NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

1 din 12

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar nr. __

Nr. _____ din ____________

Drd. Comisar șef CORNELIA FARCAȘ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA:

„DELICVENȚA JUVENILĂ, RISCURI, VULNERABILITĂȚI

ȘI AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel prof.univ.dr.

IOAN DEAC

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în INFORMAŢII

și SECURITATE NAŢIONALĂ

BUCUREȘTI, 2017

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 12

Pagină albă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 12

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

MINORII, TINERII ȘI FENOMENUL INFRACȚIONALITĂȚII

1.1. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE SOCIOLOGIC

1.2. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC

1.3. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE

CRIMINOLOGIC

1.4. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC

1.5. TINERII DELICVENȚI – POTENȚIALII ADULȚI INFRACTORI

CAPITOLUL 2

SECURITATEA NAȚIONALĂ ȘI INFRACȚIONALITATEA JUVENILĂ

2.1. DIMENSIUNILE SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI FENOMENUL

INFRACȚIONALITĂȚII

2.1.1. DIMENSIUNEA SOCIALĂ (UMANĂ)

2.1.2. DIMENSIUNEA DEMOGRAFICĂ

2.1.3. DIMENSIUNEA EDUCAȚIONALĂ

2.1.4. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ

2.1.5. DIMENSIUNEA CULTURALĂ

2.2. RISCURI, VULNERABILITĂȚI, AMENINȚĂRI LA ADRESA

SECURITĂȚII GENERATE DE MEDIUL INFRACȚIONAL

2.2.1. RISCURI DE SECURITATE GENERATE DE MEDIUL

INFRACȚIONAL

2.2.2. VULNERABILITĂȚI DE SECURITATE GENERATE DE

MEDIUL INFRACȚIONAL

2.2.3. AMENINȚĂRI DE SECURITATE GENERATE DE MEDIUL

INFRACȚIONAL

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 12

2.3. MODALITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU PREVENIREA ȘI

COMBATEREA INFRACȚIONALITĂȚII JUVENILE ÎN SCOPUL

ASIGURĂRII SECURITĂȚII NAȚIONALE

CAPITOLUL 3

IMPACTUL INFRACȚIONALITĂȚII JUVENILE ASUPRA SECURITĂȚII

NAȚIONALE

3.1. INFRACȚIUNILE PRIVIND SECURITATEA NAȚIONALĂ,

PERSPECTIVĂ ISTORICĂ (1865-1937; 1937-1948; 1948-1969; 1969-

1990; 1990-2014)

3.2. CAUZELE COMPORTAMENTELOR DEVIANTE ALE MINORILOR

ȘI TINERILOR

3.3. MODALITĂȚI ȘI CONDUITE DE MANIFESTARE A

COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA TINERI ȘI MINORI

3.4. INFLUENȚA FACTORILOR DE CONDUITĂ CRIMINOGENI

ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE

3.5. URMĂRILE DELICVENȚEI JUVENILE ÎNTR-O SECURITATE

NAȚIONALĂ VIITOARE

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR

LISTA ANEXELOR

STUDII DE CAZ

CUVINTE CHEIE:

Delicvență juvenilă; securitate națională; riscuri și vulnerabilități, tineri

delicvenți; minori delicvenți; mediul infracțional, infracționalitate juvenilă;

conduite de manifestare; comportament deviant; dimensiune socială; dimensiune

economică; dimensiune educațională; factori de conduită criminogeni.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 12

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Menținându-se acest ritm rapid de evoluție a delictelor săvârșite de minori și

tineri, ținând cont de contextele educaționale, sociale, economice etc.,

nefavorabile, considerăm că mai există doar un pas până la comiterea infracțiunilor

contra siguranței statului. Infractorii obișnuiți sau de drept comun (cei care comit

delicte determinați de intenții individuale), minori și tineri, pot deveni infractori

motivați din alte puncte de vedere (politic), dar care au convingerea că acționează

în numele unui anumit grup, al societății sau chiar al umanității. Factorii de risc

privind deteriorarea relațiilor de familie, sociale și societale pot deveni subculturi

alternative, sub forma unor îndoctrinări de diferite inspirații, care să îi determine pe

acești minori și tineri către extremismul violent.

Pentru facilitarea modului de abordare a temei propuse, în demersul

nostru ştiinţific am elaborat şi am validat un număr de patru ipoteze de

cercetare:

- fenomenele de devianță și infracționalitate din țara noastră apar în strânsă

legătură cu nivelul și amploarea proceselor de dezvoltare economică și socială,

fiind dependente, totodată, de efectele negative ale acestora asupra organizării,

structurii și coeziunii grupurilor sociale, asupra relațiilor dintre membrii acestora și

condițiilor lor de viață;

- includerea domeniilor, economic, demografic, social, cultural, aflate în

interdependență, mediate de o serie de condiții de natură ecologică, psihologică

etc., contribuie la eliminarea efectelor negative, urmând ca acest demers să

reprezinte un proces multidimensional și să fie unul dintre conceptele ,,cheie”

utilizate pentru a caracteriza schimbarea socială;

- conduitele delicvente ale minorilor și tinerilor pot deveni manifestări ale

acțiunilor de crimă organizată, generând insecuritate la adresa securității naționale;

NECLASIFICAT

- generația tânără delicventă de azi poate constitui sursa de potențiali

infractori adulți de mâine.

Obiective de cercetare concordante cu ipotezele prezentate:

- descrierea fenomenului infracționalității și al delicvenței juvenile, din

următoarele puncte de vedere: sociologic, psihologic, criminologic și juridic;

- analizarea și descrierea generației de tineri și minori infractori de azi și

emergența acestor atitudini la potențialii delicvenți de mâine;

- identificarea și analizarea cauzelor comportamentelor deviante ale

minorilor și tinerilor;

- descrierea conduitelor de manifestare a comportamentului deviant la tineri

și minori;

- prezentarea factorilor de conduită criminogeni, care pot constitui

amenințări la adresa securității naționale;

- evidențierea delicvenței juvenile în contextul securității naționale viitoare;

- analizarea și descrierea conduitelor delicvente ale minorilor și tinerilor

reflectate în statisticile sistemului penitenciar în perioada 2011-2015;

- analizarea dimensiunilor securității naționale, privite prin prisma

infracționalității: dimensiunea socială (umană), demografică, educațională,

economică, culturală;

- cercetarea potențialelor riscuri, vulnerabilități și amenințări la adresa

securității, generate de mediul infracțional;

- propunerea unor modalități și direcții de acțiune pentru combaterea

infracționalității juvenile în scopul asigurării securității naționale.

Metodele de lucru folosite sunt specifice informațiilor, securității naționale

și științelor sociale. În practică, am adaptat metodele de cercetare la specificul

direcțiilor de cercetare, permițându-ne să descoperim ceea ce ne-am propus să

NECLASIFICAT

6 din 12

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 12

investigăm. Astfel, unul dintre cele mai importante elemente ale cercetării a fost

stabilirea unei compatibilități între obiective, ipoteze, direcțiile de cercetare și

metodele utilizate. Principalele metode pe care le-am folosit în cuprinsul tezei sunt:

observația participativă, analiza de conţinut, studiul comparativ, analogia, analiza,

metoda inductivă, raţionamentul logico-deductiv.

Primul capitol al tezei, denumit „Minorii, tinerii și fenomenul

infracționalității”, reprezintă partea de fundamentare teoretică. Infracționalitatea

sau criminalitatea minorilor și tinerilor, cu toate că este o parte componentă a

infracționalității în general, are anumite particularități, determinate de o

multitudine de caracteristici sociologice, criminologice, juridice și psihologice.

Având în vedere acest fapt, în acest capitol al cercetării noastre vom prezenta

delicvența juvenilă privită din perspectiva mai multor științe, respectiv: delicvența

juvenilă din punct de vedere sociologic; delicvența juvenilă din punct de vedere

psihologic; delicvența juvenilă din punct de vedere criminologic și delicvența

juvenilă din punct de vedere juridic.

În concluzie, cauzele comportamentelor deviante ale minorilor și tinerilor,

precum și conduitele de manifestare a acestora pot deveni la un moment dat factori

generatori de amenințări, vulnerabilități și chiar riscuri la adresa securității

naționale.

Lucrarea continua cu capitolul 2, intitulat „Securitatea națională și

infracționalitatea juvenilă” și a avut ca scop cercetarea riscurilor,

vulnerabilităților și amenințărilor la adresa securității generate de mediul

infracțional, precum și modalitățile și direcțiile de acțiune pentru combaterea

infracționalității juvenile în scopul asigurării securității naționale. În același timp,

am scos în evidență evoluția infracțională, respectiv, trecerea rapidă de la

infracțiunile ușoare la infracțiuni grave (comise de minori și tineri), precum și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 12

limitele laterale (legătura dintre risc, amenințare și vulnerabilitate) ale ecartului

specific producerii unor acțiuni ce vizează securitatea națională.

În capitolul 3 „Impactul infracționalității juvenile asupra securității

naționale” am prezentat rezultatele cercetării obținute în următoarele direcții:

cauzele comportamentelor deviante ale minorilor și tinerilor, modalități și conduite

de manifestare a comportamentului deviant la tineri și minori, influența factorilor

de conduită criminogeni la adresa securității naționale și urmările delicvenței

juvenile într-o securitate națională viitoare. În concluzie, în urma cercetării

efectuate, putem afirma că patternurile comportamentelor deviante ale minorilor și

tinerilor sunt un rezultat al dezorganizărilor sociale, iar modalitățile și conduitele

de manifestare ale comportamentelor minorilor și tinerilor pot deveni factori

criminogeni la adresa securității naționale. Concluzia capitolului 3 este clară și

probată prin analiza punctuală redată. Urmările delicvenței juvenile într-o

securitate națională viitoare pot constitui riscuri mari și mai multe amenințări, de la

teroare și crimă, până la răsturnări economice la cel mai înalt nivel, într-o altă

abordare, pot reconfigura fiecare aspect al vieții.

Studiul de caz, pe care se bazează acest capitol, reliefează multitudinea

infracțiunilor comise de minori și tineri, gravitatea lor și faptul că depind în mare

măsură de următorii factori negativi: sărăcia, șomajul, lipsa educației, deficiențele

educaționale în familie, factorii sociali, economici, delicvența intrafamilială,

antecedentele în toxicomanie etc.

În finalul acestei cercetări științifice, am definitivat efortul central al

investigației. Prin rezultatele cercetării noastre am demonstrat că delicvența

juvenilă poate fi catalogată drept o vulnerabilitate, în același timp, poate fi

considerată o amenințare și, nu în ultimul rând, poate deveni un risc la adresa

securității naționale. Indicatorii stării infracţionale demonstrează că, în România,

criminalitatea juvenilă există, iar sentimentul de insecuritate s-a amplificat.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 12

Totodată, amenințările la adresa ordinii publice, respectiv infracţiunile de mare

violenţă și crima organizată sunt situații care necesită o abordare mult mai

complexă, un sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili.

Așadar, putem afirma că patternurile comportamentelor deviante ale

minorilor și tinerilor pot fi un rezultat al dezorganizărilor sociale, iar modalitățile și

conduitele de manifestare a comportamentelor minorilor și tinerilor pot deveni

factori criminogeni la adresa securității naționale. Dificultățile create de societatea

modernă privind inserarea corectă a oamenilor în comunitate, familie, muncă,

școală precum și sărăcia, șomajul, analfabetismul, educația parentală inadecvată

constituie un ansamblu de factori de risc care duc la un comportament criminal.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Andronache Anatolie, Manual de curs justiția juvenilă, Chișinău, 2013.

Aprodu Adina Simona, Factori de risc la adresa securității României. Măsuri de

contracarare a acestora în primul deceniu al secolului XXI, în Cristian

Troncotă (coordonator), Neliniștile insecurității, Editura Tritonic, București,

2005.

Banciu Dan, Crima și criminalitatea, Editura Lumina Lex, București, 2005.

Cazacu Aculin, Idei contemporane. Calitatea umană a socialului, Editura Politică,

București, 1988.

Culcea Dumitru, Curs de criminologie, Editura Național, București, 2001.

Danileț Cristi, Educație juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drepturi și

justiție, Grafică și editare Argo, București, 2016.

Dolea Igor, Zaharia Victor, Prițcan Valentina, Buciuceanu-Vrabie Mariana,

Fenomenul delicvenței juvenile în Republica Moldova.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 12

http://irp.md/news/518-dinamica-indicatorilor-infracionali-la-minori-conform-

genurilor.html.

Glăveanu Vlad-Petre, Dimensiuni psiho-sociale ale integrării europene: o analiză

a reprezentărilor stereotipe dinamice în relațiile inter-grup, Iași, 2008.

Jurj-Tudoran Remus, Șaguna Dan Drosu, Spălarea banilor, Elemente de teorie și

practică judiciară, Editura C.H. Bech, București, 2013.

Loghin Octavian, Drept Penal Român, Partea specială, vol. I, Editura Casa de

Editură și presă Șansa SRL, Editura Universul, București, 1994.

Maior George Cristian, Despre Intelligence, idei, repere, perspective, Editura

RAO, București, 2014.

Mâță Dan Constantin, Securitatea națională. Concept. Reglementare. Mijloace de

ocrotire. Editura Hamangiu, București, 2016.

Miu Nicolae, Tratat de medicină a adolescentului, Editura Casa Cărții de Știință,

Cluj, 1999.

Precup Georgeta, Minori în derivă, Educația pentru prevenirea delicvenței

juvenile, Sinteze, Editura Editgraph, Buzău, 2007.

Raicu Carmen, Tentaculele anomiei, Editura Step By Step Press, București, 2000.

Rădulescu Adrian, Psihologia delicventului minor, Editura Ando Tours, Timișoara,

1996.

Schiopu Ursula și Verza Emil, Psihologia vârstelor, ciclurile vieții, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1997.

Scripcaru Gheorghe, Boinșteanu Petru, Scripcaru Călin, Astărăstoae Vasile, Chiriță

Vasile, Psihiatrie medico-legală, Editura Polirom, București, 2002.

Stănişor Emilian, Bălan Ana, Pripp Cristina, Universul carceral, Editura Oscar

Print, Bucureşti, 2004.

Stănoiu Rodica Mihaela, Criminologie, vol. I, Editura Oscar Print, București, 1995.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 12

Ștefănescu Paul, Cârjan Lazăr, Știință versus crimă, Editura Curtea Veche

Publishing, București, 2001.

Udroiu Meda, Tinerii și terorismul, Editura Topform, București, 2009.

Ursa, Victor, Curs de criminologie, Editura Didactică și Pedagogică, Cluj-Napoca,

1994.

Verza Emil, Verza Florin Emil, Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate,

București, 1994.

Vințanu Niculae, Societate și educație – O introducere în sociologia educației,

Colecția Științe Sociale și Umane, Editura Zerana Flores, București, 2008.

Vulcănescu Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sînt și ce vor

tinerii români. Editura Compania, București, 2004.

Zamfir Cătălin și Vlăsceanu Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura

Babel, București, 1993.

Zidărescu Mircea, Rolul familiei, comunității și a mediatorului școlar în

combaterea absenteismului școlar, a abandonului școlar și a delicvenței

juvenile la copiii de etnie romă, Editura Lumen, Iași.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 12

Pagină albă