Revistă trimestrială Sumar / Summary - avicultura.ro · nr. 2 / aprilie-iunie 2017 3 legume) erau asigurate în proporție de 100% din producție proprie. După 30 de ani de aplicare

1nr. 2 / aprilie-iunie 2017 1

2 Cum şi cât producem, cum, cui şi cu ce preţ vindem / How are weproducing, how much are we producing to whom are we selling andat what price are we selling

9 Balanţa comercială externă cu produse avicole în lunile ianuarie-februarie 2016 / Poultry products external commercialbalance on January and February 2016

14 Inechităţi care generează euroscepticism şi dăunează UniuniiEuropene / Inequities which are leading to euro-skepticism and theyare detrimental to European Union.

17 Intre eurofanatism şi euroscepticism / Between euro-fanaticism andeuro-skepticism

19 Aniversarea a 15 ani de existenţă a Avicolei VANBET / Celebrationof 15 years of VANBET poultry farm’s continuation

22 Tehnocraţi şi politruci / Technocrats and politicians

26 O avicultură nonconformistă / A non-conformist poultry industry

29 Pseudopesta aviară – cea mai devastatoare boală aviară / Newcastledisease: The most damaging poultry disease

33 Mari personalităţi ale aviculturii româneşti: Dr. Iordache Nedelcu/Great personalities of the romanian poultry industry: Dr. IordacheNedelcu

38 Concursul Național de Nutriție Animală, Ediția a III-a, tradiție,prestigiu, succes, USAMV Iași, 21 aprilie 2016, organizat de cătreBiomin România SRL / National Animal Nutrition Contest, IIIrd

edition: tradition, prestige, success, USAMV Iasi, April 21st 2016,organized by Biomin Romania SRL

43 Polizaharidele din alge marine: o nouă opțiune pentru gestionareasănătății în producția avicolă / Polysaccharides from sea algae area new option for health management in poultry production

45 Efectul conţinutului în seleniu și vitamina E din raţia găinilorouătoare asupra sistemului antioxidant al gălbenuşului şi puiului încreştere / Effect of selenium and vitamin E in layers diet on yolk andgrowing chick antioxidant system

51 Ai grijă la cap – povestea masculilor / Watch the head – a male’s story

52 Cunoaşterea este putere / Knowledge is power

55 Competitivitatea şi reducerea cheltuielilor operaţionale /Competitiveness and working costs reduction

57 Planificarea managementului emisiilor de miros neplăcut dinfermele de păsări / Poultry farms unpleasant odor emissionsmanagement planning

59 Performanţe şi recorduri avicole: trim. I 2016, comparativ cu trim. I al anilor 2012, 2013, 2014 și 2015 / Poultry performancesand records in 1st quarter of 2016 compared to 1st quarter of 2011,2012, 2013, 2014 and 2015

Nr. 2 (6) / aprilie - iunie 2016Sumar / SummaryRevistă trimestrială

apărută sub egida

UNIUNIICRESCĂTORILOR

DE PĂSĂRIDIN ROMÂNIA

Bd. Ion Mihalache 106, bl. 84, sc. A, et. 9, ap. 24, Sector 1, București

Tel./Fax: +40 21 666 37 65GSM: +40 722 57 55 49

www.avicultura.ro

l Difuzarea revistei se face prin abo namente șiprin centrele de difuzare a presei.

l Pentru contractarea de abonamente (semes -triale sau anuale), persoanele interesate suntrugate să se adreseze direct la sediul UniuniiCrescătorilor de Păsări din România sau la unuldin telefoanele:

+40 21 666 37 65; +40 722 575 549

REDACTOR-ȘEFDr. ing. Ana-Maria Covașă

COlECTivul REDACȚiOnAl:Prof. univ. dr. Ilie Van

Dr. ing. Ioan PopaProf. univ. dr. Gheorghe Stratulat

Prof. univ. dr. Valer TeușdeaIng. Aurel Damian

Revistă editată de S.C. EDITURA CERES S.A.

Piaţa Presei Libere nr. 1,Corp C, et. 1, BucureştiTel./Fax: 021 317 90 23www.editura-ceres.ro

ISSN 2393-5006ISSN-L 2393-5006

Sumar / SummaryNr. 2 (10) / aprilie - iunie 2017

2 �Pledoarie� pentru� aplicarea� integrală� a� PAC� în� agricultura�româniei / A plea for complete aplication of CAP in romanian agriculture

6 �Compoziția� ouălor� de� consum� în� funcție� de� specia�producătoare�/�Table egg composition by producing specie

13 �CNNA� 2017,� Iași,� 18� mai� 2017,� ediția� a� IV-a:� Tradiție,�Prestigiu,�Succes�/�CNNA 2017, Iasi, May the 18-th 2017, IV-a gathering: Tradition, Prestige and Success

20� �Proceduri� privind� evaluarea� calității� cărnii� de� pasăre� și� a�produselor�din�carne�de�pasăre�la�recepția�în�depozit,�înainte�de�comercializare�/�Procedures for the evaluation of poultry meats and poultry meat products quality at the arrival at warehouse and before retail

24 �KOHSHIN� -� lider� în� producția� de� soluții� și� echipamente�de� compostare� și� transformare� a� gunoiului� de� grajd� în�îngrășământ� organic� granulat/peletizat� / KOHSHIN - a leader in production of systems and equipments for composting and producing granules/pellets of organic fertilizer from manure

29 �Potențialul�betainei�de�a�înlocui�metionina�în�rețetele�pentru�broileri�/�Replacing methionine with betaine in broiler feeds

33 Cea� mai� nouă� modalitate� veche� de� a� produce� enzyme� /� The newest old way to produce enzymes

35 �VerSal�lichid�-�combinație�lichidă�de�acizi�organici�pentru�aplicare� în� apa� de� băut� și� furaj� /� VerSal Liquid: liquid organic acids mix for usage in feeds and drinking water

39 �SACUL�VITELIN� -� mic� dejunul� puiului� /� YOLK SAC - chick’s breakfast

40� �Rovabio®�Advance� -� autorizat� în� UE� pentru� utilizarea� în�hrana�găinilor�ouătoare�/�Rovabio® Advance - approved in EU for usage in layers diets

43 Acțiunea�combinată�de�rehidratare�și�stimulare�a�sistemului�imunitar� la�broiler� /�Combining re-hydration and immune stimulation in broilers

45 Combaterea�stresului�termic�în�fermele�avicole�/�Control of heat stress in poultry farms

47� �Performanţe� şi� recorduri� avicole� trim.� I�2017,� comparativ�cu� trim.� I� al� anilor� 2013,� 2014,� 2015� și� 2016� /� Poultry performances and records in 1st quarter of 2017, compared to 1st quarter of 2013, 2014, 2015 and 2016

creo

2 Avicultorul Magazin

PLEDOARIE PENTRU APLICAREA INTEGRALĂ A PAC ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI

În anii '50, '60, secolul trecut, CEE (Comunitatea Economică Europeană), formată din șase țări membre la vremea respectivă, își asigura necesarul de produse agroalimentare esențiale la nivelul de 80% grad de autosuficiență. De aceea, statele membre fondatoare au fost de acord ca agricultura să fie inclusă în piața europeană, cu o politică agricolă comună (PAC) care să armonizeze politicile naționale de sprijin și să stabilească bariere vamale comune pentru bunurile venite din state nemembre.

Obiective, principii fundamentale și instrumente financiare ale PAC

Principiile� funcționării� și� punerea� în� practică�a� PAC� au� fost� stabilite� în� cadrul� conferinței� de� la�Stresa�(Italia),�în�1958,�la�care�au�participat�miniștrii�agriculturii�din�cele�șase�state�membre.

Pentru� ca� PAC� să� fie� funcțional� în� interesul�producătorului� agricol,� dar� și� al� consumatorului,� a�fost� nevoie� să� se� stabilească� principalele� obiective�și�principiile�fundamentale�care�stau�la�baza�politicii�agricole�comune� și� care�au� rămas�neschimbate�de-a�lungul�anilor.�Pentru�atingerea�obiectivelor�PAC,�au�fost� evident� promovate� și� instrumentele� financiare,�acestea� fiind� singurele� care� au� suferit� modificări� în�urma�mai�multor�reforme�ale�PAC.

În�art.� 39�al�Tratatului�de� la�Roma�sunt�prevăzute�principalele�obiective�ale�PAC,�și�anume:a)��Creșterea� productivității� agricole,�încurajând� modernizarea� exploa�ta-țiilor.

b)��Garantarea� unui� standard� de� viață�echitabil� populației� agricole,� la�paritate�cu�alte�sectoare�de�activitate.

c)��Stabilizarea� piețelor� produselor�agricole,� evitând� alternanța� dintre�creșterea�și�prăbușirea�prețurilor.

d)��Garantarea� stabilității� aprovizionării�cu�alimente,�dar�la�prețuri�rezonabile�pentru�consumatori.

Principiile�fundamentale�care�stau�la�baza�PAC,�în� număr� de� trei,� sunt� interdependente,� neputând�funcționa�separat:a)��Crearea�şi�menținerea�unei�singure�pieţe�şi�a�unor prețuri�comune.

b)��Preferința� comunitară,� care� se� manifestă� prin�orientarea� consu�matorilor� pentru� produsele�realizate� în� interiorul� UE,� cumpărătorii� de�produse�necomunitare�fiind�nevoiți�să�plătească�un�supracost.

c)��Solidaritatea�financiară,� prin� care� statele�membre�participă�împreună�la�constituirea�resurselor�și�be-neficiază�de�finanțarea�cheltuielilor�legate�de�PAC.Instrumentul� financiar� utilizat� încă� de� la�

începutul�aplicării�practice�a�PAC�și�pentru�atingerea�obiectivelor�strategice�a� fost�sistemul�de�susținere�a�prețurilor.�

Sistemul� garantării� prețurilor� de� producție� a�constituit�miezul�PAC,�adică�agricultorii�primeau�un�preț�minim�pentru� produsele� lor,� chiar� dacă� acestea�erau�excedentare�și�astfel�contribuiau�la�acumularea�stocurilor,�care�trebuiau�exportate�pe�piața�mondială�apelând�la�subvenții.

Urmări ale aplicării măsurilor PAC în agricultura UE

După� circa� 10� ani� de� aplicare� a� acestui� set� de�politici,� majoritatea� produselor� agricole� (cereale,�carne� de� vită,� produse� lactate,� carne� de� pasăre� și�

Edito

rial

Prof. univ. dr. ILIE VANPreședinte Societatea Română de Zootehnie

Preşedinte UCPR

creo

3nr. 2 / aprilie-iunie 2017

legume)� erau� asigurate� în� proporție� de� 100%� din�producție�proprie.

După�30�de�ani�de�aplicare�a�acestui�set�de�politici,�UE�producea� cu�20%�mai�multe� cereale� decât� avea�nevoie,�excedentul�rămas�după�scăderea�exporturilor�și�a�stocurilor�strategice�fiind�destul�de�important.

În�această�perioadă�de�30�de�ani�de�aplicare�a�PAC�în�forma�sa�inițială,�producția�agricolă�a�UE�a�crescut�în�medie�cu�2%�pe�an,�în�timp�ce�cererea�stagna�sau�era�în�scădere.�Acesta�a�fost�momentul�când�Comisia�Europeană� a� decis� prima� reformă� a� PAC,� care� a�avut� loc� în� 1992.� Important� de� reținut� că� reforma�din�1992�și�cele�care�au�urmat�au�menținut�setul�de�obiective� strategice� și� principiile� fundamentale,� dar�au� schimbat� instrumentele� financiare,� respectiv� s-a�trecut�de�la�prețul�minim�garantat�la�o�combinație�preț�minim�garantat�și�plăți�compensatorii,� iar�ulterior� la�plăți� directe� pe� suprafață� sau� cap� de� animal,� adică�plăți�decuplate.

Concluzia� care� se� desprinde� este� că� în� urma�aplicării�setului�inițial�de�politici�agricole,�agricultura�UE� a� răspuns� pozitiv,� recuperând� deficitul� de�producție�internă�de�la�80%�grad�de�autosuficiență�la�120�–�130%�grad�de�autosuficiență,�până�la�reforma�din�1992�(Mc.�Sharry).

De� remarcat� că� PAC� nu� putea� și� nu� poate�fi� implementată� fără� o� structură� instituțională�corespunzătoare.

Implementarea PAC în România - recomandări

România�s-a�integrat�în�UE�în�anul�2007,�moment�în� care� PAC� avea� la� activ� patru� reforme� privind�instrumentele�financiare,�dar�avea�aceleași�obiective�și�principii�fundamentale.

Analizând� obiectivele� PAC� și� cum� au� fost�acestea� implementate� în� agricultura�României,� vom�constata�că�primele�două�obiective� sunt� relativ�bine�implementate,�prin�două�Agenții�Naționale,�respectiv,�AFIR,�pentru�modernizarea�fermelor,�și�APIA,�pentru�subvențiile�pe�suprafață�sau�cap�de�animal.

Obiectivul� privind� stabilizarea� piețelor� nu� este�deloc� implementat� în� piața� produselor� agricole�din� România,� respectiv� nu� există� instituția� pieței�produselor� agroalimentare,� structurile� de� piață�agroalimentară� și� nici� instrumente� de� intervenție,�conform�legislației�UE,�atunci�când�piața�o�cere.

De�asemenea,�garantarea�securității�aprovizionării�cu�alimente,�la�prețuri�rezonabile�pentru�consumatori,�în� România� este� nerealizat� datorită� importurilor�masive� de� produse� agroalimentare� la� prețuri� foarte�mici� și� de� calitate� îndoielnică.� România,� ca� una�dintre�principalele� forțe�agricole�din�UE,� își�asigură�

în�mare�parte�consumul�intern�cu�produse�aduse�din�țări� membre� UE� (comerț� intracomunitar),� în� timp�ce� ramuri� importante� ale� agriculturii� (zootehnia,� de�exemplu)�sunt�la�un�nivel�mult�sub�potențial.

Întrucât,� în� cazul� României,� implementarea�politicilor� agricole� comune� s-a� realizat� doar� parțial,�două�dintre�obiectivele�strategice�ale�PAC�sunt�tratate�superficial�sau�deloc,�propunem�următoarele�acțiuni:1)��Înființarea� Comitetului� Național� pentru� Piața�Agroalimentară� și� Protecția� Consumatorilor,�format� din� reprezentanți� ai� MADR,� MFP,�ANSVSA,� ANPC,� ce� va� funcționa� ca� structură�de�cooperare� interinstituțională,� fără�personalitate�juridică,� cu� rolul� de� a� coordona� supravegherea�pieței�agroalimentare�și�protecția�consumatorilor.

2)��Stabilirea� produselor� și� grupelor� de� produse� în�concordanță�cu�OCP,�prevăzute�în�Reg.�1234/2007,�recunoașterea� OIPA� pentru� acestea� și� aplicarea�setului�de�politici�specifice�fiecărui�grup�de�produse;

3)��Organizarea�dialogului�instituțional�între�Comitetul�Național�pentru�Piața�Agroalimentară� și�Protecția�Consumatorilor�și�OIPA�pe�produs.

4)��Protecția� fermelor� față� de� PCN� ale� unor�întreprinderi�puternice�din�piață,�care�sunt�capabile�să�obțină�profituri�din�poziția�unor�operatori�mari�față�de�producătorii�mici,�răspândiți�pe�tot�teritoriul�țării,�slab�informați.�Din�cauza�faptului�că�această�protecție�nu�funcționează�astăzi,�consumatorii�sunt�nevoiți� să�plătească�prețuri�mult�mai�mari�pentru�produsele�agroalimentare.�n

Editorial

creo


Indu

strie

alim

enta

ră

Compoziția ouălor de consum în funcție de specia producătoare

Compoziția�ouălor�de�consum�variază�de� la�o�specie� la�alta,�conform�datelor�din� tabelul�1.�Deși�există�unele�diferențe�mari�în�anumite�privințe,�această�comparație�s-a�realizat�doar�pentru�a�scoate�în�evidență�anumite�aspecte�privind� compoziția� chimică� a� oului� de� găină,� celelalte� specii� neproducând� ouă� de� consum� la� nivel� comercial,� cu�excepția�prepeliței.�Tabelul 1 - Compoziția în macronutrienți ai diferitelor tipuri de ouă de consum în stare crudă (pentru 100 g)

Caracteristici / Substanțe nutritive

Specie (greutate medie ou)Prepeliță (9 g) Găină (50 g) Rață (70 g) Curcă (79 g) Gâscă (144 g)

Apă�(g) 74,35 76,15 70,83 72,5 70,43Energie�-�kJ 663 599 776 716 775Energie�-�kcal 158 143 185 171 185Proteine�(g) 13,05 12,56 12,81 13,68 13,87Lipide�(g) 11,09 9,51 13,77 11,88 13,27SFA�(g) 3,56 3,13 3,68 3,63 3,60MUFA�(g) 4,32 3,66 6,53 4,57 5,75PUFA�(g) 1,32 1,91 1,22 1,66 1,67

Colesterol�(mg) 844 372 884 933 852

Compoziţia oului de consum și variabilitatea acesteiaOuăle�conțin�o�varietate�de�componente�chimice,�printre�care�apă,�proteine,�acizi�grași,�minerale,�vitamine�și�

pigmenți.�Un�ou�cuprinde�75�%�apă,�restul�fiind�constituit�în�mare�parte�din�proteine�și�lipide�(Griffin,�2011).Structural,�oul�este�compus�din�59�%�albuș�și�31�%�gălbenuș,�acestea�două�fiind�protejate�de�o�coajă�ce�reprezintă�10�%�

din�greutatea�totală�a�oului.�Din�partea�comestibilă�a�oului�de�consum,�conținutul�de�apă�este�de�74,4�%,�existând�două�seturi�de�substanțe�nutritive�majore:�proteine�(12,3�%)�și�o�cantitate�echivalentă�de�lipide�(11,6�%).�Toate�vitaminele�(cu�excepția�vitaminei�C)�sunt�prezente,�precum�și�macro�și�microelemente.�La�bază,�oul�este�considerat�o�sursă�redusă�de�energie� (154�kcal/100�g),�dar�bogată�în�proteine,�care�sunt�constituite�din�aminoacizi�cu�conținut�de�sulf�și�lizină.�

Oul�este,�de�asemenea,�o�sursă�bogată�de�grăsimi�ușor�de�digerat,�fosfolipide�bogate�în�colină�și�în�cefalină,�acizi�grași�polinesaturați�și�colesterol,�figurând�totodată�și�ca�sursă�bogată�de�fosfor�și�sulf�(�tabelul�2)�(Nys�și�Guyot,�2011).�

MACRONUTRIENŢI1. PRoteineAcestea�sunt�foarte�importante,�datorită�compoziției�în�aminoacizi�esențiali,�în�special�a�lizinei�și�a�aminoacizilor�

bogați�în�sulf�(tabelul�3).�Digestibilitatea�in vitro�și�cea�in vivo�(șoareci�de�laborator)�plasează�proteinele�oului�întreg�printre�cele�mai�bune�surse�pentru�nutriția�umană�(Seuss-Baum�et al.,�2011).�

Proteinele� sunt� regăsite� în� cantitate�ușor�mai�mare� în� albuș,�fiind�bogate� în� aminoacizi� esențiali,� în� special�acid�glutamic,�leucină,�acid�aspartic�și�asparagină.�Ouăle�exercită�o�serie�de�efecte�benefice�asupra�consumatorilor,�tocmai�prin�conținutul�bogat�în�proteine.�Acestea�sprijină�sinteza�musculaturii�scheletice�și�mentenanța�acesteia,�un�aspect�foarte�important�pentru�sportivi�dar�și�pentru�persoanele�în�vârstă,�pentru�prevenirea�sarcopeniei.�Indivizii�care�consumă�ouă�la�micul�dejun�vor�consuma�mai�puține�calorii�pe�parcursul�zilei�(Fernandez�și�Andersen,�2016).�

Digestibilitatea�oului�crud�diferă�de�cea�a�oului�preparat�termic,�datorită�inhibitorilor�proteazelor,�conținuți�în�albuș,�dar�și�modificărilor�structurale�datorate�preparării�termice�(albuș).�În�plus,�proteinele�conținute�în�albuș�stimulează�slab�secreția�enzimelor�pancreatice�și�a�sărurilor�biliare,�reducând�astfel�digestibilitatea.�În�schimb,�proteinele�gălbenușului�lichid�prezintă�digestibilitate�ridicată,�redusă�în�schimb�prin�preparare�termică.�Refrigerarea,�congelarea,�pasteurizarea�sau�deshidratarea�nu�afectează�digestibilitatea�proteinelor�(date�obținute�in vitro)�(Seuss-Baum�et al.,�2011).�

Dr. ing. ANA-MARIA COVAŞĂ Dr. ing. ANCA-MARIA GAlIș

(dup

ă M

cNam

ara,

201

3)

creo


Industrie alimentară

Tabelul 2 - Compoziția în substanțe nutritive ale oului de consum întreg, ale gălbenușului și albușului (100 g, fără coajă) (după nys și Sauveur, 2004)

Substanțe nutritive Albuș Gălbenuș ou întreg (conținut)Proporție (%) 60 30,7 90,7Energie�[kcal] 47 364 154

Apă�(g) 88,6 49 74,4Proteine�(g) 10,6 16,1 12,3

Carbohidrați�(g) 0,8 0,5 0,7Cenușă�(g) 0,5 1,6 0,9Grăsime�(g) 0,1 34,5 11,9

Trigliceride�(g) - 22,9 7,7Fosfolipide�(g) - 10,0 3,4

Acizi grași saturați (g) - 13,0 4,416:0�Acid�palmitic - 7,3 2,518:0�Acid�stearic - 2,5 0,86

Acizi grași nesaturați (g) - 20,7 7,016:1�Acid�palmitoleic - 1,1 0,4

18:1�Acid�oleic - 12 4,118:2�Acid�linoleic�(ω-6) - 3,6 1,2518:3�Acid�linolenic�(ω-3) - 0,12 0,0420:4�Acid�arahidonic�(ω-6) - 0,6 0,2

20:5�EPA�(ω-3) - 0 022:6�DHA�(ω-3) - 0,4 0,15Colesterol�(g) 0 1,2 0,42Lecitină�(g) - 7,2 2,30

Minerale (mg)Sodiu 155 50 120Clor 175 162 172

Potasiu 140 100 125Calciu 8 133 50Fosfor 18 530 193Fier 0,1 4,8 1,7

Magneziu 10 15 12Sulf 163 165 164Zinc 0,12 3,9 1,4Cupru 0,02 0,14 0,06Mangan 0,007 0,11 0,04Iod 0,003 0,14 0,05

Vitamine (μg)Acid�ascorbic 0 0 0

Vitamina�A�(echivalenți�ai�retinolului) 0 450 150Vitamina�D 0 4,5 1,5Vitamina�E 0 3600 1200Tiamină 10 250 913

Riboflavină 430 480 447Vitamina�B6 10 370 133Vitamina�B12 0,1 2,8 1Acid�folic 12 140 56Niacină 90 60 79Biotină 7 60 25

Acid�pantotenic 250 4500 1700

(dup

ă M

cNam

ara,

201

3)

creo


Indu

strie

alim

enta

ră

Tabelul 3 - Conținutul în aminoacizi esențiali ai proteinelor oului (după Nys și Sauveur, 2004)

Aminoacizi esențialiConținut al oului (mg/100 g) DZR1

(mg/zi)DZR( %) acoperită de

100 g ouÎntreg Albuș Gălbenuș

Histidină 290 240 410 840 34,5

Izoleucină 660 560 870 1400 47

Leucină 1040 880 1390 2400 44

Lizină 820 660 1170 2450 33,5

Metionină�+�cistină 640 670 660 1400 46

Fenilalanină�+�tirozină 1150 1020 1420 2240 51

Treonină 590 470 850 1120 53

Triptofan 190 170 240 280 68

Valină 790 720 960 1340 591Doza zilnică recomandată de aminoacizi pentru un bărbat adult (70 kg)

Activitatea� antimicrobiană� a� proteinelor� din� albuș� poate� oferi� beneficii� consumatorilor� și� prin� proprietățile�antiinflamatorii.�De�exemplu,�lizozimul�reduce�inflamația�la�nivel�intestinal,�în�cazul�pacienților�cu�colită.�Consumul�de�ouă�reduce,�de�asemenea,�markerii�proinflamatorii�de�la�nivel�plasmatic�în�cazul�pacienților�cu�sindrom�metabolic�și�care�suferă�de�obezitate,�inclusiv�proteina�C�reactivă,�proteina-1�monocit�chemoatractant�și�factorul-α�al�tumorilor�necrozante�(Fernandez�și�Andersen,�2016).�

Efectul�antihipertensiv�al�unor�proteine�din�compoziția�oului�este�un�rezultat�al�activității�de�inhibare�a�enzimei�de�conversie�a�angiotensinei� (ACE).�Ovokinina,�o�proteină�produsă�prin�digestia�enzimatică�a�ovalbuminei,�poate�reduce�tensiunea�arterială,�prin�administrare�orală�(la�șoareci�de�laborator).�Există,�de�asemenea,�proteine�și�peptide�cu�rol�dublu,�mai�precis�acela�de�antioxidant,�cumulat� în�anumite�cazuri�și�cu�cel�antihipertensiv.�Aceste�proteine�pot�fi�utilizate�în�prevenirea�bolilor�cardiovasculare.�Un�exemplu�în�acest�sens�este�fosvitina,�o�proteină�capabilă�să�formeze�legături�cu�Fe3+,�dar�și�cu�capacitatea�de�a�proteja�ADN-ul�împotriva�deteriorărilor�oxidative�datorate�fierului�și�peroxizilor.�Totodată,�din�punct�de�vedere�nutritiv,�fosvitina�determină�o�reducere�a�disponibilității�fierului�din�ouă,�efect�contracarat�oarecum�prin�prezența�ovotransferinei,�care,�de�asemenea,�deține�capacitatea�de�a�lega�fierul,�însă�în�mod�reversibil.�Pe�de�altă�parte,�fosvitina�poate�lega�calciul,�îmbunătățind�solubilitatea�acestui�element�mineral�în�ileum�(Seuss-Baum�et al.,�2011).�

2. LiPiDeConținutul�de�lipide�din�ou�nu�variază�semnificativ,�însă�compoziția�în�acizi�grași�este�dependentă�de�cantitatea�

acestora�în�rația�furajeră.�Conținutul�de�acizi�grași�nesaturați�și�cel�al�fosfolipidelor�este�crescut�în�gălbenuș.�În�plus,�digestibilitatea�fosfolipidelor�și�cea�a�trigliceridelor�este�excelentă�(90�%�și,�respectiv,�98�%).�Deoarece�acizii�grași�polinesaturați�cu�lanț�lung�sunt�deseori�legați�în�mod�preferențial�de�poziția�sn-21�a�trigliceridelor,�aceștia�sunt�în�mod�esențial�absorbiți�ca�monoacilgliceroli,�mai�precis�prin�metodele�cele�mai�eficiente�din�punct�de�vedere�metabolic.�Aceste�aspecte�contribuie�la�valoarea�nutritivă�foarte�crescută�a�lipidelor�din�ou�(Seuss-Baum�et al.,�2011).

Atât�acidul�linoleic�cât�și�cel�α-linolenic�sunt�cunoscuți�ca�acizi�grași�esențiali,�ce�nu�pot�fi�sintetizați�de�animale,�dar�mai�ales�de�om.�Aceștia�aparțin�familiilor�acizilor�grași�polinesaturați�(PUFA)�ω-6�și,�respectiv,�ω-3.�PUFA�ω-6�pot�reduce�nivelul�colesterolului�plasmatic,�iar�cei�ω-3�pot�preveni�afecțiunile�cardiovasculare.�Deși�oul�este�bogat�în�PUFA,�există�cercetări�numeroase�care�vizează�creșterea�conținutului�acestora�prin�diferite�căi.�

În� ceea� ce� privește� conținutul� de� colesterol,� deși� acesta� este� de� aproximativ� 250�mg/ou,� există� o� îngrijorare�perpetuă�în�privința�consumului�acestui�produs,�din�acest�punct�de�vedere.�S-a�stabilit�încă�de�la�începutul�anilor�2000�faptul�că�un�consum�obișnuit�de�ouă�(1-2/zi)�nu�are�niciun� impact�asupra�colesterolemiei�din�sânge,�neprovocând�nicidecum�apariția�unor�afecțiuni�cardiovasculare.�Acest�efect�poate�fi�datorat�unor�proteine�cu�efect�de�scădere�a�concentrației�de�colesterol,�mai�precis�ovomucina�(Seuss-Baum�et al.,�2011).�

3. CARbohiDRAțiAceștia�se�numără�printre�componentele�cu�concentrație�redusă�în�ou�(<1�%).�Oul�nu�conține�fibre,�iar�cantitatea�

redusă�de�carbohidrați�nu�are�impact�energetic�asupra�dietei�umane�(Seuss-Baum�et al.,�2011).1�sn�=�stereospecific�numbering

creo



MICRONUTRIENŢI

1. VitAmineContribuția�la�valoarea�dozei�zilnice�recomandate�pentru�diferite�vitamine�variază�considerabil.�Un�ou�furnizează�

mai�mult�de�15�%�din�doza�zilnică�recomandată�(DZR)�de�vitamina�A�(echivalenți�ai� retinolului),�D,�K,�B12,�acid�folic�(echivalent�folat)�și�biotină.�De�asemenea,�cantitatea�de�vitamine�E�(tocoferol),�B2�(riboflavină),�niacină�și�acid�pantotenic�depășește�DZR.� În� schimb,�oul� este� sărac� în�vitamina�C,�deoarece�aceasta�nu� intervine� în�procesul�de�dezvoltare� a� embrionului.�Vitaminele� liposolubile,� precum� și� cele� hidrosolubile,� se� regăsesc� aproape� exclusiv� în�gălbenuș.�Concentrația�de�vitamine�din�gălbenuș�și�albuș�este�influențată�de�factori�de�ordin�genetic,�dar�și�de�rata�de�producție�a�ouălor.�Așa�cum�este�și�în�cazul�acizilor�grași,�concentrația�de�vitamine�depinde�foarte�mult�de�compoziția�rației�furajere�(Seuss-Baum�et al.,�2011).

Un�ou�furnizează�aproximativ�30�%�din�DZR/persoană/zi�de�vitamina�D.�În�ou,�această�vitamină�se�regăsește�sub�forma�hidroxivitaminei�D3,�care�prezintă�activitate�biologică�mai�intensă�comparativ�cu�ergocalciferolul�(D2)�și�colecalciferolul�(D3).�În�plus,�absorbția�la�nivel�intestinal�este�mult�mai�mare�sub�această�formă.�

În�cazul�vitaminei�E,�aflată�în�ou�sub�formă�de�tocoferol�sau�tocotrienoli,�contribuția�la�DZR�este�destul�de�redusă�într-un�singur�ou�(9�%),�aceasta�crescând�până�la�aproximativ�17�%�/�100�g.�De�asemenea,�în�privința�acidului�folic,�un�ou�pe�zi�acoperă�8,5�%�din�DZR.�Rata�de�absorbție�și�conversie�în�acid�folic�a�folatului�din�gălbenuș�atinge�valoarea�de�70�%,�mai�mare�decât�cea�a�sucului�de�portocale�(20�%)�sau�a�legumelor�(<�10�%)�(Seuss-Baum�et al.,�2011).

Un�ou�contribuie,�de�asemenea,�cu�aproximativ�25%�la�DZR�de�biotină,�iar�biodisponibilitatea�acesteia�este�relativ�mare�în�ouăle�de�consum�supuse�unui�tratament�termic,�însă�oarecum�scăzută�în�ouăle�crude,�cel�mai�probabil�datorită�prezenței�avidinei�în�albușul�crud,�aceasta�având�un�rol�cunoscut�de�inhibitor�asupra�procesului�de�absorbție�a�biotinei.�

Referitor�la�tratamentul�termic�și�la�retenția�vitaminelor�D,�E�și�a�folaților�după�aplicarea�acestuia,�se�constată�o�pierdere�de�maxim�10�%�a�vitaminei�D,� indiferent�de� tipul�procesului� termic�ales�(fierbere,�prăjire,�coacere).� În�schimb,�în�ouăle�fierte,�pierderile�de�tocoferol�sunt�de�17-20�%�și�cele�de�folat�de�aproximativ�10�%,�în�timp�ce�în�cazul�prăjirii,�se�constată�o�pierdere�mai�mare�(~30�%)�de�folați.�De�asemenea,�deși�cantitatea�de�tocoferol�scade�foarte�puțin�pe�parcursul�proceselor�termice,�la�deshidratare�are�loc�o�pierdere�semnificativă�a�acestei�vitamine�(Seuss-Baum�et al.,�2011).

2. mineRALe Ouăle�sunt�o�sursă�bogată�de�minerale,�mai�ales�de�fosfor,�seleniu,�fier�și�zinc.�În�comparație�cu�acizii�grași�și�cu�

vitaminele,�conținutul�de�minerale�din�ou�variază�în�funcție�de�concentrația�de�minerale�din�rația�furajeră,�dar�și�de�anumite�componente�ce�inhibă�sau�potențează�această�concentrație.�

Doza�zilnică�recomandată�de�calciu�și�de�magneziu�nu�este�acoperită�prin�consumul�de�ouă,�însă�gălbenușul�este�bogat�în�fier.�Cu�toate�acestea,�fierul�nu�este�disponibil�din�punct�de�vedere�biologic,�datorită�prezenței�proteinelor�cu�capacitate�de�legare�a�acestuia�(fosvitina).�Pentru�această�problemă,�soluția�ar�fi�adaosul�de�factori�de�potențare�a�disponibilității�fierului,�precum�vitamina�C,�acidul�citric,�peptide�cu�conținut�de�cisteină�sau�etanol�(Seuss-Baum�et al.,�2011).

3. ALți ComPuși Cu RoL benefiC ASuPRA Sănătății umAneOul�este�bogat�în�luteină�și�zeaxantină,�acești�doi�antioxidanți�protejând�ochii�împotriva�formării�cataractei.�Caro-

tenoizii�prezintă�un�rol�fotoprotector,�mai�exact�exercitându-și�acțiunea�prin�absorbția�luminii�din�spectrul�albastru,�re-ducând�capacitatea�acesteia�de�a�ajunge�la�retină�cu�până�la�40-90�%,�astfel�diminuând�generarea�de�oxigen�reactiv�cu�rol�în�deteriorarea�fotoreceptorilor�și�a�epiteliului�pigmentului�retinei.�Concentrația�acestor�antioxidanți�în�retină�poate�fi�măsurată�prin�cuantificarea�densității�pigmentului�macular�de�la�nivelul�ochiului�(Fernandez�și�Andersen,�2016).�

Acești�doi�antioxidanți�au�un�rol�protector�împotriva�degenerării�maculare,�mult�mai�puternic�în�comparație�cu�suplimentele�care�conțin�β-caroten.�De�asemenea,�luteina�este�implicată�în�scăderea�susceptibilității�LDL�(lipoproteine�cu�densitate� scăzută�–� low density lipoprotein)� la� oxidare,� ceea� ce� reduce�deteriorarea� la� nivel� hepatic,� protejând�împotriva�aterosclerozei�și�reducând�stresul�oxidativ�de�la�nivel�hepatic�și�ocular.�De�fapt,�luteina�și�zeaxantina�circulă�la�nivel�plasmatic�cu�ajutorul�LDL�și�HDL�(high density lipoprotein�–�lipoproteine�cu�densitate�crescută).�Consumul�de�ouă�determină�o�creștere�a�dimensiunii�particulelor�HDL�și�LDL�la�nivel�plasmatic,�ceea�ce�facilitează�circulația�acestor�doi�antioxidanți�(Fernandez�și�Andersen,�2016).�

Un�alt�compus�organic�hidrosolubil�important�din�același�punct�de�vedere�este�colina,�o�amină�naturală�cu�diferite�roluri�biologice.�Ouăle�se�numără�printre�sursele�primare�de�colină�din�dieta�umană.�Aceasta�prezintă�rol�protector�împotriva�defectelor�tuburilor�nervoase�și�previne�demența.�Consumul�de�colină�este,�de�asemenea,�asociat�unui�nivel�scăzut� al� homocisteinei,� sugerându-se� astfel� un� rol� protector� împotriva� tulburărilor� cardiovasculare� (Fernandez� și�Andersen,�2016).�n

creo


Conform�Regulamentului�1234/2007,�carnea�de�pui�se�referă�la�următoarele�specii: găina,�rața,�gâsca,�curca�și�bibilica.�Carnea�de�pasăre�este�„carne […] adecvată consumului uman, care nu a fost tratată decât la rece, […] carne neîntărită prin procesul de răcire, care trebuie păstrată tot timpul la o temperatură de cel puțin -2oC și cel mult 4oC”.�În�cazul�congelării,�este�specificată�o�„temperatură de maximum -12oC”,�iar�carnea�de�pasăre�congelată� rapid� este� acea� carne� ce� „trebuie păstrată permanent la o temperatură de maximum -18oC”.

Referitor la categoria de calitate și la cea de greutate,� același� act� normativ� face� referire� la� două�categorii�de�calitate,�A�și�B,�„în funcție de conformația și aspectul carcaselor sau bucăților”.

Pe� baza� stării� cărnii,� a� prezenței� grăsimii� și� a�gradului�de�deteriorare,�clasa�A�are�subdiviziunile�A�1�și�A�2.�

Sub� denumirea� de� carne� de� pasăre,� produsele�reglementate� prin� Regulamentul� 1234/2004� sunt�următoarele:1.��Carnea� de� pasăre� și� organele� comestibile� ale�păsărilor,�cu�excepția�ficatului,�proaspete,�refrigerate�sau�congelate;

2.��Ficatul�de�pasăre,�proaspăt,�refrigerat�sau�congelat;3.��Ficatul� de� pasăre� sărat,� în� saramură,� uscat� sau�afumat;

4.��Grăsimea� de� pasăre� netopită� și� neextrasă� în� alt�mod,� proaspătă,� refrigerată,� congelată,� sărată,� în�saramură,�uscată�sau�afumată.�În� continuare� vom� face� referire� la� metoda� de�

verificare� a� calității� cărnii� de� pasăre� preambalată,�„în� conformitate� cu� condițiile� prevăzute� la� articolul� 1�alineatul�(3)�litera�(b)�din�Directiva�2000/2013/CE”,�la�recepția� în�antrepozit,�precum�și�a�produselor�obținute�prin�procesarea�cărnii�de�pasăre,�denumite�„preparate�din�carne”,�care�conform�Reg.�853/2004,�Anexa�I,�punctul�1.15,� sunt� reprezentate� de� „carnea� proaspătă,� inclusiv�carnea� care� a� fost� secționată� în� fragmente,� căreia� i� se�adaugă�produse�alimentare,�condimente�sau�aditivi�sau�care� a� fost� supusă� unei� prelucrări� insuficiente� pentru�a� modifica� în� esență� structura� fibroasă� a� mușchilor�și� a� determina� astfel� dispariția� caracteristicilor� cărnii�proaspete”.�Tot�aici�trebuie�să�fie�menționate�și�produsele�din� carne,� care� conform� punctului� 7.1� al� aceluiași� act�normativ,� din�Anexa� I,� sunt� acele� produse� „prelucrate�care� rezultă� din� prelucrarea� cărnii� sau� din� prelucrarea�produselor� astfel� prelucrate,� astfel� încât� suprafața� de�tranșare�permite�constatarea�dispariției�caracteristicilor�de�carne�proaspătă”.�

Aici,�pe�lângă�actele�normative�de�bază�de�la�nivelul�U.E.,�se�aplică�anumite�norme�interne�și�ordine�adoptate�la�nivel�național.�

Proceduri privind evaluarea calității cărnii de pasăre și a produselor din carne de pasăre la recepția în depozit, înainte de comercializare

Comercializarea cărnii de pasăre în România se supune actelor normative de la nivelul Uniunii Europene, printre care: 1. Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, din 22 octombrie 2007, de instituire a unei

organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („ Regulamentul unic OCP ”).

2. Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei, din 16 iunie 2008, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, în ceea ce privește standardele de comercializare a cărnii de pasăre.

3. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, din 29 aprilie 2004, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

4. Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, din 29 aprilie 2004, de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman.

Drd. ing. MIHAI COSTACHE

Indu

strie

alim

enta

ră

creo


Se� începe� prin� verificarea� depozitului,� înainte� de�descărcarea�produselor,�în�ceea�ce�privește�temperatura�(limitele�fiind�de�0oC�și�4oC),�precum�și�starea�de�igienă.�În� cazul� în� care� se� constată� neconformități� în� fiecare�din� aceste� privințe,� se� vor� lua� imediat� măsuri� pentru�remedierea�situației.�

Dacă�se�constată�că�starea�depozitului�este�conformă,�se�va�trece�la�verificarea�declarației�de�conformitate,�mai�precis�a�documentelor�de�însoțire�a�mărfurilor.�Tipul�și�conținutul�acestor�documente�vor�fi�nu�numai�dictate�de�legislația�în�vigoare�dar�și�de�cerințele�comerciantului,�în�acest�caz�al�supermarketului.�

După�verificarea�documentelor,�se�va�continua�prin�verificarea�mijloacelor�de�transport,�prin�evaluarea�stării�de� curățenie,� a� temperaturii� de� refrigerare� (maximum�4oC)� și� a� termodiagramei� (înregistrarea� valorilor� de�temperatură�pe�parcursul�călătoriei).�

În� acest� stadiu,� dacă� toate� aspectele� verificate�sunt�conforme,� se�va�continua�prin�verificarea�calității�produselor� recepționate,�mai� precis� a� cărnii� de� pasăre�preambalată.� Această� verificare� se� realizează� prin�evaluarea�pe�lot.�Lotul�este�definit�atât�în�legislație�cât�și�în�normele�interne�ca�acea�cantitate�de�produs�de�același�tip�și�sortiment,�obținută�în�aceeași�zi�de�fabricație,�de�către� aceeași� unitate� producătoare,� ambalată� folosind�același� tip� de� ambalaj� și� prezentată� în� același� timp� la�verificare.�

Într-un�lot,�probele�vor�fi�recoltate�în�mod�aleatoriu,�din�diferite�locuri�și�niveluri.�

La�nivelul�unui�lot�se�verifică�următoarele:

a) Ambalarea și etichetarea (masa netă)Mai� precis,� din� lotul� de� verificat,� se� vor� recolta�

10�%�din�ambalaje�(minimum�2�bucăți).�Ambalajele�se�vor�verifica�atent,�trebuind�să�fie�întregi,�curate,�uscate,�fără�miros� de�mucegai� sau� alt�miros� străin,� rezistente�la� stocare� și� manipulare� astfel� încât� să� nu� deformeze�produsul.� De� asemenea,� ambalajul� de� transport� va�conține�un�singur�sortiment.�

Din� punct� de� vedere� al� etichetării,� ambalajele��trebuie�să�conțină�următoarele�elemente:

-�denumire�produs;-��numele� firmei� (producător,� importator� sau�distribuitor)�și�adresa�completă;

-��menționarea�cantității�nete�conținute�de�un�ambalaj�individual�și�a�numărului�total�al�acestora;

-�condiții�de�păstrare;-�data�limită�de�consum;-�marca�de�sănătate.Lotul�se�acceptă�când�toate�ambalajele�de�transport,�

toate�unitățile�de�produs�și� toate�unitățile�de�desfacere�verificate� corespund� condițiilor� pentru� ambalare,�etichetare�și�masă�netă.

b) temperatura, aspectul, forma, consistențaDin�lotul�de�10�%�ambalaje�de�transport�prelevate,�

se� recoltează� 2� %� din� numărul� unităților� de� produs�aflate�în�acestea,�dar�nu�mai�puțin�de�3�unități�de�produs�(pentru�produse� cu�masa�mai�mare�de�1�kg)� sau�3�kg�(pentru�produse�cu�masa�sub�1�kg).

În cazul produselor livrate în ambalaje de desfacere (bax), din cele 4 ambalaje de desfacere prelevate se iau 2 ambalaje (bax) și se supun verificărilor.

Temperatura� produselor� trebuie� să� se� încadreze�în� parametrii� declarați� pe� etichetă,� în� caz� contrar� se�respinge�lotul�evaluat.�Lotul�va�fi�acceptat�atunci�când�toate�unitățile�de�produs�verificate�corespund�condițiilor�pentru� aspect,� formă� și� consistență,� prevăzute� în�legislație�sau�în�specificația�de�produs.�

c) Proprietățile organoleptice (în� cazul� unor�suspiciuni,�a�unor�sesizări�primite�la�nivel�de�unitate�de�comercializare).�Din�fiecare�unitate�de�produs�prelevată�pentru� temperatură,� aspect,� formă,� consistență,� se� va�recolta� câte� o� probă� de� 300� g.� Probele� se� recoltează�prin� secționarea� produsului� perpendicular� pe� axul�longitudinal� la� minim� 5� cm� de� margine,� cu� excepția�cârnaților� cu� lungime� mai� mică� de� 20� cm,� ce� nu� se�secționează� și� a� afumăturilor� cu� os,� unde� proba� se�detașează�pe�toată�grosimea�produsului.

Lotul� se� acceptă� când� toate� probele� examinate�corespund� condițiilor� prevăzute� pentru� proprietățile�organoleptice� din� standardele� sau� normele� tehnice� în�vigoare.

d) Proprietățile fizico-chimice stabilite prin documentația tehnică a produsului (în�cazul�în�care�se�constată�neconformități�ale�proprietăților�organoleptice�sau� există� sesizări� primite� la� nivel� de� unitate� de�comercializare)�

Verificările� și� evaluarea� calității� produselor� din�carne�de�pasăre�recepționate�în�antrepozit�sunt�realizate�de�inspectorul�de�calitate�și�de�coordonatorul�tehnic.�

Inspectorul� de� calitate� are� responsabilitatea� de� a�realiza� verificarea� recepției� conform� instrucțiunilor� de�lucru�și�înregistrarea�deciziilor�în�formularul�specific�de�„Refuzuri�calitative”.�

Coordonatorul� tehnic�va�realiza�verificarea�zilnică�a� respectării� instrucțiunilor� de� lucru� privind� recepția�produselor�din�carne�de�pasăre.�n


creo


Statistică

i. LA PRoDuCţiA De CARne De PASăRe:-��Spor�în�greutate:�107826,7�tone�în�trim.�I�2017,�faţă�de�113507,1�tone�în�trim.�I�2016,�105506,4��tone�în�trim.�I�2015,�110840,5�tone�în�trim.�I�2014�şi�92772,6�tone�în�trim.�I�2013.

ii. LA Găini De ouă ConSum:-��Producţia�totală�de�ouă:�433,5�mil.�în�trim.�I�2017,�faţă�de�339,1�mil.�în�trim.�I�2016,�287,1�mil.�în�trim.�I�2015,�307,8�mil.�în�trim�I�2014�şi�289,5�mil.�în�trim.�I�2013.�

iii. LA Găini RePRoDuCţie RASe GReLe:-��Producţia� totală�de�ouă:�54,07�mil.� în� trim.�I�2017,� faţă�de�51,91�mil.� în� trim.�I�2016,�46,38�mil.�ouă� în� trim.�I�2015,� 45,25�mil.�ouă�în�trim.�I�2014�şi�44,48�mil.�ouă�pe�trim.�I�2013.

În� continuare,� prezentăm�performanţele� tehnice� realizate�pe� trim.� I� 2017,� faţă�de� aceeaşi� perioadă�din� anii� 2013-2016,�precum�şi�primele�societăţi�avicole�din�ţară,�în�ordinea�performanţelor.

I. CARNE DE PASĂRE

A. Cele mai bune sporuri medii zilnice (g/zi):

Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�2017meDie uCPR 53,66 55,75 55,39 57,95 56,40

-� Societăţi�foarte�mari�(peste 4000 tone spor în greutate pe trimestru):

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�TRANSAVIA 65,35 67,11 64,63 62,47 62,992.�AGRICOLA�INT.�BACĂU 42,83 55,30 54,08 58,05 59,663.�AVICOLA�BUZĂU 59,52 56,47 55,10 59,79 58,514.�SC�AVICARVIL 59,12 56,72 55,22 61,02 56,965.�SC�ONCOS� 54,61 54,71 50,07 53,86 53,386.�SC�AGRISOL�INT. 51,78 56,35 54,70 54,40 49,60

-� Societăţi�mari�(1200 – 4000 tone spor în greutate pe trimestru):

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�DRAGOŞ�VODĂ 55,51 50,21 52,67 64,36 64,802.�SC�AVICOD� 57,07 61,51 62,10 65,44 64,153.�SC�OPREA�AVICOM 54,48 53,56 54,03 56,07 61,954.�SC�NUTRIPUI 62,09 x 64,29 44,35 61,035.�AVICOLA�CIOCĂNEŞTI 58,00 58,23 59,00 59,00 59,566.�SC�ROSAVIS x 52,99 51,45 54,75 58,967.�SC�PRIMA�NOVA 53,21 49,71 55,92 60,12 57,13

PERFORMANŢE ŞI RECORDURI AVICOLE TRIM. I 2017, COMPARATIV CU TRIM. I AL ANILOR 2013, 2014, 2015 și 2016

Dr. ing. AnA MAriA COvAşă, ing. vlADiMir COFAs

creo


Stat

istică

b. Cele mai bune consumuri specifice (kg/kg spor):



SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�AVICOLA�BUZĂU 1,583 1,680 1,620 1,605 1,5892.�SC�TRANSAVIA 1,681 1,599 1,594 1,585 1,5903.�SC�AVICARVIL 1,753 1,852 1,728 1,722 1,6604.�AGRICOLA� INTERNAȚIONAL�BACĂU 1,638 1,733 1,726 1,715 1,689

5.�SC�AGRISOL�INT. 1,830 1,822 1,718 1,739 1,695

-� Societăţi�mari�(1200 – 4000 tone spor în greutate pe an pe trimestru):

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�AVICOD� 1,820 1,692 1,716 1,621 1,5982.�SC�OPREA�AVICOM 1,792 1,700 1,672 1,620 1,6003.�AVICOLA�CIOCĂNEŞTI 1,660 1,612 1,602 1,620 1,6164.�SC�ROSAVIS x 1,726 1,702 1,647 1,6175.�SC�FERMADOR 1,806 1,687 1,779 1,655 1,6326.�SC�DRAGOŞ�VODĂ 1,705 1,670 1,639 1,700 1,6577.�SC�MORANDI 2,113 1,604 1,755 1,710 1,661

C. Cele mai scăzute pierderi prin mortalitate (%):



SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�AVICOLA�BUZĂU 1,24 1,50 1,69 1,72 1,572.�SC�ONCOS 2,05 2,02 2,02 1,75 1,643.�SC�TRANSAVIA 2,00 1,84 2,01 1,84 1,944.�SC�AVICARVIL 1,72 2,36 1,88 2,07 2,095.��AGRICOLA�INTERNAȚIONAL�BACĂU 2,22 2,25 2,15 2,14 2,35

-� Societăţi�mari�(1200 – 4000 tone spor în greutate pe trimestru):

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�AVI�TOP� 1,24 1,23 1,03 0,97 1,102.�SC�MORANDI 2,48 1,16 1,87 1,72 1,143.�SC�PRIMA�NOVA 1,73 1,80 2,15 1,57 1,464.�SC�DRAGOŞ�VODĂ 1,67 1,24 1,27 1,49 1,485.�AVICOLA�CIOCĂNEŞTI 1,25 1,55 1,55 1,83 1,596.�AVICOLA�FOCȘANI 2,13 1,90 1,98 2,81 1,947.�SC�AVICOD 1,29 1,90 1,95 2,27 2,048.�SC�SAFIR x 1,15 1,53 1,25 2,10

D. Cei mai buni indici economici europeni:


creo


Statistică


SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�TRANSAVIA 380,93 411,99 397,22 386,97 388,522.�SC�AVICOLA�BUZĂU 371,25 331,07 334,38 386,15 362,313.��AGRICOLA�INTERNATIONAL�BACĂU 255,65 311,95 306,64 331,19 344,85

4.�SC�AVICARVIL 331,35 298,97 313,61 347,04 335,925.��SC�AGRISOL�INTERNAȚIONAL 275,16 301,04 311,73 304,37 283,27

6.�SC�ONCOS 280,46 294,51 315,17 291,07 283,16

-� Societăţi�mari (1200 – 4000 tone spor în greutate pe trimestru):

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�AVICOD� 309,54 356,51 354,80 394,55 393,262.�SC�DRAGOŞ�VODĂ 314,94 296,99 317,27 372,56 385,183.�AVICOLA�CIOCĂNEŞTI 345,05 355,74 362,47 357,64 362,794.�SC�FERMADOR 261,86 304,66 343,92 315,63 335,765.�SC�NUTRIPUI 333,33 x 370,34 245,17 331,196.�SC�MORANDI 272,28 322,10 312,25 302,71 327,057.�SC�PRIMA�NOVA 314,94 280,95 359,87 397,26 319,48

II. GĂINI OUĂ CONSUM

A. Cea mai mare producţie medie de ouă pe găină (ouă pe găină):


-�Societăţi�mari�şi�mijlocii:

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�A&A�FARMS x 78,30 78,34 80,92 85,82.��SC�ALBERT�DISTRIBUTION�&�LOGISTIC x X x 61,13 83,45

3.�AVICOLA�LUMINA 73,69 79,33 80,5 82,90 79,804-5.�SC�NECRI�SAN x 75,85 68,01 79,71 79,454-5.�SC�CONDOR�MATCA 80,22 62,73 83,26 79,12 79,456.�SC�PRO�AVIS 74,04 86,01 75,65 86,98 78,707.�SC�AVI�PUTNA 72,17 77,17 86,02 79,31 78,568.�SC�TONELI 73,37 63,71 68,60 79,63 74,539.�SC�AT�GRUP�PROD 67,46 83,45 77,97 71,55 73,6910.�SC�AVIS�COLLECTION 80,35 78,89 78,28 79,71 72,6711.�AVICOLA�BUCUREȘTI 72,40 65,89 66,07 x 72,58

b. Cele mai bune consumuri specifice (g/ou):


creo


Stat

istică

-�Societăţi�mari�şi�mijlocii:

SC�AVICOLA Trim.�I�2013

Trim.�I�2014

Trim.�I�2015

Trim.�I�2016

Trim.� I�2017

1.��SC�ALBERT�DISTRIBUTION�&�LOGISTIC x x x 176,64 126,82.�SC�SUPER�EGGS 158,93 170,89 149,70 150,37 129,03.�AVICOLA�LUMINA 139,72 137,4 136,31 135,45 133,64.�SC�CONDOR�MATCA 138,34 161,73 129,59 141,83 138,35.�SC�NECRI�SAN x 192,62 213,35 151,03 140,86.�SC�TONELI 143,35 155,06 159,52 135,75 144,37.�A&A�FARMS x 155,91 153,13 147,44 147,08.�SC�HADITON�GROUP 149,82 126,75 144,65 139,31 149,1

C. Cele mai scăzute pierderi prin mortalitate (%):


-� Societăţi�mari�şi�mijlocii:

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�NECRI�SAN x 0,07 0,07 0,05 0,032.�SC�AVI�PUTNA 0,65 0,28 0,15 0,28 0,153.�SC�IMPORT�EXPORT�PAL�MAR 1,61 0,86 0,11 0,14 0,17

4.�SC�PRO�AVIS 1,96 0,46 0,21 0,32 0,235.�SC�AVIS�COLLECTION 0,99 0,39 0,44 0,42 0,246.�SC�ONCOS� x 1,44 0,72 0,45 0,427.��SC�SELECT�NUTRICOMB�CREVEDIA 1,01 1,67 1,04 0,54 0,49

8.�SC�A&A�FARMS x 0,46 0,58 0,58 0,599.�AVICOLA�LUMINA 0,29 1,13 0,51 0,92 0,7710.�SC�AT�GRUP�PROD 0,43 0,44 0,43 1,65 0,82

D. Cei mai buni indici economici europeni:


-� Societăţi�mari�şi�mijlocii:

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.��SC�ALBERT�DISTRIBUTION�&�LOGISTIC x X x 137,12 264,45

2.�AVICOLA�LUMINA 213,27 231,43 238,28 243,89 240,473.�SC�NECRI�SAN x 159,58 129,18 232,11 228,734.�SC�CONDOR�MATCA 230,40 153,17 257,31 217,69 227,735.�SC�A�&�A�FARMS x 202,75 206,28 219,46 211,656.�SC�IMPORT�EXPORT�PAL�MAR 201,19 218,34 132,14 169,52 211,077.�SC�SUPER�EGGS 146,54 120,68 169,08 153,67 207,278.�SC�TONELI� 205,29 165,29 172,54 233,13 206,389.�SC�TRITICUM�SEBEȘ 209,70 199,44 253,35 145,86 203,4410.�SC�AVIS�COLLECTION 218,81 249,56 223,29 228,80 202,19

creo


Statistică

III. GĂINI REPRODUCŢIE RASE GRELE

A. Cele mai mari producţii de ouă (mii. buc.):

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�TRANSAVIA 6913 7098 6570 8368 94392.�SC�BANVIT�FOODS 6316 7530 6700 7887 77463.�AGRICOLA�INT.�BACĂU 7000 7042 7013 5887 71044.��SC�AGRISOL�(incl.�Agrodevelopment) 5018 5316 6668 6251 6916

5.�AVICOLA�BUZĂU 1949,6 2015,76 4092 5338 62346.�AVICOLA�TĂRTĂŞEŞTI 3854 4389 4487 4821 4256

b. Cele mai mari producţii medii de ouă (ouă pe găină):


SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�AVICOLA�BUZĂU 54,36 64,87 70,27 71,62 72,542.��SC�AGRISOL�INTERNAȚIONAL 35,43 71,55 x 33,23 71,05

3.�AVICOLA�FOCŞANI 75,20 73,05 62,38 71,59 70,814.�SC�TRANSAVIA 67,04 67,21 70,14 68,70 67,605.�AGRICOLA�INT.�BACĂU 63,59 65,10 66,21 61,44 65,546.�SC�BANVIT�FOODS 64,58 66,55 74,44 69,24 64,93

C. Cele mai scăzute consumuri specifice de furaje (g/ou):


SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�AVICOLA�BUZĂU 296,99 250,41 185,18 232,28 214,842.�AVICOLA�FOCȘANI 233,25 249,07 256,47 234,23 218,303.�SC�BANVIT�FOODS 231,09 233,31 148,18 238,06 222,304.�SC�FERMADOR x x x 301,90 238,475.�SC�TRANSAVIA 216,54 244,4 233,68 239,91 241,386.�AVICOLA�TĂRTĂŞEŞTI 208,24 227,03 231,88 225,83 244,50

D. Cele mai scăzute pierderi prin mortalitate (%):


SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�AGRISOL�INTERNAȚIONAL 0,87 0,89 x 1,16 0,562.�AVICOLA�FOCŞANI 2,03 0,79 0,88 1,3 1,303.�SC�ALIS�PROD�IMPEX 3,05 0,86 3,37 2,81 1,364.�AVICOLA�BUZĂU 1,06 1,35 2,97 1,65 1,435-6.�SC�TRANSAVIA 0,20 1,52 2,99 1,73 1,735-6.�SC�AGRODEVELOPMENT 1,52 1,10 1,69 1,99 1,73

creo


IV. INCUBAŢIE RASE GRELE

A. total pui eclozionaţi (mii. pui):

Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�2017totAL uCPR 32982 33262 34003 39911 38831

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�TRANSAVIA� 5133,4 5439,3 5112,9 6372,6 7562,72.�SC�BANVIT�FOODS 2477,4 4065,8 3258,1 5765,1 6278,33.�AGRICOLA�INT.�BACĂU 4214,0 4210 4311,0 3517,0 4304,04.�AVICOLA�BUZĂU 1451,55 1709,38 3680,8 5111,9 4185,25.�SC�AGRISOL�+�AGRODEVELOPMENT 2944,4 2777,8 3062,0 3207,8 3623,1

6.�SC�AVICOLA�TĂRTĂŞEŞTI 3249,4 3085,7 2150,6 3645,4 2524,7

b. Procente de ecloziune (%):


Societăţi cu peste 2 mil. pui eclozionaţi pe trimestru:

SC�AVICOLA Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�20171.�SC�AGRODEVELOPMENT 84,32 x 85,53 86,55 89,122.�SC�OPREA�AVICOM 83,88 82,01 84,37 85,95 89,003.�AVICOLA�BUZĂU 82,33 86,34 88,15 88,92 87,344.�AVICOLA�TĂRTĂŞEŞTI 86,99 86,45 86,50 87,96 87,315.�SC�TRANSAVIA 84,28 86,02 85,89 86,99 87,246.�SC�FERMADOR 84,45 87,00 83,88 82,52 86,577.�SC�ALIS�PROD�IMPEX 75,52 86,86 87,54 87,85 86,088.�SC�BANVIT�FOODS 73,05 83,59 85,22 83,98 86,01

V. GĂINI REPRODUCŢIE RASE UŞOARE

A. Producţie totală de ouă (mil. buc.)


b. incubaţie rase uşoare, număr de pui eclozionaţi (mii pui):

Trim.�I�2013 Trim.�I�2014 Trim.�I�2015 Trim.�I�2016 Trim.�I�2017totAL uCPR 1572,0 711,0 1103,0 60,7 851,8

C. incubaţie rase uşoare, procente de ecloziune (%):


Stat

istică

NOTĂ: Cifrele subliniate reprezintă recorduri, fie pentru întreaga avicultură, fie pentru societatea respectivă.

creo

Documents

Revistă trimestrială Sumar / Summary - avicultura.ro · nr. 2 / aprilie-iunie 2017 3 legume) erau asigurate în proporție de 100% din producție proprie. După 30 de ani de aplicare