ONIXnr 3, festiv de Crăciun

decembrie 2009

Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.

Calvin Coolidge

“”

EDUCĂ-TE SINGUR!

oNIx.oNICESCU.Ro

Pag 23

Pag 20INTERVIU gaDYNO

BalUl BOBOCIlOR

ONIX este o revistă online de cultură, educaţie şi divertisment, realizată de elevii Colegiului Naţional “Octav Onicescu“ din Bucureşti.

oNIxNumărul 3, festiv de Crăciun

decembrie 2009

Coordonatori:prof. Corina Popescu

Cosmin Epureanu

Redactori:Cosmin Epureanu

Monica DinuMihaela Necula

Corina MitricoaiaAdrian Ion

Gabriela IordacheCristian AlexandruMihaela Stoiciuc

Sorin NiţăLuiza Ilioiu

Mădălina Ilioiu

Colaboratori:Mihaela MateescuAlexandra Karceff

Mirela MateiLoredana Odoroaga

Fotografii:Stock Exchange

Ilustraţii:Ioana CheluAllan Youl

Grafică şi DTP:Cosmin Epureanu

Revista înfiinţată de:Cosmin Epureanu

Web:http://onix.onicescu.ro

eMail:onix@onicescu.ro

Colegiul Naţional “Octav Onicescu“

str Trivale, nr 29, sector 4, Bucureşti

oNIxRevistă online realizată de elevii

Colegiului Naţional “Octav Onicescu“

Număr festiv de Crăciun

CUPRINS

INTRO

Editorial

CRĂCIUN

Tradiţii de Crăciun şi Anul Nou la noi şi în lume

Cum aranjăm masa de Crăciun

Cine îl graţiază pe Ghiţă?

Bucate de Crăciun

Crăciunul în Europa

Cum să faci globuri parfumate din portocale

Sărbători in oglindă

Cum să organizezi o petrecere

Mitologie - Engime - Avatarii divinităţii

CaRTE

CoLecţia de literatură de Sărbători

FIlM

O poveste de Crăciun

MUZICĂ

Wham!

PĂRERI&PĂRERI

Unde sunt zăpezile de altădată?

Crăciun virtual

Cine l-a răpit pe Moş Crăciun

ONICESCU

Balul Bobocilor - 2009

Filă ruptă dintr-un jurnal

INTERVIU

Gadyno

5

6

7

8

9

10

12

12

13

14

15

16

17

18

19

19

20

22

23

7

7

19

10

20

Cum aranjăm masa de Crăciun?La noi, există obiceiul de a împodobi masa festivă, de Crăciun, intr-un mod original, deosebit. Aranjarea mesei este şi ea o arta, de aceea trebuie să acordam o aten-ţie maximă detaliilor potrivite pentru a crea un decor elegant şi rafinat, primitor şi călduros...

Crăciunul în Europa

Crăciunul este un prilej de bucurie pentru toţi şi prin această ocazie familiile se reu-nesc. Dincolo de sensul religios care, din păcate, se pierde pe zi ce trece, Crăciunul este un moment minunat de a face şi a primi cadouri, de a împodobi casa şi de a te simţi bine alături de cei dragi...

Balul Bobocilor - “Octav Onicescu”“...toamna se numără bobocii” şi pe la noi, ba unii chiar mai ies miss sau mister. Cu această ocazie le urăm FELICITĂRI câş-tigătorilor titlului de “miss”, respectiv “mister”. Nu este nici primul, nici ultimul eveniment de acest gen, dar pot afirma cu putere că fiecare a rămas plăcut impresi-onat după acea seară, mai ales că pentru boboci a fost prima experienţă de acest gen.

10

20Cine l-a răpit pe Moş CrăciunNu e titlul vreunui film prost, al vreunei comedii de mâna a doua cu subiect de sărbători, ci e o întrebare legitimă, dacă ne uităm cu atenţie în jur. Astăzi vezi la tot pasul Moşi Craciun (vi se pare ciudat pluralul, nu-i aşa ?...), deşi în copilarie ni s-a spus că există numai unul...

19

4 | oNIx

Jurnal de Liceuziar redactat de elevii

Colegiului Naţional “Octav Onicescu“

citeşte online pe:

www.jurnaldeliceu.ro

oNIX | 5

onix.onicescu.roonix • editorial

Atenţie ! Se deschid uşile !...

Deschide uşa, creştine… se aude în toate casele de sărbători-le iernii, marcând începutul unei perioade a toleranţei, a

înţelegerii interumane, a iubirii şi intraju-torării. Pentru toţi ar trebui să fie un timp măsurat cu sufletul, nu cu minutarele ne-miloase ale ceasurilor. Dar ne trezim an de an că am mai ratat un Crăciun, pentru că n-am fost destul de bucuroşi, destul de mulţumiţi de lucruri mărunte, destul de dăruiţi cu cadouri, destul de...îndestu-laţi.

Ne surprindem invidiind, inventa-riind minciuni spuse fără motiv, indife-renţi la suferinţa altora ori neglijenţi cu propriile interese. Ne uităm în dulapuri, să ne vedem ultimele achiziţii, dar nu aruncăm nicio privire bibliotecii, în care n-am mai depus nicio carte cumpărată anul acesta, ne numărăm amicii dar ne uităm prietenii, ne încuiem în case, surzi la colindători şi la vuietul vremurilor şi ne

închidem şi inimile, pentru ca nimic să nu ne mai scoată din inerţie.

E vremea să gândim altfel, sau poa-te doar să gândim. E vremea să simţim al-tfel, sau poate doar să simţim...”E vremea colindelor/ Căci gheaţă se-ntinde/ Ase-meni oglindelor...” N-o lăsaţi să pătrundă şi în spiritul vostru, ci deschideţi uşile către bucuriile unui Crăciun adevărat, ca vreme a purificării şi a renunţării la toate păcatele firii omeneşti. Să ne amintim că suntem oameni, să ne întoarcem la ori-ginile fiinţei noastre doritoare de lumină, să revenim la tradiţii, lepădând orgoliile şi poftind binele să ne intre în case.

Urmează o mică eră a puritaţii, din care să renaştem pentru anul, de fieca-re dată greu, care vine. Atenţie, aşadar ! Se deschid uşile sufletului, ale minţii, ale omeniei creştine, ale împăcării cu ceilalţi şi cu noi înşine. Poftiţi în vagoanele unui nou an cu bucurie şi speranţă.

SĂRBĂTORI FERICITE TUTUROR !

6 | oNIx

Naşterea Domnului, numită Crăciun, este sărbătoarea anuală iubită de

oamenii din toată lumea pen-tru încărcătura ei spirituală, dar şi pentru darurile şi bogă-ţia pe care le aduce în casele lor.

În Europa, Crăciunul este o sărbătoare foarte veche. Ci-vilizaţiile antice aniversau în această zi data apariţiei soa-relui, considerând solstiţiul de iarnă evenimentul care prece-de mărirea zilelor şi, odată cu ele, a luminii în casele tuturor. Iarna, în decembrie, se sărbă-toreau şi Saturnaliile, Juvena-liile, naşterea lui Wotan, Jul, ziua de naştere a Soarelui, a lui Mithra, ziua focului, a steja-rilor sacri şi altele.

La fel, Anul Nou e serbat cu veselie. Din anul 274 d.H., imperatorul Aurelian stabilea ca în aceste zile să se serbe-ze naşterea Soarelui neînvins. Originea Revelionului e foarte veche, născuta cu popoarele

Europei, precum pelasgii, ari-enii, goţii, etruscii, tracii, care se înrudeau între ele, serbând naşterea Eonului, Jahr, Year, Annus, Ano, Godina, corespun-zătoare naşterii Lumii, a zeilor Ianus, Osiris, Dionisos, Wotan, Pan. De aceea se spune că în noaptea Noului An “se deschi-de cerul” pentru a vedea gră-dinile Raiului.

Am aflat date intersan-te despre sărbătorirea celor două evenimente înnoitoare, în tradiţiile diferitelor popoare europene.

onix • crăciun

Tradiţii de Crăciun şi Anul Noula noi şi în lume

oNIX | 7

onix.onicescu.ro

Cum aranjăm masa de Crăciun?

La noi, există obice-iul de a împodobi masa festivă, de Crăciun, intr-un

mod original, deosebit. Aranjarea mesei este şi ea o arta, de aceea trebuie să acordam o atenţie maximă detaliilor potrivite pentru a crea un decor elegant şi ra-finat, primitor şi călduros.

Crăciunul este, în primul rând, o sărbătoare a familiei, de aceea seara aceasta trebuie să fie per-fectă. De Crăciun, nu se pune accent numai pe bu-catele alese si bradul îm-podobit. Decorul se poate crea folosind elemente na-turale - crenguţe de brad, fructe dar si accesorii fes-tive – lumânări, globuleţe, fundiţe, beteală.

În această seară, ai ocazia să iţi surprinzi în mod plăcut familia şi pri-etenii. Acum poţi scoate cele mai frumoase tacâ-muri şi cele mai atrăgătoa-re obiecte de ornament. Totul depinde de gustul fiecăruia pentru ca acum sunt nenumărate posibi-lităţi de a-ti înfrumuseţa masa şi de a o aranja. Poţi profita de faptul că maga-

zinele vin cu o gamă variata de obiecte utile, atrăgătoare, sofisticate şi totuşi accesibile ca preţ, plăcute ochiului chiar şi celui mai exigent consuma-tor.

Întotdeauna aranjarea

mesei începe cu alegerea unei feţe de masă. Aceasta trebuie să fie dintr-un material din fibră naturală, de preferinţa albă. Se pot alege şerveţele în diferite combinaţii de culori dacă faţa de masă este sim-

pla. Se poate opta pentru cu-loarea roşie care este mereu la modă. În cele două capete ale mesei, se aşează câte un vas în care se pun crenguţe de brad sau vâsc, împodobite discret cu globuleţe sau figu-

rine colorate.Dacă eşti creativ, îţi

poţi confecţiona singur ornamente din crengi de brad, lumânări, conuri, fun-diţe sau fructe (nuci, man-darine, etc).

Sfeşnicele de argint sunt accesorii care nu tre-buie sa lipsească de pe masa. Ele crează intimita-tea necesara unei familii unite şi fac să strălucească totul în mod impecabil.

Aranjarea mesei de Crăciun reprezintă o încer-care pentru toată lumea însă atunci când intri în spiritul specific momen-tului, alegerea celor mai potrivite obiecte care să creeze o atmosferă primi-toare, călduroasă,plină de bucurie, este vizibil, mai uşoară.

Text: Corina Mitricoaia

Ilustraţie: Ioana Chelu

8 | oNIx

Cine-l graţiază pe Ghiţă?

E iarnă, e decembrie şi până la vacanţa de Crăciun mai e puţin timp. După

o tradiţie de câteva decenii, tot românul îşi programează o excursie de necesitate pe la ţară, la părinţi sau bunici, pen-tru a-şi procura cele necesare pentru sărbători. Sună banal şi practic, dar oare pentru bie-ţii porci ar suna la fel ?...

Când eram mici, iubeam toate animalele ogrăzii buni-cilor şi plângeam de fiecare sfârşit de an, când ne vedeam prietenul cu coada ca un tir-buşon sacrificat pe altarul poftelor noastre sezoniere. Acum parcă nu mai avem ace-leaşi emoţii pentru bietele animale, ne ferim doar privi-

rile şi auzul de actul barbar la care-i supunem. În sensul ăsta, mă gândeam la tradiţia americană de Ziua Recunoş-tinţei, în care preşedintele poate graţia de la regimul de sacrificare măcar un curcan dintre milioanele sacrificate, săvârşind, fie şi simbolic, un act de justiţie care face ca sărbătoarea să nu mai pară aşa amară. Poate că n-ar stri-ca să graţiem şi noi pe bietul Ghiţă, considerat deseori în Occident animal de casă, în-făptuind un act reparatoriu pentru milioanele de fraţi ai lui, de-a lungul vremii.

E un fapt ştiinţific dove-dit, conform căruia inteligenţa bietului râmător e superioară multor altor animale, consi-derate abile. Îl găsim însă, ne-drept, în insulte şi în rafturile carmangeriilor, fără să ne pese de asta. Credem că e murdar, fără să ştim că are nevoie de

un strat protector pentru pie-le. Musulmanii spun că e im-pur, hinduşii îl sacralizează, alături de vacă. Între cele două extreme, ar trebui să avem măcar compasiune pentru animalul care ne furnizează atata bucurie – în curte, cu drăgălăşeniile lui, în farfurie, cu aromele sofisticate, puse în valoare de bucătari.

Tocmai de aceea, în prag de Crăciun, să graţiem măcar în suflet sărmanul animal, ca să putem intra în noul an cu spiritul şi tru-pul curate, eliberate de povara unui sacrificiu acceptat dar niciodată înţe-les, aşa cum spunea şi poetul Marin Sorescu, “nimeni, nici-odată, nu a plâns / Căderea unui porc, în versuri grave.”

Ignat cu înţelepciune tuturor !

Text: gabriela Iordache

oNIX | 9

onix.onicescu.ro

Bucate de Crăciun

Americanii, englezii şi grecii mănâncă de Crăciun şniţel din piept de curcan în aluat cu vin.

Ungurii preferă în noaptea sfânta raţă la tavă.

În Franţa, peştele este nelipsit de pe masa de sărbători.

Grecii sunt amatori de prepa-rate din carne de porc – ves-titul “porcus troianus”, men-ţionat şi de istoricul Pliniu cel Batran (un porc al carui abdomen e umplut cu pui de găina fripţi, cârnaţi, ouă şi le-gume), amintind de celebrul cal troian.

În Spania, conform tradiţiei din zona Madridului, de Reve-lion fiecare cetăţean încearcă să înghită 12 sâmburi de stru-guri în ritmul celor 12 bătăi de ceas, ca semn al prosperi-tăţii de peste an.

În Iran, la trecerea anilor sunt nelipsite mesele încărcate cu mere, usturoi, grâu încolţtit, sticle de oţet şi suc de gra-minee verzi. Pe mese sunt aşezate vase cu apă, în care plutesc frunze verzi, farfu-rii cu ouă vopsite şi cupe cu peştişori vii, toate cu încărcă-tura simbolica.

În Scoţia, în ciuda faimei de care se bucură, scoţienii sunt foarte darnici în timpul săr-bătorii Hogmany (Anul Nou).

Atât de darnici, încât, fiind invitaţi la petrecerea de Re-velion, aduc gazdei şi câte un bulgăre de cărbune şi un hering. Conform tradiţiei, căr-bunele simbolizează căldură pe tot parcursul anului, iar peştele, belşugul.

În Peru, de Crăciun, gospo-dinele prepară Torta Reyes, o prajitură specială. Fiecare porţie conţine câte un mic obiect, care îi rămâne celui care îl găseşte. De cele mai multe ori este fie o monedă, fie o bijuterie. Acest obicei se păstrează sub diferite forme şi la alte popoare: la greci – în pâinea de Crăciun este intro-dusă o monedă, iar despre cine o găseşte se spune că va avea noroc tot anul; la fran-cezi – se prepară o prajitură în care sunt introduse copci, iar găsitorii devin regele şi re-gina mesei.

10 | oNIx

Crăciunul este un prilej de bucurie pentru toţi şi prin această ocazie fa-

miliile se reunesc. Dincolo de sensul religios care, din păcate, se pierde pe zi ce tre-ce, Crăciunul este un moment minunat de a face şi a primi cadouri, de a împodobi casa şi de a te simţi bine alături de cei dragi.

Simbolurile religioase sunt cunoscute de tot mai puţini oameni, prânzul întru cinstirea Naşterii Domnului devenind în ultimii ani numai prilej de reunire a întregii fa-milii pentru degustarea unor feluri tradiţionale.

Doar din când în când,

Crăciunul în Europacuprinşi de atmosfera plăcu-tă de vacanţa, ne mai amin-tim adevărata semnificaţie a Sărbătorii. Acest lucru nu se întâmplă numai la noi, la ro-mâni, ci şi în întreaga lume. Şi nu suntem de condamnat nici noi, nici alţii. Lumea evolu-ează, iar tradiţiile capătă noi semnificaţii şi valenţe.

• • •

BElgIa

Crăciunul are loc aici mult mai devreme decât în alte ţări, pe 6 decembrie, iar Moşul lor se numeşte Moş Ni-colae.

Moş Crăciun nu prea e prezent, cu toate că şi pe data de 25 decembrie copiii pri-mesc daruri.

Cadourile semnificati-

Text: Cristian alexandru

onix • crăciun

ve, cele pe care micuţii şi le doresc, sunt primite de la Moş Nicolae. Familiile care ţin la tradiţie organizează aşa-zisa masă de Crăciun pe data de 5 decembrie.

Cina este specială prin faptul că incepe întotdeauna cu băutura însoţită de gustări. Urmează o specialitate din fructe de mare, un curcan la cuptor şi un desert specific (format dintr-o prăjitură cu frişcă) numit “Gura lui Cră-ciun”.

• • •

FINlaNDa

Finlanda ar fi, dupa pă-rerea locuitorilor ei şi a mili-oanelor de copii care-i trimit scrisori lui Moş Crăciun, locul în care trăieşte acest perso-

naj. Finlandezii spun că Moş Crăciun locuieşte în nordul ţării, în zona numită Korva-tunturi.

Obiceiurile de Crăciun ale finlandezilor sunt destul de diferite de cele ale altor popoare.

Prin tradiţie, în fiecare casă se face curăţenie timp de o săptămână pentru cele

oNIX | 11

onix.onicescu.ro

trei zile de Crăciun: Ajunul, Ziua de Crăciun şi Boxing Day. În dimineaţa de Ajun, întrea-ga familie mănâncă budinca de orez şi bea suc de prune, după care împodobeşte casa şi bradul.

Seara, are loc o masă în familie (în general, nu sunt prezenţi şi prietenii). Moş Craciun vine la copii să aducă darurile însoţit de spiriduşi. Pe 26 decembrie este Boxing Day.

Ţinută şi în alte ţări, aceasta este sărbătoarea de-dicată persoanelor nevoiaşe, care primesc în dar bani, ha-ine şi mâncare (este o tradiţie care provine din coloniile en-gleze, când cei avuţi puneau în cutii haine şi diverse obiecte, pe care le dădeau apoi celor săraci). În prezent, în această zi toată familia merge în vizită la cei mai în vârstă membrii - de regulă, bunicii.

• • •

ISlaNDa

În Islanda, considerată ţara gheţii şi zăpezii, vin trei-sprezece Moşi Crăciun! Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dul-ciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi... un cartof.

A doua zi, cel de-al doi-lea Moş vine în oraş, iar cel de-al treilea Moş Crăciun vine în cea de-a treia zi, şi tot aşa, până pe 25 decembrie, când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 cel de al doilea şi tot aşa până pe

6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi “Al treispreze-celea” şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi, ulti-mul Moş Crăciun se întoarce la casa lui.

• • •

POlONIa

În Ajun, copiii aşteaptă apariţia primei stele pe cer, pentru că aceasta denotă că este momentul să înceapă cina.

Pe masă, este aşezat întotdeauna un tacâm în plus - pentru cazul în care apare un vizitator neaşteptat. Peri-oada sărbătorilor începe pe 24 decembrie şi se termină pe 6 ianuarie. În ziua de Cră-ciun, copiii se deghizează în magi, diavoli, îngeri şi păstori

şi merg din uşă în uşă, pentru a cere banuţi şi prajituri.

• • •

gERMaNIa

De Crăciun, germanii adoră să-şi orneze casele şi în exterior, şi în interior. În jurul ferestrelor sunt puse lămpi-oane electrice, iar pe geamuri sunt lipite folii colorate cu scene religioase.

În aproape fiecare casă există Adventskrantz, un suport metalic cu patru lu-mânări. “Advent” înseamnă “vine”, iar acest suport simbo-lizează cele patru săptămâni de dinaintea Crăciunului. În fiecare duminică din aceste patru săptămâni, este aprinsă câte o lumânare.

onix.onicescu.ro

Cum să faci globuri parfumate din porto-calede Corina Mitricoaia

Dacă eşti amator de fructe exotice şi portocalele nu-ţi lipsesc din meniul iernii, poţi să beneficiezi de parfumul lor unic şi folosindu-le ca orna-mente pentru masa de Cră-ciun sau pentru aranjamente originale, plasate prin toată casa. O sa primeşti aprecierile prietenilor şi o sa-ţi încălzeşti locuinţa cu puţini bani şi cu multă fantezie.

Ingrediente:Câteva panglici lucioase,

cu care se leagă cadourile, câ-teva portocale de dimensiuni diferite (mai mici/mandarine, mijlocii şi mai mari/grapefru-it), date cu puţin ulei, ca să strălucească, cuişoare aroma-te (50 gr.) – se găsesc la orice magazin.

Mod de realizare:La început, leagă panglica

în jurul portocalei (foloseşte la nevoie puţin lipici) şi înfige cuişoarele în coajă, încercând să formezi diverse modele (stea, triunghiuri, inimi) sau simplu, ţepi de arici.

Poţi ataşa, ulterior, şi câte-va crenguţe de brad, legate în coroniţa şi chiar 2-3 lumână-rele parfumate, de dimensi-uni diferite.

Portocalele înţepate cu cuişoare aromante conferă Crăciunului prospeţime şi arome orientale. Puse alături de lumânări din fereastră sau fixate pe canatul uşii accen-tuează atmosfera de taină a sărbătorii Crăciunului.

onix • crăciun

Sărbători în oglindă

Sărbători în familie sau cu prietenii… În ambele situaţii, con-vingerea noastră e

că de modul în care arătăm şi simţim în aceste momente depinde prosperitatea şi no-rocul nostru în anul care va urma. Tocmai de aceea, ten-taţia exceselor nu numai cu-linare, ci şi de vestimentaţie şi machiaj e foarte mare, nu de alta, dar să fie anul viitor mai îmbelşugat. Pentru a ţine dreaptă măsura, vă propunem să urmaţi câteva sfaturi, me-nite să vă creeze o imagine minunată la petrecerea de sărbători.

Ţinute sărbătoreşti

Se spune, de regulă, că dacă vrei să fii norocos în anul următor, trebuie să porţi în seara de Crăciun şi Revelion ceva de culoare roşie. În acest caz, ai grijă să asortezi cele-lalte piese de îmbrăcăminte la detaliul roşu. Amestecul neinspirat de culori poate să strice şi cea mai sofisticată

toaletă.În cadru festiv, trebuie

să străluceşti ! Atenţie însă, nu ajunge ca în poveste – “la soare te poţi uita, dar la dân-sa ba “ ! Vei atrage privirile, e adevărat, dar nu admirativ, ci compătimitor din partea cunoscătorilor şi buna dispo-ziţie cu care ai venit la petre-cere se poate duce la fel de repede cum a venit !

La o costumaţie mai specială, trebuie să asortezi şi câteva accesorii, fireşte. Ia aminte însă! Nu-ţi propune să faci concurenţă bradului de Crăciun. Şi în acest caz, cuvântul de ordine este mo-deraţia. Cerceii lungi nu se potrivesc cu un colier bogat şi nici combinaţia de gablon-turi cu metale nobile nu-ţi va face cinste. Alege să îndrepţi privirile celorlalţi doar spre un anumit accesoriu, mai spe-cial, şi vei vedea că vei primi foarte multe complimente.

Machiaj - Răsari şi stră-luceşte !

Dacă e bal, bal să fie ! îşi spun mulţi în asemenea oca-zii. Aşa că fetele îşi fac inven-tarul cosmeticelor, adăugând la trusa de anul trecut şi mai multe produse, pe care să le

arate prietenilor pe viu, pe propria faţă. Nu vă lăsaţi ispi-tite – un chip încărcat cu fond de ten (inutil, de altfel la ado-lescenţă), cu rimel în exces ori cu gloss prea strălucitor, va parea mai în vârstă şi artifi-cial. Şi cine vrea să arate ca o mască ?!... Baieţii sunt tentaţi să toarne ceva mai mult after-sheve, din acelaşi principiu (las’ sa fie acolo!), numai că vor constata că orice exces strică, partenera îi va lăsa bal-tă în mijlocul dansului, sub diferite pretexte.

Nu-ţi chinui părul cu bi-gudiuri ori cu placă de întins. Un spălat proaspăt are dese-ori un efect mai mare decât orice alt tratament.

Cel mai eficient machiaj e, totuşi, zămbetul larg, chipul iluminat de bucuria trăirilor sărbătoreşti, sufletul bun care ni se vede în pragul sărbăto-rilor pe faţă. Astfel înarmaţi, cu iubire şi bunăvoinţă, vom avea cu adevărat Sărbători Fericite !

Text: Luiza IlioiuMădălina Ilioiu

oNIX | 13

onix.onicescu.ro

Cum să organizezi o petrecere

Pot incepe prin a spu-ne că o petrecere reuşită are la bază o planificare bine

pusă la punct. Când iţi atribui rolul de organizator, adesea intri în panică şi habar nu ai de unde să începi. Nici nu ştii când vei fi prins în valul tele-foanelor, în alergături după diverse consumabile şi în as-cunderea obiectelor fragile.

Iar cum perioada in care ne aflam este una în care pe-trecerile sunt in toi, iată câ-teva reguli, sau mai bine zis sfaturi din partea noastră, a celor care s-au angajat în or-ganizarea de petreceri:

Invitaţii. Este indicat ca aceş-

tia să fie anunţaţi din timp pentru a-şi confirma prezenţa. Totodata, numarul invitaţilor nu ar trebui să depăşească lo-curile disponibile, nu de alta

dar… nu vor fi deloc incantaţi (nici ei si nici vecinii) să stea in scară. Nu te speria, numarul estimat de tine nu se va apropria ni-ciodată de cel al persoanelor care iţi vor călca pragul. Vor fi ori mai mulţi, ori mai puţini (deşi a doua situaţie este rar intalnita, cine ar fi dispus să refuze o petrecere?)

Vecinii. Ne confruntăm cu o

situaţie delicată… anunţarea vecinilor pentru “tornada” ce va urma. Aceasta regulă trebuie aplicata obligatoriu atunci când dai o petrece-re acasa, aşa poţi fii sigur că buna stare a tuturor nu este tulburata de niste urlete, eventual injurii ale vecinei de deasupra. Recomandăm sa fii super-politicos atunci cand te ocupi de această “problema”.

Băutura. Trebuie sa ajungă

până cand ultimul petrecareţ consideră că este timpul să se oprească din băut. Băuturile

trebuie atent alese, in funcţie de vârsta invitaţilor.

Mâncarea. Trebuie să existe indi-

ferent de ocazie. Nu cere ni-meni bufet suedez sau mese cu trei feluri de mâncare, dar puţini sunt cei care rezistă doar pe bază de lichide.

locurile. Scaunele, canapelele,

fotoliile trebuie dispuse in asa fel incât sa fie uşor ac-cesibile fără a ocupa spaţiu din ringul de dans. Nevoia existenţei lor va deveni acu-tă dupa vreo două-trei ore de stat in picioare. Prezenţa lor în exces însa îmbie la lenevie, numarul lor trebuie ales cu grijă. Suficiente cat să per-mită o mică pauza, dar nu in-deajuns de multe incât toată lumea să poată sta jos.

Muzica. Un alt factor important

si nelipsit unei petreceri. Ori-cât de atent ai alege muzica pentru petrecere, te pot asi-

gura ca nu toţi invitaţii vor fii multumiţi pe deplin. Incearcă să alternezi cântecele pentru a menţine atmosfera.

Opţional.Costumele ar putea

sa lipsească, mai ales că nu toţi vor veni costumaţi. Decât să ai jumatate in haine casu-al, jumatate zâne, monştri si clovni, mai bine renunţi. Şi totusi…merită încercat!

A doua zi. Locul va arăta ca după

bombardament iar caţiva pri-eteni binevoitori să te ajute la curăţenie sunt exact ce ai nevoie. Va fi mult de lucru dar iţi poti spune in gând “DA!, a fost o petrecere reusită!”

Text: adrian Ion

1

2

3

4

5

6

7

8

14 | oNIx

Avatarii Divinităţii

Se ştie că, în religia creştin-ortodoxă, în-semnătatea sărbăto-rii Crăciunului echi-

valează cu naşterea lui Iisus Hristos. În jurul personalităţii lui Iisus au apărut, de-a lungul timpului, diferite controverse, chiar, variate legături asociate biografiei acestuia.

Iisus Hristos, fiul divi-nităţii, s-a născut pe data de 25 decembrie, dintr-o mamă fecioară; se spune că, la naş-terea sa, o stea a apărut pe cer, urmată fiind de trei magi, în vederea găsirii pruncului şi preamăririi acestuia.

Conexiunile create cu fiul lui Dumnezeu se referă şi la avatari ce au trăit cu mii de ani înainte ca acesta să se

nască; Horus, Dumnezeul Soa-re al egiptenilor, născut şi el dintr-o fecioară, Isis Maria, pe data de 25 decembrie, în anul 3000 î.H., coincide cu apariţia pe cer a unei stele, care a fost urmată de trei regi, la fel ca şi în cazul lui Iisus, cu scopul preamăririi. La 12 ani, exact ca şi Iisus, era un copil-învă-ţător prodigios, la 30 de ani fiind botezat de preotul Anap, începându-şi apoi lucrarea în lume. Avea 12 discipoli, ase-menea lui Hristos, cu care că-lătorea mult şi înfăptuia mira-cole precum vindecarea celor bolnavi sau mersul pe apă, de asemenea o similitudine cu corespondentul ortodoxiei. Era cunoscut sub numele de „Adevărul”, „Lumina”, „Fiul lui Dumnezeu”, „Bunul păstor”, „Mielul Domnului”. A fost trădat de un apropiat al său, Typhon, îngropat timp de trei zile, iar în a cea de-a patra zi

întorcându-se la viată.Se pare că aceste însu-

şiri ale lui Horus s-au extins şi către alte spaţii culturale, de unde au rezultat frumoase mitologii. Printre cei ce vor fi amintiţi aici se află: attis din Phrygia, născut din fecioara Nana, în anul 1200 î.H., pe data de 25 decembrie, cruci-ficat şi înmormântat, apărut după trei zile, reîtrupat; un alt zeu amintit este Krishna din India, născut din fecioara De-vaki în jurul anului 900 î.H., pe 25decembrie, a cărui venire pe lume a coincis cu apariţia unui astru pe cer; şi acesta a înfăptuit numeroase miracole împreună cu discipolii săi şi a înviat după moarte. Dionysos din Grecia, născut din fecioa-ra muritoare, Samela, şi zeul Iuppiter, în anul 500 î.H., pe 25 decembrie, a devenit în-văţător şi călător, în acelaşi timp făcând minuni precum transformarea apei în vin. A fost numit „Regele regilor”, „Unicul fiu zămislit”, „Alfa şi Omega” şi dupa moarte a revenit la viaţă. Un alt zeu păgân este Mithra din Persia, născut dintr-o mamă fecioa-ră, pe 25 decembrie, în jurul anului 1200î.H.; şi acesta, ca şi ceilalţi, a avut 12 discipoli şi a înfăptuit miracole; a avut diferite denumiri sub care a fost cunoscut. Ineditul exis-tenţei lui îl constituie ziua sa-cră de adulare, fiind aceaşi cu duminica ortodoxă.

Dintre toate acestea, un singur lucru este cert, şi anu-

me acela al al existenţei nu-meroşilor zei şi binefăcători în întreaga lume, încă din cele mai îndepărtate timpuri, care se subscriu aceloraşi caracte-ristici generale.

Rămâne o întrebare: să fie oare simple coincidenţe ?

Text: Monica Dinu

Dionysos Attis

Krishna

onix • mitologie

ENIgME

oNIX | 15

onix.onicescu.ro

CoLecţia de literatură de sărbătoriFĂNUŞ NEAGU

“Linu-i lin...”

“Linu-i lin si iarasi lin/Bate vantul frunza lin/ Lin si iarasi lin... Se scutura anul in colinde, daruindu-ne fan-tasmelor. In noptile acestea, cand toate casele par niste corabii iertate de vant si care suie, luminate cu potire de vin, spre crengile ce tin vama la izvorul unde se schimba anii, ma simt bun, ca pierdut in fildesul insangerat al unui mar si ma adaug, cu idei sen-timentale, cu oase sparte si, deci, si cu hotare lipsa, celor ce cred mereu numai in ade-var si-si ard mainile in slava stelelor.

Ma cunosc aceste zile plin numai de muguri nar-cotizati cu arome si de nicio pagina de ura – p-asta le-o

PUBLICITATE

las sobolilor...Stau intre brazi, sub Varful cu Dor, pe care seara l-a pus in rama de nori, sau poate norii sunt cete de zimbri. Ninge si eu tes planuri pentru anul ce vine.

De jos, de pe ulita cu sanii, razbate, vesel si carn, glas de clopotel: parca-ar deschide narcise peste anul care intra in somnul magic al pamantului. Erele, petrecan-du-se, isi impletesc gandurile o clipa, sus, langa un brad din Muntii Bucegi. Faclie de clipe vechi, cu aroma de ceara, pi-curand din noi sa se stinga, ce rascoale de flori isi vor fi avand fiinta in tine ? Pe co-linele muntilor ninge si sub geam colindatorii imi canta si anul asta: Linu-i lin si iarasi lin/ Bate vantul frunza lin/ Lin si iarasi lin...Pentru cata vre-me inca ?...”

ION VINEa

“Preumblare”

“Ce subtiri se tes ra-murile pe adancul cerului! In parcul orasenesc numai trunchiuri tacute si banci ce putrezesc in zapada...

Cauta. Aici, sub nea, sunt frunze si o carte lasata dinadins. Stiu bine ca cineva a uitat asta toamna o carte aici.

Vino unde incep pote-cile. Gardianul aprinde felina-rele. In zidul din spate gasim o portita. O cunosc. Dincolo de ea e campia de la margi-nea orasului. Iti speli privirea in mai mult spatiu.

O stea palida se limpe-zeste in apa vazduhului. Ca un cimitir se pravale iarna prin care razbesc maracini.

Vino. Uita manifestele

de infratire si indemnul sa te cufunzi in viata veacului. Am sa te invat cat suntem de sin-guri si cum creste restristea din noi.

In zari, iarasi, se ivesc beznele.”

onix • literatură

16 | oNIx

O poveste de Crăciun

onix • film

Filmul O poveste de Crăciun este o adaptare a nuvelei lui Charles Dickens,

scrisă în 1843. Încă din anul 1908, povestea a avut un suc-ces răsunător şi a fost ecrani-zată şi adaptată pentru film şi teatru de mai multe ori. Mu-sical, desene animate, piesă de teatru sau film, O poveste de Crăciun rămâne la fel de actuala şi de îndrăgită ca pe vremea apariţiei ei.

Această nouă adaptare , îl are pe Jim Carrey în mai multe roluri, inclusiv în cel al lui Scrooge, atât în anii de adolescenţă, la vârsta mijlo-cie cât şi la cea a senectuţii.

Acţiunea se petrece în Anglia Victoriană şi îl are în prim plan pe bătrânul mizan-trop , Ebenezer Scrooge, un om de afaceri bătrân şi zgâr-cit, cu o personalitate rapace, posacă şi chiar răutăcioasă

faţă de angajatul său loial şi faţă de nepotul său . Aces-ta refuza orice manifestare sărbătoreasca a Crăciunului, respinge spiritul specific al Naşterii Domnului, chiar şi in-vitaţia la cină a veselului său nepot Fred.

În seara de Ajun, Scroo-ge e vizitat de spiritul fostului său asociat care murise cu 7 ani înainte, tot într-o seară de Crăciun. Acum, el este forţat să care după el lanţuri groase şi grele datorate obiceiurilor sale hapsâne şi îl avertizează

pe bătrânul Scrooge că, dacă nu se căieşte, îl aşteaptă o soartă şi mai nefericită.

Aşa cum îi prezise aso-ciatul lui, pe bătrân îl vizitea-ză alte trei fantome şi fiecare are rolul de a-l învăţa ceva.

Fantoma C r ă c i u n u l u i Trecut îi înfăţi-şează lui Scro-oge secvenţe de la Crăciu-nurile trecute care îi amin-tesc cum s-a transformat în zgârcitul şi la-comul om care este acum iar Fantoma Cră-ciunului Prezent , îi arată cât de veseli sunt toţi ceilalti din jurul său: nepotul Fred , Bob Cratchit, angajatul său şi îl avertizează cât de periculoa-se sunt răutatea şi ignoranţa.

Cel de al trei-lea spirit, cel al Crăciunurilor Ce Vor

Urma, îi arată lui Scrooge con-secinţele pe care le are lăco-mia lui: moartea, atât a unora din jurul lui cât şi a lui, o în-mormantare la care nu vine nimeni şi toată averea pe care a strâns-o şi de care nu s-a bucurat nimeni îi rămâne nepotului său, după ce mena-jera fură şi ea cât poate.

În dimineaţa de Cră-ciun, Scrooge, după vizita celor 3 fantome, se decide să îşi schimbe viaţa. Se duce la petrecerea lui Fred, face do-naţii, iar din acea zi, Scrooge este întruchiparea spiritului Crăciunului.

Jim Carrey joacă o mul-ţime de roluri în acest film: Scrooge şi cele trei spirite ale Crăciunului: Gary Oldman,

Cary Elwes , Colin Firth , Bob Hoskins fac şi ei parte din dis-tribuţie.

Filmările la O poveste de Crăciun au început în fe-bruarie 2008 iar filmul a fost lansat în noiembrie 2009 de către studiourile Walt Disney.

Text: Mihaela Stoiciuc

oNIX | 17

onix.onicescu.ro

Wham! sparked some-thing of a pop revival in the mid-’80s and could arguably be held responsible for sparking off the boy band trend of the ‘90s. They were unashamedly pop, to the point of padding the front of their trousers for television ap-pearances. At the heart, howe-ver, was a string of catchy singa-long singles written by George Michael.

George met Wham!’s other half, Andrew Ridgeley, at school in the London sub-urb of Bushey, and in 1979 they started performing toge-ther as part of the ska-based band the Executive. When that group dissolved, they wrote songs, made demos, and rushed into a recording contract with the equally eager independent label In-nervision, scoring an instant hit with “Wham Rap!” (they thought that “wham” was the sound they made when Michael and Ridgeley per-formed together). In order to move to a recording contract with Sony label Epic, Wham! was forced to walk away from most of the royalties from their debut album, Fantastic. None of that mattered when their 1984 single, “Wake Me

up Before You Go Go,” beca-me a worldwide hit, accom-panied by a video of the pair cavorting in their sportswear. Almost immediately, George Michael started thinking of a solo career, and released “Ca-reless Whisper,” issued in the U.S. under George Michael of Wham!

Wham!’s end came sud-denly two years later, in 1985, reputedly when the group’s manager, Simon Napier-Bell, decided to sell a share of his management to a South Afri-can entertainment conglo-merate. Supposedly, as part of a stand against South Afri-can politics, George Micha-el immediately announced Wham!’s breakup. They gave their farewell performance before a sold-out audience of 72,000 fans at London’s Wembley Stadium.

George Michael comfor-tably stepped straight into his own highly successful solo performing and recording ca-reer. Andrew Ridgeley’s post Wham! album, Son of Albert, sold poorly and produced just one minor hit, “Shake.” Ed Nimmervoll, All Music Guide.

Wham!Text: Sorin Niţă

Wham!Last Christmas

- lyrics -

Last christmas, I gave you my heart But the very next day, you gave it away

This year to save me from tears, I’ll give it to someone special

Last christmas, I gave you my heart But the very next day, you gave it away

This year to save me from tears, I’ll give it to someone special

once bitten then twice shy I keep my distance

But you still catch my eye Tell me baby, do you recognize me?

Well if it’s been it doesn’t surprise me Happy Christmas Iwrapped it up and sent it

With a note saying “I love you” I meant it Now I know what a fool I’ve been.

But if you kissed me now, I know you’d fool me again

Last christmas, I gave you my heart But the very next day, you gave it away

This year to save me from tears, I’ll give it to someone special

Last christmas, I gave you my heart But the very next day, you gave it away

This year to save me from tears, I’ll give it to someone special

Crowded room runs with tired eyes Hiding from you and your solemn eyes

My God! I thought you were someone to rely on Me I guess I was a shoulder to cry on Last christmas, I gave you my heart

But the very next day, you gave it away This year to save me from tears, I’ll give it to

someone special Last christmas, I gave you my heart

But the very next day, you gave it away This year to save me from tears, I’ll give it to

someone special But a face on a lover with a fire in his heart A man under cover but you tore me apart

ooh! ooh! Now I’ve found a real love You’ll never fool me agaïn...

onix • muzică

George Michael şi Andrew Ridgeley

18 | oNIx

Unde sunt zăpezile de altăda-tă…

...aşa spunea poetul şi asemenea vreme şi vremuri trăim şi noi azi. Am ajuns să vedem Crăciun cald, fără ză-padă, sărbători la lumina ne-oanelor şi să punem daruri prea multe sub bradul artifi-cial, mirosind nu a proaspăt, a răşină, ca în copilărie, ci a plastic, opărit de căldura ca-loriferelor. În pieţe nu se mai vând produsele tradiţionale de Crăciun, ci “alimente eco-logice” la mâna a doua, postul e doar o cură de slăbire în ve-derea festinului de sărbători, colindătorii ne sună la uşă refuzând batrâneştile mere şi desuetii covrigi în favoarea banilor, lipsiţi total de emoţia, ca în alte vremuri, a colinde-lor.

Nu mai mergem la bi-serică de Crăciun, mergem la Mall, după daruri cât mai costisitoare. Ne umplem su-pradimensionat mesele cu bucate şi ne golim sufletele de lumină, ne înconjuram de “Crăciuniţe” cu rochii scurte şi zâmbete de reclamă şi ui-tăm de esenţa pur spirituală a sărbătorii. Depinde de noi să punem capăt acestui bâlci al deşertăciunilor şi să ne în-toarcem la vechea matcă, să repunem în drepturi o sărbă-toare în a cărei sacralitate să putem să ne regăsim. Sărbă-tori luminoase tuturor !

onix • păreri

Părere: Monica Dinu»»

Păreri & PăreriMai există Crăciun ?

Ilustraţie: Allan Youl

oNIX | 19

onix.onicescu.ro

Crăciun virtual

• • •Recunoşteţi sincer: de

când n-aţi mai trimis o felici-tare? Da, din aceea cu copii roşcovani, cu feţele aprinse de ger, într-un decor de po-veste sau cu moşul purtându-şi cu greu dar cu drag sacul cu daruri ori peisaje cu brazi încărcaţi de zăpadă şi iepuri scoţând capetele dindărătul unor tufe. Le simţeai cu plăce-re în mână contururile în reli-ef, le puteai mângâia margini-le perfecte şi puteai strecura în interior câteva gânduri care să ajungă departe, într-un dar de suflet frumos şi pur... Dar nu, nu mai avem timp pentru asta...Mai bine înşirăm câteva vorbe pe ecranul minuscul al telefonului mobil ori luam chiar de pe internet forme şi formule standardizate, care nu ne mai exprimă emoţia, ci doar graba de a ne achita şi de această obligaţie. Gata, am scăpat până la următorul Crăciun. Poate până atunci tehnica mai avansează, se mai inventează ceva. Sărbă-tori electronice cu spor şi la mulţi pixeli!

Cine l-a ră-pit pe Moş Crăciun?

• • •Nu e titlul vreunui film

prost, al vreunei comedii de mâna a doua cu subiect de sărbători, ci e o întrebare legitimă, dacă ne uităm cu atenţie în jur. Astăzi vezi la tot pasul Moşi Craciun (vi se pare ciudat pluralul, nu-i aşa ?...), deşi în copilarie ni s-a spus că există numai unul. Îi vezi la metrou, în parcuri, în ma-gazine, la intersecţiile aglo-merate şi nu te poţi opri să nu întrebi – care e cel autentic? Ăsta, care dansează alături de spiriduşe, contorsionându-se în spasme la televizor şi spe-riind copiii mai mici, sau celă-lalt, din metrou, care iţi cere câţiva bănuţi, zâmbind ma-lefic din spatele unei căciuli roşii, pusă strâmb pe un cap doldora de iluzii ierbivore...ori poate e cel din colţ, care pare a împărţi daruri deja ce-lor mari (cu sigla electorală, din păcate)...De fapt, în ciu-da acestei inflaţii de “moşi”, simţim indefinit că cel auten-tic ne-a fost răpit. Unde l-o fi ascuns oare şi care e recom-pensa în schimbul lui? Răpi-torii suntem însă chiar noi şi pentru a-l răscumpăra trebuie să sacrificăm ceva timp, ceva sinceritate, un pic de bunăvo-inţă, puţină duioşie şi poate mai multă atenţie pentru noi şi semenii noştri. Încercaţi şi sigur veţi redobândi parfumul pierdut al sărbătorilor.

Părere: Mirela MateiCorina Mitricoaia

Părere: Mihaela MateescuAlexandra Karceff

» »Păreri & Păreri

Mai există Crăciun ?

20 | oNIx

Balul BoBocilor«octav onicescu»

2009

Kamil Joshua - 9g

Mister

MissLoredana Odoroagă - 9B

“...toamna se numără bobocii” şi pe la noi, ba unii chiar mai ies miss sau mister. Cu această ocazie le urăm FELICITĂRI câş-tigătorilor titlului de “miss”, respectiv “mister”. Nu este nici primul, nici ultimul eve-niment de acest gen, dar pot afirma cu putere că fiecare a rămas plăcut impresionat după acea seară, mai ales că pentru boboci a fost prima experienţă de acest gen.

Începem cu ATMOSFE-Ra:Atmosfera, pe cât de degajată la inceput, pe atât de încor-dată în final spre momentul dezvăluirii câştigătorilor. Spre norocul nostru aveam pauze de dans care ne mai dezmor-ţeau atât pe noi, ca spectatori, cât şi pe participanţi. Bine-nţeles că balul nu a constat numai în emoţia de a vedea finaliştii ci a fost distracţie, poze, dans, fredonat melodii, prieteni noi şi multe, multe

altele; destul de rar vedeai în timpul cât scena era deschisă pentru noi, canapelele ocu-pate. Putem de altfel să ne consi-deram norocoşi datorită pof-tei de viaţă de care au dat dovadă atât cei mai mari cât

Text: Mihaela Neculaadrian Ion

onix • onicescu

A fost frumos, însă am avut emoţii

foarte mari. La început îmi dădeam şanse doar pentru Mister Popularitate. Atmo-

sfera în general a fost minunată.

Atmosfera a fost “agitată”,

pentru că şl eu am fost agitată. Nu mă aşteptam

să câştig, iar când mi-am auzit numele, m-am simţit extrem de bine.

A fost ca un şoc.

oNIX | 21

onix.onicescu.ro

Balul BoBocilor«octav onicescu»

2009

şi bobocii, nelăsând ocazia să intervină plictiseala.

Continuăm cu MUZICACât despre muzică, părerile sunt împărţite; însă tot nu avem de ce să ne plângem, pentru că au fost diverse

genuri. Variată sau nu... ştim sigur că a fost pe placul tutu-ror şi toată lumea a dănţuit; cel puţin “Dansul pinguinu-lui”, “Meneaito” şi altele de acest gen au fost deliciul se-rii!Ne-a cântat şi ne-a încântat Gadyno. Unii au fost uimiţi de venirea lui, pentru că a fost o surpriză, alţii abia atunci l-au cunoscut, însă pe parcurs a convins pe toată lumea că are o voce superbă şi încă se mai ascultă melodiile lui prin liceu.

Un „alTCEVa”Şi acum la final, vom vorbi despre primul lucru discutat în acea zi: celebrele inimioare roşii, verzi şi albastre. A fost o modalitate de a ne face să fim mai apropiaţi. Cuplurile, căci asta a fost tema, s-au prezen-tat într-un timp uimitor, iar cei care nu aveau o pereche au avut o zi întreagă sa-şi aleaga. Durabil? O să vedem...

Pe orice parte am întoarce-o sau oricât de mult am cer-ceta-o, nimic din cele care s-au petrecut la bal nu ne-au dezamăgit aşeptările… şi nu cred că se va întâmpla asta vreodata. Balul e bal şi e unul dintre cele mai importante evenimente din an, corect?

Galerie foto: www.onicescu.ro/poze-onicescugalerie video: www.onicescu.ro/galerie-video

22 | oNIx

Filă ruptă dintr-un jurnal

Decembrie !... Deja? Mă uit pe fereas-tră şi nu văd fulgii căzând, ca în ilus-

trate vechi, nu simt gerul în vârful degetelor şi nu-mi simt respiraţia cristalizată în ae-rul limpede al dimineţilor de iarnă. Timpul a trecut foarte repede, acum parcă eram în septembrie, la începutul de an şcolar şi de liceu, cu spe-ranţele întregi şi cu temerile... la fel. Eram singură, pentru prima dată singură. Mă uitam împrejur şi vedeam numai chipuri necunoscute. Mă vor accepta, ne vom împrieteni? Au fost cele dintâi speranţe ale mele, înainte chiar de a-mi fi dorit succesul şcolar.

Şi am început să-mi fac prieteni. Mai întâi în clasă, apoi din orele de pregătire pentru balul bobocilor, la care am participat din pură întam-plare, la sugestia unei colege. Era o provocare, dar şi o bună ocazie să cunosc alţi oameni, să văd cum reacţionează, cum gândesc. Şi n-am regretat – am rămas prietenă cu ceilalţi concurenţi (pe care nu i-am perceput niciodată ca rivali, ci ca pe “colegi” noi), cu coor-donatorii şi organizatorii mai mari (mi-a plăcut la ei spiri-tul de aventură, umorul, fair-play-ul arătat şi, mai ales, răb-darea de a repeta la nesfarşit câte un pas de dans).

La început, mi-am zis: de

ce aş participa, dar, la provo-cările mai multora, am ajuns să-mi răspund la asta tot cu o întrebare: de ce nu ? Aşa că... repetiţii târzii, paşi istovitori, atitudine şi ţinută scenică, figuri coregrafice, defilare, toate m-au captat, chiar dacă a părut obositor. Am înţeles că şcoala înseamnă ceva mai mult decât numai învăţatura primită, înseamnă un întreg univers uman, fascinant, pe

care ai privilegiul doar o dată în viaţă să-l parcurgi. De ace-ea, pentru mine a devenit o deviză implicarea în activităţi de orice fel, în care să aflu, să văd, să probez, să trăiesc din plin.

Concursul propriu-zis nu l-am prea simţit cu adevă-rat decât după terminarea lui.

Totul a fost un iureş general, emoţiile m-au copleşit dese-ori până la a uita ce am de făcut, dar mi-am zis că vreau prieteni şi i-am obţinut. Mai presus decât laurii învingăto-rului, am dobândit un dar pe termen lung – oameni apro-piaţi. Pentru mine, coroniţa de miss boboc nu e doar un obiect transmisibil, ci o dova-da a faptului că pot, ca, dacă îmi propun un obiectiv, îl pot

îndeplini cu tenacitate şi în-drăzneală. Am învăţat să am încredere în forţele proprii, să ţintesc sus, şi asta cred că e cea mai importantă lecţie de viaţa din ultimele trei luni. Calea mi-e acum deschisă spre alte participari, la alt fel de competiţii, pentru că sunt în stare.

M-a uimit cel mai tare însă, în această lume plină de neprevăzut dar şi de ne-dreptăţi, faptul că nu s-a pus problema, aşa cum fac româ-nii deseori, ca acest concurs să fie deja caştigat înainte de a începe. Rivalităţile n-au avut ce căuta între noi, astfel că, înainte de a se pronunţa câştigătorii fiecărei categorii, noi, concurenţii, uitaserăm de concurs şi ne distram ca toţi ceilalţi, dansam fără griji, ne bucuram de atmosferă, cu o sinceritate pe care mi-am do-rit-o întotdeauna. Asta mi-a dovedit multe: că lumea nu e întotdeauna nedreaptă, că oamenii nu sunt întotdeauna răi, că se poate să câştigi şi onest. Tocmai de aceea, mă felicit încă o dată pentru in-spiraţia de a fi optat pentru acest liceu şi mă gândesc cu bucurie la provocările care vor urma. De altfel, o singură dată în viaţă eşti licean !

Aşa că, bucurii de vacan-ţă, sărbători frumoase, puteţi să veniţi ! Veţi găsi aici o altă Loredana, mai încrezătoare, mai curajoasă şi mai apropi-ată sufleteşte de semenii ei ! Crăciun fericit !

Loredana Odoroagă, Miss Boboc “Octav Onices-cu“, 2009

onix • onicescu

oNIX | 23

onix.onicescu.roonix • interviu

De ce ai ales muzica?Pentru că asta simt şi asta îmi place să fac.

Dar de ce acest gen?Pentru că acest gen mă caracterizează cel mai bine. Sunt un tip căruia, pe lângă muzică, îi place şi dansul, iar eu zic că cele două se îmbină perfect pentru mine.

Când ai descoperit că ai acest talent?Din copilărie. Eu cânt de mic copil; pe atunci activam în corul şcolii.

Ai cântat până acum la vreun eveniment important?Am cântat la foarte multe evenimente în perioada 1999-2004, pe când eram în trupa Effekt. Momentan sunt la un nou început de drum în cariera solo.

Ai vreo formaţie/artist preferat?Mulţi, printre care se numără East 17, N’Sync, Backstreet Boys sau Usher.

De ce „Gadyno”? De

unde vine numele?Simplu. E o combinaţie for-mată din numele şi prenume-le meu.

Cu cine mai copui pie-sele?Compun alături de prietenul meu Alin Brat, fostul solist al trupei Mca&Adler.

Ce te inspiră cel mai mult atunci când com-pui?Probabil faptul că sunt o per-soană romantică, o persoană care iubeşte cu sufletul şi o persoană care îşi iubeşte aproapele.

Unii oameni îşi trasea-ză anumite ţinte de atins în carieră, pentru tine care crezi că ar fi?Nu ştiu. Ce va vrea Dum-nezeu. Nu uita că trăim în România... şi asta ne ocupă tot timpul.

Legat de muzică, ce planuri de viitor ai?Realizarea unui videoclip şi semnarea cu o casă de producţie.

Cum vezi tu muzica românească în compa-raţie cu cea din afară?În ultima perioadă este ok. De vreo 3 ani a început să sune şi la noi mai bine.

Interviu: gadyno

Dar în ce direcţie crezi că va merge?Într-o direcţie bună, ţinând cont de faptul că deja multe trupe merg în afară să cânte, vezi Inna, Morris, şi mulţi alţii.

Cum te-ai simţit la Balul nostru?O da! Perfect, super tare! M-am simţit ca la 20 de ani. Atmosfera a fost incen-diară, nu mă aşteptam nici eu la aşa ceva, sincer.

ai vreun mesaj pentru elevii din Onicescu?Să pună mâna pe carte şi să citească revista!

Mulţumesc pentru timpul acor-dat!Mersi şi eu.

Text: Cosmin EpureanuMihaela Stoiciuc

Parerea ta este importantă!Ajută-ne să facem revista mai bună. Trimi-te-ne sugestiile tale pe adresa de email onix@onicescu.ro sau completează formu-larul de feedback pe onix.onicescu.ro/feedback

Îţi mulţumim!