Rom . .1. Pctrology, 1992, î5 , p. 201 - 207

NOTĂ ASUPRA CRISTALINULUI GETIC (GRUPUL DE SEBEŞ-LOTRU) DIN PETECUL DE V ĂLARI (CARPAŢII MERIDIONALI)

Teofil G RIDAN Institutul d ... Geologie §i Geofizică. Str. Caransebe§ 1, 7834,1 Bucure§ti 32 .

Key words: Metamorphic rocks. Polymetamorphism. Retrograde metamorphism. De­formation. Major elements. South Carpathians - Getic and Supragetic Crystalline Do-mains - Vilcan Mounlains. .

Abstract: The Gelic Crystalline (tlie Sebeş-Lo17'u Gmup) of file Vălari Outlier (Soutll C(l"fJathiall<~). The Vălari outlier is made up of Getic type crystalline schists, which WCft' atributed to two complexcs: a lowcr , quartz-feldspar rocks complex, and au upper, micaceous rocks complex. Due to the intense laminations and the Getic overthrust, a large part of the crystalline turncd into mylonites and evcn ultramylonites. The mip­eralogical, structural and textural observatiolls prove a 8arrovian type met.amorphism (the allllandine-bearillg amphibolites facies), having a polymetamorphic charactcr (there are five 1II0ments of metamorphic deformation±blastesis), overlapped by a retrograde metamorphislll poillted out by intense lamillatiolls.

Scurt istoric

In regiune, primele menţiuni asupra unui "cristalin vechi", care aparţine "grupului 1" cu caracter cata­mezozonal , sint făcute de Mrazec (1895) . Intr-o lucrare de sinteză' asupra Carpaţilor Meridionali, prezf)ntată la Congresul Internaţional de Geologie de la Stockholm, 1910, pe o schiţă tectonică, Murgoci indică cristalinul cuprins Între Giulava §i Suseni (petecul de Vălari) ca fiind o "frontal region" a Pînzei Getice. Pe harta Întocmită de Ionescu-Bujor (1911- 1912) sînt figurate două apariţii izolate de cristalin getic: una în Valea Socilor §i alta pe valea Suseni. Ultima este descrisă ca fiind constituită din "roci granitice gnaisice". Streckeisen (1930), ·Într-o lucrare asupra regiunii Vaideei, atribuie gnaisele §i mica§isturile de la Vălari-Giulava cristalinului getic. M anolescu (1937) liltocme§ie o reprezeniare cartografică. §.Î dă o sumară descrif)re a şisturilor crist.aline din regiunea Vălari, confirmînd opinia lui Murgoci (1905) că Pinza Getică avansează pină la hordura meridiouală a munţilor VÎlcan .

Lucrări' ulterioare, aparţinînd lui Codarcea (1941), Codarcea el al. (1967), Rercia el. al. (1968) §i Pop (1973), fac scurte referiri la existenţa petecului dc cristalin de la Vălari. O opinie cu totul contrară o au Savu el. al. (1987), care, reluînd o idee mai vcche (Popescu-Voite§ti , 1929) şi paralelizÎnd " filoanele de microdiorite cu amfibol" , descrise de Murgoci (1923) În petecul de Vălari , cu cele din seria de Lainici-Păiu§ descrise de Berza, Seghedi (1975), le consideră similare §i atribuie petf)cului de Vălari un caracter de "olistolit ce ar putea proveni din Autohtonul Danubian" .

Date pctl'ograficc

Pet.ecul de Vălari (fig. 1), cu o dezvoltare de aproximntiv 7 km2 I'li o alungirt> SV- NE, se intind(~ Intre Valea Dobri~ci la sud-vest §i Valea Şu§iţei la nord-est §i arc o lungillle maxil1lii de 5.5 km ~i o Iă~imc cuprillsă lJltre 1 §i 2' km. Grosimea cxpusă a stivei de fiisturi cristalinc cre§te dill lIlarginile Iwt.l'<:ului, undt~ are doar cîtiva metri, spre partea centrală, unde se estimează a fi cel plI~in de ordinul sutelor de metri.

Fondul litologic este reprezentat, ca de altfel În tot grupul de Seheş- Lotru, prin parRgllaisl' micaece I'li micaşist.uri , cărora li se asociază, În proporţii variabile, paragnaise cu gralla~i ± stallrolit± ~illirnanit, cllarţite micacee, paragnaise cuarţit.ice eu muscovit §i biot,it, gnaise cuarţo-feldspat.ice eu biotit., arnfiholit.e. gllaisc tonalitice §i mici lentile de pegmatite. O caracteristică esenţială a ac.estui [ond lit,ologic (·sk intensa lal11illare a rocilor, care, mai ales în părtile marginale ale pet,ecului, conduce frecvent la ll1ilonite.

Lit.ostratigrafic se pot distinge doi membri: în bază membrul rocilor cuarţo-feldspatire , iar la partea su­perioară membrul roci lor micacee, fără a putea pIIne limite ("artografi("c Ilele intre ele. Distincţia intre cei

202 T. GRIDAN

EJ1 ." , . --8

~2 .. ........... 9 . . '. '

OJJJ3 '--'--'- 10

Ivv V V v,e 14 =----11

~5 -t- 12

~6 4S 13

~7 b ... -

o 2SO 500m , ! ,

Fig. I - M"talllnrfitcle getice de la V1Uari . 1, Cual.clllar: aluviwli, depozil.e dc tera.să; 2, Neogcn: nisipuri, pictri~ul"i marile , calcarc llIal'lloa.~c; 3, Cretacic supel"ior: gresii , gr"sii argiloase, calcare, mamo-calcare. Roci magmatice: 4, Mezozoic (Cretacic ?), doleritc; 5, Precambrian, roci ultl'abazice (partial serpentinizate). Cristalinul de Sebe~-Lotru: 6, Membrul rocilar micacee -mic~istW"i cu gmna~i, paragnaise micacee, paragnaise±staurolit±siJlimanit, pegmat.ite (P), a) zonă cu milonite; 7, Membml rocilor curto-feldspatice - amfibolite (b), mctatonalite, gnaise cu sillimanit. (a) zonă cu milollite; 8, limitĂ geologică; 9 .. limită de discordanţll: 10, lilnita pÎll7-ei getice; Il, fali" cu decro§are; 12, ax de antidinal; 13, poziţia stratelor.

doi membri se face greu datorită ~ariajul\li getic, care, pe lîngă intensa laminare ~i milonitizare, a prins sub unghiuri diferit.e secvenţele metamorfice În locul de origine, iar în timpul transportului către fruntea pînzei grosimea acestor secvenţe metamorfice a fost redusă tectonic.

Membrul rocilor cua;(.o-feldspafice cuprinde gnâise cuarto-feldspatice, tonalile gnaisice (metatonalite), gnai­se cu sillimanit. ~i amfiboJitp. Arest complex se dezvoltă cu precădere in part.ea meridională a petecului de cristalin get~ic , Între văile Suseni !ji Soei lor, fiind acoperit spre sud de depozit.e neogenc .

Gnaisele cuar~o-feldspat.icc cu biot.it Stllt bine dezvoltate 111 bazinul mediu al văii Suseni (amonte de sat.ul Suseni) ~i i'n raza satului PÎrvule~ti . Sint. roci dure, de culoare ccnu!jie, uneori cenuşiu-ver<luie, datorită clori­tizării biotitului . Prezint.ă textură orient,ată (!jistoasă) ~i structură granohlastică. . Sint. alcă.tuite, in principal, din cuarţ, plagioclaz (oligoclaz) , microclin !ji , In cantităti reduse, biotit. Frecvent, plagioclazul este opacitizat , iar biotitul este par~ial -cloritizat. După ambianţa litologică, după. a.~pectele structurale !ji texturale ~i după proiecţia În tetraedrul Niggli a unei analiz~ chimice (tab.), gnaisele cuarţo-feJdspat, ice au caracter de pararoci, totu~i nu excludem posibilitatea prezenţei in stiva de sedimente iniţi-ale !ji a unor nivele tufogcne acide.

CRISTAUNVL GETIC DIN PETECUL DE VĂLARJ

Tabel Compozi~ia chimică, parametri NigglJ &i valorile normative

Qi\P ale ~istllrilor cristalinc din pct.ccul de Vălari

Proba 5 51 99 161 209 Si02 73,11 66,95 47,37 63,63 60,0'1 Ti02 0,74 0,86 4,00 9,86 0,86 Ab03 12,02 11,23 13,71 17,38 17,77 Fe203 0,57 0,68 3,00 1,51 1,43 FeO 3,18 4,31 12,45 3,61 3,61 MilO 0,05 0,07 0.:30 0,06 0,07 MgO 1,10 2,40 1,70 1,40 2,50 CaO 2,52 J ,10 7,00 2,52 ] ,82

K2 0 1,] 5 2,85 0,25 1,95 4,25 Na20 3,15 3,10 3,90 3,45 1,20 1'2 0 5 0,18 0,]8 0,10 0,22 0.21 IhO+ 1,24 2,10 0.96 2.82 2,72 IhO- 0,38 0,32 0,.11 0,'15 0,45 C02 S 0,10 0,03 0,16 0.05 Tot.al 99,82 100,00 99,93 100.22 100,23 SI 392.55 297,7:3 120,07 267,09 222,63 al 38,01 37,29 20,48 42,99 38,83 fIII 25,60 34,58 50,5] 26.41 28,78 c 14,49 6,67 19,01 11,:33 . 7,23 alk 21,88 21,44 9,98 19,26 25,15 k 0,179 0,376 0,040 0,271 0,399 mg 0,:.M3 0,459 0,351 0,331 0,479 ti 2,986 2,876 7,625 2,714 2.398 p 0,408 0,338 0,129 0,390 0,329 w 0,138 0,123 0,178 0,273 0,270 qz 205,00 111,93 -19,87 90,87 22,03

c/fm 0,566 0,192 0,376 0,429 0,251 Q 15,77 37,24 0,00 31,46 13,21 A 7,76 21,58 2,75 14.54 31,83 P 46,15 11,16 97,24 50,99 54,91

203

Tonalitele gnaisice (met,atonalitele) apar cu precădere in bazillele aflucnţilor de st.\Ilga ai văii Suseni, în amonte de satul Suseni §i in ra?a satului Pirvule~ti. Au culoare alh-cellll§ie §i rHc?intă textură vag orien­tată fii st.ructură granoblastică. Sînt constituite din cuart, plagioclaz (albit-oligoclaz) ~i ort.oză, cărora li se asociază, Într-o proportie redusă, micele, Îndeosebi biotitul. În secţiuni subtiri este evidentă cataclazarea mi­neralelor componente, mai ales a cuartului. Aceste roci au fost descrise de cercetătorii anteriol'Î drept " granite gnaisice" . O analiză chimică (t.ab.) Sp proiectează în triunghiul QAP la limita dintrp cimpul tonalitelor şi cel al granodioritelor, motiv pentru care redf'finim aceste roci drept tonalite gnaisice (met.at.onalite).

Gnaiscle cu sillil1lanit apar sporadic pe valea Suseni. Prezintă textură ori(·n\.Elt,ă fii structură granoblastică. Smt roci constituite, In principal. din cuart §i plagioclaz (oligoclaz). cărora li Sf' asociază, In proporţii reduse, micele §i silliJllanit.ul (var fibrolit.). Efectele retromorfismnlili sllll. evidente, elI' fiind marcat.e de clorit.izarea biotitlllui, sericit.izarea wuscovit.ului Iii aparitia, ÎII secţiuni sub~iri, a fihrolitului insular IIIl.r-o masă df' sericit.

Amfibolit.ele se IIIt,ilnesc sllb forma. ullor benzi IIIgust.e, de ordinul lIletrilor , dintre care cea mai hine dez­voltată este III raza satului PHvule~t.i . SlIlt roci verzui-negricioase, ('u texl, ură orientat ă şi structură granone­matoblast.ică. AlIlfibolit.e1e sml. const.itlJit.f" III principal, din horbl(~ndă verde (cca 70 %), plagioclaz intermediar §i, lII\.r-o propor~ie mai redusă, cui\.rt. (~a minerale accf'sorii apar t itanit., illllenit., rutil, zirron ~i apatit..

Membrul roci/or micncee cuprinde: paragnaise Illicacee, mica§isturi cu grana~i, paragnaise micClcee cu granaţi ± st.aurolit ± sillirnanit., paragnaise cuartit.ice cu Illuscovit ~i biotit., cllar~it.(' rnicacf'e, amfibolit.e. pegmatit<" milonit.e. In aria d(' răspll1dire a acestui complex a fost. Înt.llnit, III hazinul superior al OgaşlIlui Rusesc, un mic' corp dp pl'ridot.ite , const.it.uite pr<'ponderelll, din piroxen , par~ial sel'pcntinizat.. D(' asem(~nea, in partea nord-est.ică a petecllilii d(~ V51ari npar clt.eva corpuri dp dilll<,nsiuni reduse, c(' par a fi dyke-uri , d(' roci bazice (dolerit.e-). Raporturilp acpstor roci ba?ice CII crist.alillul getic ~i cu depozit.f'le Cr<,tacicullJi slllH~rior IIU Silit clare.

I

· 204 T. GRJDAN

Paragnaisclc micacee lji mica.<jisturile sint roci cu granula~ie medie pînă la. faneroblastică lji cu textură pronunţat ljist.oasă, dat.ă de dispunerea orientată mai ales a micelor, dar lji a feldspatlliui şi cuar~ului . La constitu~ia lor mai participă granatul '(2- 3 %), sub forma unor cristrtle de Jillwnsiuni mici . Cristalele mari de granat sint. frecvent. sparte lji Întinse pe planele de laminare. Feldspallll, de obicei un oligoclaz cu 20 % An , apare În mod ohi!jnuit argilizat. Biotitul se men~ine proa.'lpăt doar In .mnele mai putin afectate de laminare, în rest este adesea par~ial c1oritizat . in zonele de laminaremaiilltenstll1luscovitultl.ec( ~ Îlls(.l.icit. granat.ul, ca şi biotitul, se c1oritizează, iar feldspatul suferă carbonat.ări şi argilizări .

Paragnaisele cuarţitice cu muscovit lji biotit şi cuar~itele micacee se deosebesc de paragnaisele micacee doar printr-o participare procentuală foarte redusă a feldspatului (cca 5 %). Structura lor este granolepidoblastică, iar textura orient.ată.

Paragnaisele micacee cu granaţi ± staurolit ± sillimanit se deosebesc de paragnaisele micacee prin prezenţa constantă a granatilor fii prin apariţia staurolitului lji silJimanitului (var . fibrolit.). Sillimanit.ul, identificat În petecul de Vălari pentru prima dată de J3(~rcia, Hârtopanu (1980) , apare sporadic su h forma unor mici "mănunchiuri" de film' dispuse lIltr-o lllasă de sericit . Staurolitul a fost identifi ca t. de noi şi se prezintă, de obicei, ca rrlicte (mici insule) Intr-o masă de sericit. Cristalele de stau rol it prOaSI)ăt, cazuri foarte rare, au dimensiuni red use. Uncori, in sectiunile sllb~iri cu rclicte de staurolit III mase globuloase de sericit, apar lji aglomerări de sericit de formă drcptunghiulară sugel'1nd pseudolllofoze după dislen. Hartopanu (informaţie verbală) coilsideră că unel(' agl'egat.e pillit.ice, duprl caracterele fiziograficc, ar putea apartin" unui fost cordierit . Urmează ca cercetă.rile de viitor să confirllle sau să infirme aceast.ă supo;"i~ie, carc a.rc şi il11pli ca~ii petrogenetice vizînd îndeosebi conditiilt' de presiune al(' lIl('tamorfismului. Oricum , poziţia staul'Olit.ului este nlt'tast. abilă În asocia~ie cu sillimanit ul.

Amfibolitele se Întllnesc foarte rar , ca intercala~ii de dimensiuni reduse (decill1etrice) în bazinele văilor Socilor , Pirvuleşti ~i H.ăchita. Sînt roci masive constituite din hornblendă cOlllună, plagioclaz (oligoclaz bazic­andezin) şi cuarţ. În ca ntităţi reduse apare ~i granatul. Ca minerale accesorii se int.IIJlesc ilmenit , titanit, apatit, uneori zircoll lji, foarte rar , rut.il.

Pegmatitelc apar ca mici budine de segregaţie met.amorfică , mai ales "lIl paragnaisele micacee ~i În mica~isturi .

În mod obişnuit sint. constituite din cuart, microclin , plagioclaz fii muscovit.. O mică budină de pegrl.1at;te, interpretată drept filon de Manolescu (1937), ce apare III vecinătatea corpului d{' amfibolit.e de la confluenţa Văii Socilor cu valea Pirvuleşt.i, of~ră o asociaţie mineralogică cu st.ructuri poikilitin' IIltre hornhl('ndă lji plagioclaz.

Mi/ani/ele. In părţile marginale ale pctecului de Vălari - şi cu sigul'anth la ba1.a cristalinului getic din acest petec - fenomenul de milonitizarc s-a manifestat. cu intensităti variate , gradul de milonitizare, mai intensă sau mai slabă , depinzind de fapt df' tipul de rocă afectat. . Milonit.izarea dereritelor tipuri de paragnaise fii mieaşistllri este progresivă lji poate fi urmărită pe teren de la un t<'rmen la altul. pînă la ultramilonite. Fenomenul, Într-un stadiu incipient , se trădează la microscop prill aparitii de lal1line Illicac('t' , ext.inctie> ol)(lulat.orie a cuar~ului, apariţia de stria~ii fii fisuri, mai ales la crist.aloblastel(~ de cllar~ . Pe IIlHSUl'rl CI" ~ cr<'!il, ' illl ('lIsit.atea laminării ,

efedele ci devin sesizabile şi pe teren. Intr-un stadiu mai avansat Illilollitd" <I('\'ill COllljlilCt.(' " afanit.ice" şi

se mai pot observa rareori relicte extrem de mici de porfiroclast.e de cuart lji plilgiocla;". Ia paragnaise, fii de hornblenclă la ' amfibolitp. Micele s1l11. t.ransformat.e III sericit. şi clol'it. , hOl'llhlellda III cloril. iar dispunerea mineralplor secundare> se fac.e III lungul plane>lor de laminare. ClIld lalllinan'il devinp foart.<, pro!llllltat.h, nu se mai poate distinge macro- sau micwscopic nici un mineral !li roca SI' defilH'!jt.e drept ul!.ralllilollit.. De nwntionat efectele !îariajlliui getic şi III depozit.elp r.ret.acice pest.I' ca re estI' !jaria!. cristalin di' S"b(·~ - Lot fU . Ele se sesi;"e>Rză mai ales prin larnină.ri III zOlla de cont.act . •

Date chimice

Pentru oht..inere>a unei imagini asupra chimisll1ullli ~istlll'ilof crist.alinc dill !)('tpc,,1 de> V!llari au fost. cx('cutate cinci analizt' chimic(' (t ah., allalist Carmell Popescu), t.rei p('nt ru colllplexul wcilor cllarţo-ft'ldspat icc (nr !) ­

t.onalit. gnaisic, val('a Sllst'lli; nr. !)1 . gllais cuarto-fddspatic C II bioiit, val('a Sus(' ni ; nr . !)!J alllfiholit., valea Plrvlllc~t . i) ~i dOIlă pent.ru cOlllpkxul rocilor micace(' (nr. lG4 - paragllais IlIicac('lI . vah'a Hăchita: llr . 209 -paraglli'lis mieRcPII, Oga.'llli Vălari) . După datde :\nalil.icp, paralllf'trii Niggli ~i valorile QAP (fig. 2a), n'wlfă că ceea CI' a fost. descris d(· l\Ianoll>sclI (19:rn drept "granilt' gnaisin," SlIlt d(' fapt fOllalilfo >!;naisic(' (proha nr. 5 SP proi('ct"a;"ă 111 diagrama. QAP la lill1it.a ClIIlPuiui tOllaliklor ,II ed al graliitoid"lol'. "llIlla alraliilor fiind rt>dllsă). CII klldilltă t.roIHljl'lIlit.ică (ra ntit.at('a foar((' l1Ii(':1 d(' fplllic(' 'ii CII o ('alll itatp fn"rt, · Illal'(' (i<' "ili('('. 7:1 ,11 %). Gllais(' le fllarto-fpldspatic., se illdividllaliz('ază printr-o parti('ipan' C('nI IIlal ridf(':tt~ it a,," :lIirlol' (1\:!0 2,85 %)!?i a fe>lI1icdor ([",O - 11,:34 (X. ; J\lgO - 2,40 lJt), dar SI' IlIs(')'i" III lilllilpip !lorllla'" aiI' acestui lip d('

CRISTAL/NUL GETlC DIN PETECUTJ DE VĂLARl 205

rocă din cristal inul getic, ca ~i amfibolitcle (analiza 99) . În tetraeelrul N iggli (fig. 21» primele SI' proiect(,ilză în cîmpul rocilor sedimentare, iar ultimele în cîmpul rocilor eruptive. La paragnaisele micacee, din complexul roci lor micacee, se constată o participare ceva mai ridicată a alcaliilor (indeosebi analiza 209 CII 4,25 % K 20 ~i

. 4,20 % N a20) faţă de Ilormalul acestui tip de roci În cristalinul getic (Gridan, 1981), fapt. ce se explică print.r-o cOl11pozi~ie ini~ială mai alcalină a metapelil.eIor. Pentru cele două analizl-' de paragnaisp micacee. parametrii Niggli sugerează o origine sedimellt.ară .

al

Q

c:fm.O.2S-0.43

AL-~------~--------~------~~~p

a . alk

b

Fig. l - Oiagralll<' terna .... . a , diagl'ama QAP; b, diagrama Niggli al- alk ' c:flll: 5, lonaJiL gnaisic; 54, gnais clla .. ~o-fcldspat.ic ClI Liot it.; ,99, amfibolit; \(;·1, paragllais llliCaCClI ; 209, paragnais lnicaceu.

Date structurale §i petl'ogeuetice

Observaţiile de teren ~i cele microscopice, rmii ales din paragnaisele micacee ~i mica.'iisturi. oferă suficiente date struct.urale şi texturale , precum şi date legate de modul de prezentare al asociaţiilor mineralogice, pe baza cărora putem recunoclşte in cristal inul gel,ic din pekcul de VăJari un caracter polimet.amorf cu următoarele momente mctamorfice :

- MI , cu deformare-blasleză, trăda.t. III prezent. doar de incluziunile de feldspat. cuar~. rutil, ilmenit şi/S,au

magnetit din feldspal şi din grana~ii foliatiei 52 ;

- M 2 , cu deforlllare-hlasteză. In condi~iile de 111et.alllorlism aiI' fH('iesullli amfibolit.e1or cu almandin, ducînd la formarea staurolitului. distenului ('?) şi sillimanilului. Dint.re mineralcle principale "reformat.e" acum, care dau folia~ia principală S2 , o mentiun<, apart!' pent.ru un biol,it. (bid vizibil JI1 prezent in microlit.oane transpuse in S3;

- Ma, cu deformarI' şi blasteză dp hiotit. (hi2 ) 111 porfiroblasle CII dimensiuni p11lă la 5 mm. Micele de neoformaţie, de ohicei fellgit. . prpzin1.ă inclllziuni de fcldspal, şi grana~i , CI' apar ca granule Înşirate pe anumite directii , carc formează un IIl1ghi de fiO 70° CII plande de clivaj ale fengi1.\Ill1i .

In1.erpsilnt. este fapt.ul că acestI' din'cUi rll' disP"I]('\'(' a incluziunilor S11l\. cvasiparalele cu foliaţia 5 2 . Legată

de acest. mOlllen1. 11)('1 amorfir eslc apariţia foliati<,i S;I, llIai all's ca rt'zllli al, al transpullerii mincralelor din foliaţia S2:

- M4 , ('u caract.m rpl.roltlorf. Ik aces\. IIlOtlWnt se 1('agă aparitia dorilului IW s('allla hiolit.ului, granatilor şi al11fibolilor. pn'fUIII şi aparitia carhollatilor 1><' seanta fddspat.lllui ;

- Mr,. fII deforlllal'p-lal11inarp şi rf>alizal'('a rnicrorulf'lol' din păIlIl'ilp Itlint<·p(' aiI' foliativ.i prillfipalp S2 ŞI eli aparitia sd IIrilor dl' plaI1/-' de faminare.

ÂSlwct('k lit.ologiCt, alp şislufilor cristaline din ,)('I('cul dl' \'ălari n(' df'le ' rtllln;"\ sil ('onsid('6111l c~\ fondul pel,rografi(' al a('t'slol'a provinI' dint.r-o stivă s(,dillwnl arii ('11 earacll'r ,wlil ic. d"r ~i eli unl'l (' ..;('('ve'ntt' PSillllii icI' .

I I

206 T, GHTDAN

Con~inlltllllllineralogi(' allllctas(~ diillelltplor ('sl.(': eu<ll't + plagioc:laz (oligoda;t,) + nlll:s<"Ovit + hiot.itl ± granat ± staurolit ± disten(?) ± sillimanit ± hiotit2 + dorit ± calcit ± lllillCr<lI(, argiloasp.

Pcntru intcrcala~iile subtiri, dccilllclrice plIJă la Illetricc, de amfibolitc III 1lIi\.-;<l paragnaisclor micacec , doar pe baza aspectelor lit.ologicc, mincralogiee l?i structurale (int.l~rstrat.ificatii, prczcn ta cu caracter accesoriu a hornblendei 111 paragnaisele micacee vecine), {'ste mai grcu să accept.ăm un carac.ter "para" al accstor tipuri de roci, mai ales că proiecţia lor în diagrama Niggli sc face În cimpul rocilor eruptivc. Menţionăm că nu avem nici un indiciu asupra prezcn~ei unor nivele t.ufogclH' bazice in stiva de sedimcnte iniţial!' , dar suprafa~a redusă a petecului de Vălari invit.ă la circulllspecţi'c. .

In ceea ce privel?tc tonalitelc gnaisice (metatonalitele), 'aspcctul masiv l?i foliaţia ll1f'l.amorfică slab pronun~a­tă, caracterele mineralogice struct.urale ~i texturale, cît l?i chimismul pledează pellt.ru provenienta acest.or roci din vechi corpuri grallitoidice.

I

COllclmdi

Petecul de Vălari este const.it.uit. din !jisturi cristalinc de tip get.ic (grupul de Sebel?- Lot.ru) , care se încadrează În faciesul amfibolitelor CII almandin l?i pot fi repartizat.e la doi membri: membrul rocilor cuar~o-feldspatice, în bază, ~i memhrul roci lor micacee , la partea superioară .

Primul membru , întîlnit. În arealul sudic al petecului de Vălari, este constituit. din gnaise cuarţo-feldspatice, t.onalite gnaisice (metat.onalit.c, vezi analiza nr . 5 ,t ab . 1), gnaise cu sillimanit l?i arnfibolite. t\l embrul rocilor micacee se dezvoltă cu precădere in părţile nordice ~i cuprinde paragllaise mic.acee , mica§isturi , paragnaise micacee cu grana~i ± staurolit , paragnaise cuartitice cu muscovit l?i biolit . cuarţite micacee, amfiholite, peg­matite. in arealul acest.ui membru apare un mic corp de peridotit./' par~ial serpentinizat.e. precum ~i citeva corpuri discordant.e de roci ba;t,ice (dolerit.e) ce sec~ionează cristalillul gctic .

O mare pa.rte dilll?ist.urile cristaline, mai ales cele ale complexului superior, au fost. transformate de intensele mi~cări de laminare din timpul ~ariajului 111 ll1ilonitc ~i ultramilonite .

Observatiile st.ructural/' l?i text.urale pledellză pentru U1l caracter polimet.amorf al l?isturilor cristaline. Se disting cinci momente metamorfice: primele patru (M 1, M2 , M3 ~i M4 ) cu deformare l?i blastcză. iar ultimul (M 5) cu deformare-Iaminare.

Bibliografie

Dercia 1. , !'vi arinescll FI. , M 11 tiltac V., Pavelescu M., Stallcu J . (1968) Notă explicat.ivă la harta geologică, scara] :200.000, Foaia Tg.-Jiu (33) , Ducureşti.

- , IIârtopallll 1. (1980) DOlllaines a hasse pression dans la serie de Sebe!j- Lotru (Prccambrien de la Nappe Getiqlle). An. Inst. Gm/. Gt:oJiz., LVII. p. 297- 303, DuurE'§ti.

Berza T., Seghedi A. (1975) Asupra prezentei distcllului în complexul amfibolitic al seriei de Drăg~an din bazinul Motrlllui. D. S. Insi . Geol. Geo/iz ., LXIII, Bucureşti .

C'..oclarcea AI. (1941) Contributions a la tectouiqlle des Carpathes MeridionaJe:s. C. R. Sermce.~ (l.936-J.937), XXV, p. ]56- 159 , Dllcure§t.i. , Dcrcia 1., Doldur C., COJlstant.inof D., Maier O., Marinescu FI., Mercus D. , Năst,ăseanu S. (1967) Geological St,ruc!.lIre of "lhe SOllth-west.ern Carpathians. Int.ern. Geol. Congr., XXIII Session, Prague 196R, Guide to excursion 19 AC, BucllI'e§ti.

Gridan T . (1981) Petrologia Semenicului de nord-est. Ed. Acad . R.S.R.,291 p, Ducure§t.i. lonescu- Dujor D. (1911) Granilul de SU!1ita. An. Inst . Geol. Rom., V, p. 207- 211, Bucllre§t.i. ManolesclI G. (1917) Etllde geologique el petrographique dans les Monts Vîlcan. An. j"'JI . Geol. Rom., XVIII,

p. 79- 172, Bucllre§t i. Mrazec L. (1895) Contribll~iuni la studiul petrografic al roci lor din zona centrală a Carpatilor de Sud, §i anume din

jllde lc1(' Mehedin\i, Gorj!1i Muscel. AI1. Mus. Geol. Pal. , 1891, 1, BlIc:ure~ti .

(1901) Sur les schistes crist.allins des Carpathes lIlcridionale:; (versant. fOumain). C. R. [X-icllle Congr. Intern. Ceol. (1903) . p. 635-648, \Viell.

M IIrgoci G . M. (l 923) Sinteza ~eologică. a Carpatilor de Sud. D. S. irlsl . Gcol. Rom ., 1, p . 48-58, BlIcure§t.i. Pop Gr. (l!J73) Dq)o~it.elc mewzoice din Muntii Vîlcan . Edit. Acad. R.S. România, p. 1- 155, Ducureşti. Popescu Voi I<'llt. i I. (1 !J29) Aper<;;11 synthetique sur la strllclure des regiolls carpa.t.hiq ues . Reu. M uz. Geal. Miner·al.,

III. 1. Cluj. Savil II ., tJdrc'sCIl C .. Lelllll(' li!. , Romanescll O. , Stoian M. , Neaqu V. (1987) Island 'Arc Volcanic!> Rclal.<'d tu thc

Wildfl .\,s("h 0/1 thl' Olll.er Margin of Ihe Danllbian Autochthon (Southem Carpathians) and Their Geotedonic IllIpli("i1tioll~. Ro'. /"011111. f}1 :ol .• [Jtophy.~ ., ge11f,r., Gt:olof}u' , 11. p. I!J- 27. nll("IIr<,~ti ,

I

CRJSTALlNUL GETlC DIN PETECUL DE VĂLARl 207

St.reckeisen A. (1930) Profilul de la Vai de Ei (Carpa1ii Meridionali , jud. Gorj). D. S . Jnst. Ceol., XVII, p. 93-101, BUCllrellti.

Receivcd: May 18, 1988

Accepted: November 7, 1988 Presented (It tlie scienlific scssion of tlle In,~litute of Cealogy (Ind CcophYlJic.1:

December 9, 1988