Click here to load reader

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - doctorate.ulbsibiu.rodoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rez-ROM-MUNTEANUZENO.pdf · Scurtă prezentare de boli profesionale ale sistemului respirator

  • View
    24

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -...

  • 1

    UNIVERSITATEA ” LUCIAN BLAGA ” SIBIU

    FACULTATEA DE MEDICINĂ

    ”VICTOR PAPILIAN”

    MUNTEANU ZENO VIRGILIU IOAN

    CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA

    SĂNĂTĂłII LA LOCUL DE MUNCĂ

    ŞI MARKETINGUL SOCIAL ÎNTR-O

    COLECTIVITATE INDUSTRIALĂ DIN JUDEłUL

    BIHOR

    REZUMATUL TEZEI DE

    DOCTORAT

    CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC:

    PROF.UNIV.DR. DORIN IOSIF BARDAC

    SIBIU

    2009

  • 2

    CUPRINS

    INTRODUCERE...................................................................................................4 ImportanŃa şi motivaŃia lucrării..........................................................................4 Scurtă prezentare a conceptului de promovarea sănătăŃii la locul de muncă ...5

    Lista de abrevieri ...............................................................................................6 A. PARTEA GENERALĂ.....................................................................................7 Capitolul 1 Scurtă prezentare de boli profesionale ale sistemului respirator7

    1.1. Factori etiologici (principali şi favorizanŃi). .................................................7 1.2. Locuri de muncă, procese tehnologice, profesiuni expuse. .......................8 1.3. Timp de expunere până la apariŃia îmbolnăvirilor. .....................................8 1.4. Elemente de patogenie. ............................................................................8 1.5. Aspecte clinice. .........................................................................................8 1.6. ConsecinŃele expunerii la solvenŃii organici şi pulberi de lemn (asupra aparatului respirator) în industria de prelucrare a lemnului. ..............................9

    Capitolul 2. Scurtă prezentare a unor boli respiratorii cronice nespecifice legate de profesie cu factori profesionali contribuitori: pulberi, gaze şi vapori iritanŃi. ...................................................................................................10

    2.1. Factori etiologici. .....................................................................................10 2.2. Patogenie................................................................................................10 2.3. Aspecte clinice. .......................................................................................11 2.4. Modificări funcŃionale respiratorii .............................................................11

    Capitolul 3. Scurtă prezentare a (etapelor) diagnosticului epidemiologic al bolilor legate de profesie.................................................................................12

    3.1. Riscul relativ şi fracŃia etiologică profesională..........................................12 Capitolul 4. Măsuri de profilaxie a bolilor respiratorii profesionale şi legate de profesie........................................................................................................12

    4.1. Nivele de profilaxie pentru bolile respiratorii profesionale şi/sau legate de profesie. .........................................................................................................12 4.2. Profilaxia bolilor respiratorii profesionale şi / sau legate de profesie. .......13 4.3. Marketingul social într-o colectivitate industrială cu expunere la noxe respiratorii. .....................................................................................................13

    Capitolul 5. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă prin renunŃarea la fumat.................................................................................................................16

    5.1. ConsecinŃele consumului de tutun asupra sănătăŃii. ................................16 5.2. ConsecinŃele medico-sociale ale consumului de tutun la locul de muncă 18 5.3. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă..................................................18 5.4. Etape în dezvoltarea unei politici de control al consumului de tutun la locul de muncă. ......................................................................................................19 5.5. LegislaŃia specifică antifumat în România................................................20 5.6. Abandonul obiceiului de a fuma. .............................................................20

    Capitolul 6. Studiul statisticii în ştiinŃele sociale...........................................21 6.1. Elemente conceptuale şi metodologice de statistică................................21 6.2. Analiza statistică a morbidităŃii cu incapacitate temporară de muncă ......21

  • 3

    B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE .....................................................22 CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA SĂNĂTĂłII LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI MARKETINGUL SOCIAL ÎNTR-O COLECTIVITATE INDUSTRIALĂ DIN JUDEłUL BIHOR..............................................................................................22 Capitolul 7. Ipoteza de lucru, materialul de studiu şi metodologia de lucru22

    7.1. Ipoteza de lucru, scopul şi obiectivele lucrării ..........................................22 7.1. Ipoteza de lucru...................................................................................22 7.1. Scopul şi obiectivele lucrării.................................................................22

    7.2. Materialul de studiu .................................................................................23 7.2.1. Caracterizarea loturilor luate în studiu ..............................................23 7.2.2. Caracterizarea şi analiza intreprinderii de prelucrarea lemnului ........23

    7.3. Metodologia de lucru ...............................................................................25 7.3.1. Etapele studiului au fost următoarele :..............................................25 7.3.2. Determinarea concentraŃiilor de noxe ...............................................25 7.3.3. Examinarea stării de sănătate a lucrătorilor......................................25

    Capitolul 8. IntevenŃia programului de marketing social pentru modificarea comportamentului şi renunŃarea la fumat ......................................................27

    8.1. Cercetarea formativă de identificarea nevoilor, analiza cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor legate de fumat..........................................................27 8.2. Cercetarea evaluativă de „Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă”......29

    Capitolul 9. Caracterizarea intreprinderii de prelucrarea lemnului luată în studiu................................................................................................................30

    9.1. Amplasarea unităŃii de prelucrarea lemnului, profilul şi producŃia.............30 9.2. Proces tehnologic....................................................................................30 9.3. Noxe profesionale. ..................................................................................30 9.4. Echipamentele de lucru şi de protecŃia muncii.........................................30

    Capitolul 10. Caracterizarea loturilor luate în studiu. ....................................31 Capitolul 11. Rezultate.....................................................................................32 Capitolul 12. DiscuŃii........................................................................................35

    12.1. Epidemiologia fumatului în Europa ........................................................35 12.2. PrevalenŃa fumatului în România...........................................................36 12.3. PrevalenŃa fumatului la locul de muncă. ................................................36

    Capitolul 13. Concluzii generale .....................................................................39 Capitolul 14. Recomandări pentru realizarea unui mediu de viaŃă şi muncă sănătos .............................................................................................................43 Opis figuri inserate în lucrare .........................................................................47 Opis tabele inserate în lucrare ........................................................................47 Bibliografie selectivă .......................................................................................48

  • 4

    INTRODUCERE

    ImportanŃa şi motivaŃia lucrării.

    Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi promovarea sănătăŃii angajaŃilor,

    reprezintă scopul principal al medicinii muncii, ce se traduce şi pe plan economic

    prin creşterea productivităŃii muncii şi scăderea absenteismului (1).

    ”Promovarea sănătăŃii este definită ca fiind stiinŃa şi arta de a ajuta oamenii să

    ajungă la o stare optimă de sănătate prin creşterea conştientizării, adoptarea de

    schimbări benefice în stilul de viaŃă şi în mediul de viaŃă.” (2).

    Pentru aceste considerente, în lucrarea de faŃă am dezvoltat latura măsurilor

    medicale vizând profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi a celor legate de

    profesie, utilizând tehnicile marketingului social.

    Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă este un nou concept pentru a cărui

    implementare sunt necesare:

    • motivaŃii: scăderea cheltuielilor pentru servicii medicale şi conexe actului

    medical, reducerea absenteismului, scăderea morbidităŃii şi mortalităŃii,

    modificarea atitudinii faŃă de muncă şi locul de muncă

    • planificare sistematică prin: stabilirea obiectivelor, strategiei, resurselor

    umane, colectarea de informaŃii, elaborarea planului

    • examinări medicale: clinice, paraclinice, şi de laborator

    • tipuri de programe de promovare a sănătăŃii care vizează: abandonarea

    fumatului, combaterea sedentarismului, managementul obezităŃii, obiceiurile

    nutriŃionale, managementul stresului, asistenŃa angajaŃilor, vaccinări,

    probleme specifice sănătăŃii femeilor, etc..

    • modalităŃi de concepŃie, desfăşurare şi evaluare.

    Fenomenul consumului de tutun este larg răspândit în populaŃia activă, având

    implicaŃii importante asupra sănătăŃii şi activităŃii profesionale.

    În România morbiditatea prin afecŃiuni respiratorii (inclusiv morbiditatea prin boli

    profesionale sau legate de profesie, induse de noxe respiratorii iritante şi/sau

    alergizante), asociate cu obiceiul fumatului, sunt în creştere. (4,5).

    Prezenta teză cuprinde 427 pagini, cu 216 titluri bibliografice, 91 figuri, 282

    tabele, 14 anexe şi 7 materiale specifice utilizate în implementarea programului

    de Promovare a SănătăŃii la Locul de Muncă.

  • 5

    Scurtă prezentare a conceptului de promovarea sănătăŃii la locul de

    muncă

    Promovarea sănătăŃii la locul de muncă reprezintă o combinare a eforturilor

    angajatorilor, angajaŃilor şi a societăŃii implicând sănătatea şi starea de bine a

    oamenilor la locul de muncă prin: îmbunătăŃirea organizaŃiilor şi a mediului de

    muncă; încurajarea, promovarea participării active; dezvoltarea iniŃiativei

    personale. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă este o abordare holistică de

    management, incluzând :

    • cadru organizaŃinal pentru îmbunătăŃirea sănătăŃii forŃei de muncă

    • informarea angajaŃilor şi stabilirea de strategii de comunicare

    • implicarea angajaŃilor în procesul luării deciziilor

    • dezvoltarea unei culturi la locul de muncă, bazată pe parteneriat

    • organizarea procesului de muncă fără a prejudicia sănătatea

    • implementarea de politici şi practici de facilitarea alegerilor sănătoase.

    Promovarea sănătăŃii la locul de muncă include următoarele componente: stilul

    de viaŃă, îmbătrânirea, cultura organizaŃională (staff leadership), echilibrul dintre

    muncă şi odihnă, sănătatea mentală şi stresul, starea de bine, responsabilitatea

    socială colectivă, alimentaŃia şi sănătatea .

    Promovarea sănătăŃii la locul de muncă consideră angajaŃii în perspectiva

    viitorului, ca o resursă cheie a viabilităŃii companiilor; sănătatea trebuie să devină

    o parte integrantă a unei filozofii comune, în conceptele organizării şi dezvoltării

    resurselor umane, în cultura şi procesul de zi cu zi al luării deciziilor, la toate

    nivelurile ierarhice.

    Managementul sănătăŃii combină profilaxia (prevenŃia) comportamentală cu

    modificările tehnice şi oragnizaŃionale (prevenŃia circumstanŃială).

    Criteriile de calitate implică integrarea promovării sănătăŃii la locul de muncă în

    sistemele de calitate organizaŃionale : politici, resurse umane, organizarea muncii

    responsabilizarea socială, etc. CondiŃiile sănătoase de muncă implică populaŃia

    ca un întreg şi în consecinŃă, o cerere scăzută de utilizare a serviciilor de

    sănătate. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă nu este o acŃiune caritabilă ci

    este o investiŃie de valoare pentru organizaŃie, prin : reducerea absenteismului de

    cauză medicală (incapacitate temporară de muncă) şi a morbidităŃii pe termen

    lung. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă răspunde noilor provocări ale pieŃei

    forŃei de muncă.

  • 6

    Lista de abrevieri

    • B.P.O.C. – Bronhopneumopatie cronică obstructivă

    • CAPCTR – CunoştinŃe, atitunidini şi practici legate de consumul din tutun în

    rândul populaŃiei generale din România – studiu

    • C.E.C.A. – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi OŃelului

    • COLD - chronic obstructive lung disease

    • CV - Capacitatea vitală

    • CVF - Capaciatea vitală forŃată

    • DALY - Anii de viaŃă potenŃiali ajustaŃi pentru incapacitate

    • E.N.S.P. – ReŃeaua Europeană de Prevenire a Fumatului

    • ENWHP – European Net-Work Helth Promotion

    • EPSPS – EducaŃia pentru sănătate şi promovarea sănătăŃii

    • FEP – fracŃia etologică profesională

    • I.D.M. - Indicele de durată medie

    • I.F. – Indicele de frecvenŃă

    • I.G. - Indicele de gravitate

    • IPB - Indicele de permeabilitate broşică

    • ITM – Incapacitatea temporară de muncă

    • MEF 75% - Debit expirator maxim instantaneu la 75% din CV măsurat

    • MMEF25%-75% - Debit mediu expirator maxim între 25% şi 75% din CV

    • NGPM – Normele Generale de ProtecŃia Muncii

    • O.M.S. - OrganizaŃiei Mondiale a Sănătătii

    • PEF - Debit expirator maxim instantaneu de vârf măsurat

    • PFV – probe funcŃionale respiratorii .

    • PSLM – Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă

    • PYLL – Anii de viaŃă potenŃial pierduŃi (Potential years of life lost)

    • RA – Riscul atribuibil

    • RAP - riscul atribuibil procentual

    • RR – Riscul relativ

    • SICAS - Sindromul de iritaŃie a căilor aeriene superioare

    • UE – Uniunea Europeană

    • VEMS - Volumul expirator maxim pe secundă

    • WHP - Workplace Health Promotion (Promovarea SănătăŃii la Locul de

    Muncă).

  • 7

    A. PARTEA GENERALĂ

    Capitolul 1.

    Scurtă prezentare de boli profesionale ale sistemului respirator.

    Bolile profesionale sunt afecŃiuni care se produc ca urmare a exercitării unei

    meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi: fizici, chimici, biologici sau

    psihosociali, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea

    diferitelor aparate şi sisteme ale organismului în cadrul procesului de muncă,

    indiferent de tipul de contract de muncă existent între angajator şi angajat (6).

    Aceste boli au o cauzalitate directă şi nu obligatoriu specifice unei profesii. În

    România bolile profesionale cu declarare obligatorie cuprinde 24 de boli ale

    sistemului respirator cauzate de gaze, fumuri, vapori şi pulberi.

    1.1. Factori etiologici (principali şi favorizanŃi).

    Pentru a considera o boală ca fiind profesională este necesar a se dovedi

    acŃiunea unei noxe profesionale în etiologie ca factor principal, determinant şi alŃi

    factori profesionali sau neprofesionali ca factori secundari, favorizanŃi (7).

    Factorii etiologici principali ai bolilor profesionale ale sistemului respirator sunt:

    a). Factori iritanŃi :

    • gaze şi vapori iritanŃi: halogenii şi acizii lor, compuşii sulfului, azotului,

    fosforul şi cei toxici anorganici, substanŃe cu acŃiune secundar iritativă.

    • pulberi cu acŃiune iritantă, pulberi organice şi anorganice

    b). Factori alergizanŃi: pulberile organice vegetale şi animale; metale şi sărurile

    lor, compuşi chimici organici, produse biologice.

    c). Pulberi anorganice, netoxice minerale comune : inerte neproliferative şi active

    proliferative

    d). AgenŃi carcinogeni.

    e). AgenŃi toxici sistemici

    f). AgenŃi infecŃioşi.

    Factorii etiologici favorizanŃi ai bolilor profesionale ale sistemului respirator sunt:

    a). Factori care aparŃin de organism : leziunile inflamatorii preexistente la nivelul

    epiteliului respirator şi terenul atopic.

    b). Factori care aparŃin condiŃiilor de muncă: microclimat defavorabil, ventilaŃie

    ineficientă, efort fizic intens.

  • 8

    1.2. Locuri de muncă, procese tehnologice, profesiuni expuse.

    În industria de prelucrare a lemnului întâlnim locuri de muncă cu implicarea

    pulberilor cu acŃiune iritativă şi sau alergică; şi cu implicarea vaporilor de solvenŃi

    organici.

    1.3. Timp de expunere până la apariŃia îmbolnăvirilor.

    Bolile profesionale, pot fi boli acute şi cronice, în funcŃie de timpul de expunere la

    acŃiunea factorului nociv (7). Timpul de expunere până la apariŃia îmbolnăvirilor

    poate varia de la minute la ore în intoxicaŃiile acute, iar în cele cronice de la luni

    la ani (gaze şi vapori iritanŃi, pulberi cu acŃiune iritativă). Alergenii respiratori

    necesită până la instalarea fenomenului de sensibilizare un timp de expunere

    foarte scurt la persoanele atopice, iar la cele neatopice un timp mai lung.

    1.4. Elemente de patogenie.

    a) Gazele şi vaporii iritanŃi au o acŃiune iritantă energică, declanşând reflexe

    antidromice, iar unele substanŃe chimice formează radicali liberi. Expunerile

    masive determină inflamaŃii aseptice a căilor aeriene generând sindromul

    disfuncŃiei reactive a căilor aeriene (8). Parogenia generală în intoxicaŃia

    profesională cu gaze şi vapori iritanŃi este marcată de factorii care

    condiŃionează gravitatea intoxicaŃiei : concentraŃia în aer, durata de expunere,

    solubilitatea în soluŃii apoase (9). Fenomenele principale sunt comune la

    toate gazele şi vaporii iritanŃi: fenomene dureroase şi reflexe de natură

    motorie. Patogenia specifică vizează fiecare gaz şi vapori iritanŃi în parte.

    b) patogenia pulberilor cu acŃiune iritativă cuprinde un mecanism colinergic.

    c) patogenia pulberilor cu acŃiune alergică cuprinde: mecanismul alergic

    (alergenii profesionali produc alegie de tip I)

    d) pulberile anorganice, netoxice minerale comune au o acŃiune

    pneumoconiogenă generală şi una specifică (colagenă, necolagenă şi mixtă)

    1.5. Aspecte clinice.

    În fibroza pulmonară, pneumonia chimică, emfizemul pulmonar, edemul

    pulmonar acut cauzate de gaze, fumuri şi vapori iritanŃi, tablourile clinice sunt

    polimorfe cu forme acute şi cronice (10). Gazele, fumurile şi vaporii iritanŃi pot

    cauza inflamaŃia acută şi cronică a căilor aerifere superioare, bronşita acută şi

    cronică, bronşiolita şi astmul bronşic nonalergic.

  • 9

    În intoxicaŃiile acute, dependent de concentraŃie, durata de expunere şi

    solubilitatea în soluŃii apoase, se individualizează următoarele sindroame:

    • sindromul de iritaŃie a căilor aeriene superioare (SICAS)

    • bronşiolita obliterantă (boala de siloz) cu evoluŃie în trei timpi

    • edemul pulmonar acut toxic (lezional) cu evoluŃie în trei timpi.

    Efectele cronice ale vaporilor şi gazelor iritante se manfestă asupra : aparatului

    respirator, tegumentulu, ochilor, aparatului digestiv.

    Astmul bronşic alergic este consecinŃa expunerii la alergeni profesionali, cu

    dispnee expiratorie paroxistică, wheezing, constricŃie toracică. Bisinoza este o

    afecŃiune profesională prin expunere la pulberi, cu manifestări respiratorii acute:

    dispnee, tuse, constricŃie toracică, reversibilă în forma acută sau cu obstrucŃie

    permanentă în forma cronică (BPCO) şi cu prezenŃa fenomenului de luni.

    1.6. ConsecinŃele expunerii la solvenŃii organici şi pulberi de lemn

    (asupra aparatului respirator) în industria de prelucrare a lemnului.

    În industria de prelucrare a lemnului se utilizează frecvent lacul nitrocelulozic,

    diluantul nitrocelulozic şi poliuretanic, grundul nitrocelulozic şi paste colorante

    pentru lac. SolvenŃii organici au două tipuri de acŃiuni:

    • acŃiune nespecifică, comună tuturor solvenŃilor organici (acŃiune iritativă

    asupra mucoaselor şi tegumentelor, acŃiune ebrio-narcotică cu stare de

    euforie, ebrietate până la starea de narcoză),

    • efectele specifice sunt determinate de fiecare solvent în parte şi acŃionează

    asupra aparatului respirator (toŃi solvenŃii sunt iritanŃi respiratori determinând

    o hiperreactivitate bronşică cu spirometrie normală), asupra aparatului

    cardiovascular, a reproducerii şi au un efect cancerigen.

    Principalele efecte ale solventilor organici asupra organismului sunt :

    • efectele toxice acute sau cronice, variate şi care depind de tipul de solvenŃi şi

    de calea de pătrundere în organism; acestea sunt : neurotoxice pe sistemul

    nervos central şi sistemul nervos periferic, nefrotoxice, hepatotoxice, toxice

    asupra tegumentelor, dermatoze de contact profesionale ortoergice şi

    alergice, efecte asupra sângelui şi măduvei osoase.

    Efectele biologice ale expunerii la praful de lemn depind de compoziŃia lemnului

    şi de conŃinutul în microorganisme; determinând o incidenŃă crescută a astmului

    bronşic, rinitelor, alveolite alergice, sindrom toxic al prafului organic, bronşite,

    dermatite alergice, conjunctivite şi cancer nazal. (11).

  • 10

    Capitolul 2.

    Scurtă prezentare a unor boli respiratorii cronice nespecifice

    legate de profesie cu factori profesionali contribuitori: pulberi,

    gaze şi vapori iritanŃi.

    2.1. Factori etiologici.

    Etiologia pentru bolile cronice respiratorii nespecifice legate de profesie cuprinde:

    • factori profesionali : gaze, vapori (inclusiv vapori de solvenŃi organici), fumuri,

    aerosoli iritanŃi sau oxidanŃi, pulberi anorganice, etc..

    • factori extraprofesionali : fumat, poluarea atmosferică, clima rece şi umedă,

    factori socioeconomici (igiena locuinŃei).

    O altă abordare, clasifică factorii etiologici în: endogeni (deficite imunologice,

    deficit de α1 antritripsină, mucoviscidoză, fibroză chistică, sindrom de imotilitate

    ciliară) şi exogeni (fumatul şi expunerea la factori de risc profesional) (7).

    2.2. Patogenie.

    Noxele profesionale pot contribui la apariŃia sau evoluŃia unei boli, întreŃinând sau

    agravând boala (9). Bronşita cronică poate fi întreŃinută de către iritanŃi: pulberi,

    gaze, vapori. Bronşita cronică infecŃioasă, tabagică şi emfizemul pulmonar pot fi

    agravate de iritanŃii profesionali. Astmul bronşic poate fi întreŃinut de expunerea

    la iritanŃii sau alergenii mediului de muncă. Uneori, boli cu factori etiologici

    principali de natură neprofesională, devin clinic manifeste sub influenŃa unor noxe

    profesionale, numindu-se boli legate de profesie. Studiile epidemiologice arată:

    • expunerea profesională intensă la agenŃi iritanŃi respiratori creşte prevalenŃa

    afecŃiunilor bronhopulmonare nespecifice independent de obiceiul de a fuma

    • expunerea profesională scăzută la agenŃi iritanŃi evidenŃiază în cadrul

    etiologic ponderea factorilor endogeni şi obiceiul de a fuma.

    Riscul este notabil la fumătorii dacă simultan sunt expuşi la iritanŃii respiratori.

    Fiziopatologic, agresiunea combinată a iritanŃilor respiratori şi a fumului de Ńigară

    induc o activitate proteazică, eliberare de radicali liberi cu efecte proinflamatorii,

    depăşind capacităŃile de compensare a organismului: inhibă antiproteazele,

    eliberează acut enzime proteolitice din leucocitele polimorfonucleare (12).

  • 11

    Fumatul Ńigaretelor este responsabil de bronşita cronică, alterează mişcările

    cililor, inhibă funcŃia macrofagelor alveolare, produce hipetrofia şi hiperplazia

    glandelor secretoare de mucus. Fumul de Ńigară inhalat, produce o creştere

    acută a rezistenŃei căilor respiratorii datorită contracturii musculaturii netede,

    mediată vagal prin stimularea receptorilor din submucoasă. La fumătorii tineri

    modificarea structurală precoce este obstrucŃia căilor aeriene mici. RenunŃarea la

    fumat nu produce reversibilitatea completă a obstrucŃiei severe, dar poate încetini

    alterarea funcŃiei pulmonare. Fumatul pasiv generează simptome respiratorii:

    tusea, wheezingul şi producŃia de spută.

    2.3. Aspecte clinice.

    Bronhopneumopatia respiratorie cronică nespecifică, de etiologie plurifactorială

    se caracterizează printr-un sindrom de tuse cronică sau recurentă însoŃită de

    expectoraŃie în cele mai multe zile din cel puŃin 3 luni succesive pe an, timp de 2

    ani consecutivi şi/sau dispnee persistentă sau intermitentă (în afara unor boli

    pulmonare sau cardiace diagnosticabile) (13,14). Tabloul clinic din B.P.O.C. care

    apare după vârsta de 40 de ani, cu tuse, expectoraŃie mucoasă sau

    mucopurulentă, dispnee progresivă, cuprinde trei entităŃi : bronşita cronică.

    emfizemul pulmonar şi astmul bronşic. Distingem două tipuri de B.P.O.C.: tipul A

    în care predomină emfizemul, bolnavii fiind denumiŃi “pink puffers”(dispneicii roz)

    şi tipul B în care predomină bronşita cronică, bolnavii find numiŃi “blue bloaters”

    (cianozaŃi, buhăiŃi)

    2.4. Modificări funcŃionale respiratorii

    În B.P.O.C. se pot constata următoarele modificări ventilatorii:

    a). scăderea CV datorită creşterii volumului rezidual ca urmare a incapacităŃii de

    golire a plămânilor

    b). scăderea VEMS datorită micşorării calibrului căilor aerifere, diminuarea

    reculului elastic fie prin distrugerea de structuri elastice (pereŃi alveolari) fie

    prin alterarea aranjamentului fibrelor elastice (hiperinflaŃia prelungită).

    Determinarea debitelor expiratorii maxime instantanee la 50 % CV,

    denumite “ teste sensibile de decelare a obstrucŃiei distale” sunt indicatori

    sensibili care decelează obstrucŃia distală (căile aerifere cu diametrul sub 2

    mm), înainte ca VEMS să fie modificat, patognomonic pentru fumători.

    Există o stadializare a dispneei din B.P.O.C, în IV grade de disfuncŃie.

  • 12

    Capitolul 3.

    Scurtă prezentare a (etapelor) diagnosticului epidemiologic al

    bolilor legate de profesie

    3.1. Riscul relativ şi fracŃia etiologică profesională.

    Cercetarea epidemiologică compară grupuri de indivizi pentru identificarea

    asocierii între diferite expuneri şi efectele lor asupra sănătăŃii populaŃiei studiate,

    prin abordările observaŃionale şi experimentale.

    Stabilirea determinanŃilor unei boli se realizează prin măsurarea frecvenŃei

    acesteia (epidemiologia descriptivă), (15).

    Pentru a stabili cauzalitatea bolilor (epidemiologia analitică), se utilizează studiile

    observaŃionale (caz-martor şi cohortă) şi experimentale (clinice sau trialurile

    randomizate).

    Măsurarea efectelor se exprimă prin: RR (riscul relativ), ce evaluează forŃa sau

    puterea asocierii şi impactul prin RAP (riscul atribuibil procentual), sau proporŃia

    ratei atribuibile. În analiza epidemiologică a bolilor legate de profesie : legătura

    cauzală dintre factorul de risc (factorii etiologici favorizanŃi) poate fi o legătură

    directă sau indirectă, într-un procent mai puŃin important între 20-80 %, care

    creşte direct cu expunerea profesională (7).

    Capitolul 4.

    Măsuri de profilaxie a bolilor respiratorii profesionale şi legate

    de profesie

    4.1. Nivele de profilaxie pentru bolile respiratorii profesionale şi/sau

    legate de profesie.

    Profilaxia încorporează scopurile medicinei : promovarea, păstrarea şi refacerea

    sănătăŃii (când a fost afectată) şi reducerea suferinŃei şi durerii, fiind orientată

    spre prevenŃie, spre medicina omului sănătos, din perspectiva protejării şi

    promovării sănătăŃii (15). Sunt descrise patru nivele de profilaxie : conform

    etapelor de evoluŃie ale bolilor: profilaxia primordială, primară, secundară şi

    terŃiară.

  • 13

    4.2. Profilaxia bolilor respiratorii profesionale şi / sau legate de

    profesie.

    Aceasta se realizează prin :

    • măsurile tehnico-organizatorice de eliminare a noxei profesionale din

    procesul tehnologic prin: înlocuirea ei, izolarea aparaturii generatoare de

    noxe, împiedicarea pătrunderii noxei în aerul locurilor de muncă, diminuarea

    concentraŃiilor noxelor profesionale, împiedicarea sau diminuarea acŃiunii

    noxei profesionale asupra muncitorilor

    • măsuri medicale: recunoaşterea riscului profesional la locul de muncă,

    examenul medical la încadrarea în muncă, controlul medical periodic,

    efectuat prin examinări clinice şi paraclinice în funcŃie de noxele

    profesionale, educaŃia pentru sănătate şi marketingul social adresate

    diferenŃiat atât angajaŃilor cât şi angajatorilor.

    4.3. Marketingul social într-o colectivitate industrială cu expunere la

    noxe respiratorii.

    Marketingul social reprezintă o modalitate „un mecanism” de abordare

    sistematică a problemelor sociale; se adresează domeniului sănătăŃii publice,

    legat de utilizarea serviciilor medicale sau sociale, dezvoltarea sau acceptarea

    unui concept, modificarea unor atitudini şi comportamente cu finalitate în

    adoptarea unora noi, mai sănătoase (16,17,18,19,20,21,22,23,24,25).

    „Marketingul social utilizează principiile şi tehnologiile marketingului comercial

    pentru programe gândite (proiectate) să influenŃeze cunoştinŃele, atitudinile,

    valorile, credinŃele, comportamentele şi practicile unei populaŃii faŃă de care avem

    un anumit interes”(26). Marketigul social urmăreşte influenŃarea

    comportamentelor unor indivizi izolaŃi, grupuri, organizaŃii şi al unei întregi

    societăŃi (27). Pentru ca o activitate să fie considerată marketing social trebuie să

    respecte simultan trei condiŃii (28) să fie o activitate formală, sistematică şi să fie

    bazată pe teorii, modele, concepte, metode, mijloace, şi instrumente ştiinŃifice

    specifice marketingului. Schimbarea comportamentului uman poate fi realizat prin

    demersul educativ, persuasiv, al modificărilor comportamentale, al influenŃei

    sociale. Considerând dimensiunile temporală (schimbări pe termen scurt/lung) şi

    socială la care se urmăreşte schimbarea (nivel individual/grup/sociatate),

    marketigul social poate să inducă mai multe tipuri de schimbare socială (29):

  • 14

    Interval de

    timp

    Schimbare la nivelul individului

    (micro level)

    Schimbare la nivel de grupe sau organizaŃie ( group level )

    Schimbare la nivelul societăŃii

    ( macro level)

    Schimbarea pe termen

    scurt

    Schimbarea

    comportamentului individului

    Schimbări ale normelor

    Schimbări

    administrative

    Schimbări ale

    politicilor publice (de strategie)

    Schimbarea pe termen

    lung

    Schimbarea stilului de viaŃă

    Schimbări organizaŃionale

    EvoluŃie socio culturală

    Figura nr. 1. Tipuri de schimbare socială ce pot fi produse prin marketigul social

    (sursa MacFayden et al.,1999 adaptare după Levy şi Zaltman1975)(29).

    Scopul marketingului social este schimbarea voluntară a unor

    comportamente (adoptarea, schimbarea de comportamente, acŃiuni sau decizii).

    MotivaŃia implicării într-un schimb este satisfacerea de nevoi. Obiectivul principal

    este influenŃarea comportamentului voluntar al audienŃei Ńintă, iar marketerul

    social doreşte să schimbe sau să menŃină un comportament (acceptarea unui

    comportament nou, respingerea unui comportament potenŃial nesănătos,

    modificarea comportamentului actual, abandonarea unui comportament vechi).

    ModalităŃile de facilitare a schimbării comportamentelor constă în schimbarea

    credinŃelor, informarea şi educarea audienŃei.

    Campaniile de marketing social au trei tipuri de obiective : în domeniul

    comportamentului (de exemplu: fumatul, consumul de alcool), al cunoaşterii şi al

    credinŃelor. InformaŃia singură nu poate induce schimbarea comportamentală;

    trebuie completată cu cunoaşterea tipurilor de auditoriu, centrarea nevoilor

    consumatorului, segmentare grupului Ńintă, analiza factorilor determinanŃi

    (percepŃia consecinŃelor negative sau pozitive, frâne, norme sociale, încredere în

    propriile aptitudini, influenŃe interpersonale). Nu trebuie neglijat contextul politic şi

    comunitar.

    Conceptele fundamentale ale marketingului social (27) se referă fundamental la

    client, nu la produs, prin elementele complexului de marketing, respectiv, decizii

    despre conceptele celor cinci „P” ai marketingului (optimal marketing mixt)

    produs, preŃ, loc, promovare, poziŃionarea. Marketing-ul social, mai adaugă

    câŃiva „p”, adiŃionali: parteneriat, politică, diplomaŃie, orientarea consumatorilor,

    segmentarea grupului Ńintă, relaŃiile cu publicul, analiza canalelor de comunicare,

    dovezile, strategia, planificarea programului, înregistrarea, urmărirea procesului.

  • 15

    Figura nr. 2. RelaŃiile dintre conceptele fundamentale ale marketingului după

    Kotler et. al. 1999, (27).

    Elementele procesului de marketing social reprezintă un ciclu iterativ cu

    următoarele stadii: analiza pieŃei, planificare, dezvoltarea, testarea,

    implementarea, evaluarea eficacităŃii programului, feedback cu ajustarea

    programului de marketing social. (27,30).

    Componentele unui plan de marketing social sunt : definirea obiectivelor

    generale, analiza grupurilor Ńintă, analiza contextelor interne şi externe, stabilirea

    de obiective alegerea strategiilor şi tacticilor, urmărire şi evaluare prin

    monitorizarea implementăriim evaluarea rezultatelor în funcŃie de obiectivele

    măsurabile propuse, evaluarea rezultatelor în funcŃie de obiectivele generale,

    punerea în practică conform unui calendar, stabilirea bugetului şi alegerea

    furnizorilor.

    Etapele acŃiunii de marketing social pentru promovarea sănătăŃii şi securităŃii în

    muncă sunt: cercetarea formativă, segmentarea, formularea strategiei şi

    proiectarea planului de acŃiune, implementarea, aplicarea programului de

    comunicare, evaluarea rezultatelor .

    Caracteristici ale marketing-ului social :

    • obiectivele marketingului social sunt: schimbările comportamentale, nu doar

    transmiterea informaŃiei (este esenŃială dar nu suficientă)

    • vizează crearea cererii în raport cu nevoile şi dorinŃele consumatorului

    • utilizează o abordare feed-forward, cercetare formativă care implică

    deplasarea în comunitate, la consumator, pentru a-i identifica nevoile

    • necesită creativitate în elaborarea mesajului, în implementarea unei cercetări

    calitative şi în dezvoltarea strategiilor.

    Nervoi, dorinŃe şi cereri

    PiaŃă Produse

    Valoare şi satisfacŃii

    Schimburi, tranzacŃii şi relaŃii

  • 16

    Capitolul 5.

    Promovarea sănătăŃii la locul de muncă prin renunŃarea la

    fumat.

    5.1. ConsecinŃele consumului de tutun asupra sănătăŃii. Consumul de tutun predispune fumătorii la o serie de afecŃiuni, comparativ cu cei

    care nu fumează, decesul prematur fiind mai frecvent. Compuşii din fumul de

    Ńigară sunt reprezentaŃi de peste 4000 de substanŃe chimice toxice, unele având

    proprietăŃi iritante, iar altele (peste 50) fiind cancerigene (31,32,33). Aceste

    substanŃe se eliberează în aer ca particule şi gaze. Fumul de Ńigară conŃine:

    aditivii de nicotină, tar, benzen şi benzopiren, CO, amoniu, dimetilnitrozamina,

    acroleina etc.. Fumul de Ńigară este dăunător atât prin fumul reprezentat de

    curentul direct dar şi prin cel lateral. Multe toxine sunt prezente în curentul lateral

    în concentraŃii mult mai mari decât în cel principal; într-un spaŃiu închis 85% din

    fum este creat de curentul lateral nefiltrat, cu cancentraŃii de 50 de ori mai mari

    (exemplu: concentraŃiile pentru nitrozamine). Astfel se realizează impactul la

    distanŃă pentru fumătorul pasiv expus.

    Efectele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăŃii arată că boala pulmonară

    obstructivă cronică, severă şi neoplazia sunt cele mai importante complicaŃii.

    ObstrucŃia căilor respiratorii mici este modificare structurală precoce care

    este evidenŃiată la fumătorii tineri. ObstrucŃia poate dispărea definitiv

    odată cu abandonarea fumatului. În cadrul obstrucŃiei severe renunŃarea la

    fumat nu asigură reversibilitatea completă, dar apare o încetinire semnificativă în

    alterarea funcŃiei pulmonarela la toŃi fumătorii care renunŃă la fumat. Niciodată

    nu este prea târziu pentru a opri fumatul prin schimbarea stilului de viaŃă.

    Tutunul crează dependenŃă şi este periculos pentru: fumător datorită ”fumului

    principal” şi pentru anturaj fumatul pasiv (”fumul secundar”).

    ReacŃiile tabagice acute constau din inflamarea căilor respiratorii supraglotice şi

    dezvoltarea traheobronşitelor acute, edem pulmonar şi astm. Sindromul de

    obstrucŃie a căilor aeriene mici apare precoce. ReacŃiile tabagice cronice

    generează bolile pulmonare obstructive cronice: (COLD = chronic obstructive

    lung disease) : bronşită cronică, emfizem şi fibroză pulmonară la care se adaugă

    cancrul pulmonar. Cancerul pulmonar este o consecinŃă directă a fumatului şi

    este datorat compuşilor toxici ai fumului: carcinogenii şi promotorii tumorali

    prezenŃi în fumul de Ńigară. Fumatul reversibil generează cancerul oral.

  • 17

    ReacŃiile tabagice secundare constituie riscuri patogene independente, ce se

    dezvoltă ca urmare a acŃiunii sinergice a tutunului cu alŃi factori de risc precum

    hipertensiunea arterială, colesterolul sau alcoolul. Fumatul este cauza a peste

    30 % din decesele datorate bolilor cardiovasculare, determină creşterea cu peste

    200 - 400 % a riscului de infarct pentru fumători, comparativ cu nefumătorii.

    Conform OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii „Tabagismul tinde să devină

    principala cauză evitabilă de morbiditate şi mortalitate din lume”(3).

    Estimativ în prezent există în lume aproximativ 1,1 miliarde de fumători, iar 300

    milioane (200 milioane bărbaŃi şi 100 milioane femei) se găsesc în Ńările

    dezvoltate. În Ńările în curs de dezvoltare fumătorii sunt aproximativ de trei ori mai

    numeroşi: 800 de milioane (majoritatea bărbaŃi şi cu o creştere marcantă în

    rândul femeilor). Fumătorii reprezintă 30 % dintre adulti (48% bărbati şi 12 %

    femei). Anual, decesele datorate tutunului se cifrează la aproximativ patru

    milioane de oameni (1,2 milioane europeni) iar cele mai afectate sunt Ńările în

    tranziŃie şi cele în curs de dezvoltare. În lume, cât şi în Ńara noastră cancerul

    reprezintă a doua cauza de deces după bolile cardiovasculare (199,l 0/0000

    locuitori în 2002 faŃă de 771,3 0/0000 în cazul bolilor aparatului circulator).

    În România în 2002, morbiditate prin boli respiratorii (unde fumatul este

    recunoscut ca factor de risc) se situează pe locul 5 (70,6 0/0000) iar evoluŃia

    fenomenului fumatului este similar cu cea pe plan mondial, cu o creştere la tineri

    şi minori. În lume, fumatul ucide 6 persoane în fiecare minut (până în 2020

    numărul deceselor va fi de 10 milioane de fumători pe an). În România, din anul

    1999 fenomenul fumatului a crescut mult datorită: vidului legislativ şi a reclamei

    agresive a companiilor transnaŃionale de tutun; astfel au crescut :

    • consumul de tigări în perioada 1990-2001, zilnic şi per capita cu: 9,5-14,3%

    • prevalenŃa fumatului în populaŃia generale şi la unele categorii profesionale

    • constant, morbiditatea prin boli respiratorii cronice : de la 28.868,2 0/0000

    locuitori în 1990 , la 32,707,1 0/0000 în 1995, la 34.146,20/0000 în 2001 (4)

    • mortalitatea prin boli respiratorii în 2003 (mortalitate de 63,08 0/0000 de

    locuitori în 2001; 87,48 0/0000 la sexul masculin şi 44,020/0000 la femei;

    • în 1997 au fost 856.000 cazuri de boli pulmonare cronice obstructive

    • procentul fumătorilor fiind de aproximativ trei ori mai mare la bărbaŃi faŃă de

    femei (procent dublu în mediul urban şi de patru ori mai mare în mediul rural,

    probabil datorită unor norme şi percepte culturale ce limitau femeile în

    copierea acestui obicei)

  • 18

    • creşte frecvenŃa fumătorilor de gen feminin în 1994 comparativ cu 1989 cu

    34,5% (scăderea frecvenŃei la genul maculin cu 1,2%)

    • numărul de Ńigarete fumate anual de o persoană de la 1446 în 1976 la 1591

    în 1984

    • procetul fumătorilor de la 26% în 1989 la 28% în 1994 (bărbaŃi 46% şi 15%

    femei).

    • consumul de tutun, în special la tineri şi femei ; în 1999 acesta a fost de

    1781,1 Ńigarete/pers./an mai mult cu 12,2% faŃă de anul 1998.

    • prevalenŃei fumatului la femei se datorează în special reclamei intense.

    • prevalenŃa fumatului în rândul elevilor la 18 ani atinge 28,5%

    5.2. ConsecinŃele medico-sociale ale consumului de tutun la locul de

    muncă.

    În România, din forŃa de muncă de 8.500.000 de persoane, aproape 2.600.000

    sunt fumători (30.5%), ce lucrează în aproximativ 804.335 intreprinderi.(34)

    Tutunul este singurul drog promovat „legal” activ şi energic de o industrie

    deosebit de puternică.

    5.3. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă

    Într-o abordare holistică de management, PSLM defineşte starea de bine atât

    fizică cât şi psihică, calitatea vieŃii şi procesul de învăŃare, fiind o strategie

    colectivă pentru obŃinerea unei mai bune stări de sănătate la locul de muncă şi

    înalte performanŃe economice (35). Astfel, angajaŃii devin o resursă cheie a

    viabilităŃii companiilor; sănătatea devine o parte integrantă în conceptele

    organizării şi dezvoltării resurselor umane. Succesele înregistrate de măsurile de

    sănătate şi securitatea la locul de muncă implică reducerea cheltuielilor ce

    vizează securitatea socială (sănătate, pensii, asigurări pentru accidente etc.) şi în

    consecinŃă, o cerere de utilizare scăzută a serviciilor de sănătate. PSLM este o

    investiŃie de valoare pentru organizaŃie, prin reducerea absenteismului de cauză

    medicală (I.T.M.) şi a morbidităŃii pe termen lung.

    Locul de muncă este considerat un determinant important al promovării sănătăŃii

    prin infrastructurile operaŃionale, imensului potenŃial de cuprindere a populaŃiei

    pentru informare şi spijin şi a legăturii factorilor cheie care duc la o mai bună

    efectivitate, competitivitate şi productivitate.

  • 19

    Conceptul instrumentelor desemnează metodele şi practicile utilizate pentru

    Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă la nivel organizaŃiona, integrate în

    managementul organizaŃiei. Un instrument al promovării sănătăŃii la locul de

    muncă poate fi un program, proiect (model de bună practică) sau agent de

    implementare, ce se realizează independent de mărimea organizaŃiei. Un

    instrument poate avea mai multe identităŃi (Figura nr. 3):

    Stilul de viaŃă sănătos

    Precizări

    Instrumentul

    NutriŃia ExerciŃiul fizic Fumatul Consumul de

    alcool

    Programe

    Sănătatea mentală

    Stres

    IMM-uri Proiecte

    Scopuri ale politicilor de sănătate publică

    OrganizaŃii mari

    Ghiduri de bună practică

    Vârsticul Echilibrul Muncă odihnă

    Diversitatea Egalitatea generală

    Sectorul îngrijirilor de

    sănătate

    Instrumente

    Leadership Pregătirea, antrenarea

    Chestionare

    Managementul disabilităŃilor

    SatisfacŃia în muncă

    AdminstraŃia

    publică Îndrumătoare

    Munca în reŃea

    Şcoala Materiale informative

    Figura nr. 3. Metodele şi instrumentele promovării sănătăŃii la locul de muncă

    (după Healthy Employees în Healthy Organisations, Good Practice in Workplace

    Health Promotion (WHP) 1999)(35).

    S-a creat ReŃeaua „Europeana de Promovare a SănătăŃii la Locul de Muncă”

    care reuneşte forumurile naŃionale de PSLM, cu scopul da asigura sprijinul

    comunităŃii pentru sănătate, cu focalizarea pe politici şi măsuri de asociere a

    programelor comunitare de sănătate, cu cele dezvoltate de alte organizaŃii.

    5.4. Etape în dezvoltarea unei politici de control al consumului de

    tutun la locul de muncă.

    OrganizaŃiile orientate spre îmbunătăŃirea stării de sănătate la locul de muncă

    trebuie să protejeze, să promoveze sănătatea şi bunăstarea forŃei de muncă

    deoarece reduc costurile şi sporesc performanŃele. (32,36,37,38)

  • 20

    Etapele importante în dezvoltarea unei politici de control al consumului de tutun

    la locul de muncă, sunt cuprinse în următoarele secvenŃe:

    Pasul 1 : Stabilirea grupului de lucru şi a legăturii cu D.S.P. local

    Pasul 2 : Sprijinul echipei de management şi a membrilor aleşi

    Pasul 3 : Revizuirea nivelului de aplicabilitate al politicii existente

    Pasul 4 : Consultarea personalului privind eficienŃa politicii existente

    (analiza situaŃiei după un an, alte acŃiuni necesare)

    Pasul 5: Realizarea sau redefinirea politicii

    Pasul 6: Pregătirea procesului de implemetare a politicii şi colectivului,

    conştientizarea oamenilor cu privire la consecinŃele fumatului asupra

    sănătăŃii; stabilirea programului de renunŃare la fumat.

    Pasul 7 : Lansarea politicii

    Pasul 8 : Monitorizarea, revizuirea şi evaluarea politicii

    Controlul consumului de tutun la locul de muncă desemnează acŃiuni cu scop de

    reducere a impactului pe care îl are consumul de produse din tutun asupra

    lucrătorilor .

    5.5. LegislaŃia specifică antifumat în România.

    LegislaŃia specifică antifumat, este complexă, împlementând cerinŃele europene:

    prin documente europene (directive şi rapoarte) şi legislaŃia românească

    specifică ( Legii, Hotărâri ale Guvernului României, OrdonanŃe simple, Ordine ale

    Ministrului SănătăŃii).

    5.6. Abandonul obiceiului de a fuma.

    Abandonul obiceiului de a fuma produce numai efecte benefice asupra sănătăŃii,

    pacientul cu afecŃiunile respiratorii acute şi cronice în patogenia cărora este

    implicat fumul de Ńigară, prezintă remisiuni precum şi o îmbunătăŃire marcată a

    funcŃiei respiratorii. (39).

    Metodele de reducere a fumatului presupune acŃiuni de control a fumatului:

    restricŃionarea fumatului în locurile publice, inscripŃionarea interdicŃiei, precum şi

    medicaŃie de substituŃie.

    Strategii antifumat se situează la două niveluri: individual şi social; pe lângă

    decizia individuală sunt necesare acŃiuni legislative, economice şi educative

  • 21

    Capitolul 6.

    Studiul statisticii în ştiinŃele sociale

    6.1. Elemente conceptuale şi metodologice de statistică

    Statistica, este utilizată în disciplinele ştiinŃifice care investighează fenomene de

    masă pentru descoperirea legilor propriului domeniu de studiu, a permanenŃelor

    şi tendinŃelor ce se pot constitui ca elemente de previziune; şi cuprinde statistica

    descriptivă, statistica inferenŃială şi analiza statistică (40,41,42,43,44,45,46,):

    Cunoaşterea statistică utilizează două tipuri de raŃionament al metodei

    ştiinŃifice:metoda deductivă şi metoda inductivă. Principiile metodologice ale

    metodei statistice sunt : observarea faptică şi exprimarea numerică.

    Cuantificarea fenomenelor se realizează prin măsurarea fenomenelor măsurarea

    cantitativă (elemente fizice) şi măsurarea cu aproximaŃie (elementele sociale).

    Caracterizarea colectivităŃilor statistice necesită obŃinerea unor forme

    comparabile ale fenomenelor, ceea ce se realizează prin cuantificare. Metodele

    statistice pot fi clasificate în : metode “ nonparametrice” sau “calitative” având la

    bază caracteristici construite pe scala nominală sau ordinală şi metode

    “parametrice” sau “cantitative” bazate pe caracteristici construite pe scala interval

    sau de rapoarte.

    6.2. Analiza statistică a morbidităŃii cu incapacitate temporară de

    muncă

    Analiza morbidităŃii cu incapacitate temporară de muncă (ITM) urmăreşte

    evidenŃierea factorilor care intervin în determinismul îmbolnăvirilor şi a

    accidentelor cu ITM, pentru aplicarea măsurilor de reducere a incapacităŃii de

    muncă şi ameliorarea stării de sănătate (10).

    Efectuarea analizei morbidităŃii cu ITM este un proces sistematic de culegere,

    prelucrare şi interpretare a datelor. Prelucrarea datelor constă din calcularea de

    indicatori statistici de morbiditate cu ITM :indici intensivi : indicele de frecvenŃă

    (IF), indicele de gravitate (IG), indicele duratei medii (IDM) precum şi indici

    extensivi (pentru grupe sau boli analizate pe coduri) indici specifici pentru un

    singur grup de boli sau o boală şi indici de greutate specifică, idici de structură a

    morbidităŃii. Analiza morbidităŃii cu ITM se realizează în două etape prin: analiza

    statistică şi analiza interpretativă etiopatogenetică.

  • 22

    B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE

    CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA SĂNĂTĂłII LA LOCUL DE

    MUNCĂ ŞI MARKETINGUL SOCIAL ÎNTR-O COLECTIVITATE

    INDUSTRIALĂ DIN JUDEłUL BIHOR

    Capitolul 7.

    Ipoteza de lucru, materialul de studiu şi metodologia de lucru

    7.1. Ipoteza de lucru, scopul şi obiectivele lucrării

    7.1. Ipoteza de lucru.

    Expunerea asociată la iritanŃi profesionali (pulberi, gaze, vapori) şi tutun

    determină o acŃiune sinergică, de potenŃare asupra aparatului respirator.

    Măsurile de promovarea sănătăŃii la locul de muncă prin renunŃarea la fumat

    conduc la ameliorarea situaŃiei. S-a plecat de la premiza că, prin acŃiuni specifice

    de promovarea sănătăŃii la locul de muncă şi marketing social se poate realiza o

    scădere a numărului de fumători şi o îmbunătăŃire a funcŃiei respiratorii.

    7.1. Scopul şi obiectivele lucrării

    Lucrarea de faŃă îşi propune depistarea efectelor expunerii cronice profesionale

    la iritanŃii respiratori din mediul de muncă şi la substanŃele din fumul de Ńigară

    (expunere extraprofesională) şi adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice şi

    medicale, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor profesionale şi a celor legate de

    profesie. Având în vedere scopul propus, lucrarea are următoarele obiective:

    • evidenŃierea simptomatologiei clinice şi paraclinice la subiectii expuşi

    ocupaŃional la iritanŃi respiratori

    • evidenŃierea simptomatologiei clinice şi paraclinice la subiecŃii neexpuşi

    ocupaŃional

    • analiza sociologico-statistică a subiecŃilor expuşi şi neexpuşi ocupaŃional în

    funcŃie de un program de intervenŃie medico-social vizând reducerea

    obiceiului fumatului la locul de muncă

    • propuneri de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale pentru eficientizarea

    implementării conceptului de ” Promovare a SănătăŃii la Locul de Muncă”.

  • 23

    7.2. Materialul de studiu

    7.2.1. Caracterizarea loturilor luate în studiu.

    Cercetarea s-a efectuat la intreprinderea S.C. ”ELMOBEROM” S.A. din

    municipiul Beiuş, judeŃul Bihor, unitate specializată de prelucrare a lemnului şi

    producŃia de mobilă. Alegerea loturilor s-a făcut la debutul studiului, în anul 2003,

    utilizând acelaşi protocol investigaŃiona pe un eşantion reprezentativ de subiecŃi

    utilizând formula Taro Yamane (45).

    Materialul de studiu a inclus iniŃial un eşantion de 380 subiecŃi, reprezentând

    personalul angajat direct în secŃiile de producŃie ale unităŃii şi a fost compus din :

    eşantionul numit „caz” şi eşantionul numit „martor”. „Cazul” a fost constituit din

    190 persoane expuse la noxe profesionale (pulberi şi/sau vapori iritanŃi

    respirator); şi “martorul”, 190 persoane, fără expunere la noxe profesionale.

    Eşantioanele au fost investigate şi sub aspectul obiceiului consumului de tutun.

    Eşantionul ”caz”-expus a fost comparat cu eşantionul ”martor”- neexpus.

    Eşantionul ”caz” este reprezentat de persoanele expuse cronic la iritanŃi

    respiratori în :

    • locuri de muncă cu expunere la praf de lemn (de diferite esenŃe)

    • locuri de muncă cu expunere la solvenŃi organici (lacuri pe bază de polimeri

    acrilici, lacuri nitrocelulozice, polisuretani, grunduri, glicoli, aditivi. răşini

    sintetice şi diluanŃi).

    Criteriile de selecŃie a loturilor au fost : genul, vârsta, mediul de provenienŃă,

    pregătirea şcolară, vechimea în muncă, calificarea profesională, activitatea

    desfăşurată, tipul de muncă, intensitatea activităŃii (Figura nr. 4 şi Figura nr. 5 ).

    7.2.2. Caracterizarea şi analiza intreprinderii de prelucrarea lemnului a cuprins:

    • analiza dinamicii forŃei de muncă implicată în producŃie, în contextul

    indicatorilor statistici specifici, la nivelul judeŃului Bihor, al municipiului Beiuş,

    şi al ramurii de prelucrare a mobilei.

    • analiza profilului şi clasificării activităŃilor desfăşurate în intreprindere

    • analiza procesului tehnologic de prelucrare a lemnului şi producŃia de mobilă

    • analiza fluxului proceselor şi structura operaŃiunilor tehnologice

    • analiza structurii unităŃii (organigrama)

    • identificării locurilor de muncă cu factori de risc profesionali

    • identificării factorilor de risc pentru sănătate, prin expunerea de scurtă sau

    lungă durată

    • echipamentului de lucru şi de protecŃia muncii.

  • 24

    Figura nr 4. Materialul de studiu, subiecŃii expuşi la iritanŃi respiratori profesionali.

    Figura nr. 5. Materialul de studiu, subiecŃii neexpuşi la iritanŃi respiratori profesionali.

    MMAATTEERRIIAALLUULL DDEE

    SSTTUUDDIIUU NNeeeexxppuuşşii llaa iirriittaannŃŃii rreessppiirraattoorrii llaa

    llooccuull ddee mmuunnccăă

    EEttaappaa ddee rreeffeerriinnŃŃăă AAnnuull 22000033--22000044

    Lotul „martor” 190

    subiecŃi

    EEttaappaa ffiinnaallăă AAnnuull 22000055--22000066

    Lotul „martor” 114

    subiecŃi

    BBăărrbbaaŃŃii

    126 subiecŃi

    FFeemmeeii

    64 subiecŃi

    Fumători

    68 subiecŃi

    Nefumători

    58 subiecŃi

    Nefumătoare

    48 subiecŃi

    BBăărrbbaaŃŃii

    75 subiecŃi

    FFeemmeeii

    39 subiecŃi

    Fumătoare

    16 subiecŃi

    Fumători

    36 subiecŃi

    Nefumători

    39 subiecŃi

    Fumătoare

    9 subiecŃi

    Nefumătoare

    30 subiecŃi

    Fumătoare

    16 subiecŃi

    MMAATTEERRIIAALLUULL DDEE

    SSTTUUDDIIUU EExxppuuşşii llaa iirriittaannŃŃii rreessppiirraattoorrii llaa

    llooccuull ddee mmuunnccăă

    EEttaappaa ddee rreeffeerriinnŃŃăă

    AAnnuull 22000033--22000044

    Lotul „caz” 190 subiecŃi

    BBăărrbbaaŃŃii

    125 subiecŃi

    FFeemmeeii

    65 subiecŃi

    Fumători

    69 subiecŃi

    Nefumători

    56 subiecŃi

    Nefumătoare

    49 subiecŃi

    BBăărrbbaaŃŃii

    74 subiecŃi

    FFeemmeeii

    40 subiecŃi

    Fumători

    34 subiecŃi

    Nefumători

    40 subiecŃi

    Fumătoare

    7 subiecŃi

    Nefumătoare

    33 subiecŃi

    EEttaappaa ffiinnaallăă

    AAnnuull 22000055--22000066

    Lotul „caz” 114 subiecŃi

  • 25

    7.3. Metodologia de lucru

    7.3.1. Etapele studiului au fost următoarele :

    • momentul de referinŃă al începerii studiului, anii 2003/2004, când s-au evaluat

    o expunerea la factori de risc profesional: solvenŃi organici, formaldehidă,

    pulberi de lemn, zgomot, microclimat

    o starea de sănătate a lucrătorilor prin: analiza morbidităŃii cu ITM,

    prevalenŃa îmbolnăvirilor cronice cu ITM, examinările medicale cu

    caracter profilactic (controlul medical periodic), explorări funcŃionale

    respiratorii, statusul de fumător sau nefumător (interviu, chestionar)

    • a doua etapă cuprinzând anii 2005, 2006 şi 2007, a constat în intervenŃia de

    Marketing social şi Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă, incluzând:

    nevoile lucrătorilor, renunŃarea la fumat, crearea unui comportament

    sanogenetic la locul de muncă

    • în a treia etapă s-a realizat o evaluare finală, în anul 2008 care a realizat

    analiza comparativă a factorilor mediului de muncă şi al stării de sănătate a

    lucrătorilor faŃă de momentul de referinŃă (anii 2003-2004)

    7.3.2. Determinarea concentraŃiilor de noxe (solvenŃi organici, pulberi de lemn),

    în aerul atmosferic, în secŃiile cu expunere, s-a făcut în colaborare cu laboratorul

    de toxicologie industrială al DirecŃiei de Sănătate Publică Bihor.

    • determinarea solvenŃilor organici din atmosfera locurilor de muncă s-a realizat

    prin prelevarea probelor cu pompă Gastec şi analiza prin metoda

    colorimetrică (tuburi colorimetrice – tip Dräger), Valorile determinate au fost

    comparate cu valorile limită admisibile conform legislaŃiei în vigoare.

    • determinarea pulberilor de lemn din atmosfera locurilor de muncă s-a realizat

    cu pompe model SKC-224 cu filtre de tip Whatman, conform metodei

    gravimetrice la principalele utilaje generatoare de pulberi de lemn.

    Determinarea zgomotului s-a efectuat cu sonometru „QUEST 2800” (măsurători

    de zgomot şi analiză statistică) pe 33 de benzi de la 12 Hz la 20 kHz.

    Determinarea microclimatului din secŃiile de producŃie s-a realizat cu „Oregon

    Scientific Electronic Barometer” model BA-888, ce indică: temperatura,

    umiditatea relativă, presiunea atmosferică (şi trendul acesteia).

    7.3.3. Examinarea stării de sănătate a lucrătorilor s-a realizat prin efectuarea

    examenelor medicale cu caracter activ, în cadrul procesului de supraveghere

    activă a sănătăŃiii angajaŃilor în relaŃie cu cerinŃele locului de muncă şi cu factorii

    nocivi profesionali conform legislaŃiei în vigoare. (11).

  • 26

    Date datele au fost înscrise în ”Dosarul medical”, prelucrate şi analizate statistic.

    Crietriile pentru diagnosticul de boală profesională au fost: expunerea

    profesională, examenul clinic, examenele paraclinice şi de laborator.

    Explorările funcŃionale respiratorii s-au efectuat cu spirometrul Fukuda ST-95

    pentru determinarea volumelor şi capacităŃilor pulmonare.

    7.3.4. Analiza morbidităŃii cu ITM a calculat pentru perioada 2004-2008 indicii

    intensivi: indicele de frecvenŃă (IF), indicele de gravitate (IG), indicele duratei

    medii (IDM) precum şi indicii extensivi. Analiza morbidităŃii cu ITM s-a realizat în

    două etape prin analiza statistică şi analiza interpretativă etiopatogenetică.

    Datele au fost centralizate, conform clasificaŃiei internaŃionale a maladiilor C.I.M.

    revizia a 10-a O.M.S. – lista pentru ITM.

    7.3.5. Analiza prevalenŃei bolilor cronice cu ITM la unitatea studiată s-a realizat

    prin studiul distribuŃiei şi structura îmbolnăvirilor cu I.T.M. şi prin studiul ponderii

    cauzelor de îmbolnăvire cu I.T.M. pe grupe de afecŃiuni. S-au analizat ponderile

    cauzelor de îmbolnăvire conform rangurilor ocupate de diverse grupe de

    afecŃiuni, jocul rangurilor în anii studiaŃi şi ponderea cazurilor cu I.T.M. pe grupe

    de afecŃiuni.

    7.3.6. Studiul epidemiologic a abordat două componente: componenta analitică,

    observaŃională, retrospectivă de tip „caz-martor bazat pe cazuri”, în cohortă (de

    tip II) şi componenta de epidemiologie operaŃională, de intervenŃie, de cohortă,

    „în teren”, longitudinală, de evaluare a programului de educaŃie pentru sănătate.

    Etapele parcurse în realizarea studiului de tip caz – martor au fost : alegerea

    loturilor, adminstrarea intervenŃiei după principiul „simplu orb”, consemnarea

    rezultatelor conform criteriului de raŃionament, stabilirea rezultatului,

    monitorizarea complianŃei subiecŃilor, prelucrarea rezultatelor şi testarea

    statistică a deosebirilor constatate, prin determinarea RR şi RA. Am comparat

    grupuri definite sub aspectul expunerii la un determinant (iritanŃi respiratori)

    respectiv neexpuse la acel determinant, precum şi în relaŃie cu fumatul; obŃinând

    informaŃii legate de cauzalitatea bolilor şi posibilitatea de măsurare a riscului.

    7.3.7. Analiza comparativă în dinamică a determinărilor de noxe coroborate cu

    examinările medicale periodice în perioada 2004-2008 utilizând metodologia de

    investigare a subiecŃilor expuşi a presupus: stabilirea expunerii externe

    (monitorizarea procesului tehnologic, a noxelor profesionale, determinarea şi

    evaluarea noxelor profesionale) şi stabilirea expunerii interne (monitorizarea stării

    de sănatate a subiecŃilor expuşi).

  • 27

    Prelucrarea statistică a urmărit: analiza de corelaŃie bivariată cu estimarea şi

    testarea coeficientului de corelaŃie (Pearson) şi testarea egalităŃii mediilor a două

    eşantioane perechi (Paired-Samples T Test), considerând valorile procentuale

    calculate din ecuaŃiile de regresie CECA.

    7.3.8. Analiza statistică a datelor, a parcurs următoarele etape: descrierea

    situaŃiei în studiu, precizarea ipotezelor ce vor fi testate, precizarea metodologiei,

    prezentarea rezultatelor, interpretarea rezultatelor şi tragerea concluziilor.

    Analiza statistică s-a făcut separat pentru variabilele cantitative şi cele calitative

    Pentru variabile cantitative s-a efectuat analiza seriilor de repartiŃie

    unidimensionale, a frecvenŃelor, a parametrilor unor distribuŃii statistice, analiza

    univariată (indicatori de poziŃie, dispersie, ai formei) şi analiza bivariată.

    Pentru variabile calitative s-au analizat indicatorii de poziŃie şi dispersie,

    asocierea caracteristicilor calitative (analiza bivariată şi multivariată) nominale şi

    ordinale. Tehnic, procesul de analiză statistică a datelor a utilizat pachetul de

    programe SPSS (Statistical Package for Social Sciencies – pachet integrat cu

    procedee specifice de statistică descriptivă, statistică inferenŃială şi de analiza

    datelor).

    Capitolul 8.

    IntevenŃia programului de marketing social pentru modificarea

    comportamentului şi renunŃarea la fumat

    8.1. Cercetarea formativă de identificarea nevoilor, analiza

    cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor legate de fumat.

    Cercetarea formativă de identificarea nevoilor s-a realizat în contextul

    programului de marketing social. Lotului “caz”, de 190 de subiecŃi, expuşi la noxe

    profesionale a fost chestionat şi referitor la consumul de tutun, pentru a aprecia

    cunoştinŃele, atitudinile, practicile legate de acest comportament nesănătos;

    factor neprofesional ce se cumulează noxelor, sporind riscul apariŃiei afecŃiunilor

    respiratorii cronice obstructive. Chestionarul a fost aplicat în anul 2004 prin

    metoda interviului. Rezultatele obŃinute au fost analizate şi au determinat criteriile

    de construire a proiectului de cercetare şi intervenŃie medico-socială.

    Cercetare şi intervenŃie medico-socială (cadrul general) a avut o structură bine

    definită şi oportună cu încadrări paradigmatice.

  • 28

    S-a pornit de la ipotezele cercetării şi s-au stabilit: obiectivele operaŃionale,

    universul cercetării, metodele, instrumentele, tehnicile cercetării şi lista de

    activităŃi planificate. IntervenŃia de promovarea sănătăŃii la locul de muncă a

    constat în acŃiuni de educaŃie pentru sănătate de tip informativ-educative, cu

    două categorii de obiective. Obiectivele directe au fost: realizarea nivelului de

    informare-educare pentru menŃinerea sănătăŃii generale şi specifice; modificări

    conceptuale privitoare la stilul de viaŃă; adoptarea unui mod de trai igienic,

    sanogen; modificări comportamentale privind aplicarea măsurilor de eliminare a

    factorilor de risc profesionali şi de combatere a noxelor specifice. Obiective

    indirecte au vizat: creşterea rezistenŃei generale, nespecifice a organismului;

    ameliorarea condiŃiilor de mediu fizic-profesional; îmbunătăŃirea indicatorilor stării

    de sănătate; reducerea morbidităŃii generale; reducerea morbidităŃi profesionale;

    reducerea numărului de zile cu incapacitate temporară de muncă, creşterea

    randamentului profesional. ConŃinutul educaŃional a reflectat în principal cerinŃele

    şi interesul muncitorilor faŃă de problemele care constituie o preocupare majoră

    pentru ei. EficienŃa acŃiunii a fost asigurată de măsura în care s-a Ńinut seama de

    comportamentele existente, stimulându-se atitudini active, corecte, conştiente de

    adoptare a unora noi. Transmiterea de informaŃii nu a fost suficientă, fiind

    completată spre a fi educativă, cu participarea activă a subiecŃilor. DiscuŃiile,

    brainstormingul, activităŃile structurate, au avut scop determinarea subiecŃilor de

    a-şi modifica atitudinea şi comportamentele, de a înlocui opiniile greşite cu

    motivaŃii corecte care să ducă la comportamente sănătoase. Deasemenea, s-au

    utilizat materiale tipărite, foi volante, specific adaptate pentru “grupul Ńintă” din

    unitatea studiată.

    Tabel nr.1.

    Orarul activităŃilor de promovarea sănătăŃii la locul de muncă .

    Activitatea Materialul utilizat Data LecŃia nr. 1 Broşura :” sănătatea fără tutun” Iulie 2004 LecŃia nr. 2 Foi volante specific adaptate, videofilm August 2004 LecŃia nr. 3 Broşura: „stil de viaŃă sănătos” Septembrie 2004 Prezentare Prezentare materiale audiovizuale

    (videofilm şi videoclipuri tematice) Octombrie 2004

    Dezbatere Foi volante specific adaptate pentru rememorare

    Noiembrie 2004

    Colaborarea cu conducerea unităŃii, cu comitetul de sănătate şi securitate în

    muncă pentru desfăşurarea activităŃilor de studiu şi implemetarea programului de

    promovare a sănătăŃii şi de marketing social, a fost bună.

  • 29

    8.2. Cercetarea evaluativă de „Promovarea SănătăŃii la Locul de

    Muncă”

    Cercetarea evaluativă după încheierea intervenŃiei de promovarea sănătăŃii la

    locul de muncă, s-a desfăşurat în perioada 2004-2005. Rezultatele aceste

    intevenŃii au fost evaluate sociometric, prin aplicarea unui chestionar prin metoda

    interviului, ce a investigat aspectele legate de consumul de tutun, cu scopul de a

    aprecia cunoştinŃele, atitudinile, practicile legate de acest comportament

    nesănătos, factor neprofesional ce se cumulează noxelor, sporind riscul apariŃiei

    şi agravării afecŃiunilor respiratorii cronice obstructive. Din lotul iniŃial de 380 de

    subiecŃi consideraŃi în etapa de cercetare formativă, în etapa de cercetare

    evaluativă au mai rămas doar 228 subiecŃi, care au alcătuit două loturi:

    “caz-evaluare”, cu 114 subiecŃi, expuşi la noxe profesionale şi lotul

    „martor-evaluare” cu 114 subiecŃi, neexpuşi la noxe profesionale. Loturile au fost

    comparate şi sub aspectul consumului de Ńigări. Evaluarea finală a activităŃilor de

    promovarea sănătăŃii la locul de muncă s-a realizat după 3 ani, printr-un studiu

    cantitativ de evaluarea atitudinilor, obiceiurilor şi practicilor relative la fumat, în

    relaŃie cu alŃi factori de risc prezenŃi în mediul de muncă. Obiectivele studiului au

    fost :

    • descrierea caracteristicilor demografice şi profesionale ale respondenŃilor în

    relaŃie cu obiceiul de a fuma Ńigări

    • descrierea obiceiurilor şi practicilor legate de fumat şi fumatul la locul de

    muncă

    • evaluarea nevoilor de informare şi educare despre fumat şi alŃi factori de risc

    asociaŃi, prezenŃi la locul de muncă.

    Metodologia cercetării a constat din realizarea unui sondaj de opinie. Lotul de

    studiu a fost alcătuit din 215 respondenŃi, care au mai rămas din loturile iniŃiale.

    Instrumentul folosit în cercetare a fost un chestionar de opinie conŃinând 49 de

    întrebări, din care 12 întrebări deschise şi 36 întrebări cu răspuns preformulat

    (unic şi/sau multiplu); chestionar structurat în 6 părŃi principale: date personale,

    demografice şi profesionale; practica fumatului; schimbarea comportamentului;

    fumatul la locul de muncă, expunerea la factori de risc, reglementări / interdicŃii

    ale fumatului în unitate şi informarea lucrătorilor. Procesul de evaluare s-a

    desfăşurat continuu, urmărind indicatorii care reflectă obiectivele propuse: nivelul

    de cunoştinŃe cuantificat la terminarea intervenŃiei, impactul programului

    (schimbarea comportamentului) şi starea de sănătate pe termen lung.

  • 30

    Capitolul 9.

    Caracterizarea intreprinderii de prelucrarea lemnului luată în

    studiu

    9.1. Amplasarea unităŃii de prelucrarea lemnului, profilul şi producŃia.

    Intreprinderea luată în studiu a fost S.C. ”ELMOBEROM” S.A., situată în zona

    industrială a Municipiului Beiuş, în judeŃul Bihor, având ca profil de activitate

    producerea şi comercializarea mobilierului; materia primă fiind esenŃa de lemn,

    panouri înnobilate şi panourile PAL. La momentul începerii studiului, anul 2004,

    în intreprindere lucrau un număr de aproximativ 2500 angajaŃi, iar în prezent mai

    lucrează doar de 596, din care 36 personal TESA şi 560 lucrători în secŃii.

    Procesul tehnologic se desfăşoară pe două fluxuri : prelucrarea lemnului,

    obŃinerea ramelor şi lăcuirea acestora.

    S-au identificat locurile de muncă cu factorii de risc profesional, modul în care au

    fost asigurate echipamente de lucru şi mijloace de protecŃie. Asigurarea

    asistenŃei medicale în intreprindere a fost asigurată de S.C.”ARTIMED” S.R.L.,

    Oradea, unitate medicală specializată, în baza unui contract de prestări servicii.

    9.2. Proces tehnologic.

    Procesele tehnologice pentru prelucrarea lemnului servesc producŃiei de mobilă

    pentru : birouri, sufragerii, bucătării, mese şi scaune, dormitoare; şi se

    desfăşoară pe două fluxuri : prelucrarea lemnului se realizează prin profilare şi

    obŃinerea ramelor, urmată de şlefuirea şi lăcuirea acestora.

    9.3. Noxe profesionale.

    Identificarea locurilor de muncă cu risc profesional pentru sănătatea angajaŃilor

    s-a realizat prin urmărirea şi analizarea procesului tehnologic: identificarea

    materiilor prime cu risc pentru sănătate prin expunere de scurtă sau lungă

    durată; cunoşterea compoziŃiei substanŃelor utilizate în procesul de fabricaŃie;

    opŃinerea de informaŃii şi desene tehnice ale dispozitivelor şi instalaŃiilor.

    9.4. Echipamentele de lucru şi de protecŃia muncii

    La locurile de muncă cu expuneri la noxe profesionale muncitorilor le-au fost

    asigurate echipamente de lucru şi mijloace de protecŃie, conform legislaŃiei.

  • 31

    Capitolul 10.

    Caracterizarea loturilor luate în studiu.

    La debutul studiului, în anul 2003, s-au selectat 380 de subiecŃi, din care s-au

    format două loturi : lotul „caz” curinzând 190 persoane expuse la noxe

    profesionale şi lotul “martor” 190 persoane, fără expunere la noxe profesionale.

    Criteriile de selecŃie a loturilor au fost : genul, vârsta, mediul de provenienŃă,

    pregătirea şcolară, vechimea în muncă, calificarea profesională, activitatea

    desfăşurată, tipul predominant de muncă, intensitatea activităŃii. Obiceiul de a

    fuma a arătat că lotul „caz” a fost alcătuit din 190 de persoane 65,8 % (125

    persoane) dintre acestea fiind bărbaŃi şi 34,2% (65 persoane) femei.

    Tabel nr. 2.

    DistribuŃia lotului „caz” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma Ńigări.

    BărbaŃi Femei Total Lotul „caz” c.a. % c.a. % c.a. %

    Fumători 67 53,6 14 21,54 81 42,63 Foşti fumători 0 0 1 1,54 1 0,53 Fumători ocazionali 2 1,6 1 1,54 3 1,58 Nefumători 56 44,8 49 75,38 105 55,26 Total 125 100 65 100 190 100

    Lotul „martor” a fost alcătuit din 190 de persoane, 66,3 % (126 persoane) dintre

    acestea fiind bărbaŃi şi 33,7% (64 persoane) femei.

    Tabel nr. 3.

    DistribuŃia lotului „martor” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma Ńigări.

    BărbaŃi Femei Total Lotul ”martor ” ca % ca % ca %

    Fumători 65 51,5 16 25,0 81 42,6 Foşti fumători 4 3,2 0 0,0 4 2,1 Fumători ocazionali 0 0,0 0 0,0 0 0,0 Nefumători 57 45,3 48 75 105 55,3 Total 126 100 64 100 190 100

    La evaluarea activităŃii de PSLM şi marketing social s-a constat că obiceiul de a

    fuma este practicat de 32,5% dintre respondenŃi, bărbaŃii declarând într-o

    proporŃie mai mare (37,1%) decât femeile (32,9%) că sunt fumători. DiferenŃa

    între ponderea respondenŃilor care au raportat consumul de Ńigări, faŃă de cei

    care nu fumează, este semnificativ statistic (χ2 = 14,11; p=0,0005),(Figura nr. 6).

  • 32

    Figura nr. 6. Structura lotului la evaluarea activităŃii de PSLM, în funcŃie de

    obiceiul de a fuma Ńigări.

    Capitolul 11.

    Rezultate

    1. La unitatea studiată: analiza determinărilor de noxe a evidenŃiat poluarea cu

    pulberi de lemn, solvenŃi organici şi un nivel de zgomot peste limita admisă.

    2. Controlul medical periodic efectuat în perioada 2004 - 2008 a cuprins un

    număr total de 8.661 examinări medicale şi 975 spirograme.

    3. Explorările funcŃionale respiratorii au arătat:

    • pentru bărbaŃii fumători şi nefumători expuşi, o tendinŃă generală de

    scădere a parametrilor, semnificativă statistic (IPB şi VEMS, cu CV în

    limite relativ normale), sugerând aspecte de DVO, consecinŃă a expunerii

    la iritanŃii respiratori. Scăderea MMEF 25%-75%, semnificativă statistic,

    relevă obstrucŃiile căilor aeriene periferice. Analiza statistică a testării

    egalităŃii mediilor la determinările volumelor şi capacităŃilor pulmonare

    arată o scădere a MEF 5o% şi MEF 25% cu semnificaŃie statistică, indicând

    că la lotul expus la noxe se manifestă obstucŃia căilor bronşice distale.

    • pentru femeile fumătoare şi nefumătoare expuse, analiza de corelaŃie a

    determinărilor volumelor şi capacităŃilor pulmonare la intrarea şi ieşirea

    din schimb constată o scădere a parametrilor, semnificativă statistic (CV,

    IPB şi VEMS) consecinŃă a expunerii la iritanŃii respiratori. Se remarcă o

    scădere la întreg lotul, a MMEF 50% şi MEF 25%, semnifictivă statistic,

    expresie a obstrucŃiilor căilor aeriene periferice. Analiza testării egalităŃii

    mediilor pentru determinările volumelor şi capacităŃilor pulmonare la

    intrarea şi ieşirea din schimb, arată scăderea parametrilor, semnificativă

    statistic, expunerea la noxe determinând obstucŃia căilor bronşice distale.

    32,5%

    67,5%

    Ne fumător Fumător

  • 33

    • Examinarea probelor funcŃionale respiratorii după renunŃarea la fumat,

    prin analiza de corelaŃie şi analiza statistică a testării egalităŃii mediilor

    determinărilor volumelor şi capacităŃilor pulmonare determinate „înainte”

    şi „după” renunŃarea la fumat la subiecŃii expuşi la noxe irtative ale

    mediului de muncă: atât bărbaŃii fumători cât şi femeile fumătoare, au

    arătat o creştere a tuturor parametrilor studiaŃi cu semnificaŃie statistică.

    Analiza valorilor procentuale determinte ale parametrilor funcŃiei

    pulmonare la cei care au renunŃat la fumat, au constatat semnificaŃii

    statistice.

    4. Analiza morbidităŃii cu ITM (2004-2008) arată că valorile tuturor indicilor sunt

    situaŃi în limitele normal acceptate, iar analiza lor în dinamică indică o

    tendinŃă generală şi constantă, de scădere. Analiza prevalenŃei bolilor

    cronice, a distribuŃiei cauzelor de îmbolnăvire cu I.T.M. pe grupe de afecŃiuni

    şi tipuri de afecŃiuni, au stabilit primele patru ranguri: bolile aparatului

    respirator, bolile aparatului cardiovascular, bolile aparatului digestiv şi bolile

    sitemului osteo-articular.

    5. Studiul de epidemilogie analitică, atât la bărbaŃi cât şi la femei, fumători şi

    nefumători, indică cu semnificaŃie statistică faptul că, expunerea la agenŃii

    respiratori iritanŃi din mediul de muncă şi la fumul de Ńigară cresc riscul de a

    dezvolta boli pulmonare, acest risc fiind mai mare la fumători. EvidenŃierea

    bolilor respiratorii obstructive la un grup de subiecŃi expuşi unui risc

    profesional (la care s-a supraadăugat şi un risc extraprofesional – fumul de

    Ńigară) conduce la diagnosticul de „boală legată de profesiune”.

    6. Evaluarea intervenŃiei medico-sociale de „Promovarea SănătăŃii la Locul de

    Muncă” şi a practicilor legate de fumat a subliniat următoarele aspecte :

    • în cercetarea formativă analiza distribuŃiilor lotului „caz” în funcŃie de gen

    şi obiceiul de a fuma precum şi obiceiul de consuma alcool sunt

    semnificative statistic. La lotul „martor” analiza distribuŃiilor în funcŃie de

    gen, obiceiul de a fuma, vârsta de debut a obiceiul de a fuma şi obiceiul

    de a consuma alcool, sunt semnificative statistic. DiferenŃele semnificative

    statistice s-au constat pentru vârstă, vărsta medie şi vechimea în muncă.

    • în cercetarea evaluativă după încheierea intervenŃiei de promovarea

    sănătăŃii consemnăm semnificaŃii statistice la analiaza distribuŃiei lotului

    „caz” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma, precum şi la repartiŃia pe

    grupe de vârstă în funcŃie de genul subiecŃilor.

  • 34

    Analiza prin testarea egalităŃii mediilor a relevat prezenŃa unor diferenŃe

    semnificative statistic din punct de vedere al vârstei medii, a vârstei şi al

    vechimii în muncă.

    • În urma analizei statistice comparative a loturilor: caz din cercetarea

    formativă şi caz din cercetarea evaluativă sub aspectele: obiceiului de

    afuma, a numărului total de Ńigări fumate într-o zi şi a numărului total de

    Ńigări fumate în timp se constată diferenŃe semnificative statistic.

    • În urma intervenŃiei medico-sociale de PSLM, s-a constat:

    o scăderea numărului de fumători, scăderea numărului de Ńigări fumate

    într-o zi şi a numărului total de Ńigări fumate în timp

    o reducerea practicii obieceiului de a fuma, datorat în special scăderii

    numărului de fumători şi a numărului total de Ńigări fumate în timp.

    6. Interpretarea sintetică a indicatorilor cantitativi pe termen scurt ai activităŃii de

    PSLM, prin monitorizarea consumului de Ńigări, prezintă la întreg lotul caz o

    scădere a consumului total de Ńigări de 2,88 ori, atât la bărbaŃi cât şi la femei

    şi o scădere de 2,06 ori a consumului total de Ńigări la lotul martor.

    7. La studiu de evaluare a participat o proporŃie mai mare de bărbaŃi, majoritatea

    muncitori calificaŃi. ProporŃia fumătorilor reprezintă aproximativ o treime dintre

    participanŃii, bărbaŃii fumează intr-o proporŃie mai mare decât femeile.

    Fumătorii consumă zilnic în medie 10-19 Ńigări pe zi, bărbaŃii fumează într-o

    proporŃie mai mare, mai multe Ńigări pe zi, comparativ cu femeile. Vârsta

    medie la care a debutat obiceiul de a fuma este de 20,41 ani. Anturajul,

    influenŃa prietenilor şi petrecerile sunt motivele principale ale adoptării

    obiceiului de a fuma. Aproximativ 3⁄4 dintre fumători, au încercat să renunŃe

    la fumat. Principalele motive ale încercărilor de a renunŃa la fumat sunt legate

    de respectul de sine, încrederea în propriile posibilităŃi şi apoi, în afectarea

    sănătăŃii, a preŃului prea mare plătit pentru Ńigări. Dintre fumători, 2/3 au

    încercat să renunŃe la fumat şi 50% dintre fumători şi-au manifestat dorinŃa de

    a renunŃa la fumat în următoarele 6 luni. Comportamentul referitor la obiceiul

    de a fuma la locul de muncă, relevă faptul că aproape toŃi fumătorii, fumează

    în timpul orelor de muncă, jumătate dintre aceştia fumează numai în locuri

    „special amenajate”. Se cunoaşte interdicŃia practicării fumatului în

    intreprindere, interdicŃie care este semnalizată corespunzător şi este

    recunoscută. Nefumătorii, într-o proporŃie mai mare decât fumătorii se declară

    de acord cu măsura de interzicere totală a fumatului.

  • 35

    Capitolul 12.

    DiscuŃii

    În România comercializarea legală de Ńigări a avut un curs ascendent de la 15,3

    miliarde de Ńigări în 1960, la peste 30,8 miliarde de Ńigări în anul 2000 şi peste

    32,25 miliarde de Ńigări în anul 2001; deasemenea, consumul de Ńigarete per

    capita a crescut constant de la 2,1 bucăŃi/zi şi 788 bucăŃi/pe an în 1990 la

    4 bucăŃi/zi şi 1.442 bucăŃi/an în 2001 (47).

    12.1. Epidemiologia fumatului în Europa

    Analizând evoluŃia fumatului pe plan european, se constată următoarele:

    • prevalenŃa consumului de tutun la populaŃia peste 15 ani este mai mare în

    rândul bărbaŃilor comparativ cu femeile.

    • mortalitatea atribuită tabagismului în UE (1955-1995) este mai mare la

    bărbaŃi comparativ cu a femeilor

    • mortalitatea atribuită tabagismului în Ńările dezvoltate (1950-2000) este mult

    mai mare la bărbaŃi, comparativ cu a femeilor.

    În sondajul comandat de Directoratul pentru Sănătate şi ProtecŃia

    Consumatorului şi coordonat de DirecŃia Generală pentru Presă şi Comunicare a

    CE privind: atitudinea cetăŃenilor UE cu privire la consumul de tutun (2005)

    folosind metodologia de sondaje „Eurobarometre Standard”, s-au evidenŃiat

    principalele schimbări de atitudine :

    • numărul fumătorilor din UE a scăzut de la 33% în 2002 la 27% în 2005.

    • numărul celor care afirmă că nu au fumat niciodată a crescut de la 42% la

    47% din 2002; dintre femei, 57% nu au fumat, comparativ cu 35% dintre

    bărbaŃi.

    • numărul celor care au renunŃat la fumat a crescut de la 19% la 22%.

    • 75% dintre europeni sunt conştienŃi că fumatul pasiv este periculos pentru

    nefumători.

    • tinerii sunt cei mai deranjaŃi de fum, datorită aspectului şi mirosului neplăcut.

    • 80% din europeni, doresc ca fumatul să fie interzis în locurile publice.

    • 56% din europeni sunt în favoarea interzicerii fumatului în re