Upload
others
View
62
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1 din 23
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”
Nr._______din___________
Locotenent-colonel Mihăescu Cosmin
REZUMATUL TEZEI DE
DOCTORAT
TEMA: Fizionomia operaţiilor militare viitoare în
condiţiile existenţei riscurilor şi ameninţărilor de tip
hibrid
Conducător de doctorat
Colonel (r) profesor universitar doctor
Mituleţu Ion
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE
- BUCUREŞTI , 2017 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 23
CUPRINSUL TEZEI
INTRODUCERE ...............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
CAPITOLUL1 EVALUAREA MEDIULUI OPERAŢIONAL ÎN
CONTEXTUL GEOSTRATEGIC ACTUALEroare! Marcaj în document nedefinit.
1.1. Multidimensionalitatea mediului operaţional actualEroare! Marcaj în document nedefinit.
1.2. Tipologia actorilor din mediul operaţional actualEroare! Marcaj în document nedefinit.
1.3. Riscuri şi ameninţări în mediul operaţional multidimensionalEroare! Marcaj în document nedefinit.
1.4. Consideraţii finale privind tendinţele de evoluţie ale mediului
operaţional .................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
1.5. Studiu de caz – Evaluarea mediului operaţional în zona Mării NegreEroare! Marcaj în document nedefinit.
CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂŢI PRIVIND CONDUCEREA
OPERAŢIILOR MILITARE .........................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
2.1. Organigrama comandamentelor de forţeEroare! Marcaj în document nedefinit.
2.2. Planificarea operaţiilor militare viitoareEroare! Marcaj în document nedefinit.
2.3. Locul şi rolul omului în exploatarea tehnologiilor şi sistemelor
informatice .................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
2.4. Tendinţe de evoluţie a sistemelor complexe de comandă şi controlEroare! Marcaj în document nedefinit.
CAPITOLUL 3 TIPOLOGIA OPERAŢIILOR MILITARE VIITOARE ÎN
CONTEXTUL MEDIULUI DE TIP HIBRIDEroare! Marcaj în document nedefinit.
3.1. Operaţiile convenţionale înalt tehnologizateEroare! Marcaj în document nedefinit.
3.2. Operaţiile neconvenţionale .......Eroare! Marcaj în document nedefinit.
3.3. Operaţiile asimetrice .................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
3.4. Operaţiile de tip hibrid ..............Eroare! Marcaj în document nedefinit.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 23
CAPITOLUL 4 METODE ŞI PROCEDEE PRACTICE DE INSTRUIRE
PENTRU OPERAŢIILE MILITARE VIITOAREEroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1. O perspectivă inovativă asupra metodelor de instruireEroare! Marcaj în document nedefinit.
4.2. Particularităţi ale instruirii forţelor pentru operaţiile militare
viitoare………………………………………………………………………
Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.3. Lecţii învăţate aplicabile în condiţiile riscurilor şi ameninţărilor de tip
hibrid ………………………………………………………………………..
Eroare! Marcaj în document nedefinit.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 15
ABREVIERI ŞI ACRONIME .......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
LISTA ANEXELOR ......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
ANEXE ...................................................................................................
Eroare! Marcaj în document nedefinit.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 23
Cuvinte cheie
Operații militare viitoare, riscuri și amenințări, mediu operațional, actori
operații militare, operații convenționale, operații neconvenționale, operații asimetrice,
operații de tip hibrid, amenințare hibridă, comandă control, abordare cuprinzătoare,
metode de instruire, învățământ militar, instrucție, principii învăţare, lecții învățate.
Sinteza ideilor principale
Contextul geopolitic şi militar premergător începerii studiului pentru această
lucrare a fost caracterizat de o evoluţie surprinzătoare, oarecum atipică, care nu s-a
încadrat în prognoza strategiilor de securitate ale nici unui stat al Alianţei Nord-
Atlantice (NATO). Terorismul, era considerat ca fiind singura ameninţare în Europa,
conflictele militare erau probabile doar în vecinătatea unor state eşuate iar
posibilitatea apariţiei unui front convenţional era exclusă aproape cu desăvârşire. În
această conjunctură, structura de forţe, organizarea comandamentelor şi cerinţele
pentru instruire au fost îndreptate către operaţiile de securitate şi operaţiile în sprijinul
păcii făcând oarecum uitată fizionomia operaţiilor militare clasice. Aflate în afara
oricărei perspective, evenimente cum au fost anexarea Peninsulei Crimeea de către
Rusia şi războiul „de front” cu separatiştii în estul Ucrainei, au schimbat radical
modul de abordare a securităţii la nivel european şi mondial. Ameninţarea reîncălzirii
„conflictelor îngheţate” s-a dovedit a fi prea devreme neglijată, iar spaţiul ex-sovietic
a confirmat că este încă un butoi de pulbere. Experienţa Georgiei din punct de vedere
al relaţiilor cu Rusia se repetă acum în Ucraina sub aspect disimulat şi subversiv, dar
în acelaşi timp evident şi ostentativ. În contextul schimbărilor geo-politice
menţionate, a redesenării graniţelor în imediata vecinătate a Alianţei şi amplorii
evenimentelor generate de către organizaţia teroristă Stat Islamic din Irak și Siria,
statele NATO şi-au adaptat în grabă politica în concordanţă cu noile tipuri de
ameninţări, care datorită complexităţii lor au fost numite „de tip hibrid”.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 23
Născute din combinaţia riscurilor şi ameninţărilor clasice, neconvenţionale şi
a celor asimetrice, noile ameninţări de tip „hibrid” depăşesc prin caracteristici suma
aritmetică a componentelor care le stau la bază şi determină apariţia aspectelor
militare ale conflictului încă din timp de pace. În această situaţie conflictuală,
dinamică, informatizată, puternic afectată de criza economico – financiară şi
globalizare, riscurile şi ameninţările asupra securităţii statelor sunt din ce în ce mai
complexe şi greu de imaginat.
Având în vedere acest ansamblu al transformărilor în mediul internațional de
securitate și premisele care conturează tendințele de instabilitate și incertitudine cu
potențial de generare a unor crize și conflicte în zonele de interes strategic ale
României și Alianței Nord-Atlantice, am stabilit să abordăm în detaliu următoarele
direcții de cercetare:
1. Identificarea reperelor teoretico-metodologice pentru analiza cuprinzătoare
a mediului operațional multidimensional.
2. Exprimarea unor puncte de vedere privind organizarea și funcționarea
sistemului de comandă și control în operațiile militare de tip hibrid.
3. Identificarea și dezvoltarea conceptelor care vizează tipologia și fizionomia
operațiilor militare viitoare în medii hibride.
4. Prezentarea aspectelor practice privind necesitatea reevaluării și adaptării
concepției de instruire a forțelor pentru operațiile militare viitoare.
Pe parcursul lucrării am abordat problematica amenințărilor hibride
considerând România membru al Alianței Nord-Atlantice și de aici au rezultat doar
două ipoteze plauzibile. În prima dintre acestea există posibilitatea confruntării cu un
inamic inferior din punct de vedere militar, care poate realiza o superioritate acțională
doar local și pentru perioade scurte de timp, iar în aceste condiții va aplica în
principal tehnici subversive evitând confruntarea directă, urmărind să obțină succesul
în afara mediului fizic de operații. O a doua ipoteză luată în calcul este aceea a
posibilității confruntării cu un inamic al cărui instrument de putere militar este similar
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 23
cu cel al Alianței și poate echilibra balanța forțelor în majoritatea mediilor de
confruntare.
Abordarea ştiinţifică a direcţiilor de cercetare din perspectiva ipotezelor
enunțate anterior a condus la utilizarea unor metode moderne de cercetare referitoare
la investigarea surselor documentare, analiza a lecţiilor învăţate rezultate din
conflictele militare recente, prezentarea unor instrumente de analiză a mediului
operațional, studiul de caz, scenariul ipotetic și analiza deductivă prin valorificarea
experienței din teatrele de operații, sub forma unor exemplificări.
Primul capitol al lucrării vizează utilizarea instrumentarului teoretico-
metodologic pentru identificarea tuturor aspectelor specifice multidimensionalităţii
mediului conflictual actual şi a riscurilor şi ameninţărilor existente în cadrul acestuia.
În acest sens, am demonstrat că riscurile şi ameninţările în operaţiile militare viitoare
depăşesc limitele mediului în care se manifestă în prezent şi capătă amploare odată cu
depăşirea acelei limite. Mai mult decât atât, asemenea organismelor hibride, care
moştenesc gene ale părinţilor, dar dezvoltă şi o serie de noi caracteristici, mai
evoluate, mai surprinzătoare, ameninţările hibride sunt mai greu de anticipat,
identificat, dar şi de ţinut sub control sau contracarat.
Am luat în calcul şi analizat care este tipologia actorilor prezenţi în mediul
operaţional multidimensional şi care sunt efectele acţiunilor acestora asupra
operaţiilor militare. Am constatat că multidimensionalitatea mediului operaţional
hibrid, complex, dinamic și imprevizibil, a favorizat diversificarea tipurilor de actori
ale căror acţiuni generează o gamă largă de riscuri și amenințări la adresa securității
globale, regionale și locale.
Rezultatele analizei mediului operaţional multidimensional împreună cu
multitudinea și diversitatea actorilor care pot influența interesele și obiectivele de
securitate au stat la baza identificării riscurilor şi ameninţărilor prezente, dar şi a
tendinţelor de evoluţie a acestora.
În finalul primului capitol , pentru a demonstra complexitatea şi
multidimensionalitatea mediului operaţional actual şi necesitatea integrării tuturor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 23
datelor din acesta la nivel cognitiv pentru a putea planifica operaţii militare eficiente
am dezvoltat un studiu de caz, succint, asupra regiunii Mării Negre.
Al doilea capitol valorifică concluziile rezultate din evaluarea caracteristicilor
mediului operaţional și utilizează mecanisme de abordare cuprinzătoare a
particularităților privind conducerea operațiilor militare viitoare, în contextul
multitudinii situațiilor conflictuale.
Analiza conceptelor actuale constituie punctul de plecare în exprimarea unor
puncte de vedere proprii privind necesitatea adaptării structurii forţelor,
implementarea unor soluţii de tehnologice de comandă control, dar şi cerinţa trecerii
la un alt nivel a procedurilor de diseminare şi protecţie a informaţiilor. Sistemele
militare de comandă şi control, acele structuri funcţionale, prin care organizaţiile
militare planifică, conduc, evaluează şi corectează acţiunile în curs de desfășurare sau
viitoare vor constitui, în opinia noastră, elementele cheie ale operaţiilor militare
executate în condiţiile riscurilor şi ameninţărilor de tip hibrid. Acest sistem binar,
bazat pe două procese distincte, procesul de comandă şi respectiv cel de control este
foarte strâns corelat cu o serie de proceduri şi o infrastructură de comunicaţii,
informatică și apărare cibernetică adecvată.
Funcţionarea sistemului de comandă și control în situaţia realităţii ultimilor
ani a fost marcată de o evoluţie pe măsura modului în care conflictul militar a depăşit
forma sa de manifestare clasică. Premisele de manifestare ale operaţiilor militare
viitoare care se vor purta deschis şi disimulat în acelaşi timp, alteori sub interfaţa
rebeliunii şi a separatismului, implicând diferiţi interpuşi şi forţe multinaţionale,
utilizând tehnologii avansate, exploatând oportunităţi şi vulnerabilităţi politice,
economice, sociale şi informaţionale, vor obliga sistemele de comandă şi control să
evolueze pentru a răspunde permanent acestor provocări. Mobilitatea crescută a
forţelor, sprijinul aerian prompt, capabilităţile de lovire de mare acurateţe şi
tehnologia informațională cu posibilităţi care includ comunicaţii video „în direct” vor
impune comandanţilor şi comandamentelor precizie și oportunitate în planificare,
inițiativă şi sincronizare perfectă în execuţie.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 23
Pe parcursul documentării am remarcat că sistemul de comandă control este
într-o continuă adaptare la condiţiile operaţiilor militare şi la evoluţia tehnologică.
Capabilităţile de comunicaţii actuale permit comandanţilor să transmită şi primească
date, voce şi imagini, în timp real, de la locul desfăşurării acţiunilor şi să aplice
măsuri de control adecvate, în momentul oportun, dar accesul la aceste capabilităţi,
pe lângă costurile ridicate, sunt limitate sau restricţionate şi de alte raţionamente şi
condiţii. De asemenea sistemele de comandă şi control moderne, pot conecta
comandanţii pe verticală şi pe orizontală, permiţând realizarea unei imagini
operaţionale de ansamblu a desfăşurării acţiunilor. Aceste facilităţi puse la dispoziţie
de tehnologia modernă constituie avantaje şi creează oportunităţi pentru a răspunde în
timp util ameninţărilor şi pericolelor. Totodată, modernizarea sistemelor de comandă
şi control, bazate pe comunicare excesivă, conduce spre asumarea riscului major al
întreruperii comunicaţiilor cu efecte care trebuie permanent evaluate. Datorită
faptului că sistemul de comandă control va rămâne una din ţintele principale în
operaţiile militare, comandanţii trebuie să planifice şi să aibă la îndemână soluţii
alternative la sistemele de comunicaţii moderne care să permită schimbul de date şi
informaţii cel puţin la un nivel satisfăcător continuării acţiunilor.
Capitolul trei constituie elementul integrator al tezei, deoarece având deja o
perspectivă bine conturată a tendinţelor de evoluţie a mediului operaţional, a
tipologiei actorilor şi ameninţărilor pe care aceştia le pot genera, precum şi a ceea ce
vor însemna sistemele complexe de comandă și control, identificăm și dezvoltăm o
perspectivă asupra fizionomiei operaţiilor militare, ca parte a conflictului extins de
tip hibrid.
Plecând de la acţiunile care vizează descurajarea, demonstrația de forță,
confirmarea determinării acţionale, puterea de luptă a alianţelor şi chiar atingerea
pragului pentru desfășurarea operaţiilor de tip combatant, instrumentul de putere
militar nu va constitui singura formă de răspuns la ameninţările de tip hibrid. Din
punctul nostru de vedere, tipologia operaţiilor va integra în operaţiile de tip hibrid
acţiuni complexe sincronizate şi concertate la toate nivelurile, incluzând aspecte
atipice mediului militar şi actori mai puţin specifici acestuia. Situaţia prognozată de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 23
noi va ridica o serie de provocări, va obliga la acţiuni în comun ale militarilor şi
civililor, va impune la un schimb de informaţii mai greu de imaginat astăzi, iar pentru
toate acestea instruirea şi educaţia vor trebui să răspundă unor noi cerinţe. Având în
vedere potențialele medii de confruntare, vom analiza operațiile militare
convenționale, neconvenționale, asimetrice și hibride.
Capitolul patru abordează aspectele practice de încadrare a sistemului de
instruire a forțelor într-o nouă perspectivă, dar bine fundamentată ştiinţific, în vederea
pregătirii pentru operaţiile militare viitoare. Acest capitol a fost gândit și conceput
pentru a sta la baza unei viitoare concepții a sistemului educațional și de instruire în
domeniul militar. Astfel, proiectarea unui nou sistem de educație și instruire se va
baza pe propunerile formulate și care să cuprindă o serie de metode şi procedee cu
caracter inovativ destinate adaptării pregătirii personalului şi structurilor pentru
operaţiile militare viitoare. Totodată va beneficia de direcțiile identificate în domeniul
instruirii în context aliat, în vederea abordării operaţiilor executate în condiţiile
riscurilor şi ameninţărilor de tip hibrid. În acest sens, evidenţiem importanţa realizării
interoperabilităţii la toate nivelurile operaţiilor între forţele armate, sincronizarea
eforturilor naţionale ale statelor membre cu cele ale Alianţei privitoare la educaţie şi
instrucţie şi demonstrarea capabilităţilor de decizie, reacţie şi acţiune întrunită. În
domeniul implicării în instruirea forţelor militare ale statelor din afara Alianţei cele
două direcţii pe care noi le-am considerat de interes și care vor fi analizate sunt:
asistenţa privind educaţia şi instrucţia în domenii asociate securităţii pentru statele
partenere; educaţia şi instrucţia forţelor de securitate din zonele post-conflict.
Sumar al concluziilor
În urma evaluării mediului operaţional actual am constatat că influenţa
aspectelor economice, politice, diplomatice, informaţionale şi psihologice, ocupă
acum, mai mult decât oricând, un loc extrem de important în arhitectura operaţiilor
militare, dar şi faptul că evoluţia tehnologiei în domeniul comunicaţiilor, informaticii
și apărării cibernetice a condus la o creştere exponenţială a puterii informaţiei. Am
remarcat capacitatea mediului economic de a schimba orice altă tendinţă rezultată din
analiza mediului operațional, de a ghida şi la nevoie, de a dicta direcţia şi orientarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 23
opţiunilor diplomatice ale statelor. O altă concluzie privind fizionomia operaţiilor
militare viitoare, provine din demonstrarea extinderii dimensiunilor mediului
operaţional şi necesităţii integrării informaţiilor într-un mediu al cunoaşterii, denumit
de noi, cognospaţiu, care să permită analiza cuprinzătoare a acestuia şi stabilirea
unor diagrame de relații integrate, interdependente și interconectate care să genereze
produse de informații cu valoare în procesul de planificare a operaţiilor. Totodată,
extinderea dimensiunilor mediului operațional impune structurilor militare să
planifice şi execute acţiuni preventive, preemptive şi de răspuns în toate aceste
dimensiuni. Practic acest lucru nu este posibil fără dezvoltarea unor noi capabilităţi şi
implicarea altor actori în identificarea primelor indicii ale acţiunilor ostile, avertizarea
despre acestea, precum şi în aplicarea măsurilor de soluţionare a conflictului.
Pentru a putea estima fizionomia operaţiilor militare viitoare am studiat
aspectele legate de rolul şi locul tehnologiei, dar şi al personalului în cadrul
comandamentelor de forţe. Am dedus că sistemul militar de comandă control va fi
marcat de respectarea procedurilor de funcţionare, respectarea ierarhiilor şi
restricţiilor, chiar dacă studiile demonstrează că o relaţie de comunicare de tipul
„fiecare cu fiecare” este mult mai productivă cantitativ şi mai eficientă calitativ.
În urma unei analize asupra operaţiilor multinaţionale executate sub comanda
Alianţei am ajuns la părerea că cea mai bună modalitate de a depăși sincopele
datorate diferenţelor de echipare, dotare, pregătire şi motivare este investiţia în
comunicarea umană și susţinerea relațiilor interumane.
Interoperabilitatea sistemelor de comandă control este poate cea mai mare
provocare în cazul operaţiilor desfăşurate cu forţe multinaţionale în context aliat sau
coaliţie. În opinia noastră, diferenţele doctrinare, de procedură şi dotarea tehnică
diferită sunt problemele care trebuie soluţionate pentru realizarea interoperabilităţii
sistemelor de comandă control. Am demonstrat că interoperabilitatea presupune mai
mult decât posibilităţile tehnice de interconectare a echipamentelor structurilor
militare sau chiar cu ale altor actori aliaţi din mediul operaţional. De fapt este necesar
schimbul de informaţii, crearea unei baze de date comune structurată pe niveluri de
acces. Un alt pas important în interoperabilitate, opinăm noi, este integrarea ofiţerilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 23
de legătură. Ofiţerii de legătură sunt cei care vor putea completa informaţiile deja
existente în bazele de date şi vor trebui să funcţioneze în ambele sensuri. Din punct
de vedere conceptual, schimbul de informaţii nu este cu adevărat eficient până nu se
face evoluţia de la principiul „nevoia de a cunoaşte” la „necesitatea de a disemina”.
Măsurile ce trebuie adoptate sunt legate de educaţia de securitate a personalului,
evitarea supraclasificării informaţiilor şi aplicarea unei proceduri de diseminare
potrivite.
Favorizaţi de posibilităţile tehnologice actuale şi de evoluţia viitoare a
acestora, comandanţii vor avea posibilitatea şi vor fi tentaţi să conducă acţiunile până
la cel mai mic nivel, limitând iniţiativa comandanţilor subordonaţi. Multitudinea
detaliilor de control din ordine obligă de multe ori structurile acţionale să procedeze
conform ordinelor excluzând variantele proprii identificate a fi optime. Pe de altă
parte, nici formularea vagă a misiunilor şi obiectivelor nu acordă flexibilitate
comandanţilor subordonaţi, de fapt îi pune pe aceştia în situaţii în care nu-şi pot
manifesta iniţiativa. În condiţiile conflictelor militare multidimensionale marcate de
riscuri şi ameninţări de tip hibrid, conducerea prin obiective în concordanţă cu
intenţia comandanţilor eşaloanelor superioare asigură flexibilitatea necesară
comandanţilor subordonaţi pentru a-şi planifica şi direcţiona forţele, dar şi controlul
eşalonului superior asupra îndeplinirii obiectivului campaniei şi a realizării stării
finale dorite. În opinia noastră conştientizarea intenției comandantului menţine
coerenţa, direcţia şi sensul acţiunilor, permite manifestarea acestora cu rapiditate
asigurând totodată adaptabilitatea şi conectarea la realitatea din teren. Comandanții
trebuie să aibă încredere în subordonații lor și să accepte faptul că aceştia vor avea de
cele mai multe ori informații mai exacte și în timp mai scurt din mediul de acțiune şi
sunt capabili să ia decizii corecte.
În viitor, echipe de experţi militari, vor planifica şi executa la nivel tactic
acţiuni împreună cu toţi actorii aliaţi şi autorităţile civile ale naţiunii gazdă şi vor
putea constitui baza abordării cuprinzătoare a acţiunilor şi la acest nivel. În cadrul
operaţiilor de tip hibrid acţiunile desfăşurate în sprijinul guvernării, reconstrucţiei şi
dezvoltării sunt esenţiale încă din faza incipientă a acestora, în care adversarul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 23
urmăreşte destabilizarea statului de drept. Discreditarea clasei politice, destabilizarea
economică cu scopul scăderii nivelului de trai, instigarea la proteste, agravarea
disensiunilor etnice şi campaniile informaţionale sunt acţiuni care fac parte din
arsenalul adversarului care desfăşoară operaţii de tip hibrid. Contracararea acestora se
poate face prin acţiuni de sprijin în domeniul dezvoltării economice, realizarea unei
baze durabile a statului de drept, a unui mediu stabil, sigur şi prosper în care se
respectă drepturile omului. În opinia noastră acestea trebuie să înceapă cu crearea
unor condiţii minime de securitate şi extinderea bunei guvernări. În statele suverane
sprijinul poate veni prin aplicarea instrumentelor de putere civile dar în statele în
cădere sau eşuate garantarea mediului de securitate adecvat implică prezenţa şi
acţiunea instrumentului de putere militar. În cadrul acestor acţiuni forțele armate vor
putea susține financiar, din fonduri alocate special prin planurile de campanie, o serie
de activități cum sunt: finanțarea unor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii,
dezvoltarea capacității de furnizare a serviciilor esențiale pentru populație, investiții
în proiecte pe linia promovării culturii sau dezvoltării facilităților instituțiilor statului
sau civice, asigurarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului educațional și
sistemului de ordine publică și siguranță națională, compensarea și repararea daunelor
provocate de acțiunile militare ale forțelor proprii, cu scopul reabilitării situaţiei
sociale, obţinerii stabilităţii economice şi susţinerii mecanismelor legislative şi
politice.
Încă de la începutul lucrării de cercetare am ştiut că instruirea în mediul
militar este un proces cu tradiţie în care deja sunt descoperite şi verificate practic
metode şi procedee specifice. Totuşi prin prisma experienţei proprii în sistemul
educaţional militar şi a concluziilor desprinse în urma studiului teoriilor legate de
învăţare şi motivaţie pentru învăţare, considerăm că sunt aspecte care pot fi
reevaluate și adaptate pentru o mai bună motivare şi obţinerea unei performanţe mai
bune. Pornind de la teoria ştiinţei învăţării la vârsta adultă, andragogia, am identificat
și analizat unele aspecte de succes, dar şi sincopele din sistemul educaţional şi de
instruire militar. Rescriind pentru domeniul militar principiile andragogiei am ajuns
să formulăm şi să explicăm şapte principii ale învăţării pentru militari: militarii
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 23
trebuie să vrea să înveţe; militarii învaţă doar ce simt ei că e nevoie să înveţe;
militarii învaţă prin exersare şi implicare; militarii învaţă mai bine în situaţii
informale; militarii doresc să fie îndrumaţi şi consideraţi parteneri pe timpul
procesului de instruire; militarii învaţă mai bine urmărind soluţionarea unei
probleme; militarii îşi folosesc experienţa şi cunoştinţele anterioare pentru a învăţa.
Am remarcat de asemenea o serie de caracteristici ale studiului de caz cum
sunt caracterul analitic, realismul situaţiei şi cunoaşterea rezultatului. Avantajele
acestei metode rezultă în principal din caracteristicile prezentate anterior şi constau în
posibilitatea analizării situaţiei şi deciziilor prin prisma rezultatului, autenticitatea
situaţiei, identificarea punctelor tari şi punctelor slabe, precum şi posibilitatea unor
scurte estimări asupra altor moduri de abordare şi efectul care l-ar fi produs acestea.
Din analiza studiilor de caz va reieşi în mod evident şi faptul că între acţiunile
categoriilor de forţe este necesară mai multă sincronizare ceea ce de fapt cere o
planificare în comun, unitară, de nivel întrunit. Pe parcursul lucrării am remarcat că
dacă operaţiile viitoare vor fi preponderent de nivel întrunit şi instruirea trebuie să fie
de nivel întrunit, iar modul de soluţionare a situaţiilor pe timpul instruirii trebuie
neapărat să includă utilizarea a cel puţin două categorii de forţe. O altă constatare a
fost că în acest moment atât planificarea acţiunilor dar şi a instruirii la nivel întrunit
nu sunt cerinţe prioritare în sistemul de apărare decât la nivel declarativ şi al intenţiei.
Importanța acţiunilor întrunite trebuie să fie recunoscută şi la nivel tactic, în mediul
predominat de acţiunile unei singure categorii de forţe. Tinerii ofițeri trebuie să fie
încurajați să adopte o atitudine corectă față de categoria de forţe din care fac parte
precum și una deschisă faţă de celelalte categorii de forţe și să înceapă să
conştientizeze încă din etapa de formare realitatea mediului întrunit al operaţiilor.
Acest lucru trebuie apoi cultivat și promovat pe tot parcursul carierei de ofițer.
Module de pregătire privind operaţiile întrunite şi efectele acestora la nivel tactic ar
trebui să fie introduse programele de pregătire pentru ofiţeri. Pregătirea ofiţerilor încă
de la cursul de stat major ar trebui să includă aspecte ale posibilităţilor şi modului de
acţiune ale celorlalte categorii de forţe. Formarea de ofițeri superiori care să planifice
la nivel operativ și strategic necesită timp şi o cultură bine ancorată la acest nivel care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 23
se cultivă în timp, nu se obţine cu uşurinţă. Pentru a îndeplini cerințele de formare
pentru ofiţerii de stat major care ocupă funcţii în comandamente întrunite, propunem
crearea unei platforme comune de pregătire a ofiţerilor din toate categoriile de forţe
care să includă facilităţi de simulare virtuală, constructivă şi jocuri de război.
Am propus introducerea studiului de caz ca metodă didactică pe timpul
educației și formării cadrelor militare dar și pe timpul cursurilor în perioada de
dezvoltare profesională. Am remarcat de asemenea o serie de caracteristici ale
studiului de caz cum sunt caracterul analitic, realismul situaţiei şi cunoaşterea
rezultatului. Avantajele acestei metode rezultă în principal din caracteristicile
prezentate anterior şi constau în posibilitatea analizării situaţiei şi deciziilor prin
prisma rezultatului, autenticitatea situaţiei, identificarea punctelor tari şi punctelor
slabe, precum şi posibilitatea unor scurte estimări asupra altor moduri de abordare şi
efectul care l-ar fi produs acestea.
Contextul concluziilor prezentate anterior, ne oferă posibilitatea formulării
unor propuneri în cadrul relației, mediul operațional multidimensional/hibrid-
operațiile militare viitoare - instruirea forțelor, care includ următoarele domenii:
a. asigurarea înzestrării – dezvoltarea industriei naționale de apărare și
continuarea colaborării cu partenerii externi în vederea realizării și achiziționării
echipamentelor militare necesare conducerii, executării operațiilor de tip hibrid și
instruirii forțelor, în condiții de credibilitate, oportunitate și eficiență.
b. doctrinar – dezvoltarea cadrului conceptual (strategii, doctrine, manuale,
proceduri) pentru planificarea, pregătirea, executarea și evaluarea operațiilor hibride,
în context național și multinațional; abordarea cuprinzătoare a conceptelor de operații
cibernetice, psihologice și mediatice, operații neconvenționale, asimetrice, amfibii și
în mediul urban;
c. arhitectura structurilor de forțe – constituirea unor comandamente
modulare, flexibile, dislocabile și interoperabile care să integreze personal specializat
și să interconecteze sisteme, tehnologii și echipamente performante, în măsură să
planifice și să desfășoare operații complexe într-un mediu hibrid; reevaluarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 23
structurilor de forțe și diversificarea acestora pentru a contracara ansamblul riscurilor
și amenințărilor existente în mediul operațional hibrid;
d. pregătirea personalului și a forțelor – reevaluarea, adaptarea și la nevoie,
adoptarea unui nou sistem de instruire în Armata României, racordat realităților
actuale și tendințelor viitoare în dinamica mediului operațional multidimensional,
interconectat sistemului LVC (real-virtual-constructiv), care să asigure capacitatea de
analiză și reacție oportună a comandamentelor și forțelor în rezolvarea unor situații
complexe, întrunite, asimetrice și hibride;
Având în vedere concluziile și aprecierile rezultate, apreciem faptul că, teza
de doctorat prezintă într-o manieră pragmatică, cuprinzătoare, interdisciplinară şi
prospectivă dinamica mediului operațional multidimensional, generator de
instabilitate, imprevizibilitate și crize cu potențial de conflictualitate, care determină
reevaluări și schimbări importante la nivel conceptual, procedural și acțional în
abordarea conducerii, fizionomiei operațiilor militare viitoare și instruirii forțelor
pentru a asigura credibilitate, predictibilitate, legitimitate, interoperabilitate și
eficiență în procesul de planificare, pregătire, executare și evaluare a operațiilor în
mediul hibrid.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
LEGI, ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. *** Constituţia României, consultată pe http://www.cdep.ro/pls/dic/site.
page?den=act2_1&par1=1, la data de 13.06.2016;
2. *** Legea 535 privind prevenirea şi combaterea terorismului, din 25 noiembrie
2004 actualizată şi aplicabilă de la 1 februarie 2014;
3. *** Legea securităţii cibernetice, 2015;
4. *** Strategia națională de ordine și siguranță publică 2015 – 2020;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 23
5. *** Strategia de Securitate Cibernetică a României, HG 271 , Bucureşti 2013;
6. *** Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019,
Bucureşti 2015.
REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMANEŞTI
7. *** SMG 103/2012 Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012;
8. *** SMG 3 /2016, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2016;
9. *** SMG 34/ 2013, Doctrina operațiilor non articol 5, Bucureşti, 2013;
10. *** FT – 3 Manualul de tactică generală a forţelor terestre, Bucureşti, 2013;
11. *** FT – 5 Manualul acţiunilor tactice în contrainsurgenţă, Bucureşti, 2016;
REGULAMENTEŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE
12. *** ATP-3.2.1.1., Guidance for the Conduct of Tactical Stability Activities and
Tasks, Ed. 2014;
13. *** ATP -3.4.4.1.STANAG 2299 (edition 1) Guidance for the application of
tactical military activities in counterinsurgency –, Edition A;
14. ***AJP-01(D) Allied Joint Doctrine, NATO Standardization Agency (NSA),
December 2010;
15. ***AJP-3.5 Allied Joint Doctrine for Special Operations, Edition A Version 1,
NATO Standardization Agency, December 2013;
16. *** FM 3-05.30, MCRP 3-40.6, Psychological Operations, Headquarters,
Department of the Army, April 2005;
17. *** Joint Operations, Joint Publication 3-0, 11 August 2011;
18. *** Psychological Operations, Joint Publication 3-13.2, 07 January 2010
19. 2015;
20. *** Proiect de concluzii ale Consiliului privind Strategia reînnoită de securitate
internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020, Bruxelles, 2015;
21. *** „Securing Britain in an Age of Uncertainty: The Strategic Defence and
Security Review”, Her Majesty's Government, octombrie 2010;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 23
22. *** Special Operations, Joint Publication 3-05, 16 July 2014;
23. *** United States National Security Strategy, February 2016;
LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
24. Ion BĂLĂCEANU, Teodor FRUNZETI, Iulian MARTIN, Valentin
DRAGOMIRESCU, Marius HANGANU, Cristian PETRE, Interacţiunea
strategiilor în conflictele armate moderne, Vol.II, Bucureşti, 2011;
25. Iulian CHIFU, Geopolitica regiunii extinse a Mării Negre după criza ucraineană,
, articol publicat în revista Impact Strategic nr. 3 (52) , editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti 2014;
26. Col.dr. Valerică CRUCERU, Despre conceptul de război hibrid, în gândirea
militară americană, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“,
Bucureşti, septembrie 2014;
27. Col.dr. Valerică CRUCERU, Dezarmarea, demobilizarea şi reintegrarea foştilor
combatanţi – DDR. Concept general şi implicare internaţională dezarmarea,
demobilizarea şi reintegrarea foştilor combatanţi – DDR. concept general şi
implicare internaţională , Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“,
nr. 1 / 2014;
28. Rodica DINULESCU, Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Editura
Institutul European, Iaşi 2011;
29. Valentin DRAGOMIRESCU Comanda şi controlul forţelor Armatei României în
operaţiile întrunite multinaţionale; Sesiune de comunicări ştiinţifice, sesiunea IV,
vol. 1 Tactică şi artă operativă forţe terestre, Editura UNAP, Bucureşti, 2009;
30. CS II Dr. Petre DUŢU, Cristina BOGZEANU, Strategia militară a României în
contextul noilor repere europene şi euro-atlantice de securitate, editura UNAP,
Bucureşti, 2011;
31. Dorin–Marinel EPARU, Multidimensionalitatea confruntărilor militare ,
Diplomacy and Intelligence, numărul 2 / 2013;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 23
32. General de brigadă dr. Petrică-Lucian FOCA, Colonel dr. Vasile CERBU
Războiul hibrid – „războiul din umbră“al începutului de secol, Gândirea militară
românească, numărul 4/2014, Bucureşti, 2014;
33. Denisa Izabela GHIOC-LUPU, Omul în mulţime. Mulțimea de oameni. Psihologia
maselor, 2015 consultat pe: https://psiholog.denisalupu.ro/omul-in-multime-
multimea-de-oameni-psihologia-maselor/ la data de 24.05.2016;
34. Alina Mihaela LEFTER, Operaţiile de securitate – componentă a operaţiilor
militare moderne Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“,
decembrie 2015;
35. Ioan MIHUŢ, Dan LUNGESCU, Dimensiuni culturale în managementul
românesc consultat pe http://www.managementmarketing.ro/pdf /articole/art1.pdf
la data de 28.12.2016;
36. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEŢU, Fizionomia conflictelor militare la începutul
secolului XXI, Bucureşti, 2005;
37. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEŢU, Concepţia apărării CBRN în acţiuni militare;
Sesiune de comunicări ştiinţifice, sesiunea IV, vol. 1 Tactică şi artă operativă forţe
terestre, Editura UNAP, Bucureşti, 2009;
38. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEŢU, Apărarea CBRN în operaţia grupării de forţe
(diviziei), Editura UNAP, Bucureşti, 2005;
39. Ovidiu MOŞOIU, Iulian MARTIN, Riscuri şi ameninţări cu impact asupra
mediului de securitate euroatlantic, generate de climatul de instabilitate din
spaţiul est european şi zona extinsă a Mării Negrii, Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, nr 1, Bucureşti, 2015;
40. Marius-Cristian NEACŞU Conflicte geoeconomice vs conflicte geostrategice
Studiu de caz: Rusia – Occident , publicat în revista Impact Strategic nr. 1/ 2016
(58), Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” București 2016;
41. Virgil-Ovidiu POP, Apărarea colectivă în zona extinsă a Mării Negre în contextul
geopolitic strategic, economic şi militar actual, articol publicat în revista
Gândirea Militară Românească nr 1 Bucureşti, 2017;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 23
42. Ştefan TINCA „România după summitul de la Varşovia. Contribuţia noastră
pentru un climat de securitate mai sigur în zona Mării Negre”, Cuvânt de
deschidere a lucrărilor Simpozionului CSSAS din 1.11.2016, cu tema „Schimbare
şi constanţă în securitatea euroatlantică post-Varşovia”publicat în revista Impact
Strategic nr. 4 (61), p. 7, editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
București 2016;
43. Gheorghe VĂDUVA, Falia strategică Marea Neagră-Marea Baltică , articol,
publicat în revista POLIS vol III nr 4, septembrie – noiembrie, Bucureşti, 2015;
44. ***, Viaţa şi activitatea lui Gheorghe I. Brătianu, Asociaţia Europeană de Studii
Geopolitice şi Geostrategice „Gheorghe I. Brătianu” consultată pe
http://www.aesgs.ro/page.php?id=8&s1=67, accesat la data de 30 iunie2017
Articole din mass-media
45. Gabriel Horia NASRA, De la Turcia lui Ataturk la Semiluna lui Erdogan
consultat pe http://adevarul.ro/international/in-lume/de-turcia-ataturk-semiluna-
erdogan-1_58f6fb4c5ab6550cb860472c/index.html la data de 29.06.2017;
46. Ana STAN, Rusia a ridicat războiul la rang de artă, 02.09.2014 consultat pe
adev.ro/nb9z9f accesat la 17.03.2015;
LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
47. Noam CHOMSKY Zece strategii de Manipulare consultat pe
http://gandeste.org/politica/cele-10-strategii-de-manipulare-a-maselor/15955 la
data de 30.05.2016;
48. Richard D. FISHER, „US Officials Confirm Sixth Chinese Hypersonic
Maneuvering Strike Vehicle Test”, consultat pe http://www.janes.com la data de
05.12.2016;
49. General Valeri GHERASIMOV, discurs la întâlnirea anuală a Academiei Militară
de Ştiinţe, Moscova, 2013 consultat pe http://vpk-
news.ru/sites/default/files/pdf/VPK_08_476.pdf, accesat la data de 10.04.2017;
50. Véronique GUILLEMARD, Dissuasion nucléair: la France ne baisse pas la
garde, consultat pe http://www.lefigaro.fr, la data de 05.12.2016;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 23
51. Francois HOLLANDE, „Discours sur la dissuasion nucléaire-Déplacement
auprès des forces aériennes stratégiques,” 19 februarue 2015, consultat pe
http://www.elysee.fr, la data de 05.12.2016
52. Col Tamzy J. HOUSE Weather as a Force Multiplier consultat pe
http://fas.org/spp/military/docops/usaf/2025/v3c15/v3c15-1.htm, accesat la
15.03.2015;
53. Hans KRISTENSEN şi Robert S. NORRIS, Russian nuclear forces, 2014,
consultat pe http://bos.sagepub.com, la data de 04.12.2016 ;
54. Qiao LIANG, Wang XIANGXUI, 超限战 (Unrestricted Warfare), Bejing, 1999
consultat pe http://www.c4i.org/unrestricted.pdf la data de 19.03.2016.
55. Jefferson MORLEY, „UK Downsizes Its Nuclear Arsenal” Arms Control
Association, martie 2015 consultat pe http://www.armscontrol.org/printpdf/6815
la data de 06.12.2016;
56. Robert S. NORRIS şi Hans M. KRISTENSEN, U.S. Tactical Nuclear Weapons in
Europe, 2011 consultat pe http://www.thebulletin.org la data de 04.12.2016;
57. Robert S. NORRIS şi Thomas B. COCHRAN, U.S.-USSR/Russian Strategic
Offensive Nuclear Forces, 1945-1996 (Washington, DC: National Resources
Defense Council, 1997) ;
58. Alexandras PETERSEN, Black Sea to Supply Europe’s Energy?, 20 octombrie
2009, New Atlanticist Policy and Analysis Blog, pe
http://www.acus.org/new_atlanticist/black-sea-supply-europe%E2%80% 99s-
energy, accesat la 15 februarie 2016;
59. Seth ROBSON, Army training to focus more on 'hybrid threats' , Stars and
Stripes, 26 iulie 2010, consultat pe https://www.stripes.com/news/army-training-
to-focus-more-on-hybrid-threats-1.112354#.WOu_bfnyi00, accesat la data de
10.04.2017;
60. Nicola SARKOZY, „Déclaration de M. Nicolas Sarkozy Président de la
République, sur le Libre blanc sur la défense et la sécurité nationale, la
dissuasion nucléaire et sur la nonprolilfération des armes nucléaires, à
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 23
Cherbourg le 21 mars 2008”, 21 martie 2008, consultat pe
http://www.discours.vie-publique.fr, la data de 05.12.2016
61. Jean-Philippe SCHERER, The EU comprehensive approach, on Handbook on
Common Security and Defence Policy of the European Union, Missions and
Operations, Vienna, 2015;
62. Selin UNAL, Interviu la 12.04.2017, EurActiv România consultat pe
http://www.euractiv.ro/the-uncountried-turkey/unhcr-in-turcia-din-cei-peste-2.9-
milioane-de-refugiati-sirieni-90-locuiesc-in-afara-taberelor.-7367 la data de
30.06.2017
SURSE WEB
63. http://smg.mapn.ro/cnmc/index.html, accesat ultima dată la data de 05.02.2016;
64. http://www.nato.int/ accesat ultima dată la data de 11.02.2016;
65. https://nato.mae.ro/node/178, accesat ultima dată la 08.07.2017
66. http://www.defense.gov accesat ultima dată la data de 04.12.2016;
67. http://www.state.gov accesat ultima dată la data de 04.12.2016;
68. http://c2coe.org/ accesat ultima dată la data de 11.02.2016;
69. http://icasualties.org/oef/ accesat ultima dată la data de 12.06.2016;
70. https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_national_security_strate
gy.pdf, accesat ultima dată la data de 12.06.2015;
71. http://windows.microsoft.com/ro-ro/windows/viruses-faq#1TC=windows-7,
accesat ultima dată la data de 07.06.2015;
72. http://www.armscontrol.org/printpdf/6815 accesat ultima dată la data de
06.12.2016;
73. http://www.number10.gov.uk, accesat ultima dată la data de 06.12.2016;
74. http://www.sipri.org, accesat ultima dată la data de 06.12.2016;
REVISTE
75. Bulletin of the Atomic Scientists 67, numărul 1, ianuarie – februarie 2011,
consultat pe http://www.thebulletin.org la data de 04.12.2016;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 23
76. Bulletin of Atomic Scientist, 3 martie 2014, consultat pe http://bos.sagepub.com,
la data de 04.12.2016;
77. The Economist, ediţia din 22 octombrie 2016;
78. The Future Character of Conflict, 2011, Ministry of Defence, UK Government
79. Gândirea militară românească, nr 2, Bucureşti 2016;
80. Gândirea militară românească, nr 3, Bucureşti 2016;
81. Gândirea militară românească, nr 4, Bucureşti 2016;
82. Gândirea militară românească, nr 1, Bucureşti 2015;
83. Gândirea militară românească, nr 2, Bucureşti 2015;
84. Gândirea militară românească, nr 3, Bucureşti 2015;
85. Impact strategic, nr 4 (61), Bucureşti 2016;
86. Impact strategic, nr 1 (58), Bucureşti 2016;
87. Impact strategic, nr 4 (53), Bucureşti 2014;
88. Impact strategic, nr 3 (52), Bucureşti 2016;
89. NATO magazin consultată pe http://www.nato.int/docu/review/2011/11-
september/Cyber-Threads/RO/index.htm consultată la 25.04.2015;
90. SIPRI Yearbook 2015, „World Nuclear Forces,” (Oxford University Press:
Oxford, 2015), consultat pe www.sipri.org, accesat la data de 06.12.2016;
91. Toward Land Operations 2021; Studies in Support of the Army of Tomorrow,
2009;
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
92. Declaraţia comună a şefilor de stat şi primilor miniştri după Summit-ul NATO de
la Varşovia (8-9 iulie 2016), consultat pe https://www.mae.ro/node/36635, accesat
ultima dată la 08.07.2017
93. Declaraţia comună NATO UE în cadrul Summitului NATO de la Varşovia 2016
http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2016 /07/08-
09/
94. NATO`s Strategic Concept, last updated: 11 Nov. 2014, consultat pe
http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_56626.htm, la data de 20.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 23
95. The Strategic Concept for the Defense of the North Atlantic area (DC 6/1), 6
January 1950
96. U.S. Department of Defense, “Fact Sheet: Transparency in the U.S. Nuclear
Weapons Stockpile” 29 April 2014, consultat pe http://www.state.gov la data de
04.12.2016
97. 1 U.S. Department of Defense, “Nuclear Posture Review Report” ianuarie 2002;
consultat pe http://www.defense.gov, la data de 04.12.2016.
98. U.S. Department of Defense, “Nuclear Posture Review Report” aprilie 2010,
consultat pe http://www.defense.gov, la data de 04.12.2016.
99. U.S. Department of State, “New START Treaty Aggregate Numbers of Strategic
Offensive Arms”, Bureau of Arms Control, Verification and Compliance, 1 April
2015, consultat pe http://www.state.gov, la data de 04.12.2016
100. U.S. Department of States, „New START Treaty Aggregate Numbers of
Strategic Offensive Arms” Bureau of Arms Control, Verification and
Compliance, January 1, 2015, consultat pe http://www.state.gov, la data de
04.12.2016
101. Securing Britain in an Age of Uncertainty: The Strategic Defence and Security
Review”, Her Majesty's Government, London October 2010, consultat pe
http://www.number10.gov.uk, accesat la data de 06.12.2016