ROMANIATRIBUNALUL BUCURE$TIBd. Unirii nr.37, Sector 3BucurestiSECTIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV $1 FISCAL

Destinatar:FIRICEL ALEXANDRUsector 4, Bucuresti, STR.IENACHITAvAcARESCU, nr. 17A

DOSARUL NR. 21606/3/2016Materia: Contencios administrativ ~i fiscalStadiul procesual al dosarului: FondObiectul dosarului: comunicare informatii de interespublic (Legea Nr.544/2001) scrisoare din data de23.04.2015 ora 0:19Complet: c11 fond-ca

COMUNICAREHOTARARE CIVILA

NR. 7235/2016 DIN DATA DE 14 Decembrie 2016

Stirnata doamna/Stirnate domn,

va comunicarn, alaturat, copia hotararii civile nr. 7235/2016, pronuntata la data de 14 Decembrie 2016,de catre TRIBUNALUL BUCURE$TI SECTIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV $1FISCAL.G7EF.'.,~ ..

A.G. 18.09.2017 0924:55. nr. cornunicare 1 din 2

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2016:007.007235Dosar nr. 21606/3/2016

ROMANIATRIBUNALUL BUCURESTI

SECTIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIVSENTINTA CIVILA Nr. 7235

Sedinta publica de la 14 Decembrie 2016Completul compus din:

PRESEDINTE Mihai Pantelimon DragutescuGrefier Andrei Roberto Gavra

Pe rol solutionarea actiunii formulate de FIRICEL ALEXANDRU in contradictoriu cuparata DlRECTIA GENERALA DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI, avand caobiect comunicare informatii de interes public.

La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns reclamantul personal, legitimatcu carte de identitate, paratul lipsind.

Procedura de citare este legal indeplinitaS-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:Tribunalul da cuvantul pe exceptia lipsei calitatii de reprezentant al semnatarilor

intampinarii, invocate de reclamant.Reclamantul invedereaza instantei faptul ca deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie

sunt contradictorii, dar apreciaza ca dezlegarea va fi data in cauzele aflate in recurs. Cu privirela punctul de vedere exprimat de IGPR aflat la filele 82-100, apreciaza ca MAl uziteaza deacele instructiuni, De asemenea, arata ca CEDO a statutat ca dreptul organizatiilorprofesionale este neingradit, Mai arata ca la art. 52 si 58 din statutul consilierilor juridici, seprevede ca angajatul statului, este strict functionar public, altfel intra in incompatibilitate cuacesta. De asemenea arata ca la art. 45 lit. i din statutul politistului se arata ca politistului lisunt interzise desfasurarea de alte profesii. Mai arata ca exceptia este invocata fata de sefulserviciului si consilierii juridici semnatari. Cu privire la HG nr. 0292 arata ca acesta a stabilitfunctiile politistului, dar acest act este secret, secretizare abuziva care este menita sa acopereaceste incompatibilitati. Mai arata ca DGPMB nu a facut dovada infiintarii legale.

Tribunalul deliberand asupra exceptiei lipsei calitatii de reprezentant asemnatarilor intampinarii, in cea ce priveste consilierii juridici Eduard-Nicolae Jingansi Dan-Serban Velicu fata de nedepunerea dovezii inscrieri in evidentele UNCJ, admiteexceptia invocata in legatura cu acestia,

Reclamantul invedereaza instantei faptul ca actele de numire a directorului general sial domnului Jingan nu sunt valabile, avand in vedere faptul ca aceste functii nu au fostniciodata infiintate, motiv pentru care ridica exceptia de nelegalitate a ordinelor de numirepentru domnul Voicu si pentru domnul Jingan.

Tribunalul fata de nelegalitatea actelor invocate, arata ca acestea se bucura deprezumtia de legalitate.

Reclamantul arata ca functia ~ef serviciu este 0 functie administrativa ~i nu seconfunda cu cea de consilier juridic. Cu privire la domnul Voicu, arata ca, fata de Decizia nr.172/2016 a Curtii Constitutionale, care a statuat ca art. 18 este nelegal, apreciaza ca acesta nueste legal numit.

Tribunalul deliberand asupra exceptiei lipsei calitiitii de reprezentant acomandantului DGPMB, 0 admite in conditiile in care dispozitiile art. 18 din Legea nr.360/2002 prin Decizia nr.172/2016 a Curtii Constitutionale au fost declarateneconstitutionale.

Nemaifiind probe de administrat, tribunalul da cuvantul pe fondul cauzei.

Reclamantul solicita admiterea actiunii, avand in vedere faptul ca se produce un abuzcata vreme personalul este obligat sa achite din fonduri proprii fotografiile pentru legitimatii.Mai arata ca nu solicita cheltuieli de judecata.

Tribunalul retine cauza spre solutionare.

TRIBUNALUL

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 06.06.2016 sub nr.21606/3/2016, reclamantul Firicel Alexandru a solicitat instantei, in contradictoriu cu parataDirectia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti ca, prin hotararea ce 0 va pronunta, sadispuna obligarea paratei de a comunica in scris informatiile solicitate de catre reclamant indata de 23.05.2015, ora 00.19; obligarea paratei la plata de daune morale in cuantum de 1.000RON; obligarea la publicarea hotararii de condamnare intr-un ziar central si pe pagina deinternet a paratei, ca despagubire nepatrimoniala pentru incalcarea dreptului acestuia lainformatie; precum si obligarea paratei la plata tuturor cheltuielilor de judecata,

In fapt,prin scrisoarea din 23.05.2015 orele 00:19 rec1amantul sustine ca a adresatparatei, prin e-mail, 0 cerere de informatii, in baza Legii nr. 544/2001 privind liberu1 acces lainformatiile de interes public.

Reclamantul arata ca, prin scrisoarea nr.150293 din 30.05.2016, parata i-a comunicatrefuzul sau de a-i inainta informatiile solicitate, desi conform art.2, art.7 si art.12 din Legea544/2001, acestea erau informatii de interes public ~i nu erau exceptate de la comunicare,conform art. 12 din Legea nr. 544/2001, sunt exceptate de la liberul acces informatiile privindacti vitatil e:a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte dincategoria informatiilor clasificate, potrivit legii;b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc intereseleeconomice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate,potrivit legii;c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduceatingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca sepericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata,integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs dedesfasurare;f) inforrnatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingereasigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate inproces;g) informatiile a carer publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.

Apreciaza ca, prin lipsa informatiilor solicitate, DGPMB recunoaste tacitdiscriminarea si relele tratamente la care Ii supune pe angajatii acestei institutii - lucratori fatade ,,~efii mari", in sensul ca lucratorii sunt obligati sa i~i achizitioneze fotografiile pentrulegitimatii ~i dosarul de personal din fonduri proprii, rara a Ie fi decontate sumele ocazionatecu aceste cheltuieli, iar pentru ~efi se gasesc resurse materiale, personal calificat ~i/sau Ie suntdecontate sumele pe care ace~tia Ie cheltuiesc pentru achizitionarea de fotografii pentrulegitimatiile de serviciu ~i dosarele de resurse umane.

Acest aspect 11sustine, pentru ca prin adresa nr.471813/31.05.2016, e~alonul superioral DGPMB a recunoscut ca nu exista 0 modalitate de decontare ~i/sau de fotografiere aangajatilor din Politia Romana, "fiecare descurcandu-se cum poate, pentru a beneficia delegitimatia de serviciu."

De altfel, parata nici nu a demonstrat in vreun fel de ce comunicarea respectivelorinformatii ar aduce atingere amintitelor valori ocrotite de lege.

Un alt aspect ce nu trebuie omis este reprezentat de sanctiunile/condamnarile StatuluiRoman de catre forurile europene cu atributii in ocrotirea drepturilor omului, tocmai datoritanerespectarii de catre institutiile Statului Roman a dreptului cetatenilor la accesareainformatiilor de interes public si/sau atribuirea de raspunsuri batjocoritoare.

Reclamantul sustine ca, potrivit art. 13 din Legea nr.544/200 1: Informatiile carefavorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre 0 autoritate sau 0 institutie publica nu pot fiincluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public, iarconform art. 14 al Legii nr 544/2001 prevede: (1) Informatiile cu privire la datele personaleale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteazacapacitatea de exercitare a unei functii publice.(2) Informatiile publice de interes personal nupot fi transferate intre autoritatile publice decat in temeiul unei obligatii legale ori cu acordulprealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii potrivit art. 2.

Astfel ca, aplicarea unei Legi nu poate fi eludata prin simplul refuz al autoritatilorpublice destinatare ale legii. Aplicarea unei legi nu poate si nu trebuie sa depinda devointa/acordul celor care trebuie sa 0 respecte. in caz contrar, Legea 544/2001 isi pierdecaracterul de act normativ si este, practic, anulata, prin simpla vointa a paratei MAL

De asemenea, reclamantul precizeaza ca exceptiile prevazute in art 12 din Legea nr.544/2001 sunt de stricta interpretare, astfel ca ele nu pot fi extinse, prin asimilare, si la altesituatii decat cele strict prevazute de Lege. Din aceste motive, refuzul paratei de a comunicainformatiile solicitate este in mod vadit ilegal.

Nu in ultimul rand, la introducerea actiunii, reclamantul sustine ca a avut in vederedeciziile anterioare ale T.M.B.-S.C.A.F. prin care impunea ca refuzul nemotivat secircumscrie lipsei raspunsului intr-un numar de 30 de zile.

In ceea ce priveste prejudiciul moral adus, reclamantul solicita instantei sa-l apreciezesi judece "in echitate" in raport de importanta valorilor si drepturilor lezate de catre parata.Mentioneaza faptul ca dreptul la informare, libera exprimare si petitionare sunt drepturiconsacrate in Constitutin Romaniei, drepturi ce deriva din Declaratia Universala a DrepturilorOmului, C.E.D.O. si C.D.F.U.E.

Reclamantul solicita instantei sa aprecieze cu privire la daunele morale prin raportarela Decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016 in care ICCJ- Sectia Civila prin care a statuat: "instabilirea existentei prejudiciului moral - definit in doctrina si in jurisprudents ca oriceatingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane si carese manifesta prin suferinta fizica sau morala, pe care Ie resimte victima - trebuie luat in calculcaracterul si importanta valorilor nepatrimoniale, carora le-a fost cauzat prejudiciul, situatiapersonala a victimei, tinand cont de mediul social din care victima face parte, educatia,cultura, standardul de moralitate, personalitatea si psihologia victimei, circumstantelesavar~irii faptei, statutul social, etc. Fiind yorba de lezarea unor valori rara continut economic~i de protejarea unor drepturi care intra, ca element al vietii private, in sfera art. 8 dinConventia pentru Apararea Drepturilor Omului, dar ~i de valori aparate de Constitutie ~i delegile nationale, existenta prejudiciului este circumscrisa conditiei 4 aprecierii rezonabile, pe 0baza echitabila corespunzatoare a prejudiciului real ~iefectiv produs victimei.

In ceea ce prive~te proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficienta,urmand ca prejudiciul ~iraportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele urmand sa deducaproducerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa produca unasemenea prejudiciu ~i a imprejurarilor in care a fost savar~ita, solutia fiind determinata decaracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila.

Astfel, data fiind natura prejudiciului moral nu era necesar a se proba rara dublu ~iraraechivoc imprejurarea ca ar fi fost deteriorata in vreun fel buna reputatie a reclamantului -

persoana publica, cu 0 anumita notorietate si care se bucura de un anumit prestigiu - incontextul in care paratul, prin afirmatiile sale cu caracter scandalos si neadevarat, facute incadrul unei campanii de denigrare desfasurata la un nivel foarte extins, pe posturi deteleviziune si in presa, a produs 0 atingere semnificativa a valorilor ce definesc personalitateumaria, "atacul" atingand un anumit nivel de gravitate, apt a produce consecinte negative inplan moral victimei."

In ceea ce priveste pct-ul 3 al cererii, reclamantul invedereaza ca cererea sa de repararea pagubei morale constand in obligarea paratei sa publice hotararea de condamnare pe paginade internet a paratei DGPMB este pe deplin rezonabila si perfect admisibila, avand suportirefutabil in art. 52 Constitutie, art.I si art. 18 din Legea 554/2004 si art. 253 alin. 3 lit a) CodCivil.

La data de 23.06.2016, parata Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti aformulat intampinare.

Fata de pretentiile reclamantului referitoare la fondul cauzei, parata invedereazainstantei ca informatiile solicitate de reclamant nu se circurnscriu notiunii de informatii deinteres public, neexistand in cadrul acestei institutii, 0 structura specializata pentru efectuareafotografiilor aferente legitimatiilor de serviciu si dosarelor personale ale directorului generalal DGPMB, directorilor generali adjuncti, sefilor de servicii, sefilor de birouri, sefilor desectoare, sefilor de sectii si adjunctilor acestora.

Apreciaza ca atat cererea adresata institutiei cat si cererea de chemare in judecata aufost formulate cu rea-credinta de catre reclamant, aspecte relevate de unele mentiuni pe careacesta Ie face in cuprinsul actiunii formulate, sens in care solicita si sanctionareareclamantului pentru introducerea cu rea credinta a actiunii judiciare.

In ceea ce priveste solicitarea de acordare a daunelor morale, parata invedereaza faptulca daunele morale sunt apreciate ca reprezentand 0 atingere adusa existentei fizice apersoanei, integritatii corporale si sanatatii, cinstei, demnitatii si onoarei, prestigiuluiprofesional, s.a.m.d,

Potrivit dispozitiilor art. 249 C.pr.civ., sarcina probei in cererea privind acordareadaunelor morale revine reclamantului (actori incubit onus probandi), care trebuie sa precizezein ce consta prejudiciul moral si care sunt criteriile de evaluare a acestuia, pentru ca instantasa poata stabili in ce masura 0 astfel de cerere este intemeiata,

Parata precizeaza ca, pentru stabilirea cuantumului daunelor morale este necesar sa seadministreze probe corespunzatoare care sa contureze atat dimensiunile suferintelor pricinuitecat si intinderea prejudiciului moral cauzat.

A~adar, considera ca acordarea compensatiei trebuie sa justifice un prejudiciu real,deoarece, in caz contrar, raspunderea juridica ~i-ar pierde functia reparatorie.Sunt situatii in care se impune acordarea unor compensatii persoanelor care au suferit daunemorale ~i care se stabilesc prin apreciere, dar nu 0 apreciere de ordin general, ci avandu-se invedere particularitatile fiecarui caz in parte.

A~adar, paratul sustine ca suma stabilita de reclamant ca reprezentand daune moraleeste nejustificata, instanta avand datoria de a cerceta daca acestea sunt intemeiate ~i de aproceda la individualizarea acestora in functie de situatia concreta.

De asemenea, s-a statuat ca este greu de acceptat teza ca daunele morale pot fiacordate "in lipsa oricarui element probator" ~i" rara nicio motivare".

La data de 25.07.2016, reclamantul formuleaza raspuns la intampinarea paratuluiDGPMB.

Reclamantul invedereaza instantei ca "reprezentantii legali" nu au depus nici un inscriscare sa Ie ateste calitatea de consilier juridic in sensul prevederilor Legii nr.200/2004 ~iO.M.J. nr.6061C/2010 sau a Hotararii Ordinului Consilierilor Juridici din Romania nrApublicata in M.O. nr. 452/2014 prin care modifica Statutul profesiei de consilier juridic

publicat in M.O. nr. 684/2004, in conformitate cu cerintele imperative ale art. 151 alin(3)CPe.

Nu in ultimul rand, sustine ca atributiile "de politic" ale "consilierilor juridici"semnatari ai prezentei intampinari sunt inexistente.

A se vedea in acest sens ca OMAI nr. 100/2011 invocat de "reprezentantullegal" facereferire la calitatea de "consilier juridic" a angajatilor M.A.I.-D.G.J. calitate care, datoritalipsei inscrisurilor atasate apreciaza ca nu 0 detin ci doar este ilegal arogata de angajati aiDGPMB.

In sustinerea lipsei calitatii de consilier juridic a persoanelor mentionate, reclamantulsustine ca prevederile Legii nr. 200/2004 de Ministerul Justitiei, O.M.J. nr. 606/C/2010respectiv faptul ca acestia nu sunt nici inscrisi in tabloul UCCJRJOCJR, conform Statutuluiprofesiei de consilier juridic ci se recornanda a fi "politi~ti". In acest sens arat art. 90 dinStatut: "Consilierul juridic este dator sa isi decline calitatea si sa isi probeze identitatea cuactul "Legitimatie de consilier juridic" in fata tuturor instantelor judecatoresti de orice grad,institutiilor si autoritatilor statului si a altor consilieri juridici si avocati cu care intra in contactcu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei."

A se vedea in acest sens ca Legea nr. 188/199 privind Statutul functionarului publicacorda 0 atentie aparte functiei de "consilier juridic" atat in continutul art. 14 {1):"Suntfunctionari publici de executie din clasa I persoanele numite in urmatoarele functii publicegenerale: consilier, consilier juridic. auditor, expert, inspector, precum si in functiile publicespecifice asimilate acestora." cat si in continutul Anexei lit.C la Legea nr. 188/1999, intrucatocupantul acesteia se subordoneaza exclusiv Constitutiei si legilor tarii (art. 1,4,14 din Legeanr. 514/2003 coroborate cu prevederile Statutului Avocatului aprobat prin Legea nr. 51/1995).

De asemenea, reclamantul invoca si jurisprudenta in sustinerea afirmatiilor sale.Astfel, Decizia CCR nr.45/1995: .Astfel, absolventul unei facultati de drept dispune de unevantai larg de optiuni pentru parcurgerea unei cariere profesionale, el putind activa in calitatede judecator, procuror, avocat, notar, consilier juridic, functionar pe diferite paliere aleadministratiei publice, potrivit dispozitiilor legale, neputindu-se deci invoca 0 ingradire adreptului la munca. Specificul activitatilor enumerate mai sus determina totusi stabilirea, prinlegi speciale, a unor conditii minimale de exercitare a lor, datorita faptului ca aceste profesiisunt, in totalitate, puse in legatura cu interesul public, cu exigentele si nevoile cetateanului inceea ce priveste contactul acestuia cu justitia si administratia publica. In consecinta, seconsidera justificata introducerea unor conditionari legale pentru exercitarea respectivelorprofesii. [...]. Aceasta cu atit mai mult cu cit avocatul poate selecta cauzele, pe cita vremeconsilierul juridic este obligat sa dea asistenta juridica si sa pledeze in orice fel de cauza cucare este confruntat."

Decizia CCR nr. 300/2004: "Din analiza textelor criticate se observa ca acestea suntcuprinse intr-o lege speciala, care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei deconsilier juridic.

Fata de regulile stabilite prin Codul muncii, care reprezinta legea generala, Legea nr.514/2003 poate institui - in virtutea principiului specialia generalibus derogant - reguli diferitepentru categoria de salariati al carer statut 11reglementeaza, inclusiv in ceea ce privesteposibilitatea cumulului de functii. De asemenea, din analiza continutului profesiei de consilierjuridic rezulta ca aceasta este 0 profesie distincta, care are ca obiect apararea drepturilor siintereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilorpublice si de interes public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat. in slujba carorase afla, in conformitate cu Constitutia ~i cu legile tarii. Aceste particularitati determinacaracterul distinct al profesiei de consilier juridic atat fata de celelalte profesii, meserii sauocupatii ce cad sub incidenta Codului muncii, cat si fata de alte profesii juridice reglementatede alte legi speciale. in aceste conditii este justificata optiunea legiuitorului de a acorda

consilierului juridic un statut aparte, neexistand 0 discriminare a acestuia in raport cu celelaltecategorii de salariati, in ceea ce priveste pretinsa incalcare a dreptului constitutional laalegerea libera a profesiei, se observa ca stabilirea prin lege a unor conditii si incompatibilitatipentru exercitarea profesiei de consilier juridic reprezinta aplicarea dispozitiilor art. 41 dinConstitutie, republicata, la 0 categorie profesionala distincta, aceea a consilierilor juridici,categorie in care intra toate persoanele care au facut 0 asemenea optiune si care indeplinescconditiile legii privitoare la exercitarea profesiei de consilier juridic."

Decizia CCR nr.699/20 15 prin care onorata Curte a retinut, citez: ,,15. Pe de alta parteCurtea retine ca situatia categoriei profesionale a consilierilor juridici este diferita de cea apersonalului d t specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.Astfel, inscrierea in aceasta profesie reglementata prin Legea nr. 514/2003 privindorganizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, publicata in Monitorul Oficial alRomaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003 si Statutul profesiei de consilier juridic,publicat in Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea I, nr. 684 din 29 iulie 2004, se face pe bazaunei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a carui raza teritoriala domiciliaza,care, dupa verificarea conditiilor, avizeaza admiterea, lara a se sustine un examen de admiterein profesie. Consilierul juridic efectueaza un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2ani, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea si celelalte conditii din perioadastagiului fiind similare celor prevazute in Legea nr. 5111995pentru organizarea si exercitareaprofesiei de avocat. Dupa efectuarea stagiului, consilierul juridic va sustine examenul dedefinitivare. [...]! 7. Pe de alta parte, Curtea retine ca activitatea profesionala a consilierilorjuridici consta, in principal, in asigurarea consultantei si reprezentarii autoritatii sau institutieipublice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca. Prinurmare, relatia acestora cu sistemul judiciar este diferita de aceea a personalului asimilat, einecontribuind la functionalitatea sistemului judiciar, ci beneficiind de serviciului public aljustitiei atunci cand este cazul."

Decizia ICO nr. XXIII2006 (RIL): "Ca urmare, prevederea in art. 21 din Statutulprofesiei de consilier juridic, adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor ConsilieriJuridici din Romania din data de 10 martie 2004, potrivit careia functionarea persoaneijuridice infiintate in baza Legii nr. 3111990, republicata, cu modificarile si completarileulterioare, constituita de catre unul sau mai multi consilieri juridici inscrisi in Tabloul tinut decolegiile teritoriale, cu caracter de societate profesionala, este conditionata de avizul deprincipiu dat de colegiul teritorial, care trebuie sa verifice, intre altele, ca *obiectul deactivitate sa fie unic, respectiv activitati juridice (consultanta si reprezentare juridica, exclusivactivitati atribute speciale ale altor profesii juridicej cod CAEN 7411*, contravineprevederilor limitative din Legea nr. 514/2003, la care s-a facut referire, precum sidispozitiilor de ansamblu ale Legii nr. 3111990, republicata, cu modificarile si completarileulterioare, potrivit careia activitatile juridice de consultanta si de reprezentare juridica nu suntconsiderate acte sau fapte de comert."

Pe fondul cauzei, reclamantul invedereaza instantei faptul Romania este statdemocratic, unde suprematia Legii si a Constitutiei tarii nu pot fi eludate, incalcate si nici ungrup nu i~ipoate exercita suveranitatea in nume propriu (art. 1, 2,16 din Constitutie),

Astfel, potrivit art. 2 lit.a) din HO nr. 123/2002, principiul transparentei este supremin desfasurarea activitatilor unei institutii: " a) principiul transparentei - autoritatile ~iinstitutiile publice au obligatia sa i~i desla~oare activitatea intr-o maniera deschisa fata depublic, in care accesul liber ~ineingradit la informatiile de interes public sa constituie regula,iar limitarea accesului la informatie sa constituie exceptia, in conditiile legii".

Prin adresa nr. 150293/31.05.2016 (emisa cu incalcarea art. 7 din Legea nr. 544/),reclamantul sustine ca parata DOPMB ii comunica un refuz cu privire la informatii publicesolicitate prin mai multe petitii.

De asemenea, sustine ca pe site-ul paratei nu exista, ca in cazul MAl, sectiunea"transparenta institutionala'' unde M.A.!. afiseaza situatia platii salariilor angajatilor proprii(http://www.mai.Rov.ro/index05 8.html).

Reclamantul invedereaza ca in contextul in care nu a formulat 0 cerere expresa care savizeze 0 persoana sau un grup de persoane prin dezvaluirea identitatii, refuzul paratei esteilegal, sens in care s-a pronuntat si ICC] prin Decizia nr. 37/2015: " 50. Asa fiind, in cazulcererilor de liber acces la informatii de interes public, intemeiate pe dispozitiile Legii nr.544/2001, atunci cand informatiile de interes public si informatiile cu privire la datele cucaracter personal sunt prezente in cuprinsul aceluiasi document, indiferent de suportul ori deforma sau de modul de exprimare a informatiilor, accesul la informatiile de interes public serealizeaza prin anonimizarea informatiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul deacces la informatiile de interes public, in conditiile in care informatiile cu privire la datelepersonale sunt anonimizate, este nejustificat".

Cu privire la capatul de cerere subsecvent privind "daunele morale", reclamantulsustine ca pariita DGPMB invoca 0 decizie perimata, din anul 2000, necunoscand faptul caonorabila institutie Curtea Constitutionala a Rornaniei a statuat prin Decizia nr.766/2011,:"Este indiscutabil faptul ca societatea evolueaza, iar noile realitati politice, sociale,economice, culturale trebuie sa fie normate, sa se regaseasca in continutul dreptului pozitiv.Dreptul este viu, astfel ca. odata cu societatea, si el trebuie sa se adapteze modificarilorsurvenite. Astfel, legile sunt abrogate, ajung la term en, sunt modificate, completate,suspendate sau, pur si simplu, cad in desuetudine, in functie de noile relatii sociale, de cerintesi oportunitati. insa, toate aceste evenimente legislative si solutiile normative pe care ele leconsacra trebuie sa respecte principiile Legii fundamentale. Curtea Constitutional a, 0 datasesizata, are sarcina de a le controla, lara a conditiona acest control de eliminarea, indiferentsub ce forma, din fondul activ al legislatiei a actului criticat pentru neconstitutionalitate."

Mentioneaza de asemenea, faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie este singurainstitutie a statului de drept Romania abilitata sa dezlege chestiuni de drept, sens in careobiectivul statuat de onorabila institutie prin Decizi' nr. 153/2016 cu privire la daunele moralenu poate fi contestat.

Pentru aceste motive, solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, in bazadispozitiilor Lg. nr.544/200 1.

Instanta a pus in vedere paratului sa depuna la dosarul cauzei dovada calitatii dereprezentant a persoanelor semnatare ale intampinarii.

Fata de nedepunerea nici unei procuri, mandat sau inscris care sa ateste potrivit legilorspecifice, indeplinirea conditiilor privind reprezentarea legala sau conventionala, instanta aanulat actul de procedura indeplinit cu nerespectarea rigorilor legii, respectiv intampinareadepusa de catre parat.

S-a incuviintat reclamantului administrarea probei cu inscrisuri, respectiv acteledepuse la dosarul cauzei in anexa actiunii ~i raspunsului la intampinare.

Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:Prin solicitarea din data de 23.05.2016, orele 00.19, transmisa paratei Directia

Generala de Politie a Municipiului Bucure~ti prin e-mail, a solicitat in temeiul art.31 dinConstitutia Romaniei ~i Legea nr. 544/2001, in termen de 10 zile, paratul sa comuniceurmatoarele:

1. Directorul general al DGPMB ~i adjunctii acestuia au beneficiat de personalspecializat ~i tehnica institutionala pentru emiterea fotografiilor legitimatiilor de serviciu ~i afotografiilor necesare completarii dosarelor de personal?

2. ~efii de servicii, ~efii de birouri, ~efii de sectii ~i ~efii de sectoare, respectivadjunctii acestora din DGPMB au beneficiat de personal specializat ~i tehnica din

institutie/alte unitati (structuri MAl) pentru emiterea fotografiilor legitimatiilor de serviciu si afotografiilor necesare completarii dosarelor de personal?

3.Daca, in cazul in care persoanele prevazute la pct.-le 1 si 2 au fost nevoite sa apelezela serviciile unor societati private in vederea emiterii fotografiilor de legitimare si dosarul depersonal, le-au fost decontate aceste cheltuieli.

La dosarul prezentei cauze a fost depusa de catre panIta DGPMB , adresa nr.150293din 30.05.2016 - fila 14 dosar, care, potrivit paratului, ar constitui raspunsul pentrusolicitarea/petitia din cauza de fata

Reclamantul a solicitat comunicarea unor informatii privitoare la activitateapersonalului din cadrul DGPMB, iar in adresa se considera ca informatiile solicitate nu seincadreaza in art.2 din Lg. nr.544/200 1, astfel ca nu pot fi comunicate.

In drept, instanta apreciaza ca Legea 544/2001 garanteaza accesulliber si neingradit alpersoanei la orice informatii de interes public, iar informatiile solicitate de catre reclamantprivesc aspecte ce rezulta din activitatea paratei, respectiv a structurilor si lucratorilor dinaceste structuri, in sensul definitiei din art.2 lit.b: .Prin informatie de interes public seintelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitdtile unei autoritdtipublice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare ainformatiei; "

Prin intampinare, parata isi justifica acest refuz, apreciind ca inforrnatiile nu privescactivitatea institutiei, pentru ca nu exista un departament specializat.

Prezenta instanta considera ca solicitarile privesc activitatea institutiei, pentru caintrebarile sunt in sensul daca, pentru personalul din conducerea institutiei se folosescresursele materiale ale institutiei - personal specializat si tehnica din institutie/alte unitati aleMAl - pentru realizarea de fotografii necesare legitimatiilor de serviciu sau dosarelor depersonal.

Potrivit art. 7 din Legea 544/2001, autoritatile si institutiile publice au obligatia saraspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupacaz, in eel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea,complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii,

Instanta apreciaza ca paratul nu a raspuns la solicitarea reclamantului, fiind in situatiaunui refuz nejustificat de a da curs solicitarilor reclamantului, solicitari ce se circumscriurigorilor legii.

Prin urmare, argumentele paratului nu pot justifica per se absenta comunicariiinformatiei solicitate, in substanta sa. In opinia instantei,atitudinea diligenta a autoritatiipublice ~i in acord cu Legea 544/2001 trebuie sa se manifeste prin punerea la dispozitiesolicitantului, a informatiei concrete referitoare la informatiile solicitate, avand deplinaoptiune de a raspunde afirmativ, in sens pozitiv sau negativ.

Fata de aceste considerente, instanta urmeaza a obliga parata sa raspunda complet ~imotivat la toate aspecte ridicate de reclamant in solicitarea sa de comunicare a informatiilorcu caracter public.

In ceea ce prive~te solicitarea de obligare a autoritatilor administratiei publice la platadaunelor morale, instanta 0 va respinge ca neintemeiata.

Se va avea in vedere la pronuntarea acestei solutii ca obligatia dezdaunarii pentrupagubele cauzate unei persoane printr-o fapta ilicita pleaca de la dispozitiile art.l.349 dinNoul Cod Civil. "Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe aceladin a carui gre~eala s-a ocazionat a-I repara", (1) Orice persoana are indatorirea sa respecteregulile de conduita pe care lege a sau obiceiullocului Ie impune ~i sa nu aduca atingere, prinaCfiunile ori inacfiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane." ~i (1)eel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, saviir~ita cu vinovafie, esteobligat sa il repare ".

Sunt reglementate astfel conditiile raspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite,prejudiciu, legatura de cauzalitate, vinovatie, ce trebuie intrunite cumulativ, nu alternativ.

Inexistenta unui singur element din cele patru mentionate mai sus duce la concluzianeintrunirii tuturor conditiilor cerute pentru existenta raspunderii civile delictuale, avand dreptconsecinta inexistenta raspunderii civile delictuale a paratei si, de aici, imposibilitateaacordarii daunelor morale.

In cazul reclamantului, acesta nu a probat existenta unui prejudiciu de natura moral a -adica efectul negativ, pe plan psihic, al modalitatii de actiune a paratei.

Conditia esentiala a acordarii acestor daune fiind dovada existentei acestora, simplaafirmatie a reclamantului, chiar probata, ca parata a incalcat dispozitiile legale atunci cand aurefuzat in parte comunicarea, nu e suficienta in absenta dovedirii disconfortului psihic, inopinia prezentei instante, ajungandu-se la incalcarea principiului "nulla poena sine probatio",altfel, paratele ar fi dinainte "condamnate" rara vreo conditie de proba sub aspectul daunelormorale.

Astfel, instanta retine ca reclamantul nu a facut dovada faptului ca absenta unorinformatii din partea paratei i-a creat in mod plauzibil prejudicii morale care sa poata fireparate in modalitatea indicata de el.

In consecinta, capatul de cerere privind obligarea paratei la plata de daune morale va firespins ca neintemeiat, intrucat necomunicarea unui raspuns la solicitarea de informatiipublice nu duce implicit la concluzia ca persoanei interesate i s-ar fi adus atingere cinstei,demnitatii si onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despagubiri nu estesuficienta stabilirea culpei autoritatii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite.

Chiar si in situatia in care s-ar considera ca starea de frustrare si disconfort sauatingerea adusa onoarei si prestigiului profesional la care face referire reclamantul, cauzat delipsa efectiva a raspunsului si de maniera in care a fost comunicat, ar fi de la sine intelese, raraa fi necesar sa fie probate, prezenta instanta apreciaza ca, in consonanta cu solutii pronuntatede catre Curtea Europeans a Drepturilor Omului, prin recunoasterea incalcarii se ofera 0

reparatie echitabila suficienta pentru eventualul prejudiciu (nedovedit, asa cum s-a araratanterior) suferit de reclamante. ( Curtea Europeans a Drepturilor Omului - Sectia a Treia -Hotararea din 21 octombrie 2014 in Cauza Lungu si altii impotriva Romaniei cerereanr.25129106)

Capatul de cerere formulat de reclamant de publicare a hotararii de condamnare aparMei intr-un ziar central ~ipe pagina de internet a acesteia nu constituie 0 justificare pentruacoperirea despagubirilor nepatrimoniale solicitate de acesta astfel incat aceasta cerere va firespinsa ca neintemeiata.

Fata de motivele anterior expuse, instanta va admite in parte actiunea, va obligaparMa sa comunice reclamantului informatiile de interes public solicitate prin scrisoarea din23.05.2016, orele 00:19 ~iva respinge capetele de cerere privind obligarea parMei la plata dedaune morale in valoare de 1.000 lei ~i de publicare a hotararii de condamnare a parMei intr­un ziar central ~ipe pagina de internet a acesteia ca neintemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,IN NUMELE LEGII

HOTARA~TE

Admite in parte actiunea formulata de FIRICEL ALEXANDRU, CNP1800908410011,cu domiciliul ales in sector 4, Bucure~ti, STR.IENACHITA vAcARESCU,nr. 17A, in contradictoriu cu parMa DIRECTIA GENERALA DE POLITIE AMUNICIPIULUI BUCURESTI, cu sediul in sector 3, Bucure~ti,CALEA VICTORIEI, nr. 19.

GREFIER,Andrei Roberto Gavra

Red. M.D.Luerat cornunicari .

-[fr .r

+a\-larl.sl