Revista Constructorilor

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Victor PopaAdriana IftimeLaurenþiu Plosceanuprof. dr. ing. Doina Iofceadr. ing. Marian Badiuarh. Criºan Victor Popescuav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

e d

!t

o r

i a

l Ce frumos se întrezãrea,cã va fi, viaþa noastrã dupãjertfa din decembrie ’89? Unvis cãruia îi închinam toate spe-ranþele cã ea poate fi ºi alta înafara celei socialiste, cea plinãde promisiuni pentru un traifericit, lipsit de griji materialeºi spirituale.

Din pãcate, a rãmas doarun vis, pentru cã toate celece-au urmat parcã n-au nimic comun cu fericirea pe care o aºteptafiecare dintre noi de la noua societate. El, visul, a fost ºi rãmâne uncoºmar greu de închipuit ºi, mai ales, de suportat.

Argumente sunt suficiente pentru a certifica aceastã stare defapt, fie ºi dacã ne referim doar la câteva dintre ele. De altfel,bine cunoscute, pentru cã le-am ºi le parcurgem independent devoinþa noastrã. Miºcãrile de stradã, începute în ianuarie a.c. înpeste 60 de oraºe ale þãrii, confirmã faptul cã oamenilor societãþiicivile le-a cam ajuns cuþitul la os.

Înainte de ’89 nu era permis sã nu munceºti. Astãzi, „ºomeria“este în plinã floare pentru cã s-a distrus „averea” pe care o ctito-risem toþi prin munca a peste 30-40 de ani. Tot ce avea þara a fostînstrãinat pe cel puþin douã cãi: furtul preponderent indigen ºivânzarea, pe nimic, cãtre strãini, a principalelor resurse ºi obiec-tive economice. A rãspuns sau rãspunde cineva pentru un aseme-nea comportament antistatal ºi, nu în ultimã instanþã, anti naþionalºi anti uman?

Nu, n-a rãspuns ºi n-o sã rãspundã atâta timp cât treburileþãrii au intrat pe mâna unor ºmecheri, „colegi” ai interminabilelorfraude din avutul statului.

Stat care, aºa prãduit cum este, tot mai constituie terenul pecare-ºi disputã interesele lor private. Dacã mai punem la soco-tealã ºi tentantele sume europene destinate þãrii, putem înþelegeºi mai bine lupta acerbã de a fura ºi din acestea tot ceea ce sepoate fura.

UE „s-a prins”, însã, de ce sunt în stare... românii ºi-a începutsã cearã socotealã de felul în care se cheltuie ºi, mai ales, cecorespondent fizic sau spiritual au respectivii bani. ªi aceasta, ºipentru cã banii aveau cu prioritate destinaþia investiþiilor, deci aoferirii locurilor de muncã menite sã diminueze impresionantulnumãr de ºomeri.

Existã vreun vinovat? Eu zic cã existã mai mulþi, suficienþipentru a constitui chiar o dinastie lacomã la nesfârºit, care îºibate joc prin opulenþã, rapacitate, sfidare ºi jignire de cei care,prin munca lor, prin taxele ºi impozitele plãtite, le asigurã banii pecare ei îi furã, depãºind cu mult limita bunului simþ.

ªi dacã spuneam de dinastie, ca s-o deosebim de altele,i-am zice fãrã sã greºim cã este „dinastia neamului prost”.

Neam prost care, prin ºmecherii ºi inginerii financiare, a adusþara, ºi cu deosebire pe oameni, în situaþia cã aceºtia nu au niciosperanþã cã vor apuca ziua de mâine, neamul prost fiind, de fapt,o… „tagmã a jefuitorilor“.

Aºa cã nu ar trebui sã mai treacã mult timp ºi aceastã „dinastiea neamului prost” sã treacã acolo unde-i este locul: la coºul de gunoi.

Apropiindu-se alegerile, CEL care uitã de la mânã pânã lagurã spunea în Parlament la începutul lunii martie a.c. cã este odatorie a LUI ºi a celor aleºi, ca de la 1 iunie salariile bugetarilorsã revinã la nivelul celor „ajustate“ cu luni în urmã, când spuneatot EL cã numai aºa România va învinge criza. Care crizã, ºi ea,când este, când nu este! Dupã interese, mon cher! Nimic n-acatadicsit sã spunã JUCÃTORUL, ce soartã vor avea pensionarii.Sau aºtia pot muri… sãnãtoºi? Sãnãtoºi sã fie, însã, doar pânãce vor vota!

Sã vedem, cum ºi cu cine? Sã nu cumva cu EL ºi ai LUI pen-tru cã nu mai vrea sã fie, pe mai departe, „umilit“. Deºi ºtiþi binecã EL s-a „ales“ ºi s-a „reales“ tocmai pentru a fi umilit!?

Ce popor ingrat faþã de Cel care a fãcut atâta „bine“ oame-nilor ºi þãrii spunându-le „sã trãiþi bine“!

Ruºine sã ne fie… !

Ciprian Enache

Dinastia... neamului prost!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20124

Manageri noi,spirit nou de succes în afaceri!

Ciprian Enache: Numãrulmare de manifestãriorganizate într-un anla ROMEXPO naºte oîntrebare pentru dum-neavoastrã: în aceastãperioadã în care ºiRomânia traverseazãefectele crizei econo-mice mondiale, menþio-naþi, vã rog, câte din eleau un conþinut legatde promovarea pro-duselor ºi servicii lorromâneºti?

Mariana Suciu: Toateevenimentele organi-zate în cadrul CentruluiExpoziþional ROMEXPOau drept scop încura-

jarea dezvoltãrii mediului de afaceri din România ºi,implicit, sprijinirea strategiei naþionale de dezvoltareeconomicã.

Expoziþii precum: ROMENVIROTEC, TÂRGUL DETURISM AL ROMÂNIEI, CONSTRUCT EXPO, AMBIENTEXPO, ROMMEDICA, DENTA, BIFE, TIBCO, KIDEX,EDU, INVENTIKA, INDAGRA, ALIMENTA, ALL PACK,EEE, TIB, AUTOEXPOTEHNICA, DUNÃREA ªI DELTA,cât ºi TÂRGUL DE PRODUSE TRADIÞIONALE care se

desfãºoarã în paralel cu cele mai importante expoziþiimenþionate mai sus, reprezintã ocazii excelente pentru apromova reuºitele româneºti din domeniul tehnicii,îmbunãtãþirea serviciilor publice sau produsele autenticromâneºti.

C.E.: De ce credeþi cã târgurile cu profil legat de sec-torul construcþiilor au cunoscut un trend descendentîn situaþia în care, pe plan mondial, promovarea pro-duselor ºi serviciilor (ºi din construcþii) este cu multpeste ceea ce se întâmplã la noi?M.S.: Cred cã ºi pe plan mondial se resimte un trend

descendent în rândul expoziþiilor de profil însã, spredeosebire de România, firmele strãine aleg sãinvesteascã mai mult în promovare prin participarea laexpoziþii, conºtientizând faptul cã astfel de manifestãrireprezintã o ocazie unicã de a-ºi prezenta potenþialul, dea stabili noi relaþii sau de a-ºi fideliza clienþii tradiþionali,cât ºi pentru oportunitatea identificãrii de proiecte cevizeazã investiþiile viitoare. În prima parte a anului 2012,în þara noastrã, în pofida stagnãrii înregistrate în sectorulimobiliar, un numãr tot mai mare de companii din dome-niul construcþiilor au ales sã redirecþioneze bugetele depromovare cãtre participarea la târguri ºi expoziþii, îndetrimentul altor canale de mediatizare, beneficiile înacest caz fiind mult mai uºor de mãsurat ºi evaluat.

C.E.: Cum poate ROMEXPO ca, în situaþia actualãde restrângere a investiþiilor, sã stimuleze, totuºi, par-ticiparea la târgul dedicat CONSTRUCT EXPO a câtmai multor firme?

Cã vrem sau nu vrem, dar mai mult nu vrem, ºi þara noastrã traverseazã efectele crizei economicemondiale care ºi-au pus amprenta asupra dezvoltãrii ascendente cunoscute pânã în urmã cu doi ani.

Paradoxal însã, tocmai în aceastã perioadã fenomenul promoþional ar trebui sã fie un mijloc eficient deredresare a producþiei ºi serviciilor oferite de firme. Lucru care nu este în prim-planul unor manageri ºisocietãþi comerciale.

Existã oare ºi posibilitãþi de ieºire din acest impas? Credem cã expoziþiile de specialitate, aºa cumsunt CONSTRUCT EXPO ºi AMBIENT EXPO, au un rol binefãcãtor. Detalii în cele ce urmeazã, în interviulcu d-na Mariana SUCIU – director general ROMEXPO.

Mariana Suciu - director generalROMEXPO

continuare în pagina 6��


M.S.: Târgul CONSTRUCT EXPO a reprezentat, dintotdeauna, un punct de referinþã pentru piaþa de profil,aducând în atenþia specialiºtilor cele mai noi tehnologii,echipamente, utilaje ºi materiale pentru construcþii.Companiile expozante sunt conºtiente cã participarea laCONSTRUCT EXPO reprezintã un instrument necesarstrategiei de marketing întrucat este singurul evenimentde profil din þarã care aduce faþã în faþã o ofertã bogatãunui public profesionist interesat direct de contractare.

În scopul facilitãrii participãrii la târg, ROMEXPO,împreunã cu partenerii organizatori, ºi mã refer aici înspecial la parteneriatul cu Camerele de Comerþ ºi Indus-trie din România, îºi vor reuni eforturile pentru a crea uncadru propice tuturor firmelor interesate. Astfel, ammenþinut un plan tarifar accesibil ºi am îmbunãtãþit cam-pania de promovare în scopul atragerii unui numãr câtmai mare de vizitatori specialiºti.

În plus, sperãm cã valorile ROMEXPO, care au încentru orientarea cãtre client, flexibilitatea ºi diversi-tatea, ne vor poziþiona ºi în acest an drept un partenerde încredere atât în rândul firmelor care se aflã la primaparticipare, cât ºi pentru companiile care aleg sãinvesteascã an de an în participarea la CONSTRUCTEXPO.

C.E.: Cum apreciaþi ediþia din acest an a târguluiCONSTRUCT EXPO?M.S.: Ediþia anterioarã a CONSTRUCT EXPO a reu-

nit un numãr de 200 firme expozante atât din România,cât ºi din strãinãtate, care ºi-au prezentat ofertele pe osuprafaþã de 15.900 mp. Gradul de internaþionalizare almanifestãrii a fost de 20%, iar numãrul de vizitatori a fostde 15.900, cuprinzând specialiºtii ºi publicul larg.

În acest an, când efectele crizei sunt mult mai evi-dente, ne bucurãm cã un numãr de 150 de companii auconfirmat deja participarea, cu mult înaintea deschideriitârgului, statisticã ce ne determinã sã privim în termenipozitivi ediþia care va avea loc în perioada 29 martie- 1 aprilie a.c. În acest context, nu a fost neglijatã nicicampania de promovare - atât de importantã în atra-gerea unui public specializat - care a beneficiat atât de ocreºtere de buget, cât ºi de sprijinul partenerilor mediacare ºi-au reunit eforturile în a publica cât mai desnoutãþile CONSTRUCT EXPO 2012.

De asemenea, prin colaborarea cu o serie de asoci-aþii profesionale de profil, organizãm, în paralel cuexpoziþia, un program de evenimente dedicate acestuitârg printre care:

• „Concursul European al Montatorilor de Pardoseli”- competiþie care va reuni cele mai bune echipe de mon-tatori din 6 þãri;

• o serie de conferinþe ºi mese rotunde organizate cusprijinul Asociaþiei Producãtorilor de Materiale de Con-strucþii din România;

• „Ziua culorii”, eveniment adresat celor mici care voravea ocazia sã picteze pereþi special amplasaþi laintrarea în Pavilionul Central;

• „Ziua ceramicii”, workshop de montare plãci cera-mice adresat publicului larg.

În aceeaºi perioadã cu târgul CONSTRUCT EXPOse va desfãºura ºi AMBIENT EXPO - Târg internaþionalde produse ºi sisteme pentru amenajãri interioare ºiexterioare, decoraþiuni, mobilier ºi piscine. În cadrulacestui eveniment va avea loc ediþia aniversarã a “Zileiarhitecturii” - centenar de la trecerea în nefiinþã a arhitec-tului Ion Mincu ºi 120 ani de la înfiinþarea Universitãþii deArhitecturã.

Aºadar, intenþii, dar ºi lucruri concrete menþionate ºi de interlocutoarea noastrã d-na Mariana Suciu, carear fi bine sã vã influenþeze pozitiv ºi pe dumneavoastrã pentru a reconsidera participarea la târguri ºiexpoziþii interne ºi internaþionale, o posibilitate pe care trebuie sã o aveþi în vedere atunci când abordaþiaceastã cale devenitã spinoasã, adicã a valorificãrii principiilor ºi cerinþelor politicii de marketing.

Proverbul „cine se scumpeºte la tãrâþe ºi se ieftineºte la fãinã“ poate, ºi în acest caz, sã creeze condiþiide nerentabilitate întregii activitãþi a unei societãþi comerciale.

Deci, bugetul pentru promovarea produselor ºi serviciilor nu trebuie afectat prea mult (aºa cum seîntâmplã în prezent) pentru cã el poate deveni o armã cu douã tãiºuri, armã de care trebuie sã ne ferim câtputem mai inteligent.

Ciprian Enache

�� urmare din pagina 4


Instalaþii de forajpentru diametre mici ºi medii

Comacchio Srl a fost fondatã înanul 1986 în localitatea Castello diGodego, în provincia Treviso (Italia)ca o afacere de familie. Motivaþi de oputernicã pasiune pentru mecanicãºi de experienþa acumulatã în ingi-nerie ca angajaþi, fraþii Renzo,Pasqualino ºi Patrizio Comacchiodecid sã porneascã o afacere pro-prie care, iniþial, s-a axat pe execuþiade grupuri mecanice ºi accesorii deprecizie pentru diverºi clienþi. În aniiurmãtori, datoritã încrederii clienþilorproveniþi din sectorul de foraj, firma acreat un produs propriu, lansând pepiaþã, în anul 1989, prima instalaþiede foraj sub brandul Comacchio.

Acesta a fost începutul unui drummarcat de multe succese ºi o con-stantã evoluþie tehnologicã, ce aufãcut din Comacchio Srl un punct dereferinþã pentru acest sector la nivelinternaþional.

În anul 1997 s-a realizat primainstalaþie de foraj destinatã pieþeiexterne. Din acel moment creºte-rea a fost permanentã, Comacchioatingând în urmãtorii ani o cotã deexport de 85% din cifra de afaceri,însemnând aproape 1.900 de maºinivândute în toatã lumea, direct sauprin intermediul reþelei sale de dis-tribuitori ºi agenþi, care acoperã, înprezent, 37 de þãri de pe toate conti-nentele.

Creºterea producþieia impus construireanoului sediu din RiesePio X unde, în anul2003, a fost transferatãcompania de la vechiulsediu din Castello diGodego. O investiþiecurajoasã care a mar-cat un punct de rãs-cruce în dezvoltareaComacchio Srl, care înurmãtorii trei ani îºidubleazã cifra de afa-ceri ºi ajunge în prezentla un numãr de 69 deangajaþi.

Comacchio Srl este sinonim cucalitatea, siguranþa ºi inovaþia.Orice maºinã care pãrãseºte fabricadin Riese Pio X este rezultatul unuiproces de producþie desfãºurat laînalte standarde de calitate înce-pând de la proiectare, bazatã peinformatizare, pânã la testul de veri-ficare efectuat fiecãrei instalaþii deforaj pentru a controla, analiza ºi asi-gura utilajelor calitate ºi siguranþã.

Politica versatilã ºi orientatãcãtre client a dus, cu trecerea anilor,la o puternicã fidelizare a clienþilor,mulþumitã ºi unei asistenþe postvânzãri de înalt nivel, ceea ce garan-teazã, dacã este necesar, intervenþiiîntr-un timp foarte scurt, oriunde peglob. O filozofie comercialã care areca obiectiv maxima satisfacþie a cli-entului, începând cu momentul comen-zii, pânã la punerea în funcþiune ºiîntreþinerea maºinii. De asemenea,compania se concentreazã ºi pe for-marea de operatori ºi mecanici deîntreþinere pentru care sunt organi-zate cursuri speciale de formare.

Punctul de forþã indiscutabil, lanivel de proiect ºi producþie, estecapacitatea tehnicienilor ºi comer-cianþilor Comacchio de a înþelegeîn profunzime toate problemele ºiexigenþele de ºantier exprimate declienþi.

COMACCHIO Srl, cu sediul în Riese Pio X (TV), se situeazã printre primele companii la nivel naþional ºiinternaþional în ceea ce priveºte producþia de instalaþii de foraj pentru diametre mici ºi medii. Compania,ale cãrei unitãþi de producþie acoperã o suprafaþã totalã de aproximativ 20.000 mp, din care 10.000 dedicaþizonei de producþie ºi 1.500 pentru birouri, a sãrbãtorit, în 2011, 25 de ani de activitate.

Cererile acestora sunt apoi prelu-crate pentru a crea soluþii per-sonalizate ºi inovaþii tehnice,acoperite, în unele cazuri, de breveteinternaþionale concepute de Comac-chio Srl, ceea ce situeazã produsulnostru pe locurile fruntaºe ale sec-torului. Din totdeauna aproape deproblemele reale ale forajului,Comacchio Sr l este mereu încãutarea de soluþii inovatoare, caresã faciliteze activitatea operatorilorºi sã îmbunãtãþeascã, în mod direct,mediul de lucru ºi siguranþa împo-triva accidentelor. Nu întâmplãtorcompania este lider în sector la uti-lizarea instrumentelor cu comandãradio aplicatã maºinilor de foraj.

PRODUSEPentru a satisface, în condiþii

optime, toate solicitãrile clienþilor,Comacchio dispune de o gamã depeste 50 de modele de instalaþii deforaj, de diferite dimensiuni.

Producþia se axeazã, în principal,pe 4 tipuri de instalaþii de foraj:

Linia MCLinia de bazã de instalaþii de foraj

pe car ºenilat, compusã din maºinicu întrebuinþãri multiple de diferitedimensiuni: de la maºini modularepentru aplicarea pe schele dedimensiuni reduse pânã la instalaþiide foraj pentru piloþi de diametrumediu ce ajung la 40 tone.

Datoritã performanþelor lor, insta-laþiile acoperã întreaga gamã delucrãri de specialitate, cum ar fi: con-solidãri, ancoraje, lucrãri geotehnice,puþuri de apã ºi geotermie.

În cadrul liniei MC au fost elabo-rate unele modele pentru utilizãrispecifice, în mod particular seriileGEO ºi GT.

Seria GEO (Geotehnicã) cuprindemaºini de foraj hidraulice ºenilatespecifice pentru geotehnicã: son-daje geognostice, foraje ambientale,carotaje etc.

Seria GT (GeoTermal) grupeazãinstalaþii de foraj hidraulice ºenilatepentru foraje dedicate instalãrii însubsol de sonde GeoTermice.

Linia MC-TInstalaþii de foraj hidraulice multi-

funcþionale instalate pe camion ºidestinate, în principal, execuþiei delucrãri geotehnice ºi puþuri de apã.

Linia MC-EInstalaþii de foraj hidraulice mon-

tate pe excavatoare ºenilate. Acesteasunt utilizate, în principal, la lucrãride consolidare ºi ancoraje.

Linia MC-S Linie de instalaþii de foraj hidra-

ulice speciale, proiectate ºi fabricatepentru a satisface cerinþe specifice.

Fiabilitatea ºi siguranþa maºi-nilor Comacchio Srl sunt garan-tate de un proces de fabricaþiecare începe cu atenta selecþie amateriilor prime ºi prevede uncontrol detaliat în toate fazele,asigurat de certificãrile CE, înconformitate cu normele specificeobligatorii pentru produsele comer-cializate în UNIUNEA EUROPEANÃ:o garanþie suplimentarã de calitateºi seriozitate. �


Guvern nou, dar soluþiile de ieºire din recesiuneîn construcþii sunt, încã, inexistente!

LIPSA INVESTIÞIILOR = CRIZÃ, INCOMPETENÞÃ SAU INTERESE!?

ARACO

Situaþia derulãrii, în condiþii cât mai normale, a investiþiilor, deci a lucrãrilor de construcþii, înregistreazã înultimii ani un trend descendent, cu implicaþii majore asupra întregii dezvoltãri economice a þãrii.

Pânã în prezent, ARACO ºi Patronatul Societãþilor din Construcþii au avut numeroase intervenþii la minis-terul de resort ºi chiar la Guvern, toate soldându-se cu eºec deoarece toþi cei rãspunzãtori pentru redresareasectorului de investiþii fie cã au tãcut, fie cã au respins propunerile justificate ale celor din sectorul construcþiilor.

Aºa se face cã ARACO esteîngrijoratã de evoluþia în declin con-tinuu, din ultimii 3 ani, a pieþei con-strucþiilor ºi de prognozele incerte înceea ce priveºte finanþarea investi-þiilor începute sau a unora noi în2012 ºi încearcã sã sensibilizeze ºi sãdetermine factorii de decizie naþio-nalã sã grãbeascã luarea unormãsuri urgente pentru revigorareaactivitãþii din sectorul construcþiilor.

Concret. Impredictibilitatea finanþãriiproiectelor, întârzierile majore înplata creanþelor, modul de organi-zare ºi desfãºurare a licitaþiilor,evoluþia preþurilor resurselor energe-tice, precum ºi decapitalizarea pro-gresivã ºi acutã a societãþilor deconstrucþii, multe dintre ele confrun-tându-se cu spectrul insolvenþei saufalimentului, sunt motive care nepun în situaþia de a solicita, din nou,Parlamentului ºi Guvernului, claseipolitice în general, promovarea unormãsuri, în special de naturã eco-nomicã dar ºi de naturã legislativã,prin care sã se dinamizeze mediuleconomic ºi sã se opreascã declinulsectorului de construcþii ºi al locurilorde muncã aferente acestuia.

Sectorul de construcþii are poten-þialul de a fi parte în Soluþia de ieºiredin recesiune.

Principalele mãsuri ºi propuneripe care ARACO le susþine la înce-putul anului 2012 sunt structuratedupã cum urmeazã:

I. Mãsuri generale de intereseconomico-social solicitate deARACO autoritãþilor de stat:

1. Plata cu celeritate, de cãtreentitãþile achizitoare cu capital destat ºi al autoritãþilor locale, alãturide societãþile cu capital de stat, acreanþelor aferente perioadei 2009-2011, estimate, la începutul anului încurs, la cca. 650 milioane euro;

2. MFP, ministerele care ges-tioneazã programe de investiþii ºiANRMAP sã elaboreze ºi sã facãpublic un site cu registrul creanþelorde la entitãþile achizitoare cu capitalde stat, cu precizarea datei estimatea plãþii permiþând, astfel, societãþilorsã sconteze, eventual, creanþele;

3. Promovarea ºi susþinerea con-tinuã, de cãtre Guvern ºi ministereleaferente, a investiþiilor în continuareºi a celor noi în domeniile infrastruc-turii rutiere, infrastructurii CF, infra-structurii de mediu, infrastructuriienergetice, infrastructurii edilitare ºia celei din domeniul sãnãtãþii, infra-structurii agricole ºi din turism, con-strucþiilor de locuinþe noi (inclusivlocuinþe sociale), programelor dereabilitare energeticã a clãdirilorvechi ºi noi, private sau publice;

4. Evaluarea urgentã a impac-tului economic negativ al deciziilorde respingere a PUZ în principaleleconsilii municipale ºi în Bucureºti;

5. Susþinerea programelor dedezvoltare pe termen lung, aºa cumeste Conceptul Strategic Bucureºti2035, elaborate ºi de o parte dinmembrii ARACO;

6. Contractarea lucrãrilor noi sãse efectueze cu condiþia existenþeisursei de finanþare garantatã deAutoritatea contractantã ºi numaidupã achitarea de cãtre aceasta acreanþelor contractuale;

7. Eficientizarea sistemului decontrol ºi urmãrire a investiþiilor pen-tru înlãturarea progresivã, dar fermã,a activitãþilor „la negru“ practicate pescarã largã în România de o serie desocietãþi ºi investitori din afarazonei UE;

8. Comunicarea publicã, de cãtreministerele de profil, a programelorde investiþii pentru 2012 ºi pre-cizarea disponibilitãþii resurselorfinanciare aferente;

II. Mãsuri specifice de ordinlegislativ:

1. Îmbunãtãþirea urgentã a legis-laþiei achiziþiilor publice;

2. Promovarea, împreunã cu RUR,OAR ºi alte entitãþi cu expertiza nece-sarã, a unei Legi a Proiectelor publice;

Laurenþiu PLOSCEANU – preºedinte ARACO



3. Implementarea, începând cuanul în curs, a Directivei comunitareprivind plãþile întârziate;

4. Finalizarea la ANRMAP a caie-telor de sarcini standardizate - petipuri de lucrãri;

5. Promovarea HG privind certifi-carea capabilitãþii tehnice a operato-rilor din construcþii;

6. Legiferarea urgentã a unui sis-tem de compensare a TVA ori aaltor datorii ale societãþilor, cu datori-ile pe care le are statul în condiþiile încare plãþile statului cãtre creditoriisãi se fac cu mari întârzieri;

7. Modificarea Codului fiscal astfelîncât plata TVA sã se facã în modcorelat cu momentul încasãrii cre-anþelor (punerea în aplicare a art 66din Directiva 112/2006/CE);

8. Eficientizarea sistemului decolectare a taxelor ºi impozitelorpentru asigurarea resurselor nece-sare administraþiei publice pentrufuncþionarea ºi realizarea investiþiilor,inclusiv cofinanþarea fondurilor struc-turale, dar ºi pentru asigurarea unuiclimat economic nediscriminatoriu;

9. Instituirea urgentã a simetriei întratamentul obligaþiilor bugetare aleagenþilor economici ºi ale MFP, alã-turi de entitãþile achizitoare cu capi-tal de stat;

10. Îmbunãtãþirea urgentã a pro-cedurilor de lucru cu autoritãþile demanagement pe diversele programecu finanþare UE;

III. Mãsuri specifice în contextcomunitar, corelate cu poziþia FIEC:

1. Susþinem Declaraþia de presãdin 28.02.2012 privind creºtereaeconomicã pe termen lung ºi gene-rarea de locuri de muncã (Beyondausterity: ensuring long-term growthand jobs în the EU) precum ºimãsurile adresate CE;

2. Susþinem poziþia comunãFIEC-EFBWW din 27.02.2012 petema Directivei Eficienþei energetice(The Energy Efficiency Directive:The right time for ambitious measuresfor the environment, growth and jobs);

3. Sprijinirea investiþiilor în „ener-gia verde“ care este o prioritatecomunitarã dar ºi o oportunitate pen-tru sectorul de construcþii (eficienþaenergeticã a clãdirilor, reþelele trans-europene de transport ºi energie).

CONCLUZIII. Toate elementele prezentate

genereazã premise care nu permitestimãri de ieºire din recesiune în2012 a sectorului de construcþii. În ceamai favorabilã abordare, valoareasectorului în 2012 va ajunge între9,3 ºi 9,5 miliarde euro.

II. Rolul finanþãrilor publice, comu-nitare sau naþionale va rãmâne încontinuare esenþial, iar mixarea cuPPP este absolut necesarã.

III. Clasa politicã, prin diverºii sãiexponenþi, trebuie sã înþeleagã cãieºirea din recesiune în 2012 a sec-torului de construcþii este o opþiuneesenþialã prin efectele de antrenareeconomicã ºi socialã.

IV. Considerãm absolut necesarca autoritãþile fiscale sã treacã de laatitudinea de perceptor la aceea departener al mediului de afaceri.

V. ARACO pledeazã pentru uncompromis rezonabil ºi pentru cola-borare politicã în asumarea acelorproiecte naþionale sau regionalecare sã fie promovate ºi licitate con-form procedurilor legale, cu atât maimult cu cât dimensiunea electoralã aacestui an predispune la derapaje îndesfãºurarea procedurilor de achiziþiipublice.

În definitiv, interesul public nu tre-buie subordonat celui politic...! �

Fig. 1: Situaþia evoluþiei valorilor lucrãrilor de construcþii�� urmare din pagina 14


Lucrãri de construcþii specialeRIDICAREA ªI COBORÂREA CONTROLATÃ

A SUPRASTRUCTURILOR DE PODURI ªI/SAU PASAJE, SUB CIRCULAÞIEing. Marian MIHAI - SC DARA CONSTRUCÞII SRL

Pentru ridicarea suprastructurii se impune verifi-carea stãrii tehnice a elementelor structurii, precumºi posibilitatea de poziþionare a preselor hidraulicepentru preluarea sarcinilor existente. În cazul încare acest lucru nu este posibil, se construieºte unsistem de sprijiniri auxiliare care sã permitã prelu-area încãrcãrilor suprastructurii pentru a realiza

operaþiunea de ridicare/coborâre în condiþii de sigu-ranþã ºi stabilitate.

Datoritã sistemul hidraulic complet, cu elementelede control al deplasãrilor asistat pe calculator, secunosc, în fiecare moment, valoarea încãrcãrilor ºi adeplasãrilor suprastructurii dar ºi cele dinamice datede traficul auto.

În cadrul lucrãrilor de întreþinere curentã dar ºi în cele de reabilitare a podurilor ºi pasajelor, oactivitate importantã o reprezintã curãþarea ºi ungerea aparatelor de reazem metalice, precum ºiînlocuirea celor degradate; de asemenea, curãþarea ºi repararea, cu betoane speciale, a bancheteicuzinet ºi a cuzineþilor.

Realizarea acestor tipuri de lucrãri, de cãtre

SC DARA CONSTRUCÞII, se face, în cele mai multe

cazuri, sub trafic, fãrã închiderea circulaþiei auto care

se desfãºoarã pe ºi sub pasaj. În acest fel se reduce

timpul de execuþie al lucrãrilor, rezultând ºi costuri mai mici.

Resursele umane ºi materiale pentru devierea cir-

culaþiei ºi realizarea podurilor provizorii sunt ºi ele

diminuate, determinând, în final, o eficienþã sporitã.

Procedeul de ridicare/coborâre controlatã, cu sistem

hidraulic asistat de calculator, a suprastructurilor

podurilor ºi/sau pasajelor este aplicat, cu succes, în

aceleaºi condiþii, fãrã închiderea circulaþiei pe calea

podului/pasajului în lucru ºi pe calea peste care se

aflã podul/pasajul, chiar ºi atunci când trebuie sporit

gabaritul de liberã trecere pe sub pasaj.

Procedeul se aplicã la structurile cu grinzi con-

tinue, simplu rezemate, alcãtuite din beton armat,

beton precomprimat, metal sau metal-beton.

Iatã câteva lucrãri executate de firma noastrã, în

ultima perioadã, la care s-a aplicat cu succes aceastã

tehnologie:

1) Lucrãri pentru mãrirea gabaritului de liberã

trecere ºi înlocuirea aparatelor de reazem, la pasa-

jele peste autostrada A1 Bucureºti - Piteºti:

• Reparaþie pasaj rutier peste autostrada A1

km 94+193;

• Reabilitare pasaj pe DJ711A la km 41+400, peste

autostrada A1 km 49+208;

• Pasaj rutier pe DN61 km 69+500, peste auto-

strada Bucureºti – Piteºti;

• Reparaþii pasaj peste A1 km 73+160 la Gãieºti –

lucrare în execuþie;

2) Lucrãri pentru înlocuirea aparatelor de reazem:

• Pod peste râul Sabar, peste autostrada A1, la km 27;

• Reabilitarea podului pe DJ711A, peste râul Argeº,

la km 36+904;

• Pasaj rutier pe DN61, peste autostrada A1, la km

69+500;

• Schimbarea aparatelor de reazem la podul peste

pârâul Milova, pe DN7, la km 502+009;

• Reparaþia podului pe DN7, peste pârâul Topolog,

la Milcoiu, la km 157+016;

• Pasaj denivelat pe DN57, peste CF la Lugoj,

km 1+546;

• Pod pe DN10, la Siriu, km 77+386;

• Pod pe DN1B, la Bucov, km 11+295; • Ridicarea suprastructurii la cota +1,40 m conform

proiectului, pe pila Zimnicea, la podul de pe DC27,peste râul Vedea în com. Bragadiru;

• Reparaþia pasajului rutier peste CF Zizin – Braºov;• Lucrãri de ridicare a suprastructurii, pe DN14B,

pentru refacerea liniei roºii pe pod;• Reparaþia podului de la Hoghiz, pe DN13, la

km 53+808;

3) Construcþii civile ºi industriale:• Lucrãri pe ºantierul de la Agigea;• Ridicarea camerei de cocs de la rafinãria

Petrobrazi. �


Consolidarea unei alunecãri de terenºi coborârea pânzei de apã freaticã

cu drenuri sifon

SOLUÞIA TEHNICÃAvând în vedere cauzele care au dus la apariþia

fenomenelor de alunecare, soluþia de consolidare aterenului este realizarea unui ecran discontinuu, cu piloþiforaþi de diametru mare, împreunã cu un sistem dedrenaj de adâncime cu drenuri sifon.

Piloþii foraþi sunt plasaþi la o distanþã calculatã, astfelîncât sã nu perturbe starea de echilibru a tensiunilor dininteriorul masivului, respectiv sã mobilizeze efectul deboltã din masivul de pãmânt aflat în spatele ecranului desprijin.

Reþeaua de piloþi de diametru mare este amplasatãîn aval de drum, în zonele cu potenþial ridicat de pierderea stabilitãþii ºi se compune din:

• un rând de piloþi foraþi de 0,88 m diametru, plasaþila 1,76 m interax, pânã la adâncimea de 18 m faþã decota drumului, solidarizaþi cu o grindã longitudinalã delegãturã;

• un rând de piloþi foraþi de 0,88 m diametru, plasaþila 5,28 m interax, amplasaþi de-a lungul axului drumului,pânã la adâncimea de 18 m faþã de cota proiect adrumului.

Pentru interceptarea apei subterane, care reprezintãuna din cauzele ce au dus la instabilitatea versantului,s-a realizat, pe partea dreaptã a drumului, o reþea dedrenuri sifon, care sã intercepteze o proporþie cât maimare din apa subteranã. Drenajul va menþine nivelulfreatic coborât pânã la adâncimea de circa 9,00 m faþãde cota terenului amenajat.

Pe porþiunea de drum afectatã se vor realiza un numãrtotal de 170 drenuri sifon, dispuse în 9 reþele distincte.

Fiecare reþea este compusã din:• puþuri drenante forate pânã la adâncimea de 14,00 m

faþã de cota terenului natural;• cãmine de vizitare pentru protecþia fiecãrui foraj; • câte 1 cãmin de amplasare a sasurilor pentru fiecare

reþea de drenuri sifon;

ing. Dan CARASTOIAN, ing. Rãzvan CHIRILÃ, ing. George MAFTEI – SC PROEXROM SRL Iaºiprof. dr. ing. Nicolae BOÞU – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi

La ieºirea din localitatea Iliºeºti, un tronson din drumul judeþean DJ 178 strãbate un versant afectat deo alunecare de teren activã care prezintã ebulmente, contrapante, zone de bãltire, numeroase falii dedesprindere.

Pentru rezolvarea acestei situaþii a fost necesar ca, pe întreaga suprafaþã alunecatã, sã se executelucrãri de consolidare a terasamentului drumului ºi lucrãri de coborâre a nivelului apelor subterane.

Foto. 1: Drumul afectat de alunecãri de teren

Fig.1: Plan de situaþie cu lucrãri proiectate



• sasuri automate amplasate în cãminele de protecþie;• cãmine de vizitare intermediare pe traseul conductei

de legãturã de la cãminele reþea spre cãminul de sasuri;• reþeaua de legãturã dintre cãmine formatã din con-

ductã PVC φ315 mm;• reþeaua de evacuare prevãzutã cu gurã finalã de

canalizare ºi rigolã de scurgere cãtre emisar.Pentru o bunã dimensionare a reþelei de drenaj ºi

pentru stabilizarea zonelor cu potenþial alunecãtor estenecesar:

• sã se prevadã infiltraþii ale apelor de suprafaþã înzona alunecãtoare;

• sã se cunoascã foarte bine posibilitãþile de infiltrarea apei ºi a straturilor acvifere de pe amplasament (loca-lizare, permeabilitatea terenului, variaþii piezometrice);

• sã se instaleze un numãr suficient de drenuri pentrustabilizarea completã a alunecãrii.

Sistemul de drenare funcþioneazã fãrã energie, iarfiecare dren sifon poate fi considerat ca fiind nedeza-morsabil datoritã rezervorului amonte permanent umplutcu apã ºi a sasului automatic.

CONCLUZIITehnologia de creºtere a siguranþei la alunecare a

pantelor (taluzuri, versanþi), prin coborârea pânzei deapã freaticã, utilizând drenurile sifon, are o istorie depeste 15 ani. Sistemul este brevetat internaþional ºi afost pus la punct de specialiºti din Franþa.

Avantajele sunt esenþiale ºi vizeazã atât laturatehnicã, cât ºi cea economicã:

• Costuri mai mici cu 30-40% faþã de soluþiile utilizateîn prezent, dacã þinem cont de faptul cã se acþioneazãasupra cauzei ºi nu numai a efectului;

• Timp de proiectare ºi execuþie foarte redus;• Utilajele ºi aparatura necesarã execuþiei sunt acce-

sibile oricãrui ºantier;• Funcþionarea corectã a drenurilor la parametrii

proiectaþi este garantatã pe timp nelimitat, ca urmare afaptului cã acestea pot fi spãlate ori de câte ori estenevoie (în medie 1-2 ori pe an). Astfel, posibilitatea decolmatare a drenurilor cu material fin este îndepãrtatã;

• Nivelul pânzei de apã freaticã rabãtutã poate fi veri-ficat foarte simplu, în orice moment, cu ajutorulpiezometrului, dupã darea în exploatare a lucrãrii;

• Posibilitatea de modificare a capacitãþii de drenajpoate fi schimbatã în timpul exploatãrii, în funcþie dedebitul pânzei de apã freaticã, prin înlocuirea tuburilorde sifonaj.

www.proexrom.ro

Fig. 2: Profil tip cu lucrãri de consolidare

Fig. 3: Secþiune printr-o reþea de drenuri sifon

Foto. 2: Cãmin de vizitare sasuri automatice



Utilizarea BARIERELOR DE TORENÞI la refacerea DN15

Ploile abundente cãzute înjudeþul Harghita, în zona dintreoraºele Topliþa ºi Reghin, au con-dus la dislocãri masive de mate-rial din versanþi, material care aalunecat pe DN 15, între km 109+940ºi km 170+780.

În procesul de reabilitare aDN15 s-a dorit ca problemele cre-ate de aceste dislocãri de roci sãfie rezolvate cu bariere de torenþi.

În final, sistemul ales a fost osoluþie idealã, din punct de vedereal vitezei de construcþie ºi al acce-sibilitãþii pe ºantier.

MACCAFERRI, împreunã cupartenerul local IRIDEX GROUPPLASTIC SRL, au oferit soluþiile deproiectare pentru aceste bariere detorenþi - OM CTR DF - în toate cele 6secþiuni cu probleme.

În acest caz s-a dorit construireaunei structuri uºoare, care sã opreas-cã masa de material dislocatã de peversanþi.

Modelul cu bariere flexibile OMCTR DF este realizat din panouri deinele ºi plasã de sârmã dublu rãsucitã,ancore ºi disipatoare de energie.

La început, sunt instalate cablu-rile de ancorare (ancore) în versanþidin stânga ºi din dreapta vãii. Deacestea, sunt ataºate cablurile peri-ferice pe care se fixeazã panouriledin inele. Tot pe cablurile perifericetransversale, pe secþiunea vãii,sunt amplasate ºi disipatoarele deenergie. Partea de jos a bariereiflexibile este lãsatã liberã pentru apermite curgerea apei ºi a parti-culelor de mici dimensiuni.Foto 2: Bariera flexibilã MACCAFERRI OM CTR DF umplutã pe durata testãrii

Foto 1: Bariera flexibilã MACCAFERRI OM CTR DF în secþiunea 147+279

ing. Peter VODRÁŠKA - MACCAFERRI CENTRAL EUROPE s.r.o.

Structura OM CTR DF este netsuperioarã unei structuri rigide,deoarece este mai uºoarã, simplude construit ºi nu necesitã lucrãri deterasamente foarte complicate saude mari dimensiuni, care sã implicecosturi ridicate.

Pentru instalare s-a folosit doarun echipament de foraj, uºor demanevrat de cãtre 4 persoane.

De asemenea, fiind o structurã

flexibilã ºi uºoarã, deformarea

panoului ºi disipatoarele permit

oprirea unui volum sporit de mate-

rial, pe o perioadã mai mare de timp,

în comparaþie cu o structurã rigidã

clasicã. Totodatã, este o structurã

care se integreazã foarte bine în

mediul înconjurãtor, fãrã sã-l afecteze.

Fiind realizatã dintr-un singurrând de cabluri, inele ºi plase, struc-tura este puþin vizibilã.

Întreaga zonã de panouri deprindere are o suprafaþã de 116metri pãtraþi. S-au forat 50 de bucãþide cabluri de ancorare cu lungimeade 6 m fiecare ºi s-au utilizat 554 mde cabluri, lucrãrile fiind executate înnumai 6 sãptãmâni. �


EURODRILL FUNDAÞII SRL este o soci-

etate care activeazã pe piaþa lucrãrilor de

construcþii, specializatã în execuþia lucrã-

rilor geotehnice ºi de fundaþii speciale.

Personalul înalt calificat, precum ºi

dotãrile tehnice, ne asigurã capacitatea

de a executa majoritatea tipurilor de lucrãri

geotehnice ºi de fundaþii speciale ºi anume:

FUNDAÞII SPECIALE� coloane forate sub protecþia noroiului bentonitic, cu diametre

între 400 mm - 1.500 mm;� coloane forate prin metoda CFA (metoda cu ºnec continuu);� încercãri de probã.

STRUCTURI DE SPRIJINIRE� pereþi din coloane forate;� spijiniri tip BERLINEZ.

ÎMBUNÃTÃÞIREA TERENULUI DE FUNDARE� coloane forate de îndesare;� coloane din balast compactat;� injecþii de ciment.

EPUISMENTE� epuismente pe mari suprafeþe cu puþuri de vacuum;� excavaþii adânci cu puþuri de epuismente de diametre mari.

STUDII GEOTEHNICE PROIECTARECONSULTANÞÃ

Prin prisma faptului cã, în România, infrastructura de transportrutier este în continuã dezvoltare ºi în special, construcþia deautostrãzi pe coridoarele de transport PAN EUROPENE IV ºi IX,societatea SC EURODRILL FUNDAÞII SRL a participat ºi participã ladiverse proiecte de infrastructurã de transport cât ºi pentru infrastruc-tura centralelor din parcurile de energie eolianã din Dobrogea ºiBanat, proiecte finanþate atât de la Bugetul de Stat cât ºi din Fondurieuropene de Coeziune din care le amintim pe cele mai relevante:

� Autostrada Bucureºti - Braºov, sector 1 Bucureºti – Ploieºti,km 0+000 – 19+500

Realizarea de coloane forate cu diametru mare: 1.200 mm (PasajCF peste calea feratã Bucureºti - Constanþa ºi Centura Bucureºti km6+550, Pasaj peste autostradã pe DJ 101 km 19+500);

� Autostrada Bucureºti – Braºov, sector 2 Bucureºti – Ploieºti, km 19+500 – 62+000Realizarea de coloane forate cu diametru mare: 1.080 mm (Pod peste valea Cociovaliºtea km 19+500,

pod peste pârâul Gruiu km 31+840);

� Autostrada Orãºtie – Sibiu, lotul 4 km 65+965 – 82+070 Realizare de coloane forate cu

diametru mare: 1.080 mm (Pasajpe DJ 106 B km 82+430, Podpeste râul Ruscior km 81+750,Pasaj pe DJ 143 B km 81+407,Pod peste valea Salciei km80+420, Pasaj pe DA km 75+718,Pasaj pe DC 65 km70+477 ºiPasaj peste CF ºi DC 67 km66+290).

Realizare de coloane forate cu diametru mare: 1.200 mm (viaduct metalic km 71+375 ºi viaductmetalic km 73+165), viaducte care vor fi continuate printr-un tunel artificial cu douã casete gemene.�


Echipamente ºi accesoriipentru lucrãri de inginerie a solului

Soilmec, în prezenþa întregii

companii, a sãrbãtorit acest

even imen t î n da ta de 10

octombrie 2011 odatã cu inaugu-

rarea unei noi hale de producþie.

La sfârºitul ceremoniei maºina cu

numãrul 4.000 a fost pregãtitã

pentru livrare în Danemarca,

unde TREVI a demarat un

nou proiect la metroul din

Copenhaga.

Maºina numãrul 4.000 este

model SR-100 - o instalaþie pen-

tru piloþi de diametru mare - unul

din echipamentele din vârful

gamei, cunoscutã ca fiind una

din cele mai complexe maºini din

clasa sa.

În afarã de maºinile pentru

piloþi de diametru mare, Soilmec

dezvoltã ºi noi tehnologii pentru

execuþia de pereþi mulaþi ,

excava þ i i pen t ru tunelur i ,

macarale ºi maºini pentru piloþi

de diametru mic.

„Const rucþ ia maºin i i cu

numãrul 4.000 este nu numai un

rezultat de neegalat în istoria

industiei noastre, dar este ºi mãr-

turia vitalitãþii de care dã dovadã

echipa Soilmec care continuã sã

stabileascã noi standarde în

domeniul ingineriei solului”, a

precizat în timpul ceremoniei dl.

Simone Trevisani, directorul

general al Soilmec.

SOILMEC, companie aparþinând Grupului TREVI, specializatã în construcþia de echipa-mente ºi accesorii pentru fundaþii ºi foraj, sãrbãtoreºte atingerea pragului de 4.000 demaºini produse.

Este PRIMA ºi SINGURA companie din lume care a atins acest prag reprezentativ în acestdomeniu.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2012 33

De remarcat cã Soilmec ainvestit permanent în pregãtireapersonalului ºi în dezvoltare, con-vinsã fiind cã viitorul companieise bazeazã pe aceste douãfundamente.

Iatã, de altfel, ºi câteva cifrenotabile prezentate la acestmoment festiv, cifre care repre-zintã numãrul de unitãþi ieºite pepoarta fabricii:

• 4.000 de maºini pentru piloþide diametru mare;

• 2.400 de maºini pentru piloþide diametru mic;

• 500 de macarale.Noile echipamente din gama

Microdrilling SM-3 ºi SM-5, de 3,respectiv 5 tone, sunt destinatelucrãrilor de reparaþii ºi con-solidãri în spaþii restrânse ºi elecompleteazã gama „Microdrilling”de produse ale firmei Soilmecprin care se lãrgeºte plaja deechipamente de la 3 la 32 tone.

Pentru cei interesaþi, suntoferite în completare ºi 5 noi mo-dele de echipamente pentru tunelecare corespund tuturor cerinþelorpentru lucrãri subterane.

Echipamentele Soilmec oferãsoluþii pretabile tuturor tehnologi-ilor de foraj ºi consolidare cerutede fiecare proiect în parte, asi-gurând o înaltã ratã a producti-vitãþii datoritã cercetãrii continueîn dezvoltarea noilor tehnologiiºi preluând din experienþa dobân-ditã pe ºantierele din întreagalume. �


Utilaje ºi tehnologii pentru forajBAUER GROUP este un concern

internaþional, cu sediul central în loca-litatea bavarezã Schrobenhausen.Cotat la bursã din 2006, Bauer Groupare în componenþa sa peste 100 decompanii subsidiare, în întreaga lume,cu trei direcþii principale de activitate:

• construcþiile de fundaþii speciale(BAUER Spezialtiefbau GmbH);

• fabricaþia de utilaje pentru teh-nologia fundaþiilor speciale (BAUERMaschinen Group);

• prospectarea ºi exploatarea re-surselor minerale (BAUER ResourcesGmbH).

BAUER Maschinen Group estelider de piaþã în dezvoltarea ºi produce-rea de utilaje specifice tehnologiei fun-daþiilor speciale ºi exploatãrii resurselorminerale.

BAUER Maschinen GmbH produceîn fabricile sale din Schrobenhausen,Aresing ºi Edelshausen, seria de uti-laje BG de foraj rotativ pentru piloþi,seria TBA pentru foraje la mareadâncime (max. 7.000 m), unitãþi cugraifere ºi cu freze pentru execuþie depereþi diafragmã, macarale pentru fun-daþii speciale, vibratoare de adâncime,precum ºi întreaga gamã de scule ºiaccesorii pentru foraje.

Tot la Schrobenhausen îºi desfã-ºoarã activitatea ºi firma RTGRammtechnik GmbH, producãtoarea utilajelor din seria RG specializatepentru instalarea de palplanºe prinintermediul unor capete hidraulicevibratoare.

Pentru instalarea de palplanºe ºipiloþi metalici din beton sau din lemnse pot folosi ºi alte metode, precumcele oferite de firmele grupului FAMBOdin Suedia ºi PILECO din S.U.A.

Ciocanele hidraulice FAMBO sepot monta, prin intermediul unui mastpropriu, pe braþul unui excavator, fiindacþionate de la instalaþia hidraulicã aacestuia.

Ciocanele Diesel PILECO suntmontate pe mastul unei maºini de forajtip BG sau al unei maºini pentrupalplanºe RTG. De asemenea, pot fisuspendate în cârligul unei macarale.

Energia dezvoltatã de ciocanulDiesel este transferatã pilotului metalicpentru înfigerea acestuia în sol.

KLEMM Bohrtechnik GmbH esteunul dintre cei mai cunoscuþi producã-tori de utilaje pentru foraje de anco-rare, foraje de micropiloþi sau pentruinjecþii de beton la presiuni înalte.

De curând, firma KLEMM a dez-voltat ºi o gamã de utilaje de foraj pen-tru captarea energiei geotermale.

HAUSHERR System BohrtechnikGmbH este specializatã în fabricaþiade utilaje hidraulice de foraj pentruexplozii în cariere ºi exploatãri minierede suprafaþã.

PRAKLA Bohrtechnik GmbHeste specializatã în fabricaþia de utilajede foraj mobile montate pe ºasiuri decamion, destinate forajelor la mare

adâncime pentru execuþia de puþuri deapã, pentru prelevare de probe desti-nate studiilor geotehnice precum ºipentru foraje de captare a energieigeotermale.

Firma ABS Trenchless GmbHproduce instalaþii pentru foraje orizon-tale de subtraversare ºi pentru reabi-litarea reþelelor de conducte subterane.

Utilajele ABS executã foraje desubtraversare pentru instalarea conduc-telor noi de gaz sau apã ºi a reþelelorde cabluri electrice.

Utilajele RBS asigurã înlocuirearapidã ºi sigurã a vechilor conducte degaz, apã sau canalizare, prin tragerea,în interiorul acestora, a conductelor noi,fãrã a fi necesarã decopertarea lor.

MAT Mischanlagentechnik estespecializatã în dezvoltarea ºi produc-þia unei game complete de instalaþii ºi

echipamente pentru preparare, ames-tec, injectare ºi denisipare a fluidelorde foraj.

În acest an, întreaga gamã de utilajeBAUER va fi prezentatã la douã expo-ziþii importante:

• UTICAM CONSTRUCT 2012 -care se va desfãºura în perioada25-29 apri l ie la Bucureºti, lângãcomplexul comercial Bãneasa.

• BAUER IN-HOUSE 2012 -expoziþia anualã de utilaje ºi tehnologiide foraj BAUER, ce se va desfãºuraanul acesta în perioada 4-7 mai lasediul BAUER din Schrobenhausen,în Germania.

Dacã doriþi sã participaþi la oricaredintre aceste expoziþii, vã rugãm sãvã adresaþi firmei TRACTOR PROIECTCOMERÞ din Braºov, reprezentantacomercialã BAUER în România. �

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau în cazul armãriiconstructive a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

� asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

� eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

� creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

� reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

� fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

� mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

� datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

� pardoseli industriale;� platforme exterioare, parcãri, piste betonate;� consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;� prefabricate pentru orice destinaþii;� fundaþii cu solicitare dinamicã mare;� conducte din beton;� ziduri de sprijin;� elemente subþiri de faþadã;� fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

� la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

� la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, do-zele de adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

– soluþii profesionale de armare în dispersiea betoanelor ºi mortarelor

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere - 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametru decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni

AniversareM A P E I : 7 5 d e a n i

Conceputã ca o micã afacere de familie, specializatãîn producþia de vopsele, MAPEI - nume care provine dinabrevierea cuvintelor în limba italianã „Materiali AuxiliariPer Edilizia e Industria” (Materiale Auxiliare pentru Con-strucþii ºi Industrie) - a fost fondatã în data de 12 februarie1937 la Milano, la iniþiativa lui Rodolfo Squinzi.

Pe parcursul anilor, firma a evoluat ºi a devenit, prineforturi susþinute, un grup puternic, un lider mondial îndomeniul produselor chimice ºi al adezivilor pentru construcþii.

Oportunitatea de internaþionalizare a brandului aapãrut în 1976, cu ocazia Jocurilor Olimpice de laMontreal, atunci când s-au utilizat adezivii MAPEI pentrurealizarea pistei olimpice.

În 1984 s-a construit prima fabricã pe continentulamerican, în Phoenix (Arizona), urmatã, la începutul

anilor ‘90, de extinderea prezenþei pe alt continent, prindeschiderea unei unitãþi productive în Asia, la Singapore,expansiunea fiind continuatã apoi, treptat, pe tot globul.

În prezent, MAPEI numãrã 59 de fabrici, 68 de filialeºi 7.500 de angajaþi, care realizeazã o gamã de 1.400de produse, înregistrând, în 2011, o cifrã de afaceride 2,1 miliarde de euro.

În cei 75 de ani de existenþã ai companiei, reprezen-tanþii MAPEI au investit, permanent, în cercetare, în dez-voltarea de produse ºi tehnologii noi, eforturi reflectateîn calitatea materialelor de construcþii oferite, datoritãcãrora au câºtigat încrederea consumatorilor.

Compania MAPEI porneºte, pretutindeni în lume, dela aceleaºi valori solide: flexibilitate, inovaþie ºi diversi-tate. Acestea nu sunt simple concepte notate pe o foaiede hârtie, ci modelul dupã care o lume unitã construieºtemai departe viitorul.

Anual, investiþiile în cercetare reprezintã cca. 5% dincifra de afaceri a companiei la nivel global, respectiv, în2011, aproximativ 100 milioane de euro. Din totalulnumãrului de angajaþi, 12% îl formeazã personaluldepartamentului Cercetare & Dezoltare, iar 70% dinactivitate este direcþionatã spre dezvoltarea de produseeco-sustenabile, în cele 18 laboratoare proprii. Trenduleco nu este considerat doar o „modã“, ci o necesitate, oalegere strategicã pentru mediul înconjurãtor ºi individ,dar ºi pentru dezvoltarea grupului.

În România, MAPEI a sãrbãtorit anul trecut cinciani de activitate, reuºind sã se poziþioneze, în aceastãperioadã, în topul firmelor de profil, impunându-sepe piaþa localã, prin valorile transmise. În aceastãperioadã MAPEI a furnizat în þara noastrã o bogatãgamã de produse. Ele se regãsesc, pe scarã largã, îndiversele construcþii la care folosirea lor a însemnatcalitate, durabilitate ºi eficienþã.

Performanþele produselor MAPEI reprezintã cea maibunã carte de vizitã a firmei în competiþia destul de durãcu furnizorii de produse similare pe piaþa româneascã.În acelaºi timp, este îmbucurãtor faptul cã arhitecþii,proiectanþii ºi constructorii pot conta în proiectele lor peo gamã de produse competitive. �

În februarie 2012 compania MAPEI a sãrbãtorit, în toatã lumea, 75 de ani de la fondarea sa.Aniversarea a fost celebratã în cadrul unor momente speciale, organizate la teatrul Scala din Milano,

unde aproximativ 2.500 de persoane au fost invitate la spectacolul de operã Aida de Verdi, pus în scenã cuaceastã ocazie în 19 ºi 21 februarie 2012.


PRECON SRL – garanþia calitãþii

În cadrul programului de dezvol-

tare a societãþii, SC PRECON SRL a

inaugurat, la 1 decembrie 2005, o

linie modernã de producere a stâlpi-

lor electrici centrifugaþi din beton

armat ºi precomprimat, conform

noului standard de calitate SR2970/2005, obligatoriu în Româniaîncepând cu 01.06.2006.

La ora actualã, SC PRECON SRLeste unicul producãtor de stâlpi elec-trici SC 10001, 10002, 10005, 15006,15007, 15014, 15015 din zonaBucureºtiului.

Tot pe aceastã linie, se producstâlpi electrici centrifugaþi tip SF 8-11pentru liniile electrice de contactRATB, RAT Braºov, RAT Cluj ºi RATPloieºti.

Societatea produce ºi stâlpi elec-trici din beton precomprimat SE 4T,

ST 10T ºi SE 11T pentru LEA, con-form noului SR 2970/2005. Benefi-ciari: SC ENEL România, SC CEZOltenia, E’ON Moldova, SC ElectricaMuntenia Sud, SC Electrica Munte-nia Nord, SC Electrica Dobrogea,

SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producereaºi valorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

Deºi dupã anul 1990 producþia de prefabricate a înregistrat o stagnare, SC PRECON SRL a reuºit,datoritã unui management corespunzãtor, sã pãstreze profilul societãþii, precum ºi angajaþii care au, înmajoritate, peste 25 de ani vechime în acest domeniu.

SC PRECON SRL s-a aliniat la cerinþele legislaþiei privind managementul calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºisecuritãþii ocupaþionale ºi responsabilitãþii sociale, fiind în posesia tuturor autorizaþiilor de funcþionareimpuse de legislaþia în vigoare.

Datoritã experienþei acumulate de-a lungul timpului, dotãrii tehnice ºi umane, SC PRECON SRLeste gata pentru a realiza orice tip de prefabricat din beton, necesar investitorilor autohtoni ºi strãini.

SC Electrica Transilvania Sud, SCElectrica Transilvania Nord, SC Elec-trica Oltenia, SC Electrica Banat.

SC PRECON SRL posedã scri-soare de acceptare produs ºi acceptde partener, din partea SC Electrica SA.

SC PRECON SRL participã lamodernizarea alimentãrii cu apã aBucureºtiului ºi a altor localitãþi din

þarã furnizând CÃMINE DEBIT-METRU MODULATE SPAÞIALE din4÷9 piese, prefabricate tip APANOVA DN 50, DN 100, DN 200 ÷ DN1000, filtre de apã tip M-epurare,cunete ºi cãmine de vizitare φ800 ºiφ1.000, împreunã cu toatã gamade prefabricate necesare reþelelorapã-canal.



SC PRECON SRL participã la

construirea de supermarketuri,

show-roomuri ºi cartiere rezidenþiale

prin livrarea de: stâlpi ºi grinzi, rampe,

planºee ºi predale prefabricate.

SC PRECON SRL participã la

modernizarea satelor româneºti prin

programele europene, furnizând:

podeþe de trecere, timpane de

podeþe - φ300, φ400, φ500, φ600,

rigole ºi plãcuþe carosabile, ele-

mente de ºanþ etc.

SC PRECON SRL furnizeazã,

pentru lucrãrile de distribuþie a

energiei electrice, cãmine de tragere

instalaþii ºi branºamente electrice,

rigole carosabile ºi necarosabile cu

plãci de acoperire pentru LES (linii

electrice subterane), borne indica-

toare trasee cabluri electrice 20 kV

(joasã, medie ºi înaltã tensiune).

SC PRECON SRL este înregis-

tratã la Consiliul Tehnic Permanent

pentru Construcþii ºi în Registrul unic

al produselor pentru construcþii certi-

ficate CE (Anexa nr. 2 poziþia nr. 2.43).

Societatea noastrã a realizat ºi a

furnizat elemente prefabricate (rigole,

capace, casiuri, borduri, parapeþi) pen-

tru reabilitarea Autostrãzii Bucureºti-

Piteºti, a ªoselei de Centurã a

Bucureºtiului, Autostrada Transilva-

nia (Bechtel), Autostrada Bucureºti -

Ploieºti - Braºov.

SC PRECON SRL executã:

• prefabricate tip L ºi T, ziduri de

sprijin de diverse dimensiuni pentru

amenajarea de depozite agregate

minerale, pentru staþii de betoane,

staþii de asfalt etc;

• prefabricate pentru împrejmuiri

industriale (garduri);

• jardiniere trafic auto;

• la solicitarea beneficiarilor, orice

tip de elemente prefabricate armate

ºi precomprimate. �



Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

� Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

� Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

� Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acest

sens, departamentul de vânzãria dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere, faso-nare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2011 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

O foarte bunã productivitate s-a ob-þinut ºi în ceea ce priveºte realizareade pereþi-cortinã, trei dintre cele maiimportante lucrãri fiind hala show-room

Kia Motors de pe DN1, show-room-ulKia Motors de pe bulevardul Aviato-rilor din Bucureºti ºi hala propriea SC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de dis-tribuþie de combustibil CAMOIL laintersecþia dintre ªos. Berceni ºi ªos.de Centurã. Firma are licenþã detransport ºi distribuþie de combustibili,deþinând douã auto-cisterne, fiindastfel distribuitor de produse petro-liere pentru mai multe staþii debetoane ºi garaje ale unor impor-tante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþu-meºte celor mai importanþi clienþi aisãi: BRD Groupe Société Générale,ROHE România, Mit Motors Inter-national, Ines Group, Ager BussinesTech, Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROEL Elec-trics, Rolly’s SRL, DOOSAN IMGBRomânia, Foria România. �

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 18 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


PORTOCALIUL noul VERDE !Creativitate pe acoperiº

Un sistem de acoperiº sigur, cu o garanþie extinsã dela Bauder, constã în folosirea urmãtoarelor materiale:

• Bauder Super AL-E, barierã de vapori de calitateridicatã;

• Bauder PIR, termoizolaþie cu performanþe ridicate; • BauderTHERM UL 50, primul strat de hidroizolaþie

de cea mai bunã calitate;• BauderSMARAGD, membranã strat de închidere

de calitate superioarã.Cerinþele privind proiectarea ºi execuþia acoperi-

ºurilor terasã cresc în permanenþã. Alãturi de alegereamaterialelor corespunzãtoare, hotãrâtoare pentru dura-bilitatea hidroizolaþiei este ºi execuþia. Execuþia trebuiefãcutã cu firme autorizate ºi certificate, la un standard deperformanþã care garanteazã un nivel ridicat al calitãþii.

Garanþia pe termen lung a acoperiºului este asigu-ratã ºi printr-o inspecþie ºi întreþinere regulatã. De aceea,acoperiºurile terasã trebuie verificate cel puþin o datã pe an.

MATERIALE BAUDER UTILIZATEBauder Super AL-E - o membranã barierã de vapori,

de calitate ridicatã, cu armãturã formatã dintr-o combi-naþie de poliester-aluminiu ºi voal din fibrã de sticlã; eaeste optimã pentru suprafeþele din beton. Membrana sesudeazã termic pe toatã suprafaþa, care, în prealabil, afost tratatã cu amorsã bituminoasã Bauder Burkolit V.

Bauder PIR MF - o termoizolaþie din spumã poliure-tanicã durã care corespunde cerinþelor ridicate privindeconomisirea energiei ºi protecþia mediului. Bauder PIRoferã cele mai bune performaþe de izolare în comparaþiecu termoizolaþiile obiºnuite. În acest proiect, s-au folositplãcile de grosime 200 mm cu muchiile fãlþuite, de greu-tate redusã ºi rezistente la compresiune ridicatã, idealepentru o aplicare rapidã ºi sigurã. Voalul mineraliccaºerat pe suprafaþa plãcii este ideal pentru mem-branele rapid termosudabile.

BauderTHERM UL 50 - o membranã pentru primulstrat de hidroizolaþie care câºtigã în execuþie datoritãtimpului redus de topire; benzile THERM de pe parteainferioarã ºi zonele caºerate cu nisip asigurã o egalizarecontrolatã a presiunii vaporilor ºi împiedicã formarea depungi de aer.

BauderSMARAGD - o membranã pentru stratul deînchidere având rezistenþã împotriva strãpungeriirãdãcinilor. Calitatea bitumului polimer este peste cerin-þele normelor. Partea inferioarã a membranei constãdintr-un mixt de bitum aditivat cu SBS care oferã o flexi-bilitate la rece de pânã la -40 °C. Partea superioarã esteaditivatã cu APP ºi asigurã stabilitatea la cald în cazulverilor toride.

Acoperiºul verde, de tip intensiv, oferã suprafeþeamenajate circulabil combinate cu o vegetaþie apropiatãnaturii ºi o întreþinere redusã.

Mai mult decât orice altã formã de acoperiº, acoperiºurile terasã oferã proiectanþilor ºi arhitecþilorspaþiul necesar pentru o amenajare diversificatã. Aceastã diversificare în amenajare impune, însã, cerinþefoarte ridicate în ceea ce priveºte termoizolaþia ºi hidroizolaþia.

Bauder, prin produsele sale, este partenerul care poate sã garanteze o siguranþã pe termen lung atâtpentru construcþiile noi cât ºi pentru renovãri.


MATERIALE FOLOSITE LA ÎNVERZIREA ACOPERIªULUIPeste stratul de închidere al hidroizolaþiei Bauder-

SMARAGD se pot folosi urmãtoarele materiale:• Bauder Tennfolie PE02 - un strat de separaþie din

polietilenã;• Bauder Schutzvlies SV 600 - un strat de protecþie

folosit împotriva deteriorãrilor mecanice;• Bauder DSE 20 - este elementul de dren ºi reþinere

a apei rezistent la compresiune;• Bauder Filtervlies 125 - un voal de filtrare, care

împiedicã colmatarea stratului de dren cu particule finedin substratul pentru vegetaþie;

• Bauder LBB-I - este substratul pentru vegetaþie, un

mixt din materiale minerale - lavã, ºisturi ardezie, piatrã

ponce - ºi pãrþi reduse de materie organicã ce oferã

plantelor condiþii ideale pentru dezvoltare.

Toatã aceastã „investiþie“ a fost realizatã pentru a

avea un acoperiº durabil, sigur ºi cu un consum redus

de energie (Lucrare de referinþã: Altenpflegeheim

St. Monika, Stuttgart).

Pentru informaþii detaliate, suport tehnic ºi con-

figurãri de sisteme de acoperiº cu vegetaþie nu

ezitaþi sã ne contactaþi la coordonatele de mai jos. �


Bosch îºi extinde fabrica din România Este vorba despre o investiþie de

43 milioane de euro concretizatã înextinderea centrului de producþiepentru industria auto de la Blaj.

În aceastã unitate de producþievor fi produºi, începând din 2013,senzori de turaþie a roþilor ºi senzoride turaþie a arborelui cotit destinaþiindustriei auto.

Lucrãrile de construcþie încep înprimãvara anului 2012. Pe nouasuprafaþã construitã, de circa 21.000de metri pãtraþi, vor fi create, pânã în2013, aproximativ 300 de noi locuride muncã iar pânã în 2020, numãrulangajaþilor, implicaþi în producþia desenzori de turaþie a roþilor ºi senzoride turaþie a arborelui cotit, va ajungela circa 1.000.

Noua unitate de producþie vaaparþine, din punct de vedere organi-zatoric, de divizia Sisteme de Con-trol al ªasiului din cadrul Bosch,divizie care produce componenteºi sisteme de siguranþã auto pasivãºi activã, dar ºi sisteme de asistare aºoferului.

Divizia dispune de peste 35 decentre la nivel mondial ºi are circa16.000 de angajaþi.

Pânã în prezent, unitatea de pro-ducþie Bosch Rexroth din Blaj, carefuncþioneazã din 2007, a produstehnicã liniarã utilizatã în ingineriamecanicã. În aceastã fabricã lucrea-zã acum 580 de angajaþi.

Grupul Bosch este, de aseme-nea, reprezentat în România în altedouã locaþii. În Bucureºti, Boscheste prezent cu o societate de dis-tribuþie scule electrice, sisteme deîncãlzire, sisteme de securitate,siguranþã ºi comunicaþii ºi echipa-mente auto pentru piaþa de aftermar-ket, iar în Timiºoara se aflã un centrude comunicare.

Numãrul total de angajaþi ai con-cernului Bosch este în România decirca 1.400 de persoane.

Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii ºi servicii. Conform rezultatelor preliminare, în anul fiscal2011 cei peste 300.000 de angajaþi au generat vânzãri de 51,4 miliarde de euro, în domeniile construcþiei de autovehicule,tehnologiei industriale, bunurilor de larg consum ºi echipamentelor pentru construcþii.

Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH ºi cele peste 350 de filiale ºi companii regionale din peste 60 de þãri.Prin includerea partenerilor comerciali ºi de service, Bosch este reprezentat în aproximativ 150 de þãri. Aceastã reþeainternaþionalã de dezvoltare, producþie ºi vânzare reprezintã fundaþia creºterii continue a concernului german.

Bosch a cheltuit în 2011 peste 4 miliarde de euro pentru cercetare ºi dezvoltare ºi a înregistrat peste 4.100 depatente pe plan internaþional. Prin toate produsele ºi serviciile sale, Bosch sporeºte calitatea vieþii, oferind soluþii caresunt atât inovatoare, cât ºi utile.

Compania a fost înfiinþatã în 1886 la Stuttgart de cãtre Robert Bosch (1861-1942), sub denumirea „Atelier de mecanicãfinã ºi inginerie electricã”. Structura specialã a proprietãþii Robert Bosch GmbH asigurã libertatea antreprenorialã agrupului Bosch, permiþând companiei sã planifice ºi sã facã investiþii semnificative pentru asigurarea viitorului sãu.

92% din acþiunile Robert Bosch GmbH sunt deþinute de fundaþia caritabilã Robert Bosch Stiftung GmbH. Majoritatea drep-turilor de vot sunt deþinute de Robert Bosch Industrietreuhand KG, un trust industrial. Funcþiile de conducere antreprenorialãa grupului sunt îndeplinite de acest trust. Restul de acþiuni sunt deþinute de familia Bosch ºi de Robert Bosch GmbH.


Constructorii ºi declinul cauzat de lipsa investiþiilorBARIERE ÎN CALEA DEZVOLTÃRII EDILITARE

Un exemplu îl constituie modul încare consilierii generali din cadrulConsiliului General al MunicipiuluiBucureºti au acþionat în ºedinþalunarã (30 ianuarie 2012) pentru agãsi soluþii de revigorare a investiþi-ilor în municipiul Bucureºti, prinatragerea capitalului privat ºi în spe-cial strãin, în investiþii imobiliare.

Dar, stupoare! Din 105 planuriurbanistice zonale supuse aprobãrii,conform legii, s-au aprobat doar 30.De ce?

Iatã un extras din procesul verbalal ºedinþei din acea datã, pe carel-am difuzat celor prezenþi ºi laconferinþa de presã organizatã deAsociaþia Românã a Antreprenorilorde Construcþii (ARACO), în data de2 martie a.c, în scopul gãsirii resur-selor necesare dezvoltãrii ºi pentruînlãturarea, pe cât posibil, a acelorbariere care blocheazã nedrept dez-voltarea României.

Planurile urbanistice zonale nea-probate cuprindeau reglementareaunor suprafeþe de teren însumând2.161,09 ha ºi o arie construitãdesfãºuratã totalã de 71.457.426 mp,iar funcþiunile prevãzute corespun-deau întrutotul nevoilor oraºului:locuinþe, birouri, servicii, comerþ,

sedii instituþii publice, spaþii de pro-ducþie ºi depozitare, hoteluri, centrupentru artele spectacolului, centru deasistenþã socialã, dotãri pentru învã-þãmânt ºi sãnãtate, infrastructurã ºiutilitãþi, parcaje, spaþii de joacã pen-tru copii, spaþii verzi, plantaþii.

Toate documentaþiile, fãrã excep-þie, aveau avizele legale obþinute, nufãrã greutãþi, trecute prin filtrul delegalitate al direcþiilor de specialitateale primãriei, ale primarului general,ale direcþiei tehnice ºi juridice aConsiliului General, al Comisiei deUrbanism ºi Amenajarea Teritoriuluia Consiliului General.

Valoarea estimatã a investi-þiilor care urmau a fi realizate secifreazã la circa 60 mld. euro,inclusiv valoarea utilitãþilor ºiTVA-ului, o sumã echivalentã cuîmprumutul acordat României decãtre FMI, Banca Mondialã ºiComisia Europeanã.

Ce s-a întâmplat ?Reþinem, în tabelul 1, doar câte-

va dintre PUZ-urile care nu au fostaprobate întrucât un grup de con-silieri, relativ constant, s-a abþinutla vot, iar 3 dintre aceºtia sunt ºimembri ai Comisiei de Urbanism ºiAmenajarea Teritoriului a Consiliului

General, care au avizat favorabiltoate documentaþiile supuse aprobãrii.

Vã lãsãm pe dvs sã judecaþi dacãacest vot (abþinere), permis încã delege (în cazul documentaþiilor deurbanism), vot care ar trebui sã fiedoar «admis» sau «respins», are ºialte conotaþii sau nu.

Avem informaþii cã persoane

juridice, afectate de votul respectiv, îi

vor da în judecatã pe cei respon-

sabili de o asemenea situaþie (vã

amintiþi, desigur, de cazul Bordei).

Probabil cã o parte din consilieri

vor dori sã mai candideze la alege-

rile locale din acest an pentru «a

ajuta», în continuare, la recon-

strucþia Bucureºtiului ºi vor face uz

de experienþa pe care au dobândit-o

ºi de interesul declarat, pentru ca

Bucureºtiul sã devinã cu adevãrat o

capitalã europeanã.

ªi pentru cã am vorbit de specifi-

cul românesc, probabil cã nimeni nu

va fi tras la rãspundere în acest caz

ilustrativ pentru ceea ce înseamnã

„profesionalismul“ unor consilieri total

neaveniþi.

Suntem informaþi cã aceastã situ-

aþie este prezentã ºi în alte oraºe ale

þãrii.

Dupã cum cunoaºteþi, întreaga þarã trece printr-o perioadã foarte grea, generatã de criza globalã, la carese adaugã specificul românesc.

Constructorii simt cel mai puternic declinul generat de lipsa investiþiilor, declin aducãtor de ºomaj,sãrãcie, nesiguranþã. Lanþul celorlalte ramuri din industrie, care concurã la realizarea construcþiilor, s-arupt, cu prejudicii semnificative în plan economic ºi social.

ARACO

arh. Criºan Victor POPESCU - membru al comitetului director ARACO



În aceste condiþii, am dori sãconstituim o alianþã naþionalãcare sã aibã ca obiectiv recâº-tigarea demnitãþii, promovareavalorilor, eliminarea incompe-tenþei ºi corupþiei.

Cei interesaþi de acest demersne pot contacta la sediul ARACO.

Nu dorim ca aceastã alianþã sãaibã conotaþii politice; ea trebuie sãreprezinte vocea celor care nu ºi-aupierdut încã speranþa. Lângã noi seaflã societãþi de construcþii din toatãþara, care ºi-au restrâns activitateasau au intrat în insolvenþã ºi spe-cialiºti în urbanism, arhitecturã ºiinginerie, ale cãror locuri de muncãsunt periclitate.

Lista este deschisã ºi pentrupresã, investitori, alþi specialiºti, pre-cum ºi pentru toþi cei care dorescbinele acestei þãri.

O scrisoare, cu conþinut similar, afost transmisã primului ministru alGuvernului României, domnul MihaiRãzvan Ungureanu, cu speranþa cãva adopta mãsurile ce se impunpentru fluidizarea investiþiilor, pentruatragerea capitalului privat ºi revi-zuirea legislaþiei specifice.

Suntem convinºi cã, în primulrând investiþiile reprezintã calea princare putem depãºi situaþia în care seaflã þara!

Nu ne face plãcere, dar dumnea-voastrã este bine sã-i cunoaºteþi ºipe consilierii care s-au abþinut pre-ponderent de la vot: Bãcãinþan I. –63 abþineri; Cruceanu E. – 63;Cosma R. – 62; Gorodea T. – 62;Ivaºcu T. – 62; Chiriº M. – 58;Prioteasa D. – 57; Pop R. – 53; Ilie P.– 50; Rãdoi S. – 50; Þicã H. – 50;Voicu M. – 50; Deaconescu C. – 49;Gaf D. – 45; Murg C. – 44; Toma V. –43; Pârvu C. – 42; Rãileanu M. – 39;Neagu M. – 38; Raicu M. – 38;Purcarea S. – 35; Vlãdan F. – 32;Niþu R. – 31; Scarlat H. – 31; TãnaseI. – 30; Alexe F. – 28; Grigorescu R.– 27; Mihailovici V. – 25; Capotã B. –23; Popa M. – 20; Meran D. – 16.

Tabelul 1: O parte dintre lucrãrile neaprobate

Acesta este tabelul care cuprinde doar o parte dintre PUZ-urile carenu au fost aprobate. Este vorba, cum spuneam, de lucrãri care ar fi pututsã revigoreze activitatea de construcþii a capitalei. �



Protecþia la foc, cu plãci din ipsos armat,a elementelor structurale din lemn

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. B. DIACONU, Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” Iaºi

PROTECÞIA LA FOC CU PLÃCI DIN IPSOS ARMATPlãcile din ipsos pot fi armate: cu foi de carton la

exterior sau, dispers în masa de ipsos, cu fibre de sticlã,iar din însumarea celor douã armãri rezultã plãcileantifoc.

Rezistenþa la foc a protecþiei cu plãci din ipsos armat(fig. 1) este influenþatã de urmãtorii factori: compoziþiachimicã ºi incombustibilitatea ipsosului întãrit, izolareatermicã a acestuia (valoarea redusã a lui l) precum ºi dearmarea miezului cu fibrã de sticlã, ceea ce conduce laîntârzierea fisurãrii.

MECANISMUL DE IZOLARE LA FOC A IPSOSULUI ARMATComportarea eficientã la foc a ipsosului armat este

motivatã de faptul cã ipsosul întãrit este un sulfat decalciu cu douã molecule de apã CaSO4.2H2O (placa deipsos armat în grosime de 15 mm conþine 3 litri de apã la m2).

Sub acþiunea cãldurii provocate de incendiu, ipsosularmat suferã o transformare chimicã, rezultat al uneireacþii endotermice. Aceasta va conduce la absorbþiacãldurii, neutralizând, astfel, efectele distructive ale acþi-unii focului, eliminând apa legatã chimic prin ruperealegãturii moleculare.

Reacþia este dublã:

Sub acþiunea cãldurii provocate de incendiu, se con-sumã o cantitate importantã de energie (circa 170 kcal/kgde ipsos).

Sub acþiunea cãldurii dezvoltate de incendiu, plãciledin ipsos armat „transpirã“, deci eliminã prin evaporareapa legatã chimic (2%) din structura molecularã, con-sumând o energie suplimentarã de circa 130 kcal pentru200 g de apã provenitã dintr-un kg de ipsos întãrit.

La eliberarea apei de cristalizare - în proporþie de20% - din compoziþia ipsosului întãrit, se consumã oenergie care va diminua intensitatea focului care acþio-neazã asupra protecþiei din ipsos armat (8.400 kJ pentrufiecare m2 de placã din ipsos armat).

Comportarea bunã la foc este determinatã ºi de fap-tul cã ipsosul armat este un material incombustibil dar ºi,suplimentar, pentru cã protecþia cu plãci din ipsos armatmicºoreazã fluxul de cãldurã provocat de foc. Aceastava realiza ºi o protecþie prin izolare termicã, datoratãcoeficientului de conductivitate termicã redus λ=0,41 W/mKipsos de construcþii ºi λ=0,1 W/mK ipsos rezistent la foc,în comparaþie cu alte materiale de construcþie cumar fi betonul greu λ=2,2 W/mK sau materialul ceramicλ=1,7 W/mK.

Ipsosul armat va îndeplini un rol de ecran la foc pânãîn momentul epuizãrii procesului de eliberare ºi evaporarea apei din interiorul ipsosului întãrit. Dupã deshidratare,semihidratul CaSO4.1/2H2O va reþine, un timp, lipite plã-cile de armare din carton, de miezul din ipsos.

În timpul acestui proces de deshidratare, pe parteaopusã a plãcilor de ipsos armat, temperaturile vor fi deminim 110 0C, la limita cu elementele de lemn.

Putem menþiona cã proprietãþile de rezistenþã (laîntindere) ºi de deformare (modul de elasticitate) nuprezintã modificãri mari pânã la temperatura de 200 0C.

În cazul plãcilor antifoc, miezul din ipsos se armeazãcu fibre de sticlã. Armarea va întârzia fisurarea ipsosuluiºi, ulterior, mãrirea acestor fisuri, întârziindu-se, astfel,pãtrunderea cãldurii spre elementul structural din lemnprotejat ºi mãrindu-se rezistenþa la foc a protecþiei cuplãci din ipsos armat.

Extinderea închiderii clãdirilor prin mansarde cu ºarpantã din lemn, precum ºi creºterea numãruluiclãdirilor construite cu structurã din lemn, impun sporirea exigenþelor privind siguranþa la foc.

Rezistenþa la foc minimã este influenþatã de timpul de alarmare necesar sesizãrii incendiului, de timpulpentru supravieþuirea oamenilor din clãdire ºi de timpul minim de intervenþie a protecþiei active.

Fig. 1: Protecþia la foc cu plãci din ipsos armat pentru stâlpul (I)expus la foc pe 4 laturi ºi grinda (II) expusã la foc pe 3 laturi.

H, B - dimensiunile elementelor structurale din lemn



DETERMINAREA REZISTENÞEI LA FOCA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN

Protejarea elementelor din lemn, prin îmbrãcareasuprafeþei expusã la foc cu plãci din ipsos armat, va con-duce la o creºtere a rezistenþei la foc, deci a timpuluinecesar aprinderii, precum ºi la o reducere a rãspândiriiflãcãrilor.

Temperatura ridicatã din timpul incendiului va afectarezistenþa ºi rigiditatea lemnului necarbonizat.

Determinarea timpului necesar pentru atingereaacestei valori critice reprezintã rezistenþa la foc a ele-mentului structural din lemn (fig. 2).

În cadrul relaþiei rezistenþei la foc, factorul de încãr-care (f) se determinã cu ajutorul diagramei din figura 3în funcþie de încãrcarea ce solicitã elementul din lemn ºifactorul KL/B.

Rezistenþa la foc a elementului de lemn protejat cuipsos armat depinde de: tipul plãcilor de ipsos carton(rezistente la foc sau antifoc) ºi de grosimea acestora(placa de 10 mm are rezistenþa la foc de 10 minute;12,5 mm – 15 minute; 18 mm – 20 minute; douã plãci de10 mm – 25 minute).

Rezistenþa la foc a scheletului de lemn depinde depoziþia elementului (stâlp, grindã), la care se adaugãnumãrul laturilor expuse la foc.

Rezistenþa la foc a elementelor din lemn este expri-

matã prin timpul în care componenta necarbonizatã

poate prelua încãrcarea, fiind influenþatã de viteza de

carbonizare, de variaþia rezistenþei ºi rigiditãþii funcþie de

temperaturã.

Viteza de carbonizare este influenþatã de esenþa,

conþinutul de umiditate ºi densitatea lemnului. Lemnul

umed ºi dens conduce la o micºorare a vitezei de

carbonizare (2,5 cm/orã) iar lemnul uscat ºi cu densitate

redusã mãreºte aceastã vitezã pânã la dublu (cca. 5 cm/orã).

Necesitatea protecþiei la foc a elementelor structurale

din lemn cu plãci din ipsos armat conduce la o mãrire a

rezistenþei la foc care este proporþionalã cu însumarea

grosimii plãcilor de protecþie din ipsos armat.

BIBLIOGRAFIE(1) CIORNEI, AL., Noi elemente de construcþie civile

din ipsos armat, Iaºi, Ed. Junimea, 2004;

(2) CIORNEI, AL., DIACONU, B. R., Rezistenþa

la foc a elementelor de construcþie din lemn, Revista

Construcþiilor, Nr. 74, Septembrie 2011. �

Fig. 3: Valoarea factorului (f) în funcþie de încãrcarea pentru stâlpiºi de factorul KL/B în care:

K - factorul lungimii efective;L - lungimea liberã a stâlpului;B - latura micã a stâlpului înainte de expunerea la foc.

Fig. 2: Relaþia de calcul a rezistenþei la foca elementelor structurale din lemn (stâlp, grindã), expuse la foc pe 3 sau 4 laturi


Sistemul mineral MC-RIM PW,folosind tehnologia DySC®

pentru protecþia structurilor din betonaflate în contact permanent cu apa potabilã

Rezervoarele de apã potabilã artrebui proiectate, construite ºi între-þinute pentru a nu afecta calitatea apeidin punct de vedere bacteriologic,chimic, fizic ºi biologic. O asemeneacondiþie este necesar sã fie asiguratã,în primul rând, de materialele folositela construcþia lor.

Protecþiile pe bazã de ciment artrebui sã aibã, deci, porozitãþi mai miciºi densitãþi mai mari. În general, însã,betonul, mortarul ºi materialele dereparaþie pe bazã de ciment suntmateriale poroase, în ciuda structuriilor dense. Aceastã structurã de porieste compusã din pori de gel, bule deaer, pori de contracþie, pori capilari,pori de compactare. Cu cei mai mulþidintre aceºtia se formeazã matricea(piatra de ciment).

În toate golurile din masa pietreide ciment ºi a betonului se pot aflafaza lichidã ºi faza gazoasã a beto-nului ce sunt constituite din apã,vapori de apã sau diferite gaze.

Capacitatea de difuzie a uneistructuri este consideratã, adesea,avantajoasã. În anumite domenii deaplicare, cum ar fi structurile în con-tact cu apã potabilã, aceastã „porozi-tate“ este, însã, un dezavantaj grav,deoarece apa este capabilã sã ajungãla piatra de ciment producând dizol-varea ei.

Din punct de vedere al tehnologieibetonului sunt valabile diferite con-cepte de reducere a porozitãþii totale:

1) Liantul - este tipul de cimentresponsabil pentru întãrirea sau forma-rea de piatrã de ciment.

2) Raportul ciment-apã este cotaprocentualã de apã pentru ciment (lianþi).

3) Înfãºurãri sferice dense - înseamnãdistribuþia idealã granulometricã în

structura globalã precum ºi formareamatricei de piatrã de ciment compactºi dens la nivelul liantului, folosind doaraditivi anorganici selectaþi.

4) Aditivii anorganici sunt substanþedistribuite, în mod egal, pentru a îmbu-nãtãþi compoziþia granulometricã saupentru a optimiza matricea de piatrãde ciment pe scarã micro ºi nano. Aicise face distincþie între praf de piatrã,fum de cenuºã, zgurã granulatã, prafde siliciu ºi dioxid de siliciu stratificat.Straturile de praf de siliciu ºi dioxid desiliciu sunt cele mai potrivite pentru areduce volumul global al porilor ºi pentrua optimiza matricea de piatrã de ciment,datoritã dimensiunii particulelor.

Praful de siliciu este un dioxid desiliciu amorf fin distribuit, colectat caprodus derivat în procesul de topire asiliciului metalic sau feroaliajelor desiliciu. Cu alte cuvinte: praful de siliciueste utilizat în reacþie.

Distribuþia finã temperatã a stratuluide dioxid de siliciu se obþine printr-unproces termic controlat, din mineraleselectate. Cu alte cuvinte, siliciul stra-tificat ferm este încorporat în matrice.Rezultatul este unul pozitiv deoareceduce la reducerea clarã a zonei porilorºi a micro-fisurilor. Pe aceastã bazã esteposibil, astãzi, prin tehnologia DySC®

(Dynamic SynCristallisation), sã se reali-zeze materiale de construcþie extremde dense utilizate la rezervoarele pen-tru apã potabilã.

Aºadar, cu cristalizarea dinamicã(DySC®), MC-Bauchemie a dezvoltat otehnologie revoluþionarã care reduceporozitatea materialelor de construcþiepe bazã de ciment la o valoare semni-ficativ scãzutã; sunt materiale cu orezistenþã mecanicã ridicatã, cu den-sitate ºi durabilitãþi mari.

Conceptul de cristalizare dinamicã(DySC®) are ca efect compactarea, imper-meabilizarea ºi rezistenþa ridicatã a mate-rialelor fabricate cu aceastã tehnologie,materiale care se caracterizeazã ºiprintr-o rezistenþã la hidroliza ridicatãºi eluþie redusã.

Sistemul MC-RIM PW la care ne refe-rim cuprinde: protecþia anticorozivãMC-RIM PW CP, amorsa MC-RIM PWBC, mortarul de reparaþie pentru supra-feþele verticale ºi de intrados MC-RIMPW 10, mortarul de reparaþie pentru supra-feþele orizontale MC-RIM PW 30 ºi mor-tarul de protecþie pentru suprafeþeleverticale ºi de intrados MC-RIM PW 20.

Materialele din gama de produseMC-RIM PW sunt mortare imperme-abile, care permit difuzia vaporilor deapã, culoare gri deschis, porozitate totalãmai micã de 5%, rezistã la acþiunea dedizolvare a apei fãrã minerale ºi nupermit proliferarea microorganismelorpe suprafaþã datoritã alcalinitãþii ridicate.

Produsele sunt testate ºi certificateconform standardului EN 1504-3 ºi decãtre Institutul de igienã ºi toxicologiedin Ruhrgebiets ºi în curs de obþinere aavizului sanitar conform Ordinului 520/2011.

Compania MC-Bauchemie este unul dintre cei mai importanþi fabricanþi de produse chimice din Europa.Societatea este specializatã în producþia de materiale de construcþii speciale pentru reparaþii betoane

ºi pentru protecþii de suprafaþã, în domeniul civil ºi industrial, pardoseli industriale: pe bazã de rãºiniepoxidice, rãºini poliuretanice, sisteme de injecþii: pe bazã de rãºini epoxidice, poliure-

tanice, hidrostructurale, suspensii cimentoase, rosturi de dilatare ºi sistemepentru infrastructura subteranã.

MC-BauchemieDãrmãneºti, Nr.1420, DN 72Judetul DâmboviþaTel: + 40 (0) 245 20 70 72Tel mobil: 0721 218 776Fax: +40(0) 254 20 70 79www.mc-bauchemie.ro


AHM GRAND CONSTRUCT

VÂNZÃRI UTILAJESocietatea noastrã comerciali-

zeazã o gamã variatã de utilaje deconstrucþii atât NOI cât ºi SECOND-HAND, începând de la clasiculbuldoexcavator ºi continuând cumini-încãrcãtoare multifuncþionale,excavatoare pe ºenile sau pneuri,industriale ºi pentru demolãri, încãr-cãtoare frontale, telescopice, bul-dozore, dumpere º.a.

ÎNCHIRIERI UTILAJE PUNEM LA DISPOZIÞIA ORICÃRUI

CLIENT UN NUMÃR DE 140 DE UTI-LAJE pentru construcþii cât ºi 200 deutilaje de micã mecanizare.

TOATE ECHIPAMENTELE ªI UTI-LAJELE pentru închiriere SUNT DEULTIMÃ GENERAÞIE, fiind reînnoitela fiecare 5 ani.

SERVICE ªI PIESE DE SCHIMBSERVICE – Departamentul After

Sales al AHM GRAND CONSTRUCTeste dezvoltat ºi perfecþionat continuupentru a face faþã oricãrei provocãri.

Firma noastrã vã oferã o gamãcompletã de PIESE originale sauaftermarket, din stocul propriu, pentrutoate mãrcile de utilaje.

Pentru satisfacerea cât mai bunã acerinþelor clienþilor, AHM GRANDCONSTRUCT se angajeazã sub con-tract sã intervinã într-un timp bine sta-bilit pentru remedierea oricãrei defecþiuniapãrute. Contractul garanteazã, înacelaºi timp, ºi reduceri la preþurileconsumabilelor, pieselor de schimb ºiorei de manoperã.

Având ca prioritate satisfacþia clien-þilor, strategia permanentã a companieia fost sã le ofere acestora cele maibune soluþii tehnico-economice, la cos-turi cât mai reduse.

De reþinut cã AHM GRAND CON-STRUCT asigurã ASISTENÞÃ TEHNICÃ,24/24H, PENTRU TOATE TIPURILEDE UTILAJE INDIFERENT DE MARCÃªI AN DE FABRICAÞIE. În acestsens, firma DISPUNE DE ECHIPEMOBILE DE SERVICE DOTATE CORES-PUNZÃTOR ªI DE SUPORT ON-LINE.

FONDURI EUROPENE -FÃRÃ BANI ªI COMISION ÎN AVANSPentru cei interesaþi AHM GRAND

CONSTRUCT OFERÃ POSIBILITATEADE A ATRAGE FONDURI EUROPENEPENTRU ACHIZIÞIONAREA DE UTI-LAJE PENTRU CONSTRUCÞII.

Aºa cã orice societate poate accesaFONDURI EUROPENE dacã, în urmaunei analize specifice, se dovedeºte afi eligibilã, respectiv îndeplineºtecâteva condiþii minime:

� Societatea Comercialã sã prezinteprofit la data de 31.12.2010;

� Numãrul minim de angajaþi alSocietãþii sã fie 10;

� Codul CAEN sã reprezinte dome-niul Construcþiilor;

� Societatea Comercialã sã nu aibãdatorii cãtre Bugetul de Stat LAMOMEN-TUL DEPUNERII.

LEASING FINANCIARSAU OPERAÞIONAL

COLABORÃM CU CELE MAIIMPORTANTE SOCIETÃÞI DE LEASINGDIN ROMÂNIA ºi aducem, în perma-nenþã, noutãþi în gama de produseºi servicii iar eforturile sunt reflec-tate în succesul clienþilor cu caresocietatea noastrã are contracte decolaborare.

SC AHM GRAND CONSTRUCTSRL promoveazã o culturã organiza-þionalã puternicã având ca valoarefundamentalã orientarea cãtre client.

Un lucru deosebit de importanteste cã profesionalismul, prompti-tudinea ºi preþurile serviciilor oferitede SC AHM GRAND CONSTRUCT SRLreprezintã o dovadã certã privindcolaborarea fructuoasã cu toþi clienþiifirmei.

Pentru alte informaþii puteþi sã necontactaþi:

- Telefon: 0372.979.997, 0736.389.241- E-mail: [email protected] Web: www.ahmutilaje.ro �

SC AHM GRAND CONSTRUCT SRL este o societate comercialã cu capital privat, fondatã în anul 2009, avândca domeniu de activitate VÂNZAREA, INCHIRIEREA, SERVICE ªI PIESE DE SCHIMB PENTRU UTILAJE DECONSTRUCÞII INDIFERENT DE MARCÃ SAU AN DE FABRICAÞIE. De asemenea, asigurã celor interesaþiFONDURI EUROPENE ªI LEASING FINANCIAR SAU OPERAÞIONAL.

Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopere întreaga plajã de necesitãþi pentrufiecare societate în parte. Firma AHM GRAND CONSTRUCT oferã partenerilor cu care lucreazã o gamã nouã ºivariatã de utilaje pentru construcþii de la firme importante precum CASE CONSTRUCTION ºi NEW HOLLANDCONSTRUCTION, punând la dispoziþia acestora ºi o echipã profesionistã care, prin pregãtirea ºi experienþa sa,asigurã buna funcþionare a utilajelor pe care le au în dotare.


Proceduri de recuperare a creanþelor CONSULTANÞÃ JURIDICÃ

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator Casa de Avocaturã Coltuc

PROCEDURI DIFERITEPRIVIND RECUPERAREA CREANÞELOR

Potrivit legii române, în cazul în care un debitor nu ºi-aplãtit datoria pânã la data scadentã, creditorul sãu poateiniþia o procedurã în faþa instanþei, pentru recuperareacreanþei sale, în termenul de prescripþie de trei ani.În plus, creditorii pot utiliza ºi prevederile stabilite deLegea 85/2006 („Legea Insolvenþei“), acolo unde aces-tea sunt aplicabile.

Începând din octombrie 2007, când a intrat în vigoareOrdonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG119”), ca parte a responsabilitãþilor asumate de România

în procesul de integrareîn Uniunea Europeanã,coexistã douã proce-duri urgente privindrecuperarea creanþelor:procedura somaþieide platã, stabilitã prinOrdonanþa Guvernuluinr. 5/2001, ºi proce-dura ordonanþei deplatã, stabi l i tã pr inOUG 119. În funcþiede cazul lor concret,creditorii pot opta pen-tru oricare dintre celedouã proceduri urgentedar pot, de asemenea,utiliza ºi procedurageneralã prevãzutã deCodul de procedurãcivilã, care necesitã,însã, mai mult timppentru o implementareintegralã.

SOMAÞIA DE PLATÃªI ORDONANÞA DE PLATÃ

În cazul în care creditorul deþine informaþii suficienteprivind solvabilitatea debitorului iar creanþa sa este ates-tatã prin înscrisuri, atunci cea mai bunã opþiune pentrucreditor este sã utilizeze una dintre cele douã proceduriurgente. Atât procedura somaþiei, cât ºi cea a ordonan-þei de platã, se referã la creanþe certe, lichide ºi exigibile.

O creanþã este certã atunci când existenþa sa estedincolo de îndoialã, este lichidã, atunci când cuantu-mul sãu este determinat sau determinabil ºi este exigi-bilã atunci când a devenit scadentã.

Procedura somaþiei este una specialã ºi urgentã, carepoate fi utilizatã numai pentru recuperarea creanþelorreprezentând sume de bani rezultate din contracte saudin alte înscrisuri semnate de ambele pãrþi.

Ordonanþa de platã deþine o arie mai restrânsã deaplicare, în sensul cã ea reglementeazã recuperareacreanþelor reprezentând sume de bani care decurg dincontracte comerciale, definite drept acele contracteîncheiate între comercianþi ori între comercianþi ºiautoritãþi contractante.

În timp ce, în procedura somaþiei de platã, facturilesemnate de debitor reprezintã dovada de bazã utilizatãîn faþa instanþei, procedura ordonanþei de platã permite omai mare flexibilitate în ceea ce priveºte furnizareadovezilor în instanþã. Astfel, un creditor care uti-lizeazã o asemenea procedurã poate depune, cusucces, pe lângã facturi, ºi alte documente care sãateste creanþa sa faþã de debitor, cum ar fi corespon-denþa cu respectivul. Acesta este un aspect importantcare transformã ordonanþa de platã într-o procedurã maiavantajoasã pentru creditori, comparativ cu somaþia deplatã.

Pe lângã neliniºtile produse de sistemul juridic român ºi pe lângã lipsa unei înþelegeri adecvate a pro-tecþiei juridice acordate creditorilor, în baza legilor în vigoare, a face afaceri ºi, mai mult, a avea creanþe înRomânia devine mult prea stresant pentru cele mai multe societãþi – în special în vremuri tulburi din punctde vedere economic. Din fericire, sistemul juridic românesc oferã un cadru care instituie proceduri ur-gente privind recuperarea creanþelor de cãtre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentelejuridice aflate la dispoziþia creditorilor pentru recuperarea creanþelor lor.

Un alt avantaj al ordonanþei de platã este faptul cã, în

cadrul acestei proceduri, debitorul îºi poate recunoaºte

parþial datoria, în timp ce procedura somaþiei nu per-

mite o asemenea recunoaºtere parþialã. Astfel, judecã-

torul poate emite o decizie în acest sens, iar creditorul îºi

va putea recupera o parte a creanþei sale, în timp ce,

pentru restul creanþei pretinse, poate introduce o cerere

în instanþã, în temeiul procedurii generale prevãzute de

Codul de procedurã civilã.

PROCEDURA GENERALÃPotrivit Codului de procedurã civilã, care instituie

procedura generalã privind recuperarea creanþelor,

înainte de iniþierea unei acþiuni în instanþã, creditorul

trebuie sã încerce sã soluþioneze problema în mod

amiabil cu debitorul. În acest sens, creditorul trebuie sã

comunice o notificare scrisã debitorului, prin care sã-l

invite, în scopul soluþionãrii amiable a problemei.

Notificarea trebuie sã includã, drept anexe, toate

documentele care atestã creanþa creditorului ºi trebuie

transmisã cu cel puþin 15 zile înainte de data propusã

pentru întâlnire.

Dacã pãrþile reuºesc sã rezolve problema în mod

amiabil, atunci debitorul va plãti suma datoratã ºi nicio

acþiune nu va mai fi introdusã în instanþã. Însã, în cazul

în care pãrþile nu ajung la o înþelegere, sau dacã pãrþile

ajung la o înþelegere pe care debitorul o încalcã, atunci

creditorul poate introduce o acþiune în instanþã, la care

va anexa toate documentele ce atestã faptul cã pãrþile

au încercat sã soluþioneze problema amiabil înainte de

introducerea respectivei acþiuni. În lipsa unor aseme-

nea dovezi, acþiunea va fi respinsã de instanþã.

La fel ca în cazul procedurilor somaþiei ºi ordonanþei

de platã, instanþa competentã în cadrul procedurii

generale este judecãtoria sau tribunalul, în funcþie de

cuantumul creanþei care face obiectul litigiului.

AVANTAJELE ªI DEZAVANTAJELEPRINCIPALE ÎNTRE PROCEDURA

GENERALÃ ªI PROCEDURILE URGENTEUn avantaj al procedurilor urgente este faptul cã taxa

de timbru, care trebuie plãtitã de creditori, are un cuan-

tum de doar 39 lei, reprezentând echivalentul a aproxi-

mativ 10 euro, în timp ce, în cazul procedurii generale,

creditorii trebuie sã plãteascã o taxã de timbru având

un cuantum care reprezintã un anumit procent din cuan-

tumul creanþei.

În consecinþã, cu cât este mai mare cuantumul cre-

anþei, cu atât mai mare va fi ºi taxa de timbru pe care

creditorul va trebui sã o plãteascã. �

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

Timdex SRL 021.240.63.80Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


POLYGLASS® a început producþia membranelor sinteticeMAPEPLAN® PVC ºi MAPEPLAN® TPO/FPO

POLYGLASS® Group activeazã pepiaþã de aproape 40 de ani iar, înprezent, se aflã în topul celor mai per-formante companii specializate în cer-cetare, dezvoltare, producþie demembrane bituminoase, membrane sin-tetice ºi sisteme de hidroizolaþii pentruindustria de construcþii. Are o cifrã deafaceri anualã de 150 de milioane de euro,o producþie de peste 60.000.000 mp/anrealizatã în 5 fabrici din Italia ºi StateleUnite ale Americii ºi exportã în peste50 de þãri din întreaga lume.

MAPEI® a început activitatea acum75 de ani în Italia, astãzi fiind unul din-tre liderii mondiali în producþia deadezivi ºi materiale pentru construcþii,înregistrând o cifrã de afaceri anualãde peste douã miliarde de euro. Grupulare 58 de unitãþi de producþie cu 6.100de angajaþi care livreazã peste 20.000tone de produse zilnic. Cele 1.500 deproduse sunt distribuite la aproximativ50.000 de clienþi, în peste 30 de þãri, depe toate cele 5 continente.

La scurt timp dupã integrarea încadrul grupului ºi bazându-se pe expe-rienþa tehnologicã ºi de cercetare aMAPEI®, POLYGLASS® a lansat ºi

perfecþionat noi produse care revo-luþioneazã piaþa membranelor hidroizola-toare: membrane autoadezive ADESO®,membrane ultrauºoare REOXTHENE®

ºi membrane reflective POLYREFLECT®.Demonstrându-ºi angajamentul sãu

pentru dezvoltarea grupului ºi lãrgireagamei de produse, ca urmare a uneiinvestiþii de peste 10 milioane de euro,în 2011, a fost pusã în funcþiune o linienouã pentru producerea de membranesintetice tip MAPEPLAN® PVC-P ºiTPO/FPO, prin tehnologia exclusivãde multi-extrudare. Acestea au garan-tatã o duratã de viaþã mai mare ºi per-formanþe superioare. Una dintre celemai importante caracteristici ale mem-branelor MAPEPLAN® este lucrabili-tatea ºi sudabilitatea superioarã.

Sudarea termicã se bazeazã pe unefect de fuziune ºi unire a lanþurilormoleculare ºi oferã rezistenþã la pã-trunderea apei ºi la stres mecanic.

Cu membranele sintetice PVC/Psau TPO/FPO MAPEPLAN® se potrealiza sisteme de impermeabilizarepentru acoperiºuri total ermetice,pentru fundaþii sau subsoluri, imper-meabilizãri de bazine, rezervoare sau

alte lucrãri hidraulice, precum ºi pen-tru piscine.

MAPEPLAN® este, de asemenea,disponibil în versiunea „smart withe”,caz în care partea superioarã a mem-branei este albã, culoare care garan-teazã un grad de reflexie solarã mare.Aceastã suprafaþã reduce temperaturade la suprafaþa acoperiºului cu 50%ºi, în consecinþã, temperatura inte-rioarã a clãdirii, menþinându-le peambele constante.

Chiar dacã abia au fost introdusepe piaþã în România, membranele sin-tetice MAPEPLAN® au fost foarte bineprimite de clienþii noºtri, realizându-sepânã acum câteva lucrãri importantedintre care:

• Extindere Aeroportul Internaþional„Henry Coandã” Otopeni cu MAPEPLAN®

TM 15 (TPO/FPO);• Complex Comercial CARREFOUR

Botoºani cu MAPEPLAN® M 15 (PVC-P);• Extindere Aeroportul Internaþional

Iaºi cu MAPEPLAN® M 15 (PVC-P).

Certificãrile UNI EN ISO 9001: 2008,UNI EN ISO 14001: 2004 ºi marcareaproduselor conform regulamentelorEN 13707, EN 13969 ºi EN 13956precum ºi certificãrile BBA (BritishBoard of Agreements) sunt dovadaangajamentului POLYGLASS® pen-tru îmbunãtãþirea continuã a perfor-manþelor produselor ºi pentruprevenirea poluãrii mediului ºi pro-tecþia sãnãtãþii ºi securitãþii la loculde muncã. Procesele de producþiePOLYGLASS® respectã mediulînconjurãtor ºi adoptã criteriul dedurabilitate. �

Din anul 2009, grupul italian POLYGLASS®, cel mai mare producãtor de membrane hidroizolatoare din Italia ºiunul dintre liderii mondiali în domeniu, face parte din familia MAPEI® Group (Italia), la rândul lui unul dintrecei mai mari jucãtori mondiali în producþia de adezivi ºi produse pentru construcþii.

Unirea celor douã forþe a reprezentat o bunã oportunitate a momentului, care a stimulat creºterea grupuluiMAPEI® pe pieþele în care activeazã.

Prin intermediul MAPEI® Group, POLYGLASS® ºi-a lãrgit gama de produse din segmentul de hidroizolaþiiexistente, produse dezvoltate în urma unor cercetãri tehnologice în care Grupul MAPEI® exceleazã.


Activitatea STIHL Româniaeste eficientã cu Microsoft Dynamics NAV

Soluþia ERP trebuia sã rãspundãcerinþelor STIHL România ºi sãofere un suport consistent la nivel degrup, prin optimizarea fluxurilor logis-tice ºi financiare, permiþând, totodatã,integrarea facilã cu diverse sistemeexistente la nivel de grup.

STIHL România a înregistrat oevoluþie deosebitã pe piaþa dinRomânia. În acest context, scalabili-tatea soluþiei ERP implementate afost o cerinþã intrinsecã în procesulde alegere a unei astfel de aplicaþii.

Microsoft Dynamics NAV era, în1997, un produs flexibil, care putea fiadaptat pentru a rãspunde cerinþelorunor implementãri complexe. Iniþial afost implementatã versiunea pentrusistemul de operare MS-DOS, ulte-rior realizându-se upgrade-ul la oversiune pentru Windows.

„În cei peste 14 ani de utilizare,sistemul Microsoft Dynamics NAV ºi-ademonstrat capacitatea de a rãspundediverselor provocãri de business”,declarã Ionuþ Anton, IT Manager –STIHL România.

Microsoft Dynamics NAV a permisrealizarea unor adaptãri, un numãrmare din funcþionalitãþile acesteisoluþii fiind modificate pentru arãspunde cerinþelor STIHL.

„Am apreciat posibilitãþile de per-sonalizare ºi capacitatea soluþieiMicrosoft Dynamics NAV de a fi inte-gratã cu diverse alte aplicaþii“, a adãu-gat Ionuþ Anton.

Pe partea de logisticã, sistemul acontribuit la automatizarea fluxurilorde distribuþie.

Soluþia implementatã la STIHL apermis utilizarea codurilor de barepentru operarea stocurilor în depo-zit, comenzile ºi facturile fiind ges-tionate automat în depozit.

Microsoft Dynamics NAV a oferitsuportul pentru dezvoltarea canaluluide parteneri STIHL din România, con-tribuind la fluidizarea întregului procesde distribuþie.

Sistemul a integrat ºi funcþiona-litãþi de service, apte sã rãspundãmodelului de afaceri orientat peparteneri din cadrul companiei.

Modulele financiar-contabile aufost, în totalitate, adaptate cerinþelorlegislative din România. În plus, afost posibilã integrarea cu diverseaplicaþii existente la nivelul grupuluiSTIHL, aplicaþii care asigurã consoli-darea informaþiilor financiare pentruîntreaga companie.

Sistemul permite folosirea arhi-tecturilor moderne ºi face posibilãutilizarea serviciilor Web pentru inte-grarea cu aplicaþii într-un mediu ete-rogen din punct de vedere altehnologiilor folosite.

Microsoft Dynamics NAV inte-greazã funcþii puternice de raportareoferind acces la rapoarte în timpreal, iar managerii STIHL Româniaau o imagine de ansamblu asupraprincipalilor indicatori economici.

„Suntem foarte mulþumiþi deMicrosoft Dynamics NAV. De aseme-nea, am apreciat stabilitatea soluþieiºi capacitatea acesteia de a fi adap-tatã cerinþelor companiei noastre“, aconcluzionat Ionuþ Anton, IT Manager– STIHL România.

LLP Dynamics RomaniaTel.: 021 224 55 16

E-mail: [email protected]: www.llpdynamics.com

LLP Dynamics Romania are în portofoliul sãu primul proiect de MicrosoftDynamics NAV din România. Implementarea de la STIHL Romania a avut loc înanul 1997, cei peste 14 ani de utilizare a sistemului fiind o mãrturie a capacitãþiide adaptare a acestei soluþii ERP la cerinþe de business tot mai complexe.

Înfiinþat în 1926, grupul STIHL are, în prezent, 8.000 de angajaþi la nivelglobal ºi peste 35.000 de distribuitori autorizaþi, în peste 160 de þãri. STIHL esteunul dintre liderii pieþei de echipamente ºi articole pentru pãdure ºi grãdinãrit,dedicate profesioniºtilor ºi pasionaþilor, echipamentele oferite de aceastãcompanie fiind recunoscute printr-un înalt nivel de calitate ºi fiabilitate.

În anul 1997, grupul STIHL a luat decizia de a deschide o filialã în România,decizie urmatã de implementarea soluþiei ERP Microsoft Dynamics NAV.

Top 5 beneficii ale implementãriiM i c r o s o f t D y n a m i c s N AV

1. Adaptare completã la procesele debusiness din companie

2. Scalabilitate3. Suport consistent pentru proiectele

de logisticã4. Posibilitãþi de integrare cu alte sis-

teme existente la nivel de grup5. Funcþionalitãþi complete de raportare

Ionuþ Anton,IT Manager – STIHL România


Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri (AICPS)

A XXII-a CONFERINÞÃ NAÞIONALÃ AICPS1 IUNIE 2012

Loc desfãºurare: World Trade Center - Pullman,Bucureºti.

Programul conferinþei:a) Prezentãri tehnice ºi ºtiinþificeb) Acordarea PREMIILOR AICPS c) Acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIAd) Acordarea PREMIILOR RADU AGENTe) Activitatea AICPSPrezentãri tehnice ºi ºtiinþificeLucrãrile care se doresc a fi prezentate la

Conferinþa Naþionalã AICPS trebuie sã le trans-miteþi pânã la data de 8 aprilie 2012 prin e-mailla: [email protected] sau [email protected].

ªi în anul 2012 se acordã PREMIILE ASOCI-AÞIEI INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIEC-TANÞI DE STRUCTURI (AICPS).

Regulamentul privind desfãºurarea concursuluipentru acordarea premiilor poate fi obþinut de laAICPS prin email la: [email protected] [email protected] sau de pe site-ul:www.aicps.ro.

Vã rugãm sã transmiteþi înscrierile la concurspânã la 6 aprilie 2012 pe adresa AICPS: ªos.Panduri nr.94, corp. B, et. 1, incinta Aedificia Carpaþi,sect.5, Bucureºti, Tel./Fax: 021/412.02.04, e-mail:[email protected] sau [email protected].

Prezentarea sinteticã a lucrãrilor propuse pre-mierii vor fi trimise pânã la 6 aprilie 2012.

Se va acorda ºi în acest an UN PREMIU SPE-CIAL DR. ING. PETRU VERNESCU pentru o lucrarea tinerilor ingineri pânã în 38 ani.

Pentru activitate îndelungatã ºi meritorie privindproiectarea structurilor pentru construcþii, pro-movarea ºtiinþei ºi tehnicii structurilor pentru con-strucþii ºi contribuþii meritorii la activitateaAICPS, Consiliul de Conducere AICPS, va acordaDIPLOME OPERA OMNIA, cu ocazia celei de aXXII-a CONFERINÞE NAÞIONALE.

ªefii filialelor AICPS, societãþile de proiectare ºimembrii AICPS sunt rugaþi sã transmitã pânã la 8aprilie 2012 în scris, prin fax: 021.412.02.04 sauemail: [email protected], [email protected],sau la sediul AICPS, propuneri pentru acordareaDIPLOMELOR OPERA OMNIA.

Pentru acordarea premiilor „RADU AGENT“se vor trimite propunerile la AICPS pânã pe datade 8 aprilie 2012.

Cu ocazia desfãºurãrii celei de a XXII-a Confe-rinþe Naþionale a AICPS, se va organiza o expoziþiede proiecte, lucrãri de constructii deosebite execu-tate ºi materiale de construcþii.

Tema conferinþei„CONSTRUCÞII MODERNE. CONLUCRARE ÎNTRE ARHITECTURÃ ªI STRUCTURÃ”

Informatii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor, acordarea premiilor, organizarea expoziþiei etc.se pot obþine de la secretariatul AICPS: ªos. Panduri Nr. 94, Corp B, Et. 1 (incinta AEDIFICIA CARPAÞI),Sector 5, Bucureºti, Tel./Fax.: 021.412.02.04; Mobil: 0788.35.96.96, E-mail: [email protected] [email protected].

Participarea la cea de a XXII-a Conferinþã Naþionalã AICPS este gratuitã.Consiliul de conducere AICPS


NEVOIA DE CERTIFICAREAdriana IFTIME - secretar general PSC

Dacã pânã în 1990, activitatea firmelor de construcþiiera supusã riguros unor reguli bine definite ºi respon-sabil controlate, dupã aceastã datã, apetenþa unorapentru a câºtiga mult ºi rapid a provocat grave turbu-lenþe pe piaþa construcþiilor, încãlcându-se principiile deprofesionalism ºi responsabilitate dar ºi sistemulconcurenþial.

Ministerul care reglementeazã activitatea din con-strucþii a încercat ºi, în general, a reuºit sã þinã pasul cunormativele tehnice, dar spaþiul în care se desfãºoarãcompetiþia ºi controlul au fost expuse tot mai multspeculaþiilor.

Deºi avem o lege a achiziþiilor publice, care s-a„îmbunãtãþit” din 1994 pânã în prezent, aceasta per-mite, totuºi, parazitarea conceptului de competiþie loialã.Cu toate cã, dupã cum se ºtie, avem ºi o lege a calitãþiiîn construcþii precum ºi o instituþie de stat care ar trebuisã acþioneze în ceea ce priveºte controlul calitãþii, rezul-tatele nu sunt la nivelul aºteptãrilor pieþei. Din pãcate,Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi-a restrâns tot maimult activitatea, în detrimentul bunei funcþionãri a con-trolului calitãþii lucrãrilor din acest sector.

Pe un asemenea fond, nevoia de certificare profe-sionalã a operatorilor din construcþii se cere imperios afi abordatã ºi finalizatã de Ministerul Dezvoltãrii printr-unact legislativ corespunzãtor. Este concluzia la care s-aajuns dupã îndelungi discuþii, atât în interiorul mediuluide afaceri specific cât ºi cu autoritãþi contractante,beneficiari, reprezentanþi ai instituþiilor statului etc.

În acest context, în decembrie 2010, zece asociaþiipatronale ºi profesionale, reprezentând industria con-strucþiilor (execuþie, proiectare, cercetare, producãtori

de materiale de construcþii etc.), au semnat un proto-col de susþinere ºi colaborare pentru elaborarea unuiproiect de act normativ care sã fie promovat de cãtreministerul de resort, act normativ prin care sã sereglementeze modul în care se acordã certificatulprofesional.

De fapt, noi dorim sã se facã ºi în România ceeace în alte þãri din Europa s-a fãcut de mult. Astfel,în Germania, Franþa, Polonia, Spania, Portugalia,Italia, Olanda, Grecia etc. se practicã, deja, sistemede certificare profesionalã a operatorilor din con-strucþii iar în unele dintre ele (Spania, Portugalia,Italia, Grecia, Belgia) certificatul de calificare profe-sionalã este solicitat atunci când se atribuiecontractele prin licitaþie publicã.

Certificarea profesionalã a operatorilor din con-strucþii, aºa cum a fost propusã prin proiectul deHotãrâre de Guvern, ce se aflã, în acest moment, laMinisterul Dezvoltãrii ºi Turismului, are la bazã prin-cipii precum: competenþã, imparþialitate, trans-parenþã, credibilitate, confidenþialitate.

Patronatul Societãþilor din Construcþii a organizat,în cursul lunii martie a.c., o serie de conferinþe înoraºele Ploieºti, Galaþi, Suceava, Iaºi, Timiºoara,Oradea, Cluj, ocazie cu care problema certificãrii pro-fesionale a operatorilor din construcþii a fost dezbãtutãîn mod special. Ideile ºi propunerile acumulate înaceste dezbateri conduc cãtre o singurã concluzie ºianume cã Certificarea profesionalã a operatorilor dinconstrucþii este, în acest moment, mai necesarã decâtoricând fiind singura cale pentru a realiza o disciplinãîn sectorul construcþiilor, sector care are o pondere deaproape zece procente din PIB-ul României. �

Activitatea de construcþii a fost ºi este - iar viaþa a dovedit-o din plin - una de mare responsabilitate.Indiferent cã este vorba de lucrãri rezidenþiale, edilitare sau de infrastructurã, o construcþie, în sensulcel mai larg al cuvântului, protejeazã vieþi. Legislaþia ºi actele normative din domeniu s-au adaptat dinmers, odatã cu dezvoltarea pe verticalã a construcþiilor ºi în acelaºi timp cu trecerea de la casatradiþional þãrãneascã la casa modernã, realizatã din beton armat dar ºi pornind de la experienþeletriste generate de efectele seismelor de pe teritoriul României.

PATRONATULSOCIETÃÞILORDIN CONSTRUCÞII

Mereu în actualitate!


Certificarea de conformitatea produselor pentru construcþii

conf. dr. ing. Doina IOFCEA - Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþiidr. ing. Marian BADIU – ICECON Brãila

În Directiva privind produselepentru construcþii existã cerinþelenecesare pentru a permite pro-ducãtorilor sã-ºi îndeplineascãobligaþiile în ceea ce priveºte apli-carea marcajului CE.

În sensul marcajului de regle-mentare, existã cerinþa ca un orga-nism notificat, desemnat de un statmembru al EEA (Spaþiul EconomicEuropean), sã inspecteze sistemulde Control al Producþiei în Fabricã învederea asigurãrii conformitãþii cuStandardul European aferent.Un organism notificat este o organi-zaþie guvernamentalã sau neguver-namentalã, care posedã competenþaºi responsabilitatea necesarã pentrua efectua certificarea ControluluiProducþiei în Fabricã, în concordanþãcu regulile de procedurã ºi de mana-gement date.

Standardele europene ºi docu-mentele de reglementare ale pro-duselor pentru construcþii sunt:

• SR EN 45011:2001 - Cerinþegenerale pentru organismele careaplicã sisteme de certificare produse;

• SR EN ISO/CEI 17000 - Evalu-area conformitãþii. Vocabular ºi prin-cipii generale;

• Directiva 89/106/CEE - Produsede construcþii;

• HG 622/2004, republicatã -privind stabilirea condiþiilor de intro-ducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii;

• CP 012/1-2007 – COD DE PRAC-TICÃ PENTRU PRODUCEREABETO-NULUI;

• SR EN 12620+A1:2008 –AGREGATE PENTRU BETON, careînlocuieºte STAS 1667/1976;

• SR EN 13043:2003; SR EN13043: 2003/ AC: 2004 – AGRE-GATE PENTRU AMESTECURIBITUMINOASE ºi pentru finisareasuprafeþelor, utilizate la construcþiaºoselelor, a aeroporturilor ºi a altorzone cu trafic;

• SR EN 13242+A1:2008 –AGREGATE din materiale nelegatesau legate hidraulic pentru utilizareîn inginerie civilã ºi în construcþii dedrumuri, care înlocuieºte STAS730/89;

• SR EN 13108 – 1-8/2006 –MIXTURI ASFALTICE. Specificaþiide material;

• SR EN 13108 – 20/2006 –AMESTECURI BITUMINOASE –Specificaþii de materiale – Partea 20:Procedura pentru încercarea de tip;

• SR EN 13108 – 21/2006 –AMESTECURI BITUMINOASE –

Specificaþii de materiale – Partea 21:Controlul Producþiei În Fabricã;

• SR EN 13808:2005: EMULSIEBITUMINOASÃ. Cadrul specificaþiilorpentru emulsiile cationice de bitum;

• SR EN 14733+A1:2011: Contro-lul în fabricã al producþiei de emulsiibituminoase, de bitumuri fluxate ºifluidificate;

• SR EN 12591:2010 – BITUM ªILIANÞI BITUMINOªI. Specificaþiipentru bitumuri rutiere;

• SR EN 14023:2010 – BITUM ªILIANÞI BITUMINOªI. Bitumuri modi-ficate cu polimeri.

Standardul European se bazeazãpe anumite cerinþe ale EN ISO 9001,dar este de sine stãtãtor ºi nu nece-sitã referire la Standardul EuropeanEN ISO 9001 pentru aplicarea sa.Cu toate acestea, un sistem de Con-trol al Producþiei în Fabricã, conformcu EN ISO 9001 ºi cu cerinþele pro-dusului, va trebui sã fie consideratcã satisface Standardul European.

Controlul Producþiei în Fabricãreprezintã controlul intern perma-nent al procesului de producþie.Acesta include cerinþele pentruîncercarea în vederea asigurãrii con-formitãþii produsului cu performan-þele declarate ale Încercãrii de Tip.

Atestarea conformitãþii produselor pentru construcþii (conform HG 622/2008) se defineºte ca fiind unsistem procedural prin care este evaluatã ºi stabilitã conformitatea produselor pentru construcþii cu speci-ficaþiile tehnice, în vederea aplicãrii marcajului european de conformitate CE.

Standardele europene au fost elaborate în cadrul unui mandat al CEN, prin Comisia Europeanã ºi Aso-ciaþia Europeanã a Liberului Schimb ºi se bazeazã pe cerinþele esenþiale ale Directivei U.E. 89/106/EEC.

Ele trebuie sã capete statutul de standarde naþionale, iar standardele naþionale în contradicþie trebuie retrase.Standardele europene servesc la evaluarea conformitãþii produselor, ele conþinând câte o anexã infor-

mativã ale cãrei capitole îndeplinesc cerinþele Mandatului dat în cadrul Directivei U.E. Produse pentruConstrucþii (89/106/EEC). Conformitatea capitolelor conferã o prezumþie de conformitate produselor careintrã sub incidenþa standardelor europene respective pentru utilizãrile planificate indicate. Ele trebuie sãfacã referinþã la informaþiile ce însoþesc marcajul CE.

Alte cerinþe ºi alte Directive U.E., care nu afecteazã conformitatea pentru utilizãrile planificate, pot fiaplicabile produselor care intrã sub incidenþa acestei anexe.


Fabricantul va folosi un sistem deControl al Producþiei în Fabricã înconformitate cu cerinþele Standar-delor Europene.

De asemenea, fabricantul va sta-bili, documenta ºi menþine un sistemde Control al Producþiei în Fabricãpentru a asigura cã produsele intro-duse pe piaþã se conformeazã carac-teristicilor declarate.

Sistemul de Control al Producþieiîn Fabricã va cuprinde proceduri,inspecþii regulate ºi/sau evaluãri ºiutilizarea rezultatelor pentru a con-trola materiile prime ºi alte materialesau componente, echipamentele,procesul de producþie ºi produsul.

Sistemul de Control al Producþieiîn Fabricã va trebui sã controlezeconformitatea produselor cu docu-mentaþiile, în conformitate cu Stan-dardul European aferent produsuluirespectiv.

Fabricantul va trebui sã sta-bileascã ºi sã menþinã o politicã ºiproceduri proprii pentru ControlulProducþiei în Fabricã, în cadrul unuiplan al calitãþii.

Sarcinile organismului de certi-ficare pentru certificarea controluluiproducþiei în fabricã sunt:

• inspecþia iniþialã a locului deproducþie ºi a controlului producþieiîn fabricã;

• supravegherea continuã, evalu-area ºi acceptarea controlului pro-ducþiei în fabricã.

Sarcinile producãtorului pentrucertificarea controlului producþiei înfabricã sunt:

• încercãri iniþiale de tip ale pro-dusului;

• controlul producþiei în fabricã;• încercãri pe eºantioane prele-

vate de la locul producþiei dupã unplan de încercãri prestabilit.

Activitãþi desfãºurate de Orga-nismul pentru certificarea CPF

• Verificarea documentaþiei afe-rente certificãrii CPF din dosarul decertificare:

- documentaþia referitoare la con-trolul producþiei în fabricã (planul ca-litãþii, manualul calitãþii/controluluiproducþiei în fabricã, proceduri pen-tru controlul documentelor ºi alînregistrãrilor, frecvenþa încercãrilorîn timpul procesului de fabricaþie,proceduri de control al procesului defabricaþie, înregistrãri privind instru-irea personalului etc);

- înregistrãri ale încercãrilor ini-þiale de tip efectuate de producãtor,conform specificaþiei tehnice armo-nizate (SR EN ...);

• Inspecþia iniþialã a locului deproducþie ºi a controlului pro-ducþiei în fabricã;

• Evaluarea finalã a dosaruluide certificare, a documentelor rezul-tate în urma auditului de certificareprivind controlul producþiei în fabricã,a rezultatelor încercãrilor iniþiale detip ºi a celor din timpul procesului defabricaþie care revin în sarcina pro-ducãtorului.

Propunerea de acordare ºi demenþinere a certificãrii se face numaidacã produsul evaluat corespundecerinþelor esenþiale din documentelede referinþã. Raportul de evaluareeste întocmit ºi semnat de cãtreevaluatorul de specialitate atât la

auditul de certificare iniþialã cât ºi laauditul de supraveghere, dupã careeste transmis Comitetului de certifi-care, împreunã cu dosarul produsului.

Decizia de a certifica sau nu sis-temul de control al producþiei în fa-bricã ºi atestarea conformitãþiiprodusului este luatã de cãtre per-soane care nu au participat la evalu-area produsului, respectiv de cãtreComitetul de Certificare, pe bazainformaþiilor din dosarul de produs ºia raportului de evaluare finalã.

Dupã ce decizia asupra certi-ficãrii a fost luatã de Comitetul deCertificare, clientul este notificatreferitor la aceastã decizie ºi invitatpentru preluarea documentelor decertificare ( certificat pentru controlulproducþiei în fabricã, actul adiþionalde supraveghere pe perioada devalabilitate a certificatului, marca de



certificare, numãrul de identificare alorganismului notificat, instrucþiunea pri-vind utilizarea mãrcii de conformitate).

Certificatul de conformitate seacordã pentru un produs, dacã toatecerinþele specificate în standardul deprodus ºi în reglementãrile tehniceaplicabile sunt respectate de pro-ducãtor.

În actul adiþional de suprave-ghere sunt specificate cele trei etapede supraveghere. Prima etapã sedesfãºoarã la 6 luni, iar urmãtoareleîn fiecare an.

Supravegherea se face la fiecarepunct de lucru verificându-se dacãtoate cerinþele specificate sunt res-pectate, dacã producãtorul efec-tueazã încercãrile cu frecvenþãadecvatã ºi dacã rezultatele obþinutesunt conforme cu valorile declarateiniþial de producãtor.

Organismul de certificare men-þine valabilitatea certificatului deconformitate numai dacã la audi-turile de supraveghere se constatatãcã un produs certificat continuã sãîndeplineascã cerinþele specificate,pe parcursul unei perioade de timpstabilitã prin contractul de certificare.

La efectuarea supravegherii lalocul de fabricaþie al produsului certi-ficat, echipa de evaluare a organis-mului de certificare trebuie sã seasigure cã toate cerinþele sistemuluide management al calitãþii prevãzuteîn schema de certificare sunt îndepli-nite ºi cã produsul evaluat ºi certifi-cat conform schemei de certificareselectate continuã sã fie conform cucerinþele specificate.

În cadrul etapei de supraveghere,echipa de audit asistã la eºan-tionarea de produse pentru efectu-area încercãrilor care sunt stabiliteîn PCCVI ºi analizeazã, atunci cândeste cazul, modificãrile pe caredeþinãtorul certificatului intenþioneazãsã le aducã produsului (proiect,materie primã, proces de fabricaþiesau sistemul calitãþii) ºi dacã aces-tea ar putea afecta conformitateaprodusului.

Înainte de expirarea perioadei devalabilitate a certificatului, titularul,care doreºte sã-ºi menþinã certifi-carea prin prelungirea perioadei devalabilitate, trebuie sã depunã onouã cerere în vederea reevaluãrii,cu 30 zile înaintea ultimului audit de

supraveghere. În aceste condiþii, pro-cedura de certificare se reia.

Procedura de certificare se poaterelua ºi odatã cu efectuarea ultimeietape de supraveghere din cadrulperioadei de valabilitate a certificatuluide conformitate, dacã titularul doreº-te prelungirea acestei perioade, cucondiþia sã aducã la cunoºtinþãorganismului aceastã intenþie înaintede începerea ultimei etape desupraveghere.

În perioada de valabilitate a certi-ficatului de conformitate, extinderease poate realiza pe baza unei soli-citãrii scrise din partea deþinãtoruluide certificat, pentru:

• alte tipuri de produs, având ace-leaºi documente normative de refe-rinþã în raport cu cele faþã de care afost evaluatã conformitatea produ-sului iniþial ºi în acelaºi loc de pro-ducþie. Se vor stabili necesitatea ºivolumul încercãrilor pe eºantioanedin tipurile de produse suplimentare,dupã care va înºtiinþa solicitantulextinderii;

• alte tipuri de produs, cu altedocumente normative de referinþã înraport cu cele faþã de care a fostevaluatã conformitatea produsuluiiniþial ºi în acelaºi loc de producþie;

• aceleaºi tipuri de produs, cuaceleaºi documente normative dereferinþã în raport cu cele faþã decare a fost evaluatã conformitateaprodusului iniþial, dar fabricate în altloc de producþie.

CONCLUZIIAtestarea conformitãþii produ-

selor pentru construcþii trebuie sã sebazeze pe evaluarea procedurilor deconformitate conform standardelorde produs în vigoare.

Atunci când conformitatea cucondiþiile prezentate în standardulde produs este realizatã, producã-torul trebuie sã pregãteascã ºi sãpãstreze o declaraþie de conformi-tate pentru aplicarea marcajului CE.Aceastã declaraþie trebuie redactatãîn limba oficialã a statului membru încare produsul este destinat a fi uti-lizat. Producãtorul este responsabilde aplicarea marcajului CE.

Marcajul CE aplicat trebuie sã fieconform directivei 93/68 CE ºi tre-buie aplicat pe etichetã, ambalaj saupe documentele comerciale însoþi-toare.

BIBLIOGRAFIE • SR EN ISO/CEI 17000 - Evalu-

area conformitãþii. Vocabular ºi prin-cipii generale;

• SR EN 45011:2001 – Cerinþegenerale pentru organismele careaplicã sisteme de certificare produse;

• Directiva 89/106/CEE - Produsede construcþii;

• HG 622/2004, republicatã -privind stabilirea condiþiilor de intro-ducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii;

• Proceduri de certificare ICECONCERT;

• Standarde de produs aferente:- CP 012/1-2007 – COD DE

PRACTICÃ PENTRU PRODUCE-REA BETONULUI;

- SR EN 12620+A1:2008 –AGREGATE PENTRU BETON, careînlocuieºte STAS 1667/1976;

- SR EN 13043:2003; SR EN13043: 2003/ AC: 2004 – AGRE-GATE PENTRU AMESTECURI BITU-MINOASE ºi pentru finisareasuprafeþelor, utilizate la construcþiaºoselelor, a aeroporturilor ºi a altorzone cu trafic;

- SR EN 13242+A1:2008 –AGREGATE din materiale nelegatesau legate hidraulic pentru utilizareîn inginerie civilã ºi în construcþii dedrumuri, care înlocuieºte STAS 730/89;

- SR EN 13108 – 1-8/2006 –MIXTURI ASFALTICE. Specificaþiide material;

- SR EN 13108 – 20/2006 –AMESTECURI BITUMINOASE –Specificaþii de materiale – Partea 20:Procedura pentru încercarea de tip;

- SR EN 13108 – 21/2006 –AMESTECURI BITUMINOASE –Specificaþii de materiale – Partea 21:Controlul Producþiei În Fabricã;

- SR EN 13808:2005: EMULSIEBITUMINOASÃ. Cadrul specificaþii-lor pentru emulsiile cationice de bitum;

- SR EN 14733+A1:2011:Controlul în fabricã al producþiei deemulsii bituminoase, de bitumurifluxate ºi fluidificate;

- SR EN 12591:2010 – BITUM ªILIANÞI BITUMINOªI. Specificaþiipentru bitumuri rutiere;

- SR EN 14023:2010 – BITUM ªILIANÞI BITUMINOªI. Bitumuri mo-dificate cu polimeri. �



Echipamente profesionale pentru curãþenie

Kärcher pentru construcþii, prin aparatele decurãþenie robuste ºi inovatoare, face din curãþareaoricãrui tip de murdãrie o activitate rapidã, simplã,economicã ºi eficientã.

1. Murdãrie aderentã - cu aparatele cu înaltã pre-siune, cu apã caldã sau rece, se vor îndepãrta resturilede murdãrie cele mai persistente, precum praf, vopselesau beton. Cu o presiune de pânã la 350 de bari se potcurãþa rapid ºi eficient faþade, pardoseli ºi utilaje.

2. Murdãrie neaderentã - cu aspiratoarele uscat /umede de la Kärcher. Fie cã sunt compacte ºi uºor demanevrat, fie în varianta cu volum mare, cu o forþã deaspirare extremã ºi cu o capacitate de pânã la 100 delitri – cu ele se poate aspira de la praf fin pânã la mur-dãrie grosierã, de la lichide pânã la lubrifianþi, ºpan,reziduuri neaderente.

3. Murdãrie cu volum mare - cu maºinile de mãturatºi mãturat-aspirat (de la aparatele compacte condusemanual pânã la maºinile cu post de conducere) - segaranteazã o intervenþie eficientã, pentru o curãþareoptimã a ºantierului, a terenului întreprinderii sau a haleide depozitare.

4. Murdãrie specialã - cu aparate cu presiune maximãcu pânã la 2.500 de bari pentru murdãriile cele mai per-sistente, aspiratoare de siguranþã pentru prafurileexplozibile sau nocive pentru sãnãtate, aparate desablat cu gheaþã uscatã pentru curãþarea protectivã asuprafeþelor sensibile. �


Comportarea in situ a construcþiilor –componentã importantã a existenþei acestora

dr. ing. Victor POPA - preºedinte „Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor”,vicepreºedinte CONSITRANS, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Comportarea in situ a construc-þiilor presupune urmãtoarele activi-tãþi principale: urmãrirea comportãriiin situ a construcþiilor, ceea ceînseamnã urmãrirea în teren a aces-tora, aºa cum au fost ele realizate,întreþinerea (mentenanþa) ºi inter-venþia asupra construcþiei, în caz denecesitate.

a) Urmãrirea comportãrii in situa construcþiilor reprezintã activi-tatea post-execuþie desfãºuratã înteren (la faþa locului) cu scopul dea constata îndeplinirea cerinþelornecesare unei exploatãri normaledar ºi influenþele reciproce cu mediulînconjurãtor.

Scopul principal al urmãririi com-portãrii in situ a construcþiilor este dea cunoaºte, permanent, în ce mã-surã performanþele pentru careacestea au fost realizate suntîndeplinite ºi de a semnala, în timputil, necesitatea intervenþiilor.

Lipsa urmãririi comportãrii in situa construcþiilor are douã consecinþecu un impact negativ major ºianume: pe de o parte, construcþiilepot sã nu fie exploatate la parametriiproiectaþi, adicã sã aibã o utilizareanormalã, ceea ce poate contribui laapariþia degradãrilor avansate pre-mature iar, pe de altã parte, inter-venþiile pot surveni prea târziu, cucosturi foarte ridicate sau chiar tar-div, construcþia putând sã intre încolaps.

Urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor trebuie sã se facãneîntrerupt, pe toatã durata deexistenþã a construcþiei ºi anume:

� periodic (lunar, bianual, anual),stabilindu-se o ritmicitate în funcþiede importanþa ºi de caracteristicileconstrucþiei;

� în situaþii speciale, dupã cata-clisme (cutremure, inundaþii, explozii,incendii, uragane etc.).

Urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor se face prin urmãtoa-rele procedee:

� observaþii ºi examinãri vizualepe teren, folosind instrumente ajutã-toare (binoclul, lupa etc);

� mãsurãtori de deformaþii saueventuale deplasãri;

� mãsurãtori in situ nedistructiveale anumitor caracteristici ale mate-rialelor din care sunt alcãtuite con-strucþiile (duritate, rezistenþã etc);

� teste de laborator ale materialelorprelevate din construcþia analizatã(rezistenþã, compoziþie chimicã etc).

Urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor trebuie efectuatã decãtre personal instruit în acest sens,care trebuie sã cunoascã bine atâtconstrucþia care trebuie urmãritã, câtºi procedeele ºi procedurile deurmãrire.

Activitatea de urmãrire a con-strucþiilor trebuie sã fie consemnatãprintr-un proces verbal într-un regis-tru de urmãrire a comportãrii con-strucþiei, care trebuie sã facã parteintegrantã din Cartea Construcþiei.

Procesul verbal de urmãrire tre-buie sã facã referiri la: data când afost întocmit; starea tehnicã adiferitelor elemente componente aleconstrucþiei (bunã, satisfãcãtoare,nesatisfãcãtoare, rea); eventualanecesitate a unor intervenþii (ex: pro-tecþia anticorozivã a unor elemente,ungerea unor lagãre, repararea anu-mitor zone locale de beton etc);relaþia dintre construcþie ºi mediulînconjurãtor; cine a întocmit proce-sul verbal.

În cazul în care construcþia numai este exploatatã în condiþii nor-male de funcþionare sau apar defi-cienþe care afecteazã anumiteperformanþe, ce nu pot fi remediateprintr-o întreþinere curentã, trebuiesemnalatã necesitatea unei exper-tize tehnice, pe baza cãreia se vaîntocmi proiectul de reabilitare, pro-cedându-se, apoi, la remediereanecesarã.

b) Întreþinerea (sau mentenanþa– cum se mai spune) este activitateapost-execuþie care face ca o con-strucþie sã se menþinã, cât mai multtimp ºi cât mai bine, la parametriipentru care a fost conceputã.

Mentenanþa este elementul cheiecare contribuie la exploatareacorectã a unui obiectiv, fãrã de careobiectivul respectiv fie este folosit laperformanþe necorespunzãtoare, fiese degradeazã prematur, inducândcosturi sporite ºi neplanificate deremediere.

Un simplu exemplu semnificativºi edificator în acest sens îl repre-zintã sistemul de evacuare a apeidin precipitaþii de pe acoperiºul uneicase, compus din jgheaburi ºiburlane, conceput astfel încât acestmare inamic al materialelor de oricefel sã nu afecteze negativ con-strucþia. Întreruperea continuitãþiiburlanului, la mijlocul înãlþimii, prindesprinderea unei bride, spre exem-plu, face ca apa sã se scurgã peperetele casei, afectându-i nu numairezistenþa, dar ºi alte performanþe,prin apariþia igrasiei, reducerea coe-ficientului termic, afectarea aspectu-lui estetic etc, în cazul când nu seiau mãsuri de întreþinere la timp.Costurile de remediere vor fi mult

Comportarea in situ a construcþiilor înseamnã, pe de o parte, modul în care acestea rãspund scopuluipentru care au fost create iar, pe de altã parte, felul în care reacþioneazã la mediul înconjurãtor în care aufost amplasate.


Primul Congres privind COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILORªI PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR

din Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale– 27 - 28 septembrie 2012 –

Scopul special al Congresului constã în intenþia de aimplementa continuitatea acestor manifestãri internaþionaleºi în aceastã zonã a Europei, servind, astfel, la consolidarealegãturilor tehnico-ºtiinþifice internaþionale ale inginerilor con-structori, arhitecþi ºi tehnicieni, în condiþii transfrontaliere.

Congresul va fi organizat în staþiunea balneo-cli-matericã Bãile-Felix.

Comisia Naþionalã [CNCisC] din România invitãreprezentanþii din ramura construcþii - cercetãtori,proiectanþi, executanþi, cadre didactice din învãþã-mântul superior ºi studenþi sã participe la acesteveniment tehnico-ºtiinþific internaþional.

Tematica se referã la:� Interacþiunea construcþiilor cu mediul ambiant (acþi-

uni, efecte, aspecte ecologice);� Patologia construcþiilor (defecte, degradare, acci-

dente, avarii);� Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor

(urmãrirea comportãrii ºi intervenþii pe construcþii);� Protecþia mediului înconjurãtor (conlucrare cu

natura, compromisuri posibile, construcþii ecologice);� Teoretizare, legislaþie, recomandãri.

SECÞIUNILE DE LUCRU ALE CONGRESULUISecþiunea 1: Construcþii civile, industriale, agrozootehniceSecþiunea 2: Construcþii cãi de comunicaþii - drumuri,

poduri, cãi ferateSecþiunea 3: Construcþii hidrotehniceSecþiunea 4: Protecþia mediului înconjurãtor

ORGANIZATORI� Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a Con-

strucþiilor Bucureºti - România;� Facultatea de Arhitecturã ºi Construcþii - Universi-

tatea Oradea;� Primãria Oradea.Comitetul de organizare face un apel cãlduros cãtre

toþi cei ce doresc sã sprijine financiar reuºita acesteimanifestãri transfrontaliere, de prestigiu, pentru evi-denþierea rolului cunoaºterii importanþei urmãririi in situa construcþiilor, ca sursã a progresului tehnico-ºtiinþificatât în proiectare, cât ºi în exploatare.

Secretariatul congresului:E-mail: [email protected]: 0259 465 346

mai mari faþã de cazul în care, prinîntreþinere, se evitã o asemeneasituaþie. Exemple de acest gen suntnenumãrate în domeniul construc-þiilor ºi pot fi întâlnite la tot pasul.

Este de reþinut un lucru importantºi anume: pentru a nu irosi bani, tre-buie acordatã o atenþie deosebitãîntreþinerii – parte componentã acomportãrii in situ a construcþiilor.

Mentenanþa (întreþinerea) este larândul ei de douã feluri:

� Întreþinerea curentã care seface neîntrerupt ºi cu ritmicitate, înfuncþie de importanþa ºi caracteristi-cile construcþiei.

� Întreþinerea specialã care seface în urma sau în aºteptarea unorevenimente. Aceasta se referã înmod concret la activitãþi de curãþe-nie, de verificare ºi eventual de gre-sare a unor anumite subansambluri,de control al bunei funcþionãri a anu-mitor elemente, de mici ºi curenteremedieri ºi reparaþii efectuate depersonal îndemânatic ºi nu neapãratcalificat.

c) Intervenþiile asupra construc-þiilor, în caz de necesitate, se fac înbaza semnalãrii efectuate în cadrul

procesului de urmãrire a comportãriiin situ a construcþiilor ºi pot fiîmpãrþite în urmãtoarele categorii:

� Reabilitãrile care sunt activi-tãþile de readucere a construcþiilor laparametrii funcþionali normali ºi con-stau în operaþii de reparaþii, deînlocuire a anumitor elementedegradate sau învechite ºi chiar deconsolidare a unor elemente alestructurii de rezistenþã.

� Restructurãrile care sunt activi-tãþi mai complexe, prin care se facmodificãri substanþiale ale structuriiunei construcþii, pãstrând eventualeelemente componente ale vechiistructuri (spre exemplu, fundaþiile).

� Modernizãrile care sunt activi-tãþi de aducere a unei construcþii lacerinþele actuale ºi care pot constaatât în schimbarea unor elementefuncþionale, cât ºi a unora structurale.

Toate aceste activitãþi de inter-venþii se desfãºoarã conform unuiproiect care are la bazã o expertizãtehnicã efectuatã de cãtre un experttehnic atestat în domeniu.

În final este necesar ºi util a sedesprinde urmãtoarele concluziiimportante:

� Comportarea in situ a con-strucþiilor este o componentã impor-tantã, care nu trebuie neglijatã, la felca ºi proiectarea, execuþia ºi postuti-lizarea.

� Comportarea in situ a con-strucþiilor cuprinde o serie de acti-vitãþi post-execuþie a cãror neglijarepoate conduce la repercusiuni nega-tive funcþionale ºi financiare.

� Comportarea in situ a con-strucþiilor trebuie sã fie, cu precã-dere, în atenþia tuturor beneficiarilorde construcþii, inclusiv a statului,pentru prezervarea acestei avuþiivaloroase ºi pentru cheltuirea raþio-nalã a fondurilor disponibile acestuiscop.

� Este necesarã o activitate sus-þinutã de conºtientizare a acestuideziderat, chiar bazându-ne numaipe înþelepciunea popularã, carespune cã este mai economic sãîntreþii decât sã repari.

� Prin acordarea atenþiei cores-punzãtoare acestui aspect, ne vombucura cu siguranþã de construcþiimai bune, mai funcþionale, mai este-tice ºi vom face mari economii defonduri, cu care vom putea avea altenoi realizãri. �


Tratatul privind funcþionarea Uniunii Europene, înspecial articolul 114, având în vedere propunereaComisiei Europene ºi avizul Comitetului Economic ºiSocial European ( 1 ) a hotãrât, în conformitate cu proce-dura legislativã ordinarã ( 2 )

întrucât:(1) Normele statelor membre impun: construcþiile sã

fie proiectate ºi executate în aºa fel încât sã nu punã înpericol siguranþa persoanelor, a animalelor domestice ºia bunurilor ºi sã nu dãuneze mediului.

(2) Normele respective influenþeazã, în mod direct,cerinþele aplicabile produselor pentru construcþii.Cerinþele respective se reflectã, la rândul lor, în stan-dardele naþionale aplicabile produselor, autorizãriletehnice naþionale ºi alte specificaþii ºi dispoziþii tehnicenaþionale privind produsele pentru construcþii. Din cauzadisparitãþii acestora, respectivele cerinþe sunt o piedicãîn calea schimburilor comerciale în interiorul Uniunii.

(3) Prezentul regulament nu ar trebui sã aducã atin-gere dreptului statelor membre de a specifica cerinþelepe care le considerã necesare în vederea asigurãrii pro-tecþiei sãnãtãþii, mediului ºi a lucrãtorilor în timpul uti-lizãrii produselor pentru construcþii.

(4) Statele membre au introdus dispoziþii, inclusiv ce-rinþe, privind nu numai siguranþa clãdirilor ºi a altor con-strucþii, dar ºi sãnãtatea, durabilitatea, economia deenergie, protecþia mediului, aspectele economice ºi alteaspecte care prezintã importanþã în interesul public.Actele cu putere de lege, mãsurile administrative saujurisprudenþa, stabilite fie la nivelul Uniunii, fie la nivelulstatelor membre, referitoare la construcþii, pot avea unimpact asupra cerinþelor privind produsele pentru con-strucþii. Întrucât efectul acestora asupra funcþionãrii pieþeiinterne poate fi similar, este oportun ca actele cu puterede lege, mãsurile administrative ºi jurisprudenþa sã fieconsiderate „dispoziþii”, în sensul prezentului regulament.

(5) Dupã caz, dispoziþiile privind utilizarea sau uti-lizãrile preconizate ale unui produs pentru construcþiiîntr-un stat membru, care vizeazã respectarea cerinþelorfundamentale aplicabile construcþiilor, determinã carac-teristicile esenþiale a cãror performanþã ar trebuideclaratã. Pentru a se evita situaþia în care declaraþia deperformanþã este lipsitã de conþinut, ar trebui sã sedeclare cel puþin una dintre caracteristicile esenþiale aleunui produs pentru construcþii care sunt relevante pentruutilizarea sau utilizãrile declarate.

(6) Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decem-brie 1988, privind apropierea actelor cu putere de lege ºia actelor administrative ale statelor membre referitoarela produsele pentru construcþii ( 3 ), a urmãrit sã eliminebarierele tehnice din calea comerþului în domeniul pro-duselor pentru construcþii, cu scopul de a favoriza liberalor circulaþie pe piaþa internã.

(7) Pentru atingerea acestui obiectiv, Directiva89/106/CEE a prevãzut stabilirea unor standarde armo-nizate pentru produsele pentru construcþii ºi eliberareade agremente tehnice europene.

(8) Directiva 89/106/CEE ar trebui sã fie înlocuitã, învederea simplificãrii ºi a clarificãrii cadrului existent,

precum ºi în vederea creºterii transparenþei ºi a efica-citãþii mãsurilor în vigoare.

(9) Prezentul regulament ar trebui sã þinã seama decadrul juridic orizontal pentru comercializarea pro-duselor în cadrul pieþei interne, stabilit prin Regulamen-tul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European ºi alConsiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinþelor deacreditare ºi de supraveghere a pieþei în ceea cepriveºte comercializarea produselor ( 4 ), precum ºi prinDecizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European ºi aConsiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pen-tru comercializarea produselor ( 5 ).

(10) Înlãturarea barierelor tehnice în domeniul con-strucþiilor poate fi obþinutã numai prin stabilirea unorspecificaþii tehnice armonizate în scopul de a evalua per-formanþele produselor pentru construcþii.

(11) Respectivele specificaþii tehnice armonizate artrebui sã includã încercarea, calculele ºi alte mijloace,definite în cadrul standardelor armonizate ºi al docu-mentelor de evaluare europene, care permit evaluareaperformanþei în ceea ce priveºte caracteristicile esen-þiale ale produselor pentru construcþii.

(12) Metodele utilizate de statele membre în cerinþeleacestora aplicabile construcþiilor, precum ºi alte normenaþionale referitoare la caracteristicile esenþiale ale pro-duselor pentru construcþii, ar trebui sã fie conforme cuspecificaþiile tehnice armonizate.

(13) Atunci când este oportun, ar trebui încurajatã uti-lizarea, în cadrul standardelor armonizate a claselor deperformanþã referitoare la caracteristicile esenþiale aleproduselor pentru construcþii, astfel încât sã se þinãseama de diferitele niveluri ale cerinþelor fundamentaleaplicabile construcþiilor pentru anumite construcþii, pre-cum ºi de diferenþele între condiþiile climatice, geologice,geografice sau de altã naturã, existente în statelemembre. Pe baza unui mandat revizuit, organismeleeuropene de standardizare ar trebui sã fie împuternicitepentru a stabili astfel de clase, în cazul în care acesteanu au fost deja stabilite de Comisie.

(14) Atunci când utilizarea preconizatã necesitãrespectarea de cãtre produsele pentru construcþii a unorniveluri-prag, pentru orice caracteristici esenþiale înstatele membre, aceste niveluri ar trebui stabilite înspecificaþiile tehnice armonizate.

(15) La evaluarea performanþei unui produs pentruconstrucþii, ar trebui sã se ia, de asemenea, în conside-rare aspecte de sãnãtate ºi de siguranþã legate de uti-lizarea acestuia pe întregul sãu ciclu de viaþã.

(16) Nivelurile-prag stabilite de Comisie, în temeiulprezentului regulament, ar trebui sã constituie valori ge-neral recunoscute pentru caracteristicile esenþiale aleprodusului pentru construcþii vizat, în ceea ce priveºtedispoziþiile din statele membre ºi ar trebui sã asigure unnivel ridicat de protecþie în sensul articolului 114 dinTratatul privind funcþionarea Uniunii Europene (TFUE).

(17) Un nivel-prag poate avea un caracter tehnic saude reglementare ºi poate sã se aplice unei singure ca-racteristici sau unui set de caracteristici.

REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ªI AL CONSILIULUIprivind stabilirea unor condiþii armonizate

pentru comercializarea produselor pentru construcþiiºi abrogarea Directivei 89/106/CEE a Consiliului (I)


(18) Comitetul European de Standardizare (CEN) ºiComitetul European de Standardizare Electrotehnicã(Cenelec) sunt recunoscute ca fiind organismele compe-tente pentru a adopta standardele armonizate în confor-mitate cu orientãrile generale pentru cooperarea dintreComisie ºi aceste douã organisme, semnate la 28 mar-tie 2003. Fabricanþii ar trebui sã utilizeze respectivelestandarde armonizate atunci când referinþele acestoraau fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,în conformitate cu criteriile stabilite în temeiul Directivei98/34/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului din22 iunie 1998, referitoare la procedura de furnizare deinformaþii în domeniul standardelor, reglementãrilortehnice ºi al normelor privind serviciile societãþii infor-maþionale ( 6 ). Atunci când s-a atins un nivel suficient deexpertizã tehnicã ºi ºtiinþificã, în ceea ce priveºte toateaspectele relevante, ar trebui sã se utilizeze în mai maremãsurã standarde armonizate în ceea ce priveºte pro-dusele pentru construcþii, inclusiv, dacã este cazul, dupãconsultarea Comitetului permanent pentru construcþii,prin solicitarea, prin intermediul unor mandate, ca stan-dardele respective sã fie elaborate pe baza documen-telor de evaluare europene existente.

(19) Procedurile prevãzute prin Directiva 89/106/CEEde evaluare a performanþei privind caracteristicileesenþiale ale produselor pentru construcþii care nu suntacoperite de un standard armonizat ar trebui sã fie sim-plificate, pentru o mai mare transparenþã ºi pentru areduce costurile ce revin fabricanþilor de produse pentruconstrucþii.

(20) Pentru a permite unui fabricant al unui produspentru construcþii sã întocmeascã o declaraþie de perfor-manþã pentru un produs pentru construcþii, care nu esteacoperit sau care nu este acoperit integral de un stan-dard armonizat, este necesar sã se prevadã o evaluaretehnicã europeanã.

(21) Fabricanþii de produse pentru construcþii ar tre-bui sã poatã solicita o evaluare tehnicã europeanã a pro-duselor lor pe baza ghidurilor de evaluare tehnicãeuropeanã stabilite în temeiul Directivei 89/106/CEE.Ar trebui, prin urmare, asigurat dreptul de a utilizarespectivele ghiduri, în calitate de documente de evalu-are europene.

(22) Stabilirea unor proiecte de documente de evalu-are europene ºi eliberarea de evaluãri tehnice europenear trebui sã fie încredinþate unor organisme de evaluaretehnicã (denumite în continuare „OET”) desemnate destatele membre. Pentru a se asigura cã OET posedãcompetenþa necesarã pentru îndeplinirea acestorsarcini, condiþiile necesare desemnãrii lor ar trebui sã fiestabilite la nivelul Uniunii.

(23) OET ar trebui sã creeze o organizaþie (denumitãîn continuare „organizaþia OET-urilor”), sprijinitã, dupãcaz, prin finanþare din partea Uniunii, care sã coor-doneze procedurile de elaborare a proiectelor de docu-mente de evaluare europene ºi de eliberare a evaluãrilortehnice europene, asigurând transparenþa ºi confiden-þialitatea necesarã acestor proceduri.

(24) Cu excepþia cazurilor prevãzute în prezentul re-gulament, introducerea pe piaþã a unui produs pentruconstrucþii acoperit de un standard armonizat sau pentrucare a fost eliberatã o evaluare tehnicã europeanã, artrebui sã fie însoþitã de o declaraþie de performanþã cuprivire la caracteristicile esenþiale ale produsului pentruconstrucþii, în conformitate cu specificaþiile tehnicearmonizate relevante.

(25) Dacã este cazul, declaraþia de performanþã artrebui sã includã informaþii referitoare la conþinutul desubstanþe periculoase, din produsul pentru construcþii,

pentru a îmbunãtãþi posibilitãþile în materie de construcþiidurabile ºi pentru a facilita dezvoltarea unor produseecologice. Informaþiile respective ar trebui sã fiefurnizate, fãrã a aduce atingere obligaþiilor prevãzute înalte instrumente din dreptul Uniunii aplicabile sub-stanþelor periculoase, în special obligaþiilor privindetichetarea, ºi ar trebui sã fie puse la dispoziþie, înacelaºi timp ºi în acelaºi format, ca ºi declaraþia de per-formanþã, astfel încât sã parvinã tuturor potenþialilor uti-lizatori de produse pentru construcþii. Informaþiile privindconþinutul de substanþe periculoase ar trebui sã se limi-teze, într-o primã fazã, la substanþele menþionate la arti-colele 31 ºi 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 alParlamentului European ºi al Consiliului din 18 decem-brie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea ºirestricþionarea substanþelor chimice (REACH) ºi de înfi-inþare a Agenþiei Europene pentru Produse Chimice ( 7 ).Cu toate acestea, ar trebui sã se analizeze, în continuare,nevoia specificã de informaþii referitoare la conþinutul desubstanþe periculoase din produsele pentru construcþiipentru a completa gama de substanþe care fac obiectulacestei obligaþii, astfel încât sã se asigure un nivel ridicatde protecþie a sãnãtãþii ºi siguranþei lucrãtorilor care uti-lizeazã produse pentru construcþii ºi a utilizatorilor deconstrucþii, inclusiv în ceea ce priveºte cerinþele de reci-clare ºi/sau reutilizare a unor pãrþi sau materiale.Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor ºiobligaþiilor statelor membre în temeiul altor dispoziþii dedrept ale Uniunii care se aplicã substanþelor periculoase,în special Directiva 98/8/CE a Parlamentului Europeanºi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comer-cializarea produselor biodistructive ( 8 ), Directiva2000/60/CE a Parlamentului European ºi a Consiliuluidin 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru depoliticã comunitarã în domeniul apei ( 9 ), Regulamentul(CE) nr. 1907/2006, Directiva 2008/98/CE a Parlamentu-lui European ºi a Consiliului din 19 noiembrie 2008privind deºeurile ( 10 ) ºi Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European ºi al Consiliuluidin 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetareaºi ambalarea substanþelor ºi a amestecurilor ( 11 ).

(26) Declaraþia de performanþã ar trebui sã poatã finumerotatã în conformitate cu numãrul de referinþã alprodusului-tip.

(27) Este necesar sã se prevadã proceduri simplifi-cate pentru elaborarea declaraþiilor de performanþã, înscopul uºurãrii sarcinii financiare a întreprinderilor, înspecial a întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM-uri).

(28) Pentru a se asigura cã declaraþia de performanþãeste exactã ºi fiabilã, performanþa produsului pentru con-strucþii ar trebui sã fie evaluatã iar producþia în uzinã artrebui sã fie controlatã conform unui sistem adecvat deevaluare ºi de verificare a constanþei performanþei pro-dusului pentru construcþii. S-ar putea alege mai multe sis-teme pentru a fi aplicate unui anumit produs pentruconstrucþii, pentru a se þine seama de relaþia specificãdintre unele din caracteristicile esenþiale ale acestuia ºicerinþele fundamentale aplicabile construcþiilor.

(29) Din cauza specificitãþii produselor pentru con-strucþii ºi orientãrii speciale a sistemului lor de evaluare,procedurile de evaluare a conformitãþii, prevãzute înDecizia nr. 768/2008/CE ºi modulele definite în respec-tiva decizie nu sunt adecvate. Prin urmare, ar trebui sta-bilite metode specifice pentru evaluarea ºi verificareaconstanþei performanþei în ceea ce priveºte caracteristi-cile esenþiale ale produselor pentru construcþii.

(30) Având în vedere diferenþele de semnificaþie amarcajului CE pentru produsele pentru construcþii,atunci când sunt comparate cu principiile generale sta-bilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008, ar trebui pre-vãzute dispoziþii specifice care sã asigure clar obligaþia



de a aplica marcajul CE pe produsele pentru construcþiiºi consecinþele respectivei aplicãri.

(31) Prin aplicarea marcajului CE sau dispunereaaplicãrii marcajului respectiv pe un produs pentru con-strucþii, fabricanþii ar trebui sã arate cã îºi asumã respon-sabilitatea pentru conformitatea respectivului produs cuperformanþa sa declaratã.

(32) Marcajul CE ar trebui sã fie aplicat pe toate pro-dusele de construcþie pentru care fabricantul a stabilit odeclaraþie de performanþã în conformitate cu prezentulregulament. Dacã nu a fost stabilitã nicio declaraþie deperformanþã, marcajul CE nu ar trebui sã fie aplicat.

(33) Marcajul CE ar trebui sã fie singurul care atestãconformitatea produsului pentru construcþii cu perfor-manþa declaratã ºi respectarea cerinþelor aplicabilereferitoare la legislaþia de armonizare a Uniunii. Cu toateacestea, se pot utiliza alte marcaje, cu condiþia ca ele sãcontribuie la îmbunãtãþirea protecþiei utilizatorilor deproduse pentru construcþii ºi sã nu facã obiectul le-gislaþiei de armonizare existente a Uniunii.

(34) Pentru a evita încercarea inutilã a produselorpentru construcþii, a cãror performanþã a fost deja sufi-cient demonstratã prin rezultate stabile la încercãrileanterioare sau prin alte date existente, ar trebui sã i sepermitã fabricantului, în condiþiile prevãzute prin specifi-caþiile tehnice armonizate sau printr-o decizie a Comisiei,sã declare un anumit nivel sau o anumitã clasã de perfor-manþã fãrã încercare sau fãrã încercãri suplimentare.

(35) Pentru a evita duplicarea unor încercãri dejaefectuate, fabricantului unui produs pentru construcþii artrebui sã i se permitã sã utilizeze rezultatele încercãrilorobþinute de o terþã parte.

(36) Ar trebui definite condiþii pentru utilizarea unorproceduri simplificate în vederea evaluãrii performanþeiproduselor pentru construcþii, cu scopul de a reduce, câtmai mult, costul introducerii lor pe piaþã, fãrã a reducenivelul de siguranþã. Fabricanþii care utilizeazã astfel deproceduri simplificate ar trebui sã demonstreze, în modadecvat, îndeplinirea condiþiilor respective.

(37) Pentru a întãri impactul mãsurilor de suprave-ghere a pieþei, toate procedurile simplificate, prevãzuteîn prezentul regulament pentru evaluarea performanþeiproduselor pentru construcþii, ar trebui sã se aplice numaipersoanelor fizice sau juridice care fabricã produsele pecare le introduc pe piaþã.

(38) Pentru a reduce mai mult costul pentrumicroîntreprinderi, al introducerii pe piaþã a produselorpentru construcþii pe care le fabricã, este necesar sã seprevadã proceduri simplificate de evaluare a perfor-manþei, atunci când produsele în cauzã nu provoacã pre-ocupãri majore din punctul de vedere al siguranþei,respectând, totodatã, cerinþele aplicabile indiferent de ori-ginea lor. Întreprinderile care aplicã aceste proceduri sim-plificate ar trebui sã demonstreze, de asemenea, cã pot ficonsiderate microîntreprinderi. De asemenea, acestea artrebui sã urmeze procedurile aplicabile pentru verificareaconstanþei performanþei prevãzute în specificaþiile tehnicearmonizate pentru produsele lor.

(39) În cazul unui produs pentru construcþii, proiectatºi fabricat în mod individual, fabricantul ar trebui sã aibãpermisiunea de a utiliza proceduri simplificate de evalu-are a performanþei, atunci când se poate demonstra cãprodusul introdus pe piaþã respectã cerinþele aplicabile.

(40) Cadrul interpretativ pentru definiþia conceptuluide „nerealizare într-un proces de producþie în serie”,aplicabilã diferitelor produse de construcþie reglemen-

tate de prezentul regulament, ar trebui stabilit de cãtreComisie dupã consultarea Comitetului permanent pentruconstrucþii.

(41) Toþi operatorii economici, care intervin în lanþulde aprovizionare ºi de distribuþie, ar trebui sã ia mãsurilecorespunzãtoare pentru a se asigura cã introduc saupun la dispoziþie pe piaþã numai produse pentru con-strucþii ce respectã cerinþele prezentului regulament,vizând asigurarea performanþei produselor pentru con-strucþii ºi respectarea cerinþelor fundamentale aplicabileconstrucþiilor. În special importatorii ºi distribuitorii deproduse pentru construcþii ar trebui sã cunoascã carac-teristicile esenþiale pentru care existã dispoziþii pe piaþaUniunii ºi cerinþele specifice din statele membre, referi-toare la cerinþele fundamentale aplicabile construcþiilor,ºi ar trebui sã utilizeze aceste cunoºtinþe în cadrul tran-zacþiilor lor comerciale.

(42) Este important sã se asigure accesibilitatea regu-lilor tehnice naþionale astfel încât întreprinderile ºi, înspecial IMM-urile, sã poatã aduna informaþii fiabile ºiexacte cu privire la legislaþia în vigoare în statul membruîn care intenþioneazã sã introducã pe piaþã sau sã îºicomercializeze produsele. Prin urmare, statele membrear trebui sã desemneze în acest scop puncte de infor-mare despre produse pentru construcþii. Pe lângãsarcinile definite la articolul 10 alineatul (1) din Regula-mentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European ºi alConsiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduride aplicare a anumitor norme tehnice naþionale pentruprodusele comercializate în mod legal în alt stat membru( 12 ), Punctele de informare despre produse pentru con-strucþii ar trebui sã furnizeze de asemenea informaþiiprivind normele aplicabile încorporãrii, asamblãrii sauinstalãrii unui tip specific de produs pentru construcþii.

(43) Pentru a facilita libera circulaþie a mãrfurilor,Punctele de informare despre produse pentru construcþiiar trebui sã furnizeze, gratuit, informaþii referitoare la dis-poziþiile care vizeazã respectarea cerinþelor fundamen-tale aplicabile construcþiilor în ceea ce priveºte utilizareapreconizatã a fiecãrui produs pentru construcþii pe terito-riul fiecãrui stat membru. Punctele de informare despreproduse pentru construcþii pot, de asemenea, oferi opera-torilor economici informaþii sau observaþii suplimentare.Pentru informaþii suplimentare, Punctele de informaredespre produse pentru construcþii ar trebui sã poatã per-cepe tarife care sã fie proporþionale cu costurile furnizãriiinformaþiilor sau observaþiilor respective. În plus, statelemembre ar trebui sã se asigure cã se alocã resurse sufi-ciente pentru punctele de informare despre produsepentru construcþii.

(44) Întrucât înfiinþarea Punctelor de informaredespre produse pentru construcþii nu ar trebui sãafecteze alocarea funcþiilor în rândul autoritãþilor compe-tente din cadrul sistemelor de reglementare ale statelormembre, ar trebui sã fie posibil ca statele membre sãînfiinþeze puncte de informare despre produse pentruconstrucþii în funcþie de competenþele regionale saulocale. Statele membre ar trebui sã poatã încredinþa rolulde punct de informare despre produse pentru construcþiiunor puncte de informare existente, înfiinþate în confor-mitate cu alte instrumente ale Uniunii, pentru a seîmpiedica proliferarea inutilã a punctelor de informare ºipentru a se simplifica procedurile administrative. Pentrua nu creºte cheltuielile administrative pentru între-prinderi ºi autoritãþile competente, statele membre ar



trebui, de asemenea, sã poatã încredinþa rolul de punctede informare despre produse pentru construcþii nunumai serviciilor existente din cadrul administraþiei pu-blice, ci ºi centrelor naþionale SOLVIT, camerelor decomerþ, organizaþiilor profesionale ºi organismelor private.

(45) Punctele de informare despre produse pentruconstrucþii ar trebui sã fie în mãsurã sã îºi îndeplineascãfuncþiile într-un mod prin care sã se evite conflictele deinterese, în special în ceea ce priveºte procedurile pen-tru obþinerea marcajului CE.

(46) În scopul asigurãrii unei aplicãri omogene ºicoerente a legislaþiei de armonizare a Uniunii, ar trebuica statele membre sã asigure o supraveghere eficace apieþei. Regulamentul (CE) nr. 765/2008 defineºtecondiþiile de bazã pentru funcþionarea unei astfel desupravegheri, în special pentru programe, finanþare ºisancþiuni.

(47) Responsabilitatea statelor membre pentru sigu-ranþã, sãnãtate ºi alte aspecte la care se referã cerinþeleesenþiale ale construcþiilor de pe teritoriul acestora artrebui sã fie recunoscutã într-o clauzã de salvgardarecare sã prevadã mãsuri de protecþie adecvate.

(48) Deoarece este necesarã garantarea, pe întregteritoriul Uniunii, a unui nivel uniform de performanþã aorganismelor care efectueazã evaluarea ºi verificareaconstanþei performanþei produselor pentru construcþii ºi,deoarece toate aceste organisme ar trebui sã îºi îndepli-neascã funcþiile la acelaºi nivel ºi în condiþii de con-curenþã echitabile, ar trebui stabilite cerinþe pentru aceleorganisme care doresc sã fie notificate în sensul prezen-tului regulament. De asemenea, ar trebui sã se prevadãdispoziþii referitoare la furnizarea de informaþii adecvateîn legãturã cu aceste organisme ºi pentru monitorizareaacestora.

(49) Pentru a se asigura un nivel calitativ coerent alevaluãrii ºi verificãrii constanþei performanþei produselorpentru construcþii este, de asemenea, necesar sã se sta-bileascã cerinþe aplicabile autoritãþilor responsabile denotificarea cãtre Comisie ºi cãtre celelalte state membrea organismelor care efectueazã sarcinile respective.

(50) În conformitate cu articolul 291 din TFUE,normele ºi principiile privind controlul statelor membre alexercitãrii de cãtre Comisie a competenþelor de exe-cutare urmeazã a fi stabilite dinainte printr-un regula-ment adoptat în conformitate cu procedura legislativãordinarã. Pânã la adoptarea noului regulament, continuãsã se aplice Decizia 1999/468/CE a Consiliului din28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitareacompetenþelor de executare conferite Comisiei ( 13 ), cuexcepþia procedurii de reglementare cu control, care numai este aplicabilã.

(51) În scopul realizãrii obiectivelor prezentului regu-lament, Comisia ar trebui sã fie împuternicitã sã adopteanumite acte delegate în conformitate cu articolul 290din TFUE. Este deosebit de important ca, în cursullucrãrilor sale pregãtitoare, Comisia sã organizeze con-sultãri adecvate, inclusiv la nivel de experþi.

(52) În special, Comisia ar trebui sã fie împuternicitãsã adopte acte delegate care sã specifice condiþiile deutilizare a site-urilor de internet pentru punerea la dis-poziþie a declaraþiei de performanþã.

(53) Datã fiind necesitatea unei perioade de timppentru instituirea cadrului care sã asigure funcþionareacorectã a prezentului regulament, aplicarea prezentului

regulament ar trebui sã fie amânatã, cu excepþia dispo-ziþiilor privind desemnarea OET-urilor, a autoritãþilor denotificare ºi a organismelor notificate, înfiinþarea uneiorganizaþii a OET-urilor ºi instituirea Comitetului perma-nent pentru construcþii.

(54) Comisia ºi statele membre, în colaborare cupãrþile interesate, ar trebui sã lanseze campanii de infor-mare pentru a informa sectorul construcþiilor, în specialoperatorii economici ºi utilizatorii produselor pentru con-strucþii, cu privire la stabilirea unui limbaj tehnic comun,repartizarea responsabilitãþilor între operatorii economiciºi utilizatorii individuali, aplicarea marcajului CE pe pro-dusele pentru construcþii, revizuirea cerinþelor funda-mentale aplicabile construcþiilor ºi a sistemelor deevaluare ºi de verificare a constanþei performanþei.

(55) Cerinþa fundamentalã aplicabilã construcþiilorreferitoare la utilizarea durabilã a resurselor naturale artrebui sã þinã seama în special de reciclabilitatea con-strucþiilor, a materialelor ºi pãrþilor componente, dupãdemolare, de durabilitatea construcþiilor ºi de utilizareaîn construcþii a unor materii prime ºi secundare compati-bile cu mediul.

(56) Pentru evaluarea utilizãrii durabile a resurselor ºia impactului construcþiilor asupra mediului, ar trebui uti-lizate declaraþiile de mediu privind produsele atunci cândacestea sunt disponibile.

(57) Ori de câte ori este posibil, ar trebui prevãzutemetode europene uniforme pentru asigurarea confor-mitãþii cu cerinþele fundamentale prevãzute în anexa I.

(58) Deoarece obiectivul prezentului regulament, ºianume de a asigura funcþionarea adecvatã a pieþeiinterne a produselor pentru construcþii, prin utilizareaspecificaþiilor tehnice armonizate pentru exprimarea per-formanþei produselor pentru construcþii, nu poate fi rea-lizat în mod satisfãcãtor de cãtre statele membre ºi, înconsecinþã, având în vedere amploarea ºi efectele,poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniuneapoate adopta mãsuri, în conformitate cu principiulsubsidiaritãþii, astfel cum este prevãzut la articolul 5 dinTratatul privind Uniunea Europeanã. În conformitate cuprincipiul proporþionalitãþii, enunþat la articolul menþionat,prezentul regulament nu depãºeºte ceea ce este nece-sar în vederea îndeplinirii respectivului obiectiv.

(Continuare în numãrul viiltor)

( 1 ) JO C 218, 11.9.2009, p. 15.( 2 ) Poziþia Parlamentului European din 24 aprilie 2009 (JO C 184 E, 8.7.2010,

p. 441), Poziþia în primã lecturã a Consiliului din 13 septembrie 2010 (JO C 282 E,19.10.2010, p. 1), Poziþia Parlamentului European din 18 ianuarie 2011 (nepublicatãîncã în Jurnalul Oficial) ºi Decizia Consiliului din 28 februarie 2011.

( 3 ) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.( 4 ) JO L 218, 13.8.2008, p. 30.( 5 ) JO L 218, 13.8.2008, p. 82.( 6 ) JO L 204, 21.7.1998, p. 37.( 7 ) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.( 8 ) JO L 123, 24.4.1998, p. 1.( 9 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.( 10 ) JO L 312, 22.11.2008, p. 3.( 11 ) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.( 12 ) JO L 218, 13.8.2008, p. 21.( 13 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori

la dispoziþia dumneavoastrã C2, C3, C4, 7, 17, 45, 63

Manageri noi, spirit nou de succes în afaceri! 4, 6

Construcþii ºi amenajãri energetice,

hidrotehnice, lucrãri edilitare, de artã etc. 8, 9

Instalaþii de foraj pentru diametre mici ºi medii 10, 11

Cofraje performante 12, 13

Lipsa investiþiilor =

crizã, incompetenþã sau interese!? 14, 16

Ascensoare moderne ºi eficiente pentru construcþii 15

Lucrãri de construcþii speciale 18, 19

Utilaje, echipamente

ºi accesorii pentru foraj 20, 21, 25, 32 - 35

Proiectare ºi execuþie în domeniul geotehnicii

ºi fundaþiilor construcþiilor inginereºti 22 - 24

Lucrãri speciale executate

cu echipamente ºi instalaþii de forat 26, 27

Soluþii de proiectare

pentru bariere de torenþi 28, 29

Execuþia lucrãrilor geotehnice

ºi de fundaþii speciale 30, 31

Soluþii profesionale de armare în dispersie

a betoanelor ºi mortarelor 36, 37

Evenimente 38, 50, 70, 77

Nevoia de certificare

ºi organisme de certificare 39, 55, 71, 72 - 74

Sisteme pentru hidroizolaþii 40, 41

Prefabricate din beton 42 - 44

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 46, 47

Creativitate în realizarea

acoperiºurilor în construcþii 48, 49

Constructorii

ºi declinul cauzat de lipsa investiþiilor 52, 54

Soluþii complete pentru placaje ceramice

ºi termoizolaþii permeabile la vapori de apã 53, 57

Protecþia la foc, cu plãci din ipsos armat,

a elementelor structurale din lemn 56, 58

Sistem mineral

pentru protecþia structurilor din beton 59

Arta finisajelor deosebite 60, 61

Vânzãri ºi închirieri de utilaje 62, 63

Proceduri de recuperare a creanþelor

(consultanþã juridicã) 64, 65

Coºul casei tale 65

Producþie de membrane hidroizolatoare 66, 67

Optimizarea fluxurilor logistice ºi financiare 68, 69

Echipamente profesionale pentru curãþenie 75

Comportarea in situ a construcþiilor 76, 77

Regulamentul privind stabilirea

unor condiþii armonizate pentru comercializarea

produselor pentru construcþii 78 - 81

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Documents

Revista Constructorilor