Revista Misiunea Casa nr. 4 - mai 2008

Misiunea CASAwww.misiuneacasa.roCo

nstruc

þii · R

enov

ãri ·Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

CASANoi tehnologii·Lecþii practice

Secretulamenajãrilor

de calitate

mai2008

665.000 ROL

50LEI

Nr. 4 (XXX)

LA PAGINA 77cu premii în scule electriceCONCURSCONCURS

n Cele mai noi tipuri de sticlã pentru construcþii

n Bricolaj: realizarea unei mãsuþe rabatabile din lemn

n Porþi glisante – sisteme complet automatizate

n Geotehnicã: rezultatele investigãrii terenului

Pag. 6

Pag. 38

Uºile secþionale Uºilesecþionale Pag. 38

Pag. 62

Mini-apartamentul copilului tãuCompartimentarea ºi alegerea finisajelor

Pag. 62

Acas

ã la A

drian

a

Bahm

uþean

u

La pagina 28

SPECIAL: R

eportaj

KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!KALIMERA!Design interiorDesign interior

Uºile Uºile Uºile Uºile secþionale Uºile secþionale Uºile secþionalesecþionalesecþionale Uºile secþionale Uºile secþionale Uºile secþionale Uºile Uºilesecþionale Uºile Uºile Uºile Uºile secþionale Uºile Uºile Uºile

Garajul – o problemã rezolvatã

La Bulivar, birjar!La Bulivar!...

P iaþa Kogãlniceanu are, pentru bucureºteni, o semnificaþie privilegiatã. E o zonã în

jurul cãreia se concentreazã cea mai mare parte a simbolurilor acestui oraº: Primãria Mare, Opera Naþionalã, Universitatea cu numeroasele

ei amplasamente, Teatrul Bulandra, Ciºmigiul, ce a mai rãmas din berãria Gambrinus... Lucrurile sunt relativ simple pentru un turist care se limiteazã la contemplarea de la nivelul strãzii a case-lor elegante, mãrturii ale îndepãrtatului an 1900. Neoclasice, eclectice sau neoromâneºti – toate aceste faþade spectaculoase par a spune poveºti cu Nenea Iancu ºi Carol I – spirite riguroase prin educaþie ºi aspiraþii, fãcându-ne sã uitãm cã trãim într-o þarã unde aparenþele au datoria fundamentalã de a fi înºelãtoare, de multe ori cu concursul ageamiilor în „scenografia“ unui oraº.

Pentru cei care trãiesc în aceste case, foste naþionalizate în bunã parte, viaþa de zi cu zi seamãnã, privitã maliþios, cu o condamnare la domiciliu forþat. Bineînþeles, fiecare trãieºte cu sentimen-tul cã participã la ceva important numai prin faptul cã locuieºte în aceastã zonã. Epitetele de boiereºti ori nemþeºti, acor-date odinioarã caselor respective par a se rãsfrânge ºi asupra locatarilor lor. Din pãcate, avantajele se terminã pe undeva pe-aici. Problemele sociale nu se opresc nicide-cum la intrarea pe bulevard, din contrã, parcã au o afinitate pentru „ultracentral“. Bucureºtenii din centru nu sunt privilegiaþii capitalismului românesc, ci pensionari care lasã aceste biju-

terii arhitectonice sã se degradeze. Privilegiaþii doar supravegheazã zona, în aºteptarea unui nou tun imobiliar, pe locul vechii clãdiri nãruite. Puþine iniþiative au avut ca rezultat reno-varea ºi transformarea unor edificii de excepþie în hoteluri, imobile de birouri sau apartamente pentru închi-riat. Excepþiile sunt doar argumente în favoarea celor care dau din umeri: „doar atât s-a putut“.

În campania electoralã, edilii nu s-au sfiit sã ne amãgeascã prezentând proiecte cu pasaje kilome-trice din oþel ºi sticlã, suspendate ºi insinuate prin centrul Capitalei. Turiºtii vor avea ce vedea: programele sociale cu oameni ai strãzii la grãtar prin curþi pãrãsite sau camere cu vedere direct din stradã, pitoreºtile acoperiºuri care au rezistat bombardamentelor din aprilie ’44 ºi colecþiile vestimentare de toamnã-iarnã expuse la balcoane ºi ferestre. „La Bulivar, birjar! La Bulivar!...“

Misiunea CASA

Preªedinte Ioana Ceccarelli

redactor-ªef Lucian Nicolescu

s.g.r. Andreea Cernatoni

redactori Alina Constantin

Paul Amfim

Robert Malischitz

coLaBoratori dr. Iulia Boian

Ana Tomescu

ing. Valentin Boian

prof. Virgiliu Z. Teodorescu

dtP&Layout Rodica Manole

PrePress Dragoº Manole

fotograf Mihaela Matei

fotocoPertÃ DEDON

consuLtanÞi ing. Florin Boian

desPeciaLitate arh. Maria Buicã

dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

PuBLicitate Dan Tomescu

Lavinia Cojocaru

aBonaMente Adrian Neagu

directordifuZare Mihnea Ghedrãuþeanu

directoreconoMic Livia Bãrãgan

tiPar Infopress S.A.

issn 841-2432

adresaredacþiei:

ªoseaua Panduri nr.25,

bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

telefon: 021/411.00.29

fax:021/411.03.29

e-mail:[email protected]

Revistã editatã lunar de

LeonconsuLting

în colaborare cu

fachschriftenverLagstuttgart

© Reproducerea oricãrui material scrissau ilustrativ din aceastã publicaþieeste permisã doar cu acordul editorului.

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform

Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

Publicaþie auditatã în perioada

ianuarie – iunie 2007

editorial

LuciannicolescuRedactor-ºef

Kalimera! Mai actual ca niciodatã: clasicul grecesc ºi influenþele lui

incontestabile în amenajãrile zilelor noastre 6

Rolul casei pentru o familie mondenãLa Adriana Bahmuþeanu, despre viaþa la „ultracentral“,

între obiecte dragi ºi planuri de viitor 28

Tehnologii inteligente – porþi glisanteProtecþia accesului pe proprietate ºi utilizarea comodã

a sistemelor de deschidere-închidere 34

Pe patru roþiPick-Up ºi Van – cei mai puternici membri ai echipei Dacia

continuã ofensiva pe piaþa auto 36

Uºi de garaj Înlocuirea clasicei uºi pivotante, în cazul lipsei de spaþiu,

cu o uºã modernã, secþionalã 38

Colores del MundoColecþie de vopsele cu nuanþe inspirate din naturã,

menite sã aducã o nouã înfãþiºare locuinþei 42

Zilele Misiunea Casa în oraºul tãuCum a cucerit caravana noastrã Universitatea din Cluj

ºi centrul comercial Iulius Mall 46

Noi tehnologii în construcþiiOpþiuni transparente – despre sticlã ºi multiplele ei

întrebuinþãri în arhitectura modernã 47

Între clasic ºi modern Vitraliul – element decorativ ºi funcþional care pãtrunde

tot mai frecvent în casele noastre 54

Sãnãtatea casei Purificatoarele de aer – soluþii uneori costisitoare,

însã alegeri raþionale atunci când vorbim despre sãnãtate 58

Mini-apartamentul copilului Un dormitor ºi o baie obþinute de specialiºtii noºtri

prin recompartimentarea unei camere 62

Bricolaj Despre cum puteþi realiza o policioarã cochetã,

cu multiple întrebuinþãri ºi uºor de personalizat 74

Geotehnicã Prezentare detaliatã a fazelor ºi rezultatelor investigãrii

terenului de fundare al unui imobil 80

Biserica Ghica-TeiEvocarea unui monument istoric la ceas aniversar –

175 de ani de la sfinþirea lãcaºului 82

Mesager între zei ºi oameniO floare plãpândã, însã cu istorie veche ºi simbolisticã

puternicã: irisul, denumit popular „stânjenel“ 86

Jurnal de cãlãtorie Puglia – veche provincie italianã cu multe clãdiri

aflate în patrimoniul UNESCO 92

SumarSumar

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor la casa din Pipera

Porþi glisanteCaz problematic:Accesul larg impune dimi-nuarea spaþiului curþiiSoluþia:O poartã glisantã, în locul celei cu douã canaturi

Paginile 34–35

Uºi de garajCaz problematic:Garaj îngust, accesibil din stradãSoluþia:O poartã secþionalã

Paginile 38–40

rePortaj

Paginile 28–32

Adriana Bahmuþeanu Adriana Bahmuþeanuîntre Piaþa Kogãlniceanu ºi Piperaîntre Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera

KaLIMera! Un salut venit din Vechea Grecie, care ne însoþeºte ºi în relaxantul nostru periplu prin designul modern

Paginile 6–25

Kalimera! Mai actual ca niciodatã: clasicul grecesc ºi influenþele lui

incontestabile în amenajãrile zilelor noastre 6

Rolul casei pentru o familie mondenãLa Adriana Bahmuþeanu, despre viaþa la „ultracentral“,

între obiecte dragi ºi planuri de viitor 28

Tehnologii inteligente – porþi glisanteProtecþia accesului pe proprietate ºi utilizarea comodã

a sistemelor de deschidere-închidere 34

Pe patru roþiPick-Up ºi Van – cei mai puternici membri ai echipei Dacia

continuã ofensiva pe piaþa auto 36

Uºi de garaj Înlocuirea clasicei uºi pivotante, în cazul lipsei de spaþiu,

cu o uºã modernã, secþionalã 38

Colores del MundoColecþie de vopsele cu nuanþe inspirate din naturã,

menite sã aducã o nouã înfãþiºare locuinþei 42

Zilele Misiunea Casa în oraºul tãuCum a cucerit caravana noastrã Universitatea din Cluj

ºi centrul comercial Iulius Mall 46

Noi tehnologii în construcþiiOpþiuni transparente – despre sticlã ºi multiplele ei

întrebuinþãri în arhitectura modernã 47

Între clasic ºi modern Vitraliul – element decorativ ºi funcþional care pãtrunde

tot mai frecvent în casele noastre 54

Sãnãtatea casei Purificatoarele de aer – soluþii uneori costisitoare,

însã alegeri raþionale atunci când vorbim despre sãnãtate 58

Mini-apartamentul copilului Un dormitor ºi o baie obþinute de specialiºtii noºtri

prin recompartimentarea unei camere 62

Bricolaj Despre cum puteþi realiza o policioarã cochetã,

cu multiple întrebuinþãri ºi uºor de personalizat 74

Geotehnicã Prezentare detaliatã a fazelor ºi rezultatelor investigãrii

terenului de fundare al unui imobil 80

Biserica Ghica-TeiEvocarea unui monument istoric la ceas aniversar –

175 de ani de la sfinþirea lãcaºului 82

Mesager între zei ºi oameniO floare plãpândã, însã cu istorie veche ºi simbolisticã

puternicã: irisul, denumit popular „stânjenel“ 86

Jurnal de cãlãtorie Puglia – veche provincie italianã cu multe clãdiri

aflate în patrimoniul UNESCO 92

Paginile 74–76

Un model de policioarã care poate fi pliat de-a lungul peretelui, datoritã balamalelor montate între componentele ei

O camerã spaþioasã, care ne poate inspira pentru diverse modalitãþi

de compartimentare ºi amenajare

o policioarã cochetãBRiColAJ:

Paginile 58–60

Purificatoarele de aerCum putem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în case-le noastre, folosind dispoziti-

ve moderne de purificare

Strãlucitor, cu umbre medievaleVitralii tradiþionale ºi moderne, rezultate ale unor procese laborioase, cu multe etape ºi operaþiuni minuþioasePaginile 54–55

Prezentarea rezultatelor investigãrii terenului de fundaþie

Paginile 80–81Investigare preliminarã a terenului de fundare care, conform legislaþiei actuale, se finalizeazã cu un aviz geotehnic conþinând cele mai importante componente ale studiului

Paginile 62–71

Mini-apartamentul copilului tãuMini-apartamentul copilului tãu

Surprize pentru colecþionariCompletaþi-vã cunoºtinþele din domeniul amenajãrilor colecþionând ediþiile revis-tei noastre apãrute în anii anteriori!

Paginile 96–97

kalimera!kalimera!Toþi cei care au pus piciorul mãcar o datã pe tãrâmul zeilor din Olimp au auzit cu siguranþã rostindu-se cuvântul „Kalimera“. Este salutul tradiþional al grecilor, o formã de respect acordatã turiºtilor de cãtre ghizi ºi localnici, un fel de „Bunã ziua!“ spus cu optimism ºi prietenie.

design de efect

Design ºi pasiune pentru mituriUnii oameni se îndrãgostesc de Grecia chiar înainte sã ajungã acolo, fascinaþi fiind de legendele legate de religia vechii civilizaþii elene, cu zei creatori ºi eroi având puteri supranaturale. Pornind de la aceste pa-siuni ºi inspiraþi de nuanþele de la verde la azuriu oferite de Marea Egee, designerii de mobilier ºi-au adaptat colecþiile pentru un stil de viaþã special.

Albastru ºi alb sunt, la propriu ºi la figurat, culorile Gre-ciei. Dincolo de fap-

tul cã drapelul naþional le integrea-zã, aici pot fi vãzute

multe imagini cu marea albastrã ºi

clãdirile albe.

Misiunea CASA 4/08 l �

kalimera!stilul elenistic

Bunul-gust în decorarea locuinþelor nu mai este legat de un model stilistic stereo-tip. Fãrã limitãri de stil ºi prejudecãþi inuti-le, se poate ajunge la casa visatã.

Obiectele de mobilierau fost mereu prezente în viaþa

omului. Evoluþia lor a mers în pa-ralel cu arhitectura, ambele fiind

legate de apariþia unor noi materi-ale ºi de nevoia de schimbare.

Noile generaþii îºi impun ºi ele personalitatea în decorarea locuinþei. Puteþi crea astfel un colþiºor de para-

dis pentru copiii dumneavoastrã .

n F

oto:

DED

ON

� l Misiunea CASA 4/08

design de efectst

ilul e

lenis

tic

O asemãnare izbitoare, ce dovedeºte cã designerii s-au inspirat din arhitectura Greciei antice, se vede între

piesele de mobilier ºi bãncile sau scaunele din teatrul lui Dionysos Eleuthereus, situat la poalele Acropolei..

O asemãnare izbitoare, s-au inspirat din arhitectura Greciei antice, se vede între

piesele de mobilier ºi bãncile sau scaunele din teatrul lui Dionysos Eleuthereus, situat la poalele Acropolei..

Modernismul îºi spune cuvântul în amenajãriÎn ultimii ani, stilul modern, minima-list a invadat interioarele ºi a lãsat în urmã farmecul epocilor trecute. Pen-tru a echilibra parcã balanþa, între cele douã stiluri de bazã - clasic ºi modern - s-a impus pe piaþã mobilie-rul din fibre naturale, o adaptare a designului la o variantã uºor rusticã, ce poate fi utilizatã atât într-un decor vechi sau nou.

n F

oto:

ExO

tiquE

Fibrele naturale întâlnite des-tul de des în amenajãrile specific mediteraneene prezintã elastici-tate ºi rezistenþã, ceea ce le face

ideale pentru realizarea de împle-tituri cu forme extrem de variate.

O notã de exotism este imprimatã interioarelor sofisticate, prin folosirea în amenajarea locuinþei a

mobilierului din împletituri de fibre naturale.

n F

oto:

CAN

E-Li

NE

10 l Misiunea CASA 4/08

design de efectst

ilul e

lenis

tic

Scaune graþioaseForma obiectelor de mobilier în Grecia Anticã era inspiratã din arhitecturile egipteanã ºi asirianã. Am putea spune cã la originea formelor reinven-tate astãzi sunt aceste civilizaþii strãvechi. Tot în Grecia se pare cã s-au folosit pentru prima datã saltelele pentru mobilierul destinat odihnei ºi tapiþerii din diver-se materiale pentru ºezutul scaunelor.

Naturalul este la modã ºi acest lucru implicã atât materialele utiliza-te ca finisaje, cât ºi culorile inspirate din naturã. Curentul nou în design integreazã armonios în decor ºi piesele de mobilier din împletituri.

Spiritul zilelor însorite de varãNu mai este mult pânã ce zilele cãlduroase de vãrã ne vor în-demna la clipe de relaxare ºi - de ce nu - la o meritatã vacanþã. În acest sens, designerii au creat o linie de mobilier lejer, conforta-bil, cu un look modern, care oferã ingredientul perfect pentru un aspect ce combinã rusticul ra-finat cu un subtil accent exotic. Ultimele trenduri în design se orienteazã cãtre linii curbe, am-ple ºi forme îndrãzneþe.

Arcadele ºi bolþile în arcuri sunt întâlnite destul de des în arhitectura ºi designul modern. Acestea „îndulcesc“ liniile drepte ale mobilierului de tip clasic, mai ales pe cele influenþate de vechiul stil doric al grecilor. Ele au fost inventate cu mult înainte de a fi preluate de egipteni, greci ºi ro-mani, cea mai veche arcadã din lume aparþinând Mesopotamiei.


design de efectst

ilul e

lenis

tic

Arcadele ºi bolþile în arcuri ºi designul modern. Acestea „îndulcesc“ liniile drepte ale mobilierului de tip clasic, mai ales pe cele influenþate de vechiul stil doric al grecilor. Ele au fost inventate cu mult înainte de a fi preluate de egipteni, greci ºi ro-mani, cea mai veche arcadã din lume aparþinând Mesopotamiei.

Istorie ºi inspiraþieDe la începuturile lui, mobilierul din Grecia era caracterizat prin armonie ºi comoditate, dar cel mai important lucru este cã formele ºi ornamen-tele inventate în acest spaþiu, în Antichitate au format baza pentru evoluþia stilurilor de mobilier ulterioare. Designerii au folosit aceste informaþii drept model ºi izvor de inspiraþie.

Colonadele au fost ºi ele transpu-se în amenajãrile interioare. Le des-coperim în structura unui ansamblu de piese de mobilier, copiate aproa-

pe în detaliu dupã construcþii arhi-tecturale concepute de vechii greci

în scop decorativ.

n F

oto:

CAV

iO

Misiunea CASA 4/08 l 13

Colonadele

Evoluþia mobilierului a depins de tehnologiile cunoscute într-un anumit moment. Pânã în secolul al XIX-lea, la realizarea lui s-a folosit doar lemn masiv, spe-cific stilului clasic, iar ulterior acesta a fost în-locuit treptat de noile materiale descoperite, cum ar fi PAL-ul ºi PFL-ul.

Nevoia de designDe la patul de odihnã al grecilor ºi romanilor, la diversitatea luxuriantã a paturilor nobiliare din Renaºtere ºi pânã la variantele noastre ergono-mice, de la hamac la tatami, s-a „scris“ o istorie a civilizaþiilor. Construit în jurul patului, dormito-rul reproduce nevoia de intimitate.

Configuraþia spaþialã a dormitorului depinde, în mare mãsurã, de spaþiul disponibil, care determinã atât poziþia

ºi mãrimea patului, cât ºi locul altor piese de mobilier.

O ambianþã primitoare, astfel ar putea fi definit un spaþiu destinat odihnei, pentru care nu este suficientã doar alegerea opþiunii de funcþionalitate.

Configuraþia spaþialã


stilu

l ele

nis

tic

n F

oto:

BONAL

DO

design de efect Vechii greci au fost printre pri-mii designeri care au creat armonie între mobilier ºi decoraþiuni, prin simetria ºi echili-brul amenajãrii.


design de efectst

ilul e

lenis

tic

Organizarea spaþiului în bucãtãrie poate deveni una dintre cele mai dificile misiuni, dacã nu se oferã atenþie zonelor de depozitare. Pentru a economisi timp ºi energie, ar fi bine sã cereþi sfatul unui designer care vã poate învãþa cum sã utilizaþi mai eficient fiecare colþiºor.

Organizarea spaþiului în bucãtãrie poate deveni una dintre cele mai dificile misiuni, dacã nu se oferã atenþie zonelor de depozitare. Pentru a economisi timp ºi energie, ar fi bine sã cereþi sfatul unui designer care vã poate învãþa cum sã utilizaþi mai eficient fiecare colþiºor.

Detalii importanteÎn evoluþia lor, istoricã ºi decorativã, amenajãrile interioare au fost direct influenþate de principalele stiluri de mo-bilier ºi de combinaþiile dintre ele. Dacã unei perioade i-a aparþinut un anumit stil ºi totul a gravitat în jurul lui, pânã în cele mai mici detalii, astãzi, tendinþele în design pun accentul pe necesitãþile funcþionale ºi estetice. În amenajãrile moderne, stilurile se întrepãtrund în mãsura în care acestea nu aglomereazã interioarele.

Dulap suspendat, de inspiraþie bizantinã

Coloanele ºi arcadele ce au fãcut istorie în arhitectura bizantinã, dar ºi intensita-

tea pasiunii grecilor pentru edificii culturale, au trecut

dincolo de graniþa strictã a domeniului de care aparþin

ºi au fost transformate în elemente decorative pen-

tru mobilier.

Misiunea CASA 4/08 l 1�

Schema coloristicãpentru amenajarea bucãtãriei nu trebuie sã fie alcãtuitã numai din culorile preferate. Ideal ar fi sã creaþi un echilibru între mobilier, electrocasnice ºi restul amenajãrii. Efectele de culoare pot fi realizate prin amplasarea unor accente de-corative cu o anume însemnãtate pentru dumneavoastrã. Bucãtãria clasicã este aceea zugrãvitã în alb, fiind ºtiut faptul cã acesta nu se demodeazã.

n F

oto:

RAt

iONAL

1� l Misiunea CASA 4/08

design de efectst

ilul e

lenis

tic

Bucãtãria – inima caseiIndiferent dacã preferaþi ca design o bucãtãrie tradiþionalã sau contempora-nã, ea trebuie sã fie ºi practicã. Începeþi deci amenajarea din perspectiva spaþiului ºi a mobilierului pe care l-aþi ales, apoi folosiþi propria creativitate pentru a dezvolta un stil unic.

Minimalism în bucãtãrie Dacã vã tenteazã stilul rustic, dar vreþi ºi ceva modern, alegeþi un mobi-lier minimalist ºi finisaje simple.

Finisajele rustice oferã ceva din

eleganþa interioarelor antice, mai ales când

se pãstreazã culoarea lemnului natur. Mobi-lierul în linii drepte se

încadreazã perfect într-un spaþiu

generos luminat.

Din vremea bunicilor ne amintim de mobilierul cu vitrinã în care erau puse la vedere vasele din ceramicã.Variantele retro sunt acum la modã.

n F

oto:

ADYA

Mobilierul de grãdinã tre-buie sã aibã câteva

trãsãturi de care sã vã puteþi bu-cura în decursul sezonului cald: rezistenþã, aspect plãcut ºi ar-monie cu mediul în care este amplasat. Toate aceste calitãþi se regãsesc din plin la produ-sele comercializate în reþeaua de magazine Adya, aparþinând grupului Chemicalcom Adya. Aici puteþi gãsi o gamã largã de elemente de mobilier pentru grãdini, terase ºi piscine, pro-duse de grupul italian Pircher.

Mobilierul prezentat este reali-zat din lemn de teck, eucalipt sau pin nordic, în combinaþii echi-librate ºi atractive cu elemen-te de aluminiu, diferite tipuri de texturi, teflon ºi materiale textile marca Benetton.

Eleganþã naturalã

Mobileazã-þi grãdina cu Adya!

advertorial

Elementele constitutive ale pergolelor, gazebourilor, cãsuþelor ºi pardoselilor sunt realizate din lemn stratificat (obþinut din pin nordic selecþionat) fiind trata-te sub presiune cu sãruri mi-nerale speciale. Pentru acest motiv, garanþia produselor din gama respectivã este de circa 10 ani. Adya asigurã atât ser-viciile de proiectare a acestor construcþii din lemn, în funcþie

Mai multe detalii aflaþi în show-roomul de la sediul nostru, aflat pe ªoseaua de Centurã nr. 6, ªtefãneºtii de Jos, Judeþul ilfov, sau sunând la 0740.157.759.

INFO

de dorinþele clienþilor, cât ºi montajul acestora. Pentru o mai bunã vizualizare a aspec-tului final, se fac simulãri tridi-mensionale.


La prima vedere, avem în faþã o simplã bucãtãrie, dar, în detaliu, dulapul suspen-

dat „copiazã“ într-o oarecare mãsurã, silueta unui templu grecesc.

Obiectele de colecþie au, în mare parte, ºi un rol decorativ pen-tru locuinþã. Indiferent de spaþiul în care le expuneþi (bucãtãrie, living sau bibliotecã) grecii ne-au oferit soluþia perfectã: niºa în perete.


design de efectst

ilul e

lenis

tic


n F

oto:

CAE

sAR

Preferinþa grecilor pentru viaþa îmbelºugatã este de sute de ani

reprezentatã prin crenguþa de mãslin, un ornament întâlnit ºi astãzi în

arhitecturã ºi design – în cazul nostru: mobilierul de bucãtãrie. De altfel, uleiul de mãsline este

ingredientul de bazã pentru toate reþetele tradiþionale greceºti.

Accente mediteraneeneAmenajãrile care vor sã adopte mãcar câteva elemente din sti-lul mediteraneean pot „impor-ta“ nuanþe de galben, lavandã sau teracotã, dar ºi reflexii ale mãrii sau cerului Mediteranei.

Savoare ºi aromePe lângã templul zeiþei Atena, Acropole ºi muntele Athos, bucãtãria tradiþionalã reprezintã pentru greci un bun de patrimo-niu, punct de atracþie pentru mi-lioanele de turiºti. Nicãieri în lu-me, specificul bucãtãriei nu a fost mai mult influenþat de istorie ca în Grecia. Aici fiecare fel de mâncare, bazat pe vegetale, mi-rodenii ºi ulei de mãsline are o poveste milenarã.

Pasiune pentru decorÎn Antichitate, grecii ºi romanii au dezvol-tat un stil arhitectural destul de sofisti-cat, oferind o atenþie deosebitã decorãrii locurilor publice ºi caselor. Mozaicurile ºi frescele erau nelipsite, mai ales din case-le celor bogaþi.

În afara sezonului rece, ºemineul nu îºi pierde din valoarea esteticã. Aºezaþi în cãmin lemne de mesteacãn (culoare albã, texturã finã) pentru a crea impresia cã e gata de aprins. La ocazii speci-ale, poate da luminã, în completarea lumânãrilor.

n F

oto:

GRE

s DE

GRE

s

Designul este un instrument prin care

specialiºtii ne învaþã cã nu e suficient doar sã

fie frumos, ci trebuie ºi sã se introducã ordinea

sau raþiunea în folosi-rea obiectelor care ne înconjoarã. În istoria

artei decorative, utilul cu plãcutul au mers

mereu împreunã.


Culorile pale se vor asorta cu albul, prin urmare puteþi alege gresia ºi faianþa din baie în orice nuanþã vã pla-ce: roz, verde pal, galben ºi bleu. Încãperea va arãta mai spaþioasã ºi plinã de luminã.

Spaþiile deschise pentru depozitare,

create din placãri cu faianþã, unde se

renunþã la clasicul mobilier din lemn,

oferã imaginea unui interior antic în care

rafturile ºi mesele din piatrã erau cele

mai simple variante.

design de efectst

ilul e

lenis

tic

Baia modernã aduce conceptul de lavoar dublu, suspendat sau încastrat în corpul de mobilier ºi ba-terii aplicate pe perete. Într-o variantã clasicã, apar bateriile anti-chizate ºi cãzile cu forme rotunjite. Trebuie subliniat însã cã cel care a fãcut prima menþiune scrisã despre baie a fost Homer, în „Iliada”, unde vorbeºte despre pasiunea grecilor pentru îmbãiat ºi sfaturile lui Hippocrat pentru sãnãtate. Apa era adusã din izvoarele montane, prin conducte din lut ars, iar cãzile aveau forma unor vase largi din marmurã.


design de efectst

ilul e

lenis

tic

Primele bãi placate cu mozaic ceramic se pot vedea ºi astãzi în cetãþile greceºti, însã vechimea placãrilor de acest tip a fost evaluatã la 4000-5000 de ani, fiind descoperite în interiorul piramidelor egiptene.

Stilul modern-minimalist, oferã multiple variante de ame-najare prin obiecte sanitare suspendate, de tip hi-tech ºi combinaþii de placãri ceramice cu sticlã semitransparentã.

Accente mediteraneene Mobilierul de baie oscileazã de la simplu ºi funcþional pânã la formal-superficial, iar culorile devin „ecouri“ ale mãrii ºi cerului mediteraneean. Nici nisipul cu tente de auriu nu este scãpat din vedere, el fiind reprezentat prin aplicaþii de bronz patinat ce se regãsesc atât în plãcile ceramice, cât ºi în accesoriile din baie.

Armonia vizualã este datã de asortarea componentelor, ca formã ºi culoare, pãstrând o atenþie deosebitã pentru detalii. Conturate pe linii moderne sau clasice, suprafeþele sunt lucioase, transparente sau opace. n

Fot

o: D

ELtA

DEs

iGN


Arta mozaicului ºi testul timpului...Mozaicul împodobea adesea interioarele din Grecia Anticã, fi-ind un material durabil, rezista cu succes trecerii timpului. Tehnica mozaicului era cunoscutã încã din Mesopotamia, unde acesta se realiza din bucãþi mici de piatrã finã. Adevãratele moza-icuri însã, din pietricele monocro-me sau uºor colorate au apãrut în Grecia secolelor V-IV î.Hr., iar, ulterior, în perioada elenisticã, au fost realizate din prisme de marmurã divers colo-rate. Evoluþia acestei arte a trecut testul timpului, iar bãile moderne se încadreazã în tendinþe mai ales prin folosirea mozaicului.

Într-un apartament din apropi-erea Pieþei Kogãlniceanu din

Bucureºti, Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor de reamenajare a casei din Pipera. În privinþa termenelor de execuþie, socotelile de dina-intea naºterii fiului lor nu s-au potrivit cu cele de pe ºantier, aºa cã, momentan, trebuie sã se mulþumeascã cu condiþiile oferite de aceastã locaþie, ultracentralã dar nelipsitã de problemele inerente zonei: trafic

intens, zgomot, lipsa parcãrilor ºi spaþiul restrâns al unui aparta-ment de 130 mp, conceput pen-tru nevoile unei familii de la în-ceputul secolului trecut.

Chiar ºi aºa, câteva pie-se de mobilier, finisajele ºi decoraþiunile din acest aparta-ment ne-au ajutat sã ne facem o idee despre stilul de viaþã al unui cuplu cu vizibilitate în pe-isajul monden. Dialogul pur-tat cu Adriana, proprietara locuinþei, ne-a edificat ºi asu-pra gusturilor în amenajãri ale

acasã

între Piaþa Kogãlniceanu ºi PiperaAdriana BahmuþeanuAdriana Bahmuþeanu

„Rolul casei , pentru mine: sã mã relaxez dupã o zi obositoare de muncã.“

„Rolul casei , pentru mine: sã mã relaxez dupã o zi obositoare de muncã.“

celor doi parteneri, gusturi care se vor materializa pe deplin în viitoarea lor casã de la margi-nea Capitalei.

Viaþa la „ultracentral“

Se considerã cã un aparta-ment la Piaþa Kogãlniceanu este un avantaj, iar gazda noastrã este parþial de acord, deoarece poate ajunge pe drumul cel mai scurt în orice punct al oraºului. „Avantajul este însã mai mult teoretic. În realitate, e un bu-levard murdar, traficul e infer-nal ºi nu sunt locuri de parca-re - lãsãm maºinile pe trotuar, prilej de continuã rivalitate, iar primãria pune borne, redu-

tru faptul cã... nu se mai poartã. Oricum, apartamentul pe care îl vedeþi a fost gata într-un an de zile, timp în care puteam sã ridic o casã la roºu“, îºi aminteºte gaz-da, nu fãrã resentimente.

Vecini de tot felul

Dar greul abia avea sã înceapã. În fiecare noapte, în clãdire se strecurau oameni ai strãzii sau tineri sub influenþa droguri-lor, veniþi de prin cluburile din apropiere. „Aproape cã m-am îmbolnãvit de inimã în perioada aceea, când intram pe întuneric ºi îi gãseam aici. Mã edificam dupã miros dacã am musafiri ºi uneori eram nevoitã sã ape-lez la Poliþie, pentru cã erau violenþi. Pe perioada iernii, toþi cerºetorii se refugiau în scãrile blocurilor din zonã. Am reame-najat scara, din banii noºtri, am pus interfon, am tras un bec de la mine din casã, deoarece ve-cinii îl stingeau, ºi... vãd cã s-au mai rãrit. Chiar ºi aºa, sea-ra când vin acasã, mã mai îm-piedic de câte unul...“

O altã problemã sunt vecinii, cei legali. În general, sunt pen-sionari care nu-ºi permit sã su-porte cheltuielile unei întreþineri decente a clãdirii, aºa cã pere-chea Bahmuþeanu-Prigoanã e cam singura cotizantã. Când a fost cazul sã fie fãcutã dezinsecþia, aceiaºi vecini s-au opus, ca sã nu li se impute lu-crarea (ºi chiar nu era cazul).

Un alt subiect de discuþie a fost interfonul, pe care l-au privit cu neîncredere - le era teamã cã n-o sã mai poatã intra în imobil - ºi pe care, bineînþeles, nu l-au plãtit. „Oamenii nu vor sã se mute de aici, chiar dacã ar lua un preþ bun pe apartament, sã-ºi cumpere în altã parte ºi sã le rãmânã o sumã frumuºicã... Iar dupã ce am fãcut toate îmbunãtãþirile, inclusiv re-amenajarea scãrii, nici mãcar nu ne-au mulþumit“, a punctat Adriana destul de seninã.

reportaj


când zona utilizabilã. Ne-am fãcut doar iluzia cã vom lo-cui civilizat. Nici apropierea Ciºmigiului nu ne salveazã - e foarte aglomerat. Iniþial, de-desubtul apartamentului fuse-se o bãcãnie... acum e un club de striptease. A fost nevoie de câteva reclamaþii ºi de notorie-tatea soþului meu pentru a pu-tea dormi noaptea. S-a fãcut o izolaþie fonicã, zgomotul s-a re-dus, dar încã nu e suficient. În privinþa serviciului, aº putea spune cã, prin natura meseriei (presa mondenã - n.r.) „biroul“ meu e mai degrabã câte o cafe-nea din zona Dorobanþi. Deci... nu e greu de ajuns din Pipera, unde o sã locuim“.

Dacã ar fi numai atât, pro-babil cã aºteptarea mutãrii nu ar fi atât de grea. Dar viaþa în acest apartament are o istorie complicatã ºi plinã de peripeþii. În primul rând, au fost moder-nizarea ºi transformarea într-un spaþiu locuibil. Din fericire, este vorba de o clãdire încã solidã, fãrã „bulina roºie“, pe care clãdirea alãturatã o are. Recom-partimentarea, cu demolarea câ-torva pereþi care nu contribuiau la structura de rezistenþã, au fãcut posibilã amenajarea unui living. „Am acoperit pereþii cu gips-car-ton - aceasta a fost soluþia la mo-mentul respectiv, acum nu ºtiu dacã ar mai fi cazul sã recurgem la aceastã variantã, chiar ºi pen-

„Pretenþiile“ unui locatar din centrul Bucureºtiului: o scarã curatã ºi utilizatã, pe cât posibil, de cãtre cei din bloc ºi nu de oa-menii strãzii.

Vorbind de securitate, nu ne referim neapãrat la obiecte de preþ, ci la liniºtea familiei. Un portar la intrare... poate în fil-

mele americane; sau, mai nou, în ansamblurile rezidenþiale de

lux din afara Capitalei.

Ecosisteme complexe

Apartamentul era unul „de rezervã“ dar a trebuit sã se transforme în locuinþã relativ permanentã. „Iniþial, arãta ca o peºterã. Dupã ce am nãscut, la câteva sãptãmâni, am obser-vat cã prin bucãtãrie au înce-put sã circule un soi de viermi. Nu îmi dãdeam seama de unde vin.“ Bineînþeles, s-a apelat la firma de dezinsecþie a domnu-lui Prigoanã. Enigma avea sã fie dezvãluitã: în afarã de uºa principalã de la scarã, care fuse-se dotatã cu interfon, mai exista o intrare. Una dintre clãdirile în-vecinate avea o uºã de serviciu, pe unde intrau, odinioarã, cei care se ocupau de întreþinerea casei. Era o cale de acces dositã în spatele unei cafenele. Ast-fel, se ajungea într-un pod care avea legãturã cu celelalte clãdiri. Cineva spãrsese uºa ºi, în consecinþã, îºi fãcuserã loc aici vreo 20 de „aurolaci“ care creau mediul propice pentru o colonie de fluturi. Conform declaraþiilor celor implicaþi, 6 muncitori au încãrcat, timp de 2 zile, 3 cami-oane cu gunoi - cartoane, saltele vechi, haine etc. Au fost schim-bate uºile, s-a curãþat, s-a dezin-fectat iar arealul acestor specii urbane a fost afectat serios. Pe-ricolul, însã, planeazã continuu asupra locuitorilor zonei...

Pasiunea pentru lãmpile Berger

Poveºtile neplãcute pe care le-am ascultat de la gazda noastrã nu ne-au împiedicat sã observãm câteva elemente de mobilier sau decor cu totul speciale. Pasiunea pentru antichitãþi sau piese rare este un subiect dezbãtut deseori în cadrul întâlnirilor cu persoane publice ºi nici de aceastã datã nu s-a fãcut excepþie. Nu ne-am pu-tut lua ochii de la un secrétaire din lemn de nuc de la 1700, cumpãrat de la un magazin de

Din lumea exclusivistã a colecþionarilor

Lãmpile Berger au fost inventate în 1898 de un farmacist francez (Maurice Berger) care a gãsit o metodã de a arde, cu ajutorul unui amestec pe bazã de alcool, atât microorganismele nocive, cât ºi mirosurile neplãcute din aer (de la fum de þigarã, animale etc). În plus, sunt emanate parfumuri plãcute. Folosite iniþial în spitale, lãmpile Berger au pus bazele unei ramuri a industriei parfumurilor. Multe piese sunt create de artiºti ºi fac parte din colecþii renumite, vândute numai în cercuri restrânse de cunoscãtori. Unele colecþii se vând integral aceleiaºi persoane, pentru ca aceasta sã se poatã înscrie în cercul colecþionarilor (ca în cazul pieselor Swarovski).

antichitãþi din România. „A fost un cadou de-al meu pentru Silviu ºi a rãmas aici. Oricum, câteva obiecte din apartament vor ajunge în casa din Pipera, în special lãmpile mele Berger. În general, el cumpãrã antichitãþile. Uneori, le cãutãm împreunã, în mãsura timpului pe care îl avem la dispoziþie. Ne place sã avem obiecte vechi. Nefiind loc pentru depozitare, am dus foarte mul-te la el la firmã: statui, tablouri, mic mobilier.“

Inedite sunt ºi uºile de interi-or realizate cu ajutorul unor foi de sticlã sablatã ºi coloratã. Sunt piese unicat, semnate de artis-tul plastic Divriceanu. Mai este un set de mãsuþe cu tãblie de


acasãre

port

aj

O felicitare de la preºedintele þãrii, un secrétaire din secolul al XVIII-lea, mici statuete ºi colecþia

de lãmpi Berger – obiecte de preþ care intrã, de la un anumit punct, în „zestrea“ familiei, de-

finind-o. Noul amplasament din afara oraºului le va pune, probabil, într-o altã luminã,

neestompatã de praf ºi gaze de eºapament.

O felicitare de la preºedintele þãrii, un secrétaire

Uºile de interior sunt piese unicat,

datoritã geamurilor care intrã în

componenþa lor, realizate de artistul plastic Divriceanu.


Stilul clasic - iatã un motiv pentru care membrii echipei Misiunea Casa s-au simþit relaxaþi în casa din Bdul Kogãlniceanu. Ioana Ceccarelli ºi Adriana Bahmuþeanu au schimbat fãrã reþineri impresii despre tendinþele actuale în design.

marmurã ºi picioare metalice pa-tinate, care a fost cumpãrat de la Curtea Sticlarilor.

Deºi aflatã într-un colþ al livingului, nu poate trece neobservatã vitrina cu lãmpi Berger. Interesul gazdei noastre pentru acestea e relativ cunos-cut - chiar ºi pe site-ul perso-nal sunt scoase în evidenþã. „E o pasiune care s-a dezvoltat în timp ºi, în momentul acesta, de câte ori merg undeva ºi vãd o lãmpiþã, nu mã pot abþine sã n-o cumpãr“, a recunoscut Adriana Bahmuþeanu. „Unele, pe care mi le-a adus Silviu, sunt foar-te vechi, au peste 100 de ani. Funcþioneazã tot pe principiul spirtierei, dar pe cele de colecþie

nu le-am folosit niciodatã, de fricã sã nu le stric. Cele mai multe sunt aduse din strãinãtate ºi fiecare are o poveste a ei. Odatã am cumpãrat una din Germania, împreunã cu uleiul, ºi mi-a fost teamã sã nu-mi fie confiscatã la urcarea în avion. Am ascuns totul printre haine ºi am trecut cu bine. M-am bucu-rat sã descopãr un magazin de uleiuri în Bucureºti. Mai iau din strãinãtate doar lãmpile. Ori-cum, firmele din Occident ºi-au deschis reprezentanþe în Româ-nia, aºa cã pot comanda. Mul-te sunt de la soþul meu - ºtie cã îmi plac ºi, atunci când gãseºte pe undeva, îmi cumpãrã. Eu, la rândul meu, le trimit prietenilor lãmpiþe din acestea. E un cadou frumos.“

Muncitorul român

Orice am face, revenim, fãrã plãcere neapãrat, la subiecte care „ard“. Tocmai admiram un ºemineu din fontã, cu ceramicã smãlþuitã, când Adriana ne-a redus simþitor entuziasmul: „L-am comandat cu 4 ani în urmã ºi nici acum nu funcþioneazã. E cu gaz, îi lipseºte o bucºã, iar firma de la care l-am cumpãrat îmi tot promite cã mi-o adu-ce. A venit deja cãldura ºi... deocamdatã nu-ºi mai are ros-tul. De fapt, întotdeauna, la ori-ce amenajare, am avut proble-me cu muncitorul român. Se crede un mic Dumnezeu, e ne-serios, face multã mizerie, tre-buie sã stai lângã el ca sã lucre-ze bine ºi niciodatã nu terminã la timp. Apoi te muþi în casã ºi încep sã se spargã þevile. Nici când e vorba de firme lucruri-le nu stau mai bine. Încarcã de-vizele, în acte se consumã mult mai multe materiale decât este cazul... De exemplu, în casa din Pipera s-a pus parchet, s-a lus-truit ºi a trebuit sã insist pen-tru a-l proteja, pentru cã voiau sã treacã peste el cu materia-lele ºi noroiul de afarã. Faptul cã lucreazã pentru o persoanã publicã nu are nicio influenþã.“

Despre firmele „de fiþe“

Peste puþin timp, casa de la marginea Bucureºtiului va fi gata, pânã la ultimul retuº. Un specialist în draperii va lucra acolo cu maºina lui de cusut. „M-am sãturat de firmele de bani mulþi care confecþioneazã perdele; descoperi cã nu oferã calitatea doritã, galeria abia se þine... ºi m-am hotãrât sã le fac la faþa locului. Materiale-le «de firmã» nu sunt neapãrat

cele mai bune. Am cumpãrat o faianþã de la un creator cu re-nume ºi plãcile nu se potriveau. Am fost apoi în Valea Cascade-lor, am gãsit o faianþã la ofertã, foarte bunã: ieftinã, fãrã defecte ºi frumoasã. Chiar ºi aici avem o gresie «de fiþe». Acum 4 ani era în vogã, dar... nici nu se mai observã acum, gãseºti ceva si-milar ºi la un magazin obiºnuit, cu 20 de lei/mp. La mobilã sau parchet poate cã meritã sã fii atent la firmã, dar în cazul cera-micii - nu e cazul.“

Casa ca un hotel

Adriana Bahmuþeanu are o agendã de serviciu destul de încãrcatã. Director executiv la

revista „Zãu“, director editori-al la „Ideal Mariaj“, o rubricã în „Libertatea“, transformatã în emisiune la Kanal D, plus o grãdiniþã particularã (se pregãteºte pentru deschiderea celei de-a doua) - acestea sunt doar câteva dintre sarcinile tine-rei mãmici. „Plec dimineaþa ºi vin noaptea. Mai sunt ºi eveni-mente mondene... pânã la urmã, casa este un hotel în care vin sã dorm ºi sã stau cu copilul. Nu am activitãþi casnice decât foar-te rar. Îmi place sã gãtesc, dar nu am când. Nu prea primim oaspeþi, evitãm restaurantele ºi preferãm sã mâncãm împreunã - stãm de vorbã, ne jucãm cu copilul ºi cam atât. Acesta e ro-lul casei pentru mine: sã mã re-

laxez dupã o zi obositoare de muncã.“

În puþinul timp liber, sarcinile în casã sunt oarecum împãrþite: mulþimea de aparate, cu cablu-rile aferente, sunt în grija lui Silviu Prigoanã, iar Adriana se ocupã cu decoraþiunile. Se poate întrevedea cum se vor desfãºura lucrurile în casa nouã. „Pânã sã ne mutãm aici, unde ne simþim ca niºte sinistraþi, eram obiºnuiþi cu o casã mare,

fiecare cu camera ºi baia lui. Avem tot felul de obiecte împrãºtiate prin apartament, pe care o sã ne gândim dacã le vom duce în Pipera - de pildã un cu-ier din metal care a aparþinut lui Alexandru Ioan Cuza. ªi în Pipera se circulã greu, trebuie sã plecãm la serviciu cu o jumãtate de orã mai devreme, dar avem unde sã ieºim cu copi-lul ºi este o casã mare. Când o sã fie gata, vã invit s-o vedeþi!“ n

O mascã din lemn pen-tru calorifer poate deve-ni element de mobilier, pe care sã fie aºezate

diverse obiecte.

Spaþiul restrâns a determi-nat evitarea gratuitãþilor. ªi totuºi, s-a gãsit loc ºi pentru câteva fotografii.

Un tonomat Juke Box îºi gãseºte lo-

cul în orice casã, oricare ar fi stilul ei de amenajare. Are

un aer retro, iar ine-ditul formei, luciul

suprafeþelor ºi bogãþia ornamente-lor îl transformã in-stantaneu în „vede-

ta“ unei încãperi.


acasãre

port

aj

D acã în curte nu e spaþiu su-ficient pentru deschide-

rea spre interior a unei porþi pi-votante (mai ales dacã maºina va fi parcatã alãturi de cana-turile ei), ori dacã nu doriþi sã renunþaþi la suprafaþa reclamatã de o atare soluþie, aveþi posi-bilitatea de a monta o poartã glisantã ce permite o intrare de lãþime mare ºi e acþionatã de un motor corespunzãtor.

Avantajul unei soluþii de acest tip este ºi faptul cã nu necesitã douã motoare, respec-tiv dispozitive de acþionare, ca la sistemul cu douã canaturi. E suficient unul singur, de glisa-re, plasat pe latura spre care se deschide poarta. Execuþia pre-supune o fundaþie continuã, rezistentã la îngheþ, ºi suficient spaþiu pentru culisarea porþii. În cazul prezentat de noi, tranzi-tul se deruleazã pe o lãþime de 4 metri, ceea ce impune o exten-sie a ºinelor de minimum 3,90 m în dreapta porþii.

Poarta (în cazul nostru o variantã din metal) culiseazã în lateral pe o ºinã, acþionatã fiind de un motor puternic

Pentru accesul pe proprieta-

te, s-a ales o poartã glisantã

de mari dimensiuni în locul

uneia cu douã canaturi.

Acþionatã printr-un singur

dispozitiv, nu necesitã spaþiu

la interior, precum la deschi-

derea prin pivotare.

6. Iatã lucrãri pregãtitoare pentru co-nectarea cablurilor de alimentare ºi reþea (trase prin soclul din beton).

porþi glisantedis

pozi

tive

1. ªina dinþatã, realizatã din elemente din plastic dur, trebuie asamblatã mai întâi de probã, pentru a se stabili necesarul de componente ce va acoperi lungimea porþii.

2. Amplasaþi apoi provizoriu dispozitivul de acþionare al porþii, cu roata dinþatã în spate, pentru a determina înãlþimea optimã a ºinei dinþate (cremalierei).

7. Blocul dispozitivului (fãrã capacul de acoperire) e ancorat în soclul din beton, cu 4 dibluri metalice.

8. Segmentele de ºinã se pun acum pe roata dinþatã ºi se înºurubeazã în tocul porþii, etapizat.


Caz problematic:Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþiiAccesul larg impune

10. Poarta e acþionatã din interior prin taster, din exterior prin comutatorul cu cheie iar din maºinã, prin telecomandã.

11. Poarta alunecã uºor pe ºinã înainte ºi înapoi. Cremalie-ra e rezistentã la intemperii, nefãcând nici prea mult zgo-mot. Poarta primeºte semna-le printr-o antenã radio externã, dar poa-te funcþiona ºi fãrã aceasta, de-oarece are ºi re-ceptor integrat.

9. Capãtul cremalierei ajunge chiar ºi pe þeava de prelungire, înlesnind roþii dinþate intrarea în contact imediat.

(corespunzãtor greutãþii porþii) ºi este pusã în miºcare meca-nic, prin intermediul unei roþi dinþate. În timpul funcþionãrii, roata dinþatã din alamã, fixatã pe arborele motor, se îmbucã în dantura ºinei înºurubate pe pa-noul porþii.

De aceea, la montarea dispo-zitivului, e important sã fie de-terminat exact locul acestuia, iar poarta sã ruleze fãrã oprire, pro-ces care depinde ºi de fixarea cât mai riguroasã a cremalierei în ºuruburi. În cazul de faþã, aceas-ta e compusã din segmente se-parate de plastic dur, ce urmeazã a fi înºurubate succesiv în partea de jos a cadrului porþii. Aºa cum v-am obiºnuit, fotografiile din reportajul nostru vã aratã exact ceea ce trebuie sã faceþi pentru o reuºitã ireproºabilã. Dacã aveþi o poartã metalicã, deformatã sub propria greutate, soluþia noastrã este cea mai potrivitã. n

Vedere dinspre curte: Poarta de mari dimensiuni aºezatã pe ºinã e gata de rulare prin intermediul dispozitivului de acþionare plasat

la dreapta, în faþa stâlpului. În prealabil, se efectueazã lucrãri pregãtitoare constând în turnarea

betonului pentru soclu ºi executarea traseului cablurilor

aferente instalaþiei.

3. La capãtul porþii, în prelungirea ramei de jos, a mai fost sudatã o þeavã pãtratã ...

5. În faþa fundaþiei e instalat un tub gol destinat introducerii ºi izolãrii cablurilor electrice necesare.

4. ... pentru ca ulterior ºina dinþatã (cremaliera) sã poatã trece dincolo de poartã. Aceastã operaþiune este necesarã numai atunci când unitatea de acþionare e situatã în afara porþii aflate în poziþia „închis“.


Î n domeniul construcþiilor ºi amenajãrilor, fãrã un partener de

nãdejde calitatea ºi rapiditatea lucrãrilor au de suferit. Dacia vine în ajutorul specialiºtilor în amenajãri cu noul Logan PickUp.

Acesta completeazã suita de modele Logan, alcãtuitã din cunoscuta berlinã, breakul aflat în plinã ascensiune a vânzãrilor ºi o versiune utilitarã pe gustul multor clienþi. Vehiculul a fost conceput pentru a rãspunde aºteptãrilor unei categorii largi de utilizatori, de la micii antreprenori ºi comercianþi, pânã la cei aflaþi în cãutarea unui vehicul pentru escapade în timpul liber. Noul model este echipat cu motoare pe benzinã sau Diesel, fabricate de Renault, ºi preia baza rulantã a modelului Logan MCV. Vehicul robust ºi modern, Logan PickUp se remarcã prin latura sa practicã.

Pregãtit pentru orice experienþã Bena Loganului PickUp are o lun

gime de încãrcare de 1,80 m ºi o sarcinã utilã de 800 kg.

Vehiculul este conceput pentru a face faþã celor mai dificile drumuri, datoritã arcurilor elicoidale ºi amortizoarelor verticale. În plus, ºasiul este echipat, în serie, cu o barã antiruliu în faþã. Toate aceste elemente fac din Dacia Logan PickUp un vehicul sigur în orice condiþii.

Modelul mai include airbag frontal pentru ºofer în dotarea standard iar, opþional, oferã airbag frontal pentru pasager. Versiunile Logan PickUp prevãzute cu ABS sunt echipate cu un sistem Bosch 8.0 de ultimã generaþie, cu repartitor electronic de frânare EBV.

Logan PickUp este echipat cu un propulsor pe benzinã 1,6 MPI (90 CP) ºi o motorizare Diesel 1,5 dCi, având disponibile douã variante de putere: 70 CP ºi 85 CP.

Exigenþã ºi inovaþie Logan PickUp vine în sprijinul ce

lor mai exigenþi, remarcânduse prin lãþimea maximã de încãrcare de 1,37 m ºi oblonul de închidere a benei ce poate suporta în poziþia rabatatã o încãrcãturã de pânã la 300 kg. Treapta dispusã în partea inferioarã a oblonului permite un acces rapid ºi uºor

MOTOR 1.6 MPI 90CP 1.5 dCi 70CP 1.5 dCi 85CP

Tipul de cutie de viteze Manualã Manualã Manualã

Nivel de depoluare Euro 4 Euro 4 Euro 4

Numãr de locuri 2 2 2

Tip motor K7M 710 K9K 792 K9K 796

Cilindree (cm3) 1.598 1.461 1.461

Alezaj x cursa (mm) 79,5 x 80,5 76 x 80,5 76 x 80,5

Numãr de cilindri 4 4 4

Raport volumetric 9,5 17,9 17,9

Numãr total de supape 8 8 8

Putere maximã kW CEE (CP) 64 (90) 50 (70) 63 (85)

Regim putere maximã(rot/min) 5.500 4.000 3.750

Cuplu maxim Nm CEE 128 160 200

Regim cuplu maxim (rot/min) 3.000 1.700 1.900

Tip de injecþie Electronicã multipunct

Directã Common Rail cu turbocompresor ºi schimbãtor aeraer

Carburant Benzinã Diesel

Vitezã maximã (km/h) 163 146 160

0100 km/h (s) 13,0 16,8 13,5

CONSUM norme CEE n° 99/100 (l/100 km)

CO2 (g/km) 192 140 137

Urban 11,0 6,2 5,9

Extraurban 6,5 4,8 4,8

Mixt 8,1 5,3 5,2

CAPACITATE

Rezervor carburant (l) 50

Total maxim autorizat (MMAC) 1.890 1.940 1.940

Total rulant (MTR) 2.540 2.590 2.590

Sarcinã utilã (CU) 800 800 800

Remorcabilã cu frânare 650 650 650

Remorcabilã fãrã frânare 580 605 605

cãtre interiorul benei. Bena are 16 puncte pentru ancorare, ce faciliteazã fixarea solidã a oricãrei încãrcãturi.

Mai mult decât un pick-upLogan PickUp dispune de nume

roase posibilitãþi de depozitare. Pe lângã torpedou ºi spaþiile de depozitare din portiere sau de la baza consolei centrale, ocupanþii vehiculului au la dispoziþie o zonã cu o capacitate de aproape 300 litri, situatã în spatele scaunelor. Modelul PickUp este prevãzut cu douã niveluri de echipare, care includ: airbag ºofer, scaun pasager rabatabil, direcþie asistatã, închidere centralizatã, retrovizoare reglabile din interior sau baghete de protecþie lateralã. Opþional, vehiculul poate fi echipat cu aer condiþionat, radioCD, pack siguranþã (ABS + airbag pasager) sau pack electric (geamuri electrice + telecomandã pentru uºi).

Dacia Logan PickUp oferã un raport imbatabil între preþ ºi prestaþii, putând fi achiziþionat de pe piaþa internã pentru o sumã începând de la 7.250 euro (TVA inclus).

În 2008, Logan PickUp va fi comercializat, în afarã de România, ºi în Bulgaria, Turcia iar, începând cu 2009, modelul va fi disponibil ºi pe alte pieþe. n


advertorial

Cel mai puternic membru al echipei

Logan Pick-UpLogan Pick-Up


Modern, robust ºi economic, Logan VAN este rezultatul expe

rienþei îndelungate acumulate de grupul Renault în materie de vehicule utilitare.

Atuul constructorului - preþulChiar dacã unele caracteristici teh

nice ar reclama un preþ mai ridicat, aceastã premisã nu este aplicabilã pentru Logan VAN. Vehiculul rãspunde aºteptãrilor unei categorii largi de clienþi care se aflã în cãutarea unui mijloc de transport cu o capacitate de încãrcare cât mai mare, dar cu o investiþie minimã. Logan VAN poate fi achiziþionat, în prezent, pentru un preþ pornind de la 5.840 euro, fãrã TVA, costurile de întreþinere fiind de asemenea accesibile.

Cuvântul de ordine - fiabilitateLogan VAN a fost creat pentru a

rezista cu succes în condiþii severe de exploatare ºi trafic. Interiorul este spaþios ºi confortabil, ºoferul regãsind aici aceeaºi ambianþã a postului de conducere ºi aceleaºi comenzi cu care sa familiarizat pe versiunea break. Panourile portierelor, tapiþeria, planºa de bord sunt concepute pentru a rezista uzurii. Autoutilitara este dotatã cu bandouri de protecþie a portierelor, are garda la sol mai înaltã decât media iar scutul de protecþie este amplasat sub grupul motopropulsor.

Consum redus de combustibil Logan VAN este disponibil în douã

variante de motorizare: pe benzinã 1,4 (75 CP) ºi 1,6 (90 CP) ºi Diesel 1,5 dCi (70 CP). Varianta Diesel are un consum extrem de redus de combustibil – 5,3 litri/100 km în ciclu mixt; motorul de 70 CP este echipat cu un sistem de injecþie common rail din a doua generaþie, contribuind la menþinerea emisiilor de CO2 la un nivel scãzut, de numai 140 g/km.

Dacia Logan VANcontinuã ofensiva pe piaþa utilitarelor

Siguranþa, un deziderat împlinit

Logan VAN este echipat cu arcuri elicoidale ºi amortizoare verticale având cursa de suspensie mãritã pentru a permite vehiculului sã ruleze în condiþii de siguranþã chiar ºi pe ºoselele cele mai dificile. ªasiul este prevãzut, în echiparea standard, cu barã antiruliu în faþã. Sistemul de frânare a fost adaptat conform scopului practic al vehiculului. Versiunile dotate cu ABS dispun de un sistem Bosch 8.0 de ultimã generaþie, cu repartitor electronic al forþei de frânare EBV. Logan VAN dispune, în funcþie de variantã, de airbag frontal ºofer ºi, opþional, de airbag frontal pasager.

Portiere originale Logan VAN preia designul ºi

dimensiunile Logan MCV. Astfel, el

dispune de portiere laterale în spate de tip VP (vehicul de persoane). Panourile interioare ale portierelor sunt prevãzute cu elemente de protecþie din material plastic. În spate, existã douã portiere batante care au trei poziþii de deschidere, la 40°, 90° ºi 180°, în funcþie de necesitate ºi de natura încãrcãturii. Autoutilitara are geamurile laterale spate ºi portierele batante spate acoperite cu tablã, la fel ca ºi geamurile de custodã din spate.

O capacitate de încãrcare remarcabilã

Logan VAN are o structurã de rezistenþã special conceputã pentru a face faþã unor încãrcãri de pânã la 800 kg. Lungimea caroseriei asigurã variantei Logan VAN o capacitate de încãrcare pe o lungime de 1.936 mm, o valoare ineditã pentru aceastã categorie de ve



Logan Pick-UpLogan Pick-Uphicule. În ceea ce priveºte volumul de încãrcare, acesta se situeazã la 2,5 m3. Lãþimea de încãrcare se ridicã la 1.420 mm, iar înãlþimea utilã la 940 mm. Pragul de încãrcare este la 582 mm, pentru a se asigura o utilizare confortabilã.

O zonã de încãrcarebine delimitatã

Logan VAN dispune de un planºeu în douã segmente montate pe un cadru fixat de planºeul de origine. Astfel, rezultã o zonã de încãrcare total planã. Cabina este separatã de zona de încãrcare printrun perete cu rol protector ºi izolator pentru habitaclu. Existã ºi opþiunea de mascare, cu un covor de protecþie plastifiat, a zonei de încãrcare. Autoutilitara poate fi dotatã cu o gamã largã de accesorii, printre care panouri laterale din plastic ºi galerie de pavilion. n

advertorial

R enovarea cu succes a unei clãdiri vechi ºi impunãtoare

ce include ºi un garaj nu trebuie sã omitã aplicarea tehnologiilor de ultimã orã pentru acþionarea uºii acestuia. În cazul de faþã, pentru soluþionarea problemelor ridicate de garajul amplasat la stradã, a fost aleasã o variantã de uºã simplu de manevrat, cu un finisaj conceput sã satisfacã gusturile cele mai exigente. E vorba de o uºã secþionalã, perfect armonizatã cu frumoasa clãdire de epocã.

Ea a corespuns întocmai necesitãþii garãrii unui vehicol ceva mai înalt decât media o maºinã de teren, eventual ºi a permis utilizarea completã a spaþiului din interior (atât la sol, pentru parcarea maºinii, cât ºi pe toatã suprafaþa pereþilor, în alte scopuri). În plus, aceastã variantã înlesnea folosirea

Dacã, din raþiuni prac-tice ºi de siguranþã, e contraindicatã monta-rea unei uºi pivotante ample, cu deschidere spre exterior, existã opþiunea pentru o poartã secþionalã, ce nu necesitã deloc spaþiu în faþa garaju-lui, degajându-l ºi pe cel din interior.

4. Profilele sunt fixate bine cu ajuto-rul diblurilor amplasate în diferite puncte de montaj.

3. Mai întâi, e fixat tocul (adicã rama uºii) de latura dinspre interior a buiandrugului. Se vede ºi cum a fost obturatã denivelarea dintre aceste elemente.

1. Garajului renovat îi mai trebuie doar o uºã nouã. A fost aleasã una secþionalã, realizatã la dimensiuni corespunzãtoare.

2. Segmentele uºii unicat sunt livrate în ba-loturi compacte. Montatorii le transportã mai uºor spre locul de montare.

Caz problematic:Garaj îngust, accesibil direct din stradã

uºi de garajacc

es


5. Elementele uºii au fost inversate de pe verticalã pe orizontalã prin in-termediul unei role de ghidare.

6. În plus, pe ambele laturi a fost necesar câte un ghidaj arcuit, fixat corespunzãtor de ºina marginalã.

Garajul prezentat e realizat în acelaºi stil constructiv ºi

cromatic cu vila. Cât priveºte uºa, ea a fost vopsitã în

verde chiar de cãtre proprietarul locuinþei.

Misiunea-Casa-10-05.indd 1 25-04-2008 11:36:45

uºi de garajacc

es


13. Poarta e montatã perfect pe poziþie în spatele buiandrugului. Segmentele nu se disting din afarã.

10. Uºa garajului realizatã din patru segmente e deja finalizatã ºi montatã la locul ei. Mai trebuie executate însã ultimele operaþiuni de ajustare.

9. În nuturile longitudinale sunt in-troduse un profil de protecþie a cle-melor ºi unul de etanºare.

Soluþii alternative de uºi secþionale

Acest dispozitiv automat aferent porþilor sau uºilor secþionale e con-struit în aºa fel încât nu necesitã absolut deloc spaþiu suplimentar pe plafon ori buiandrug, fiind montat chiar pe ºina de rulare.

Cine are un garaj cu lãþime mare poate rezolva optim pro-blema uºii cu aju-torul unei variante secþionale ghidate de-a lungul peretelui acestuia. Aici, dispozi-tivul de acþionare este amplasat la capãtul ºinei de rulare.

Existã ºi modele pentru trasee ce îºi schimbã direcþia pe raze foarte mici, alcãtuite din profile mobile, spre a se evita ruperea segmentelor.

8. Acum poate fi montat fiecare segment al uºii, de jos în sus. Segmentele sunt îmbinate între ele cu piese metalice speciale.

7. Mecanismul cu arc de înfãºurare a cablului de tracþiune pe stânga ºi dreapta e în spate, oblic, sub plafon.

la maximum a lãþimii utile, luânduse în considerare ºi deschiderea portierelor vehicolului. Spre deosebire de uºile pivotante rigide, de mari dimensiuni, la deschidere, elementele celor secþionale se pliazã în spatele buiandrugului, sub plafon. Aceastã segmentare necesitã aºadar numai o razã redusã de ghidare pentru a ajunge în spatele grinzii, fãrã a reduce sensibil înãlþimea utilã a incintei.

Deoarece uºa se deschide vertical în sus, toatã suprafaþa garajului rãmâne disponibilã ºi totodatã e evitat orice pericol pentru persoanele care circulã pe trotuar. În plus, uºa se poate deschide chiar dacã în zona situatã imediat în faþa garajului (în funcþie ºi de suprafaþa ei) staþioneazã altã maºinã, amplasatã în mod nefericit. Acþionarea uºilor secþionale se petrece ca la cele pivotante, prin intermediul unei ºine de rulare montate în plafon. De fapt, motorul dispozitivului e

cel care ridicã segmentele uºii, antrenând deschiderea acesteia.

Iatã, aºadar, cum a fost gãsitã soluþia pãstrãrii acestei mici construcþii de la stradã, pe care proprietarii ar fi fost nevoiþi sã o demoleze sau sã o modifice pentru a nu crea dificultãþi de trafic pe stradã ºi pe trotuar, dacã ar fi întrebuinþat un sistem de uºi batante. Nici sistemele glisante nu erau utile, din cauza pantei uºoare a terenului de construcþie. n

11. Abia acum e rândul montãrii ºinei de rulare din plafon ºi a dispozitivului de acþionare. În cazul nostru, ºina a fost ...

12 . ... fixatã direct sub tavan. Aici mecanismul de antrenare e asamblat printr-o articulaþie cu panoul uºii de garaj.


N egrul este non-culoarea formalã ºi convenþionalã,

aflatã în antitezã cu verdele, care este culoarea vieþii. De obicei, negrul este asociat cu moartea ºi durerea provocatã de aceasta, dar, în unele þãri – cum este China – ritualul morþii este simbolizat de culoarea albã. Al-bul simbolizeazã Luna, prin ur-mare feminitatea ºi puritatea. Oare ce s-ar întâmpla dacã am trãi într-o lume „pictatã“ numai în alb ºi negru?

Din fericire pentru noi ºi sãnãtatea noastrã, nu se întâmplã deloc aºa. Lumea noastrã este o lume plinã de culoare. Culori-

le ierbii sau ale florilor, haine-le, maºinile sau reclamele viu colorate, toate se miºcã în jurul nostru în acelaºi dans al culori-lor, care ne inspirã în fiecare zi ºi ne influenþeazã starea de spi-rit ºi chiar sentimentele.

Pe lângã cele douã „non-cu-lori“, albul ºi negrul, existã ºapte culori principale, care pot fi observate atunci când se formeazã curcubeul, dupã ploaie, sau prin reflectarea ra-zelor soarelui într-o prismã de cristal. Cele ºapte culori sunt: roºu, portocaliu, galben, albas-tru, verde, violet ºi indigo. Din-tre acestea, roºul, galbenul ºi al-

bastrul sunt culori primare sau fundamentale, iar culorile re-zultate din combinãrile lor sunt culori secundare: verde, oranj, violet.

În lumea fizicã, toate lucrurile se supun unor legi bine definite. Pe scurt, lumina reprezintã o frecvenþã, iar fiecãrei culori prezente în spectru îi corespunde o anumitã frecvenþã. Se naºte întrebarea: „Cum percepem culorile?“. Explicaþia este simplã: fiecare obiect reflectã lumina pe anumite frecvenþe de undã, iar ochiul uman recepteazã aceste frecvenþe. Spre exemplu, gazonul din

parcuri este verde pentru cã reflectã verdele ºi absoarbe în schimb toate culorile luminii solare sau artificiale. Spectrul de lungimi de undã are la limita inferioarã culoarea roºie, care este caracterizatã de o frecvenþã joasã ºi o lungime de undã înaltã, iar la limita superioarã, culoarea violet este caracterizatã de o frecvenþã înaltã ºi o lungime de undã joasã.

Dacã veþi merge la un curs de picturã, veþi începe desi-gur cu tema nuanþelor spec-trului ROGVAIV; specialiºtii clasificã toate culorile în cu-lori calde (roºu, oranj, galben)

Prima colecþie pe care dorim sã o prezentãm este Sahara. Inspiratã de deºertul cel mai întins ºi frumos din lume, care pare cã se topeºte sub soarele arzãtor al Africii, Sahara invocã o paletã incredibil de frumoasã a nuanþelor galbene. Vopselele din aceastã gamã vor acoperi pereþii cu o frumuseþe naturalã ºi vor aduce energie în locuinþa dumneavoastrã.

fascinaþia culorii

Colores del Mundo!Colores del Mundo!


ºi reci (albastru, violet, ver-de). ªi totuºi, pornind de la aceastã clasificare, sã ne gân-dim la urmãtoarea problemã: ce ne place mai mult la un ta-blou, în comparaþie cu altul, sau ce ne atrage mai mult la un inte-rior, în comparaþie cu un altul? În fiecare zi suntem mai mult sau mai puþin influenþaþi de cu-lorile din jurul nostru; de altfel, aceasta este o descoperire care dateazã din timpuri strãvechi, când diferite culturi foloseau culorile în tratarea anumitor afecþiuni. Aceastã ºtiinþã, veche de secole, care foloseºte culoa-rea pentru vindecãri miraculoa-

se se numeºte cromoterapie. Terapia prin culori face parte din medicina complementarã, alãturi de acupuncturã, home-opatie, aromaterapie ºi altele. Cei care practicã cromoterapia au indicaþii precise de utilizare a fiecãrei culori.

Culoarea din mediul înconju-rãtor ne influenþeazã starea de spirit, relaþiile, sãnãtatea, de-ciziile. Culorile îmbrãcãminþii sau culorile pereþilor unei ca-mere îþi pot modifica în mod inconºtient acþiunile, nive-lul de energie fizicã ºi starea emoþionalã. Experþii în market-ing, psihologii, specialiºtii în

publicitate ºi creatorii de modã jongleazã cu întreaga gamã coloristicã, conºtienþi de faptul cã diversele combinaþii de cu-lori îþi vor afecta deciziile ºi sta-rea de spirit. De exemplu, am-balajul oricãrui lucru pe care îl cumperi este rezultatul lucrului asupra unei scheme coloristice, al cãrui efect este încurajarea acþiunii de cumpãrare. Culori-le din restaurante sunt deseori aranjate special pentru a des-chide apetitul (roºu, portoca-liu), sau pentru a-þi prelungi sau scurta ºederea într-o anumitã încãpere. Mai mult, culori-le alimentelor îþi pot deschide

sau distruge pofta de mâncare. Culoarea poate fi folositã pen-tru a crea o stare de bine ºi de mulþumire, pentru a agita spiri-tele, pentru a calma ºi vindeca, pentru a exprima frivolitate sau seriozitate.

Este demonstrat ºtiinþific fap-tul cã lumina ºi culorile au efec-te diferite asupra afectivitãþii in-divizilor.Reacþiile ºi atitudinile faþã de anumite tonuri de cu-loare sunt cauzate de puterea pe care culorile „o exercitã” asupra psihicului nostru: ele ne pot cal-ma, relaxa sau vindeca, sau ne pot face triºti, pot induce o sta-re de nervozitate etc.

Colecþia Toscana ne duce cu gândul la descoperirile culturale ale lumii, la frumuseþile unui univers de inspiraþie artisticã ºi a deliciilor culinare. Nuanþele colecþiei Toscana – din gama roºului cardinal – înnobileazã razele solare care pãtrund în locuinþa dumneavoastrã. Astfel, pereþii frumos coloraþi vor genera o atmosferã specialã, caldã, intimã ºi plinã de confort.

Din aceastã categorie de vopseluri colorate nu putea sã lipseascã verdele. De aceea, specialiºtii au creat pentru

dumneavoastrã colecþia Bali. Nuanþele colecþiei ne poartã cu gândul la verdeaþa ºi palmierii unui paradis, care ne calmeazã ºi ne inspirã. Cele cinci nuanþe de verde natural din colecþia Bali pot fi combinate uºor ºi vor sugera

o atmosferã tropicalã locuinþei dumneavoastrã.

Din aceastã categorie de vopseluri colorate nu putea sã

De asemenea, putem ghici calitãþile sau defectele unei per-soane în funcþie de preferinþele pe care aceasta le are pentru anumite culori.

De ce Colores del Mundo?

În alegerea culorilor care vã înfrumuseþeazã casa, trebuie sã þineþi cont de gusturi, tendinþe, grupe de vârstã, destinaþia camerei, forma ºi dimensiunea acesteia, tipul de iluminare (naturalã sau artificialã). Dacã aþi fost vreodatã în excursii în locuri exotice sau aþi admirat fotografii din acele locuri, probabil cã v-au fermecat culorile fantastice întâlnite în astfel de peisaje. Pentru a putea pune aceste culori exotice pe pereþii caselor dumneavoastrã, Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Colores del Mundo. Acestea sunt vopseluri lavabile colorate, care fac parte din gama Supralux. Nuanþele colecþiei vã coloreazã casa într-o paletã de culori uºor aplicabile ºi variate. Cu ajutorul lui Supralux Colores del Mundo, locuinþa dumneavoastrã va obþine un strop din atmosfera locurilor celor mai inspirate din lume.

Culorile acestei colecþii dau un aspect unic ºi special pereþilor. În fiecare colecþie a gamei Supralux Colores del Mundo gãsim 4 nuanþe. Acestea se pot îmbina într-o armonie perfectã, indiferent de numãrul de nuanþe pe care le alegeþi. Existã ºi posibilitatea de a combina nuanþele diferitelor grupe. De exemplu, puteþi folosi foarte bine colecþia Mediterraneo pe lângã Havana. De ce sã nu faceþi o combinaþie interesantã? ªi, pentru cã tot vorbim despre combinãri deosebite, care sã încânte privirea, revenim la aceeaºi întrebare: „De ce Colores del Mundo?”. Rãspunsul este simplu: pentru cã astfel plecãm într-o cãlãtorie imaginarã în cele mai exotice ºi îndepãrtate zone ale lumii. n

Albastrul ne îndeamnã sã ne gândim la mare ºi la nemãrginirea ei. Plecând de la cea mai frumoasã mare a Europei, Akzo Nobel Coatings a creat colecþia

Mediterraneo. Poate o sã vã întrebaþi ce semnificã aceastã colecþie de nuanþe albastre? Rãspunsul este simplu: Mediterraneo înseamnã un temperament

particular, vegetaþie densã ºi transparenþa mãrii. Este un amestec al tentaþiei ºi al plãcerilor, în ambianþa plãcutã a valurilor care se rãsfrâng pe mal. Culorile acestei colecþii aduc farmecul unui albastru infinit în locuinþa dumneavoastrã,

vã descãtuºeazã ºi vã îndeamnã cãtre tentaþii ºi plãceri infinite.

Ultima colecþie de nuanþe a gamei Colores del Mundo este Havana, care are un stil aparte, unic ºi romantic. Luminile ºi umbrele portocalii sunt tandre ºi luxoase, creând un fundal perfect pentru obiectele sau colecþiile personale.


fascinaþia culorii

Opþiuni Opþiuni

Misiunea Casa

Clujul a fost gazdã pentru Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu

Clujul a fost marcat luna trecutã de „Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu“. Caravana noastrã a cucerit pe

3 aprilie Universitatea din Cluj, iar pe 6 a fost rândul centrului comercial Iulius Mall sã fie gazda manifestãrilor acestui eve-niment. La sesiunile de discuþii dedica-te construcþiilor au fost prezenþi studenþi, specialiºti din domeniul construcþiilor sau do it yourselferi, pasionaþi de acest do-meniu. Sponsorii caravanei clujene au fost: Henkel, Schneider Electric, Bosch ºi Logan Pick-Up de la Dacia.

actual

Universitatea Tehnicã din Cluj, prin Facultatea de Construcþii, a gãzduit „Lider Construct“, prima întâl-

nire a caravanei. Adresate studenþilor în construcþii ºi specialiºtilor din domeniu, discuþiile s-au dovedit o realã sursã de in-formare pentru cei prezenþi. Câteva argu-mente în acest sens au fost discuþiile aprin-se ºi întrebãrile pertinente venite dinspre

public – într-un cuvânt, dialogul. Sala a fost plinã pânã la sfârºit!

„Alãturi de alte instituþii de învãþãmânt superior ºi sponsori care înþeleg valoarea de comunicare a proiectului, vom imple-menta Lider Construct ºi în alte centre uni-versitare din þarã. Urmãtoarea noastrã þintã este Iaºi“, declara Mihaela Cârstea, directo-rul proiectului.

Pentru specialiºti: Lider Construct Pe 6 a fost show!

Evenimentul desfãºurat în incinta complexului Iulius Mall a fost gân-dit ca un show live în care specialiºtii

Misiunea Casa au interacþionat cu publicul. Reprezentaþia „Hanging Man“ cu Loctite ºi, dupã ora 18, apariþia formaþiei Direcþia 5 au încins atmosfera pentru cei 10 mii de spectatori din Cluj. Logan Pick-Up de la Dacia, prezent lângã scenã, a fost testat cu atenþie, fiind una dintre atracþiile serii.

Arhitectul ªerban Þigãnaº, vor-bind în faþa unui public format din studenþi, specialiºti ºi pasionaþi de domeniul construcþiilor

Arhitectul ªerban Þigãnaº, vor-


Vom prezenta în continua-re cele mai întâlnite tipuri de geam, obþinute cu tehnologii moderne care le asigurã durabi-litatea ºi aspectul plãcut. Geamul float incolor este un geam clar, transparent, cu feþele plane paralele, obþinut prin pro-cedeul de flotare pe baie de sta-niu topit. Acest tip de sticlã este folosit în construcþii, amenajãri interioare sau exterioare ºi pen-tru obþinerea altor tipuri de geam: securizat, duplex, emai-lat, sablat sau termoizolant.

Sticla float coloratã în masã (bronz, gri, verde etc) este destinatã tuturor tipuri-lor de aplicaþii, inclusiv pen-tru geamuri duble cu unele performanþe de control (respec-tiv protecþie) în privinþa radiaþiei solare, dar ºi pentru aranjamen-te interioare sau mobilier. Gro-simile obþinute în mod uzual se situeazã între 3 ºi 9 mm.

Geamul reflexiv ºi absorbant are proprietatea de a controla lu-mina, mai ales cea solarã. Este obþinut prin pulverizarea la

cald a unui oxid meta-lic pe geamul float, inco-lor sau colorat. Procedeul de fabricaþie industrialã, prin pirolizã (depune-re la temperaturi înal-te), asigurã stratului de oxid metalic o rezistenþã ridicatã ºi o mare stabili-tate în timp. Stratul meta-

sticlanoi tehnologii


transparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentetransparentelic, care se integreazã complet în sticlã, conferã geamurilor re-flexive ºi calitãþi estetice. Gea-mul reflexiv ºi absorbant oferã o mare variaþie în ceea ce priveºte aspectul - pot fi obþinute nuanþe diferite, potenþate de natura ºi poziþionarea stratului metalic.

Pentru o construcþie nouã sau o reamenajare, puteþi

recurge la o abordare nouã a esteticii ºi confortului

termic informându-vã asupra multitudinii de tipuri

de sticlã comercializate astãzi pe piaþa româneascã.

Opþiuni Opþiuni

Astfel, dacã stratul meta-lic e situat la exterior, sticla are o reflexie fidelã, conferind suprafeþelor faþadei un aspect animat. Când stratul metalic e la interior, reflexivitatea este atenuatã ºi culoarea geamului folosit este pusã în valoare. În funcþie de modelul selecþionat, se va favoriza iluminatul natu-ral de interior sau se va limita factorul solar. Este importantã ºi culoarea geamului pe care a fost depus stratul metalic, pen-tru alegerea nuanþelor - bronz, gri, albastru sau verde.

Geamurile reflexive ºi ab-sorbante au diferite aplicaþii, în special execuþia de feres-tre pentru birouri, magazine, ºcoli, construcþii industriale sau locuinþe. Sunt recomandate, de asemenea, pentru realizarea de sere, verande ºi mansarde. Gro-simea uzualã pentru construcþii variazã între 4 ºi 10 mm.

Geamul termoizolant este un geam izolator ºi constã din douã foi de geam (sau trei, ca în ima-ginea de mai jos) asamblate prin intermediul distanþierelor meta-lice din aluminiu. Sistemul de dublã lipire este compus dintr-o lipire primarã împotriva umi-ditãþii, obþinutã prin aplicarea unei benzi de poliizobutilenã ºi o a doua lipire perifericã, fo-losind adeziv de polisulfurã. Distanþierul conþine o sitã


noi tehnologiist

icla

Marile hoteluri, centre comerciale sau de birouri din Occident se mândresc etalând asemenea construcþii de anvergurã. Este vorba de acvarii imense, la care presiu-nea apei nu poate fi suportatã decât folo-sind pentru pereþi un tip special de sticlã curbatã, de grosime mare.

molecularã care absoarbe vapo-rii din spaþiul de aer închis.

Gama de grosimi pentru foa-ia de sticlã din compoziþia gea-mului termoizolant variazã în-tre 3 mm ºi 19 mm (pentru

construcþiile de mare anvergurã, în general), iar spaþiul distanþier poate fi de la 6 la 24 mm. Astfel, grosimea totalã depinde de ele-mentele de construcþie utilizate, de domeniul, scopul ºi amplasa-rea acestui tip de geam.

La execuþia geamului termo-izolant sunt posibile diverse combinaþii ale variantelor de sticlã:1 Geamul pentru foaia din exteri-

or poate fi: float incolor, colorat în masã, reflexiv, ornament, seri-grafiat, securizat sau duplex.

2 Geamul standard pentru foaia din interior este float incolor sau float Low-E (poate fi ºi alt tip, în funcþie de dorinþa utilizatorului).

Pentru a se înþelege aportul geamului termoizolant în eco-nomisirea energiei termice, sunt de notat valorile factorului „K“, privind transferul termic.Menþionãm cã gradul de izolare creºte odatã cu scãderea coefici-entului de transfer termic K.


Tipul de geam Factorul K

Simplu, 4 mm 5,4 W/mpK

Termoizolant, 4 - 12* - 4 mm,din geam float clar cu aer

2,8 - 3 W/mpK

Termoizolant, 4 - 12* - 4, având o foaie de geam float clar ºi una de geam float Low-E cu aer

1,1 - 1,4 W/mpK

* lãþimea distanþierului

În concluzie, geamul termoizo-lant de înaltã performanþã constã dintr-o foaie de geam float în ex-terior ºi, în interior, una de geam float obiºnuit sau Low-E (geam cu strat metalizat transparent, foarte subþire, aplicat prin depu-nere magneticã în vacuum sau prin metoda piroliticã).

Geamul Low-E este avan-tajos atât pentru sezonul rece (rezultã un consum redus de energie prin reducerea pierde-rilor de cãldurã din interiorul clãdirii cãtre exterior), cât ºi pentru cel cald (stratul metali-zat acþioneazã în direcþia redu-cerii schimbului termic între exterior ºi interior).

Producãtorii din România fac investiþii continue în noi tehnologii, pentru a veni în întâmpinarea arhitecþilor ºi,

implicit, a clienþilor. Din aceastã lunã, în premierã în aceastã zonã a

Europei, Gerom SA Buzãu are un nou cuptor care produce geam termoizo-

lant din sticlã curbã securizatã.

Reducerea transferului ter-mic se poate accentua dacã ae-rul din interiorul geamului ter-moizolant se înlocuieºte cu alt gaz (argon, kripton), valoarea K fiind de 1 W/mpK sau chiar mai puþin. Pe lângã efectul de izo-lator termic, acest produs mai are ºi rolul de izolator fonic, re-ducând nivelul de zgomot de la 60-100 dB la 36-52 dB.

Dupã cum v-aþi familiarizat deja, geamul termoizolant este folosit în construcþii, la feres-tre cu tâmplãrie din PVC, Al sau lemn, suprafeþe de vitrine structurale, pereþi despãrþitori în spaþii deschise etc. Dar existã ºi alte domenii în care este utili-zat cu succes: vitrine ºi lãzi fri-gorifice, geamuri pentru vagoa-ne ºi alte mijloace de transport, pe scurt în toate domeniile în care este necesarã o bunã izola-re termicã ºi fonicã.

Geamul armat este un geam plan, translucid, incolor sau color, consolidat cu o plasã metalicã. El are numeroase aplicaþii: de-vine parte integrantã a uºilor, fe-restrelor sau mobilierului, con-stituie luminatoare pentru halele industriale sau pereþi despãrþitori în interiorul unei construcþii.

Trebuie specificat cã geamul armat nu se poate amplasa dea-supra instalaþiilor care degajã cãldurã, pentru a nu-ºi modifica proprietãþile fizice. Ca toate gea-murile imprimate, cu rol estetic, acesta are un sens al modelului, de care trebuie sã se þinã seama pentru a obþine un aspect uni-form. În general, grosimea poa-te fi de 6-8 mm.

Geamul duplex (sau stratificat) este o combinaþie de douã sau mai multe foi de sticlã, cu una sau mai multe folii PVB (poli-vinilbutiral) lipite sub acþiunea presiunii ºi temperaturii. Poa-te fi color, incolor sau translucid în funcþie de configuraþia folositã la combinarea straturilor. Nuanþa poate fi datã de culoarea geamu-

lui sau de cea a foliei PVB folosi-te. Datoritã unei varietãþi impre-sionante de culori conferite foliei PVB, produsele VANGER, pre-zente pe piaþa româneascã, au o coloristicã diversã.

Geamul duplex arhitectural este mult mai eficient în reduce-rea transmisiei de zgomote ne-dorite datoritã amortizãrii ofe-rite de materialul PVB. Aceste geamuri au un rol important ºi în privinþa securitãþii: rezistã la pe-netrare în caz de impact acciden-tal ºi rãmân în ramã în urma im-pactului. Aplicaþiile tipice includ faþade ale clãdirilor, uºi de in-

trare (eventual rezistente la vânt puternic) panouri de duº, pereþi despãrþitori, tavane etc.

Geamurile duplex reprezintã un ecran efectiv împotriva radiaþiilor ultraviolete ºi re-duc transmisia solarã. Se ºtie cã unele obiecte din interiorul locuinþei îºi schimbã culoarea în timp sub acþiunea radiaþiei solare ºi chiar s-au fãcut stu-dii pe aceastã temã. Atenua-rea culorii este cauzatã de o se-rie de factori cum sunt radiaþia UV, radiaþia vizibilã, oxigenul, umezeala ºi poluanþii atmosfe-rici. În competiþia dintre gea-

mul duplex ºi cel obiºnuit, tes-tele de atenuare a culorii aratã o reducere semnificativã a ratei de atenuare a coloranþilor din þesãturi sau mobilier, în favoa-rea celui dintâi. Prin micºorarea efectelor acestor factori, se re-duce substanþial procesul de deteriorare, geamul duplex fi-ind practic opac la radiaþia UV, proprietate stabilã în timp.

Domeniul de utilizare este acelaºi cu al variantelor menþionate anterior, grosimile obþinute ºi folosite fiind între 5 ºi 20 mm, uneori ºi mai mult.

Geamul securizat este reali-zat prin încãlzirea geamului plan la o temperaturã de circa 700°C, urmatã de o rãcire bruscã ºi uniformã, tratament termic care induce tensiuni de compre-sie în stratul superficial. Poa-te fi obþinut din geam normal ºi geam ornamental incolor sau pe-liculizat colorat. Drept urmare, sunt obþinute caracteristici de-osebite, precum un grad ridicat de rezistenþã la impact, ceea ce micºoreazã posibilitãþile de spar-gere a ferestrelor. Atunci când se sparg, totuºi, ele se divizeazã în


Sticla securizatã, planã sau de formã curbã va contribui la protecþia apartamente-lor sau bal-coanelor, ofe-rind totodatã un aspect fu-turist.

Avem în aceastã ima-gine un exemplu de geam duplex sablat, suficient de rezistent pentru a susþine tra-ficul mediu ºi chiar intens dintr-un cen-tru comercial

noi tehnologiist

icla

mici particule care micºoreazã posibilitatea de rãnire. Exce-lenta rezistenþã termicã, inclu-siv în cazul schimbãrilor bruºte de temperaturã, este o altã pro-prietate generalã a geamurilor securizate. Ele sunt folosite cu succes la construcþii în care se impun reglementãri de protecþie ºi siguranþã cum ar fi instituþii fi-nanciare, magazine, ºcoli, spita-le, birouri etc. Atunci când se fo-losesc la vitrine, se recomandã sã se acorde o atenþie specialã calitãþii ºi fiabilitãþii materia-lelor auxiliare cum ar fi adezi-vii sau feroneria. Alt aspect im-portant este cã, dupã fabricare, geamurile securizate nu mai pot fi tãiate, gãurite sau prelu-crate, deci este foarte important a se preciza forma ºi dimensi-unile la emiterea comenzii. Se-curizarea geamului trebuie sã rãspundã standardelor SR EN 12150, ANSI – Z - 97 ºi BS 6206. Se poate securiza o gamã variatã de sortimente de geam float: Low - E, reflexiv, incolor, colorat în masã ºi ornamental. Grosimea variazã între 3 ºi 20 mm, iar dimensiunile maxime ale unei foi sunt de 2,4 x 4,2 m.

Geamul antiefracþie reprezintã un geam stratificat care, printr-o configuraþie corectã, asigurã o protecþie ridicatã în caz de pãtrundere prin efracþie.

Oglinda argintatã se obþine, prin depunerea pe un geam incolor sau colorat, a urmãtoarelor stra-turi: argint, cupru ºi unul sau mai multe straturi de protecþie.

Oglinzile argintate au mul-tiple aplicaþii, de pildã pen-tru zonele comune din imobi-lele colective ºi publice (holuri de intrare, paliere, ascensoare). În cadrul locuinþelor, devin par-te integrantã a mobilei, se pot monta pe pereþi, mai ales pentru a compensa iluminarea naturalã scãzutã ºi pentru a crea impre-sia de spaþiu în cazul locuinþelor de dimesiuni reduse. Mai pot fi

menþionate magazinele, barurile, restaurantele, hotelurile, sãlile de spectacole, de sport, piscinele ºi altele. Grosimile uzuale sunt de 3 – 4 mm.

Geamul sablat provine din ºlefuirea suprafeþelor de sticlã folosind un jet de nisip sub pre-siune. Prin acest tratament, par-ticulele abrazive atacã suprafaþa geamului, eliminând aspec-tul strãlucitor (sticla devi-ne translucidã). Granulometria materialului utilizat (nisipul) influenþeazã nivelul de abrazi-une a geamului ºi, prin aceasta, gradul sãu de transluciditate.

Utilizarea geamului sablat per-mite crearea unei ambianþe deo-sebite prin alternarea efectelor de transparenþã ºi translucidita-

te. El are numeroase aplicaþii în amenajãri interioare, atât pentru locuri publice, cât ºi private. În urma securizãrii, poate fi utilizat la balustrade, vitrine de magazin sau geamuri termoizolante. Ta-bla ºcolarã se obþine prin aplica-rea unui strat de vopsea de cu-loare verde, albastru intens sau negru pe partea strãlucitoare a geamului sablat de 6 mm. Apoi, se monteazã o ramã de lemn sau PVC ºi... tabla e gata.

Geamul serigrafiat este un geam pe care a fost depus, prin inter-mediul unei site de poliamidã, un desen specific, din email opac sau translucid. Apoi, aces-ta poate fi expus la o temperaturã înaltã. Unele procedee folosi-te vor conferi geamului seri-

grafiat o excepþionalã stabilita-te ºi durabilitate - i se asigurã totodatã proprietãþile unui geam securizat. Tehnica de serigrafie-re permite realizarea unei mari varietãþi de desene, în conformi-tate cu dorinþele clientului. Este posibilã realizarea desenului în mai multe culori.

La faþade sau interior, gea-mul serigrafiat oferã multiple posibilitãþi de creaþie. În funcþie de model, acest tip de geam poa-te acþiona ca un filtru de ecrana-re a razelor solare. El oferã, în plus, avantajele unei durabilitãþi la ambianþa umedã, la agenþi de curãþare sau zgârieturi.� n


Serigrafierea oferã oportunitãþi decorative care cu greu pot fi reali-zate prin altã metodã. Fiind vorba

ºi de un geam securizat, montat în sistemul faþadelor ventilate,

serviciile sunt complete!

Articol realizat cu sprijinul geROm S.a. BuZÃuwww.gerom-buzau.ro

noi tehnologiist

icla

istoria sticlei


Despre vitralii, avem în minte imagini culese de prin catedrale gotice, cu scene religioase sau personaje încoronate. Le asociem, prea grãbit, cu pioºenia catolicã sau cu regate apusene abia nãscute.

pierdut îndemânarea. Teh-nica laborioasã de realizare a fost aproape uitatã. Poate cã Romantismul ºi apetenþa lui spre medieval au fãcut ca tehnica artizanilor sã renascã în Anglia secolului al XIX-lea. Este meritul arhitectului Pugin ºi al lui Charles Winston. Ei au redescoperit tehnica vitraliilor în stil gotic ºi au introdus vi-traliul ca element decorativ esenþial. Apar astfel ateliere de sticlãrie care produc feres-tre în stil ºi cu tehnicã medie-vale. Pe la 1850, fraþii Bolton, englezi emigranþi, deschid ate-liere de vitralii în America ºi, prin tehnica ºi creaþiile dezvol-tate de ei, pot fi consideraþi precursorii stilului american în arta sticlei.

În ultimii 30 de ani, interesul pentru produsele din aceastã gamã a crescut. Noile tehno-logii, materialele diversificate, modalitãþile artistice insolite au dus la o veritabilã „epocã de aur“ a vitraliului. Pano-plia decoraþiunilor interioa-re merge azi de la ferestre ºi uºi cu geamuri, la panouri de-corative, plafoane ºi candela-bre, abajururi ºi mese. În SUA, numeroase edificii publice te surprind cu opere de artã re-alizate în tehnica vitraliului. La noi, încercãrile sunt încã ti-mide, þin de ambientul privat. Ar fi timpul ca arhitecþii sã fie mai îndrãzneþi, sã includã vi-traliul printre opþiunile efi-ciente dar ºi generatoare de originalitate ºi frumos.

Istoria lor începe, practic, prin secolul al X-lea, în Evul Mediu, ca tehnicã de închidere a ferestrelor, la

început în biserici ºi catedra-le, apoi în castelele medieva-le. ªi în Antichitate se folosea sticla coloratã, fixatã în rame metalice, dar arta vitraliu-lui apare ºi se perfecþioneazã în construcþia edificiilor goti-ce. Denumirea de „vitraliu“ e atestatã la primul monument gotic, mãnãstirea Saint Denis. Efectele extraordinare, mãreþia

ºi misterul au dus la crearea unor opere de artã, cu profund caracter religios.

Renaºterea ºi Reforma au venit cu un suflu nou. Vitraliul a pãtruns în arhitectura laicã; s-au consacrat marii maeºtri ai concepþiei ºi realizãrii unor opere de artã autentice, ast-fel încât a devenit picturã ilustrativã ºi element la modã. În secolele al XVII-lea ºi al XVIII-lea, moda vitraliilor a fost înlocuitã cu alte soluþii decorative, iar meºterii ºi-au

Strãlucitor, cu umbre medievaleStrãlucitor, cu umbre medievale

vitralii


Pentru cunoscãtori, vitraliul clasic

Douã tehnici clasice sunt îndrãgite ºi recunoscute de artiºtii în vitralii, dar ºi de colecþionari ºi cunoscãtori.n Cea mai veche este tehnica plum-bului, folositã de secole, prin care bucãþile de sticlã coloratã care alcãtuiesc desenul conceptual sunt asamblate în ºinã de plumb. Vitra-liul tradiþional, cel mai preþios, este rezultatul unui proces laborios, în care sunt incluse alegerea subiec-tului, crearea unei machete, alege-rea ºi tãierea sticlei colorate, picta-rea sticlei ºi arderea în cuptor, prinderea într-o grilã de plumb ºi cositorirea.n Inventatã în secolul al XIX-lea, de cãtre L. C. Tiffany, o nouã tehnicã spectaculoasã (care-i poartã nume-le) a generat obiecte de mare valoa-

re artisticã ºi economicã. Sticla e montatã cu ajutorul unei foiþe de cupru, ceea ce permite modelarea în forme variate, iar obiectele rezistã peste 100 de ani ºi pot fi re-staurate.

n O metodã mai nouã, nãscutã în America, foloseºte un film adeziv ca-re se lamineazã la rece pe suprafaþa sticlei. Deºi permite realizarea de lucrãri mari ºi are un preþ mai redus, ea este admisã cu rezervã printre tehnicile clasice, fiind consideratã doar o imitaþie.

n O altã tehnicã, de asemenea contestatã de maeºtrii clasici, este tehnica prin care bucãþile de sticlã sunt încãlzite pânã la topire, pentru a se lipi între ele.Folosind materiale costisitoa-re ºi fiind realizate artizanal, vitraliile clasice au preþuri mai mari, între câteva sute ºi mii de euro pe metrul pãtrat,

în funcþie de dimensiuni ºi de complexitatea motivelor decorati-ve. Oricum, asemenea obiecte se constituie ca opere de artã cu dãinuire în timp ºi originalitate incontestabilã.

Vitraliul aplicat – artã sau hobby?

Element decorativ ºi funcþional, vi-traliul pãtrunde rapid în casele noastre, cãci azi este foarte modern ºi oferã delicii estetice, dar ºi eficienþã în întreþinere. Cel aplicat utilizeazã o tehnicã nouã, care poa-te fi realizatã de un specialist dar ºi de cãtre fiecare dintre noi, deve-nind un veritabil hobby. Tehnica vi-traliului aplicat permite împodobi-rea ºi înfrumuseþarea ferestrelor (chiar a celor termoizolante obiº-nuite), a uºilor, mobilierului, oglin-zilor, veiozelor ºi a altor obiecte de-corative. În ateliere se folosesc cut-plottere ºi utilaje speciale, dar dacã iubim frumosul, putem sã produ-cem singuri vitralii. În magazinele de specialitate gãsim materialele necesare. Filmul pentru vitralii, cu 3 straturi, din poliester laminat, are o duratã de viaþã de pânã la 25 de ani ºi o filtrare a radiaþilor UV de

circa 90%. Se aplicã uºor ºi protejeazã interiorul odãilor de acþiunea luminii. Plumbul autoade-ziv, dupã lipire, creeazã un ansamblu nedemontabil, rezistent la tempera-turi între -40°C ºi 120°C. Poate fi în-

chis (patinã naturalã), negru, cenuºiu sau auriu. Din pãcate, la geamul ter-mopan nu este permisã cositorirea.Vitraliile produse prin tehnici neconvenþionale, prin aplicare pe geam a unor folii divers colorate ºi a

unor baghete de plumb, uºor de obþinut, la un preþ rezonabil, sunt o alegere pentru modernizarea locuinþelor, însã nu au valoarea ºi frumuseþea vitraliilor clasice, adevãrate opere de artã.

Strãlucitor, cu umbre medievaleStrãlucitor, cu umbre medievale

Caparol NatürliCh iNspiriertVopsele acrilice pentru lemn

Intermezzo, procesul naturalde decolorare în griD acã unii dintre noi preferã

caracterul iniþial ºi culoa-rea lemnului proaspãt, alþii aleg nuanþa lemnului decolorat. In-diferent de preferinþele indivi-duale, starea finalã a lemnului decolorat în gri este frumoasã ºi plãcutã. Tocmai pe aceastã certitudine se bazeazã cer-cetarea intensã efectuatã de CAPAROL în domeniul finisa-jelor pentru lemn.

Arhitecturã modernã pentru construcþii din lemn

Scopul final este ca lemnul sã îºi pãstreze intactã naturaleþea.

advertorial

Sã luãm drept model cabanele de la munte, de un frumos gri-argintiu. Însã, procesul de de-colorare în gri dureazã mulþi ani, iar diferenþele de nuanþã pot fi mari (în funcþie de ori-entarea cãtre punctele car-dinale). Suprafeþele proteja-te (pervazele ferestrelor sau proeminenþele acoperiºurilor) nu se decoloreazã. Rezultã un aspect neunitar ºi pãtat.

Soluþia salvatoare vine acum de la CAPAROL, cu gama sa de produse Capadur Natürlich Inspiriert, care rezolvã toate aceste probleme:

n Greyexpress - reprezintã un catalizator bicomponent pen-tru accelerarea în mod na-tural a decolorãrii în gri din spaþiile de interior;

n GreyWood - scoate foarte bine în evidenþã decolorarea naturalã în gri;

n silverstyle - este o lazurã cu efect maxim pentru finisajul

deosebit al suprafeþelor din lemn (pentru spaþiile de inte-rior ºi exterior);

n twinproof - este conceput ca o lazurã transparentã pentru lemn, cu factor de protecþie ridicat contra raze-lor UV ºi a umezelii, (reco-mandat pentru suprafeþe de exterior).

Asociaþiile americane de boli pulmonare ºi agenþiile de protecþie a mediului insistã pe necesitatea introducerii unor mãsuri simple, la îndemâna oricui, care sã contribuie substanþial la ridicarea calitãþii aerului respirat în interio-rul caselor:

Împotriva cui luptãm ºi ce anume din aerul casei

afecteazã sãnãtatea respiraþiei? Existã particule materiale (praful, resturile organice re-zultate prin deshuamãrile epi-dermei, pãrul animalelor) bac-terii ºi viruºi, acarieni; avem însã de înfruntat ºi poluanþii gazoºi – fumul de diverse ori-gini, electrosmogul, compuºii organici volatili degajaþi prin degradarea vopselurilor, pro-

Poluarea este un fenomen global, identificabil în toate mediile de viaþã. Resursele de luptã împotriva sa sunt fie cele individuale, fie cele ale comunitãþii. Nu putem trãi în pãduri lipsite de poluanþi atmosferici, însã putem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre, folosind mijloace simple, necostisitoare, sau mai modernele dispozitive de purificare.

Sãnãtate la îndemâna oricui

duselor de curãþare, pesticide-lor ºi adezivilor. Bolile aler-gice sau cu substrat atopic au o incidenþã în creºtere, cu declanºare încã din copilãrie. O astfel de patologie poate fi întreþinutã de spaþii neaerisite, care înmagazineazã o cantitate crescutã de alergeni.

Categoria mijloacelor teh-nice de îndepãrtare a particu-lelor atmosferice dãunãtoare este variatã, iar dispozitivele


sãnãtatea casei

Recomandãri ºi interdicþii

Interzicerea fumatului în cadrul habitatului

Evitarea pãtrunderii animalelor de casã

în camerele de dormit

Îndepãrtarea covoarelor pufoase, a draperiilor

din materiale consistente

Aerisirea riguroasã ºi periodicã a camerelor

Asigurarea unui sistem de încãlzire eficient

Instalarea ventilatoarelor cu aer extern la nivelul

bucãtãriei ºi bãii

Purificatoarele de aerPurificatoarele de aer

sunt grupate în funcþie de tipul poluanþilor asupra cãrora sunt eficiente.

Particulele materiale cu potenþial alergen pot fi elimi-nate prin filtre mecanice sau electronice. Alergenii volatili, gazoºi sunt îndepãrtaþi fie cu ajutorul filtrelor specifice (par-ticulele toxice sunt reþinute la trecerea prin filtru), fie prin distrugerea cu ajutorul ultravi-oletelor, oxidãrii fotocatalitice sau generãrii de ozon.

Purificatoarele pentru în-treaga casã acþioneazã prin încãrcarea particulelor cu forþe electrostatice, urmatã de atra-gerea acestora cãtre sistemul de filtrare. Modalitatea de prezen-tare variazã, de la cele plane, pânã la filtre curbate; conecta-rea se realizeazã întotdeauna la sistemul electric al casei.

Purificatoarele pentru o singurã camerã sunt de forma unor cutii, acoperite cu mate-rial plastic, care pot fi aºezate direct pe podea sau pe masã ºi sunt destinate eliminãrii fumu-lui de þigarã, polenului ºi pra-fului, nefiind eficiente asupra dioxidului de carbon, radonu-lui ºi viruºilor.

Filtrele de aer au avantajul cã nu emit ozon ºi îºi pãstreazã eficacitatea în îndepãrtarea

prafului, polenului ºi fumului (ce-i drept, aceasta variazã pe o scarã destul de largã). Cele mici sunt mai zgomotoase ºi solicitã costuri de întreþinere mai mari, prin consumul elec-tric ºi prin schimbarea repetatã a filtrelor.

Sistemele cu precipita-re electrostaticã au costuri de funcþionare reduse, dar emanã ozon. Varianta cu ventilator este zgomotoasã la o intensita-te înaltã, însã cea fãrã ventilator este mai redusã ca eficacitate.

În cazul purificatoare-lor de aer prin precipitare electrostaticã, procesul este succedat de eliminarea unei cantitãþi variabile de ozon în aerul inspirat; deºi acesta este necesar la nivelurile înal-te ale atmosferei (tocmai pen-


Sfatul nostruAsiguraþi revizia periodicã a aparatelor de aer condiþionat! În cadrul acestei operaþiuni, se curãþã ºi filtrele de aer.

tru a asigura protecþia împo-triva ultravioletelor solare), la nivelul solului ozonul este un gaz iritant, nociv asupra funcþionalitãþii cãilor respira-torii, cu potenþial de agravare a unor boli.

Poluarea aerului din inte-riorul casei se gãseºte prin-tre primii cinci factori de risc pe care mediul înconjurãtor

îi furnizeazã asupra sãnãtãþii umane. Calea naturalã de eli-minare a sursei de poluare este ventilarea cu aer liber din ex-terior, mãsurã limitatã de ca-litatea îndoielnicã a acestuia. Alternativa este reprezentatã de dispozitivele de purificare ºi ventilare interioare, menite sã controleze nivelul alergeni-lor respiratori. n

Sfaturi pentru alegerea unui sistem de purificare a aerului

n Evitaþi filtrele mici de camerã lipsite de ventilator, pentru cã puterea de curãþare este micã, iar cantitatea de ozon emanatã este mare.

n O alegere raþionalã ar fi achiziþionarea unui sistem de filtrare pentru întreaga casã, care sã susþinã ºi încãlzirea sau rãcirea aerului.

n Verificaþi eficienþa produsului înainte de cumpãrare, întrebând care este valoarea eficacitãþii minime.

n Alegeþi un filtru care funcþioneazã adecvat la o intensitate ceva mai micã (low) – în felul acesta nu veþi mai fi deranjaþi de zgomotul creat.

Sistemele de purificare a aerului sunt deseori integra-te în cele care asigurã clima-

tizarea locuinþei. Proiectanþii de instalaþii prevãd ºi ampla-sarea acestor sisteme, prefe-rate de multe ori în dauna ce-lor mobile, datoritã lipsei de

tubulaturi ºi componente rãmase aparente.

sãnãtatea casei


O camerã îndeajuns de spaþioasã ne poate inspira pentru

diverse modalitãþi de amenajare. Specialiºtii noºtri au lucrat

de aceastã datã la un model de mini-apartament format din

dormitor ºi baie, destinat unui copil.

original

Mini-apartamentulMini-apartamentul


Copiii încep sã-ºi manifes-te trãsãturile individualiste

la vârste parcã din ce în ce mai mici. Unul din primele semne este dorinþa de a avea un dormi-tor personal, dupã ce, ani de zile, au insistat sã doarmã alãturi de pãrinþi... Poveºtile colegilor sau

ale prietenilor despre camera lor, separatã de cea a pãrinþilor sau de a celorlalþi fraþi, încep sã îi fascineze pe cei care nu au avut un spaþiu propriu.

În consecinþã, când fiul sau fiica dumneavoastrã vor veni cu propunerea de a le amena-

ja o camerã individualã, cu baie proprie ºi intrare separatã, sã nu intraþi în panicã. Dacã dispuneþi de spaþiul necesar, este reco-mandat sã le faceþi pe plac îna-inte ca aceºtia sã resimtã necesi-tatea ca pe o frustrare. Nu este o cerinþã exageratã iar cheltuielile

pot fi minime. Pentru a le dez-volta o personalitate echilibratã, este important ca dorinþele co-piilor sã fie tratate cu inte-res. Astfel, ei vor simþi cã sunt importanþi pentru pãrinþii lor ºi vor primi sugestiile celor mari cu aceeaºi receptivitate.

reamenajare

Mini-apartamentulMini-apartamentul copilului tãucopilului tãu


originalre

am

enaja

re

Este o modalitate de a-i apro-pia ºi responsabiliza.

Un dormitor... De ce nu o garsonierã?

Cu o astfel de problemã ne-a abordat unul din cititorii revis-tei, prin intermediul forumu-lui www.misiuneacasa.ro, iar specialiºtii noºtri nu au ezitat sã rãspundã provocãrii. Dupã pri-mele mãsurãtori de la faþa locu-lui, s-a constatat cã spaþiul pus la dispoziþie este destul de mare. Instantaneu, în mintea tuturor a încolþit o idee: de ce sã nu ame-najeze o garsonierã, un mini-apartament pentru fiica cititoru-lui nostru? Ideea a prins imediat iar specialiºtii au trecut la rea-lizarea planului. Au imaginat un dormitor mic ºi cochet, se-parat printr-o compartimenta-re parþialã de baia aferentã. În-tre dormitor ºi sala de baie nu a fost prevãzutã o uºã, ci a fost lãsatã o deschidere în care poa-te fi amplasatã ulterior o perdea sau un canat glisant.

Lucrarea a debutat cu finisa-rea dormitorului. Pentru înce-put, s-au amorsat pereþii, apoi au fost aplicate 2-3 straturi de glet. A urmat acoperirea cu vopsea lavabilã ºi execuþia unui efect decorativ. Finisarea pardoselii a implicat curãþarea ºi grundui-rea acesteia, apoi montarea par-chetului. În baie a fost necesarã grunduirea pereþilor ºi pardo-selii, dupã care s-a recurs la o

hidroizolaþie umedã. În continu-are, s-au aplicat gresia ºi faianþa, care ulterior au fost chituite. Sur-plusul de chit a fost eliminat iar colþurile interioare – siliconate. Partea superioarã a pereþilor bãii a putut fi acoperitã cu glet, stra-tul de vopsea de deasupra prelu-ând rolul de barierã de vapori. Limita dintre gresie ºi parchet a fost marcatã printr-o baghetã de trecere, rezistentã la trafic ºi umiditate.

Finisaj în mai multe straturi

Cum zidurile au prezentat une-le denivelãri, acestea necesitau oarece lucrãri de finisare. Înain-te de toate s-a aplicat un strat de grund, care sã stabilizeze parti-culele „rebele“. Dacã, dupã us-care, suprafaþa grundului din aceastã gamã este matã, atunci amorsa corespunde standarde-lor prevãzute de producãtor. A

urmat aplicarea unui sistem de douã gleturi. Primul glet de in-terior, pe bazã de ipsos aditi-vat, a fost destinat denivelãrilor de pânã la 10 mm. În general, el se combinã cu apã rece ºi se mixeazã cu ajutorul unui rotator cu paleþi, pânã la obþinerea unei mase uniforme, fãrã aglomerãri.

Se aºteaptã 5 minute, apoi se repetã operaþiunea de mixare. Acest prim glet are o rezistenþã mare ºi o aderenþã care sporeºte

1. Mixarea gletului se face mecanic, obþinându-se o pastã omogenã.

2. Primul strat de finisaj implicã un material mai consistent, pentru acoperirea defectelor.

3. Amorsarea pereþilor se face cu un grund de profunzime, rezistent la factori agresivi.

4. Pentru realizarea efectului decorativ, s-au folosit vopsele de mai multe culori, simplu de combinat.

5. Pentru a-i da un aspect incitant, unul din pereþi a fost colorat într-o nuanþã plãcutã de lila.

6. Cel alãturat a fost vopsit în portocaliu iar fondul zonei ce va fi decoratã - cu un crem închis.

7. Peste aceastã culoare se vopseºte cu un galben-muºtar, strat care va fi „modelat“ de specialistul decorator.

calitatea straturilor aplicate ulteri-or. Dupã 24-48 de ore (în funcþie de grosime ºi temperaturã), se poate aplica cel de-al doilea glet, într-un strat fin, de maximum 3 mm grosime. Aceastã pastã are o compoziþie pe bazã de compuºi minerali aditivaþi ºi permite fi-nisaje netede. Materialul întãrit este permeabil la vapori ºi are, de asemenea, un grad mare de aderenþã. El poate constitui chiar finisajul final sau poate fi acope-rit cu vopsea.

Culori tari pentru o atmosferã veselã

Unul din elementele cheie în amenajarea corespunzãtoare a dormitorului unui copil este ale-gerea culorilor cu care se vop-sesc pereþii. S-a constatat cã majoritatea preferã nuanþele pu-ternice. Culorile vii ºi calde, în acelaºi timp, îi stimuleazã pe copii, indiferent de vârstã. Noi adãugãm cã trebuie sã ne oprim, totuºi, la anumite limite ale stridenþei, care încarcã atmosfe-ra în mod nejustificat.

Dacã un specialist reuºeºte sã combine aceste culori în mod inspirat, atunci dormitorul va deveni un spaþiu foarte plãcut pentru petrecerea timpului. Pro-blema care se pune totuºi este dacã aceste culori pot sã inspi-re în acelaºi timp calmul nece-sar, þinând cont ºi de faptul cã este vorba, totuºi, de un loc de odihnã. Secretul constã în in-geniozitatea cu care meºterii


8. Suprafaþa proaspãt vopsitã în galben se tamponeazã cu un instrument special conceput de producãtor, numit „burete marin“.

9. Dungile de culoare mov, alb ºi roºu se aplicã folosind un ºpaclu din cauciuc, înmuiat succesiv în fiecare vopsea.

10. În continuare, meºterii încep finisarea pardoselii. Ca de obicei, lucrarea debuteazã cu operaþiunea de grunduire.

11. Dupã uscarea amorsei, se aplicã adezivul pe pardosealã ºi la montarea plãcilor de parchet.

14. Pasul urmãtor este mãsurarea ºi trasarea semnelor un-de se vor realiza gãurile pentru diblurile baghetei.

15. Fiind o pardosealã de beton, sunt necesare o bormaºinã cu percuþie ºi un burghiu de calitate.

originalre

am

enaja

re


reuºesc sã combine ºi sã echili-breze culorile. Din fericire, avem aici suprafeþe largi cu aspect de lemn - pardoseala ºi mobilierul - ceea ce face din acest habitat un loc relaxant ºi odihnitor. Dacã pe peretele opus patului existã o fereastrã, montarea unor dra-perii de culoare deschisã va con-tribui la restabilirea echilibrului cromatic.

În aceastã camerã poate fi creat ºi un perimetru desti-nat activitãþilor ºcolare (biro-

12. În continuare, se aplicã adezivul, în linii ondulate, pe plinta ce va masca rosturile de dilataþie pãstrate.

16. Prinderea baghetei de trecere se realizeazã cu ºuruburi. Fixarea acestora se face cu o maºinã de gãurit ºi înºurubat, cu acumulator.

13. Timpul de punere în operã a adezivului este destul de scurt, astfel cã plintele se vor monta într-un ritm alert.

ul, eventual calculatorul), fapt care ar completa cerinþele aces-tui spaþiu multifuncþional.

Un sistem decorativ de mare efect

Dacã despre vopsirea clasicã a pereþilor mai sunt foar-te puþine de spus, credem cã sistemul decorativ aplicat aici necesitã o descriere mai amplã. La prima vedere aces-ta pare destul de complicat, însã dacã achiziþionaþi sistemul complet, de la aceeaºi firmã producãtoare, veþi intra ºi în po-sesia informaþiilor referitoare la execuþie.

Pentru început, peretele fron-tal se acoperã cu o vopsea por-tocalie, apoi cu mai multe tipuri de lazuri, pentru efecte estetice. Lazurile au 4 culori: crem, mov, galben-muºtar ºi roºu. Vopsea-ua portocalie este o lavabilã de interior fabricatã pe bazã de dispersii apoase de copolimeri acrilo-stirenici, pigmenþi ºi adi-

Amenajarea finalã, deºi este una extrem de elaboratã, se potriveºte foarte bine vârstei beneficiarului, fiind practic inspiratã din ideile unui copil.

tivi. Acest material este rezis-tent ºi la acþiunea ciupercilor, a mucegaiurilor ºi bacteriilor.

Dupã patru ore se poate apli-ca vopseaua crem, în unul, ma-ximum douã straturi. Peste alte 2-4 ore se aplicã lazura în cele 4 culori. Pentru aceste operaþiuni s-au folosit rola cu blanã, bu-retele marin ºi ºpaclul de cau-ciuc. Metoda depunerii lazurii constã în îmbibarea mãnuºii, a buretelui sau a trafaletului, cu lazurã. Se îndepãrteazã excesul de vopsea de bazã ºi se trece la tamponarea zonei vizate. Efec-tul obþinut þine de porozitatea buretelui sau a mãnuºii.

O tehnicã specialã este cea a ºtergerii lazurii - operaþiunea presupune o îndemânare deosebitã, deoarece lazura se aplicã în tuºe scurte - cu pen-sula, apoi se îndepãrteazã ime-diat prin tamponare cu buretele, mãnuºa sau trafaletul. Modele-le geometrice executate ulterior cu ºpaclul de cauciuc vor impri-

ma aspectului general mai mult dinamism ºi consistenþã.

Baie cu rol funcþional sutã la sutã

Dupã încheierea lucrãrilor de finisare a dormitorului, meºterii au luat în primire baia. În pri-ma fazã au fost amorsaþi pereþii ºi pardoseala cu un grund de profunzime, fãrã solvent, rezis-

tent la factori atmosferici agre-sivi. Apoi, pe aceleaºi suprafeþe, s-a aplicat o hidroizolaþie bicomponentã, flexibilã, care va îndepãrta umezeala de sub plãcile de gresie ºi faianþã ce urmeazã a fi montate.

În zona duºului, solicitãrile sunt extreme, în consecinþã hidroizolaþia se suplimenteazã cu benzi de etanºare elasti-ce. Operaþiunea de placare

debuteazã cu aplicarea adezivu-lui pe zid sau pardosealã, în pat subþire, folosindu-se o gletierã cu dinþi de 10 mm, pentru a for-ma ºanþuri în masa de mortar. Acestea vor asigura o distribu-ire uniformã a adezivului pe in-tradosul plãcii când piesa este presatã pe perete, rezultând o aderenþã perfectã.

Cele 3 tipuri de plãci de faianþã alese fac parte dintr-o colecþie


17. În continuare, se preparã amorsa destinatã tratãrii pereþilor bãii.

18. Grunduirea pereþilor bãii este foarte importantã, din cauza umezelii crescute la care vor fi supuºi aici.

19. Dacã, verificând suprafaþa dupã 3 ore, se constatã o grunduire slabã, amorsarea se va repeta.

23. Peste materialul proaspãt aplicat se întinde o bandã de etanºare, elasticã ºi rezistentã.

24. Banda de etanºare se înglobeazã ulterior în materia-lul hidroizolant, astfel încât sã nu rãmânã la vedere.

20. În continuare, se aplicã cu bidineaua un strat de hidroizolaþie.

21. ªi pereþii bãii necesitã hidroizolare. Cu aceastã ocazie se acoperã ºi micile fisuri.

22. Zonele de îmbinare se hidroizoleazã supli-mentar, cu o pastã mai consistentã.

originalre

am

enaja

re

special conceputã pentru bãile de copii. Nuanþele de mov, roz ºi crem au un efect înviorãtor ºi generator de bunã-dispoziþie. Piesele au dimensiunile de 20 x 30 cm, iar finisajul este mat, aderent. Calitãþile acestor plãci includ rezistenþa sporitã la zgâriere ºi la acþiunea agenþilor chimici din detergenþii cas-nici, întreþinerea lor fiind ex-trem de facilã. Grafica discretã a emailului care le acoperã, în combinaþie cu brâul multicolor ºi culorile pastelate genereazã un mediu în care copiii sã se simtã cât mai bine, ca într-un loc de joacã numai al lor.

Piesele de gresie au dimen-siunile 30 x 30 cm ºi suprafaþa mãtuitã. S-a folosit aceeaºi nuanþã cu cea a faianþei, pentru a crea o salã de baie cu aspect uniform. Conform fiºei tehnice, plãcile de gresie au o rezistenþã medie, fiind destinate traficului domestic. Culorile pot fi com-binate cu uºurinþã între ele, con-


originalre

am

enaja

re 27. Au fost aplicate rânduri de faianþã de culori di-ferite, separate prin brâuri viu colorate.

26. Piesele de faianþã se preseazã cu grijã peste adeziv. Între plãci se monteazã distanþiere.

25. Dupã ce hidroizolaþia s-a uscat, meºterii au în-ceput sã lucreze la placarea ceramicã a pereþilor.

33. Ulterior, printre benzile ce protejeazã elemente-le ceramice, se aplicã silicon sanitar.

32. Meºterii noºtri protejeazã suplimentar colþurile, astfel cã, în primã fazã, aplicã o bandã adezivã.

31. Urmãtoarea operaþiune este îndepãrtarea sur-plusului de chit, cu un burete umezit.

ferind spaþiului luminozitate ºi senzaþia de spaþiu deschis.

Elementele sanitare ºi acceso-riile cu care a fost dotatã baia fac parte dintr-o colecþie modernã, adaptatã, de asemenea, în scopul utilizãrii de cãtre copii.

Mobilier ºi accesorii potrivite vârstei

Dupã încheierea lucrãrilor de amenajare, a urmat automat operaþiunea de mobilare ºi de-corare a dormitorului. Mobilie-rul a fost compus din piese clasi-ce, la care pot fi adãugate corpuri suspendate ºi elemente plian-te. Noi am optat pentru o mo-bilare sumarã ce include patul, un ºifonier, noptierã, o comodã ºi douã corpuri suspendate. Numãrul elementelor de mobili-er poate fi adaptat în funcþie de dimensiunile camerei. Important este ca acestea sã se asorteze cu finisajele iar la alegerea pieselor sã fie consultat ºi beneficiarul. �n


30. Dupã 24 de ore, gresia ºi faianþa pot fi chituite. Pentru asta se foloseºte o gletierã din cauciuc.

29. Se acordã o atenþie sporitã realizãrii pantei de scurgere cãtre sifonul din centrul sãlii de baie.

28. În continuare, se monteazã gresia pe pat de adeziv (acelaºi ca în cazul faianþei).

36. La final, benzile de hârtie sunt îndepãrtate cu grijã, pentru a nu rãmâne urme pe ceramicã.

35. Cu o linguriþã specialã, meºterul îndepãrteazã surplusul de silicon dintre benzile protectoare.

34. Apoi se pulverizeazã apã, pentru ca siliconul sã poatã fi prelucrat.

Pentru a spori efectul es-tetic, într-unul din pereþii bãii s-a confecþionat o niºã în care au fost am-plasate câteva roci.

Acest model de policioarã, pe care îl puteþi personaliza prin culorile folosite, poate fi pliat de-a lungulperetelui, datoritã balamalelor care îi asigurã mai multe grade de libertate.

3 În principiu, suportul poate fi ºi un triunghi dreptunghic, dar noi

am ales o formã avantajoasã estetic.

4 Parcurgeþi contururile în

ritul pe care vi-l permite turaþia ferãstrãului, altfel riscaþi sã distrugeþi lama instrumentu-lui. E o scândurã destul de groasã, deci va trebui sã aveþi un pic de rãbdare.

5 Urmeazã finisarea ape-lând la ºlefuitorul cu

bandã. Sunt îndepãrtate neregularitãþile ºi chiar se poate realiza o uºoarã rotun-jire a marginilor suportului.


creaþie propriebri

cola

j

O policioarã cochetãO policioarã cochetã

1 Procuraþi-vã materialele: o bucatã (panou) de lemn stratificat, vopsele de diverse culori, balamale care

sã asigure o mobilitate de minimum 90°.

2 Tãiaþi lemnul dupã un model prestabilit, folosind ferãstrãul pendular care permi-te debitarea cu linii curbe. Vor rezulta platforma policioarei ºi suportul ei mobil.

6 Am decis ca vopsirea platformei sã se facã în carouri. Pentru aceasta, au fost necesare câteva linii trasate

cu creionul de tâmplãrie. 8... sã aplicaþi decât un singur strat de vopsea, eventual rectificat în ultima etapã. Folosiþi o pensulã de calitate, care nu îºi „pierde“ firele.

Sfatul nostruNu diluaþi vopseaua în mod excesiv, chiar dacã vi se pare cã pensula nu alunecã! Altfel, va trebui sã reluaþi acoperirea de mai multe ori.

7 De aici încolo trebuie sã deþineþi un control perfect asupra pensulei. Dacã

amorsaþi lemnul „crud“, nu va mai fi nevoie...


CONCURSCONCURScu premii în scule electriceCâºtigãtorul ediþiei din luna martie:Mariana SuciuVeºtem, jud. Sibiu

Cu ce unealtã au fost debitateelementele de lemn ale mãsuþei?

Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare.

Premiul: o niVElã CU lASEr


11 Urmeazã montarea balamalelor. Întrucât între blat ºi perete se va plia ºi suportul, aceste balamale se vor fixa pe distanþiere de lemn. 12 Cealaltã pereche de balamale se fixeazã pe suport ºi blat.

Întrebuinþaþi ºuruburi scurte, pentru lemn.

9 Colorarea pãtratelor verzi presupune o concentrare deosebitã, dar rezultatul obþinut va fi pe mãsurã.

10 Pentru a nu rãmâne urme inestetice de vopsea (în reli-ef), încãrcaþi pensula cât mai puþin.

creaþie propriebri

cola

j

13Dupã ce toate ºuruburile

pentru lemn sunt la locurile lor, mai este necesarã fixarea în perete (de preferat cu dibluri). Sistemul de balamale permite ridicarea platformei ºi plierea ei, dupã necesitãþi. Puteþi amplasa aceastã policioarã în bucãtãrie, pe hol sau într-o altã zonã de acces.

Durabil, tradiþional ºi totuºi inovator, parchetul a fost ºi a rãmas cel mai bun material pentru realizarea pardoselilor. Lemnul este iniþiatorul stãrii de bine, ne stimuleazã simþurile ºi rezoneazã sub paºii noºtri. Îl putem întâlni atât în spaþiile de locuit cât ºi în cele publice, acolo unde se doreºte crearea unui spaþiu familiar, ca acasã. Realizarea unei pardoseli de calitate constã nu numai în calitatea acoperirii finale, dar ºi în felul în care aceasta este montatã ºi pusã în operã. Pentru produsele THOMSIT acest lucru este o “specialitate”, oferind celor ce le folosesc cel mai natural ºi simplu lucru. În proiectarea ºi mai ales în execuþia pardoselilor din lemn, gama THOMSIT rãspunde celor mai exigente cerinþe de siguranþã ºi garanþie în tehnologia de realizare, oferind întregul suport tehnic necesar. De la pregãtirea suprafeþei suport ºi pânã la lipirea efectivã a lamelelor de parchet se lucreazã doar cu produse 100 % compatibile între ele ºi care nu conþin solvenþi. Gama THOMSIT este numãrul 1 în tehnologia de montare a pardoselilor în Germania ºi restul Europei, fiind prezentã pe toate continentele cu o gamã ce depãºeºte 80 de produse dedicate pardoselilor.Lemnul folosit ca ºi pardosealã este un material de la care te aºtepþi sã dureze o viaþã, însã definitorii sunt modul ºi produsele folosite la montaj. Sistemul THOMSIT pentru parchet cuprinde produse pentru repararea suprafeþei suport, amorse, ºape autonivelante, adezivi, produse pentru finisarea parchetului. Lacurile Thomsit pentru parchet sunt realizate pe bazã de apã ºi permit obþinerea unui aspect final mat, ultra-mat sau lucios. Adezivul poliuretanic pentru parchet THOMSIT P625 oferã o foarte bunã rezistenþã în timp ºi este compatibil cu diverse tipuri de pardoseli din lemn ºi esenþe.Protecþia împotriva umiditãþii din suprafaþa suport este realizatã prin tratarea acesteia cu amorsã epoxidicã bicomponentã Thomsit R755,

cu rol de barierã de vapori. Între stratul barierã ºi adeziv se aplicã ºapa autonivelantã THOMSIT DH maxi, care asigurã o planeitate perfectã a suprafeþei ºi împiedicã adunarea adezivului. Gama THOMSIT oferã nu numai un sistem complet ºi compatibil pentru montarea pardoselilor din lemn, dar este diferenþiatã în funcþie de grosimea si tipul de parchet. Produsele Thomsit aderã atât pe suprafeþe normale cât ºi pe suprafeþe dificile, oferind soluþii alternative, protejând mediul ºi sãnãtatea utilizatorilor. În plus, ele asigurã cea mai bunã protecþie posibilã împotriva reclamaþiilor, reduc timpul de lucru ºi fac ca montarea parchetului sã fie mai economicã.

Spaþiul natural, accesibil prin www.thomsit.ro

PARDOSELI DE LEMN - cel mai natural lucru

solu

þii

geotehnicã


Investigarea preliminarã a terenului de fundare se finalizeazã, de regulã, cu un aviz geotehnic prelimi-nar care va cuprinde, în mãsura în care s-au putut obþine în aceastã fazã, diversele componente ale studiului. Menþionãm cã avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui stu-diului geotehnic elaborat în cadrul cercetãrii geoteh-nice pentru proiectare.

Investigarea de control

n note privind natura ºi caracteristicile tere-nurilor întâlnite în timpul execuþiei ºi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic;

n dispoziþii de ºantier privind modificarea unor soluþii geotehnice, rapoarte de ne-conformitate a unor lucrãri geotehnice executate, dispoziþii de sistare ºi de relu-are, dupã remediere, a unor lucrãri geo-tehnice;

n note privind comportarea lucrãrii în curs de execuþie ºi a vecinãtãþilor, în raport cu terenul de fundare.

Investigarea de control se efectueazã în faza de execuþie a lucrãrii ºi se finalizeazã printr‑un proces‑verbal de recepþie a tere‑nului de fundare sau printr‑un raport de monitorizare geotehnicã a execuþiei.

Raportul de monitorizare geotehnicã a execuþiei cuprinde, de regulã:

Investigarea de proiectare

n precizarea zonei pentru care se realizeazã investiga-rea respectivã;

n planul de ansamblu ºi pe secþiuni ale construcþiilor proiectate, cu indicarea principalelor elemente struc-turale, a construcþiilor învecinate, a conductelor ºi a instalaþiilor proiectate, a celor situate în zona învecinatã;

n date generale asupra construcþiilor proiectate (cate-gorii ºi clase de importanþã, caracteristici constructi-ve, dimensiuni, încãrcãri transmise terenului sau la cota zero, tasãri ºi deformaþii admisibile din punct de vedere tehnologic ºi al structurii de rezistenþã, diferite variante de construcþie ºi montaj tehnologic, date despre procesele tehnologice care ar putea influenþa terenul de fundare - acþiuni dinamice, surse termice, de umezire, de agresivitate chimicã etc).

Pe baza temei, executantul investigãrii terenului de funda-re elaboreazã programul de investigare.

Investigarea terenului de fundare se efectueazã pe baza unei teme întocmite de proiectantul construc‑þiei, care trebuie sã cuprindã:

Studiul geotehnic trebuie sã cuprindã inclusiv menþionarea meto-delor, utilajelor ºi aparaturii folosite.

investigãrii terenului de fundareinvestigãrii terenului de fundarePrezentarea rezultatelorPrezentarea rezultatelor


Partea din studiul geotehnic care se referã la evaluarea informaþiei geotehnice va cuprinde:

încadrarea definitivã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã sau a pãrþilor din lucrare în diferite categorii geotehnice;

analiza ºi interpretarea datelor lucrãrilor de teren ºi de laborator ºi a rezultatelor încercãrilor, având în vedere metodele de prele-vare, transport ºi depozitare a probelor, precum ºi caracteristicile aparaturii ºi ale metodelor de încercare; dacã unele rezultate sunt eronate, nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru tre-buie menþionat ºi comentat în consecinþã; dupã caz, se vor face propuneri pentru efectuarea unor lucrãri suplimentare;

secþiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferi-telor formaþiuni (straturi) pentru care se stabilesc valorile caracte-ristice ºi valorile de calcul ale principalilor parametri geotehnici; se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice, pon-derile acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin încercãri în laborator sau in situ, preluate din bãnci de date etc.) ºi dispersia acestor valori;

evaluarea stabilitãþii generale ºi locale a terenului pe amplasa-ment; evidenþierea amplasamentului construcþiei ºi sistemelor constructive recomandabile, determinate de condiþiile geotehnice, hidrogeologice ºi seismice;

adâncimea ºi sistemul de fundare recomandabile; evaluarea presiunii convenþionale de bazã ºi a capacitãþii portan-

te (în cazul fundãrii directe), precum ºi a capacitãþii portante esti-mate a piloþilor sau a baretelor (în cazul fundãrii indirecte);

calcule de tasãri probabile, presiuni critice, verificãri ale stabilitãþii taluzurilor excavaþiilor etc;

soluþii de îmbunãtãþire a terenului (dacã este cazul); mãsuri în cazul fundãrii pe pãmânturi cu caracteristici speciale:

sensibile la umezire, cu umflãri ºi contracþii mari, lichefiabile, foar-te compresibile, sensibile la îngheþ, agresive faþã de construcþii (dacã este cazul);

mãsuri speciale pentru prevenirea producerii degradãrilor în construcþiile existente, învecinate celei proiectate (dacã este cazul);

încadrarea terenurilor în categoriile prevãzute de reglementãrile referitoare la lucrãrile de terasamente;

poziþia gropilor de împrumut ºi volumele disponibile (dacã este cazul);

recomandãri privind tehnologiile de execuþie a lucrãrilor de fundare; mãsuri privind protejarea construcþiei împotriva infiltraþiilor apei

subterane ºi a ascensiunii capilare, precum ºi pentru prevenirea antrenãrii hidrodinamice din teren;

mãsuri pentru protecþia primarã a betonului din fundaþii.

Componentele studiului geotehnicPartea din studiul geotehnic care se referã la prezentarea informaþiilor va cuprinde:

1 Date generale: denumirea obiectivului, adresa amplasamentului (poziþionarea pe

planul de situaþie), clientul, faza ºi scopul cercetãrii, date de temã, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);

numele, adresa ºi calitatea tuturor unitãþilor care au participat la efectuarea cercetãrii terenului de fundare;

caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice ºi seismi-ce ale amplasamentului.

2 Încadrarea prealabilã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã

3 Sinteza informaþiilor obþinute din investigarea terenului de fun-dare:

volumul de lucrãri realizate; metodele, utilajele ºi aparatura folosite; datele calendaristice între care s-au efectuat lucrãrile de teren ºi

de laborator; metodele folosite pentru recoltarea, transportul ºi depozitarea

probelor; informaþiile obþinute în faza de documentare ºi de recunoaºtere a

amplasamentului, cantitatea ºi calitatea datelor preexistente privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcãtuiesc terenul de fundare;

stratificaþia pusã în evidenþã; nivelul apei subterane ºi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber

sau sub presiune); caracteristicile de agresivitate ale apei subterane ºi, eventual, ale

unor straturi de pãmânt; eventuala existenþã a unor presiuni excedentare ale apei în porii

pãmântului (faþã de presiunea hidrostaticã); rezultatele încercãrilor în laborator ºi pe teren; fiºe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând:

descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale încercã-rilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrãrilor standard

SPT (dacã este cazul), nivelurile de apariþie ºi de stabilizare ale apei subterane;

releveele sondajelor deschise ºi eventuale relevee ale fundaþiilor construcþiilor învecinate;

diagrame, grafice ºi tabele cuprinzând rezultatele lucrãrilor experi-mentale;

buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice; planuri de situaþie cu amplasarea lucrãrilor de investigare, hãrþi

cu particularitãþile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice ºi hi-drogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacã este cazul);

secþiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-di-agrame;

alte date rezultate din lucrãrile întreprinse.

Buletinele de încercare cuprin‑zând înregistrarea tuturor da‑telor obþinute în timpul încercãrilor ºi toate elemente‑le necesare verificãrii calcule‑lor care au condus la rezulta‑

tele încercãrilor respective se pãstreazã, de regulã, la unita‑tea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înainta‑te beneficiarului, la cererea acestuia.

OBservaþII

Informaþiile obþinute din

investigarea de proiectare vor fi verificate în eta-pele ulterioare

ale fundãrii printr-o monitori-

zare adecvatã.

investigãrii terenului de fundare

Oincursiune sumarã în tre-cutul actualei vetre a Ca-pitalei României ne con-

duce în zona nordicã, în imediata apropiere a firului apei Colentina. Aspectul de acum diferã radical de cel din veacurile trecute. Pe aceastã succesiune de lacuri, de la nord de Buftea ºi pânã la si-fonul de la Cãldãraru, unde ape-le Colentinei se uneau cu cele ale Dâmboviþei, acumulãrile re-alizau o cãdere în trepte de cir-ca 50 de metri. Ca atare, au fost

create stãvilare, baraje ºi chiar o ecluzã între lacurile Herãstrãu-Floreasca. Situaþia s-a schimbat la regularizarea cursului aces-tui râu, lucrare de anvergurã întreprinsã conform celor preco-nizate de inginerul Dorin Pavel, care, pe traseul a mai bine de 50 km, a proiectat o salbã de lacuri menite sã asigure o acumulare de apã necesarã în perioadele se-cetoase ale anului, oferind agri-cultorilor posibilitatea de a iriga suprafeþele limitrofe.

Malurile acestor lacuri, bor-date azi de parcuri, grãdini sau zone rezidenþiale, în veacuri-le trecute trebuiau protejate de inundaþii. Domnul pãmântean al Þãrii Româneºti, Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), a început construirea unui pa-lat. Domnul a avut reºedinþa în oraº, în casele pãrinteºti de pe podul Mogoºoaiei, dar a dorit ºi un loc retras, nu departe însã de Bucureºtiul acelor ani. Cãutãrile l-au determinat sã se opreascã

în ambianþa râului Colentina, în imediata apropiere a strãvechii mãnãstiri Plumbuita (moºia Co-lentinei îi aparþinea). Locul mai fusese valorificat în secolul al XVIII-lea de cãtre precursorii Ghiculeºtilor, însã vicisitudinile provocate de conflictele militare ruso-otomane le fuseserã fatale.

Lucrarea a fost încredinþatã unor constructori italieni, care îºi exercitau profesiunea, de ani buni, în nordul Mãrii Negre. Lor li se atribuie frumoasa salbã

Meritã ºtiut!1. Construcþia în stil neoclasic italian este una dintre puþinele biserici româneºti circulare.

2. Lãcaºul de cult a fost paraclis familial, iar curtea a devenit cimi-tirul Ghiculeºtilor.

3. În dreapta bisericii se aflã Palatul Ghica-Tei, valoros monu-ment de arhitecturã al Capitalei.

pastila de culturã


La ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþire – evocãm acest monument istoric cunoscut cu denumirile de Biserica „Înãlþarea Domnului“, „Teiul Doamnei” sau „Ghica-Tei”.

La ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþire – evocãm acest monument istoric cunoscut cu denumirile de Biserica „Înãlþarea Domnului“, „Teiul Doamnei” sau „Ghica-Tei”.

1

2

Biserica Ghica -TeiBiserica Ghica -Tei

de construcþii care conferã zo-nelor limitrofe apelor caracter de staþiune balneoclimatericã. Buni pietrari, valoroºi construc-tori, receptivi la cele revendica-te de comanditar, armonizând utilul cu rezistenþa ºi eleganþa construcþiei, aceºti pricepuþi meºteri au lucrat deseori ºi pe te-ritoriul românesc.

Prin proiectul arhitectului X. Villacrosse, proaspãtul domn a obþinut un edificiu echilibrat, care a intrat în memoria timpu-lui ca Palatul Ghica-Tei. Se pot remarca fericitele proporþii con-ferite edificiului, fiecare laturã constituind efectiv o faþadã. Te-iul, prezent din abundenþã în parcul aferent, a ajuns elementul definitoriu al viitorului cartier ºi mai apoi al respectivului lac. In-terioarele palatului cãpãtaserã ºi decoraþiuni interioare, pictate de Giacometti. Din pãcate, în de-cursul anilor, a avut parte de o di-versitate de modificãri, adeseori vãtãmãtoare. Palatul a fost folo-

sit ca reºedinþã ºi de fratele sãu, Alexandru, iar la 1854 a gãzduit un comandament otoman. Ulte-rior, a cunoscut o totalã neglija-re, pentru ca, dupã cel de-al Doi-lea Rãzboi Mondial, prin modul de „valorificare” a spaþiilor, sã gãzduiascã o instituþie a celor cu probleme de comportament. Dacã, ulterior, varul a acope-rit compoziþiile respective, mai recent, când clãdirea s-a repar-tizat unei unitãþi de alimentaþie publicã, soluþia a fost ºi mai agresivã, recurgându-se în une-le cazuri la aplicarea unor pa-nouri de faianþã. A trebuit sã ur-meze dezmeticirea pentru a face actul reparator menit a recupe-ra moºtenirea iniþialã, atât cât s-a mai putut.

Sã revenim la faptele ctito-rului. La 1833, a considerat cã era necesarã ºi o bisericã. Noua construcþie era menitã a fi pa-raclis, componentã a palatului. Plasatã pe o zonã cu deschide-re largã spre meandrele râului

3

Biserica Ghica -TeiBiserica Ghica -Tei

pastila de culturã

Colentina, azi spre lacurile Tei ºi Plumbuita, are un pridvor des-chis spre vest, cu coloane dorice perechi ce susþin un fronton tri-unghiular.

Biserica, prin planul ei, este unicat pe teritoriul fostei Þãri Româneºti, având totuºi o „sorã“ de proporþii mai mari pe teritoriul Moldovei, la Leþcani, nu departe de Iaºi. Biserica Ghica - Teiul Doamnei este o construcþie circularã, în stil neo-clasic italian. Constructor a fost meºterul (arhitectul) german Iosif Weltz, care a zidit-o în apropierea fundaþiei unei biserici mai vechi. Aceasta a primit, pre-luând de la anteriorul lãcaº, hra-murile: „Înãlþarea Domnului“, „Naºterea Fecioarei Maria“ ºi noul hram „Sf. Grigore“. Iniþial, a fost paraclis familial, ctitorii pictaþi în pronaos flancând intra-rea. În incintã se remarcã jilþurile

domneºti ºi dulapurile conþinând 3 tuiuri de învestiturã în cali-tate de vizir al Imperiului Oto-man ºi unul de mazilire. Sfân-tul lãcaº a fost renovat în 1894, pictura a fost refãcutã în 1927, iar dupã cutremurul din 1940, când s-a prãbuºit turla, aceasta a fost reconstruitã, folosindu-se o formulã mult simplificatã. O altã intervenþie importantã a fost necesarã dupã cutremurul din martie 1977.

Biserica circularã, uºor elipsoidalã, are dimensiunile de 18 x 13 m, fiind dominatã de turla centralã, dezvoltatã din cu-pola semisfericã. La o analizã atentã, sunt remarcate ºi cele 4 niºe, abside semicirculare, mai scunde decât construcþia centralã. Ele sunt ataºate câte douã: spre Rãsãrit, având meni-rea de a gãzdui proscomidia ºi diaconicul din compunerea alta-


rului, ºi spre Apus cu funcþia de a asigura accesul la cafasul co-rului. Accesul în incinta biseri-cii se realizeazã pe la vest, unde construcþia este precedatã de un mic pridvor având în compune-re patru coloane sub un fron-ton triunghiular pictat. Lumina interioarã este asiguratã de fe-restrele terminate semicircular (dispuse câte una în fiecare niºã, câte douã pe laturile nordicã ºi sudicã, una pe latura esticã), pre-cum ºi de cele opt ferestre ale turlei. Elemente decorative se întâlnesc atât la exteriorul, cât ºi la interiorul lãcaºului. Ne re-ferim la pilaºtri dorici, la friza de triglife ºi metope cu un relief floral. Pictura a fost realizatã de acelaºi artist care a lucrat la pa-lat, italianul Giacometti. Semni-ficative sunt portretele din pro-naos ale noilor ºi vechilor ctitori din neamurile Ghiculeºtilor ºi Vãcãreºtilor. Acestea sunt dis-puse în zona vesticã flancând in-trarea în bisericã. Pictura a fost pusã din nou în evidenþã în se-

colul trecut, prin operaþiunea de spãlare din anul 1927.

Biserica a fost sfinþitã în 1833 de mitropolitul Þãrii Româneºti, Grigore Dascãlul, revenit, la 22 august 1833, în scaunul mitro-politan dupã ce fusese surghiunit de Þarul Rusiei. Curtea bisericii a fost cimitir familial, iar în ul-timele decenii aici au fost reuni-te o serie de monumente funera-re evacuate din fostele mãnãstiri, biserici, conace unde vandalis-mul demolator le era fatal. În prezent, buna gospodãrire a are-alului monumentului a întro-nat o atmosferã de respect pen-tru aceste relicve. Ne pãstrãm totuºi speranþa într-un proiect de restaurare autenticã a aces-tor valori de patrimoniu, la care contribuþia Catedrei de specia-litate din cadrul Universitãþii de Artã ar fi beneficã. Metamor-foza preconizatã pentru zona limitrofã va conferi acestui an-samblu o evidenþiere a elemente-lor de arhitecturã ºi artã, cu realã valoare istoricã.� n

Neoclasicismul, nu foarte cunoscut

la acea vreme în Þara Româneascã, cel puþin nu în arta

religioasã, a fost re-prezentat aici cu

succes de meºteri ºi pictori italieni.

viaþa plantelorviaþa viaþa plantelorplantelorviaþa plantelor

IrisIris

Grecii antici obiºnuiau sã decoreze mormintele

femeilor iubite cu flori de stânjenel. În acest fel,

ei aduceau un tribut zeiþei Iris, a cãrei datorie

era sã ducã sufletele femeilor în Paradis.

LEGENDA:În mitologia greacã, Iris era zeiþa curcubeului ºi avea misiunea de a rãspândi în rândul muritorilor veºtile bune de pe Muntele Olimp. Apariþia zeiþei era una veselã, ea fiind reprezentatã ca o tânãrã zâmbitoare, îmbrãcatã în robe multicolore. Iris era cea care dãdea la o parte, în fiecare searã, perdeaua ce acoperea bolta cereascã, fãcând stelele sã aparã.

– mesager între zei ºi oameni– mesager între zei ºi oameni86 l Misiunea

CASA 4/08

stânjenel

Floarea de iris (stânjenelul) este cunoscutã încã

din Antichitate, însoþind omenirea pe parcursul istoriei sale pe multiple meridiane. În Egiptul antic, dar ºi în vechea Eladã sau în Imperiul Roman, rizomul irisului era folosit atât în scopuri medicale, cât ºi pentru parfumul sãu deosebit. Apoi, în Evul Mediu, timp de câteva secole, a fost simbolul monarhiei franceze. Asocierea a fost atât de puternicã, încât, dupã Revoluþia francezã din 1789, imaginea acestei flori a fost total eliminatã din viaþa publicã. În zilele noastre, floarea de iris este reprezentatã pe stema, respectiv drapelul a douã oraºe complet diferite, atât din punct de vedere istoric, cât ºi geografic: Florenþa ºi New Orleans.

Momentan, sunt cunoscute aproximativ 300 de spe

cii ale genului, originare din Europa, Asia, Africa ºi America de Nord. Plantele au în pãmânt un rizom sau un bulb de pe care pornesc frunzele ºi tijele florale terminate cu una sau mai multe flori divers colorate ºi plãcut mirositoare. Stânjeneii sunt decorativi atât prin aspectul florilor, cât ºi prin coloritul sau forma frunzelor.

Florile au periantul alcãtuit din trei foliole petaloide orientate în sus, recurbate spre centrul florii, formând un fel de boltã. Celelalte trei foliole sunt situate spre exterior ºi rãsfrânte în afarã. Majoritatea speciilor de iris înfloresc în timpul primãverii. Dupã felul pãrþii subterane, speciile de iris se împart în douã mari categorii: cu rizomi ºi cu bulbi. Speciile cu rizomi sunt cele mai numeroase ºi mai frecvent întâlnite.

Cerinþe pentru factorii de mediun Stânjeneii cu bulbi cer un sol afânat, sãnãtos ºi nisipos, cu excepþia speciei xiphiodes, care are nevoie de un sol mai greu. n Înmulþirea stânjeneilor prin seminþe este rar aplicatã, în acest caz plantele înflorind dupã 3-4 ani. Aceastã metodã se practicã numai pentru obþinerea de hibrizi ºi soiuri noi.

Bolile ºi dãunãtoriin Bolile cele mai frecvente sunt:

Putrezirea cenuºie care se manifestã prin curbarea plantei, bulbul este oprit din creºtere ºi este acoperit cu un mucegai gri-cenuºiu. Boala se transmite prin plantarea pe terenuri infectate sau prin contact direct. Se aplicã tratamente cu fungicide cum ar fi Captaphol sau Captadin. Putrezirea bazei tulpinii - apare la nivelul liniei supra-feþei pãmântului. Boala apare la circa 30 - 45 de zile dupã plantare ºi planta îºi încetineºte creºterea, frunzele se ofilesc ºi apoi se usucã. Este favorizatã de tempe-ratura ridicatã din sol ºi se combate prin dezinfectarea chimicã sau termicã a pãmântului.

n Dintre dãunãtori, amintim tripsul, care provoacã pete albe pe bracteele ce protejeazã bobocii. Când floarea se deschide, apar mici pete albe pe petale. Se pot observa, de asemenea, larvele de culoare galben-oranj, semn clar cã planta este atacatã. Se aplicã tratament cu insecticide (Sinoratox), cu aproximativ o sãptãmânã înainte de înflorire.

Iris hispanica – originarã din Spania ºi Nordul Africii, cu un bulb ovoid de culoare galben-brunã. Tija floralã este înaltã de 30-40 cm ºi poartã flori mirositoare, de culoare violetã cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor externe. Varietãþile acestei specii au flori colorate în alb, cenuºiu, verzui, galben, albastru, atât unicolore cât ºi striate.Iris reticulata – originarã din Asia Micã, având un bulb mic, frunze înguste mai lungi decât tija floralã ºi flori plãcut mirositoare, colorate în violet închis cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor exterioare.Iris xiphioides – originarã din Pirinei; bulbul sãu este alungit, tunicat; frunzele – lungi, liniare, uºor caniculate; tija floralã – dreaptã, înaltã de 40-50 cm, cu douã-trei flori în vârf, colorate în purpuriu, albastru închis ºi lila de diferite nuanþe.

Stânjeneii cu bulbi sunt mult mai puþin întâlniþi – ei cresc în câteva locuri de pe coasta Pacificului. Existã specii hibridizate, de tip englezesc, olandez sau spaniol, numele lor provenind de la þara în care au fost hibridizaþi. Sunt larg cultivaþi de horticultori, în condiþii de serã. Dintre speciile cu bulbi (ale cãror flori sunt prezente pe piaþa româneascã din import) amintim:

Specii de iris cu bulbi

– mesager între zei ºi oameni– mesager între zei ºi oameni

Cerinþe pentru factorii de mediuCerinþe pentru factorii de mediuStânjeneii cu bulbi cer un sol afânat, sãnãtos ºi

, care are

Înmulþirea stânjeneilor prin seminþe este rar aplicatã, în acest caz plantele înflorind dupã 3-4 ani. Aceastã metodã se practicã numai

care se manifestã prin curbarea plantei, bulbul este oprit din creºtere ºi este acoperit cu un mucegai gri-cenuºiu. Boala se transmite prin plantarea pe terenuri infectate sau prin contact direct. Se aplicã tratamente cu fungicide cum ar

- apare la nivelul liniei supra-feþei pãmântului. Boala apare la circa 30 - 45 de zile dupã plantare ºi planta îºi încetineºte creºterea, frunzele se ofilesc ºi apoi se usucã. Este favorizatã de tempe-ratura ridicatã din sol ºi se combate prin dezinfectarea

, care provoacã pete albe pe bracteele ce protejeazã bobocii. Când floarea se deschide, apar mici pete albe pe petale. Se pot observa, de asemenea, larvele de culoare galben-oranj, semn clar cã planta este atacatã. Se aplicã tratament cu insecticide (Sinoratox), cu aproximativ o sãptãmânã înainte de înflorire.

Iris reticulata


viaþa plantelorst

ânje

nel

Iris pumila

Specii de iris cu rizomiIris germanica (irisul de grãdinã) este specia cea mai rãspânditã, fiind practic întâlnitã în aproape orice grãdinã. Se caracterizeazã printr-un rizom cãrnos destul de viguros, repent ºi articulat. Frunzele sunt puþin arcuite, iar tija floralã înaltã de 50-60 cm se ridicã deasupra frunzelor ºi se terminã cu 4-5 flori dispuse ca un ciorchine. Florile sunt puþin miro-sitoare ºi au petalele exterioare de culoare violet închis, fiind rãsfrânte în afarã ºi prevãzute pe linia medianã cu periºori galbeni strãlucitori. Petalele interioare au culoare violet deschis, iar la bazã sunt albe–gãlbui, cu viniºoare brune. Specia prezintã ºi o varietate cu flori albe (iris germanica alba), precum ºi numeroase soiuri diferite prin talia ºi coloritul lor.

Factorii de mediu ºi cultura stânjeneilorn Stânjeneii cu rizomi se dezvoltã frumos pe solurile fertile, revene, expu-se la soare ºi bine lucrate. În mod particular, Iris germanica ºi Iris pumila cresc ºi pe soluri aride. n Stânjeneii cu rizomi se înmulþesc prin diviziunea acestora, toamna dupã îngãlbenirea frunzelor sau primãvara înainte de a începe vegetaþia. Plantarea se face la 20-50 cm distanþã, în funcþie de vigoarea speciei. Adâncimea de plantare nu trebuie sã fie mai mare de 6-8 cm, pentru a asigura o bunã înrãdãcinare a rizomilor.n La plantarea de toamnã, rizomii trebuie sã fie bine acoperiþi cu pãmânt pentru a evita îngheþul din timpul iernii. În primul an dupã plantare, înflo-rirea este mai slabã. În timp, dacã rizomii se înmulþesc exagerat ºi plantele se stânjenesc în creºtere, se face rãrirea acestora sau se trece la schimba-rea totalã a locului de culturã. n În caz de secetã, speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte lichide în solurile prea sãrace. n Speciile ºi soiurile mai puþin rezistente la temperaturi scãzute se protejeazã de îngheþ cu frunze.

Dintre speciile de iris cu rizomi mai amintim:Iris florentina - are flori plãcut mirositoare, cu petale externe de culoare albastru pal ºi petale interne albe cu marginea uºor ondulatã;Iris palida - ajunge pânã la înãlþimea de 1m, are frunze mari, late ºi flori de culoare albastrã violacee deschisã, plãcut mirositoare; Iris sambucina - cu flori galbene, prevãzute cu un desen de culoare violetã sau purpurie.Iris pumila – este un stânjenel pitic, cu o singurã floare pe tijã, de culoa-re albastrã, galbenã sau albã. Existã, de asemenea, o varietate a acestei specii care înfloreºte ºi toamna. Iris pumila este foarte apreciat pentru borduri, stâncãrii ºi pete de culori pe peluze.Iris kaempfleri (irisul japonez) – are frunze numeroase care cresc în formã de tufã. Tulpina floralã creºte pânã la aproximativ un metru înãlþime. Petalele exterioare ale florilor sunt aproape orizontale ºi incolore, pe când cele interne sunt mult mai mici ºi mai cãrnoase, având o poziþie cvasi-verticalã.Iris orientalis – originar din Asia Micã, creºte înalt de aproape 120 cm, cu tija viguroasã ºi flori mari de culoare albã, la bazã galbene.Iris sibirica – creºte în formã de tufã, având flori multicolore: albastre, violete sau pãtate cu alb.

Plantarea se face la 20-50 cm distanþã, în funcþie de vigoarea speciei. Adâncimea de plantare nu trebuie sã fie mai mare de 6-8 cm, pentru a asigura o bunã înrãdãcinare a rizomilor.

La plantarea de toamnã, rizomii trebuie sã fie bine acoperiþi cu pãmânt pentru a evita îngheþul din timpul iernii. În primul an dupã plantare, înflo-rirea este mai slabã. În timp, dacã rizomii se înmulþesc exagerat ºi plantele se stânjenesc în creºtere, se face rãrirea acestora sau se trece la schimba-rea totalã a locului de culturã.

În caz de secetã, speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte lichide în solurile prea sãrace.

Speciile ºi soiurile mai puþin rezistente la temperaturi scãzute se protejeazã de îngheþ cu frunze.

Plantarea se face la 20-50 cm distanþã, în funcþie de vigoarea speciei. Adâncimea de plantare nu trebuie sã fie mai mare de 6-8 cm, pentru a asigura o bunã înrãdãcinare a rizomilor.n La plantarea de toamnã, rizomii trebuie sã fie bine acoperiþi cu pãmânt pentru a evita îngheþul din timpul iernii. În primul an dupã plantare, înflo-rirea este mai slabã. În timp, dacã rizomii se înmulþesc exagerat ºi plantele se stânjenesc în creºtere, se face rãrirea acestora sau se trece la schimba-rea totalã a locului de culturã. n În caz de secetã, speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte lichide în solurile prea sãrace. n Speciile ºi soiurile mai puþin rezistente la temperaturi scãzute se protejeazã de îngheþ cu frunze.

verii. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte


se stânjenesc în creºtere, se face rãrirea acestora sau se trece la schimba-

În caz de secetã, speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte



Iris pumila

Iris germanica

jurnal de cãlãtorie

Elementele de arhitecturã se regãsesc ºi la nivelul unor obiec-te autonome, mobile, preþioase prin materialul ºi mesajul lor (diversele miniaturi, prelucrãri în metal ºi lemn).

Cavalerii din Barletta

Drumul spre Barletta se în-tinde de-a lungul Mãrii Adriati-ce. Apa nu foarte adâncã, forme-le ambarcaþiunilor, tehnicile de pescuit ºi cursele navale îndrep-tate spre Dalmaþia sau Grecia fac din aceastã mare una aparte în cadrul spaþiului mediteraneean.

Pe strada principalã, poate fi admirat misteriosul colos de bronz al împãratului Heracles, iar, mai departe, pe „Osteria di Veleno“ era locul unde cavalerii italieni se întâlneau înainte de a merge la luptã împotriva inamici-lor francezi. Splendidul Palazzo della Marra, cu frumoasa sa lo-gie barocã deschisã spre mare, adãposteºte astãzi muzeul dedi-cat lui Giuseppe de Nittis, cu-noscutul pictor impresionist nãscut în Barletta.

Catacombe la Trani

De la Bari, cãlãtorind spre sud, la 44 de km apare Trani. Oraº al vieþii liniºtite ºi îndestulate, al vinului muscat, Trani este lo-cul celebrei gresii fine ce s-a fo-losit la multe dintre frumoase-le clãdiri puglieze. Oraºul este caracterizat îndeosebi de splen-dida catedralã dedicatã lui San Nicola Pellegrino, în care se intrã în prezent prin maiestuoasele porþi din bronz, recent restaura-te. Iniþial, aici era o criptã, dede-subtul cãreia se afla catacom-ba cu rol de bisericã edificatã în cinstea lui San Leucio.

Castelul ridicat de Frederico II reprezenta o apãrare excelentã împotriva inamicilor ºi a valu-rilor mãrii. Situat la marginea oraºului, castelul era folosit ca un avanpost de protecþie a portu-

Venind în oraº dinspre coastã, un ºir de plaje nisipoase fac loc vestigiilor zidurilor oraºului vechi ºi porþii spre mare. Cen-trul aºezãrii este dominat de castelul Svevo, ce gãzduieºte astãzi galeria de artã. Istoria lo-curilor poate fi cititã pe clãdiri, începând cu catedrala dedicatã Sfintei Maria Maggiore, în care Ferdinand I de Aragon a fost înscãunat. Biserica Santo Sepolcro era îndrãgitã de cruciaþi în drumul lor spre Þara Sfântã, iar Biserica Îngerilor era un loc de celebrare a slujbelor de rit grec-ortodox.

L imbajul arhitectonic ºi plas-tic pugliez din perioa-

da marilor catedrale (secole-le al XII-lea ºi al XIII-lea) s-a bazat, în mod fundamental, pe experienþele importante ale se-colelor precedente ºi s-a maturat în decursul dominaþiei bizanti-ne, fiind influenþat deopotrivã de curentele culturale nordice. Sti-lul romanic al acestei zone, ca fenomen arhitectonic inovativ, a fost acompaniat – ca ºi în restul Europei – de naºterea oraºelor ºi de reorganizarea Bisericii.

Cultura occidentalã, marcatã evident de prezenþa germanicã, s-a nãscut pe o tradiþie. Bogãþia actelor de creaþie, expresiile ar-tistice noi s-au bazat pe un limbaj ºi o sensibilitate întrutotul medi-teraneene. De fapt, este aceastã capacitate de a fi în cumpãnã în-tre Orient ºi Occident, de respi-rare a aerului ºi absorbire a sti-mulilor spirituali, care fac din romanicul pugliez un stil abso-lut original. Bogãþia formelor saturate cu dantelãrii în piatrã e o consecinþã a rãspândirii diver-selor stiluri particulare. Aces-te obiecte imaginate ºi „tradu-se“ în piatrã, în special calcar ºi marmurã albã, reprezintã subiec-te sacre ºi scene profane, anima-le reale ºi fantastice, stilizãri ale semnelor zodiacale ºi ale luni-lor anului, totul fiind îmbrãcat în simbolisticã ºi alegorie.

Pe un teritoriu relativ restrâns, cum este aceastã veche provincie italianã, putem întâlni perspecti-ve asupra arhitecturii cu totul diferite ºi originale. Multe clãdiri de aici sunt protejate de UNESCO.


Catedrala din Trani a fost legatã de nu-mele lui San Nicola Pellegrino, un creºtin grec care a murit în acest oraº, fiind canonizat de Papa Urban al II-lea. Faþada în stil romanic este decoratã cu elemente de influenþã arabã.

Barletta, cu renumita statuie a împãratului roman Heracles

Realizatã, conform estimãrilor, prin secolul al V-lea, statuia a

ajuns aici pe la 1300, fãrã a se ºti exact cine ºi de ce a adus-o.

La þãrmul Adriaticii Adriaticii

Toatã coasta prezintã grote carstice accesibile dinspre mare sau uscat, cum ar fi frumoasa Grotta Palazzese sau Rondinelle. Mergând cãtre Piazza Morro, se poate vizita un muzeu al ar-telor moderne dedicat lui Pino Pascali. Apoi, printr-o poartã barocã, se ajunge la vechiul car-tier, având ca specific un labirint de alei ºi mici scuaruri cu resta-

lui ºi a drumului ce aducea spre oraº. De la biserica Santa Ma-ria di Colonna, promenada duce direct la port, definind conturul frumosului sãu centru istoric.

Polignano a Mare

La sud de Bari, pe malul mãrii, se ajunge foarte repede la staþiunea turisticã Polignano a

Mare. Înainte de a intra în oraº, se poate face un popas la biserica San Vito, aºezatã în faþa unui mic golf sau pe plaja San Giovanni, cu restaurantele sale tipice ºi cu turnul de observaþie.

Intrarea în oraº implicã traver-sarea unui pod de unde se poate admira una dintre cele mai fas-cinante vederi asupra oraºului Polignano: la gura de vãrsare a

unui torent în mare s-a format un golf cu o plajã pietroasã ce deschide accesul cãtre mare. Stânca este tãiatã în pereþi ver-ticali de calcar recifal dispus în plãci ce formeazã mici terase pe falezã. Oraºul este constru-it pânã pe abruptul falezei, în-cât balcoanele clãdirilor de la margine sunt suspendate deasu-pra mãrii.

Trani, port la Marea Adriaticã, este renumit în prezent ºi printre cunoscãtorii de vinuri datoritã unei mãrci celebre: Moscato di Trani.

Iniþial, grotele din Polignano a Mare erau folosite de oamenii civilizaþiilor rupestre. Astãzi, aceste locaþii au devenit restaurante.

urante sau magazine pe una din cele trei terase dinspre mare.

Cosmopolitul Monopoli

Mergând spre sud, la 10 km de Polignano, se aflã Monopoli, un important centru industrial ºi de afaceri. Partea sa sudicã este bine dotatã cu plaje ºi squaruri pietonale, atrãgând mulþi tineri pe timpul verii.

De-a lungul coastei, se întâl-nesc mici golfuri, ideale pentru înot, iar din vechiul centru se intrã în oraº. Urmãrind zidul de graniþã, se poate ajunge la cas-telul lui Carol al V-lea, ce avea un rol principal de apãrare. De aici se deschide portul vechi sau se poate intra în centrul is-toric, cu bisericile ºi palatele sale elegante.

Între aleile de inspiraþie arabã ºi pieþele veneþiene se aflã Piazza Garibaldi, în care maga-zinele, acum folosite ca librãrii, sugereazã arhitectura spaniolã. În dreptul pieþei Vittorio Ema-nuele, o grãdinã mare separã oraºul vechi de cel nou.

Locuinþe din Alberobello

Intrând spre continent, de la Bari, la numai 60 km se ajun-ge la Castellana Grotte. Trece-rea se face prin localitãþi mici, cu doar câteva case, ce au un aspect tipic rural. Odatã sosiþi aici, se pot explora celebre-le grote, acestea fiind cele mai mari sisteme carstice descoperi-te în Italia. Toate poartã o mito-logie proprie ºi au fost denumi-te în mod original dupã senzaþia pe care au produs-o în imagina-rul primilor exploratori.

Foarte aproape de Castellana Grotte se aflã celebrul sãtuc Alberobello, unde se întâlnesc locuinþele tipice, arhaice ale re-giunii Puglia. Strãzi întregi de cãsuþe circulare cu acoperiº co-nic, construite cu ajutorul cal-carului scos din plantaþiile de mãslini s-au conservat pânã în

prezent, astãzi fiind renovate ºi transformate într-un simbol al regiunii Puglia.

Castel del Monte

La 18 km de Andria, izo-lat pe o colinã a Murgiei bare-ze, la 540 m altitudine, se aflã Castel del Monte, operã amplã de arhitecturã realizatã în tim-pul domniei lui Frederico II, împãrat al Sfântului Imperiu Romano-German.

Construcþia a început în prima jumãtate a secolului al XIII-lea ºi a sintetizat în mod admirabil

toate influenþele ºi stilurile cul-turilor existente atunci.

Frederico însuºi a fost educat în acel Palermo unde se ames-tecau, într-o armonie perfectã, civilizaþiile ºi culturile roma-ne, arabe, normande ºi itali-ce. Castel del Monte este încã fascinant ºi mistic: fiecare ele-ment constructiv rãspunde unor reguli algebrice ºi astronomi-ce precise, care au alimentat de-a lungul timpului legenda sa ºi dezbaterea privitoare la re-ala sa întrebuinþare. O particu-laritate este folosirea repetitivã a numãrului 8. Clãdirea octogo-

nalã are 8 camere, cu vedere spre o curte interioarã, de ase-menea octogonalã.

Gravina in Puglia

Gravina in Puglia este situatã lângã ravena care „taie“ Mur-gia, deschizând-o pânã la mare. Aici ºi-a gãsit dintotdeauna un refugiu populaþia care locu-ia în grote. Orice vizitã trebu-ie sã includã catedrala începutã sub dominaþie normandã. Ea „priveºte“ cãtre ravena traver-satã de un impresionant pod de piatrã. n

jurnal de cãlãtorie


Monopoli, un oraº la mare ca-re nu ºi-a pierdut importanþa economicã de-a lungul vremii

Gravina in Puglia, aºezare condusã în timp de greci, romani, bizantini,

normanzi ºi chiar musulmani

Castel del Monte, edificiu care þinteºte perfecþiunea – un alt obiectiv turistic din sud-estul Italiei inclus în pa-trimoniul UNESCO

Casele cu acoperiº de cal-car din Alberobello, numite

de localnici „trulli“, sunt, din 1996, pe lista patrimo-

niului cultural UNESCO.

2007

Nr. 1/2007 British style - o nouã abordare

pentru casã Calorifere moderne, cu design

special Izolarea rosturilor de pe

faþadele blocurilor Chiuvete ºi mobilier rustic

pentru bucãtãrie Amenajãri cu cãrãmidã de

sticlã Sursele de cãldurã la ora

adevãrului

Nr. 2/2007 Stilul clasic în amenajarea

locuinþei Dale ºi roci naturale pentru

casã ºi grãdinã Reparaþii uzuale ce implicã

adezivi, vopsele ºi izolaþii Realizarea unui cuptor cu

lemne pentru exterior Izolarea pardoselii cu

polistiren extrudat Sisteme de umbrire pentru

interior

Nr. 3/2007 Influenþele artei orientale în

designul contemporan Renovarea unei vile din

secolul al XIX-lea Amenajarea livingului ºi a

holului în culori atractive Compatibilitatea între faþadã ºi

acoperiºul unui imobil Alergiile în locuinþã - cauze ºi

metode de prevenire Montarea ºi finisarea unei uºi

de interior

Nr. 4/2007 Cursuri practice de amenajare

a bãilor strâmte Utilizarea spaþiului -

supraetajarea unui garaj Izolarea, construirea ºi

decorarea teraselor Versus: cãzi de fontã sau

acrilice? Mobilier pictat în manierã

tradiþionalã sãseascã Arhitecturã anticã ºi medievalã

în Bucureºti

Nr. 5/2007 Mobilier de exterior, comercia-

lizat în România Amenajare specialã pentru

propria sala de fitness Scãrile: clasificãri, situaþii spe-

ciale, sfaturi utile Renovarea unei clãdiri vechi,

în stil rustic Montarea jgheaburilor ºi burla-

nelor pentru acoperiº Ofensiva materialelor sintetice:

PVC-ul

Nr. 6/2007 Refugiu în naturã - amenajãri

speciale pentru grãdini Renovarea cu materiale moderne

a unei intrãri Lucrãri specifice recondiþionãrii

unui balcon Garajale - investiþii eficiente,

integrate în peisaj Hidroizolarea acoperiºului cu

folie anticondens Finisaje pentru o cramã

tradiþionalã

Nr. 7/2007 Amenajarea locuinþei - influenþe

mediteraneene în design Sfaturi practice - montarea

ferestrelor de mansardã O garsonierã ineditã prin

recompartimentare ºi finisare Confortul de la birou:

transformarea spaþiului de lucru Dotãri moderne - aparate

electrocasnice de calitate Casele din Alpi, o manierã

diferitã de a construi

Nr. 8/2007 Dispozitivele electronice ale

caselor inteligente ªapele autonivelante - execuþie

ºi secrete Amenajarea unui dormitor exotic,

în ton cu tendinþele actuale Confortul aduce spor - camera

pentru o elevã de nota 10 Bucãtãria cu încãlzire în

pardosealã Lucrãri de izolare terrnicã

exterioarã în sezonul rece

Nr. 9/2007 Stilul scandinav ºi amenajãrile

în alb Specialiºtii amenajeazã un dor-

mitor matrimonial Noþiuni fundamentale pentru

spaþii umede Supraetajarea anexei pentru mai

mult spaþiu Sisteme de fixare, ancorare,

montare ºi lipire Bricolaj de top - placãri inedite

pentru exterior

Nr. 10/2007 Magia Crãciunului - soluþii prac-

tice pentru amenajarea cãminului Gazele naturale - principala sursã

de energie a acestui secol Alegerea sistemului de

alimentare cu apã caldã Renovarea în regie proprie a

unei case vechi Idei inedite pentru amenajarea

unei bãi moderne Liniºtea casei - metode de

înlãturare a poluãrii fonice

Nr. 6/2005 Alegerea ºemineului potrivit din

perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere

pentru pardoseli Termografia: utilizarea în con-

strucþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara

Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu

vatã mineralã Calorifere din fontã sau din

aluminiu?

Nr. 5/2005 Idei cromatice inspirate pentru

pereþii locuinþei Materiale apãrute recent:

betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei

- curs practic Totul despre obloane ºi rulouri

într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru

diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune

consumul apei nefiltrate

Nr. 4/2005 Tipuri de învelitori ºi sfaturi

pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amena-

jãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul

din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a

crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru

dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea

plafoanelor din gips-carton

Nr. 3/2005 Moda în ceea ce priveºte

pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu

- diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realiza-

rea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã -

curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi

cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu

materiale naturale

Nr. 2/2005 O micã dilemã: polistiren

extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al

unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie

ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la

primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un

curs complet Despre faianþã, din perspective

practice ºi estetice

Nr. 1/2005 Vopsirea pereþilor de interior

în culori de efect Montarea pardoselii din lemn

pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã

- curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã

de duº Secretele montãrii spoturilor

de luminã Detalii interesante despre

copertine ºi garaje

20

05

Nr. 1/2006 Despre pionierii termotehnicii

româneºti ºi sfaturile lor Cum vã puteþi amenaja la

demisol o salã de petreceri Ghivece cu design unic din

trunchiuri de copac Comparaþii între uºile metalice

ºi cele din lemn Problemele concrete ale

izolãrii termice a blocurilor Grãdinile de iarnã − avantajele

unei locuinþe unifamiliale

Nr. 2/2006 Tendinþe în amenajarea

bucãtãriei Lucrãri pentru faþadã − jurnal

de ºantier Structuri metalice ºi din beton

armat, în balanþã Construirea unui blat cu picior

zidit pentru bucãtãrie Cele mai importante probleme

ale terenurilor de construit O baie scãldatã în luminã

cursuri practice)

Nr. 3/2006 Variante moderne ale scãrilor

interioare Acoperirea treptelor cu parchet

laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de

mansardã Panourile compozite la ora

adevãrului − comparaþii Riscurile construirii unei case

la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o

necesitate pentru locuinþã

Nr. 4/2006 Amenajarea dormitorului în

câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de

mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o

viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul

grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe

dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amena-

jãrile cu gips-carton

Nr. 5/2006 Despre dressinguri – aspect ºi

utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii

microscopici din frigider Alegerea metodei optime de

încãlzire a casei Materialele geosintetice

folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în

funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate

în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 6/2006 Piscinele, de la cele clasice la

variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi

funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea

þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dor-

mitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în

propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte

uzuale

Nr. 7/2006 Baia ca loc de relaxare – tipuri

de amenajare Metode corecte de amplasare a

aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu

casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu mate-

riale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de

amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã

ponce sau fibrã de sticlã

Nr. 8/2006 Renovarea bucãtãriei – cursuri

practice Parchetul masiv ca soluþie

mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a

terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un pro-

gram cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne

de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea

zgomotului în locuinþã

Nr. 9/2006 Canapelele – din ce în ce mai

multe variante Proiectare ambientalã, pentru

amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu

ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº

– interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre ama-

torii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu

montaj uscat

Nr. 10/2006 Sufrageria: noutãþi în privinþa

mobilãrii Cum se construieºte o tejghea

Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate

pentru români Sistemele parazãpadã, elemente

pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu

aer exotic Mini-construcþii de interior din

lemn, sticlã ºi oþel

2006

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2007, 2006 ºi 2005!Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an, Obþii O ReduCeRe de 30%!

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

nr . . . bl . . . . . . . . sc . . . ap . . . .sector . . . .

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . .

Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cod .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

bl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sc . sc . sc . . ap ap . . . .sectorsector

Surprize pentru

colecþionari

Surprize pentru colecþionari !Surprize pentru colecþionari !

2007

Nr. 1/2007 British style - o nouã abordare

pentru casã Calorifere moderne, cu design

special Izolarea rosturilor de pe

faþadele blocurilor Chiuvete ºi mobilier rustic

pentru bucãtãrie Amenajãri cu cãrãmidã de

sticlã Sursele de cãldurã la ora

adevãrului

Nr. 2/2007 Stilul clasic în amenajarea

locuinþei Dale ºi roci naturale pentru

casã ºi grãdinã Reparaþii uzuale ce implicã

adezivi, vopsele ºi izolaþii Realizarea unui cuptor cu

lemne pentru exterior Izolarea pardoselii cu

polistiren extrudat Sisteme de umbrire pentru

interior

Nr. 3/2007 Influenþele artei orientale în

designul contemporan Renovarea unei vile din

secolul al XIX-lea Amenajarea livingului ºi a

holului în culori atractive Compatibilitatea între faþadã ºi

acoperiºul unui imobil Alergiile în locuinþã - cauze ºi

metode de prevenire Montarea ºi finisarea unei uºi

de interior

Nr. 4/2007 Cursuri practice de amenajare

a bãilor strâmte Utilizarea spaþiului -

supraetajarea unui garaj Izolarea, construirea ºi

decorarea teraselor Versus: cãzi de fontã sau

acrilice? Mobilier pictat în manierã

tradiþionalã sãseascã Arhitecturã anticã ºi medievalã

în Bucureºti

Nr. 5/2007 Mobilier de exterior, comercia-

lizat în România Amenajare specialã pentru

propria sala de fitness Scãrile: clasificãri, situaþii spe-

ciale, sfaturi utile Renovarea unei clãdiri vechi,

în stil rustic Montarea jgheaburilor ºi burla-

nelor pentru acoperiº Ofensiva materialelor sintetice:

PVC-ul

Nr. 6/2007 Refugiu în naturã - amenajãri

speciale pentru grãdini Renovarea cu materiale moderne

a unei intrãri Lucrãri specifice recondiþionãrii

unui balcon Garajale - investiþii eficiente,

integrate în peisaj Hidroizolarea acoperiºului cu

folie anticondens Finisaje pentru o cramã

tradiþionalã

Nr. 7/2007 Amenajarea locuinþei - influenþe

mediteraneene în design Sfaturi practice - montarea

ferestrelor de mansardã O garsonierã ineditã prin

recompartimentare ºi finisare Confortul de la birou:

transformarea spaþiului de lucru Dotãri moderne - aparate

electrocasnice de calitate Casele din Alpi, o manierã

diferitã de a construi

Nr. 8/2007 Dispozitivele electronice ale

caselor inteligente ªapele autonivelante - execuþie

ºi secrete Amenajarea unui dormitor exotic,

în ton cu tendinþele actuale Confortul aduce spor - camera

pentru o elevã de nota 10 Bucãtãria cu încãlzire în

pardosealã Lucrãri de izolare terrnicã

exterioarã în sezonul rece

Nr. 9/2007 Stilul scandinav ºi amenajãrile

în alb Specialiºtii amenajeazã un dor-

mitor matrimonial Noþiuni fundamentale pentru

spaþii umede Supraetajarea anexei pentru mai

mult spaþiu Sisteme de fixare, ancorare,

montare ºi lipire Bricolaj de top - placãri inedite

pentru exterior

Nr. 10/2007 Magia Crãciunului - soluþii prac-

tice pentru amenajarea cãminului Gazele naturale - principala sursã

de energie a acestui secol Alegerea sistemului de

alimentare cu apã caldã Renovarea în regie proprie a

unei case vechi Idei inedite pentru amenajarea

unei bãi moderne Liniºtea casei - metode de

înlãturare a poluãrii fonice

Nr. 6/2005 Alegerea ºemineului potrivit din

perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere

pentru pardoseli Termografia: utilizarea în con-

strucþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara

Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu

vatã mineralã Calorifere din fontã sau din

aluminiu?

Nr. 5/2005 Idei cromatice inspirate pentru

pereþii locuinþei Materiale apãrute recent:

betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei

- curs practic Totul despre obloane ºi rulouri

într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru

diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune

consumul apei nefiltrate

Nr. 4/2005 Tipuri de învelitori ºi sfaturi

pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amena-

jãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul

din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a

crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru

dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea

plafoanelor din gips-carton

Nr. 3/2005 Moda în ceea ce priveºte

pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu

- diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realiza-

rea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã -

curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi

cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu

materiale naturale

Nr. 2/2005 O micã dilemã: polistiren

extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al

unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie

ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la

primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un

curs complet Despre faianþã, din perspective

practice ºi estetice

Nr. 1/2005 Vopsirea pereþilor de interior

în culori de efect Montarea pardoselii din lemn

pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã

- curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã

de duº Secretele montãrii spoturilor

de luminã Detalii interesante despre

copertine ºi garaje

20

05

Nr. 1/2006 Despre pionierii termotehnicii

româneºti ºi sfaturile lor Cum vã puteþi amenaja la

demisol o salã de petreceri Ghivece cu design unic din

trunchiuri de copac Comparaþii între uºile metalice

ºi cele din lemn Problemele concrete ale

izolãrii termice a blocurilor Grãdinile de iarnã − avantajele

unei locuinþe unifamiliale

Nr. 2/2006 Tendinþe în amenajarea

bucãtãriei Lucrãri pentru faþadã − jurnal

de ºantier Structuri metalice ºi din beton

armat, în balanþã Construirea unui blat cu picior

zidit pentru bucãtãrie Cele mai importante probleme

ale terenurilor de construit O baie scãldatã în luminã

cursuri practice)

Nr. 3/2006 Variante moderne ale scãrilor

interioare Acoperirea treptelor cu parchet

laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de

mansardã Panourile compozite la ora

adevãrului − comparaþii Riscurile construirii unei case

la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o

necesitate pentru locuinþã

Nr. 4/2006 Amenajarea dormitorului în

câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de

mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o

viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul

grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe

dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amena-

jãrile cu gips-carton

Nr. 5/2006 Despre dressinguri – aspect ºi

utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii

microscopici din frigider Alegerea metodei optime de

încãlzire a casei Materialele geosintetice

folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în

funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate

în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 6/2006 Piscinele, de la cele clasice la

variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi

funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea

þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dor-

mitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în

propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte

uzuale

Nr. 7/2006 Baia ca loc de relaxare – tipuri

de amenajare Metode corecte de amplasare a

aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu

casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu mate-

riale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de

amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã

ponce sau fibrã de sticlã

Nr. 8/2006 Renovarea bucãtãriei – cursuri

practice Parchetul masiv ca soluþie

mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a

terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un pro-

gram cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne

de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea

zgomotului în locuinþã

Nr. 9/2006 Canapelele – din ce în ce mai

multe variante Proiectare ambientalã, pentru

amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu

ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº

– interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre ama-

torii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu

montaj uscat

Nr. 10/2006 Sufrageria: noutãþi în privinþa

mobilãrii Cum se construieºte o tejghea

Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate

pentru români Sistemele parazãpadã, elemente

pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu

aer exotic Mini-construcþii de interior din

lemn, sticlã ºi oþel

2006

Da, vreau sã primesc ediþia: 1/2007 2/2007 3/2007 4/2007 5/2007 6/2007 7/2007 8/2007 9/2007 10/2007 toate zece: 45,5 RON

Da, vreau sã primesc ediþia: 1/2006 2/2006 3/2006 4/2006 5/2006 6/2006 7/2006 8/2006 9/2006 10/2006 toate zece: 45,5 RON

Da, vreau sã primesc ediþia: 1/2005 2/2005 3/2005 4/2005 5/2005 6/2005 toate ºase: 27 RON

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod ibAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01deschis la banca italo Romena, Sucursala bucureºti, pentru Leon Consulting S .R .L . (nr . operator 2343, CUI 14479702)

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa: Leon Consulting S .R .L . ªoseaua Panduri nr . 25, bl . P3A, sc . 1, ap . 1, Sector 5, bucureºti . Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“

Din sumar:Nr. 5/2008 va apãrea pe 15 iunie

Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702).

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale,

pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

Menþionaþi pe plic:„Abonament Misiunea Casa“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . .Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . .Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . .Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . .email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3 apariþii: 16,58RON(165.750ROL)



ABONAMENT Misiunea CASAACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonamentTalon de abonament

BricolajÎnvãþaþi sã realizaþi un paravan din lemn ºi materiale textile, conform sfaturilor ºi exemplului personal al designerului nostru!

Misiunea CASA

Case din lemn În discuþiile referitoare la eficienþa energeticã ºi costurile de construcþie, casele din lemn sunt ade-sea menþionate ca repere. Sã vedem care sunt argu-mentele principale ºi care sunt limitele acestora.

Protecþie pentru obiectele metalice preferate Doctor ªapcã, meseriaºul nostru pre-ferat, ne aratã cum se pot proteja cel mai bine suprafeþele metalice oxidabile precum oþelul sau fonta.

LA PAGINA 77cu premii în scule electriceCONCURSCONCURS

Design interiorDesign interior

Documents

Revista Misiunea Casa nr. 4 - mai 2008