diges-tiv și dorința lor e să rămână medicamentele pe piață, dar să nu mai fie compensate și să nu mai plătească clawback”, a spus Laurențiu Mihai. O altă problemă este cea a calculării prețului genericelor, care în mo-mentul de față trebuie să aibă maximum 65% din prețul inovativului. “Scăderea prețurilor potrivit ordinu-lui căruia nu putem avea nimic împotrivă poate duce însă, din cauza interpretării abuzive a reglementării de preț a medicamentelor generice, la prețuri foarte scăzute și respectiv a scoaterii genericelor de pe piață. Ordinul spune că prețul trebuie să fie 65% din original, dar ar trebui să fie foarte clar la intrarea genericului în piață, pentru că altfel ori de câte ori există o scădere de preț a originalului din motive comerciale, face ca prețul reglementat al genericului să ajungă sub costul de producție și să fie scos din producție”, a afirmat di-rectorul APMGR.

Nicolae Bănicioiu

Ministrul Sănătății

Ministrul Sănătății a recunoscut că în ultimii ani au dispărut sute sau chiar mii de medicamente ieftine, dar nu se teme de acest aspect, susținând că s-a făcut o confuzie cu taxa de clawback și cu scăderea prețurilor. Nicolae Bănicioiu e de părere că, dacă și statul, și industria sunt serioși, vor scădea prețurile, fără ca pacienții să aibă de suferit de pe urma aces-tei măsuri.

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

27 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

28 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

29 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Tratamentele inovatoare, investiții considerabile ca timp,

expertiză și bani

Mihai Diamandopol, CEO AbbVie

Interviu de Alexandra Mănăilă

Ce a însemnat pentru AbbVie desprinderea de Abbott din punct de vedere financiar, al protofoliului şi al resurselor umane?

AbbVie este o companie biofarmaceutică globală bazată pe cercetare înfiinţată în 2013, așa cum ați menționat, în urma separării de Abbott. Este o companie bazată pe tehnologie, cu rădăcini în experienţa de peste 100 de ani a lumii farmaceutice internaţionale, care se poziţionează însă ca un lider în inovaţie, în tehnologii noi, aflată permanent în slujba pacientului. AbbVie are sediul central la Chicago, în Statele Unite, este prezentă în 170 de ţări şi are aproxi-mativ 26.000 de angajaţi. Separarea de Abbott a fost o decizie firească în contextul în care divizia de trata-mente inovatoare era foarte promițătoare. Această decizie este confirmată de rezultatele anuale ale com-paniei. La nivelul anului trecut, AbbVie a depășit cu peste 5% așteptările legate de vânzări la nivel mon-dial.

Cât a însemnat în cifre de la descoperire până la lansare şi marketing terapia împotriva hepatitei C care revoluţionează medicina?

Pentru a obţine acest produs destinat pacienţilor cu hepatita C, investiţia în cercetare şi dezvoltare a fost de

un deceniu și peste 1,7 miliarde de dolari. Dar cred că cele mai importante cifre sunt cele care au legătură cu rata de vindecare obținută de aceste medicamente în studii clinice: peste 95% în cazul tuturor pacienților, chiar și din categorii greu de tratat, și peste 99% pen-tru pacienții cu genotip 1b, care reprezintă peste 90% din pacienții din România. Studiile au fost efectuate pe aproximativ 2.300 de pacienți cu genotip 1 din 25 de state. Tratamentul lansat de AbbVie, care a primit în ianuarie 2015 aprobarea EMA, este singurul trata-ment aprobat ce conține trei mecanisme antivirale distincte care acționează sinergic pentru a ataca viru-sul în 3 etape separate ale ciclului său de viață. Apro-barea de punere pe piață a venit după evaluarea prin procedură accelerată făcută de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), procedură destinată medica-mentelor de interes major pentru sănătatea publică.

Ce alte medicamente intenţionaţi să lansaţi în România în 2015?

În acest an ne vom concentra expertiza și resursele pentru succesul acestui nou tratament pentru hepa-tita C, o problemă reală de sănătate publică în Româ-nia, prezentă și în strategia de Guvernare. Diferit este că în acest caz tratamentul durează o perioadă scurtă

Unul dintre cei mai longevivi manageri în industria farma, Mihai Diamandopol este general manager al companiei AbbVie din 2013, asta după ce avusese în mâini frâiele companiei Abbott de unde s-a desprins noua companie. Afacerea pe care o conduce acum este una de anvergură, numai anul trecut peste 250.000 de pacienți români au fost tratați cu produsele AbbVie. Iar anul acesta ambiţiile sunt şi mai mari, având în vedere tratamentul împotriva hepatitei C lansat de companie, care revoluţionează medicina şi în care s-a investit timp de peste 10 ani peste 1,7 miliarde de dolari.

30 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

de timp - 12-24 de săptămâni, iar rezultatul este vin-decarea. Lucrăm în acest moment, în colaborare cu factorii de decizie, să asigurăm un acces cât mai larg al pacienților din România, mulți dintre ei aflați în stadii avansate ale bolii.

În ce măsură introducerea tratamentului oral fără interferon pe noua listă de medicamente compen-sate va influenţa evoluţia businessului companiei pe care o reprezentanţi?

Cu siguranță o astfel de decizie, benefică pentru în-treaga societate, va avea un impact pozitiv și asupra re-zultatelor financiare ale AbbVie. Să nu uităm că investițiile în astfel de tratamente inovatoare sunt considerabile, atât din punct de vedere al timpului și expertizei, cât și din punct de vedere financiar. Dar cel mai mare impact cred că îl va avea asupra pacientului, persoană activă care poate spera la vindecare și la o viață normală.

Care a fost cifra de afaceri în 2014 şi ce cifră preconizaţi că veţi atinge în 2015?

În 2014 ne-am îndeplinit obiectivele și intenționăm o creștere peste cea a pieței în 2015.

Care este volumul vânzărilor de medicamente pe care vi-l propuneţi pentru 2015?

Peste 250.000 de pacienți au fost tratați cu pro-dusele AbbVie în 2014, iar pentru 2015 ne propunem ca și din acest punct de vedere să menținem creșterea.

Cu cât credeţi că va creşte piaţa de medicamente în acest an?

Cred că și în acest an va exista o creștere mică în volum. În valoare nu cred că piața va înregistra creștere, având în vedere deciziile privind alinierea prețurilor.

Cum influenţează taxa de clawback evoluţia busi-nessului companiei pe care o reprezentanţi?

În acest moment, taxa clawback ne afectează di-rect profitul și implicit capacitatea de a investi în operațiunile locale. De asemenea, această taxă determină un mediu de afaceri impredictibil. Un cal-cul simplu arată că 3 din 10 pacienți tratați sunt pe costurile producătorilor prin taxa clawback.

Care este obiectivul numărul 1 al companiei pe care vreţi să-l îndepliniţi în 2015?

Obiectivul numărul 1 este să reușim prin tratamen-tul nostru pentru hepatita C să rezolvăm o problemă de sănătate publică care se află în topul preocupărilor societății în acest moment. De asemenea, ne pro-punem să fim parteneri de încredere ai comunității medicale și în celelalte arii terapeutice unde suntem prezenți - imunologie, HIV, neurologie - și să reușim să avem un impact pozitiv și relevant pentru cât mai mulți pacienți.

Cum caracterizaţi piaţa farmaceutică din România la momentul actual?

Aș putea spune că în acest moment piața farmaceutică își caută soluții pentru actualizarea periodică a listei de medicamente compensate și pentru o taxă clawback corectă, sustenabilă.

Ce molecule aveţi în cercetare în momentul de faţă şi în ce stadii?

AbbVie are în prezent peste 12 programe de fază 3 sau în curs de derulare și peste 40 de programe în dezvoltare clinică. De asemenea, de curând AbbVie a anunțat o colaborare cu Calico (California Life Sci-ences LLC - o companie de cercetare și dezvoltare fondată de Google, care are ca și obiectiv folosirea tehnologiilor avansate pentru cercetarea mecanis-melor care controlează durata de viață la nivel mo-lecular și celular), pentru a crea noi programe de dezvoltare și cercetare pentru boli geriatrice, inclusiv degenerarea neurologică și cancerul.

31 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Câţi angajati are AbbVie România şi cum i-a selec-tat? Mai e nevoie de personal?

În România, AbbVie are aproximativ 120 de angajați și compania are ca scop a aduce soluții reale pentru pacienți și a privi aceste soluții într-un mod holistic, cu tot ceea ce înseamnă programe de prevenție, educație sau aderență, pornind de la experiența reală a pacienților. Cu siguranță va mai fi nevoie de noi angajați în viitor, pentru că suntem o companie în devoltare, care are multe de oferit pieței, inclu-siv angajaților, și care are nevoie în continuare de expertiză și noi talente.

Care este cel mai ambiţios obiectiv de manage-ment pe care vreţi să-l îndepliniţi din această poziţie?

Cel mai ambițios obiectiv este să reușesc în con-tinuare, împreună cu colegii mei din AbbVie, să oferim pacienților români soluții reale la nevoile lor, care să reprezinte mai mult decât un simplu trata-ment.

Care sunt pasiunile dvs. şi când aveţi timp de ele?Cred că este foarte important să ne facem cu toții

timp pentru pasiuni, altfel nu am mai ști să trăim frumos. Pasiunile mele izvorăsc din știință, îmi plac noile desco-periri și lucrurile care aduc un progres tehnologic.

Care este filosofia dvs. de management şi de la ce principii nu aţi face rabat?

Principiile de la care noi ca și companie nu facem ra-bat sunt cele de etică. Este foarte important în această industrie să punem etica pe primul loc și sunt fericit că și în România am făcut un pas important prin aplicarea noilor coduri EFPIA începând din 2014.

Ce înseamnă pentru dvs. a fi un manager inovator în Sănătate?

Înseamnă a fi deschis la asocieri neobișnuite, înseamnă a asculta mai mult decât a vorbi, înseamnă a porni întot-deauna de la pacient și a fi deschis la a construi pe orice fel de idei, oricât de nebunești ar părea la un moment dat.

32 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Sistemul asigurărilor de sănătate începe să câștige aprecierearomânilor, oamenii însă nu dispun încă de toate informațiilenecesare pentru a alege cele mai bune opțiuni pentru nevoile lor.Iată 10 elemente pe care o persoană trebuie să le ia în considerareatunci când alege un plan de asigurare privată de sănătate.Acest lucru este valabil și în cazul managerilor care activează îndomeniul farmaceutico-medical și care nu au avut timp să studiezepână acum cele mai bune oferte privind asigurările de sănătate.

“Procesul alegerii unei asigurări private de sănătate este foarte important și ar trebui făcut în cunoștință de cauză. În momentul respectiv, ar trebui să ne gândim la propria situație, așteptările noastre, planul financiar și de asemenea să luăm în considerare oportunitatea de a accesa cele mai bune clinici specializate la nivel internațional. Un alt aspect important ar fi experiența furnizoru-lui de asigurări și opțiunea recomandată ar fi alegerea unei companii specializate în asigurări de sănătate”, a declarat Alida Coman, Coordona-tor de Marketing și PR, MediHelp International.

1. Aria de acoperire – Asiguratul trebuie să veri-fice că aria de acoperire nu este restrânsă doar la regiunea în care acesta se află, dar cuprinde şi orice altă zonă pe care este posibil să o viziteze, chiar dacă doar pentru o perioadă scurtă, indiferent dacă este vorba despre afaceri sau călătorie. Aria de aco-perire face referire şi la centrele medicale la care ar putea apela în cazul în care va avea nevoie de îngrijiri medicale.

2. Termeni de subscriere – Persoana asigurată tre-buie să fie sigură că termenii și condițiile asigurării se potrivesc cerinţelor ei. În unele cazuri asigurato-rii vor exclude acoperirea problemelor medicale pre-existente. Există însă și planuri care acoperă condițiile medicale pre-existente, iar acesta poate fi

un punct important în selectarea unui anumit furni-zor.

3. Tratamentul împotriva cancerului - Asiguratul ar trebui să afle dacă tratamentul împotriva cancerului este acoperit. Există planuri de asigurare care nu acoperă costurile acestui tip de tratament sau pro-cedurile medicale pentru bolile cronice. Este bine ca beneficiarul să aleagă un plan complet, care să asigure îngrijire medicală indiferent de problemele de sănătate pe care le-ar putea întâmpina pe par-cursul duratei poliței de asigurare.

4. Plăți adiționale – Asiguratul trebuie să întrebe-furnizorul dacă trebuie să plătească suplimentar atunci când folosește asigurarea.

Aceasta va fi suma pe care va trebui să o plătească de fiecare dată când solicită acoperirea costurilor medicale, sau doar o singură dată pe an. Este foarte important ca asiguratul să aleagă varianta cea mai potrivită pentru nevoile lui.

5. Beneficii relevante – Asiguratul trebuie să fie sigur că nu va plăti pentru beneficii care nu se potri-vesc nevoilor lui. Ar trebui să opteze pentru un plan personalizat!

6. Furnizorii de asistență – Asiguratul trebuie să știe cine îi va oferi asistența. Acestea sunt per-soanele pe care le va contacta primele în cazul unei urgențe și cele care vor intermedia relația cu spita-lele în ceea ce privește garantarea plăților. Este bine

10 SFATURI pentru a alege cea mai bună asigurare de sănătate

cu acoperire internațională

MediHelp International

Hea

lth

& In

vest

men

t

33 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

să se verifice dacă furnizorul poate oferi servicii de ambulanță aeriană în cazul unei urgențe.

7. Societatea de asigurări – Clientul trebuie să afle ce companie de asigurări subscrie planurile. Aceas-ta va plăti daunele, astfel că asiguratul trebuie să se asigure că prezintă siguranță financiară.

8. Acoperire adecvată – Asiguratul trebuie să aproximeze care este acoperirea de care are ne-voie. Spre exemplu, dacă se mută în Europa de Vest şi va plăti contribuţia pentru asigurările sociale, va avea dreptul la tratament oferit de sistemul local naţional de sănătate pentru o perioadă de timp. Totuşi, dacă solicită tratament privat sau dacă timpul de aşteptare este prea mare, atunci ar fi mai bine să beneficieze de un nivel superior de acoperire.

9. Planul familial – Asiguratul trebuie să știe că familia lui poate fi de asemenea adăugată în plan,

astfel că ar fi bine să se asigure că beneficiile poliței sunt valabile pentru întreaga familie.

10. Preţul - Pentru o asigurare medicală internaţională preţul este influențat de acoperirea pe care asiguratul o alege. Cu cât acoperirea este mai mare – mai ales dacă sunt asigurate mai multe persoane – cu atât prima va fi mai mare.

Și nu în ultimul rând:Expertiza – Ar fi bine ca persoana în cauză să

încerce să își asigure sănătatea cu ajutorul unor specialişti în domeniu. Asigurarea de sănătate este o profesie şi nu este o regulă că oricine asigură casa sau maşina să fie un specialist și în ceea ce privește asigurarea de sănătate. Dacă asiguratul lucrează cu un broker, acesta ar trebui să ceară o asigurare de sănătate de la o companie care intermediază doar acest tip de asigurări.

34 Anul II / Nr. 6(1) / 2015

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

Stomatologul Nicolae Bănicioiu a împlinit în martie un an de când se află în fotoliul ministerial. Condus de ambiții mari și fapte mărețe, cel mai tânăr ministru al Sănătății pe care l-a avut România până acum a reușit în primul an de mandat să introducă în lista de medicamente compensate și gratuite 40 de molecule noi pentru tratarea diverselor afecțiunilor oncologice, neurologice, boli rare, hepatita B, HIV/SIDA, după mai bine de 7 ani de blocaj. Tot în timp record a redeschis 26 de spitale din cele 69 închise de Guvernul Boc.

35 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

La începutul mandatului v-ați propus îmbună-tățirea comunicării între Ministerul Sănătății și spi-talele din subordine. Cu câte din spitale ați reușit acest lucru?

Eu cred că este nevoie de comunicare între toți actorii din sistem, fie că sunt pacienți, adică beneficiari ai serviciilor medicale, fie că sunt profesioniștii din sistem, cei care realizează serviciile medicale. Mai cred că Ministerul Sănătății trebuie să fie o instituție transparentă care are obligația de a explica deciziile luate. Încă de la începutul mandatului, politica echipei a fost aceea de a lua decizii numai după consultarea și susținerea unui dialog permanent cu cei din sistem sau cu pacienții, așa cum am spus, principalii beneficiari ai sistemului. Toate proiectele de anul trecut fie că vorbim despre actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite după 7 ani de blocaj, fie că discutăm despre finalizarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a celor 20 de maternități din fonduri de la Banca

Mondială sau despre deblocarea burselor medicilor rezidenți, precum și creșterea veniturilor cadrelor medicale cu 100 lei, s-au dezvoltat și concretizat numai după ce au trecut prin dezbateri publice sau prin dialog cu cei implicați. Eu cred că nu am fi reușit să finalizăm atâtea proiecte importante în mai puțin de un an dacă nu am fi explicat intențiile noastre transparent, așa cum este corect.

În ce măsură ați reușit să faceți ordine în spitale în general: de la curăţenia propriu-zisă, la partea administrativă, circuitele spitaliceşti, modul de lucru cu managerii şi controlul mult mai sever faţă de ce se întâmplă în spitale până la comportamentul faţă de pacient?

Am realizat în 2014 o serie de controale la nivelul unităților sanitare, la nivel administrativ. Intervenim în limita atribuțiilor noastre ori de câte ori primim sesizări și ne implicăm în controlul unităților sanitare, chiar dacă acestea sunt descentralizate la nivelul

Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății:“Un bun manager trebuie să fie

mai întâi de toate OM!”

Interviu de Alexandra MănăilăFoto: Alexandra Mănăilă şi arhiva personală a Ministrului Sănătăţii

P entru lucrătorii din sistem s-a zbătut să de-blocheze 3.500 de posturi. A “plombat” câștigurile halatelor albe așa cum a putut,

reluând plățile burselor pentru rezidenți și majorând salariile cu până la 100 de lei pentru tot sistemul medical. Dar nu se oprește aici. Managerul Sănătății este dispus să umble în continuare la cariile siste-mului, încercând să repare veniturile personalului medical printr-o nouă lege, să susțină competitivi-tatea tuturor unităților sanitare românești indiferent că e vorba de spitale publice ori private și să fie re-

ceptiv la problemele pacienților, principalii benefi-ciari ai sistemului de sănătate.

La 36 de ani, vâlceanul Bănicioiu se poate lăuda cu o carieră politică în spate, dar și cu o activitate profesională. Din anul 2005 a devenit dentist, mai întâi stagiar, iar din 2007 activează ca asistent universitar, ocupându-se cu pregătirea practică a studenților din anul II de studiu în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”. Susține că a crescut în poli-clinici și spitale alături de părinții săi și nu uită niciodată că este un produs al sistemului medical.

“Medicina este viața mea!”

36 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

autorităților locale. Totuși, pentru eficientizarea activității la nivelul unităților sanitare eu susțin mai degrabă crearea mecanismelor care să ducă la organizarea activităților în conformitate cu cerințele reale ale pacienților, dar și cele ale personalului medical. Anul acesta, prin compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății am reușit demararea unor astfel de mecanisme, și anume: constituirea consiliilor de etică în cadrul unităților sanitare și introducerea Mecanismului de feedback al pacientului.

Ce înseamnă acest mecanism de feedback? Înseamnă, de fapt, înregistrarea opiniilor

pacienţilor internaţi privind calitatea serviciilor oferite în cadrul unităţii sanitare, prin completarea directă a Chestionarului de feedback al pacientului. Înseamnă înregistrarea sesizărilor referitoare la calitatea serviciilor oferite şi la integritatea personalului unităţii sanitare în/din cadrul unităţii sanitare, prin completarea unor formulare, dar și analiza punctelor de vedere şi a sesizărilor primite de la pacienţi de către consiliile de etică din componenţa unităţii sanitare. Acest mecanism ne va da posibilitatea de evaluare a gradului de respectare a drepturilor şi obligaţiilor pacienţilor şi ale cadrelor medico-sanitare. Consiliile de etică organizate la nivelul unității sanitare vor avea rolul de

a analiza din punct de vedere etic situaţiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. Consiliile etice vin în ajutorul pacienților atunci când aceștia sesisează încălcări ale codului etic și deontologic al cadrelor medicale, dar și în sprijinul acestora pentru că vor avea rol de a identifica și a analiza vulnerabilităţile etice şi riscurile apărute la nivelul unității sanitare. Pe viitor, comisiile vor primi din partea managerului unităţii sanitare, sesizările făcute în vederea soluţionării și vor analiza cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient-cadru medico-sanitar şi personal auxiliar din cadrul spitalului.

Credeți că proiectul de lege pe care l-ați propus în Parlament privind veniturile medicilor va influența în bine spitalele, calitatea serviciilor medicale și va reuși să elimine plățile informale din sistem?

Proiectul de lege privind veniturile personalului medical, care le va permite medicilor să utilizeze infrastructura spitalelor publice în regim privat reprezintă una dintre prioritățile anului 2015, așa cum actualizarea listei de medicamente sau finalizarea proiectului de reabilitare a maternităților au fost obiective ale anului 2014. Principiile care stau la baza proiectului privind veniturile personalului medical sunt simple, și anume consolidarea statutului spitalelor publice, precum și asigurarea

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

37 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

condițiilor legale pentru creșterea veniturilor personalului medical în funcție de excelență și competență. Modelul nu l-am inventat noi acum, ci este unul european folosit cu succes în alte țări cu sistem sanitar mult mai dezvoltat. Vreau să subliniez că nu este pus în pericol statutul spitalelor publice, așa cum am auzit diverse opinii, dimpotrivă, prin măsurile promovate se oferă posibilitatea dezvoltării acestora și eficientizării manageriale. Principalele modificări pe care le propune Ministerul Sănătăţii vizează:

- personalul medical care va putea lucra după program, în regim privat, în acelaşi spital;

- tarifele practicate pentru pacienţii privaţi care vor fi stabilite de personalul medical;

- spitalul care va avea cadrul legal stabilit să poată închiria infrastructura (sălile de operaţii, aparatura și saloanele) și care va primi pentru aceasta o sumă cel puțin egală cu cea stabilită prin ordin de ministrul Sănătăţii. Noi am considerat că un procent din încasări va fi destinat acoperirii consumabilelor folosite, iar restul va fi destinat salarizării personalului care lucrează în regim privat, iar medicilor li se garantează prin lege posibilitatea de a lucra maximum 2 luni pe an în străinătate în condiţiile conservării postului (salariului și concediului de odihnă). Cred în acest proiect și din această cauză am decis să îl promovez în Parlament la nivel de inițiativă legislativă și am fost bucuros când am văzut că peste 100 de parlamentari atât de la Putere, cât și din Opoziție au semnat și susțin acest proiect. Nu cred că mai trebuie prelungită așteptarea. Acum este momentul bun. Contribuabilii vor putea dirija procentajul din impozitul pe venit prevăzut de lege și către spitale, în vederea creșterii venitului personalului medical. Se elimină plățile informale. Se aduce totul la lumină, transparent, așa cum ne dorim să fie în sistemul sanitar.

Foarte multe echipamente lipsesc din spitale. Pentru unele s-au demarat proceduri de achiziţie, dar sunt greoaie, iar bugetul Ministerului e limitat. Care e soluția din partea Ministerului pentru această situație și mai ales cum convingeți autorităţile locale să se implice?

Anul acesta va fi lansat un program de suflet la care am lucrat cu echipa din MS care gestionează împrumutul cu Banca Mondială. Radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie. Avem încă pacienți pe listele de așteptare pentru aceste proceduri. Până anul acesta, România nu a dezvoltat

un sistem național de radioterapie. Anul acesta am schimbat modul de organizare și implementare a programelor naționale de sănătate și, așa cum am promis la începutul mandatului meu, am elaborat un subprogram exclusiv de radioterapie care va beneficia de alocarea unui buget distinct, fapt ce va permite o mai mare predictibilitate și adaptare la nevoile reale ale pacientului oncologic. În cadrul acestuia tratamentele de radioterapie vor fi decontate integral atât în unitățile sanitare de stat, cât și în cele private. De asemenea, vom lansa programul național de radioterapie în cadrul căruia vor fi construite între 3 și 5 unități noi de radioterapie, numărul acestora fiind deficitar în prezent. Proiectul va beneficia de 40 de milioane de euro prin programul cu Banca Mondială. În ceea ce privește proiectul de cardiologie pediatrică, se are în vedere achiziția unui număr de 17 de angiografe din fonduri europene. Va începe pentru prima dată după 1989 construcția a trei spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj care vor avea aparatură la ultimele standarde.

Fondurile obținute din activități private în spitalul de stat vor putea asigura o creștere a veniturilor întregului personal medical. Dar dacă nu vor fi satisfăcătoare aceste venituri pentru personal și acesta va pleca în străinătate la fel ca acum, puteți cataloga proiectul un eșec?

Noi nu pornim la drum cu gândul la eșec. Dacă nu aveam încredere în echipă și în dorința sistemului de schimbare, nu cred că reușeam finalizarea multor proiecte anul trecut, și anume decontarea în lista de medicamente compensate și gratuite a 40 de molecule noi pentru tratarea afecțiunilor oncologice, hepatita B, HIV/SIDA, afecțiuni neurologice etc., după mai bine de 7 ani de blocaj, redeschiderea a 26 de spitale din cele 69 unități sanitare închise de Guvernul Boc, reluarea plății burselor pentru rezidenți, majorarea salariilor cu până la 100 de lei pentru tot sistemul medical sau deblocarea a 3.500 de posturi din sistem.

Considerați că prin noua lege a veniturilor spitalul public va intra în competiție directă cu spitalul privat?

Spitalul public este și în acest moment în competiție cu cel privat și cu cel din alte țări pentru că vă reamintesc prevederile directivelor UE care permit asiguraților să se trateze în orice unitate din spațiul european în contul asigurărilor medicale plătite. Noi avem datoria prin actele normative propuse să

“Spitalul public este în competiție cu cel privat și cu cel din alte țări!”

38 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Hobby-uriNicolae Bănicioiu este pasionat de istorie,

călătorii, literatură și sport.

susținem competitivitatea tuturor unităților sanitare românești.

Institutul “Cantacuzino” este exemplul cel mai elocvent de management defectuos. Nu găsește Ministerul Sănătății un manager bun în țara asta care să pună pe roate acest institut?

Soluția nu este numai de a protesta, soluția este de a restructura, de a relua licențele, pentru că altfel institutul nu va produce niciodată nimic și nu poți să scoți bani dacă nu produci. Ceea ce produci trebuie să fie conform normelor europene. Restructurare înseamnă că oamenii care efectiv nu își găsesc locul acolo și nu se încadrează în fișa postului trebuie să plece. Lucrul acesta trebuia să se întâmple de foarte mult timp. În prezent, există o OUG pe care o discutăm cu ei, este în curs de avizare pentru a șterge datoriile. În opinia mea, institutul ar fi trebuit să treacă sub coordonarea Ministerului Educației încă din anul 2012 și cred cu tărie că situația actuală este cauzată în mare măsură de managementul defectuos.

Care este următorul pas pe care-l veți face pentru a salva Institutul “Cantacuzino”?

Există o Comisie interministerială care în prezent caută soluții pentru această unitate. Acolo există demarate mai multe anchete și verificări ale unor instituții abilitate, care prin atribuțiile pe care le au pot face lumină.

Ce înseamnă din punctul dvs. de vedere a fi un bun manager în Sănătate în România?

Pe lângă competențele manageriale, un bun manager trebuie să fie mai întâi de toate OM!

Care sunt principiile după care vă ghidați în conducerea Ministerului Sănătății și la care nu ați renunța?

Sunt aceleași principii după care mă ghidez în viață: corectitudine, onestitate și seriozitate în ceea ce fac. Și nu uit niciodată că sunt un produs al sistemului medical, am crescut în policlinici și spitale alături de părinții mei și am absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie. Pot spune că medicina este viața mea!

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

WS80A - Ecograf dopler color

Cardiotochograf

• Dual Live Mod • monitor 21,5 “• elastografie • sonde 192 elem.• softuri speciale• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie; etc.

• ecran LCD 7”• memorie 450 h• contractiile

fatului -2 canale contractiile uterine- 1 canal

Colposcop optic cu:• camera video• soft masuratori• atlas 175 imagini• balans de alb• filtru verde• 99 imagini/pacient

MASA CONSULTATII• 925/640 /1.850 mm

trendelenburg -10º / +30º• sectiunea spate -10º/+65º• piele artificiala antibacteriana. • greutatea 60 kg• cearceaf dispozabil

RADIOFRECVENTA • 4 MHz / max.100W• vindecare rapida• fara sangerare• electrozi pentru ginecologie• aspirator de fum dedicat

ASPIRATOR chiuretaj• debit 40l/min/• vacuum – 1 barr• borcane 2 x 2 l• reglaj continuu• pedala picior

UNIT GINECOLOGIC• spray - irigatii - aspiratie

• incalzitor solutie - incalzitor instrum

• 3D / 4D • monitor 21,5 “• elastografie

calitativa si cantitativa

• sonde 192 elem.• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie;

• PORTABIL • monitor 15”• post GAIN control• scrolling• sonde 128 elem.• abdomen, renal,

san, tiroida, vase, musculoscheletal, neonatal

• 3D / 4D• monitor 19,5 “• penetrare 36 cm• Doppler color

ultrasensibil• sonde 192 elem• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie

• 3D / 4D• monitor 19“• elastografie

calitativa şi cantitativa

• sonde 128 elem.

A35 - Ecograf doppler color

R3 - Ecograf dopler color

H60 - Ecograf doppler color

R7 – Ecograf dopler color

DISTRIBUITOR OFICIAL din anul 1995Str. Aurel Vlaicu nr.39, sector 2, 020092 Bucureşti

Tel: 021-212.49.09 • Mobil: 0722.207.608 www.danson.ro • e-mail: office@danson.ro

DANSON oferă: • echipamente performante, fiabile si ieftine • ecografe Doppler Color pentru toate specialitatile • garantie extinsa la 3-4 ani pentru ecografele noi • SERVICE post-GARANTIE la preturi modice • cursuri cu puncte pentru ecografie, elastografie, contrast • asistenta tehnica rapida

• BUY BACK pentru ecografele DANSON • inchiriere sau vanzare ecografe second-hand • dotari complete de cabinete si clinici medicale • verificari si revizii tehnice anuale la cerere • evaluari tehnice pentru aparate medicale • consultanta tehnica pt. CREDITE FONDURI, etc.

WS80A - Ecograf dopler color

Cardiotochograf

• Dual Live Mod • monitor 21,5 “• elastografie • sonde 192 elem.• softuri speciale• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie; etc.

• ecran LCD 7”• memorie 450 h• contractiile

fatului -2 canale contractiile uterine- 1 canal

Colposcop optic cu:• camera video• soft masuratori• atlas 175 imagini• balans de alb• filtru verde• 99 imagini/pacient

MASA CONSULTATII• 925/640 /1.850 mm

trendelenburg -10º / +30º• sectiunea spate -10º/+65º• piele artificiala antibacteriana. • greutatea 60 kg• cearceaf dispozabil

RADIOFRECVENTA • 4 MHz / max.100W• vindecare rapida• fara sangerare• electrozi pentru ginecologie• aspirator de fum dedicat

ASPIRATOR chiuretaj• debit 40l/min/• vacuum – 1 barr• borcane 2 x 2 l• reglaj continuu• pedala picior

UNIT GINECOLOGIC• spray - irigatii - aspiratie

• incalzitor solutie - incalzitor instrum

• 3D / 4D • monitor 21,5 “• elastografie

calitativa si cantitativa

• sonde 192 elem.• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie;

• PORTABIL • monitor 15”• post GAIN control• scrolling• sonde 128 elem.• abdomen, renal,

san, tiroida, vase, musculoscheletal, neonatal

• 3D / 4D• monitor 19,5 “• penetrare 36 cm• Doppler color

ultrasensibil• sonde 192 elem• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie

• 3D / 4D• monitor 19“• elastografie

calitativa şi cantitativa

• sonde 128 elem.

A35 - Ecograf doppler color

R3 - Ecograf dopler color

H60 - Ecograf doppler color

R7 – Ecograf dopler color

DISTRIBUITOR OFICIAL din anul 1995Str. Aurel Vlaicu nr.39, sector 2, 020092 Bucureşti

Tel: 021-212.49.09 • Mobil: 0722.207.608 www.danson.ro • e-mail: office@danson.ro

DANSON oferă: • echipamente performante, fiabile si ieftine • ecografe Doppler Color pentru toate specialitatile • garantie extinsa la 3-4 ani pentru ecografele noi • SERVICE post-GARANTIE la preturi modice • cursuri cu puncte pentru ecografie, elastografie, contrast • asistenta tehnica rapida

• BUY BACK pentru ecografele DANSON • inchiriere sau vanzare ecografe second-hand • dotari complete de cabinete si clinici medicale • verificari si revizii tehnice anuale la cerere • evaluari tehnice pentru aparate medicale • consultanta tehnica pt. CREDITE FONDURI, etc.

39 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

WS80A - Ecograf dopler color

Cardiotochograf

• Dual Live Mod • monitor 21,5 “• elastografie • sonde 192 elem.• softuri speciale• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie; etc.

• ecran LCD 7”• memorie 450 h• contractiile

fatului -2 canale contractiile uterine- 1 canal

Colposcop optic cu:• camera video• soft masuratori• atlas 175 imagini• balans de alb• filtru verde• 99 imagini/pacient

MASA CONSULTATII• 925/640 /1.850 mm

trendelenburg -10º / +30º• sectiunea spate -10º/+65º• piele artificiala antibacteriana. • greutatea 60 kg• cearceaf dispozabil

RADIOFRECVENTA • 4 MHz / max.100W• vindecare rapida• fara sangerare• electrozi pentru ginecologie• aspirator de fum dedicat

ASPIRATOR chiuretaj• debit 40l/min/• vacuum – 1 barr• borcane 2 x 2 l• reglaj continuu• pedala picior

UNIT GINECOLOGIC• spray - irigatii - aspiratie

• incalzitor solutie - incalzitor instrum

• 3D / 4D • monitor 21,5 “• elastografie

calitativa si cantitativa

• sonde 192 elem.• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie;

• PORTABIL • monitor 15”• post GAIN control• scrolling• sonde 128 elem.• abdomen, renal,

san, tiroida, vase, musculoscheletal, neonatal

• 3D / 4D• monitor 19,5 “• penetrare 36 cm• Doppler color

ultrasensibil• sonde 192 elem• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie

• 3D / 4D• monitor 19“• elastografie

calitativa şi cantitativa

• sonde 128 elem.

A35 - Ecograf doppler color

R3 - Ecograf dopler color

H60 - Ecograf doppler color

R7 – Ecograf dopler color

DISTRIBUITOR OFICIAL din anul 1995Str. Aurel Vlaicu nr.39, sector 2, 020092 Bucureşti

Tel: 021-212.49.09 • Mobil: 0722.207.608 www.danson.ro • e-mail: office@danson.ro

DANSON oferă: • echipamente performante, fiabile si ieftine • ecografe Doppler Color pentru toate specialitatile • garantie extinsa la 3-4 ani pentru ecografele noi • SERVICE post-GARANTIE la preturi modice • cursuri cu puncte pentru ecografie, elastografie, contrast • asistenta tehnica rapida

• BUY BACK pentru ecografele DANSON • inchiriere sau vanzare ecografe second-hand • dotari complete de cabinete si clinici medicale • verificari si revizii tehnice anuale la cerere • evaluari tehnice pentru aparate medicale • consultanta tehnica pt. CREDITE FONDURI, etc.

WS80A - Ecograf dopler color

Cardiotochograf

• Dual Live Mod • monitor 21,5 “• elastografie • sonde 192 elem.• softuri speciale• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie; etc.

• ecran LCD 7”• memorie 450 h• contractiile

fatului -2 canale contractiile uterine- 1 canal

Colposcop optic cu:• camera video• soft masuratori• atlas 175 imagini• balans de alb• filtru verde• 99 imagini/pacient

MASA CONSULTATII• 925/640 /1.850 mm

trendelenburg -10º / +30º• sectiunea spate -10º/+65º• piele artificiala antibacteriana. • greutatea 60 kg• cearceaf dispozabil

RADIOFRECVENTA • 4 MHz / max.100W• vindecare rapida• fara sangerare• electrozi pentru ginecologie• aspirator de fum dedicat

ASPIRATOR chiuretaj• debit 40l/min/• vacuum – 1 barr• borcane 2 x 2 l• reglaj continuu• pedala picior

UNIT GINECOLOGIC• spray - irigatii - aspiratie

• incalzitor solutie - incalzitor instrum

• 3D / 4D • monitor 21,5 “• elastografie

calitativa si cantitativa

• sonde 192 elem.• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie;

• PORTABIL • monitor 15”• post GAIN control• scrolling• sonde 128 elem.• abdomen, renal,

san, tiroida, vase, musculoscheletal, neonatal

• 3D / 4D• monitor 19,5 “• penetrare 36 cm• Doppler color

ultrasensibil• sonde 192 elem• obstetrica

trim.I; neonatal; pediatrie

• 3D / 4D• monitor 19“• elastografie

calitativa şi cantitativa

• sonde 128 elem.

A35 - Ecograf doppler color

R3 - Ecograf dopler color

H60 - Ecograf doppler color

R7 – Ecograf dopler color

DISTRIBUITOR OFICIAL din anul 1995Str. Aurel Vlaicu nr.39, sector 2, 020092 Bucureşti

Tel: 021-212.49.09 • Mobil: 0722.207.608 www.danson.ro • e-mail: office@danson.ro

DANSON oferă: • echipamente performante, fiabile si ieftine • ecografe Doppler Color pentru toate specialitatile • garantie extinsa la 3-4 ani pentru ecografele noi • SERVICE post-GARANTIE la preturi modice • cursuri cu puncte pentru ecografie, elastografie, contrast • asistenta tehnica rapida

• BUY BACK pentru ecografele DANSON • inchiriere sau vanzare ecografe second-hand • dotari complete de cabinete si clinici medicale • verificari si revizii tehnice anuale la cerere • evaluari tehnice pentru aparate medicale • consultanta tehnica pt. CREDITE FONDURI, etc.

40 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Cuplul de medici Erghin și Liliana Hagicalil are businessul în sânge. Cei doi au început cu mici afaceri, imediat după Revoluție, de la comerțul cu blugi, produse alimentare și suc la dozator, dar nu s-au lăsat până nu au construit o rețea medicală cu 27 de clinici și laboratoare. Povestea businessului Romar Medical a început în 2000, când a fost deschisă prima policlinică în București. În vremurile de glorie ale Romar, profitul investitorilor ajungea la 10 milioane de euro pe an, conform EBITDA (n.r.: EBITDA -Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization, care se calculează prin scăderea cheltuielilor operaţionale, a cheltuielilor cu amortizarea și cu provizioanele din totalul veniturilor), sumă care depășea cu mult investițiile în rețeaua medicală. Acum însă profitul este sub 1 milion de euro pe an, de zece ori mai puțin. Și numărul clinicilor a scăzut, ajungând la 17, iar nivelul de încasări este cu cel puțin 50% mai mic, motiv pentru care acționarii s-au gândit la o repornire a afacerii.

Erghin Hagicalil, CEO Romar:“Afacerea este inestimabilă

pentru că face parte din noi!”Interviu și foto de Alexandra Mănăilă

Hea

lth

& P

riva

te M

anag

emen

t

41 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Ginecologul și managerul Erghin Hagicalil, CEO Romar, nu se sfiește să ne vorbească despre felul în care a trecut peste mărire și decădere, precum Roma Antică, despre planurile de viitor și arta de a face business medical în România și, de ce nu, despre tendințele afacerilor în domeniul de servicii medicale.

Cât valorează în momentul de față afacerea dumneavoastră?

Răspunzând în glumă pot spune că este inestimabilă, pentru că face parte din noi. E ca un copil. Din punct de vedere științific, v-aș răspunde că nu există un stan-dard de măsurare a valorii unei companii acceptabilă în România, pentru faptul că standardele de măsurare a valorii erau cel mai frecvent multiplu de EBITDA 0.43 și EBITDA era pozitiv acum 5 ani când fondurile de investiții au investit și au ridicat piața de capital. Multi-plele pe piața medicală erau între 5 și 8, cele declarate; în realitate, probabil erau mai mici.

Deci erau umflate... Întotdeauna, când vrei să anunți o reușită a unei

tranzacții din partea unui antreprenor, e important ca acesta să declare o valoare cât mai mare a com-paniei. În momentul de față, datorită faptului că EBIT-DA la 95% din firme este, în cel mai bun caz, puțin pozitiv, pe standardele vechi nu ar valora mare lucru. Și atunci se iau ca și măsurători alți indici, cum ar fi: valoarea activelor companiei, istoricul, potențialul de investit pentru a dezvolta o afacere. Toate lucrurile acestea, ca și valoare a companiei, ar avea un sens când există cumpărători sau fonduri de investiții sau orice fel de entitate financiară dispusă să investească în segmentul de sănătate. În momentul de față, nu aș putea să zic ca piața este zero, dar este un interes foarte scăzut, motiv pentru care modalitatea de eva-luare a companiilor nu mai are scară de valori. Adică, tu poți să-ți evaluezi casa, ea valorează pentru tine sentimental 1.000.000 de euro, pentru că așa crezi tu că ar valora, dar dacă ar fi să găsești un instrument ba-zat pe cash-ul și pe partea de profit, care este singurul lucru cuantificabil în prezent, este un moment foarte rău să evaluezi o companie. Noi aveam 10 milioane de euro, ca și valoare de companie evaluată, în 2011. Cu siguranță, această valoare nu mai este de actu-alitate. Ca și parte pozitivă, banii au început să aibă o valoare mai mare acum, iar puterea de cumpărare este semnificativ crescută. Dar nu s-au compensat pierderile datorită prăbușirii pieței. Eu nu mă refer la piața medicală, ci la piața plătitorilor serviciilor de sănătate privată, ceea ce operăm noi. Nu există com-pensare și scăderile sunt undeva pe la jumătate într-un caz fericit. Sunt foarte puține excepții, câteva com-panii răsunătoare care, în realitate, sunt pe politica fondurilor de investiții gigant, ce le întrețin artificial valoarea cât mai sus.

Ați fost curtați de mai multe fonduri de investiții și ați vrut să vindeți afacerea. În ce stadiu vă aflați?

Noi ne-am căpătat acel partener în fondul de investiții, cu care am rămas: RC2, Reconstruction Capital 2. Au fost discuții cu RC2 pentru exitul lor, pentru că orice fond de investiții are o valoare de capitalizare între 3 și 5 ani și este dorit să se măsoare cât mai bine la exit, am încercat să găsim un partener interesat, fie că era fond de investiții, fie că era un operator internațional, dar nu au fost încununate cu succes. Nu de partea financiară, lucrurile s-au oprit undeva la nivelul de discuții preliminare. Nu s-a ajuns la emiterea unei oferte neangajante, măcar. Nu s-a emis numai la noi, nu s-a emis după cunoștința mea la nimeni, în ultimii câțiva ani, 3 sau poate mai mult. Nu există un Fond care a investit în acțiuni într-o com-panie semnificativă cu profil de servicii medicale. Lumea confundă foarte mult serviciile medicale cu farmaciile sau afacerile din industria farmaceutică, sunt fundamental diferite. S-au mai produs niște fuziuni, achiziții pe piața de farma, dar atât, în sfera medicală. Acum suntem în același stadiu… Ar fi un stadiu de căutare a unei oportunități mixte, deci nu să preia un fond de investiții activul altuia, pentru că nu este de actualitate, ci un operator mare care ar dori să fie prezent și pe piața românească, care vine în spate cu parte de finanțare pentru dezvoltarea unor proiecte punctuale. Un proiect, să vă spun, fezabil în momentul de față ar fi un centru de terapie a canceru-lui; au început câteva societăți, destul de bine și de pricepute în a dezvolta această afacere, dar necesarul este foarte mare. Piața pentru serviciile de oncologie medicală este neacoperită pe parte privată în mo-mentul de față.

Poziția de a fi printre primele clinici private din România la început, chiar prima care a avut o rețea, v-a adus un profit mai mare comparativ cu anii care au urmat când s-au înmulțit rețelele pe piața românească?

Este o întrebare interesantă pentru că înglobează în ea mai multe întrebări. O companie națională în absența unei rețele este o comedie. Nu poți să fii o companie națională, dacă ai un singur punct de lucru sau două trei în același oraș. Am alcătuit o rețea cu 27 de clinici și laboratoare, iar partea de extindere a co-stat destul de mult. A fost sustenabilă pe toată perioa-

“Atunci când competiția o să fie corectă între privat și stat, cu siguranță o să aibă de câștigat amândouă. Privatul o să-și ajusteze prețurile în scădere mult și o să crească în volum, iar statul o să scadă în volum și o să-și crească calitatea serviciilor, cum este regula pieței. Dacă nu funcționezi după regulile pieței, ești într-o lume falsă!”

42 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

da în afara crizei, dar pe măsură ce pe perioada crizei contractele naționale cu companii cu răspândire au scăzut, ele au devenit un cost, nu au devenit un avan-taj, ci au rămas agățate de un istoric care nu se mai putea repeta. Unele clinici erau în pierdere, altele în câștig, dar câștigul compensa pierderile, per total era pozitiv. Era profit și încă era un profit semnificativ. După ce ne-am dat seama că este criză și la noi în țară, asta înseamnă la mai mulți ani de când a început criza cu adevărat, companiile importante din Româ-nia care aveau structură de rețea și acordau compo-nentei de sănătate un buget adecvat, au început să taie din costuri. Și printre primele costuri, după tiche-tele de masă, au fost abonamentele de sănătate. Iar după cum știți “corporate” reprezintă un segment din piața de servicii private... Cel mai mare „client” care accesează servicii private este tot statul; întreprinderi mari de stat, fie că erau proprietatea statului, fie că erau regii autonome sau alte forme de organizare semiprivate, accesau fonduri de sănătate la un nivel mediu. A fost un mare avantaj și a adus un mare profit.

Cât era profitul atunci, în vremurile respective?Noi aveam încasări de 1 miliard pe zi de lei vechi, să

zic profitul era de 10 milioane de euro pe an, EBITDA înainte de deprecieri și de taxe și impozite, lucru care depășea cu mult investițiile în rețea.

Deci v-ați amortizat investițiile destul de rapid...E un mod de a spune. Amortizarea nu era princi-

pala problemă. O afacere de servicii în general, are o investiție mare la start și niște investiții de menținere care nu sunt foarte mari. Partea de valoare pe servi-cii, nu numai medicale, asigurări, catering, orice fel de alte servicii, nu rezidă din valoarea activelor sau din valoarea aparaturii investită. Ea este necesară, are un grad de cuantificare, dar turn-over-ul și pro-fitul sunt principalele. Este o piață virtuală, care se concretizează în profit și în partea de dezvoltare sau capitalizare. Acum, cu siguranță, dacă noi am fi știut ce urmează, am fi capitalizat totul și am fi oprit orice fel de extindere încă înainte să înceapă criza. Dar sunt lucruri care nu aduc decât tristețe și nu cred că e om în țara asta care să nu spună același lucru. Dacă știam, aș fi vândut casa, mașina, orice era de vânzare atunci ca să pot să cumpăr acum de 3 ori poate. Având în vedere că toată lumea a pierdut proporțional, e ca și cum s-ar fi făcut o reașezare pe niște premise puțin mai aproape de adevăr, neumflate.

Și acum, care este profitul anual pe care îl aveți?Am să vă răspund din nou glumind, noi suntem

bucuroși că avem un profit și nu avem o pierdere, ceea ce este cel mai mare câștig. Avem un profit de câteva zeci de mii de euro pe fiecare companie, cu-mulat este de sub 1. 000 000 de euro pe an. La nivel de

profit este cel puțin de 10 ori mai puțin. La nivel de încasări este cu cel puțin 50% mai mic. Însă reporni-rea pe noile premise ne face să privim fundamental afacerea în domeniul de servicii medicale.

Ce înseamnă „repornirea”, un lifting?Liftingul e prea ușor. Liftingul nu ajută, trebuie

schimbat mecanismul de bază. Serviciile de corpo-rate, abonamente, orice alte servicii care constituiau fundamentul serviciilor de sănătate, nu mai sunt de actualitate sau nu au o importanță atât de mare cât să dea un sens de dezvoltare. Schimbarea de la plata pe abonamente la „fee for service” este actualul trend. Af-acerile de servicii medicale se mută pe domeniul de afaceri de cartier, în care sunt multe puncte de lucru. Contează foarte mult priceperea specialistului și mai puțin restul de investiții. Desigur, e obligatoriu să fie investiții în aparatură, dar nu mai poți să faci o diferență între un sediu mai nou și mai luxos și un alt sediu care este luxos, dar nu mai este nou. Standardul de acomo-dare a crescut și la unitățile de stat mult, iar diferența între aspectul unui spital privat și aspectul unui spital de stat bine întreținut nu mai este atât de mare.

Ați vorbit de serviciile corporate. Știu că la un mo-ment dat în Romar acestea erau în proporție de 70%. Care mai este acum procentul lor?

Cred că la momentul de față serviciile de tip cor-porate au scăzut sub 25% din încasările noastre. Au scăzut prin faptul că unitățile au dat faliment, s-au în-chis, și-au tăiat bugetele, pentru faptul că influența politicului este mult prea mare, posibilitatea de a par-ticipa într-o competiție reală a scăzut foarte mult, iar o puzderie de noi actori au intrat pe piață ori s-au in-ventat exact cu scopul acesta. Dacă cineva era direc-tor la o companie, instantaneu un prieten sau cineva din familie făcea un simulacru de serviciu medical, lua contractul de medicină și credea că este într-o piață reală. Iar atunci când se schimba postul de director, se închidea și policlinica.

Pentru că ați deschis o cutie a Pandorei, aș vrea să vă pun și eu o întrebare în acest context. Când Robert Șerban era directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) se vehicula că afacerile Romar ar fi crescut și datorită acestui fapt. Este adevărat?

Cu siguranță. Cât de ipocrit ar fi cineva și de mincinos să zică că lucrul acesta nu ar fi consti-tuit un avantaj, ar fi nedrept. Robert Șerban este o

„Obiectivul meu ca manager este să pot să găsesc piețe noi de servicii în România.”

Hea

lth

& P

riva

te M

anag

emen

t

43 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

persoană foarte pricepută, cu viziuni de a face lucruri bune, sănătoase și adevărate și poziția în care era la începutul pieței private de servicii l-a făcut să vadă ceea ce ar urma să vină. Asta în termeni de influență și de pricepere în organizarea unei afaceri mari. Re-alitatea care a fost, și lucrul acesta nu că e nevoie să fie explicat, e deosebit de logic, noi cu el nu ne puteam întâlni. Jobul de director al Casei era atât de consumptiv că nu mai reușeam să stăm de vorbă de nici un fel. Iar influența pe care o avea în sistemul medical, pentru serviciile noastre private, era mai mult la nivel de orientare. Financiar, când el a fost pe serviciile acestea de sănătate dirijor sau organizator al privatizării, pentru faptul că el venea dintr-un me-diu privat a fost printre cei mai buni manageri de stat care au dat o competiție corectă către privat, fără să ascundem că avea și un interes personal, lucru care a schimbat medicina românească. El a schimbat fun-damental piața de servicii paraclinice, unde avea un interes. Tot sistemul de sănătate din România ar tre-bui să-i mulțumească, dincolo de vorbele rele. Pentru că sub influența lui s-au făcut de înaltă performanță

toate laboratoarele din România și mă refer la spi-tale, nu la privați. Sub influența lui, toate sistemele de imagistică de la stat au prins o competiție corectă, toate serviciile de tip ambulator au prins, pentru că la București se dădea ora exactă, o premisă corectă de funcționare și așa au rămas. Lucrurile bune au pornit cu el, și pentru că au fost bune în realitate, sunt re-manente și după 10 ani de când a plecat. În momen-tul de față, când te duci într-un spital de stat, primul gest pe care-l face doctorul este să-ți ia analize din sânge. Mai sunt spitale în care managerii comuniști, dușmanii privatizării pentru că îi afectează personal la venit, refuză să se bazeze pe un management privat într-un sector care trebuie obligatoriu privatizat, cum sunt serviciile de imagistică sau de laborator sau din ambulator care peste tot s-au externalizat. Și merg bine, pentru că doctorul specialist ia aceiași bani de la casa de asigurări ca și spitalul, dar calitatea servi-ciilor la același doctor în cabinetul lui privat este fun-damental mai bună decât în ambulatoriul de la spital unde nu e interesat deloc.

Intenționați să deschideți un spital privat? Da, noi ne-am dori să deschidem, să operăm

un spital privat. Anul acesta ne-am dori să punem premisele financiare pentru preluarea operării unui spital privat. Nu există spitale de vânzare în momen-tul de față sau nu există spitale care să merite să fie cumpărate. Noi nu am vrea să fim acționarul princi-

„Piața privată pentru spitale private, deci piața cu servicii plătite 100%, este prea mică să susțină spitalele private. Și de aici toată degringolada, nu poți să-ți permiți să ții o echipă fixă de doctori foarte bine plătiți, nu reușești să captezi un cuantum de piață și toate cheltuielile sunt mai mari decât ar trebui să fie.”

44 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

pal la spital, am vrea să fim sub un lanț de operatori internaționali, pentru că în felul acesta este mult mai economicos. Partea de brand este foarte importantă și o asociere cu un spital internațional dă bine.

Ați închis în Timișoara pe motiv de nerentabilitate. Câte centre aveți în prezent?

În prezent, avem 17 centre. Am închis 10 centre pe motiv de rentabilitate scăzută sau pe motivul că marii noștri clienți au probleme mari și nu și-au mai putut permite parteneriate pentru sănătate privată.

Cum stați cu personalul medical și cât de greu este să-l fidelizezi pe o piață ca a noastră?

Pelerinajul a început cu doctori foarte accesați de către pacienți care erau orientați de la locul de muncă de la stat către privat, sensul sau direcția a de-venit centripetă acum, doctorii foarte căutați se duc în privat ca să poate să capete pacienți noi, eventual să-și crească pacientura pe spital de stat sau unitățile de stat unde lucrează. Foarte puțini doctori mai aduc sau orientează pacienții din spitalele de stat către privat pentru că nu mai există acest supraplin. În momentul de față, criza economică și financiară și-a spus cuvântul și la nivelul de venituri informale, cei mai buni doctori, în momentul de față, sunt foarte accesibili și la spitalul de stat fără inconveniente ma-jore care te determinau să te duci la privat. Noi avem deficit ca toată piața privată și de stat, din lipsă de doctori specialiști. Mai precis, scăderea numărului de clienți a dus ca și puținii doctori specialiști să facă nuclee către zonele în care numărul de pacienți este măcar 10-20 per ședință. Nu mai preferă să se plimbe în 3-4 unități ca să culeagă 5-6 pacienți pen-

tru că îi costă timpul, benzina și preferă să se ducă în 1-2 unități care coagulează piața de pacienți cu adresabilitate pe personalitatea doctorului respec-tiv. În plus, numărul crescut de specialități face ca și inducerea către servicii suplimentare să fie mai mare. Un doctor, în general are nevoie de sfatul a celorlalți specialiști, doi, trei și este mai facil să reco-manzi în aceeași curte decât să trimiți departe către cunoștințe sau prieteni. Și de asta, cu cât unitatea are mai mulți specialiști, numărul de consultații este mai mare exponențial, nu aritmetic. În privința fidelizării, sunt segmente pe care reușim să-i fidelizăm. Mai puțin contează relația personală sau partea de avan-taje altfel decât financiare. Este un lucru complex fidelizarea personalului medical la asistente sau doctori care fundamental este legată de nivelul de venit. Dacă nivelul de venit este semnificativ, atunci poți să spui că ai o mică protecție față de tendința de a schimba. Dacă un jucător de pe piață reușește să creeze un vad pe lângă vadul adus de doctor, poate să stea puțin mai liniștit că reușește să-l țină în echipă, nu să-l fidelizeze. Vadul este cel care nu se poate cuantifica financiar, dar este important pentru orice doctor, că este foarte cunoscut sau mai puțin cunoscut. Vadul unui centru medical este deosebit de important și se creează în mulți ani, 5-10 ani. Te acceptă greu piața.

În urmă cu vreo 2 ani se spunea în piață că la Ro-mar că nu se dau salariile la timp. Care este situația în prezent?

Într-adevăr, a fost o perioadă cu adevărat dificilă, în care nu ne dădeam seama de natura crizei financiare, iar veniturile întârziau nepermis de mult. Recuperările de la clienții noștri erau foarte mari și recuperam ba-

Hea

lth

& P

riva

te M

anag

emen

t

45 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

nii din ce în ce mai greu. Lucrul acesta nu-l puteam explica doctorilor care prestau activitatea la timp și voiau să fie plătiți corespunzător, așa cum erau obișnuiți. Ne-a costat ca și prejudiciu de brand foarte mult, și-n domeniul acesta este probabil cel mai greu de recuperat, indiferent de natura financiară sau de buna intenție de a-ți spăla o greșeală din tre-cut, prejudiciul acesta este cel mai greu de uitat. Sunt efecte colaterale inevitabile ale crizei financiare. Noi ne-am despărțit foarte greu de clienții rău-platnici și ne-a costat ca și prejudiciu moral. Acum însă am luat o decizie radicală ca să păstrăm ceea ce considerăm noi că este sustenabil, ne-am redresat semnificativ în ultimele 12 luni, dar încă mai avem de recuperat pen-tru a convinge. Durează, așa cum am spus, deși au trecut 2 ani, sunt foarte vii acele ecouri.

Ați avut și procese în instanță?Da, pentru că acum cea mai simplă modalitate de

a comunica cu cineva este procesul. Este, din păcate, ca și internetul pentru socializare, dacă înainte era su-ficient un angajament și o dorință de a rezolva prob-lema, acum nu mai este suficient lucrul acesta, de înțeles de ambele părți. Marea majoritate a celor care ajung în instanță, la rândul lor au presiuni personale foarte mari datorită greșelilor pe care le-au făcut. Mă refer că peste 90% din angajați sau foști colaboratori au datorii foarte mari la bănci pe care nu și le mai pot plăti și orice sursă potențială de a reduce măcar pe moment această presiune devine mai importantă și te face să nu mai judeci.

Cum considerați că se poate măsura succesul unui manager în sănătate în România?

Sunt pe scara de valori multe lucruri importante, nu există un singur element ca să fii o personalitate din lumea financiară sau din lumea medicală care să dea valoarea unui manager în sistemul de servicii de stat sau private. Sunt puncte importante care în af-ara oricărui subiectivism arată calitatea de manager performant. Primul și probabil cel mai important ca și cuantificare a unui manager în servicii este satisfacția clienților. Clienții noștri nu sunt pacienții, sunt doc-torii. Contrar crezului marii majorități a publicului, principalii noștrii clienți sunt doctorii. Noi dorim să le creăm un climat propice, lucrativ, să dezvoltăm echipa, pentru că personal consider că cea mai mare valoare a unei companii este dată de valoarea echi-pei care lucrează în acea companie. Bineînțeles că nu poți să lucrezi fără mijloace sau aparate, resurse și restul, dar cel mai important este să ai o echipă bună care să convingă de calitatea serviciilor în piața asta concurențială. Al doilea lucru, deci focusarea man-agerului pentru alcătuirea și menținerea unei echipe corecte, este de a reuși să găsească compromisul ideal între cost și calitate. În serviciile medicale există

o contradicție eternă între investiția în calitatea servi-ciilor și costul menținerii acestei investiții. Managerul ar vrea cu costuri minime să aibă servicii maxime, doctorul ar vrea să utilizeze resurse cât mai mari ca să fie confortabil în tratament și diagnostic. Managerul cel mai priceput este cel care reușește să găsească echilibrul între cele două. Pentru că altfel nu poți să lucrezi. Ori lucrezi în pierdere și ești recunoscut ca fo-arte bun specialist, dar lucrezi în pierdere, ori lucrezi în câștig foarte mare iar pacienții tăi sunt nemulțumiți de condiții, de graba cu care se fac actele medicale, de atitudinea personalului grăbit, stresat și atunci când obligi să crească eficiența, categoric eficientizezi tim-pii și partea de organizare, ca într-o competiție.

Ce ați putea aplica din pasiunea dvs. pentru pictură în management?

Pentru că majoritatea bolilor au fost deja reproduse în opere de artă, similitudinea între artă și medicină din punctul meu de vedere este aproape perfectă. Pentru că medicina este o artă cu adevărat, arta de a face bine, și cunoscând mulți oameni pasionați de meseriile lor, mă feresc de ridicolul afirmației că meseria de doctor este cea mai importantă dintre toate meseriile, așa cum cea de profesor pentru un profesor e cea mai importantă, cum cea de judecător pentru un judecător este cea mai importantă. Eu con-sider că nici un doctor nu poate să fie desăvârșit dacă nu are o componentă artistică de orice natură, nu neapărat să fie iubitor de pictură, trebuie să fie iubitor de frumos, pentru că binele pe care vrei să-l faci este un lucru frumos. Și dacă nu știi cum arată frumosul, e foarte greu să-ți mulțumești pacienții. Managementul este o artă care nu se învață numai din cărți sau partea teoretică este prea generală. Componenta artistică din management este puțin periculoasă la început, pentru că nu e bine să fii artist, e bine să aplici regulile dictate de cei care au experiență. Pe măsură ce capeți experiență, este bine să devii artist.

Artist în management?Da, nu invers. Eu aș vrea să nu consider niciodată

că am ajuns atât de bun încât să devin un artist. Dar cu siguranță fac multe lucruri artistice. Cel mai artistic lucru este să faci lucruri scumpe când nu dispui de bani. În general, toți cei care au bani sunt deștepți. Pentru mine, sunt deștepți cei care, neavând bani, tre-buie să găsească soluții, și asta înseamnă să fii un pic de artist.

Hobby-uriErghin Hagicalil iubește pictura, în care crede că se regăsește. Și-ar dori să aibă un Dali, dar recunoaște că nu și l-ar putea permite. S-ar mulțumi și cu Grigorescu sau Aman, care sunt printre favoriții săi.

46 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Necesitatea de a menţine un avantaj competitiv pe o piaţă într-o continuă evoluţie este ceea ce defineşte cel mai bine importanţa planificării resurselor umane şi economice, pentru orice companie orientată spre maximizarea eficienţei. Relevanţa resurselor umane, ca mod de a asigura o creştere susţinută a companiei, nu poate fi supraestimată, deoarece este punctul forte pe care se sprijină fiecare strategie de business. Una dintre cele mai importante resurse într-o companie, factor-cheie în performanţa organizaţională, este capitalul uman.

Hea

lth

& H

uman

Res

our

ces

Organizațiile și diagnoza organizaționalăÎn mediul nostru care se schimbă rapid, organizaţiile

trebuie să se dezvolte, să îşi seteze scopuri cât mai concrete, pertinente şi clare, să înveţe procese de planificare a activităţii, să îşi îmbunătăţească stilul de comunicare şi modul de luare a deciziilor.

Dacă ne dorim să analizăm o organizaţie, este necesar să înţelegem, cât mai exact, cum se definesc aceste forme atât de diverse de colectivităţi umane.

Organizaţiile sunt acele colectivităţi în cadrul cărora relaţionarea dintre persoane se caracterizează printr-o regularitate rezonabilă şi predictibilă. Multe organizaţii sunt compuse din personal salariat care lucrează sub conducerea unui superior ierarhic. Noţiunea de organizaţie se aplică la entităţi de di-mensiuni foarte diferite, de la companii mici care au doar 10 salariaţi, la companiile multinaţionale cu sute de mii de angajaţi ale căror activităţi eco-nomice sunt distribuite în întreaga lume şi care, în sine, fiecare constituie o organizaţie.

În ceea ce priveşte criteriile de clasificare a organizaţiilor, nu există o unanimitate de opinii,

unele având ca şi criteriu de referinţă scopul ge-neral al fiecăreia (asociaţii voluntare, corporaţii, afaceri de familie, organizaţii militare), altele fiind clasificate pe baza comportamentului conformist (utilitare, normative, coercitive) sau, un alt exemplu fiind criteriul în funcţie de „cine beneficiază de ac-tivitatea organizaţională specifică” (de afaceri, unde beneficiar este proprietarul, de servicii unde be-neficiar este marele public).

Pierre Romelaer, profesor la Universitatea Paris IX Dauphine, în lucrarea „Organization: a Diagnosis Method” publicată în iunie 2002, evidenţiază 12 ti-puri de organizaţii, prezentând totodată avantajele şi potenţialele probleme pe care le poate avea fiecare în parte. Voi menţiona aici numai o parte dintre acestea: structura bazată pe competenţe (spitale, clinici, firme de consultanţă strategică, universităţi publice şi private), structurile simple (întâlnite cu precădere în companiile de dimensiuni mici şi medii), structura mecanicistă (bănci, asigurări, lanţuri de hoteluri), structuri flexibile, adaptabile şi informale (întâlnite în numeroase firme de „high tech”, medii culturale, so-

„Dacă o organizaţie nu ştie încotro se îndreaptă,

nu va ajunge niciodată acolo!”

Dana GOŢIAConsultant Resurse Umane

HR Zagreus ConsultingTel: 0724.824.452

47 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

cio-politice), structuri bazate pe rezultate (un exemplu fiind departamentele de vânzări).

Diagnoza organizaţională este un demers ana-litic, o analiză bazată pe concepte, modele şi metode specifice ştiinţelor comportamentale, care urmăreşte evaluarea stării curente a organizaţiei. Aceasta are ca rezultat identificarea punctelor tari, a problemelor sau ariilor problematice şi a oportunităţilor şi joacă un rol important atât în proiectele de dezvoltare organizaţională, cât şi în proiectele de management orientate spre strategii economico-financiare.

Ca urmare a acestei analize, se construiesc pla-nuri de acţiune care să rezolve problemele iden-tificate, să valorifice oportunităţile, să consolideze capacitatea organizaţiei şi să susţină îmbunătăţirea performanţelor. Planurile de acţiune implică toate nivelurile organizaţionale (individ, grup, inter-grup, organizaţie).

Chiar dacă intervenţia nu se bazează pe pârghii financiare sau economice, ci pe cele psiho-socio-logice (Howard, 1994), cu toate acestea se ajunge la o creştere a productivităţii muncii, deci a output-ului financiar al companiei (se soldează cu o creştere economică aproximată, în procente, la 10-15%).

Cauzele rulajului de personal din domeniul medical

La începutul articolului menţionam că resursa umană este punctul forte al unei strategii de busi-ness. Şi în unităţile cu profil de asistenţă medicală (spitale, centre medicale de diagnostic şi tratament,

clinici, cămine de bătrâni, centre de zi pentru co-pii, pentru vârstnici etc.) resursa umană este cea care poate să susţină sau, dimpotrivă, să afecteze balanţa economică. Pentru a oferi pacienţilor o în-grijire continuă şi eficientă, acestea au nevoie să dispună de forţă de muncă nu doar calificată, ci şi stabilă, iar unităţile sanitare care se confruntă cu in-stabilitatea forţei de muncă sunt supuse unor mari costuri financiare.

Cauzele rulajului de personal în domeniul asistării medicale sunt multiple. În lucrarea intitulată „Nursing Turnover: Costs, Causes & Solutions” publicată în 2009, Steven T. Hunt a evidenţiat următoarele aspecte (pg. 1):

„Lipsa oportunităţilor şi suportului de creştere în carieră;

Lipsa de claritate a rolului, control scăzut asupra performanţei în muncă;

Lipsa recunoaşterii, a aprecierii pentru capaci-tatea şi contribuţia adusă la locul de muncă;

Lipsa de încredere şi de colaborare eficientă cu colegii;

Slaba comunicare cu managementul cu privire la aspectele critice (probleme esenţiale) de la locul de muncă”.

De asemenea, un factor determinat al plecării per-sonalului din unităţile care oferă servicii medicale îl reprezintă sindromul de burnout (epuizare, stres cro-nic la locul de muncă) a cărui cauză o constituie volu-mul prea mare de muncă. Aceasta este o consecinţă a faptului că personalul rămas în unitate se vede ne-voit să preia mai multe responsabilităţi, să depună un efort considerabil pentru a suplimenta forţa de

48 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

muncă lipsă. Studiul efectuat de Pricewaterhouse Coopers’ Health Research Institute, arată că 43% din-tre asistentele medicale ar prefera mărirea numărului de personal, în locul acordării de creşteri salariale.

Consecințele rulajului de personal Detaliat, rulajul de personal poate avea ca şi

consecinţe (Steven T. Hunt, pg. 2): „Scăderea calităţii îngrijirii pacientului;Creşterea costurilor cu personalul contingent;Pierderea de pacienţi;Creşterea numărului de accidente şi a ratei absen-

teismului;Creşterea costurilor cu personalul”.O parte dintre aceste costuri care, la rândul lor,

generează altele, creând un cerc vicios, pot fi reduse considerabil (dacă nu eliminate total), printr-o mai eficientă selecţie de personal care să aibă în vedere nu doar calificările şi experienţa, ci şi alte capacităţi şi abilităţi necesare persoanelor care activează în ser-viciile de asistenţă medicală. De asemenea, foarte importantă este şi stabilirea responsabilităţilor astfel încât locul de muncă să satisfacă aşteptările viitoru-lui angajat. Astăzi managerii conduc afaceri în medii nesigure din punct de vedere economic şi politic, iar globalizarea, schimbările de alianţe dintre companii, competiţia intensă, personalizarea produselor şi servi-ciilor îi provoacă să reacţioneze cât mai rapid şi flexibil la forţele pieţei.

Schimbările radicale demografice, progresele tehnologice, schimburile geopolitice şi presiunea de a fi sensibili la mediul fizic se întrepătrund cu preocupări de securitate şi guvernare organizaţională pentru a genera o presiune semnificativă în sensul schimbării organizaţionale. Conştientizarea aspectelor politice,

economice, sociologice, precum şi tehnologice ale mediului extern oricărei organizaţii avertizează asupra necesităţii de a acorda o atenţie deosebită unor ast-fel de factori. Mai mult decât atât, îi alertează pe ma-nageri să facă faţă contextelor de mediu relevante ale organizaţiilor pe care le conduc şi să decidă dacă au nevoie să ia unele măsuri în consecinţă, să dezvolte diverse strategii şi, în ultimă instanţă să evalueze rezul-tatele acţiunilor.

Ca urmare, este rezonabil să ne aşteptăm ca ma-nagerii şi alţi factori de decizie să se implice activ în diagnoză şi luarea deciziilor încă din primul moment când identifică diferite schimbări de situaţii sau pro-bleme care pot afecta activitatea companiei pe ter-men lung. Însă, fără un diagnostic minuţios, corect, factorii de decizie pot irosi timp şi efort prin faptul că nu sunt abordate cauzele profunde ale problemelor.

Deşi mulţi manageri preferă ca diagnoza să fie efectuată de personal din interiorul companiei este recomandabil, totuşi, ca aceasta să fie direcţionată către un consultant extern, un specialist cu pregătire în domeniul socio-comportamental, o persoană neutră şi obiectivă, capabilă să abordeze organizaţia în toată diversitatea şi multidimensionalitatea sa

BIBLIOGRAFIE1. Colosi, Brian, BA, MBA, SPHR, „2014 National Healthcare & RN Retention Report”, NSI Nursing Solutions, Inc., 20142. Hunt, Steven T., Ph.D., SPHR, Nursing Turnover: Costs, Causes, & Solu-tions, SuccessFactors Inc., 20093. Janićijević, Nebojša, PhD, professor, Head of the Department of Busi-ness Administration, Faculty of Economics, University of Belgrade, „Business processes in organizational diagnosis”, Management, Vol. 15, 2010, 2, pp. 85-1064. PriceWaterhouseCoopers (2007). What works: healing the healthcare staffing shortage. PriceWaterhouseCoopers, LLP5. Romelaer, Pierre, „Organization: a Diagnosis Method”, UNIVERSITE PARIS IX DAUPHINE LABORATOIRE CREPA, Working Paper n°78 2002

Hea

lth

& H

uman

Res

our

ces

49 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Proiectul de lege privind veniturile personalului medical, care le va permite medicilor să utilizeze infrastructura spitalelor publice contra-cost, reprezintă una dintre prioritățile acestui an pentru ministrul Sănătății. Nicolae Bănicioiu a propus un model european, mai precis unul inspirat de la francezi, dar care are la bază proiecte adunate de la Colegiul Medicilor, de la specialiști, dar și propuneri mai vechi.

Iată principiile care stau la baza proiectului legii veniturilor medicilor și personalului medical, dar și câteva comentarii venite din partea inițiatorului legii:

I. Consolidarea statutului spitalelor publice (comentariu: nu este pus în pericol statutul spita-

lelor publice, dimpotrivă, prin măsurile promovate se ofera posibilitatea dezvoltării acestora și eficienti-zării manageriale).

II. Promovarea unor măsuri legislative care se regăsesc în sistemele de sănătate din țări occi-dentale

(comentariu: nu inventăm nimic, preluăm preve-deri din alte sisteme de sănătate dezvoltate)

III. Asigurarea condițiilor legale pentru crește-rea veniturilor personalului medical, în funcție de excelență și competență.

Măsuri principale I) În spitalele publice se va putea desfășura activitate

medicală în regim privat, la cererea pacientului, în afara programului normal de lucru, fără a afecta acti-vitatea de urgență și contractul de prestări servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Motivație: - În prezent există diferențe semnificative între

spitalele publice și cele private care contractează servicii medicale cu Casele de Asigurări de Sănă-tate: spitalele private au posibilitatea să selecteze patologia pe care o tratează (unul din criterii fiind

profitabilitatea), pe când cele publice nu; în general, atunci când evoluția cazurilor internate în spitalele private se complică - și implică o creștere semnifi-cativă a costurilor - acestea sunt transferate în spita-lele publice. Fără a diminua contribuția, utilitatea și importanța sectorului privat, rezultă clar că spitalele publice activează în condiții care fac foarte dificil un management eficient.

- Există, în spitalele publice, “intervale libere” de timp în care platformele tehnologice (săli de ope-rații, servicii de explorări endoscopice și funcționale etc.), precum și o parte din cabinetele de consultații sau saloane rămân neutilizate. Oferirea acestor faci-lități pentru activitatea medicală în regim privat, în condiții clar reglementate, va asigura venituri supli-mentare spitalelor publice și va permite moderniza-rea și dezvoltarea acestora, ca și creșterea veniturilor angajaților.

- Este de așteptat ca o parte din medici să prefere să desfășoare activitate medicală în regim privat în spitalele publice, din diverse motive: posibilitatea de a desfășura activitatea în spitalul la care este an-gajat; siguranța conferită de faptul că activitatea se desfășoară într-un spital public, care oferă condițiile rezolvării unui caz chiar și în eventualitatea unei evo-luții nefavorabile, marcată de complicații etc.

II. Autoritățile locale pot oferi stimulente ma-teriale și financiare pentru medici și alt personal

Principiile care stau la baza proiectului legii veniturilor

medicilor și personalului medical

Sursă: Ministerul Sănătății

Hea

lth

& La

w

50

Anul III / Nr. 6(1) / 2015

medical, în vederea rezolvării unor probleme de sănătate ale comunității.

(Comentariu: aceasta practică se întâlnește și în țările occidentale, unde, atunci când comunitatea se confruntă cu deficit de personal medical, autorită-țile locale oferă diferite stimulente, locuință etc.).

III. Contribuabilii vor putea dirija procentajul din impozitul pe venit prevăzut de lege și către spitale, în vederea creșterii venitului personalu-lui medical.

IV. Pacienții internați în spitalele publice pot opta expres pentru un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului nor-mal de lucru, pentru care va achita un onorariu prestabilit prin acordul părților.

Onorariul va fi achitat la serviciul contabil al spita-lului. O parte din onorariu va reveni spitalului, pre-cum și personalului medical implicat în asigurarea serviciului medical solicitat, în condiții stabilite prin ordin de ministru.

Comentariu: acest tip de servicii se întâlnește și în alte sisteme de sănătate din țări occidentale, chiar dacă salariile medicilor în acele sisteme este net superior comparativ cu cele din România. Pacienții asigurați vor beneficia de servicii medicale gratuite. Această prevedere va permite însă ca pacientul să poată opta expres pentru un anume specialist, într-o formă contractuală transparentă, fiscalizată, care este de natură să valorizeze expertiza profesională.

V. Decontarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în spitalele publice, se va putea face fie direct de către pacient, fie prin intermediul unei asigurări complementare/suplimentare de sănătate.

Astfel, prevederile acestei legi creează condițiile dezvoltării sistemului de asigurări de sănătate com-plementare/suplimentare, o necesitate recunoscu-tă atât pe plan național, cât și de către instituțiile internaționale.

VI. Medicii și personalul medical din spitalele publice pot desfășura activitate profesională în străinătate, cu acordul șefului de secție și al ma-nagerului spitalului, pentru o perioadă cumula-tă de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea - în spitalul public unde este angajat - a locului de muncă, sub condiția ca activitatea desfășurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire și specialității.

Motivație: România se confruntă cu fenomenul dramatic al migrației definitive a personalului me-dical. Prevederea legală propusă poate avea un impact pozitiv pe mai multe planuri: având posibili-tatea să activeze pe o perioada de 60 de zile pe an în străinătate, cu garanția asigurării locului de mun-că în țară, este de așteptat ca o parte semnificativă din personalul medical să renunțe la ideea plecării

definitive; experiența profesională în străinătate, în sisteme de sănătate dezvoltate, va reprezenta un câștig indiscutabil pentru cadrele medicale și spi-talele românești în care își desfășoară activitatea; este posibil ca, în urma acestei experiențe, cadrele medicale să contribuie semnificativ la dezvoltarea spitalelor românești și a sistemului sanitar în ge-neral (introducerea unor metode diagnostice sau terapeutice noi, proiecte de colaborare internațio-nale, recunoașterea internațională a școlii medicale românești etc.).

REZULTATE ESTIMATECrearea condițiilor pentru eficientizarea, dez-

voltarea și modernizarea spitalelor publice.Asigurarea condițiilor legale pentru creșterea

veniturilor personalului medical, în funcție de nive-lul de activitate, competență și expertiză.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea Asigurărilor complementare/suplimentare de sănătate, ca o sur-sa financiară alternativă semnificativă pentru siste-mul sanitar.

Diminuarea fenomenului migrației personalului medical calificat.

CONCLUZII, MESAJE FINALEAcest Proiect are în vedere DESFIINȚAREA FENO-

MENULUI PLĂȚILOR INFORMALE ( A „ȘPĂGII”) ȘI NU OFICIALIZAREA SA! Termenul de „șpagă” este asociat cu plățile informale pe care de multe ori pacienții sunt nevoiți să le facă diverselor catego-rii de personal (de la personal auxiliar la personal medical). Proiectul propune o schimbare radicală, de paradigmă, înlocuind un sistem ilegal, degra-dant pentru ambele părți, fără beneficii pentru sis-temul sanitar, cu unul legal, transparent și care are ca obiect valorizarea competenței și excelenței, în beneficiul pacienților, personalului medical, a siste-mului sanitar și bugetului național.

Considerăm că, în fața fenomenului dramatic al migrației personalului medical, se impune aborda-rea fără ipocrizie a unei teme majore: statutul per-sonalului medical și implicit sănătatea poporului ro-man. O dezbatere deschisă, critică, dar constructivă este absolut necesară și de natură să contribuie la realizarea unui Proiect cât mai adecvat necesităților societății românești. Pe de altă parte, o prezentare superficială, incompletă va determina foarte proba-bil dezbateri și reacții agresive, distructive, care vor putea „sufoca în fașă” un demers absolut necesar. Ar fi trist ca oamenii să fie încurajați să arunce cu pietre fără să știe exact în ce, în ceva acoperit cu un văl, alimentându-le un reflex primar, destructiv. Pen-tru că atunci când acel ceva va cădea, și vor ridica vălul, s-ar putea să descopere că și-au doborât chiar propriul salvator.

51

Anul II / Nr. 6(1) / 201552

Parlamentul României adoptă prezenta legeArt. 1 - În spitalele publice se pot presta ser-

vicii medicale la cererea pacientului/reprezen-tantului său legal, în regim privat, în afara pro-gramului normal de lucru.

Art. 2 - Prestarea serviciilor medicale la ce-rerea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai în afara orelor de program al personalului solicitat și în afara ore-lor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului (spitalizare continuă şi de zi, activi-tatea ambulatoriului de specialitate) precum și programul de urgență din timpul gărzii.

Art. 3 - (1) În spitalele publice, serviciile/actele medicale la cererea pacientului, în regim privat, pot fi angajate numai de către person-alul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepția cazurilor în care - la cererea șefului de secție din spital, cu acor-dul directorului medical și cu avizul favorabil al managerului - alți medici din sistemul public sau privat sunt solicitați să îndeplinească actul medical, în condițiile legii.

(2) În spitalele publice, medicii care potrivit programării asigură serviciul de gardă, în ziua respectivă nu pot acorda servicii/acte medicale la cererea pacientului.

Art. 4 - În spitalele publice se pot efectua ser-vicii/acte medicale acordate la cererea pacien-ților, în regim privat, numai în limita specialită-ților medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat și acreditat.

Art. 5 - În spitalele publice, prestarea de ser-vicii/acte medicale la cererea pacienților, în regim privat, este facturată și include suma ur-mătoarelor cheltuieli: remunerația personalului medical implicat direct în prestarea serviciului medical solicitat; amortizarea aparaturii și echi-pamentelor, cazarea, consultații, investigații și analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrană, utilitățile, inclu-siv cele aferente spălării inventarului moale, eli-

minarea și neutralizarea deșeurilor, documenta-rea fizică și informatică, întocmirea și arhivarea documentelor etc. Modalitatea de tarifare este stabilită prin ordin al ministrului Sănătății.

Art. 6 - Desfășurarea de servicii/acte medica-le la cererea pacienților, în regim privat, în spi-talele publice, care fac obiectul prezentei legi, nu va afecta în nici un fel buna îndeplinire și desfășurare a serviciilor din spitalul public, con-form atribuțiilor și obligațiilor prevăzute prin contractul cu casele de asigurări de sănătate.

Art. 7 - Personalul medical care are dreptul, în sensul prezentei legi, să desfășoare activita-te medicală constând din prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se pot organiza și funcționa după cum urmează:

a) medic specialist sau medic primar - persoa-nă fizică independentă,

b) cabinet medical individual,c) societate civilă medicală,d) alte forme legale de organizare a activității

medicale, care au în obiectul de activitate acor-darea de servicii medicale.

Art. 8 - (1) Îndeplinirea de servicii/acte me-dicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai prin încheierea prealabilă a unui contract tripartit, semnat personal de către pacient sau reprezen-tantul său legal, de către medicul/medicii solici-tați de aceștia - răspunzători juridic de serviciul/actul medical angajat- și, respectiv, de manage-rul spitalului în cauză.

(2) Pacientul/reprezentantul său legal va semna de asemenea consimțământul informat pentru toate analizele, investigațiile, manevrele și intervențiile medico-chirurgicale necesare îndeplinirii serviciului/actului medical contrac-tat.

Art. 9 - Modelul de contract de prestare de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, încheiat cu acesta, va fi stabilit

Proiect de lege cu privire la prestarea de servicii și acte

medicale la cererea pacientului, în spitalele publice

Hea

lth

& La

w

53 Anul II / Nr. 6(1) / 2015

prin ordin al ministrului Sănătății și trebuie să cuprindă obligatoriu - dar fără a se limita la - următoarele:

a) numele și prenumele pacientului,b) numele și prenumele medicului / medicilor

solicitați de către pacient/ reprezentantul său legal, răspunzător pentru prestarea serviciului medical contractat,

c) serviciul/actul medical care va fi prestat,d) tariful care va fi plătit de către pacient, pen-

tru remunerarea personalului medical implicat în realizarea completă a serviciului/actului me-dical prestat, menționat distinct în factură,

e) tariful facturat, plătit de către pacient spita-lului public, pentru condițiile/facilitățile asigu-rate, privind: cazarea, utilizarea de cabinete de consultații/săli de operație/săli de naștere/pa-turi din secțiile ATI, laboratoare radiologie, CT, RMN, angiografie, alte spații necesare - deter-minate prin contract, amortizarea aparaturii și echipamentelor, investigații și analize medica-le, materiale sanitare, dispozitive medicale, me-dicamente, hrană, utilități, spălarea inventarului moale, eliminarea și neutralizarea deșeurilor, documentare fizică și informatică, întocmirea și arhivarea documentelor etc.

Art. 10 - La semnarea contractului tripartit pentru prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului/reprezentantului său le-gal, în regim privat, în spitalele publice, i se va comunica data consultului/ intervenției medi-co-chirurgicale.

Art. 11 - Tariful minimal al serviciilor și faci-lităților acordate de către spitalele publice în conformitate cu art. 9 sunt stabilite prin Regis-trul de tarife pentru prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, aprobate de către consiliul de administrație al spitalului public, cu avizul conform al Ministe-rului Sănătății.

Art. 12 - În spitalele publice, pacientul/re-prezentantul său legal pot alege în mod expres un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care va achita un onorariu prestabilit prin acor-dul părților, în condițiile reglementate prin or-din al ministrului Sănătății.

Art. 13 - Serviciile și actele medicale efectua-te la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei polițe de asi-gurare complementară/suplimentară încheiată de pacient cu un asigurator, în condițiile legii, sau direct de către pacient.

Art. 14 - Contribuabilii pot dispune ca pro-centul din impozitul anual pe venit, prevăzut în

condițiile legii, să fie direcționat și către spitale-le publice, care pot utiliza aceste sume inclusiv pentru creșterea veniturilor personalului medi-cal.

Art. 15 - Din veniturile obținute de spitalul public în condițiile prezentei legi, managerul poate bonifica performanța profesională a per-sonalului de specialitate medico-sanitar anga-jat al spitalului, prin acordarea de recompense financiare, care se cumulează cu veniturile sala-riale, devenind venit brut lunar, evidențiat con-tabil și supus global regimului juridic general de impunere prevăzut de reglementările legale în vigoare.

Art. 16 - Activitățile desfășurate de persona-lul medical din spitalele publice care prestează servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în condițiile prezentei legi, sunt exceptate de la prevederile legale în vigoare privind incompatibilitățile și conflictul de inte-rese.

Art. 17 - Medicii și personalul medical din spi-talele publice pot desfășura activitate profesio-nală în străinătate, cu acordul șefului de secție și al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea - în spitalul public unde este angajat - a locului de muncă, sub condiția ca activitatea desfășurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire și specialității. Angajatul este obligat ca, în fiecare an, la sfârșitul perioa-dei de activitate în străinătate, să prezinte un ra-port de activitate și propuneri de îmbunătățire a activității secției și spitalului.

Art. 18 - Medicii rezidenți, cu acordul coor-donatorului de rezidențiat, pot efectua stagii de pregătire și de activitate și în alte spitale publi-ce decât cele universitare.

Art. 19 - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicare.

(2) În vederea aplicării legii, până la intrarea în vigoare a acesteia, Ministerul Sănătății și Mi-nisterul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu avizul conform al Ministerul Finanțelor Publice, vor emite ordinul comun privind organizarea, funcționarea și remunerarea personalului me-dical care prestează servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul

României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, re-publicată.

Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR) a participat în luna martie la masa rotundă organizată de Societatea Academică din România cu specialiști din sistemul de sănătate pentru a analiza aspecte din noul proiect de lege depus la Camera Deputaților pentru creșterea veniturilor medicilor în spitalele publice.

Reuniunea a fost moderată de dr. Sorin Paveliu, expert SAR. La reuniune au participat dr. Dorel Săndesc, secre-tar de stat din MS, Petru Movilă, deputat, iar din partea CFSMR, dr. Dan Perețianu.

Din discuții a rezultat că ministrul Nicolae Bănicioiu preferă, din motive de responsabilitate politică, să nu fie domnia-sa inițiatorul unui astfel de proiect. Responsabi-litatea pare să cadă în sarcina a mai mulți oameni din Par-lament. S-a scos în evidență că proiectul a fost elaborat în atelierele MS, pe vremea ministeriatului Nicolăescu. De fapt, nu este vorba de creșterea veniturilor, ci de “ofe-rirea” unui cadru legislativ pentru ca medicii să fie mai protejați față de luarea de mită. În proiect s-au „strecurat” și alte problematici, care fac obiectul altor legi importan-te: Codul Muncii, Codul Fiscal, Legea Educației.

Au fost abordate aspecte de buget al Sănătății, de buget al spitalului etc., iar dr. Paveliu a încercat să arate care ar putea fi rezolvările creșterii veniturilor spitalelor cu actualul buget. Dr. Perețianu a cerut creșterea adevă-rată a salariilor și veniturilor per oră.

Vă prezentăm comentariile reprezentantului CFSMR dr. Dan Perețianu pe proiectul legislativ:

LEGE cu privire la prestarea de servicii și acte medicale la cererea pacientului, în spitalele publice

Comentariu: De scos în evidență că Proiectul NU crește salarizarea medicilor (ci veniturile)! Salarizarea ră-mâne la fel.

Art. 1 - În spitalele publice se pot presta servicii medi-cale la cererea pacientului/reprezentantului său legal, în regim privat, în afara programului normal de lucru.

Comentariu: Prima problematică. În afara orelor de program înseamnă program suplimentar. Din punct de vedere european (vezi Rezoluţiile FEMS), aceasta NU este de dorit!

Art. 12 - În spitalele publice, pacientul/reprezentantul său legal pot alege în mod expres un medic curant, pen-tru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care va achita un onorariu prestabilit prin acordul părților, în condiţiile reglementate prin ordin al ministrului Sănătății.

Comentariu: A doua problematică. Aceasta proble-mă va crea disfuncționalități în interiorul spitalelor. De

exemplu, pacienții vor vrea să fie internați la dr. X, care are atribuite Y saloane. Dacă saloanele sunt pline, paci-entul doctorului X va fi tratat în salonul dr. Y.

Art. 14 - Contribuabilii pot dispune ca procentul din impozitul anual pe venit, prevăzut în condițiile legii, să fie direcționat și către spitalele publice, care pot utiliza aces-te sume inclusiv pentru creșterea veniturilor personalului medical .

Comentariu: A treia problematică. Acest articol este un pleonasm legislativ. Și acum, cine vrea poate da 2% din impozit spre spitale, fundații ale spitalelor etc.

Art. 16 - Activitățile desfășurate de personalul medical din spitalele publice care prestează servicii/acte medica-le la cererea pacientului, în regim privat, în condițiile pre-zentei legi, sunt exceptate de la prevederile legale în vi-goare privind incompatibilitățile și conflictul de interese.

Comentariu: Îmi este neclar care sunt acum incompa-tibilitățile și conflictul de interese!

Art. 17 - Medicii și personalul medical din spitalele pu-blice pot desfășura activitate profesională în străinătate, cu acordul șefului de secție și al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lu-crătoare pe an, cu păstrarea - în spitalul public unde este angajat - a locului de muncă, sub condiția ca activitatea desfășurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire și specialității.

Angajatul este obligat ca, în fiecare an, la sfârșitul peri-oadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate și propuneri de îmbunătățire a activității secției și spitalului.

Comentariu: A patra problematică. Se suprapun două elemente: munca în străinătate și Raportul pentru îmbunătățirea activității. Ciudat! Oricum, munca în străi-nătate era o caracteristică și a regimului Ceaușescu, la fel ca și raportările…

Art. 18 - Medicii rezidenți, cu acordul coordonatorului de rezidențiat, pot efectua stagii de pregătire și de activi-tate și în alte spitale publice decât cele universitare.

Comentariu: A cincea problematică. Care este punc-tul critic pentru care este nevoie de școlirea rezidenților altundeva decât în spitalele universitare? Oare mulți pro-fesori vor să lucreze în privat, unde nu au negrișori?

7 comentarii la proiectul de creștere a veniturilor medicilor

Hea

lth

& La

w

Anul II / Nr. 6(1) / 201554

Dr. Dan Perețianu, CFSMR

55 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

56 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Anii ’50 reprezintă momentul când a fost clar că, mai devreme sau mai târziu, viitorul sănătății o să fie digital. Doar douăzeci de ani mai târziu digitalizarea domeniului medical era în plin avânt, domenii întregi, atât cele care sunt în legătură directă cu pacientul, cât și cele care susțin activitatea medicului, cu tot cu implicațiile lor economice, fiind dependente de calculator și susținute de tehnicile digitale. Azi, domeniul medical, la modul cel mai general, nu poate fi conceput fără tehnologia digitală.

Un subiect de discuție, în aceste condiții, este efectul asupra domeniului sănătății pe care îl produce tehno-logia, în condițiile în care multe strategii de asistență medicală digitală sunt încă subminate de mituri sau rămân doar adevăruri spuse pe jumătate.

Un studiu realizat de McKinsey & Company - o com-panie recunoscută internațional, care are ca obiectiv managementul global de consultanță - a măsurat im-pactul pe care îl are digitalizarea domeniului sănătății în percepția publică.

Mitul 1: Oamenii nu vor să folosească serviciile digitale pentru asistența medicală

Există percepția că pacienții sunt reticenți la sis-temele digitale, în condițiile în care acestea intervin direct în relația lor cu medicul și există suspiciunea utilizării relativ scăzute a serviciilor medicale dacă acestea implică și o componentă digitală.

Sondajul arată însă altceva. Reticența vine din faptul că serviciile medicale digitale nu corespund nevoilor

sau sunt de proastă calitate. Pe de altă parte, mai mult de 75 la sută dintre respondenți își doresc să utilizeze serviciile de asistență medicală digitală, atâta timp cât aceste servicii răspund nevoilor lor reale și au un nivel de profesionalism ridicat. În plus, peste 75% din toți pacienții se așteaptă să folosească servicii medicale digitale în viitorul apropiat.

Mitul 2: Doar tinerii sunt receptivi la serviciile medicale digitale

Unul dintre miturile cele mai răspândite cu privire la asistența medicală este că doar tinerii sunt interesați de toate componentele pe care le presupune asistență medicală digitalizată, în timp ce persoanele de vârsta a II-a și a III sunt reticente.

Studiul arată că, în realitate, pacienții din toate grupele de vârsta sunt mai mult decât dispuși să folosească serviciile digitale de asistența medicală. De fapt, pacienţii mai în vârstă (cei peste 50 de ani) sunt interesate de acest gen de abordare cel puțin la fel de mult ca și cei tineri.

Există și diferențe. Dacă pacienții în vârstă rămân tradiționaliști și preferă site-uri dedicate, pacienții tine-ri sunt deschiși la canale noi de comunicare și acceptă mult mai ușor interacțiunea virtuală.

O categorie aparte se distinge, cea a celor care sunt interesați și dispuși să folosească dispozitive mobile și aplicații pentru monitorizarea unor constante bio-

Viitorul Sănătății este digital

Lucian IONIȚĂManaging Partner

“DeciSePoate”

eHealthRomania.com, după o cercetare McKinsey Consultants

eHealthRomania.com este o sursă de informație despre tehnologia folositoare profesioniștilor din sănătate. Site-ul își propune să fie o platformă pentru mediatizarea și susținerea tuturor inițiativelor românești și oferă un rezumat la zi al noutăților internaționale.

Lucian Ioniță este partener la firma de comunicare DeciSePoate și un entuziast eHealth, fost ziarist și ulterior director general al unor reviste precum “National Geographic Romania”, „Femeia” și „Cosmopolitan”.

Hea

lth

& In

no

vati

on

57 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

logice care să dea informații despre starea lor de sănătate. Există voci care spun că acesta este un prim pas într-o viitoare revoluție medicală, telefoanele inteligente și aplicațiile pe care acestea le pot suporta fi-ind în măsură să monitorizeze starea de sănătate și să-i avertizeze pe proprietari cu privire la unele probleme de sănătate.

Mitul 3: Medicina digitală impune o platformă cuprinzătoare, condiție prealabilă a interesului pentru pacienți

În prezent, numărul aplicațiilor medicale este de ordinul miilor toate fiind bine primite și utile. Aceste aplicații “mici” sunt dovada că utili-zatorul este interesat de servicii medicale digitale care trebuie să fie inteligente, corecte și ușor accesibile, notorietatea și gradul de dez-voltare a acestora fiind secundar.

Studiul a probat faptul că oamenii sunt în primul rând interesați de asistență cu sarcini de rutină în principal. Un exemplu: cele mai căutate aplicații în Germania, Marea Britanie și Singapore sunt cele de tipul “Fă o programare la medic” și “Caută un medic”. Acest gen de aplicații – foarte populare, nu au nevoie de investiții masive IT pentru a fi realizate, dar beneficiile lor sunt evidente, de unde și popularitatea de care se bucură.

eHealthRomânia.com are un flux săptămânal de articole și analize special dedicate profesioniștilor din zona sănătății. Dacă doriți să aveți acces la el, solicitați-l cu un e-mail la lucian@decisepoate.ro.

4 direcții pentru eHealth în 2015

2014 a fost un an important pentru eHealth, dar 2015 poate depăși această creștere. Care sunt direcțiile principale pentru eHealth în 2015?1. Wearables. Tehnologia evoluată și din ce în ce mai accesibilă face ca aceste dispozitive să fie pe zi ce trece mai populare. De la trackere de fitness, la sisteme de control al glicemiei în timp real, sistemele denumite generic wearables devin din ce în ce mai ușor de purtat, dar și din ce în ce mai complexe și mai utile.2. Predicție. Domeniul eHealth face un pas uriaș și se concentrează pe monitorizarea și colectarea de date pentru a preveni bolile grave sau pentru a interveni în stadiile lor incipiente când tratamentul este mult mai puțin costisitor, iar prognosticul mult mai bun.3. Telemedicina. Utilizarea tehnologiilor de comunicații pentru schimb de informații, dar și pentru a putea pune un diagnostic de certitudine la distanță prin investigații și evaluări, via mijloace de comunicare și transmitere a date-lor, la distanță vor aduce o revoluție în domeniul eHealth.4. Dosarele medicale electronice. Dosarele electron-ice de sănătate sunt mai ușor de organizat, permit colaborarea medicală pentru îngrijirea unui pacient la distanță, consultarea unor specialiști aflați la sute sau mii de kilometri depărtare, dar și evaluarea rapidă și corectă a datelor medicale. Dosarele electronice sunt ușor de accesat și mult mai economicoase (nu trebuie depozitate, nu trebuie protejate).

Cred că în anii ce vin, Sănătatea va beneficia de noile tehno-logii măcar în aceeași măsură în care au făcut-o comerțul sau media. Și noi, cei din comunicare, care am trăit în ultimii 10 ani această revoluție tehnologică nu numai personal, ci mai ales pro-fesional, în transformările majore ale industriei media, ar trebui s-o anunțăm și s-o explicăm celor din Sănătate. Pentru că e o oca-zie extraordinară pentru medici, producători sau distribuitori de medicamente și, mai ales, pacienți.

Lucian Ioniță

„

„

58 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

Conform statisticii efectuate de Asociația Română de Turism Medical în România, în anul 2013 au apelat la serviciile medicale din țara noastră minim 6.500 de pacienți străini, iar în anul 2014 au fost înregistrați 8.200 de pacienți străini. Aceștia au cheltuit, în me-die, 3.500 de euro pentru serviciul medical, cazare și biletele de avion, și au crescut veniturile spitalelor și clinicilor din România, în majoritate private, cu circa 20 de milioane de euro într-un an. În următorii ani, numărul pacienților străini, care vor alege țara noastră ca destinație medicală, va continua să crească.

Majoritatea pacienților străini, care beneficiază de serviciile medicale din România, apelează la spita-lele și clinicile medicale private, care vin cu propriile oferte de turism medical. Cei mai mulți dintre pacienții străini provin din celelalte state ale Uniunii Europene și au acces în România la servicii de calitate la costuri mult mai mici. Cele mai căutate servicii medicale în România rămân stomatologia și chirurgia estetică, oftalmologică și bariatrică. Ortopedia și tratamen-tele balneare au avut o evoluție pozitivă din această perspectivă în ultima perioadă. Trei sferturi dintre

România se remarcă pe piața serviciilor de turism medical datorită prețurilor practicate mai mici decât în celelalte state europene și timpului de așteptare mai scurt pentru anumite proceduri medicale. Standardele de calitate și tehnologia avansată din mediul privat de sănătate și accesibilitatea serviciilor de transport și de cazare contribuie în aceeași măsură.

Turismul medical în RomâniaSursă: Inițiativa Civică de Centru Dreapta

Hea

lth

& To

uris

m

59 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

pacienții străini din România vin pentru tratamente stomatologice. Promovarea turismului medical în România poate constitui o șansă reală de dezvoltare a sistemului de sănătate din țara noastră, iar orice investiție în acest sens va veni în beneficiul tuturor pacienților din România.

Directiva 24 a Uniunii EuropeneO reglementare europeană, care a intrat în vigoare

în octombrie 2013, permite cetățenilor europeni să se trateze în orice spital sau unitate medicală privată sau de stat din Uniunea Europeană, în baza asigurării obligatorii din statul de proveniență. Pacienții euro-peni vor beneficia de decontări pentru serviciile me-dicale pe care le vor pretinde oriunde în UE, la nive-lul prevăzut pentru aceleași servicii medicale pe care le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere. Astfel, conform noii directive, cetățenilor UE le va fi mai ușor să-și acopere costurile pentru serviciile me-dicale în oricare stat membru, iar directiva va încuraja turismul medical în Uniunea Europeană. România se supune acelorași norme în domeniul medical ca restul statelor UE, iar spitalele și clinicile private ridică stan-dardele sistemului de sănătate românesc.

Pentru un pacient străin, care apelează la servi-ciile medicale din România, decontarea în statul de proveniență se va face la nivelul costurilor mici impuse în țara noastră, însă pacientul va beneficia chiar și în aceste condiții de o reducere substanțială în comparație cu cheltuielile pe care le-ar fi suportat în țara de origine, pentru anumite tratamente medi-cale. Noua legislație oferă și cadrul normativ prin care orice act medical neadecvat, în oricare stat membru UE, clinică privată sau de stat, va putea fi mult mai ușor sancționat.

Noua directivă nu include serviciile în domeniul în-grijirii pe termen lung (recuperare medicală) și trans-plantul de organe, iar o parte dintre serviciile medi-cale, căutate în mod special de străini în România, pot să nu fie acoperite de asigurarea obligatorie din statul de proveniență. Directiva 24 oferă însă o posibilitate în plus ca România să aducă în atenția pacienților europeni noi servicii medicale, pe lângă cele deja consacrate, prin pachete integrate și atractive. Direc-tiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Con-siliului, din 9 martie 2011, privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfront-aliere, poate fi citită aici.

Turismul medical: perspective de dezvoltare în România

Sistemul privat de sănătate din România excelează și evoluează acolo unde sistemul public de sănătate încă are deficiențe. Dificultățile cu care se confruntă sistemul public de sănătate nu trebuie să se propage asupra întregului sistem medical din România.

Identificăm cinci probleme:1. Absența promovării ofertelor turismului medical

românesc în străinătate2. Prevederi legale discriminatorii pentru sistemul

privat față de sistemul public3. Fiscalitate confuză și redundantă4. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii5. Supra-încărcarea financiară a cabinetelor și clini-

cilor medicale

Trei perspectiveLegislativ – Impedimentele de ordin legislativ sau

birocratic amână dezvoltarea completă a sistemu-lui medical din România. Pe de o parte, sistemul de sănătate public nu poate atrage un număr însemnat de pacienți străini din cauza deficiențelor cu care se confruntă. Pe de altă parte, se pierde șansa creșterii numărului străinilor în spitalele și clinicile medicale private, deoarece legislația și birocrația din Româ-nia complică activitatea de zi cu zi a unităților medi-cale. Din acest punct de vedere, România se prezintă cel mai slab în raport cu celelalte state membre UE. Situația poate fi îmbunătățită prin noi texte de lege și prevederi care să corespundă cerințelor sistemului medical privat.

Politic - Este nevoie de o implicare pozitivă a Gu-vernului și a autorităților naționale în dezvoltarea turismului medical în Romania, printr-o strategie pe termen lung și o promovare oficială peste hotare. Constrângerile legislative și financiare la care este su-pus sistemul de sănătate din România anulează din start condițiile favorabile dezvoltării acestui sector în România. Guvernul trebuie să acționeze în sinergie cu sistemul privat, deoarece ține și de interesul național o promovare a serviciilor medicale pentru străinii care pot veni la tratament în România.

Economic – Fiscalitatea confuză și redundantă, supra-încărcarea financiară a spitalelor, cabinetelor și clinicilor medicale și insuficienta dezvoltare a infrastructurii de transport sunt alte câteva probleme. Costul birocrației românești devine unul foarte greu suportabil pentru unitățile medicale din sistemul privat, comparativ cu sistemul public, și se naște astfel o concurență neloială în defavoarea calității serviciilor de asistență medicală. Instituțiile statului se concentrează pe verificări mai mult asupra sectorului privat și mai puțin asupra sistemului de sănătate public. Totodată, se impune modificarea sistemului de plată a personalului medical: România nu-și poate promova sistemul medical dacă medicii aleg să practice meseria în state unde sunt plătiți mai bine. Pacienții nu pot beneficia de servicii medicale egale în UE, în condițiile unei plăți inegale a medi-cilor la nivel european. În multe cazuri, medicii privați din România preferă să-și reducă onorariul pentru a-și menține pacienții, deși instrumentele și consumabilele pe care le utilizează sunt la aceleași prețuri pe care le

60 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

plătesc și colegii de breaslă din alte state membre UE, care își practică meseria pe salarii de zece ori mai mari. Nu în ultimul rând, achiziționarea aparaturii performan-te devine o problemă atât timp cât în România se obligă inclusiv la plata a 24% TVA la achiziția acestora.

Condițiile din sistemul medical și nivelul salarizării au dus la un deficit de medici în România

3.000 de medici au părăsit România doar în 2013, iar în ultimii 6 ani din țara noastră au plecat aproximativ 20.000 de medici. În continuare, 70% din personalul medical din România lucrează în sistemul public pe salarii nesatisfăcătoare. Cu toate acestea, speranța la o carieră normală, la un parcurs profesional bazat pe mer-ite și dorința unei independențe profesionale și a unei recunoașteri din partea societății sunt principalele mo-tive ale plecării medicilor români, și mai puțin condițiile de salarizare. Accesul la tehnologia performantă este un alt motiv care contribuie la plecarea medicilor din țara noastră. Dezvoltarea turismului medical ar presu-pune o oportunitate de dezvoltare și extindere a siste-mului medical privat și ar conduce obligatoriu la refor-marea sănătății publice.

Ce propunem:1. Modificarea legislației actuale2. Reducerea taxării3. Simplificarea birocrației4. Promovarea la nivel oficial a unui brand de țară

care să includă și turismul medical.A. Legislația în vigoare trebuie modificată în sensul

încurajării investițiilor în sistemul medical românesc. Reducerea taxării în domeniul medical, simplificarea birocrației și promovarea serviciilor medicale sunt pași importanți în dezvoltarea sistemului de sănătate româ-nesc. Sistemul medical privat trebuie obligatoriu încura-jat, pentru că excelează și acoperă cu succes deficiențele cu care se confruntă sistemul public de sănătate.

Pași de urmat1. Sancționarea mai aspră a concurenței neloiale.2. Reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a

taxării unităților medicale pentru a permite modern-izarea cu aparatură performantă, angajarea medi-cilor și salarizarea lor corespunzătoare, și menținerea prețurilor la un nivel acceptabil pentru pacienți.

3. Simplificarea birocrației, reducerea numărului de aprobări, posibilitatea acordării unui aviz pe perioadă nedeterminată dacă nu au loc schimbări și rezolvarea problemei instituţiilor care se suprapun în controale. Se va permite astfel înființarea și dez-voltarea unităților medicale, într-o economie liberă, în așa fel încât piața serviciilor medicale din România să poată fi competitivă în raport cu celelalte state eu-ropene.

4. Asigurări private de sănătate integral deducti-bile fiscal - companiile multinaționale acordă deja în pachetul salarial și asigurări private. Este nevoie de un sistem complementar pe sistemul pensiilor pri-vate. Cu acei bani orice pacient va putea beneficia de tratamente de calitate în mediul privat, și astfel se deblochează și reduce aglomerația din sistemul public.

B. Sistemul medical privat din România performează și poate contribui semnificativ la dezvoltarea sistemului de sănătate național și a turismului medical în România. Guvernul trebuie să susțină promovarea unui brand de țară și totodată să identifice furnizorii dispuși să ofere servicii de calitate pacienților străini.

1. O strategie națională de susţinere a turismului medical în România.

2. Informare și reportaje în media internațională cu ofertele de turism medical din România, susținute de Guvernul României.

3. Prezența, alături de mediul privat, a Guvernului României la târgurile internaționale de turism.

Hea

lth

& To

uris

m

61 Anul III / Nr. 6(1) / 2015

StomatologiaStomatologia este un domeniu al medicinei aflat

în cea mai bună perioadă de dezvoltare după 1990, pentru că a beneficiat de avantajele de a se fi privatizat aproape integral. Singurele cabinete care funcționează cu finanțare de la bugetul de stat român sunt cele aflate în școli și în rețeaua ministerelor cu rețea sanitară pro-prie. Concurența mare dintre cabinetele private a de-terminat o acțiune de modernizare foarte accelerată în beneficiul direct al pacienților. Obținerea finanțării din fondurile europene, prin Programul Operațional Re-gional, a reprezentat unul dintre pilonii de dezvoltare a cabinetelor în cursul ultimilor cinci ani. Un număr de 16.000 de medici dentiști și 10.000 de cabinete de medicină dentară pot acoperi cererile pacienților străini care doresc să apeleze la serviciile stomatologice din România. Deoarece stomatologii din România se confruntă în mod frecvent cu cazuri dificile, experiența lor reprezintă un avantaj. Dacă la nivel național costurile serviciilor medicale în acest domeniu sunt relativ ridi-cate, comparate cu cele din UE, România este printre țările care oferă prețurile cele mai scăzute, cu până la 70% mai mici decât în alte state europene.

În ultimii ani s-a observat o creștere semnificativă în România a numărului de pacienți români, care locuiesc în străinătate, și a numărului cetățenilor străini, care au preferat tratamentele stomatologice mai ieftine în țara noastră. Cele mai cerute intervenții stomatologice, de către pacienții străini care vizitează cabinetele dentare din România, rămân implanturile dentare, coroanele ceramice, albirile și obturațiile de canal. Numărul pacienților veniți din afară va crește în următorii ani, de-oarece Directiva 24 va permite și rambursarea costurilor pe tratamentele stomatologice în UE, acolo unde statul de proveniență include în asigurări astfel de proceduri medicale. În prezent, sunt aproximativ 60 de cabinete de medicină dentară, de pe teritoriul României, care s-au înscris în programul Asociației Române de Turism Medical pentru prezentarea ofertelor de servicii sto-matologice. Asociația Română de Turism Medical este o asociatie non-profit, care promovează internațional turismul medical în Romania. ARTM pune la dispoziție străinilor informații despre serviciile medicale din România în Romanian Medical Tourism Guide, pe care îl puteți accesa aici.

Pachete integrate de servicii medicaleChirurgia de lux, plastică și reparatorie, sau chirur-

gia obezității aduc pacienți străini în România. Cererile mari și prețurile ridicate din Occident conving străinii să apeleze la aceste servicii în țara noastră. Centrele foarte dotate de wellness și spa, din principalele orașe, contri-buie la oferta de turism medical în România. Implantu-rile, îndepărtarea ridurilor, a varicelor și liposucția, pre-cum și crioterapia sunt proceduri căutate deopotrivă de pacienții români și străini în România. Chiar dacă nu

intră sub incidența Directivei 24, aceste servicii, cuplate cu turismul balnear și fizioterapeutic și cu serviciile de geriatrie, deschid noi oportunități turismului în țara noastră. România dispune de primul Institut Național de Gerontologie și Geriatrie din lume, Institutul Ana Aslan. Fondat în anul 1952, are ca obiect de activitate

Asistența medicală geriatrică, cercetarea și geron-tologia socială, iar în 1964 președintele Organizației Mondiale a Sănătății a propus ca Institutul Ana Aslan să fie un model de institut de geriatrie țărilor dezvoltate. În România, 34 de localităţi au infrastructură balneară şi posibilitatea de dezvoltare continuă. Conform datelor puse la dispoziție de Organizația Patronală a Turismului Balnear din România, doar în 2013 s-au investit peste 150 milioane de euro bani privați în stațiunile balneare din România, majoritatea în zone cu potențial turistic în-semnat. Există circa 160 de stațiuni balneare în Româ-nia, însă de investiții mai substanțiale s-au bucurat doar 20 dintre acestea, cele mai solicitate. Există un interes deosebit al turiștilor străini pentru zonele balneare din România, iar o promovare care să se concentreze cu precădere pe aceste zone, prin oferte corespunzătoare, ar putea dubla numărul lor în decurs de un an. Este binevenită o colaborare între investitori și autorități pentru promovarea în afară a stațiunilor balneare de pe teritoriul României, promovarea unei noi imagini a turis-mului balnear în România și a oportunităților medicale pe care le oferă aceste servicii. Trebuie totodată pus accent pe caracterul de prevenție medicală pe care îl presupun aceste tratamente. Promovarea turismului medical în zonele balneare înseamnă noi oportunități de investiții, inclusiv cu bani europeni. O strategie integrată, care să facă cunoscute pacienților străini toate aceste oportunități, trebuie urmată obligatoriu de un proces de reabilitare în ansamblu a sistemului medi-cal și de dezvoltarea unei infrastructuri corelate, pentru a face posibil accesul spre orice regiune din România. Prin angrenarea deopotrivă a instituțiilor statului, a spi- talelor și clinicilor private și a agențiilor de turism care se pot implica în promovarea României, turismul medi-cal are șanse reale să devină un nou brand de țară.

O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical din România

Beneficiile dezvoltării turismului medical sunt in-contestabile – de la contribuții la bugetul național, susținerea economiei naționale și crearea de noi locuri de muncă, până la dezvoltarea sistemului medical și a sectorului turistic din România. Dezvoltarea turis-mului medical în România nu va fi posibilă dacă nu se va investi concomitent în infrastructură și comunicații, pentru a face posibil progresul în domeniul sănătății la nivelul întregii țări. Nu în ultimul rând, orice contribuție financiară în sistemul medical, privat sau de stat, va fi urmată de investiții în aparatură medicală de care vor beneficia toți pacienții din România.

TALON DE ABONAMENT

Doresc să mă abonez la revista q Abonament pentru 1 an 4 numere ale revistei 100 RONq Abonament pentru 2 ani 8 numere ale revistei 190 RON

Nume:................................................................................... Prenume: ...............................................................................Dna Dl Dra Adresă domiciliu: .....................................................................................................................................................................Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: ............................................................................................................... Specialitate ................................................................................................................................................................................

student rezident medic specialist medic primarCompetenţă ............................................................................... Denumire instituţie: .......................................................Domeniu de activitate: Privat PublicSecţie: ................................................................................................. Funcţie: ......................................................................Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ................................................................................................................................ Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ......................................................E-mail: ........................................................................ Web: ...................................................................................................CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nuFactură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii:Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: ..................................................................Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION:

Domiciliu Instituţie

Data: / / Semnătură:…..………….….......…

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele:

MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2,

camerele 22-23, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013.

Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L.,

Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, prin fax (031) 432.82.30 sau scanate prin e-mail la office@msc-ro.com. Mulţumim!

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2, camerele 22-23, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date.

Pe viitor, datele menţionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră.

În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi NU

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Bucureşti.

De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului:q Da, la adresa de e-mail:

.....................................................................q Da, la fax:

.....................................................................

!

63 Anul III / Nr. 6(1) / 2015!