Revista parohiei Odăi

Anul 2, Nr. 1 (13), 2020

Se distribuie gratuit!

Programul Bisericii Odăi pe luna IANUARIE

• Parohia Odăi cu Hramurile Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni •

2

În odăile Brâncovenești, ziua de 8

decembrie 2019, a fost un moment de mare

bucurie duhovnicească. Această bucurie a

pornit de la un gând, ce s-a imbrăcat într-o

frumoasă acțiune ce a putut fi finalizată cu

binecuvântarea lui Dumnezeu și sprijinul dlui

primar, Gheorghe Silviu - Constantin.

Momentul de bucurie duhovnicească

se referă la amplasarea, în curtea bisericii din

parohia Odăi, a două busturi: al Sfântului

întocmai cu Apostolii, Constantin cel Mare și

al Sfântului Mucenic Constantin

Brâncoveanu. Lucrările au fost executate de

catre dnul. scluptor, Nicolae Popa, care s-a

aplecat cu profundă dragoste și admirație

asupra chipurilor celor doi Sfinți, aducându-i

din veșnicie în mijlocul celor ce luptă pentru

mântuire, păstrând cu deosebită atenție

însușirile chipurilor, potrivit Erminiei biblice

bizantine. Costurile acestor lucrări au fost

suportate din bugetul Consiliului Local al

orașului Otopeni.

Dezvelirea și sfințirea celor două

busturi a avut loc imediat după săvârșirea

Sfintei Liturghii, în prezența dlui primar -

Gheorghe Silviu - Constantin, dlui. deputat -

Zi de bucurie în

Odăile Brâncovenești

3

Gheorghe Daniel care, în finalul momentului

a făcut o frumoasă prezentare a importanței

celor doi Sfinți în viața cetăților lor, cât și în

viața bisericească a Bisericii lui Hristos

Dumnezeu, dnul. Popa Nicolae – sculptorul,

a preoților din orașul Otopeni și a

credincioșilor bisericii din odaia

Brâncoveanului.

Cele două busturi sunt amplasate

stânga-dreapta de troița din curtea bisericii,

căci nu numai Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a

biruit prin Sfânta Cruce moartea dăruindu-ne

tuturor viață veșnică, ci toți cei ce cred

Sfintelor Sale Pătimiri, Răstigniri, Învierii și

Înălțării Sale.

Cu această ocazie mulțumim din

suflet dlui primar – Gheorghe Silviu –

Constantin și reprezentanților Consiliului

Local Otopeni și rugăm pe Bunul Dumnezeu

să reverse harul și binecuvântarea Sa

dumnezeiască asupra orașului și viețuitorilor

din Otopeni, prin rugăciunile Sfinților Martiri

Brâncoveni și ale Sfinților Împărați

Constantin cel Mare și mama sa, Elena.

Preot paroh Iliuță Ion

4

DATE

Calendar —— • ——

1 IANUARIE

†) Sfântul Ierarh Vasile cel

Mare

Cel între ierarhi preaales,

între dascăli preaînţelept şi

între toţi sfinţii preamult

plăcut lui Dumnezeu, Sfântul

părintele nostru Vasile cel

Mare, a avut ca patrie Pontul, ce este în Ca-

padocia, şi s-a născut din părinţi binecredin-

cioşi şi de Dumnezeu cinstitori.

10 IANUARIE

†) Sfântul Cuvios Antipa

de la Calapodești

Cea mai mare nevoinţă a

Sfântului Cuvios Antipa

era rugăciunea cea de foc a

inimii, prin care neîncetat

slăvea pe Dumnezeu,

izgonea gândurile cele necurate şi gusta din

bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La

aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de

toată noaptea, lacrimi, metanii şi alte neştiute

osteneli duhovniceşti.

13 IANUARIE

†) Sfântul Mucenic Ermil Sfântul astfel rugându-se,

îndată s-a auzit un glas de

sus, zicându-i: "Amin,

Amin, zic ţie, Ermile;

după trei zile te vei izbăvi

din aceste primejdii şi vei

primi mare răsplătire pentru pătimirea ta".

†) Sfântul Mucenic

Stratonic

Sfântul Stratonic a răspuns:

"Foarte mult doresc; pentru

că se cuvine ca prietenii cei

adevăraţi să îndure pri-

mejdia împreună şi de

bunătăţi iarăşi împreună să

se îndulcească. Şi ce va fi mai dulce pentru

noi, decât a pătimi şi a muri pentru Hristos?".

25 IANUARIE

†) Sfântul Cuvios Eftimie

cel Mare

Pe lângă altele câştigate de

marele Eftimie, i s-a dăruit

lui şi aceasta: a cunoaşte

mai înainte ziua adormirii

sale şi ce se va întâmpla locului său.

25 IANUARIE

†) Sfântul Ierarh

Bretanion, Episcopul

Tomisului

Sfântul Bretanion,

Episcopul Tomisului, se

pare că a fost ucenic al

Sfântului Vasile cel Mare.

26 IANUARIE

†) Sfântul Ierarh Iosif cel

Milostiv, Mitropolitul

Moldovei Cele mai alese virtuți ale

mitropolitului Iosif erau

acestea două: sfințenia

vieții și milostenia. Bucură

-te, Sfinte Ierarhe Iosif cel milostiv, părintele

nostru!

Sursa: doxologia.ro

5

Programul Bisericii Odăi

LUNA IANUARIE —— • ——

01 ianuarie, miercuri - Sfânta Liturghie

Tăierea Împrejur

cea după trup a Domnului

Sfântul Vasile cel Mare

(Anul Nou – Tedeum)

* Slujba pentru acest praznic va fi unită

cu Miezonoptica și slujba trecerii dintre

ani și va începe la ora 23.30 în seara de

31.12.2019 înspre 01.01.2020.

* Începând cu 02.01.2020 preotul va merge

prin casele creștinilor din Parohia Odăi,

cu Boboteaza, stropind casele și credin-

cioșii cu Agheasma mare. Această vizită

pastorală se va încheia în ziua de

08.01.2020 .

05 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta

Liturghie

06 ianuarie, luni, ora 08.00

Botezul Domnului – Boboteaza, Sfânta

Liturghie

Sfințirea Agheasmei celei mari

07 ianuarie, marți, ora 08.00

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Sfânta Liturghie

11 ianuarie, sâmbătă, ora 08.00 - Pomenirea

celor adormiți

12 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta

Liturghie

18 ianuarie, sâmbătă, ora 08.00 - Pomenirea

celor adormiți

19 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta

Liturghie

25 ianuarie, sâmbătă, ora 08.00 - Pomenirea

celor adormiți

26 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta

Liturghie

29 ianuarie, miercuri, ora 17.00

Taina Sfântului Maslu și Vecernia pentru

praznicul Sfinților Trei Ierarhi

30 ianuarie, joi, ora 08.00

Sfinții Trei Ierarhi:

Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan

Gură de Aur

Dragi enoriași,

Ne aflăm la sfârșitul celui de-al doilea

semestru, cel din toamnă, al cursurilor cu

temele: pictură pe sticlă, mozaic, limbile

engleză și greacă, șah la care mai adaugăm și

Atelierul de Inițiere în credința ortodoxă.

În numărul viitor vă vom prezenta un

material cu lucrările copiilor prezentate la

expozitia din incinta Parohiei Odăi, unde

exponatele vor putea fi achizişionate de către

dumneavoastră, iar banii strânși vor fi folosiți

pentru cumpărarea de materiale didactice

pentru micii cursanți.

Mulțumim dl. Magyar, îndrumătorilor

dar și enoriașilor din biserica noastră pentru

suportul acordat bunei desfașurări a acestor

activități.

Parohia Odăi

6

Sfântul Apostol Pavel arată că în Iisus

Hristos s-a schimbat tăierea împrejur cea

trupească într-o tăiere împrejur

duhovnicească.

Tăierea-împrejur

cea după trup a Domnului —— • ——

Sinaxarul acestei zile amintește că:

„De la Sfinții Părinți am luat obiceiul să

sărbătorim, după încheierea anului

calendaristic, Tăierea împrejur cea după

trup a Domnului nostru Iisus Hristos.

Domnul a primit aceasta, ca să înlăture

rânduiala Legii Vechi și să pună în loc

tăierea împrejur cea după Duh cea nefăcută

de mână.

Deci, sărbătorim această zi ca pe un

praznic împărătesc. Căci Domnul, după cum

ne-a cinstit pe noi, luând trup omenesc, întru

totul asemenea nouă, afară de păcat, tot așa

a binevoit să primească și tăierea împrejur.

Întâi, ca să astupe gurile ereticilor care

îndrăznesc a zice că Domnul n-a luat trup, ci

că S-a născut ca o nălucire.

Dar dacă n-ar fi luat trup, cum S-ar fi

tăiat împrejur? Și al doilea ca să astupe

gurile iudeilor celor neînțelegători, care îl

cleveteau că nu păzește sâmbăta și că strică

Legea. Pentru aceasta, după opt zile de la

nașterea Lui cea sfântă din Fecioară, a

binevoit să fie adus de Maica Sa și de Iosif,

în locul unde, după obicei, iudeii se tăiau

împrejur.

Și a fost tăiat împrejur; și I s-a dat

numele Iisus, nume adus din cer de îngerul

Gavriil, mai înainte de zămislirea Lui în

pântecele Fecioarei. Și iarăși întorcându-Se

Domnul cu părinții Săi acasă, a viețuit

omenește, crescând cu anii, cu Înțelepciunea

și cu harul, pentru mântuirea noastră”.

Hristos a fost tăiat împrejur în a opta

zi de la naștere și această tăiere împrejur era

simbolul credincioșiei, al alegerii și al

binecuvântării pentru evrei, o binecuvântare

specială pentru poporul ales din partea lui

Dumnezeu și un semn de fidelitate, de

jertfelnicie pentru a împlini voia lui

Dumnezeu și a nu mai trăi după voia

instinctelor, ci după voia Duhului.

Icoană veche

De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată

că în Iisus Hristos s-a schimbat tăierea

împrejur cea trupească într-o tăiere împrejur

duhovnicească, ce începe prin botezul în

moartea și învierea lui Hristos. Tăierea

împrejur cea duhovnicească, nu cea

trupească, contează acum. Hristos a făcut-o

pentru a arăta că S-a născut sub Lege, că

respectă Legea, dar apoi o desăvârșește prin

învățătura și lucrările Sale sfințitoare,

minunate.

Sursa: basilica.ro

7

6 ianuarie, Boboteaza —— • ——

Sărbătoarea reaminteşte botezul

Mântuitorului în apa Iordanului şi, împreună

cu ziua Sfântului Ioan, celebrată o zi mai

târziu, marchează sfârşitul sărbătorilor

dedicate Naşterii lui Iisus Hristos. În această

zi, catolicii sărbătoresc Epifania, adică

anunţul naşterii lui Iisus Hristos regilor magi,

veniţi să-l vadă pe pruncul abia născut.

De Bobotează, numita şi Teofanie,

Arătarea Domnului sau Iordanul, se sfinţesc

toate apele. Se consideră că apa de la

Bobotează are o putere deosebită fiindcă a

fost sfinţită printr-o îndoită chemare a

Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în

ziua în care Mântuitorul a fost botezat în

apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în

această zi şi luată de credincioşi nu se strică

niciodată. Boboteaza are pe lângă înţelesurile

creştine legate de momentul naşterii

spirituale a Măntuitorului şi trăsături de

mare sărbatoare populară.

Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează

Ajunul Bobotezei este zi de post

negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau

Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

În această zi, în toate bisericile

ortodoxe preoţii fac Agheasmă (apă sfinţită),

cu care "botează" apele, oamenii, animalele

şi casele, aducând astfel binecuvântarea

Sfintei Treimi.

De la Bobotează, se bea Agheasmă

Mare, pe nemâncate, timp de 8 zile, ca

simbol al veşniciei. Apa sfinţită se păstrează

apoi într-un loc curat şi se ia doar cu

dezlegare de la preot. Credincioşii o pot

folosi în caz de boală, pentru a-şi sfinţi

casele, lucrurile şi animalele şi locul de

muncă.

În localităţile aşezate pe malul

Dunării, al unui râu sau pe ţărmul mării încă

se mai păstrează obiceiul ca după slujba de la

biserică, preotul să arunce o cruce în apa

foarte rece, uneori chiar îngheţată. Cei mai

curajoşi bărbaţi se aruncă după ea pentru a o

aduce înapoi, iar cel care reuşeşte va avea

noroc tot anul. În vechime, cel care găsea

primul crucea şi o aducea la mal primea

daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la

mare cinste de ceilalţi.

Tradiţia ortodoxă cere ca de

Bobotează să se facă o masă mare, cu 12

feluri de mâncare, să se mănânce piftie şi

grâu fiert şi să se bea vin roşu. Pana la

sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa,

nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat

dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt

date animalelor pentru a fi protejate de boli şi

pentru a fi bune de prăşilă.

Crucea apelor

Peste obiceiurile creştine ortodoxe de

sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-

au suprapus şi multe practici păgâne, unele

păstrate încă în lumea satului: afumarea,

(continuare în pagina 8)

8

(urmare din pagina 7)

grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea

duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp

colindele însoţite de strigături şi zgomote. În

ziua de Bobotează se fac şi se prind

farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se

fac prorociri despre noul an. Se spune că, în

noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi leagă

un fir roşu de mătase pe inelar şi îşi pun o

rămurică de busuioc sub pernă ca să-şi viseze

ursitul.

Potrivit tradiţiei populare, fetele care

cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor

mărita chiar în acel an. Se crede că animalele

din grajd vorbesc la miezul nopţii despre

locurile unde sunt ascunse comorile. De

Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise

certurile şi nu se dă nimic cu împrumut.

În ajunul Bobotezei, într-un sat din

Bistriţa-Năsăud are loc un obicei vechi de

sute de ani şi unic în România. De cum se

lasă seara, străzile din Chintelnic se umplu de

hâzi, "urâţii satului". Sătenii colindă pe uliţe

mascaţi ca să alunge răul, să primească de

băut şi de mâncat. Hâzii îşi schimbă vocea şi

încearcă să le păcălească pe gazde pentru a

intra prin case ca să vadă ce mai au nou

vecinii. Gazdele îi servesc pe hâzi cu gogoşi

de post, numite pancove şi cu vin.

În Bucovina exista tradiţia înălţării

unor cruci de gheaţă în Ajunul Bobotezei, iar

la porţile tuturor celor care poartă numele

Sfântului Ioan Botezătorul se pune un brad

împodobit, iar gazdele dau o petrecere cu

lăutari.

În Transilvania, cei care au acest

nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până

la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi.

Sursa: crestinortodox.ro

Sfinții Trei Ierarhi:

Vasile cel Mare, Grigorie

Teologul și Ioan Gură de Aur —— • ——

30 ianuarie

Sfântul Vasile s-a născut în anul 330

în Cezareea Capadociei într-o familie

creștină deosebită. Tatăl său, Vasile era fiul

Sfintei Melania cea Bătrână, iar mama

Emilia, fiica unui martir. Vasile și Emilia au

avut zece fii, trei dintre aceștia devenind

episcopi.

Sfântul Vasile a avut o educație

temeinică, desăvârșită prin studiile la Atena

unde a legat o prietenie desăvârșită cu

Sfântul Grigorie Teologul. Întors de la studii

a renunțat la cariera de retor și s-a retras

trăind o viață dedicată ascezei și rugăciunii.

Lui s-au alăturat mai mulți prieteni care i-au

urmat sfaturile și regulile. După modelul

viețuirii lor au fost înființate mai multe

mânăstiri, luând astfel ființă monahismul

basilian.

Pentru priceperea și virtuțile sale a

fost ridicat la demnitatea arhieriei pe scaunul

Cezareei Capadociei. Din această poziție a

luptat pentru apărarea ortodoxiei de

arianismul susținut de către stat.

A fost un om al faptelor și organizării,

părinte al monahismului răsăritean și părinte

al Liturghiei care îi poartă numele. A trecut

la Domnul pe 1 ianuarie în anul 379.

Sfântul Grigorie Teologul s-a născut

tot în jurul anului 330 în Capadocia, la

Arianz. Tatăl său, Grigorie era episcop al

Nazianzului.

9

A fost un caracter sensibil, poetic,

contemplativ, tocmai de aceea a reușit să-și

însușească tehnicile literare antice și să

prezinte mesajul creștin într-o formă literară

greacă desăvârșită.

Icoana veche cu Sfinții Trei Ierarhi

La insistența prietenului său Vasile și

a tatălui său a acceptat să fie hirotonit episcop

pentru eparhia Sasimei. În anul 379, Grigorie

este chemat la Constantinopol pentru a

păstori puținii credincioși ortodocși din

cetatea care era majoritar ariană. Aici, în

amfiteatrul unei case a organizat celebra

Biserică Anastasia unde a rostit cele cinci

cuvântări teologice. El a fost cel care a adus

prin acestea Treimea în cea de-a doua Romă,

cum avea să spună el însuși într-unul dintre

poemele sale.

A trăit să vadă restabilirea dreptei

credințe hotărâte la Niceea prin cel de-al

doilea Sinod Ecumenic, ale cărui prime

sesiuni le-a prezidat el însuși. Neînțelegerile

cu părinții sinodali l-au determinat să se

retragă la Arianz unde a trăit până la sfârșitul

vieții dedicându-se nevoințelor duhovnicești

și scrierilor sfinte.

Cel de-al treilea Sfânt Ierarh al triadei

sărbătorite astăzi este un părinte aparținând

școlii teologice Antiohiene. Sfântul Ioan

Gură de Aur s-a născut în Antiohia la

mijlocul celui de-al patrulea secol, într-o

familie nobilă creștină. A rămas orfan de tată

din tinerețe. A fost un tânăr studios, ucenic al

celui mai cunoscut retor păgân al vremii sale,

Libanius.

Iubitor de nevoință se retrăgea constant în

pustie pentru a-și adânci viața duhovnicească.

A fost hirotonit diacon și apoi preot,

dându-i-se ascultarea de a predica în biserica

principală a cetății Antiohia. Este perioada

din care se păstrează cele mai cunoscute

omilii ale sale.

În anul 397 a murit Nectarie, patriarhului

Constantinopolului. Împotriva voinței sale

Sfântul Ioan i-a fost ales succesor.

Viața sa ascetică, curajul de a spune

lucrurilor pe nume l-au pus în opoziție cu

casa imperială fapt ce i-a atras persecuția și

exilurile.

În anul 407, aflându-se în exil, Sfântul

Ioan a trecut la Domnul pe când se afla la

Comana Pontului.

Sfinții Trei Ierarhi au marcat prin

exemplul lor istoria creștinismului pentru că

au arătat creștinilor, clerici și mireni

deopotrivă, ce înseamnă dragostea

mărturisitoare de Hristos și slujirea autentică

a Bisericii.

Sursa: www.trinitas.tv

10

„Boboteaza e un anunț al iubirii lui

Dumnezeu față de oameni.”

Părintele Stăniloae:

„Dumnezeu ne va ajuta și pe

noi, care sărbătorim

Boboteaza” —— • ——

„Boboteaza este pentru noi o mare

sărbătoare: ni-L arată pe Hristos intrând

deplin în activitatea Lui mântuitoare, publică,

primind în acest scop mărturia

Treimii. Hristos s-a botezat ca să arate că-Și

însușește toate ale noastre, că este aproape de

noi și că, primind Botezul în apa Iordanului,

El este unul din Sfânta Treime.

Sărbătoarea Bobotezei este o

sărbătoare a lui Iisus Hristos, dar este și

un anunț al sărbătorii noastre, al sărbătoririi

botezului nostru, un anunț al iubirii lui

Dumnezeu față de oameni prin Fiul Său.

Treimea S-a arătat atunci și Treimea este

dovada iubirii care există din veci și până în

veci. La fundamentul existenței nu este o

esență inconștientă, ci este un Dumnezeu al

iubirii, un Dumnezeu în trei Persoane, un

Tată, un Fiu - și cine iubește mai mult decât

un tată, și cine răspunde mai mult iubirii

acesteia decât un fiu? Iubirea aceasta este din

veci, și ca iubirea aceasta să fie desăvârșită,

Tatăl vrea să mai aibă și pe un al treilea, care

Să se bucure împreună cu El de Fiul Său, și

Fiul să Îl aibă pe acest al treilea ca să se

bucure împreună cu El de Tatăl Său. Atunci

este iubirea perfectă: iubirea în trei; din

semnul și din puterea acestei iubiri ne

botezăm noi. Primim puterea să ne iubim și

noi pe noi, așa cum Se iubesc Persoanele

Sfintei Treimi. Primim puterea să ne iubim

nu numai unul câte unul, ci să-i iubim pe toți

oamenii, pentru că fiecare poate deveni un

«tu» al nostru. Asta e creștinismul: religia

iubirii.

De aceea Boboteaza este o sărbătoare

mare, foarte populară, o sărbătoare în care se

sfințesc apele, și prin ape se stropesc

oamenii, aducând sfințirea iubitoare a lui

Dumnezeu prin această apă, pe care a sfințit-

o Fiul lui Dumnezeu ca om, botezându-se în

apele Iordanului.

Boboteaza 2019 în Parohia Odăi

Să fim conștienți că Dumnezeu ne va ajuta și

pe noi, care sărbătorim Boboteaza, sfințindu-

ne prin puterea Lui, prin apele Lui, prin

natura Lui.”

(Extras din „Duhovnici români în dialog cu

tinerii”, (ediţia a II-a), Editura Bizantină,

Bucureşti, 2006, pp. 14-15)

11

Fericitul Chir era din Alexandria Egiptului şi

ajunsese, cu darul lui Dumnezeu şi după

multă învăţătură, doctor iscusit, încât

tămăduia bolile trupeşti şi sufleteşti ale

oamenilor, neluând plată, ci binevestind în

acest fel credinţa creştină.

Sf. Mc. doctori fără de arginți

Chir și Ioan —— • ——

Sfinții Doctori fără de arginți Chir

și Ioan – Au învățat medicina în Alexandria

și pentru că tămăduiau mulțimea „fără

onorariu”, li se spunea „doctori tămăduitori

fără arginți”. Ca niște buni creștini, ei arătau

bolnavilor că de multe ori boala este

pedeapsă de la Dumnezeu pentru păcatele

săvârșite. Mulți dintre cei tămăduiți primeau

sfânta învățătură a Mântuitorului Hristos,

Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre.

În timpul împăratului Dioclețian (284-

305), Sfântul Chir a fugit în Arabia și s-a

călugărit acolo. Dumnezeu l-a învrednicit cu

darul săvârșirii minunilor, tămăduind bolile

numai prin puterea cuvântului. Sfântul Ioan

era din orașul Edesa (Mesopotamia) creștin și

ofițer în armata romană. Auzind de minunile

săvârșite de Sfântul Chir, l-a căutat în Arabia

și a rămas cu el. Când Sfânta Muceniță

Atanasia, împreună cu cele trei fiice ale ei au

fost prinse, Sfinții Chir și Ioan au părăsit

Arabia, au venit în orașul Canope (lângă

Alexandria) și le-au încurajat în pătimire.

Deși Teoctista nu avea decât 15 ani,

Teodotia 13 și Eudoxia numai 11 ani, au

primit cu bărbăție cununa muceniciei. În

același fel au primit moarte mucenicească și

Sfinții Chir și Ioan, plătind pentru faptul că le

-au încurajat în pătimire pe Sfânta Muceniță

Atanasia și fiicele ei. Creștinii luând trupurile

lor, le-au îngropat cu cinste în Biserica

„Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu”.

După mai mulți ani, în timpul

împăratului Teodosie cel Mic (408-450),

Sfântul Chiril, Patriarhul Alexandriei (412-

444), primind poruncă dumnezeiască, a luat

moaștele Sfinților Chir și Ioan și le-a dus în

satul Menuthis de lângă Canope, așezat chiar

pe malul mării. Acolo se afla un templu în

care era cinstită zeița Isis-Manuthis,

considerată de păgâni ca tămăduitoare, ca și

zeul Esrapis din Canope al cărui templu

fusese dărâmat în anul 391, în vremea

patriarhului Teofil.

Sfinții Doctori fără de arginți Chir și Ioan

Pentru a stopa înflorirea templului

păgân, Teofil zidise chiar lângă el o biserică

închinată Sfinților Evangheliști. Patriarhul

Chiril a pus în această biserică moaștele

sfinților mucenici „doctori fără de arginți”

Chir și Ioan. Astfel, cei care se închinau la

idolul zeiței Isis-Menuthis au părăsit cu

timpul templul păgân care s-a ruinat și au

primit noua credință în Iisus Hristos, primind

și sfântul botez.

Sursa: basilica.ro

Parohia Odăi cu Hramurile

Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveani

Str. George Topârceanu nr. 30, Otopeni, Odăile - Ilfov

Pr. Ion D. Iliuţă: mobil: 0721 550 210

www.parohiaodai.ro, e-mail: ilici78@yahoo.com

Această revistă este realizată de Parohia Odăi sub atenta îngrijire a Pr. Ion D. Iliuță.

Concepție grafică și editare: Alexandru Costescu;

Redactori: Anca Mihaela Ciule, Valentin Florian Magyar. Tipar:

Iubiti credincioși, dacă aveți plăcerea să sprijiniți biserica prin donații, sponsorizări sau

virament pentru 2% din impozit, o puteți face în contul:

Contul de la BCR Sucursala Otopeni RO55RNCB0069149071070001

CUI-ul 26989098

Mulțumim!

Bucuria sărbătorilor de iarnă continuă prin sărbătoarea Bobotezei și a Sfântului Ioan, iarăși

momente de referință pentru obștea credincioșilor, care, odinioară, dar și astăzi, marchează cele două

zile de praznic prin tradiții deosebite, pline de simțire și trăire creștinească.

Sfințirea cea Mare a apei, sau Aghiasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează.

Potrivit rânduielii din Minei, cu prilejul Arătării Domnului, slujba de sfințire a apei se poate săvârși de

trei ori: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei

și, desigur, după săvârșirea dumnezeieștii Liturghii din ziua sărbătorii Epifaniei.

CUGETAREA LUNII —— • ——

“Fătul Fiului se plămădea în pântec,

și El însuși plăsmuia pruncii

în pântecele maicii lor.”

Sfântul Efrem Sirul (306 - 373)

CUGETĂRI ORTODOXE

despre BOBOTEAZĂ —— • ——

“Curgerile Iordanului, pe Tine Izvorul te-au

primit și Mângâietorul în chip de porumbel s-

a pogorât. Plecatu-și-a creștetul, Cel ce a

plecat cerurile. Strigat-a și a zis lutul către

Ziditorul: Ce-mi poruncești cele ce sunt mai

presus de mine? Mie îmi trebuiește Botezul

tău. O Cela ce ești fără de păcat: Hristoase

Dumnezeul nostru, slavă Ție. “

“Hristos vine la Botez. Hristos la Iordan

merge. Hristos îngroapă cu ape acum păcate-

le noastre ca un bun; cu veselie să-i cântăm

lui că s-a preaslăvit. Să stropească veselindu-

se norii veselie veșnică, Hristos Iisus merge,

cu apele Iordanului să înnece râurile

păcatelor, dăruind tuturor luminare. “

“Să se bucure tot pâmântul, Cerul să se ve-

selească, lumea să plesnească cu mâinile,

apele să sălteze, izvoarele și iazerile, adân-

curile, mările împreună să se bucure, că vine

Hristos să curățească pe Adam, și să-l mâ-

ntuiască cu dumnezeiescul Botez.”

“Vine Hristos, să dea mântuire tuturor

credincioșilor prin Botez, că întru aceasta pe

Adam curățește, pe cel căzut înalță, pe tiranul

cel ce l-a surpat îl rușinează, cerurile

deschide, pe dumnezeiescul Duh îl pogoară,

și împărtășirea nestricăciunei dăruiește. “