!"#2F E B R U A R I E 2 0 1 2

Ce ar trebuis˘a stii despre

retelelesociale?

CUM AR TREBUIS

˘A NE RUG

˘AM? PAGINA 12

!"#2TIRAJUL MEDIU AL FIEC

˘AREI EDITII:

41042000PUBLICAT

˘A

ˆIN 84 DE LIMBI

CE AR TREBUI

S˘

A STII DESPRE

RETELELESOCIALE?

3 Tehnologia si dorinta dea comunica

4 De ceˆıi atrag pe oameni?

6 Patruˆıntreb

˘ari pe care

ar trebui s˘a ti le pui

10 Un oras de hˆartie unic

12 Potrivit BiblieiCum ar trebuis

˘a ne rug

˘am?

14 Sfaturiˆıntelepte pentru

ochiul figurativ

15 „Gloria“ stelelor

18 Tinerii seˆıntreab

˘a

Cum pot g˘asi pl

˘acere

ˆın studierea Bibliei?

21 Opera unui Proiectant?Viespea-de-h

ˆartie si

simtul ei ingineresc

22 Mestecarea nuciide betel — Un obiceiinofensiv?

26 Cum a ajuns araba limbacelor

ˆınv

˘atati

29 Lumeaˆın obiectiv

30 De discutatˆın familie

32 „Aceast˘a carte este

o capodoper˘a“

Treziti-v˘a! februarie 2012 3

˘ Ne afl˘am

ˆıntr-o zon

˘a rural

˘a din Statele Unite, pe

la jum˘atatea secolului al XX-lea. Oamenii r

ˆad de

Sam pentru c˘a de ani de zile refuz

˘a cu

ˆınc

˘ap

˘at

ˆana-

re s˘a fie

ˆın pas cu tehnologia, care l-ar putea ajuta

s˘a tin

˘a leg

˘atura cu rudele si cu prietenii. Toti cei din

jur, inclusiv copiii s˘ai adolescenti, vor s

˘a fie conec-

tati la noua tehnologie. „Mi-e dor de vremurile cˆand

oamenii vorbeau fat˘a-n fat

˘a!“, se pl

ˆange Sam fiicei

sale de 16 ani.

Samˆıncepe s

˘a-si reevalueze p

˘arerea.

ˆIi vin

ˆın

minte oameni pe care nu i-a mai v˘azut si cu care

nu a mai vorbit de atˆatia ani. Se g

ˆandeste si la unii

membri ai familiei cu care simte c˘a a pierdut leg

˘a-

tura pentru c˘a acestia sunt foarte ocupati. „Dac

˘a

vreau s˘a tin leg

˘atura cu toti“,

ˆısi spune Sam, „tre-

buie s˘a apelez la un mijloc modern de comunica-

re“. Sam cel reticent la orice progres tehnologic iaˆın sf

ˆarsit

ˆın considerare ideea de a-si cump

˘ara un

telefon.

S˘a transpunem acum scenariul de mai sus

ˆın

anul 2012. Nepotul lui Sam, Nathan, tocmai a ter-

minat de vorbit la telefon cu Roberto si Angela,

prieteni apropiati care s-au mutatˆın cealalt

˘a par-

te a globului. „Nu-mi vine s˘a cred c

˘a au trecut deja

zece ani de cˆand s-au mutat!“, zice Nathan

ˆın si-

nea lui, uimit de rapiditatea cu care se scurgetimpul.

De-a lungul vremii, Nathan s-a multumit s˘a vor-

beasc˘a din c

ˆand

ˆın c

ˆand la telefon cu rudele sau

prietenii care s-au mutat departe.ˆIns

˘a acum se

pare c˘a toti, chiar si copiii lui adolescenti, se folo-

sesc de o retea social˘a pentru a tine leg

˘atura unii

cu altii.ˆIntruc

ˆat Nathan refuz

˘a s

˘a fie

ˆın pas cu ‘noile ten-

dinte’, oamenii rˆad de el. „Mi-e dor de vremurile

cˆand puteai s

˘a vorbesti la telefon si s

˘a auzi vocea

persoanei de la cel˘alalt cap

˘at al firului“, spune Na-

than. Dar acum elˆıncepe s

˘a priveasc

˘a lucrurile di-

ferit. „Dac˘a vreau s

˘a tin leg

˘atura cu toti, trebuie s

˘a

apelez la un mijloc modern de comunicare“,ˆısi

spune el.

Te-ai simtit si tu vreodat˘a asemenea lui Nathan?

Prinˆıns

˘asi natura lor, oamenilor le place s

˘a comu-

nice unii cu altii (Geneza 2:18; Proverbele 17:17).ˆIn prezent, multi fac asta prin intermediul retelelor

sociale. Ce ar trebui s˘a stii despre acestea?

Tehnologiasi dorinta de a comunica

!"#2ACEAST

˘A REVIST

˘A se adreseaz

˘a tuturor

membrilor familiei. Ea arat˘a cum putem

face fat˘a problemelor. Prezint

˘a stiri, vor-

beste despre diverse popoare, trateaz˘a subiecte religioase

si stiintifice. Dar nu se opreste aici. Ea p˘atrunde

ˆın miezul

problemelor si arat˘a adev

˘arata semnificatie a evenimentelor

actuale, mentinˆandu-si

ˆıns

˘a neutralitatea politic

˘a si impartia-

litatea rasial˘a. Dar, ceea ce este si mai important, aceast

˘a

revist˘a

ˆınt

˘areste

ˆıncrederea

ˆın promisiunea Creatorului refe-

ritoare la instaurarea unei lumi noiˆın care vor domni pacea

si siguranta si care vaˆınlocui actualul sistem r

˘au si nelegiuit.

Aceast˘a publicatie nu se comercializeaz

˘a. Ea este distribuit

˘a

ˆın cadrul unei lu-

cr˘ari mondiale de instruire biblic

˘a, sustinute prin donatii. Dac

˘a nu exist

˘a alt

˘a in-

dicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and TractSociety of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Trea-surer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bibleand Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. � 2012Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.Printed in Germany.

Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas,e. V., Selters/Taunus.Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Vol. 93, nr. 2 Monthly ROMANIAN

4

CE METOD˘

A de comunicare dintre cele demai jos ai folosit luna trecuta?

Discutiefata ın fata

Scrisoare saucarte postala

Convorbire telefonica E-mailSMS Mesaj instantChat video Retea socialaNiciodata oamenii n-au avut atat de multe

posibilitati de a tine legatura unii cu altii, fie-care mijloc de comunicare avand avantajele sidezavantajele lui. Sa analizam cateva exemple:

DISCUTIE FAT˘

AˆIN FAT

˘A

Avantaj: Permite observarea expresiei fetei,a tonului vocii si a gesturilor.

Dezavantaj: Ambele persoane trebuie sa fiedisponibile.

SCRISOARE SAU CARTE POSTAL˘

A

Avantaj: Este personala si transmite cal-dura.

Dezavantaj: E nevoie de timp pentru a fiscrisa si de cateva zile pentru a ajunge la des-tinatar.

E-MAIL

Avantaj: Poate fi redactat si trimis repede.Dezavantaj: Deseori, nu transmite senti-

mente sau, ın cazul ın care o face, acestea potfi interpretate gresit.

Nu demult ınsa, pe scena tehnologiei au in-trat retelele sociale, care, ın opinia unora, suntcel mai bun mod de a tine legatura cu altii. Laora actuala, exista sute de retele de socializa-re, iar cea mai ın voga, Facebook, are aproxi-mativ 800 de milioane de utilizatori. Iata ceremarca face revista Time: „Daca Facebook arfi o tara, ea ar fi a treia ca marime din lume,dupa China si India“. Dar ce sunt retelele so-ciale si de ce ıi atrag atat de mult pe oameni?

O retea de socializare este un site care lepermite utilizatorilor sa ımpartaseasca infor-matii unui grup de prieteni. „E o modalitateexcelenta de a tine legatura cu altii, dar si dea le arata poze din vacanta sau de la unele eve-nimente“, spune Jean, care are 21 de ani.

Dar de ce nu poti pur si simplu scrie o scri-soare? „Pierzi prea mult timp“, ar spune unii.Iar, daca trebuie sa trimiti si poze, e costisitor.

R E T E L E L E S O C I A L E

De ceˆıi atragpe oameni?

Sau de ce sa nu folosesti telefonul? Si ın acestcaz se pierde prea mult timp, mai ales ca nupoti apela mai multe persoane o data, iar uniinu sunt acasa sau nu pot sa vorbeasca atuncicand poti tu. Dar un e-mail? „Nimeni nu mairaspunde la e-mailuri“, spune Danielle, careare 20 de ani. „Si chiar daca unii raspund, facasta dupa saptamani ıntregi. Pe o retea de so-cializare ınsa, e suficient sa postezi un comen-tariu despre ceea ce faci, iar prietenii tai saposteze comentarii ın care sa spuna cum lemerge si toata lumea e la curent cu ce se ın-tampla. E simplu!“

Se poate spune totusi ca pe o retea socialaoamenii nu fac altceva decat sa palavrageas-ca? Nu, nicidecum. De exemplu, cand are locun dezastru — precum cutremurul si tsunamicare au lovit Japonia ın 11 martie 2011 —, multise folosesc de retelele sociale pentru a aflacare este situatia celor dragi.

Iata ce spune Benjamin, care locuieste ınStatele Unite: „Dupa ce Japonia a fost lovitade tsunami, liniile telefonice au cazut. O cu-nostinta mi-a spus ca ıi trimisese un mail uneiprietene comune care locuia ın Tokyo, dar canu primise niciun raspuns de la ea.

ˆIn acel mo-

ment am pus mana pe telefon, am intrat penet si i-am accesat pagina de retea sociala. Ime-diat am vazut ca postase un scurt mesaj ıncare spunea ca era bine si ca urma sa ne deamai multe informatii mai tarziu“.

Benjamin continua: „Ca sa-i contactez peprietenii mei care o cunosteau si care nu aveaucont pe o retea sociala, a trebuit sa le gasescadresele si sa-i scriu fiecaruia cate un mail.

Mi-a luat mult timp. De la unii am primit ras-puns dupa cateva zile, iar de la un prieten, abiadupa doua saptamani! Primisera atat de mul-te mailuri, ıncat le-a fost greu sa raspunda latoate. Daca ar fi avut cont pe o retea sociala,n-am fi pierdut atat de mult timp.

ˆIn cateva mi-

nute, toti ar fi fost pusi la curent cu noutatile!“.Evident, retelele de socializare prezinta une-

le avantaje. Dar prezinta ele si unele pericole?Daca da, care sunt acestea si cum le poti evita?

CUM FUNCTIONEAZ˘

A

1. Postezi pe paginata un mesaj (

ˆıti ac-

tualizezi statusul).

2. Toti cei din lista ta de prie-teni v

˘ad mesajul c

ˆand intr

˘a

pe pagina lor, iar tu vei ve-dea mesajele lor c

ˆand intri

pe pagina ta.

LIMBI: afrikaans, albanez˘a, amharic

˘a, arab

˘a, armean

˘a, bislama, bulgar

˘a, cebua-

no, ceh˘a�, chiBemba, chiChewa, chineza simplificat

˘a, chineza traditional

˘a� (for-

mat audio numaiˆın mandarin), chiTonga, coreean

˘a��, croat

˘a, danez

˘a�, ebraic

˘a,

englez˘a��, eston

˘a, ewe, fijian

˘a, finlandez

˘a�, francez

˘a���, georgian

˘a, german

˘a��,

greac˘a, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocan

˘a, indonezian

˘a, islandez

˘a, italia-

n˘a��, japonez

˘a��, kannada, k

ˆarg

ˆaz

˘a, kinyarwanda, kiRundi, leton

˘a, lingala, li-

tuanian˘a, macedonean

˘a, maghiar

˘a, malayalam, malgas

˘a, maltez

˘a, myanmar, nor-

vegian˘a�, olandez

˘a��, polonez

˘a��, portughez

˘a���, punjabi, rarotongan, rom

ˆan

˘a,

rus˘a��, samoan

˘a, s

ˆarb

˘a, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovac

˘a, slove-

n˘a, spaniol

˘a��, suedez

˘a�, swahili, tagalog�, tamil, thai, tok pisin, tongan

˘a, tson-

ga, tswana, turc˘a, twi, ucrainean

˘a, urdu, vietnamez

˘a, xhosa, yoruba, zulu.

� Disponibil˘a si

ˆın format audio pe CD.

� Disponibil˘a si

ˆın format MP3 pe CD.

� Disponibil˘a

ˆın format audio si pe www.jw.org.

DORITI MAI MULTE INFORMATII SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT LA DOMICILIU?Scrieti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o list

˘a cu toate adrese-

le postale, vezi www.watchtower.org/address. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Bel-gia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ONL7G 4Y4. Franta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77,GR 151 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281,I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: POBox 472, MD–2005 Chisin

˘au. Rom

ˆania: CP 132, OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850

Torrej´on de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY

11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

6 Treziti-v˘a! februarie 2012

Ca orice alt˘a utilizare a internetului, si socializarea

online prezint˘a unele pericole.� De aceea, ar fi bine

s˘a meditezi la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari.

Ce ar trebui s˘a stii. Daca nu esti atent, in-

formatiile de pe profilul tau, pozele, statusul(mesaje scurte care pot fi vazute de toti ceidin lista ta de prieteni) si comentariile tale(raspunsurile tale la postarile altora) pot dez-valui prea multe: unde locuiesti, cand esti saunu acasa, unde lucrezi ori la ce scoala mergi.Adresa ta, precum si un comentariu scurt degenul „Maine plecam ın vacanta!“ pot fi sufi-ciente pentru a-i oferi unui hot ocazia sa dealovitura.

Daca mentionezi si alte detalii, precumadresa de e-mail, data nasterii sau numarul detelefon, poti ajunge victima hartuielilor, a in-timidarilor sau chiar a furtului de identitate.� Revista Treziti-va! nici nu recomanda, nici nu condamna

vreo retea sociala. Crestinii trebuie sa se asigure ca utilizeazainternetul ın asa fel ıncat sa nu ıncalce principiile biblice (1 Ti-motei 1:5, 19).

ˆIn ciuda acestui pericol, unii dezvaluie astfelde informatii pe pagina lor de retea.

Oamenii tind sa uite ca, odata ce au postatceva pe internet, acea informatie devine pu-blica. Chiar daca setarile de confidentialitatealese prevad ca statusurile lor sa fie vizualiza-te doar de prieteni, utilizatorii nu pot sti cevor face prietenii lor cu acele informatii. Defapt, orice informatie postata pe o retea so-ciala este publica sau poate deveni foarte usorpublica.

Ce poti face. Familiarizeaza-te bine cu se-tarile de confidentialitate pe care le pune ladispozitie reteaua ta sociala si foloseste-le.Permite-le accesul la statusul si la pozele taledoar persoanelor pe care le cunosti si ın careai ıncredere.ˆ

In plus, nu uita ca orice postezi pe reteapoate ajunge ın mana mai multor persoanedecat ti-ai dori. Revizuieste-ti cu regularitatepagina, ıntrebandu-te daca vreuna dintre in-formatiile postate ar putea fi folosita de oa-meni lipsiti de scrupule pentru a afla unde lo-cuiesti sau pentru a-ti fura identitatea. Nuposta nici macar pentru prietenii tai informa-tii care privesc viata ta privata sau care ar vio-la intimitatea altora (Proverbele 11:13). Dacavrei sa-i comunici cuiva ceva confidential, fo-loseste-te de alt mijloc. „Convorbirile telefo-nice sunt mai personale si mai putin riscan-te“, spune o tanara pe nume Cameron.

Concluzia. O tanara pe nume Kim declara:„Daca esti atent la ceea ce faci, poti sa tebucuri cat de cat de intimitate pe o retea so-ciala. Vei da de bucluc doar daca permiti sase ıntample asta“.

R E T E L E L E S O C I A L E

Patruˆıntreb

˘ari

pe care ar trebuis

˘a ti le pui

1 Cumˆımi afecteaz

˘a retelele sociale

viata privat˘a?

„ˆIn multimea cuvintelor rostite nu se poa-

te s˘

a nu fie f˘

ar˘

adelege, dar cel ce-siˆınfr

ˆa-

neaz˘

a buzele este prev˘

az˘

ator.“ (Proverbe-le 10:19)

Treziti-v˘a! februarie 2012 7

Ce ar trebui s˘a stii. Socializarea online ıti

poate rapi mult timp si te poate distrage de laactivitati mult mai importante. Iata ce spuneo tanara pe nume Kay ın aceasta privinta: „Cucat ai mai multe contacte, cu atat vei petrecemai mult timp pe retea si vei fi mai dependentde ea“. Gandeste-te la urmatoarele comenta-rii facute de persoane care au cazut ın aceas-ta capcana.

„Este greu sa iesi de pe o retea sociala,chiar daca nu-ti place sa o folosesti. E ca oobsesie.“ (Elise)

„Sunt atatea de facut: jocuri, teste, fan pa-ges pentru pasionatii de muzica, plus vizio-narea paginilor de profil ale prietenilor!“(Blaine)

„E ca un vartej care te absoarbe fara sa-tidai seama, pana cand vine mama acasa si teıntreaba de ce n-ai spalat vasele.“ (Analise)

„Deseori voiam sa plec de la scoala cat mairepede posibil doar ca sa vad cine facuse co-mentarii la ce postasem eu. Apoi trebuia si eusa le raspund si sa vad toate pozele ıncarcatede ei. Cand eram online, deveneam moroca-noasa si nu suportam sa fiu ıntrerupta. Stiupersoane care stau pe site aproape tot timpul,chiar si la ore tarzii din noapte sau cand suntın vizita la cineva!“ (Megan)

Ce poti face. Timpul este un bun de pretpe care nu-ti poti permite sa-l irosesti.

ˆIncear-

ca sa tii o evidenta a modului ın care ti-l folo-sesti, asa cum procedezi ın cazul banilor. No-teaza pe o foaie cat timp crezi ca ar firezonabil sa petreci pe un site de socializare.Apoi, analizeaza-te vreme de o luna si vezidaca realitatea corespunde cu ce ai notat pehartie. Fa schimbarile necesare.

Daca esti parinte si copiii tai adolescentipetrec prea mult timp socializand online, ın-cearca sa-ti dai seama care sunt motivele.De exemplu, ın cartea sa Cyber-Safe Kids,Cyber-Savvy Teens, Nancy Willard arata ca fo-losirea peste masura a retelelor sociale poateavea drept cauza anxietatea, stresul sau res-pectul de sine scazut. Ea scrie: „Multi adoles-centi sunt foarte preocupati de statutul lor so-cial. Daca adolescentii ısi stabilesc valoarea ınsocietate ın functie de masura ın care comu-nica electronic cu prietenii, aceasta poateduce la dependenta“.

Nu permite niciodata ca retelele de socia-lizare sau orice alta activitate online sa-ti afec-teze relatiile cu membrii familiei. Don Tap-scott scrie ın cartea sa Grown Up Digital:„Unul dintre paradoxurile internetului este caacesta ıi ajuta pe membrii familiei sa tina le-gatura cand se afla la distanta unul de cela-lalt, dar, ın acelasi timp, ıi desparte cand seafla acasa“.

Concluzia. O fata pe nume Emily marturi-seste: „Cred ca retelele sociale sunt o moda-litate excelenta de a tine legatura cu altii. Dar,ca ın cazul oricarui alt lucru, trebuie sa stiicand sa te opresti“.

2 Cumˆımi afecteaz

˘a retelele sociale

timpul?

„S˘

a v˘

a asigurati de lucrurile mai importan-te.“ (Filipeni 1:10)

Ce ar trebui s˘a stii. Prin ceea ce postezi

pe o retea sociala ıti creezi o reputatie pecare ıti va fi, probabil, greu s-o schimbi (Pro-verbele 20:11; Matei 7:17). Multi par sa nusesizeze acest pericol. „Oamenii ısi pierdparca simtul ratiunii cand intra pe o retea so-ciala“, afirma o tanara pe nume Raquel.„Spun lucruri pe care ın mod normal nule-ar spune. Si nici macar nu realizeaza caun singur mesaj deplasat le poate distrugereputatia.“

Cine ısi pateaza reputatia pe o retea de so-cializare s-ar putea sa aiba de suportat con-secinte pe termen lung. Iata ce se spune ıncartea Grown Up Digital: „Nenumarati utili-zatori ai retelelor sociale si-au pierdut loculde munca sau nu au fost angajati din cauzaa ceea ce postasera online“.

Ce poti face. Analizeaza-ti pagina de pro-fil si ıncearca s-o privesti prin prisma altora.ˆIntreaba-te: „Asa ımi doresc eu sa fiu vazut?Daca cineva ar trebui sa ma descrie doar ui-tandu-se la pozele mele, cum m-ar cataloga?Ar spune ca flirtez, ca sunt «sexy» sau casunt «petrecaret»? Daca da, asa as vrea sa fiuprivit si de un potential angajator? Dezvaluieaceste fotografii valorile pe care le pre-tuiesc?“.

Daca esti tanar, ıntreaba-te: „ˆIn cazul ın

care unul dintre parinti, un profesor sau unadult pe care-l respect mi-ar vedea profilul,mi-ar fi rusine de ceea ce ar gasi acolo?“.

Concluzia. Cand este ın joc reputatia ta,nu uita cuvintele apostolului Pavel: „Ce sea-mana omul, aceea va si secera“ (Gala-teni 6:7).

3 Cumˆımi afecteaz

˘a retelele sociale

reputatia?

„Un nume bun este mai de dorit decˆ

at . . .argintul si aurul.“ (Proverbele 22:1)

R E T E L E L E S O C I A L E

Dac˘a r

˘am

ˆai conectat la reteaua social

˘a

cˆand pleci de la calculator, exist

˘a riscul

ca altii s˘a posteze materiale pe pagina

ta. Potrivit avocatului Robert Wilson,„este ca si cum ti-ai l

˘asa portofelul sau

telefonul mobil pe o mas˘a

ˆıntr-un loc

public. Oricine «se poate aseza la mas˘a»

si poate posta ce vrea pe Wall-ul t˘au“.

Ce sfat d˘a el? „Nu uita s

˘a te deconectezi!“

DECONECTEAZ˘

A-TE!

Potrivit unui sondaj f˘acut de Consum-

er Reports, multi utilizatori ai retele-lor sociale „se expun riscului de a fijefuiti, urm

˘ariti sau de a li se fura

identitatea. Dintre acestia, 15% si-au

f˘acut cunoscut

˘a adresa ori planurile

de vacant˘a, 34% si-au dezv

˘aluit data

nasterii, iar 21% dintre cei care au co-pii acas

˘a au postat poze cu cei mici

si chiar le-au f˘acut publice numele“.

TE EXPUIPERICOLELOR?

Treziti-v˘a! februarie 2012 9

Ce ar trebui s˘a stii. Prieteniile ıti influen-

teaza gandirea si comportamentul (1 Corin-teni 15:33). Deci trebuie sa fii selectiv si ınprivinta celor cu care te ımprietenesti pe o re-tea sociala. Unii accepta ın lista lor de prie-teni zeci sau chiar sute de persoane pe carele cunosc foarte putin sau chiar deloc. Altiiınsa ısi dau seama ca nu toti cei din lista suntasocieri bune. Prezentam ın continuare ce audeclarat cateva persoane referitor la aceasta.

„Daca cineva accepta cereri de prieteniedin partea oricui, cu siguranta va da de ne-caz.“ (Analise)

„Multi accepta ın lista lor de prieteni per-soane pe care nu le prea agreeaza, iar astadoar pentru ca nu vor sa le raneasca senti-mentele.“ (Lianne)

„E ca si cum ai sta ın compania lor ın via-ta reala. Trebuie sa fii atent cand ıti alegi prie-tenii.“ (Alexis)

Ce poti face. Stabileste o „politica de ım-prietenire“. Unii, de exemplu, si-au fixat nis-te limite ın privinta prieteniilor pe care le lea-ga.�

„ˆIi accept ca prieteni doar pe cei pe care-i

cunosc bine, nu pe care-i stiu doar din vede-re.“ (Jean)

„Ma ımprietenesc numai cu oameni pe careıi cunosc de mult timp. Niciodata nu adaugnecunoscuti ın lista mea de prieteni.“ (Mo-nique)

„ˆIi adaug ın lista de prieteni doar pe cei pe

care ıi cunosc destul de bine si despre carestiu ca ımi ımpartasesc normele morale.“(Rae)

„Daca primesc o cerere de prietenie de laun necunoscut, pur si simplu o ignor. Totiprietenii mei online sunt oameni pe care ıi cu-nosc si care ımi sunt deja prieteni ın afara re-telei.“ (Marie)

„Daca un prieten ıncepe sa posteze pozesau statusuri pe care le consider condamnabi-le, sterg acea persoana din lista si nu-mi parerau deloc. Chiar si numai faptul de a vizua-liza ce a postat constituie o «asociere nepo-trivita».“ (Kim)

„Cand aveam cont pe o retea sociala,mi-am facut setari de confidentialitate foartestricte. Le permiteam doar prietenilor mei savada ce postam, nu si prietenilor prietenilormei. Nu stiam daca era bine sa ma asociez cuacele persoane. Nu le cunosteam si nici nustiam ce reputatie au.“ (Heather)

Concluzia. Dr. Gwenn Schurgin O’Keeffescrie ın cartea sa CyberSafe: „Cea mai bunadecizie este sa ıti faci prieteni online doar din-tre cei pe care ıi cunosti si cu care ai legat dejao relatie personala“.��

ˆIn acest articol se face referire la prieteniile obisnuite, nu

la parteneriatele de afaceri.� Pentru mai multe informatii despre retelele sociale, vezi nu-

marul din iulie 2011 al revistei Treziti-va!, paginile 24–27, si celdin august 2011, paginile 10–13.

4 Cumˆımi afecteaz

˘a retelele sociale

prieteniile?

„Cine umbl˘

a cuˆınteleptii devine

ˆıntelept,

dar cine seˆıntov

˘ar

˘aseste cu cei f

˘ar

˘a min-

te o duce r˘

au.“ (Proverbele 13:20)

10 Treziti-v˘a! februarie 2012

UN ORAS de hartie? Cum este posibil?, poa-te va ıntrebati. De fapt, nu este vorba despre

un oras real, ci despre o macheta a orasului Pra-ga (capitala Republicii Cehe), exponat gazduitde Muzeul Municipal Praga. Cine a fost realiza-torul machetei? Antonın Langweil, care a lucratla proiect 11 ani — din 1826 pana ın 1837, cands-a stins din viata. Ce l-a determinat peLangweil sa ınceapa lucrul la un pro-iect atat de dificil?

Langweil a vazut lumina zilei ınanul 1791 ın orasul Postoloprty,aflat pe teritoriul actualei Repu-blici Cehe. A studiat litografia laAcademia de Arte din Viena (Aus-tria), deschizand apoi primul atelierlitografic din Praga. Totusi, din cauzalipsei lui de experienta ın plan comer-

cial, afacerea sa a esuat.ˆIn 1826, ın timp ce vizi-

ta o expozitie ın Praga, a remarcat o macheta deipsos a Parisului. Inspirat de cele vazute, Lang-weil s-a hotarat sa creeze o reprezentare a Pra-gai, folosind ca materie prima carton si putinlemn.

In prima parte a proiectului, Langweil a pe-trecut cativa ani notand cu atentie deta-

lii ale orasului. A luat la picior fieca-re strada, facand schite care indicaupozitia exacta a cladirilor, a banci-lor din parc, a magaziilor, a statui-lor si a copacilor. Ochiului sauatent nu i-au scapat niciun butoi depe strada, niciun geam spart, nicio

scara proptita de vreun zid si niciostiva de lemne.

ˆIn cele din urma, ar-

tistul a ınceput munca propriu-zisa la

UN ORAS DE Hˆ

ARTIE UNIC

Pagin

a1

0,

Lan

gw

eil:

Sla

skav

´ymsvo

len

´ımN

´aro

dn

´ıho

muze

av

Pra

ze;

pagin

ile1

0si1

1,

foto

gra

fiile:

Sla

skav

´ymsvo

len

´ımM

uze

ah

lavn

´ıho

mesta

Pra

hy

Anton´ın Langweil

Macheta orasului Pragarealizat

˘a de Langweil /

)Vedere de aproape amachetei lui Langweil

1.Taurulpentrujertf˘a.2.F

˘aina.3.Urciorulcuvin.

4.4200.5.B.

R˘

ASPUNSURILELAˆINTREB

˘ARILEDELAP.30SI31

macheta, realizand-o la o scara de 1:480. Pentrua-si suplimenta veniturile modeste, a creat si mo-dele dupa casele unor nobili.ˆ

In 1837, Langweil s-a ımbolnavit de tuberculo-za, iar ın luna iulie a aceluiasi an a fost rapus deaceasta boala nemiloasa, lasand ın urma o sotiesi cinci fiice. Trei ani mai tarziu, macheta sa si-agasit o noua locuinta: Muzeul Patriei, ın prezentnumit Muzeul National. Cum si-a croit ea dru-mul pana acolo?

ˆIn 1840, sotia lui Langweil i-a

vandut macheta ımparatului Ferdinand I, care adonat-o apoi cu draga inima muzeului. Lucrareaa ajuns la destinatie ın noua cutii. Ulterior, unpurtator de cuvant al Muzeului Orasului Praga,unde se afla ın prezent macheta, a declarat: „

ˆIn

secolul al XIX-lea, macheta realizata de Langweila fost expusa doar ocazional.

ˆIn 1891, a fost unul

dintre exponatele prezente la Expozitia Provin-ciala Jubiliara, cu acea ocazie fiind supusa unorlucrari de restaurare costisitoare. . . .

ˆIncepand

cu anul 1905, macheta face parte dintr-o expozi-

tie permanenta din cadrul Lapidariului Muzeu-lui National“.

O atractie pentru istorici

Orasul de hartie al lui Langweil este un expo-nat foarte ındragit. Masurand 5,76 m lungime si3,24 m latime, acesta este ınchis ermetic ıntr-ovitrina si este iluminat permanent din interior.Orasul pare atat de real, ıncat uiti ca privesti oreproducere! Langweil a realizat cele peste 2000de cladiri ın miniatura cu o minutiozitate iesitadin comun, iar aceasta deoarece tinuse o eviden-ta exacta a tuturor proprietatilor.

Din orasul sau nu lipsesc nici felinarele, rigo-lele sau piatra cubica.

ˆIn plus, autorul a repro-

dus cu fidelitate pana si bisericile cu vitraliilelor, fara sa-i scape nici cea mai mica placa spar-ta.

ˆIn locurile ın care tencuiala cazuse de pe pe-

retii cladirilor, macheta lui ınfatiseaza zidurile decaramida. Langweil nu a uitat sa adauge nici raulVltava, care ısi croieste drumul sinuos prinPraga.ˆ

In prezent, macheta de hartie a lui Langweilnu este doar un exponat interesant ıntr-un mu-zeu, ci constituie si un punct de atractie pentruiubitorii de arta si pentru istoricii care vor sa stiecum s-a schimbat Praga de-a lungul vremii. Bi-neınteles, unele zone ale orasului au capatat, ınurma reconstructiilor sau a renovarilor, o cu to-tul alta ınfatisare — mai cu seama cartierulevreiesc si o zona numita Orasul Vechi. Cu aju-torul tehnologiei moderne, macheta lui Langweilare acum si un echivalent electronic ın format3D, vizitatorii avand astfel posibilitatea sa facaun tur virtual al Pragai anului 1837.ˆ

In aprilie 1837, Langweil, aflat pe patul de su-ferinta, a cerut ca macheta sa-i fie gazduita deMuzeul Patriei de atunci, ınsa cererea sa a fostrespinsa. Cat de dezamagit trebuie sa fi fost ar-tistul! Imaginati-va totusi ce sentimente ar ıncer-ca el astazi daca ar vizita muzeul sau ar face oplimbare virtuala prin batranul sau oras! Cu si-guranta ar simti ca eforturile lui asidue n-au fostın zadar!

12 Treziti-v˘a! februarie 2012

OAMENII au privilegiul extraordinar de a seadresa Dumnezeului Atotputernic si de a-i

ımpartasi cele mai profunde ganduri. Totusi,multi nu stiu cum sa se roage. Altii vor sa-si ım-bunatateasca rugaciunile. Pana si pe unii dintreprimii continuatori ai lui Isus Cristos i-a intere-sat modul ın care trebuiau sa se roage. Iata cei-a spus lui Isus un discipol: „Doamne, ınva-ta-ne cum sa ne rugam“ (Luca 11:1). Drept ras-puns, Isus a prezentat o rugaciune-model, cu-noscuta sub numele de „Tatal nostru“. Aceastarugaciune, pe cat de simpla, pe atat de frumoa-sa, ne ajuta nu numai sa ne adresam lui Dum-nezeu ıntr-un mod care ıi este placut, ci si sa ın-telegem mesajul principal al Bibliei.

Rug˘aciunea-model

Isus a spus: „Voi asa sa va rugati: «Tatal nos-tru care esti ın ceruri, sa fie sfintit numele tau. Savina regatul tau. Sa se faca vointa ta, precum ıncer, asa si pe pamant. Da-ne astazi painea noas-tra pentru ziua de azi si iarta-ne datoriile, asa cumsi noi le-am iertat datornicilor nostri. Si nu neduce ın ispita, ci elibereaza-ne de cel rau».“ (Ma-tei 6:9–13).

Sa remarcam cuvintele lui Isus: „Voi asa sava rugati“. Ce a vrut el sa spuna? Isus nu a do-rit ca discipolii sai sa ınvete pe de rost acestecuvinte si apoi sa le repete la nesfarsit; el toc-mai descurajase acest lucru (Matei 6:7). Dim-potriva, rugaciunea lui arata care trebuie sa nefie prioritatile: ceea ce Dumnezeu considera im-portant, nu noi. Ca sa ıntelegem care sunt aces-te prioritati, trebuie sa patrundem sensul cuvin-telor lui Isus. Asadar, sa examinam pe randideile din rugaciunea-model.

O analiz˘a a rug

˘aciunii-model

„Tat˘al nostru care esti

ˆın ceruri, s

˘a fie sfintit

numele t˘au.“ Isus i s-a adresat ın mod potrivit

lui Dumnezeu folosind apelativul „Tata“, ıntru-cat, asemenea unui tata uman plin de bunatate,El manifesta iubire si grija. Dumnezeu are si unnume, Iehova, care nu trebuie confundat cu nu-meroasele lui titluri precum Atotputernic, Dum-nezeu si Domn (Psalmul 83:18).� Dar de cetrebuie sfintit, sau facut sfant, numele lui Dum-nezeu, nume strans legat de reputatia sa? Deoa-rece a fost dezonorat si defaimat.

Unii oameni ıl ınvinuiesc pe Dumnezeu pen-tru suferintele lor, cand, ın realitate, cauza aces-tora este probabil factorul uman sau chiarprezenta lor ın locul nepotrivit la momentul ne-potrivit (Proverbele 19:3; Eclesiastul 9:11). Altiiconsidera ca Dumnezeu este cel ce provoacadezastrele naturale. Totusi, Biblia arata ca el „nupoate fi ıncercat cu lucruri rele si . . . nu ıncear-ca pe nimeni“ (Iacov 1:13). Multe religii sustin caDumnezeu ıi pedepseste pe cei rai chinuindu-ivesnic ın focul iadului, ınvatatura ce-l jignesteprofund pe Dumnezeul iubirii (Ieremia 19:5;1 Ioan 4:8). Potrivit cu Romani 6:23, „plata pa-catului este moartea“, nicidecum chinul vesnic!�

„S˘a vin

˘a regatul t

˘au.“ Regatul lui Dumnezeu

este un guvern ceresc, Regele fiind chiar IsusCristos, care va prelua ın curand controlul de-plin asupra ıntregului pamant. Lui „i s-a dat sta-panire, demnitate si un regat“, se afirma ın Da-niel 7:14. Regatul lui Dumnezeu ‘va veni’ ınmomentul ın care va interveni ın problemeleomenirii, zdrobind toate guvernele care i seopun si preluand complet controlul asupra pa-mantului (Daniel 2:44).

�ˆIn textul original al Bibliei — redactat ın principal ın ebraica si

greaca —, numele divin aparea de circa 7000 de ori. Din nefericireınsa, multe versiuni moderne folosesc ın locul numelui sfant al luiDumnezeu titlurile sale.�Mortii nu continua sa traiasca sub o alta forma, ci ‘dorm’, adi-

ca „nu sunt constienti de nimic“, avand perspectiva de a fi ınviati(Ioan 5:28, 29; 11:11–13; Eclesiastul 9:5).

POTRIVITBIBLIEI

Cum ar trebuis

˘a ne rug

˘am?

Treziti-v˘a! februarie 2012 13

„S˘a se fac

˘a vointa ta, precum

ˆın cer, asa si

pe p˘am

ˆant.“ Sub domnia Regatului, omenirea

se va supune vointei lui Dumnezeu. Ca urmare,pe pamant va domni pacea autentica si toti oa-menii se vor ınchina lui Dumnezeu conformvointei sale. Nu vor mai exista elemente politi-ce dezbinatoare si nici religia falsa. Figurativvorbind, „cortul lui Dumnezeu“ va fi „cu oame-nii“, asa cum se arata ın Revelatia 21:3, 4. „Elva sterge orice lacrima din ochii lor si moarteanu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici durerenu vor mai fi. Lucrurile de odinioara au trecut.“

„D˘a-ne ast

˘azi p

ˆainea noastr

˘a pentru ziua de

azi.“ Dupa ce a acordat ıntaietate numelui luiDumnezeu si Regatului sau, Isus a mentionat ınrugaciune si necesitatile noastre fizice. Cuvinte-le sale arata ca nu trebuie sa cautam sa obtinemmai mult decat ne este necesar „pentru ziua deazi“. Dimpotriva, trebuie sa dam ascultare sfa-tului din Proverbele 30:8: „Nu-mi da nici sara-

cie, nici bogatie. Sa mananc hrana de care amnevoie“.

„Iart˘a-ne datoriile, asa cum si noi le-am ier-

tat datornicilor nostri.“ Cuvantul „datorii“ se re-fera aici la „pacate“.� Cu totii ıi datoram luiDumnezeu ascultare. Cand nu ascultam de el,cu alte cuvinte pacatuim ımpotriva lui, e ca sicum am ajunge sa-i fim datori.

ˆInsa Iehova este

dispus sa ne ierte datoriile cand si noi ıi ier-tam cu bunatate pe cei ce ne gresesc (Matei18:21–35).

„Nu ne duceˆın ispit

˘a, ci elibereaz

˘a-ne de cel

r˘au.“ „Cel rau“ este Satan Diavolul, numit si „Is-

pititorul“ (Matei 4:3).ˆIntrucat carnea noastra

imperfecta este slaba, avem nevoie de ajutorullui Dumnezeu ca sa le tinem piept lui Satan siagentilor lui umani (Marcu 14:38).

Cu siguranta, rugaciunea-model a lui Isus vapoate ajuta sa va ımbunatatiti rugaciunile. Poa-te ca va trebui sa faceti unele modificari ın cepriveste prioritatile. Dar cum scoate ın eviden-ta aceasta rugaciune mesajul fundamental al Bi-bliei?

ˆIn armonie cu cele spuse de Isus, tema

principala a Bibliei este sfintirea numelui divin,ınlaturarea rautatii si instaurarea, prin interme-diul Regatului lui Dumnezeu, a unei guvernaricare va asigura pacea pe ıntregul pamant.ˆIntr-adevar, rugaciunea-model a lui Isus continenumeroase nestemate spirituale!

� Vezi Luca 11:4, unde apare chiar termenul „pacate“.

V-ATIˆINTREBAT VREODAT

˘A?

˘ Ce a vrut s˘a spun

˘a Isus prin cuvintele

„voi asa s˘a v

˘a rugati“? (Matei 6:9)

˘ˆIn principiu, ce lucruri trebuie s

˘a

mention˘am mai

ˆınt

ˆai

ˆın rug

˘aciune?

(Matei 6:9, 10)

˘ Care sunt „datoriile“ noastre si de cetrebuie s

˘a-i iert

˘am pe cei ce p

˘ac

˘atuiesc

ˆımpotriva noastr

˘a? (Matei 6:12)

Rug˘aciunea-model v

˘a poate ajuta s

˘a v

˘a

stabiliti priorit˘atile: ceea ce Dumnezeu

consider˘a important, nu voi

14 Treziti-v˘a! februarie 2012

˘ Ochiul uman este o adev˘arat

˘a capodoper

˘a nu doar datori-

t˘a frumusetii lui, ci si datorit

˘a capacit

˘atilor sale extraordina-

re.ˆIn cartea Visual Impact, Visual Teaching se spune c

˘a „40%

din toate fibrele nervoase conectate la creier sunt legate de

retin˘a“, un tesut subtire, complex, care c

˘aptuseste partea in-

terioar˘a a ochiului.

Isus Cristos a numit pe bun˘a dreptate ochiul „lampa corpu-

lui“. Explicˆand ce a vrut s

˘a spun

˘a, el a ad

˘augat: „Dac

˘a ochiul

t˘au este simplu [sincer, focalizat pe ceea ce este bine], tot cor-

pul t˘au va fi luminos, dar, dac

˘a ochiul t

˘au este r

˘au, tot corpul

t˘au va fi

ˆıntunecos“ (Matei 6:22, 23). Prin aceste cuvinte, Isus

a scosˆın evident

˘a capacitatea ochiului figurativ de a ne in-

fluenta gˆandurile, sentimentele si actiunile. G

ˆandurile poziti-

ve ne ilumineaz˘a viata, pe c

ˆand cele negative ne-o

ˆıntunec

˘a.

S˘a lu

˘am

ˆın considerare, de exemplu, cuvintele lui Isus din

Matei 5:28, 29: „Cine priveste insistent o femeieˆın asa fel

ˆın-

cˆat s-o pofteasc

˘a a si comis adulter cu ea

ˆın inima lui. Ast-

fel, dac˘a ochiul t

˘au drept te face s

˘a te poticnesti, scoate-l si

arunc˘a-l de la tine [

ˆın sens figurat]“. Ce a vrut s

˘a spun

˘a Isus?

Cel ce permite ca ochii lui s˘a priveasc

˘a cu pasiune pe cineva

poate ajunge s˘a nutreasc

˘a dorinte gresite, care

ˆıl vor determi-

na, cˆand i se va ivi ocazia, s

˘a comit

˘a acte imorale, pierz

ˆand

favoarea divin˘a (Iacov 1:14, 15).

Cu sigurant˘a, este mult mai bine s

˘a manifest

˘am st

˘ap

ˆani-

re de sine, chiar dac˘a acest lucru ar putea fi la fel de greu

precum scoaterea unui ochi. La urma urmei, merit˘a oare s

˘a

ne sacrific˘am perspectiva vietii vesnice pentru c

ˆateva momen-

te de pl˘acere sexual

˘a?

Lucrurile spre care neˆındrept

˘am ochii pot alimenta

ˆın noi

si l˘acomia. Biblia ne avertizeaz

˘a

ˆın leg

˘atur

˘a cu „dorinta ochi-

lor . . . [care] nu provine de la Tat˘al, ci provine din lume. Si lu-

mea trece si dorinta ei la fel, dar cine face vointa lui Dumne-

zeu r˘am

ˆane pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:16, 17).

Este oare Biblia exagerat de restrictiv˘a?

ˆIn niciun caz! Dac

˘a

nesocotim normele ei, nu facem altceva decˆat s

˘a ne expu-

nem problemelor si s˘a ajungem nefericiti (Galateni 6:7, 8).

Dˆand ascultare Cuv

ˆantului lui Dumnezeu, inclusiv sfaturilor

saleˆıntelepte pentru ochiul figurativ, vom g

˘asi adev

˘arata fe-

ricire. Isus a spus: „Fericiti sunt cei care aud cuvˆantul lui Dum-

nezeu siˆıl respect

˘a!“ (Luca 11:28). Dar lucru si mai impor-

tant, acestia au perspectiva de a tr˘ai pentru totdeauna pe

p˘am

ˆant. Cei care permit

ˆıns

˘a ca ochiul figurativ s

˘a le fie imo-

ral sau lacomˆısi pierd nu doar fericirea, ci si viata.

SFATURIˆINTELEPTE

PENTRU OCHIUL FIGURATIV

Treziti-v˘a! februarie 2012 15

ATI contemplat vreodata bolta ınstelata ıntr-onoapte senina?

ˆIn timp ce priveati puzderia

de stele, probabil ati remarcat ca punctele lumi-noase ce licareau pe cer variau ın stralucire si cu-loare. „O stea se deosebeste ın glorie de alta stea“,afirma pe buna dreptate Biblia (1 Corinteni15:41).

De ce se deosebesc stelele ın „glorie“, sau ınstralucire? De ce, de pilda, unele par albe, iar al-tele albastrii, galbui sau rosiatice? Si de ce lica-resc ele?ˆ

In miezul stelelor, „reactoare“ nucleare imensegenereaza uriase cantitati de energie. Aceastaenergie ajunge la straturile externe ale stelei, deunde este emisa ın spatiu, ın mare parte sub for-ma luminii vizibile si a radiatiilor infrarosii. Atiputea fi surprinsi afland ca stelele fierbinti suntalbastre, pe cand cele reci sunt rosii. De ce aceas-ta diferenta de culoare?

Lumina poate fi considerata un flux de parti-cule, numite fotoni, care se comporta ca unde deenergie. Stelele a caror temperatura este maimare emit fotoni cu energie mai mare, dar cu lun-gimi de unda mai mici, aflandu-se astfel la capa-tul albastru al spectrului.

ˆIn schimb, stelele mai

reci genereaza fotoni cu energie mai mica, aflatispre capatul rosu al spectrului. Soarele, steauaSistemului nostru Solar, se afla undeva pe la mij-loc, ıntrucat emite o cantitate mai mare de lumi-na din portiunea verde spre galben a spectrului.Asadar, de ce nu pare el verzui?

ˆIntrucat emite

multa lumina cu lungimi de unda si din domeniulvizibil al spectrului, Soarele pare alb cand esteprivit din spatiu.

Atmosfera P˘am

ˆantului d

˘a culoare Soareluiˆ

Intrucat actioneaza asemenea unui filtru, at-mosfera Pamantului influenteaza modul ın carevedem Soarele ın diferite momente ale zilei. Deexemplu, la amiaza, Soarele este ın general de ungalben stralucitor.

ˆInsa cand rasare ori cand apu-

ne, momente ın care se afla foarte aproape de li-nia orizontului, el poate parea portocaliu sau chiarrosu. Aceasta variatie a culorii se datoreaza mole-culelor de gaz, vaporilor de apa si diverselor par-ticule microscopice din atmosfera Pamantului.

Datorita compozitiei sale, atmosfera ımprastielumina solara albastra si cea violeta, rezultatul ınzilele senine fiind un splendid cer albastru. Oda-ta ce componenta albastra si cea violeta au fosteliminate din spectrul vizibil al Soarelui, luminace cade perpendicular pe suprafata Pamantului laamiaza este preponderent galbena. Cand ınsaSoarele se apropie mult de linia orizontului, ra-diatiile solare formeaza un unghi ascutit cusuprafata Pamantului, parcurgand prin atmosfe-ra pana la noi o distanta mai mare. Astfel, esteımprastiata si mai multa lumina din domeniul al-bastru si cel verde al spectrului.

ˆIn consecinta,

cand apune, Soarele impresioneaza prin culoa-rea-i de un rosu aprins.

Cerul noptii — plin de culoare?

Modul ın care vedem cerul noaptea este in-fluentat considerabil de sensibilitatea ochilornostri. Ochiul uman percepe lumina prin doua ti-puri de senzori: celule sub forma de conuri si ce-lule sub forma de bastonase. Conurile disting cu-loarea, dar ın conditii de luminozitate slaba, elenu-si mai ındeplinesc functia. Bastonasele ın

„GLORIA“STELELOR

&N

AS

A,

ES

A,

an

dth

eH

ub

ble

Herita

ge

(STS

cI/

AU

RA

)-E

SA

/H

ub

ble

Colla

bora

tion

schimb, desi nu sesizeaza culorile, sunt fotorecep-tori extrem de eficienti. De fapt, ın conditii opti-me, un bastonas poate fi excitat de un singur fo-ton! Totusi, bastonasele sunt mai sensibile lalungimile de unda mai scurte ale luminii, de la ca-patul albastru al spectrului. Ca urmare, cand pri-vim cu ochiul liber stele a caror intensitate lumi-noasa este slaba le vom vedea doar pe celealbastre, nu si pe cele rosii, chiar daca ele stralu-cesc la fel. Din fericire, avem la dispozitie si altesisteme optice pentru a admira bolta ınstelata!

Binoclurile si telescoapele ne ajuta sa obser-vam obiecte ceresti cu o luminozitate slaba, pre-cum stele, galaxii, comete si nebuloase. Cu toate

acestea, modul ın care le vedem poate fi afectatıntr-o anumita masura de atmosfera. Problemaınsa a fost solutionata de Telescopul Spatial Hub-ble (TSH), care orbiteaza ın jurul Pamantului.Capodopera a tehnologiei, TSH poate detectacorpuri ceresti cu o luminozitate de zece miliar-de de ori mai mica decat a celor mai putin lumi-noase stele ce pot fi observate cu ochiul liber!Drept urmare, cu ajutorul acestui telescop au fostobservate corpuri ceresti, galaxii si nebuloase(nori de gaz si praf interstelar) foarte ındeparta-te. Imaginile obtinute sunt cu adevarat uluitoare!ˆ

In prezent, telescoapele terestre fac concuren-ta telescopului Hubble, chiar depasindu-l ın une-

DE CE LIC˘

ARESC STELELE?

Stelele lic˘aresc, adic

˘a par s

˘a-si modifice usor pozitia si str

˘alucirea, din cau-

za turbulentelor atmosferice. Imaginati-v˘a c

˘a v

˘a uitati la niste luminite pe fun-

dul unei piscine. Ce seˆınt

ˆampl

˘a c

ˆand suprafata apei se unduieste? Lumini-

tele lic˘aresc. Asa se

ˆınt

ˆampl

˘a si cu stelele. Luminile mai puternice

ˆıns

˘a sunt

mai putin perturbate. Lumina emis˘a de planete este asemenea acestor lu-

mini mai puternice, dar nu pentru c˘a planetele dep

˘asesc

ˆın dimensiune ste-

lele, ci pentru c˘a sunt mult mai aproape de P

˘am

ˆant si, astfel, par mai mari.

Steaua V838 Monocerotis Galaxiiˆın proces de coliziune Arp 273

V8

38

:N

AS

A,

ES

A,

an

dH

.B

on

d(S

TS

cI);

Arp

27

3:

NA

SA

,E

SA

,an

dth

eH

ub

ble

Herita

ge

Team

(STS

cI/

AU

RA

)

16 Treziti-v˘a! februarie 2012

le privinte. Astronomii pot obtine cu noile teles-coape imagini cu o rezolutie mai mare — cu o maimare claritate a detaliilor — decat a celor obtinu-te cu TSH, ıntrucat aceste instrumente sunt do-tate cu sisteme ingenioase de corectare a efecteloratmosferei. Un exemplu este telescopul Keck I,care se numara printre cele mai mari telescoapeoptice din lume si care se afla la ObservatorulW. M. Keck de pe insula Hawaii. Cu ajutorulacestui telescop, astronomul Peter Tuthill de laUniversitatea din Sydney (Australia) a descope-rit nori de praf, degajati de sisteme stelare binaredin constelatia Sagetator, care, vazuta cu ochiulliber, pare situata aproape de centrul galaxieinoastre, Calea Lactee.

Pe masura ce ısi adancesc privirile ın spatiu,astronomii descopera tot mai multe stele si gala-xii. Cate sa existe oare ın imensitatea Universu-lui? Daca pentru noi numarul lor este o necunos-cuta, pentru Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu,lucrurile sunt cat se poate de clare.

ˆIn Psalmul

147:4 se spune: „[El] socoteste numarul stelelor,pe toate le cheama pe nume“.

Profetul Isaia a facut si el cateva afirmatii ase-manatoare. De fapt, el a precizat cu o exactitatestiintifica remarcabila ca Universul este produ-sul infinitei energii a lui Dumnezeu. „Ridicati-vaochii si priviti!“, a scris Isaia. „Cine a creataceste lucruri? Este Cel ce face sa iasa, dupanumar, armata lor. El le cheama pe toate penume. Datorita marii lui energii dinamice si pu-terii sale nemarginite, niciuna nu lipseste.“(Isaia 40:26)

Cum a stiut Isaia, care a trait acum circa 2700de ani, ca Universul este produsul infinitei ener-gii a lui Dumnezeu? Cu siguranta, aceasta nu afost concluzia propriilor cercetari. El a scris ceeace Iehova l-a inspirat sa scrie (2 Timotei 3:16).Prin urmare, Isaia, ca de altfel toti ceilalti scrii-tori ai Bibliei, a facut ce niciun manual de stiin-ta si niciun telescop nu pot sa faca: a dezvaluitcine este Cel care a ınvesmantat stelele ın frumu-sete si glorie.

J. Hester and P. Scowen (AZ State Univ.), NASA )

Gratie Telescopului SpatialHubble (TSH) ati v

˘azut probabil

imagini ale unor galaxii, nebu-loase si stele

ˆın culori uluitoare.

Dar reprezint˘a aceste culori rea-

litatea? De fapt, imaginile suntrecompuse, fiind un melanj destiint

˘a si art

˘a. Desi sunt mono-

cromatice, imaginile primite dela TSH sunt realizate cu filtre deculoare. Cu ajutorul tehnologiei moderne si alunor programe de calculator, astronomii si spe-cialistii

ˆın imagistic

˘a compun imaginile finale.

Uneori, ei reproduc cˆat mai fidel culorile care,

ˆın

opinia lor, sunt culorile naturale ale obiectelor ce-resti.� Alteori, astronomii realizeaz

˘a

ˆın mod deli-

berat fotografii cu culori false, tocmai pentru ascoate

ˆın evident

˘a anumite detalii, probabil

ˆın ve-

derea unei analize stiintifice.

REPREZINT˘

A CULORILEDIN IMAGINI REALITATEA?

� Cˆand privim noaptea printr-un telescop corpuri ceresti a c

˘aror

luminozitate este slab˘a, vedem doar cu ajutorul bastonaselor. De

aceea nu putem percepe culorile.

Imaginemonocromatic

˘a

Cu filtru rosu Cu filtru verdeCu filtrualbastru

Imagine final˘a

realizat˘a prin

compunereacelor trei culori

18 Treziti-v˘a! februarie 2012

Biblia te poate ajuta s˘a g

˘asesti

o comoar˘a. Aceast

˘a carte, cea mai

vˆandut

˘a carte din lume,

˘ te poate preg˘ati pentru o viat

˘a cum

nici n-ai visat,

˘ˆıti poate dezv

˘alui lucruri despre viitor

si despre trecut, pe care altminteri nule-ai putea afla,

˘ te poate ajuta s˘a te cunosti mai bine

si s˘a devii o persoan

˘a mai bun

˘a.�

STUDIEREA Bibliei necesita eforturi, recompen-sele ınsa vor fi uriase! Ai dori sa stii cum pro-

cedeaza unii tineri? Taie si ımpatureste urmatoareapagina. Vei avea astfel la ındemana patru pagini dincare vei ıntelege cum depasesc alti tineri obstacole-le si cum reusesc ei sa traga foloase maxime din stu-dierea Bibliei.

„Biblia contine informatii pentru oricine. Posibilita-tile de studiu sunt nesfarsite!“ (Valerie�)

� Pentru a afla cum te poate ajuta Biblia sa faci toate acestea, te invitamsa iei legatura cu Martorii lui Iehova din localitate, sa scrii la cea mai conve-nabila adresa de la pagina 5 sau sa accesezi site-ul www.watchtower.org.� Unele nume din acest articol au fost schimbate.

TINERIISE

ˆINTREAB

˘A

Cum pot g˘asi pl

˘acereˆ

ın studierea Bibliei?

De ce ar trebui s˘

a studiezi Biblia?

Gˆ

andeste-te:

TaieˆImp

˘atureste

SFA

TUR

ID

ELA

ALT

ITI

NER

I

Za

ch

ary

:N

ust

udia

doarce

ea

cest

udia

z˘ a

p˘ arintii

t˘ ai

sau

altii.

Stu

diu

ldevi

ne

cuadev

˘ ara

tpers

onalc

ˆ and

cerc

ete

zice

vace

tudore

stis

˘ aafli.

Ka

ley:

ˆ Ince

pe

cuputin;st

udia

z˘ ach

iar

sinum

aic

inci

min

ute

,dac

˘ anu

poti

maim

ult,

dar

f˘ a-o

ziln

ic.A

poi,

alo

c˘ ast

udiu

luid

ince

ˆ ınce

maim

ult

tim

p:10

min

ute

,15

min

ute

...

ˆ Ince

ledin

urm

˘ a,v

eiv

edea

c˘ a-tip

lace

!

Da

nie

la:M

icile

deta

liipotco

nta

foart

em

ult.I

a-tic

ˆ ate

vapix

uri

de

div

ers

ecu

lori

siun

carn

ete

lfr

um

os

sau

creeaz

˘ a-tiun

docu

mentpe

calc

ula

tordenum

it„S

tudiu

pers

onal“

.

Jord

an

:C

ˆ and

ale

gun

subie

ctca

re-m

ipla

ce,p

ots

˘ ast

udie

zm

aim

ult

tim

p.

ˆ Inplu

s,am

nevo

iede

linis

te.N

upotst

udia

dac

˘ ae

mult

zgom

ot

ˆ ınju

r.

TAIE

DE-A

LU

NG

UL

LIN

IEI

PU

NC

TATE

ˆ IMP

˘ ATU

RES

TE

Ca

s˘ a-tipla

c˘ a

s˘ a

studie

ziB

iblia

,tr

ebuie

s˘ a

r˘ asp

unzi

laˆ ın

trebare

a:

„Ce

folo

ase

ˆ ımiva

aduce

?“.

Vre

is

˘ afiipriete

ncu

Dum

neze

u?

S˘ a

ˆ ınte

legim

aibin

eeve

nim

ente

lece

au

loc

pe

glo

b?

S˘ a-tici

zele

zipers

onalit

ate

a?

Bib

liate

poate

aju

tas

˘ afa

cito

ate

ace

stea,

ba

chia

rm

aim

ult!

„Nu

pri

vist

udiu

lB

iblie

ica

pe

om

unc

˘ asa

uca

pe

ote

m˘ apentr

usc

oal˘ a,

cica

pe

om

odalit

ate

de

ate

apro

pia

de

cel

mai

bun

Priete

npe

care

ˆ ılve

iave

avr

eodat

˘ a,

Iehova

Dum

neze

u!“

(Beth

any)

„Cˆ and

studie

zie

casi

cum

ai

petr

ece

tim

pnum

ai

cuIe

hova

Dum

neze

u.

Dac

˘ ast

ai

ˆ ınco

mpania

unei

pers

oane

doar

atu

nci

cˆ and

p˘ ari

ntii

t˘ ai

sunt

pre

zenti,

sepoate

spune

oare

c˘ apers

oana

resp

ect

iv˘ ae

pri

ete

na

ta?

Sau

ap

˘ ari

ntilo

r?D

ac

˘ ast

udie

zisi

ngur,

Iehova

poate

deve

ni

pri

ete

nult

˘ au.“

(Bia

nca

)

Nu

uit

a:

„Toat

˘ aS

crip

tura

est

ein

spirat

˘ ade

Dum

neze

usi

de

folo

sca

s˘ a

ˆ ınve

te,

s˘ a

must

re,

s˘ a

ˆ ındre

pte

lucr

urile

,s

˘ adis

ciplin

eze

ˆ ındre

pta

te“

(2Tim

ote

i3

:16

).ˆ In

tr-a

dev

˘ ar,

Bib

liate

poate

aju

taˆ ın

multe

privi

nte

!

„ˆ In

cerc

s˘ am

˘ aco

nce

ntr

ez

asu

pra

folo

ase

lor.

Dac

˘ aam

de

f˘ acu

tˆ ım

bun

˘ at

˘ atiri

ˆ ıntr

-un

anum

itasp

ect

,m

˘ afo

lose

scde

studiu

pentr

ua

afla

cetr

ebuie

s˘ afa

cco

ncr

et,

iar

apoi

trec

laact

iune.“

(Max)

CU

MS

˘ AS

TU

DIE

ZI

BIB

LIA

Pro

ble

ma

:ˆ IT

ILIP

SE

STE

MO

TIV

ATI

A

„Nu

m˘ a

ˆ ınc

ˆ ant

˘ aˆ ın

totd

eauna

gˆ andulc

˘ atr

ebuie

s˘ ast

au

oor

˘ asi

s˘ ast

udie

z.“

(Lena)

Ai

nevo

ied

e:

UN

STI

MU

LE

NT

Gˆ an

de

ste

-te

:C

ete

poate

stim

ula

petin

es

˘ ast

udie

ziB

iblia

?

Pentru

adeve

niadult

trebuie

s˘a

ˆınve

ti‘s

˘ate

asig

uri

de

lucru

rilem

aiim

porta

nte

’(F

ilipeni1

:10

).

„Mam

am

-aaju

tat

s˘a

ˆınte

leg

c˘anu

voi

ave

anic

iodat

˘asu

ficie

nt

de

mult

timp.

Eu

trebuia

s˘a-m

ifa

ctim

ppentru

unele

lucru

ri.O

dat

˘ace

am

cultiva

tdorin

tade

astu

dia

,am

intro

dus

ˆınpro

gra

mul

meu

sistu

diu

l.“(N

ata

nya

)

„Pe

m˘asu

r˘ace

am

cre

scut,

am

ˆınte

les

c˘atre

buie

s˘a-m

ista

bile

sco

or

˘aanum

epentru

studiu

sis

˘am

˘atin

de

pro

gra

m,

indife

rent

de

situatie

.“(Yo

landa)

„Dac

˘aacorzi

prio

ritate

studiu

lui,

nu

destin

derii,

ˆıtigara

nte

zc

˘aˆıti

vapl˘acea

mult

mai

mult,

iar,

cˆand

teve

idestin

de,

nu

vei

ave

adelo

cse

ntim

ente

de

vinov

˘atie

.“(D

iana)

Nu

uita

:D

ac

˘anu-ti

stabile

stiprio

rit˘ati,

veifi

mere

uˆın

criz˘a

de

timp

sinu

veire

usi

s˘a

faci

nim

icdin

ce-ti

pro

pui.

Cel

maibin

eeste

s˘a

ieiin

itiativa

sis

˘a-ti

reze

rvitim

ppentru

studiu

(Efe

seni5

:15

,16

).

„Fiin

dla

liceu,

efo

arte

uso

rs

˘a-m

iocup

timpul

cu

tot

felu

lde

lucru

ri.To

tusi,

oprio

ritate

pentru

min

eeste

s˘ain

-clu

dˆın

pro

gra

mul

meu

studiu

lperso

nal

al

Bib

liei.“

(Jord

an)

Pro

ble

ma

:

NU

AI

TIMP

„Mi-a

rpl˘acea

s˘astu

die

zm

aim

ult

din

Bib

lie,

dar,

pentru

c˘aam

un

pro

gra

mat

ˆat

de

ˆınc

˘arca

t,m

i-efo

arte

gre

us

˘ag

˘ase

sctim

ppentru

studiu

!“(M

aria

)

Ai

nevo

ied

e:

PR

IOR

IT˘ATI

Gˆan

de

ste

-te:

Ce

pla

nifica

reˆıti

poti

face

pentru

astu

dia

Bib

lia?

Indife

rent

c˘a

evo

rba

de

mate

-

rialu

lpe

care

ˆılstu

die

zi,de

modul

ˆınca

restu

die

zisa

ude

locu

lunde

studie

zi,fo

lose

ste-ti

imagin

atia

.

„F˘a-ti

timp

s˘ag

˘ase

stir

˘asp

unsu

rila

ˆıntre

b˘arile

tale

.C

ˆand

studie

ziun

subie

ctca

rete

pre

ocu

p˘a,

aju

ngis

˘aaiun

sentim

ent

de

satisfa

ctie,

chia

rde

bucu

rie.“

(Rich

ard

)

„Cˆand

citesti

desp

reun

eve

nim

ent,

imagin

eaz

˘a-ti

c˘aesti

aco

lo,

fieca

perso

najprin

cipal,

fieca

simplu

specta

tor,

urm

˘arin

dcu

mse

desf

˘aso

ar

˘aactiu

nea.

ˆInce

arc

˘as

˘ave

zi

scena

cuoch

iim

intii.“

(Ste

ven)

„F˘a-ti

studiu

lpl˘acu

t.M

erg

iˆın

gr

˘adin

˘asi

ia-ti

un

pahar

culim

onad

˘a.

ˆImipla

ces

˘aro

nt

˘aice

vac

ˆand

studie

z.C

uinu-i

pla

ce?“

(Ale

xandra

)

Nu

uita

:Plictise

ala

tine

de

multe

ori

de

pro

pria

optic

˘a.

Prin

urm

are

,ˆın

loc

s˘a

spui„stu

diu

le

plictisito

r“,sp

une

„eu

sunt

plictisit“.

Asu

m˘a-ti

resp

onsa

bilita

tea

pentru

modul

ˆınca

reprive

stistu

diu

l.Astfe

l,tu

veifi

facto

ruldecisiv,

iar

asta

ˆıtiva

da

t˘aria

de

asch

imba

lucru

rile(P

rove

rbele

2:1

0,11

).

„Stu

diu

lperso

nalnu

trebuie

s˘afie

plictisito

r.Va

fiasa

cum

vreitu

s˘afie

.“(V

anessa

)

Pro

ble

ma

:

TEP

LIC

TISE

STI

„Dup

˘a10

min

ute

de

studiu

ˆıncep

s˘am

˘acam

satu

r,dup

˘a2

0de

min

ute

,ˆım

ivin

es

˘afa

caltce

va,

iar

dup

˘a3

0de

min

ute

,deja

mor

de

plic

tiseal˘a!“

(Alliso

n)

Ai

nevo

ied

e:

CR

EA

TIVITA

TEGˆan

de

ste

-te:

Cum

poti

ficre

ativ

cˆand

studie

ziB

iblia

?

Treziti-v˘a! februarie 2012 21

˘ Viespile-de-hˆartie sunt considerate adev

˘arate genii

ale ingineriei. Ce le-a adus acest renume?

Gˆ

anditi-v˘

a: Asa cum reiese chiar din numele ei,viespea-de-h

ˆartie

ˆısi construieste si

ˆısi

ˆıntretine cuibul

folosind o hˆartie special

˘a, pe care o produce chiar

ea.� Insecta adun˘a fibre vegetale si lemnoase uscate

de peste tot, culegˆandu-le din preajma bustenilor, a

gardurilor, a stˆalpilor de telegraf si a materialelor de

constructii. Ea mestec˘a fibrele bogate

ˆın celuloz

˘a

care,ˆın combinatie cu saliva ei lipicioas

˘a, cu continut

proteic ridicat, devin o past˘a. C

ˆand e aplicat

˘a, aceas-

ta se usuc˘a si se

ˆınt

˘areste, rezult

ˆand o h

ˆartie usoar

˘a,

dar tare si rezistent˘a.

ˆIn plus, saliva viespii are pro-

priet˘ati unice, care permit h

ˆartiei s

˘a absoarb

˘a si s

˘a

degaje c˘aldur

˘a, mentin

ˆand astfel

ˆın zilele r

˘acoroase

temperatura adecvat˘a

ˆın fagurele de puiet.

Cu fiecare gurit˘a de past

˘a produs

˘a de viespe, cui-

bul cap˘at

˘a form

˘a. Rezultatul muncii ei asidue este un

ciorchine de celule hexagonale,ˆınvelite

ˆıntr-o foit

˘a de

hˆartie impermeabil

˘a. Forma hexagonal

˘a a celulelor

d˘a fagurelui rezistent

˘a si eficient

˘a. Viespile care

tr˘aiesc

ˆın zone mai umede pur si simplu adaug

˘a pas-

tei mai mult˘a saliv

˘a, cuibul devenind rezistent la ap

˘a.

Pentru a-si construi cuibul suspendat, viespile aleg unloc mai ocrotit, de unde

ˆıl at

ˆarn

˘a cu fata

ˆın jos de un

petiol. Si nuˆın ultimul r

ˆand, spre deosebire de indus-

tria produc˘atoare de h

ˆartie, care polueaz

˘a aerul, apa

si solul, viespile-de-hˆartie nu aduc daune mediului.

E lesne deˆınteles de ce arhitectii si cercet

˘atorii

studiaz˘a h

ˆartia produs

˘a de viespi. Scopul lor este

acela de a realiza materiale de constructii de calitatesuperioar

˘a, usoare, puternice, mai flexibile si biode-

gradabile.

Ce credeti? Este oareˆınt

ˆampl

˘ator c

˘a o insect

˘a cu

un creier minuscul st˘ap

ˆaneste arta producerii de h

ˆar-

tie si a constructiei de cuiburi? Sau sunt viespea sisimtul ei ingineresc opera unui Proiectant?

� Mai multe specii de viespiˆısi construiesc cuibul din h

ˆartie. Celulele

din interior slujesc drept c˘am

˘arute pentru ou

˘a, din care se vor dezvolta

larvele.

OPERA UNUI PROIECTANT?

Viespea-de-hˆartie

si simtul ei ingineresc

22 Treziti-v˘a! februarie 2012

NE AFL˘

AM ın sudul Asiei. Un trecator nezambeste prietenos, dezgolindu-si dintii ınne-

griti si gura plina de o saliva de culoarea sange-lui. Scuipa apoi pe caldaram, lasand ın urma opata rosiatica, dezgustatoare. Este un consuma-tor de nuca de betel.

Din estul Africii, Pakistan si India pana ın Pa-pua Noua Guinee si Micronezia si ın tot sud-es-tul Asiei, exista sute de milioane de consumatoride betel, acestia reprezentand circa 10% dinpopulatia lumii. Aici, unii vanzatori de betel, ın-sotiti uneori de propriii copii, ısi instaleaza tara-bele ın piete publice si pe marginea strazilor. Al-tii ısi pun ın valoare marfa iluminand-o puternicsau aducand fete frumoase, sumar ımbracate.

La nivel mondial, vanzarile de betel aduc pro-fituri de miliarde de dolari. Dar ce este nuca debetel? De ce o mesteca atat de multi oameni?Cum le este afectata sanatatea? Care este punc-tul de vedere biblic cu privire la mestecarea nu-cii de betel? Si cum pot renunta consumatorii laacest obicei?

Ce este nuca de betel?

Ceea ce numim „nuca de betel“ este ın realita-te fructul carnos al palmierului areca (betel), oplanta tropicala ce creste ın insulele Pacificuluisi ın sud-estul Asiei. Denumirea „betel“ a fost pre-luata de la piperul betel, o planta care nu este ın-rudita cu palmierul areca. Cei ce mesteca nucade betel ınfasoara ıntr-o frunza de betel o bucati-

ca din fructul de areca cu putin var stins. Varuldeclanseaza eliberarea de alcaloizi cu efect stimu-lant. Pentru a accentua aroma nucii de betel, uniiconsumatori adauga mirodenii, tutun sau ındulci-tori.

Preparatul stimuleaza secretia de saliva si o co-loreaza ın rosu. Acesta este motivul pentru careconsumatorii scuipa des, uneori chiar din autove-hicule ın miscare, spre disperarea trecatorilor.

Nuca de betel si s˘an

˘atatea

„Nuca de areca se foloseste ınca din Antichi-tate si a jucat un rol ınsemnat ın viata sociala,culturala si religioasa“, precizeaza revista OralHealth. „Consumatorii o considera inofensiva sichiar sustin ca mestecarea ei le da o stare de binesi de euforie si o senzatie de caldura ın corp . . .Dovezile ınsa arata ca nu este nici pe departe in-ofensiva.“ De ce?

Cei implicati ın programe pentru prevenireaconsumului de droguri sunt de parere ca unul din-tre alcaloizii pe care-i contine nuca de betel poa-te da dependenta. De fapt, unii mesteca pana la50 de nuci pe zi! La scurt timp dupa ce o persoa-na ıncepe sa consume cu regularitate nuca de be-tel apar si consecintele: dinti patati si afectiunigingivale. Potrivit revistei Oral Health, mucoasabucala a consumatorilor inveterati poate capataın timp o culoare rosie-maronie, adesea zbarcin-du-se. Alta afectiune ce poate aparea este fibrozasubmucoasa orala, adica „cicatrizarea progresiva,cronica . . . a mucoasei bucale“.

Mestecarea nucii de betel este asociata si cu oforma de cancer bucal numit carcinom intrabu-cal cu celule scuamoase, care se poate instala si

Mestecarea

nucii de betelUn obicei inofensiv?

Nuci de arecaˆınf

˘asurate

ˆın

frunze de betel

Treziti-v˘a! februarie 2012 23

la nivelul gatului. Incidenta sporita a canceruluioral ın randul adultilor din sud-estul Asiei pare saconfirme acest lucru.

ˆIn regiunea Taiwanului, cir-

ca 85% dintre cazurile de cancer bucal se ınregis-treaza ın randul consumatorilor de nuca de betel.Mai mult, „rata cancerului bucal ın Taiwan — unadintre primele zece cauze de deces de pe insula —a crescut de aproape patru ori ın ultimii 40 deani“, precizeaza The China Post.

Situatia nu este diferita nici ın alte zone ale lu-mii. Periodicul Papua New Guinea Post-Courierafirma: „Potrivit cu PNG Medical Society, nucade betel, cel mai ındragit preparat de mestecat dinPapua Noua Guinee, ucide anual cel putin 2000de oameni si cauzeaza nenumarate probleme desanatate“, printre care si bolile cardiovasculare.„Efectele consumului ındelungat de nuca de be-tel sunt cel putin la fel de variate precum cele alefumatului“, afirma Ray Sahelian, medic si autoral unor lucrari pe teme medicale.

Punctul de vedere biblic

Biblia nu este o carte de medicina si, ca urma-re, nu mentioneaza ın mod expres mestecarea nu-cii de betel. Ea contine ınsa nenumarate principiicare ne pot ajuta sa ducem o viata mai curata,mai sanatoasa si mai buna.

ˆIn continuare, te in-

vitam sa analizezi versetele si ıntrebarile de maijos.

„Iubiti frati, s˘a ne cur

˘atim de tot ce murd

˘ares-

te carnea si spiritul si s˘a ne des

˘av

ˆarsim sfintenia

ˆın team

˘a de Dumnezeu.“ (2 Corinteni 7:1) „S

˘a v

˘a

prezentati corpurile ca o jertf˘a . . . sf

ˆant

˘a si pl

˘a-

cut˘a lui Dumnezeu.“ (Romani 12:1) Ar putea fi o

persoana sfanta, sau curata, ın ochii lui Dumne-zeu daca ‘si-ar murdari’ corpul mestecand nucade betel?

„Prin [Dumnezeu] avem viat˘a.“ (Faptele 17:28)

„Orice dar bun si orice cadou perfect este de sus.“(Iacov 1:17) Viata este un dar pretios de la Dum-nezeu. Se poate spune oare ca o persoana care selasa prada unor vicii daunatoare sanatatii mani-festa respect fata de acest dar?

„Nimeni nu poate fi sclav la doi st˘ap

ˆani.“ (Ma-

tei 6:24) „Nu voi l˘asa niciun lucru s

˘a pun

˘a st

˘ap

ˆa-

nire pe mine.“ (1 Corinteni 6:12) Ar fi oare po-trivit ca o persoana care doreste sa-i fie placutalui Dumnezeu sa fie ınrobita de un obicei necu-rat, permitandu-i sa-i domine viata?

„S˘a-l iubesti pe aproapele t

˘au ca pe tine

ˆın-

suti.“ (Marcu 12:31) „Iubirea nu face r˘au aproa-

pelui.“ (Romani 13:10) Am manifesta noi iubireautentica fata de semeni daca am avea obiceiulabsolut neigienic de a scuipa pe alei, pe trotuaresi ın alte locuri o saliva rosie, dezgustatoare?ˆ

In mod inevitabil, ‘seceram ceea ce semanam’,aceasta fiind o lege fundamentala a naturii (Ga-lateni 6:7, 8). Prin urmare, daca ‘semanam’ obi-ceiuri rele, vom ‘secera’ ce este rau. Totusi, cand

Consumulˆındelungat de nuc

˘a

de betel poate cauza problemegrave de s

˘an

˘atate

Dinti p˘atati

si gingii bolnave

Fibroz˘a submucoas

˘a

oral˘a

Carcinom intrabucalcu celule scuamoase

24 Treziti-v˘a! februarie 2012

traim potrivit normelor stabilite de Dumnezeupentru noi, ceea ce presupune sa avem obiceiuribune, nu doar ca vom ‘secera’ ce este bine, darvom si gasi fericirea adevarata si durabila. Ai obi-ceiul de a mesteca nuca de betel, dar vrei sa tebucuri de o viata plina de satisfactii facand ceeace este drept ın ochii lui Dumnezeu? Daca da,cum te poti lasa de acest viciu? Te ındemnam saanalizezi sub rugaciune urmatoarele trei sugestiicare s-au dovedit utile ın cazul altora.

Trei sugestii pentru aˆınvinge viciul

1. Trebuie s˘a ai o motivatie puternic

˘a. Ca sa

poti ınvinge un viciu, ai nevoie de o motivatie maiputernica decat simplul fapt de a cunoaste riscu-rile la care te expui. La urma urmei, multi oamenicontinua sa mestece nuca de betel, sa fumeze sausa se drogheze desi sunt pe deplin constienti caaceste vicii le pericliteaza sanatatea si chiar via-ta. Studierea Bibliei ıti poate da o motivatie maiputernica, deoarece te va ajuta sa-l cunosti peCreator si sa ınveti despre marea lui iubire fatade tine. „Cuvantul lui Dumnezeu este viu si pu-ternic“, se spune ın Evrei 4:12.

2. Cere-i ajutorul lui Dumnezeu. Isus a ındem-nat: „Continuati sa cereti si vi se va da, continuatisa cautati si veti gasi, continuati sa bateti si vi seva deschide. Pentru ca cine cere primeste, cinecauta gaseste si cui bate i se va deschide“ (Luca11:9, 10). Cand vede ca ıl cauti cu sinceritate si-iceri ın rugaciune sprijin si putere, adevaratulDumnezeu, Iehova, nu-ti ignora cererile. „Dum-nezeu este iubire“, se arata ın 1 Ioan 4:8. Apos-tolul crestin Pavel a simtit din plin iubirea luiDumnezeu. El a scris: „Pentru toate lucrurile amtarie datorita celui care ımi da putere“ (Fili-peni 4:13).

3. Caut˘a sprijinul altora. Cei cu care te ıntova-

rasesti pot avea o influenta puternica asupra ta:fie pozitiva, fie negativa. „Cine umbla cu ıntelep-tii devine ıntelept, dar cine se ıntovaraseste cu ceifara minte o duce rau“, citim ın Proverbele 13:20.De aceea, alege-ti cu ıntelepciune prietenii!

ˆIn

randul Martorilor lui Iehova exista multe persoa-ne care ın trecut au mestecat nuca de betel.

ˆInsa

studiind Biblia si stand ın compania membrilorcongregatiei crestine au gasit ajutorul necesarpentru a-si ınvinge viciul.

Betty

Pauline

Wen-Chung

Jiao-Lian

Sam

Treziti-v˘a! februarie 2012 25

Revista Treziti-va! a intervievat cinci persoa-ne care

ˆın trecut au mestecat nuc

˘a de betel,

dar care au reusit s˘a-si

ˆınving

˘a viciul. S

˘a ve-

dem ce au declarat acestea.

De ce aiˆınceput s

˘a mesteci nuc

˘a

de betel?

Pauline: P˘arintii mi-au dat s

˘a mestec nuc

˘a

de betelˆınc

˘a de mic

˘a. Asa se obisnuia

ˆın sa-

tul meu din Papua Noua Guinee.

Betty: Tata mi-a dat nuc˘a de betel c

ˆand

aveam doi ani.ˆIn adolescent

˘a, duceam cu

mine nuci de betel peste tot: ar˘atam ca un

pom cu nuci de betel! Eram dependent˘a, iar

primul lucru pe care-l f˘aceam dimineata era

s˘a mestec betel.

Wen-Chung: Amˆınceput s

˘a mestec nuc

˘a de

betel cˆand aveam 16 ani. Cine f

˘acea asta era

considerat interesant si matur. Am vrut s˘a fiu

acceptat de cei de vˆarsta mea.

Jiao-Lian:ˆImi c

ˆastigam existenta v

ˆanz

ˆand

nuci de betel. Ca s˘a am o afacere de succes,

trebuia s˘a m

˘a asigur c

˘a v

ˆand un produs de

cea mai bun˘a calitate. De aceea, am

ˆınceput

s˘a gust nucile. Asa am ajuns dependent

˘a.

Cum ti-a afectat acest obiceis

˘an

˘atatea?

Jiao-Lian: Gura, dintii si buzeleˆımi erau de

culoarea sˆangelui. Mi-e rusine c

ˆand v

˘ad

ˆın fo-

tografii cum ar˘atam atunci. Si acum suf

˘ar din

cauza ulceratiilor la nivelul buzelor.

Pauline: Aveam mereu ulceratiiˆın gur

˘a,

senzatie de great˘a si diaree.

Betty: Cˆant

˘aream 35 de kilograme, cu mult

sub greutatea normal˘a a unui adult de

ˆın

˘al-

timea mea. Dintiiˆımi ar

˘atau

ˆıngrozitor si, de

aceea,ˆıi cur

˘atam si

ˆıi slefuiam cu l

ˆan

˘a de otel.

Sam: Aveam mereu diaree si gingiile infla-mate. Am r

˘amas cu un singur dinte

ˆın gur

˘a!

Cu sigurant˘a, l

ˆana de otel nu m-a ajutat la ni-

mic!

De ce ai renuntat la acest viciu?

Pauline: Am cititˆın Biblie cuvintele consem-

nateˆın 2 Corinteni 7:1, unde se spune c

˘a

Dumnezeu vrea „s˘a ne cur

˘atim de tot ce mur-

d˘areste carnea“. Am hot

˘ar

ˆat atunci s

˘a fac tot

ce-mi st˘a

ˆın putint

˘a pentru a-i fi pe plac lui

Dumnezeu.

Sam:ˆIntruc

ˆat voiam ca spiritul sf

ˆant al lui

Dumnezeu s˘a actioneze

ˆın viata mea, m-am

rugat lui Iehova s˘a m

˘a ajute s

˘a nu cedez ten-

tatiei de a mesteca nuc˘a de betel. El mi-a r

˘as-

puns la rug˘aciuni. Nu mai mestec betel de 30

de ani.

Jiao-Lian:ˆIn timp ce citeam Biblia, am

ˆın-

tˆalnit cuvintele: „Cur

˘atati-v

˘a m

ˆainile, p

˘ac

˘ato-

silor“ (Iacov 4:8). Aceast˘a porunc

˘a m-a trezit

la realitate. Puteam oare s˘a consum si s

˘a

vˆand nuc

˘a de betel, stiind c

ˆat r

˘au face? Chiar

ˆın acea clip

˘a m-am decis ‘s

˘a-mi cur

˘at m

ˆaini-

le’ atˆat din punct de vedere fizic, c

ˆat si din

punct de vedere spiritual.

Ce foloase ti-a adus decizia luat˘

a?

Wen-Chung: Amˆınceput s

˘a mestec nuc

˘a de

betel ca s˘a fiu acceptat de ceilalti tineri.

ˆIn

prezent, m˘a bucur de prietenii cu adev

˘arat

pretioase, atˆat cu Iehova, c

ˆat si cu fratii mei

spirituali.

Sam: Sunt mult mai s˘an

˘atos, nu doar

ˆın

plan fizic, ci siˆın plan spiritual. Si pentru c

˘a

nu-mi mai irosesc banii, reusesc s˘a m

˘a

ˆıngri-

jesc mai bine de familie.

Pauline: M˘a simt liber

˘a si curat

˘a. Dintii

ˆımi

sunt acum albi si puternici. Iarˆın casa si gr

˘a-

dina mea nu se mai v˘ad coji de nuc

˘a de be-

tel si pete urˆate, rosiatice.

Betty: Am o constiint˘a curat

˘a si m

˘a bucur

de o s˘an

˘atate mai bun

˘a. De fapt, pot s

˘a lu-

crez caˆınv

˘at

˘atoare si s

˘a si slujesc cu timp in-

tegral.

EI AU REUSIT

26 Treziti-v˘a! februarie 2012

ARABA a fost veacuri la rand limba predi-lecta a celor ınvatati.

ˆIncepand cu secolul

al VIII-lea e.n., eruditii vorbitori de araba, dindiferite orase ale Orientului Mijlociu, au tra-dus si au corectat texte stiintifice si filozofice,unele datand chiar din epoca lui Ptolemeu si alui Aristotel. Astfel, carturarii buni cunoscatoriai limbii arabe au pastrat si au ımbogatit ope-ra ganditorilor din Antichitate.

Un adev˘arat creuzet de ideologii

Secolele al VII-lea si al VIII-lea au fost mar-torele ascensiunii unor noi puteri ın OrientulMijlociu, reprezentate de doua dinastii: ceaomeyyada, urmata de cea abbasida.

ˆIntrucat

supusii acestora din Arabia, Asia Mica, Egipt,Palestina, Persia si Irak fusesera influentati decultura greaca si de cea indiana, noii conduca-tori au avut acces la un vast tezaur de cunos-tinte. Abbasizii au ıntemeiat orasul Bagdad,noua lor capitala, care a devenit un adevaratcreuzet de ideologii. Aici, arabi alaturi de ar-meni, berberi, chinezi, copti, evrei, greci, in-dieni, persi, turci si sogdieni de dincolo de raulOxus (cunoscut azi sub numele de Amu-Daria,din Asia Centrala) au studiat stiintele si au ti-nut dezbateri stiintifice, ımprumutand unii dela altii gandirea proprie culturii lor.

Califii abbasizi ai Bagdadului i-au ıncurajatpe ganditorii straluciti, indiferent de originealor, sa contribuie la dezvoltarea intelectuala aimperiului. Eforturile lor conjugate au avutdrept tel strangerea si traducerea ın araba azeci de mii de lucrari din diverse domenii stiin-tifice: alchimie, aritmetica, filozofie, fizica,geometrie, medicina si muzica.

Califul al-Man �sur, care a domnit ın perioa-da 754–775 e.n., a trimis soli la curtea bizan-tina pentru a aduce lucrari de matematicagrecesti. Califul al-Ma’mun (813–833 e.n.) si-aındreptat eforturile ın aceeasi directie, dand unputernic imbold lucrarilor de traducere dingreaca ın araba, miscare ce a durat mai binede doua secole. Prin urmare, spre sfarsitul vea-cului al X-lea, aproape toate textele filozoficesi stiintifice existente la acea vreme ın greacafusesera traduse ın araba. Carturarii arabi ınsanu s-au multumit doar sa traduca. Ei au aduscontributii considerabile ın domeniul cunoas-terii.

Contributii de mare valoare

Lucrarile multor traducatori arabi au vadito mare acuratete si au fost realizate cu o rapi-ditate iesita din comun. Drept urmare, unii is-

CUM A AJUNS ARABALIMBA CELOR

ˆINV

˘ATATI

S P A N I AC

´ordoba

Roma

I

MP

ER

I U LBI Z A N T I N

Constantinopol

R ˆaul Oxus

Bagdad

Ierusalim

Cairo

P E R S I A

A R A B I A

Influenta omeyyad˘a

Influenta abbasid˘a

Treziti-v˘a! februarie 2012 27

torici au conchis ca traducatorii trebuiesa fi fost familiarizati cu subiectul respec-tiv. E demn de remarcat ca numerosi ın-vatati au folosit texte traduse ca punct deplecare ın propriile cercetari.

De pilda, medicul si traducatorul�Hunayn ibn Is �haq (808–873 e.n.), crestin

siriac, a avut un rol ınsemnat ın ıntelege-rea vazului. Scrierile sale, care contineauschite anatomice exacte ale ochiului, audevenit lucrari de referinta nu numai ınoftalmologia araba, ci si ın cea europea-na. Filozoful si medicul Ibn Sına, cunos-cut ın Occident sub numele de Avicenna(980–1037 e.n.), a scris zeci de carti ıncare a abordat o gama larga de subiecte,de la etica si logica la medicina si meta-fizica. Marea sa lucrare, intitulata Cano-nul medicinii, s-a bazat pe cunostintelemedicale ale epocii, inclusiv pe ideile ce-lebrilor ganditori greci Galenus si Aris-totel. Canonul lui Avicenna a fost carteade capatai a medicinei vreme de 400 deani.ˆ

Invatatii arabi au adoptat metodacercetarii stiintifice bazate pe experi-ment, ınsasi temelia progresului stiintific.Drept urmare, au recalculat circumferin-ta pamantului si au corectat informatiigeografice din lucrarea lui Ptolemeu.„Au cutezat sa puna sub semnul ıntreba-rii pana si scrieri ale lui Aristotel“, afir-ma istoricul Paul Lunde.

Cunostintele dobandite si-au gasit ne-numarate aplicatii ın societatea araba.Atunci s-au construit multe bazine deacumulare, apeducte si mori de apa, une-le supravietuind pana azi. Noile carti deagricultura, botanica si agronomie le-audat posibilitatea celor ce cultivau paman-tul sa aleaga cele mai bune plante pentruanumite zone, sporind astfel productivi-tatea.ˆ

In 805 e.n., califul Harun al-Rasıd a ın-temeiat primul spital din ıntinsul sau im-periu. N-a trecut mult si ın fiecare mareoras a fost construit cate un spital.

Schit˘a a ochiului, realizat

˘a de �Hunayn ibn Is �h

¯aq

O pagin˘a din

„Canonul“ lui Avicenna

Sch

itaoch

iulu

i:�

SS

PL/S

cie

nce

Mu

seu

m/A

rtR

esou

rce,N

Y;C

an

on

ulm

ed

icin

ii:�

Th

eA

rtG

alle

ryC

olle

ctio

n/A

lam

y

Noi centre deˆınv

˘at

˘am

ˆant

Mai multe orase din lumea araba se man-dreau cu biblioteci si centre specializate de ın-vatamant.

ˆIn Bagdad, califul al-Ma’mun a pus

bazele unui institut de cercetari si traduceri nu-mit Bait al-Hikma, care ınseamna „Casa

ˆInte-

lepciunii“. Din personalul acestuia faceau par-te carturari care primeau un salariu. Se spuneca principala biblioteca din Cairo avea pesteun milion de volume, ın vreme ce Cordoba, ca-pitala Spaniei omeyyade, gazduia 70 de biblio-teci, care atrageau eruditi si studenti din toatecolturile lumii arabe. Mai bine de doua secole,Cordoba a ramas un centru cultural de seama.ˆ

In Persia, traditiile matematicii grecesti s-auımpletit cu cele ale matematicii indiene. Mate-maticienii din India elaborasera un sistem ıncare se folosea cifra zero si notatia pozitiona-

la.ˆIn acest sistem de numeratie, fiecarei cifre

i se atribuie o anumita valoare ın functie de po-zitia acesteia fata de simbolul zero. Cifra 1, depilda, poate ınsemna unu, zece, o suta si asamai departe. Sistemul „nu doar ca a simplifi-cat orice fel de calcul, dar a si facut posibiladezvoltarea algebrei“, scrie Lunde. Datorita ın-vatatilor arabi s-au facut progrese uriase si ıngeometrie, trigonometrie si navigatie.

Efervescenta intelectuala din epoca de aur astiintelor arabe a contrastat net cu letargia in-telectuala a altor popoare. Si ın Europa medie-vala, mai cu seama ın manastiri, s-au facuteforturi de pastrare a lucrarilor anticilor. Re-zultatele ınsa au palit ın comparatie cu cele dinlumea araba. Pe la ınceputul veacului al X-lea,situatia a ınceput sa se schimbe, cand traduceriarabe de ınalta eruditie au patruns ın societa-

tea occidentala. Desi fira-va la ınceput, influentaaraba asupra culturii oc-cidentale a capatat fortacu trecerea vremii, favori-zand aparitia Renasteriistiintifice ın Europa.

Paginile istoriei dezva-luie fara putinta de taga-da ca meritele pentru pro-gresul facut pana astaziın stiinta si ın alte dome-nii nu li se cuvin uneisingure natiuni sau unuisingur popor. Marile cul-turi ale epocii moderne ledatoreaza mult culturilorapuse care au pretuit cer-cetarea, au pus sub sem-nul ıntrebarii fapte dejaacceptate si au sustinutmintile sclipitoare ale vre-mii.

Eruditi arabiˆıntr-o

bibliotec˘a din Basra,

1237 e.n.

�S

cala

/W

hit

eIm

ages/A

rtR

esou

rce,N

Y

28 Treziti-v˘a! februarie 2012

Treziti-v˘a! februarie 2012 29

Tineri din Malaysia dornici s˘

a devin˘

a imamiO foarte urmarita emisiune de tip concurs din Malay-

sia are drept scop alegerea unui bun imam, lider religiosislamic. Ea este intitulata „Imam Muda“, sau „Tanarulconducator“, si se transmite din Kuala Lumpur. Concu-rentii, care au ıntre 18 si 27 de ani si provin din diversemedii sociale, sunt eliminati pe rand. Premiile oferite con-stau ın sume de bani, un automobil nou, iar castigatoru-lui i se acorda si un loc de munca ın calitate de imam, obursa de studii ın Arabia Saudita si un pelerinaj la Mec-ca. Competitorii trebuie sa stapaneasca bine ındatoririleunui imam, sa fie ın stare sa participe la dezbateri peteme religioase si de actualitate si sa citeze din Coran.Realizatorul emisiunii a marturisit ca are drept scop„atragerea tineretului“ la islamism.

Indiscretie onlineMulti utilizatori ai retelelor sociale nu prevad conse-

cintele pe care le-ar putea avea dezvaluirea unor informa-tii ce tin de viata privata. Cu toate acestea, indiscretia on-line te poate afecta dupa ani de zile. Potrivit directoruluiscolar Timothy Wright, ale carui cuvinte au fost citate ınziarul australian Sydney Morning Herald, „tehnologia mo-derna face ca o vorba necugetata, un comentariu calom-niator, o fotografie indecenta sau dezvaluirea unor ches-tiuni ce tin de viata privata a cuiva sa ramana permanentstocate si sa poata fi accesate de anumite persoane“. Cualte cuvinte, „greseli facute la 15 ani pot fi descoperite deun angajator chiar si dupa zece ani“, afirma Wright.

LUMEAˆIN OBIECTIV

„E surprinz˘

ator cumpresedintia te poate faces

˘a simti nevoia de a te

ruga.“ (BARACK OBAMA, PRESEDINTELE

STATELOR UNITE ALE AMERICII)

Cˆand au fost

ˆıntrebati cum si-ar

exprima mˆ

andria national˘

a,56% dintre argentinienii cu v

ˆarsta

cuprins˘a

ˆıntre 10 si 24 de ani au

m˘arturisit c

˘a ar prefera s

˘a poarte

tricoul echipei nationale de fotbal.(LA NACI

´ON, ARGENTINA)

Un studiu a dezv˘aluit c

˘a,

„anual, aproximativ o treimedin alimentele produse lanivel mondial pentruconsumul uman, adic

˘a

circa 1,3 miliarde de tone,se pierd sau se arunc

˘a“.

(ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PENTRU

ALIMENTATIE SI AGRICULTUR˘A, ITALIA)

„ˆIn prezent, r

˘azboaiele si stirile

despre r˘azboaie sunt la ordinea

zilei pe tot globul, iar armatapatriei noastre trebuie s

˘a

fie gataˆın orice clip

˘a s

˘a

ocroteasc˘a de dusmani si de

pretentiile acestora poporul rus sitot ce are el sf

ˆant.“ (PATRIARHUL

KIRIL, CAPUL BISERICII ORTODOXE RUSE)

Num˘

arul maxim deaccidente rutiere raportateˆın 2010 unei companii germanede asigur

˘ari s-a

ˆınregistrat

ˆıntre

orele 7.00 si 8.00 dimineata.„Una dintre principalele m

˘asuri de

preventie a accidentelor rutiereeste pornirea spre serviciu cusuficient timp

ˆınainte“, precizeaz

˘a

un reprezentant al companiei.(PRESSEPORTAL, GERMANIA)

DE DISCUTATˆIN FAMILIE

Ce lipseste din imagine?Cititi 1 Samuel 1:24–28; 2:11. Apoi priviti imaginea.Ce elemente lipsesc? Scrieti mai jos r

˘aspunsurile. Pentru

a completa imaginea, uniti punctele numerotate sicolorati-o.

1 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

2 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

3 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˘ R˘aspunsurile se afl

˘a la pagina 11

DE DISCUTAT: Cum au doritp

˘arintii lui Samuel ca fiul lor s

˘a-si

foloseasc˘a viata?

ˆIn ce fel l-a

binecuvˆantat Iehova pe Samuel?

INDICIU: Cititi 1 Samuel 3:19–21.Ce obiective v-ati putea fixa pentrua-l onora pe Iehova? INDICIU: CititiEclesiastul 12:13; 1 Timotei4:6–8, 12, 13.

ACTIVITATEˆIN FAMILIE: Un

membru al familiei ar puteamima rolul unuia dintrepersonajele din relatarea biblic

˘a

de mai sus. Ceilalti membri aifamiliei vor trebui s

˘a ghiceasc

˘a

despre ce personaj este vorba.

Pentru a tip˘ari mai multe

exemplare ale rubricii„De discutat

ˆın familie“,

accesati site-ul www.jw.org

30

ˆINCEPUT 1

2

3

4

5

6

7

89

10

11

12

13

141516

17

18

19

2021

22

23

24 25

2627

28

2930

31

3233

34

35

3637 38

39

40

41

42

43

44

45

46

FINAL

Colectionati siˆınv

˘atati Decupati,

ˆındoiti si p

˘astrati

SA

MU

EL

FIS

˘ AC

US

UB

IEC

TB

IBL

IC

14

S A M U E L

DESCRIERE P˘arintii lui ‘l-au d

˘aruit lui Ie-

hova’ si l-auˆındemnat

ˆınc

˘a din fraged

˘a

copil˘arie s

˘a fac

˘a din serviciul pentru Ieho-

va cariera vietii lui (1 Samuel 1:24, 28).Desi a v

˘azut c

˘a preotii corupti profitau de

pe urma altora, Samuel a r˘amas loial, cin-

stit si a fost plin de curaj (1 Samuel2:22–26; 3:18, 19; 12:2–5, 17, 18).

ˆINTREB

˘ARI

A. P˘arintii lui Samuel se numeau ������� si

������.

B. La scrierea c˘aror c

˘arti biblice l-a folosit

Iehova pe Samuel?

C. Completati afirmatia Bibliei: „Si b˘aiatul

Samuel crestea . . .“

R˘

ASPUNSURI

A. Elcana si Ana (1 Samuel 1:19, 20).

B. Judec˘atorii, Rut si o parte din 1 Sa-

muel.

C. „. . . lˆang

˘a Iehova“ (1 Samuel 2:21).

Popoare si t˘

ari4. Suntem Oskar si Saskia si avem 10 si 7 ani.Locuim

ˆın Estonia. Stiti cam c

ˆati Martori ai lui

Iehova suntˆın Estonia? S

˘a fie 2400, 4200 sau

6800?

5. Ce bulin˘a arat

˘a unde locuim?

ˆIncercuiti-o,

apoi desenati o bulin˘a care s

˘a indice unde locuiti

voi si vedeti ce distant˘a ne desparte.

Copii,c

˘autati imaginile!

C˘autati aceste imagini

ˆın revist

˘a.

Descrieti cu propriile cuvinte cese

ˆınt

ˆampl

˘a

ˆın fiecare imagine.

40

26

ˆ ı.e.n

.

Cre

are

alu

iAdam

Atr

˘ ait

pro

babil

ˆ ınse

colu

lal

XII-le

aˆ ı.e.n

.

1e.n

.9

8e.n

.

Scr

iere

aultim

ei

c˘ art

ibib

lice

A B

C D

S-a n˘ascut la Rama

— S-a mutat la Silo

Rama

Silo

Ierusalim

˘ V-ar face pl˘acere s

˘a cunoasteti viata lui Isus Cris-

tos, precum si ilustr˘arile sale de neuitat si

ˆınv

˘at

˘atu-

rile sale, care au avut un efect semnificativ asupravietii oamenilor? Dac

˘a da, v

˘a invit

˘am s

˘a cititi cartea

Cel mai mare om care a trait vreodata.Dup

˘a ce a studiat-o, iat

˘a cum si-a exprimat un

b˘arbat recunostinta fat

˘a de ea: „Desi este scris

˘a

ˆıntr-o manier

˘a foarte simpl

˘a, aceast

˘a carte este o

capodoper˘a, deoarece ne aduce

ˆın atentie detalii

deosebite din viata p˘am

ˆanteasc

˘a a Domnului nostru

Isus Cristos“.

Din cˆate se stie, evenimentele sunt relatate

ˆın or-

dineaˆın care s-au petrecut. Cartea se bazeaz

˘a pe

scrierile inspirate ale evanghelistilor — Matei, Marcu,Luca si Ioan —, care au fost contemporani cu Isus.Matei si Ioan au fost apostoli si tovar

˘asi de c

˘al

˘atorie

ai lui Isus. Marcu a fost prieten apropiat al lui Petru,unul dintre apostolii lui Isus. Iar medicul Luca l-a

ˆın-

sotit pe apostolul crestin Pavelˆın c

˘al

˘atoriile sale.

Puteti solicita un exemplar al acestei c˘arti com-

pletˆand cuponul de mai jos si trimit

ˆandu-l prin pos-

t˘a la cea mai convenabil

˘a adres

˘a dintre cele men-

tionate la pagina 5 a revistei de fat˘a.

„Aceast˘a carte

este o capodoper˘a“

Q As dori, f˘ar

˘a s

˘a-mi asum

vreo obligatie, un exemplar alc

˘artii prezentate aici.

Precizatiˆın ce limb

˘a.

���������������������������������������

Q V˘a rog s

˘a luati leg

˘atura cu

mineˆın vederea unui studiu

biblic gratuit la domiciliu.

Numele �����������������������������������������������������������������������������������������

Adresa ������������������������������������������������������������������������������������������

�����������������������������������������������������������������������������������������������������

Localitatea ������������������������������������������������������������������������������������

Judetul ����������������������������������������������������� Codul ��������������������������

CEL

MAI MARE

OMCARE A TR

˘AIT

VREODAT˘

A

www.watchtower.org/m g12 02-M