2

CUPRINS

Scrisoare către revista liceului …………………………………………………………………... 3

Învățământul încotro? …………………………………………………………………………… 4

Câmpineni în Europa ……………………………………………………………………………..6

Aniversare – Zilele liceului Energetic …………………………………………………………..10

De vorbă cu … personalități ……………………………………………………………………12

Info Energetica ………………………………………………………………………………… 12

Lirica actuală ……………………………………………………………………………………13

Alegeri pentru CSE ……………………………………………………………………………..14

Energia verde ………………………………………………………………………………...…15

Eveniment – A 50-a aniversare de la descoperirea laser ……………………………………….16

Cu ei ne mândrim ………………………………………………………………………………17

Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului ……………………………………………………….…….. 18

Principii creștine ……………………………………………………………………………… 19

Evenimente culturale …………………………………………………………………………. 19

Jurnal intercultural ………………………………………………………………………….…20

Ziua curățeniei naționale ………………………………………………………………….….. 21

Harta turistică ……………………………………………………………………………….... 22

Adolescența …………………………………………………………………………………... 23

Deghizați … de Halloween …………………………………………………………………... 24

Profii ne învață …………………………………………………………………………….…. 25

Poftiți la … rebus informatic ………………………………………………………………..... 25

Pasiuni …………………………………………………………………………………….….. 26

De vorbă cu … profesori și elevi ……………………………………..……………….……... 27

De la elevi adunate ……………………………………………………………………….….. 28

Știați că …. …………………………………………………………………………………. 29

English- My love ………………………………………………………………………….…. 30

Rezultate …………………………………………………………………………………….. 31

COORDONATORI: Prof. Petrescu Alina

Prof. Ichim Irina

COPERTA: Cismaru Gabriel

Manea Larisa

GRAFICĂ ȘI TEHNOREDACTARE:

Prof. Ichim Irina

REPORTERI: Andrei Ștefania

Mărgărit Andreea

REDACTORI: Burloiu Vlad

Ciobanu Sebastian

Malea Ioana

Tudor Cătălina

Pestrea Alexandra

Badea Alexandru

COLABORATORI: Preda Dragoș

Ipate Călin

Serie nouă

Nr. 1, decembrie, 2010

Scrisoare către revista liceului

Dragă revistă,

M-am gândit să scriu câteva gânduri cu

speranţa că acestea vor fi citite de către elevi,

cărora li te adresezi mai cu seamă, şi nu numai

de aceştia.

Acum ani buni de zile, unii profesori, la

fel ca unii din foştii elevi, dând dovadă de un

preaplin energetic, însufleţeau paginile tale cu

felurite înscrisuri. A fost un început marcat de

entuziasm, de dorinţa de a arăta că nasc şi la

Energetic oameni, când mirarea în faţa unei

asemenea scrieri nu era umbrită de fatalismul lui

ce mare lucru, când tinereţea mai avea putere să

se minuneze în faţa unui lucru bine făcut,

realizat, chiar dacă nu la dimensiuni de

necuprins, chiar de noi.

Ca profesor, simţeam eu însumi dorinţa

provocării, a întâmplărilor surprinzătoare, îmi

pusesem multe speranţe în tine, mai ales că-ţi

fusesem şi naş, te voiam viguroasă peste ani.

Dar n-a fost să fie o creştere ca-n poveşti, ci una

cu poticniri ale celor hărăziţi, dar nevolnici.

Se vede treaba că, doar fapta întrupării

celei dintâi, cum ar zice cronicarul, nu e de

ajuns. Pentru desăvâşita împlinire şi sălăşluire în

conştiinţa generaţiilor trebuie întreţinut în

permanenţă spiritul căutător.

N-or mai fi elevi talentaţi şi doritori să se

exprime în faţa celorlalţi, n-or mai avea şcolarii

vise, idealuri..., sau le-o fi pierit pornirea spre a

se certa cu reaua întocmire a lumii?... sau poate,

în tumultul rutinei cotidiene ori sub povara

atâtor obligaţii, s-or fi isprăvit profesorii care să

mai stăruie pe lângă cei tineri cu un îndemn sau

cu o povaţă?

Dincolo de pesimismul de circumstanţă

al întrebărilor mele se află convingerea că

necesarul, importantul, omenescul din viaţa

şcolii se vor rearticula, că, poate măcar o dată în

lună, vor veni alături de tine toţi cei capabili să

mai viseze şi să exprime frumos un gând.

Nu se poate ca aripa muzelor să stea

departe de o şcoală care a avut printre primii

directori un scriitor – Ion Miu, colaborator al lui

Geo Bogza.

Mi-aş dori, uitată revistă, să-ţi readuni

forţele, să chemi în jurul tău pe toţi acei

profesori cabili să-şi asume voluntar misiunea

de a fi model, de a-i îndruma pe tinerii

înzestraţi cu răbdarea hârtiei, pentru a te rescrie

într-un mod nou, aşa cum dorinţele şi aşteptările

o cer. Mi-aş dori să avem o revistă în care să se

poată regăsi pagini interesante, să se întrevadă

curajul interviurilor, al chestionarelor, al

dialogului, chiar şi al polemicilor. Poate că s-ar

bucura de interes şi paginile de umor,

schimburile de idei pe marginea regulamentelor,

sarcinilor, ...vizând uniforma... Poate că,

solicitând drepturi sau venind cu propuneri, cei

care le înaintează vor veni şi cu soluţii pentru a

da mai multă energie vieţii de elev.

Poate că aplecându-se mai mult spre

scris, elevii vor reuşi să depăşească starea de

încremenire în formule de genul am vrea să ni

se dea..., să ne pună cineva la dispoziţie; să

dobândească mai mult pragmatism în ceea ce

vor să realizeze. Spun toate astea gândindu-mă

că, pe lângă darurile nepreţuite care vin de la

Dumnezeu, restul măreţiei omeneşti e doar

înfăptuire şi efort personal sau de grup.

Am convingerea că aceste îndemnuri vor

fi pentru mulţi un imbold spre efortul de a scrie.

Sper, dragă revistă, ca prezenţa ta să

devină utilă şi apreciată printre noi, să aduni în

paginile tale gândurile şi simţirile a cât mai

multe generaţii. Ştiu că pentru o asemenea

realizare e necesară canalizarea talentului

multor elevi, dar cu suportul profesorilor acest

fapt nu e imposibil. Astfel apariţiile tale vor fi

tot mai atractive, iar noi vom regăsi în paginile

tale resurse de noi energii.

Noiembrie, 2008

Cu încredere,

Director, Dan Sârbu

4

Învăţământul, încotro?

Se vorbeşte de mult, despre reforma în

educaţie şi pentru ca aceasta să aibă succes,

este nevoie ca schimbarea să fie în primul rând

culturală şi să implice o abordare conştientă,

programată şi efectivă a aspectelor care ţin de

valori, credinţe şi reprezentări.

Condiţia economică şi socială,

necunoaşterea profesiunii didactice de către

societate şi imaginea profesiunii la nivel social,

reprezintă ,,brandul de profesor’’.

Decăderea status-ului profesional de

dascăl, scăderea atractivităţii carierei didactice,

creează serioase dificultăţi în privinţa recrutării

profesorilor şi a păstrării lor în şcoli.

Se spune că o şcoală este bună, dacă

pregăteşte forţa de muncă care-şi găseşte loc pe

piaţa muncii iar noi nu ne propunem să

,,fabricăm” şomeri.

Forumurile europene plasează educaţia

în cadrul mai larg al măsurilor de ameliorare în

domeniul ocupării, al reformei economice şi al

coeziunii sociale. Nu întâmplător Uniunea

Europeană şi-a manifestat interesul pentru

calificarea forţei de muncă şi a făcut ca

importante fonduri de preaderare să fie alocate

învăţământului profesional şi tehnic.

Din păcate, în momentul acesta nu ştim

încotro se îndreaptă învăţământul românesc. Nu

ştim nici noi, nici elevii şi părinţii, iar ceea ce

este mai grav, nu ştie nimeni.

Revista şcolară care-şi reia activitatea

după un număr de ani, trebuie să vină în

sprijinul formării elevilor şi a cadrelor

didactice, în cunoaşterea de către aceştia a

preocupărilor colegilor lor, a găsirii metodelor

şi mijloacelor de dialog şi comunicare. Revista

trebuie să fie oglinda activităţilor din şcoală.

Pentru a realiza o revistă şcolară, este

nevoie de talent, imaginaţie, inteligenţă,

cultură, pasiune, răbdare şi mult timp.

Le doresc celor din redacţie să aibă toate

aceste calităţi!

Succes!

Director adjunct,

Prof. Gheorghe Lamba

5

Ecouri peste timp

Rândurile scrise în urmă cu doi ani de către domnul director Sârbu nu au rămas

fără ecou. În scurtă vreme, s-a ivit „Foaia pentru minte, inimă si literatură” titlu care

voia să amintească de parfumul unor vremuri apuse ale culturii româneşti. Revista a

concretizat eforturile câtorva clase ale Grupului Şcolar Energetic, mai ales ale actualei

clase a-XI-a A, însă încercarea lor de a relua o veche tradiţie s-a izbit de mai multe

obstacole şi, astfel, mica tipăritură s-a oprit după apariția primului număr, în anul şcolar

2008-2009. Doar câţiva au fost aceia care au avut-o sub privire, drept pentru care a

trecut neobservată.

Astăzi, suntem în fața unui nou început. Fără a ne lua „angajamente” cu nostalgii de tristă

amintire, sperăm, cel puţin, să ajungem prin intermediul cuvântului scris şi al imaginii, la „Întâlnirea

cu pasărea Phoenix” pe care, înaintea noastră, au onorat-o mulți aleşi.

Aşa cum puncta şi domnul director Sârbu, a fost nevoie de a „canaliza talentul multor elevi”

şi, am adăuga, al mai multor profesori-colegi. Ne dorim ca „energia” să izvorască din ceea ce avem cu

toții mai bun de arătat celor din jur şi, pentru a se închide elegant cercul, acestea să se răsfrângă pozitiv

în cititorii noştri provocându-i la dialog!

Noiembrie, 2010

Cu speranţă,

Dragii mei,

Misiunea de a realiza această revistă reprezintă pentru mine o provocare, o

dorinţă lăuntrică de a fi mai aproape de “sufletul” liceului în care îmi desfăşor

activitatea şi, de ce nu, un mod de a încuraja tânăra generaţie să se exprime liber, fără

constrângeri, fără temeri, însufleţiţi fiind de bunul simţ şi dragostea de statutul de elev.

Munca de editor nu e deloc uşoară. Se munceşte mult dar, pentru a avea un lucru

bine făcut, trebuie să depui puţin suflet şi mai mult efort, să “transpiri”, într-un cuvânt,

să îţi pese.

Alături de colega mea, doamna profesoară Alina Petrescu, mă voi strădui ca revista liceului să

constituie, pe de o parte, o modalitate de recunoaştere a liceului nostru, iar pe de altă parte, un glas al

tinerei generaţii, al adolescentului.

Împreună, elevi şi profesori, vom încerca să arătăm că ne pasă de felul în care ne trăim viaţa, de

problemele care ne încearcă, de preocupările celor din jur.

Lansarea va fi una “timidă”, să zicem, un număr pe semestru, sau poate două, însă nu se ştie

niciodată cât de repede vom aniversa o sută de apariţii.

Aşa că, dragi profesori şi, mai cu seamă elevi, exprimaţi-vă punctul de vedere, provocaţi şi

răspundeţi provocărilor!

Cu simpatie,

6

Parteneriat european ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIA

Şcoala noastră a realizat un proiect european cu titlul „CONFLICT CORNER- PREVENTION

AND RESOLUTIONS OF CONFLICTS OF TEENAGERS”. Partenerii noştri sunt: liceul HTL-

Mossingerstrasse-Secondary Technical school, Klagenfurt Austria şi şcoala II Rakoczi Ferenc-

Secondary Grammar School, Budapesta, Ungaria. Scopul proiectului este ca elevii să fie capabili să

identifice sursele conflictelor (ca de exemplu stereotipurile, diferenţele culturale), să pună întrebări

stereotipurilor lor despre ţări şi culturi diferite şi să rezolve conflictele în mod eficient (folosind tehnici

de rezolvare a conflictelor şi limba specifică pe care au învăţat-o în workshop-uri, în timpul

programelor de schimb de experienţă. În perioada 18-21 octombrie 2010 echipa de proiect s-a deplasat

la Klagenfurt în Austria. Elevii care au participat la acestă reuniune de proiect au fost primiţi în familii

gazdă.

Să facem cunoştinţă cu membrii echipei.

Hello!

Numele meu este

Ungureanu

Bianca. Locuiesc

în România, într-

un sat Urleta,

situat lângă

Câmpina. Am 15

ani. M-am născut

pe 17 Februarie

1995. Sunt o fată

cu ochii albaştri şi

părul şaten. Sunt o

persoană prietenoasă şi sociabilă. Îmi place să

cânt, să dansez şi să petrec mult timp cu prietenii

mei. Nu-mi place să fiu minţită, să mă cert cu

cineva şi urăsc spitalele. Îmi place să merg la şcoală

şi îmi plac aproape toţi profesorii mei. Am o relaţie

minunată cu părinţii mei, ei sunt cei mai importanţi

oameni pentru mine. Acasă am 3 câini şi o pisică.

Îmi place să am grijă de ei, să-i hrănesc şi să-i

răsfăţ. Chiar dacă m-am descris în câteva cuvinte,

asta nu e totul despre mine.

Poate că sunt multe lucruri despre mine, pe care nu

le-am descoperit până în acest moment.

Bună! Mă numesc Chita Diana. Locuiesc

într-un oraş mic numit Câmpina. Am 16 ani, m-

am născut pe data de 25 octombrie 1994. Am

părul blond şi ochii albaştri. Sunt o persoană

foarte prietenoasă şi sociabilă. Îmi place să cânt,

să mă uit la filme, să cânt la chitară şi să-mi

petrec timpul liber cu prietenii.

Nu-mi plac persoanele false şi mincinoase. Îmi

este foarte frică de păianjeni şi de albine, dar

iubesc animalele. Am avut 3 papagali, dar acum

mai am doar unul, pe

nume Coco. Iubesc

animalele deoarece aduc

fericire în viaţa mea şi a

oamenilor, în general.

Nu sunt o persoană dificilă

şi mă mândresc că mă pot

înţelege bine cu oricine.

Numele meu

este Andrei şi sunt în

clasa a 10-a la Grup

Şcolar Energetic

Câmpina. Locuiesc la

aproximativ 20 km sud

de Câmpina, într-o

comună numită

Filipeştii de Târg.

Studiez engleza

intensiv, dar sunt şi un

fan al informaticii şi matematicii. Vreau să devin

expert în calculatoare şi în lucruri legate de

calculatoare, dar să-mi şi lărgesc cunoştinţele

despre limba engleză. Sunt foarte competitiv, de

aceea am luat premiul I în clasa a 9-a. Pot fi

amuzant uneori, dar şi serios în momentele

importante. Îmi place să mă uit la filme, în

special comedii, dar sunt un mare fan al anumitor

seriale TV. Nu mă deranjează să ascult orice gen

de muzică, dar îmi plac, în special, genurile Rock

şi Tehno.

CÂMPINENI ÎN EUROPA

7

Sunt Cornelia Grozea, am 15 ani, sunt elevă la liceul Grup Şcolar Industrial Energetic.

Sunt o fire

comunicativă şi

prietenoasă, dură cu

mine şi foarte

disciplinată. Îmi

plac responsabili-

tăţile, de aceea sunt

încântată de ideea

de a participa la

diferite acţiuni şi de

a mă implica în

diferite proiecte.

La şcoală sunt

atentă şi îmi place

să particip la

majoritatea orelor,

cel mai mult la chimie şi engleză şi ador să merg

la orele de sport.

Timpul liber îmi place să mi-l petrec cu prietenii

pe afară, să merg în excursii şi drumeţii şi să stau

cu animăluţe de companie.

Îmi plac foarte mult animalele. Am o caţeluşă de

care sunt nedespărţită şi pe care o iubesc foarte

mult. Îmi place să fac sport, în special să schiez,

să fac echitaţie, înot şi să joc badminghton. Una

dintre marile mele plăceri este să călătoresc şi să

văd minunăţiile care ne înconjoară; şi ar mai fi

ceva destul de important despre mine: imi plac

foarte mult avioanele, de aceea aş vrea să devin

stewardesă. Visul meu cel mai mare este să văd

cât mai multe locuri din această lume minunată şi

să am mereu prietenii aproape de mine.

Cernica Cosmin

Viaţa este

ca o poveste. Noi

suntem personaje-

le şi trebuie să ne

jucăm propriul rol.

Ce pot spune

despre mine?

Sunt, în acelaşi

timp şi personaj în

propria mea

poveste, dar şi cel

care ajută la

creionarea unora.

Îmi place să creez

poveşti în fiecare

zi, în fiecare moment.

Uneori, nu sunt foarte sigur cine sunt eu de la un

moment la altul. Poate pentru că îmi place să

trăiesc în propria mea lume: o lume dominată de

vise.

Sunt în clasa a 11-a, studiez turismul şi îmi

doresc să merg la una dintre prestigioasele

universităţi din Elveţia.

Niciodată nu îmi place să rămân indiferent la ceea

ce se întamplă în jurul meu şi în comunitatea în

care trăiesc, iar pentru asta îmi place să mă implic

în diferite activităţi de voluntariat.

Unul dintre proiectele mele de suflet este

“Lecturi Urbane”, un proiect de implicare socială,

care are ca obiectiv principal încurajarea lecturii

în spaţiile publice. Pot spune că aceasta este una

dintre poveştile din care fac parte… o poveste

despre cărţi şi despre oameni.

Am o familie minunată, alături de care îmi place

să împart momente speciale şi să merg în vacanţe

în diferite regiuni ale lumii. De asemenea,

prietenii sunt extrem de importanţi, deoarece,

după părerea mea, prietenia este cea mai

frumoasă relaţie pe care cineva o poate avea…

este asemenea unei comori.

Scurt despre mine:

Full time student, part-time dreamer and eternal

sweet lover.

Ene Ana Maria

Îmi place să studiez pentru a şti cât mai

multe despre ceea ce mă înconjoară.

Îmi place să mă implic în cât mai multe

activitaţi care au legatură cu bunăstarea

oamenilor.

Încerc mereu să fiu

optimistă şi să am o

gândire raţională.

Ca hobby, imi place să

scriu poezii.

8

Interviu realizat cu membrii echipei:

Cum aţi fost primiţi în familiile gazdă?

Cornelia Grozea:

Eu am stat la

familia unei

profesoare de

engleză din şcoala

cu care am făcut

schimbul de

experienţe. Am fost

primită foarte călduros şi, sincer, nu mă aşteptam

să îmi placă aşa de mult.

Îmi pare rău că nu am putut sta aşa de mult cu

toţii. Familia este formată din trei fete şi părinţii.

Fetele au 12 ani, 15 ani şi cea mai mare 17 ani.

Seara, când apucam să stăm mai mult împreună,

la masă se vorbea numai engleza chiar dacă ei

aveau probleme de familie de discutat. Am

apreciat foarte mult acest lucru pentru că nu m-

am simţit prost că nu înţelegeam ce vorbeau. Într-

una din seri, ne-am uitat la un film şi am vorbit

mult despre diferite lucruri.

În concluzie mi-a plăcut foarte mult locul în care

am stat şi am rămas bună prietenă cu fetele.

Cosmin Cernica:

Încerc să fiu cât mai realist şi nu o să spun că am

simţit acea căldură a unei gazde perfecte. În

schimb, pot spune că am experimentat acel stil de

viaţă dirijat de bun simţ, punctualitate şi respect.

Pe parcursul celor 4 zile, toţi membrii familiei au

încercat să mă facă să mă simt ca acasă, departe

de casă.

Ce părere ai despre şcoala lor?

Cornelia Grozea:

Tot ce pot spune despre şcoala lor este că

au toate condiţiile să înveţe orice materie

vor ei, au laboratoare şi foarte multe

săli de sport.

Au o şcoală foarte mare şi foarte

frumoasă. După cum spuneam, mi-ar

plăcea foarte mult să învăţ într-o şcoală

ca aceea.

V-aţi acomodat cu elevii din celelalte ţări ? Ce părere aveţi despre ei?

Andrei Coman:

Din păcate, n-au fost

comunicativi, mă aşteptam

ca austriecii, fiind gazde, să

se intereseze de cum trăim

noi, cum învăţăm noi, sau

măcar să ne întrebe ceva.

Nici ungurii n-au fost mai

prejos, dar am trecut cu

vederea din cauza faptului că

ei erau oaspeţi ca şi noi. În

schimb, austriecii şi ungurii

se înţelegeau cât de cât mai

bine. Poate că în ianuarie,

când vom pleca în Ungaria, ne vom înţelege mai

bine cu ei, iar în martie, când ne vor

vizita, să reuşim ce ei n-au putut, ca

gazde, să spargem bariera lingvistică şi

să ne cunoaştem mult mai bine.

Diana Chita:

Ne-am acomodat foarte bine, sunt

sociabili şi prietenoşi. Te poţi înţelege

cu ei.

Bianca Ungureanu:

M-am acomodat foarte bine, deoarece

sunt sociabili, foarte prietenoşi, sunt

foarte uniţi si sunt gata să sară în

ajutorul oricui.

9

Aţi participat la activităţi pe tema rezolvării conflictelor? Cum vi s-a părut?

Andrei Coman:

A doua zi a fost ziua dedicată proiectului. Prima

activitate legată de proiect a fost de a ne cunoaşte

mai bine şi a fost ţinută de un psihoterapeut, ce a

avut propriul mod de a face cunoştinţă cu toţi

elevii. A doua activitate a fost coordonată de o

profesoară de engleză din liceu şi a avut ca scop

recunoaşterea motivelor, prevenirea şi chiar

rezolvarea conflictelor.

Au un mod destul de distractiv şi interesant de a

învăţa lucruri noi

şi chiar m-am simţit bine ca elev în acea şcoală.

Ana Maria Ene:

Da, am avut ocazia să participăm la o serie de

activităţi menite să ajute elevii în lupta zilnică, cu

conflictul. Activităţile au fost special concepute

pentru noi, iar trainer-ul nostru, unul bine

pregătit! Personal, am avut ocazia să-mi dezvolt

imaginaţia şi să-mi echilibrez viziunea asupra

conflictului propriu-zis.

Cum vi s-a părut oraşul? Dar oamenii?

Diana Chita:

Oraşul era foarte frumos şi

foarte curat, iar oamenii erau

foarte amabili.

Bianca Ungureanu:

Klagenfurt, în opinia mea, este

un oraş minunat, este foarte

curat, foarte bine îngrijit,

oamenii sunt primitori, foarte drăguţi cu persoanele străine şi sunt şi foarte punctuali.

Credeţi că putem rezolva conflictele dintre oameni de diferite naţionalităţi? Cum?

Diana Chita:

Da, cred că este posibil, prin respect pentru

fiecare naţionalitate, făra rasism, prin înţelegere.

Ana Maria Ene:

În opinia mea, comunicarea şi ajungerea la

anumite compromisuri între părţi, pot rezolva

conflictele de orice natură.

Bianca Ungureanu:

Da, prin mai multă comunicare, înţelegere,

bunătate şi renunţând la răutate, ură, egoism,

orgoliu.

Credeţi că aceste schimburi de experienţă sunt folositoare în formarea personalităţii

unui adolescent?

Cosmin Cernica:

Consider că aceste schimburi de experienţă ajută

la formarea unor persoane dezvoltate multi-

lateral, întrucât tinerii care participă învaţă cum

să comunice, să relaţioneze şi să accepte

comportamente, uneori diferite în proporţii de

până la 80% faţă de ei.

Ana Maria Ene:

Cu siguranţă.

Este important să vedem şi să analizăm conduita

altora, punând-o mereu în comparaţie cu a

noastră. În felul acesta, vom vedea ce schimbări

trebuie aduse pentru a ne autodepăşi.

Diana Chita:

Da, sunt folositoare deoarece ajută în a-i da mai

multă încredere în sine, a cunoaşte diferiţi

oameni, diferite tradiţii.

Bianca Ungureanu:

Da, în opinia mea sunt folositoare, deoarece

căpătăm experienţă proprie, avem mai multă

încredere în noi, socializăm mai uşor, etc.

Realizator interviu,

Prof. Denisa Stoicescu, coordonator proiect

10

ZILELE LICEULUI ENERGETIC

La mijlocul lunii noiembrie, conform unei frumoase tradiţii, Grupul Şcolar Energetic îmbracă

haine de sărbătoare. În şcoală au loc ,,Zilele Liceului Energetic’’ care cuprind o serie de activităţi ale

elevilor şi profesorilor, desfăşurate sub deviza ,, Excelenţă în cunoaştere şi educaţie!’’

Cu trecerea fiecărui an, aceste activităţi devin tot mai variate, mai bine organizate şi se

desfăşoară la un nivel tot mai înalt. Având drept motto ,,Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat

tot ceea ce ai învăţat în şcoală’’ (Albert Einstein), acţiunile din acest an au oferit unui număr mare de

elevi ocazia de a se manifesta şi altfel decât la orele de curs, de a-şi arăta aptitudinile, talentele şi

sentimentele, trăirile specifice vârstei lor. De altfel, au fost evidente pentru oricine bucuria şi pasiunea

cu care elevii au participat la sărbătoarea şcolii în care ei învaţă, demonstrând că au nevoie şi de astfel

de activităţi extracurriculare. Holul principal şi cancelaria liceului au

fost decorate feeric cu lucrări artistice realizate

de elevii coordonaţi de prof. Elena Niţu şi

grupate în două expoziţii intitulate ,,Frunze de

toamnă’’ şi ,,Design de obiect’’.

Săptămâna a debutat luni, 8 noiembrie, cu ,,Aromele toamnei’’, o

expoziţie cu prăjituri de vânzare a elevilor claselor a XII-a T şi a XII-a M2 ( prof. coordonatori

Lăcrămioara Paraschiv, Cristina Raţ, Nicoleta Arghiriade şi Eugenia Ghiţă).

Plăcintele îmbietoare au fost apreciate de toţi cei prezenţi, ,,dispărând’’ rapid

de pe mese.

Tot luni, a avut loc ,, Memorialul Pastor’’,

o competiţie de baschet în care echipele de fete şi

de băieţi ale şcolii noastre s-au întrecut cu

reprezentativele celorlalte licee câmpinene.

Câştigătorii au fost recompensaţi cu premii oferite de sponsorii

concursului, Raiffeisen Bank şi Consiliul Local Câmpina.

Catedra de matematică (prof. Adrian Lungu, Adriana Lungu şi

Cristina Raţ) a ţinut să marcheze faptul că 2010 este declarat anul

matematicii în şcoala românească prin mai multe acţiuni în care au fost

revelate elevilor legături inedite între matematică, o disciplină dificilă şi

,,aridă’’

pentru mulţi

elevi şi

domenii ale artei:

sculptură, pictură, literatură. De

asemenea, elevii pasionaţi s-au întrecut într-un ,,Turnir matematic’’ în

rezolvarea unor probleme de matematică distractivă.

Elevii sunt, însă, interesaţi şi de istorie, de trecutul glorios al ţării

noastre. Au demonstrat acest lucru participând la deschiderea cercului de

istorie ,,Clio’’ şi a cercului ,,Cultul eroilor’’, coordonate de prof. Gheorghe

Modoianu. Dar nici oraşul în care locuiesc şi învaţă nu le este

indiferent. Elevii clasei a XI-a T, coordonaţi de

prof. Mariana Tuică şi în colaborare cu Consiliul

Local, au organizat marţi, 9 noiembrie, în holul liceului, o interesantă

acţiune de prezentare a oraşului nostru sub titlul ,,Câmpina, mister şi

legendă’’, în care au fost incluse o expoziţie de tablouri şi un concurs de

fotografie, realizate sub tema ,,Locul preferat din oraşul tău’’. Domnişoara prof. Maria Toma ne-a oferit miercuri, 10 noiembrie, o

ANIVERSARE

11

lecţie deschisă de dirigenţie la clasa a 10 a C cu tema ,,Modelul meu în viaţă’’. Au fost puse în discuţie

modelele pe care mass-media şi societatea românească le oferă în prezent tinerilor, în antiteză cu

adevăratele valori ale culturii şi ştiinţei româneşti.

Preocupările ştiinţifice ale elevilor liceului nostru au fost evidenţiate

prin activităţile organizate de catedrele tehnică, de informatică şi de ştiinţe.

Astfel, elevii claselor a XI-a A şi B au participat marţi, 9 noiembrie, la un

simpozion în care au prezentat lucrări interesante despre energiile viitorului

(coordonatori prof. Alice Pădureţu, Paula Bucur şi Elena Mitoi), iar elevii

claselor a X-a A, B, C, D şi E au ilustrat atât teoretic, cât şi practic, în cadrul

cursului aplicativ de S.S.M. ţinut miercuri, 10 noiembrie, ,,Cum să evităm

accidentele prin electrocutare” ( prof. Raluca Creţu, Maria Toma şi Tiberiu

Spânu). Tot miercuri, elevi de la toate profilele s-au întrecut în faţa unui juriu

(alcătuit din elevii cei mai buni ai şcolii), sub îndrumarea doamnelor profesoare

Denisa Stoicescu şi Irina Ichim, în prezentarea de produse informatice realizate

de ei înşişi, demonstrând o foarte bună cunoaştere a celor mai noi softuri. Un

moment special a avut loc joi, 11 noiembrie, în cadrul catedrei de ştiinţe (coordonator prof. drd.

Cătălin Chiţu) care a primit vizita unor oaspeţi de seamă, cercetători la

Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Bucureşti-

Măgurele: dr. Clementina Timus, dr. Adelina Sporea, drd. Andra Militaru şi

drd. Viorel Năstasă. Aceştia au dezvăluit elevilor frumuseţea fizicii vorbindu-

le despre activitatea lor de cercetare şi efectuând câteva experimente

demonstrative de spectroscopie. Cu acest prilej, eleva Alexandra Vintilă de la

clasa a XII-a M2 a prezentat aspecte şi rezultate deosebite ale muncii depuse

de ea şi de colegii ei la orele de fizică, sub îndrumarea prof. Cătălin Chiţu.

Tot joi, elevii clasei a X-a T (diriginte prof. Livia Petrescu) au arătat

că le pasă de semenii lor şi au reuşit să-i emoţioneze pe cei prezenţi cu un

gest caritabil: au deschis o expoziţie cu vânzare de obiecte decorative

realizate de ei înşişi din hârtie în stilul origami, având drept scop strângerea

de fonduri pentru ajutorarea unui copil suferind

de distrofie musculară.

Un alt moment deosebit a avut loc vineri,

12 noiembrie, când, în prezenţa altor oaspeţi de seamă din oraşul nostru

(Gherasim Rusu Togan – profesor şi scriitor, Jenica Tabacu – directorul

muzeului ,,Iulia Hasdeu’’ şi Marian Dulă – consilier local), elevii

coordonaţi de prof. Alexandru Duţu, Livia Petrescu şi Alina Petrescu au

lansat volumul al II-lea de poezii intitulat ,,Răsfoind clipe…’’. Creaţiile

proprii recitate de ei cu această ocazie au convins pe toată lumea de realul lor talent literar, culegând

ropote de aplauze şi cuvinte de apreciere din partea audienţei.

Tradiţionalul ,,Bal al bobocilor’’, desfăşurat la Casa Tineretului, s-a

bucurat şi anul acesta de succes în rândul elevilor de clasa a IX-a, oferindu-le

prilejul de a se cunoaşte mai bine. Desigur, atracţia serii a constituit-o

concursul de ,,Miss şi Mister Boboc’’, câştigat de reprezentanţii clasei a IX-a

T, Sandra Bocanete şi Augustin Pascu, dar şi momentele artistice şi discoteca

ce a urmat au fost apreciate de boboci. Încheierea acestor zile de sărbătorire a

liceului nostru s-a făcut într-un mod deosebit şi cât se poate de plăcut, prin

spectacolul artistic intitulat ,,Curcubeul toamnei… la Energetic’’, coordonat de prof. Andrei Dănuţ,

Gabriela Pavel, Eugenia Ghiţă şi Maria Toma şi susţinut de cei mai talentaţi elevi ai şcolii. Într-un

decor adecvat, aceştia au încântat pe cei prezenţi, profesori şi colegi, cu momente variate şi foarte bine

realizate: muzică uşoară, corală, populară, instrumentală, recitări, dansuri moderne şi populare, scenete

satirice, răsplătite prin aplauze de către cei prezenţi.

Au fost zile frumoase de toamnă, care ne-au umplut sufletele de bucurie şi au arătat tuturor că a

face parte, într-un fel sau altul, din Liceul Energetic Câmpina este, deopotrivă, o plăcere şi un motiv de

mândrie pentru oricine.

A consemnat, prof. Adrian Dumitran

12

PERSONALITĂȚI

Domnul Ion Iordache, rezident al comunei Bănești, inginer electro-energetic pensionat, e un

mare iubitor de literatură și deține cunoștințe vaste despre personalități din cultura românească,

îndeosebi despre personalități ale județului nostru. Este bucuros să îmi ofere câteva informații despre

doamna Else Tudor-Miu, soția lui Alexandru Tudor-Miu, pe care a cunoscut-o personal.

În ce împrejurări aţi cunoscut pe Else Tudor-Miu?

Pe doamna Tudor-Miu am cunoscut-o în anul 1965, la Grup Școlar Energetic, (cu clase de

profesională, post-liceală și școala de maiștri) o perioadă în care Câmpina era foarte industrializată.

Până în 1976 am fost colegi de cancelarie. Predam fizică și materii de specialitate energetică.

Dumneaei era profesoară de socialism științific, cu alte cuvinte, un fel de științe sociale.

Ce fel de persoană era?

Era o femeie scundă și foarte blândă. Comunica puțin, cu oameni pe care și-i apropia, era, în

general, o femeie retrasă. Corpul profesoral era alcătuit mai mult din ingineri, doamna nu putea discuta

foarte mult despre obiectul ei. Discutam despre materiile noastre, despre elevi, despre probleme

profesionale. La banchetele de sfârșit de an nu am văzut-o niciodată. Totuși, nu pot spune că nu era

apropiată de elevi. Din câte știu, ultimii ani din viață i-a petrecut în singurătate. Unica fiică locuia în

Israel, fiind căsătorită cu un evreu român. A fost trist să aflu că doamna Miu s-a sinucis, probabil în

urma unei depresii, în urmă cu vreo opt ani.

În ce fel l-a susținut pe soțul ei și cum a asigurat dăinuirea amintirii lui?

De când a devenit director al liceului, Tudor-Miu a părăsit activitatea publicistică, nu a mai

colaborat cu gazete, activitatea lui s-a limitat la aceea de la școală, care l-a absorbit. Creația a ținut de

tinerețea lui. Astfel, doamna Miu nu s-a implicat în cariera lui ca scriitor.

Nici nu am discutat despre soțul ei. Nu pot spune că s-a implicat în vreun fel sau a inițiat acțiuni care

să continue munca soțului sau să-i păstreze amintirea vie. Își vedea de treabă. Cum am mai spus, o

persoană retrasă.

Erați conștient de realizările fostului director?

Cunoșteam câte ceva despre fostul director, știam că fusese poet și că publicase, dar numai de

curând l-am studiat mai amănunțit. Marele lui merit a fost acela că a pus bazele Grupului Școlar

Energetic, prima școală de maiștri din țară, că a contribuit la dezvoltarea orașului Câmpina ca centru

industrial puternic, locul de unde au plecat mulți oameni importanți pentru ramura industrială.

Interviul a fost realizat de Andreea Mărgărit, clasa a XII-a T

NOUTĂŢI

În perioada 31.11.2010 – 25.02.2010 se desfăşoară Concursul Judeţean de creaţie a elevilor

„Alexandru Tudor-Miu – Întâlnire cu pasărea Phoenix”, un concurs organizat de catedra de Limba şi

literatura română a Grupului Şcolar Industrial Energetic Câmpina. Pot participa elevi din toate liceele

din judeţ. Concursul cuprinde două secţiuni:

Secţiunea „Creaţie literară”-poezie (maximum cinci poezii), în două exemplare.

Secţiunea „Compoziţii plastice”: pictopoezie, caligramă (maximum cinci)

Programul activităţilor este următorul:

Înscrierea candidaţilor se poate face în perioada 15.11.2010–31.01.2011, pe www.gsenergetic.ro, în

secţiunea „Ştirile GSE”.

Între 01-21.02.2011 - evaluarea creaţiilor şi stabilirea ierarhiei

Între 22-24.02.2011 – trimiterea invitaţiilor tuturor participanţilor câştigători şi îndrumătorilor acestora

Premierea câştigătorilor se face în data de 25.02.2011, la Câmpina, în Sala de Festivităţi a G.S.I.

Energetic.

Pentru detalii, accesaţi site-ul www.gsenergetic.ro.

DE VORBĂ CU...

INFO ENERGETICA

13

Adolescentul

Anii au trecut pe rând

Şi copilul a crescut

Este-acum adolescent

Şi probleme-apar frecvent

Grija lui se-ndreapt-acuma

Spre ce şcoală va urma:

Noi prieteni îşi va face

E destul de perspicace?

Îngrijit merge pe stradă,

Toată lumea să îl vadă

Că e tânăr, radios

Sigur că este frumos

Şi e plin de fericire,

Vine-acum prima iubire;

Multe semne de-ntrebare:

E iubit sau i se pare?

Anii însă vor alege

Căci şi-adolescenţa trece,

Dar dreptate-i dau lui faur:

Vârsta asta e de aur.

Groşescu Theodora, clasa a IX-a T

Singurătatea

Mă doare tăcerea ta

Și mă închid în mine,

Trimit durerea mea

Grăbită, către tine.

Doar şoaptele tale,

Timide şi goale

Mă fac pe mine

Să ajung la tine.

Nu vreau să pleci iar;

Voi plânge-n zadar

Doar chipul tău

Alină sufletul meu.

Dar, tu, nu m-auzi,

În gol te afunzi

Și eu am să mor

Răpită de dor.

Tristeţea neştiinţei omeneşti

Nu ştiu ce vreau, dar vreau totul.

Chiar dacă totul e prea mult,

Chiar dacă nu spun ce vreau,

Chiar dacă tânjesc după fericire,

Sunt tristă pentru că nu ştiu ce vreau.

Nu ştiu ce vreau de la viaţă, de la mine…

De la cei care mă înconjoară şi mă iubesc…

Ştiu doar că vreau să zâmbesc şi să iubesc,

Dar nu ştiu cum. Nu înţeleg definiţia fericirii,

Nu înţeleg lumea şi ceea ce vrea de la mine.

De ce mă aflu aici, acum? Când aş fi putut fi în

altă parte fericită?

Cine hrăneşte fericirea şi cine presară tristeţe pe

chipurile noastre?

De ce există întotdeauna şi RǍUL ca opusul

lipsei binelui?

De ce nu e doar bine?

De ce gândul meu mă duce pe stânci abrupte,

Mă loveşte de întrebări fără răspuns?

De ce nu pot deţine controlul trupului

Atunci când trebuie să fiu tare?

De ce plâng în neştire şi am crize de nervi

Când ar trebui să fiu calmă şi să merg înainte,

Cu capul sus, lăsând în spate urme de durere?

TU, cel care citeşti acum, doreşte-ţi totul,

Fii sigur de ceea ce vrei şi nu ezita să ceri.

Acceptă lumea aşa cum e ea şi nu te mai obosi a

înţelege

“De ce?” sau “Cum poate să facă asta?”,

Doar mergi sigur pe tine şi pe propriile forţe,

Îndrumat de dorinţă, către apogeul umanităţii,

În punctul în care, omul va deveni divinitate

omenească,

Neaparţinând unei lumi bine determinate,

Între bine şi rău, în două lumi paralele…

Cruşitu Iuliana-Florentina, clasa a XII-a T

Dumitraşcu Andreea, clasa a X-a M2

LIRICA ACTUALĂ

14

... pentru C.S.E

Pe data de 20.10.2010 în şcoala noastră au avut loc alegeri

pentru desemnarea preşedintelui Consiliului Şcolar al Elevilor (CSE).

S-au exprimat, prin votul lor, 695 de elevi. Câştigătoare a fost

desemnată Stegaru Andreea (foto2), de la clasa X-M1, cu 404 voturi.

Raportul de observare întocmit de Ghiorghici Bianca de la

Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” apreciază organizarea

alegerilor ca fiind bună. Cred că acest exerciţiu de democraţie va avea

rezultate pozitive în viaţa elevilor. Pentru că încă mergem pe calea

democraţiei reprezentative şi nu pe calea democraţiei participative, consider că este util să facem

cunoştinţă cu reprezentanta elevilor prin programul ei.

1.Date despre candidat:

Nume şi prenume: Stegaru Andreea Ramona

Instituţia: Grup Şcolar Energetic Câmpina

2.Descrieţi, pe scurt, cele mai importante caracteristici ale dumneavoastră,

relevante pentru C.S.E.

Activităţile mele de până acum m-au ajutat să-mi

descopăr caracteristici pe care le consider

importante în desfăşurarea cu succes a muncii de

preşedinte. Sunt o persoană comunicativă,

ambiţioasă, cu puterea de a-şi asuma răspunderi,

cu un dezvoltat spirit

organizatoric şi de

echipă, calităţi despre

care consider că îi sunt

necesare oricărui lider.

3.Indicaţi trei dintre cele mai importante valori EUROPENE dezvoltate de

dumneavoastră pe care vreţi să le implementaţi în sistemul de învăţământ prin intermediul C.S.E.

Ţinând cont de secolul în care trăim, probabil că

una din principalele noastre preocupări ar trebui

să fie protejarea mediului înconjurător prin cât

mai multe activităţi în grup. Acest lucru duce

implicit la dezvoltarea spiritului de echipă. Cred

că trebuie să lucrăm, în continuare, la relaţia

profesor-elev, bazată pe încredere reciprocă şi la

dezvoltarea spiritului competitiv, stimulat prin

competiţii sportive şi culturale.

4.Faceţi o scurtă prezentare a principalelor activităţi/proiecte/programe comunitare în care aţi fost

implicat

Titlul proiectului: “Caravana inimă de copil”

Perioada în care s-a derulat: 15.04-01.06.2010

Grup ţintă şi beneficiari la nivelul parteneria-

tului: Copiii de la Şcoala Specială din Breaza

Coordonator: Lăcătuş Raluca

Obiective: Implicarea elevilor în proiecte sociale

Impactul proiectului: Activitatea pe care am

desfăşurat-o în cadrul acestui proiect, a avut ca

rezultat aducerea zâmbetului pe buzele elevilor cu

probleme de sănătate şi financiare, şi totodată,

încrederea colegilor mei că ne putem implica cu

succes în asemenea proiecte.

5.Care sunt priorităţile dumneavoastră pentru dezvoltarea C.S.E?

Prioritatea numărul 1 pe lista mea este implicarea

elevilor şcolii noastre în cât mai multe activităţi

legate de protejarea mediului înconjurător. Prin

acest lucru, mă oblig în continuare la stimularea

colegilor mei de a lucra ca voluntari, dezvoltând

abilitatea de socializare şi de muncă în echipă.

Mi-am stabilit ca obiective pentru anul acesta

următoarele:

- organizarea unui concurs cu titlul “Cel mai bun

proiect ECO” urmând ca premiul să fie chiar

realizarea acestuia, acest eveniment ajutând atât

la dezvoltarea spiritului competitiv, cât şi al

celui de echipă;

- întâlniri periodice între elevi şi profesori, în

vederea dezbaterii diverselor probleme apărute

în societate sau în cadrul sistemului de

învăţământ;

- prezentări interactive de broşuri informative în

legătură cu susţinerea examenelor de

bacalaureat şi admiterea la facultate;

- implicarea activă a elevilor în organizarea de

competiţii, concursuri sau dezbateri, aceştia

participând la selecţie, buna desfăşurare sau

colectarea de material necesar pentru buna

desfăşurare a activităţilor;

- informarea corectă a elevilor în legătură cu

activităţile consiliilor de elevi (CSE, CJE, CRE,

CNE) prin prezentări interactive;

- informarea corectă a elevilor în legătură cu

drepturile şi obligaţiile care trebuiesc respectate

în instituţia de învăţământ.

ALEGERI

15

6.Planul de acţiune pentru C.S.E

Grup ţintă şi beneficiari, la nivelul parteneriatu-

lui: Oraşul Câmpina

Perioada în care s-a derulat: 25.09.2010

Obiective: Curăţenia în curtea Grupului Şcolar

Energetic Câmpina şi în imprejurimile acestuia

Impactul: Acţiunea noastră îi va atenţiona pe cei

care nu păstrează curăţenia, să-şi schimbe

atitudinea. Efortul şi timpul acordat de către

fiecare elev înseamnă mult pentru binele oraşului

şi pentru păstrarea mediului curat. Acest proiect

încurajează spiritul de echipă, oferă posibilitatea

integrării elevilor în programe sociale şi, nu în

ultimul rând, este un semn de civilizaţie.

Material oferit de prof. Adrian Lungu

Ce ştim despre energia verde?

“Revoluţie verde” în China

Guvernul chinez a anunţat

oficial debutul a ceea ce presa

denumeşte “revoluţia verde”, un

program de investiţii de câteva

sute de miliarde de dolari anual,

destinat unei dezvoltări fără

precedent a tehnologiilor alter-

native. Pentru prima dată, buge-

tul alocat producerii de energii

alternative l-a depăşit pe cel

alocat forţelor armate, urmând

ca, în 10 ani, mai mult de 20%

din consumul intern al Chinei să

fie asigurat din surse regenera-

bile. Conform proiectelor, până

în 2020, vor fi construite cele

mai mari centrale termice solare

din lume, trei la număr, cu o

putere de 26GW, şi 16 noi centre

de cercetare şi dezvoltare

consacrate noilor energii. În

paralel, tot până în 2020 vor fi

finalizate lucrările la 30 de noi

reactoare nucleare şi vor fi

construite 250.000 de maşini

electrice, iar dacă acum 30%

dintre panourile fotovoltaice din

lume se fabrică în China, peste

trei ani, conform surselor

guvernamentale, procentul

acestora va depăşi 70%.

Energiile verzi ar putea oferi

8,5 milioane locuri de muncă

Uniunea Europeană a

stabilit ca prioritate energetică

pentru următorii 10 ani

reducerea emisiilor nocive din

atmosferă cu aproape un sfert,

faţă de nivelul din 1990, se

arată într-un raport al

Consiliului European al

Energiei Regenerabile

(EREC). “Dacă guvernele

europene ar sista subvenţiile

acordate pentru producerea

energiei din combustibili

fosili, sectorul energiilor

regenerabile ar putea conduce

la crearea, până în anul 2030,

a 8,5 milioane de locuri de

muncă”, se arată în raportul

menţionat.

“Investirea în locuri de

muncă şi nu în combustibili

fosili murdari şi periculoşi nu

numai că ar intensifica

dezvoltarea economică, ci ar

preveni o schimbare catas-

trofală a climei”, mai

precizează documentul, la a

cărui întocmire a colaborat şi

organizaţia neguvernamentală

Greenpeace.

În prezent, în sectorul

energiei regenerabile lucrează

aproximativ două milioane de

persoane, dar printr-un

asemenea angajament, piaţa

anuală a tehnologiilor legate

de “energia verde” ar putea

ajunge, de la 100 miliarde de

dolari în prezent, la peste 600

de miliarde în următorii 20 de

ani, au estimat experţii

Greenpeace şi EREC, care au

adăugat că, scenariul folosit

de simulare, conform căruia,

peste 30 de ani, 95% din

energia electrică produsă ar fi

regenerabilă, iar emisiile de

gaze cu efect de seră vor fi

reduse cu aproape 80%, “este

ambiţios, dar puţine ţări se

arată dispuse să îşi fixeze

astfel de obiective”.

Prof. ing. Spînu Tiberiu

ENERGIA VERDE

16

A 50-A ANIVERSARE DE LA DESCOPERIREA LASER

PROFESOR DRD. CĂTĂLIN CHIŢU, GR. ŞC. IND. ENERGETIC, CÂMPINA

Laserii sunt dispozitive pentru amplificarea sau generarea undelor electromagnetice din

domeniul optic pe baza efectului de emisiune forţată a sistemelor atomice care permite o concentrare a

energiei corespunzătoare unei temperaturi de zeci de mii de grade.

In anii 1916 si 1917, Albert Einstein şi-a continuat studiile asupra fizicii luminii arătând că

moleculele energizate corespunzător emit lumină de o singură culoare, monocromatică.

In 1951 Charles Townes şi-a propus să producă microunde mai puternice cu ajutorul unui oscilator

foarte mic. Lui Townes i-a venit ideea că moleculele de amoniac ar avea dimensiunile corespunzătoare

pentru a vibra cu viteza necesară. El a construit primul dispozitiv care amplifică microundele prin

emisie stimulată de radiaţie şi numea acest dispozitiv MASER după iniţialele procesului (Microwave

Amplification by Stimulated Emission of Radiation.)

Atât Townes, cât şi alţi oameni de ştiinţă s-au gândit că acelaşi principiu putea fi utilizat şi la

amplificarea luminii, deşi problemele de ordin tehnic erau mai dificile.

Biroul de brevete a acordat un credit pentru conceperea unui dispozitiv de amplificare a luminii

prin emisie stimulată de radiaţie unui student licenţiat de la Universitatea Columbia, Gordon Gould,

care a prezentat proiectul unui LASER pe 11.nov.1957. În ciuda brevetului primit, se consideră că

primul laser utilizabil a fost construit de Theodore Harold Maiman, în mai 1960 (laser cu rubin).

Începând cu crearea şi brevetarea laserului cu rubin în anul 1960 de către cercetătorul american

Theodore Harold Maiman, aplicaţiile laserilor s-au dovedit a fi multiple: în comunicaţiile cu ajutorul

fibrei optice, CD/DVD playere şi ROM-uri pentru computere, imprimante laser, unelte industriale şi în

domeniul procedurilor medicale.

Theodore Harold Maiman a fost născut în Los Angeles, California pe 11 iulie 1927. Absolvent al

Universității Stanford, cu specialitatea inginerie electrică, Maiman obţine doctoratul în fizică. Teza sa

de doctorat în domeniul fizicii experimentale, sub conducerea laureatului Premiului Nobel Willis

Lamb, conţine măsurători detaliate legate de domeniul

microundelor optice şi de structura fină a atomului de heliu

excitat.

În perioada 1956 – 1961, în timp ce coordona

departamentul de cercetare in domeniul electronicii cuantice de

la laboratoarele din Malibu, California, Maiman a creat

conceptele de maser, laser, display-uri laser, dispozitive optice

de scanare şi modulare.

În 1960 el a creat şi brevetat laserul cu rubin, primul laser

operaţional din lume.

În 1962, Maiman a fondat Korad Corporation prin care a

dezvoltat o linie de fabricare pentru echipamente laser de mare

putere. Korad a devenit lider de piaţă în domeniul său.

Ulterior, cercetătorul a format Maiman Associates, o

firmă de consultanţă, care oferă servicii tehnice şi de management de consultanţă în domenii de înaltă

tehnologie.

În 1999 s-a mutat la Vancouver cu soţia lui, Kathleen, şi trei ani mai târziu, i-a fost acordat un

doctorat onorific din partea Simon Fraser University. În anul 2000, Maiman a completat un memoriu

intitulat "Odiseea laser", subliniind cronologia evenimentelor care au dus la finalizarea primul

dispozitiv laser, precum şi realizările sale de mai târziu. Înainte de moartea sa în anul 2007, Maiman a

activat pentru dezvoltarea ingineriei optice şi biofotonice la Simon Fraser University. Biblioteca

acestei institutii deţine în prezent documentele sale arhivate, în colecţia Maiman.

Datorită activităţii sale, Theodore Harold Maiman a fost membru a numeroase organizaţii

ştiinţifice prestigioase cum sunt: Academia Naţională de Ştiinţe şi respectiv Academia Naţională de

Inginerie a Statelor Unite.

EVENIMENT

17

Amintim câteva dintre distincţiile primite de către Theodore Harold Maiman:

1965 - Fundaţia Fannie& John Hertz - Premiul pentru "Contribuţie dosebită în domeniul ştiinţei"

(Prezentat în cadrul unei ceremonii la Casa Albă de Lyndon B. Johnson)

1984 - Premiul Fundaţiei Wolf pentru fizică;

1984 – Premiul Naţional al Inventatorilor americani;

1987 - Premiul în Japonia pentru contribuţii în electro-optică;

1994 - Bursa de onoare - Royal College of Surgeons din Anglia

(singurul non-medic);

2002 - Doctor Onorific la Simon Fraser University.

BIBLIOGRAFIE:

1.http://fas.sfu.ca/MaimanLaserSymposium/aboutted.html

2.http://www.referatele.com/referate/fizica/online10/Laserii-

MASER---Laser-cu-rubin-Laserii-cu-gaz-Laseri-cu-mediu-activ-

solid--referatele-com.php

Activitate la Buzău

Vineri, 19 noiembrie 2010, la Buzău, au fost decernate, într-o atmosferă de înaltă ţinută

scriitoricească, premiile celei de-a XII-a ediţii a Concursului Naţional de creaţie literară “Vasile

Voiculescu - Arc de suflet pentru timp”, organizat de Fundaţia Vasile Voiculescu, al cărei

preşedinte este dr. Valeriu Bistriceanu, în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, director

Marin Ifrim şi Biblioteca Judeţeană, director Sorin Burlacu.

În prezenţa a numeroşi scriitori buzoieni din alte zone ale ţării şi din Republica Moldova, au avut

loc şi alte manifestări: lansări de carte, recital de poezie şi de muzică folk.

Printre laureaţi s-au aflat şi eleve ale liceului nostru:

Bohîlţea Cristiana - Premiul special al Bibliotecii Judeţene “Vasile Voiculescu”

Nedelcu Adelina - Premiul revistei “Vitralii”

Mărgărit Andreea, Cruşitu Florentina, Vlădescu Ioana - menţiuni

Toate premiantele sunt în clasa a XII-a T şi au fost îndrumate de domnul prof. Duţu Alexandru

Material realizat de Nedelcu Adelina şi Bohîlţea Cristiana, XII-T

CU EI NE MÂNDRIM

18

LEGENDA LUI MOŞ CRĂCIUN

Legenda spune că Maica Domnului, fiind cuprinsă de

durerile naşterii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este

sărac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic şi mai

bogat, Moş Crăciun. Ajunsă la casa lui Crăciun, Maica Domnului o

găseşte acasă pe soţia acestuia, Crăciuneasa şi îi cere acesteia

adăpost. Crăciuneasa nu a stat mult pe gânduri, însă ştiindu-şi soţul

rău şi necredincios, nu o primeşte în casă şi o trimite să nască în

grajdul vitelor. Apoi, fără să-i spună soţului ei, Crăciuneasa o ajută

pe Maica Domnului să-L nască pe Pruncul Iisus. Aflând Crăciun,

acesta îşi pedepseşte soţia. Dar Maica Domnului, printr-o minune, o

ajută pe Crăciuneasa să scape de pedeapsa soţului ei. Crăciun,

văzând această minune şi aflând că în grajdul său S-a născut

Domnul Iisus, se căieşte şi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind

astfel "primul creştin". Se spune că el s-a căit atat de mult, încât a

doua zi şi-a împărţit întreaga avere copiilor săraci şi, de atunci, în

fiecare an, în Ajunul Naşterii Domnului, Moş Crăciun vine cu sania

trasă de reni, intră pe horn şi ne pune sub brad cadourile mult

aşteptate. Cei 9 reni sunt: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen.

Conducătorul acestora este Rudolph, renul cu nas roşu. Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului, cu

mireasma-i de cetină de brad este încărcată de tradiţii şi simboluri din cele mai diverse în întreaga

lume.

TU CREZI ÎN MOŞ CRĂCIUN? Cu participarea elevilor clasei a IX-a T

„Nu mai cred în Moş Crăciun de la vârsta de şase ani pentru că am găsit

cadourile în şifonier. Dar cred că Moş Crăciun este o invenţie genială pentru că le dă

şansa copiilor de a visa că trăiesc într-o lume fără griji, în care se întâmplă numai

lucruri bune.”

„Păi… Sinceră să fiu, îmi place să cred că el există şi în fiecare an îmi află gândurile şi

dorinţele mele. Acest gând minunat mă aduce într-o lume de poveste în care Moşul vine în noaptea de

24 spre 25 şi, fără prea mare zgomot, îmi pune cadourile mult aşteptate (care sunt, desigur, după

posibilităţile lui mami şi tati) sub brad. Deşi eu ştiu că el nu există fizic, în mintea şi în sufletul meu

este prezent la fiecare sărbătoare a Crăciunului, acest lucru făcându-mă să mă simt foarte fericită.”

„În opinia mea, eu cred că Moş Crăciun există numai pentru copii mici, care se bucură atunci

când primesc un cadou. Pentru mine Moş Crăciun a dispărut acum şapte ani deoarece l-am aşteptat dar

acesta nu a mai venit.”

,,Nu… Chiar dacă mi-aş dori să fiu din nou mică şi să cred. Era ca-ntr-o poveste. Acesta era

farmecul Crăciunului. Stăteam trează sperând că-l voi vedea. Voiam să-l întreb cum se pictează cerul,

dacă îl ajută renii, cum să-mi fac unul al meu şi cum să fur eternul; dar nu se mai putea să visez. A

trebuit să deschid ochii şi să înfrunt realitatea, nu tocmai aşa roz cum o credeam. Îi scriam bilete în

care îi spuneam ce cadouri îmi doresc şi, deseori, îi ceream sfaturi. Imaginaţia îmi răspundea la sfaturi.

Nu ca acum: când am nevoie de un sfat, aud din toate părţile: ’’treaba ta ce faci’’. Dar Moş Crăciun şi-

a lăsat amprenta asupra noastră şi există în inimile şi sufletele celor ce vor să creadă.’’

,,Nu mai cred în Moş Crăciun de la vârsta de opt ani, de când am găsit cadourile pitite de

părinți într-un şifonier. În anii de copilărie era un lucru extraordinar care, în acea perioadă a anului, mă

făcea să fiu cel mai cuminte copil de pe pământ, ştiind că numai aşa o să găsesc daruri şi dulciuri sub

brad. Acum îl mai văd pe Moş Crăciun doar în desene animate şi în reclamele cu Coca-Cola.’’

,,În Moş Crăciun, ca persoană fizică, nu mai cred. Dar în spiritul Crăciunului şi persoana fictivă

Moş Crăciun cu siguranţă cred.”

,,Nu, nu mai cred. Mi se pare imposibilă povestea cu Moşul care aduce daruri şi piticii şi renii,

SĂRBĂTOAREA SFÂNTĂ A

CRĂCIUNULUI

19

sania zburătoare… Moş Crăciun este doar o legendă care se păstrează încă şi este o bucurie pentru cei

mici. Cum ar arăta viaţa copiilor fără vise, Moş Crăciun, zâne, prinţese şi puterea de a crede în ele?”

,,Sincer, am ajuns la vârsta când am aflat că Moş Crăciun nu există, dar cu toate astea, e acelaşi

lucru ori Moş Crăciun, ori mama. Pentru amândoi trebuie să fiu cuminte, să iau note bune şi să îmi

ascult familia. Deci, e mai bine ca mama să fie Moşul meu, deoarece ea îmi cumpără ceea ce îmi

doresc şi îmi este folositor.”

,,Eu cred în Moş Crăciun… de fapt, mai mult vreau să cred pentru că mi se pare cea mai

frumoasă perioadă a copilăriei, atunci când aştepţi cu nerăbdare cadourile de la acel personaj fantastic

care ne-a fermecat copilăria. Eu cred în Moş Crăciun.”

Rubrică alcătuită de prof. Irina Ichim

DRAGOSTEA … ÎN VIZIUNEA LOR

„Unde este iubire acolo este Dumnezeu.”(Fericitul Augustin)

“Trebuie să facem totul prin iubire şi nimic prin forţă. Trebuie să iubim mai

mult supunerea decât să ne temem de nesupunere.”(Francisc de Sales)

„Pentru orice faptă de iubire pornită dintr-un suflet, acesta merită viaţa de

veci.” (Toma d’Aquino)

„Iubirea e tare că poate merge până la moarte.”(pr. Dumitru Stăniloae)

„A-i iubi pe vrăşmaşi înseamnă a-L imita pe Dumnezeu.”(Sfântul Ioan Gură de Aur)

„Dragostea este bucurie de a face altora bucurie.”(Sf. Ioan Gură de Aur)

„Sărăcia sau bogăţia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge şi sărăcia şi

bogăţia.” (Sf. Ioan Gură de Aur)

„Iubirea este principiul vieţii şi Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne revelează iubirea şi viaţa în

iubire, de la obârşia ei divină.” ( Pr. Constantin Galeriu)

„Iubirea duce la cunoaştere (…). După cum amintirea focului nu-ţi încălzeşte trupul, tot astfel

credinţa fără dragoste nu-ţi va încălzi sufletul.”(Sf. Maxim Mărturisitorul)

„Două iubiri au zidit două cetăţi: iubirea de sine, mergând până la dispreţul faţă de Dumnezeu-

cetate terestră, şi iubirea de Dumnezeu, mergând până la dispreţul de sine-cetate celestă. Una este

glorificată în sine însăşi, cealaltă în Domnul Dumnezeu.” (Fericitul Augustin)

„Ţinta iubirii este unirea cu ceea ce iubeşti.” (Francisc de Sales)

„Dragostea îl preface pe cel ce iubeşte în chipul celui iubit: dacă-L iubeşti pe Dumnezeu,

Dumnezeu vei fi, dacă-l iubeşti pe diavol, diavol vei fi, dacă-ţi iubeşti trupul, trup vei fi. Aceasta este

cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe cel ce iubeşte cu cel iubit.” ( Fericitul Augustin)

„Revelaţia ne învaţă că Dumnezeu este dragoste. Existenţa îşi are începutul, de asemenea, în

dragoste, ca dar al lui Dumnezeu. Răscumpărarea şi naşterea noastră din nor s-a făcut tot prin dragoste,

o dragoste atât de mare, încât a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele răscumpărării trebuie să

reveleze, în cele din urmă, şi în noi chipul lui Dumnezeu, această realitate fundamentală, pentru a

putea spune: omul este dragoste.” ( Pr. Constantin Galeriu)

Selecţie realizată de prof. Alina Nina Petrescu şi prof. Radu Petrescu

BUCUREŞTI

21.decembrie.2010 – Harlem Gospel Choir, Sala Palatului

21.decembrie.2010 – Iris, Teatrul Național Bucureşti

21.decembrie.2010 – „De trei ori Dragoste”, premieră la Teatrul Nottara

22.decembrie.2010 – Christmas In Vienna-Strauss Festival, Orchester Wien,

Ateneul Român

23.decembrie.2010 – Tudor Gheorghe, Sala Palatului

23.decembrie.2010 – Cleopatra Stratan, Sala Palatului

Selecție realizată de prof. Alina Nina Petrescu

EVENIMENTE CULTURALE

PRINCIPII CREŞTINE

20

Project – The global teenager

Văduva Andrei–Alexandru, IX-M2,

sub îndrumarea d-nei prof. Alina Nina Petrescu

While the population of Europe and America is growing older, those in developing countries

are becoming younger. In the non-western world, particularly India, China and Brazil, there is an

influential generation of teenagers growing up. These young people’s tastes influence the design of

clothes and cars; whole industries are appearing to help teenagers spend their free time – and their

money. Kids these days can chat online with friends thousands of miles away. In fact, teenagers in

Brazil may feel they have more in common with an internet friend in India than with other young

people in their own country. Young people around the globe are beginning to hang around together on

the Internet as they used to the street.

As we know Tim Berners - Lee, is the British inventor of the WWW (World Wide Web). He

imagine the effect of the Internet on a teenage boy: his search engine shows him a random selection of

the 643,768 people around the world whose preferences in reading are similar to his own. He knows

that he may live in a small town in the Netherlands but he is right in the centre of the main trend, he

feels he is exactly in tune with all his unseen friends.

The strongest force in international youth culture today is pop music. Music has universal appeal. The

popularity of the satellite TV channel MTV is the evidence of this: their pop videos play in every

corner of the planet, from Stockholm to Sofia, from Athens to Atlanta, and since most of the songs are

in English, kids from all over the world learn to sing in English, too.

En flottant sur les vagues de l'amour...

Oprea Corina, clasa a XI-a T, sub îndrumarea d-nei prof. Lăcrămioara Paraschiv

L'amour a inspiré toujours les artistes de toutes les disciplines artistiques. Des peintres, des

écrivains, des poétes, tous ont taché d'exprimer dans l'art la forte emotion de ce sentiment. Les

histoires romantiques émeuvent et donnent des frissons. Un de ces grands amours est celui de Jack et

Rose, deux jeunes qui s'aiment en dépit de toutes les différences.

Avril 1912 - Rose embarque sur le Titanic, le plus grand bateau du monde, avec son fiancé et sa mère.

Pendant ce temps, dans un pub du port, quatre hommes disputent une partie de poker. Jack, un

jeune pauvre, gagne un billet de troisième classe pour le Titanic.

Rose est promise à Caledon, un richissime Anglais, et Ruth, sa mère impose cette union pour éviter la

ruine financière de la famille.

Rose se sent piégée par une haute société qui veut la faire épouser un homme qu'elle n'aime pas. Un

soir après le dîner, elle tente de sauter de l'arrière du navire. Jack, qui flânait sur le pont, se précipite à

son secours et réussit la sauver.

En reconnaissance, le fiancé de Rose invite Jack à une reception.

A table Jack est victime des plaisanteries de Caledon, de Ruth et de leurs amis à cause de sa situation

financière. Ils jugent une personne en fonction de l'argent qu'elle possède.

Jack se lie d'amitié avec Rose, et très vite ce sentiment deviendra amour, celui dont tout le monde rêve.

Rose voit Jack de plus en plus souvent et le jeune lui apprend ce qu'est 'la vraie vie', ce que les règles

de la bourgeoisie ne pourront jamais apporter: la Liberté.

Jack invite Rose à une fête en troisième classe ou ils dansent et se divertent. La bonheur des amoureux

ne dure pas trop. Un annonce fait l'effet d'une bombe sur le bateau : le Titanic vient de heurter un

iceberg ! La panique est complète.

L'eau monte, il faut vite se sauver avant que le navire n'immerge pas complétement.

C'est la fin... la fin d'un bateau de légende...

Jack insiste pour que Rose prenne le dernier canot de sauvetage et lui jure de la retrouver un jour et

revivre sa passion. Rose accepte malgré elle. Sa barque descend sur l'eau, et elle voit s'éloigner son

amour. Jack est loin, mais il restera à jamais dans son coeur.

Ainsi finit une grande histoire, un amour fort éteignant par l'immensité d'un océan froid...

L'art est la plus suggestive façon d'exprimer et de transmettre la magie de l'amour... le plus beau

sentiment qui nous donne des ailes et nous fait toujours rêver.

JURNAL INTERCULTURAL

21

În data de 25 septembrie 2010 s-a desfăşurat Campania “Let’s do it, România!”. A fost o zi

dedicată curăţeniei naţionale, în care România a devenit mai frumoasă. Oamenii care au participat la

această campanie, au demonstrat că

România poate fi mai curată cu

ajutorul fiecăruia dintre noi.

Ca şi în alte şcoli, şi la noi

au existat elevi preocupaţi de

această campanie împotriva

“gunoaielor”. Au participat clasele

10M2 şi 9M1, îndrumate de

doamnele diriginte Manole

Cornelia şi Milu Ramona.

Aceşti voluntari care au spus “NU” indiferenţei s-au adunat în toate judeţele ţării, pe litoral sau

la munte şi în jurul marilor oraşe.

Elevii liceului nostru au efectuat traseul de pe strada Griviţei şi zona de Bulevard a Câmpinei,

pentru a aduna mormanele de gunoaie, lăsate de oamenii lipsiţi de responsabilitate şi respect.

Prin acest proiect, am vrut să dăm un exemplu celor care nu sunt prietenoşi cu mediul şi

confundă locurile de picnic cu groapa de gunoi.

IGIENĂ

1. Unde nu intră ……… în casă, intră

doctorul pe uşă.

2. Face clăbuci.

3. ………. sănătoasă în corp sănătos.

4. Necesară vieţii, dar şi curăţeniei.

5. Se găsesc mai ales în fructe şi legume.

6. Duşmanul prafului (aparat casnic).

7. Casă a gunoaielor.

8. Obiect bun pentru spălarea dinţilor.

9. Bun pentru spălarea părului.

Iordache Mihaela, X-M2

ACTIVITĂŢI

POFTIŢI LA REBUS

22

Să fii turist în… România

Întotdeauna m-am simţit mai puţin confortabil atunci când, persoane care vin din ţările „calde”

aduc cu ele replici de genul: „Ce să faci în România? Nu ai ce vedea. Totul e mizerabil. Nu te atrage

nimic”.

Poate unii dintre voi gândiţi asemenea. Nu e dreptul meu să vă judec, dar vreau doar să vă spun

că putem vedea România şi din alt unghi. Este adevărat că sunt şi lucruri de care nu putem fi mândri,

dar ştiu, şi am auzit pe foarte mulţi spunând că avem, totuşi, o ţară frumoasă, care merită explorată.

Aş dori să vă fac cunoştinţă cu un colţ de ţară care merită să îl vezi. Îţi spun ca unul care l-am

vizitat de două ori şi, de fiecare dată, am plecat încântat. Acest loc se numeşte Peştera Vadu Crişului.

Peştera Vadu Crişului sau Peştera Zichy se află în munţii Pădurea Craiului, pe malul stâng al

râului Crişul Repede, în defileul râului, la 3 km de localităţile Şuncuiuş

şi Vadu Crişului din judeţul Bihor.

La peşteră se poate ajunge cel mai simplu cu trenul personal. Pe ruta

Cluj–Oradea, la halta CFR Peştera se coboară ... şi am şi ajuns. Dacă vrei

să ajungi cu autoturismul, pe DN1, pe ruta Cluj–Oradea, după localitatea

Borod, la câţiva kilometri, întâlneşti indicator pentru Vadul Crişului la

stânga; vei merge 10-15 km, vei lăsa autoturismul şi apoi vei merge pe

jos pe lângă calea ferată aproximativ 3 kilometri, până la halta Peştera.

Din cele citite de mine, am înţeles că

peştera s-a format în calcarele

cretacice ale munţilor Pădurea

Craiului, ca urmare a acţiunii pârâului

care îl străbate şi în prezent. Are o

lungime de 1510 şi este formată dintr-un coridor principal din care se

desprind numeroase galerii laterale şi săli. Este una din peşterile cu

cea mai bogată faună cavernicolă din România, aici fiind prezente

numeroase specii de melci, viermi, insecte, crustacee şi liliacul cu

botul în formă de potcoavă.

Peştera a fost descoperitǎ de cǎtre Czaran Gyula şi cei doi

colaboratori, Karl Handt şi Veress Istvan, la 10 noiembrie 1903.

Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a

unor bănuieli că, deasupra cascadei Vadu Crişului, ce poate fi

văzută de pe calea ferată, s-ar afla o peşteră de mari dimensiuni.

Contele Odon Zichy, pe a cărui proprietate se află peştera, a

dispus amenajarea sa cu podeţe şi scări de lemn, astfel încât, în

1905, a fost deschisă spre vizitare, fiind considerată la acea vreme,

cea mai frumoasă peşteră din Europa. Prin peşteră curge o apă care, la 40 m de intrare, formează o

cascadă de aproximativ 12 m. Stalactite şi stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peşterii. Unele

formaţiuni au denumirea de Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam şi Eva, Barba lui

Mahomed, chiar şi Albă-ca- Zăpada şi cei Şapte Pitici. Peştera nu poate fi vizitată în totalitate, o parte

fiind rezervată cercetărilor speologice.

Din 1969 este iluminată, fiind a doua peşteră luminată din

ţară. Intrarea este pe bază de bilet, şi un ghid te conduce pe

porţiunea vizitabilă a peşterii.

A consemnat, prof. Cristian Stoicescu

HARTA TURISTICĂ

Îţi spun că merită să o vizitezi!

Îţi doresc să ai o călătorie plăcută, şi…

să-mi spui cum a fost !!!

23

Adolescenţii-probleme şi soluţii Ce ar fi să aflăm părerea specialiştilor?

În ceea ce priveşte

adolescentele, lucrurile stau destul

de rău, pentru că aproape jumătate din ele nu

sunt deloc mulţumite de corpul lor. Iar 75% au

încercat deja să ţină măcar un regim. Din

păcate, majoritatea fetelor nu ştiu suficient de

multe lucruri despre o alimentaţie sănătoasă şi

când încearcă să scape de câteva kilograme în

plus, există riscul să cadă foarte uşor în

capcana dietelor. Diete care le promit că dau

jos, de exemplu, 2 kilograme în 10 zile, însă nu

le spun şi ce se va întâmpla după aceea. Pentru

că, după ce ai terminat dieta şi ai obţinut efectul

dorit, dacă revii la obiceiurile alimentare de

dinainte, kilogramele se pun rapid înapoi,

uneori chiar mai mult decât la primul regim,

atunci fiind nevoie de o altă dietă.

____________________________

Pericolul cel mai

mare vine din faptul că

adolescentele se află exact în

perioadele de trecere dintre copilărie şi

maturitate, iar acesta vine la pachet cu o groază

de modificări de ordin fizic şi psihic, dintre

cele din urmă făcând parte şi acceptarea

propriului corp sau crearea de contacte şi relaţii

cu fete şi băieţi de aceeaşi vârstă, câştigarea

independenţei emoţionale faţă de părinţi şi alţi

adulţi. Toate acestea constau într-un efort

imens. Dacă se mai adaugă la acest cocktail

emoţional şi alte probleme (cu părinţii, cu

şcoala, crize de identitate sexuală combinate cu

complexe de inferioritate) se creează cadrul

perfect pentru o boală ca anorexia.

____________________________

Fetele afectate de

anorexie refuză mâncarea,

încercând să trăiască cu cât mai puţin

posibil. În acelaşi timp, sunt mândre de fiecare

gram pe care l-au slăbit, controlându-şi

greutatea zilnic. Anorecticele se izolează sau

intră în panică atunci când cineva din afară

încearcă să le convingă să mănânce mai mult.

Totodată, nu le deranjează că ceilalţi mănâncă

pe săturate, nu le e poftă de nimic, pot chiar şi

să gătească pentru ceilalti. De multe ori,

practică şi sport pentru a arde şi mai multe

calorii. Iar dacă sunt constrânse de cineva

(părinţi, de obicei) să mănânce, vor întreprinde

tot felul de manevre de inducere în eroare

pentru a-şi atinge scopul, adică să nu mănânce.

____________________________

Urmările acestei

tulburări de alimentaţie nu

se lasă aşteptate prea mult. Persoana

afectată îşi pierde apetitul şi, odată cu el, un

sfert din greutatea pe care o avea înainte.

Temperatura corpului este mai scăzută, apare

constipaţia cronică şi, uneori, nici menstruaţia

nu mai vine. Inima bate mai încet şi pulsul este

slab. Părul capătă un aspect lipsit de strălucire,

iar tenul devine tern. Anemie, depresii,

tulburări de somn şi dificultăţi de concentrare

sunt alte semne tipice.

____________________________

În timp ce capul se

simte şi mai rău, mintea

lucrează împotriva acestuia, neacceptând că are

o problemă. De multe ori se accentuează latura

intelectuală şi se reprimă cea emoţională sau se

pune un mare accent pe sport. Fetele afectate

de anorexie renunţă la o mare parte din

contactele sociale, retragându-se în sânul

familiei, împotriva căruia luptă, în acelaşi timp,

pentru afirmarea autonomiei. Pe ascuns,

anorecticele mai consumă şi laxative sau îşi

provoacă vomă. Pericolul cel mai mare

pândeşte în rândul adolescentelor, undeva între

14 şi 19 ani, însă se întâmplă şi femeilor mature

să sufere de anorexie.

Larisa Irimescu, clasa a X-a M2

ADOLESCENŢA

24

… DE HALLOWEEN

Halloween este o

sărbătoare de origine celtică,

preluată astăzi de multe

popoare din lumea

occidentală, răspândită prin

intermediul imigranţilor irlandezi din SUA. Ea

este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie.

Numele provine din limba engleză, de la

expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii

creştine a tuturor sfinţilor, sărbătoare cu care

Halloween a devenit asociat în ţările unde

predomină creştinismul occidental, deoarece în

aceste culte creştine, ziua tuturor sfinţilor este

sărbătorită pe 1 noiembrie.

Simbolul specific pentru Halloween

este dovleacul cioplit, dar şi costumaţiile

trăznite care au rolul de a alunga spiritele rele.

Halloween a fost adoptat şi de

români,dar părerea mea este că nu îl tratăm ca

pe o sărbătoare, e doar un motiv de a organiza

o petrecere de tip carnaval, bal mascat. Cu

toate acestea pregătirile pentru Halloween sunt

mai mari decât de Crăciun sau Paşte. Copiii se

costumează în stil horror, iar tinerii mai

curajoşi, merg în cimitire în miez de noapte şi

se distrează făcând spiritism. Cu această ocazie

s-a dezvoltat o adevărată industrie legată de

această ”sărbătoare”. Se achiziţionează

costume cu accesorii macabre. Vânzările

filmelor horror cresc în această perioadă, iar

industria filmelor exploatează la maxim setea

de senzaţii tari, dovedind nepăsare faţă de

psihicul omului, căruia nu-i oferă nimic.

Material realizat de Cristina Tătulescu, 10M2

Ca în fiecare an, la 1

noiembrie 2010 şcoala noastră

s-a îmbrăcat de sărbătoare. O sărbătoare mult

apreciată de tineri, în special de adolescenţi.

Catedra de limbi străine a adus în prim plan

obiceiurile specifice acestei sărbători, încurajând

elevii să participe la realizarea fiecărui detaliu

prezentat.

Scopul acţiunii a fost familiarizarea

elevilor cu această sărbătoare, cunoaşterea

obiceiurilor legate de aceasta, prezentarea de

asemănări între obiceiurile de Halloween şi cele

româneşti, punerea în valoare a talentului

elevilor. Elevii claselor a X-a T, a X-a M1, a X-a

C, a XI-a A, a XI-a T , a XII-a T sub îndrumarea

doamnelor profesoare, au alcătuit o expoziţie în

care au prezentat tradiţii legate de această

sărbătoare, au confecţionat diferite obiecte

specifice sărbătorii precum măşti, stafii,

vrăjitoare, lilieci, au sculptat felinare din dovleci.

Toate aceste obiecte au constituit elementele unei

expoziţii organizate în holul şcolii şi cancelarie.

Expoziţia a fost apreciată de domnii profesori şi

de conducerea şcolii. Această expoziţie a fost

mentinută în holul şcolii întreaga

săptămână de după eveniment.

Elevii claselor amintite au

prezentat şi un program artistic.

S-au prezentat superstiţii legate

de Halloween (clasa a XI-a T), un fragment din

piesa Macbeth de William Shakespeare (clasa a

XII-a T), asemănări între Halloween şi Sfântul

Andrei (clasa a XI-a T), un

colaj de poezii din literatura

română legate de blesteme şi

descântece (clasele a X-a M1,

a X-a C, a XII-a T), şi o

adaptare după piesa lui Edgar Alan Poe “Metoda

Doctorului Catran şi a Profesorului Pană” (clasa a

XI-a A). Spectacolul a fost apreciat de profesorii

şcolii, care în final, au fost serviţi cu o plăcintă de

dovleac.

Activitatea a fost fotografiată şi filmată.

Se va alcătui o expoziţie cu pozele făcute, iar

activitatea va fi postată pe site-ul şcolii.

Profesori îndrumători: Corina Stoian,

Cristina Păunescu, Daniela Madussi.

Material oferit de prof. Daniela Madussi

Adunate de prof. Alina Petrescu

In a newspaper there was the following matrimonial advertisment:”Gentelman, owner of a car

made in 1990, wants wife younger than his car.”

Two young girls are talking:

„I wonder what is more impolite for a boy, to accost a girl or to neglect her?”

Johnny:”Why do they call our language mother-tongue, daddy?

Father:”Well, just see who uses it most.”

DEGHIZAŢI

JOKES

25

Despre bunul-simţ

În contextul socio-economic actual se vorbeşte tot mai mult despre o răsturnare a scării

valorilor şi despre lipsa de repere pentru tânăra generaţie. Nu de puţine ori auzim în jurul nostru: ”nu

mai există bun-simţ“ sau “noi parcă eram altfel“.

Ce este bunul-simţ? În gândirea populară, bunul-simţ este o măsură a bunei creşteri, a

respectului pentru cei din jur. Este o moştenire de la părinţi care, la rândul lor, au acţionat în

conformitate cu anumite norme pe care le-au transmis copiilor lor. Sunt convinsă că bunul-simţ este

învăţat şi nu dobândit nativ. E un simţ aparte care ne conferă armonia cu binele şi frumosul în relaţie

cu semenii noştri pe care îi respectăm, faţă de care nu depăşim limitele, suntem cinstiţi şi

recunoscători, faţă de care ţinem cont pentru că ne pasă, pentru că nu profităm de poziţia pe care o

avem, etc.

Maxime, cugetări şi citate celebre în limba română cuprind adevăruri care se rostesc şi azi cu

satisfacţie, năduf, sarcasm, durere sau dezamăgire în diferite medii: „A da cinstea pe ruşine”, „A nu-ţi

cunoaşte lungul nasului”, „A uita de unde ai plecat”, „A sta în banca ta”, „A fi domn e o-ntâmplare, a

fi om e lucru mare”, „A te întinde cât ţi-e plapuma”, „A vedea paiul din ochii altuia”, „Bună ziua

căciulă, că stăpânul n-are gură” şi altele.

În ciuda procesului de urbanizare, există încă dihotomia sat-oraş în ceea ce priveşte percepţia

bunului-simţ. În copilărie, la sat obişnuiam să salutăm şi în stânga şi în dreapta pe oricine şi nimeni nu

ne spunea că pe necunoscuţi nu e nevoie să-i saluţi. La oraş lucrurile stau altfel. Aici nu poţi da “ bună

ziua” oricui. Se salută doar cei care se cunosc între ei şi, câteodată, şi aceştia întorc capul prefăcându-

se că nu s-au văzut. La sate, însă, localnicii, mai ales cei în vârstă, te întâmpină cu bineţe, chiar dacă nu

te-au văzut niciodată şi ştiu că nu te vor mai vedea. Bătrânul care te salută primul te face, astfel, să

tresari mirat şi să te ruşinezi că ţie, orăşeanului şcolit şi dichisit, nu ţi-a trecut prin minte să-l saluţi

primul, pentru că nu-l cunoşteai şi la oraş nu se obişnuieşte. Tradusă în cuvinte, această atitudine a

ţăranului ar însemna: ”Bine ai venit la noi, străine, şi bună să-ţi fie inima!”.

Întodeauna am asociat inteligenţa cu bunul–simţ. Cred că bunul-simţ fără inteligenţă nu există.

Din păcate însă, există inteligenţă fără bun-simţ, concretizată în suficienţă, vanitate, infatuare,

snobism, egocentrism, ambiţii mărunte sau încăpăţânare.

Poate că, aşa cum spunea George Will, aceasta este o perioadă în care nu putem găsi bunul-simţ

fără un mandat de căutare”.

Material realizat de prof. Păunescu Cristina

... INFORMATIC

ORIZONTAL

Ştiinţa care se ocupă cu studiul prelucrării

automate a informaţiilor

distructive

2. Dispozitiv periferic de ieşire

3. Componenta logică a calculatorului

4. Sistem de operare

5. “Creierul“ calculatorului

6. Dispozitiv periferic de localizare şi selecţie

7. Dispozitiv periferic de intrare

8. Aplicaţie cu ajutorul căreia se pot crea sau

modifica desene

9. Colecţie de date

10. Dispozitiv folosit pentru transformarea unui

text sau a unei imagini în formatul accesibil

calculatorului

11. Componenta fizică a unui calculator

VERTICAL

1.Secvenţă de cod (program) creat cu scopuri Realizator, prof. Elena Samson

PROFII NE ÎNVAŢĂ...

POFTIŢI LA REBUS

26

Pasiunea pentru avioane

Interviu cu elevul Stoica David, de la clasa 10M2.

Reporter: Ştiu că eşti pasionat de avioane. Te rog să ne spui când şi de unde a apărut această pasiune?

Stoica David: În principiu, când făceam curat în bibliotecă şi am găsit două cărţi de aviaţie, care au

fost ale tatălui meu. Le-am studiat, după care am început să mă uit la documentare pe Naţional

Geographic. Mai târziu, am descoperit Flight Simulator iar prin intermediul aviaţiei Internaţionale

IVAO am luat contact cu persoane la fel de pasionate ca şi mine, controlorii de trafic, piloţii şi mulţi

alţii, care lucrează în domeniu.

Reporter: Ce fel de avioane îţi plac?

Stoica David: Prefer avioane comerciale dar mă gândesc serios să-mi achiziţionez unul mic de 4

persoane, pentru a mă plimba cu familia. Ca exemplu de avioane de pasageri, prefer aparatele de zbor

produse de către firma AIRBUS, în special AIRBUS A318, pe care îl deţine şi TAROM.

Reporter: Ai vrea să ne vorbeşti în câteva cuvinte despre acestea?

S. D.: Consider că AIRBUS a produs, din anul 1980 până în prezent, cele mai performante şi mai

sofisticate avioane: uşor de înţeles, uşor de pilotat, iar dacă reuşeşti să zbori pe simulator, nu vei

întâmpina nici un fel de problemă în a-l pilota în realitate. Ca avion de familie perfect pentru tinerii

piloţi, consider că CESSNA C172 este un avion perfect, uşor de manevrat.

Reporter: Care au fost primele avioane şi cine le-a construit?

S. D.: Din punctul meu de vedere, consider că primul avion adevărat, capabil să zboare, a fost cel

construit de fraţii Wright, un aparat de zbor construit din materiale uşoare, căruia i s-a ataşat un motor.

Din punct de vedere comercial, aş dori să menţionez avionul BOEING 747, primul jumbo-jet, cu o

lungime a fuselajului cât întreaga distanţă a zborului fraţilor Wright. Se poate observa cât de repede s-a

progresat în doar aproximativ 55 de ani.

Reporter: Când au apărut, pentru prima dată, avioanele la noi în ţară?

S. D.: Prin anii 1910-1915 Traian Vuia a reuşit să zboare cu un avion construit de el, un aparat nu

foarte diferit de cel al fraţilor Wright. Ca avioane comerciale, aş dori sa menţionez aparatele cumpărate

de către Nicolae Ceauşescu, prin aproximativ 1970, avioane extrem de moderne în vremea aceea. În

ziua de astăzi, TAROM are o flotă “tânără”, cu avioane noi şi performante (fraza, menţionată pentru

cei care spun că TAROM este o companie proastă).

Reporter: Îţi mulţumim pentru interviu şi te aşteptăm şi altă dată, cu noi detalii legate de avioane.

Reporter: Andrei Ştefania, clasa 10M2

Îndrumător, prof. Irina Ichim

27

PROFESORI

Întrebări :

Ce părere aveţi despre adolescenţii din ziua de azi?

Care credeţi că este specificul liceului nostru, comparativ cu alte licee din oraş?

Răspunsuri:

Prof. Chițu Cătălin

Când vine vorba despre şcoală, consider

că adolescenţii învaţă mai diversificat. Nu se

insistă foarte mult pe detalii, ci se aleg lucrurile

practice. Iar în ceea ce priveşte distracţia,

adolescenţii se distrează, acum, mai mult, pentru

că au mai multe oportunităţi.

Specificul liceului nostru constă în paleta

diversificată de oferte, în ceea ce priveşte profilul

educaţional al liceului.

Prof. Lungu Adrian

Consider că adolescenţii fac mai puţină

mişcare, înghit mai multe E-uri, învaţă mai puţin

la matematică, concentrându-se mai puţin, dar

sunt mai frumoşi.

Îmi este greu să fac o comparaţie, pentru

că nu am trăit atmosfera din alte licee din oraş.

Cred că nici nu se poate răspunde precis la o

astfel de întrebare în câteva rânduri, pentru că ar

trebui să comparăm liceul nostru cu fiecare dintre

celelalte licee în parte.

Prof. Pârvulescu Simona

Adolescenţii (cu toate aspectele care îi

particularizează), vor rămâne aceiaşi tineri plini

de speranţe şi visuri, pentru că aceste componente

ale vieţii reunesc tot ceea ce se cheamă, în orice

colţ al lumii, “adolescent”. Întotdeauna adoles-

centul a prezentat, în planul exprimării

comportamentale, caracteristica vârstei. Adoles-

cenţa este perioada întrebărilor, a marilor succese

şi eşecuri, în care personalitatea poate fi afectată,

dincolo de limitele echilibrului normal.

Consider că este unul dintre liceele foarte

bune care propulsează viitori specialişti, modele

demne de urmat.

ELEVI

Întrebări:

Ce activităţi extraşcolare v-aţi dori să fie în liceu?

Ai timp liber? Cum îţi petreci timpul liber?

Răspunsuri:

Stegaru Andreea-Ramona, X-M1

Aş dori să se desfăşoare în şcoală mai

multe activităţi de voluntariat, protecţia mediului,

mai multe activităţi care să dezvolte spiritul

competitiv.

Nu.

Dumitraşcu Andreea Georgiana, X-M2

Aş dori să se organizeze cursuri de dans.

Da. Îmi petrec timpul liber scriind poezii

şi ascultând muzică.

Interviul a fost realizat de Ana-Maria Trăistaru, clasa a X-a M2

Perle ale elevilor la examene Bacalaureat 2009-2010

Adunate de Mihaela Iordache, X-M2

Sahara se află aşezată pe un nisip uscat, lipsa apei având în zonă o prezenţă satornică.

Antarctica este un continent alb din cauza zăpezilor care nu se mai topesc odată.

Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filozofia şi ca să-i caute nod în

papură.

La Humuleşti, Ozana curgea limpede fără prea mari frământări sociale şi politice.

Ion Creangă a scris poveşti ca: “Găina leneşă”, “Cocoşul babei”,

“Punguţa cu bani mărunţi”, “Lupul şi capra”.

În “Amintiri” apare copilăria fericită a puiului de ţăran Crenguţa Ionel.

DE VORBĂ CU...

ZÂMBIŢI, VĂ ROG...

28

Voi ce părere aveţi? Au colegii voştri dreptate sau greşesc?

Aşteptăm opiniile voastre pe adresa de e-mail revista.energetica@yahoo.com

până la numărul următor!!!

VIAŢA DE ELEV ÎN „ENERGETIC”

(cu participarea elevilor de la clasele XI C2 şi XII C2)

„Viaţa mea în „Energetic” este super. Mă deranjează uniforma dar îmi plac fetele care au intrat

în clasa a-9-a. La ore este foarte mişto. Mie îmi plac în „Energetic” pauzele.

„Mie nu îmi place la şcoală deoarece uniforma este foarte urâtă şi domnul director ne obligă să

o purtăm. La şcoală îmi place doar când ieşim în pauză şi mă întâlnesc cu prietenii şi fetele frumoase

din acest corp.”

„Viaţa de elev este foarte grea, deoarece profesorii nu înţeleg că noi, tineretul din ziua de azi

nu mai suntem ca cel de pe vremuri. Sunt unii profesori care în loc să ne înţeleagă, să vorbească cu noi

aşa cum trebuie, o fac invers, mai mult ne fac să ne îndepărtăm de şcoală şi să nu ne mai placă să

venim la ore. Ei, dacă ar şti cum să ne vorbească, noi ne-am schimba în mare parte comportamentul

faţă de profesori şi faţă de şcoală. Deci, în general viaţa de elev este grea.”

„Pentru a ajunge destul de cunoscut în şcoală şi să nu se mai ia cei mari de tine trebuie să fii

dur şi să nu arăţi sentimente nimănui. În ziua de azi dacă nu te baţi sau faci alte lucruri ca să audă

lumea de tine eşti luat drept tocilar sau prost şi astfel se iau alţii de tine. Aceste lucruri se întâmplă în

aproape toate şcolile.”

„Îmi place liceul Energetic deoarece este un liceu bun şi sunt foarte mândră că învăţ aici. Nu

îmi prea plac colegii mei deoarece sunt gălăgioşi. Nu aş vrea să se schimbe nimic în şcoală; este O.K.

Aş vrea totuşi ca profesorii să fie puţin mai îngăduitori şi să nu ne mai consemneze pentru uniformă.”

„Viaţa în liceul „Energetic” este mişto. Sunt eliminat 2 zile, am 2 puncte scăzute la purtare, 15

absenţe, fetele sunt frumoase, pauzele lungi. E frumoasă viaţa mai ales în clasele mari, pentru că ştim

şcoala pe de rost.”

„Mie îmi place să vin la şcoală deoarece pot învăţa lucruri noi. În pauze stau în bancă şi repet

pentru ora care urmează. Eu consider că fără şcoală nu poţi face nimic. Urăsc zilele în care stau acasă

deoarece consider că în fiecare zi poţi învăţa un lucru nou. Doar un singur lucru aş schimba:

uniforma!”

„Viaţa de elev în „Energetic” este foarte frumoasă: amici noi, fete frumoase. Majoritatea vor un

loc de fumat şi eu sunt de acord cu asta ca să nu ne mai deranjeze în baie cu fumul de tutun. Singurul

lucru care mă deranjează este programul până la 8 seara deoarece ajungem acasă târziu şi nu avem

timp de viaţă personală. În rest totul e O.K.”

„Viaţa de elev este frumoasă dar ar trebui să se scoată din regulament regula exmatriculării iar

profesorii să fie mai cooperanţi.”

„Vin la şcoală, stau la ore degeaba, scriu şi aştept cu nerăbdare să plec acasă. Nu mă deranjează

nimic la şcoală, pofesorii sunt foarte buni. Singura bucurie e că mai scap şi eu de acasă când vin la

şcoală. Urăsc foarte mult uniforma; mai bine ne lasă să ne îmbrăcăm cum vrem noi. Vreau ca orele să

nu mai fie plictisitoare.”

„Ca elev în „Energetic” pot spune că este relativ bine. Desigur, ca în orice liceu sunt lucruri

care îţi plac şi lucruri de care nu eşti tocmai încântat sau care chiar te deranjează. Mie personal îmi

place că majoritatea profesorilor sunt serioşi, adică ştiu să îşi impună autoritatea şi creează o legătură

cu elevii. Numai astfel poţi învăţa ceva ca elev. Ceea ce îmi displace este purtarea uniformei zi de zi

iar culoarea acesteia ar putea fi mai de bun gust. De asemenea ar fi frumos dacă am avea condiţii mai

bune dar în general clasele sunt cât de cât acceptabile. La şcoală mă mai deranjează atunci când

profesorul se lasă distras şi intră în discuţii verbale cu elevii. Acesta trebuie să îşi impună punctul de

vedere şi să sancţioneze elevul în funcţie de modul în care acesta se comportă. Numai astfel acesta va

înţelege că trebuie să aibă un comportament corespunzător şi civilizat”.

Material realizat de prof. Maria Toma

DE LA ELEVI ADUNATE

…

29

ŞTIAŢI CĂ …

Google a început ca un proiect de cercetare al lui Larry Page şi al lui Sergey Brin, când aceştia

aveau 24 şi respectiv 23 de ani. Site-ul Google îşi propune să organizeze informaţiile din toată

lumea şi să le facă accesibile şi folositoare. Primul birou al companiei a fost într-un garaj, în

Menlo Park, California. Primul angajat a fost Craig Silverstein, acum Director Tehnologie.

Prima pagină Google este atât de goală pentru că fondatorul nu ştia HTML şi voia doar o

interfaţă rapidă. Datorită faptului că prima pagină este atât de liberă, cei care nu sunt obişnuiţi

cu ea stau şi astăzi în faţa ecranului şi aşteaptă să mai apară ceva.

Adevăratul nume al lui Google era Googol, un termen de matematică care reprezintă un număr

mare, egal cu 10 la puterea 100, adică 1 urmat de 100 de zerouri. Se pare că, din cauza unei

greşeli, Googol a devenit mult iubitul Google, cel mai utilizat motor de căutare. Googol a fost

inventat de Milton Sirotta, nepotul de 9 ani al matematicianului american Edward Kasner.

Motorul de căutare urma să primească acest nume datorită rolului pe care-l are: de a organiza

cantitatea imensă de informaţie disponibilă pe web.

Adunate de prof. Elena Samson

Cea mai mare centrală eoliană din lume este instalată în sud-estul Angliei la 12 km în larg faţă de

ţărmul comitatului Kent. Turbinele

au înălţimea de 115 m şi sunt

răspândite pe o suprafaţă de 35

kmp. Ea ar putea alimenta cu

energie 240 000 de locuinţe.

Cea mai mare centrală solară din lume este cea construită la Ontario, Canada, are puterea

instalată de 80 MW şi poate alimenta

12 800 de locuinţe.

Cea mai mare hidrocentrală din lume este cea de la Itaipu la graniţa dintre Brazilia şi Paraguay,

în America de Sud având o capacitate de

14 000 MW adică aproape cât întreg

potenţialul hidroenergetic al României.

Adunate de prof. Maria Toma

Care este cauza febrei musculare? Atunci când muşchii funcţionează, ei produc acid lactic, pe

care organismul îl elimină cu ajutorul ficatului. În cazul unui efort susţinut, acidul lactic nu mai

poate fi eliminat în totalitate; astfel, el se acumulează şi determină dureri musculare: aceasta este

febra musculară.

Că ochii noştri au întotdeauna aceeaşi mărime de la naştere, dar nasul şi urechile noastre nu se

opresc niciodată din creştere?

Că inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului?

Adunate de Mihaela Iordache, X-M2

30

English-My Love

Aşteptăm rezolvările voastre

pe adresa de e-mail revista.energetica@yahoo.com

până la numărul următor!!!

Răspunsurile, în numărul următor!

Crossword Puzzle

A-B Doriţi nişte fructe?

1-pepene verde

2-smochină

3-măr

4-lămâie

5-căpşună

6-portocală

7-prună

8-cireaşă

9-banană

10-viţă

11-pară

12-castană

13-rodie

14-pepene galben

15-piersică

16-grepfruit

17-strugure

18-vişină

19-caisă

20-curmală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20 ?

B

Realizat de prof. Alina Nina Petrescu

31

Catedra tehnică se prezintă

REZULTATELE OBŢINUTE LA OLIMPIADA INTERDISCIPLINARĂ LA ARIA CURRICULARĂ

“TEHNOLOGII” FAZA JUDEŢEANĂ 2009-2010

Nr.

crt.

Domeniul/

Specializarea

Numele si prenumele

elevului

Clasa Premiul obtinut

Nota

Numele cadrelor didactice care i-au

pregatit

1. Tehnic, a X-a

Chiriacescu Victor 10 A Premiul al II-lea Paduretu A, Cretu R, Mitoi E

Popovici Alice 10 B Mentiune Paduretu A, Cretu R, Mitoi E

Balanica Silviu 10 A Mentiune Paduretu A, Cretu R, Mitoi E

2. Tehnician in

instalatii electrice

Ruta directa, a XI-a

Manea Bogdan 11 B Mentiune I Cretu R, Bucur P, Spinu T, Matei I

Pascu Andrei 11 B Mentiune II Cretu R, Bucur P, Spinu T, Matei I

Dutu Marius 11 B Mentiune III Cretu R, Bucur P, Spinu T, Matei I

3. Tehnician in

automatizari

Ruta directa,

a XI-a

Muscalu Gabriel 11 A Mentiune I

Lamba Gh, Bucur P, Paduretu A,

Negreanu I

Itu Nicolae 11 A Mentiune III

Lamba Gh, Bucur P Paduretu A,

Negreanu I

Enache Florin 11 A Mentiune IV Lamba Gh, Bucur P, Paduretu A,

Negreanu I

4. Tehnician in

instalatii electrice

Ruta directa,

a XII-a

Moraru Mihai 12 B Premiul III

Bucur P, Cretu R, Paduretu A, Ionita T

Andone Grigore 12 A Mentiune I Bucur P, Cretu R, Paduretu A.,Ionita T

Tudose Alina 12 A Mentiune III Bucur P, Cretu R, Paduretu A, Ionita T

5. Tehnician

electrotehnist

Ruta progresiva,

a XII-a

Tutica Florin 12 C1 Premiul al III-lea Cretu R, Bucur P, Spinu T, Paduretu A

Irimescu Lavinia 12 C1 Mentiune I Cretu R, Bucur P, Spinu T, Paduretu A

6. Tehnician

electrotehnist

Ruta progresiva,

a XIII-a

Dobre Constantin 13 C2 Mentiune I

Cretu R, Spinu T, Staicu V, Predescu S

Anca Aurel 13 C1 Mentiune II

Cretu R, Spinu T, Staicu V, Predescu S

Gilca Costin 13 C1 Mentiune III

Cretu R, Spinu T, Staicu V, Predescu S

REZULTATELE LA CONCURSUL PE CALIFICĂRI PROFESIONALE FAZA JUDEŢEANĂ 2009-2010

Nr.

crt.

Calificarea

Numele si prenumele

elevului

Clasa Premiul obtinut

Media

Numele cadrelor didactice care i-au

pregatit

1. Electrician

exploatare j.t.

Oana Gabriel 11 C1 Premiul I Predescu S, Spinu T, Staicu V

Pana Constantin 11 C1 Premiul al II-lea Predescu S, Spinu T, Staicu V

Davidescu Stefan 11 C1 Mentiune II Predescu S, Spinu T, Staicu V

2. Electronist aparate

si echipamente

Andrei Florin 11 C3 Premiul I Lamba Gh, Nastase F

Anca Dragos 11 C3 Premiul al III-lea Lamba Gh, Nastase F

FAZA NAŢIONALĂ

Nr.

crt.

Calificarea

Numele si

prenumele elevului

Clasa Premiul obtinut

Media

Numele cadrelor didactice

care i-au pregatit

1. Electrician exploatare j.t. Oana Gabriel 11 C1 Mentiune Predescu S, Spinu T, Staicu V

2. Electronist aparate si

echipamente

Andrei Florin 11 C3 Mentiune Lamba Gh, Nastase F

32