ORDIN DE ZI

al Inspectorului General al

INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUA ŢII DE URGENŢĂ

cu ocazia „ZILEI POMPIERILOR DIN ROMÂNIA”

Aniversăm la 13 septembrie Ziua Pompierilor din România, rememorând o pagină de istorie naţională scrisă prin lupta purtată acum 162 de ani în Dealul Spirii, de Compania de Pompieri din Bucureşti condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, împotriva trupelor otomane venite să înfrângă mişcarea revoluţionară de la 1848. Curajul şi spiritul de sacrificiu al pompierilor au continuat peste timp, ele fiind reînsufleţite în principalele momente ale istoriei naţionale: la 1877 în bateriile de artilerie de la Giurgiu şi Calafat care au dat semnalul începerii Războiului de Independenţă, ca şi pe fronturile celor două conflagraţii mondiale, luptând cu arma în mână sau intervenind pentru stingerea incendiilor provocate de confruntările armate.

Instituţia pompierilor români a cunoscut o continuă dezvoltare, de la primele intervenţii pentru stingerea incendiilor la actuala gestionare complexă a situaţiilor de urgenţă. Integraţi în inspectorate pentru situaţii de urgenţă şi dezvoltând un complex mecanism de reacţie la urgenţe civile, pompierii români desfăşoară o laborioasă activitate, răspunzând solicitărilor cetăţenilor şi nevoilor comunităţii. Intervenţiilor la stingerea incendiilor li s-au adăugat cele la inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, descarcerare şi asistenţă a persoanelor aflate în situaţii critice, intervenţia la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte calamităţi naturale sau antropice.

Rezultatele muncii lor sunt confirmate şi de statisticile internaţionale de profil, care situează România pe un loc de frunte între ţările lumii cu cea mai redusă rată a incendiilor la mia de locuitori. Tot statistica arată că în prima jumătate a acestui an în ţara noastră au avut loc, în medie, 483 de intervenţii pe zi, ceea ce presupune un uriaş efort de organizare, coordonare şi asigurare a reacţiei în situaţii de urgenţă.

Devotamentul şi abnegaţia pompierilor au fost confirmate cu ocazia tuturor acestor evenimente la care au fost solicitaţi să intervină. Vieţile salvate din calea apelor dezlănţuite din vara acestui an au presupus un efort deosebit, concretizat prin evacuarea din calea puhoaielor a peste 13.000 de oameni şi a numeroase bunuri. Mai mult decât

atât, un detaşament de pompieri români a participat la limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi în Republica Moldova, aceştia fiind decoraţi de către Ministerul Afacerilor Interne moldovean cu distincţia Crucea pentru Merit.

Recent, echipa care a salvat din flăcări nou-născuţii de la Maternitatea Giuleşti din Capitală a fost recompensată pentru dăruirea şi abnegaţia dovedite pe timpul intervenţiei. Din păcate, uneori preţul plătit pentru curajul şi devotamentul pompierilor este dus până la jertfa de sine, aşa cum s-a întâmplat în primăvara acestui an, când un tânăr subofiţer a căzut la datorie pe timpul intervenţiei la stingerea incendiului la un complex comercial din Bucureşti, acesta fiind decorat cu ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Cavaler „în semn de înaltă apreciere pentru devotamentul, curajul şi sacrificiul suprem” de care a dat dovadă, decoraţie primită şi de camarazii săi de intervenţie.

Toate aceste elemente transformă nobila misiune de pompier din profesie în vocaţie, pentru efortul şi implicarea deosebită, zi de zi, disciplina, pasiunea şi devotamentul demonstrate, pompierii români - militari şi civili deopotrivă - meritând respectul şi preţuirea concetăţenilor.

Aniversarea Zilei Pompierilor din România, la împlinirea a 162 de ani de la lupta din Dealul Spirii, este un moment emoţionant, la care adresez tuturor pompierilor români calde felicitări şi urări de sănătate, putere de muncă şi succes în împlinirea nobilei şi generoasei noastre meniri. La Mul ţi Ani !

Inspector General al INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ General - locotenent

Vladimir SECARĂ

ORDIN DE ZIORDIN DE ZIORDIN DE ZIORDIN DE ZI

al inspectorului şef al

INSPECTORATULUI PENTRU SITUA ŢII DE URGENŢĂ „PODUL ÎNALT” AL JUDE ŢULUI VASLUI

Ziua de 13 septembrie a rămas în conştiinţa

neamului romanesc ca o pagina importantă de curaj

şi sacrificiu.

Pentru inspectoratul nostru, Ziua

Pompierilor din România ne oferă în acest an

prilejul de a aniversa 160 de ani de la înfiinţarea

în anul 1850 a subunităţii de pompieri militari din

oraşul Huşi, aceasta purtând denumirea de

"comanda de foc" sau "roată de pojarnici".

Acum 162 de ani, în lupta din Dealu Spirii,

ostaşii pompieri din Bucureşti conduşi de căpitanul

Pavel Zăgănescu, s-au opus celor veniţi sa curme

aspiraţiile de libertate ale Revoluţiei Române de la

1848 şi au făcut-o cu sacrificiul propriilor vieţi.

De atunci, spiritului de luptă al pompierilor

militari li s-au adăugat şi alte evenimente majore in

istoria moderna a României. Au participat activ la

operaţiuni militare pentru apărarea patriei precum şi

la misiuni la fel de importante şi riscante prin care

pompierii au salvat vieţi omeneşti, bunuri şi valori

materiale, au ţinut piept inundaţiilor şi au stins

incendii devastatoare.

Prin profesionalism şi curaj, pompierii au pus de

multe ori mai presus de viata lor viaţa celor pentru

care au intervenit şi nu de puţine ori a fost nevoie de

dăruirea totală a pompierilor. În ultimii ani, un

număr însemnat de români au avut de suferit într-un

fel sau altul de pe urma calamităţilor naturale -

pompierii au fost acolo unde a fost nevoie de ei,

profesionişti desăvârşiţi în lupta cu focul, cu apele şi

cu înălţimile.

Astăzi, pentru fiecare pompier, profesionist

sau din structurile serviciilor voluntare şi private

pentru situaţii de urgenţă, faptele înaintaşilor trebuie

să reprezinte un exemplu de urmat. Nu putem vorbi

de prezent şi cu atât mai mult de viitor, fără să ne

aducem aminte de curajul şi devotamentul

pompierilor care au clădit prin exemplu personal, de-

alungul timpului, numele instituţiei din care facem

parte. Avem de aparat o tradiţie, înfăptuită prin

îndârjire şi muncă, prin bărbăţie şi spirit de sacrificiu.

Cu prilejul Zilei Pompierilor din România,

adresez pompierilor militari şi civili cele mai calde

felicitări, putere de muncă, sănătate şi succes în

îndeplinirea nobilei noastre misiuni.

LA MULŢI ANI !

Inspector şef al

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al Jude ţului Vaslui

Colonel OLARU NECULAI

MESAJE DE FELICITARE

Ziua de 13 septembrie se remarcă prin faptul că este un punct de referinţă în tradiţiile de luptă ale trupelor de pompieri, definindu-se ca o pagină de istorie a neamului.

Calamităţile din ultimii ani au solicitat permanent experienţa şi devotamentul pompierilor şi, de fiecare dată, au demonstrat că sunt profesionişti desăvârşiţi, fie în lupta cu focul sau cu apele. Mereu în prima linie a luptei pentru siguranţa cetăţeanului, au fost şi rămân oameni de acţiune, hotărâţi, disciplinaţi, caracterizaţi prin simplitate şi modestie.

Acum la ceas aniversar, doresc atât în nume personal, al instituţiei pe care o reprezint, cât şi în numele cetăţenilor din judeţul Vaslui, să transmit tuturor celor care îşi desfăşoară

activitatea în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” al judeţului Vaslui, felicitări, succes în activităţile viitoare, multă sănătate dumneavoastră şi celor apropiaţi.

LA MULTI ANI! PREFECTUL JUDEŢULUI VASLUI Doctor LEVENTE CSABA SZEKELY

13 septembrie, Ziua Pompierilor din România aduce în memorie lupta ostaşilor pompieri din Dealul Spirii, ostaşi care s-au opus intenţiilor de înăbuşire a aspiraţiilor de libertate ale Revoluţiei Române de la 1848.

Aniversând luptele din Dealul Spirii, simţim o îndreptăţită mândrie patriotică pentru actele de vitejie ale înaintaşilor noştri, le suntem pe deplin recunoscători prin gândul, atitudinea dar şi prin faptele noastre. Punând pe primul plan îndeplinirea misiunilor în acţiunile de salvare a vieţii oamenilor, stingerea incendiilor şi limitarea consecinţelor calamităţilor naturale şi catastrofelor, pompierii militari şi civili au acordat o atenţie deosebită şi constantă în pregătirea forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie. În această zi de sărbătoare, adresez tuturor pompierilor, militari şi civili, urări de sănătate, satisfacţii în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Să aveţi o viaţă cu împliniri nenumărate alături de familiile dumneavoastră şi lini ştea sufletească necesară pentru a veghea la siguranţa celorlalţi.

LA MULTI ANI! PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDE ŢEAN VASLUI

Inginer Vasile MIHALACHI Marcăm în fiecare an, la 13 septembrie, Ziua Pompierilor din România, zi rămasă în conştiinţa

publică după evenimentele din 1848, când eroismul armatei române şi al trupelor de pompieri au scris pagini de referinţă în istoria noastră naţională. Activitatea iniţială a pompierului, cea de stingere a incendiilor, a fost completată mai întâi cu acordarea primului ajutor prin serviciul medical de urgenţă, reanimare şi descarcerare, şi întregită, ulterior, cu servicii profesioniste de salvare a persoanelor şi limitare a pagubelor produse de inundaţii

sau alte calamităţi, ca şi decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de altă natură. Sursa încrederii noastre în această structură de gestionare a situaţiilor de urgenţă constă în îndeplinirea exemplară a acestor sarcini. În numele Consiliului Local Vaslui, al personalului Primăriei municipiului Vaslui, al locuitorilor acestui oraş, dar şi în nume personal, transmit tuturor cadrelor care activează în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “PODUL ÎNALT” al judeţului Vaslui, in serviciile voluntare si private, să aibă parte de succese în plan profesional, multa sănătate si împliniri alături de cei apropiaţi.

LA MUL ŢI ANI ! PRIMARUL MUNICIPIULUI VASLUI

Inginer Vasile PAVĂL În fiecare an, ziua de 13 septembrie marchează începutul unei bogate tradiţii a pompierilor din

ţara noastră. Glorioasele fapte de arme din Dealul Spirii, de acum 162 de ani, au consacrat Ziua Pompierilor din România, sărbătoare cu dublă semnificaţie, când comemoram eroii jertfiţi atunci şi de-a lungul timpului, dar, şi când sărbătorim naşterea „Comenzii de foc” din România. Ne reculegem şi cinstim pe toţi cei care au slujit şi slujesc în această breaslă. Transmit recunoştinţa mea faţă de eroii căzuţi, faţă de rezervişti, de cei activi şi fata de angajaţii civili din serviciul de pompieri. Îmi exprim şi cu acest prilej, admiraţia faţă de profesionalismul, promptitudinea şi dăruirea acestor semeni ai noştri. Pompierii au fost şi vor rămâne o garanţie a securităţii şi lini ştii noastre.

LA MUL ŢI ANI! PRIMARUL MUNICIPIULUI BÂRLAD, Inginer Constantin CONSTANTINESCU

MESAJE DE FELICITARE

Pentru noi toţi, o sarcină importantă şi prioritară în acelaşi timp, o constituie asigurarea securităţii persoanelor, a bunurilor şi a mediului, crearea unui tip de societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la incendii şi alte dezastre.

Sărbătorirea Zilei Pompierilor din România, constituie un emoţionant moment aniversar, care îmi oferă prilejul să-mi exprim convingerea că dumneavoastră, pompierii, cinstind prin fapte demne memoria înaintaşilor, sunteţi şi veţi fi la înălţimea nobilelor îndatoriri ce vă revin.

Cu ocazia acestui fericit eveniment, în numele tuturor cetăţenilor municipiului Huşi, vă mulţumim pentru spiritual de sacrificiu şi profesionalismul de care daţi dovadă în toate misiunile pe care întreprindeţi şi doresc să transmit din toată inima tuturor pompierilor – militari şi civili – cele mai calde felicitări, multă sănătate, putere de muncă şi succes în îndeplinirea nobilei şi generoasei voastre meniri.

La mulţi ani! PRIMARUL MUNICIPIULUI HU ŞI,

Ing. Ioan CIUPILAN

COLABORATORII AL ĂTURI DE NOI

Sărbătorirea Zilei Pompierilor din România, la 162 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, reprezintă un moment aniversar, care îmi oferă ocazia de a adresa tuturor pompierilor din judeţul Vaslui, felicitări, multă sănătate, putere de muncă, succes în îndeplinirea misiunilor şi cât mai puţine evenimente neplăcute.

Constatăm zi de zi că pompierii îşi onorează misiunea de protejare a vieţii şi avutului cetăţenilor împotriva efectelor distrugătoare ale incendiilor, catastrofelor şi altor calamităţi. La misiunile de intervenţie la stingerea incendiilor, s-au adăugat şi cele de acordare a primului-ajutor în

accidente de circulaţie prin serviciile medicale de urgenţă, precum şi intervenţiile la salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii sau alte calamităţi.

Vă urez un sincer „La Mulţi Ani” atât dumneavoastră, cât şi familiilor dumneavoastră şi vă doresc multă încredere în forţele proprii!

LA MUL ŢI ANI!

Comisar şef de poliţie MIHAI CARP Inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui

Împreună cu cadrele din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui am format o echipă

de excepţie ori de câte ori am intervenit împreună. Suntem convinşi că şi misiunile viitoare comune vor fi, de asemenea, exemple de parteneriat şi de colaborare.

La ceas aniversar, colegii jandarmi vă transmit dumneavoastră, întregului personal al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui, felicitări pentru dăruirea profesională şi eforturile depuse, urări de succes în îndeplinirea tuturor sarcinilor şi misiunilor ce vă revin, precum şi multă putere însoţită de dorinţa de a o valorifica în folosul semenilor noştri .

LA MUL ŢI ANI!

Colonel Paul SMÎNTÎNĂ Inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Vaslui

Sărbătorirea Zilei Pompierilor din România constituie un moment aniversar care îmi oferă prilejul de a exprima aprecierea şi stima pentru munca de zi cu zi a pompierilor. Rezultatele obţinute şi importanţa misiunilor desfăşurate de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” Vaslui mă determină să-mi exprim convingerea că pompierii din judeţul Vaslui, cinstind prin fapte demne memoria înaintaşilor, vor fi şi în continuare la înălţimea nobilelor îndatoriri ce le revin.

Am convingerea că în pofida vicisitudinilor, a actualei crize economice, a nevoii de dotare cu mijloace de intervenţie performante, pompierii militari îşi vor îndeplini la cele mai înalte standarde

misiunile încredinţate. În numele poliţiştilor de frontieră vasluieni, transmit colegilor pompieri sincere felicitări pentru strădania muncii

lor, multă sănătate, fericire şi noroc.

LA MUL ŢI ANI ! Şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui

Comisar de poliţie BODOGA VALERIU

De la înfiinţarea Grupului de Pompieri Vaslui, până în prezent, instituţia a fost condusă de 7 ofiţeri. În

semn de preţuire pentru rezultatele foarte bune obţinute atât în procesul de pregătire cât şi în îndeplinirea misiunilor în perioadele în care au fost la comandă, în anul 2009,în unitatea noastră a fost amplasată, la loc de cinste, „GALERIA COMANDANŢILOR”. De asemenea, la intrarea în unitate, în anul 2003, a fost dezvelită o placă de onoare – mărturie a continuităţii conducerii unei instituţii militare care se bucură de o apreciere deosebită în rândul cetăţenilor.

160 DE LA ÎNFIIN ŢAREA SUBUNITĂŢII DE POMPIERI HU ŞI 13 – SEPTEMBRIE 2010 – ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA

MESAJE ÎN TIMP Colonel (r) TOMOŞOIU VIRGIL – fost comandant al unităţii în perioada 1972 – 1980 .

.... Ce să vă spun ..... Cazarma din Huşi era una neconcludentă şi neprimitoare, fostele grajduri ale primăriei, dar cu sprijinul ministerului s-a realizat cazarma actuală care a făcut faţă în perioada cât eu am fost comandantul unităţii (1972-1980) cât şi nevoilor actuale ale institiţiei. Şi la Grupul de pompieri Vaslui era o situaţie necorespunzătoare din punct de vedere al cazării militarilor ....şi cu această ocazie s-a intervenit la organele superioare, noi am căutat locul de amplasare şi s-au construit cazărmi noi şi la Bârlad şi Vaslui. La ceas aniversar le doresc fo ştilor şi actualilor colegi, s ă parcurg ă o perioad ă cu rezultate din cele mai bune, le doresc ,,LA MUL ŢI ANI !” , cu ocazia Zilei pompierilor din România şi să duc ă mai departe stindardul celor care au fost şi sunt pompieri în activitate, în rezerv ă sau au trecut în

lumea de dincolo.

Colonel (r) GALU EUGEN – fost comandant al unităţii în perioada 1980 – 1989 şi 1990 – 1995

Îmi aduc aminte cu plăcere de succesele profesionale înregistrate pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor, de buna conlucrare cu colegii din toate compartimentele instituţiei pe care am condus-o timp de 14 ani.

Tuturor foştilor colegi din Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă ,,Podul Înalt” al judeţului Vaslui, precum şi tuturor pompierilor din România le doresc multe realizări pe linie profesională, sănătate, putere de muncă şi „La mulţi ani !”.

Colonel (r) STRIBLEA GHEORGHE – fost comandant al unităţii în perioada 1995 – 2001.

Cu emoţie şi respect î-mi amintesc de o perioadă destul de îndelungată din activitatea mea şi a colegilor mei, a instituţiei în care am lucrat şi de o anumită perioadă în care am condus instituţia. De la an la an, pentru că mereu sunt prezent în unitate, am văzut o evoluţie constantă în dotarea cu mijloace de intervenţie în situaţii de urgenţă şi în primul rând la schimbarea unei mentalităţi care a dus la încadrarea instituţiei cu profesionişti. Militarii în termen care desfăşurau activităţi în ultima perioadă pe un an de zile, când trebuiau să ştie să facă de toate: activităţi specifice intervenţiei pompierilor, activităţi în agricultură, activităţi administrative – s-a ajuns la împlinirea visului meu şi al altor generaţii mai înaintate în vârstă, ca pompierii să-şi desfăşoare activitatea şi să-si îndeplinească misiunile cu profesionişti. La ceas aniversar, a ş vrea s ă le urez colegilor pompieri mult ă sănătate, mult ă putere de munc ă, le urez şi familiilor dumnealor s ă aibă înţelegere şi pre ţuire a eforturilor pe care î-l fac şi a stresului care în unele etape exist ă în familii când pleac ă în misiuni şi aş vrea să le mai spun aceea c ă trebuie s ă facă tot ceea ce depinde de ei ca aceast ă specialitate care se cheam ă arma pompieri s ă se bucure în continuare de respectul care l-au avu t întotdeauna în rândul popula ţiei.

Locotenent colonel (r) FILIP IOAN – fost comandant al subunităţii din Huşi

1958 – 1977 Eu am primit comanda subunităţii în anul 1958 , când am luat în primire nu era mai nimic aici, adică era un local vechi, dărăpănat, aveam 2 maşini : o PRAGA şi un MAGIRUS şi o motopompă MV 45. În rest dotare nimic, din ce s-a prins aşa, era poate şi perioada de după război, mai greu cu asigurarea materială , dar ulterior, împreună cu tot ce este la ora actuală a mers odată cu mine. Eu am îmbătrânit, lucrurile s-au înoit; în prima fază s-au construit trei boxe la garaj care ulterior a fost mărit cu încă două boxe, s-a construit beciul de alimente, beciul de carburanţi şi turnul de instrucţie şi în 1974 am demolat cazarma veche şi am construit noul local – în noiembrie ne-am mutat în localul actual.

La acest ceas aniversar le doresc mult ă sănătate, succes în activitate şi să-şi îndeplineasc ă misiunile în condi ţii mai bune decât sunt la ora actual ă, să scape şi ei de această criz ă. Trebuie schimbat ă optica şi la pompieri, s ă fie dota ţi la nivelul cerin ţelor actuale, cu atât mai mult cu cât din ce v ăd la televizor, atribu ţiile pompierilor au crescut, intervin la toate minunile: dau jos motanul din cop ac, scot calul din canal, etc. Pe timpul meu nu era a şa, se spunea s ă se salveze via ţa oamenilor şi bunurile materiale. La ora actual ă militarul este militar, zice am în ţeles şi execut ă ordinul , nu discut ă. .......... Locotenent colonel (r) GĂLĂŢANU GIGEL – fost comandant al subunităţii din Huşi 1977 – 1982. În momentul în care am fost numit comandant la subunitatea din Huşi, aveam doi ani de când terminasem şcoala militară, şi ca o pată de culoare aşa vă spun că între cadrele pe care le aveam atunci, cel mai tânăr dintre ei era un pic mai tânăr decât tata, vă închipuiţi că pentru mine situaţia era un pic delicată. Dacă vă imaginaţi că la vremea respectivă o subunitate de pompieri îşi desfăşura activitatea cum se întâmplă acum, trebuie să vă spun că lucrurile nu stăteau deloc aşa. Atunci, pe lângă faptul că acea subunitate, cum o numiţi acum – secţie de pompieri, pe lângă faptul că veghea la liniştea cetăţenilor, a agenţilor economici din zona de responsabilitate, desfăşura şi multe alte activităţi. Întâi pregătea contingentul acesta care ne era trimis la fiecare 8 luni să satisfacă stagiul militar, îi pregăteam pentru a fi oameni de nădejde ai patriei, mai gospodăream câteva hectare de teren agricol şi aveam o gospodărie zootehnică din care hrăneam nu numai subunitatea noastră ci livram produse alimentare şi pentru nevoile Inspectoratului de Poliţie; mai erau diferite alte munci la care eram solicitaţi.

Îmi face deosebit ă plăcere c ă îmi da ţi aceast ă ocazie s ă adresez fo ştilor mei colegi , pentru c ă chiar sunt, lucreaz ă - de exemplu comandantului Sec ţiei de Pompieri Hu şi d-l. Agheorghiesei un fost şi colaborator foarte bun; celor mai tineri, care ac tualmente î şi desfăşoară activitatea în aceast ă subunitate, dar nu în ultimul rând chiar cu toat ă plăcerea şi cu tot sufletul tuturor colegilor din I.S.U. Vaslui , le adresez cele mai bune ur ări şi le doresc s ă reziste actualelor vremuri ...

POMPIERII HU ŞENI LA CEAS ANIVERSAR

O dată cu punerea în aplicare a

Regulamentului Organic s-au înfiinţat, la Iaşi, în anul 1835, şi la Bucureşti, în anul 1845, primele unităţi de pompieri sub denumirea de “comandă de foc” sau “Roată de pojarnici” ce depindeau de Agie. În anul 1835 se dă un aşezământ “pentru organizarea comandiei de pompieri din capitalie”, aplicat apoi şi la celelalte târguri din Moldova.

La Bârlad ia fiinţă comanda pojărnicească în anul 1841, la Huşi în anul 1850 iar la Vaslui în anul 1852, companiile de pompieri fiind compuse de regulă din „ofiţeri, unterofiţeri, de pojarnici, barabancici şi conoval cu cai, sacale, tulumbe şi căruţe”. În preajma Unirii Principatelor, companiile de pojarnici se vor organiza pe baze militare, astfel că, în anul 1860, Ministerul trebilor militare preciza: “trupa de pompieri face parte din puterea armată a ţării”.

Oraşul Huşi, pomenit documentar pentru prima dată în anul 1487 este declarat municipiu în anul 1994.

În anul 1850 ia fiinţa în oraşul Huşi a doua unitate militară de pompieri din judeţul Vaslui.

La 23 august 1944 Secţia Pompieri Huşi a fost evacuată la Govora Vâlcea şi a fost pusă în subzistenţa şi sub controlul direct al Secţiei Pompieri Râmnicu Vâlcea.

La comanda secţiei în anul 1944 se afla plt.maj. Dumitraşcu Gheorghe.

În luna februarie 1945 Secţia de Pompieri se afla în subordinea directă a Grupului 3 Pompieri Galaţi, având la comanda secţiei pe slt. Stanică Vasile, iar ofiţer cu aprovizionarea pe serg.maj. Ioan A. Ioan.

Curajul, dârzenia şi dăruirea pompierilor huşeni au fost puse la grea încercare în ziua de l august 1945, orele 16°°, când a avut loc un incendiu de mari proporţii la depozitul de muniţii din Garnizoana Huşi. Prezentăm în continuare raportul

nr. 1075 din 3 august 1945, înaintat de către Secţia Pompieri Huşi Inspectoratului Pompierilor Militari.

"Am onoarea a raporta dvs. următoarele: În ziua de l august 1945, orele 16°°, s-a

declanşat un incendiu mare la depozitul de muniţii din Garnizoana Huşi, care se compunea din circa 20 vagoane muniţii, muniţii de infanterie şi de artilerie de toate calibrele.

La exploziile puternice făcute s-a aprins depozitul, au fost incendiate magaziile gării de coletărie, alte magazii unde se găseau depozitate circa 50 vagoane mazăre, ovăz şi grâu.

În momentul când s-au auzit bubuiturile puternice toată populaţia oraşului a fost cuprinsă de panică crezând că este un bombardament asupra oraşului, deasemeni clădirile au suferit stricăciuni la geamuri.

La orele 1655 am fost anunţaţi de dl. prefect al judeţului că în gara Huşi s-a produs un incendiu.

Am echipat coloana compusă din 2 subofiţeri, 14 oameni trupă, o maşină de foc şi o pompă Knaust, nu am putut să ne apropiem de foc, am fost nevoiţi să ne oprim la distanţa de 600 m depărtare, aceasta din cauza schijelor şi a cartuşelor care veneau asupra noastră.

Am făcut o recunoaştere pătrunzând prin nişte locuri favorabile printr-un cartier al gării până ce m-am strecurat aproape de depozit singur spre a putea vedea locul unde aş putea instala coloana fără să fie periclitată.

După recunoaştere am plecat cu coloana la faţa locului

echipând maşina de incendiu şi începând a ataca focul în special magaziile care ardeau şi de unde se mai putea salva ceva.

S-a salvat de la acest uriaş foc circa 16 vagoane mazăre ale Camerei Agricole, l vagon ovăz şi casa de bani a magaziei de coletărie a gării Huşi cu două milioane şi cinci sute mii lei.

S-a izolat un cartier compus din circa 50 case ce erau ameninţate de foc, deasemeni s-au izolat

aproximativ două vagoane de bombe de avion de o greutate de la 500 la 2000 kg care se găseau la 50 m distanţă de depozitul care a făcut explozie.

La acest incendiu s-au cărat şi aruncat asupra focului 50 de cisterne de apă, capacitate 2500 litri fiecare cisternă. S-a aruncat în total 125000 litri de apă, s-a lucrat cu 2 linii de furtun de 11 a câte 20 m lungime, fiecare bifurcate cu câte 2 linii furtun de 6 şi lungimea de 30 m fiecare. Deasemnei cu pompa Knaust s-a lucrat cu o linie de furtun de 30 m.

La acest incendiu secţia a întâmpinat mari greutăţi din cauza lipsei de apă de care suferă oraşul Huşi care nu are decât 4 bazine cu apă ca sursă de alimentare pentru pompieri, deasemeni lipsa de oameni de care unitatea suferă, având un efectiv prea mic în raport cu cerinţele serviciului.

S-a lucrat de unitate cu efectivul pe care l-a avut de la ora 17 pe ziua de l august până la ora 12 noaptea 2 spre 3 august.

Accidente în oameni şi material nu am avut. La incendiu a dat ajutor şi echipele Cercului

Teritorial Huşi compuse din 15 oameni şi a Companiei de Grăniceri compusă din 15 ostaşi.

Pagubele incendiului fiind extrem de mari nu s-au putut stabili până în prezent, urmând să vină comisii speciale de la Bucureşti.

Cauzele incendiului se bănuesc să fie o neglijentă din partea personalului de serviciu care lucra în depozit."

Paguba stabilită ulterior a fost de 142.300.000 lei, iar valoarea bunurilor salvate de 173.555.450 lei.

În anul 1957, Secţia P.C.I. Huşi era în

subordinea Grupului Regional P. C. I. Iaşi. La comanda secţiei se afla Lt.maj. Ciobotaru Ioan, având locţiitor pe Lt.maj. Dumitriu Theodor.

Începând cu data de l octombrie 1957, Lt.maj. Ciobotaru Ioan este eliberat din funcţia de comandant al Secţiei, funcţie preluată începând cu aceeaşi dată de către Lt. Mînzu Ioan.

Un an mai târziu, la data de 3 septembrie 1958, la comanda Secţiei P.C.I. Huşi este numit Cpt. Filip Ioan.

Era ora 4 şi 30 minute în ziua de 17 octombrie

1973, când s-a anunţat la Compania de Pompieri Huşi că a izbucnit un incendiu la depozitul de cherestea al secţiei de dogărie din cadrul F.M.I.L. Huşi. Datorita vântului puternic (18 m/s), la sosirea gărzii de intervenţie incendiul cuprinsese o suprafaţa de peste 5.000 mp.

Pentru stingerea incendiului au fost chemate în sprijin forţe de la Compania de Pompieri Vaslui şi Bârlad, gruparea operativă de la Grupul de Pompieri Iaşi, 36 militari de la U.M. 1176 Huşi, formaţiile civile de pompieri de la Fabrica de Tricotaje şi Moara "Unirea", precum şi un număr de 6 autocisterne de la diferite întreprinderi din oraşul Huşi.

Operaţiunile de stingere au fost conduse de grupa operativă a Grupului Judeţean de Pompieri Vaslui, sub comanda col. Tomoşoiu Virgil, comandantul grupului.

Dând dovadă de o bună pregătire de specialitate, dârzenie, rezistenţă şi curaj, după o muncă intensă de peste 17 ore, forţele concentrate la locul incendiului, au reuşit să localizeze şi să lichideze incendiul care ar fi putut provoca pagube mult mai mari.

La data de 2 februarie 1974 s-a început

demolarea vechii cazărmi a Companiei de Pompieri Huşi şi s-a trecut la construirea unei noi cazărmi. Prin efortul deosebit depus de cadrele subunităţii, de

militarii în termen, precum şi de ajutorul dat constructorilor de unele unităţi economice din Huşi s-a reuşit ca la data de 25 octombrie 1974 noua cazarmă să fie dată în folosinţă.

După o activitate de 19 ani la comanda

Companiei de Pompieri Huşi, Cpt. Filip Ioan, a fost eliberat din funcţia de comandant de companie, fiind numit în funcţia de inspector în cadrul Grupului Judeţean de Pompieri Vaslui. Eliberarea din funcţie a fost făcută cu data de 17 august 1977, dată la care comanda companiei a fost preluată de Lt. Gălăţanu Gigel, mutat în interesul serviciului de la Compania de Pompieri Bârlad.

În seara zilei de 2 iunie 1980, la Compania de Pompieri Huşi se anunţă izbucnirea unui incendiu la depozitul de bumbac din gara C.F.R. Huşi.

Garda de intervenţie, sub comanda Lt. Gălăţanu Gigel, s-a deplasat la locul incendiului, luând primele măsuri de localizare a acestuia, pentru ca apoi să se treacă la stingere.

După o noapte de muncă asiduă, în care toţi militarii şi-au făcut datoria, s-a reuşit stingerea incendiului şi reducerea la minimum a pagubelor.

Pentru modul în care şi-a îndeplinit misiunea garda de intervenţie condusă de Lt. Gălăţanu Gigel, comandantul companiei, a fost citată prin ordin de zi al comandantului grupului care a fost prezent la locul incendiului încă din primele ore.

Din ordinul Comandamentului Pompierilor,

începând cu data de 21.09.1982, Lt.maj. Gălăţanu Gigel, comandant al Companiei de Pompieri Huşi, se mută în interes de serviciu şi se numeşte coman-dant la Compania de Pompieri Bârlad. La comanda companiei Huşi a fost numit Lt. Râpanu Petru.

Era o noapte frumoasă şi senină de toamnă, iar la ora 3 şi 15 minute (5 octombrie 1984), când întregul efectiv de militari se afla la odihnă, persistând o linişte deplină, se anunţă izbucnirea

unui incendiu la Moara "23 August" şi secţia "Metal " a întreprinderii Mecanice Huşi.

Garda de intervenţie, sub comanda serg.maj. Buţurcă C-tin se deplasează la locul incendiului şi după executarea recunoaşterii hotărăşte realizarea dispozitivelor pe direcţiile principale de propagare a incendiului, luând măsuri de protejare a secţiei I.V.I.V. Huşi şi de oprire a extinderii la secţia "Metal".

La locul incendiului s-a deplasat comandantul companiei Lt.maj. Râpanu Petru şi comandantul grupului Lt.col. Galu Eugen care a preluat conducerea acţiunii de stingere.

A sosit în sprijin şi Compania de Pompieri Vaslui cu l A.P.C.A. - R., l A.T.I. - S.R. 114 şi A.P.C.A. - S.R. 114.

După mai bine de 5 ore de muncă asiduă, timp în care toţi militarii şi-au făcut datoria pe deplin, s-a reuşit stingerea incendiului în limitele în care a fost găsit, reuşindu-se salvarea bunurilor materiale ale secţiei "Metal" Huşi, a căror valoare era deosebit de mare.

Începând cu data de

15.07.1990, Cpt. Râpanu Petru, comandant al Companiei de Pompieri Huşi, se numeşte în funcţia de ofiţer principal I, în cadrul G.J.P. Vaslui, iar Lt. Olaru Neculai, locţiitor al comandantului Companiei de Pompieri Vaslui, se numeşte în funcţia de comandant al Companiei de Pompieri Huşi.

Era într-o zi de miercuri

(17 aprilie 1991) când, la ora 22,30, Compania de Pompieri Huşi este anunţată de izbucnirea unui incendiu la

depozitul de furaje al C.A.P. Pogăneşti, com. Stănileşti

Garda de intervenţie condusă de Plt. Manta Ilie se deplasează la locul incendiului cu autospeciala A.P.C.A.T.- R.12215.

Ajuns la locul incendiului la ora 22,43, comandantul gărzii de intervenţie execută rapid recunoaşterea, ordonă realizarea unui dispozitiv circular cu 3 ţevi tip "C", pentru localizarea incen-diului, anunţând subunitatea că sunt necesare mai multe forţe pentru a se reuşi localizarea şi lichidarea incendiului.

În această situaţie comandantul companiei ia hotărârea de a pleca la locul incendiului cu A.C.I. şi M.P., în jurul orei 22,50.

Ajuns la locul intervenţiei, comandantul companiei, Lt.maj. Olaru Neculai, preia conducerea acţiunii de stingere şi hotărăşte amplasarea motopompei la un canal de irigaţie, urmând să realizeze un dispozitiv cu trei ţevi tip "C".

Acţionând cu curaj, pricepere şi profesionalism în condiţii deosebit de nefavorabile, incendiul a fost localizat şi lichidat în ziua de 18 aprilie 1991, la ora 3 şi 30 minute, după circa 5 ore de activitate continuă.

S-au salvat două grajduri cu animale, o magazie cu cereale şi celelalte şire de furaje aflate în depozit.

S-au evidenţiat în mod deosebit: Lt.maj. Olaru Neculai, Plt. Manta Ilie şi următorii militari în termen: Sg. Szabo Alexandru, Serg. Hurjui Severin, Frt. Artene Dumitru, Frt. Astratinei Sorin şi alţii.

În conformitate cu ordinul comandantului trupelor de pompieri, începând cu data de 01.02.1996 lt.col. Striblea Gheorghe a fost numit comandant al Grupului de Pompieri Vaslui. Cu aceeaşi dată cpt. Olaru Neculai – comandant de companie la Compania de pompieri Huşi a fost împuternicit să asigure îndeplinirea atribuţiilor şefului de stat major.

Începând cu data de 01.04.1996 lt. Vornicu Sandu a fost mutat din Grupul de Pompieri al judeţului Tulcea în Grupul de Pompieri al judeţului Vaslui şi numit în funcţia de comandant de companie la Compania Huşi. În ziua de 30.08.1996, ora 9,09, în municipiul Huşi, str. Dobrina , într-o zonă locuibilă, o autocisternă încărcată cu 20 tone de benzină, înmatriculată în Repubilca Moldova, datorită defecţiunilor la sistemul de frânare, s-a izbit de un stâlp de transport energie electrică (medie tensiune). În urma impactului s-au produs scurgeri de benzină (aproximativ 14 tone) în canalizarea de pe marginea drumului european 581, concomitent cu producerea unui scurtcircuit la reţeaua electrică,

urmat de explozie. La locul intervenţiei s-au deplasat în primă fază, de la Compania de Pompieri Huşi, sub comanda lt. Vornicu Sandu, 3 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, iar în urgenţa a II –a 2 autospeciale de la Companiile Vaslui şi Bârlad. Lucrând în condiţii deosebite de fum, temperatură şi pericol de explozie, dând dovadă de curaj şi spirit de sacrificiu, întreg personalul care a participat la această misiune a reuşit protejarea locuinţelor, evacuarea persoanelor din zona afectată, localizarea şi lichidarea incendiului în limitele găsite. Din anul 2001, până în prezent la comanda

Staţiei de Pompieri Huşi a fost numit căpitanul Agheorghiesei Dorin. În dimineaţa zilei de 04.06.2004 la ora 4,28, la Staţia de pompieri Huşi se anunţă producerea unui eveniment care se poate transforma într-o catastrofă : pe DE 581, la aproximativ 7 km de Albiţa, datorită neadaptării vitezei la condiţiile de drum s-a răsturnat o autocisternă încărcată cu 25 tone de benzină. Cisterna s-a fisurat, din aceasta scurgându-se aproape întreaga cantitate de benzină care s-a împrăştiat pe carosabil şi în afara acestuia, cea mai mică scânteie putând provoca deflagraţia. La locul intervenţiei s-au deplasat în primă fază forţe de la Secţia de pompieri Huşi sosind ulterior, în sprijin şi echipaje de la subunităţile Vaslui şi Bârlad. Măsurile eficiente adoptate în primă fază de comandantului Staţiei de pompieri Huşi, maiorul Agheorghiesei Dorin, precum şi cele ulterioare au evitat producerea unei catastrofe.

Inspector şef al

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al Jude ţului Vaslui

Colonel OLARU NECULAI

MONITORIZAREA ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGEN ŢĂ

La nivel naţional activitatea de monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă se exercită de către Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care are în componenţă : � comitete pentru situaţii de urgenţă; � Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; � servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă; � centre operative pentru situaţii de urgenţă; � comandantul acţiunii.

La nivel local, această activitate este asigurată de serviciile de urgenţă profesioniste (inspectorate judeţene pentru situaţii de urgenţă ), în cooperare cu celelalte forţe de protecţie ale Sistemului de securitate şi apărare naţională, instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin, sub coordonarea directă a prefecţilor.

Conceptual, monitorizarea situaţiilor de urgenţă reprezintă procesul de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă; iar gestionarea situaţiilor de urgenţă reprezintă identificarea, înregistrarea, evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de

risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective.

La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt ” al judeţului Vaslui monitorizarea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă se realizează prin structuri specializate, respectiv:

� centrul operaţional, care îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională a intervenţiilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

� structurile de intervenţie ( 2 detaşamente de pompieri, 1 secţie de pompieri şi 1 gardă de intervenţie ) – gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În plan internaţional manifestarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă cunoaşte un trend ascendent, în special în ceea ce priveşte riscurile naturale ( cutremure/alunecări de teren, inundaţii, alunecări de teren, incendii în masă, fenomene meteorologice periculoase ). Această tendinţă de creştere a situaţiilor de urgenţă caracterizează şi România ultimilor ani, fapt susţinut de situaţiile statistice elaborate în acest scop. Cu atît mai mult aceste riscuri au tendinţa de creştere în privinţa suprafeţelor afectate, a duratei de manifestare, a complexităţii şi a pagubelor produse.

La nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” al judeţului Vaslui, până la data de 31.07. 2010 s-au înregistrat un număr de 2431 situaţii de urgenţă:

2431

1053 42 95 1 24 18 4

2139

77 53 30

0

500

1000

1500

2000

2500

, 2431 105 3 42 95 1 24 18 4 2139 77 53 30

Total evenim.

IncendiiDescarc

erareAsist. Pers.

Alte situa ţii

Prot. med.

Arderi necontr

Salvări animale

Asig. m ăsuri

Asist med.

Deplas. fără

Întors din

Alarm ă fals ă

Comparativ cu anul 2009, pentru aceeaşi perioadă de raportare, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă se prezintă astfel:

2010 2009 Evoluţie comparativă

PRINCIPALELE SITUAŢII DE URGENŢĂ: 2431 425 + 472% - INCENDII: 105 din care 1

în jud. Iaşi 175 din care 5 în

jud. Iaşi - 40%

- DESCARCERĂRE: 3 5 - 40% - ASISTENŢĂ PERSOANE: 42 54 - 22% - ALTE SITUAŢII : Asigurare măsuri de p.s.i. la evenimente publice: Asanări: Distrugeri muniţie: Inundaţii : Alte situaţii:

95 11 25 2 17 40

71 18 38 3 6 6

+ 34%

- Arderi necontrolate: 24 88 - 72% - Salvări animale: 18 19 - 5% -Asistenţă medicală de urgenţă: 2139 0 -

La nivel naţional, raportat la primele cinci luni ale anului 2010, ISUJ Vaslui se situează din punct de vedere al indicatorilor situaţiei operative pe următoarele poziţii: � numărul de incendii - locul 13; � rata incendiilor la 100.000 locuitori - locul 5; � rata incendiilor la 1.000 km2 - locul 12; � timpul mediu de răspuns - locul 18;

Creşterea numărului de situaţii de urgenţă în

ultimul an se datorează printe altele şi operaţionalizării Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, cu două echipaje, unul la Detaşamentul de pompieri Vaslui şi unul la Detaşamentul de pompieri Bârlad.

În cursul anului 2010, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” al judeţului Vaslui a participat, în premieră, cu forţe şi mijloace proprii la două misiuni de acordare a asistenţei internaţionale (gestionarea şi înlăturarea efectelor negative produse de inundaţii ) pe teritoriul Republicii Moldova şi transport ajutoare umanitare în Republica Ungaria.

Deşi structura actuală a inspectoratului este una tânără, având în vedere şi numărul mare de personal recrutat din viaţa civilă, complexitatea misiunilor specifice, la nivelul unităţii s-a manifestat o atenţie deosebită formării şi profesionalizării personalului propriu prin:

- parcurgerea programelor de pregătire desfăşurate la nivel unitate/subunităţi, în concordanţă cu cerinţele operative ale zonei de competenţă/raioanelor de intervenţie;

- participarea la cursuri de specializare la centrele de formare din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Ciolpani, Orăştie, Slatina.

Pentru creşterea performanţelor şi îmbunătăţirea indicatorilor calitativi şi cantitativi

specifici Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” al judeţului Vaslui urmează să primească, în perioada imediat următoare, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, proiectul ,,Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii Sistemului de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă şi pentru Acordarea Asistenţei Medicale de Urgenţă şi a Primului Ajutor Calificat” un număr de 7 autospeciale din care : 2 autospeciale pentru lucru cu apă şi spumă de capacitate mărită şi 3 de capacitate medie, 1 autospecială pentru descarcerare grea şi 1 autospecială complexă de intervenţie, descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă.

În perioada următoare pe linia monitorizării şi gestionării situaţiilor de urgenţă, inspectoratul are ca principale obiective:

� îmbunătăţirea calităţii fluxului informaţional decizional; � scăderea timpilor operativi de intervenţie; � conlucrarea activă la nivel interinstituţional; � creşterea nivelul de pregătire necesar şi asigurarea nevoilor de specializare ale personalului.

Prim adjunct al Inspectorului şef Colonel

Blagoci Gheorghe

� timpul mediu de intervenţie - locul 11; � persoane salvate - locul 5; � bunuri protejate - locul 19.

MANAGEMENTUL SITUA ŢIILOR DE URGEN ŢĂ

Articolul de faţă subliniază cerinţele, în domeniul situaţiilor de urgenţă şi în managementul acestora,

deoarece în timp s-a putut observa o schimbare de coordonate şi o creştere a complexităţii acestora care a necesitat revizuirea şi aprobare din partea instituţiilor centrale.

În Glosar termenul similar pentru situaţie de urgenţă este definit ca “eveniment neaşteptat şi de obicei neprevăzut, care necesită măsuri imediate care să minimizeze consecinţele sale nefavorabile. Definiţiile asociate sunt cele de : - dezastru: dezmembrare serioasă în funţionarea societăţii, răspândirea populaţiei; pierderile materiale şi de mediu ce depăşesc capacitatea societăţii afectate de a face fată utilizând resursele proprii; - pregătire: activităţi desemnate să minimizeze pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele materiale, să organizeze evacuarea temporară a oamenilor şi a bunurilor aflate într-un amplasament ameninţat şi să

faciliteze salvarea în timp util şi eficient, ajutorul şi reabilitarea; - prevenirea cuprinde activităţi desemnate să furnizeze protecţie permanentă împotriva dezastrelor; include măsuri tehnice şi alte măsuri fizice de protecţie şi, de asemenea, măsuri legislative care să controleze utilizarea terenurilor şi planurilor de urbanism; - ajutor: asistenţă şi/ sau intervenţie pe timpul şi după producerea dezastrelor, pentru a satisface nevoile de subzistenţă de bază, cu scopul conservării vieţii. Managementul situaţiilor de urgenţă joacă un rol şi în coordonarea disponibilităţii bunurilor civile şi a instituţiilor, precum şi menţinerea modului normal de viaţă pe timpul situaţiilor de urgenţă.. Unul dintre aspectele de luat în considerare în cazul situaţiilor de urgenţă de mare amploare este şi cooperarea. Aceasta are următoarele obiective: - să sprijine şi să suplimenteze eforturile la nivel local şi regional pentru prevenirea dezastrelor şi dacă este cazul, să ajute pe cei responsabili cu gestionarea unor astfel de fenomene; - să contribuie la informarea publică pentru ca cetăţenii unităţilor administrativ-teritoriale să fie în măsură să se poată proteja singuri; - să stabilească un cadru/ context pentru cooperarea rapidă şi eficientă între serviciile pentru situaţii de urgenţă, atunci când este necesară asistenţa reciprocă; - să intensifice coerenţa acţiunilor desfăşurate la nivel local şi zonal din punct de vedere al managementului general al situaţiilor de urgenţă.

Pentru a îngloba crizele şi efectele lor, sistemul de management al acestora utilizează o serie de metode complexe şi logice, legislative, morale şi etice. Considerând diversitatea, complexitatea şi efectele dezastrelor (inclusiv nivelul ridicat al emoţiilor în rândul publicului), principiul priorităţii şi supremaţiei obiectivelor este interpretat ca necesar.

Misiunea / sarcina instituţiilor specializate, implicate în evenimente deosebite şi de mare amploare, este să acţioneze în conformitate cu actualul cadru organizatoric şi de management al situaţiilor de urgenţă.

Diversitatea aspectelor rezultate sau derivate din efectele dezastrelor conduce inevitabil la diversitatea instituţiilor implicate în prevenirea situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora.

Pornind de la imperativul “vremuri grele- măsuri care să se potrivescă”, trebuie să acceptăm faptul că evenimentele excepţionale solicită intervenţie/ reacţie specială. În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare faptul că astfel de acţiuni trebuie bine planificate, în context de normalitate, pentru a preîntâmpina amatorismul, hazardul şi soluţiile improvizate (cu alte cuvinte o intensificare a crizei).

Prezenţa acestor măsuri în sistemul naţional pentru gestionarea dezastrelor este necesară. Încă de la bun început prerogativele managementului situaţiilor de urgenţă trebuie conturate cu atenţie şi apoi implementate la nivelul la care se demonstrează eficienţa maximă a intervenţiei.

Trei principii se vor constitui ca şi coordonatori ai evoluţiei managementului anterior amintit: al responsabilitţii, al fermităţii şi cel al coerenţei. Aceste trei principii subliniază trei aspecte de relevanţă şi importanţă maximă:

- actorul responsabil, pe timp de pace, trebuie să rămână la fel de responsabil şi în situaţii de criză;

- cadrul organizatoric planificat pentru soluţiile de criză trebuie să îl cuprindă, pe cât posibil, pe cel care funcţionează pe timp de pace;

- crizele trebuie administrate de la cel mai jos nivel posibil în societate.

Autoprotecţia are un sens diferit de autoapărare – pot exista diferenţe majore în perceperea şi evaluarea ameninţărilor şi în alocarea resurselor între unităţile administrativ-teritoriale cooperante.

În urma participării la faza judeţeană a concursurilor profesionale ale SVSU şi SPSU, echipajele clasate pe locurile I respectiv SVSU Puieşti şi SPSU Spitalul judeţean Vaslui, au participat la faza interjudeţeană a concursurilor anterior menţionate, ambele ocupând acelaşi loc III.

În perioada 10-14 iulie 2010 a.c. a avut loc în mun. Satu-Mare, faza naţională a concursurilor cercurilor de elevi “Prietenii pompierilor”.

La această ediţie care se desfăşoară din doi în doi ani au participat 6 echipaje de fete şi 9 echipaje de băieţi (mixt) din 10 (zece) judeţe: Argeş, Alba, Brăila, Botoşani, Ialomiţa, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vaslui.

Echipajul de fete al şcolii nr. 8 Bârlad şi echipajul de băieţi al şcolii nr. 9 Vaslui au reprezentat judeţul la acest concurs, ambele aflându-se la prima participare.

Acestea au concurat împotriva unor echipaje cu tradiţie şi cu numeroase participări la faza internaţională cum ar fi cele din judeţele Alba, Satu Mare şi Vâlcea.

Luând în considerare vârsta totală care a fost cea mai mică dintre echipajele de băieţi (mixt) participante, şcoala nr. 9 Vaslui a ocupat un onorant loc 7 pe ţară din totalul de 9.

Echipajul de fete al şcolii nr. 8 Bârlad a obţinut diploma şi cupa pentru Fair Play, datorită sportivităţii de care a dat dovadă precum şi sprijinului, acordat echipajelor concurente pe timpul antrenamentelor care au avut loc în mod organizat în cadrul programului pregătit de MECT în colaborare cu IGSU.

ADJUNCT AL INSPECTORULUI ŞEF Maior

Dumitrache Tiberiu

ÎNFIIN ŢAREA ECHIPAJELOR S.M.U.R.D. ÎN JUDE ŢUL VASLUI

pas important pentru protejarea vieţii semenilor noştri

Se apropie cu paşi repezi aniversarea a 1 an de la înfiinţarea primelor 2 echipaje de prim ajutor (E.P.A.) din cadrul S.M.U.R.D., la subunităţile de pompieri din localităţile VASLUI şi BÂRLAD (9 noiembrie 2009). Acum ne amintim cu emoţie de frământările acelor prime zile, dat fiind caracterul de noutate al acestui gen de misiuni, precum şi specificul lor, dar aşteptările nu ne-au fost înşelate de profesionalismul colegilor noştri, care s-au pregătit pentru a deveni paramedici şi care îşi dedică o mare parte din timp pentru salvarea vieţii semenilor aflaţi în pericol. Competenţele şi atribuţiile echipajelor de prim ajutor calificat sunt stabilite prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr.1500/1092 din 13 noiembrie 2006; aceste echipaje sunt formate din câte 3 persoane, toate cu pregătire paramedicală, au capacitatea de evacuare a victimei prin utilizarea unei ambulanţe tip B2. Intervenţiile echipajelor de prim ajutor calificat au în multe cazuri o doză mare de inedit, generat de neconcordanţa dintre datele oferite de apelant şi situaţia reală a victimei, constatată la ajungerea la locul intervenţiei; astfel au fost situaţii când am fost solicitaţi pentru a acorda primul ajutor şi transportul la spital a unei persoane care acuză un sindrom febril şi să o găsim în stop cardio-respirator! deasemenea, au fost cazuri în care viitoare mămici au intrat în travaliu în ambulanţă, iar paramedicii noştri au fost pe punctul de a deveni ... moaşe! Gravitatea acestor cazuri, coroborată cu starea infrastructurii rutiere din judeţul Vaslui, fac deosebit de dificile intervenţiile paramadicilor, dar toate greutăţile sunt compensate de mulţumirea pacienţilor şi de respectul concetăţenilor. Din punct de vedere statistic, de la inaugurare până în prezent, cele 2 echipaje de prim ajutor din cadrul SMURD au intervenit la un număr de 2620 solicitări (1342 – Vaslui şi 1278 - Bârlad), dintre care 28 % în mediul urban şi 72 % în mediul rural. Important este însă numărul persoanelor asistate: 2642 persoane, din care 2280 adulţi şi 362 copii;

Din punct de vedere medical, ponderea cea mai însemnată au avut-o intervenţiile la afecţiuni medicale, urmate în ordine de: traumatisme, neurologie şi psihiatrie, afecţiuni cardiace, chirurgie şi neurochirurgie şi intoxicaţii.

Un alt element prin care ne-am făcut remarcaţi şi respectaţi de concetăţeni este timpul de răspuns (timpul de ajungere la victimă ): 3,3 minute în mediul urban şi 23 minute în mediul rural.

Numărul mare de intervenţii au determinat ca cele două ambulanţe să parcurgă de la inaugurare până în prezent 100.175 kilometri ( 55.259 km – Vaslui şi 44.916 km -Bârlad).

Creşterea numărului şi frecvenţa solicitărilor din partea populaţiei ne-au determinat să întreprindem demersuri pentru înfiinţarea până la sfârşitul anului 2010 a unui echipaj de prim ajutor şi în municipiul Huşi.

În final, doresc să fac un nou apel către concetăţenii noştri să solicite intervenţia echipajului ambulanţei doar atunci când este cu adevărat nevoie (o urgenţă medicală reală), astfel încât să ne canalizăm eforturile pentru salvarea vieţii celor aflaţi în pericol, pentru care câteva minute de întârziere pot face diferenţa dintre ...moarte şi viaţă! (nu trebuie să uităm că în această situaţie se poate afla în momentul respectiv chiar una dintre fiinţele dragi nouă...)

De Ziua Pompierilor, îi felicit pe toţi colegii care lucrează în aceste echipaje de prim ajutor, le doresc multă sănătate, putere de muncă şi ...răbdare, pentru a putea ajuta pe toţi cei aflaţi în suferinţă.

Şef Centru Operaţional Judeţean

Locotenent colonel LEFTER MIHAI

18

CRITERII, PARAMETRI SI NIVELURI DE

PERFORMANŢĂ ÎN UNIT ĂŢILE SPITALICE ŞTI

Siguranţa la foc

Cerinţa de calitate a construcţiilor, privind siguranţa la foc, în cazul unităţilor spitaliceşti, impune ca soluţiile adoptate prin proiectare şi menţinute în exploatare, să asigure în caz de incendiu următoarele: - protecţia utilizatorilor (bolnavi, personal medical, vizitatori, aparţinători) ţinând seama de starea lor de sănătate precum şi de riscul de incendiu; - imitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale; - împiedicarea extinderii incendiului la vecinătăţi; - prevenirea avariilor la construcţii şi instalaţii învecinate, în cazul prăbuşirii cl ădirii incendiate; - protecţia echipelor de intervenţie şi a serviciilor mobile de pompieri care acţionează pentru stingerea incendiilor evacuarea ocupanţilor şi a bunurilor materiale. Protecţie împotriva riscului de arsură sau opărire. a. Agenţii termici utilizaţi în spitale pentru încălzire, ventilaţie, climatizare nu trebuie să producă panică sau accidente în caz de defecţiune sau avariere (se va utiliza apa fierbinte). b. Instalaţiile de apă fierbinte sau abur pentru uz tehnologic – medical vor avea elementele componente (conducte şi echipamente) amplasate în spaţii şi pe căi protejate (ghene închise), inaccesibile pentru persoanele neinstruite; c. materialele de închidere a ghenelor vor avea o etanşare şi o rezistenţă termică corespunzătoare; d. conductele vor fi izolate termic. e. În spaţiile închise (staţii, centrale, subsoluri sau canale vizitabile), conductele termice se vor semnaliza prin simboluri şi culori distincte. f. pentru instalaţiile şi aparatele din laboratoare şi spaţiile tehnico-medicale care pot provoca arsuri sau opărire, se vor respecta normele de protecţie a muncii în sectorul sanitar. Protecţie împotriva riscului de explozie. a. toate instalaţiile, recipienţii şi echipamentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţă pentru cazul când presiunea se ridică peste parametrii nominali. b. Toate instalaţiile şi echipamentele care utilizează apa cu temperaturi peste 1140 C vor respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi autorizate de acesta la punerea în funcţiune.

c. Dimensionarea şi amplasarea rezervoarelor de carburanţi şi combustibili pentru centralele termice vor fi conforme cu prevederile Normativului P-118 şi I-13 privind protecţia la explozie. d. Proiectarea instalaţiilor de gaze naturale (gaz metan) se va face cu respectarea Normativului specific atât în ce priveşte componentele instalaţiei propriu-zise cât şi în ce priveşte condiţiile pe care trebuie să îndeplinească spaţiile în care acestea sunt

amplasate (panouri de explozie dirijată, rezistenţa pereţilor şi planşeelor, guri de aerisire, cubaj de aer, etc.). e. Pentru instalaţiile de oxigen şi fluide medicinale, ce utilizează butelii şi recipienţi sub presiune, se vor respecta normele ISCIR, prevederile din P-118 şi prevederile din normativele Ministerului Sănătăţii referitoare la modul de utilizare şi măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei muncii. f. instalaţiile electrice în blocul operator şi spaţiile pentru anestezie se vor amplasa la înălţimea de 1 m de la pardoseală, iar masa de operaţie şi restul de mobilier şi aparatură medicală se vor conecta la reţeaua de împământare pentru a preveni riscul producerii de scântei în zona de deasupra pardoselii unde se pot acumula gaze de narcoză care ar putea exploda. În acelaşi scop se prevede şi ventilarea- climatizarea corespunzătoare a spaţiilor cu exhaustoare şi de la partea inferioară a încăperilor. g. la bateriile de acumulatori şi redresori pentru alimentarea electrică de siguranţă se vor lua măsuri corespunzătoare de conformare geometrică a spaţiilor şi aerisirea naturală permanentă pentru a preveni riscul acumulărilor de hidrogen.

Şef Serviciu prevenirea incendiilor Colonel,

EŞANU DORU

19

PIROTEHNIŞTII VASLUIENI ÎN AC ŢIUNE

În cele mai diverse ocazii se afirmă faptul că poziţia

geostrategică a României reprezintă un mare avantaj în procesul de afirmare al acesteia pe plan regional şi global. Au fost şi momente în istorie când această poziţie a avut şi aspecte negative. Cel mai mare dezavantaj al poziţiei l-a constituit faptul că România a fost angrenată în numeroase conflicte militare şi mai ales în cele două războaie mondiale.

Pe teritoriul ţării şi implicit al judeţului Vaslui s-au desfăşurat acţiuni de luptă de mare amploare. Unul din rezultatele imediate a fost acela că pe teritoriul judeţului Vaslui în urma celor două războaie mondiale au rămas neexplodate zeci de mii de muniţii de toate tipurile şi categoriile, printre care multe bombe cu întârziere şi cursă la demontare.

În fiecare an sute de mii de persoane de pe întregul mapamond mor sau rămân cu infirmităţi datorită explodării minelor şi muniţiilor rămase neexplodate. În judeţul Vaslui chiar şi după trecerea a 64 ani de la ultimul război mondial se mai găsesc numeroase elemente de muniţie de toate tipurile şi categoriile rămase neexplodate. Sub denumirea generală de muniţie sunt cuprinse următoarele: cartuşe pentru arme militare, de tir şi de vânătoare, proiectile, bombe de aruncător, rachete, muniţia reactivă, torpile, mine, cartşe de semnalizare, petarde, grenade, bombe şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive.

Pentru a face faţă acestei ameninţări s-a constituit în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui o echipă pirotehnică. Pentru membrii acesteia, al doilea război mondial nu s-a terminat încă. Echipa pirotehnică a ISUJ Vaslui înseamnă şase bărbaţi neînfricaţi şi cu mult sânge rece: col.Boţ Doru, plt.adj.Dima Vasile,

plt.adj.Tăbăcaru Vasile, plt.maj.Sîrbu Florin, sg.maj.Leca Adrian şi plt.Şalabină Paul.

Ca o dovadă a celor mai sus menţionate în primele opt luni ale anului 2010 echipa pirotehnică din cadrul I.S.U.J.Vaslui a participat la 29 misiuni pirotehnice (27 asanări şi 2 misiuni de distrugere a muniţiilor rămase neexplodate), în urma cărora au fost descoperite, ridicate şi distruse un număr de 123 elemente de muniţii din care:14 proiectile, 6 bombe de aruncător, 2 bombe de aviaţie, 17 grenade de mână, 84 muniţii de infanterie şi alte elemente de muniţie. Fiecare misiune este o nouă provocare, fiecare este periculoasă şi cea care s-a încheiat se contabilizează în vieţi salvate şi nu în emoţii şi rugăciuni spuse în taină. Sunt misiuni care însemnă mai multe vieţi şi mai multe bunuri salvate şi pe care le considerăm mai periculoase. Astfel de misiuni anul acesta au fost: - intervenţia pentru ridicarea unei bombe de aviaţie de 100 kg, descoperită în data de 27.03.2010, în satul Rânzeşti, comuna Drânceni, de către Marinecă Mihai în timp ce efectua lucrări în grădina proprietate personală a Axiniei Mihai; - intervenţia, în urma unui apel pe 112, din data de 02.08.2010 în oraşul Negreşti, unde în timp ce săpa un şanţ pentru o conductă de gaz un grup de muncitori a găsit mai multe elemente de muniţie: o bombă de aruncător calibru 82 mm, o bombă de aruncător calibru 60 mm, trei proiectile perforante, 3 cartuşe calibru 13,2 mm, 10 gloanţe calibru 13,2 mm.

Şef Serviciu Protecţie Civilă Colonel

Boţ Doru

20

În caz de urgenţă folosiţi numărul de telefon

112

ESTE BINE SĂ PROCEDAŢI ASTFEL :

- vorbi ţi calm şi spuneţi denumirea obiectivului afectat; - precizaţi locul producerii situaţiei de urgenţă (parter, etaj, acoperiş, etc); - indicaţi natura bunurilor afectate; - comunicaţi adresa exactă : localitatea, strada, numărul şi un punct de reper mai cunoscut;

- menţionaţi cine anunţă situaţia de urgenţă şi numărul de telefon de la care se face apelul;

LA DESCOPERIREA UNOR ELEMENTE DE MUNI ŢIE NEEXPLODATE

PROCEDAŢI ASTFEL : ♦ NU LE ATINGE ŢI; ♦ NU LE LOVI ŢI SAU MI ŞCAŢI; ♦ NU LE INTRODUCE ŢI ÎN FOC; ♦ NU ÎNCERCAŢI SĂ DEMONTAŢI FOCOASELE SAU ALTE ELEMENTE COMPONENTE; ♦ NU LĂSAŢI COPII SĂ SE JOACE CU ASEMENEA COMPONENTE;

♦ NU RIDICA ŢI, NU TRANSPORTAŢI SAU INTRODUCEŢI MUNI ŢIILE NEEXPLODATE ÎN ÎNCĂPERI, LOCUIN ŢE SAU GRĂMEZI DE FIER VECHI; ♦ ÎN ZONELE UNDE SE PRESUPUNE CĂ AR EXISTA MUNI ŢII NEEXPLODATE NU EXECUTAŢI LUCRĂRI DE ÎMBUN ĂTĂŢIRI FUNCIARE, SĂPĂTURI MANUALE, NU APRINDEŢI FOCUL ŞI INTERZICE ŢI CIRCULA ŢIA VEHICULELOR, OAMENILOR ŞI ANIMALELOR; ♦ CÂND SE EXECUTĂ LUCRĂRI ŞI SE DEPISTEAZĂ, CU OCAZIA SĂPĂTURILOR, MUNI ŢII NEEXPLODATE, SE SISTEAZ Ă IMEDIAT LUCR ĂRILE, SE ÎNDEPĂRTEAZĂ ÎNTREGUL PERSONAL DIN ZONA PERICULOASĂ ŞI SE ANUNŢĂ ORGANELE DE INTERVENŢIE; ♦ CÂND LUAŢI LA CUNO ŞTINŢĂ DESPRE EXISTENŢA LOR, ANUNŢAŢI IMEDIAT ORGANUL DE POLI ŢIE CEL MAI APROPIAT SAU INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ.

REŢINEŢI! NEUTRALIZAREA ŞI DISTRUGEREA MUNI ŢIILOR R ĂMASE NEEXPLODATE SE EXECUTĂ DE CĂTRE SUBUNITĂŢILE PIROTEHNICE, CARE AU PREGĂTIREA ŞI DOTAREA NECESARĂ PENTRU ACEASTĂ MISIUNE PERICULOASĂ.

21

LOGISTICA AC ŢIUNILOR DE INTERVEN ŢIE

EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE

Perioada de după anul 2000 s-a concretizat prin creşterea calitativă a dotărilor atât din punct de vedere a tehnicii de intervenţie cât şi a modernizării imobilelor existente.

Perioada a fost marcata de două evenimente notabile în viaţa pompierilor, respectiv unificarea Grupului de Pompieri „Podul Înalt” cu Inspectoratul de Protecţie Civilă Vaslui, constituirea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui, şi trecerea la profesionalizare respectiv înlocuirea militarilor in termen cu subofiţeri profesionişti. Aceste două evenimente ne-au determinat să reorientăm priorităţile din punct de vedere logistic. Pe de o parte prin unificarea celor două structuri misiunile s-au diversificat şi au sporit (incendii, inundaţii, asanarea muniţiei, descarcerare, SMURD etc.), fiind nevoie de noi dotări, iar pe de altă parte profesionalizarea a însemnat regândirea activităţii de hrănire, redimensionarea şi regândirea spaţiilor din imobile şi necesitatea dotării subofiţerilor profesionişti cu echipament de protecţie (aparate de respirat, costume de protecţie Nomex, căşti de protecţie psi, centuri de siguranţă psi, cizme de cauciuc p.s.i., etc) şi schimbarea uniformei, culoare şi compunere.

Fiind puşi în faţa acestor noi provocări, personalul din serviciul logistic a căutat şi a găsit soluţii prin folosirea eficientă a resurselor existente precum şi găsirea altor noi:

- prin repartiţie de la IGSU s-a echipat cu noua ţinută tot efectivul;

- s-au reamenajat spaţiile existente prin înfiinţarea unei popote cu două puncte de lucru la detaşamentele Vaslui şi Bârlad cu respectarea normelor şi reglementărilor medicale referitoare la hrănirea efectivelor;

- s-a construit şi amenajat un poligon de pregătire modern la sediul inspectoratului;

- au fost primite două autospeciale, una cu capacitate mărită tip IVECO şi una cu capacitate medie tip RENAULT, două

ambulanţe tip VW Transporter 5 pentru EPA Vaslui şi Bârlad, două autoturisme, 4 motopompe remorcabile tip NOVUS şi 6 bărci pneumetice cu motor a 10 persoane.

- Efectivul de cadre a primit costume de protecţie tip NOMEX în proporţie de 100%, căşti cu vizor – 56%, centuri de siguranţă psi – 54%, cizme scurte psi – 67 %, etc.

- din sponsorizări de la agenţii economici au fost primite materiale de construcţie pentru modernizarea spaţiilor destinate funcţionării echipelor de prim ajutor (EPA).

- din bugetul repartizat de Consiliul Judeţean Vaslui s-a modernizat şi dotat cu mobilier şi echipamentele necesare Centrului Judeţean de informare şi pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, s-a preluat de la fosta protecţie civilă un autoturism şi o autospecială pirotehnică, s-a achiziţionat un costum pirotehnic antischijă şi un explozor etc. De asemenea Inspectoratul a primit prin transfer de la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Vaslui 2 bărci

cu rame şi motor ataşabil de 6+1 persoane, 13 corturi de campanie (6 de la I.P.J. Vaslui şi 7 de la I.J.P.F. Vaslui).

Centru de greutate a activităţii logistice cade pe compartimentele tehnic, achiziţii şi administrarea patrimoniului imobiliar prin atragerea de noi resurse cu următoarele priorităţi:

- schimbarea parcului auto prin programul multianual al IGSU, Programul Operaţional Regional şi donaţii. - Finalizarea modernizării şi dotării cu materialele şi echipamentele necesare echipei prim ajutor (EPA) de

la Secţia Huşi. - Continuarea amenajării şi modernizării spaţiilor existente la standarde calitativ ridicate pentru a crea

condiţii adecvate de pregătire. - Amenajarea unei baze de pregătire moderne care să aibă in compunere sală de sport, pistă de specialitate,

teren de footbal, etc. OFIŢER SPECIALIST I – SERVICIU LOGISTIC Locotenent colonel.

ing. Popiniuc Victor

22

Dincolo de accentul informaţional al activităţii desfăşurate în şcoli de Compartimentul Pregătirea Populaţiei, aspectul formativ şi motivaţional al acesteia se poate regăsi şi prin metodele de interacţiune.

Trebuie subliniat că unul dintre obiectivele importante ale activităţii de informare preventivă este acela de a pregăti individul acesta urmând să îşi însuşească un mod de comportare corect în situaţii de urgenţă, pentru cerinţele situate dincolo de şcoală.

Permanent apar noi procedee şi tehnici, zonele de intersecţie dintre metodele existente fiind acoperite cu metode de sine stătătoare.

În cadrul învăţării active, se pun bazele unor

comportamente, de altfel observabile: comportamente ce denotă participarea (elevul e activ, răspunde la întrebari, ia parte la activităţi); gândirea creativă (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretări); învăţarea aplicată (elevul devine capabil să aplice o strategie de învăţare într-o anumită instanţă de învăţare); construirea cunoştinţelor (în loc să fie pasiv, elevul îndeplineşte sarcini care îl

vor conduce la înţelegere). Printre metodele care activizează predarea-învăţarea sunt şi

cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc, exemplul cel mai bun în acest sens constituindu-l instruirea în cadrul cercurilor de elevi precum şi participarea la concursurile “Prietenii Pompierilor” şi “Cu viaţa mea apăr viaţa” . Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte uşor de reţinut (“furtun”, “capcană”, “bârnă”, “sorb”, “ ţeavă de refulare”, ”targă”, etc.), oferind alternative de învăţare cu “priză” la elevi.

În scopul optimizării şi eficientizării metodelor didactice, se sugerează utilizarea următoarelor forme de organizare: activitate pe perechi; activitate în grup; activitatea în echipă.

Metodele activ - participative sunt acelea care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate activitatea de informare preventivă, să-i câştige adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc.

Aceste metode ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe.

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile

participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină “identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat”, ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul propriei formări.

Şef compartiment Pregătirea Populaţiei Locotenent

Silav Ciprian

23

POMPIERII VASLUIENI ÎN COMPETI ŢIILE SPORTIVE

În cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Podul Înalt” al Judeţului Vaslui educaţia fizică şi sportul sunt componente de bază ale procesului pregătire continuă a efectivelor şi se execută în scopul orientării activităţii fizice spre formarea şi dezvoltarea capacităţii motrice şi a calităţilor psihice necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate, reprezentând una dintre principalele activităţi de sprijin pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin personalului unităţii noastre. Pe lângă lecţiile de educaţie fizică şi sport, pompierii vasluieni participă şi la competiţiile sportive organizate în conformitate cu Calendarul sportiv al Asociaţiei Sportive a Pompierilor din România, precum şi în baza Calendarului principalelor activităţi sportive interne şi internaţionale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. De la începutul anului şi până în prezent, sportivii unităţii noastre au participat la numeroase competiţii sportive, obţinând următoarele rezultate:

- etapa interjudeţeană a Campionatului de fotbal-tenis ,,Cupa A.S.P.R.”, la care au participat sportivi din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Vaslui, Bacău, Iaşi şi Neamţ, competiţie în care sg.maj. Bungeanu Marinică s-a clasat pe locul I la jocul de simplu iar plt. Grigore Ionel-Cătălin şi plt. Nicolau Cătălin s-au clasat pe locul I la jocul de dublu; Aceşti trei sportivi au reprezentat cu succes inspectoratul şi în etapa finală a Campionatului de fotbal-tenis ,,Cupa A.S.P.R.”, unde s-au clasat pe locul V atât la jocul de simplu cât şi la

jocul de dublu; - etapa interjudeţeană a Campionatului de minifotbal ,,Cupa A.S.P.R.”, unde s-au clasat pe locul II; - etapa interjudeţeană a Campionatului de futsal ,,Cupa A.S.P.R.”, unde s-au clasat pe locul V; - etapa finală pe minister a Campionatului de atletism şi cros, competiţie în care plt. adj. Păduraru Sorin a obţinut locul V în proba 100 m plat, categoria de vârstă 36-45 de ani, sg.maj. Stroi Ionel a ocupat locul V în proba 100 m plat, categoria de vârstă < 35 ani, iar plt. adj. Vasilache Mircea-Cornel s-a clasat pe locul IX la proba de cros 4.000 m.

Ofiţer I Resurse Umane Slt. Mari şcu Marius

Pentru dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi deprinderilor specifice, necesare îndeplinirii

acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă în perioada iunie – septembrie au avut loc întrecerile sportive ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. Concursurile se desfăşoară în patru etape, etapa a IV-a - finală, fiind organizată de către inspectoratul general cu participarea primelor 9 loturi clasate, în ordinea crescătoare a sumei rezultatelor care se iau în calcul pentru clasamentul la cele patru probe Probele de concurs sunt în număr de patru şi se desfăşoară la : scara de fereastră, pista cu obstacole pe 100 metri, ştafeta 4x100 metri, realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă. Lotul reprezentativ al unităţii a participat la faza zonă organizată la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea” al judeţului Brăila în perioada 05-07.08.2010,a concurat cu loturile judeţelor Brăila, Galaţi şi Vrancea, obţinând ca şi în anii precedenţi, locul I la faza zonă, cu un timp total de 376,63 secunde şi locul 25 la nivel naţional. Obţinerea locului I la etapa zonă, mai mulţi ani la rând, obligă lotul unităţii l-a îmbunătăţirea performanţelor şi a timpilor obţinuţi astfel încât să se califice, anul următor la etapa finală a concursurilor serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

Ofiţer Specialist II Lt. Bordeianu Alin

24

ECHIPELE DE SALVARE SI INTERVENTIE

- ATRIBUTII SI MOD DE AC ŢIUNE -

În cazul producerii unor degajări importante de substanţe chimice toxice, de incendii, explozii sau calamitati, echipele de salvare si de intervenţie din zona afectata, sau din întreaga unitate, se integrează in planul de alarmare chimica şi de acţiune stabilita, vor acţiona conform prevederilor respective, sub coordonarea comandamentului general sau local .

ECHIPELE DE SALVARE - sunt alcătuite ditr-un şef de echipa si

3-5 salvatori in funcţie de pericole si de condiţiile existente la locurile de munca . Organizarea, componenta acestora, se modifica ori de cate ori se produc modificări in organizarea secţiilor, atelierilor, instalaţiilor, formaţiilor de lucru sau atunci când unul din salvatori devine indisponibil pentru aceasta activitate in condiţiile ;

1. pleacă din unitate ; 2. este transferat la alt loc de munca ; 3. are incapacitate temporara de munca timp de peste 30 de zile ; Şeful de echipa este obligat sa verifice la intrarea in schimb prezenta si starea salvatorilor din echipa,

buna funcţionare a aparatelor de protecţie respiratorie si de reanimare din dotarea echipei precum si existenta tuturor sortimentelor de materiale si medicamente din trusa sanitara . Dotarea minima a echipelor de salvare este următoarea :

- masca de gaze cu cartuşe filtrante specifice noxelor potenţiale locale pentru fiecare salvator ; se adaugă 1-3 masti suplimentare de rezerva pentru intoxicaţii profesional gasiti fără masca ;

- 1-3 aparate izolante pentru fiecare echipa in secţiile cu potenţial toxic ridicat şi, după caz, costumele izolante corespunzătore ;

- butelii de oxigen cu reductor şi masca – pentru administrarea oxigenului ; - trusa sanitară cu materialele, medicamentele stabilite prin barem ; - 1-2 brancarde ; Dotarea necesară echipelor de salvare, se asigură de către unitate, iar la nivelul locurilor de muncă se va

amenaja, după caz , o încăpere sau dulapuri speciale pentru depozitarea aparatelor şi materialelor necesare . Sarcinile echipelor de salvare sunt următoarele : 1. la declanşarea stării de alarmă se deplasează urgent la locul de adunare stabilit ; 2. echipele de salvare execută misiuni in zona afectata având asupra lor ( targa, masca contra gazelor

disponibila, aparat de reanimare, etc ) din dispoziţia comandamentului local ; 3. execută transportul persoanelor accidentate sau intoxicate la punctul de adunare al răniţilor cel mai

apropiat, sau după caz la dispensar 4. asigura acordarea masurilor de prim ajutor ( respiraţie artificială, oxigenoterapie, masaj cardiac,

aplicarea garoului) persoanelor accidentate sau intoxicate pana la sosirea ambulanţei si, după caz, în continuare până la dispensar ( spital ) ;

5. la terminarea activităţii, echipele de salvare raportează comandantului local sau general despre modul de îndeplinire al misiunii ;

6. şeful echipei de salvare va verifica la încetarea alarmei (exerciţiilor de antrenament) depunerea în dulapul de intervenţie a tuturor materialelor folosite .

Pentru a se asigura o eficienţă corespunzătoare a activităţii de acordare a primului ajutor accidentaţilor şi intoxicaţilor profesional, echipele de salvare vor fi încadrate cu angajaţi corespunzători din punct de vedere fizic si psihic, având un grad de pregătire corespunzător .

Comandantul Detaşamentului de Pompieri Vaslui

Maior Ing. TĂTARU NICULAE

25

SALVAREA PERSOANELOR AFLATE ÎN PERICOL DE ÎNEC

În scopul salvării persoanelor aflate în pericol de înec, echipajul ce încadrează barca pneumatică, constituită numai din servanţi foarte buni înotători, folosind vestele de salvare,

va acţiona pentru salvarea persoanelor refugiate în poduri sau pe acoperişuri, ori luate de curenţii de apă, cărora li se vor arunca butoaie, colaci de salvare, camere auto, lemne sau alte mijloace plutitoare legate cu cordiţa pentru a putea fi trase către barcă.

Persoanele salvate care au înghiţit apă vor fi aşezate pe partea dreaptă, cu capul în jos, sprijinit, şi li se va deschide gura pentru evacuarea acesteia. La nevoie, în acelaşi scop, persoana va fi culcată cu faţa în jos, apucată de picioare şi rotită. După evacuarea apei, se va face respiraţie artificială şi masaj cardiac extern. Se scoate victima din apă şi, dacă nu şi-a pierdut cunoştinţa, trebuie ştearsă bine de apă, se schimbă hainele ude şi se lasă să se odihnească.

La urcarea pe mal sau în barcă a victimei se vor efectua următoarele operaţiuni:

� se verifică dacă există respiraţie spontană; � se verifică dacă are puls la carotidă; � se efectuează masaj cardio-respirator după ce gura şi nasul i-au fost curăţate de nisip şi nămol cu

degetul înfăşurat în tifon sau în batistă; � copii pot fi ţinuţi cu capul în jos pentru câteva secunde pentru eliminarea apei; � adulţii se aşează cu abdomenul pe genunchi şi se presează cu podul palmei pe omoplaţi pentru

eliminarea apei. În cazul persoanelor înecate se va proceda astfel: • echipajul specializat asigurat cu veste de lucru lansează barca la apă; • se va stabili poziţia exactă în care s-a înecat victima; • se vor stabili sectoare de căutare, împărţindu-se lacul, balta în porţiuni imaginare egale, pornindu-se de la locul înecului;

• căutarea se va face prin observare sau prin folosirea mijloacelor tehnice din dotare; • dacă locaţia permite, se va apela şi la operatorii economici din zona care exploatează luciul de apă, aceştia vor acţiona cu bărci şi plase de prins peşte;

• după găsirea victimei, aceasta va fi scoasă la mal, va fi acoperită cu pătură, foaie de cort etc. şi se va lăsa în grija organelor specializate ale Poliţiei. Deoarece mai multe persoane au căzut victimă apelor, recomandăm respectarea câtorva măsuri minime

de prevenire a producerii unor astfel de evenimente : - nu intraţi pentru a vă scălda în lacuri care nu vă sunt familiare; dacă nu ştiţi să înotaţi foarte bine,

folosiţi în acest scop bazinele special amenajate şi supravegheate de către personal angajat; - nu vă scăldaţi în râuri unde sunt maluri abrupte, curenţi rapizi de apă, sau albii nămoloase, plante, pietre şi resturi de copaci;

- respectaţi întotdeauna recomandările administratorului locului de agrement referitoare la măsurile de prevenire a înecului, folosiţi întotdeauna echipamentul de protecţie furnizat de acesta – fără vesta de salvare, o simplă plimbare cu barca pe lac se poate transforma într-o tragedie;

- nu înotaţi departe de mal şi nu utilizaţi pentru navigaţie mijloace confecţionate de dumneavoastră, care nu suportă greutatea şi se pot răsturna uşor;

- supravegheaţi atent copii şi nu îi lăsaţi să intre singuri în apă, o clipă de neatenţie poate fi fatală; - nu vă jucaţi în locuri unde există posibilitatea de a cădea în apă;

Comandantul Detaşamentului de Pompieri Bârlad

Lt. col. LĂCĂTUŞU CRISTIAN

26

MARCAREA ŞI ETICHETAREA SUBSTANŢELOR PERICULOASE

Prin mărfuri periculoase se înţeleg acele substanţe care prin natura fizico-chimică pot produce daune persoanelor, lucrărilor, mediului înconjurător.

În timpul transportului, ambalajele şi vehiculele ce conţin mărfuri periculoase trebuie sa fie prevăzute cu etichete de pericol şi manipularea prin care să se identifice rapid

şi cu uşurinţă pericolul prezentat de substanţele transportate, precum şi modul de manipulare a acestora. Etichetele completează panourile de semnalizare fiind expuse la vedere pe părţile laterale şi pe partea

posterioară a vehiculului, având forma de pătrat cu latura de cel puţin 25 cm, cu contur negru şi fixate cu diagonala pătratului poziţionată vertical.

La partea inferioară a etichetei pot fi inscripţionate cifrele sau literele care indică clasa substanţei respective şi natura pericolului.

La cisterne este posibil ca acestea sa fie înlocuite cu un marcaj imprimat pe cisternă care să corespundă exact tipului şi modelului prescris şi să nu poată fi şters.

În cazul transportării substanţelor periculoase în vehicule cisternă, cisterne amovibile, containere-cisterna sau baterii de recipiente, acestea trebuie să fie însoţite de una sau mai multe etichete de pericol aplicate

în exteriorul vehiculelor. Pentru a putea interveni în mod corect în caz de accident

este necesară cunoaşterea modului de identificare al mărfurilor periculoase din punct de vedere al substanţei de bază precum şi al pericolului .

Pericolul sau pericolele prezentate de o substanţă sunt determinate pe baza caracteristicilor sale fizice şi chimice şi a proprietăţilor fiziologice.

Pericolul dat de marfa periculoasă este indicat fie de numărul clasei (sau diviziunii) la care este încadrată sau fie de numele clasei.

Organizaţia Naţiunilor Unite a elaborat un sistem de codificare care permite identificarea imediata a mărfurilor periculoase transportate şi a pericolului pe care îl reprezintă.

În cazul producerii unui accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, titularul activităţii are obligaţia de a informa imediat autorităţile publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile: protecţiei civile, protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii.

Numai cunoscând aceste lucruri în caz de accident pot fi luate cât mai urgent măsurile de intervenţie corecte .

Comandantul Secţiei de Pompieri Huşi Locotenent colonel

AGHEORGHIESEI DORIN

ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUA ŢII DE URGENŢĂ FOLOSIŢI NUMĂRUL DE TELEFON

112 ESTE BINE SĂ PROCEDAŢI ASTFEL :

- vorbi ţi calm şi spuneţi denumirea obiectivului afectat; - precizaţi locul producerii situaţiei de urgenţă (parter, etaj, acoperiş, etc); - indicaţi natura bunurilor afectate; - comunicaţi adresa exactă : localitatea, strada, numărul şi un punct de reper mai cunoscut; - menţionaţi cine anunţă situaţia de urgenţă şi numărul de telefon de la care se face apelul; - răspundeţi urgent la întrebările puse de operatori;

ATENŢIE !!! Un apel fals poate împiedica sau întârzia o autospecială de pompieri, o ambulanţă sau o maşină de poliţie să ajungă în timp util la o persoană aflată în pericol !

27

UN GÂND BUN DE LA PENSIONARI

Fiecare zi de 13 SEPTEMBRIE, ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA, este aşteptată de majoritatea

pensionarilor militari pompieri cu deosebită plăcere. A intrat deja în tradiţie ca în fiecare an, la această zi, pensionarii să fie invitaţi pentru a participa la acţiunile pe care le organizează inspectoratul pentru marcarea acestui important eveniment din viaţa unei unităţi militare.

De fiecare dată reîntâlnirea pensionarilor între ei, precum şi cu cadrele în activitate, constituie un moment cu o încărcătură emoţională deosebită. Cu această ocazie au loc depănări de amintiri şi schimburi de păreri privind trecutul şi prezentul armei pompierilor.

Tot cu această ocazie pensionarii au posibilitatea de a cunoaşte noile misiuni ale pompierilor, autospecialele, utilajele şi alte mijloace de intervenţie intrate în dotarea inspectoratului, precum şi o serie de expoziţii cu materiale şi tehnică de intervenţie organizate de diverşi operatori economici.

Sunt urmărite, de asemenea, cu un deosebit interes şi cu admiraţie exerciţiile demonstrative pe care le

prezintă echipajele de intervenţie pe diferite tipuri de riscuri şi misiuni.

La aceste întâlniri sunt primite cu mare bucurie materialele dedicate acestui eveniment, reviste, fanioane, insigne si alte asemenea suveniruri care înnoiesc şi întregesc colecţia adunată de-a lungul timpului.

Masa festivă constituie de asemenea un moment important al acestor întâlniri, deoarece aici sunt depănate cu mai mult răgaz şi patos o serie de evenimente şi întâmplări mai mult sau mai puţin plăcute din viaţa şi activitatea fiecăruia.

Profităm de această ocazie pentru a mulţumi comenzii inspectoratului pentru efortul depus în vederea organizării acestor întâlniri şi de a ura tuturor pompierilor activi, celor în rezervă şi în retragere multă sănătate şi tradiţionalul „LA MUL ŢI ANI !”

P.S. Pentru că pe data de 15 septembrie este sărbătorit patronul spiritual al pompierilor, ne rugăm ca Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş să-i ocrotească şi să-i apere pe toţi cei care activează şi au activat în această frumoasă armă a pompierilor.

Un grup de pensionari

28