REVOLUŢI A DI N J A P O N I APrimul ministru Okada a fost luat ostatic de rebeli şi eliberat după înăbuşirea răscoalei.

... Okada îşi fo togra­fiază nepotul favorit,

Sus împăratul Japoniei.

• I r

S C E N E D E F I L M PE STRĂZILE CAPITALEI

ne. ry» __.'jrvt >

In te rp e larea din Cam eră a d-tui Goga asupra a leg erilo r dela Mehe­dinţi a d a t loc la incidente reg re tab ile nu numai în Parlam ent ci ţ i pe străzi. P o litia a avut mult de lucru in ziua aceea.Fotog ra fiile noastre in fă tiţe a ză :Im p ră ţtie re a m anifestanţilor cu aju toru l tancurilo r cu apă.O vedere generală a „câmpului de lu p tă" . Pe un tro to a r naţional- ţă răn iş tii, pe c e lla lt n a fio n a l-c re ţtin ii.

D-nii Ion M ihalache ţi dr. Lupu la in tra re a la Cam eră.(F o to g ra f i i B arm an)

NO UL SEDIU AL S IN D IC A - i TULUI ARTIŞTILO R DRAM A­

T IC I Şl L IR IC I

Duminică s'a inaugurat în C ap ta lâ noul sediu al casei sindicatului a r tiş t ilo r d ra ­m atic i şi lir ic i. F o to g ra fiile noastre în făţişează o p arte din asistenţă şi pe d-na M a ria F ilo tti preşedinta sin­d icatu lu i rostindu-şi cuvân­ta re a cu acest p rile j.

IN CAPITALĂ

Epoca oamenilor n e r v o ş i şi g r ă b i ţ i .Om ul din zilele noastre e su­ferind , N e rv ii lu i sunt zdrun­cinaţi din p ric ină că munceşte în tr’un tempo accelerat, pentru că m ănâncă repede, pentrucă e mereu zorit şi persecutat de teamă să nu răm ână în urm a altora. Toate aceste lucruri îi slăbesc nervii şi-i p rovoacă un şir nesfârşit de boli.Omul m odern trebue să se r e ­întoarcă la natură, de care e legat instinctiv, dar să păstre­ze rezultatele civilizaţiei. L u ­mea civilizată începe să recu­noască pe zi ce trece tot m ai mult, că natura a dăruit anu­m itor plante unele substanţe al căro r efect de a vindeca m ala­diile este cu mult m ai m are de cât efectul preparate lor chi­mice,

Recent s’a descoperit în tr’o plantă din Am erica renum ita substanţă p rin care s’a obţinut m edicam entul ..Gastro D .“ ca­re a făcut adevărate m inuni în toate cele cinci continente.Ne aflăm în faţa unui m ira­col al forţei creatoare din natu­ră. Persoane cari 10— 15 ani au suferit de bo li nevindecabile de stomac, colite, rinichi, ficat, — după un tratament de câteva săptăm âni s’au vindecat şi as­tăzi îşi câştigă existenţa m un­cind ca şi înainte.„Gastro D “ se găseşte de vân­zare la Repr. G -rală Farm acia ,.Thoiss“ Bucureşti, Calea V ic ­toriei 124. In p rovincie expe­diem contra ram burs de Lei 130.

PRIM UL INSTITUT COSM ETIC M ED IC A LBULEVARDUL CAROL, 3S TELEFON 3.S2-73

D -N A O r. M . R A B IN O V IC I d e rm a to lo g s p e c ia liza tă la P ari* ţ i V iena , t r a te a x â :

n e g i. p is tru i, coşuri, e tc . în g r ij ire a fe ţe i cu h o rm o n i ţ i m asage p ne u m a tice .

Distrugerea defin itivă ţ i fă ră c icatrice a părului de prisos. Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice, c u r s d e g i m n a s t i c ă .

C o n s u lt. 10— 12 ţ i 3— 7 p . m . C o n s u lt, g ra tu ite M ie rc u r i I I — 12 a. m .

P. T. T .-ISTI DEM ONSTREAZĂ LA M INISTERUL DE FINANŢE

Funcţionarii p. t . t .-iş ti au manifes­ta t săptăm ână tre c u tă la m inistrul de finan ţe cerând m ajo rarea de sa­la rii. F o to g ra fia noastră ii în fă ţ i­şează pe p. t . t .- iş ti in fa ţa m iniste­rului.

SOSIREA CO LO NELULUI BROCARD IN C A P IT A L Ă

Colonelul Brocard din a v ia ţia fra n ­ceză ne-a v iz ita t săptăm âna trec u tă . Fo to g ra fia noastră ii în fţişează pe colonel p rim it de o fic ia lită ţ i pe ae­rodrom ul P ipera . Colonelul Brocard a fost d eco rat cu ordinul „V irtu tea a e ro n a tic ă " .

INTRE PO LIŢIE Şl A N TIFA S C IŞTI

Un grup de antifascişti, m a rto ri in procesul Anna Pauker au în cerca t să m anifesteze săptăm âna tre ­cută pe s trad a Sărindar. Po liţia a zădărn ic it acea­stă m an ifesta ţie , arestând c â ţiv a d in tre antifascişti, F o to g ra fiile noastre în făţişează două im presionante aspecte luate în tim pul acestei m an ifesta ţii: un ră ­n it este t î r â t în m ijlocul| s trăzii şi doi an tifascişti sunt a re s ta ţi.

p r o c e s u l A N T i F A S C ! S T i L O R H n n H m K M M B mSăptămână trecută a început la Consiliul de război judecarea procesului celor 19 antifascişti. Fotografia noastră înfăţişează pe acuzaţi în boxă (extrem itatea stângă Anna Pauker) si consiliul de război care iu deca procesul.

Noul ministru ai republicei Chili

la Palat

Noul ministru al Braziliei la

Palat

D-l M adrid , noul mi­nistru al r e p u b l i c i i Chili a p rezentat săp­tăm âna trecu tă suve­ranului scrisorile de acre d ita re . Fo tografia noastră il înfăţişează părăsind pala tu l regal.

D-l M anuel Cuelbe Ro- drigues, noul ministru al Braziliei la Bucu­reşti a p rezentat săp­tăm âna tre c u tă Suve­ranului, scrisoarea de acred ita re . Fo tografia noastră II înfăţişează la părăs irea palatulu i regal a lă tu ri de d. ge­neral ad ju tan t Conde- eseu.

iRECEPTIONAREA PLANSEULUI DE PE DÂMBOVITA■ ■ ■

Săptămâna trecută a avut loc recepţionarea oficială a planşeului de pe Dâmboviţa. Fotografiile noastre înfăţişează Dâmboviţa sub planşeu şi comisia controlând sub planşeu, rezistenţa lui.

Dv. ş tiţi: C rem a N ivea conţine E uce- rita, şi pe aceasta se if?izează ca lită ţile ei cunoscute. - C rem a N ivea în cutii şi tuburi

| No. 476 —

| ^ ^ a g ^ 5

cJfuxuda cU avă jfâtdîehi

C R E M A -

N I V E AVeţi avea sensaţie plăcută : Ras uşor, piele netedă şi catifelată, nu veţi avea pielea crăpată sau iritată. Recomandabil este ca înainte de a vă săpuni, să masaţi bine pielea cu un strat subţire de crema Nivea,- sau chiar şi mai bine este să vă masaţi seara cu Crema Nivea, ca astfel peste noapte să-şi facă efectul

Doi harnici vânzăfori de tia re ţ i reviste din Roşiorii de Vede.

PRIMUL M INISTRU AL CEHOSLOVACIEI LA

BELGRAD

D. M ilan Hodza. primul ministru al republicii ce­hoslovace a făcu t o v i­zită o fic ia lă la Belgrad. Vizita a fost mvlt comen­ta tă In cercurile in te rn a­ţionale . Fotografia noas­tră H înfăţişează pe d. M ilan Hodza împreună cu d. Stoiadinovici, primul ministru jugoslav, in mij­locul reprezentanţilo r p re­sei.

DOCTORI HONORIS CAUSA

D. Friederich. rec to r al universităţii din Praga a remis săptăm âna trecută savanţilor V erd ier ţ i Bau- d rilla rt, Insignele de doc­to ri honoris causa ai Uni­ve rs ită ţii din Praga.

NOUL CABINET SPANIOL

la tă a lă tu ra t o fo to g ra ­fie luată la primul consi­liu al noului cabinet spa­niol p rezidat de d. Azana. Noul guvern s'a consti­tu it In urma alegerilo r generale care-au avut loc recent fn Spania.

REGELE GUSTAV AL SUEDIEI SPECTATOR IN ZĂPADA

Fotografia noastră il tn fă ţiţează pe regele Gustav al Suediei, asistând la Stock- holm la un concurs de ski.

D. ALBERT SARRAUT LA BANCHETUL CLUBULUI AM ERICAN

Cu prilejul zile i aniversare a lui George W ashm gtonf clubul am erican din Pans a organizat un mare banchet la care a as ista t ţ l d. S arrau t, primul ministru al Franţei. In fo to g ra fia noastră de la stânga spre d reap ta : d. A lb ert Sarrau t, d- Rousseau, preşedintele clubului am erican ţi d. Jesse Strauss, ambasadorul S tate . lor-U nite.

IV

PRIMUL MINISTRU

al Japoniei, am iralu l Olt oda. a fost lua t os- ta te c de c ă tre revolu­ţio n ari. După preda­rea «scestsrs ţi sinuci­derea cap ilo r m iţcârii, am iralu l O kada a fost din nou liber.

M I N I S T R U L DE F I­NANŢE

al Japoniei, asasinat de revoluţionari. Foto­g ra fia noastră tl În fă ­ţişează pe Takabashi la masa de lucru câteva zile înainte de a ten ta t.

R E V O L U Ţ I A D I H

J A P O N I A

Po^ta c en tra lă din Tokio, est« cea mai m odernă din în treag a Asie. __

FOSTUL PRIM M IN ISTR U ...

o 1 Japoniei, Saito, a fost asasinat ţ i el de c ă tre revo» lu ţionari. II vedem în ilu s tra ţia noastră fo to g rfiin d u - se cu p rile ju l unei vizite făcu te îm pârătesei-văduve a Japoniei.

In a te lie ru l d« ş le fu it s tic la

S tic la e în treb u in ţa tă de mai bine de tre i mii de ani (roata şi focul se cunosc de zeci de mii de ani. N . R.) M i-aduc am inte că am observat in m ănăstirea Saint-Lazare, in insula Sf. Lazâr, lângă Veneţia , o mumie eg ipteană, datând de cel puţin 3.000 de ani, în ve lită cu to tu l într*o ţesă tu ră de mici m ărgele de s tic lă a lb a s tră . O observaţie anaioagă m i-a a tra s a te n ţia , în ur­mele ru inelor oraşului Pompei.Am dovedit existenţa ob iectelo r de sticlă de acum 18 veacuri. S'a găsit la ruinele N inive un c ris ta l de quartz, hexagonal, plano-convex, a căru i curbură a p rim it form a sa pe o ro a tă de la p id a r, sau prin orice a l t procedeu analog. Era o podoabă, în form ă de len tilă .P I i n i u vorbeşte de un sm aragd tă ia t în sticlă concavă, care servia de „lorgnon" lui Neron, pentru a p riv i jocurile sângeroase a le circu lui. O ch elarii au fost inven taţi în al 14-lea secol. Insă ab ia în 1590 s'a construit p rim a lunetă, de Z a h a r i a J a n s e n Ce încet este progresul om enirii.

Ştiaţi că sticla e un lichid? — Vizitarea fa­bricilor de sticlă din Putna, Azuga şi Mediaş

C A M ILLE F L A M M A R IO N , celebrul popu lariza tor al ş tiin ţe i, spunea ca stic la e cea mai mare invenţie omenească.

M i-am pus în trebarea : să aibe oare Flammarion d re p ta te ?Şi a tre b u it să caut răspunsul singur, de oarece octogenarul astronom a mu­

rit acum 11 ani. . . . . . i.. .E de necontestat că ro a ta şi focul au perm is evadarea omem rei din an im alita te .Fără roată, n'am f i avut nici car, n ic i plug, nici scripete, nici d inam uri e lectrice . Cel mai mare geniu pre is to ric a fos t fă ră îndoială necunoscutul inventa tor

A doua descoperire mare a fo s t focu l. Fără foc nu se inventa bucătăria , nu se putea to p i feru l, nu se construia maşini de aburi şi oamenii nu puteau tra i,decât numai în c lim ate trop ica le . , • - f iStrămoşul nostru din epoca robenhausiană, care avu gândul sa se to.oseasca de foc, p robab il pentru a fr ig e prima bucată de carne, a fos t şi el unul dinmarile gen ii ale lum ii. . ,Roata si focu l a-i fos t două e tape mari de progres, da r fo losin ţa lor a tost ajutată de natură. Probabil o nucă ce-a căzut d in tr'un pom şi sa ros togo i.t pe pământ sau poa te buşteanul ro t it îr. cursul râului, a sugerat, unu. N ewton p re ­istoric, să facă o roată, după cum mai târziu căderea unui mar a dus la des­coperirea a tra c ţie i universale. _ , . Focul to t N atura l-a donat. In tim pu l unei fu rtun i, un traznet a aprins desigur un arbore şi un om. udat de p loa ie până la p ie le, observa ca focu l e cald. Omul acesta a fos t strămoşul fiz ic ien ilo r şi al m eteoro log ilo r.A treia etapă, care a revo lu ţiona t c iv iliza ţia umană, e invenţia s tic le i. Natura a neglijat să facă sticla, construind e d re p t cristalinul ochiului, prim a şi cea mai perfecfionată lentilă , dar omul p rim itiv nu cunoştea secretele anatom iei şi me­nirea lui a fo s t să descopere sticla.

Fără sticlă n'am f i avut pahare şi becuri e lectrice, nu se inventa luneta şi astronomia rămânea în tr 'o fază p rim itivă , nu se inventa microscopul şi lanterna magică, nici lăm pile cu 3 e lectrozi, nici apara te le fo to g ra fice , nu se cunoşteau m icrob ii, nu exista c inem atografu l şi rad io , nu se descoperiau razele X şi te le ­viziunea, n'am f i avut măcar geam uri şi oglinzi.

CE SPUNE F L A M M A R IO N

După no tiţa in troduc tivă de mai sus, să vedem ce spunea Flammarion despresticlă.

„Adm irăm cu d re p ta te invenţia lunetei, scria ilustrul savant în „ L ‘A strono­mie P opula ire". Şi cu to a te acestea trebue să ne m irăm că această descoperire nu s’a fă c u t mai curând.

O curiozita te din M ediaş; firm ă in tre i lim bi

In a te lie ru l de suflă to rie

S p e c ii d e s tic lă Si o - B O 5 K* O N a* O C a OA l* O 3

ţ i Fe* O 3

S tic lă n o rm a lă 75.5 __ 12.9 11.6 —-

G e a m u ri 74,9 — — 16.7 7.6 0.8

B u te lii ¿¿.0 — 2.8 2.8 22,9 5.5

Pahare 73.0 — — 11.5 15.5 —

C r is ta l 56,1 — 12.1 0.6 — —

S tic lă d e B oem ia 79.1 — 6.7 6.4 7,6 0,2

S tic lă d e J e n a 72.0 12,0 — 11,0 — 5.0

S tic lă Pyrex 80,5 11.8 0.2 4 .4 0.3 2.2

No. 476 —

R2 O. Ca O . 6 Si O 2

in această formulă se arată prin litera R metalul alcalin.O sticlă având exact această formulă e o sticlă normală. Pentru a fabrica sticla, se topeşte, în topitoare refractare, un amestec de nisip pur, care e bioxid de siliciu, de piatră de var ţi de carbonat de sodiu (sodă). Acesta din urmă e înlo­cuit uneori prin sarea lui G lcuber şi cărbune.Există sticlă şi sticlă, cum există oameni şi oameni. O nimica toată determină o infinită variaţie.Proprietăţile depind în primul rând de natura materiilor prime întrebuinţate şi în al doilea rând de proporţiile, în care intră în amestec. Prin variaţia acestor doi factori, avem mijlocul de-a obţine sticlă care se topeşte uşor sau greu, sticla mai rezis­tentă mai transparentă sau mai opacă, sticla refrangibilă etc. Se deosebeşte, în primul rând, sticla care se topeşte uşor de sticla care se topeşte greu.Dăm mai jos tabloul speciilor de sticlă, după Holleman, care va interesa desigur pe cititorii noştri, pasionaţi de ştiinţă.

Speciile cele mai importante de sticlă sunt următoarele : Sticla cu baza de sodiu. — E întrebuinţată pentru fabrica­rea geamurilor. Cuprinde silicaţi de sodiu şi de calciu. E uşor fuzibilâ.Sticla cu baza de potasia. (sticla de Boemia). — E un si- licat dublu de potasiu şi calciu. Greu fuzibilâ, e întrebuinţată în laboratoare.Cristalul. — E o sticlă grea. formată din silicaţi de potasiu şî plumb. Foarte refringentă şi strălucitoare, când e şlefuită. Flint glass. — E un cristal superior, întrebuinţat pentru len-

Două lăm pi e m iţă to are de raze Rontgen.

STICLA E M AI PREŢIOASA DECÂT AURUL Şl DIAMANTUL

Tot Flammarion, după ce ne descrie activitatea lui H a n s L i p p e r h e y . din Midcjelbourg, primul fabricant de ochelari şi începuturile astronomiei optice, cu luneta lui G a I i I e u, ne arată ce importanţă are sticla :

CE E STICLA ?

Profesorul A. E. H o l l e m a n ne spune în „ T ra ité de C h i­mie inorganique" (Edit. Albin Michel, Paris) că sticla e un amestec de silicat alcalin, de calciu, sau de plumb.Silicaţii alcalini sunt solubili în apă, amorfi şi foarte uşor fuzi- bili. Silicaţii de calciu sunt in­solubili în apă, greu fusibili şi adeseori cristalizaţi.Topind împreună aceste două grupuri de silicaţi, se obţine ast­fel o masă insolubilă, amorfă- transparentă, de fuzibilitate mij­locie, care e sticla.In cele mai multe cazuri com­poziţia nu diferă mult de for­mula generală;

Un pahar de sticlă incassabilă. arc desavantajul că sc to p e fte la fac, lacra c a r* s< observă pe fo to g ra fia de fa ţă .

Nu privim cu to a tă ad m ira ţia de care e demnă, această substanţă m inerală, de aparenţă modestă: sticla.Ea este insă mai p reţioasă decât aurul şi diam an­tu l şi rolul ei tn is to ria om enirii abia poate să fie a p re c ia t după a d e v ă ra ta lui v a lo a re .Fără stic lă , c iv iliza ţia nu a r f i putut să înainteze, până în clim ele noastre septentrionale, căci ea singură ne perm ite să tră im la adăpost de fr ig , de vân t şi de in tem perii, lăsând să tre a c ă lumina zile i, căldura soarelui, îngăduind to to d a tă să con­tem plăm , prin ea. natura e x te rio a ră . S tic la a în­tem e ia t fiz ica experim entală cu barom etru l şi te r ­m om etrul. Ea a d a t naştere la noi organe vizuale: microscopul, care ne-a descoperit in fin itul mic şi telescopul, care ne-a tra n s p o rta t în in fin itul m are. Ş tiin ţa aproape în în treg im e se datoreşte servici­ilo r, d a ie de acest nisip to ­p it, de această substanţă v itr if ic a tă !"

..lentila g ata

No. 476 —

Paa. 9

til« astronomic«, ocholari şi alt« instrumente optice. S tic la de lena. — E o sticlă ce cuprinde şi acid boric în compoziţia ei, de aceea rezistă la variaţii de temperatură.

Intr'un pahar de lena se poate turna brusc apă fiartă, fără să se spargă. Paharul poate sta pe foc şi se poate fierbe un lichid în ei.

CUM SE COLOREAZĂ STICLA

Se adaugă sticlei topite oxizi metalici, cari formează silicaţi coloraţi.Culoarea albastră se obţine prin oxid de cobalt, culoarea verde prin oxid de crom, galbenul fluo­rescent prin oxid de uraniu.Sticla opacă, mată sau lăptoasă se obţine prin adaus în soluţie de cenuşe de oase, oxid stanic sau criolită.

STICLA E O SOLUŢIE

Dizolvând zahăr mult în apă ob­ţinem un sirop.

Sticla e şi ea o soluţie, anume:

Stic la e tip u l m a te rie i a- m orfe. E un lichid cu fre c a ­re a in te rio a ră fo a rte r i ­d ic a tă .

La o temperatură ridicată, sti­cla în fuziune e fluidă. Când temperatura coboară sticla de­vine vâscoasă.Intre starea perfect lichidă ş' starea perfect solidă există o gamă de stări intermediarei. De aceea chimiştii consideră starea solidă amorfă drept o stare li­chidă, în opoziţie cu starea cris­talină, care e într’adevăr solidă, având proprietăţi cu totul dife­rite de ale lichidelor.

VIZITÂND FABRICI DE STICLA

In alte ţări S6 fabrică urmă­toarele calităţi de sticlă, după ultimul progres al ştiinţei:

1 — S tic la c a re nuse sparge.E bună pentru gospodinele ne­experimentate. Paharele din a- ceastă sticlă căzând jos nu se sparg.2 — S tic la e las tică . Are pro­prietatea cauciucului. E bună pentru parbrizurfle automobilelor şi pentru geamurile vagoanelor de căi ferate.3 — S tic la b lin d a tă . E tare ca oţelul. Se poatetrage cu re­volverul în ea, gloanţele o gă­uresc, dar n'o sparg ţi nu trec prin toată grosimea ei.

Autorul acestor rânduri a vizitat fabricile de sticlă din Putna (Bu­covina), Azuga (Prahova) ş. a. Pen­tru a vizita fabrica dela M e­diaş, e necesară autorizaţia spe­cială a directorului general defa „Vitrometan".

Vizita unei fabrici începe del® „s u flă to rie" . Atmosfera e ac' trepidantă. Din cauza sgomotulu* nu se poate auzi vocea. Şase cuptoare uriaşe ard cu gaz me­tan, cu un sgomot de se cutre­

mură pământul, dând impresia că în cazanole lor d« Satana ar fierbe lavă vulcanică.Cuptoarele acestea mai scot şi nişte flăcări uriaşe, probabi pen­tru a-mi aminti de protuberanţele solare, ce vom avea poate ̂pri­lejul să !e observăm, în largul Mării Negre in timpul eclipsei totale de soare din Iunie 1936.Zeci de lucrători, bărbaţi, femei, copii, se mişcă fiecare pe un spaţiu redus, fixat de un dirijor invizibil al acestei simfonii a muncii.Amestecul, pregătit în alte săli. e transformat aci în obiecte casnice, ce mi so par acasă atat de banale.Am asistat la naşterea unor pahare şi solniţe. Un maestru al suflătoriei mi-a oferit în dar un bloc albastru de sticlă, cu oxid de cobalt, mare cât pumnul, având forma unui bolid că­zut din cer. Am văzut cum se fac mii de flacoane, fructiere, pulverizatoare, scrumiere pentru ţigări, sticle pentru şampanie, servicii pentru lichioruri, globuride lămpi, etc.Cine şi-ar fi imaginat că frumoasele obiecte de sticlă, ce le observăm în vitrinele din Bucureşti, lucrate la Azuga, sau la „Vitrometan", cuprind doar nisip, carbonat de sodiu, var, feldspath, sulfaţi şi cioburi de sticlă.Am estecul se face în a lb ii mari, m ateria lu l se adună în tr un basin şi e d is tr ib u it cuptoare lor.Ne-am interesat ce temperatură mijlocie au cuptoarele şi amvăzut cum termometrele speciale arătau între 1500 şi 1600 grade.

CUM SE SUFLA ?

Ţeava de suflat e de fer. Lucrătorul introduce ţeava-în cuptor şi scoate o bucată de aluat de sticlă, extrem de fierbinte. Vizitatorul care ar atinge sticla cu mâna, ar rămanea instan­taneu fără degete. Aluatul e răcit puţin, într’o lingură specială

şi apoi lucrătorul (care are plămâni an trenaţi) suflă în ţeavă, ca beşica de sticlă să se umfle puţin; o aruncă după aceasta într'un tipar şi imediat un alt lucrător taie, cu foarfeca, restul rămas deasupra. Forma e deschisă şi se transmiteunui al treilea lucrător, iar în cele din urma obiectul e răcit şi lăsat sa se întărească.Răcirea se face într'un cilindru lung de vre-o 25 metri, în­vârtit de un electromotor. Obiectele parcurg răcitorul, în circa 3 ore.La „Vitrometan" din Mediaş există şi aparate de suflat cu aer comprimat, ce cruţă plămânii.La Azuga există o secţie de şlefuit a obiectelor de lux, pre­cum ornamentaţii de birou, vaze, călimări ţ. a.Interesante sunt şi sălile de asortare, ambalaj, expediţie.

RO M ÂNIA A AJUNS O ŢARĂ EXPORTATOARE DE STICLĂ

Cea mai mare fabrică de sticlă din ţară e „V itro m e tan '1, înfiinţată în anul 1923.Are 950 de lucrători, repartizaţi în trei echipe. Fabrica func­ţionează zi şi noapte.Sticlăria românească, fabricată de „Vitrometan“ se vinde nu numai în ţară, dar se desface şi în Cehoslovacia, în Grecia, Turcia, Palestina şi Egipt. Ţările străine ne cer sticle farmaceu­tice, servicii de ceai şi sticle de lampă.C ine ş i-a r f i im ag inat că România, ţa ră em inam ente agrico lă , va ajunge în 1936 şi o e xp o rta to are de s tic lă ?

L. Florin

Citiţi „Magazinul

KAL0D0NT vă sfăiueşie astăzi:<AL fie c(jl— 44(i e Gone!

Toată lumea ştie câ resturile de mân­care rămase printre dinţi încep să fer­menteze într’un interval de 10— 12 ore, în temperatura de 37 grade (C.) a gurii! lată deci cea mai bună dovadă că nu■vajunge să ne spălăm pe dinţi numai o singură dată, ci regulat de două ori pe zi, — aşa e bine!

Şi nu uitaţi: 3 puncte constitue avantajele Kalo- dontuloi şi deci ale unei bune îngrijiri a dinţilor:

Spuma cea fină a săpunului special pen­tru dinţi curăţă temeinic dantura până

« a şi în locurile inaccesibile pentru peria de dinţi;

Conţine o substanţă extrem de fină având proprietatea de a lustrui smalţul dentar fără de a-l ataca;

Oleatul sulforicinic după formula d-rulul Bräunlich îndepărtează treptat piatra periculoasă pentru dinţi, împiedecând-o să se formeze din nou.

PE A C O P ER IŞ U R IL E C A P I T A L E IPerspective şî aspecte nebânuite

Cine se urcă p< o c lăd ire în a ltă , nu mai re c iiu > s ;k -Bucureştii d a r surprinde multe w c r ţ tc .

P IEŢELE ji străzile Capitalei capătă perspective şi aspecte nebănuite, când sunt privite dela înălţime.Astfel, de pildă. mulţi vor fi îndemnaţi să susfie că fotografia noastră, cu tur­

nuri gotice în stânga şi un juvaer de biserică în fund, e luată pe undeva, prin străinătate. In realitate este vorba de bine cunoscuta stradă Stavropoleos, cu o parte a faţadei .,Carului cu bere,“

P A N O R A M A C A P IT A L E I

" M l t& Stts * » l Is i i a s4 ( 1 1 I

I

I *

Trei vecini tn C o lea V ic to rie i,

‘ Pe acoperiş la Capşa se mai văd coşurile corespunzând sobelor de modă veche.

G h ic ifi : unde e asta ?

m

O rga de (a Capşa şi palatu l telefoanelor.

D e a ltfe l es te in te re s a n t o r iş ic a re a c o p e r iş d in C a p ita lă d e unde se p o t s u rp r in d e aspec te p ito re ş t i şi — u n e o ri — scene p ic a n te .. . R e p o r te r ii şi p is ic ile sunt, p o a te , s in g u re le v ie ­tă ţ i , c ă ro ra le t r ^ s ie ş te p r in c a p să fa c ă asem enea ascens iun i. P ă ca t insă că p is ic i le nu ş tiu să vo rb e a scă , ia r re p o r te r i i nu fa c lite ra tu ră .. .C h ia r c lă d ir i le m a i joase îş i au fa rm e c u l lo r .A s tfe l, H o te lu l C ap şa , e ra o d in io a ră unu l d in tre ce le m a i im p o za n te c lă d ir i d e p e „P o d u l M o g o ş o a ie i," A c u m a fo s t în e c a t d e p a la te le d in ju r . Pe a c o p e r iş u l a c e s tu i c e le b ru h o te i, am d e s c o p e r it un fe l d e o rg ă , fo a r te in te re s a n tă .în a in te v rem e, h o rn u r ile sau co şu rile c lă d ir i i d e c a re v o rb im , e rau d e o în ă lf im e p o t r iv ită . D ar d e câ nd s 'au r id ic a t z id u r ile b io ckh o u se u lu i ve c in , a fo s t n evo ie să se înădească c o ­şu rile (o g e a g u r iifc j m o d e s te i case C ap şa , c a r i nu m a i e rau c a p a b ile să expulseze fu m u l în în ă lf im ile vă zdu h u lu i. A fo s t n evo ie să se aşeze o se rie d e o la n e , une le p es te a lte le , c a r i în tre c , d e c â te va o r i, s ta tu ra unu i om ,

O G E A G U R IL E Şl A L E G E R IL E

In se co lu l tre c u t, „ c o ţa r i i " sau „ h o m a r i i" aveau un ro i fo a r te im p o r ta n t în t im p u l a le g e ­r i lo r . Ei tre b u ia u să sco a tă c h in o ro su l d in c o ş u ri, a d ic ă fu n in g in e a ¿ ieag ră , fo a r te uşoară, c a re azi se în tre b u in ţe a z ă la fa b r ic a re a c e rn e lu r ilo r şi a* d i f e r i te lo r vopse le .Pe a tu n c i se um p leau d e ch in o ro s v â r fu r ile c ă c iu l i lo r ţu g u ia te a le a g e n ţ i lo r e le c to ra l i. C â n d eşea d in lo c a lu l d e a le g e re v reun a le g ă to r suspect, a g e . itu l se a p ro p ia d e dânsu l şi sco te a respe c tuo s c ă c iu la d in c a p : '— S aro ’ m âna, c u co a n e ! î i spunea, a t in g â n d u - l p es te o b ra z ca d in g reşa lă .M â n j i t cu neg ru pe fa ţă şi c â te o d a tă în se m n a t şi cu o c ru ce a ib ă , d e t ib iş ir , p e sp a te , n e n o ro c itu l a le g ă to r n e ş tiu to r, m ânca b ă ta e , la f ie c a re c o lţ d e s tra d ă , rc inunându -se cum d e - l recunosc t o ţ i b ă tă u ş ii, că a fo s t ia a ie g e re şi c ’ a v o ta t îm p o tr iv a :, in te re s e lo r p a r t id u lu i '

IN V IIT O R N U V A FI F U M !

A z i ch in o ro su l nu m a i e la m o d ă ; ia co şu rile m o d e rn e b u cu re ş te n e în c e p e să se ins ta leze un sistem de d is t ila re şi c o n d e r sare, ca re îm p ie d ic ă îm b â cs ire a a tm o s fe re i b ucu re ş te n e . „U n d e nu-i fo c . fu jp nu iese*' — spune un v e c h i p ro v e rb . T o tuş i, peste un n um ăr d e an i, d in co şu rile bucu re ş te n e nu se va v e d e a ieş in d fu m u l, d eş i — să sperăm — că fo c u l n ’o să lipsească d in n ic i o casă. A L E X . F. N IH A !L

D acă vă v e ţ i u rca pe p la tfo rm a d e sus a tu rn u lu i te le fo a n e lo r şi c re d e ţ i că v e ţ i ve de a , de a c o lo . B u c u re ş tii la p ic io a re le d v ., vă în ş e la ţ i ! In p r im u l m o m e n t nu v e ţi recunoaşte n im ic , n ic i o c lă d ire , n ic i o s tra d ă ... A p o i, în lo c să s im ţ i ţ i că s u n te ţi p e o în ă lţ im e , v i se va p ă re a că s ta ţ i în v a le .MDe sus, p a n o ra m a B u c u re ş tilo r este u lu ito a re . D e a b ia în c e tu l cu în c e tu l, p r iv i to r u l în ce p e să se d u m ire a scă , cond u câ nd u -se m a i m u lt d e p u n c te le c a rd in a le şi a p o i d e s c o p e r in d , ic i şi c o lo , în a g lo m e ra ţ ie e d i f ic i i le m a i în a lte : F o işo ru l d e fo c , D e a lu l P a tr ia rh ie i cu C a m e ­ra D e p u ta ţilo r , g a ra d e N o rd . P a la tu l re g a i d e la C o tro c e n i, în c h is o a re a V ă c ă re ş t i, P a la tu l A r te lo r d in P a rcu l C a ro l,O ra şu l c a re se d es făşoa ră p e un d ia m e tru a p ro x im a tiv d e zece k ilo m e tr i se ve de în în ­tre g im e d in v â r fu l tu rn u lu i T e le fo a n e lo r, cu to a te d e a lu r ile d in ju r , m ă n ă s tir ile şi c h ia r co m un e le d in a p ro p ie re .

O R G A D E LA C A P Ş A

r r Lr jm :

DANSUL LEBEDEI...

executat pe gh iaţă cu o g ra ţie neîntrecută de c ă tre Sonja Henie.

C IT IN D ZIA R UL...

in care găseşte cele mai elogioase cronici cu p riv ire la u ltim ele ei b iru in ţi. Este surâzătoare şi fe r ic ită .

G Â N D ITO A R E ...cu ghetele de p a tin a j care i-au fă u r it g lo ria .

T A T Ă L...

ce lebre i Sonja Henie asupra căru ia s'a res frân t puţin din g lo ria fiic e i sale, îngrijeşte to a tă ziulica de patine le şi echipam entul cam pioanei.

„R EG IN A G H E Ţ ir . . .antrenându-se în vederea campionatelor pe c are apoi le-a câştig a t. Cu o uşurinţă rem arcabilă Sonja Henie execută una din cele mai grele fig u ri acro b atice .

DUPĂ V ICTO R IE

Sonja H enie prim eşte pe p a ­tin o a r îm preună cu prem iul, un frumos buchet de flo r i.

5* . .. "'..V- ‘ ’ . . . ...'j.. . .

/ANUARIE. frontu l din S o m alia .— Dela M alcar Rei,

unde se întâlnesc g ran iţe le E tiop ie i, ale Keniei ţ i ale Somaliei ita liene , până la câm piile d in O gaden, un

lan ţ lung de fo r tă re ţe ţ i de fo r tu r i se rid ică în ie rburi...Se găsesc de to a te m ărim ile ţ i de to a te culorile . Fortul d in M alcar Rei, so rtit să apere bacul care leagă cele două maluri, e c lă d it d in trunchiuri de copac ţ i e acoperit cu smoală, căci fu rn ic ile ţ i te rm ite le din aceste ţinu tu ri sunt aproape to t a tâ t de periculoase ca ţ i g loanţe le E tiop ien ilor. Pe scurt, fo r tu l e din lemn ţ i are o culoare negricioasă, ceeace nu s'ar putea spune despre fo rtu l d in Tejig lo, c lă d it d in cărămizi ro ţii, ţ i care pare de jă ra tec în razele soarelui african. Fortăreaţa d in Mustahill, numită „ F ita o ra r i" , adică „conducătorul ava n t-g ard e i" , e d im potrivă , de o albeaţă fă ră pată ţ i se aseamănă prin b locurile g re le de p ia tră , cu fo rtă re ţe le care se văd în regiunea M aroculu i. A m văzut ţ i un fo rt... verde. E cel dela Ualaddei, c lă d it din lemn, din sârmă, d in liane ţ i d in salcâmi spinoţi, a ţa încâ t ram urile ţ i frunzele au acoperit aproape pe-de-a 'n tregu l construcţia p rim itivă .Dar f ie că sunt constru ite din lemn, d in beton armat, din g ran it, d in frunze de coco tie r sau de salcâmi, fo rtu rile ţ i fo r tă re ţe le adăpostesc mi număr mare de „D ubatsi", care sc mai numesc ţ i le i d in G iuba, câţiva o fiţe r i a lb i, o ju­m ătate duzină de m itra lie re , vreo douăzeci de căm ile sau de ca tâ ri, ţ i in s fâ rţ it o fântână. Era câ t p 'ac i să u it lucrul ce l mai im po rtan t: în fieca re fo r t există un heliogro f... H e lio g ra fu l seamănă cu o broască ţestoasă, fo a rte mare, care a fo s t răsturnată ţ i pe semne cu gândul de a o necăji a fos t cocoţa tă tocm ai în vârfu l unei construcţii de fe r. Deasupra b roa ţte i ţestoase se văd to t soiul de manivele, de ro ţi si de lanţuri misterioase, d in tre care fieca re are un nume de o rig ine greco-la tină. ţ i te îndeamnă să te gâ n d e ţti la numele fa raon ilo r. Dar denum irile n'au im portan ţă . C eeace

C a rtie ru l general din Terfe r.

Un avion de bom bardam ent In câm pia Go- rahai.Dubaţi en căm ilele lo r la Dolo

■ H Dubafi ţ i Ascari aşezând tunurile la Mnstahil

C adavru l unui so ldat etiopian in apropiere de Jinba

O am bulanfă pe fro n tu l somalian.

Dubaţi ră n iţi. Am bulanţă lângă G abredarre .

F

F O R T Ă R E T E L I pe frontul Somalt

este im portan t e că da to rită broaşi, care e făcută din sticlă, fortăreţele respundă unele cu cele la lte , trimiţâc de lumină o rb itoa re , în întunericul t p icate. In tim pu l zile i se procedeaul fe l, fo losind razele soarelui, pe caic le strânge cu a ju toru l unor oglinzi i cest ch ip isbutesc să transm ită cornii lungime uneori de peste o mie de cu, ca această helio-conspira ţie să fie c«t| lucru din lume, da r cum autorul aced nu este în stare să deosebeascii de au tom obil de o maşină de cusul< acest mod de transmisie ca o adevi» ...D eţi nu povestim bucuros Intâmp i crezut, trebue să adăugăm că într'cf de fa ţă când he liografu l a transmiir co rec t — un nume rusesc...D intre fo rtu rile acestea din câmpie pt- v iz ita t, în cursul că lă to rie i mele pe Im lian, cel mai in teresant a fost, fără inii d in D agnerrei, situat în tre Calafoji'i lângă fluv iu l Ubel Scebeli. Dagrsf unul d in avant-posturile cele mai in, arm ate i e tiop iene, ţ i a fos t apăra) >i

SSH BSSătffl^®6,

T U F i Ş— — Reportaj de iela trimisul nostru special

oaseco-

cole■fro-•iaşihm!

obite

nplu•duriKrfor

derâ

ne-fostmod

Mmorna-ortulWli,fostale

lui F i a o r a r i A t o B e ţ a . A ta c a t de că tre Dubatsii com andantului F a v a ţ i de partizan ii lui 0 1 - 0 1 D i n I e, sultan al Sciave llilo r, A to Beşâ s a retras, dupăce a depus o rezistenţă desnădăjduită. In cursul asedierii fo rtu lu i Dag- ■arrei, Dubatsii au ce ru t vo ie să atace în pa r­tea de nord — adică în partea de unde era aproape cu neputin ţă să te ap rop ii de Dagnerrei — spre a doved i E tiop ien ilo r că fo r tu l lor nu înseamnă nim ic.Nu ştiu dacă A to Beţa era un com andant mare sau nu, oricum, dânsul era un om ordona t ţ i cum­pătat. Două săptămâni după plecarea lui am luat masa în tuculul pe care îl ocupase ţ i d a to rită curăţeniei ne în tre rupte tim p de 14 zile am putu t sta jumătate de oră, fă ră să fiu asfixiat. Pentru Etiopia aceasta înseamnă un record... In ceeace priveşte ordinea lui, am avut în mâini ziarul fo r ­tului scris de el, un ca ie t gros, lega t în pânză, şi care avea urm ătoarea e tiche tă : „Especially rnade for G . M . M oham edally & C o., Dji- d jig a ". (C aetu l f iin d unul d in tre acele care se pot cumpăra oriunde cu zece le i, ia r G . M . Mohamedally fiin d p rop rie ta ru l unui bazar, cred

Service, ţ i prim ul lord al am ira lită ţii, ţ i G . P. U.-ul ţ i G estapo-ul, sunt cu to tu l nevinovaţi). In scriere gheză, A to Beţa î ţ i notase zi de zi evenim entele, înche­ind cu această frază lacon ică : „Fortu l va f i lu a t peste câteva ore. M ă re* tra g ..,"Şi s'a retras în tovă ră ţia lui Ham ei Badil, un no tabîl e tiop ian , de care voi vo rb i mai departe . O am enii săi continuau să se bată. C ând fo rtu l a fos t luat ţ i locotenentu l Pa- te rno a înă lţa t drapelu l tr ic o lo r pe tuculul lui A to Beţa, lupta continua pe colinele ţ i roc ile care înconjurau Dagnerrei. In cele d in urmă, E tiop ien ii — după o luptă corp la corp în câmpie, luptă care a dura t peste o jum ătate de oră — au b ă tu t în re tragere ţ i au d ispărut apoi In pădurile dela Ubel Scebeli. Ei duceau cu dân ţii ră n iţii lor... . . . dar nu ţ î m o rţii. A doua zi, dupăce s'au repara t găurile, dupăce sârma ghim ­pată a fost în tă rită ţ i m itra lie re le puse la locul lo r — fără să mai vorb im de helio- g ra fe — Dubatsii cercetau pe ţte re le , râpele ţ i iarba, ţ i dupăce-au d a t onorurile m ilitare , au înm orm ântat în tr 'o groapă comună, lângă fo r t, pe Dubatsii ţ i pe so lda ţii e tiop ien i.Ei socoteau c'au regăsit cadavrele tu tu ro r acelora cari au m urit, d isputându-ţi cele câteva coline sterpe, ce ’.e câteva tucule de pe malul lui Ubel Scebeli. Dar nu era astfe l...

Autom obil«! la i A to Besho, comandanţii fo r tă re ţe ! etiopiene din Dagnerai

Jurnalul de fo r t a Ini A to Besha căzut in mâinile Ita lie n ilo r

Ce răm âne riintr'nn om...

C a r a n tiae rian in câm pia G orahai

F o rtă re a ţă din G orahai.

Soldaţi ita lien i ră n iţi.

Un ră n it după o peraţie .

w m

U be l S ce b e li fiin d unul din fluv iile cele mai bogate în crocod ili şi'n h ipopotam i, în tr'o după amiază am luat o puşcă şi-am prins a pândi animalele, devenind în fe lu l acesta un a lia t al peştilo r şi a to t fe lu l de broaşte, care formează hrana h ipopotam ilor şi a a liga to rilo r, şi care desigur — din această pricină — trebue să-i urască de m oarte. N 'am văzut h ipopotam i, dar în schimb am rămas u im it de mulţimea de c ro ­cod ili de care fo ieşte Ubel Scebeli. Dupăce-am aş tep ta t vreo jum ătate de oră ca vreun a liga tor să iasă din apă şi să se vâre în nisip, am zărit însfârşit, la o depărtare de 3-400 m etri, unul din aceste animale, care se pregătea să-şi facă somnul de după masă. Ca să mă p o t apropia de el, m'am avântat în ie rburile înalte şi dese. Dar abia străbătusem vreo sută de m etri, şi am fost nevo it să mă opresc. O duhoare de nedes- cris, groaznică, mi-a prins nările...Ascunzându-mi fa ţa cu batista, m 'am aprop ia t de locul unde socoteam să găsesc ho itu l vreunei fia re . Dar deodată am rămas înm ărm urit de groază şi de desgust... mă aflam în fa ţa cada­vrului unui om pe jum ătate mâncat de hiene... O ţeastă a lb ită de soare şi un p ic io r strâns în tr'o m oletieră cafenie, atâ ta mai rămăsese din omul căzut în fa ţa fo rtu lu i Dagnerrei. Murise probab il ceva mai departe , în vreuna din peşte­rile adânci sau în fundul tranşeelor, şi trupu l său a fost apoi tâ r ît de hiene până la ţărm urile lui Ubel Scebeli. Cum îl chema ? De unde venea ? C e im portă ... V iaţa omenească înseamnă a tâ t de puţin în Somalia...Am găsit apoi la vreo sută de paşi mai departe, a lte două cadavre... U itând de vânătoarea de crocod ili, am început a alerga să dau alarma comandantului unui mic post ita lian, care se gă­sea la o depărta re de un kilom etru de fluviu. O oră mai târziu, flăcă rile unui rug imens nimiceau ce mai rămăsese din cei tre i oameni cari se născuseră şi-au m urit în ie rburile înalte ale ţă r ii lor...Unul din Dubatsi, în vreme ce clădea rugul, gă­sise o lancie care aparţinuse unuia d in tre e tio ­p ien i. Şi-a luat lui acest tro feu . Dar când ramu­rile uscate ale rugului funerar începură să pârâie. el luă lancea şi p lecă în d irec ţia tabe re i. Dea- bia făcuse câ ţiva paşi când îşi schimbă părerea şi făcu cale întoarsă. Se îndreptă spre locul unde cei tre i e tiop ien i căzuseră, şi vărî adânc lancea în p ă m â n t: închinându-se cu reculegere, părea că murmură o rugăciune... In d e fin itiv răsboiul din E tiop ia e un răsboiu în tre fra ţi. Aceiaşi oameni lup tă : unii pentru Ita lieni, ce ila lţi îm po­tr iva lor.P robabil că în vrem e ce-şi făcea rugăciunea Dubatul îşi dăduse seama de această monstruo­z ita te . După ce-a te rm ina t îşi luă arma şi se duse să găsească pe ce ila lţi Dubatsi, cari, cântând se îndepărtau de rugul al cărui fum cobora domol, leneş, spre văile depărta te .

M O AR TEA DUBATSILOR

Nu cunoaştem îndeajuns lite ra tu ra m edicală ca să p o t spune dacă vreodată s'au făcu t cercetări cu p riv ire la puterea cu care d ife r ite le rase om e­neşti rezistă în fa ţa m o rţii.In cazul când ce rce tă ri de soiul acesta nu s'au făcu t încă, aş sfătui d in inimă savanţii pe care i-ar interesa această problem ă să se ducă de grabă în Somalia unde, în tim pu l de fa ţă şi fără nici o g reuta te , vor în tâ ln i un număr surprinză­to r de cazuri cari m erită să f ie studiate.In cursul că lă to rie i mele pe fron tu l somalian, am v iz ita t aproape o duzină de spita le m ilita re şi în fiecare am văzut cel puţin un Dubat care, din punct de vedere m edical, s'ar cuveni să f ie stu­d ia t a parte .A m mai vo rb it de zezistenţa fiz ică neîntrecută a acestor oameni cari sunt în stare să străbată în tr 'o singură noapte d istanţa de o sută de k ilom etri şi cari urcă dealurile şi m unţii cei mai prăpăstioşi cu aceeaşi uşurinţă cu care s'ar p lim ba pe străzile asfa lta te d in M ogadiş. Dar însuşirea aceasta nu-i un fenom en extraordinar, deoarece lo cu ito rii tu tu ro r ţă r ilo r p rim itive sunt în măsură să facă isprăvi la fe l. C eva cu m ult mai in te re ­sant e fa p tu l că Somalii nu numai că se arată aproape stre in i fa durerea fiz ică, c i ei supravie- ţuesc răn ilo r cari în câteva secunde ar răpune

fiin ţa cea mei rezistentă aparţinând unei a lte rase. Fără îndoială, Somalia e astăzi ţa ra tăm ă­du irilo r miraculoase...In lazaretul din Dolo, docto ru l S a m b o, mi-a a ră ta t un Dubat. Bolnavul, cu o po ftă vădită de mâncare, tocm ai se pregătea să facă cinste de ­junului. A cest Dubat venise în tr 'o seară la spita l; coborîse de pe cămilă şi după ce-şi desfăcu ban­dajul depe p iep t, chenoă pe ce ila lţi m edici pen­tru ca to ţ i să poată vedea minunea. Plămânul d re p t al Dubatului fusese străpuns de un g lonţ... „C ând a i fost r ă n i t ? " — îl în trebară docto ri. „Acum tre i zile — răspunse pacientu l. Mi-um lu a t numai decât căm ila şi am venit aci. D ar n'am putu t ajunge m ai repede deoarece c ă lă to ria a d u ra t tre i zile încheeate...Astăzi ,e aproape com ple t v indecat...Am is to ris it întâm plarea Dubatului care a porn it singur la asaltul unei m itra lie re . S'a pu tu t con­stata că în momentul când cu baioneta a luat v ia ţa u ltim u lu i servant, prim ise şase g loanţe în p ie p t. N ic i mai m ult, nici mai puţin ... Şi, înainte de a muri, a avut incă destulă v igoare ca să spintece burta unui vrăjmaş.In spitalul din F erfe r, am fos t m artor la opera­rea unui Dubat. A fos t nevoie să se procedeze la scoatera a tre i coaste. în trucât bolnavul sufe- ria de inimă, n'a pu tu t f i adorm it, in c iip a când chirurgul îm plântă b isturiu l în carnea pacientului, mă aşteptam la urle te în fio ră toare . N ic i un gea­măt... Foarte palid, trem urând, bolnavul se p rop ­tise sdravăn în marginea mes'ri de opera ţie , aţin- tindu-şi p riv irea în tr'un punct pe acoperişul cor­tu lu i. A îndurat opera ţia fără să scoată un Ţipăt, fă ră să verse o lacrimă, fără să trădeze cea mai mică suferinţă...In tr 'a ltă zi, am în tâ ln it u i bătrân Ascari, care luând pa rte la bă tă lia dela Adua, avusese neno­rocul să cadă în m âinile E tiop ien ilo r, i se tăiase mâna dreaptă şi p ic io ru l stâng. Istorisindu-m i g ro ­zăviile acelei spăim ântătoare nop ţi de măcel, spunea:— ... Apoi mi-am reven it in s im ţiri, M 'am t â r î t până în m arginea unor tu fişuri şi a- colo am adunat c â tev a crengi uscate. După ce am aprins focul, mi-am în fip t o aşchie de lemn în tr 'o vână, ia r după ace ia mi-am aruncat b ra ţu l şi p ic iorul c io p â rţite în m ij­locul f lă c ă r ilo r . In chipu? acesta, n'am p ie r­dut sânge p rea m ult şi am supravieţu it ră ­n ilo r m ele...A lt exemplu. în tr'o seară, întorcându-m ă dela G enalle la M ogadiş, cineva a avut ideea năs­truşnică de a-mi pune la d ispoziţie un şofer ind i­gen orb, surd şi pe deasupra suferind de gran­domanie, căci se confunda c u S i r M a i c o l m C a m p b e l l şi credea m orţiş că drumul în tre A fgoi şi M ogadiş e iden tic cu faimoasa pajişte d in D aytona Beach. Am fos t nevo iţi să oprim maşina de două sau tre i o ri rugându-l pe şofer să se mulţumească,, de dragul nostru, cu o v i­teză care să nu depăşească o sută de km, pe oră. In tr'un cuvânt, după ce am riscat de vreo patru-cinci o ri să ne ciocnim cu autom obile le m ilita re , a s tr iv it în cele din urmă un indigen, care mergând în urma căm ilei se îndrepta ta c ­ticos spre satul lui. la tă ce am pu tu t constata examinând insul care zăcea la t în m ijlocul d ru­mului: două p ic ioare , două braţe, cel puţin tre i coaste, clavicula şi şira spinării zdrob ite , răni pro funde la g â t şi abdomen, un ochiu scos, pa r­tea superioară a craniului aproape în întregim e sfărâm at. Dacă prie tenu l meu, S o s t h e n e s d e L a R o c h e f o u c a u l d care putea să-mi slu­jească de m artor — n 'ar f i fost de fa ţă , deşi to tu l a fo s t riguros exact, n'aş cuteza să spun că v ic tim a nu-şi pierduse cunoştinţa şi, când la spita lu l din M ogadiş unde a fost aşezat pe masa de o p e ra ţii s'a r id ic a t în două coate, a început să care cu pum nii în in firm ier...

E greu să f ie om orîţi... Şi când ceasul din urmă li se aprop ie , nu fa c multă paradă.Văzând înfruntând m oartea cu a tâ ta bărbă ţie , aş spune — cu a tâ ta seninătate, îm i închipuiam că aceasta se da to ra fap tu lu i că sunt insensibili la durere, la suferinţă, la nim icirea corpulu i ome­nesc. C u to a te acestea m'am înşelat. A m a fla t-o în noaptea când servitoru l meu, I b r a h i m, şi • I un Dubat, acelaşi care-şi omorîse nevasta şi pe amantul e i, tre b u i să p lece cu un m ic d e ta ­

şament la asaltul unei întăriri e tiop iene . Dubatul mirosia a sânge şi era m ulţum it de sine. Stând în fa ţa cortu lu i meu, in liniştea m orţii trop ica le , auziam sunetul trom petu lu i care-i chema la fo rtă re a ţa de unde ei aveau să plece in d ire c ţi­unea fron tu lu i.— Eşti m ulţum it, nu-i aşa? l-am în treba t pe Ibrahim . Tu nu te gândeşti n ic iodată că omul poate să m oară...— Ba mă gândesc adesea — răspunse D ubatul. D ar pe mine m oartea nu mă înfricoşează. Când voi trec e podul A lsh irrath , voi f i mai fe r ic it d ecât am fost pe p ă­m ânt. Voi t r ă i la umbra a rb o rilo r p arfu m aţi, voi bea n ectar şi o sută de hurii — d in tre care cea mai u rîtă e to t a tâ t de frum oasă ca şi soarele — vor dansa în jurul meu. Şi aşa îmi voi petrece zile le în e te rn ita te ... A larm a unui tro m p e t sfâşie .cerea.Ibrahim luă puşca şi prinse baioneta la centiron.„A llah cel a to tpu tern ic să te binecuvînteze ! '• mai g ră i el. Paşi g ră b iţi... umbre albe ţâşnind din to a te pă rţile , m ugetul căm ile lor amestecându-se cu glasurile răguşite ale D ubaţilo r. Iar Ibrahim Dubatul, care credea în pa lm ieri parfum aţi, în nectar şi în H urii, după ce se înclinase o u ltim ă oară, pornia m ulţum it, cu inima îm păcată, voios ca un tânăr sigur că va pe trece nebuneşte...

Edmond D em aître

BOLNAVI de PLÂMÂNI!M II D E B O LN A V I V IN D EC A ŢI I

Cereţi imediat cartea asuma

METODEI NOI de NUTRIŢIE,care a salvat pe nmlţL Această metodă poate II adaptată oricărui regim si ajută a învinse repede boala. Sudoarea noaptea si tuşea dispar, greutatea corpabsi se urcă, si o cakâficare treptată opreşte

suferinţele.

OAMENI SERIOŞIai ştiinţei medicale confirmă eficacitatea metodei mele. «t simt de acord ca fotrehaistarea e l Ca d t mai reoede se începe caia. cu atât mai bine.

GRATIS Şl FRANCOprimiţi cartea mea din care vetf afla mnlte demne de sifat

Deoarece edUorsl mea tihnite In total sumat 10.000 bucăţi gratis

scrieţi hrediat. pestriţ ca si Dv. să fiţi printre primitorii ferjdtL Este suficient o carte poştală Ia adresa de mal jos: j

Etasf Psstoniaefc. Berlin SO. Michaelkircfipiatx t^ A b lZ

D O C TO R

IONEL HAIMOVICIS T R A D A I T A L I A N A N r. 5

(co lţ Bulevardul C aro l) Telefon 382.71

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9, Bucureşti III Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui m edic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi Îngrijiri date de că­tre specialişti In toate tărîmu- rile cosmeticei.în lăturarea radicală a p erilo r de prisos, prin d iatennie, în­g rijirea frumuseţei şi a trupu­lu i etc.

FA0«l CAMT7 NRV COHPS.... 9

D O A M N E L O R !Vopsitul părului, în cele mai fru­moase culori naturale precum fi O«- dalafiani permanente, execută ire­proşabil Coaforul Franţois, Strada Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-2

OPERAŢIUNI fe CORECTURA Şi PLASTICĂ( fără cicatrice )

nasul«! fi urechilor, a fetei, gafei fi pieptului.

îndepărtarea operativi a ridurilor

Dr. RUDOLPF HOFFM ANNfost asistent la clinica univ. din Berlin

Bucureţti. B -dul Domnitei 30 bis Tel. 4.19.50 — Informatinni crratuite

C âţi ani ai? Ei, drăcie... Şi te-au trim is tocm ai până aici, ca să mă interviewezi? Ei drăcie... Poftim înăuntru! Astfe l a avut loc prim a mea în trevedere, cu acest om adorabil. Era o mare d ife ren ţă de vârstă în tre noi — treizeci de ani ne despărţiau; dar ne simţiam în fră ţiţ i, faptu l că ne făcusem debutu l în aceleaşi condiţiun i. Am bii ne începusem cariera pe lângă nişte mici pub li­caţii provinciale, el în Missourî iar eu în Wîsconsin. Amândoi începusem ca ucenici de tip o g ra fie , ceeace înseamnă c'am avut o lungă şi amară perioadă, în cur­sul căreia fusesem nevo iţi să măturăm, să învăţăm a culege şi a îm părţi lite rile , să spălăm form ele cu rău- mirositoarea leşie, să cărăm apă dela cazan şi să aducem în tr 'o cană mare, de cositor, bere, şefului de atelier.Şeful de a te lie r al unui ziar de provincie, din zilele pionierilor, avea aceleaşi caracteris tic i, oriunde s'ar f i aflat, şi numai cu s im patie nu-l priveau ucenicii.— C red — îmi spunea M ark Twain, pe când ne de- pănam am in tirile — că vom ajunge odată şi odată în cer, şi atunci, ceeace o să văd mai întâiu, o să fie acel şef de a te lie r, stând pe un nour de arg in t, cu o liră de aur pe genunchiu. In clipa aceea n'am să ezit. Mă voiu repezi d re p t la el, îi' voi smulge barba aceea de sfânt şi-l voiu denunţa, în gura mare, ca pe-un es­croc şi o brută ce-a fos t şi-l voi lovi din răsputeri, până când se va rid ica şi va fu g i la locul unde se cuvine să stea un şef de tip o g ra fie — în iad.In T o m S a w y e r şi H u c k l e b e r r y F i n n e zugră­vită tinereţea lui Mark Twain. C ea din urmă a fost o- pera lui preferată şî în treaga lume recunoaşte că este cea mai frumoasă carte, pe care a scris-o.Când l-am întâlnit, ceva mai târziu, la Londra, suferise mari p ierderi, prin fa lim entu l f irm e i Charles L. W e b ­ster & Co. o ed itură în care el îşi învestise to a te e-

No.4 7 6 —

f R AM un tânăr şi sfios reporte r, când arn f o i t trim is, în tr 'o zi, să iau un in te rv iew iui M r. S a m u e l M. C l e m e n s , adică lui M a r k

T w a i n , în casa sa, dela H a rtfo rd , C onnecticu t. Trăsei de c lopotu l dela uşă, şi mă întâm pină o servitoare.— Aş vrea să vorbesc cu d-nul Clemens — îi spusei eu şî-i întinsei cartea mea de vizită .In momentul acela auzii un glas bubuind, dinăuntru:— Dă-I afară. Trebue să f ie un agent de lib ră rie . Ştiu eu. Aşa încep e i în to tdeauna. Dă-I afară!Era vocea celui mai mare humorist al lumii, o voce care trăda însă o fo a rte proastă dispoziţie .A po i, d inapoia servitoare i apăru un bărbat, pe jumă­ta te îm brăcat, fără guler, cu un păr cărunt şi c iu fu lit şi o mustaţă mare, cenuşie.M r. C l e m e n s mă p riv i furios, dar în câteva secunde se înmuie — Nu semeni a agent de lib ră rie zise el— Eşti alceva...R eportrer? Ei drăcie ... New-York H era ld? Ei, drăcie...

de-a se în toarce d e fin itiv în iub itu l său C onnecticu t.In sala sa de b ilia rd , din casa pe care şi-o cumpărase în Tedworth Square Chelsea, pu tea i pe trece ore plăcute, dacă nu te sinchiseai de în ju ră turile pe care ţi- le trăgea, pentrucă, jucai ind ife ren t, ascultându-l povestind episoade ined ite , din v ia ţa micului H uckleberry Finn.U ltim a dată când l-am mai văzut pe bătrânul Mark, a fost la Savage C lub, şi am început im ed ia t să evocăm zilele m ic ilo r ucenici de tip o g ra fie . Apucându-mă strâns de pulpana haineî, M a r k T w a i n m'a în tre b a t solemn:— Ţî-am spus vreodată ce-am să fac, când voi ajunge în cer? Era un câine de şef de a te lie r la Hannibal Jour­nal, care se numia S a m B u t l e r . Primul pe care-l voiu veţiea acolo va f i acel şef, stând pe un nour de arg in t, cu o liră de aur pe genunchi. Ei bine, f i i sigur că n'am să ezit. D rep t la el mă voiu repezi şî-î voiu smulge barba de sfânt, denunţându-l ca pe un escroc şi o brută ce e, apoi am....— Destul, destul.... —• îl o p rii eu — mi-ai mai spus to a te astea, cuvânt de cuvânt, la H a rtfo rd , acum cincispre­zece ani.— Ştiu — rep lică el — Şi mi le-am re p e ta t de atunci în tr'una să nu u it ce voiu avea de făcu t, a tunci când voiu ajunge în cer.

Holmes

M ark Tw ain

conom iile. Casa aceasta realizase considerabile câştiguri, c u „ V i a ţ a G e n e r a l u i u i G r a n t " şi cu „ P a p a L e o a l X 11 I - le a " dar se p ră ­buşise. A s tfe l, b ie tu l M a r k T w a i n tre b u i s'o ia de la capăt, nu numai spre a-şi reface fondu­rile, dar şi spre a-şi p lă ti d a to r iile .Avea acum peste 60 de ani şi humorul său era p re ţu it de în treaga lume, dar energia îi slăbia. Plecă însă în s tră ină ta te şi se refăcu. Petrecu o vrem e la Berlin, V iena şi Florenţa. La Viena el leagă o strânsă p rie ten ie cu profesorul Virchow pentru care a- vea multă consideraţie şi prin el luă reprezentanţa unei c ioco la te laxative, anume „P I a s m o n ".M ark Twain îşi învesti banii în „P la- smon" şi veni la Londra, unde reuşi să obţină sprijinul câtorva in fluente case de bancă. La început, îşi instală negustoria în tr ’o prăvălioară goală, lips ită de o rice m obilă şi s ituată în O xfo rd S treet, lângă M arb le A rch .A c i am pe trecu t multe d im ineţi în­cântătoare, stând pe câte o ladă de „P lasmon", a lă tu ri de M ark Twain care ne desfăta cu acele stranii şi delicioase anecdote ale sale, de un humor sec, care ne făceau să osci­lăm în tre râs şi plâns.N egoţu l său trecând apoi în mâini mai d ibace şi fiin d m uta t în ca rtie ru l co­m ercial, luă mare avânt. Dar M a r k T w a i n părăsindu-l nu mai întră n ici­odată în această prăvălie şi ura chiar cartie ru l. El mai pe trecu o bună bu­cată de vreme la Londra — înaint»

Thomas A lv a Edison în la b o ra to r cu unui d in tre asistenţii săi.

5 IR W ALTER BESANT, care împreună cu scriito ­

rul R i c e a c rea t „ T h e G o l d e n B u t t e r - f I y " (Fluturele de aur) unul d in tre cele mai a-

p rec ia te romane ale epocii v ic to riene, mă rugase să in tru în tr'un club al scriito rilo r, care luase de curând fiin ţă . A sta se întâm pla acum vreo patruzecişître i de ani. C lu ­bul care se instalase, într'unu l din e legante le ca rtie re din jurul strade le i St. James, inaugurase un program foa rte interesant, constând în c itirea manuscriselor orig ina le , de către au tori necunoscuţi şi uneori, de câte unul consacrat. A c i am auzit, în tr 'o seară, o schiţă c itită de că tre d-rul A . C o n a n D o y l e , care începuse a se face cunos­cut, cu sănătoasa-i d ic ţiune şi al cărui Sherlock Holmes, îşi făcea tim id apa riţia . Personal, Conan Doyle era foa rte puţin cunoscut şi m ulţi veniseră tocm ai pentru a vedea, de aproape, această nouă ce leb rita te .A p a riţia lui D o y l e , înaintea acestei distinse adunări mi-a lăsat o am intire neştearsă. El se rid ică văd it stân­je n it dela locul său. Era înalt, avea o siluetă unghiulară şi o ţinu tă stângace. Părea de vreo patruzeci de ani. Surpriza noastră fu şi mai mare, în momentul când în­cepu să-şi citească, nervos, manuscrisul. Avea o voce groasă şi un accent cam neobişnuit, care, am a fla t mai

PĂRINTELE LUI SHERLOCK HOLMES

NumaiO Pudră de Orez

’ÂERIFICATjsuportă

ateaslăîiKprare

Un ten „mat“ fraged şi încântător, de Ia nouă ore dimineaţă până la cinci ore seara. Toată ziua n’aveţi nevoie să vă mai pudraţi. Astfel sunt rezultatele ga­rantate ce se obţin cu noua pudră de ore* aerifica tă. Suprinzătorul procedeu de „aerificare“ este descoperirea unui chimist din Paris. Singură pudra mai uşoară decât aerul se strânge pentru fabricarea pudrei Tokalon, celebra Pu> dră de Paris. De aici rezultă o pudră de zece ori mai fină ei mai uşoară de» cât toate pudrele câte s’au putut ob- ţine până acum. Acest procedeu se aplică acum la prepararea Noii Pudre Tokalon. De aceea Noua Pudră Toka­lon 8e întinde pe piele aşa de potrivit şi de uniform, aceperind--o cu un văl de frumuseţe aproape invizibil; de aceea ea dă o frumuseţe care pare naturala, deosebindu-se astfel în efectul ei de pu>

drele grele şi demodate cari nu dau decât o înfăţişare sulemenită; de aceea, în sfârşit. Pudra Tokalon se ţine lipită de piele atâta timp că se numeşte pre­tutindeni „pudra de obraz de 8 ore". Nu mai aveţi nas lucitor şi piele unsu­roasă, ci un perfect lustni „mat" pe care nici vântul nici ploaia nici tran* spiraţia nu4 pot strica. De vânzare la toate farmaciile, drogheriile şi parfu* meriile din ţară. Noi preţuri reduse: La Lei 45.— .

r - f

a X ,O V ^

¡ 5 * 3 ® * „ o o t a -

e i 46

P O M I F R U C T I F E R IA rb o r i pentru străzi, şosele ţ i parcuri, brazi, tranda firi, pue fi de salcâmi ţ i g lădice, v ite a lto ite , etc., de ca lita te - supe­rioară, furnizează :

PEPINIERELE ŞTIRBEY-BUFTEA

R e p r e z e n t a n ţ a g e n e r a l ă in B u c u r e ţ t i I I S tr. Banului N o. 2. — C ata log gratis la cerere.

D a c ă v ă î n g r i j i ţ ide sănătatea Dvs. şi doriţi să luaţi un purgativ, care sâ aibe un efect sigur şi uşor, cereţi A R T IN . A R T IN este purgativul cel mai bun şi cel mai modern, o adevărată comoară a stifniei medicale.

tâ rz iu , era o moştenire d in partea ascendenţilor săi irlandezi.D o y I e era m edic ţ i în cele câteva, pagini, pe care ni le c iti, m oartea unei mame la naşterea copilu lu i şi nelin iştile părin te lu i — una din acele traged ii ale v ie ţii reale, pe care m edicii le în tâ l­nesc, nu odată. în cariera lor. Dar această poveste nu avea nim ic care să-i dea cel mai mic d re p t la nemurire şi cred că verd ic tu l aud itoriu lu i a fost in unanim itate „degetul în jos". C red că schiţa nici n'a văzut lumina tiparu lu i.W a l t e r B e s a n t m i l-a recom andat pe scri­ito r, în urma acestui fiasco şi am p leca t îm pre­ună, străbătând, pe ¡os St. James's S treet, spre N ortum berland Avenue, unde locuiam eu pe a- tunc i. D o y I e simţise insuccesul şi se afla în- t r ’o stare de depresiune sufletească.Devenirăm prie ten i şi aceasta-mi dădu ocazia să cunosc unul d in tre cele mai nobile suflete ome­neşti. După ce ta len tu l său ii adusese odată cu ce leb rita tea o avere considerabilă, nu l-am po­m enit să f i refuzat o singură dată concursul său atunci când era vorbă de b inefacere. Punga şi pana sa erau vecin ic în slujba c a rită ţii.A b ia când se apucă de spiritism , manifestă C o- n a n D o y l e ceea ce trădau m işcările şi apu­că turile sale în genere, o f ire tenace şi iu te. Publicul râdea de el. P rietenii îl ironizau. Uneori aceste iron ii îi ajungeau la urechi, dar rămânea nec lin tit.In tr 'o zi apăru în Daily Express un artico l, cu p r i­v ire la un dineu, unde se servise vin şi C o n a n D o y l e vorbise. A rtico lu l avea o pronunţară notă de satiră şi era în titu la t „W ine and Spi- rits" (Vin şi Spirite). D o y l e îmi trim ise o scrisoare plină de fu rie şi de amărăciune tn care ameninţa să rupă prie ten ia cu mine. li rep lica i umil, cerându-m i ie rta re pentru inadverten ţa unui scrib, care-şi strecurase, fără ştirea mea proza în ziar. Răspunsul lui D o y l e la aceasta, o fe - ria, în câteva cuvinte, cel mai com ple t p o rtre t sufletesc al omului care era :

W I N D L E S H A M

C r o w b o r o u g h

S u s s e xIu lie 1920.

Scum pul meu Blumenfeld,Te rog să ie rţi p rip ita mea scrisoare. După cum ştii, sunt jum ăta te irlandez, şi ceala ltă ju­m ătate, b ritan ică, nu reuşeşte să ţ ie în frâu pe nătărăul, care se aprinde fo a rte repede.^ Dar crede-mă că protestu l meu n'a avut nim ic personal. în trucâ t mă priveşte, am o sensibili­ta te de pachiderm . Insă cauza mi-e sacră . acest „V in şi S p ir ite " a fost pentru mine ca o asociaţie în tre „anafură şi câ rna ţi" jsen tru un ca to lic. Te rog să crezi că o c ritică rezo­nabilă îm i place şi ştiu să p ro f it de p e urma ei, dar gluma era, zău, prea grosolană.Jn orice caz noi rămânem p rie ten i, ca şi mai ina inte.

A l d -ta le sincer A. Conan Doyle

După vreo două zile veni la mine şi-mi spusej „N u m i-ai d a t încă prile ju l să-mi închipui că mă priveşti ca pe un şarlatan, un dem ent, sau ca pe un cre tin , deşi ziarul d -ta le a făcu t adesea sugestii, în to a te aceste sensuri. A m s im ţit că nu aveai nici un amestec în to a te acestea şi că d a c a i f i fost la Londra, atunci când se publicau, te -a i f i pu rta t cu lea lita tea pe care o aştept, dela un prie ten.II asigurai că, după cum ştia mai toa tă lumea, nu e uşor, pentru un d irec to r de zjar, să dea de urmele tu tu ro r acelor p ierde-vară, cari îm ­bâcsesc redacţiile , pentru a creea impresii ne­conform e cu adevărul şi a strica vechi p rie ten ii. Cam pe atunci începuse C o n a n D o y l e să se intereseze serios de descoperirea a două fe ­t i ţe d in Yorkshire, care luau fo to g ra fii cu un mic aparat d in tre cele mai e ftine şi ale căror clişee prezentau la developare, grupuri de zânişoareJ dansând, ca în că rţile de basme. Doyle se apuca să cerceteze de aproape fenomenul şi în Sep­tem brie 1920 îm i scria, de la Crowborough :

„In ciuda tu tu ro r c ritic ilo r, dovezile nu perm it cea mai mică îndoială şi sunt sigur că episo­

dul acesta marchează începutul unei noui ere. „C e le două fe t iţe sunt absolut c instite . Iţi tri­m it, a lăturat, scrisoarea uneia d in tre ele, spr« a vedea câtă s incerita te respiră rândurile ei. „Le-am scris să-mi mai tr im ită câteva noul fo to g ra fii cu apa riţii, dar nu mă voiu pronunţa asupra acestui fenomen, înainte de-a f i con­sultat câ ţiva e xp e rţi" .

Sir A rth u r a scris o ca rte asupra „A p a riţiilo r11, dar din ne fe ric ire pentru noi, aceste încântătoare crea turi n'au v ru t să iasă din Yorkshire. Doyl» continuă to tuşi experienţa cu fo to g ra fiile ţi-mi spunea că descoperia regu la t un cap, ce se spri- jin ia pe umărul lui, în fo to g ra fiile pe care i le făcea un medium fo to g ra f. Merse pană la a-mi ind ica numele persoanelor ale căror fe ţe apa- reau deasupra capului său, dar re g re t că nu le-am re ţinu t.In tr'o zi S i r A r t h u r îm i ceru să-l însoţesc la medium-ul fo to g ra f, pentru a face o fotogra­f ie împreună ţ i pentruca să văd cine avea să îm partă placa cu noi. Intrarăm în tr 'o casă dără­pănată, de lângă Smith Square, Westminster. D - n a D e a n e , mediumul, o fem ee bătrână, ne deschise uţa. Era adusă de spinare şi cenu­şie, ca şi casa. In te rio ru l era fo rm a t din câteva încăperi, simplu m ob ila te . In tr una dîn ele se amenajase camera obscură. Imi adusesem clişeele mele. Le luasem din V ic to ria S tree t şi le marca- sem. Puserăm plăcile în apara t şi avurăm grije ca acesta să nu f ie scos din cameră, sub niciui m otiv . A p o i d-na D e a n e ne puse înaintea aparatului, după ce mă asigurasem că nici o altă persoană din afară nu s'ar mai f i pu tu t intro­duce în tre noi şi ecranul d indără tu l nostru. Dna D e a n făcu tre i clişee, unul în care apăream amândoi, D o y l e şi cu mine, apoi câte unul pentru fieca re . Petrecurăm în această casă mai bine de o oră. asistând la spălarea şi develo parea p lăc ilo r. Lângă capul lui Doyle se vedei un fe l de ceaţă, de o form ă nedefin ită şi nişte semne to t a tâ t de vagi se aflau pe clîşeul făcut împreună. D n a D e a n ne spune că acest» semne vor deveni mai d is tinc te pe hârtie.De aci, ne duserăm să luăm masa. După câte« zile. Sir A rth u r îm i tr im e tea tre i probe. Fot» gra fia grupulu i prezenta, în tre noi, ceeace spu­nea el că ar . f i fos t ectoplasmă. Pentru mini însă, aceasta era mai m ult un nour.Pe fo to g ra fia lui C o n a n D o y l e , se ivia, d indără tu l lui, un cerc cenuşiu care părea i em ite raze. Doyle îm i spuse, mai târziu, că dupi el, aceasta fusese una d in tre cele mai puţii reuşite şedinţe, iar în scrisoarea care însoţia fo to g ra fiile , spunea urm ătoarele :

„O bservă bine poza I Sper că ceeace atarni deasupra capului meu este o aureolă şi m un laţ.„Dacă voiu scrie vreodată un artico l asupri d-nei D e a n e , îmi vei pe rm ite să spun ci ai asistat la această şedinţă şi că ai luai to a te măsurile pentru a ev ita o rice înşelăto­r ie " ?

A l d-ta le

A. C . D.

A m in tirea acestui om vo in ic, vecinic tânăr, ci curioz ita te vecinic vie şi o neclin tită credinţă ii a pa riţii, a neobositu lu i ce rce tă to r şi a talentat* lui povestitor, e un recon fo rtan t pentru mineJ fost un prie ten d e vo ta t şi unul d in tre marii ape ră to ri ai d re p tă ţii.

EDISON PROFETUL

Socotesc un neob ic inu it p riv ileg iu , ocazia ce i s'a o fe r it de-a cunoaşte pe cei mai mari inve> ta to r i ai secolului şi anum e: T h o m a s Al t E d i s o n şi M a r c h i z u l M a r c o n i . Dai ţinem seamă de sângele lo r amastecat, suntşr is p it iţ i să gândim că nu o singură naţionalital se poa te mândri cu ei.Tată l lui E d i s o n era de orig ină olandeză,» mama scoţiană. Părintele lui M a r c o n i a fot ita lian iar mama sa, irlandeză. Marchizul Mai e o n i dărueşte lum ii o invenţie după alta, di ca şi marele Edison, se complace în umbră, aş< că lumea ştie prea puţin despre el — despn fe lu l cum trăeşte, lucrează sau vorbeşte. C eeace vă p o t spune eu, este că face toali acestea cu e fo rtu ri câ t mai reduse. Trăeşte rt

iras fi liniştii, vorbeşte simplu şi puţin . Pare a-şi f i concentra t toate energiile asupra opere i sale. Există o duzină de oameni, în toată această lume, sau măcar o jum ătate duzină, care să Fi făcut un sfert cel puţin din ceeace-a în fă p tu it M a r c o n i ? Mă îndoiesc. Om ul acesta a adus radicale m od ifică ri In maşî- năriâ existenţei.Dar M a r c o n i n 'are să spuie n ic iodată asta. Şi nici E d i s o n »'ar fi făcut-o, deşi a făcu t to t a tâ t de m ult pentru scoaterea lumii din întunerec. Nu se lăuda n ic iodată . A ceş ti do i mari oameni n'aveau nevoie de reclamă, in acest sens lucrau cu p r i­sosinţă realizările lor.Pot spune cred, că pentru E d i s o n am fo s t mai m ult decât o întâmplătoare cunoştinţă. Un punct comun în trecu tu rile noastre- ţi anume fa p tu l că am bii fusesem, în prim a tin e re ţe te îe- grafişti, creease în tre noi o caldă p rie ten ie . Pe vremea mea, nai toţi tin e rii din oraşele m ici începeau prin a învăţa fasci­nanta metodă a transm ite rii lite re lo r şî cuvin te lor, p rin e'ec- Hcitate, inventată de p ro f. F. B. Morse. Acesta era cel mai obicinuit m ijloc de a pătrunde în profesiun ile mai vechi.0 mare parte d in tre aceşti t in e ri ope ra to ri au deven it ga- lliri.Oridecâteorî am v iz ita t Am erica, în u ltim ii patruzeci de ani, prima mea g rijă a fost să mă duc la Ed i s o n, în M enlo M, New Jersey. Uneori venia el la New-Yorlc şi stăteam ore irtregi de vorbă, evocând trecu tu l. U ltim a dată când l-am mai lizut, ne întâlnisem la L o t o s C l u b şi cu noi se afla Vai te r P h i l l i p s , un a lt fos t te leg ra fis t, care devenise o {¡gură proem inentă, în Presa tim pu lu i său; un p oe t şi un visă­tor, unul d in tre acei oameni cari au cu ltu l eroului,Phillips inventase un cod de stenografie te leg ra fică , care, pini la apariţia te le g ra fie i autom ate, însemnă o mare eco­nomie pe f ir . O b iec tu l adm ira ţie i sale era, se în ţe lege, E d i- son, care trâ n tit în tr'un fo to liu , zâmbia fe r ic it, în vrem e ce noi ii sbieram la ureche (căci era grozav de surd) câ te ceva ce-i amintia epoca de luptă a tin e re ţe i sale.E ciudat şi in teresant de no ta t fa p tu l că sp iritu l şi inima ome- nească nu sunt n ic iodată m ulţum ite de şansele pe care v iaţa le oferă ind iv idu lu i. Tragedianul ar f i d o r it să f ie comedian, b i! ar f i d o r it să se f i născut tenor, cismarul îl invid iază pe poliţist, iar acesta, pe cârcîumar. A c i la Lotos C lub , T h o m a s Al*a E d i s o n , cel mai mare b ine făcă to r al lumii, omul a urai muncă fusese încununată de succese, ne spunea tr is t, lui Phillips şi m ie :„Marea dorin ţă a v ie ţii mele a fos t să mă fac repo rte r. In privinţa aceasta, vo i prezentaţi o superio rita te asupra mea. Nu cred să existe v ia ţă mai interesantă, mai pasionantă şi mai bogată, decât aceea de gazetar. Prin aceasta nu mă măr­ginesc pur şi simplu la noţiunea de repo rte r. Vreau să spun că tobue să f ie adm irab il să te p o ţi aşeza la masă şi să spui, unei mii sau unei sute de m ii de oameni, în fiecare zi, ce- tace gândeşti, să-i sfătueşti cum să se conducă în d ife r ite drcumstanţe, a tâ t în v ia ţa publică, câ t şi în cea particu la ră ; să-i cultivi, să-i amuzi şi să-i i r i ţ i chiar, dacă e nevoie. Voi do i aji nimerit mai b ine. Pe mine publicul mă utilizează, pe când voi ¡1 ţineţi pe al vostru în palmă şi-l u tiliza ţi. Asta e d ife ­renţa între noi...Aici W a 11 e r P h î 11 i p s îl în trerupse:„Dar tu u iţi Tom” zise el „că orice ind iv id cu o in te ligen ţă moderată dar p o tr iv ită meseriei, poa te deveni redactor, pe când tu, tu te r id ic i deasupra tu tu ro r — eşti cel mai mare geniu al om enirii. S ândeşte -te cât ar f i p ie rd u t lumea, dac' ai fi devenit gazetar şi nu te -a i mai f i ocupat de m inunatele tale invenţii".i,0h, nu ştiu'* răspunse inventa toru l „nu cred c'aş f i renunţat la invenţii. Le-aş f i continuat, ca pe-o d is trac ţie , în momentele mele de repaus. O are tu , când stai în căsuţa dela Connec- ticut nu-ţi fac i tim p pentru g răd ină rit, pentru muzică şi tenis ? Ei bine, eu aş f i avu t în to tdeauna un m ic labora to r, dar ju r­nalul ar fi fost preocuparea de căpetenie, în v ia ţa m ea."Aci, Edison se lansă în tr 'o p ro fe ţie , pe care evenim ente le de mai târziu au confirm at-o în în treg im e .„Vedeţi" ne zise e l „p re vă d o vrem e când te le fonu l va lua o asemenea desvoltare, încâ t nu va mai f i nevoie de te le g ra f. Şi asta va veni curând. O m ulţim e de inven ta to ri lucrează în această direcţie, în care tânărul M arconi a şî realizat m inuni. Va veni o zi când veştile vor circula pe calea fo r ţe lo r e te rice ;i lumea va asculta cuvintele transmise în acest mod. Lucrurile se vor petrece întocm ai ca şi cu p red ic ile , pe care le auzi astăzi în biserică şi le c iteş ti apoi în jurnal, la tă pentru ce-aş fi preferat să fiu gazetar. M 'aş f i p u tu t adresa publicului, atât dela catedră, câ t şi pe calea tipa ru lu i, căci dacă spu­sele oratorului sunt re ţinu te doar pe jum ătate , vorbe i scrise i ie dă toată atenţia . Şi ia tă ce se va întâm pla, fo a rte curând, în eter I Veţi auzi discursuri aduse de unde, ia r în ziua urmă­toare, veţi deschide jurnalele pentru a le c it i şi a vă asigura că aşa este. C ăci, fin e fi m inte ce vă spun: maşina umană trebue să vadă, spre a crede.Acesta a fost cel mai lung discurs al lui T h o m a s A I v a Edison.

Ralph Blumenfeld

RAZA MAGICĂ ÎMPOTRIVA FRIGULU LUMBAGO(DURERILE

LA ŞALE)şi TOGAL-ul

Din toate suferinţele omeneşti cele mai frecvente sunt durerile în şale (lum bago),dureri adesea insuportabile şi care te fac de multe ori să nu poţi sta în pi­cioare, să nu te poţi mişca şi adesea nici culca.Câte leacuri nu s’au inventat până astăzi c o n tra lumbago- ului....! Insuccesele se datoresc, de sigur, nepotrivirii dintre cauza boalei şi tratamentul aplicat! Un lumbago are adesea la bază reumatism, altădată gută; une­ori lumbago-ul este o nevralgie musculară cu bază p a l u d i c ă (mai ales în ţara noastră), iar alteori e datorit pur şi simplu răcelii.Ei bine, nici o combinaţiune farmaceutică nu întruneşte în ea însuşirile de sinergie, de com­batere a acestor diferite cauze a lumbago ului, ca TOGAL-ul. In tabletele TOGAL se găseşte medicamentul antireumatic (a- cidul acetyi-salicilic), acel an- tipaludic, antinevralgic şi tonic (chinina) şi antigutos (antiuri- cemic) litiul.Graţie acestei fericite combi­naţii medicamentoase, omul e salvat dela suferinţele durerilorîn şale.Tabletele TOGAL alungă du­rerile lumbago-ului.

Profesorul Karl von Schilling, pretinde a f i descoperit „raza m agică" g ra ţie căre ia omul devine imun şi insen­sibil la fr ig .il vedem aci luând masa pe un bloc de gh iaţă în tr'o zi de ger, purtând doar o pereche de pantaloni de baie in vrem e ce m enagera sa H serveşte trem urând de fr ig

‘ cu to a tă haina de b lană pe care o p o artă .

w ,* £ > ?

\ h t

Cofl'PoC'e

Mărţişoare!

Bijuteria E L I T E IC A L E A V I C T O R I E I 14

No. 476 —

■ÜTT?T

O LESE ÎM PO TRIVA DRAGOSTEI

D ealtm interi, o ric ine e la Paris ţ i frece prin Montparnasse va întâ ln i un soiu nou de em i­g ran ţi germ ani, d ife r it de acei pe cari îi cu­noaştem dela începutul cam paniei antisem ite din G erm ania. Printre aceştia din urmă sunt fo a rte m ulţi creştin i, ia r p rin tre d in ţ i i fo a rte multe fem ei şi anume fem ei ariene. *Toţi aceşti oameni au lua t drumul p ribeg ie i, căci p rin căsătorie, p rin re la ţiile lo r sau p rin tr 'o simplă în tâ ln ire trecă toare , au con traven it acelor faimoase leg i cari apără rasa germană.

No. 476 —

Han« Albers In Peer G yn t.

Care va fi s fâ rş itu l acelui palpitant duel care durează de trei ani, intre Hans Albers si Hitler?

Hans Albers îşi va sacrifica oare In mod definitiv soţia,ca sâ-şi păstreze cariera?

Gustav Frdhllch fi G itto A lpar, pe vrem ea când nu te despărţi* seră tncâ. (Pe- atunci H it le r nu stăpânea Ger» m aniat

Dacă s ta ţi de vorbă cu dânşii, vă vor povesti în tâm plări extraord inare, ca bunăoară aceasta : dacă pe Kurfurstendamm la Berlin, pe terasa vreunei cafenele e legante do i tin e ri stau de vorbă în tre ei, adesea se întâmplă ca sa apara un personagiu pe care nim ic nu-l deosebeşte de un consumator ob ic inu it, şi care apropiindu-se d iscret, va în treba pe cei do i tine ri dacă sunt evre i sau creştin i. Dacă amândoi sunt evre i sau amândoi creştin i, dânsul se re trage fără nici o discuţie, da r dacă unul e evreu şi ce lă la lt creştin, aceştia im ed ia t cad sub p revederile leg ii, şi sunt a resta ţi. C ăci acel care este creştin a comis marea crimă de a vorb i cu un evreu, şi deci „rasa degenerează".

H AN S ALBERS, U N U L DINTRE CEI M A I M A R I A C TO R I G E R M AN I, CADE SUB RIGORILE ACESTEI LEGI

Această lege a fos t cauza a numeroase je rtfe în lumea c inem atografu lu i şi a te a tru lu i: am in tiţi-vă de povestea trag ică a marei a rtis te care este G itta A lp a r : căsătorită cu G ustav Fröhlich ea tră ia fe r ic ită în tre copilu l şi bărbatu l e i. Dar deodată, legea neomenoasă s'a . r id ica t în tre dânşii, şi Fröhlich spre a-şi putea să-şi păstreze situaţia şi-a je r t f i t soţia şi copilul. Ei au d ivo rţa t.Astăzi, dupa a tâ ţia a lţii, Hans A lbers la rândul său, e v ictim a acestei legi, cazul său e cu a tâ t maî interesant, cu câ t G erm ania întreagă şi publicul ţă r ilo r străine, îl socotesc d rep t cel mai mare ac to r al ţă r ii sale. Deaceea numeroşii adm ira tori se interesează de acest om, care a căzut în cea mai grea nenorocire, cu sim patie em oţionantă . ___

Hans Albers ta- tr 'o scenă din- t r ’un recent film a l săa.

CITITORII noştri îşi am intesc desigur de leg ile pe care H it le r le-a prom ulgat îm potriva ce tă ţen ilo r germ ani cari se do­

vedeau v inova ţi de aşa numita crimă de „d e ­genera re" a rasei. T o ţi aceşti „c r im in a li" sunt pasib ili de închisoare.

(jN#

O FEMEE SE GĂSEŞTE LA ÎNCEPUTUL M IN U ­NATEI SALE CARIERE

Spre a putea p ricepe bine s ituaţia înspăim ântă­toare a acestui om, vă voi povesti v ia ţa lui, care este un adevăra t film : înch ipu iţi-vă un tânăr pe jumătate actor, pe jum ăta te acrobat, şi care spre a-şi câştiga v ia ţa execută la M e tro p o l in Berlin, salturile cele mai periculoase. A co lo pe scenă cântă o fem ee frumoasă, la marginea unui bazin umplut de apă. Deodată, în tr 'o loje apare un bărbat fo a rte distins, în frac , şi care începe o convorbire cu artista . Publicul la început u im it, prinde a râde, când acest om anunţă că va sări pe scenă ; da r râsetele se opresc când în tr ’ade- văr, d in tr'un salt periculos şi im presionant, ne­cunoscutul, d in lo ja lui, sare a lă tu ri de artistă.

EŞTI UN C L O W N I.. .

Şi ia tă pe Hans A lbers a lă turi de partenera sa. Dar în tr 'o seară, după spectacol, o fa tă tânără, cu aspect modest, serios, vine să-i vo rbească :— C e păcat — îi spune ea — să vezi pe un ac­tor ca dumneata cum se produce în caraghios­lâcuri de acestea I A i în dumneata stofa unui adevărat actor, şi î ţ i b a ţi joc de ta le n t ! Pentru ce nu te deghizezi cum trebue , în clown, dacă faci pe clownul ? C ăci ceeace fac i dumneata nu este isprava unui ac to r !Rănit în amorul lui p ropriu , A lbers prinse pe tânăra şi îndrăzneaţa fa tă de umeri şi o scutură cu b ru ta lita te :— C hiar dacă eşti f iica marelui ac to r Burg, nu-ţi pe rm it să v ii şi să mă înjoseşti astfe l.Şi a doua zi, A lbers şi-a re luat rolul. Dar fie emoţia din ajun care-l mai stăpânea încă, f ie o simplă ned ibăcie d in partea lui, e l greşi saltul lui periculos şi se isbi cu capul de m arginea ba­smului, rănindu-se grav.

ÎNGERUL CEL BUN A L U N U I M ARE A C TO R

Un artico l scurt în coloana fa p te lo r diverse: „U n actor, Hans A lbers, s'a ră n it ie ri în tim pu l re ­prezentaţiei dela M e tropo l. Rana îi e fără gra­vitate” .A rămas mai m ulte săptămâni în tr'un sanatoriu. Dar o fem ee a vegh ia t lângă patu l său şi i-a însorit convalescenţa: fa ta actoru lu i Burg,— Da — spunea dânsa — eu sunt v inovată de acest accident s tup id . A m greşit vo rb indu -ţi cum am făcut. In fe lu l acesta dumneata ţi-a i p ie rdu t încrederea pe care o aveai. Dar vezi, vreau să-ţi consacru to a te c lipe le mele. Şi cu un devo ta ­ment adm irab il ea l-a în g r ijit vrem e de două luni.

EU SĂ FIU A N G A J A T DE REINHARDT,A l ÎNNEBUNIT?

Când s'a însănătoşit, A lbers, s lăb it încă, nu ştia încotro s'apuce;— A ib i încredere în mine, spuse tânăra fa tă , cum am eu încredere în ta len tu l dum ita le şi pe care te încăpăţinezi să nu-l recunoşti : vreau să devii un actor mare; trebue, şi am ho tă rît c 'o să f ii angajat de Reinhardt,— Eu, angajat de Reinhardt? Eşti nebună? Tânăra fa tă nu răspunse, dar câtva tim p mai tâ r­ziu, Hans A lbers, actor cu to tu l necunoscut, a fost angajat de că tre Reinhardt. Primul rol, p ri­mul succes. Iar ep ilogu l romanului, pu ţin după aceasta, a apărut în ziare un mic a rtico l in titu ­lat: „Căsătoria lui Hansi Burg cu Hans A lbe rs“ .

HAN SI Şl H AN S SPRE SUCCES

Din această clipă Hansi şi Hans nu s'au mai pă­răsit. Domnişoara Burg, până atunci ac triţă , şi-a părăsît situaţia, fo losind to a tă in fluenţa ei spre a uşura soţului o carieră demnă de dânsul şi de dânsa. C el de al do ilea mare succes l-a avut în film: Liliom, dar adm ira toare le lui Hans n'au fost puţin surprinse să constate că nu s'a încre­dinţat actorului lor fa v c r it decâ t un ro l fo a rte şters. Producătorul film ului, la în trebă rile lui Hansi, a răspuns că ochîi a lbaştri ai lui Hans, nu erau deloc fotogenici.— Nu se poate face nim ic? a în tre b a t în g rijo ­rată tânăra femee.— Asta depinde, există în A m erica o peliculă pancromatică, dar aici nu avem. Poate că dacă am avea am isbuti.

I Z B Â N D A

Şi Hans n'a avut odihnă până când n'a căpă ta t o bandă pancrom atică. A devă ra t însă că la pro- ectarea prim ei bucăţi de încercare, ea a văzut că această bandă corespundea ce rin ţe lo r p rodu­că toru lu i. Nu exista pe păm ânt o fem ee mai fe r ic ită decât tovarăşa devo ta tă a lui Hans A lbers.De ac: începe pentru soţul e i acea carieră care l-a făcu t celebru în Germ ania şi'n stră inăta te , şi la venirea lui H it le r la putere, Hans A lbers era, fă ră îndoială, cel mai pu tern ic actor din Germ ania.

TE IUBESC, Şl D IN DRAGOSTE PENTRU TINE, PENTRU C AR IER A TA, M Ă RETRAG

C ând H it le r a h o tă rît excluderea e lem entelor evreeşti din m ijlocul poporu lu i german, Hans A lbers a fost una d in tre prim ele v ic tim e. Domni­şoara Burg era evreică. Dar A lbers n'a avut cu­ra ju l să gonească pe tânăra şi încântătoarea lui soţie, a tâ t de devota tă . Insă ea, întruchiparea vîe a abnegaţie i, î-a spus, în tr 'o zi:— la tă două săptămâni decând fo rm a lita tea de d iv o rţ s'a îm p lin it. Nu vreau să fiu o p ied ică în cariera ta . Plec. Fii fe r ic it, căci te iubesc şi din d ragoste pentru tine , care ai în fa ţă o carieră a- tâ t de frumoasă, eu mă văd datoare să mă re ­tra g .A p lecat la Nîsa. Dar el, rămas singur, nu s'a sim­ţ i t de fe l la locul său, şi n'a pu tu t să lucreze. A tunci, ca un nou O rfeu a p leca t la Nisa să-şi caute pe scumpa şi via lui Euridice, pe ţărm u­rile m editerane.Dar d ivo rţu l fusese pronunţat.O scenă sfâşietoare s’a produs la Negresco:— Nu sunt nim ic fără tine , î i spunea dânsul, şi nu-ţi propun un act im oral. Fii numai tovarăşa mea de lucru. Vino să plecăm şi să reîncepem munca, ca do i p rie ten i buni.

D O A M N A H A N S ! BURG, SOŢIA DIVORTATĂ A LUI H A N S ALBERS, M A N A G E R U L FOSTULUI

El BĂRBAT.

A m ândoi s'au înapo ia t la Berlin şî au început o nouă existenţă. In parte , după chipul ce le i d in- tâ iu . A u redac ta t un con trac t de lucru, şi Hans a început să filmeze, sub d ire c ţia fo a rte a fec­tuoasă a noului său „m anager". Dânsa a fă cu t d in el un acto r de mare valoare şi în bună parte succesul său în rolul lui Peer G yn t de Ibsen i se datorează lui.Ea căuta pentru dânsul un subiect scos d in lite ­ratură, când s'a năpustit asupra lo r cea din urmă lege a lui H it le r. O rice re la ţiun i cu un nearian, ameninţă „rasa " cu degenerarea. Hansi a fos t nevoită din nou să se re tragă . Ea a p le ­ca t a tunci la Londra, să caute pentru soţul e i un angajam ent în tr 'o ţară mai osp ita lie ră .Pilda E lisabetei Berger, care a isbu tit să devină o ac triţă mare în A ng lia , era un stim ulent.

V IN O H AN S, A M G ĂSIT UN A N G A JA M E N T PENTRU TINE I

Dar ia tă că nu de m ult s'a prezentat la studiou­rile UFA, unde A lbers lucra la un film asupra av ia ţie i, un inspector dela G estapo. El ceru pa­şaportul actoru lu i. A lbers începu să râdă, căci — spunea dânsul — n'avea de gând să p lece.Dar care nu i-a fos t m irarea când a p rim it a doua zi o scrisoare din Londra.— Vino — îi scria Hansi — am găsit un anga­jam ent pentru tin e .A lbers a înţeles că p o liţia veghea şi că G esta- po-ul citise înaintea lui scrisoarea so ţie i sale.

O C AR IER Ă STRĂLUCITĂ, DAR O CAR IER Ă TRISTĂ

Iar astăzi Hans A lbers care de a tâ tea o ri a ju­ca t în piese unde sunt expuse m arile problem e ale existenţei, se află e l însuşi în fa ţa unei p ro ­bleme grave, al cărei desnodământ îl înspăim ântă.. C e să facă?Va f i oare nevo it să-şi sacrifice d in nou fe r ic i­rea lui şi a f iin ţe i care îi e scumpă, pentru o carieră stră lucită, dar tr is tă în pa tria lui ingrată?

Gaston Magne

(Copyright by',,R»*litatea Ilustrată" fi ,,Elyi*a» Proua")

99Ca înainte,m ai bine ca înainte“

U n tânăr scriitor francez care a suferit un puternic şoc ner­vos de pe urm a unui accident de automobil, a devenit de a- tunci extrem de iritab il. De o sensibilitate v ie p rin fire, a- junse să nu poată suporta cea mai m ică contrazicere în legă­tură ch iar cu chestiuni neîn­semnate. Avea adesea crize de lacrim i fără motiv. D in voin ic şi jov ia l cum era înainte de accident, devenise în câteva luni de nerecunoscut: o b ra jii scofâlciţi, palid , och ii în fun ­daţi în orbite, trupul slăbit. „M ’am căutat, scrie dânsul, cu tot felul de m eşteşuguri m edi­cale, până când un prieten doc­

tor — în care credem mai puţin tocm ai fiindcă-m i era prieten — îm i r e c o m a n d ă Tonoglobine. Num e sonor în - tr ’adevăr, p rea sonor poate ca să-m i învingă scepticism ul. Şi totuşi, iată-mă, graţie acestei m iraculoase l i c o r i , com plet restabilit. Calm, culori reve­nite, îngrăşat cu 5 kg. poftă de m âncare, dragoste de viaţă şi de muncă. V o rba dram aturgu­lu i: „ca înainte, mai bine ca înainte“.In toate cazurile de depresi­une nervoasă, convalescenţă, a- stenie, anemie, lim fatism , ce­lebru l vin Tonoglob ine face minuni.

L a ce? Crezi, că neglijez vreodată să-mi

spăl dimineaţa dinţii ? —•

„Ei, asta-i, dragă prietenă. D acă ai ceti vreodată anunţurile Chlorodont, ai şti, că este mai importantă îngrijirea dinţilor

înainte de culcare decât dimineaţa. A ltfe l resturile de mâncare rămase

printre dinţi se discompun în timpul som nului; se formează acidul lactic, care

atacă smalţul dinţilor atât de preţios. D e aceea dimineaţa mai întâi, iar seara

m ai pe urnjă să fie Chlorodont.“ Tubul m are Lei 30.— , tubul mic Lei 19.— .

O agapăveselăv‘a întrunit pe mai mulfî colegi într'un iocal. S'a glumit mult, s'a râs, s'a băut şi s’a mun- cat copios, s'a fumat enorm. întors acasă după miezul nopfti, cu sto­macul prea plin, cu plămânii abundent intoxicaţi de nicotină, nimic surprinzător că durerea de cap te împiedică să adormi. Cu­vinte grele îţi vin pe buze la adresa prietenilor de cari abia te-ai despărţit. Nu le pronunţa.Innăbuşă-le cu un caşet Kalmos care îţi va spulbera imediat durerea, liniştindu-ţi nervii şi re- dându-ţi somnul.

Remediu! sigur centra migrenelor şi indispoziţiilorK A L M O S

ßouazecjdecim dejanioarte

CUM A PREPARAT CARMEN SYLVA O SALATA SCULPTORULUI SPAETHE

Regina Elisabeta (bust I * m armoră d« sculptorul O tc a r Spath»)

ucrurile pe care mi le cerea. Voiam să-i ajut, dar ea mă opria :— Nu, eu fac salata I Acum gustă vinul şi vezi dacă-i bun.G ust vinul şi văd că-i cel mai bun vin pe care l-am băut în v ia ţa mea.— la o lingură de supă, îm i spuse Regina, şi toarnă în castron două lin ­guri de vîn.Execut, adăugând :— M ajesta te , pun poa te prea puţin vin I (gândiam că în coşcogeamite castron, două linguri de vin din acesta minunat, o să se piardă).— Nu, eu fa c salata I — repetă Re­gina. Dumneata amestecă mai bine I După aceasta, acoperi vasul.— Lupin, când pleacă domnul Spa- ethe, să-i duci salata la trăsură.

REALITATEA ILUSTRATAD I R E C T O R : NIC. CO N STAN TIN

Apare săptămânal in 48 de pagini mari, 'tipărite li

Heliogravură, in culori şi suplimentul „De toate

pentru to ţi" PREŢUL LEI 10.—

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :

Pe un a n .......................... 400 LEIPe şase l u n i ...................... 200 „

Pe tre i l u n i ......................100 •>» r

Redacţia si A d - ţ ia : Bucureşti, Str. Const. M iile 7. Tel. 3.84.30Im p rim a tă l a f o t o - r o t o g r a v u r ă in a te lie re le ,, A D E V E R U L " S. A.

/ J E vremea Regelui Carol I, sculptorul Oscar Spaethe a fost la Palatul R e ­gal, un fel de „copil răsfăţat” . Atât

Regele cât şi Regina, ti apreciau foarte mult talentul, încât multe opere de-ale artistului se află la loc de cinste, şi în Palatul din Calea Victoriei, şi în cel dela Cotroceni.D. Spaethe păstrează savuroase amintiri, de pe vrem ea când îi poza romantica şi buna Carmen Sylva, dela moartea căreia s’au împlinit douăzeci de ani. lată o întâmplare, când Spaethe s’a bucu­rat de onoarea ca prima Regină a Rom â­niei să-i prepare o salată:

O S A L A T A R E G A L A

„N u voiu u ita niciodată ziua când marea Carmen Sylva, mi-a făcu t onoarea să-mi prepare o salată— o adevărată salată regală.Şi ia tă cum :In tr'o zi, lucrând la bustul Reginei, veni vorba de m âncăru ri:— Eu, M ajestate, ştiu să fac fe l de fe l de lucruri bune — am spus Reginei.— Nu mă m ir — îmi răspunse Regina — pentrucă şi eu ştiu să prepar lucruri bune.— Eu nu p o t să-mi închipui că o regină ştie să gătească I— Şi to tuşi o salată specială, invenţia mea, mă pricep să fac. Vrei să-ţi fac una, domnule Spaethe ? Eu am început să râd, dar Regina a co n tin u a t:— Bine, mâine î ţ i prepar o' salată. Şi adresându-se cam erie ru lu i: Lupin, mâine să fie toa te preparate, pentru salata mea IA doua zi, găsesc pe o masă mare, a lături de j i l ­ţu l Reginei, fa rfu rii cu fe l de fe l de lu c ru ri: carne de v iţe l tă ia tă în pă tră ţe le , carne de b iftec , car­to f i, mere, capere, un bidon de undelemn şi o sti­clă de vin de Bordeaux.Priviam şi nu înţelegeam . M i-am spus însă că ceva to t trebue să iasă din atâ tea bunătăţi, deşi, d re p t să-ţi spun, mă uitam mai mult la sticlă.Regina stătea în j i l ţ ţ i eu îi dădeam la îndemână

■„Regina In je lf"O ic a r Spat iţe)

Salata o aveam eu, dar mă gândeam cum să-i cer vinul. Lucram, dar cu gândul la sticlă. Şi-mi veni o idee ge­nială :— Nu ţt iu dacă M ajestatea Voastră cunoaţte un proverb ge rm an : dacă-i da i dracului un deget, el vrea mâni toa tă .— II cunosc, îm i spuse Regina, dar nu văd legătura.Imi luai curaj, ca să lămuresc lu c ru rile :— Majestatea Voastră m i-aţi o fe r it o salată, din care puţin i m urito ri s’au desfă ta t. Dar m 'a ţi pus să gust şi d in vin. Şi vinul se complace adm irabil cu salata, Ma­jestate 1— Lupin, spuse Regina, nu uita să duci la trăsura dom­nului Spaethe ţ i sticla de vin 1Eu spusesem tova ră ţilo r mei de cameră, că o să viu cu salata Reginei, dar când m'au văzut ţ i cu stic la de vin.

început să cânte cu to ţ i i „Trăiască Regele".„Regina în j i l ţ " , l-am făcu t în mai multe exemplare.

Unul se găseţte la Peleţ, a ltu l a fos t dă ru it de regină la un concurs de cântăre ţi de pe valea Rhinului ţ i unul a fos t trim is în Am erica.Regina mi-a comandat apoi o duzină de reproduceri, pe care le-a d ă ru it doamnelor de onoare ţ i aghiotanţilor. Carmen Sylva era de o candoare ţ i de o sinceritate u im itoare. A proape tristă , Regina mi-a spus în tr 'o z i :— Ş tii dumneata domnule Spaethe, că eu nu cunosc valoarea banului ? Eu fo a rte rar am bani cu mine. Călă­to rind odată incognito la München, s'a în tâm plat să intru în magazinul L ittauer, ca să cumpăr mai multe lucruri. Cum nu cunoţteam moneda, la plată am scos geanta, rugând pe negustor să-ţi re ţină costul. Cum mi-a mai lăsat încă vreo câteva monede, i-am spus să-mi dea pe ei a lte mărfuri.„Ş i înch ipueţtâ -ţi, mi-a spus regina m irată, că negustorul mi-a d a t încă multe lucruri frumoase".

IOAN MASSOFF

Redaţi dintilör Dv. albeaţa■ ■ ■

n a t u r a l a !Există un m ijloc pentru a reda dinţi­lor Dv. albea(a naturală. Aplicaţi un cm. de cremă Kolynos pe o periuţă uscată; urâtele pete galbene dispar m icrobii periculoşi cari sunt cariei sunt distruşi.Doriţi dinţi sănătoşi şi frumoşi, scli tori când zâmbiţi, întrebuinţaţi Koly Veţi fi încântaţi şi surprinşi.Cumpăra(i tubul mare — e mai

KOLYNOSCREMA DENTARA

S ĂPTĂM ÂN A T E A T R A L Ă„Veste Buna" cu Mario Ventura la Teatrul Naţional. — „Fidelio" cu Viorica Ursuleac

la Opera

NU N E G L I J A U 0 R A C E A L Ă !In grijiţi-vă energie cu

PASTILELE VALDAa n t i s e p t i c e

Veritabile sunt cele vândute în cutii originale singurele eficace

V A L D AP reţ pentru public cutia Lei 3 3

La fa rm ac ii si droguerii

Lojile de rangul I de d. M ircea Ste- d * i i • • •ţi II la prem iera fănescu la Teatru l ^ ra r te ru i ia p rem iera piesei „Veste bună’ cu d-na M a ria Ventura, la Tea tru l N aţional,piesei „Veste Bună" N aţional.

C o m p a t r i o a t a noastră V iorica U r­suleac, care a cân­ta t cu mare succes pe arena O perei Române.

O RĂCEALĂneglija tă este poarta de­schisă la toate m aladiile de

gât, de bronchii şi de plămâni

(F o to g ra f i i R o d r ig o )

D. R. Bulfinski ţ i d-ra M aria Ventura in tr'o scenă din „Veste Bună" la Teatru l N aţional.

D. Secăreanu, d-na ţianu in tr 'o scenă Ursuleac, d. A lgazi, din „ F i d e l i o " la Folescu ţi d -ra Gu- O pera Română.

No. 476 —

CONCURSURILE MILITARE DE SKI DELA PREDEAL

Concurenţii a u dreptu l să bea tn t i m p u l p a r­cursului un ceai fn p ic ioare (|os d re a p ta )

(F o to g ra iti Ber- m an).

N o M 7 ^ —

1 C O N S T R U IR EA

UNUI STAD ION

SPORTIV LA P L O E Ş T I

In cadrul unei m ăreţe fes tiv ită ţi s'a pas Duminică d im ineaţa la Plo- eşti, p ia tra fundam entală a stad io ­nului sportiv al municipiului care urmează să fie r id ic a t pe terenul fost „A rena T rico lo r1'.Au ţinu t cuvântări d-nii : lorgu Predescu prim arul municipiului Plo- eşti, d. general V irg il I. Bădulescu d irecto ru l oficiului naţional de e- ducaţie fizică, d. general ad ju tant N. Condeiescu şi d. inginer Petre Bejan, subsecretar de s ta t la mi­nisterul armamentului.Fo tog ra fiile noastre în făţişează d i­fe r ite aspecte luate fn tim pul so­lem n ită ţii.

STOP!

Nici un bărbat nu se uita la mine. îhvidiam pe celelalte fete tinere pentru invitaţiile lor la bal, pentru flirturile lor si propunerile de căsătorie ce pri­meau. Dar mie nu mi se întâmpla aşa ceva niciodată, şi ştiam pentru ce! Aveam un ten urât! Pielea îmi era a* coperită de coşuri şi pori dilataţi. Orice încercam nu*mi folosea. Atunci, după sfatul unui chimist, am încercat Crema Tokalon, culoarea albă (neunsuroasă), celebra Cremă de Paris. După câteva zile, pielea îmi era mai fragedă si mai albă. După o săptămână, orice por di­latat şi coş fiind dispărut, pielea a de­venit limpede, moale şi catifelată. Nu mai sunt geloasă!. Acum, toti bărbaţii ce întâlnesc îmi fac complimente. —

Crema Tokalon, culoarea albă, con­ţine smântâni proaspătă şi ulei de olive predigerate. Acestea pătrund In piele şi disolvă impurităţile la cari săpunul şi apa nu pot ajunge niciodată. Afară de acestea mai sunt şi alte ele­mente preţioase cari nutresc pielea, o întineresc şi strâng porii. Orice femeie, fie chiar mai în vârstă, poate repede obţine o piele fragedă, limpede şi în­cântătoare, de care orice fată tânără ar fi mândră. De vânzare la toate far- maciile, drogheriile şi parfumeriile din ţară. Noi preţuri reduse: Crema Toka­lon, culoarea albă, la Lei 50.— , Cre­ma Tokalon aliment, culoarea roză, la Lei 60 .-.

Sunt oare vindecabile bolile de plămâni?La astma, bronşite, tuse învechite, mucozitâţi, răguşeli de lungă durata, f ie c a re tre b u e să c ite a scă broşura cu t i t lu l de m a i sus. A u to ru l, d l. D r. m e d . G u ttm a n , fo s t m e d ic -ş e f al S a n a to riu lu i Finsen, a ra tă în acea s tă b ro ­şură, în te rm e n i p o p u la r i, c ă ile n a tu ra le p e n tru în lă tu ra re a a c e s to r b o li g re le . F e ca re b o ln a v p rim e ş te b roşura !a ce re re

în m o d g r a t u i t şi f r a n c oScrieţi o carte poştală (francată cu lei 6) cu adresa exactă la :

PUHLMANN 8c Co., BERLIN 836MUGGELSTRASSE 25 • 25 a

Pe urmă insă m 'am convins singură. Prin S E M O R I am ajuns să în lă tu r to a te con­secinţele nep lă cu te ale vie- ţei. Dar nu numai a tâ t : p rin desinfectarea perm anen tă cu SEMORI, organism ul se simte c o m p le c t re g e n e ra t. Acum p o t spune tu tu ro r fe ­meilor: E p rea pu fin ce vă spune d o c to ru l Dv. desp re Semori.S E M O R I o fe ră mai m ult.

SEMORILA FARMACII Şl DROGUERII

Liubova Banc şl M ilia il G abovici prim ii a rtiş ti a i te a tru lu i de b a le t din Moscova, vor face un turneu fn România,

1 0.000 lei premiu„Realitatea Ilustrata" care se mândreşte de afi in itiatoarea a to t fe-iIul de concursuri şi jo­curi, menite sâ distreze şi sâ dezvolte inteligen­ţă . Nici-unul însâ din jocurile şi concursurile „Realităţii Ilustrate" n'au fost a tâ t de intere­sante şi de pasionate ca jocul STOP, — un joc special în tr‘o cu­tie — pe care „Reali­ta tea Ilustrată" îl va oferi în curând c itito ­rilor sâi.Odatâ cu jocul vom pro­pune o serie de proble­me, a căror deslegare e premiatâ cu 10.000 lei. Amănunte vom da în numărul viitor.

P U D f t A

acâ Vreţi bă ai/eti im

6l n/nembco

mcercarecu vmchra

P ă l ă r i a p e c a r e o a l e g e ţ i c u a t â t a g r i j ă , r o c h i a p e c a r e o c o m a n ­

d a ţ i d u p ă c e a f i c o n s u l t a t c â t e v a j u r n a l e d e m o d ă , s u n t m a i

p u ţ i n i m p o r t a n t e d e c â t p u d r a p e c a r e o î n t r e b u i n ţ a ţ i - O p ă l ă r i e , s a u o r o c h i e , c â n d n u s u n t r e u ş i t e , p o t f i m o d i f i c a t e s a u p u s e

d e o p a r t e , d a r p u d r a p e c a r e o î n t r e b u i n ţ a ţ i z i l n i c , c â n d e s t e d e

c a l i t a t e i n f e r i o a r ă , p o a t e s ă c a u z e z e t e n u l u i D v . u n r ă u i r e m e ­

d i a b i l .

C A S A r e c o m a n d ă c u t o a t ă î n c r e d e r e a n o u a s a p u d r ă „ J A Z Z "

l A n V e s t e 0 p u d r a î n t r ' a d e v ă r e x c e p ţ i o n a l ă . . F i n ă ,L A L ) Y a c j e r e n t ă , l i p s i t ă d e o r i c e u r m e d e a m i d o n si a v â n d

u n p a r f u m s u a v , „ J A Z Z ” e s t e u n a d i n c e l e m a i b u n e p u d r e d i n

c â t e s a u f a b r i c a t p â n ă a c u m . D o a m n e l o r : D v . s u n t e ţ i c e l e m a i i n d i c a t e p e n t r u a v ă d a p ă i e r e a , t o t u ş i p e n t r u a v ă p u t e a p r o ­

n u n ţ a t r e b u i e s ă a v e ţ i l a î n d e m â n ă e l e m e n t u l n e c e s a r , p u d r a c a r e s ă c o r e s p u n d ă î n t o c m a i c e r i n ţ e l o r D v . , c a r e s ă v ă d e a

m a i m u l t f a r m e c , m a i m u l t ă d i s t i n c t i e . F a c e ţ i o î n c e r c a r e , c u m ­

p ă r a ţ i c h i a r a s t ă z i o c u t i e c u p u d r ă „ J A Z Z ” , c a r e s e v i n d e î n

z e c e n u a n f e m o d e r n e .

+9lpa de Goionia ’J A Z Z ’ a fost creiată pentru tineret. Sa armo­nizează de minune cu coforituf viu af rocfjiCor de seară, măreşte grafia şi frumuseţea Q)v. şi vă asigură succesuf Ca un Sai sau Ca o serată. Q)acă preferaţi ceva nou — totuş ceva de ” 6on t on ’— adop­taţi apa de 60fonia ’’J A Z Z , .

E A U DE COLOGNE